O ISTORIOAR CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI Toate pcatele sunt pcate grele si toate pcatele se numesc de marele Apostol

Pavel "lucruri ale ntunericului". C auzi ce zice: Lepdati dar lucrurile ntunericului. Apoi ncepe s le numere: desfrnarea, lcomia, etia, !ula, necredinta... Tot pcatul ntunec pe om, dar uciderea este un pcat si mpotriva "u!ului #fnt si strigtor la cer, si poti s spui acestui pcat cum vrei. C ce este mai scump la fiecare vietate dect viata$ %u vezi mata c si o furnic si un tntar si o musc, o &ivin ct de mic, ea vrea s'si salveze viata. (uge, alearg, se pzeste s nu o omori. "ar omul, care'i c!ipul si asemnarea lui "umnezeu, ct de scump este viata lui naintea Tatlui ceresc$ "ac ar fi omul fiar, n'ar fi o pagu mare, c o fiar este mult inferioar omului, dar omul este c!ipul si asemnarea lui "umnezeu. "e aceea cei ce fac avorturi distrug c!ipul lui "umnezeu din om, icoana Preasfintei Treimi pe pmnt, si este foarte mare pcat. "e aceea sftuim pe cei ce'au czut n acest pcat, ca s se sileasc cu toat puterea s se mrturiseasc si s'si fac canonul n lumea aceasta, ca nu cumva dincolo s'l fac vesnic. #'a prea nmultit pcatul acesta si este strigtor la cer, si aduce osnd vremelnic si vesnic si n veacul de acum si n cel viitor. )a s v spun o ntmplare adevrat si nfricostoare: *ntr'una din zile, m'am pomenit aici la mine cu o doamn ine, care a venit si a czut n genunc!i si a nceput a plnge: ' Ce este, doamn$ ' +ai de mine, sunt de la ,ucuresti, am venit cu mare greutate si cu mare necaz aici.
-

' "ar ce s'a ntmplat$ ' .u sunt fat de preot, a zis, si s'a ntmplat de m'a luat n cstorie un mare functionar. .u i'am spus c nu merg dup dnsul. .u sunt fat de preot si sunt credincioas. Am crescut n credinta crestin ortodo/, n frica lui "umnezeu, dar el nu crede n "umnezeu. .l a spus: ".u nu cred, dar ti dau voie tie s faci ce vrei: roag'te, mergi la iseric, posteste, f milostenie, roag'te si acas. ( tot ce vrei, numai s mergi dup mine n cstorie0" *n felul acesta, ea a ntre at pe printii ei si s'a ncumetat si s'a dus. #'au luat n cstorie si au trit ine vreo cteva luni. Cnd ea a rmas gravid, el atta i'a spus: "#ilvia, copii s nu'mi faci, c copiii sunt sal a dracilor". Auzi ce e/presie0 .a a rmas uimit cnd a auzit: "( ce stii, dar copii s nu'mi faci, c nici nu vreau s aud de dnsii0" Atunci ea i'a spus: "1i, criminalule, s'ti ias din minte vreodat c eu am s fac aceast crim0 .u sunt fat de preot. .u ti'am spus nainte de a m cstori c vreau s triesc cu tine crestineste, nu pgneste". .l i'a spus: "2ndeste'te ine, c eu am vor it cu un doctor s dai copilul afar". Copilul avea dou luni. .a a spus: "%iciodat, nu voi face aceast crim. 1ai ine mor de o mie de ori dect s omor copilul". #i a rmas vor a c el i pregtea doctorul ca s'i omoare copilul, mai ales primul copil. .a ns era !otrt pn la moarte s nu fac avort. #i iat ce s'a ntmplat. A venit sraca aici la mine s ntre e, dar era !otrt n inima ei s nu fac aceast ucidere de om. ' Am auzit de dumneata si am venit s ntre , a zis ea. Ce zici, printe$ .u sunt n a doua lun si el m'a amenintat cu moartea, dac nu fac avort.
3

' "ac te'ar tia de o mie de ori si te'ar mpusca, s nu omori nici un copil, c nici leoaica, nici lupoaica, nici scroafa sl atic, nici serpoaica, nimeni nu si omoar puii. "ar omul a devenit mai ru dect toate fiarele de pe fata pmntului. 4mul si omoar copiii. 1ai ine s mori de o mie de ori, dar s nu faci avort. #povedeste' te si te pregteste. 1ucenit ai s fii cu #fnta +arvara, cu #fnta Tecla si cu toate martirele n ceruri, dac ai s mori tu, ca s nu omori copilul. ' Cum s fac$ 1 tem si de el c m va omor, m tem si de "umnezeu0 ' # te temi de "umnezeu, Care a zis asa: %u v temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot s'l ucid. Temeti'v mai vrtos de acela care, dup ce a ucis trupul, poate s duc sufletul n g!een. %u te teme0 Trupul sta este o mn de pmnt spre mncarea viermilor. Azi este, mine nu mai este. #ufletul nu moare n veci0 "u'te !otrt n inima ta, spovedeste'te, mprtseste'te si asteapt moartea0 "ar s nu avortezi0 Ce s'a ntmplat ntre timp$ #'a dus femeia acas !otrt s nu fac avort. #i cum era aproape sm ta mortilor, adic "1osii de var", anul trecut 5-6768, ea s'a dus n oras s cumpere cte ceva, ca s dea de poman. A cumprat castroane, cni frumoase, vase, pa!are, portocale, om oane. +oi stiti c la noi se d de poman, dup cum este traditia noastr ortodo/, pentru sufletul mortilor. #i a luat si fin de gru, ca s fac cozonaci si plcinte pentru poman. A venit acas din oras cam o osit. A plmdit fina, a pus dro&die si a frmntat aluatul pn a dospit si s'a culcat. Cnd a adormit, s'a fcut c era ntr'un defileu de munti, adic dou rnduri de munti. 9nul era pe dreapta si unul pe stnga, iar
:

prin mi&locul acelor munti era o sosea dreapt. 1untii erau foarte nalti si aveau pdure de razi pn la poale. )ar de la marginea pdurii, de'o parte si de alta, erau flori, dou'trei sute de metri pn la sosea. .a mergea ' asta era prin vis ' pe soseaua aceea printre munti si se minuna de frumusetea acelor locuri. "ar deodat, cnd si'a aruncat privirea n dreapta, spre pdure, a o servat ceva foarte minunat: la poala pdurii erau ar ori de foc, ct vedeai cu oc!ii. 9n rnd de ar ori care ardeau scnteind de &ratec. #i de fiecare ar ore de foc era legat cu funii de foc cte o femeie goal, cum a fcut'o mama sa, si focul le ardea grozav la spate, pe sira spinrii, si ele tipau groaznic. Cum se zvrcoleau aceste femei legate de ar ori, deodat a vzut niste vulturi de foc care veneau din muntii ceilalti, cu g!eare de foc, cu aripi de foc si cu ciocul de foc si s'au pus pe snii lor si i mncau si ele strigau: "+ai de noi si de noi si de cei ce ne'au nscut pe noi0" +ulturii mncau snii lor pn la oase, de se vedeau coastele, si apoi z urau napoi n munti, iar lor le cresteau snii napoi. #i veneau alti vulturi si le mncau din nou si ele strigau tare si plngeau. #i s'a minunat iata femeie: "+ai de mine, zice, nu m mai uit n partea asta, c mor de fric". #i a ntors capul spre stnga. *n partea stng a vzut un lucru mai nfricosat. Alt rnd de copaci de foc, tot n marginea pdurii, si erau legate femei goale, dar aici nu le mai mncau vulturii. Aici erau serpi cu dou capete, niste alauri de foc, ncolciti peste ele si peste copaci, cu coada pn n pmnt. Cu un cap era pe o tt si cu altul pe cealalt tt si le sugeau de le ddea sngele. Asa de tare strigau, de se cutremurau pdurile si muntii aceia. Atunci ea, cnd a vzut c n stnga vede si mai nfricosat lucru dect n dreapta, de fric a sl it si a czut n genunc!i si striga la 1aica "omnului: "1aica "omnului, nu m lsa, c mor de fric0"
;

si se uita dac nu mai este cineva pe acolo, c se temea s nu vin serpii aceia si la dnsa. "eodat vede n urm pe drum c vine un tnr prea frumos, cu !ain al ca zpada, cu cruce n frunte si cu un aston de aur n mn. Cnd l'a vzut a zis: ' 1ultumesc Tie, "oamne, c nu m'ai lsat n iadul sta singur. #i a czut cu fata la pmnt, zicnd: ""oamne )isuse, nu m lsa0" ' .u nu sunt )isus <ristos, a rspuns ngerul. ' "ar cine esti, "oamne$ ' .u sunt ngerul pzitor al vietii tale. .u totdeauna te pzesc pe tine, si acum m'am artat tie cu porunca lui <ristos. ' "oamne, scoate'm de aici, c mor de fric0 ( mil cu mine si nu m lsa aici0 A sculat'o din genunc!i si i'a zis: ' %u te teme si mergi dup mine0 .l mergea nainte si ea n urm. #i n urma lui se vedeau raze de lumin si era o mireasm a "u!ului #fnt, cum nu mai este pe pmnt. 1ergnd cu ngerul pe drumul acela, ea a ntre at: ' "oamne, de ce pe femeile acestea le sug alaurii acestia cu dou capete si pe acelea le mnnc vulturii de foc. Le mnnc snii lor si iar cresc si ele se c!inuiesc$ #i a zis ngerul: ' Acestea n'au voit s le sug copiii lor. %'au vrut s alpteze copii
=

si de aceea alaurii acestia de foc le vor suge n vecii vecilor si vulturii de foc le vor mnca snii, c au fost criminale si au omort copiii nevinovati din pntecele lor. (emeile care au omort copiii prin avort, cu i, cu in&ectii, cu pastile si i'au otrvit cu uruieni de la a e, asa se vor munci n veci, c nu s'au pocit, nici nu s'au spovedit, ci au crezut c'i glum pcatul acesta. 1ergnd asa, i se prea ei c au mers ctiva >ilometri. #'a uitat n dreapta si a vzut un singur ar ore de foc, unde nu era legat nici o femeie. #i ea a ntre at: ' "oamne, uite aici un singur copac care nu are legat nici o femeie de dnsul0 ?ice ngerul: ' +ezi copacul sta de foc$ Acesta era copacul tu, dac n'ascultai de preot si te duceai s omori copilul0 Tu n'ai nici un copil pe lume si era primul copil. "ar avea s te pedepseasc "umnezeu, pentru c aveai s mori n timpul avortului la doctor. "ar fiindc ai avut fric de "umnezeu si te'ai !otrt n inima ta s nu omori copilul si ai ntre at pe preot si te'ai !otrt mai ine s mori dect s omori copilul, iat c ai scpat de acest copac0 Apoi a zis ea: ""oamne, scoate'm de aici0 *ncotro este tara mea$ 9nde sunt eu aici$" *ngerul i'a zis: "#'i spui r atului tu cel criminal ce ti'am spus eu. "ac te mai ndeamn pe tine la avort, nu aici se va munci el, ci n alt loc, unde de o mie de ori va fi mai greu ca aici0 Tu esti fat de preot si te'ai mritat fecioar, cum te'a fcut mama ta, iar el este un preacurvar. .l s'a nsurat cu tine, dar nainte el a trit cu trei femei nemritate si le'a o ligat s fac avort si le'a pltit el la doctor. Acele trei femei au pierdut cte un copil. "eci are pe sufletul lui trei avorturi fcute de el. Are s mnnce carne n vecii vecilor, n focul g!eenei0 .l nu ti'a spus tie, dar este un mare curvar si spurcat. Tu te'ai cstorit curat cum te'a fcut mama ta, iar el a fost un preacurvar
@

si ucigas, care a pltit pentru acelea s fac avort. #'i spui, c el n' a zis nimnui". Atunci ea a zis: ""oamne, pe unde s m duc eu acas$ Pe unde s ies$" *ngerul "omnului i'a spus: ""ar unde esti, acas esti0 Tu scoal'te si frmnt aluatul, c a dospit n covat". #i l'a vzut ca un fulger cnd a z urat, si ea s'a trezit n cas. #'a trezit femeia foarte spimntat si aluatul ddea &os din covat, cum i'a spus ngerul. #e culcase la sapte fr un sfert si acum era ceasul nou si un sfert seara. "eci dou ore &umtate. *n timpul acesta a fost prin iad si a vzut unde se muncesc femeile criminale care fac ucidere de om. Cnd s'a sculat, de fric a nceput s strige n gura mare. #otul ei venise de la serviciu si dac a vzut c este o osit si se odi!neste, n'a mai deran&at'o. Cnd a auzit rcnind, el a crezut c a luat foc ceva la cuptorul de pine. A venit r atul ei: ' Ce'ai ptit, #ilvia$ Ce ti s'a ntmplat$ ' +ai de mine0 +ai de mine0 Am fost n iad. Am vzut iadul0 Am vzut unde se muncesc femeile care fac avorturi. ' Cum$ #i i'a spus sotului tot ce i'a zis ngerul. ' )at, zice, ce mi'a mai spus: c tu m'ai luat pe mine curat cum m'a fcut mama, dar tu ai trit cu trei femei necstorite, si le'ai ndemnat s fac avorturi la doctori. Asa'i$ ' Asa este.
7

' Auzi, c te asteapt pe tine munc mult mai mare ca aceea. C tu ai si pltit la doctori ca s omori copiii, nu numai c le'ai ndemnat. ,anii aceia sunt spre pierzarea ta n veci0 .l, cnd a auzit c i'a descoperit pcatele, a zis: ' # stii c adevrul ti'a spus. "e azi nainte m pociesc si eu pn la moarte. "ar du'm la un du!ovnic s'mi spun pcatele, s pun si eu nceput un, c am auzit c "umnezeu primeste pe cel pctos0 Apoi a venit cu sotia si s'au mrturisit amndoi, ndreptndu'si viata. L'am mrturisit si i'am spus: ")at, frate, ce a fcut "umnezeu cu tine0 Ct mil a avut de tine0 Prin femeie ti'a descoperit urgiile si frdelegile tale, ca s te ntorci la pocint". Atunci mi'am adus aminte de cuvntul #fntu'lui Apostol Pavel, care zice: "e unde stii, femeie, c nu'ti vei mntui r atul$ %u stii tu, zice, c se sfinteste r atul necredincios prin femeia credin'cioas$ si invers. )at o femeie crestin0 4 femeie cu frica lui "umnezeu, care a fost !otrt n inima ei mai ine s moar, dect s fac avorturi0 #i s' a rugat lui "umnezeu si a cstigat si pe sotul ei la adevrata credint si i'a ndreptat si viata lui. #i asa, cu a&utorul lui "umnezeu, sunt pn astzi mpreun si duc viat cinstit si curat naintea lui "umnezeu. )'am dat si lui canon s nu se mprtseasc 3A de ani, c pentru un avort #fintii Printi opresc 3A de ani, iar cu iconomie -A ani, dac omul posteste toate posturile si miercurile si vinerile si face milostenie. "(ac toate0" a zis el. Atunci i'am redus canonul la -A ani. ?ece ani i'am dat canon si s plng toat viata c a omort trei oameni. Cci ori vei omor copilul, cum ti'am spus, cnd l'a semnat "umnezeu n pntecele mamei sale, cnd este ct o
B

smntC ori l omori cnd este mai mare, tot acelasi pcat ai. # v ias din minte, cum zic unele femei: "Printe, nu era dect de'o lun, c nu se stia ce'a fost0" %u minti pe "umnezeu, Care a zidit si Care a zmislit n tine. %u auzi ce spune )eremia Proorocul$ "oamne, au nu Tu zidesti du!ul omului la zmislire$ Pe "umnezeu nu'l poate minti nimeni. Aveti frica lui "umnezeu, pziti'v de gndul acesta al uciderii de copii, mai tare dect toti alaurii din lumea asta si dect toate. Pziti'v0 C dac tot veti face mereu avort, poporul nostru se mputineaz. +om rmne numai trnii si vor veni alte popoare si ne vor ro i, c vom fi putini si nu vom mai avea copii ca s fie ostasi ai trii si oameni de isprav s conduc tara0 Tineti nu numai la natalitatea poporului si la scumpa noastr tar, tineti la sufletul vostru, care'i mai scump dect toat lumea, c dac l veti pierde, cu toat lumea nu puteti s'l rscumprati. Toate femeile care aveti r ati si v'ati cununat, ca si acelea care ati gresit si ati fcut nunt fr cununie, s nu omorti copiii. Copilul este un nger si prin el te mntuiesti si tu0 %aste'l, oteaz' l, creste'l si printr'nsul te mntuiesti si tu. # te duci la mrturisire, c esti o crestin un, si te iart "umnezeu. )ar a ucide copilul este cea mai mare crim, cea mai mare frdelege si mpotrivire naintea lui "umnezeu, Care l'a creat n pntecele tu si ti'a dat tie nastere, iar lui i'a dat suflet viu si cuvnttor. + rog din toat inima s tineti minte aceast ntmplare. Aduceti' v aminte, femeilor, de vulturii cei de foc si de copacii cei de foc care ard pe femeile care fac avort, ca si de alaurii cei de foc, care au s v sug pieptul0 Pziti'v, v rog, nu numai de'a face pcatul, ci si de'a gndi la
6

aceasta, cci crim si prea cumplit crim este fat de constiinta ta, fat de "umnezeu si fat de tara n care ne'am nscut si trim. Parintele Cleopa

-A