2.

1 Forte care incarca angrenajele

Tranmiterea puterii mecanice intre doua roti dintate in angrenare presupune contactul fortat intre flancurile active ale dintilor celor doua roti dintate. Ca urmare la nivelul liniei de contact a dintilor vor aparea presiuni de contact. Rezultanta acestor presiuni (de contact) se numeste sarcina nominala 0 --- DESEN --AD = segment teoretic de angrenare C = polul angrenarii; 0 = 1 1 = 1 1

Forta normala de Angrenare este forta care deriva din sarcina nominala si este conectata in functie de conditiile reale de functionare. = 0 este factorul dinamic extern; tine seama de tipul masinii care face antrenarea transmisiei si tipul masinii antrenate; este factorul dinamic intern; tine seama de erorile de executie si de montaj ale angrenajului (in general) dar si de deformatiile elastice ale acestuia si ale elemenetelor pe care angrenajul se monteaza: arbori, lagare etc; este factorul de repartitie longitudinala a sarcinii pe dinti; tine seama de erorile de executie la directia dintelui si de deformatia elastica a acestuia. este factorul de repartitie al sarcinii in plan fronal tine seama de abaterea pasului pe cercul de baza; este factorul gradului de acoperire; tine seama de faptul ca in angrenare sunt una maximum doua perechi de dinti simultan. = 1,3 1,9 = numarul de perechi de dinti aflati in angrenare

2.2 Componentele fortei de angrenare

In proiectare este util ca forta de angrenare sa fie descompusa dupa trei directii ale unui sistem de referinta triortogonal. Aceasta descompunerere este necesara pentru calculul arborilor si al lagarelor.

Cele trei directii ale sistemului triortogonal sunt: 1. Directia axei rotii dintate: va aparea componenta (forta axiala). 2. Directia tangentei comune la corpurile de resotogolire ale rotilor in angrenare (angrenaj cilindric => cilindru de rostogolire) - Ft este forta tangentiala. 3. Directia razei din polul angrenarii Fr (forta radiala). Originea acestui sistem de referinta este polul angrenarii C. --- DESEN --, = unghiul pe capul de rostogoilre in pas normal , = unghiul pe capul de rostogilire in pas frontal 1,2 = 2 1 1 1 => 1,2 = 1 , 1 1 => 1,2 = 1 , 1

, = , = 1 =

1 1 , => 1,2 = ,

Am pornit de la Fn1 descompusa in 1 + 1 1 = 1 + 1 1 = 1 + 1 Din aceste doua relatii rezutla ca 1 = 1 + 1 + 1 valabil si pentru roata 2 adica 2 Aprecieri referitoare la sensurile componentelor fortei Forta tangentiala are directia tangentei comune la cilindrii de rostogolire iar sensul acestei componente este: a) opus miscarii pentru rotile motoare; b) in sensul miscarii pentru rotile conduse; are directia razei si este intotdeauna orientata din polul angrenarii spre centrul rotii; are directia axei rotii se aplica in polul angrenarii iar sensul se stabileste in funcie de sensul inclinarii danturii si sensul de rotiatie al rotii

2.3 Forme si cauze ale deteriorarii angrenajelor

Formele de deteriorare ale angrenajelor sunt:

a) ruperea dintilor b) deteriorarea suprafetei active a dintelui A. Ruperea dintilor Ruperea dintilor reprezinta cea mai periculoasa forma de distrugere a unui angrenaj intrucat are un caracter imprevizibil si evolutie rapida. Cauzele ruperii dintilor sunt: Oboseala materialelor - se manifesta in special la rotile dintate durificate superficial si care se caracterizeaza prin duritatea suprafetei masurate in unitati Rockwell 45 In urma contactului fortat repetat dintre dintii rotilor, materialul din zona de racordare a dintelui pe coroana este puternic solicitat la incovoiere; Solicitarea este variabila, pulsatorie sau uneori alternanta simetrica. --- DESENE --Ca urmare a incarcarii dintelui cu forta Fn, sub forma unei solicitari pulsatorii sau chiar alternant simetrica, la baza dintelui apare o solicitare de incovoiere care este amplificata si de concentratorul de tensiune reprezentat de zona de racordare a flancului activ pe coroana dintelui. --- DESEN --Microfisura de oboseala apare pe acea parte a dintelui unde materialul este supus la tractiune. Suprasarcinile statice apar ca urmare a blocarii unui subansamblu din transmisia din care face parte angrenajul Aparitia suprasarcinilor statice nu este legata de o deficienta de proiectare ci considerata o deficienta de exploatare. B. Deteriorarea suprafetei active a danturii Are ca efect modificarea geometriei locale a flancului cauzand in prima faza aparitia de zgomote si vibratii in transmisia mecanica pentru ca ulterior sa apara chiar si ruperea dintelui sau chiar a unor portiuni din dinte. Cauzele deteriorarii suprafetei active a danturii a) Uzura de oboseala Aparitia de ciupituri sau pitting caracteristic materialelor care au duritatea Apare ca urmare a oboselii materialului in zona polului angrenarii. --- DESEN --Aceasta forma de deteriorare poate sa fie evitata printr-un calcul corect al angrenajului la solicitarea de presiune de contact.

In cazul angrenajelor durificate superificial, oboseala se manifesta prin exfoliere. Exfolierea este caracteristica materialelor cu > . Aparitia exfolierii se face ca urmare a oboselii materialului in prezenta unor tensiuni interne la suprafata de contact dintre zona durificata si zona cu duritate mica (miezul dintelui). b) Uzura de adeziune este caracteristica angrenajeor care functioneaza cu o viteza mare si puternic incarcate. Se manifesta mai ales la angrenajele ce functioneaza cu alunecari de profil importante (adica la angrenajele melc-roata melcata). Ca urmare a conditiilor de functionare mentionate (viteza si sarcina mare) pelicula de lubrifiant este strapunsa, apare contactul metal pe metal si ca urmare microsuduri locale (angrenaj gripat). In urma desprinderii acelei microsuduri se transfera material de pe un flanc pe celalalt cu deteriorarea geometriei flancului. Aceasta forma de uzare se mai numeste gripare. O metoda de evitare a griparii este alegerea corecata a unui lubrifiant care sa isi pastreze o vascozitate corecta. c) Uzura de abraziune este caracteristica angrenajelor lente si care functioneaza in carcasa deschisa (masini agricole si constructii). Particulele abrazive ajunse accidental in lubrifiant sunt transportate intre flancurile dintilor din angrenare imprimandu-se pe acesta si deteriorand microgeometria locala (ca solutie folosim un magnet); Prevenirea acestei deteriorari se poate face de exemplu prin magnetizarea dopului de golire a reductorului. d) Aparitia de deformatii plastice - este caracteristica angrenajelor cu duritate mica si care functioneaza la viteza mica dar sunt puternic incaracate. --- DESEN --Ca urmare a sensului fortelor de frecare la roata conducatoare va aparea in zona diametrului de divizare un canal, iar la nivelul rotii conduse o nervura. Concluzii: In urma studiului formelor si cauzelor de deteriorare a angrenajelor se constata ca este necesar un calcul la solicitarea de presiune de contact si un calcul la solicitarea de incoviere la baza dintelui. De asmenea trebuie asigurata o ungere corespunzatoare a angrenajelor.

2.4 Materiale si tehnologie

Materialele pot fi metalice sau nemetalice. La randul lor materialele metalice pot fi feroase sau neferoase. 1. Otelul

Otelul netratat termic oteluri lamintate (OL) OL50, OL60; - oteluri turnate (OT) OT50; OT60; Se recomanda a fi utilizate atunci cand angrenajul nu este puternic solicitat si nu sunt impuse conditii de gabarit. Oteluri de imbunatatire - cu carbon 0.2%. Tratamentul termic de imbunatatire TT consta in calire si revenire inalta (C+R) in urma caruia se obtin duritati 3500 Oteluri nealiate OLC45; OLC65; sau oteluri aliate 40Cr10. Oteluri de imbunatatire nitrurate. Prin nitrurarea stratului superficial se obtin durificari importante ale flancului rotii dintate. Nitrurarea este tratamentul termochimic prin care suprafata materialului este imbogatita in azot, in scopul imbunatatirii caracteristicilor de exploatare. Procedeul este foarte util intrucat se realizeaza la temperaturi scazute ( 500 ) realizandu-se dupa danturare dar roata nu mai necesita prelucrare de frecare (deoarece 500 nu conduce la deformatia rotii). Se poate aplica pentru roti cu modul 1. --- DESEN --Oteluri de imbunatatire calite superficial Calirea superficiala se face prin incalzire cu flacara sau prin inductie. Rotile necesita prelucrare de finisare dupa tratamentul termic. Modulul rotilor supuse acestor tratamente trebuie sa fie 2 Oteluri de cementare cu < 2% Ca urmare se recomanda imbunatatirea stratului superifcial cu carbon urmata de calire rezultand duritate mare si miez elastic Oteluriel nealiate OLC10, OLC15; Oteluri aliate 15Cr08. 2. Fonta Are caracterisiticle comparabile cu cele ale otelurilor netratate termic; Pentru rotile dintate se foloseste fonta cenusie si fonta cu grafit nodular. Motivul folosirii acestor tipuri de fonte este ca duc la angrenaje mai silentioase. Aliaje Neferoase: se folosesc bronzuri, alame sau aliaje de aluminiu. Acestea se recomanda in special atunci cand rotilor dintate li se impun conditii anti-frictiune (melc-roata melcata: melcul se face din otel iar roata melcata din bronz pentru a produce un cuplu antifrictiune). Rotile din aliaje neferoase se obtin prin prelucrare prin aschiere si turnare.

3. Materiale Plastice

Angrenajele din materiale plastice functioneaza fara ungere dar sunt sensibile la temperaturi ridicate. Ca urmare se vor folosi pentru angrenaje slab incarcate si care functioneaza la viteza redusa. Domeniile de utilizare sunt in industria alimentara, textila, aparatelor de birou, casnice etc. Tipuri de materiale plastice: Poliamida (PA), textolitul, bachelita, lignofol; Semifabricate 200 semifabricate laminate/forjate; 200 600 semifabricate forjate sau turnate 600 semifabicate turnate se realizeaza in constructie sudata

Tehnolgie Pentru materiale metalice: a) prin copiere: scula aschietoare are forma golului dintre dinti; Exemplu: Freza deget-modul; Freza disc-modul. b) prin rulare: scula aschietoare impreuna cu roata femifabricat formeaza un angrenaj; Scula aschietoare + cremaliera; Freza melc + modul.

Pentru materialele plastice tehnologia este prin turnare centrifugala sau prin injectie. Alte exemple sunt mortezarea sau brosarea rotilor dintate.

2.5. Tensiuni limita si admisibile

1. Presiunea de contact = tensiunea limita de presiune de contact este acea limita de tensiune maxima, care aplicata unei roti dintate, un numar de cicluri de baza va produce pe suprafata activa a dintelui pitting de 2% din suprafata in cazul materloelor cu 3500 , si pe 1% din suprafata pentru materialele cu > 3500 = tensiunea admisibila la presiunea de contact =

= coeficientul de siguranta minin pentru solicitarea de presiune de contact Factorii de corectie: = factorul numarului de cicluri de functionare;

 = factorul de rugozitate; = factorul de viteza; = factorul de lubrificatie; = factorul de duritate.

2. Incovoierea la baza dintelui = reprezinta tensiunea de incovoiere pulsatorie care aplicata asupra dintelui unei roti nu produce ruperea dintelui duna un numar de cicluri de solicitare Producatorii de materiale insa furnizeaza informatii asupra unei tensiuni numita . Aceasta tensiune se obtine in aceleasi conditii ca si dar pe epruvete fara concentratori de tensiune. Tensiunea admisibila =

= factorul numarului de cicluri de functionare = factorul de rugozitate = factorul de concentrare relativa a sarcinii la baza dintelui (tine seama de material si de raza de racordare) = factorul dimensional

2.6 Calculul de rezistenta

Calculul de rezistenta se va exemplifica pe un angrenaj cilindric cu dantura dreapta Angrenajele cilindricice se folosesc la viteze periferice 5

Angrenajele cilindrice pot fi cu dantura dreapta sau cu dantura inclinata 20 Avantajele danturii inclinate sunt: Cresterea capacitatii portante a angrenajului odata cu cresterea unghiului Dintele intra treptat in angrenare si nu pe toata latimea dintr-o data ca urmare angrenajul cu dantura inclinata este mai silentios. --- DESEN -- =

Dezavantajele danturii inclinate sunt: Forta axiala creata in angrenaj creste odata cu unghiul incarcand suplimentar si semnificativ lagarele. =

90 =

90 1 = 90 0

Ca urmare se limiteaza valoarea unghiului in scopul limitarii fortei axiale. Totusi pentru anumite solutii constructive ale rotilor dintate se accepta unghiul [30,45] de grade. Exemple: --- DESENE --Pentru acest calcul cele 2 flancuri ale dintilor aflati in angrenare vor fi modelate prin doi cilindrii aflati in contact, modelul fiind numit Modelul lui Hertz Razele celor doi cilindrii sunt egale cu razele de curbura ale flancurilor dintilor. Deosebiri intre Modelul lui Hertz si situatia reala de angrenare: 1. Cilindrii lui Hertz nu au miscare relativa. Corectie prin introducerea factorului de viteza 2. Cei doi cilindrii ai lui Hertz sunt considerati netezi in timp ce flancurile rotilor au o anumita rugozitate. Corectia prin introducerea factorului 3. Cilindrii lui Hertz sunt in contact direct in timp ce la rotile dintate exista o pelicla de lubrifiant. Corectia intre model si situatia reala s-a facut prin introducerea factorului de lubrificare. Modelul Hertzian considera ca presiunea de contact intre cei doi cilindrii se poate calcula cu relatia 1 = = factorul de elasticitate al materialului = (1 , 2 , 1 , 2 ) = modulul de elasticitate longitudinal 1 , 2 = coeficientul contractiei transversale sau coeficientul lui Poisson (se alege din tabele) = forta de angrenare = 0 = factorul gradului de acoperire =

Presiunea contact Incovoierea la baza dintelui = lungimea de contact =

 =latimea rotii dintate

1 0= ; 0

1 =

21 ; 1

= 0 2
1 1

= + =
1 2

1 +2 1 2

Ecuatia 1

= curbura redusa

1 1 = 1 => 1 =
1

1 2

Ecuatia 2

1 =

1 2

0 Ecuatia 3

Din ecuatiile 1,2 si 3 rezulta ca: 1 (1 + 2 ) 0 4 = 2 1 2 2 2 0 1 1 (1 + ) 2 = 2 1 0 =

1 2 0 1

+1

Ecuatia 1

Se introduce = factor de forma al dintelui 2 = 2

2
0

Ecuatia 2

Din ecuatiile 1 si 2 rezulta ca:

= 1 2
1

+1

= 1 2
1

+1

Pentru dimensionare = coeficientul de latime al rotii dintate aferent diametrului 1 =

= 1

3 21 2 + 1 1 = ( )

1 = diamerul de divizare al rotii 1 in din conditiile de rezistentl a presiune de contact =

1 (1+) 2

= = 2
1

Pentru angrenajul Roata - Cremaliera

+1

=1

B. Incovoierea la Baza Dintelui Dintele va fi modelat ca o grinda profilata incastrata in coroana rotii; Se va considera cazul cel mai defavorabil de incercare atunci cand functia de angrenare Fn actioneaza chiar pe varful dintelui. --- DESEN --Componenta tangentiala produce tensiuni de incoviere Componenta radiala produce tensiuni de compresiune Se va suprapune efectul celor doua tensiuni si se va considera concentratorul de tensiuni de la baza dintelui (linia rosie). Forta radiala va genera o solicitare de compresiune dar tensiunile de compresiune sunt mai mici cu o zecime < 0,1 Din acest motiv se neglijeaza efectul compresiunii radiale. Se va face calculul doar la incovoiere. =

Pentru un dinte tensiunile de incovoiere vor fi amplificate de concentratorul de tensiune aflat la baza dintelui. = = factor care tine seama de starea complexa de tensiuni de la baza dintelui =

= = 0 = 1 0

1,2 =

1 1,2 1,2 1,2 0 1,2 1,2 2 6

6 1,2 ( 1,2 ) = 2 0 ( 1,2 ) 1 1,2 1,2 < 1,2 1,2 21 1 1,2 1 2 1,2 1,2 < 1,2

1,2 = 1,2 = =

1 2

Dimensionare 1 = 2 = = 1
3 2 1 1 1 = ( )

1 1 2 2 ( ) = max ( ; ) 1 2