Sunteți pe pagina 1din 13

Sfarsitul primului Razboi Mondial La 11 noiembrie are loc capitularea Germaniei , se

incheie primul razboi mondial . Concomitent cu incheierea primului razboi mondial are loc si prabusirea celor patru imperii austro-ungar , german, tarist , otoman si aparitia statelor nationale care au aparut pe baza principiului National.

Desfasurarea razboiului in ultimul sau an, 1918.


Are loc o ofensiva germana ce se desfasoara de lungul Marii Baltice, Marii Negre, reusind sa ocupe craina, si sa avanseze pana la !on. Aflati intr-o dificultate militara fara precedent, mai ales de propriile obiective politice, regimului bolsevic instaurat la "etrograd in #$ octombrie 1%1&, reia contactele cu partea germana in vederea incheierii unei paci care va avea loc la ' martie 1%1( la Brest-Litowsk. "rincipalele conditii impuse de catre partea germana au fost deosebit grave si umilitor de acceptat de catre )usia si anume* a+ Cedari teritoriale "olonia, ,inlanda , craina, -arile Baltice reveneau Germaniei. b+ )usia trebuie sa accepte ca sa si dezarmeze armata. .zolata, ramasa fara aliati, )omania pe frontal de rasarit impotriva "uterilor Centrale, semneaza o pace la $ martie 1%1( "acea de la Buftea si la & mai in aceleasi an, "acea de la Bucuresti dar cu celalalte "uteri Centrale. .n acelasi an are loc intrarea / A de partea Antantei. 0a 11 noiembrie 1%1( la Compiegne are loc incheierea pacii si capitularea Germaniei, Bulgariei, .mperiul 1toman. "rincipalele clauzele ale tratatului au fost* - 2vacuarea in decurs de 1$ zile a teritoriilor ocupate de catre armata germana. - -rupele Antantei ocupau malul stang al )inului - anularea tratatelor de la Brest-0ito3s4 si Bucuresti5 - -rupele germane dislocate in Africa de 2st capituleaza5 - dezarmarea armatei germane si reducerea numarului de soldati. - eliberarea prizonierilor de razboi.

roie!te de in!"eiere a pa!ii si de or#anizare a lumii.


Cel mai important document, prin ideile sale democratice si impactul avut in epoca, i-a apartinut 1

presedintelui / A, 6. 6ilson, care l-a facut public intr-un discurs tinut in fata /enatului la #&decembrie 1%1( intrate in istorie sub numele de ,, Cele 17 puncte ale lui 6ilson8 sustinute si la Conferinta de la "aris 1% ianuarie 1%1%. Au mai participat la Conferinta la "aris mai multe delegatii ale ,rantei, Marea Britanie, / A. !in partea ,rantei George Clemenceau, Marii Britanii George 09od , si / A 6. 6ilson. .n istoriografia contemporana aceasta conferinta mai poarta numele de ,, "arlamentul 0umii8. 0a conferinta nu au participat statele invinse. Cele 17 puncte ale lui 6ilson prevedeau * - inlanturarea tratatelor si diplomatiei secrete5 - libertatea marilor - libertatea comertului - dezarmare -retragelor trupelor straine din )usia, careia i se lasa libertatea de organizare - retrasarea frontierelor .taliei -autonomia popoarelor austro-ungare - constituirea unei organizatii interantionale pentru solutionarea pe cale pasnica a diferendelor dintre state. - suveranitatea -urciei asupra propriilor sale teritorii. -libertate pentru popoarele neturcice din .mperiul 1toman. - dezbatere libera a chestiunilor coloniale. Au e:istat doua mari categorii de state * a+ state de interese generale, in randul carora au intrat marile puteri invingatoare5 b+ state cu interese limitate ;invinse+ sau ,, spe!iale $ care n-au primit dreptul de a participa la sedintele ce le interesau. /-a discutat problema teritoriala naturala precum si reparatiile de razboi. "roblemele teritoriale e principala problema incepeau sa contureze aceste noi state si trebuiau trasate noile teritorii.

%ratate de pa!e
-ratatul de pace cu Germania. Acest tratat a fost semnat la #( iulie 1%1% in /ala 1glinzilor din <ersailles si prevedea 77= de articole in prima parte se gaseste /tatutul 0igii Natiunilor nite,prevederi teritoriale, militare, reducerea nr de militari. 0a 1= septembrie 1%1% la /aint-Germain-en 0a9e. "revederile acestui tratat erau* a+ prabusirea imperiului austro-ungar si constituirea )epublicii Austria #

b+ tratatul consemna de asemenea, unirea -ransilvaniei, Bucovinei si Banatului cu )omania. c+ reducerea numarului de militari precum si plata reparatiilor de razboi si interzicerea unirii cu Germania ,, ans!"luss& . 0a 7 iulie 1%#= se semneaza tratatul cu ngaria dar in preleabil se mai semneaza la #& noiembrie 1%1( -rianon se traseaza frontierele ale )omaniei precum si >udetele din sudul !obrogei !urostorum si Caliacra precum si la plata reparatilor si la dezarmarea armatei. !e asemenea la Neuilles on /eine un tratat de pace cu Bulgaria prin care se cedeaza cel # >udete mentionate mai sus. -ratatul s-a semnat la #& noimebrie 1%1%. "rincipalele prevederi au fost reducerea numarului de militari precum si dreptul de a nu avea flota si aviatie si plata despagubirilor de razboi. -ratatul de pace cu -urcia s-a semnat la /evres de catre guvernul sultanului care era lipsit de autoritate la 1= august 1%#= se semneaza. "rincipalele prevederi erau* /-a fi:at un nou regim al stramtorilor Bosfor si !ardanele condusa de o comisie mi:ta internationala alcatuita din Marea Britanie, ,ranta, .talia, / A, ?aponia, )usia /ovietica , )omania , Grecia si Bulgaria. "revederile -ratatului de la /evres n-au fost aceeptate de e:trimistii condusi de Mustafa @emal. .n urma unor lupte sustinute cu fortele interventioste in 1%#' se semneaza un nou acord la Lausanne . Acest acord s-a impus ca urmare a situatiei create -urciei prin -ratatul de la /evres si a razboiului Greco-turc. "ractic acest razboi a fost cauzat de factori e:terni si interni* '( )a!tori interni )efuzul faramitarii -urciei de catre un grup e:tremist condus de catre Mustafa @emal ; ulterior supranumit Atatur4+ care a ridicat populatia turca la lupta. B( )a!tori *+terni .ncercarile repetate si esuate ale diplomatiei internationale de a organiza la 0ondra o conferinta care sa discute problemele 1rientarului Apropriat. /e a>unge la o acutizare a relatilor dintre Grecia si -urcia ce a dus la izbucnirea razboiului Greco-turc in zona . -urcia sustinuta de )usia /ovietica , obtine victorii categorice in fata trupelor grecesti. Astfel se incheie un armistitiu la ## octombrie 1%## la Mudania prin care pune capat razboiului dintre cele doua tari. "rincipalele prevederi erau * a+ prevederi de ordin teritorial si anume* -ratatul stabilea ca -urcia isi pastra -urcia 1rientala, inclusiv orasul Adrianopol. '

b+ !e asemenea este recunoscuta -urciei suveranitatea asupra .stanbului a insulelor .mbros si -endos. ,rontiera cu Grecia si Bulgaria era demilitarizata. c+ -ratatul n-a prevazut ingradiri militare pentru -urcia. n alt tratat pentru istoria secolul al AA il constituie tratatul de la Laussanne din iulie 19,- . .mportanta acestui tratat este aceea ca se reglementeaza regimul /tramtorilor Bosfor si !ardanele aflate sub !ontrolul unei !omisii internationale.

.onferinta de la /as"in#ton .onferinta de la 6ashington s-a desfasurat intre 1, noiembrie 19,101


februarie 19,,. !upa negocieri greaoie s a a>uns la semnarea unor tratate mai prBcis $ tratate care au avut ca scop crearea unui raport de forte in 2:tremul 1rient si fi:area tona>ului ma:im pentru navele de linie. "rincipalele tratate au fost* a( %ratatul !elor 2 puteri 3 )ranta, S4', Marea Britanie, 5talia, 6aponia(. b( %ratatul !elor 7 puteri 3 S4', Marea Britanie, )ranta, 6aponia( a re#lementat drepturile de posesiune asupra insulelor din a!ifi! si demilitarizarea zonei 8awaii, 6aponiei, 9oua :eelandei, 'ustraliei. !( %ratatul !elor noua state parti!ipante 3 S4', Marea Britanie, )ranta, 5talia. ;landa, ortu#alia, Bel#ia, ."ina, 6aponia(, fa!e referiri asupra inte#ritatii teritoriului !"inez si politi!a ,, usilor des!"ise& d( %ratate separate in!"eiate intre S4' , ."ina si 6aponia !e fa!eau referire la insula <ap si !ablul transpa!ifi!. 5mportanta a!estei !onferinte de la /as"in#ton a fost stabilirea si infiintarea ,, Li#ii 9atiunilor 4nite& !e a=ea drept s!op #arantarea si respe!tarea inte#ritatii si indepedentii noilor Statelor 9ationale. '!easta li#a era al!atuita din .onsiliul li#ii natiunilor unite Se!retariatul Statelor mi!i si Mari . rimul presedinte al So!ietatilor 9atiunilor 4nite a fost /. /ilson !are este !onsiderat si fondatorul a!estei institutii . 1 problema importanta a fost cea de stabilirea platii

reparatilor de razboi , in baza art. ,-1 si art ,-, s a stabilit plata reparatilor de razboi suferite de aliatii Antantei la 1-, miliarde de mar!i de aur !are trebuiau platite pana la sfarsitul se!olului al >>-lea. La !onferinta de pa!e nu a fost prezenta Rusia deoare!e in preleabil s-a semnat un tratat de !olaborare so=ieto-#erman de la Rappallo prin !are !elor doua tari renuntau la rambursarea datoriilor de razboi si reluau relatiile diplomati!e si !onsulare. e baza a!estei intele#eri de la Rappallo, !ele doua tari au ne#o!iat noi a!orduri se!rete de !ooperare militara si e!onomi!a. Tratatul de la Rappallo a fost considerat ca o ,, incalcare flagranta a Tratatului de la Versailles si a Pactului Societatii Natiunilor Unite de la Genova si un simbol al pericolului reprezentat de aproprierea tot mai stransa dintre germani si sovietici.

SUA in perioada interbelica ! "# !$%.

1+ 'dministratia /oodrow /ilson 191--19,1 2=olutia S4' in ultimii ani ai mandatului ai presedintelui /ilson au
fost mar!ati de parti!iparea la primul razboi mondial si la spri?inul militar si finan!iar a!ordat 'ntantei a s!"imbat raportul de forte pe frontul de =est si a !ontribuit la in!"eierea razboiului in noiembrie 1918, un an mai de=reme de!at estimasera planifi!atorii militari aliati. .mplicarea armatei in razboi nu a afectat teritoriul / A. "ierderile umane sau ridicat la cca 1#$.=== de oameni . !upa razboi economia Americana a trecut printr-un process de retehnologizare. Masiniile cu aburi au fost inlocuite si s-au introdus forme noi de organizare a muncii. Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in ramurile constructiei de masini, petrol, carbune, otel. "rincipala lui preocupare a fost aceea de a lamuri Congresul sa accepte ratificarea -ratatul de la "aris. "entru a-si sustine punctul de vedere, presedintele 6ilson s a adresat opiniei publice americane in cadrul unui obositor turneu de cuvantari, oboseala acumulata in urma turneului i-au afectat sanatatea grav suferind # atacuri de apole:ie care i-au provocat o paralizie si dificultati de vorbire serioase. Cu toate eforturile depuse de presedinte , Congresul respinge la 1% noiembrie 1%1% ratificarea -ratatului de la <ersailles ce a insemnat esecul ,, /ilsonismului&. !esi era lipsit de o parte a capacitatilor fizice, presedintele n-a fost suspendat din functie, poate si pentr sonda>ele aratau clar ca "artidul $

)epublican va castiga alegerile din 1%#=. Campania electoral ce avea sa vina va fi una destul de agitate cu atacuri de o parte si de alta. -ema principala abordata a fost implicarea sau nu a / A pe plan international. Candidatul republican se va pronunta pentru o politica traditionala bazata pe traditionalism impotriva polticii desfasurate de 6ilson accea de deschidere a politicii pe plan e:tern astfel ca ideea lui 6ilson este respinsa crearea ,, /ocietatii Natiunilor nite8 apararea integritatii si indepedentei statelor nationale, este uitata in favoarea politicii de tip traditionalism si revenirea la ,,vremuri normale C care va atrage foarte mult electoratul american.

,. 'dministratia /arren @amalier 8ardin# 3 19,1-19,-(.


e plan 2:tern administratia Darding a fost preocupata de problema inarmarilor navale, de reglementarea intereselor sale din 2:tremul 1rient, chestiuni abordate la Conferinta de la 6asghinton ; 1%##+, precum si cele cinci acorduri semnate de / A reprezentau un succes al diplomatiei american pe plan european. "e plan intern administratia Darding a creat facilitati pentru marile companii , reducerea impozitelor pe venit pentru sporirea capitalului investit. Administratia americana nu a fost lipsita de confruntari cu problemele sociale. 2ste vorba de greva minerilor izbucnita la 1 aprilie 1%## ca urmare a dorintei patroantul de a inlocui contractele colective de munca cu contracte separate pe zone si diminuarea cu 1= procente a salariului. !espre administratia Darding se spune ca a fost marcata de coruptie la nivel inalt a demnitarilor statului unii din antura>ul presedintelui. 0a # august 1%#' presedintele Darding moare la /an ,rancisco cauza decesului fiind o hemoragie cerebrala. Conform Constitutiei / A in cazul mortii presedintelui cel care va prelua functia va fi vicepresedintele Coolidge fiind cel de-al #% sef de stat al / A.

-. 'dministratia .al=in .oolid#e 3 19,--19,9( .a vicepresedinte / A Coolidge a avut o prestatie stearsa . 2ra insa bine
pregatit profesional, ocupase functii importante in administratia locala si centrala a /tatului. .n primul an de mandat presedintele Coollidge a fost E

nevoit sa lucreze pe programe si pe un cabinet pe care nu-l alesese. Anul 1%#7 este un an electoral pentru istoria politicii americane, si anul in care Coolidge castiga un nou mandat de presedinte / A. /ocietatea Americana a intrat, incepand cu administratia Coolidge intr-o prosperitate generala unica in istoria / A. 2conomia Americana cunoaste in anii 1%##-1%#' o perioada de prosperitate care s-a aratat si s-a bazat in acelasi timp pe cresteri apreciabile in ma>oritatea sectoarelor. /tandardizarea, productia pe serie, vanzarile pe baza de credite si reclama comerciala au fost principalele caracteristici ale progresului inregistrat in anii 1%##-1%#%. Motorul economiei americane il constituie industria de automobile care a facilitat foarte usor nevoia de construire a unei infrastructuri ; drumuri, autostrazi , poduri e:tinderea retelei electrice aparitia radioului, masinii de spalat, frigiderului care va patrunde in fiecare familie americana+. !in punct de vedere al agriculturii perioada 1%#'-1%#% este caracterizata prin urmatoarele tresaturi* - /caderea numarului de oameni care lucrau in domeniul agriculturii datorita aparitiei mecanizarii in agricultura dar si altor tehnici moderne care au usurat si dezvoltat agricultura americana. "e plan e:tern administratia americana a fost preocupata de recuperarea creditelor acordate Aliatilor in anii primului razboi mondial. /-a creat un organism special care sa se ocupe cu problema aceasta in 1%## este infiintata .. Comisia /peciala pentru !atoriile de razboi8 . Administratia americana a fost preocupata si de redresarea economica a Germaniei pentru ca aceasta tara sa plateasca la timp reparatiile in acest sens se infiinteaza un organ numit ,, Comitetul international de 2:perti8 condus de Charles Gates !a3es care a primit din partea guvernului american obligatia de a identifica eventualele surse financiare ale Germaniei . !ae3es intocmeste un plamm careia s a numit ,, lanul Dawes $ prin care s-a acordat credite avanta>oase Germaniei si i s-a stabilit pentr inceput o perioada de moratoriu si au fi:at noi termene de plata. n alt pas este semnarea tratatului Briand-@ellog sau "actul de la "aris prin care cele doua tari renuntau la razboiul dintre ele si sa includa cat mai multe natiuni cu putiinta. "actul a fost privit pe plan intern cu o usoara ingri>orare aceea ca / A ar putea fi obligate sa participe la activitati de constrangere. ,ran4 B. @ellog secretarul de stat / A i-a linistit pe congresmenii americani reducand tratatul la o simpla tautologie potrivit careia "actul de la "aris a>uta la mentinerea pacii atata timp cat pacea era mentinuta. /pre sfarsitul mandatului oboist si deprimat presedintele Coolidge anunta opinia americana ca nu va mai candida pentru functia de presedinte / A. Ca o &

ironie a sortie el ar fi anticipa criza economica ce va veni aceasta va fii si principalul motiv pentru care nu va ma candida.

7. 'dministratia 8erbert .lar! 8oo=er 3 19,9-19--(


e fondul prosperitatii, al convingerii, al euforiei, ca politica "artidului )epublican este corecta, D.C. Doover secretar de stat al departamentului comertului este desemnat de partid sa candideze pentru functia de presedinte al / A. na din masurile sale dupa castigarea alegerilor a fost 0egea "ietei agrare care a introdus un nou cadru organizatoric pentru desfacerea produselor agricole acordarea de credite fermierilor pentru aceasta lucru se creaza un organism numit ,, ;fi!iul )ederal '#ri!ol C care se va ocupa cu achizitionarea surplusurilor agricole si desfacerea pe piata. 1 alta lege importanta intrata in vigoare la # iulie 1%#% este cea referitoare la imigrare. Alte masuri au fost in domeniul vamal modificarea tarifului vamal care vor produce repercusiuni negative in ciuda faptului ca presedintele va promulga actul normativ. Criza economica se adanceste odata cu aparitia inflatiei creditelor dar semnalul oficial ca / A intra in criza il constituie data de #7 octombrie 1%#7 cand intr-o zi fatidica de >oi, Bursa din Ne3 For4 inregistreaza o crestere spectaculoasa a vanzarilor actiunilor . "entru a stabiliza Bursa numeroase Banci au cumparat actiuni pe milioane de dolari, presedintele Doover era increzator in revenirea economica a / A. /ituatia se stabilizeze pe moment insa cursul actiunilor a cunoscut o noua prabusire catastrofala. Numeroase inteprinderi din toate sectoarele de activitate au dat faliment din cauza crizei. / A se confrunta cu cea mai mare rata a soma>ului din istoria sa de 1& milioane de oameni . n plan de redresare economica este aplicat de catre presedintele american Doover printr-un organism de stat numit ,, .orporatia )ina!iara de Re!onstru!tie $ 3 R).( principalele masuri ale acestui organism au fost indreptate spre economie creare de noi locuri de munca prin deschiderea unor santiere publice prin care numerosi cetateni puteau sa munceasca obtinandu-si un nivel de trai mai bun prin locul de munca asigurat. Masurile interventioniste au prelungit criza. "olitica lui Doover de tip $ prote!tionista ,, s-a intors impotri=a lor . Masurile luate de 8oo=er in domeniul =amal, !resterea ta+ei de import a pro=o!at o !riza a sistemului ban!ar. 5nstabilitatea mondei nationale ,,dolarul& !are a adus sistemul ban!ar la un ade=arat de!lin. Nemultumiti de efectele crizei, de politica presedintele Doover, influentati de critica facuta adminstratiei republicane de catre democrati, poporul

american a preferat ca in functia statului sa-l aduca pe ,.!. )oosevelt care va conduce din 1%''-1%7$ / A.

'dministratia )ranklin Delano Roose=elt 19---1972


"rima masura decisiva luata de ,.!.)oosevelt dupa preluarea presedintiei a vizat reformarea sectorului bancar ,, si deblocarea canalelor financiare8. Bancile au fost inchise s-au suspendat tranzactiile si e:porturile de aur. /e adopta la % martie 1%'7 o lege potrivit careia se vor autoriza acele banci care in urma controlului erau recunoscute ca desfasoara o activitate sanatoasa si primeau imprumuturi prin ),C. .n urma controlului s-a constatat ca un numar de $=== de banci vor putea sa functioneze in continuare . Aceastea au primit imprumuturi de la /tatul American de # miliarde de dolari cu dobanda redusa. -otodata s-a facut dinstinctie intre bancile de depozitare acre au fost autorizate sa faca imprumuturi scurt si bancile de afaceri care puteau acorda credite pe perioade mai lungi. .n domeniul infrastructurii se investeste masiv se construiesc scoli, spitale, drumuri, locuinte etc. "rin lucrarile de infrastructura numerosi oameni isi gasesc loc de munca asta va a>uta la diminuarea soma>ului si la crearea de locuri de munca. .mportant pentru administratia )oosevelt este adoptarea primului program de reforme numit ,, Ne3 !eal C care reprezinta un program de masuri ce vizau sectorul economic prin care se dorea sa se puna in miscare productia , sa stimuleze cererea de produse, sa asigure cresterea puterii de cumparare prin crearea de noi locuri de munca. "resedintele a fost ocupat sa insufle americanilor increderea in institutii si banci. A initiat asa-numitele ,, convorbiri la gura sobei8 adresandu-se prin intermediul radiolui, simplu, pe intelesul americanilor sa nu-si mai tina economiile in casa ci sa le plaseze in banci. "entru o mai buna gestionare a programului Ne3 !eal sa se infiinteze doua institutii federale si anume* ,, National )ecover9 Administration8 ; N)A+ si ,, Agricultural Ad>ustement Administration ; A.A.A+ care aveau ca scop gasirea solutiilor optime pentru depasirea crizei din cele doua ramuri de baza ale economiei americane. .n conformitate cu A.A.A a acordat productiei agrare pentru redresarea preturilor. A.A.A a acordat despagubiri pentru fermierii care au acceptat sa-si distruga stocurile de cereale , tutun, lapte. !e asemeneau s-au acordat sume compensatoare pentru fermierilor care-si reduceau suprafetele cultivate. . .n urma aplicarii programului de reforma, economia americana si-a modificat structura. "rin aplicarea acestor reforme s-a ingustat campul de aplicare al liberalismului. "e plan e:tern ,.!. )oosevelt s-a implicat in problemele internationale. "rincipalele masuri

luate de el a fost adoptarea 0egii de neutralitate ce a interzis e:portul armelor si a materialelor de razboi catre tari aflate in conflict armat. !upa castigarea alegerilor din 1%'(, )oosevelt s-a preocupat pentru o politica a carei linii era de respingere energica a agresiunii statelor fasciste drept dovada stau marturie discursul sau la Congresul american din iunie 1%'%.

'n#lia in perioada interbeli!a 1918-1972 La sfarsitul primului razboiului, societatea britanica


prezenta caracteristici parado:ale. 0a fel ca si celalalte tari victorioase si Marea Britanie ,, dominau bucuria si speranta intr-o epoca de aura pacii si a prosperitatii. )azboil a zdruncinat insa conventiile morale si sociale. 2conomia Marii Britanii a evoluat contrastant in primii ani postbelici. Anii razboiului au impus abandonarea liberalismului, s-a introdus controlul asupra serviciilor si productiei de bunuri, al preturilor. 2conmia de razboi a dus la dezvoltarea unor ramuri no ice au pus accent pe mecanica si pe productia in serie . .ncepand cu anul 1%1% s-a abandonat diri>ismul economic si s-a revenit in regulile economiei de piata. "roductia a inregistrat o curba ascedenta in anii 1%1%-1%#=, dar Marea Britanie a pierdut investitiile straine. .n agricultura dificultatile financiare au facut ca o patrime din terenurile sasi schimbe proprietarii, /-au produs de asemenea modificari si in structura economiei britanice. Noi ramuri, moderne si dinamice, precum industria chimica si constructiile de masini au crescut in pondere si importanta. !esi tara se afla in razboi, Cabinetul de razboi condus de 0lo9d George a decis, in primavera anului 1%1(, ca alegerile sa se desfasoare spre sfarsitul anului 1%1(, ca alegerile sa se desfasoare spre sfarsitul anului, chiar daca operatiunile militare continuau.0lo9d George a initiat convorbiri cu liderii "artidului Conservator pentru mentinerea coalitiei si participarea pe liste comune. Capitularea Germaniei la 11 noiembrie l-a avanta>os pe premier,care se prezenta in fata alegatorilor ca un lider victorios. "rogramul sau cuprindea* autonomia .rlandei, reforma Camerei 0orzilor, incheierea tratatului de pace cu Germania si aliatii ei diminuarea soma>ului etc. !in punct de vedere pe scena politica are loc ascensiunea "artidului 0aburist ; /ocialist+ si e:istenta numai a doua partide politice cel laburist si conservator.

1=

1. roblema irlandeza
.n anul 1%1E izbucneste la !ublin ,, )evolta de "asti8 care a fost inabusita de fortele britanice . "artidul /inn ,ein ;,,Noi insine8+ care avea ca obiectiv politic ma>or separarea de Marea Britanie . 2i au trecut la boicotarea "arlamentului de la 0ondra, constituindu-si propriul organ legistlativ si au proclamat la #& ianuarie 1%1( la !ublin, .rlanda, al carei presedinte a fost ales 2amon <alera. .n .rlanda se formeaza o armata )epublicana a tarii denumita 'rmata Republi!ana 5rlandeza ; .)A+. Guvernul de la 0ondra a reactionat prin scoaterea in afara legii a "artidului /inn ,ein. "roblema esentiala in controversa dintre govern si liderii irlandezi era accea a lsterului ; partea nordica a .rlandei+ revendicata atat de !ublin cat si de 0ondra. /e iau masuri in cea ce priveste organizarea centrala a tarii prin aprobarea Camerei Comunelor, prin formarea la !ublin si Belfast a doua parlamente. Aceasta idBe a fost respinsa de "artidul /in ,ein ce a condus la confruntari violente. -imp de aproape doi ani, ;1%#=1%#1+, trupele .)A si protestanti irlandezi din lster au dus actiuni de gherila impotriva fortelor britanice. Conflictele anglo-irlandeze se incheie la E decembrie 1%#1, la 0ondra se semneaza Acordul anglo#irlandez. .rlanda primeste statutul de dominion avand obligatia de a depune >uramant fata de Coroana Britanica.

@u=ernarea Baldwin-Ma!donald 319,--19,A(

'cest guvern era alcatuit din doua partide avand doua doctrine politice
diferite cel laburist 3so!ialist( si !onser=ator. Au fost numiti Bald3in presedinte al partidul conservator si Macdonald presedinte al laburistilor in functia de prim-ministru al Marii Britanie. 2i au condus acest guvern de coalitie Marea Britanie pana in anul 1%'& cand /tanle9 Bald3in s-a retras din viata politica. .n timpul primei guvernari, prim ministrul Bald3in s-a ocupat de realizarea unui protectionism aceentuat in relatiile comerciale si de rezolvarea problemelor coliniale cu care imperiul Britanic se confrunta. 1 masura importanta luata de guvernul britanic a fost conferinta imperiala din 1%#' prin care s-a acordat o autonomie mai mare guvernelor din imperiu. Aceasta putand negocia si semna tratate in nume propriu cu conditia de a anunta si dominioanelor interesate. .n acelasi an au loc alegeri in Marea

11

Britanie, "artidul 0aburist reusind sa castige un numar de voturi destul de mare in fata conservatorilor in decembrie 1%#' premierul Bald3in demisioneaza datorita motivului acela ca nu putea sa si formeze ma>oritatea in "arlamentul englez. )egele George al <-lea il insarcineaza pe laburistul Macdonald sa formeze un nou cabinet. Macdonald reuseste si in scurt timp va forma o coalitie guvernamentala care sa asigure ma>oritatea in "arlament. 0a ## ianuarie 1%#7 este instalat in functie de prim ministrul al Angliei Macdonald fiind primul premier laburist din istoria Angliei. 2volutia economica a tarii dupa incheierea razboiului s a mentinut in parametri sinusoidali, dupa criza economica izbucnita in 1%#1-1%## anii premergatori instalarii guvernului Macdonald inregistreaza deosebite progrese cresterea economica putandu-se inbunatatii pana in anul 1%#%. .ndustria Britaniei cunoaste numeroase progrese mai ales cea constructoare de masini, energetica, aeronautica, astfel economia engleze cunoaste noi varfuri ale industriei in detrimentul celor vechi cum ar fi industria miniera. "olitica e:terna cunoaste numeroase succese se incheie acorduri cu niunea /ovietica in 1%#7 . Alegerile din 1%#7 aduc o noua schimbare pe scena politica vechiul guvern Bald3in nemaiavand ma>oritate in "arlament isi da demisia. Algoritmul "arlamentar era unul in favoarea conservatorilor succesul revenindu-i lui /tanle9 Bald3in care reuseste sa ia in fraiele conducerea Angliei pana in 1%'&. cand premier al Angliei de=ine 'rt"ur 9e=ille ."amberlain.

@u=ernul 9e=iile ."amberlain 3 ,8 mai 19-A-1B mai 197B(


"olitica lui Chamberlain este caracterizata ca fiiid una a eficientei sintetizate in fomula ,, business usual8 cum il caracteriza succesorul sau la sefia guvernului 6inston Churchill. "rioritatile carora le-a acordat atentie au fost cele internationale , facand public intentiile sale la preluarea mandatului. 2ste un neobosit ministru de e:terne al Angliei decat predecesorul sau Bald3in , adversar al solutiei razboiului, care in viziunea sa nu rezolva prolemele. Convins ca printr-o politica de reinarmare si cedari in fata Germaniei si .taliei pacea va putea dainui peste 2uropa. .n vara anului 1%'&, premierul Britanic ca strategie in relatiile Marii Britanie cu Germania, .talia, ?aponia prin incheierea unor acorduri cu aceste tari. "rin aceste acorduri Marea Britanie acorda tarilor mai sus mentionate spri>in economic si material. Cu .talia premierul britanic a avut o serie de negocieri prin care relatiile englezo-italiene s-au imbunatit prin M.Britanie recunoastea cucerirea Absiniei si autoritatile italiene se anga>au sa-si retraga 1#

trupele din /paniei mentionam ca miscarea a fost facuta datorita unor politici ale Germaniei naziste in centrul 2uropei. Acest tratat venea sa intareasca pozitia ,rantei si astfel "arisul si 0ondra puteau sa se concentreze pe situatie din 2uropa Centrala. n moment important este data de 1# martie 1%'( cand Ditler ordona unirea Austriei la )eichul german, moment important deoarece se incalca de catre Germania actul ce interzicea Gemaniei unirea cu Austria si anume -ratatul de la <ersailles. Apoi are loc la #% septembrie 1%'( conferinta de la Munchen la care participa .talia, Germania si Marea Britanie care avea scop rezolvarea problemei Cehoslovace. Cele trei tari se pun de acord in vedere rezolvarea si hotarasc trcecerea partii sudete de partea Germaniei si incheierea unui acord militar anglo-german in noaptea de #% septembrie 1%'(. Acest acord a fost primit ca o izbanda a diplomatiei engleze dar anul ce va urma va arata contrariul cand Ditler va invada "olonia si se va declansa cel de al doilea razboi mondial. Cu toate ca economia Britanica era prospera si putea sustine politica de inarmare pe linia careia se realizeaza numeroase progrese notabile fata de perioda notabile, din pacate politica pacifista a lui Chamberlain a dat gres odata cu semnare "actului )ibentrop-Molotov din #' augist 1%'%. Chamberlain detesta razboiul poate si deasta ar fi motivul, dar din simtul datoriei n-a parasit sefia guvernului, cu toate ca politica concilianta a incura>at Germania. Guvernul a fost remanianat fiind inclus ministrii 6.Churchil ca minstru al Amiralitatii si Anthon9 2den minstru al dominioanelor. .n urma ultimatelor date de Marea Britanie , Germania de a se retrage si de a pune capat razboiului ce avea sa vina , autoritatile engleze sunt de acord pentru a se infiinta un ,, Comitet supreme interaliat de razboi pentru coordonarea resurselor anglo-britanice. ,orta militara a Marii Britaniei se afla la mi>locul anului 1%'% in fata frontiere anglo-franceze. /uccesele trupelor germane , esecurile armate engleze, invadarea 1landei si Belgiei au produs numeroase tulburari politice si sociale in 0ondra. 1pozitia laburista cu greu a fost respinsa, criticile aspre adresate politicii premierului englez si incercarile sale de a forma un Guvern National au esuat. !upa o discutie intre Monarhul regal George al <.-lea acorda functia de premier lui 6inston Churchill care a format un guvern national fiind si a>utat de opozitia laburista care a asigurat ma>oritate in "arlament. Conte:tul preluarii functiei de premier al Marii Britaniei vine intr-un moment delicat pe plan intern si international a societatii engleze.

1'