Sunteți pe pagina 1din 591
CUPRINS CAPITOLUL I Descrierea sintetici a modului de rezolvare pentra fiecare etap3 a proiectului...4 11. Stabitirea gi/sou analiza roluiui fimotional al piesei. CAPITOLUL IE ‘Alegerea materialulul optim pentru confecfionarea plesel.. 6 CAPITOLUL Ti Stabilirea si analiza procedeclor tehnologice posibile de realizare a plesel- semifabricat si stabilirea procedeelor tehnologice acceptabil. 10 3.1. Clasificarea pieselor in constructia de masini. 3.2, Tehnologicitatea constructici pieselor (produselo)... 3.2.1. Tehnologicitatea pieselor-semifabrica tuna... 3.2.2. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat forjate gi matriate. 3.2.3. Tehnologicitatea pieselor-semifubricat sudate. 3.2.4. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat agchiate. 3.3. Tipuri de producti in constructia de masini si caracterizaea lo... CAPITOLULIV btneren pltsentabrieat prntron procden thmclgle de tarnas, print ‘un proceden tehnologie de deformare plastici sau combina...» 36 CAPITOLUL V Analiza tehnico-economici = cel pusin dou variante de proces tehnologic determinarea variantel optime de objinere a plesel-semlfabricat. 37 CAPITOLUL VI ‘Succesiunea logici a tufuror operafillor necesare objineril plcsei-semifabricat Pita precede tetnlegic opti oleae lgiel « furor eperailor wl fer necesare objinerii plese fait (CAPITOLUL VIL Mitcink wit te crectreci nleacorprpriciit erste: empedte chimicé si tratamente.. 7.1. Fontele.. - - vse seeese 7.2, Ofelunte. : 38 7.3. Bronze gi alam... a os toL 7.4. Materiale nemetatice 130 CAPITOLUL VII _Exemplu de proces tehnologie de realizare a unor piese din casa arbort......143 8.1. Stabilirea si/smu analiza rolului fimetional al piesei folosind analiza ‘morfofinctionalA a suprafetelor. nase avivesnaal CS 8.2. Alegerea materinlului optim pentru congectionarea piesei 146 8.3. Stabilirea si analiza procedeclor tehnlogice posibile de realizare a piesei- semifabricat. cel AB 8.4, Obtinesea piese-semifabricat prini-un procedeu tehnologic de tumare 151 8.5. Obfinerea piesei-semilabricat print-un provedeu de deformare plastie’.......161 8.6, Anal hei onomicl dul variant de ross tetnologie i dteminen variantei optime de objinere a piesei-semifubricat... . - 8.7. Succasiunea logic a tuturor _operapilor Piesei-semifabricat prin procedeul tehnologie optim... 8.8 Suceinen lopet @ tutor open * fiaeloe necesare objinerii piesei finite. 75 CAPITOLUL IX Exemplu de proces tehnologic de realizare a unor plese din clasa bucge........183, 9.1. Stabitirea sau analiza rolului funefionsl al piesei folosind analiza ‘morfofunctionala a suprafejelor. 183 ‘9.2. Alegerea materialului optim pentru confeetionarea pies... 188 93. Stabilirca si analiza procedecior tehnologice posibile de vealizare piesei semifabricat gi stabilirea procedeelortehnologice acceptable... vee 190 ‘9.4. Objinerea piel semifbricat printr-am provedeu tchnologic de tumare... 193, 9.5. Objinerea piesei semifabricat printr-un procedeu de deformare plastic8.......210 9.6. Analiza tehnico-economic8 a cel putin dous variante de proces tehnologic si “Ringiea aE i a z 5 0 Reaiiears KOU, Ly Ulem) 2 3 i Racine al, 1] — Seton cont > ([daN/enen} 2 ‘vemperanir Ta] Propecia tacos 0] Decarece ea valor (umublinies, deforaabliates, 1] pea “a ‘edits, clibsates) 2 fetwologce notre ne ‘Foarte bun 3 cu calificative a Frsplde cont FC, 300 3 Deve} 30,100 L 1000) do eller 5° Stabilirea ponderii importanjei fiecdrui factor primar — se face anolizind fiecare proprietate k, acordéndu-i o pondere di, tinfnd cont de emultatele obfinute in etapele de mai sus. La stablirea ponderii trebuie indeplinita condifia Sa, =10 ey 1 de factori primaxi. importanfei factorilor este 0, problemi deosebit de ificia. revolvarea ci presupundnd imbinarea mai muttor cunostinje de specialitate, precum si rezolvarea corecti a etapei 1°. De ‘regull, pentru orice pies’ cea mai mare importan{ o prezinta rezstenta la coroziune, deci valoaree vem mai mare a ponderii se ia pentru dy, Se ia apoi in ordine proprietatea tmecanica de rezistenta la solicitarea cea mai putemic& d; gi la aceeasi valoare se ia ponderea prejului de cost dis. Urmeazi apoi ponderile proprietiilor Tehnologice care se ix egale deoarece este foarte importants posibiltatea obtinerii piesei prin oricare dintre procedeele tehmologice clasice, “6 Alegerea solufiei optime la momentul dat se face intoemind um graf materiale ~proprietifi si pundind condifia +d, = maxim (2.2) 7° Analiza soluliilor din punct de vedere al utlitait lor si stabilirea posibilitgjlor de inlocuire economic8 a unui material cu un alt material ~ 5° Pace in situajia in care, Ia momentul dat, material optim rezultat in etape 6°, nu se afl la dispozifia executantului. Observatie! Toate aceste etape vor fi rezolvate concret, in cazul fiectrei clase de piese analizate gi folosind toate datele oferite de capitolul 7 1= PX 4 og i %» *. ap up = meee ee eee eee fl —see| aS |__| or ss eo Ta war [a 5 wooepmiig | roman | _mmemgoms | eompannzy | sommgsmesa | wremenms TDINOROD UYyLanidowd AMO TONHAL ILYTATadOwd » » ca © cs » peonpnng Te LE Ww 1 Thee eet zat ape a a — at one aaaey [Piet | omen | emits fowpanengwen| et a 4 a 7 TOMI eww} Uesayedoad-opm soy nfs CT PTL 20 heologia materiaelor STABILIREA $I ANALIZA PROCEDEELOR TEHNOLOGICE * POSIBILE DE REALIZARE A PIESEI-SEMIFABRICAT SE STABILIREA PROCEDEELOR TEHNOLOGICE ACCEPTABILE in general, 0 piesi-semifabricat poate fi obfinutt prin mai muke precedee tehnologice de transformare a materialului intr- succesiunes logick $f Cepiats, piesa finita find obfinutt doar in urma prelucrasilor prin agchiere. Pentru a se putea alege procedeele tehnologice acceptable de realizare a piesei-semifebricat este necesari a nalizi succint& a procedeelor tehnologice posibile care permit objinerea acesteia Aceasti analizi se face uand in considerare urmitoarele: ~ clasa din care face parte piesa: ~ tehnologicitatea constructiei: greutatea si dimensiunite de gabarit; “= tipol productiei. 3:1. Clasificarea pieselor in constructia de masini Modul de clasificare al piesetor influenfeazi in mod hotirdtor procesul tehnologic ce urmeazit a fi proiectat in continuare. La baza clasificiii pieselor slau trei factori determinafi: forma, dimensiunile si procesu! de prelucrare, De aceea, in tabelul 3.7. se prezint& clasificare a pieselor luind in considerare ‘tei factori intr-o analiza corelativa. 3.2, Tehnologicitates constractiei pieselor (produselor) Este nofiunes ce condifioneazs proiectarea functionela de proiectarea ‘tehnologicd si invers. Tehnologicitatea unei piese este capacitatea acestein de a permite obfinerea ei, la volumul de productie stabilit, cu un consum minim de materiale si utilaje tnnologice, asigurindu-se prelucratea, controlul, protectia ‘mediului $i a operatorului si asamblarea prin cele mai simple mijloace gi avéind cficienga si siguranja in exploatare cea proiectat2, tndranar de prosectare ul Teabelut 3.1. Clasificarea pleselor tn constractio de megint [Catova exemple do piece 5 [Batwile, ocurle Ge nd, catovcte de vedacioar] |i de cani de viteze, corpurile de pompe, corpurie de |compresoare, corpurile de aparate.carteree ponflr| jdin spate do le automobile, carterele de motoare| lcapacele de ngire, compute de pps five si mobile [Arbork pancipal: i maginloranelte, tbinelor 9] lsclectoarclor, artoni cardanici. tole cocanclor| Franti, coleanele, anttenamele rounde $i in trepte| laborii cot. fesle, buloanele mari de iatindere ssbont cu came, ervcte cardaice, arbor cu corsete| Idngate, camncte de fiinire, fizetele de automebil | planctarcle,furcite crdaaice ee Pistoancle cave, wrabuil, ciindri eax, buiucit el roti, racordurite de dferte sper, bacyee, ype, jouzinei, chase de cilndr ete. [Role de cares, wlan, roles Foie, rope de ralare jiscurile, Ganyele, divevrile de ambreij tanburi rina, inelele de rimenj, corpurle mangesaclor de| jambresj, diseurile urbinelor, ropile dinate clindsce| si cones, role de lant, discuile cu pert subi laacuclewantate din tabla. segmeni de pstonne ete [Geizile de citer Tipu, Toneroanele atomobileor li avioanelor, wavertele, tatele profile, bielie| Jpenclo drepic si prismatice, plrghille de orice ft [urile pentrw schimbatren vitezelor, sabohi de fr pluie cu pereli subi, plnshile cu ena te, \Capul drectet, camele, sabloanelecapeteie fchimbare a vitezoor, colarele,teuile, gure ici lracordurile. cfu ee, {Caen erage ipa iL aa | Pies tomate eorper Pies ste feomplexe™ -Pese forte | Piss de comple itt rica, apace: | Pic profile te. [Tae I~ Arb pi wee froma focite | Atbori co gout anginal (lar) | Arbor conti arton ca nme, arr exch | Arbor cu flange, cof lstat, eu auprfee prolate icy | deforma spit (ini = de form complexs (cu i) larafle inericare lexterioare complicate) pore sabi car F simple [Paaa Kee wer} jmae) ai orm complex ices Ir liware [ste ulomc parle, ple pore} frabuie pent ten eu crest tn crn] Jorzcan>, plete inde, pel die, piesa arnt praia in aprecierea tehnologicitstii urmatoarele: tunei piese trebuie Iuate in considerare = unificarea diverselor elemente constructive (filete, diametre de ghuri, canale de pani, caneluri, raze de racordare etc.) precum si a preciziei ‘geometrice sia gradului de netezime ale suprafejelor, - rajionalitatea schemelor ichnologice, += refionalitatea schemelor cinematice; sabe seminar 2 Tebnologia ~ concordanfa forme constructive a piesei cu particularitatile diferitelor metode gi procedee tebnologice de fabricare, : ~ masa piesei gi consumul de materiale necesare fabrictrii acesteia, De aceea, pentns a stabili procedeele tehnologice posibile de fabricare a net piese se va face in continuare o analizi sintetica a tehnologitatii pieselor- semifabricat in func{ie de procedeul tehnologic de fabricare, 3.2.1. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat turnate r Piesele-semifabricat turmate trebuie s& aibA o astfel de form’ incl s& preintimpine posibilitatea aparitiei diferitetor defecte in tinipul tumbrii care ar face imposibili prelucrarea prin aschiere sau, oricdte precaufii ar fi luate la prelucrarea prin agchiere, s& rezulte in final piese finite care si nu-gi post ‘indeplini rolul functional pentru care au fost proiectate (de exemplu, un arbore obtinut prin tunare cu defecte interioare de genul suflurilor sau porozitifilor agecate asimettic fath de ax&, este imposibil a fi echilibrat in timpul rotafiei chiar dact din punct de vedere al preciziei dimensionale, de forms si calitate a suprafefei este carect executat). Pentru piesele-semifabricat tumate se recomand’ urmatoarele: \. « planul de separatie este economic s4 fie un plan drept, cu un contur simplu si pe cat posibil plan de simetrie. Un plan de separafie in trepte miireste costul manoperei gi complicit sculele iar uneori poate conduce Ia dezaxarea piesei-semifabricat; 1 = adaosurile de inclinare, tehnologice si de pielucrare sa fie cat mai miei posibile deoarece ele vor fi indepartate in uima prelucrtsii prin agchiere si vor ‘constitui degeuri sub form de eschii conducdnd la costuri suplimentare; rf - maselotele si fie armplasate in zoneie cele mai groase ale piesei pentru | a evita apaifia golurilor de contractie si pentra a permite o solidificare dirijats [ae Aefecte de umplere a piesei-semifsbrict (ig. 3.1) spe in, 5 Bie Fig3.1. Modul de amplasare a maselotelor: a gress; b corects; 1 — piese-cemifabricat turnats; 2—rofeaua de allmentare; 3 —golul de ‘outta; 4~ anal, ©. mfrimea adaosurilor tehnologice ce apar la amplasarea masefotelor si Indrumer de protectare 3B fie ct mai-mict dar si asigure 0 solidificare golurilor de contractie si a nodurilor termice (fig. 3.2) jati si sh evite apariia 1 pena; 2~ mascots; 3~ adaontlfebnologic; 4 — gol de contract. + colfurile si muchiile pieselor-semifabricat trebuie s& fie rotunjite pe ambele fefe deoarece partea exterioari a colfurilor si muchiilor se raceste mai repede decat zona interioara corespondent putind conduce la apartia golurilor de contractie interioare (fig. 3.3); Rf Fig3.3. Constructia colturilor sta muchilor: 4 resitt; b- conecth; »~ grosimea peretehi; K,— raza de racordare; G,— golul de contractie, = unghiurile si inclinafille perefilor s& fie cét mai mari deoarece efectul nodurilor termice creste cu micsorarea unghiurilor (fig. 3.4); . 1 lg. 34. Creseren ici glu de contrat cu mlcyorarea wnghiurflor de intersectare ere «s~conatrucie grit; b~comstructe corel. « intersecfiile de perefi trebuie s& se fact dupti unghiuri drepte pentru a se evita ingrosarea si aparifia de noduri termice, respectiv goluri de contracfie fig. 3.5): Fig. 35. Constructiaintersectilor de pret: a_i Be corect G,~ pad de contrac. . ~in zona de racordare a nervurilor sau a perejilor interiori nu trebuie si rezulte o acumulare de material deoarece aceasta constituie nod termic si poste ‘conduce la aparifia golurilor de contractie (fg. 3.6): numirul de nervuri sau de perefiinteriori care se intersecteazi intr-un singur punct trebuie sit fie ct mai mic, pentru a se evita intarzierea solidificdri si aparifiaretasurilor inteme (fig.3.7); Fig. 36. Construct nervurilor: ‘2 grestt; b— corectd; 1 — piesa-semifabricat, 2~ nervura; 3— goel de contractie | O00 HHH [loo b Fig 47. Prolectares nelor de Intersect a nervurilor: ‘¢~ greity b— corects ~ grosimea peretelui piesei trebuie si fie cat mai uniform’, raportul sectinilor nu trebuie sa depaseasca valoarea 1:2, trecerile si se fact progresiv si nu brusc (fig. 3.8); - gturile cu diametrul @ <20 mm, nu se vor realiza prin tumarea cu miezuri (fig. 3.9) deoarece este mai economic’ prelucrarea ulterioar§ prin giurire , iar zonele cu ghuri stripunse trebuie intarite folosind bosajele, deoarece ele constituie concentratori de tensiune (fig. 3.10): Fig38, Trecerea itre perefi de grosimi deri: ‘o—gregitd; B- acceptabila: ¢~ foarte buna. Fig 39. Constrctiazonelor eu giuride $< 20mm: Flg-3.10, Coustractia gaurlor: a gresita; b—corecti. “a~ greqitis b— corect ~ zonele cu bosaje sau proeminenje si mu constituie factori favorizangi pentru aparitia nodurilor termice respectiv a golurilor de contractie (fg. 3.11); dedemerdeprotecte dis | 7 1 b ‘Fig. 2.11. Constructia bosajelor: a eet; bcorecth. - optimizarea formei piesci-semifabricat objinuti prin tumare se face findod cont ci trebuie realizate: usurarea modului de formare si dezbatere; solidificarea dinjatd in forma de tumare; adaosurile de prelucrare, tehnologice side inclinare c&t mai mici si reducerea efectelor contracjei de solidificare, in special tensiunile inteme (fig. 3.12); LIbIOt a > Fig 3.12, Modificares formel plse-semifabricat turaatein vederes reduceri tesiunior interne ‘datorate contractilor: a preyits b— corects. ~ modificarea formei constructive a piesei-s-mifabricat objinut prin tumare in asa fel incdt si permit usurarea prelucrarilor ulterioare ale piese (fig. 3.13); Fig. 3.13. Constructin pierslor-semifabricat fn vederes upuritll prelucrdrilor ulterioare: «a~gresltis B~ corectd; A, adeos tchnologic; P,— pinten de fizare, 3.2.2. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat forjate si matrifate Proieetarea formei constructive a pieselor-semifabricat obtinute prin forjare liber sau matrijare trebuie s8 fini cont de o serie de cerinfe specifice acestor procedee de prelucrare i volurmul de productie considerat aga fel incat adaosurile de prelucrare, tehnologice si de inclinare si fie eft mai mici si si fie redusi la minim aparifia diferitelor defecte posibile. Pentru proiectarea construcpei formei pieselor-semifabricat forjate gi ‘atrijate se recomand’ urmatoarele: - planul de separatie, la piesele-semifabricat matritate trebuie si fie pe cat posibil drept si nu in trepte (fig. 3.74, a), s& fie pe cat posibil plan de simetrie (fig. 3.14, d) s& aib& o pozitie care si permiti o matritare usoar’ gi produetiva, si asigure o curgere plastic usoarii a materialului in vederea obfinerii de piese firt defecte de umplere (jig. 3.14, /) s& asigure reducerea la minim a degeurilor de material rezultate din adaosurile de prelucrare, tehnologice si de inclinare, si asigure 0 debavurare simplA' si prelucrarea ulterioar’ usoard prin agchiere, s& asigure objinerea snumitor caracteristici functionale in diferitele zone ale piesei-semifubricat (fig. 3.14., g yi): Fig. 3.14, Poritia planului de separatie Ia piescle —semifabrieat matritate: ace~ grevth bf ~ core. = mirimea adaosului tehnologic depinde de configuratia piesei, de metoda de matrijare aleas’ si de utiljul folosit. De exemplu, piesa din figura 3.15,, poate fi matriat pe ciocan sau presi diferenta constind doar in mirimea adaosurilor de prelucrare si 2 razelor de racordare care sunt mai mari la matrifarea pe ciocan, iar piesa din figura 3.16, poate fi matrijat& pe ciocan sau pe presi (fig. 3.16,a) dar si pe masina orizontala de forjat (ig.3.16, o) unde adaosurile tehnologice sunt mai mici; = marimea adaosurilor de prelucrare depinde de: calitatea suprafejei piesei finite; calitatea suprafefei semifabricatuluiinifial; compozifia chimict a materialului; condifile de incdlzire a semifabricatului supus matripirii; precizia pe care o poate asigura utilajul pe care se face matritarea etc.; Fig. 3.15, Pia semifabrieat matrifats pe clocan sau presi. 20 lg. 3.16, Vartante de matrifare ale unel qe gut: (2— pleen dea; ~ bacya matrfath pe clocan sat press; cacy matiats pe magna orkontala de forjat orzonta - modificarea configuratiei geometrice a unei piese-semifabricat objinuti prin forjare liberi trebuie ficuté in asa fel inet adaosurile de prelucrare, tehnologice si de debitare si fie minime (fig. 3.17); Fig2.17. Modul de amplasare a adsocurllr de preucrare yy ehnologce dq de ebitare nln arbore cont in rep obina pin forare liber. - prefucrarea suprafefei de bazare pentru prima operafie de prelucrare prin aschiere trebuie realizati la dimensiunile necesare deoarece trebuie si asigure o buni asezare sau prindere a piesei-semifabricat in vederea prelucriii ulterioare a ei prin agchiere. De exemplu, dac& la piesa din figura 3.18, nu trebuie si rman’ tn final glurile de centrare, piesa semifabricat se va matrija la dimensiunea Z,, care fine cont de lungimea giurilor de centrare; Lm (ee ernie geet ea | ce“ +t Fig, 3.18, Piese-semifebricat matrifata cu porfunlsuplimentare necesare parlor de -langimen plese semifabreat matefate; Ly —hanglnen plese fie. Indrumar de proiectare a - piesele complicate s& se obfin’ din mai multe piese simple care apoi 8 fie asamblate prin sudare sau prin alte metode de asamblare (de exemplu, piesa cu configurafie complexa la un cap&t si tije lungi la celelate capete, cain figura 3.19) fScdndu-se in acest fel insemnate economii de material care ar fi ‘indepartat prin aschiere; Fig3.19. Plese-semifabrleat obyinutt prin matifare sl sudare: 1 = less semfabriat mati; 2 jy 3 cuaturs ena, = piesele perechi dreapte-stinga trebuie si aibi forma astfel incat piesele-semifabricat ale lor si fie matritate cu aceeasi matrifi si si poati fi prelucrate prin aschiere cu aceleasi dispozitive, De exemplu, piesele din figura 3.20,a, necesiti matrifi diferita pentru executarea pieselor-semifabricat si dispozitive diferite pentru prelucrarea lor prin aschiere, in timp ce, piesele din ‘Agura 3.20,b, necesité o singuri matrif& si un singur dispozitiv pentru ;prelucrarea prin aschiere; A 4 AA BB 2 b a Fig, 420. Constrcia pleselor perecht stings-dreapt: 4 ~ necesita matrife diferite; 5- se pot executa cu aceeasi matrifa. Tehnologia materialelor ~ piesele perechi sau complementare (care urmeazi a fi asamblate ulterior dup o prelucrare de finisare prin aschiere) este bine sa fie objinute pe aceeasi matrifa: ~ si fie prelucrate prin agchiere impreuntt urménd a fi separate in final (fig.3.21) in acest fel crescind productivitatea si micgoréndu-se pierderile de material; Fig. 321. Pes complementere ce urmenrS «fi prelocrate prin aychler em precise ‘iiieaae «4 bili b= ruc de asamblars ~ forma constructivi aleasi trebuie s& permiti executarea piesei- semifabricat prin procedeul care asigur’ obfinerea gradului maxim de apropiere de piesa finitd, in acest fel reducdndu-se adaosurile de prelucrare prin agchiere si manopera la aschiere. De exemplu, piesa din figura 3.22, a, mi poate fi ‘obfinuti pe masina de forjat orizontala (cu cele mai mici adaosuri) decat dact are forma constructiva din figura 3.22, b, Fig. 322, Modificarea formel constructive astfel neat si poat fi obtinuti tn condiil economice ‘cu prevluctvitate mare: ‘4 plesa-semifabricat imposibil af obtinutd pe masina de forjat orizontali; b plesa-semifabricat ‘ce ponte f obfimatt pe mayina de forjat orizontal. Indrumar de protectare 2B - razele de racordare ale muchiilor exterioare $i interioare ale pieselor- semifebricat'matrifate si fie cét mai mici pentru ca pierderile de material Indeplirtate prin agchiere si manopera la agchiere si fie ct mai mici (fg. 3.23) Fig: 323, Schema plas razclor do racordare: ape contur exterior Rg b pe contur interior rj 4,—adaoe de prekucrare XX planul de separatie. Trebuie finut cont insti ci cu cét razele de racordare sunt mai mari cu atit pericolul de fisurare la colfuri al matrifei este mai mic. = mirimea membranei si fie stabilité in functie de diametrul d al gauri si de raportul dintre lungimea gfurii si diametrul d al acesteia astfel incat pierderile de material ce trebuie indepartat prin agchiere si fie cit mai mici (fig. 3.24) si inclzrea exageratt a proemineatelor matrieisfieevitat p a a » Fig. 324. Forme de membrane funcfe de dlametral ghurilor: (acanil clnd Ud> 1; cazal clind Vd =1; e— cama cind Vd <1; d—diametral giurt, 1 langimea gSuril raza de racordare. Indramar de protectore : 2s fo, %P %Mo %Cr | %Mn Cu %Ni C, [6] = %E + Dy tg tg tag tag 1.00245 (1.9) {n care: s este grosimea materialului de sudat, exprimata in mm, Daci C, < 0,5 % sudabilitatea este bund neconditionalai iar dact Ce > 0,5 % atunci sunt necesare condifii speciale pentru sudare (preincalzirea, folosirea unor materiale de adaos si a unor procedee de sudare adecvate, pretensionare, tratamente termice ulterioare etc.); ~ pregitirea rostului imbinarii prin prelucrarea marginilor pieselor de sudat s& permits patrunderea complet a sudurii pe intreaga grosime a piesei, s& evite diferenfele de secfiune si si reducd la minimum adaosurile de prelucrare prin aschiere (fig. 3.25); Fig 325, Forme constructive pentru diferite tpurt de nbindrisudate: afcapla cap de setiuni diferte; 6 cap Ia cap cu marginle réafrante; cde colt cu sectiunitubulare; d~ de colt cu secjunt diferit Ia cap e*“ecfiud tubulare; g~ de calcu ‘seu diferite; &— pe eontar eu sectiuni cure: J constructie nerecomandata; 11 varianth cconstructivs recomandati. Tanologia materialelor = conceperea variantei constructive in asa fel incdt si se evite aparijia tensiunilor interme si a deformapiilor dupa sudare sau in timpul exploatati Pentru reducerea tensiunilor i a deformajiilor datorita sudurii trebuie luate urmatoarele masuri: folosirea unui regim de sudare si aplicarea unei ordini de sudare bine derminati (fig. 3.26); folosirea creerii deformafiilor mecanice inverse (fig. 3.27); proiectarea rajionala a constructiilor sudate gi a imbinarilor sudate in asa fel incdt s4 nu fie suduri suprapuse si pe cat posibil, s& fie agezate simetric in sec{iunea transversal a elementelor sudate (fig. 3.28); folosirea dispozitivelor de sudare, care fie ajuti la aplicarea unor tehnologii ragionale de sudare, fie impiedica deformarea elementelor sudate; aplicarea unor tratamente termice inainte si dupa sudare, mai ales la elementele sudate de secfiune mare; 2 b Fig, 3.26, Ordioea de sudare Ia o grindina cheson: ‘a presitas Bcoreeta Fig. 327, Deformatile ce apar datoritt tensiunilorintorne dupa ricires cordonslul de ‘sudura lao imbinare cap Is cap: 2 cfd plesele sunt ayerate in prelangire; bind piesele sunt speratefnctnate ta ‘unghie a. 7 b Fig. 328 Diferite scent de lementeeudate sl model de evliare a aparifeltensunitor internet 4 ~varianttnerecomandat; 5 variant recomandat = evitarea pe cit posibil a aparifiei defectelor in imbinaile sudate (crapaturil, fisurile, pori, suflurile, incluziunile, lipsa de patrdere, lipsa de topire, suprainealzirea, arderea, formarea unor compusi cu fragilitate ridicatd gi rezistenfi mica la coroziune, litimea neregulata a cusdturii, suprainaltarea gi convexitatea excesiva, abateri ale povifiei relative, crestéturi, retasuri, deformatii etc.) printr-o proiectare corecta a formei constructive, o tehnologie corespunzatoare, o alegere corecti a materialului de adaos si evitarea total a greselilor de executie; = proiectarea si execufia construcfiilor sudate necesiti Iuarea in considerare a particularitajilor caracteristice ale imbindirii sudate gi acordarea unei atenfii deosebite problemelor tehnologice de realizare a preciziei cerute de (adaosurilor de prelucrare mintme $i micsordrli cantitayii de material ce trebuie turnat sau deformat plastic, forjat, marijat, laminar erc.; rezistenyét mai ‘mare) rolul funcfional: O proiectare corect a unei constructii sudate prezinta ‘numeroase avantaje: insemnate economit de material st energie in exploatare deoarece sunt mai simple, mai precise si au o greutate proprie mai redusdi; pret de cost mult mai scitzut si fiabilitate ridicati mai ales la produsele de unicat $i productie de serie mica. CAteva astfel de piese realizate in construcfie sudati cu avantajele de mai sus se prezint& in figura 3.29. In cazul realizirit unor constructii sudate rezistente atit la solicita “ie statice cit i la cele dinamice trebuie si se find cont si de urmatoarele indicafi: Fig. 3.29, Realizares in construct mudatt unor plese din casa: tj fare de actlonare; 5 plrghil de stlonare; ¢- arborl cot; d~—bwtacl de roa aft ¢— @rup de pinioane; f—lagire; g—reciplenti; h —coturi de jevi; é—bathuri. = conceperea unor structuri sudate ct mai flexibile, astfel incat efectul negativ al tensiunulor remanente generate de citre deformatile termice formate si fie cft mai mic posibil sau complet inlaturat, - evitarea aglomertirii sau intersectirii de cordoane de sudura gi «trons bag de ao secfuinn I a (concentrator dawns) fo anale Plemicsoicitate ale construc’ suda = numarul de treceri pentru formarea cordoanelor de sudurt gi mai ales a acelora executate pe gantier $8 fie cfit mai mic posibil; Ircrnar de protector 2» - orientarea elementelor in construfin sudata sa fic astfel aleast fincat directia tone de solicitare si coincida cu direcsia liniilor de curgere de ta! deformarea plastic3 a pieselor-semifabricat ce compun constructia sudalz, ~ realizarea imbinitilor, sudate, pe cit posibil, oumai eu cordoane continue de sudura, chiar daca condifile de rezisten{S nu impun acest ura; «= evitarea imbindsilor sudate en concentratori putemici de tensiuni_prin folosirea unor raze de racordare mari sau prin prelucrarea corespunczatoare a zonei adiacente cordonutui de sudurt, ~ evitarea imbinisilor realizate cu cordoane convexe de suduré, deoarece acestea favorizeazk formarea unor concentrator: putemnici de tensiuni reianente, 2. » “Se va alege ordinea optim’ de realizare a cosdonului de sudurd Ja clementele componente ale constructici sudate pentru ca deformatile termice si terisiunile remmanente si fie minime, evitindu-se folosirea ullerioar’ a lunor tralamente temtice de detensionare sau normalizare care conduc la cresterea prefului de cost ila aparitia ator categorii de defecte; in cazul unor solicitiri perpendiculare pe cordonul de sudura se vor alege numai imbindrile cap fa cap; = adoptarea unor forme geometrice pentru elementele constructiei sudate si 2 calitijii materialului astfel incat si se anihileze efectul negativ al cocentatorului de eforturt maxime asupra recistenter Ia solicitiile din exploatarea constructiei sudate proiectate (se vor alege materiale ou tenacitate ridicata), 3.2.4, Tehnologicitatea pieselor-semifabricat aschiate % Prin tehmologicitatea unei piese prelucrabild prin agchiere se intelege acea forme ragionalet a suprafetelor ce compun piesa prin care se asigurd realizarea cét mai usoaré a lor prin aplicarea procedector de agchiere cunoscute, de inaltaé productivitate $i care ugureazit mecanizarea 31 automatizarea procesului de aschiere, in condiille respectarit rolului funcional al piesel $1 al unet eftctense sporite. Proiectarea formei constructive a piesclor-semifabricat ce urmeaza a fi preluerate prin agchiere trebuie s8 finl seama de 0 serie de prescrip specifice procedeelor de prelucrare prin agchiere si volurmulai de runcA considerat asa fal incat s& fic posibila realizarea cat mai ugoar’ a suprafejelor respective, £8r% aparifia diferitelor defecte posible, in condifile unei productivitii crescute gi 8 nei eficienje maxime. Pentru o proiectare tehnologic& a formei su, afefelor prelucrabile prin aschiere se recomands urmitoarele: 0 ce nr en ea a ee Taaglambeii: = numfrul de aseziri si prinderi ale piesei-semifabricat, in vederea prelucrarii unor suprafefe s& fie cat mai mic posibil. De aceea, pentru micsorarea numarului de prinderi si de pozifii, suprafefele trebuie dispuse pe c&t posibil in acelasi plan sau in plane care, in funcfie de procedeele de prelucrare, si permit’ prelucrarea unui numiir mai mare de suprafeje dintr- singura asezare si prindere a piesei-semifabricat pe masina-unealti. De exemplu, la piesa din figura 3.30, a, suprafefele ; si Sy pot fi prelucrate dintr-o singura agezare si prindere dar pentru a prelucra suprafefele S; si Ss este necesar fie un dispovitiv rotitor fie alte dou’ agez3ri gi prinderi corespunzatoare. Toate dezavantajele sunt indepariate dact se foloseste forma constructiva din figura 3.30, b, Aceleasi probleme se pun pentru realizarea giurilor G;,..,G¢ din figura 3.31. Fig, 3.30, Posbiitatcn realzati prin agchlere(Feezare) 2 suprafefelor plane S,...84: odin mi crari sl peinder! sau eu disparity rotitor; b—dintr-o singurd ajezare gf Fig331. Postitates reatzarl prin agchlere (gturre) « supeaffelorcindrlee G62 «an ma me to nde scum dpe oer, Ba gsr pee = evitarea pe cat posibil a glurilor cu conturul incomplet pe toatt lungimea lor, a celor cu axele inclinate fat de suprafetele plane sau a celor care incep sau se termina pe suprafe(e cilindrice deoarece burghiul se va opri foarte repede sau se va rupe in timpul prelucrarii. De exemplu, realizarea Fig. 332. Realizaren unel gurl en conturul incomplet: ‘¢—varianth constructiva gresita; 6—varianta constroctiva corect8. ‘ghurilor din figurile 3.32, a; 3.33,a $i3.34,a, este imposibil& in timp ce varianta Fig. 335. Reallarea unei guuri eu axa Ininati faj8 de suprafata de atac: a—Varlanta necorespunsitoare; b— varianta constructiva corespunzitoare. constructiva din figurile 3.32,b, 3.33,b si3.34,b le permite executia acestora in condifii extrem de usoare. Fig- 334, Realizres nel gauri cu axa perpendicalara pe o supra clindrek: “¢varantscostractva grey B-variantaconstructva coreet. - alegerea cit mai corect& a unor suprafefe tehnologice care si fack posibil& prelucrarea anumitor suprafefe, s4 permitd iesirea sculelor din agchie si si asigure o intrare si iegire usoari a sculelor :vlosite la prelucrare. De exemplu, prelucrarea de finisare prin rectificare a suprafejelor S; si S, este posibilé numai dact pe piesd apar suprafefele tehnologice S;, si Siz care si 32. Tehnologia materialelor 4. oa f oy & & , aA a b Fig. 335, Realisren prin recilare anor soprafeeclindrceexterioare ; 3: {¢—varlanta constractiva grest; b variants conatractivdcorectt cu aparifile suprafejelor tehnologice St, gi Sty asigure iesirea pietrei de rectificat (fig. 3.35). Acalasi Iueru se poate spune despre realizarea canelurii C; din figura 3.36, care necesit’ suprafata tebnologica S., sau realizarea suprafefei filetate F; din figura 3.37 care necesits de asemenea, suprafata tehnologic& S,, bl Fig. 36, Realuarea prin mortezare a canal Ci: «© variants constructiva gresitas 5 varianta constuctva corets cu apariia suprafeet tehnologioe St = dimensionarea si alegerea suprafelelor ce delimiteaz& piesa in spafiu ‘n aa fel incdt si permit’ o prelucrare usoari folosind scule standardizate gi dispozitive universal. sau modulare pe cat posibil. De exemplu, prelucraea gturii din figura 3.38, a, poate fi facut’ cu un burghiu nestandardizat in timp ce prelucrarea ghurii din figura 3.38,b se poate face cu un burghiu standardizat. a ee ! 1 t \ b a a Fig. 337, Realizarea unul filet exterior pein strunji a~ varianth constructivl gresit, 6 — variant constructivi cozecti cu apaitia supra tehnologice 5, BX cH TE Ae ( @ Zz g TEN a b Fig 338, Prluraren pia gure a or sprafete ca barghu nestor Brg anert - realizarea unei accesibilitiji ugoare a sculelor la suprafejele de prelucrat deoarece acestea influenjeazi asupra alegerii procedeului de prelucrare, productivitatea acestuia, construcfia sculelor si dispozitivelor. De exemplu, prelucrarea suprafetelor 5), ‘Sz, Sx S« din figura 3.39, presupune frezarea fiecdreia separat cu freze cilindro-frontale diferite consuménd un mare volum de munca gi de scule. Dezavantatjele sunt indepartate daci se alege construcfia tehnologic& din figura 3.39,b care permite prelucrarea simultan’ a suprafejelor cu un joc de doua freze, 3 Fig. 339. Prelucrarea prin fresare a-unor suprafefe: 2 fiscare separat, cit rere elindro-rontale diferite; B—simultand, eu Joc de dou freee, Observatie: Din cele prezentate mai sus, fri a mai aborda si tehnologicitatea pieselor obtinute si prin alte procedee (extrudarea, tragerea, stanfarea, ambutisarea, indoirea etc), rezulté necesitatea ca, obligatoriu, la proiecterea pieselor, subansamblurilor si ansamblurilor si se find seama de concordanfa construcfiei impusi de rolul funcfional cu particularitifile care permit aplicarea celor mai productive si eficiente tehnologii de fabricafie a acestorala volumul de productie stabilit. 3.3. Tipuri de productie in constructia de masini si caracterizarea lor Modul in care este organizati activitatea de producfie, ca rezultat al procesului tehnologic proiectat depinde de volumul productiei (numarul de piese identice sau asemindtoare, care trebuie relizate intr-un anumit interval de timp, de mirimea (masa, dimensiunilor) piess!or gi de complexitatea lor (configuratia geometric’, tipuri de suprafefe etc.). Caracteristicile tipurilor de producfie se prezint& in tabelul 3.2. Indrumar de protectare 35 Tabelul 3.2. Caracteristilletipurilor de produetie [Productia individual [Productia de serie. sau de unicate, [Producjia de mas [Cantitate mica de produse _|Cantitats medie de produse| lrepetarea fobricdri produsufui. fabricar seriei de produse, [Nomenclator mare de produse gi |Nomenclator de produse |Nomenclator de produse reds, variabil in decursul unui an. medi eu repetare fmeninut perioade mari de timp. ic. jase provede anticipat [Repetarea periodich a [Filricarea neinreraptia | [prod sului intr-un interval mare imp. incirearea mayinilor-unelte fad |Repetarea periodical @ lncarcarea netntrerapia a |nici un fel deregularitate, ——_finctrcirii masiniloraunette masinilcr-rmelte eu aceleasi : nn aceloasi pice, fe 2 jilaje universle, [Utila universale Win |Utilaje specialize $1 9p [paste specializate lale (lini automatearrepate). | |Scule $i dispovitive universele. |Fotosives pe seach Tah @ |ssulelor gi dispovitivelor speciale IS.5.V un speciale, simpbificate [Repiarea ia diametra dupa trasaj JLucri la mayunelie i Iuarea de aschii de probl [Mina de luers eu ealficare alt |Lvera dupa mstoda ajustin a imbatiitai totale fob mise dap [Aranjerea masinilor-uneltein lorupe dupa tipuri si dimensiuni Salted Cention eo astrumente universe, Lire folosirea cont dn controll automat iBlaborsrea rosesslor [Blevorarea prososiat [Elaborarea Gcaliat a procosuli jchrologice digi cele mai ehmologiccu ge lhootogis cu planuri de operat |simple fore. Procese ltehnologice gi cu planuri delinsoite de scite. Celcule \ehnologice dupa fise lperai nsojite de schife. emiani- lehnologise. hale procivioi de prelusrare. ormarea Tver pe baz | Normaren ehniel g stinifod foarte lttistcd. lcronometrarea Jacana [Exemple: IExemple: [Exemple: tumarea fa forme din amestee jumazea in forme din _fturarca in forme perma -nente {de formare obisnuit si modele /amestec de fomare special; {la presiuni inalte; matritarea, lain lem; frjaea liberé;—_forarea ta mati; sudarea fsudarca automat sub stat de [sudarea mmanualA etc. |semiautomnatl etc. [flux ete. In urma acestei analize se stabilesc procedeele tehnologice acceptabile prin care se poate realiza piesa-semifabricat. 2 oF * OBTINEREA PIFSEL-SEMIFABRICAT PRINTR-UN 7 PROCEDEU TEHNOLOGIC DE TURNARE, PRINTR-UN PROCEDEU TEHNOLOGIC DE DEFORMARE PLASTICA SAU COMBINAT ot Rezolvarea punctelor 4° si 5° din tema de proiectaare presupune 0 analiza detaliait a operaflor necesare obfineri piese-semifabrioat prints soeicu de tunareaccepabl st pnun procedes de deformare acpi Ean printr-un procedeu combinat acceptabil. Aceste jee acceptabile vor 5a Pr ma analiza! fucute odath cu tezolvazea puncelor 1°, 2 si din tema de proiect. “Todal de rezolvare a punctelor 4° si 5° se vede po exemplele concrete prezentate in capitlele 8,9,10,11,12 de aceea nu imine decdt aplicarea gi Partigulasizarea datolor la pesa-semilabricat ce se wrearealizai Lo ware! Indramar de protectare 37. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A CEL PUTIN DOUA. VARIANTE DE PROCES TEHNOLOGIC $I DETERMINAREA VARIANTEI OPTIME DE OBTINERE A PIESEI-SEMIFABRICAT Rezolvarea acestei probleme se face Iudnd in considerare principiul eficienfei si principalii indicatori de eficientS (costul, productivitatea, fiabilitatea, protecfia: muncii, protectia mediului, consumul de materiale si ‘energie, protectia operatorului etc.). Deoarece costul este un indicator de bazi al eficienfei se face 0 analiz4 comparativa a mai multor procedee tehnologice ddin care se alege cel optim, Pentru analiza costului C;se foloseste 0 expresie de forma: G,=F +n-V{lei/iot) 61) care devine pentru procedeal tehnologic PT, de forma Cy =F +n-Vilei/lot] (2) iar pentru procedeul tehnologic P72, de forma Ca =F +n-V,llet lor] (63) in care: F; si Fs reprezinti cheltuielile fixe fticute folosind procedeul tehnologic PT; si respectiv PT3: ¥i;¥2 ~ cheltuielile variable facute folosind procedeul tehnologic PT; si respectiv P73; n - numarul de bucifi ce trebuie realizat. Se reprezintA grafic relajille (5,2) si (5.3) respectind o diagrama ca in figura 5.1 din care rezulth procedeul tehnologic optim funcfie de numirul de bbucifi critic n., care rezulta din egalarea celor douli costuri: Cn =n (6.4) si rezulta n> Ny ka caw n optimPR, | oo nit ni? = optimPT, Lolgolowdst ckasvey amie (5g) TR Qe eg? PT) guceaq ai PT, ~ tok volee wayababen | > : ee Per Ror vig 52. Apes vr opted proce log nr vara sortie, Indrumar de protectare 39. Trebuie finut cont si ficut’ o analizi si a cheltuielilor de stocaj. fn acest cax pretul de cost total Cyr se calculeaza cu relafia: 6, =H ar tsn 69) a {n care: sreprezint& cheltuielile de stocaj Derivand relatia (5.9) si amulnd derivata se obfine numfrul de bucifi og Care fine cont si de cheltuilile de stocaj, deci: = lag -£ 6.10) Compardnd programa de productie dati prin tema de proiect —n- cu cele dou valori nc $i Mow Se aloge varianta optim’ a procedeului tehnologic de obfinere a piesei-semifabricat in urma analizei a dou sau mai multe variante acceptabile. te . a pat SUCCESIUNEA LOGICA A TUTUROR OPERATULOR NECESARE OBTINERII PIESEI-SEMIFABRICAT PRIN ‘$ROCEDEUL TEHNOLOGIC OPTIM SI SUCCESIUNEA LOGICA A TUTUROR OPERATHLOR $1 FAZELOR NECESARE OBTINERU pe PIESEL FINITE Revolvarea etapei 7° din tema de proiect presupune dezvoltarea variantei optime rezultate in urma analizei tehnico-economice ficute la etapa 6, lund tn considerare variantele de procedee tehnologice acceptabile, analizate la etapele 4° si 5°. Dacd va rezulta procedeul tehnologic de tumare sau procedeut tchnologic de deformare plastca se va face dezvoltarea acestuia aga ‘cum este prezentat in exemplele tratate in capitolele 8, 9, 10, 11, 12 Rezolvarea etapei 8 din tema de protect presupune stabilirea a cel pugin dou8 variante de proces tehnologic de prelucrare prin aychiere cu traseele tehnologice corespunzatoare asa cum sunt analizate pe exemplele concrete prezentate in capitolele 8, 9, 10, 11, 12. Se poate alege apoi varianta optim’ de traseu tehnologic folosind analiza costului fiecirui traseu C, cu o relatie de forma: C= +2 fi sbue) . # 6) care devine - rae : Ce = A+ Ape /bu0) “ an) in cazul traseului tehnologic Vi, gi at Cys Ay Bhs ue] . . (63) ‘in cazul traseului tehnologic ¥, « oe Incrumar de protectare Al in care : A; si Az sunt cheltuielile curente, care se repetd cu prelucrarea fiectrei piese (cheltuieli independente de lot) in cazul traseului V; si respectiv V3; By si Bz ~ cheltuielile care se fac pentru fnireg lotul de piese (cheltuieli dependente de lot) in cazul traseului V7 si respectiv V2; —numérul de buctti. Reprezentand grafic reletile (6.2) si (6.3) se obfine diagrama din flgura 6.1, din care rezulti numarul de buciti critic n dat de relat: n, = 24 (64) A-A, Fig 6.1 Detorminarea trescult tehnologle optim din analiza 2 doua variate de traseetehnologice de prelucrare prin agchiere. Din compararea programei de produofie date prin tema de proiect ~n- cu numarul de buctfi critic 2, rezult& varianta optima de traseu tehnologic care se va trata ca in exemplele prezentate in capitolele 8, 9, 10, 11, 12. a2 Tehnologia materialelor MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA PIESELOR- PROPRIETATI; CARACTERISTICI; COMPOZITIE CHIMICA ST TRATAMENTE Capitolul cuprinde cele mai des utilizate materiale pentru confecfionarea celor mai variate piese sau produse. Sunt prezentate tabelar cu principalele lor caracteristici, cu metodele de imbunititire a acestor caracteristici, cu compozitia chimic’, atét materiale metalice feroase si neferoase cat si cele mai des intrebuinfate materiale nemetalice. T.A. Fontele Sunt materiale metalice utilizate eu preponderenf’ in obfinerea de piese -tumate datorit® avantajelor pe care le prevint& (80-85% din productia de piese tumate este realizat din fonte): la solidificare mict (0,...,1,9%) faji de 4,0.......6,0% pentru ofelui si aliaje neferoase ~ capaitatex mare de amortizare a vibrafilor, rezisteng foarte bund la uuzurd si gripere; sensibilitate redust la crestitur; rezistenl la compresiune de 3...4 ori mai mare decdt rezistenja la tracjiune; se trateaz’ termic bine, rezistenji relat ridicata in medii cu agresivitate mijlocie (apa, sol, atmosfera), rezistenta la soc termic etc. ~ costurile generale mai scdzute in tumatori, Sunt prezentate si fonte cu plasticitate bun’ ce permit deformarea blast precum font ce pot uilizae fn realizarea de ansemblur sda. tabelele 7.1....7.7 sunt prezentale cele mai utilizate fonte cenusii. Cateva domenii de utilizare a acestora se prezinti mai jos, cu caracter informativ: = Fe 100 sunt utilizate la confecjionarea de piese tumate mecanic, care Iucreaz’ firs recare si 11 solicitirii reduse (cutii, plicile de baz, suporti capace etc.), lingotiere mari; ~ Fe 150 se utilizeaza la tumarea unor organe de magini care lucreazA in Incramar de protctre “ solu de solictare medie gi la frcare cu o inctrare species mich sub SdaN/cm? (cirucioare, suporti etc.); piese tumate cu perefi subjiri (pentru ‘magini agricole, textile, de calcul, de cusut ete,); piese tumate cu compactitate ridicatt (Jevi, vase, ventile, fitinguri ete.); piese rezistente In temperaturs Cingotere marti mils ‘cochile pentru piese tumate si pentru prelucrarea sticl . - Fe 200 au aceeasi utilizare ca si Fe 150, in plus pot fi utilizate si la realizarea unor lingotiere mici, piese cu compactitate cidicata si rezistenfa Ia ‘unit mare (blocuri motor, tamburi de fran, discuri de ambreaj, citindrit pentru locomotive, pistoane etc.); piese tumate cu tenacitate ridicatl (segmenti de piston pentru motoarele cu aprindere prin scinteie si Diesel mici), piese refractare si anticorezive (Jevi de esepament pentru autocamioane si autobuze, tuburi si fitingarie in industria petrolutui) etc. Fe 250 se utilizeaza la obfinerea unor piese tumate de mare importan{a (cilindrii, batiuti, compuri, axe etc.); piese cu compactitate ridicat’ gi revistente Ja wzurd ridicatt (blocuri motoare, chiuloase, pistoane, segmenti etc.); piese tumate cu rezisteri{i la coroziune ridicatt (cilindrii compresoaretor gi pompelor), volanti; piese cu tenacitate ridicaté (segmenticame eic.). piese refractare gi anticorozive (creuzele pentru topirea motalelor neferoase, cosur pent evacuarea fumului, cochile) ete: ~ Fe 3000 se utilizeazi in reelizarea unor piese de mare importants; piese tumate cu compactitate si razistenfa la uzuri ridicate; piese tumale cu compactitate si rezister{a la coroziune sidicare (corput pompelor din industria petroliers, corpul pompelor din presele hidreulice); piese tumate cu tenacitate ridicatl (segmanfi de pistoane pentru motoare, axe cu came, mufe gi organe de Jegitura, matrite, arbori cotifi); piese cu configuratie complicatt cu grosimea minima a peretelui de 8,0 mm; ~ Fe 350. si Fe 400 se utitizeaza ia objinerea unor piese de mare important (corpuri de pompe hidrauluce, arbori cotifi, rofi de dimensiuni mari, blocuri motor etc); PGE In tabelele 7,8...7.12 sunt prezentate cel mai des utilizate fomie cu sgrafit nodular care au o comportare diferitt, ta cald, fafa de fontele conus, fn tabelele 7.8...7.42 sunt prezentate principalele fonte cu grafit nodular, Cateva indicafii de utilizare ¢ fontelor cu grafit nodular se dau mai jos: ~ Fan 420-12 se recomanda la realizarea de piese sub presiune, corpuri de vane si de pompe, piese solicitate Ia goe, piese pentru constructii navale etc. ~ Fgn 600-2 se recomanda la realizarea unor piese de masini puternic solicitate, rofi dinate, matrfe, cilindrii de laminor cu reziten{& la uzurk si la tractiune ridicata; = Fgn 700-2 so recomandat ia reslizarea de pinioane, rofi dingate, arbori ‘cotifi, came, ghidaje etc.; youib e: Tehnologta materiatelor {n tabetele 7.13... 7.17 sunt prezentate cateva din fontele malesbile eu larga utiizare. CAteva recomandaii privind utilizarea fontetor maleabite: - fonta maleabili neagra se distinge prin plasticitate bund si o excelent prelucrabilitate prin agchiere si se folosegte [a realizarea pieselor de tegitur’ dintre organele de masini aflate in migcare, In realizarea coturilor, vanelor, fevilor, robinefilor etc.; = fonta maleabili peritica este nai durd si mai rezistenta dectt cea negra, dar cu plasticifate mai redusé, Are o bund prefucrabilitate gi se preteaza bine a cAlirea superficial’ si chiar la c&lirea pitruns’. Se foloseste pentru realizarea angrengjelor, bielelor, lanfurilor gi rofilor de lanfuri, pistoanelor si supapelor de mostoare Diesel, axelor cu came, arborilor cotii, arborilor de transinisie ete Fontele maleabile negre au o plasticitate bund gio prelucrabilitate foarte buna si se foloseste pentru piese de legiturt intre organe in migcare, vane, coturi ete. Fontele maleabite perlitice sunt mai dure decat cele negre dar au plasticitatea mai scizutt $1 se folosesc Ia realizarea bielelor, angrenajelor, lanfurilor de antrenare, rotilor de lanfuri, pistoanclor si supapelor de motoare Diesel, axelor cu came, arborilor cot, arborilor de transmisie etc. ‘ In tabelele 7.18.....7.25 sunt prezentate pricipalele fonte aliate standardizate in Roménia. CAteva recomandiri privind utilizarea acestor categosii de fonte se dau in continuare: ~ Fr Cr J,3 se utilizeaz’t la realizarea unor piese turnate care lucreazi in ‘cr si gaze la temperaturi de pind Ia 650°C (piesele regeneratoarelor de gaze, ‘gritare, piepteni si dinfi la cuptoarele de ars pisit,fovi recuperatoare, rame de ricire la cuptoarcle Siemens-Martin etc.), = FrCr 2,5 piese care lucreazi in aer si gaze ta temperaturi de pénd la 750°C (lingatiere, jevi recuperatoate, gritare, rame de ricire, piepteni la cazanele de abut etc.); Sls. -FrSi 5,5 piese care Iucreaz in aer $i gaze la temperaturi de pind la * 850°C(jevi recuperatoare, gritare armituri, rame de ricire cuptoare, plici de eflexie pentru cuptoare, elemento de incdlzire etc.), - FrSi 5,5Mg piese care lucreaza in aer si gaze la temperaturi de pind la 1000°C(evi recuperatoare, cuptoare, tuburi si rame de golire la cuptoarele de ciment etc). in rabelul 7.24. se prezint’ cele mai utilizate fonte antifrictiune, Fontele antifricfiune au urmatvarea destinaie: ~ FeAl; FcA-2; FcA-4 piese care lucreazi in contact cu alte piese confectionate din ofeluri tratate termic (cilire sau revenire); Indrumar de proiectare a - FcA-3 piese care lucreazii in contact cu alte piese confecfionate din ofeluri netfatate termic; ~ FgnAcI piese care hucreaz in contact cu arbori tratafi termic (cAlifi sau normalizati, ~ FgnA-2 piese care lucreaza in contact cu arbori netratafi termic; ~ FmA-Ipiese care lucreazi in contact cu arbori tratafi termic (califi sau normalizati); ~ FmA-2 piese care lucreazsi tn contact cu arbori netratafi termic. © largi aplicatibilitate o au fontele inalt aliate, de tip Ni-Rezistent: distilatoare, pentru stpunuri si detergenti, pompe caustice, supape pentru instalafii chimice, tobe de filtrare in industria strurilor, pale pentru amestecitoare de substante chimice, distribuitoare pentru motoarele Diesel ‘mari, rotoare de pompe, filtre pentru apa de mare, carcase pentru compresoare, pompe pentru cargouri, compresoare de etilen8, pompe de petrol, cilindrii hidraulici, role de uscare etc. Fontele aliate cu aluminiu se recomands la: plici pentru cuptoare si tratament termic, gritare pentru vetre de cocs, inele de prindere de la ‘cuptoarele rotative, creuzete pentru topirea aluminiului, elemente de rezisten{ electric’, repere din ansablarile cazanelor de abur, coloane de distilare pentru rafiniii etc, Tle naeeictetor TABELUL 7.1. Carncteristicle mecanice standardizate ale fontelor cemusil cx ‘refit lamelar (STAS 568-67 $l STAS 8541-70) Wars Toot | Diawetnt | Revista le | Rediseajala | —Sigeatala probe tumate | racfune min. |fcovoiere mi. | fncovoiere min, |Duritatea Brine {mm} fier) {datv/men?) {om} {at/mon?] Ie 100 B 4 : ‘ 120.187 2 2 30 10 9 25 z z B B 34 2 Fe1so| 20 8 32 2s 143.229 30 13 30 4 as un 2 ‘ 13 28 ar 2 5 2» 2B ” 3 3 Fe200 30 20 36 45 156-285 4s 16 3 | 6s 2 B 33 2 z é 20 8 w | 3 Fe2so | 30 25 3 3 170302 45 21 38 a 30 35 5 : Fea | 30 30 s 33 187-321 45, 26, 45 73. 2 3 7 = Feo] 30 35 4 33 207321 | 45 34 51 z. | eo a oo 35 Fea] 45 36 7 73 | 20n63 2 RR] 30 w w ¥ TOD 2S [Rex 250 30 23 4s 8 180-240 3% | FeX 300 30 30 ‘30 9 190-240 3 lrexaco| 30 33 sj __10 200.260, Fontele cu simbolul FeX 200,..FoX 400 sunt fonte pentra magini-unelie ‘Tabelul 7.2. Caracteristiile mecanlce nestandardizate ale fontclor cenngi! cx graft lamelar (area a [Reaistnja la] Modul de [Obamas [Capocitatcn do otet |eompresine [forfour lanortizare (seNmm} ead?) [damm (cis Ta [Costco Psa ld eonvenrare|eeromental, ey Hogar (8x 10° eior TR, Tr 15 Fe 150 105 a 00 1200 113 ko ht peo e280 wosi2 fet h: bso Fe 300 ivi bas bao le 350 214s fee 30 Ire 400 25143 [bio 28 Indrumar de protectare 7 ‘TABELUL 7.3. Parametril tratamentelor termice aplicate pleselor turmate din font conusie cu grafit lamelar ‘ram —] Tepes [Din] Vins | Viera termic de |mentinerii,| incilzire, | ricire, Observatii jimoaiizire,{ °C} fh) rem) | pevny Tasso pain | ap. 300-600 | 3.8 | 70.100 | 20.80 ‘| Reswerenterit| 80-750 | 1.4 | 30.00 | 20.c0 | DrmsarCriae ‘Recoacere oa 3 an exert ove meio cmcs rset | ao. | 1.5 | 90,00 | 2.5 [steel nom _jurul punotutui Ay “Normalizare 350-950, 30,,.100_| Trae. - Cilire obigauit | 850-900 50,..100_| Ta ulei = —ieee tot sa | ae I a oar : 0.549 0.00 | emt TABELUL 7.4. Modulal de uzurd pentra diferite fonte $ofelurt Volumnal gata, | ——Ex10" | Dantas | Modulal de uzua Maceiaul | Strvotura (6) [deNvmms*) | (HB) Font cenusie | — Pelicl 10 34 200 Be Fontk maleabla| Perlick 10 182. 200 109 (Ojelsemidur } Pesnick ° 203 200 38 Fonth edit | Martonsitica 10 126 590 468 Opelenit | Martnsitea 0 203 610 ai TABELUL 75. Resistenta la rupere la tractiune gl daritate Brinell pentra clnet dipurt de fonte ta temperauurt sub zero °C “Tipe fait H z z z 3 ‘Conporitachinicl[ 7] Cont 3s | 342 | aoe | 378 | 342 ©, 30s | 235 | 294 | 326 | 2a = aso | ize | tar | 203 | 217 Ma 0 | 036 | oss | oss | o49 $ oss | 033 | ost | ooo | 108 P oos_| 010 | 007 | oo7 | 009 “Recisienfa ia tracjiune, [daN/mm"] 1s #2C us | ag | usa | ize | 153 1a-20°C ws | 23 | 37 | 132 | 156 ia-0ec - 2 wo | - | 169 in 100% s : m3 | we | 12 Daaates Bria 1a +24°C 136 ist | 2 | ass Ja-20°C 140 3 mm Ia-30°C 140 : : noare 17 | aa9 151 | ieee > 195 2 jas |: s materialelor TABELUL 7.6. Caracteristicile fitice ale fontelor cenusit cu graft lamelar “Tad Densiica | Cara | Condos] Dias Tian’ | Rea: | Foqa | Penneaito™ foci | fplem"} | macs | Tisea | 10°%mm/marc | tatea | cocrciivt| tea mexiok 1207} termicd [~20--]20- | (Gem) | {00} | ” {6105} (Cal ¢] 1oo(ecy|s00¢} wee | FE oar | Be Fel | 72 2 Fe20 | 72 oa 2 F290 | 735 fosttoss| oz | ost | - | soso0 Fe300 | 735 135 : Fe3so | 738 Fe400 | 733 ou B 0 | 20 ‘TABELUL 7.7. Cresterea resistemfei Ia tractiue a unei fonte cu grafit lamelar ex 5-3,5 %C $1 1,5-2,5%S1, prin aliere cu Mo- Ci, Mo-Ni sau Mo-Cr [17] Elemente de eve Croyvea esinonel Ia Wacione [Os Metheca [ea Nima 03% Moi0,5 %! 0a.70 Nim? 0.75% Mo0.754 £22.90 Nimm? 04% Moi0.25%4| con TO Nim? 075% Mo+0.35% Cr cea ON? TABELUL 7.8. Proprietiite ficice ale fontelor ou grafit nodular ‘Marca Foust] Dosstaica | Caldura[Conductibe] Diltarea inant | Reaia- | Forts ]Permeabi- [vem] | specifica | “Yates |10mm/*C mm | vitstea |eoerciti) fitten @oi0rC) | emia aap “| max (eal’g*C] | (eal’s°Cs] | yooee | soc | {uCem) | (O.] | 16/0) Fen 450-5 008 12 = 30-70 > . ‘Fgn 420-12 O10 - 10 t 2 |1000-2000| Fga$00-7 | 7,1-7,3 | 0,13-0,17 t - t 45-75 t | 300-1000 Fgn 600-2 + - L 4 | 200-350 Fg 7002 oo | = | | + | io | 200350 "TABELUL 7.9 a. Coractrsicile meconic ale fotelr ex graft nodular eaiseaal Angee] Conia de carare | Comino Maca | teem” [SE | “nim Restos | pane | amma inioum _lupere(6) Naat aan mar Ganon] |) | in suctrk aoa? [dar ‘minimum i informativ wuoiT] 370] 38] 7 | 20 | | 16 a0 180 eae Fenaooiz | 400 | 40 | 12° | 20 | 2s | 2 |is0.200\renm a0 | 4 | 5 | 30 | a2 | 1s 160. 210mm 500 50 7 350 36 - 170..,240 Feritt 91 pert] oo | o | 2 | a} 4 | 4s |210.-290peia ro | | 2 | a5 | as | 3 _|230°"300pedia | rs'at] ozroot | ooeotT [ween anes | oct-001 o | o | Sours oo1-s8 | otr-06 or fos | cone uy soe | ottae ze | sy | semputy osroe | oot | a | eraen ity + we. ge {rose wes, sue oso [oragotoman ou sooncoe senian [L2SY: "andes oon homey amy ser) ot _ [ano oj tie | “pet eienseny| eens ny per | seme Seapets a SAE PmbON Mfos3 mo sojerNaf ae sopuesew 2pomL=ROLED 4 6. LNTARVL La CE : Tebmotogia materialelor ‘TABELUL 7.10, Recistenta la oboscall « unor fonte cu graft nodular Tputaneacis | Center ae Resists | Almagica, | “Reson le Wasi in CooBsieatt jia uactiune, ia oboseali, {Ro/Rx}] obosesli, | [Re/Re] ]de sonsibilitate} (eNem') | min Ro Ro fe creat Nam (Nine Br w soar fies a} a 0 3 go fogs | toe | onr | 19 945, 2 343, 0,36 210 0,22 16 ‘Tabelul 7.1L. Parameteitratamenmtelor termice aplicate pleselortarnate din fonte grafitnodalar Tanase | Temperate vermic | dette fe] Resouces pens) 50380 ‘BOSC pik ia 300°C, apo in | Viteca de intare, 70- deteriora apf i0rce Recoacere satu] SIRIS0 Wem gafizee | | __ [Recovcere pear] S009 | "33 TRacive ov aaptonl pnd la 740°C Feviiare ‘menfinere 2-5, cir in euptor | "pla 80-680°C. apo in er Newstin | eas TFT ‘her Ti ovina 36 ape ‘Teconcerea pent je elensiorare Gil rE | BS Wier martes io teei | 60305] 3 Te TABELUL 7.12, Ledleati prvind aillzarea fonselor cx grofit nodular area teil ‘Caracienigle Tires TFan42i-12 ” [Fevied prefeorabiitate foerto Bua, plasicitate| Pees sub presiune, compari de vane W ‘ink és pompe, pese solicit Is 50s, piose penins canstretinavale Fen 600-2 _| Mash de back proponderent perlite, ezistenit| Magni pueraicsoliciate, soi dng ‘dice in stare brut tual we protoazt la | mati, clini de aminor eo . llce superficial eziatena la ward gil actinne gn 700-2 | Dupl normalize gi revenire sau prin adaos do ridicath elemento de alee pelitt fk foarte bunk | Piaivane, roi dinate, acbor cui, combina de rezistcal ln waar i plastica same, hidaje ‘TABELUL 713. Composit chided orteatattet a fontelor maleabile Wares Tian Compoiha ciel, ee Mo | P mex [8 mex [Or max SHOE Test [oate [Osos | ois | ois 7 aoe Fun 320.08 gi Frm 320.10 | 2529 | oa-t2 | 0306 | o18 | ots | 098 Fim380.10 iFma350.12 | 2428 | 9913 | 0305 | ois | 012 | os Pom 370.12 gi Fon 370.16 | 2225 | ost3 | 0303 | os | 013 | 006 teetemicle | 2231 { oF1S | Orig | ow [a [0 aM ndrumar de proiectare St ‘TABELUL 7.14, Propricttile fcice ale fontelor maleabile Proprisatea Font maloabii cag | Foul malebTt pera Densitates, glen” 7275 TaS (Clduraspecifiod (29-100*C), cal*C o,i1-0,12 otto Conductititntea termicl, calom*Cs 0.12-0.15, 020.15 Dilatare nia (20-100°C), 10% mm7men*C 12 8 Rezistvitatea, wom 3040 3040 Forfa coereitivl, ©, 1s 10 Permeabiltaa magnetic, max. 9/0, 2500 400 TABELUL 7.15. Clasificarea fontelor maleabile dupl caracteristicle mecanice ‘Reziseaja la | —Linta de cargere[Alungioa la] Darien Diametral Rm pel 2 rine! oom | me || Se” TS "ee fae fmm) | Wim] | pvmar) | pm) | minim | \Fonti ‘Fina 350 a MO * * 7 | 30 Beeps] o tt labs 15 360 all 3 a F ts t| 8 1s a (=e). / 2 |. | g jpeagrt = | Finn 350 330 168 130 =e B |e 2 ae =| 3 s ne 3 | 3 z Diametrad jams] —Linitads | Aluagiea | Durtatea | Tndovrea la Marca fontifeprcti | lateactine | cupere oye | min. | Bena! | roo abun oo}_| féaN/mor] | (denimme] | [%] _|f01Bjmax.| unghi de: Foie maleabile nog Fan 30006 | 15 % - é 10 Fmn 32008 | 15, 32 : 8 160 Fmn 32010 | 15 32 ra 10 160 Fn 350.10 | 15 3 7 10 150 30 Fn 35012 | 15 3 9 2 150 Fm 37012 | 15 37 19 2 150 Fa 370.14 | 15 37 19 6 150 ‘Fonte rialeabile peice Fapas007 | 15 w 26 7 20 Pmp 5000s | 15 50 30 3 240 Fmp 350.04 | 15 55 3 4 260 Fmp 60003 | 15 0 36 3 20 : Fmp 630.03 | 15, 65 » 3 70 Fmp 700.02 | _15, 70. 0 2 280 7 2 > we] oe out | ose | ose | ose | ceiver | ot | oot | os | iv wat | Ose | os | oe] SE 05 | oot | oct | ost | sisi vot | 00€ | oor | o0€ | 0€ OH ove | osy | ose | _ 91 sou 06 | ost | oct | ost | sz sou os | ost | oc | ost | st so ox_| ost | oz | ost | 0 x08 E Rae bakeee Iz 2.002) 9.000| 2.006] 0.002 mye rmcy | pe | aiaonome | eimai [Ls svi exymou psvuremonng | enum | oy hose=y | ei iadh op raw wtoy | ey an asoponafes sopoquof eamponays 16 zopoom gqPNS EPO “6T'LINTHAYL Fe Wea | SS] GT | Oe | oct peuyped oF ‘ vere | ovat | ocras | ocrort | oesy | mem cor wove os: rect oe cet |_| om | om _| cone _| meron To | TameirT am TT | Tm eT {or x9) snr a oven mocap jogo ef or xa [oxnoon] epammaduoy| ehayeery | ualpemouuniss |yseyeo9]ehuasreny| assure] fumsouio| sonioen [amezuoure ap eoyeneiiej —¥IP2S090_ DP reunpoya whnarsrzoy joy whuonsezoy| oy wtuarstzon| yrmoy rnd, ‘2490 s0ponf ao 16 (emgyn> wy nfost mo) qygvorrm sepomunf po anypanpunnsM SHEPARD ‘LVL UATARVL Indrumar de proicetare 8 ‘TABELUL 7.18. Compodila chimicd, caracteristcile mecantce gt structure fontelor refractare (STAS 6706-63) Marca Toth Rea [PEGS] FATS | SMG Conrpovita chin] c 2834 2230 | 2430 1727 36 ss 10 10 07 on oz os 03 03 ons ong saa | maxo2 . i : 0.08. Resins icine Bp 0 2 Reiaenstncomire tm taniem) | 32 | 2 a - Dusit Brine FB) zo7-ass | 228-285 | 140285 _| 228-320 Sivetura Perit + | Peri + | Retvman. 50° | Font-erafit czmentis | cement | peda rola TABELUL 7.21. Compocitile chimice ale fontelor inaltaliatecu silica “ipa oni Ea F ¥ “RUSIAY a S17 @USIA) on oor Silex (RUSIA) o4 0.06 Duron SUA) os ot Corrosion SUA) Tron Anglia) o78 095 Tantren (Anglia) | 0.75 1.28, 0.10-0,15 | 095~0,18 Termosld1(Geomasia) | 0.507 | 14-16 005-0.10 |” 00s Termosiid (Germania)| 0.5-0,5 | 16-18 005-010 | 00s ‘Asticid Germania) | 04-06 | 12-18 oo3-o11 | oor ‘TABELUL 7.23. Proprietiile fice ale fontelor inalt aliate cu nichet Tipal foniei | Densitates | Caldora specifica | Conductibilitates |Dilatarea liar] Rezistivitates: tawa0 gore | emit | @0-19re) i twin | fcavgecy | _fatonvcat_| fmminmecy | _[ucem) Fons eu gil anche ‘Ni-Resist I 73 0,11 0,12 0,09 =0,7 137 140 NicRewtt | 73 | on1-o2 | 099-01 187 ™m Ni-Rewtt | 74 | out-02 | 09-01 24 2 NeRewtt | 74 | oto | 000-01 as 160 Mesut | 74 | gu-an | ao wo |e Nome | 74 | Ono. 1 s eles gal ie N-RaaDI] 7A 5 a7 Tor Ni-Rei D3 | 745 7 Ba 26 NicRewa Dt | 245 ‘ os ia ‘Nicwelal | 735 a ons 180 Noloneg | 73 : os 2 (wun a o60qe S ‘wmonas op sovey2edeo}o{vluisrzoy] earn {eauunry | fu zane aqua sown spp soeinoona aprsssiouses 3 aonmpyD aod OUL TNTHEVL dndrumar de protectore o¢z— 081 ft - oi wat [avole'z- 01 josz—oct| rt} a's 0s-ob|soro|s's~sv} = oor ont ft - Bb Be feo'|s"e-s} Ps -sansey oz or1 for - 3 ap- ac fevls'z~o') pou ups no Is'b— $1 PrN] £9 \s‘s~$' amy) 6 Is'e- Sz) ws fama] ve |siz~ozt| e-z|sot-s9] ve—oe) (z-st| [ez- oir jwemylaew) ee [src-oei| 2 [eorsel vem [te-s1] _[ez—or| aH aT sig ear pare TAT] Ta ea NH an unspepft am ‘2p [aretogo ngs nym si ws_feam| art wae koSonsys at [ate | a | co | mo | om | om | |'o scons | ede funny] exenct| ny | ap japon ensieny se ome izatnos sen eyes 2 nog goin sopequef ap a2qunseu oppure pee ph om inode) LT TERVE, rs ozeost| ersolecer| oz | ¢'¢-vesorsmes ozerse| ¢rs'olozos| et | e-oeronmos Tehnologia materitelor £02 1OnNvO 0 FOENWO, 9S OTN 9 $1 ONT, et ow si-v0001 Sys om _| {, a a stone [205 SOW oqd uy pura 2oypuann sje oe 22yunoom yppaneie mun mplROdMe SCL TA THEE. ez vw | aegorton | amg | mezumgo? lev] ¥oro 6zz- [szz-o8t|_~ = |¥oro fi 01 0] 0 a sco-oco| sc'ost Iseze| eg po oi) w lw) [ul wm s | | ws | o | sino 56 wo | a : ana — (ea) ous maT sn £22029 SVS) 2umboyfiue so;oqu0f vsmionns 1 voronenp “Po}uNyD YiOdwoD VEL TOTAEYL brcremar de, . * = ae ty « rae: peo: of ‘BOF a 4 LF . 383 pe 2 - &S oe | ot ove_| 80'0 = orm o'se-a're | st-s'0 west] Fe SE Inu ot as | 20° | soe | goes | o'pe-ortz | Ses") lcorl ot Zeno 50 1 o6e__| go'o | xem | sss’ | oze-o'ee| si-s'0 looo's|_o't | 55 06 sopsseus % owe [oa eect lated secoleced os [anne sO £ out _| $0'0. = veo | coos | sis'o joes] yz | _¢ se sini, z L oie | sro | wmur_| s'est Lozes'ez| sts‘oloes't| 9% | ¢ oe sounmuly sO | os tooo} sim [evorloecone| srso lees] ox | rocconmas Fa £ ose | 80°0 = ses't lozeo's! | stso loest| of £0 1a v 4 OLE | 800 ae sc-0 |oee-oet| stsofoest| oe | cor sone oT ee st Ove | eo’ | “xv = rower] sror [see o2 | yc urunmiy so 0 at 966 300 | yom | sour | o'st-o'¢t | o'4-0'9 Joreoe} ore | Let orNwuey, a} 20 9s L ott - = eu _| gog-o're| s'is‘o ozo tb SE INT 3 ox |= | iw sie Loser leecwoel ere0 load ex | 5's 1mm SamRNOSEL Benga materinelor 7.2. Ofeturile Piesele confecjionate din ojeluri prezint& 0 serie de avantaje fafi de piesele confectionate din fonte si anume: +0 unifonmitate reltiv mare a structuri in difeitele pt le piesei, - proprietiti functionale gi tehnologice mai bune; ~ posibilitatea unor prelucrari mecanice simplificate si economice; ~ sudabilitatea mai a eee aeree ceases mnee prin imbinarea elementelor tumate, deformate si sudate; = posibilitatea mecanizArii $i automatiz&rii; Ofelurile tumate in piese prezinth o serie de avantaje fat de fontele turnate in piese fafi de piesele forjate si matrifate de aceea au o larg’ utilizare {in construcjia de masini, Se uilizeaz& la realizarea celor mai diferite piese cu configurajie de la cea mai simpli pani Ia cea mai complex ce lucreazi in medi dferte si ta temperaturi diferte, In tabelele 7.27.. 7.36 se prezinth cateva din ofelurile carbon tumate in Piese. in tabelele 7.36.7.38 sunt prezentate cAteva din ofelurile aliate tumate in piese. Ofelurile aliate si anticorosive urate in piese se recomandst la: - T12Cr130 ~ piese rezistente 1a coroziunea atmosferica, piese cu Plasticitate mare supuse [a solicitari prin soc, palete de turbin’, supape la prese hidrauluice eic.); - 22Cr130 - piese rezistente la coroziunea atmosferic& si cu dura 9 rezistente la coroziunea chimick, 1 2 .. = TI2MnSiNiCr180, TLOMnTiMONiCr170 - piese rezistente ia coroziunea chimic& si coroziunea intereristalins, ~ T35MniNi260 - piese rezistente fa temperaturl si presiune tnalt’ gi la gaze bogate in azot. tabelele 7.39...7.48 se prezinti céteva din otelurile carbon de uz general, ofelurile carbon de calitate si ofelurite aiate cele mai utilizate, Ofelurile carbon de uz general, ojelurile carbon de calitate si ofetusile aliate au cele mai diverse utiliziri tn realizarea de piese ou cea mai variatt snfiguai inno gam extrem de divers do gabarite gi dimensiuni. “in tabelele 7.61... 7.66, se prezint& ofelurile carbon de scule. Céteva informatii privind utilizarea ofelurilor carbon pentru scule se prezintS in continuare: ‘OSC 7 - ciovne de forjare ta cald, ciocane de Wicktugerie, matrife, baroase, c¥puitoare, dalfi, gurubelnife, varfuri de strung, foarfeci de ménk entra tere tabeor, poansoane penis ofe| moal,isrumente chirurgicale teen Sndrumar de protectare 59. care nu se ascut, scule de tamplarie, scule de mobild, coase, seceri, clesti, ~ patent, matrife mici pentru materiate plastice; nh OSC 8 - matrite pentr forme simple, scule pneumatice, perforatoare, punctatoare, clesti scule pentru fibricarea suruburilor si euielor etc; OSC 9 - burghie, ciocane perforatoate, dali pentru piatri, matrife penta indreptare; OSC 10 - filiere, burghie pentru roci dure, bacuri matrife pentru moneda, seule pa exudes pent ger ie de anbutsae, dom ‘cafite de thiat cauciuc, fertistrate mecanice ete. iititise, OSC 11 - filiere, freze, burghie, calibre, fertistraie pentru metal ‘OSC 12 - freze, filiere, instrumente chirurgicale ascutite, cul pel pentru ceasomnice, calibre, dalfi pentru t&iat piatr’, stclX sau porfelan ete.; OSC - 13 orice soule de trefilare, sfrederie, dalfi, scule pentru lucrarea pietrei dure etc. in rabelut 7,63, se prezinté ofelurile rapide pentru scule. ” CCiteva indica cu earacter general pentru utilzarea ofelurilor rapide pentru scule se prezint4 in continuare: + Rpl; Rp6 - scule pentru aschiere rapid putemic soliitate la uzura si temperatura (cutite de strunjit si taiere, alezoare, freze, tarozi ete.): Rp2 - scule de ajchiere la viteze foarte mari pentru materiale foarte dure (cufite speciale de strung, freze profilate, tarozi speciali, alezoare etc.), ~ Rp3; Rp; RpS - freze, culite de strung, burghie, tarozi, alezoare, ‘brose, bacuri de filier’, panz& si segmenti de feristri etc); grecitiivAonat = Rp7 - scule pentru prelucrares materialelor foarte rezistente (pesto 100daN/mm?) $i a aliajelor refractare folosind viteze mari de agchiere, freze elicoidale pentru caneluri, bacuri de filetat, fliere etc.); c ~ Rp8 - seule pentru prelucrarea economic’ a materialelor ou rezistent de peste 85daN/mm’, (freze, burghie, alezoare, dinfi de segmengi pentru ferSstraie circulare etc.); in sebelut 7.66 se prezinta ofelurile aliate pentru scule. le aliate pentru scule au o foarte larga utilizare in constructia, celor mai diverse scule ce lucreaza in conditii de putemica solicitare. Ci - CrVW50 - scule pentru viteze mici folosite la prelucrarea materialelor foarte dure (scule manuale pentra finisare,slezoare pentru neferoase, ntateriale plastice, stilt etc.); ~ MnCrW14 - seule pentru prelucrarea Ia rece (tarozi, bacuri pentru filetat, freze, alezoare, scule de tras, scule pentru aparate de masura si precizie ete); oo. _Tebmologia ateralelor “VWCr62 - seule de rulat filete (role si bacuri), seule pentru prelucrarea lemmuli, panze de fertstrau, matrije, poansoane si alte scule pentra deformare Ta rece: = Cr 120 - seule nedeformabile gi foarte rezistente la wzurd (brose, matrife, stane, freze, filiere, mandrine, tarozi, lame de foarfece pentru ‘tabla etc), _-VCEWS5 - scule pentru deformare la cald (matrife si poansoane foarte soliitate bacuri de masini de sudat, domuri i inele de tras ta cald, valu de Taminare, cochilii pentru tumat metale gi aliaje neferoase etc.); e CHNiTS - matrife mari pentru forjare si presare la cald, pentru tat la cald, vatur gi role pentru laminare, nicovale pentru prese st clocane, tanfe pentru presat si thiat etc.); Pr WeeNid0 - matrite mari si mijlocii, poansoane si containere pentru exirudare, matije pentru debavurare si decupare, cujite de foarfece, domur pentru laminat fevi etc; a yeicrW20 - matrife pentru tumarea sub presiune a aliajelor neferoase, seule rezstente la soe (dalfi pneumatice, buterole, cujte de foarfece, stan, atrife pentru prelucrarea 1a rece, bacuri pentru maginile de Incercat 1a tractiune, scule pentru prelucrarea lemnului etc). Ti sebelul 7.75..7.76. Se prezints citeva dintre otelurile rezistente le ‘coroziune gi refractare preluerate la cald (Ofslurile rezstente la coroziune gi refratare preluerate Ia cald au 0 Jarg& utilzare in realizarea de piese din categoria: 40MoSiCr1.00 - supape de motoare, piese de fixare etc.; 7Socr130; 40Cr130 = seule de aschiere, instrumente de masurd, jnstrumente chirurgicale, arcuri, utlaj petrotier, aticole de wz casnic ote; er CrI80-- rulmenfi cu bile de mare duritte pentru util) petrolier, cute de caltate superioar8, bucse,piese de masini supuse la ‘uzuri mare sub aciiunea medillor corozive; + ipTiCr250 - tuburi pentru aparataj de schimbatoare de ctldurs care fanctionearA in medi agresive (cimasi pentru termocupluri, electrozi pentru Tang cabur penta instal de proiz, penta fnfinare in medi de aid azotic gi acizi organici etc. L fectare Indremar de. : Ossi ‘umphog| aor | azo | ure ovort 006 org owo| asco | ico ves #801» td - | ie - pos a : easy] eco} sco | cio ~ RY Soot ses ~ | ofte | szro wee ae oni| siso| seo | eae i8sse 399 exwnry| 2605 | 9.0090 Tea xtra, fversp ats opm onkn op Saal mse oor ee opps [%8012P 2m. emprof eins op-emeealuoy| eine BE powwnonmognaneyensag fog ef pre sou 9 pasa gopsou sznppe2 (8 apdor apqmcne Ponpye> 24d) ap arms aon “opoNO ICL RL 2 materiallor ‘Tabelul 7.27. Proprietipile fizice ale opeturilor Propriciaen Marca ofelahal_(STAS 600-74) [oT ojo 45)0T soo ss]or co Dense, gm) Ta ara TE Caldas and fag CT a ompean de |B TOORE Piz fo.uiz| 0412 [0.12 [Oars zo-2oere |o.tt4 0.113] 0118 018 oats go-aoore ]0.123 {0125 01125 )o.2s Jonas go.coore [0136 [0,136 | 0.136037 |o.136 Tondacinta temic Teal oC] | TST war ser aoorc | 574 ap | «78 ore | 408 sos | 308 sorc__| 338 zo | 70 Coetietal de Batre Tad fae TO] | 30-100 | TF = pe tempera de 20-200%¢ | 123 2 jus zo-avore | 136 2 | isa 20-600" | M42 - [ms Enialia,[aaT temperate Tore} Ts aida do opie Fal] : Se enaaa in stare hi, a 1OO-C] gem] [Toot] =] = [= Paae “Tabelul 7.28. Caracterstllle mecanice ale oelerilor carbon la temperatur dleate [%] C | Rezistenta de ruperc la | Limita de curgere, | Alungirea, (%], la fnofel | tractiune, [daN/mm']la | [daN/mm*jla "temperatura, °C}, de: temperatura, [°C de:_ [temperatura [°C de Too] 200] 400 600] 00] 100 200] 400] 600 | 100] S00] 00] 600 34] 40] 26] 10] 6 [i816] 9] - ]30]22| 40] © 46 | 43 | 46 | 20| - | 22/20/17] 13 | 18] 8 | 10] 30 32} 50| 50] 20] = |20/18]17| - |1s]i1| 16] 40 sefor{ss|27fi2l-|-[-|: |-}-]-]- Tabelal 7.30. Trasamentul ‘SbolT eahar | Tratamentl ernie | Temperate, | Dantatea Breil foc] ‘max. [HB] OF Revoacere 920 140 ‘Normalzare 320 oras Recoasere 900 156 Normalizare 300 orso Recoasere 380 170 Nommalizare 880 orss Recoacere 360 179 ‘Nommalizare 360 ore Recoscere 40 Non. sizare 40 197 Revenire $60 $80 ermic al pleselor turnate din ofel carbon 6 Inrumar de proiectore Te | x | ge E z «1 2 | wo =~ pots x 5 z o-w | @ [ele fw : t 7 L¥ . | sue) ow fw )w | be tofu «| 2 | Ger 7 1870 size se oii a sone 1 ze-re_|_st_| ot | oe Fo ve70 i O=k ove o|_1 | 10 spanida jj moe snap dor suptinp p cose es oxi = sop, Dot 2p ain awerijoori] we-"1 | ope es sod aod WV op wu pou wns jp nd aampoa masa Tear Tam TAT four) a 104 a apron | oma mins dpions | tony | 2019 wpa Poymer], aprepey [op m|_ee _ Tetnologia materileor Eid 008 sco-seolt ws peg “oslo S¥'0-06'0 |i -055 LO ee “ote ov'0- $7'0 It - 0086. =r Erg oco=s'0 | =0se oF To |Z -00r LO} aor ST] samt on (69 - 009 SVIS) 2quuiay prouwra pdnp ‘asoyd wy anism woqsw> sopantalo apo mIuoseN syonsworseanD 16 wonurye mifrodMo) “LE'L EARL == aa ae. ea a eS 5 ae. : a rT ; z 4 a = WEP a | eee pe 0810. ete 2 87 *ST=P a 1 Vr) (cin oxo} ws . cfo| seep wn [er | ce | z | a 7 Ee ne ee st £_| wao < s|o | s-p a $S~h 9. sz | z Gavinaruas) 8'L HAE, Indrmar de protectore pxpms mmuacasd wy zeal sop somany gpundsasoa FF iso w efpneno (yee nooo ned a ory6 tA no TE ame BOY ‘ammuaaar — yj forezipeutiog — Nt ‘OME — Dy 7 Fo ozje| - | al se_| wa bwseo-srat-o 1-9 [evo|exo)¥'0 m2] eo | o—eo|someoonser oe le) sz aA zy $9 EN 2 5 = _£0'0 po'o|'o eu} ] SORT ozle or oF oot Ud [nO S9'0- FO. oro ole 1 | so | os | an tow e'o-zol - Ft e1-zil evo} evo] “zo wo oe lr ZL og oe | wo. | |s'0- $'0,60'0| ro'o|_ =z. T | ao st ise ZL oS 9 WD. ~_|1'1-8'0) 100] t0'0|_- Zo. 7 zo ot | + ot tr so wo b0'O| vo'o} 70 0 ols ou o6_| wo | v0-z00 /0| nv0]so'0] =Z0 runwontory oe TF ot oF avo oz |e +L 09 — 9'0) r0'0/ Fo'o|_ = To LOWAD'SSEL oe |r or 8 oz zi ft 0] 0100 — 9 sxwooncs HO = x Ss} to’! to'o| - Zo. LVPWAORL sels wt oti ¢ vL 10°} ro'o|s‘0 ~ 9°¢ ZiWYSOEL se ys or zO oz ie 2 10] 10%] ~z0. rose sey s ca 0 st | s 81 bo'0} ro'o] = 70. PsWOZL ‘Soe [ZO tal Hawa repr wu ce 0c -fiany N sla|_s |w]| 9 ar SOUT oD re FES wat snmp er 9 ose sin (ate seaanma nana $00 soo seo'o seo seo seoo | evo | = | Ons ro | soo} - = seo | s0'0 - soo | coo | - | 905 seoo | coo | - | 905 a}/siu N ow 0 om 8 2 SC Pomp eee, 1 yato wane 69-5589 S¥.1S) 259d 1 apruanyaxysos0opyun 6 semsn4fos myn opMeIO 2po 29HINYD BMAIPOG MED "SEL HAEL or Indrumar de proiectare ‘ 3 6 Lt e ca a " te 8 + ss 6s [os ORNONISUNEEE ‘OSDIOINOLL anasog) (avi eewng = Te onde SETHE) fms i] ox8ar0 elvassry op wT reas | vovehunry so om tntecho mosey 9- $599 SHAS) aman yrrcutonsy pin asd uy spot ayss02pen amar toysple oe sopms20 sppimsasnary SEL THRAEL, + a Tehmologia materialeor Tabelul 7.32. Compositia chimict si caracteristicile mecanice ale ofeturilor ‘austenitice manganoase (STAS 3718-76) * Waica —] Cima de] Reaistcna a | Atmgives [Glnee Reniions | Ramatoaa cieulai | carpore | tractnne Ry |) fla KCU_ | tooovoiere | Brine ea [Nid Irupere | [al/cm?) Rag (8B) Vm} (4 peme) "Toate nieie 'stas3718-76 [243-300 [780-260 [40.85 __|35-40 [20-30 _ [245.295 [190-220 * Compezijia chimic& a mlicilor de ojeturi manganoase austenitice din STAS 7318- 76 se caracterizeazh prin prezen}a Mn intre 115i 15,5%6, a C ine 0,6-si 1,4% gi a Si sub 1,0% ‘Uncle marei contin Mo (0,9-1,2), Cr (0,6-2,5%) sau Ni (3,0-4.0) ‘Tabelul 7.34. Temperatarile recomandate pentra taratamental termle al ofelurilor dallate turnate pentra constructit de masin! (STAS 1773 - 67) Mares Tnbontie, FO] Cais | Bove TONE a = 135d 50860 | 600 60 | Tosa t70_ae0 | $1000 tassel 70890 | 630670 T40VMal7 : = | 960-870 | 640-660 TaoMoCANiL4 | 860-880 860-870 | 600-680 ToTicmiis | 830-840 | 370-600 ‘T4OMaNiO7 2 | T40C09 ~ = | 880-860 | 600-650 | Ta0cANI2 = | 850-860 | 570-600 | TI2VMcCw_ | 940-960 |520~630] 890-910 | 520-630 TasMocsNive | $4060 |640—680] —- e | Taodoit | g50-360 |70-600| = stad ‘Tabelul 7.37. Tratausentul termic al ofelurlor aliate refractare gl antleorosive surmate ta plese (STAS 6855 - 69) “Marea ojelului— [Recoacere} ‘mbunitifire ‘Sude- | Tratamentul Tempers | Cie Tineaire —| bit | toric dopa turn ds [Teper] Medal | Femperi toa | audero Inellire | do tnctizire [de rcire| dont | do roy_| (ey [°C] | teice TIECHR [900-950 [970 — 1050 | Ap | 650-750 | Aer | 4 | Resouces sa fmbunltjire TERCRISO—]B00=950 | 9701005] Wis SO = 755 | Aer | 3] Reconcore sa Iimbanktire THOSIGrIs0 800-850] > = i = TST Rate ta cupace rssiczs0_|730-850| __- : >| = | 3 |a700~a00°c TESMaSINIGRO_| = [0501100 Ape [ae “T1z¥asiNicri8o [= [10201100] —ape [> | > [1 | Few [FldhdstiNdoNiCei70| —= [10301100] Apa [> [=] 1] Fart PriondaiibMaNiceI75| —- [1050 1150 Apa | T_[ Fave TISMoCr90 50 - 1000] 950-1000] Aer | 680-700 | Aer |~ 3 | Recoscors san ‘shure TROSICPEIO | 8505000501100) Api [ = [Fe [FIzMaSiMeNicrI@o] = |1020—110o{_Apa [= [= [| rit dndrumar de protectare oo ‘Tabetul 7.3% Proprietiflie flsice ale ofeturiion allate refraciare $1 anticoresive area ofa races aan | TEC TNRI] Tr he 79. 73-7A : Tos | —T0s 165 a no | 1p 5 ea-10 | 1597 us | ms ws i. 1686 ns | ous 185 2 int mo | wo igs eo [20 [ 007 |r BSS . ~ . : : - 0042 : : : - 0.051 Coa oi ‘Tabelul 7.39. Proprietitlefcice ale ofeturter carbou Proprieaise Marca feat CFM O45 [ OT 50 [OTSS[ OTH Densities IVEOTT Te | Tt Tat | asia] 7 Tilda epee, 25100 BET OF | O12 |OLia| Oe ‘a @°C la traperatire 20-200 ois | aus | ois [ours] o.116 &: 20-400 0123. | 0.124 | 0,825 40,128) 0.128 20-60 0.136 0.136 0,137] 0,136 Cadence 1 C16 os | 581] SEL eric, kealnb*C]. 200 3T4 35 | 476 | 47s temperature, PC), de: 400 43 ~ | 306 | 306 500, 358 323 {270 | 210. (coctiienad de daar! = 160 9 Tory = | the ini, 20-200 23 =} up 10fmunvmntC), la 20-400 136 wal. | a semperature, °C}, de: 20-600 a2 ws | * | ‘Exalpie, (aly [ta 1 - 7 Pte =p feraperaua (°C), de 300 360 600 : = fata | | ‘Caldara de tops. [eV] = a a Desstatea ta sare iki a 160°C went] [790i [ | - | - [692 ‘Tabetul 7.40, Indicatt privind tutrebuinjarea ofelurilor recstente ta coresiune $i refractare, prelucrate la cad (Marea ical] ——Uiizaea Caractere Gasca, to Mo SiCri00lSepepe de motoare, psn de” Reintent ta medi cS fare ‘Oxidarenfacepe iter la [850°C ucrexzs indo) sub sacint in TS 650°C : TECr TO | Fieve sabia egos Ta | Rezistet la miedi cu S, | hediiens manand la corres ‘medi slab sgreive Is. ©_|Oxidareaiaepe a 750°C.) se oye pin retament terre hemperstrk de max. 300°C Locreazd indeling sub | (i i ps ‘ubuci,pese pea cazane | sarin ln TS 500°C. - . 70. Temologia materialelor Tabelul 7.41. Caracterstcte mecanice ale ofelurlor refractare gi anticorocive ‘turnate tn plese, dnp tratamentul termic ‘Marsa ofelot — [Tratarent [mtn de eurgere a wacfinne | ATungies | Daviatex (SIAS 6855-69 | terme Ras Re 18%) | Brine __ inn) [sine 115) FTaORACO 2 2 = Lr2ontoc ox. R+t 410 $40 14_| 170-250 Frisceis0 " Es 5 HTISCRI30x, Ret 390, 350 13__| 190-240 ra0Ce130 : 2 S lna0cr130x R+I 440 640 10__| 190-240 FTa0SiCri30 = é a Hi4osicei3ox | 340 440 4__| 200-300 R 340 440 2 | 250-300 R 230 330 + _| 250-300 TON E = > LT7oMocr280x R z 380 = __| 250-300 TZTMONICTTS = é = lnvznMonicersx | 185 480, 20 _| 140-190 ITISNicrIE0, = 2 ; irisNicer8ox © Bs, 490 20__| 140-190 [TisMonNicri80 = = 5 Iriswowicrisox | 235, 40 20 | 140-190 FrasNicraso 5 = : IrssNicr260x © 2s 490 10__ | 150-220 fraswicaso a : ss lraswicrasox. Ric ns 430 20_| 140-190 [R20CANis<0 = = : [r2ocenis70x. © 390 40 20 : [TSSCINiST0 = 2 = [r3scenis 70x c 195 350 3__| 150-220 ‘R resoecere; [iabasadilj C - clize ‘Tabelul 7.42. Composite chimicd a ofelurilor carbon de calitase superioard elaborate cu acord special (STAS 880-66) a Mi a OLE OF | Calmat [0,05 -0,12 | 035-0,65 0,17 -0,37 | 0,035 | 0,080 [0,10]0,30]0,30] 0,05 ‘OLE O05=O.1T aac O4 0) OLE 10n | Necaimat|0,07-0,14 | 025-0,50] max007 | 0,040 0,040 |0.13]030)0.30|0.08 OLE 158, 0.12-0.19 os| 035-085 0.17 -037 | 0.040 | 0.040 |0,30|0,30|0.30|005 0,50 -0,80 0,30 ~0,80| 0,17 -0,37 | 0.035 | 0,035 ra z w_ [1 wo) Sr 3 sr_[1_Ixse o10) 7 3 a1 |xsro10) 9 6 te [1 [xe 910) z or [1 Ixs¢ 910) € ¥ 1 : : te | N | won0 st 5 vr T - : or_|_N | sso10 se 9 oF 1 : x_| x | sro10 $ T eT : : ze_|_n_| seowo 5 7 eft : : z_| n | szo1o 09 : : _| Nx | stow > st feet lea] -N| 01910 | [amined [taney PI |_swenon | ene nox asl roo Tate 1 soymaoi posuere esung| wan Indrumar de proiectare 9-088 SVS) o1=rmpon PBs op povepsndis yonRO ap woxim> aqmole Ap s2HMnsoM aPUDOIRD SPL MOREL Te mets to La aoa) semen ar | ue | 9 | ee = ee ee Le w|i * | ft % | ge | ok lo mi >? Ls 210 oe | aes os a fuel [ole ee yt te ee ai? {tts SE Ts feo aa ft wane x | SETS TE TS leo] a a Le | «| |» |sow - ae fe| «| « |x luo os 16h a oe a N_| 90.970, 2 : st thn janwpt | Tanupaepl | Toh (v4) cana NeP] | [UNEP , = ee Seema) S| Se ee i ws ald a asa emmy ms | wont (99 - 988 S¥.LS) pads psao0 no amnsogeza azwopodine 16 seer 2p wogseD coqéngsto Spv SOpENIEM PSP ORD YY'L (MPC, Indrumar de proiectare 5] GFO= 50. 8c0=1E0 9zo~ Hr, ‘6rO= E80, PFO=LE0. ve0= 120. zLINID SP SI MUD SE | siaouiais Sy on i Tec ROR ei (09-164 SYS) rmmononposd mprose n> 2m20que auvoyadns 2xnyo HE ani somo mpfzndiue) SP 8 (oxo=oroIy] = = [ost 067 [Oso We eO— Cro gO seo] OID, joc't= 0w'0 M| > TOF F— OOF | S9T—seT]ss0~se 0 LeO-LTo[ sTO~ ICO loc'i-ov'om| = __| or'r-ov'r| sot se] ss'0~s70 | ve'0~ t1'0 | oz'0- wr'0| z = fop't= 01} or = os. (61'0= E10. DEO= STO | SO = STH] oO Or FO (FO) ie0=1Z0 oF0= 20 50-820 oro 10 oro- 080 wo-9r0 O81 OFT | o8'0- os'0 | ce"0~ 21" iN 3 Ca as Teams aay moto wm (99 - 164 S¥.LS) mmmoryonpoad mp10.0 m2 amsoqnja axvoyadns azoqn 1h ax]T0 4oyamato vpipaduo.y Pt, IOMEL, mmm sian ay | On Indrumar de proiectare th 24> Fase: w am a ee 8 w et] wae ” u sot ts Fd » om | olmmose % an fo! sa sr wo 6 a ait se 29 et | Olmos o a 8 6 Ca ‘00 oz | stam 5 a 36 se % a 801 ea se » | stneoonor * 6 wl at mm | ssc [ot nasaws of i) o ‘ ow et | smanalg fomeny} ire | et pest $ oO sot se se w od ” ot cot see st » wt s 3 seh 1s a » cd sh 6 ez wo s ‘99 cod 0 a eit 6 st 90 om % u su 6 st 20 we + a 36 su st w» We sr if i see s 12 ad 05, a seo ze st cay ute o a 36 se % wm ue cg n se 6 s » at oF uw S39 oF st N oe sr 6 sot se s » or sr 1 £6 se % yo ist oF n_| sa £99 st ‘99 ih wal od | tamed figswnerl (ou tex 2 * os to anda | asd} cumfpen |] atin evioooa: am) seuomrens siseumeo [oyeantiny| wpa | opsimurt | sopqand | amor “en Ses soon SAINTE mxoweiq | voor rower sep EW (09-164 SVL) Imtopyonpasd pnpsooe no pounnn pyusace 98 99 acpoqsodins tare ft 2010 soyejalo 290 29pus20M ZIIPEAEOPATD “OWL (MPTEL Iniromor de proiectore : , llvss-veanan- Wvvrevdrnay L | Rage Benpeeaaaqaaaaeseceeny g ASREEARASE RS Lie jeveee cae ah 3. gs 12 a Sane cope pe | a 3 SS 88 3 eieaabsGeegeZpgesgessee4 Cale : SE SSR ERERISES SSS eEesaSe Rise 870-900] Aer [870-500] a, p (850- 850] au [6H0-630| © 177-820] «a [170-200] eer a Be Po Se z F $55 SENSRES0HR14 8204800058 Aes $03 Fecc5 55-0 555 le aa sat Hata g 88 ee ga | eee GUSEesees Eu guyguyauggugegy j | PRGESERS SSSGeRaaC SR SES SEES (| essgegee seeissansnsiisaad inure 3c | Rii 650-700, ‘Tabelul 7.47, Tratamentele termice $l lermochlmice aplicate ofeturilor allate st allate supertoare de larga uilliare Tenens is Crow ‘Marca oeloat | Recaacore de | \ 30 MoCrAl 09 | 710 — 740 75 16 cor ¥ ve cd Losec 1) t Te | z ¥ | 1 ¥ | | 6 4 z ed {FH s[ 61 s) eq Tt sal ols __t6 si 0 2x0 90] pival sta|__ otal “wi “aur oa] Fava] semi yoga (gl) ou“ ‘wop} a (4) wy womyaiseal ean 9p pores {,ojgy] “mw pneow woop] op even s{oquep.tg| nto eH) C9- £29 SW.LS) asvopeqys ago manuod mpmato 20 20;8ojouyer aoyousiou Y,2SLAP EAD “BY'L EMPAEL Incramar de proiectare ‘Tabelul 7.49. Comozitia chimica « ofelalai laminat tn table pentra recipiente sub _presiune la temperaturt normald sf joasd (STAS 2883/ 2-70) ‘Mares oto ‘Compania chinick, No] Cmax] Ma Tu | P 3 RT Dis _[O25-O85] 040 [0.045 | 0,045 R2 022 |o75-1,15] 050 | o045 | oss RS 022 | 105-155] 050 | 0045 | 0004s lf Ra 020 0,040 | 0,040 _| At mis ous Tabelul 7.50, Caracteristcile mecanice ale ofelalul lamdnat tn table pentrs reciplente de presiune (STAS 2883/2-7) Marca] Linitadecargere [Reziseaele Tadouca la feu do rpere Ie rece In 180° sia ‘wecfione in ura won| Energia de oper [KV] 5 e ‘dor, cu (advo?) diame sin [daN/tom? {a | Peat able aad gosimea sm a]sB] Ba Ba téex| ‘s4o_| asto | 25 | asi | arc |4oc| -crc RY [2s] 225 | 206 |363-441!~ 24 | d= | 28 T - | - 2 |e4| 274 | 255 |asa-sa9| 23 | d-22 | 40 | - | - R3 [353] 343 |tatofelegore| Si-60,8 | 20 | d-2e | - | 40] - 4 [353] 343 fietnogor| 51-08 | 20 | d=23a | ~ | 0 | 40 ‘Tabelul 7.53. Oflurt pentra jeri de cazane s1 euptoare (STAS 8183-68) eta ‘Comporitia himiet, Pa] re Win & | cr Mo vTFys OSK |_| soa [ors-03s) = [004 fo.045 oLT4sk | soz3_ | 204s |0.15-035 0104 | 0,045 16Mo3_ | 0,12~0,20| 05-08 [015-035] - | 025-04 0.08 | 0,08 WcrMo4 | d.1—o,i8 | 040.7 | 0415-035 ]0.7-10] 04-055 | = | 0.4 | 004 126Mo3 | 0,08 0,15 | 04 0,7 | 0,170.37 9 1,2| 0.25-04 |0.1s-0,3| 003 | 0.03, wonoi|”s” |o4-07| 015-05 20-25] 09-11 | - | 004 | 004 womecrso| —¢ |o3-o6| 305 [40-6oloss-o65] = | 003 | 003 Te 3 2 e oD wLI0 aI ss ce ‘sr0'0. $§110 a4 sy % sr0'0 $ri10 4 se et sH0'0. SEL10 (4 zw at sto z170 Toad TNT “ @y Ou eo auodns suman ip Hoy mraextony leacdaspehsmeeylonéin opm] s | a | 1 | ww 2 4 woimnpp wipohwion, spine easy | G9-£818 SV_LS) ossad mm 2p wal nugwod umriC TS'L MPAL ¥ v WEr Ver | WOE EH 8st & 9 ge | vit] LM 9 vIE wie | ve] 9m a] 3 =| 9 va | waz |vec| sx B| 8 : 9 sez | wiz | vec] rx : L gst | soc | vue] ex . 8 se sve | sot) om 2. sé SO si7_| ew] 1m «09 | 005 | oor | oo | oc }2s82-19:0[ moron) | ww an] {91 ruoaimp | Fy x | osseroelorse>sifor 5] vu | "sowop | amin | oomun Avoida| oy fanod soe] wane] arsiuop| —— esoupeiBop | moto purges | sfaarrzoy |x voxopul| sanBunjy | whunsrzay [oyqu nsywod asoBuno op wyar]] wOsO Ox-8/¢98 SV.LS) 7190 my axmUpUNy soysmako apo sopun2eM ays HARDIE “ISL IOPAEL, Undrumar de proiectore 9 Tabelul 7.54. Caracteristicile mecanice ale ofelurilor pentra few de cazane sf ‘cuptoare (STAS 8183-68) Nas prancing Tico] Limit de crave ofelulyi KCU2 Roa daNimm’, L ___|[dasem’} | temperatura do, [°C] de IReaixenqa] Cima de ~ Aang | Gi Ia mactuneleurgereconven-| la ape | rea la ional Ass) |rupere | aN} Rea Com) min. | min. | min aNinn') | _ee)_| 1) oos)oo 950 | 400 so OTK | S35 23 % [= |= efit, | a9] - outasK | 24s 26 a] = | > farfzif2o} a7 faas}ia] = 16Me3 | 45-36 | 29 2 | 2] 2 fasfzalar] a9 | a8 |i7fas weMos| 45-58 | 30 20 | = | 2 |asloa}2s] 22 |a1,s|20| 19 12 cAMoW3) S38 25 | 2icisy |[s5(s0)] (sy f= J25|24] 23 [22 [2a] = 1ocrMot0| 45-60 | 27 20 {= | = {2s}oa}2s] 22 | 21 |20]3 womecrso} “a2 2 2 |: |: [fol [ie] = ls ‘Tabelul 7.55. Temperaturile informative pentru tratamentul termic al ofelurilor pentru fevi de eazane si euptoare Marca och] Recon de ene] Nols L fe] [ Résire | Pe] __[ Racks carbo ourasK [= TT SOI] Aer | : ourasx |= 2 | sro-900 | ‘xer | i Ota 16Mo3_|"GRO=70 | Caplor | 910=990 | Aer 3 = | ssciMtos | 620-720 | teem | 910-940 | Acr | 650-720 | Aer |12CiMoV3} 680-720 | tem | 950-980 | Aor | 730-745 | Aer 10CrM010 | 6g0-720 | idem | 900-960 | ‘Aor | 6a0-780 | Aer romocr so | 60-720 | ace |= 2 a a Tabelul 7.56. Caracteristicile speciale ale ofelurilor pentra jew de cazane si cuptoare Tae Ceca trick [ Realm WC] oes Teper (C) BT aT 300 | 400 [300 OS [ a5 }_a3 | 95] 8 Ts OLTSK] 4 [035] ais] 39 [365 [a [tosies Tas Tans [3931375138 | as | 30 T4Cemod [38 1" 37 33.5 432 29,5 27 ToceMato|-33-[sas [39 | a} 93 | 8 Tocemaso | —3:st—- —[— em ee Coofceaal de Star 10" Faia] Toate “Temperatura, [°C] jstuile [SOTOOROIO| DSO] 20-100] 20-500 oO renrwier Fir yaar | 9 | 338 [139 Ta Toate “Modulul de elasticitate, [daN/min*}, la temperatura, [°C], de oteturile [30] 300] 400 | S00 ‘e00 [peste fr ocala s00) 17 S00 | 16500 15500 eT ‘Tabelul 7.57. Caracteristicle mecanice ale ojelurilor aliate laminate in fet (petollere (STAS 8185 - 68) Mars qeuhr | Resiaeaale | Una doce | Ages | Relics KOUE tragiuwe | conentionat |” rupere Ro) (ohnicd) Ros (qa) | Ast) %) [datvime?} [daNimm?} sin, {dal/om?) MID 32 32 es 5 40M 653 32 137 sas 43Movlais | __ 8. 550. 129 55, ‘Tabelul 7.59. Marci echivalente. Ofel pentru fevt Marea [Tipol] GOST | CSN] _MSZ_]_-PN] TGL_] DN rst |ezoore-| ara | eam. [ott ee 10 s a 17175959 | oummer_ [om < ee le OTIS] g-g |G _, (Mime) AvsaT | RIS [sam [Sasa [Tmo — 2/83 lana s3se_| 10306 OuTas 4 Bg (aon) awa Re Sas4— | 18 SORA oreo 8 |82 emg eew eee corres} _|g3 |azosm|—>—Jaewy 1 - ioe OLT asi 2 == ‘OT! |g eg (som Nensar remy |Loss oar | 2/83 [SUPE sic] Ts caoes | 17535-T onde oo care {S 8/2" losmo}——t =} > OATS rode peer ok Se = Tabelul 7.60. Compozitia chimicit « duritisilor ojelaritor carbon de seule (STAS 1700-64 “Maree ‘Compazifia chiniol, [9] HB in stare cons [Cie SE TOTNES] ep ‘OSC7 | 0,65-0,74 | 0,15 -0,35 137 aera % $M 080-090 [035 -0:80 OSC 9 | 0,85 -0,94 | 0,15 -0,35 |0,15 -|0,03 | 0,025 | 0,050 }0,20) 0,28 | 0,25 192, osc 10 {095-104 0113-035] 635 11 Os¢ 11 | 195-116 05-035 201 Osc 12 | 115-125] 018-035 20 086 13 |135—145 | 05-035, a - sl Fore wr XN a soc _| =m “080 590 UN z wy -s¥'0 or Yon oe 09- sh = _| -06'0 oo | oro UN St sy |. -_|_-si'o_| -szo a ss0 UN ot 85-55 -0¥'0 ‘oro N oz 9s sh -sc0 N itd se | sr 3 N st. 4 se se oat_| coe-vie se su voe-vie WN ot 59 8€ i sh_ |. 3 oq __se @ Teal waunep] Taw aT oxo wy wy 1’ mjquoween | 2d ¥f asono of} pu u, Njsk [om] Oo] e Fred mur {_vluosizoy xu eoyuma0M FIHOHOWI¥) 9 retin wnezod io mod n OB-E818 SVIS umIUCD ‘SE170 1 ZE17O sTUMPIO Up 1 sow) jor 8 ayxpus: Mtn sane | ofa axaopsioy FY HON, or #10 oer] ot ig 2 ow | soc | se-05 | mex | 06 so re oro, 2 ow | sy = sw outs09] 6t 60 70 2 u_| vee | see vo Ago} __sHg0ntY} vt sr. u_| vse | rs 1 . 10 cn i se0 $0 UN we =| sro seo] pox a $e0" ‘s¥O / 18 w so ego] sotgeunoel 1 ro or aN uw 6 6 = “90 ovewvoe| v1 ai rt a es Tabelal 7.61 Intrebuintrieoftule carbon pentru see (informatiny iit [Scale slice Ta Towel gi poout care noses (online mare w dariiaie de forjare in cald,ciocane de Iteatupcrie, baronse, mate, ckpuitoare, dal, yovuleaie, ‘érfur de string, foarfeci de tnd ponra tore tasto, poanvaane peat ofa! moala, ‘burgh pentru materiale pufn die, instramente cirurgicale caren re ascut, ule do imple, scule de mobi, cease, seoer, ley patent. matte mick ake plstice Sil suse fa ost care nest temeitate mare wd mili, mje Burts | simple, cujte si finefece peru metale rae, seule de témplrc, seule paownatice, perforatare, uctatoare, sule pity fabricstea yurubuilor gi ewolor, bir penta material eu duritatemijlosie, matrije cu dimensiuni miei pens materiale plate, scule de ier gindoire in cld, cles OSCEM | Fevisiie flare sau bez pent len, fi peniryelibane, Gf peat ctplnew pictielor.sirme pent inalidrezistenfS, marie pentrsinjectat materiale plat OST cule care nosesit duriite milocie yo tnacitafe bin, argh, penn ciocane Inerfrntonr, putatoare seule peora prelucrare lem, lj pant pite mate penta indreptac0 ‘DECIT | Seats cro ia sit maps Ta lovin’ polemics yi brie Weare necouTo sic taiguriascuite,filiere, barge penis rod dure, burghie, acari maurfe pears raonode, scule pent fabrcntea gauburilor gi acelor, seule pent exiudare, inl de tras, inl de ambuiizare, dorm cute de tit cavcue, calibre de forme simple, flertstzaio mecanice OSC ‘Seale supase Ia lovin mick care necesitd tiga seu, lire, iezs, burghic, calibro, fieristraie peniea metals ‘OSCE [Seale sapuse fe Towa mall gi cate wo tenactate rare gi i muchie do Weve ascail rez fire, tice, instrumente chirurpicals ascufits, callbre, fielstraie pena meiae, seule pentru ‘ceasorics, cite pentru preluerareaalamei, matrije pentru monede,eufite de tat stil, ortclan, dali pentru Wat piata ‘OSCIS_| Sculacare ma sunt sopuseToviurlor care necesita o duitate deowebii # machi de Were faro asufte, ene pent prelucrarea metalctr,orie seule de tefilae, sfedere, dl, seule pentma prelucrares pictei dure, culite ex viteze mci de sgchiere ‘Tabelul 7.62. Intrebuintarile ofctului carbon pentra seule (informativ) [Denunirea [Dement de] Rosoacere de Cale Ravwaire emperanuri| __ fnmuiere Marca] Simbo-| le care |Tompeal Duniaica | Tempera | Medal | Dart | Tampere] Daria Tal | prelerarea | “ura | HB) | wm {°C} [doricie| ica | twa (*C} | tea weoki | plasicta | [°c] cr) ier] ‘ald [°C] am un Bpi_| = 11 160.5007 | 750-555] Fa.S0 | T5FO-1500| OTe, al 60 —| SOSH | 3-66 TRg2| RRSO_[ 1150-900 [800-830] 260-300 [1270-1310] Bai de | 60| 560-380_| 63-66. R53 | BW180 1150-300" | 300-330) 240-300 ]1250-1300] wl) | 60 |"330-580_|-63-66_| ‘Ro | RW90_|-1 100-500 |760.810| 220.270 1210-1260 Go| 520-540 | 63-66, ps | RM@e_[ 1 100-00 |sooas0| 220-270 1190-1230 60 | HOST | 63-66 Rp | —- | 1 100-900-| 0-830 740-300 120-1260 | 360:380_[-ea-s7 pr [=| 11009007 [7e0-610| 240309 1210-1200 Go [350570 e366 Rs 1106-300 [760-810] 240:300 1210-1240 60 | 380570 | 66 *) Bate oierad in femporaium do 500 - 350°C Te Toa] ome wo (67-1196 S¥.IS) 21n>6 napuod apo soem » equa weaodue *P9L IGE, 38s Indrumar de protectare BY T wo-8¢ | oxe-o0t 8 rr | oo01~ ows) ssexmw | ors—cis | ose-os0r | oct oom sv | on oer zy | ous-os0 f-0 | o-oe ~ en | t86-0r6 | cocxem | oie—ors | ose—os0r | oer os | oft ost =v 8-0 | oll tat » ‘err | o001-os6) ecexmm | ose-ose | ose~oort | zoz0ma os wero | one oor w vein | ooe-oee | seexmm | og1~oex | os8—o50r | s1200WA, aia era | 086-056 a « ay in | o9-ors | rex | one oes | ose-osor eo-es | ose-ost » vein | ove-ore | zrex= | o61~op1 | o68-oc01 co-ts | ose-oat » vein | oee-ose | zrexmm | ocx 049 | of8 0001 eo-0 | o2e~ob1 2 sin | ore-o0e | sszme | osc~ous | ost—osot w-ss | osc-ost : sin | ope-oe8 | orem | osz-oce | ost osot 9-0 | ooe-oot v sein | ov8-oee | cee | o6.~onu | ose ~osor 9-9 -on 2 sey | oce-oot | sees | onu-oc1 | ost-osor w-0 | on1-o » soy | ors-oos | orem | osz-ost | 008 oror e-ue | ove-o01 ° soin_| ose-oce | sszxau | ooe-osz | oce—oort Seiemmg |S. fam SRmmG| ow | 5. Yani] Se], sma } Sa aS Sarin op SSSR] newamiog | my ‘aynosmayuod my soya} po soy pmpsoumoay posed vacmnanfo $9 woo a x oro] se00 5 CsecoTser0 [oo . ‘Tabetul 7.63, Utilizares ofelurlor rapide pentru seule [Dewars Taian wiiaren Rel ~ ‘Seale pent epctrcrea rap, pene sole Ta zur tempertard RPS lertucrn fr rice). Cute de srr hice alezore.feze, cule per it filet gi alte seule chor ie cere enacitate ridiald Red | RRSO 1 Seate de apchere a viteze fonate mati peniru mateo foarte doe, cufito Je tng tpi, ee pois, mos pecan cu pointe RPS | RWTG0 | Seale de spehiere mac pent wafeite ev duit Hidicatl (crea 280 HB ‘fie de strung, freze, burghe.sleoere, broge, baci de Mier, plea si segment de Kerdstr TSE] Wa] ~ tocar a pea Fp tans de soit wat fase ew anlamcat] havin peat peter fine TAS | Ree elaine CATR, anarentsueTetor fa Sule verso capo | iru i rabotez. bnghi froze iF TBs peat pclvrare tsteriaeoe foarte rrienl pee 100 laNam>ya alisiloerefactareflonnd vitze man de achieve reve elicadae pentru sancti burgh, baci de ita, Hine oo > ‘Gje econowie cu capaci ical deere preucrarea tateialelor oe wfc trsitens peste 85 daNom'; freze, burghic spirale. slezoare, dr de samen - Ll pent fesse rele ‘Tabelut 7.66. Uilcdrle ofeturtlor aiate pentru scale ae Tag pend wae “VE G6 | “Seale pees prloorarea a eee Tease band, feria Sear, cae Pa _2ichierea metaleloe avec. mae i pounscane penta decor Peviris Pent vive el recente mig burs spac adancitonre. Tek, Aeaoare, mandi (pats sie neers) CVW30 | Baile peti weze mii fost a prelvearea matenalelor four dave see manele perme fiisare, gravar,elezoateporranefercase, materiale plastice tls, or Soule pots aparate do min leroare. fze, valu, poamoane fle S14 | Burge. teoci, bacan de ler, frre, siemultoare mecanie,poanaoane pets ela TIGHT 1F| Sea pete prcTsrarca Te voce tart, baer pot Ava, as, leane, wale Joa | seule pene pera de nds do prsize “Vii —| Site nedefornabie, de posi: iliore, calibre, gbloure, mai a WsCws ‘Bac pew ere circle, Slezone i lie scue spchitcare wwe 50 Seale dertants ta emma cil, fece, feats "WiMoC 15-| Ofe eu Feisenl la uZis i eociao, per seule devnate prolarini fe rece! Sadat feminare la tece [WC | aie aaa poe pies TT ota sue pete perborate Ta pice ein oar arn ct Coe aati ves ltr sn tro ane de rece pet wb Te econude py sae ca Iucreal ca soca lvir pierce: Vitec il ed cr eel Se "i ponngoano foarte seliohats, bacun de magial de peat Tad dora pale ets local her de amine, cchlt poa ura meee ‘aj meferoae, Inddrumar de proiectare 87. ‘WE BO] Mati pl poansomne care luca ta coodilarelo do soli mecanicewiTermise, ‘cochili pent tamares sub presume a aliaelorneferoase, penta prelucrarea meselor _plastion WSCWa5_| —Taloatesie ojala VCW 85 fs condi de solicit mecanioe i temice mal reduce "MoGN 15 |Matrije marl pecra forjaro gi presare ia cid, pena tiatia eal, valu gi role penta laminare ncovale peru prese si ciccane, stale pekra press iat Wiiachir Tieseye feat MoCN 15th cori de sli mai gle io CM Taleuigi offal MOCN 15 oi randamient mal sedzut ‘MosMiCz0 Taloeviesteojeul MOCN 15 ox randamentslisieitor ‘MeSC30 | Ialocaloge Tell MoCN 15 ea randanientrdicat avind caraterstici de Wabiiias Ta call si tenacitae superiore ‘WENO | —Matrifo mar gt mijloe, poansoane gi container pera sxiradae, mals patra oar) “OL, MIPAVS, i ae I) Tabelul 7.73. Compocitia chimict a ofeluritor pentru arcurt, laminate ta cald GTAS 795-65) Ware] Tia Conpasiia intel, =] opel c We] st Gr | [Pi Si ARCT 30= 0,70 ORO T,T0 PA= 0 OSS | ORS ARC ARCS 0801.00 b.17 - 0371901] — ARCH 0:50 0,50 1.30 180) 5 “ARCS 2 IARC Al TIE=OI 150-20] max.0,30 [——] 0.040 | 0,040 ARC : LARC 050-080 .17-03 2 lala ARCT : ARCS DHOOM NAT Ow OHO] —~ ORS ARCS. 0.50= 1,10 130 — 1.80) 3 ARC 10) 930= 0,30 = ARCA 0,60=0,70 1 090= 130.17 -0,37| maxo;30 | > —] 040 | 0,040 ARC IZ, 570.65 | 0,500.90 5 [ARCS 045 = 0,35 | 030= 0,50, 555= TRO] —- [OES TORT ‘Tabelul 7.74. Caracterstcile mecanice ale ofelurlor pentra arcurt laminate ta cald aes ota | Tip Caractere Taree & o Dariaiea max HB sin nin. [| Z| Brot | Recopt 2) | dete om ane? | ft?) 7 ARCT—_[Ce=V | Cais oven] 108 Te ae 5s ‘ARC2—[r—Mal — Idem [17S [iors [3330] “ARGS | Ma Si[ [dem 137 157 —[-6-[-25-| 302 [229 ‘ARCS Tem | 1175 127-6 [30-285 [27 ARGS] Si [Kew ios | 1175-6 _|-30_|285_| 317 ARCS Tem 8. 173 —|-6_[ 30265217 ARCS ‘dem | 78.5 98 [1-35] 58] 197 "ARC 6A | Nealat [idea 38 108 [6 | “30385 | 187 TAROT Tern [18 302 [197 ARCS] C=M| em |S [so 2s 30a] | “ARG 9— [Ma 81] —— Idem. ia wea 6-|-25- | 302 | a9 TARC-10 | Nesfiat | Idee co Tos [9 -30_| 288 [2177 ARCH Ma} em | 785 sw eae ARC | i7s_| 12716 29. ARC 13 | Gr-S | Wom 17s 12 [6 {30 | 302 [285] ntruenar de protectare ot Tadelul 7.75. Tratamentul termic 31 caracterlaticle mecanlce ole ofelurtlor recistente la coroclune 3 refactare pretucrate la cald {STAS 3818 - 69) Regunie detataiont ic recomandate [daNma dani eo_{ [daten? “GD MoBiCr 160 | Chive ta 1010 1050°C, ici insersmvlei, | 93 | 735 | 10 | 38 2 1: revere Ia 720 780°C, : ‘cee ule Tere saa | a [ 20 | oo ° BOCr TO | Calire te 1000 - 1080°C, tlcire in aer sau ule, evenire 1a 660 670°C, Hite in acy, ull sau apd BCH | Cairo 1000 -1050%C, etcico uli, revenite te 200 100°C, racire in er sau let WErTO | Cire Te 1000- 105, ‘Darittea, wi SORE Picite uli, ceveir la 200 = 300C, cir in aor sa vl TOCr 17 jReconcere ts 760 - 780°C | wT us o ob! 3 acct sesa 8 THCETIO Recoaee ls 10-780] Cana ler Tieinacr BCT —| Chie 1000-1050, Dacia es STRE ects reve b 200 ! "SO0-C icc inet sa a cra Recaaare le 150-7] | jreinacrsauin oph veo 44 =] 293 | 20 | 43 . ‘econo erate TORGE#O[Calicen1050-Liowrc.| a] EE | sicire in aer, uleisan apd TOWING THO | Chee 050 ti00%C, | 35] 19S —]_ao fF fae ooze et pd | WSETHO Recoavere in 850-870°C| 73S | a |S |e = ‘ise In ee 0 Fe L ‘Gatament teri [FEr Tad | Cilire ta 1060- 1050°C, | 38.8 | 417 Ea ow 0 |tcre old, revere la 700} + BO0°C, cir a ule TENG T7O | Chi a 975 - 1080°C, | 108 | “HA TW | 3 z iisie whe, revere la 275} = 380°C, ci to aor 22 Tetmologia materialetor ‘BE MANIC 130 | Cle la 170- T15PC, | GIS ‘cre aer, vel sau apt sire aor TOAEMAMICHTIO| Cale a 1050 - 1100°C, | ~ 685 | 342] aD | = creer, ole sa {cate SOT i Ey = FTINICr FEO} Care te 1050 - 1100°C, |] theive aot, le say ap a ++ sBsire in acy, lel san ph THOR 180 | Cale a 1080 - 110°C, |S = ‘Hcige ner, lei sau ap o TROT TO] Cale a 1080-11000, | 31 | 355] a0] 7 lite ser, ue sau ap TSSINIGFZOO | Calo le 1050 - 1100°C, | 385] 393] 3 TW T lire oer sau ap TESINICE250_| Cie a 1080 - 1100S, | “388 | “35S |~3S [HD 7 lite ae, vei va ap TSNICFEIO | Cire i 1050 - 1100°C,| 4196 | 35 | 30 + la coredtune $1 refeactare prelucrate la cald Tabelul 7.76, Abaterile de ta conspecitia chimed (pe produs) la ofeturile reciente lemsai | Coan slomeamiat, | — Abate aso, P=] Pd * 5 as ear oor Caton 025-038 002 002 035-048 003, 903 0.60= 030 Tas O05 Silica 20-30 os 0.10 0.60=0,86 a5 005 ‘Manga 10-20 610 008 os 90 010 ‘O10 Cron os ous - 9720, 020 0505 ‘005 Nishel 00 10 : Os : 030 : 035, a8 008 Tin 2.06 2.06 005 095 Molibden 0.10 30 Rake ae oy 38 . txtremar de projectare 93 Tabelul 7.77.Composiia chimict si caracteristicle mecanice ale ofeturilor = senitice manganoase (STAS 3718 - 63) eo max. max | max. roams posi] sas Oat 005 | 05 (Suomonss | 125-4] is 145 =: on. oos_| os aes eR Raa Cia | ae Take Ratan Daa cena | ee S02" | txevre [Boel ‘(Mesnager) | (avn |taaventy| va | | | el sarang |=] Be aa quovass| oo | “to | Ss |“ | 0 | 40 | 20 ‘abil 7.78. Compocita chic a oelarilr de mz general pent contra [Cia ra do Compa SR TT aie lesa (ON oa oor SLT JOara [ang nas ens far Eva cap 19 TOR lan DT _—ar Ean os iT in 130,25 ]0,26-0,85 [50,07 |<0,065|s0,055 [- fois | fe —— lan fenan 2s iad Ear [mass ass F fe [30.20 | j50,19" JAT min 0,020 F ca Las oaraas E-——fanae i fai] oe — ecw i. ——fon arr E arama focar ear ass ati iATaS ORES A {50.20 fii JAI min 0,020 nals a a 030 OARS [oc eo fi —fe Tao. Joana nao ssisnoss cn —e nao Joa-085 [nao fess en0ss [eco fe (26 ek 4 Tebmologia materialelor Tabelul 7.79. Daritatea de lisrare a ofelurilor resistente la corociune sl refractare ‘prelucrate la cald in stare recoaptit area ojchat Drier Diameialsirme, mm | Duriatea [HBT 10/3000/15 TC Ts-35 116 — 179 2€ 130 44-54 121-187 20 130 43-53 126- 30¢ 130, 42-52 131-207 40C 130 40-50 143-229, 10¢ 170 43-53 126-197 14NC 170 i max 286 90 180 max 255 ‘Tabetul 7.80. Indicait privind intrebuintarea ofeluritor rezistente la coroziune gt refractare, prelucrate la cald Marea ofc Taree, ‘Caractere, Cesena -40 Mo SCI00 | Supape de motoare, plese da Tare | Razistent in medi S, Oxidaree incepe intens Ia 850°C. LucreacH indelng « sub saci a TS 650°C TEC 13 | Piese soliisie a yoo aes | Reziient la mediv ar | Rezisieaja maxim presive lao temperatura de max. | S, Oxidarea incope la | Ja coreziune se 300°C. tubar, pose pons eazane | 750°C. Lucena objne prin finding ab arcing | tatamenttermic T= 500°C. | (elie + rvenie) — pin laste DCW ‘Gaidaoa Tncope le | "150°C. Lucreat fading sb src | Ja Ts $00°C. BCS —| Seale i ashioe amos Sever ane lsc, istcimente chiregial, revit Ia cr, wie} petrle,ercale de wz temaporai joao. Pin ofr gi dusrize supra OS se chine odartate maith temperatura de max. 300650°C BOCTEO—|Ruea eu bil, do mare darts > Tice ‘eniuila petrol, cite de x2 | soz $037 |0,050| 0050) : K3 | soz £037 [0050 0050) - : Ke 50,28 0,37 | 0,050 | 0. * : KS loi2-o22 0,18 0,42 | 0.050 | 0,050 # bd K6 Jo1s—025 (0380.62 [9.055 | 0,055] = - 7 lont-o2t 0,13-0:37| 04S | 045 K8_[oo9-o19 0.13037 | 048 | 045 a EE Tabelul 7.86. Carncteristicile mecanice ale ofelurilor allate laminate tn teri pe-ollere (STAS 8185 - 68) “Marca ofelului | Rezistenta la |Limita de curgere convenfioaali] Alungirea la | Revilienja KCU- races, | ei Rete) | ee 4 (anne) {sasiom) [dade ain, in a 3B2 166 ‘email | 655 32 1g | samobtats | 653 350 127 sas__| ‘Tabelal 7.87. Imbuntiirea proprietor mecanice fancte de tratament Truman! [Retina le] Deiat [Reis [Rexel] Crepes, Pad coring | rinel | aod.” | bowel (éatVan'}] (45) (aatinn? | Rio Rein trate | cbowclt ata Bes LAamsfzare ie 870°, ie inlet, sever la 565°C, ici tnser a | au | 2 | 7 | a9 | 29 antares la 870°C, cle) “aoerm a SIO°C (1h, ici tn ner 445 me | 207 | 123 | 284 o [smzaes a 870°, lr 1 Tzoera In 345°C (16h, | ice nar, so2_| 255 | 291 | isa | as | 26 Riciein fom pala STOPC, apoi cilire tn ser 46,5 248 249 147 308 20,0 liate pentru scale Tienestel | Conia 06] — Abeta, 3) Carien . 3001 Mangan ae 0 2002 pestel,0 20.05 | sii max 3002 | pene 2005 Crom ee 0 3002 | Ts ze | paca : | ‘Nichel max 25 Be | pese,S ae | Wioan 23 au | poses ‘ ain : #0.10 Matien : 2@ oe 0.02 Fosfor : 40,002 0102 ‘Tadelul 7.88. Abaterile admisibile 1a compositla chimict pe produs la ofelurile Te sip. cede a: ates erty att fate tT a 8. fe SSN AS setae. Weary wer ‘MON onHLOOLL ao} so nm et 7 7 . 7 . 7 ¥ - + JoszsonseorL| [am NP) . wo €0 60 © 7 - - 7 7 7 devorserL, 1 feng ap) - = = = £ 2 £1 = 2 a OELOCEL __|womuyer T TF re co farstf ff e be fe pe foe f= | + | oseoissen ] amoes 5] shuaysreay = ~ = ~ [y= > Ta a [oe | Laan | oct soto “WOROL. | ‘em - - fe}. fete} te | oe | ce | se | ce | ocvoret | cpm | Bani _| soar“ oe [aoa [damage Los 00r otf “oae “aot Tool wasn, ne eaeyy_| eorampdong + (69 $599 S¥.ES) 282d 1 pou apsos0rpMn #8 aumonafas arm sojMelO ope pra By OHM AYPISEORPOEED “D6 L TEARS, = Z ores ae : [or't-00't | 0€'1-06'0 | oc'0-09'0| 06 Su |'11 eps s9} a z ~ vL S OLB BS iksa G8'0-06'0 | O2*1-OF'1 | 97°O-OF'0 | OF Sd | $1 MINIS £F ee i 2 iz soot E9e LS ssvror'o | as‘ t-o2't} zz‘o-gi'o' 75 Sd | PI UNG ra ex i - Ea Eg we Sst OCOIN oro'o | oFo'o| sé‘ros‘o| €z'or9r'0| BE AO | tm BE # SEIT re 06040 ‘st00 [Sh0'0. SEoOrO) EOFTO, ‘$£10 ‘OE ORD fae OC OIN ‘ Tees te of01D VALS: 9. 8e8'35 tr, soptipd inpsose a> | o¢o'd | sso’ | Lo'o “xem | Os‘0-sz'0| Si'orso'0} WLS | be IO ag ig [nN] BP SRA wonepo | “was | ommnwvy | a | s | os | mw | o ‘mo Sa REENS Soma ting | ‘ome Sona wap amie 2p opavceM apnoea H epMND ByfoditeD ‘8's PRR Jindrumar de protectare Hy aa as as sen ot : S85 SESESESESSSSRERSES BESS gRBRBSSS8SES 3383S 22 22: FERRRRIELERIITY nocd 058-098 | ose ~o¢3 | 008 — 088 0x8 - ove 08 ov8| 08~ ov8| 068-098 068 098 08 oF8} 088 - os oss — os 088 - 0s8 088 — os ous - ove 068 ~ 098 006 ~ 048 026 ~ 006 | 06~ 006| IP { Te 100 7 a Te % +a % w ee 6s a % 56 8 I 9 wot or 6 ow 301 SB st 2 ltt sorvinee 6 6 s se 0 st 0 wot | ormmose er ° se art 86 st ey set 6s ca 301 cf st ee) sz | or NOs 6s: se 0% 86 sa » uz | STINOMEST 6s v sr % se st 5 att 6s 8 % se £9 st 9 uz | stneoenor ee 6 st 36 2 Fa » nz prs @nsod 6s tt sr 5 3 sr Es nt 65 8 55 6 see st "99 ra 65 a % 3 se st » at 6s 7 % 88 6 az <2 ue sr 69 st sot 88 st Ww a 6 69 o 6 se Fa 1 set sr | 69 se i 3 st 23 x oe 6s s al aL . 0 ou 6s wt % 6 see. |mamdg) 109 ue 6s th % 96 ee st » Sst 6 69 sy & se s1 9 at : : se se zoe st N ox 6s ¥L 6” £39 or st ~» ; ~ s9 9 se oN we 6s a3 % 6 et x wo ue st 6s ” 6 se st 3» ut or. 9 sr 9. sr si 99, en Temouor | Taaevrenl | — toad ao | Tow | Te Tan $0 tO z ‘o fo - nox_| nox | avis sonfen | atin (eirosas ore) FY ayeaumgg sero] opera | sopgoad | oquse 7 a semana SPSTRUSEN apaieig | pense, | pes wing | wot eam (9 164 S¥.IS) vay asap 2p soooyseds apo 18 22m somo 2pn pUnooM ZyPOREEROAAY TL OPAL, dadramar de projectors Jo 7.3. Bronzuri si alame Cateva din metalele neferoase utilizate in tehnic’ si aplicarea lor se prezint& in tabelul 7.93, Caracteristicile de baz’ ale unor bronzuri cu larg’ utilizare se prezinti in sabelele 7.94.. 7.97. Cateva recomandari de utilizare a acestor bronzuri se prezint8 mai jos: + CuSnl0ZnT (Bzl0ZaT) - srmaturi de presiune. care Iucreaz’ tn ‘condifii speciale, = CuSn9ZnT (Bz9ZnT) - lagre pentru materialul rulant st armaturi de presiune; ~ Cusn3Zn T (B3ZnT) - armaturi pentru instalait de apa st abur pan’ Ja 25daN/er’ CusnPb25 (BzPb25) - lagire pe earcase de ofel penta motoare ex atdere intern’, lagire pentru turbine, locomotive, pompe etc. ; = CuSnPb22 (BzSnPb22) - laghre pe carcase de otel pentru motoare LDE, lagire pentru incircdri specifice maxi, pompe, biele, piese si armifturi reristente la acizi etc. : = CuSnXPb1S (BzXPbIS) - lagire masive pentru solictéri foarte putemice ‘uSnXPb27 (B2XPb27) — lagire pentru masini-unelte, piese pentru industria chiraica = CuSnAIST (BzAIST) ~ piese tumate pentru industria chimica $i alimentara, armituri ete. ; = CuSnAl9FeNiT (BzAI9FENIT) - piése tomate pentru industria chimic4, alimentara, petroliera, miniers si de construcfii navale, rofi dintate, meici si rofi melcate, arméturi pentru abur supraincazit, piese de uzura, sabofi de alunecare, elice navale etc. ; = CuSnAISMnNiT (BzAI8MnNiT) — piese pentru constructii navale, constructia de masini ¢i industria chinmic& si petrolird, elice de vapoare, palete de turbing, armaturi etc. Céteva alame cu utilizare mai larga se prezint& in tabelul 7.106. iilizarile cele mai frecvente ale alamefor tumate sunt : - CuZn59T (AmT59) colivi pentru rulmenti; + CuzZn66T (AnmiT66) ~armttusi obigmite, peso de omament, piese diverse flirt solicit mecanioe + CuZnXT2 (AmXT2)— "aga, bus i ale pene de fecare; - CuZnXT4(AmXT4) ~ piese simple supuse la eforturi, arméturi pentru constructii navale care lucreaz& pint la 300°C, piese masive, elice etc; 102 remologia materialelor - CuZnXT5 (AmXT5) — piulite pentru presiuni mari pe filet, fusuri eu dal, tije filetate etc. ; Caracteristicile de baz ale unor aliaje de aluminiu cu larg’ utilizare se prezint& in fabelul 7.90, iar a unor aliaje de zinc fin turnate in piese, in tabelul 7.120. Caracteristicile mecanice ale unor aliaje antifrictiune pe baz& de plumb, staniu si aluminiu se prezint& in sabelul 7.08. CAteva recomandari pentru utilizarea acestor aliaje antifricfiune sunt date mai jos : ~ Y-Sn83 - cuzinafi la turbinele cu abur, la turbocompresoare, motoare Diesel, la motoare electrice, la vagoane si locomotive cu vitez mare ; ~ Y-PbSn10 — cuzinefi de biele si osii, Ia unele tipuri de locomotive gi vyagoane ; ~ ¥-Pb98 - cuzineti pentru vagonete, vagoane si locomotive de marft gi pentru axe cu 300-400rov'min, ; ~ Y-AlSn6CuNi — cuzinefi si bucse solicitate putemic la uzur’ prin frecare. ‘Tabclul 7.93. Comporiile chimice st utilizarile materialelor neferoase [Metsiol —Sinibolal” [Compaaiia ciaiea, ania Peat [Marcarea [Ozarea metal de baza max. Pontra filet eli fipertt [Afumiais [AIS |99,9Ai; 15k, 0,1SSE OIC —— digh hetnic fudsen 00372 O01 ate (eure lpimac [ATDS,7 — [99,70 025Fo, 028 O1GH | dange (STAs o.dszs;o03Ts: 0,01 alee. lb (7607-56) [AI99;5|99.5Al, OF, 038% 0,02C [I ding 0.072, 0.037%; 0,03 ail bio [ATSSS [S93 0.3Fe, 048% 0,02G%, [1 dang lo0rze: 0,037; 0,03 alice fbasica |ATOBD|99.0Al: 0.6Fe 0.58% 0002Ca, 2 dang loosze: 0.03: 603 aelo. oat FATSEIO—|98.0AI;1,0Fe 0,885 0,02Ca; [2 dang (0.082, 0,0STi,0,05 ahele. —_jalbo TE BSAL OnSForShy 0a, Taina 52a; 0.03 stele. [Bist SBI SoD Br (Ceara \sTas [3615-70 OC; 0,001 [eas 199, sca: 0.03 0.0820, 0,002Fe;0,023ettle Indrvnar de proiectare 103 Tabetul 7.93. (continuare) { eas 199,65Cd; 0,002P6, 0, 10Za; (cd 10,008Cu:; 0,003Fe; 0,039altele: \coE '99,95Cu; 0,002Bi:; 0,0028b; STAS270- lo.cazAs o,00sFe, 0,002, ») |0,00SPb, 0,002Sn, 0,058; 0,005Zn;) | ___|ooozat: 0,005 So) [Cu (99,9Cu; 0,002Bi; 0,028, 0,002As;) |Utifizati clectrice si mecenice. (a00SFe 0,002Ni 0,008Pb; Alin fine [ox02sn: 0,005; 0,64-0.080%; [00st 0,002A 0,005 Soe) [Ga? —Jps,7Cu, o, 002; 0.00256, 0OLAs Seailatvieats pet soap lnosre, 2Ni;onsPb: 0.0580, lsererte la; 00803; 0,005Al; 001 S15) [ExT D idem dentin ODF [Sapa daar wTaloege [Cus _|99,5Cu; 0,003Bi; 0,05Sb; 0.05As, fin special penta piese sudste sre, 0% 0,056, 0035, si pose supa tal tn 10,018: 0,10, ; 0,01AJ; 0,03 (Se*Te)) Jatmosferd reducitoare_ [Gas — idem deannier 048 TAlij destnate lami lcwo —_|s9.0cu: o00sBi, 028%, 02ks, [mati de pcs tat din lo,iF;0,3P 0025; 0,150; expr lo;osat 0,05 (See) MiagaaalsWgT 99,9 Mig [Alnje despues poner Ig? oa5 Me Rijs ae Mangan [M0 5993s ODOT, ope; OATS MO ae sag (MeO SIM OOO OS T 738769) Wein [95M 0885 005P,2,3Fe O10 [Mint iM TAS OAT Stes OSC 7 [Alaje manga tig Ao Na, tet pislene "| Geel NO a Taina [Aj ox op apes rosie TaN 1 dang dem eerie 7 aN dang Ofc Bog alate av ict palo aij cunihel zs .6Ni dung |Ojeluri alieie atest 7 I FT dung den =| age Fan 1/5395; 005g, ODOT cngi— adr Sins, [giases. 10005Cu; .000Fe 0.0008; frog _jacumulatur, pics trate de] 0.00122 spunlere [PZ p9.08P%, 0,ooshg: ODOIAR fF dimgt — industria ciaie OSB; 0,001Cu;0,002Fe; frog —_facuraulatoare ),004Sb; 0,00180; 0,001Zn 104 Telmologia materialelor Tabetal 7.93. (continuare) SEES Ts Dae olga Ra 0 SB; 0,005 0,006Fe 0,008Sb, limi, aise de turnttorio Jo. 00280; 0.00520 T9805, 0, 002g: O DORR, 0 TAB [ dgh Tania, Fave ).01ce; 0,008; 0.025% 0002S; laloastre eabluior,alije de pit 0087 {Alsi ipogefice [Pos ——]99.5Pe, ODORAG OIA O,ISBEfraingl —TAcoperin cx pmb, AT 090; O.01Fe: 02S 018m frei ellie 072 SEF |06,sPo, 0 5356, 0 30a, DOE, 3 dang fii 05g, jpeg (STAS 672- [PO SW |93.4Pb. 31-36, 0-3Cu; 003m, H dung 1) 002Au; O05Ag: lneare SOIT [85.9 6,1-128b, OBO ORE dong lo.002Ax: 0,05Ag, Inegre SoD (77.5, 121-2086, TSC O15 fe dungh lo.6025Au: 0,06Ag. neg ‘550 [67 Pe, 20,1-308b, 15 OS | dont [0.003As: O,08Ag, negro Sie 198.0 Si T dung Aline do Al Cu do calito rosie 1 pans 1 dana aba STDS dng albert ikea 5S Sr dang lenge Stan pEss se r ia ease F [Saba [S0 (98 BS Sb din caro 0,7 Pb [Sul [9955 Sb dim caro 1 PO [S953 Bb Gina 2 P [Su3 [SBA Bb Gin caw OF PE [Aliso do bab ca Sa mis [Sua 6H Sb dincaw OF PH Taje do ispandore wick [Zine (STAS ZaRT |, 590a, 0,00SPE; 0,003CE a RT [Talo Bare see a lo.002Fe; 0,001Cu: 0,001S0 |estinai speciale; enact [penta lccrcliz, clement sslvanice, ane pers umarea sub presume [2a Ria[9998Za, O01Pb, 000ICE, TRla |Table, bez, bare, sae, j.002Fe; 0,001Cu, 0.0018 [elementegavamie:sligje Cor [za oa post 65% Cu, inci a cal Indramar de protectare 105 Tabelvl 7.93. (continnare) PERE — RD SP ODOT OFS a al Te otssh ootcx oossn cals! [ZaDi (98,SZa, 1,4Pb, 0,2C¢, 0,04Fe, [Za Dr alinje Cu-Za fioencootiskopicngussel" [sume suc ca lab —srsza in, 0aciro fe bolas ZADE [se Coancs Po abou inet ost a eset pat “abel 734 Compedilechinic gf earacerale mecanlce ale Bronatilor et ete pci ini o] | Cans anc Ldweacstas Popo a | Nfl isnt) Sn ei ori Pec Fo ium? a} {HB) leas Ja Kee is a [saxo faa} po 3 bo fo |e bs | {rc__[280_ sis fier} =} fs (eran 3 E fe [3 bo {eas Rafe fo aa) i aa pas {suas i F fo [> bs na Irae a) » PF F Bo [s bs lic fo 3b leas bs sp fone 3 F fo ls bo He fo |&_ bo TS a ha= sf is a Gap ois es fe bm fio es F fo [tbs fic fo $k APT a= fas=] Re io e tas |” Re bo | % bo Sane hox= Bs} poo] a a fic fio [5 Observafii: 1) La rubrica “modul de tumare”, notajile au urmatoarele semnificati ‘N—tumat in forme de amestec, F — tumnat centrifig, C~ tumat in form’ ‘setaliod; TC —tumat continu, 2) STASal ~ cuprinde la rubrica “compovifia chimiea” si impuritiile peescrise. 106, Tehmologia materialelor ‘Tabelul 7.95. Propriciitile fice ale unor bronzuri cu Sn $1 Pb acca | Devatinien [CocTicontel de Gntave linia |Condactbiliateatenaiol STAS 1512-76 | {giem’) ax io% [pCatiem , *C] {mum °C) (Gusato [Bz 10p) 838 185 ous (Cus OZa \Bziozer) 85. 183 0.132, (cuPors (Bares) 9s 184 0.0085 (CaPoIsar ((BzSaPb15) 9a 1 2 (CuPR20Sa5, 33 18 ed ‘Tabelal 7.96. Compociile chimice 31 caracteristicile mecanice ale bromcarilor cx lamb Compania chia (Caractorstel mecani minis | Marea isteja [Alungi- [Dariaten |STAS 1512-76) Pb |” sa malo of rea | (HB) tumare fractine, | [6] Nr 5 \ear2s) b3-27)0-0,8| _- | - |res lr so_| os | 2 [cuPs20ss5 ——]I8-23]3;5-6|max mex [Rest 130 [3] 50 25 [3 | ire m_| 7 | 55 [CaPoISSae ——IS- 177-9 [max [ma] 10] 3] 35 \cBzsaPbi5) 2 |3) ke wo | 3 | @ fre. wo | 3 | 60 (CuPbi0saio jax. | 0 | 7 | 6 foamy pen paat | 15 | + fae 20 | 6 | 7 fre. 20 | 6 | 7 [CaPOTSTERS [5-8 (S-O fmax. 2-3 [Rew 3012] 1 Ic. m |u| o frre | 220 | 2 | 0 [CaPESSaIO ——[o-6 B= fame | 0] | 90 joan) 15 mo | 2 | 9% aw | 2 | ‘Obsenio! 1) Ta vabrica™ modal de tamare” notajille an uriitoarole semnificapit F ~ tumare centrifg, C — tumare in forme metalice sau de grafit; N— ‘umare in forme de amastec; TC — tumare continu. ‘ 2) STAS-ul cuprinde la rubrica “compazitia chimic8”si o serie de impurititi, Irae pro wor ‘Tabelul 7.97. Comporiiile chimice s1 caructeristicile mecanice ale bronzurilor eu alu mini Wares ‘Connpaaiia chiaiek, [50] |Modul | Caracterisic mecanioe mine (TAS 198-76) AY [Fe [Ni] Mn Ci [de [Rezistonra fmmarejracjune | |Alungires [Densitatea| Ben | a |B) Top P= | Ree 380 80 400 16 90 Ire | 400 16 90. 2-3] = | Rene 330 10 30 10s 500 2 | 100 rc | $00 12_|_ 100 las— a=] Rent 300 12 [100 in | as Ic 530 4 | no lrre_| 550 _ | uo IS— 6 F— man Rest 330 10 |p 108 6s] 15 600 10 . |__lere | se it eae fis Rea 450 ri 30 in as | lc 330 2 | no ‘Observajio: 1) La rubriea* modul de furnare™,notafile au umndtoarele semniticajit: (N= turnat in forine de amesteo;’ F ~ tumot eentrifug, C ~tumat fn forme metalice; TC ~tumat contin; 2) STAS-ul cuprinde Ja rubrica “compozitia chimies"* si impuritiagile preserise. Tabelul 7.198 Caracteristicile mecanice ale aliajelor antifricyiune pe baci de Sn, Pb si Al (STAS 202 - 64) [Gps | haa Tie Fem | 101500 Pope] tomes | p_|tseNima’y| pc} re eps devin | Yess |24—30| >| fo0=500 [Bin peta] Veesus—2soa2] les] ie aoa ("Gyn | yrosatoste| i618] = S| oto-a30 | Nresnscd |22-31| 20 | 18 | 400-450 | Y-PbSuS- . - - 400-450. “ewoe_|s0239| 163 | _i7_| soome00 Tasjepe ba] Wales —[as=28] JO 6] GI-aE| pes ao esiuniy [Y-AloiCaNi| minds |= a ‘Tabelul 7.199. Proprietit_ile fizice ale bronzurilor ae ars] Deas | Coats de] Constos | Sinaia |" ems ai a" | fuminm’c]_| (Calon se} Bear ata | ETT] Ta ois Bron ou sane tine | Beltzar | 83 13 outa Breaccapimbbnur | Deeas | 944 is iss Broa sophab ima | Exsarels | 3A va . Besateca | 93 ro ou | 08 Telwoogia motraelr Tabetut 7.100, Caracteristicile mecanice ale bronzalul laminabll cu stanin (STAS 93-6 Bronz.tn bare, Fora social | Oral de] Sinbolit | Dlametal sa Reivona] Aisigina] —~ Duatow corsa |eoratsi | grosimea | wecfane | min. ‘Briel ‘iit _|$NV a Roan |“Moale—| a a heragoult [Tae | —t | Sia] 30 3 teins | 45 0 2140 | 4 Faint san] Wale | | Panta | 35 dreptnghivlart rere T sas e i6a23_| 40 in obit wm bel iY red SST ]Rerintcts a} Alamgir ] Daas | Tasos Sendo (simbohal) tracrune win. Brinelt in. 1on0003 | Tagital | Diamar] detndoie| dom faaven't |p [Waals |e] 500 P50 a 9 Vaae | va | ass | is | > | oe Tae | 38 7 =| om | tet [Foarte tarel ft 7 6s Ww or reepectiva a ate w= | mo EE TEST ST? TE Geel Tae | ot o Ce ee ee ee pS pe TO] remperives (Groton) 8 : sles Sion & benz ‘Gand do Sinbad [ Diam [Recinsta a tnctn| “beet pale ecmisare | ecruisteti | [mm] ‘min. {Nou Toa areas Tadoie couplet a 10 tat 7 1-25 30 de dimes egal co dll. pene 2.5 © Samer al ste, ik 2 roduck rtp! Indrumar de proiectare 109 ‘Tabelul 7.101. Caracteristicile mecanice ale bronzulat laminabll cu staniu (STAS Mas] Races Re | NR | er | DER Te comme | tracfne | min | Brinell ‘liao saviooas [aaNimm?} | _ (96) sin. | fkpfdm?) AIS [Waals [35-45 30 70 Yrae | 42-84 5 no 82 Tare 30-63 18 140. BeATIO = ‘mints 20 100 78 BeATIORes | a @ To 73) Bi: prate, corpori presate | ‘Tabelol 7.102, Compocitiit chimice ale aiajelor de tip alpaca (STAS 1096 - 60) [Dennatves | Sinbal | Compaaiia cise Taipan ma, BT CaN [al Fo [Fe [we AT-BAT roa fleas GHIR|APOOEI2] 6265 [oF Foe. ]030)0,30)0.05] 0.007] 0:02 [0.07] 0.02)0.80 jaca 5518) APCSS 195,536,911 Sfenqo 10/025] 030| 005 O8G2 | O02 0,07 AF] 0.7 Pena GTTR|ARCGTT| GO @2_ [ge Foe [020/00 005600 | OE [AT [70.30 Tabelul 7.103. Caracteristicile mecanice ale bronzului laminabil cu stantu (STAS 98 62) ‘Warca | Grad de conse | Raaioajala | Alona Daria ‘reetnne, ‘in. (%} | Brinell 10/1000/3 ‘Denumives | Simbolal | _(4aN/mo"y _—— ARE | Mode | m 35 3 0-95 Yamre | U2 6 28 95140 ROT © 7 > 188-2 w 35 B05 50 1s 105-133 ‘Trvalior ARCGLIS | Mole Yate 5 ue Te moterialelor Tabelul 7.104. Corespondemicle pentru mircile de allele neferonse laminate st forjate dupa diferte standard (STAS R-6388-68) Bia [ Mae [ OT] oy stasal_| Stas Brenoiai| Bro [BOF] [EWI wanes Saas ‘maa | Bet (e| oscars (g|ezso|®| sama | | eee STAS93-2 ge ig a e a} fy Brora de TAS Bras {| adenine | BuAti0 a) [3] ainsmale | * lemicabit | BzA110Fe3|%] Beajoe |< [423096] ¢ | aiBziore {© | Cuattore STAS 20368) je] 3-118 3 ig [aiasaWicabaet Awe }-| Lae] Sas Jura pra} am 90 | | Loo | fazsa03| | so cuzato “ctmwe'| amas | | cas | [azaame| | Maas Gatats ‘Am 80 L809 }423203|_| Msao | | Cuza20 siasis-or | amm | | L7 | (asaiolg] mono [2 | cua 4 tam || tm |glexnle| "|g | cuca feos [8] Cor [8 lesots| woos |E | cus? AmsO jo] L60-1 |S 4232212] masoye | |euzaasrb1 Anse (| Coot [Blaasczl§| “Mase | fewaores ae TABLES" TE| sonst 2 |sonerea ae : 2 [a fscoaceate|@ |sovteseun Am X3 : : = |S | Somasery fax : axse | | voi | |? | | seams || sone Tobe 1408. Tretenantl ric al boner i alamcor “ipl asia” | Teonce onset | Ronee te Samia Fraps 6] Tiny Ge Fenpeane do] Tipe do fees | iclse | meine ro | wy | ry | Bem t= WO] 1-7 5 : Beeni0-1i%| ato-950 | 1-2 : : a : : 200 ! Beeus-10%86) 7 ‘ : : 200 u Arnie . : : 350 toh Alene resis ut Indramar de proiectare “wrung sogonpasd anu 2s8oqat ap Fam od nes ambogonpoxd etn ange op ekogs 9 amu =p MON (E ‘Hoek aunjoqans tiuvavds anced mp oqunioqaas (Z “anda eo ppasueo FEMA, SE WZ WaBON OP NO UC: yeAzINgO TV 9p mnar{aoo meson 25080 TT ay stereo ‘98 yuo yon asad mt ‘nun adaxp winprsuos 96 946"T wf pu [ROHR ‘6'0 "xeur of yesofeus 2p mmudno wansojoy euipe 26 nN “oem EMakep Tela as os ar eI Wwe. arauiear [9] Viti Wan, Teal oye wi zoo. say uy azuns (our) up ~ nado aopofoyo apo a2nuny> syn)odwe.) “9O1°L PAL, 12 ev}-]- |=] =| = | cofavo} | - | soi0-v0 }rso0-ro| rsoy limseul 21-20] “ezig | "1? iNmomusty-a| rv2p = wncit-co |Inet~L0 1000 76,18 8172 a9e7) = noo | 8640, 9567! - x200_| sass 90.91 | 676.87 10131} — Tabelul 7.118 Densitatea, cemperotura de elldura masto8 modte a unor metale i aligle N al Tempe] iam ae muna] ‘Mstecialal sitgtee de topire . [bist Bexar) “ two | ees 1o0*¢| scare 1 fanaa 20 | oe 2 [Pump Tao | Se 3 |sucts 300 | 1200 4 [ecm oss | 2 [. Taai| 5 [cope 850 | 1083 } 20730 Jose} 0353 {010 6 [Bron 350 | 900 | 18000 {0377 foe | 1088 7 [Portela 2,30, 1550 : 0,795 | 0,879 | 1,088 & [Ojeten coninutredusdec | 7356 | 1530 | 27209 {01860 oss 0.553 9 \fomtaba 760 | 1200 .| ‘2172 Jo502 | 0.44 |o-s86 10 [eae 738 | 22 ‘| 5860 |o226|0230| “- 11 [Semis ais | 420 | nae |oset 0389 losis 12 [ojton 12% ras | isoo | asiae |0473 04s [0,306 1 large ws- | ss | 1087 Joos} - | 14 ace wos3 | 1003 | 67d fos] = | = 15 [Bier pur 19300 | 1083 | 20a Joss} = | = 16 [Fou omupio 79 | 1200 | 963 | | > | 17 |Mogpeaie am | 650 | 2053 |ros] > pS 18 [Motes 330 | 2600 | =" Joass] 2p 18 [Niebe! 70 | ass | aeaa oass| = | 20 | Wolfs 3s | 330 | 2519 fois] > | 21 [Pinion wao-| as | iso fous} = | = 2 |crom 750 | 1800 | 2929 |o4sa : 3 [Mangan 2igo | 1250 | asia foasi| 2 | > 45-48 ue indramar de protectare rt ‘Tabelul 7.119. Caracteristicile fisice ale unor altaje de aluminla ‘Coeficientul de Titer [emit] Gina aut | Ressvine| ‘compozitia chimiea [a termica exo" clectrich |Densitatea [CelemsC}| fmminm sc} | {uaem) | [gem] gaa Foo | 30 Exe ao Afsana | Meneaae et Aan tas oop amens—[ 63s : abel 7120. Composite chinic careers ecaiz also dene {fn trnatein pee — ca , Moadde | Carsis neion sisist | canons. vo nc | 6925:2-77) — _ os ia er Raa th Atugiea | Daten sete | P| - ifm eee} Tae t 15 |meg09} 002. : zaaet inset lspeene} 250 | as | 70 By PPS ef 48S! | presto — sep a] acu | 33 | 903] 8 lpg ‘amee| i | os | Tncochilt |_200 10 70 i at etalon GUAT ue 35-p5-04f002-lee| 807 Zamak2 | “P's 25-35)" 9.1 |Restal| (505 cg fnamestes | 350 80 100 ose ‘Tabelul 7.121. Caracteristitle mecanice ale aligjelor de aluminta turmate tn plese (STAS 201-67) Caegeia | Marsa | Foal isumer] —@, | & ] HB] Ate] suman fia termic| min. | min | 5/250 | caracterisici aanvmn?| 96) Grupa I Aliaje Rarate ramtee de formare yi eodhil 1 Aije —] ATO = 7 =] 35 poweiteda |ATCoMeI/ Ameteo | 13 | 23 | 2 | @ i feometide! i | Cookin | 13 | 25 | 3 | as seyeuri__| 1