PARTICULARITATI Comunicarea didactic are mai multe caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale comunicrii interumane: se desfoar

r ntre doi sau mai muli ageni: profesor i elevi, avnd ca scop comun instruirea acestora, folosind comunicarea verbal, scris, non-verbala, paraverbal i vizual, dar mai ales forma combinat; mesajul didactic este conceput, selecionat, organizat i structurat logic de ctre profesor, pe baza unor obiective didactice precise, prevzute n programele colare; stilul didactic al comunicrii este determinat de concepia didactic a profesorului i de structura lui psihic; mesajul didactic (repertoriul) are o dimensiune explicativ-demonstrativ i este transmis elevilor folosind strategii didactice adecvate dezvoltrii intelectuale a acestora i nivelului de cunotine pentni a fi neles de elevi; - comunicarea se regleaz i autoregleaz cu ajutorul unor retroaciuni (feed-back i feedforward), nlocuind blocajele care pot apare pe parcurs. In cadrul interactiunii profesor-elev, comunicarea psihopedagogica indeplineste mai multe FUNCTII: funcia informativ, de transmitere a mesajului didactic i educativ; funcia formativ, de stimulare a gndirii i a imaginaiei la elevi; funcia educativ, de transmitere a influenelor educaionale, de coeziune i afirmare a grupurilor colare; funcia de evaluare i reglare a procesului de predare - nvare; funcia de rezolvare a problemelor educaionale i a conflictelor colare. REGULILE comunicarii didactice eficiente sunt: - sa asculti, adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti; - sa observi adica sa te intereseze ceea ce se ntmpla n cadrul situatiei de comunicare si sa ntelegi starea receptorilor; - sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor; - sa te exprimi adica sa-ti expui punctele de vedere si sentimentele vis-a-vis de obiectul comunicarii; - sa controlezi adica sa urmaresti calitatea si eficienta comunicarii. Competenta comunicationala pentru profesor presupune achizitii de cunostinte si abilitati din mai multe domenii: - cunoasterea influentei contextului comunicational asupra continutului si formei comunicarii, precum si adaptarea comportamentului de comunicare la acesta; - cunoasterea regulilor comunicationale si a impactului comunicarii paraverbale si nonverbale n cadrul comunicarii didactice; - cunoasterea psihologiei umane si scolare, abilitate de relationare cu elevii; - cunoasterea culturii interlocutorilor, deoarece limbajul nonverbal difera de la o cultura la alta, iar ceea ce este considerat eficient n comunicare pentru o cultura poate fi ineficient pentru o alta. Pentru a fi eficace, comunicarii didactice i se cer anumite CARACTERISTICI:

1. Ale profesorului: - claritatea mesajelor - precizia acestora - utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilor - utilizarea unui limbaj adecvat ( corect din p.d.v stiintific) - structurarea logic a mesajelor transmise; - prezentarea interesant a coninutului instruirii; - asigurarea unui climat adecvat comunicrii 2. Ale elevilor: - s aib capacitate de concentrare (pentru a putea recepta i inelege mesajul profesorului); - s posede cunotinele anterioare necesare nvrii ce urmeaz; - s fie motivai pentru a nva (in general i la un anumit obiect studiu, n particular); - s cunoasc limbajele utilizate (de profesor sau de calculator, cazul instruirii asistate de acesta n comunicarea didactica profesorul trebuie sa-i faca pe elevi sa simta ca are o vocatie n aceasta directie, ca este un partener de ncredere, care doreste un dialog autentic. Competenta de comunicare se va manifesta si prin capacitatea de ascultare a elevilor. Cei mai apreciati profesori sunt cei care permit libertatea de exprimare a elevilor, care nu-i fac nici sa se simt a judecati, nici manipulati, nici sfatuiti, ci cei care le ofera sentimentul de siguranta si libertatea comunicarii.

BARIERE IN COMUNICAREA DIDACTICA Comunicarea poate fi OBSTRUCTIONATA sau doar perturbata de o serie de FACTORI care se interpun ntre semnificatia intentionata si cea perceputa putnd fi legati de oricare dintre componentele comunicarii (emitator, mesaj, canal, receptor), sau de interactiunea lor. Dintre acestia cei mai importanti sunt : 1. Efectele de statut uneori statutul prea nalt al emitatorului n raport cu receptorul pot cauza rastalmaciri ale mesajului de catre acesta din urma. 2. Probleme semantice specialistii au tendinta sa foloseasca un jargon profesional, creznd ca si ceilalti l pot ntelege; persoanele cu statut mai ridicat au tendinta de a se exprima ntr-un mod mai sofisticat, greu de nteles pentru persoane cu un nivel de scolarizare scazut. 3. Distorsiuni perceptive cnd receptorul are o imagine despre sine nerealista si este lipsit de deschidere n comunicare, neputndu-i ntelege pe ceilalti n mod adecvat. 4. Diferente culturale persoane provenite din medii culturale, cu valori, obiceiuri si simboluri diferite. 5. Alegerea gresita a canalelor sau a momentelor trebuie alese canalele corecte pentru fiecare informatie si de asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales o situatie urgenta nu are sorti sa fie ndeplinita daca este ceruta la sfritul orelor de program sau la sfrsitul saptamnii. 6. Lungimea excesiva a canalelor o retea organizationala complicata duce la o comunicare lenta.

FACTORI FIZICI PERTURBATORI iluminatul necorespunzator, zgomote parazite, temperaturi excesiv de coborte/ridicate, ticuri, elemente ce distrag atentia telefon, cafea, ceai etc.

BARIERE UMANE in cadrul unei comunicari eficiente sunt : - fizice: deficiente verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata intlnirii, etc. - semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotatii emotionale ale unor cuvinte. - determinate de factori interni: implicare pozitiva (ex: Imi place Ion, deci il ascult); implicare negativa (ex: Mirela m-a brfit acum 1 an, deci interpretez tot ce spune ca fiind mpotriva mea). - frica - diferentele de perceptie - concluzii grabite - lipsa de cunoastere - lipsa de interes (una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de interes a interlocutorului fata de mesajul emitatorului). - emotii (emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii). - blocajul psihic - tracul Blocajele de comunicare, sau distorsiunea informaiei se pot produce atunci cnd: emitorul (profesorul) nu stpnete coninutul mesajului didactic transmis; acesta nu este expus clar, inteligibil i sistematizat; emitorul vorbete prea ncet, prea tare sau prea repede; nu prezint la nceput scopul mesajului i nu creeaz motivaii pentru a trezi interesul pentru comunicare; emitorul nu sincronizeaz diferitele tipuri de comunicare (verbal, paraverbal, nonverbal, vizual etc.); mesajul transmis nu corespunde cu interesele elevilor sau cu problemele ce le au de rezolvat; mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract i nu trezete interes, producnd plictiseal; comunicarea este numai unidirecional, producnd pasivitate; elevii nu sunt angajai n comunicare prin dialog sau prin ntrebri retorice; eficiena comunicrii este blocat si de fondul stresant creat de emitor (plictiseal, oboseal, nerbdare, teama de a nu grei n expunere etc.); elevii nu au cunotinele necesare pentru a inelege mesajul didactic sau acestea nu au fost fixate temeinic i ca urmare se produc interferene. Intre obstacolele ce apar mai frecvent n comunicarea didactic, menionm: suprancrcarea (determinat de criza de timp, dar i de dorina unor profesori de a nu omite lucruri importante);

 utilizarea unui limbaj ncifrat, inaccesibil (sau greu accesibil) elevilor; dozarea neuniform, n timp, a materialului de predat; starea de oboseal a elevilor /studenilor sau indispoziia profesorului; climatul tensionat sau zgomotos. Pentru perfectionarea comunicrii didactice, este necesar cunoaterea respectarea unor reguli de ctre profesori, ntre care menionm: vorbirea corect, deschis i direct (care previne sau reduce distorsiunea mesajelor); ncurajarea feedback-ului din partea elevilor (pentru a cunoate n ce msur mesajele transmise au fost corect recepionate i nelese); ascultarea atent, rbdtoare i ncurajatoare a mesajelor primite din partea elevilor, concomitent cu efortul de a nelege exact sensul acestor mesaje; folosirea mai multor forme de comunicare didactic pentru acelai tip de mesaje (de regul, oral i vizual, concomitent); repetarea mesajelor mai complexe

Comunicarea managerial-educationala se bazeaza pe relatiile inter-personale profesorelev, profesor-profesor, profesor-parinte, este instrumental-intentionala, are un caracter afectiv pronuntat, constituind baza managementului educational. Ea depinde de: - scopul activitatii; - particularitatile de receptare, de prelucrare si de redare a informatiei de care dispun interlocutorii; - continuturile de transmis; - cerintele de transmitere; experienta anterioara a partenerilor comunicarii; - limbajul folosit; - contextul comunicarii; tipul de comunicare dominanta verbala, non-verbala; - tipul de activitate educationala; - stilul educational; - modelul de transmitere a informatiei etc. ntre comunicarea didactica si cea manageriala exista diferente importante fundamentate pe tipul de proces, criteriile de organizare ale comunicarii si stilul managerial.

De reflectat: Psihanalistii sustin ca prima lege a vietii nu este autoconservarea biolgica ci conservarea imaginii de sine, aceasta fiind o nevoie de baza strict umana. Imaginea, parerea de sine, provenind din organizarea experientelor, perceptiilor, valorilor si obiectivelor noastre tine de realitatea noastra si ne determina comportamentul. Atunci cnd comunicam, ne adresam imaginii pe care noi o avem despre interlocutor, iar acesta va comunica cu noi conform versiunii sale despre noi si despre el nsusi. Orice persoana are cel putin cinci imagini, fiecare interinfluentndu-se si schimbndu-se n permanenta, n urma procesului de comunicare. Armonia dintre aceste versiuni face comunicarea sa fie simpla, directa si nedistorsionata. Aceasta armonie se poate realiza prin testarea imaginii de sine (autocunoastere) sau prin deschiderea spre altii, autoexpunerea,

reflectarea noastra n altii. Suntem fiinte sociale, iar personalitatea noastra rezulta din asociere si nu din izolare. Versiuni ale imaginii de sine: EU, CEL CARE CRED EU CA SUNT (versiunea mea despre mine) EU, CEL CARE CRED CA TU CREZI CA SUNT (versiunea mea despre versiunea ta despre mine) EU, CEL PE CARE NICI EU NICI TU NU-L STIM (versiunea ascunsa) EU, CEL CARE TU CREZI CA SUNT (versiunea ta despre mine) EU, CEL CARE TU CREZI CA EU CRED CA SUNT (versiunea ta despre versiunea mea despre mine).