VSH

VSH-ul este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii ( hematii ) de a se depune ( sedimenta ) intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta. VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii ( hematii ), fara a fi centrifugat in prealabil. Daca un tub subtire, inalt de 2 mm, se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum deasupra se separa plasma. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. Valori normale ! la barbati " #-$ mm, la o ora% &-$& mm la 2 ore ! la femei " '-$# mm la o ora% $-2 mm la 2 ore ! la copii mici " (-$$ mm la o ora. )u cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat inaltimea stratului inferior compus din globule rosii ( hematii ), cu atat valoarea VSH este mai crescuta ( mai mare ). )resteri anormale Se intalnesc in numeroase boli, de aceea o crestere a VSH nu este specifica unei boli si nu poate pune un diagnostic de boala. )resterea VSH arata medicului ca undeva in organism e*ista o infectie acuta sau cronica, o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne ( ficat, rinichi, plamani ). VSH este o analiza de orientare si numai medicul poate preciza cauza care a produs cresterea peste valoarea normala a VSH. )resterea VSH peste + -& mm la ora constituie un semnal de alarma, chiar in lipsa altor simptome de boala. ,n aceasta situatie este necesara repetarea analizei dupa doua saptamani. Dupa cum valorarea VSH scade, se mentine sau creste, medicul isi poate da seama si de evolutia bolii. VSH poate creste si in unele conditii fiziologice, la femei in perioada menstruala sau dupa luna a patra de sarcina, si la persoanele mai in varsta. -*ista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (2 .+ mm) fara sa aiba vreo boala - constitutional. )rester foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale, in tuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in boli tumorale.

Scaderi anormale Hipofibrinogenemia. intre care a ficatului. sub actiunea trombinei. 0fectarea nivelului plasmatic al fibrinogenului este e*presia afectarii directe a diverse organe. fibrina. plasmatic al coagularii.Fibrinogen /ibrinogenul este factorul .nto*icatii cu cloroform. la ambele se*e. fosfor o Hipercatabolism. /ibrinogenul este o proteina globurala prezenta in plasma sanguina care. Valori normale )ontinutul in fibrinogen al plasmei sanguine este in mod normal cuprins intre valorile de 2+ 21 mg la $ ml.D . ca stare biologica sanguina. ca sediu principal al sintezei sale. este hidrolizata partial rezultand o proteina insolubila. plasmatic sindroame fibrinolitice de tip2  6rimare tulburarea fiind indusa spontan sau terapeutic  Secundare sindromul de ). prin liza e*agerata a factorului . apare in2 ! 0fibronogenemia congenitala ! Hipofibrinogenemia2 o )ongenitala (constitutionala 3esa4) o Dobandita prin2  Sinteza deficitara2  0trofie galbena acuta  Hepatita cronica activa  )iroza hepatica  5eucemie granulocitara cronica  Sifilis hepatic  .

moarte subita) )resteri anormale Se intalnesc in 2 ! 0fectiuni inflamatorii ! 6neumonii ! :nele afetiuni cardio-vasculare (infarct niocardic. administare de activatori ai fibrinolizei (strepto4inaza. chirurgie e*tracorporeala  8edicale2 muscatura de sarpe. in cadrul unui sindrom de ). 6roteina ) 3eactiva este sintetizata in ficat si initiaza opsonizarea si fagocitoza celulelor care patrund in organism .) in inflamatii (reumatism). ciroza hepatica. leucemie acuta promielocitara. insuficienta cardiaca decompensata) ! 3eumatism poliarticular acut ! . pneumococ etc. abruptio placentae. care apare cu raspuns rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ.D survenit din cauze2  7bstetricale2 embolism amniotic. interventii pe prostata.CRP -ste o proteina <clasica < de faza acuta a inflamatiei . dar rolul ei principal rezida in fi*area si neutralizare asubstantelor to*ice endogene provenite din leziunile celulare. sindromul hemoragic din ultimele luni de sarcina  )hirurgicale2 operatii largi. Semnificatie clinica . laborioase. plasmatic.umori maligne ! Dupa tratamentul cu radiatii ionizante Proteina C Reactiva . etc. in tumori. paramieloblastica  9enerale2 transfuzie de sange incompatibil. prin consum e*agerat. 6roteina ) reactiva este o proteina care nu e*ista in mod normal in serul uman.o Hipercatabolism al factorului . in infarctul miocardic. uro4inaza etc) .

0stfel daca el are o concentratie de sub $mg. pneumonie) ! diferntierea inter infectie si reactie de re=et dupa transplant de maduva osoasa.oate cele trei indica prezenta unui sindrom inflamator(este mar4er al inflamatiei). si a rectocolitei hemoragice ) ! aprecierea eficacitatii tratamentului antiinfectios. Dozarea )36 e utila in2 ! depistarea proceselor inflamatorii sistemice (cu e*ceptia lupusului eritematos diseminat. iar daca are peste #mg.l atunci riscul este foarte ridicat.l atunci riscul este practic .-a are importanta alaturi de alte teste cum ar fi VSH si fibrinogen. . 6rin proteina c reactiva se poate masura si riscul ca un pacient sa prezinte o boala cardiovasculara. 6roteina ) reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific in caz de boli inflamatorii. 3eactia prin care pune in evidenta proteina ) reactiva este o reactie in urma caruia are loc un fenomen de precipitare. sau antiinflamator ! detectia precoce a unor complicatii postoperatorii (infectii al plagii . .tromboze.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful