VSH

VSH-ul este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii ( hematii ) de a se depune ( sedimenta ) intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta. VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii ( hematii ), fara a fi centrifugat in prealabil. Daca un tub subtire, inalt de 2 mm, se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum deasupra se separa plasma. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. Valori normale ! la barbati " #-$ mm, la o ora% &-$& mm la 2 ore ! la femei " '-$# mm la o ora% $-2 mm la 2 ore ! la copii mici " (-$$ mm la o ora. )u cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat inaltimea stratului inferior compus din globule rosii ( hematii ), cu atat valoarea VSH este mai crescuta ( mai mare ). )resteri anormale Se intalnesc in numeroase boli, de aceea o crestere a VSH nu este specifica unei boli si nu poate pune un diagnostic de boala. )resterea VSH arata medicului ca undeva in organism e*ista o infectie acuta sau cronica, o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne ( ficat, rinichi, plamani ). VSH este o analiza de orientare si numai medicul poate preciza cauza care a produs cresterea peste valoarea normala a VSH. )resterea VSH peste + -& mm la ora constituie un semnal de alarma, chiar in lipsa altor simptome de boala. ,n aceasta situatie este necesara repetarea analizei dupa doua saptamani. Dupa cum valorarea VSH scade, se mentine sau creste, medicul isi poate da seama si de evolutia bolii. VSH poate creste si in unele conditii fiziologice, la femei in perioada menstruala sau dupa luna a patra de sarcina, si la persoanele mai in varsta. -*ista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (2 .+ mm) fara sa aiba vreo boala - constitutional. )rester foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale, in tuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in boli tumorale.

ca stare biologica sanguina. prin liza e*agerata a factorului . 0fectarea nivelului plasmatic al fibrinogenului este e*presia afectarii directe a diverse organe. Scaderi anormale Hipofibrinogenemia.nto*icatii cu cloroform. sub actiunea trombinei. intre care a ficatului.Fibrinogen /ibrinogenul este factorul . este hidrolizata partial rezultand o proteina insolubila. /ibrinogenul este o proteina globurala prezenta in plasma sanguina care. fosfor o Hipercatabolism. la ambele se*e. fibrina. plasmatic al coagularii. ca sediu principal al sintezei sale.D . plasmatic sindroame fibrinolitice de tip2  6rimare tulburarea fiind indusa spontan sau terapeutic  Secundare sindromul de ). apare in2 ! 0fibronogenemia congenitala ! Hipofibrinogenemia2 o )ongenitala (constitutionala 3esa4) o Dobandita prin2  Sinteza deficitara2  0trofie galbena acuta  Hepatita cronica activa  )iroza hepatica  5eucemie granulocitara cronica  Sifilis hepatic  . Valori normale )ontinutul in fibrinogen al plasmei sanguine este in mod normal cuprins intre valorile de 2+ 21 mg la $ ml.

plasmatic. pneumococ etc. prin consum e*agerat. care apare cu raspuns rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ.) in inflamatii (reumatism). abruptio placentae. interventii pe prostata. insuficienta cardiaca decompensata) ! 3eumatism poliarticular acut ! .umori maligne ! Dupa tratamentul cu radiatii ionizante Proteina C Reactiva .CRP -ste o proteina <clasica < de faza acuta a inflamatiei . etc. leucemie acuta promielocitara.D survenit din cauze2  7bstetricale2 embolism amniotic. Semnificatie clinica . sindromul hemoragic din ultimele luni de sarcina  )hirurgicale2 operatii largi. chirurgie e*tracorporeala  8edicale2 muscatura de sarpe. paramieloblastica  9enerale2 transfuzie de sange incompatibil. dar rolul ei principal rezida in fi*area si neutralizare asubstantelor to*ice endogene provenite din leziunile celulare. in cadrul unui sindrom de ). in tumori. 6roteina ) reactiva este o proteina care nu e*ista in mod normal in serul uman. administare de activatori ai fibrinolizei (strepto4inaza. uro4inaza etc) . ciroza hepatica.o Hipercatabolism al factorului . moarte subita) )resteri anormale Se intalnesc in 2 ! 0fectiuni inflamatorii ! 6neumonii ! :nele afetiuni cardio-vasculare (infarct niocardic. 6roteina ) 3eactiva este sintetizata in ficat si initiaza opsonizarea si fagocitoza celulelor care patrund in organism . in infarctul miocardic. laborioase.

oate cele trei indica prezenta unui sindrom inflamator(este mar4er al inflamatiei).tromboze. sau antiinflamator ! detectia precoce a unor complicatii postoperatorii (infectii al plagii . 0stfel daca el are o concentratie de sub $mg. iar daca are peste #mg. si a rectocolitei hemoragice ) ! aprecierea eficacitatii tratamentului antiinfectios. . . Dozarea )36 e utila in2 ! depistarea proceselor inflamatorii sistemice (cu e*ceptia lupusului eritematos diseminat. 6rin proteina c reactiva se poate masura si riscul ca un pacient sa prezinte o boala cardiovasculara.-a are importanta alaturi de alte teste cum ar fi VSH si fibrinogen. 6roteina ) reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific in caz de boli inflamatorii. pneumonie) ! diferntierea inter infectie si reactie de re=et dupa transplant de maduva osoasa.l atunci riscul este foarte ridicat. 3eactia prin care pune in evidenta proteina ) reactiva este o reactie in urma caruia are loc un fenomen de precipitare.l atunci riscul este practic .