P. 1
Contrabanda Lucrare de Licenta

Contrabanda Lucrare de Licenta

|Views: 230|Likes:
Published by miihailuciancosmin

More info:

Published by: miihailuciancosmin on Jan 05, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/02/2014

pdf

text

original

CUPRINS

TITLUL I. Aspecte juridico-penale privind

infractiunea de contrabanda

CAPITOLUL I Consideratii generale 1 1.Activitatea vamala in Romania 2.Contrabanda-infractiune de frauda si componenta a crimei organizate 3.Necesitatea incriminarii contrabandei CAPITOLUL II Aspecte juridico-penale privind infractiunea de contrabanda 1. Continutul legal 2. Conditii preexistente 2.1 ituatia premisa 2.2 !biectul ocrotirii juridice 2.2.1 !biectul juridic 2.2.2 !biectul material 2.3 ubiectii infractiunii 2.3.1 ubiectul activ nemijlocit."robleme privind pluralitatea ocazionala si cea constituita de infractori 2.3.2 ubiectul pasiv 3. Continutul constitutiv 3.1 #atura obiectiva 3.1.1 $lementul material 3.1.2 %rmare imediata 3.2 #atura subiectiva &. 'orme(modalitati(sanctiuni &.1 'ormele infractiunii de contrabanda &.1.1 Actele preparatorii &.1.2 )entativa &.1.3 Consumarea infractiunii &.2 *odalitati de savirsire a contrabandei &.3 anctiuni CAPITOLUL III "robleme procesuale si de drept comparat 1. Aspecte de drept comparat 1.1 istemul de drept francez 1.2 istemul de drept italian 1.3 pecificul sanctionarii contrabandei in alte sisteme de drept.

1

2. 2.1 2.2 2.3

TITLUL II Aspecte criminologice privind infractiunea de contrabanda
CAPITOLUL I tarea si dinamica savirsirii infractiunii de contrabanda 1."articularitati ale situatiei operative politienesti pe linie de contrabanda. 2.*odalitati practice de savirsire a infractiunii de contrabanda CAPITOLUL II Cauzalitatea 1.Conceptul general de cauzalitate 2.Clasificarea factorilor criminogeni 3.Cauzele care genereaza(imprejurarile care favorizeaza(conditiile care inlesnesc savirsirea infractiunii de contrabanda CAPITOLUL III "revenirea savirsirii infractiunii de contrabanda 1.Conceptul de prevenire si combatere a criminalitatii. 2.!rganizarea prevenirii criminalitatii 3."osibilitati de preveniresi combatere a fenomenului de contrabanda. NOT
BIBLIOGRAFIE

Aspecte procesuale Constatarea infractiunii de contrabanda. Activitatea de cercetare penala Competenta de judecata.

2

TITLUL I
ASPECTE JURIDICO–PENALE PRIVIND INFRACŢIUNEA DE CONTRABANDĂ

CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE
1. ACTIVITATEA VAMALĂ ÎN ROMÂNIA
Încă din cele mai vechi timpuri statele au prelevat impozite pentru măr urile care treceau rontiera! "rimele atestări documentare #n le$ătură cu modul de unc%ionare a vămilor pe teritoriul de azi al Rom&niei apar%in perioadei Evului 'ediu (impuriu! )ele dint&i puncte vamale cunoscute au ost )&ineni* Bran* +ama Buzăului* )ernău%i! Or$anizarea vămilor #n ,ările Rom&ne a #nceput #n secolul al -I+.lea /i unc%iona ca un venit domnesc! În perioada Re$ulamentelor Or$anice* pe ondul dezvoltării schim0urilor comerciale s.a pus pro0lema or$anizării #n mai 0une condi%ii a sistemului vamal! Odată cu intrarea #n vi$oare a Re$ulamentului Or$anic* #n am0ele principate sunt #n iin%ate impozitele indirecte /i ta1ele vamale care devin venituri ale statului1! In perioada modernă a Rom&niei apare 2Proiectul pentru admini trarea !"milor Principatelor #nite ale Moldo!ei $i %"rii Rom&ne$ti 3* su0 in luen%a le$isla%iei ranceze!

4

se prevederile tari ului vamal din 19:. .un mod precis ansam0lul de pro0leme re eritoare la statutul de vamă! 5upă 1678 le$isla%ia vamală a su erit o serie de modi icări* realiz&ndu.5upă ce Rom&nia a devenit stat constitu%ional* #n 1678 a ost apro'at" (Le)ea )eneral" a !"milor 3*re$lement&nd #ntr.9! În 1976 a ost adoptată Le$ea nr! 4: prin care s.a #ncercat să se %ină cont de realită%ile economico.e1port private! Aceste opera%iuni au ost preluate de stat* aspect consacrat de Le$ea vamală din 19.a apro0at )odul +amal al Rom&niei /i 5ecretul nr!447 > 1961 reprezent&nd Re$ulamentul vamal* acte normative care cu unele modi icări au ost #n vi$oare /i #n perioada cuprinsă #ntre 22 decem0rie 1969 ? septem0rie 1997! Intrarea #n vi$oare a noului )od vamal al Rom&niei la :1!:9!1997 /i a Re$ulamentului vamal* a ost impusă de schim0ările ce au avut loc #n activitate economică /i socială din Rom&nia! 5upă noua re$lementare #n domeniul vamal s..se o #m0unătă%ire a acesteia! În perioada primului răz0oi mondial s.sociale din Rom&nia* crearea unui mecanism e icient protec%ionist* realizarea transpunerii #n via%ă a tratatelor la care Rom&nia este parte* compati0ilizarea le$isla%iei vamale na%ionale cu cea a %ărilor din @niunea Europeană! .e1port* aplic&ndu.* evenimentele politice care au avut loc au condus la limitarea ac%iunilor de import.a adoptat un nou tari vamal #n 192:* tari vamal care a ma<orat ta1ele vamale cu 8=! 5upă 24 au$ust 19.! În condi%iile economice e1istente după răz0oi s.a constatat o scădere considera0ilă a opera%iunilor de import.

9 > 199C* D!G! nr! 18: > 199C! 8 .* D!G! nr! 1.* precum /i alte prevederi contrare acestui cod! Intrarea #n vi$oare a Re$ulamentului +amal a dus la a0ro$area D!G! nr! C68 > 199: privind re$imul vamal aplica0il persoanelor izice* D!G! nr! 127.*6.În con ormitate cu te1tul art!1 al!2 prevederile acestui cod se aplică tuturor 0unurilor introduse sau scoase din %ară de către persoane izice sau <uridice! )odul vamal cuprinde o serie de dispozi%ii cu re erire la lămurirea unor termeni Are$lementare vamală* autoritate vamală* statut vamal* măr uri rom&ne/ti* măr uri străine* datorie vamală B! )apitolul II re$lementează aspecte re eritoare la sistemul institu%ional al autorită%ii vamale! )odul vamal cuprinde dispozi%ii re eritoare la principiile de 0ază pentru aplicarea re$lementărilor vamale* o0%inerea de rela%ii /i in orma%ii de la autorită%ile vamale* etapele opera%iunii de vămuire* re$imurile vamale! )apitolul -I Aart!178 ? art!164 B sta0ile/te aptele care constituie in rac%iuni la re$imul vamal* acestea iind in rac%iunea de contra0andă* de contra0andă cali icată* in rac%iunea de olosire de acte nereale* in rac%iunea de olosire a actelor alsi icate! În partea inală se precizează că aptele care constituie contraven%ii* procedura de constatare /i sanc%ionare a acestora se sta0ilesc prin Re$ulamentul vamal Acap! -+* art!46. > 199:* D!G! nr! 86: > 199. ? art!469B! Odată cu intrarea #n vi$oare a acestor le$i se a0ro$ă le$ea nr! 4: din 22!12!1976 cu modi icările ulterioare* art!2*4*.4C /i pct! I din Ane1a nr!2 la O!G! nr!2C > 1994 privind tari ul vamal de import al Rom&niei* apro0ată /i modi icată prin Le$ea nr!1:2 > 199.

Ă /I COMPONENTĂ A CRIMEI OR0ANI1ATE În cadrul politicii vamale* re$imul <uridic vamal al unui stat reprezintă totalitatea dispozi%iilor le$ale care privesc intrarea /i ie/irea 0unurilor din %ară /i* #n special* controlul cu ocazia trecerii rontierei de stat* #ndeplinirea ormalită%ilor vamale /i plata drepturilor Ata1elorB vamale 2! Introducerea sau scoaterea din %ară a măr urilor* a mi<loacelor de transport /i a oricăror altor 0unuri este permisă numai prin punctele de control pentru trecerea rontierei de stat* iind supuse vămuirii Aart!2* al!1*2 )od +amalB!5easemenea* importul.RAC%I#NE .RA#.A .E .1 > 1997 ? noul )od +amal al Rom&niei ? incriminează ac%iunea de contra0andă /i contra0andă cali icată* in rac%iunea de olosire de acte nereale sau in rac%iunea de olosire a actelor alsi icate! C .e1portul de măr uri se realizează #n con ormitate cu prevederile le$ale din domeniul comer%ului e1terior pe 0aza unor apro0ări* autorizări sau licen%e* cu respectarea normelor privind opera%iunile de vămuire! Eerespectarea re$lementărilor vamale atra$e potrivit le$ii* după caz răspunderea disciplinară* contraven%ională* penală sau materială! E1isten%a re$imului <uridic vamal constituie un dat pentru interven%ia dreptului penal /i s era raporturilor <uridice vamale! Le$ea nr!1.IN. CONTRA+AN.Eoul Re$ulament +amal aduce o serie de schim0ări* introduc&nd o nouă terminolo$ie /i proceduri vamale noi* o nouă cate$orie de intermediari #n vamă* restr&n$&nd responsa0ilitatea comisionarilor #n vamă! *.

5in momentul incriminării unor apte care contravin re$lementărilor vamale e1istente* #ntre stat* prin autorită%ilor pu0lice competente /i orice destinatar al le$ii penale iau na/tere raporturi <uridice penale #n domeniul vamal* care #n $eneral sunt raporturi <uridice de con ormare! În momentul săv&r/irii vreunei in rac%iuni vamale se na/te #nsă un raport <uridic penal de con lict! )ontra0anda este una dintre cele mai $rave suscepti0ile a i săv&r/ite #n s era raporturilor <uridice vamale* pentru că prin comiterea in rac%iunii de contra0andă se amenin%ă sau lezează e ectiv valori sociale importante pentru ordinea pu0lică* pentru interesele le$itime /i le$ale ale statului rom&n! 5e inind #n termeni $enerali in rac%iunea de contra0andă* aceasta constă #n trecerea peste rontieră a 0unurilor ast el #nc&t să eludeze $rav re$imul <uridic vamal* prin scoaterea acestor 0unuri de su0 puterea de dispozi%ie a autorită%ilor vamale 4! )ircumstan%ele #n care tre0uie realizată trecerea prin rontieră a 0unurilor pentru a se realiza con%inutul constitutiv al in rac%iunii de contra0andă sunt e1pres /i limitativ prezentate de le$e! "otrivit codului vamal anterior ALe$ea nr!4: > 1976B constituia in rac%iunea de contra0andă următoarele apte săv&r/ite #n scopul sustra$erii 0unurilor de la re$imul vamal /i se sanc%ionau cu #nchisoare de la 2 la 7 ani /i con iscarea par%ială a averii F aB trecerea peste rontieră a 0unurilor prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal sau prin olosirea de documente vamale alse ori a unor documente vamale privind alte 0unuri* dacă valoarea 0unurilor depă/e/te 4::: leiG 7 .

0B trecerea peste rontieră ără autoriza%ie a armelor* muni%iilor* materialelor e1plozive sau radioactive* a produselor /i su0stan%elor stupe iante* precum /i a produselor /i su0stan%elor to1iceG cB sustra$erea de la opera%iunile de vămuire a 0unurilor* săv&r/ită de una sau mai multe persoane #narmate sau constituite #n 0andă! Aceste apte erau sanc%ionate /i atunci c&nd răm&neau #n aza tentativei! În cazul #n care 0unurile ? o0iect al in rac%iunii de contra0andă nu se $ăseau* cel #n cauză era dator la plata ta1elor vamale a erente! )on orm art!4 din Le$ea nr!4: > 1976* c&nd trecerea peste rontieră a unor 0unuri constituia in rac%iune potrivit dispozi%iilor cuprinse #n alte le$i* apta se pedepsea #n condi%iile /i cu sanc%iunile prevăzute #n acele le$i! "otrivit noului )od +amal pentru a constitui in rac%iune de contra0andă* trecerea peste rontieră tre0uie să se realizeze prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal! Este vor0a de trecerea peste rontieră a măr urilor sau altor 0unuri /i nu de persoane! 5acă ăptuitorul trece raudulos odată cu 0unurile el va i tras la răspundere pentru in rac%iunea de trecere rauduloasă a rontierei de stat prevăzută #n art! C8 ? C6 din Le$ea nr!8C > 1992* #n concurs cu in rac%iunea de contra0andă! Eoul )od +amal nu mai cere condi%ia ca valoarea 0unurilor trecute peste rontieră prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal să depă/ească 4::: lei! Art!7C )od +amal incriminează in rac%iunea de contra0andă cali icată const&nd #n trecerea peste rontieră* ără autoriza%ie a unor cate$orii de produse ce reprezintă un $rad sporit de pericol social! 5&nd un caracter cali icat acestei modalită%i de săv&r/ire a contra0andei* prevăzută /i #n codul vamal anterior A art!72* 6 .

1 > 1997 incriminează tentativa la in rac%iunea de contra0andă! "otrivit art!164 )od +amal* atunci c&nd măr urile sau 0unurile care au ăcut o0iectul in rac%iunii de contra0andă nu se $ăsesc* ăptuitorul este o0li$at la plata echivalentului lor #n 0ani! În ast el de cazuri* #n re$lementarea anterioară se prevedea o0li$a%ia pentru cel #n cauză de a plăti ta1ele vamale a erente! In rac%iunea de contra0andă este prin concept o in rac%iune de raudă* deoarece implică prin comiterea ei o activitate de eludare a re$lementărilor vamale /i de amă$ire a autorită%ilor vamale! )ontra0anda nu mai este #nsă o simplă in rac%iune de raudă* #n ă%i/&ndu.e1port ori dacă sunt săv&r/ite #n olosul acestor persoane <uridice! Art!161 din Le$ea nr!1.se astăzi ca o componentă a crimei or$anizate /i d&nd ast el o noua dimensiune a 9 .lit! 0* Le$ea 4: > 1976 B* le$iuitorul rom&n a instituit /i un re$im sanc%ionator mai aspru A #nchisoare de la 4 ? 12 ani /i interzicerea unor drepturi dacă le$ea penală nu prevede o pedeapsă mai asprăB! Hăv&r/irea acestor apte de una sau mai multe persoane separate sau constituite #n 0andă nu mai reprezintă o modalitate aparte a in rac%iunii de contra0andă ca #n vechea re$lementare A art!72* lit! c din Le$ea 4: > 1976 B* ci numai o circumstan%ă atenuantă A pedeapsa iind #nchisoare de la 8 ? 18 ani /i interzicerea unor drepturi B! Eoua re$lementare vamală* prin dispozi%iile art!16:* dă posi0ilitatea aplicării pedepsei complimentare a interdic%iei de a mai e1ercita ocupa%ia atunci c&nd aptele de contra0andă sunt săv&r/ite de an$a<a%i sau reprezentan%i ai unor persoane <uridice care au ca o0iect de activitate opera%iuni de import.

o altă %ară! 5intre ormele criminalită%ii transna%ionale contemporane este curentă /i practicată pe scară oarte mare contra0anda cu narcotice! 5easemenea* o modalitate de mani estare a criminalită%ii transna%ionale este /i cvasicontra0anda care constă #n esen%ă #n alsi icarea acturilor de import /i e1port ? situa%ii sau tranzac%ii ilicite de pe urma cărora at&t importatorul c&t /i e1portatorul se ale$ cu pro ituri mari* dar care a ectează totodată echili0rul de plă%i /i de schim0uri valutare a$rav&nd /i mai mult pro0lemele economice ale %ărilor 8! In rac%iunea de contra0andă este #ndreptată contra activită%ilor autorită%ii pu0lice vamale* prin săv&r/irea aptelor de contra0andă aduc&ndu.pericolului social prin aptul că actele de contra0andă sunt săv&r/ite de participan%i constitui%i #n 0andă* cu rela%ii de cooperare interna%ională* pro$ramate pe termen lun$* motivate de dorin%a de pro it /i chiar putere* care include un poten%ial su0stan%ial de violen%a* de raudă /i de corup%ie.! În lumea contemporană* criminalitatea or$anizată capătă /i o dimensiune transna%ională* multina%ională! )riminalitatea transna%ională desemnează acea dimensiune a criminalită%ii or$anizate prin care ie se #ncalcă simultan le$isla%iile penale a două sau mai multor %ară* ie* săv&r/ită iind #ntr.o %ară acum* produce consecin%e economice /i sociale #ntr.se atin$ere unc%iilor or$anizatorică /i economică statului rom&n* titularul dreptului de a institui /i pretinde aplicarea ri$uroasă a re$ulamentului vamal! În acest sens* 5irec%ia Generală a +ămilor #n ăptuie/te #n numele 'inisterului de Finan%e politica vamală a Guvernului* #n concordan%ă cu cadrul le$islativ e1istent! )aracterizarea contra0andei ca o in rac%iune contra activită%ilor autorită%ii pu0lice vamale prezintă importan%ă din punct de vedere <uridic* #ntruc&t statul rom&n 1: .

EI Apari%ia /i unc%ionarea primelor vămi pe teritoriul de azi al Rom&niei #ncă din perioada Evului 'ediu timpuriu* instituirea primelor tari e vamale* au determinat luarea unor măsuri speci ice pentru a contracara eludarea ta1elor vamale! Func%ion&nd ini%ial ca un rent domnesc ce putea i arendat sau transmis ca o danie a domnului către un slu<0a/ credincios* vămile erau date #n paza unor oameni de #ncredere ai domnitorului ? vame/ii ? su0 conducerea marelui vame/! În sec! al -+II.iind su0iect pasiv* do0&nde/te prin Administra%ia +ămilor dreptul de a pretinde #n <usti%ie* #n cazul săv&r/irii contra0andei* con iscarea 0unurilor care au ăcut o0iectul in rac%iunii sau care au servit la săv&r/irea in rac%iunii #n temeiul art! 116 )od "enal! In rac%iunea de contra0andă constituie o componentă semni icativă a criminalită%ii a acerilor! Recomandarea A61B > 2 din 28!:C!1961 a )omitetului de 'ini/tri ai Htatelor 'em0re ale )onsiliului Europei include #n mod e1pres in rac%iunile vamale #n s era criminalită%ii a acerilor! Ane1a la Recomandarea A61B > 2 din 28!:C!1961 reprezintă o listă a criminalită%ii a acerilor Asec%iunea 1 ? 1C inclusivB pe această listă i$ur&nd /i in rac%iunea de contra0andă! 2.lea paza vămilor /i prinderea contra0andi/tilor erau #ncredin%ate corpului inartolo$ilor condu/i de un căpitan! "entru prima dată* Le$ea Generală a +ămilor di 1678 a0orda /i pro0lema contra0andei* de acum #nainte contra0anda iind re$lementată #n le$isla%ia vamală! 11 . NECE3ITATEA INCRIMINĂRII CONTRA+AN.

"rezentarea in rac%iunii de contra0andă ca o componentă #nsemnată a crimei or$anizate* ca o in rac%iune de raudă din s era criminalită%ii a acerilor conduce la ideea necesită%ii incriminării acesteia! "rin natura sa contra0anda poate să lovească #n e1isten%a /i si$uran%a re$imului vamal al Rom&niei* să provoace nelini/ti /i dezordine socială* să $enereze pre<udicii imense economiei na%ionale! Fraudarea le$ii #n sine prezintă un $rad sporit de pericol social! Incriminarea /i sanc%ionarea aspră a contra0andei se impune /i datorită aptului că statul rom&n are o0li$a%ia de a nu lăsa ca drepturile /i li0ertă%ile persoanelor izice sau <uridice* rom&ne sau străine* a late pe teritoriul vamal al Rom&niei să ie e1puse vreunui nea<uns derivat din săv&r/irea in rac%iunii de contra0andă! Ordinea /i disciplina #n s era raporturilor <uridice vamale neput&nd i asi$urate ără incriminarea contra0andei* acest lucru devine un imperativ a0solut! 12 .

1 > 1997 incriminează in rac%iunea de contra0andă cali icată const&nd #n 2 trecerea pe te 4rontier": 4"r" autori9a5ie: a armelor: muni5iilor: a materialelor e.CAPITOLUL II ASPECTE JURIDICO–PENALE PRIVIND INFRACŢIUNEA DE CONTRABANDĂ 1.1 > 1997! Art! 178 din această le$e prevede că 2 trecerea pe te 4rontier" prin alte locuri dec&t cele ta'ilite pentru controlul !amal de m"r4uri au alte 'unuri con tituie in4rac5iunea de contra'and" $i e pedep e$te cu 6nc7i oare de la * la 8 ani $i inter9icerea unor drepturi 3! Art! 17C din Le$ea 1.plo9i!e: au radioacti!e: produ elor $i u' tan5elor tupe4iante $i p i7otrope: precur orilor $i produ elor $i u' tan5elor to.ice 3! Hanc%iunea pentru această ormă cali icată a in rac%iunii de contra0andă este #nchisoarea de 4 la 12 ani /i interzicerea unor drepturi* dacă le$ea penală nu prevede o pedeapsă mai mare! "otrivit art! 179 )od +amal* aptele prevăzute #n art! 178 /i art! 17C sunt mai $rave dacă sunt săv&r/ite de una sau mai multe persoane #narmate ori constituite #n 0andă! În cazul #n care aptele prevăzute #n art! 178* art! 17C /i #n orma a$ravată prevăzută #n art!179 )od +amal sunt săv&r/ite de an$a<a%i sau reprezentan%i ai unor u' tan5elor c7imice e en5iale: 14 . CON%IN#T#L LE0AL Incriminarea in rac%iunii de contra0andă #n le$isla%ia vamală #/i $ăse/te locul #n cap! -I intitulat impropriu Hanc%iuni din Le$ea nr! 1.

CON. 3IT#A%IA PREMI3Ă În structura in rac%iunii de contra0andă e1istă #ntotdeauna o situa%ie premisă const&nd #n re$imul <uridic vamal! Fără e1isten%a acestei premise nu se poate realiza con%inutul <uridic constitutiv al in rac%iunii de contra0andă! )odul +amal prevede #n art! 2 că introducerea sau scoaterea a măr urilor* a mi<loacelor de transport /i a oricăror altor 0unuri este permisă numai prin punctele de control pentru trecerea rontierei de stat* /i că la trecerea rontierei de stat măr urile* mi<loacele de transport /i alte 0unuri sunt supuse vămuirii de către autorită%ile vamale! Ine1isten%a acestor dispozi%ii le$ale ar duce la imposi0ilitatea incriminării in rac%iunii de contra0andă! 1.I%II PREE<I3TENTE *. )od "enal! )odul +amal incriminează at&t orma consumată a in rac%iunii de contra0andă c&t /i tentativa la această in rac%iune con orm art! 161! *.1.persoane <uridice care au ca o0iect de activitate opera%iuni de import ? e1port* ori #n olosul acestor persoane <uridice se poate aplica /i interdic%ia e1ercitării ocupa%iei* potrivit art!C. .

ICE *. O+IECT#L OCROTIRII =#RI.*.O+IECT#L =#RI.IC )aracterizată ca o in rac%iune de raudă prin care se realizează inducerea #n eroare a autorită%ii vamale* in rac%iunea de contra0andă are ca o0iect <uridic acele rela%ii sociale re eritoare la re$imul vamal* a căror na/tere /i dezvoltare este condi%ionată de ocrotirea specială a opera%iunilor de control vamal* de aplicare a tari elor vamale* precum /i a celorlalte opera%iuni vamale C! Re$imul <uridic vamal desemnează con orm art!4* lit! a )od +amal* ansam0lul dispozi%iilor cuprinse #n )odul +amal* #n Re$ulamentul vamal* precum /i #n alte acte normative relative la documentul vamal! În orma prevăzută de art! 178 )od +amal* in rac%iunea de contra0andă prezintă /i un o0iect <uridic adiacent* /i anume acele rela%ii sociale care sunt a ectate de #ncălcarea re$imului <uridic al rontierei de stat a Rom&niei* ast el cum acest re$im <uridic este instituit prin Le$ea nr!8C> 1992 privind rontiera de stat a Rom&niei! "entru orma cali icată a in rac%iunii de contra0andă* prevăzută #n art!17C )od +amal* o0iectul <uridic secundar constă #n acele rela%ii sociale cărora li se aduce atin$ere prin #ncălcarea re$imului <uridic sta0ilit pentru anumite cate$orii de 0unuri F arme* muni%ii* materiale e1plozive* sau radioactive* produse /i su0stan%ele stupe iante /i psihotrope* precursori /i su0stan%e chimice esen%iale* produse /i su0stan%elor to1ice! 18 .*.1.*.

C6 )od )ivilB precum /i imo0ilele prin #ncorporare A art! . O+IECT#L MATERIAL O0iectul material al in rac%iunii de contra0andă #l ormează #n principiu orice 0un supus controlului vamal a lat #n s era patrimonială a ăptuitorilor /i pentru care le$ea prevede un re$im vamal la trecerea peste rontiera de stat! "entru orma cali icată a in rac%iunii de contra0andă* 0unurile care pot orma o0iectul material sunt e1pres /i limitativ prevăzute de le$e F arme* muni%ii* materiale e1plozive* sau radioactive* produse /i su0stan%ele stupe iante /i psihotrope* precursori /i su0stan%e chimice esen%iale* produse /i su0stan%elor to1ice* ast el cum aceste no%iuni sunt de inite de Le$ea nr!17 > 199C privind re$imul armelor /i muni%iilor* Le$ea nr!12C > 1998 privind re$imul materiilor e1plozive* Le$ea nr! 124 > 1992 pentru aderarea Rom&niei la )onven%ia asupra su0stan%elor psihotrope din 1971 /i la )onven%ia contra tra icului ilicit de stupe iante /i su0stan%e psihotrope din 1966* Le$ea nr! 111 > 199C privind des ă/urarea activită%ii #n domeniul nuclear pe teritoriul Rom&niei! Eu pot orma o0iectul material al in rac%iunii de contra0andă F persoanele #n via%ă* de/i oamenii pot i redu/i la condi%ia de lucruri* 0unurile imo0ile prin natura lor* 0unurile care nu sunt suscepti0ile de apropiere datorită caracterului lor e1trapatrimonial! Imo0ilele prin destina%ie A art! .C9 )od )ivilB pot orma o0iectul material al in rac%iunii de contra0andă* iind suscepti0ile de a i sustrase re$imului vamal! Eu interesează pentru e1isten%a in rac%iunii dacă 0unurile mo0ile sunt principale sau accesorii* un$i0ile sau ne un$i0ile! Este su icient ca aceste 0unuri să se a le #n s era patrimonială a ăptuitorilor! 1C .*.*.*.

2.5easemenea* noua re$lementare vamală nu mai condi%ionează e1isten%a pericolului social al in rac%iunii de contra0andă de valoarea 0unurilor e1trase controlului vamal! *. 3#+IECT#L ACTIV NEMI=LOCIT.2.RAC%I#NII *. 3#+IEC%II IN.RACTORI Autor al in rac%iunii de contra0andă /i contra0andă cali icată poate i orice persoană! Hu0iectul activ nemi<locit* ne iind circumstan%iat* participa%ia penală este posi0ilă* chiar /i su0 orma participa%iei penale improprii prevăzută de art!41 )od "enal7! 5acă Le$ea nr! C > 19C1 privind re$imul vamal cerea pentru autorul in rac%iunii de contra0andă* #n una din ormele sale* să ie an$a<at cu atri0u%ii de a e ectua controlul vamal sau alte atri0u%ii care #i #nlesnesc comiterea aptei* #n re$lementarea le$ală #n vi$oare calitatea de lucrător vamal a #ncetat să mai ie o condi%ie le$ală pentru e1isten%a in rac%iunii de contra0andă* constituind #nsă o a$ravare <udiciară deoarece potrivit art!1. PL#RALITATEA OCA1IONALĂ /I CEA CON3TIT#ITĂ .1.i o0li$a%ia sta0ilită de Le$ea nr!8C > 1992 de a zădărnici contra0anda 6! 17 .7 )od "enal* lucrătorul vamal este un unc%ionar pu0lic! A$ravanta prevăzută #n art! 78 )od "enal se re%ine /i #n cazul #n care ăptuitorul are calitatea de militar #n termen sau an$a<at pe 0ază de contract al )omandamentului Ea%ional al Grănicerilor* personalului din cadrul acestui )omandament revenindu.E IN. PRO+LEME PRIVIN.

În cazul a$ravantei prevăzute de art! 179 )od +amal* su0iect activ nemi<locit poate i* pe de o parte* una sau mai multe persoane #narmate* iar pe de altă parte* una sau mai multe persoane constituite #n 0andă! Hu0iectul activ poate i o sin$ură persoană #narmată* mai multe persoane #narmate #n participa%ie proprie* o sin$ură persoană care ace parte dintr.se asupra tuturor participan%ilor #n măsura #n care se dovede/te că unul dintre participan%i este #narmat 9 ! În le$ătură cu participarea proprie la săv&r/irea in rac%iunii de contra0andă #n orma a$ravantă prevăzută de art! 179 teza I )od +amal* s.o 0andă* o pluralitate constituită de ăptuitori pe care se poate $re a o participa%ie proprie sau improprie! Hu0iectul activ nemi<locit al ormei a$ravate prevăzut de art!179 teza I este o sin$ură persoană #narmată ? o persoană care #n condi%iile le$ii a avut asupra sa* #n timpul /i la locul săv&r/irii aptei o armă #n interesul art! 181* al! 1 )od "enal /i art! 4 din Le$ea nr!17 > 199C* sau mai multe persoane #narmate* ără #nsă a se olosi de aceste arme! În cazul #n care ăptuitorul sau ăptuitorii s.ar olosit de arme* in rac%iunea de contra0andă se trans ormă* ie #n t&lhărie A art! 211 )od "enal B* ie #n in rac%iunea de su0minare a puterii de stat A art! 1C2 )od "enal B sau in rac%iunea de trecere rauduloasă a rontierei #n orma cali icată prevăzută #n Le$ea nr! 8C > 1992! "ericolul social sporit al acestei modalită%i de săv&r/ire a in rac%iunii de contra0andă decur$e din posi0ilitatea olosirii armei pe care ăptuitorul o are asupra sa* armă care are aptitudinea de a.i con eri cura<! Această a$ravantă are caracter real* răs r&n$&ndu.a pus pro0lema dacă 16 .

o participa%ie succesivă! Hu0iectul activ nemi<locit al contra0andei #n orma a$ravate prevăzut de art!179 teza II )od +amal poate i una sau mai multe persoane constituite #n 0andă! (ermenul de 'and" nu este e1plicat nici #n )odul "enal* nici #n alte le$i speciale cu dispozi%ii penale! )odul "enal rom&n din 194C* titlul -II* art! 164* pct! 6* de inea termenul de ceat" sau 'and" ca iind 2 adunarea au 6ntrunirea a cel pu5in trei per oane 311! )u toate acestea* Le$ea nr!1.1 > 1997* prin termenul de 'and" #n%ele$e o $rupare de cel 19 .această prevedere le$ală este aplicată at&t #n cazul unei participa%ii proprii concomitente c&t /i #n cazul unei participa%ii succesive 1:! În primul caz* c&tă vreme to%i participan%ii* concomitent sunt persoane #narmate* #n sensul le$ii penale* dispozi%iile art! 179 teza I )od +amal sunt incidente /i devin aplica0ile dacă sunt #ndeplinite /i celelalte condi%ii prevăzute de le$e! 5ispozi%iile art! 179 teza I )od +amal sunt incidente /i devin aplica0ile /i #n cazul participării proprii succesive neconcomitente* #ntruc&t ori de c&te ori le$iuitorul a dorit să acă din participa%ia concomitentă o condi%ie pentru e1isten%a #nsă/i a in rac%iunii* a men%ionat.o #n mod e1pres! )um art! 179 teza I )od +amal nu a prevăzut ca o condi%ie pentru e1isten%a in rac%iunii de contra0andă necesitatea unei participa%ii concomitente* se #n%ele$e că le$iuitorul a voit să constituie in rac%iunea de contra0andă sau contra0andă cali icată activitatea de trecere peste rontieră de măr uri sau de alte 0unuri prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* respectiv trecerea peste rontieră ără autoriza%ie a unor cate$orii de 0unuri e1pres /i limitativ prevăzute de le$e* săv&r/ite de una sau mai multe persoane ie printr.o participa%ie concomitentă* ie printr.

o ast el de situa%ie* datorită autonomiei aptelor penale sunt aplica0ile re$ulile concursului de in rac%iuni! E1isten%a uneia sau am0elor circumstan%e Auna sau mai multe persoane #narmate sau > /i constituite #n 0andă B determină un $rad sporit de pericol social aptei* precum /i o periculozitate sporită aptelor* <usti ic&nd re%inerea uneia sau am0elor circumstan%e ca a$ravante <udiciare #n temeiul art! 78* al! 2* )od "enal* raportat la art! 72 )od "enal! "otrivit art! 16: )od +amal* calitatea specială a celor care săv&r/esc in rac%iunea de contra0andă sau contra0andă cali icată de a i an$a<a%i sau reprezentan%i ai unor persoane <uridice care au ca o0iect de activitate opera%iuni de 2: .o 0andă* $rupare sau asociere de persoane #n al cărei scop intră pre$ătire /i săv&r/irea in rac%iunii de contra0andă! Hpeci icul constă #n aptul că* de/i autorul este sin$ur* el a aderat* spri<init* a cooperat cu alte persoane la crearea sau or$anizarea unei $rupări #n pro$ramul căreia intră săv&r/irea in rac%iunii de contra0andă! 5acă autorii in rac%iunii prevăzută de art!424 )od "enal A asocierea #n vederea săv&r/irii de in rac%iuni B săv&r/esc /i in rac%iunea de contra0andă care intră #n pro$ramul $rupării* #ntr.pu%in două persoane* dat iind că le$ea nu limitează numărul de la care #ncepe această participa%ie! (re0uie su0liniat că in rac%iunea de contra0andă nu este prin concept o aptă penală cu pluralitate constituită de in ractori cum este* de e1emplu* in rac%iunea prevăzută de art!424 )od "enal! In rac%iunea de contra0andă #n orma a$ravate prevăzut de art!179 teza II )od +amal poate i săv&r/ită de un sin$ur su0iect activ nemi<locit* cu condi%ia ca acesta să acă parte dintr.

1.1.e1port* poate atra$e pedeapsa complimentară a interdic%iei e1ercitării ocupa%iei! *. 3#+IECT#L PA3IV Hu0iectul pasiv al in rac%iunii de contra0andă este #ntotdeauna statul rom&n* ca persoană <uridică* reprezentat de 'inisterul Finan%elor prin 5irec%ia Generală a +ămilor! În ipoteza #n care 0unurile ce ormează o0iectul material al in rac%iunii de contra0andă provin din săv&r/irea altor in rac%iuni A urt* t&lhărie* #n/elăciune* etc!B persoana izică sau <uridică ast el pre<udiciată devine su0iect pasiv secundar al in rac%iunii de contra0andă! 2.*. ELEMENT#L MATERIAL Elementul material al in rac%iunii de contra0andă A art!178 )od +amal B constă #n activitatea de trecere a măr urilor /i 0unurilor peste rontiera de stat! "rin trecerea pe te 4rontiera de tat se #n%ele$e at&t introducerea c&t /i scoaterea din %ară a unor 0unuri sau măr uri! O cerin%ă esen%ială pentru e1isten%a in rac%iunii prevăzută de art!178 )od +amal prive/te locul prin care se realizează trecerea peste rontieră /i anume 2 alte Locuri dec&t cele ta'ilite pentru controlul !amal 3! 21 .2.1. LAT#RA O+IECTIVĂ 2. CON%IN#T#L CON3TIT#TIV 2.import.

un act comisiv sau omisiv Asustra$ere 0unurilor de la re$imul vamalB! "entru #ntre$irea elementului material se cerea o a doua condi%ie esen%ială re eritoare la valoarea 0unurilor sustrase re$imului vamal* valoare care tre0uia să depă/ească 4::: lei! Elementul material al in rac%iunii de contra0andă cali icată Aart!17C )od +amalB constă tot #n activitatea de trecere a rontierei a unor cate$orii de 0unuri e1pres /i limitativ prevăzute de le$e Aact comisivB!În acest caz* trecerea peste rontieră se poate realiza at&t prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal c&t /i prin punctele de control la trecerea rontierei* le$ea vamală sta0ilind ca cerin%ă esen%ială pentru orma cali icată a in rac%iunii de contra0andă* lipsa autoriza%iei pentru anumite cate$orii de 0unuri! )erin%a le$ală vizează a0sen%a unui 22 .un act comisiv A trecerea peste rontieră a măr urilor* mi<loacelor de transport* /i a oricăror alte 0unuri prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamalB c&t /i printr.)on orm art! 4 din Le$ea nr!8C > 1992 privind rontiera de stat a Rom&niei* trecerea rontierei de către persoane* mi<loace de transport* alte 0unuri* se ace numai prin punctele de control deschise tra icului interna%ional* #n condi%iile sta0ilite prin această le$e! )odul +amal permite introducerea /i scoaterea din %ară a măr urilor* mi<loacelor de transport* /i a oricăror alte 0unuri numai prin punctele de control pentru trecerea rontierei! Închiderea temporară sau de initivă a unui punct de control vamal* #n condi%iile le$ii* trans ormă un ast el de punct vamal #n alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru control! În re$lementarea anterioară* elementul material se realizează at&t printr.

2. LE0ĂT#RA . #RMAREA IME.IATĂ În sistemul dreptului penal rom&n comiterea oricărei ac%iuni sau inac%iuni interzisă de le$e produce un anumit rezultat* cost&nd ie #ntr.1.E CA#1ALITATE Le$ea nr! 1.1.*.1 > 1997 neprevăz&nd producerea unui rezultat material nemi<locit pentru e1isten%a in rac%iunii de contra0andă nu se pune pro0lema 24 . o atin$ere adusă re$imului <uridic vamal ca valoare socială ocrotită de le$e /i rela%iilor sociale a căror des ă/urare /i dezvoltare normală depinde de respectare re$imului <uridic vamal! In rac%iunea de contra0andă este* a/adar o in rac%iune de pericol /i nu una de rezultat* )odul +amal necondi%ion&nd e1isten%a laturii o0iective de producerea unui rezultat material! @rmare imediată a in rac%iunii de contra0andă ? starea de pericol ? su0zistă independent de consecin%ele su0secvente in rac%iunii cum ar i* de e1emplu* neplata ta1elor vamale! 2.#nscris o icial eli0erat de către autoritatea rom&nă competentă să avizeze introducerea sau scoaterea din %ară* ori tranzitarea unor cate$orii de 0unuri! )erin%a este #ndeplinită /i atunci c&nd e1istă o ast el de autoriza%ie* #nsă prive/te 0unuri #ntr. o altă cantitate* o altă valoare sau tip dec&t cele pentru care se solicită importarea* e1portarea* tranzitarea lor prin declara%ie vamală! 2.o stare de pericol* ie #ntr.un rezultat material 12! @rmarea imediată #n cazul săv&r/irii in rac%iunii de contra0andă constă #ntr.

1 > 1997 scopul sustra$erii 0unurilor de la re$imul vamal* ne mai constituind o cerin%ă a laturii su0iective a in rac%iunii de contra0andă rezultă că e1istă in rac%iunea de contra0andă /i atunci c&nd ăptuitorul prevede rezultatul aptei sale* nu.sta0ilirii le$ăturii de cauzalitate #ntre ac%iunea incriminată de le$e /i rezultat* pericolul social rezult&nd e1 re! 2.*. . LAT#RA 3#+IECTIV Forma de vinovă%ie #n cazul săv&r/irii in rac%iunii de contra0andă prevăzută de art! 178 )od +amal poate i at&t inten%ia directă c&t /i inten%ia indirectă! În re$lementarea anterioară* in rac%iunea de contra0andă const&nd #n trecerea peste rontieră prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal de măr uri sau de 0unuri putea i numai cu inten%ie directă* această ormă de vinovă%ie iind determinată de scopul precis al sustra$erii 0unurilor de la re$imul vamal* scop prevăzut /i urmărit de ăptuitori! În re$lementarea Le$ea nr! 1.l urmăre/te* dar acceptă posi0ilitatea producerii lui! În cazul in rac%iunii de contra0andă cali icată prevăzută de art! 17C )od +amal* orma de vinovă%ie poate i numai inten%ia directă* determinată de necesitatea prezentării unei autoriza%ii pentru aceste cate$orii de 0unuri! Hu0 raport su0iectiv* inten%ia cali icată presupune /tiin%a ăptuitorului de a trece peste rontieră a unor cate$orii de 0unuri* #n lipsa autoriza%iei necesare creează o stare de pericol! 2.

.RAC%I#NII . ACTELE PREPARATORII )onstituie acte preparatoare orice activită%i prin acre se produc* se procură mi<loacele sau instrumentele săv&r/irii in rac%iunii de contra0andă* precum /i luarea măsurilor ce se impun #n acest scop 14! Actele preparatorii #n vederea săv&r/irii in rac%iunii de contra0andă sunt incriminate /i sanc%ionate ca o ormă de activitate in rac%ională! Ele capătă relevan%ă penală c&nd in rac%iunea de contra0andă s.'o0ilul cu care ac%ionează ăptuitorul nu este o condi%ie su0iectivă necesară pentru e1isten%a in rac%iunii de contra0andă* servind doar la individualizarea pedepsei /i a altor sanc%iuni de drept penal! >. .E CONTRA+AN.Ă Fiind o ac%iune comisivă inten%ionată* in rac%iunea de contra0andă A art! 178 )od +amal B /i orma cali icată a acesteia A art! 17C )od +amal B implică acte ce comportă o des ă/urare #n timp* parcur$&nd mai multe aze F a actelor preparatorii* tentativa* apta consumată! >.ORME.1.a consumat sau a a<uns #n aza tentativei pedepsită dacă au ost comise de altă persoană dec&t autorul contra0andei! În acest caz* actele preparatorii la săv&r/irea in rac%iunii de contra0andă cad su0 inciden%a le$ii penale ca acte de participa%ie! 28 . MO.1.ALITĂ%I.1. 3ANC%I#NI. >.ORMELE IN.

>.1.*. TENTATIVA

(entativa la in rac%iunea de contra0andă /i contra0andă cali icată se pedepse/te con orm art! 16: )od +amal! (entativa constă #n punerea #n e1ecutare a hotăr&rii de a săv&r/i contra0anda* e1ecutare care a ost #nsă #ntreruptă sau nu /i.a produs e ectul! Eu e1istă tentativă atunci c&nd imposi0ilitatea de consumare a in rac%iunii este datorată modului cum a ost concepută e1ecu%ia 1;! 1; In rac%iunea de contra0andă răm&ne #n aza de tentativă atunci c&nd ăptuitorii sunt prin/i #nainte de a li se permite intrarea #n %ară Asau ie/irea din %arăB de or$anele specializate care e1ecută controlul 0unurilor /i al măr urilor! 5acă contra0andi/tii au ost adu/i #napoi la mal pe c&nd #ncercau să treacă cu 0arca măr uri prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* in rac%iunea a rămas deasemenea #n aza tentativei pedepsi0ilă! 5acă ăptuitorul* trec&nd $rani%a s.a prezentat la punctul vamal de pe teritoriul rom&nesc* descoperirea măr urilor dosite reprezintă aptă consumată /i nu tentativă! )&nd cu ocazia e ectuării controlului vamal sunt descoperite arme* muni%ii* e1plozivi* su0stan%e stupe iante* radioactive sau to1ice ascunse* privită ca tentativă!

>.1.2. CON3#MAREA IN.RAC%I#NII

5es ă/urarea activită%ii in rac%ionale presupune un moment inal c&nd se realizează răul pe care le$ea penală l.a avut #n vedere cu ocazia incriminării acelui apt!

2C

Re eritor la momentul consumativ al in rac%iunii de contra0andă* <urispruden%a s.a pronun%at* #n sensul că atunci c&nd valorile au ost trecute ile$al dincolo de punctul de rontieră* apta constituie in rac%iune consumată 18! În raport cu noua re$lementare privind rontiera de stat a Rom&niei* momentul consumării in rac%iunii se #n ă%i/ează diversi icat #n raport cu natura di erită terestră* luvială sau maritimă a rontierei de stat a Rom&niei! Ast el* apta de contra0andă se consideră consumată c&nd 0unurile sunt trecute e ectiv dincolo de linia rontierei* pentru rontiera de uscat /i de linia talve$ului spre e1terior Ala ie/ireB ori spre interior Ala intrareB* #n cazul luviului 5unăre! În cazul 0unurilor introduse #n %ară de navi$atori* opera%ia de vămuire se #n ăptuie/te prin ormalită%i #ndeplinite succesiv* mai #nt&i la 0ordul navei apoi la sediul vămii! În plus vama des ă/oară* pe raza competen%ei sale* o activitate de suprave$here pentru a descoperi eventualele cazuri de #ncălcare a le$isla%iei vamaleG #n acest scop* reprezentantul vamal veri ică* at&t #n incinta portului c&t /i la por%ile de acces #n ora/* dacă au ost vămuite 0unurile do0&ndite #n străinătate de către navi$atori! Iurispruden%a a considerat #n ast el de situa%ii că in rac%iunea de contra0andă se consumă #n momentul scoaterii 0unurilor din incinta portului* adică din zona #n care se e ectuează controlul vamal 1C! "ractica <udiciară recentă a sta0ilit că in rac%iunea de contra0andă se consumă* #n cazul litoralului 'ării Ee$re odată cu intrarea #n portul deschis tra icului interna%ional la momentul de0arcării 0unurilor #n radă* #n mod ile$al!

27

>.*. MO,ALITĂ%I ,E 3ĂVÂR/IRE A CONTRA+AN,EI

In rac%iunea de contra0andă prezintă două modalită%i normative prevăzute de art! 178 )od +amal /i art!17C )od +amal! Acestor două modalită%i normative le corespunde o varietate de modalită%i aptice* modalită%i prezentate pe lar$ #n (itlul II* cap! III 2Htarea /i dinamica săv&r/irii in rac%iunii de contra0andă 3 ale acestei lucrări!

>.2. 3ANC%I#NI

Hanc%iunea prevăzută de le$ea vamală pentru in rac%iunea de contra0andă Aart!178B este #nchisoare de la 2 la 7 ani /i interzicerea unor drepturi! 5at iind caracterul cali icat al aptei prezentate de art!17C )od +amal* le$iuitorul a instituit o pedeapsă mai $ravă /i anume #nchisoare de la 4 la 12 ani /i interzicerea unor drepturi! În cazul a$ravantei prezentate #n art!17C /i interzicerea unor drepturi )od +amal* sanc%iunea este #nchisoare de la 8 la 18 ani /i interzicerea unor drepturi! "otrivit art!16: )od +amal*c&nd in rac%iunea de contra0andă este săv&r/ită de an$a<a%i sau reprezentan%i ai unor persoane <uridice care au ca o0iect de activitate opera%iuni de import.e1port ori dacă sunt săv&r/ite #n olosul acestor persoane <uridice se poate aplica /i interdic%ia e1ercitării ocupa%iei* potrivit art!C; )od "enal! În cazul #n care trecerea peste rontieră a unor anumite măr uri sau 0unuri constituie in rac%iuni cuprinse #n alte le$i* apta se pedepse/te #n condi%iile /i cu sanc%iunile prevăzute #n acele le$i* dacă sunt mai aspre Aart!162 )od +amal B!

26

Art!162 )od +amal constituie unul din pu%inele cazuri din sistemul dreptului penal rom&n #n care ne a lăm #n prezen%a unei norme divizate* dispozi%iile acestui articol iind considerate norme re eritoare! Aceste dispozi%ii se completează* pe de o parte cu dispozi%iile de incriminare* tra$ere la răspundere penală* cuprinse #n )odul +amal* iar pe de altă parte cu dispozi%iile penale cuprinse #ntr.o le$e specială! 5e e1emplu* Le$ea nr! 111 > 199C privind des ă/urarea activită%ii nucleare pe teritoriul Rom&niei sau Le$ea nr! 16 > 199C privind protec%ia patrimoniului cultural na%ional! 5ispozi%iile care completează norma divizată Aart!162 )od +amal B se numesc norme complinitoare! Eorma de re erire prevăzută la art!162 )od +amal #mpreună cu normele complinitoare ormează o unitate le$ală comple1ă de in rac%iuni* e1cluz&nd aplicarea principiului specialită%ii* al alternativită%ii /i al solidarită%ii* principii ce c&rmuiesc concursul de norme 17! )&nd măr urile sau alte 0unuri care au ăcut o0iectul in rac%iunii nu se $ăsesc potrivit art! 164 )od +amal* ăptuitorul este o0li$at la plata lor #n 0ani! Alături de pedeapsa cu #nchisoarea aplicată pentru apta de contra0andă consemnată sau rămasă #n aza tentativei pedepsi0ilă se aplică #n condi%iile le$ii /i pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi precum /i măsura de si$uran%ă a con iscării măr urilor* 0unurilor sau valorilor care au ăcut o0iectul material al in rac%iunii de contra0andă sau care au ost destinate să a<ute la săv&r/irea in rac%iunii de contra0andă* #n temeiul art! 116* lit! 0* c* e )od "enal! 29 .

E .a* iar contra0anda cali icată un delict de casa a III.RANCE1 Le$isla%ia ranceză16 consideră contra0anda drept un delict de clasa I.22B actelor de contra0andă! În esen%ă* contra0andă constă #ntr.o activitate ilicită prin care măr urile scapă de su0 autoritatea e ectivă a serviciilor vamale! Încadrarea delictelor de contra0andă #n clasa I.1.un mod ile$al constituie import de contra0andă! E1istă delict de contra0andă /i atunci c&nd importul este realizat pe cale le$ală #nchisă #nsă temporar tra icului interna%ional! Evitarea 0irourilor de vamă ără autoriza%ia serviciului vamal constituie deasemenea contra0andă! )ontra0anda pe cale maritimă se produce prin acostarea navelor #n a ara porturilor /i descărcarea rauduloasă a măr urilor! 4: .REPT COMPARAT 1. A3PECTE .a sau a III. art! .12.E .REPT .CAPITOLUL III PROBLEME PROCESUALE ŞI DE DREPT COMPARAT 1. 3I3TEM#L .a! )od +amal rancez rezervă un număr de zece articole Aart! .a* se ace după cum măr urile care ormează o0iectul material al contra0andei sunt li0ere sau puternic ta1ate* sau dimpotrivă sunt interzise la import sau e1port! )odul +amal rancez ace distinc%ie #ntre contra0anda la importuri /i cea la e1porturi! Ast el* orice introducere pe teritoriul vamal intr.a sau a II.a* a II.

a contra0anda cali icată* adică săv&r/ită de mai mult de /ase indivizi sau trei sau mai mul%i #ntre0uin%&nd oricare ar i numărul ăptuitorilor un vehicul cu trac%iune animală sau mecanică* o navă sau o am0arca%iune maritimă ori un vapor luvial! În sistemul de drept rancez sunt considerate delicte /i contraven%iile vamale* iind sanc%ionate ie numai cu amendă* ie cu #nchisoare de la zece zile la o lună /i amendă la care se adau$ă /i con iscarea măr urilor liti$ioase! În ceea ce prive/te tratamentul sanc%ionator al delictelor de contra0andă* acestea se sanc%ionează diversi icat #n raport cu $ravitatea lor* ast el F mai pu%in 41 .1CB consideră delict de clasa a III.Fapta de aterizare #n a ara aeroporturilor vamale constituie contra0andă! La el* orice descărcare de măr uri* precum /i toate trans0ordările rauduloase sunt apreciate ca import de contra0andă! Este considerată* prin asimilare* contra0andă de importuri sustra$erea de măr uri* odată cu vizita serviciului vamal prin utilizarea mi<loacelor de disimulare! În ceea ce prive/te contra0anda la e1port pe cale terestră* acesta constă #n realizarea de e1porturi #n a ara 0irourilor vamale! )onstituie contra0andă de e1porturi pe cale maritimă* scoaterea din port ără mani est /i #m0arcarea rauduloasă a măr urilor #n incinta porturilor sau pe coaste! )&t prive/te contra0anda la e1port pe cale aeriană* constituie apte de contra0andă declararea #n a ara aeroporturilor vamale a unei aeronave av&nd direc%ia spre străinătate! În temeiul art! .18 )od +amal rancez este considerat delict de clasa I contra0anda săv&r/ită de un $rup de trei p&nă la /ase indivizi! Le$isla%ia vamala ranceză Aart! .

E .: repu0licat #n 1974* const&nd #n esen%ă #n introducerea sau scoaterea măr urilor din %ară peste linia vamală* prin eludarea impozitului* deci #n a ara cadrului vamal! 42 .a se pedepse/te cu #nchisoare de la 2 la 1: ani* con iscarea sumelor provenite din in rac%iune /i o amendă cuprinsă #ntre o dată /i de cinci ori suma care reprezintă produsul delictului sau tentativei de contra0andă! În sistemul de drept rancez* pedeapsa privativă de li0ertate pentru delictele de contra0andă se cumulează cu pedeapsa amenzii #n limitele sta0ilite de le$e! (entativa la delictele de contra0andă este asimilată contra0andei consumate /i sanc%ionată #n acelea/i limite prevăzute de le$e pentru in rac%iunea consumată* urm&ndu.*.REPT ITALIAN )adru le$islativ #n cate este incriminată in rac%iunea de contra0andă #n diverse modalită%i normative #l reprezintă )odul le$ilor vamale* art! 261 ? art! 299* din 2: septem0rie 19.se sistemul pari icării pedepselor! 1.sever atunci c&nd măr urile alcătuiesc o0iectul material al contra0andei* nu sunt interzise nici suprata1ate /i mai sever #n situa%ia #n care măr urile sunt dintre cele interzise sau suprata1ate! "edeapsa pentru delictul de contra0andă de clasa I este #nchisoare de p&nă la 4 ani la care se adau$ă con iscarea o0iectului raudei* a mi<loacelor de transport* a o0iectelor care au servit la mascarea raudei! Aceste delicte se sanc%ionează cu amendă e$ală cu valoarea măr urilor* atunci c&nd este cazul măr urilor neinterzise a căror valoare nu depă/e/te 8::: FF! )ontra0anda considerată delict de clasa a II. 3I3TEM#L .

EI ÎN ALTE 3I3TEME .E .REPT Recomandarea A61B12 din 28 iunie 1961 a )omitetului de 'ini/tri ai Htatelor 'em0re ale )onsiliului Europei include #n mod e1pres in rac%iunile vamale #n s era criminalită%ii a acerilor! 44 .Histemul de drept italian19 incriminează /i sanc%ionează recidiva specială #n materie de contra0andă! 5easemenea* tentativa nu numai că este incriminată* dar re$imul sanc%iunilor este cel al pari icării le$ale a pedepselor pentru tentativa de pedeapsă pentru in rac%iunea consumată de contra0andă! Le$ea vamală italian a instituit o prezum%ie de vinovă%ie asupra 0unurilor a late #n zona de vi$ilen%ă vamala* ăptuitorii iind o0li$a%i să acă dovada cu documente le$ale a caracterului licit al ori$inii măr urilor achizi%ionate sau de%inute! Iurispruden%a italiana consideră că in rac%iunea de contra0andă const&nd #n introducerea de măr uri supuse drepturilor de rontieră are un caracter de in rac%iune instantanee* consum&ndu.au plătit ta1ele vamale! 1.se prin trecerea peste linia vamală! )ontra0anda* potrivit <urispruden%ei italiene* nu presupune nuci o #n/elătorie* raudă speci ică* iind su icientă dorin%a de introducere a măr urilor pe teritoriul statului* ără a se e ectua controlul vamal! (ot <urispruden%a a hotăr&t că #n materie de participa%ie* răspund pentru in rac%iunea de contra0andă ără nici o distinc%ie #ntre achizitorii de ori$ine /i cei succesivi* to%i aceia care* chiar #n a ara zonei de vi$ilen%ă vamala* sunt $ăsi%i #n posesia măr urilor străine pentru care nu s.IC#L 3ANC%IONĂRII CONTRA+AN. 3PECI.2.

se su0 nici o ormă tra$erea la răspundere penală a persoanelor <uridice! Hpre deose0ire de sistemul de drept rom&nesc* cele mai multe din sistemele de drept ale statelor don Europa consacră răspunderea penală a persoanelor <uridice2:! Ast el* sistemele de drept ale Austriei* Bel$iei* Greciei* Italiei* lu1em0ur$ului* Elve%iei* respect&nd cu stricte%e re$ula ocieta delui?uere )ate ta * cunosc #n domeniul le$isla%iei economice* a muncii /i antreprizelor* precum /i #n le$isla%ia iscală! O e1cep%ie de la această re$ulă /i anume tra$erea la răspundere penală #n anumite condi%ii /i limite a persoanelor <uridice! Histemul de drept elve%ian permite chiar* ca #n anumite cazuri /i su0 rezerva #ndeplinirii unor condi%ii* să se renun%e la tra$erea la răspundere penală a persoanelor izice* deplas&nd sanc%iunea penală #n #ntre$ime #n s era persoanelor <uridice! În sistemul de drept al "ortu$aliei* in mod e1cep%ional este #n$ăduită răspunderea penală a persoanelor morale pentru aptele reprezentan%ilor care ac%ionează #n numele lor #n domeniu precum cel al criminalită%ii economice* #n materie iscală* vamală* a controlului 0ancar! Histemul de drept suedez* cel din .ările de Ios* precum /i cel al 'arii Britanii au permis instituirea răspunderii penale pentru aptele altuia atunci c&nd sunt #ndeplinite anumite condi%ii! În situa%ia #n care criminalitatea a acerilor* inclusiv #n domeniul vamal* cunoa/te o puternică recrudescen%ă această posi0ilitate nu tre0uie ne$li<ată! 4.Histemul penal rom&n #n vi$oare este construit /i su0ordonat ără e1cep%ie ideii răspunderii penale a persoanelor izice* neadmi%&ndu. .

RAC%I#NII .1.Hpre deose0ire de sistemul de drept rom&nesc* #n care interdic%ia e1ercitării dreptului de a se ocupa o unc%ie sau de a e1ercita o pro esie de natura aceleia de cate s. CON3TATAREA IN.a olosit ăptuitorul pentru săv&r/irea in rac%iunii* este o pedeapsă complementară* #n sistemul de drept rancez interdic%ia pro esională este o pedeapsă principală chiar dacă se aplică alături de pedeapsa cu #nchisoarea! *. A3PECTE PROCE3#ALE *.* lit! a )od procedură penală* să procedeze la luarea de declara%ii de la ăptuitorii /i martorii oculari /i să #ntocmească un proces.Ă In perioada de tranzi%ie pe care o parcur$e Rom&nia* din decem0rie 1969* enomenul de contra0andă a cunoscut o amploare deose0ită! In rac%iunile ce contra0andă sunt constatate #n primul r&nd de către reprezentan%ii autorită%ilor vamale prin natura unc%iilor /i #n #ndeplinirea atri0u%iilor de serviciu! În practica autorită%ilor vamale nu numai persoanele operative din punctele vamale descoperă apte de contra0andă* dar /i lucrătorii din 5irec%ia de Huprave$here /i )ontrol +amal* cu ocazia unor investi$a%ii* veri icări ulterioare! Or$anelor teritoriale de poli%ie le revine deasemenea sarcina descoperirii in rac%iunilor de contra0andă* ie prin ac%iuni individuale* ie or$anizate #mpreună cu orma%iunile de $răniceri* poli%ie de rontieră* or$ane vamale! 5escoperind ast el de in rac%iuni* lucrătorii vamali sunt o0li$a%i* #n temeiul art!21.ver0al despre 48 .E CONTRA+AN.

PRO+LEME . ACTIVITATEA .*.A1Ă. PRO+LEME CE TRE+#IE 3OL#%IONATE ÎN ACE3TĂ .a constatat o e icientă cola0orare #ntre or$anele vamale /i cele de poli%ie! Ast el* #n s era descoperirii de su0stan%e stupe iante* or$anele vamale #ncheie un proces.E CERCETARE PENALĂ.* al!2*4 )od "rocedură "enală* or$anele vamale au dreptul să re%ină corpurile delicte* să procedeze la evaluarea pa$u0elor* precum /i să e ectueze orice alte acte* c&nd le$ea prevede acest lucru! Actele #ncheiate se #naintează procurorului #n cel mult 4 zile de la descoperirea in rac%iunii* dacă le$ea nu dispune alt el! Art! 21.ver0al preliminar* corpurile delicte /i ăptuitorii iind preda%i imediat or$anelor de cercetare ale poli%iei competente să solu%ioneze cauza! @n alt aspect care a rezultat din activitatea practică se re eră la aptul că in rac%iunile de contra0andă sunt descoperite #n multe cazuri de Garda Financiară sau alte or$ane cu atri0u%ii de control! *.ver0ale #ncheiate de aceste or$ane constituie mi<loace de pro0ă! În practică s.E LĂM#RIT 5acă constatarea in rac%iunii de contra0andă se realizează după cum am văzut* at&t de către or$anele de poli%ie teritoriale c&t /i de or$anele vamale sau chiar de alte or$ane cu atri0u%ii de control* cercetarea penală a aptelor de contra0andă 4C .* al! ultim din )odul de "rocedură "enală men%ionează e1pres că procesele.#mpre<urările concrete ale săv&r/irii in rac%iunii* or$anele vamale iind asimilate or$anelor inspec%iilor de stat! În ast el de situa%ii* potrivit art!21.

este o sarcină a lucrătorilor de poli%ie care des ă/oară activitatea de urmărire penală su0 suprave$herea procurorului* potrivit art! 21C.22: )odul de "rocedură "enală21! În această ază a procesului penal cercetarea penală tre0uie să lămurească aspectele privind22 F data /i locul săv&r/irii in rac%iunii de contra0andăG ăptuitorii* calitatea /i contri0u%ia iecăruiaG activitatea ilicită des ă/uratăG modul de or$anizare al ăptuitorilor #n vederea săv&r/irii aptelor ilicite Ainteresează aici rolul asumat de iecare participantBG urmările activită%ii ilicite Apa$u0a produsă* valoarea 0unurilor trecute ile$al peste rontieră* valoarea ta1elor vamale eludate BG orma de vinovă%ie a participan%ilorG e1isten%a concursului de in rac%iuni* măsuri ce se impun pentru e1tinderea cercetării /i #n raport de al%i ăptuitori sau alte apteG cauzele care au $enerat* #mpre<urările /i condi%iile care au #nlesnit /i avorizat săv&r/irea in rac%iunii de contra0andăG "entru a pro0a vinovă%ia ăptuitorilor #n cazul săv&r/irii in rac%iunii de contra0andă* or$anele de cercetare penală ale poli%iei des ă/oară următoarele activită%i F 5ocumentarea cu privire la re$imul vamal /i al des ă/urării activită%ii #n punctele vamale! Interesează cunoa/terea le$isla%iei* a or$anizării sistemului de control vamal* a documentelor privind e1isten%a /i mi/carea 0unurilor care au constituit o0iectul in rac%iuniiG 47 .

ECATĂ Institu%ia competen%ei #n materie penală ordonează repartizarea cauzelor penale pe iecare or$an #n parte* #n raport de atri0u%iile unc%ionale ale acestuia* de natura in rac%iunii* de persoana in ractorului! )ompeten%a penală a ost denumită #n literatura <uridică ca iind s era atri0u%iilor pe care le are de #ndeplinit* potrivit le$ii* iecare cate$orie de or$ane <udiciare #n parte24* sau alt el spus* capacitatea unui or$a de a se ocupa de o anumită cauză penală! 46 . COMPETEN%A .2.se ast el posi0ilitatea dovedirii /i pe această cale a in rac%iunilor săv&r/ite! E ectuarea de perchezi%ii!Hunt vizate 0unurile trecute peste rontieră prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* 0unurile e1pres /i limitativ prevăzute de le$e trecute peste rontieră ără autoriza%ie* alte 0unuri pentru care le$ea sta0ile/te un re$im <uridic la trecerea peste rontieră Ade e1emplu* metalele /i pietrele pre%ioase* 0unuri apar%in&nd patrimoniului na%ional culturalBG 5ispunerea constatărilor tehnico.E =#./tiin%i ice /i a e1per%ilor #n raport de particularitatea cauzei* de metodele /i mi<loacele olosite de contra0andi/tiG Ascultarea #nvinui%ilor sau inculpa%ilor despre activitatea des ă/urată pentru trecerea 0unurilor peste rontieră* metodele /i mi<loacele olosite* unde au ost valori icate sau depozitate 0unurile #n vederea ridicării /i con iscării acestoraG Ascultarea eventualilor martori oculariG Or$anizarea prinderii #n la$rant a celor care comit acte de contra0andă! *.+eri icarea /i ridicarea de #nscrisuri tre0uie să ie o activitate prioritară pentru a se evita ast el* distru$erea* pierderea lor* asi$ur&ndu.

În ceea ce prive/te competen%a #n materia contra0andei* tre0uie avute #n vedere dispozi%iile )odului de "rocedură "enală* art!28 /i art!27* pct!1* lit! a! )on orm art!28 )od de "rocedură "enală 2=udec"toria @udec" 6n prim" in tan5" toate in4rac5iunile: cu e.cep5ia celor date prin le)e 6n competen5a altor in tan5e 3! În art!27* pct!1* lit! a )od de "rocedură "enală se arată că in rac%iunea de contra0andă este de competen%a tri0unalului dacă a avut ca o0iect F arme* muni%ii* materiale e1plozive* sau radioactive! )orel&nd cele două te1te din )odul de "rocedură "enală rezultă că #n prima instan%ă competen%a de solu%ionare a cauzelor penale care au ca o0iect in rac%iunea de contra0andă prevăzută de art!178 )od +amal este de competen%a (ri0unalului! )&nd trecerea peste rontieră prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* de măr uri sau alte 0unuri se realizează #n condi%iile art!C4 din Le$ea nr! 8C > 1992 privind rontieră de stat a Rom&niei Aprin or%ă sau prin atacarea $rănicerilor* poli%i/tilor sau lucrătorilor vamali de către persoane #narmate sau constituite #n $rup #n scopul scoaterii din %ară a unor 0unuri din patrimoniul na%ional cultural sau de valoare deose0ită* a tra icării de arme* muni%ii* materiale e1plozive sau radioactive* a produselor /i su0stan%elor stupe iante* psihotrope ori to1iceB* se re%ine at&t in rac%iunea de contra0andă prevăzută #n art!178 )od +amal* c&t /i in rac%iunea de trecere rauduloasă a rontierei #n orma a$ravată prevăzută de art! C6 din Le$ea nr! 8C > 1992* #n concurs ideal de in rac%iuni! În acest caz* potrivit art!27* pct!1* lit! a )od de "rocedură "enală competen%a de solu%ionare a cauzei #n prima instan%ă apar%ine (ri0unalului! 49 .

numita pre erin%ă le$ală! În situa%ia #n care* #n raport cu criteriile o erite de art!4:* al!1 )od de "rocedură "enală* sunt competente mai multe or$ane sesizate simultan* competen%a revine or$anului <urisdic%ional mai #nt&i sesizat Aart! . )od de "rocedură "enalăB! Atunci c&nd nici unul dintre locurile arătate la art!4:* al!1 )od de "rocedură "enală nu este cunoscut* competen%a revine deasemenea or$anului mai #nt&i sesizat Aart! .8* al! .8* al! 4 )od de "rocedură "enală* #n cazul #n care sunt sesizate simultan mai multe or$ane competente* con orm art!4:* al!1 )od de "rocedură "enală* competen%a teritorială este dată de ordinea re$lementată prin acest articol! În aceste situa%ii operează a/a.8* al! 2 )od de "rocedură "enalăB! În accep%iunea art! 4: al!2 )od de "rocedură "enală* <udecarea cauzelor penale revine instan%ei #n a cărei rază teritorială s.: .a e ectuat urmărirea penală! Atunci c&nd urmărirea penală se e ectuează e către "archetul de pe l&n$ă (ri0unal* cum este cazul in rac%iunii de contra0andă cali icată prevăzută de art! 17C .În vederea realizării <usti%iei* raportarea cauzelor penale pe linie orizontală #ntre or$ane <udiciare de acela/i $rad se ace pe 0aza criteriului teritorial! )ompeten%a teritorială pentru in rac%iunile săv&r/ite #n %ară este sta0ilită de art!4: )od de "rocedură "enală! Art! 4:* al! 1 sta0ile/te următoarea ordine de prioritate pentru determinarea competen%ei teritoriale F locul săv&r/irii in rac%iunii* locul unde a ost prins ăptuitorul* locul unde locuie/te persoana vătămată! 'odul concret de determinare a competen%ei teritoriale depinde de momentul sesizării or$anului <udiciar! "otrivit art! .

1 .)od +amal* procurorul* prin rechizitoriu sta0ile/te căreia dintre instan%ele prevăzute de art!4:* al!1 )od de "rocedură "enală #i revine competen%a de a <udeca! .

se doar la criminalitatea aparentă /i cel le$ală* nu /i la criminalitatea reală! 5e/i* prin ele #nsele statisticile criminalistice nu constituie o cercetare criminolo$ică* ci #nre$istrări de date aptuale* utilizarea speci ică a acestor instrumente a dus la o0%inerea unor rezultate deose0ită2.Ă @n instrument indispensa0il pentru cunoa/terea stării /i dinamicii criminalită%ii #n $eneral* a necesarului de or%e implicate #n prevenirea /i com0aterea criminalită%ii* a costurilor sociale pe care la presupune* #l reprezintă statisticile <udiciare! Ast el pot i o0%inute date importante re eritoare la aptele penale /i ăptuitori din e1aminarea statisticilor o iciale* at&t din domeniul penal* c&t /i din domeniile social /i economic! Rezultatele o0%inute cu a<utorul acestor statistici* sunt relative* re erindu. I STAREA ŞI DINAMICA SĂVÂRŞIRII INFRACŢIUNII DE CONTRABANDĂ 1. PARTIC#LARITĂ%I ALE 3IT#A%IEI OPERATIVE POLI%IENE/TI PE LINIE .! Analiz&nd statisticile privind criminalitatea de la #nceputul anilor 39:* s.2 .E CONTRA+AN.TITLUL II ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND INFRACŢIUNEA DE CONTRABANDĂ CAPITOUL.a constatat o evolu%ie alarmantă a crimei or$anizate! .

a constatat o e1plozie* o diversi icare* a ormelor /i modalită%ilor de săv&r/ire a actelor de contra0andă* comise at&t #n zonele de rontieră* c&t /i la unită%ile vamale interioare sau pe principalele trasee de de luire sau a luire a măr urilor din /i #nspre porturi* aeroporturi* sta%ii )FR cu le$ătură #n transporturile interna%ionale! (oate aceste constatări au determinat o schim0are a concep%iei privitoare la modul de interven%ie antiin rac%ională* precum /i #n iin%area de structuri specializate* cu atri0u%ii 0ine determinate* care să ac%ioneze e icient pentru prevenirea /i com0aterea acestui enomen! Analiza statistică a enomenului de contra0andă a relevat amploarea deose0ită pe care a #nre$istrat.se cu cauze comple1e ce au implicat re%ele de in ractori cu le$ături interna%ionale! In perioada 199:.au realizat transporturi ile$ale de capital #n străinătate* tranzitarea pe teritoriul Rom&niei de produse prohi0ite* sau introducerea /i comercializarea de o0iecte provenite din in rac%iuni comise pe teritoriul altor %ări! .o contra0andă cali icată* mani estată prin trecerea peste rontiera de stat a 0unurilor /i valorilor prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* tra icarea unor o0iecte /i materiale care prin ele #nsele prezintă un $rad sporit de pericol social! La săv&r/irea in rac%iunii de contra0andă au ost atra/i tot mai mul%i a$en%i economici /i unc%ionari ai structurilor de stat cu a<utorul cărora s.1997* situa%ia operativ poli%ienească pe linie de contra0andă a prezentat unele particularită%i! H.4 .5e/i nu reprezintă un aspect cantitativ semni icativ al crimei or$anizate* delicven%a a acerilor constituie din punct de vedere calitativ un se$ment deose0it de important al criminalită%ii or$anizate* <urispruden%a con runt&ndu.

est /i sud. .În zonele de rontieră din nord..au valori icat măr urile introduse #n %ară prin nerespectarea re$imului <uridic vamal! Analiza distri0u%iei28 unui raport de unită%ile vamale #n incintă cărora s.a constatat o solidarizare #ntre contra0andi/tii rom&ni /i cei din %ările vecine* care deseori au reac%ionat violent #mpotriva or$anelor vamale* a $rănicerilor /i lucrătorilor de poli%ie! Htatisticile au scos la iveală aptul că in rac%iunile de contra0andă au ost #nso%ite de cele mai multe ori de acte de corup%ie a personalului vamal* chiar a personalului care asi$ură paza rontierei de stat ori a a$en%ilor economici de la care au ost procurate 0unurile ? o0iect material al contra0andei sau prin care s.au comis actele de contra0andă* au dus la concluzia că din punct de vedere cantitativ* cele mai multe in rac%iuni au ost săv&r/ite la unită%ile vamale terestre* apoi la cele portuare /i #n cele din urmă la cele aeroportuale! Hu0 raport calitativ #nsă* din punct de vedere al $ravită%ii concrete a aptelor penale de contra0andă* ordinea este inversă! "ericolul social al in rac%iunilor de contra0andă comise #n aeroporturi /i porturi A#ndeose0i Aeroportul Interna%ional Otopeni /i "ortul )onstan%aB este mult mai ridicat prin consecin%ele su0secvente pe care unele apte le con%in #n structura lor! .vest ale %ării* contra0anda cu 0unuri /i produse rezultate din dezinte$rarea industriilor /i dislocarea unor unită%i militare din ostele %ări sovietice* precum /i cu produse petroliere A#ndeose0i car0uran%i /i lu0ri ian%iB* a devenit o #ndeletnicire /i principalul mi<loc de realizare a unor venituri ilicite pentru mase #ntre$i de popula%ie situate de o parte /i de alta a rontierei! H.

Această constatare determină o orientare a pro$ramelor de prevenire /i com0atere a enomenului de contra0andă %in&ndu.se cont de speci icul iecărei unită%i vamale! (ot din punct de vedere al distri0u%iei aptelor de contra0andă* cele mau multe s.au #nre$istrat la unită%ile vamale de rontieră /i mai pu%in la cele interioare* acestea din urmă prezent&nd #nsă* o $ravitate sporită! În ceea ce prive/te participan%ii la comiterea aptelor de contra0andă* marea ma<oritate apar%ine v&rste a doua A28.8: de aniB* numai apro1imativ 1:= provenind din r&ndul tinerilor cu v&rste #ntre 16.28 de ani! "e se1e* delicven%a eminină reprezintă un procent minim Acca! 2=B! 5in analiza statistică a participan%ii la comiterea aptelor de contra0andă s.a putut tra$e concluzia privitoare la apartenen%a la o anumită cate$orie socială acelor implica%i* #n săv&r/irea actelor de contra0andă! "erspectiva o0%inerii unor c&/ti$uri #nsemnate ără un e ort izic sau intelectual deose0it* chiar #n runt&nd anumite riscuri* a atras persoane din toate păturile sociale* at&t oameni de avoriza%i economic c&t /i persoane cu o situa%ie materială 0ună sau chiar oarte 0ună! În condi%iile #n care rata medie criminalită%ii #n Rom&nia a avut o tendin%ă de cre/tere p&nă #n 1998* #n ă%i/&nd după această dată o tendin%ă de sta0ilitate #n <urul la 1::: in rac%iuni > suta de mii de locuitori* rata medie a in rac%iunii de contra0andă se situează net su0 acest nivel undeva #n <urul valorii de 21 in rac%iuni de contra0andă > suta de mii de locuitori! )u toate acestea* diminuarea rate medii anuale a criminalită%ii #n domeniul vamal va tre0ui să constituie o prioritate a politicii penale /i vamale* a strate$iei de prevenire a criminalită%ii a acerilor #n $eneral /i a contra0andei #n special!

;8

Hăv&r/irea aptelor de contra0andă a cunoscut o tendin%ă de cre/tere #n perioada imediat următoare evenimentelor din 5ecem0rie 1969* atin$&nd apo$eul #n anii 1994* 199; c&nd* pro it&nd de haosul social.economic /i de imper ec%iunile le$islative au ost comise cele mai multe in rac%iuni! Intrarea #n vi$oare a noului )od +amal A Le$ea nr! 1;1 > 1997 B /i a Re$ulamentului de aplicare a )odului +amal AD!G! C2C > 1997 B a avut ca o consecin%ă imediată diminuarea aparentă a numărului de in rac%iuni de contra0andă! Reducerea cantitativă a enomenului de contra0andă se datorează voin%ei le$iuitorului care a #n%eles să incrimineze ca in rac%iuni de serie statutare Aart!177 in rac%iunea de olosire de acte nereale /i art!176 in rac%iunea de olosire la autoritatea vamala de acte alsi icate B două dintre modalită%ile cu pondere a contra0andei* ast el cum această in rac%iune a ost re$lementată de art!72 din Le$ea nr! 4: > 1976! În realitate #nsă* noua le$isla%ie vamală intrată #n vi$oare peste noapte a z$uduit din temelie sistemul vamal* ne%in&nd seama de realită%ile concrete cu care se con runtă cei implica%i #n des ă/urarea opera%iunilor vamale! Implementarea sistemului in ormatic vamal inte$rat AHJ)O@5A* $&ndit ca un pas spre pro$res* spre o vamă civilizată* e icientă /i mai pu%in 0irocratizată* #n condi%iile #n care in rastructura /i pre$ătirea operatorilor este de icitară* se constituie #n condi%ii /i #mpre<urări menite să in rac%iunilor de contra0andă! O consecin%ă irească* imediată a necorelării intrării #n vi$oare a noii le$isla%ii vamale cu lipsa de popularizare a le$isla%iei* va i apari%ia unor noi posi0ilită%i de săv&r/irii in rac%iunii de contra0andă /i contra0andă cali icată! avorizeze* să #nlesnească săv&r/irea

;C

*. MO,ALITĂ%I PRACTICE ,E 3ĂVÂR/IRE A IN.RAC%I#NII ,E CONTRA+AN,Ă

Analiza delicven%ei a acerilor #n s era rela%iilor vamale* #n perioada 1969. 1997 a relevat o diversi icare a manoperelor ilicite prin care se introduc sau se scot din %ară cantită%i impresionante de produse* 0unuri industriala de lar$ consum* dro$uri* armament* metale pre%ioase* opere de artă* componente nucleare ără respectarea re$ulilor #n materie! 'odalită%ile le$ale de săv&r/ire a in rac%iunii de contra0andă prevăzute de art!72 din )odul +amal anterior* au #m0răcat mai multe modalită%i aptice! "rima ormă de contra0andă postrevolu%ionară depistată a ost săv&r/ită prin trecerea măr urilor peste $rani%ă* prin punctele vamale* #n unele orme private* nerespect&ndu.se re$lementările <uridice vamale #n vi$oare! "entru plata ta1elor vamale /i a impozitului pe circula%ia măr urilor* precum /i pentru practicarea unor adaosuri comerciale mai mari dec&t cele le$ale* unele irme particulare /i persoane izice au alsi icat documentele le$ale de intrare a măr urilor importate prin #nscrierea unor pre%uri mai mici dec&t cele reale* la punctele vamale rom&ne/ti* importatorii prezentau alte acte dec&t cele emise de e1portatori* cu pre%uri de achizi%ie de ;.8 ori mai mici! Ast el #n septem0rie 199: ? martie 1991 patronul irmei '@H(AEG I'"E- H!R!L! din Re/i%a a introdus #n %ară* prin vama Giur$iu* cu documente vamale alsi icate măr uri de (urcia #n valoare de 79*8 milioane lei! "rin diminuarea pre%ului de cumpărare a%ă de cel real

;7

6 .au introdus ast el #n Rom&nia cantită%i impresionante de %i$ări valori icate ile$al ără plata ta1elor vamale /i a accizelor a erenteG pentru acoperirea acestor manopere rauduloase se utilizează /tampile alse care con irmă ormal opera%iunea de vămuire! Procedeul 4olo irii unor 4irme 4antom" sau care se des iin%ează imediat după e ectuarea unor importuri masive de mar ă* #n scopul sustra$erii de la plata ta1elor vamale* a accizelor /i a impozitului pe pro it! )ontra0andi/tii introduc #n %ară cu di erite mi<loace de transport* declar&nd la intrarea #n %ară că măr urile sunt destinate acestor irme ine1istente* iar vămuirea urmează a se ace la vămile interioare de la sediul irmelor respective! )ei care realizează transportul #n ast el de condi%ii #nchiriază depozite #n care măr urile sunt descărcate /i rev&ndute rapid* ără a se plăti ta1ele vamale /i accizele a erente! În momentul #n care or$anele de control .practicat* patronul irmei nu a plătit ta1ele vamale #n valoare de 24!179!428 lei* impozitul pe circula%ia măr urilor #n valoare de 18!629!47C lei! )unoscută su0 numele de metoda du'lei 4actur"ri sau metoda u'4actur"rii* această modalitate de trecere a 0unurilor peste rontiera de stat a Rom&niei a ost săv&r/ită cu deose0ire pentru #ncălcarea dispozi%iilor cuprinse #n Ordinul nr!!17C > 199C al 5irec%iei Generale a +ămilor! O altă modalitate oarte des #nt&lnită #n practică o constituie prezentarea declara%iilor vamale alse! Această metodă comportă două procedee F Procedeul tran9it .contra0andi/tii declară măr urile din mi<locul de transport ca iind #n tranzit vamal* dar #n realitate măr urile nu mai sunt scoase din %ară* iind valori icate ără plata ta1elor vamale! În acest mod au procedat contra0andi/tii care au săv&r/it contra0andă de cea mai mare amploare p&nă #n prezent! H.

9 .veri ică destina%ia măr urilor constată ine1isten%a acestor documentelor /i implicit a măr urilor rapid valori icate! irme antomă* a "entru a 0ene icia #n mod ile$al de anumite acilită%i vamale A sta0ilite pe 0ază unor acorduri 0ilaterale sau multilaterale ori pe 0ază de reciprocitateB* unii impostori prezintă certi icate de ori$ine a măr urilor alse! 5e e1emplu* un asociat a irmei HIE)O'" H!R!L! din Bucure/ti a introdus #n %ară* cu scutire de ta1e vamale 4::!::: sticle vodcă pentru care a prezentat un certi icat de ori$ine als* ca provenind din Repu0lica 'oldovaG s.A I'"OR( .199C pro it&nd de controlul de icitar e ectuat de Administra%ia Financiară* nu au ost respectate prevederile Le$ii nr!41 > 199: . E-"OR( H!R!L! din )lu< Eapoca care a ost depistat #n timp ce #ncerca să scoată din %ară lemn semi a0ricat* neadmis la e1port* #nscriind #n documente elemente pentru lăde%e din lemn de a$! )ontra0anda prin trecerea peste rontieră cu documente vamale privind alte 0unuri se săv&r/e/te ie prin consemnarea #n documentele vamale a altor măr uri /i coruperea vame/ilor pentru ca ace/tia să nu mai e ectueze controlul vamal* ie prin 2procedeul capac3! Acest procedeu constă #n consemnarea #n documentele vamale că se transportă măr uri pentru care ta1ele vamale sunt mici* #n realitate mi<locul de transport iind #ncărcat cu mar ă pentru care ta1ele vamale sunt ridicate! "entru a #n/ela vi$ilen%a vame/ilor o parte din 0unurile consemnate #n documentele vamale sunt a/ezate ast el #nc&t să mascheze #ncărcătura! În perioada 199:.a creat ast el un pre<udiciu de C:!:::!::: lei* echivalentul ta1elor vamale neachitate! Eumeroase irme particulare au e1portat cu documente vamale alse* măr uri interzise la e1port sau contin$ente! Este cazul patronului irmei I(ALIA )O'"E(EE.

privind trans ormarea asocia%iilor amiliale constituite #n 0aza 5ecretului nr! 8. > 199:* #n societă%i cu răspundere limitată sau #n alte tipuri de societă%i prevăzute #n nomenclatorul Le$ii nr!41 > 199:! Alteori* contra0andi/tii #n complicitate cu vame/ii au schim0at re$imul vamal al unor autoturisme sau cate$orii de măr uri importate! În documentele vamale se consemna că importurile se realizează pentru anumite persoane izice pentru care se practica un tari vamal redus* #n realitate importurile iind contractate de societă%i comerciale care ar i tre0uit să plătească tari e vamale ma<orate! În acela/i sens* #n perioada men%ionată s.au creat le$ături in rac%ionale #n unită%ile vamale prin coruperea personalului vamal* recur$ la 8: .a realizat contra0andă cu ma/ini importate de către societă%i de 0ine acere* special #n iin%ate #n acest scop* societă%i care se 0ucură de anumite acilită%i vamale! @lterior acestea erau date #n olosin%ă unor persoane izice! 5elicven%a a acerilor a atras #n s era sa pe unii administratori* patroni sau asocia%i ai unor societă%i comerciale cu capital privat care au emis cecuri ără disponi0il la tras! )ei #n cauză au pro itat de perioada #n care vama accepta achitarea ta1elor vamale cu asemenea titluri ără con irmarea 0ăncilor! Ki #n prezent se olosesc /tampile alse pentru atestarea con irmării de către 0ănci a e1isten%ei 0anilor #n cont! Relevant #n acest sens este cazul cetă%eanului iranian D!5! patron al irmei 'EGALO"OLIH din Bucure/ti care a importat #n ianuarie 1998 %i$ări #n valoare de 218!:::!::: lei* e ectu&nd plata ta1elor vamale a erente cu două cecuri cu limită de sumă ără a avea disponi0ilul #n cont! )ontra0andi/tii cu e1perien%ă in rac%ională sau care /i.

uri de %i$ări au diminuat ta1ele vamale cu ./i des ă/oară activitatea #n acele zone li0ere pe 0aza cărora se solicită /i o0%ine indi$enizarea măr urilor respective! În acest mod ta1ele vamale sunt diminuate da la 1: p&nă la 18 ori! Ast el au procedat A!R! /i L!H! asocia%i #n cadrul irmei LO(@H H!R!L! care* #n 199C* #n urma importului a .a valori icat prin intermediul altor irme din %ară ără plata impozitului pe circula%ia măr urilor! "entru #ncasarea $aran%iei valutare depuse pentru #nchiderea carnetelor (IR ce au #nso%it mar a pe timpul transportului* '!H! a olosit /tampile alse de con irmare a vămuirii! "entru asi$urarea e1tinderii /i diversi icării modalită%ilor de e ectuare a comer%ului e1terior* unc%ionează sau sunt #n curs de amena<are zone li0ere destinate schim0ului interna%ional de măr uri #n porturile Hulina* Giur$iu* )onstan%a* 5ro0eta (urnu.:7!:6!199C a introdus #n %ară ără plata ta1elor vamale măr uri #n valoare de 8:!:::!::: lei pe care le.Heverin /i zonele de rontieră Arad /i (imi/oara! "entru eludarea ta1elor vamale contra0andi/tii #ncheie contracte pentru import de măr uri cu di eri%i a$en%i economici străini care.48: 0o1.*4 miliarde lei! 81 .sustra$ere de la opera%iunile de vămuire a măr urilor introduse prin punctele vamale* specul&nd perioadele de mare a$lomera%ie! "articipan%ii la acest $en de criminalitate se olosesc pentru #nchiderea carnetelor (IR care au #nso%it mar a pe timpul transportului de /tampile vamale alse sau nu declară la intrarea sau ie/irea din %ară 0unuri de valoare oarte mare dar reduse ca dimensiuni* importante sume de valută! Este ilustrativă #n acest sens spe%a privind pe '!H! patron al irmei FLA'IEGO H!R!L! din Bucure/ti care #n perioada :4!:7!1998.

! )ei care treceau #n Iu$oslavia erau #n ma<oritate rom&ni* #n condi%iile #n care cetă%enii s&r0i erau o0li$a%i la ie/irea din %ară să plătească 4: mărci > persoană* 7: mărci > autoturism /i 18: mărci > autocar! Autorită%ile rom&ne au con iscat #n această perioadă cantită%i importante de car0uran%i* transportul acestora realiz&ndu.au #nre$istrat 9:: de tentative de a a<un$e ile$al la instala%iile nucleare* iar #n 7:: de cazuri* lucrătorii de acolo au #ncercat să v&ndă ile$al materiale radioactive* ceea ce denotă 82 .În cadrul aceste metode ca ormă de eludare a re$imului <uridic vamal se olose/te 2conte ta5ia3 #n care se solicită acceptarea valorii din documentul prezentat! Em0ar$oul impus Iu$oslaviei prin Rezolu%ia OE@ nr!7.199.2 > 1991 a reprezentat pentru rom&nii mai nevoia/i din vestul %ării /i nu numai* una din posi0ilită%ile de #ntre%inere a amiliei* #n condi%iile tranzi%iei! (ra icul cu 0enzină dar /i cu alte produse de lar$ consum Amateriale de construc%ii* produse alimentare* etc!B a atins cote alarmante #n perioada 1994.a mani estat din plin #n această perioadă /i prin trecerea peste rontieră* ără autoriza%ie* a armelor* muni%iilor* materialelor e1plozive sau radioactive dezmem0rării @!R!H!H! /i ca urmare a con lictelor armate din Iu$oslavia! )onsiderată ca cea mai mare mani estare de la s &r/itul răz0oiului rece* contra0anda cu materiale radioactive reprezintă o a acere ilicită lucrativă cresc&ndă* cu toate că #n ultimul timp a scăzut recven%a ei! Autorită%ile ruse au dat pu0licită%ii aptul că #n ultimii . ani s. se at&t pe apă cu am0arca%iuni ale unor persoane izice sau ale unor societă%i comerciale din zona de rontieră* c&t /i cu cisterne )!F!R! sau auto! 5elicven%a #n domeniul a acerilor vamale s.

a con runtat cu numeroase apte de contra0andă av&nd ca o0iect ast el de produse! In ractorii au olosit #n acest scop o $amă variată de procedee* pro it&nd #n primul r&nd de modalitatea de e ectuare a controlului vamal prin sonda< pentru evitarea a$lomera%iei #n punctele vamale! Ast el* #n ziua de 2:!:9!1997* la "unctul de control pentru trecerea rontierei )urtici* la ie/irea din %ară a trenului rapid 5A)IA* care se deplasează pe ruta Bucure/ti ? +iena* poli%i/tii /i vame/ii care e ectuau controlul pa/apoartelor /i a măr urilor l.au depistat pe +!F!* acesta av&nd pe undul unei saco/e doi saci de voia< introdu/i unul #n celălalt! În iecare sac* su0 #ntăritură din spate e1ista un pachet str&ns le$at cu 0andă adezivă care con%inea un pra de culoare maro deschis! )ele două pachete #n $reutate de 8*2C: L$ au ost supuse veri icării cu trusa EAR)O(EH(* rezult&nd că respectiva su0stan%ă are caracteristicile heroinei! @n se$ment cu un $rad mai ridicat de pericol social #l reprezintă sustra$erea de la opera%iunile vamale săv&r/ită de una sau mai multe persoane #narmate sau constituite #n 0andă! H.a constatat o tentativa de or$anizare sistematică a unor $rupări de persoane #n vederea trecerii peste rontieră prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal! Această modalitate de săv&r/ire a contra0andă a cunoscut o amploare deose0ită #n zonele de rontieră de la $rani%a cu @craina* Repu0lica 'oldova* Iu$oslavia* dar /i cu Bul$aria! 84 .că măsurile de si$uran%ă #n instala%iile nucleare din %ările ostei @!R!H!H! au scăzut oarte mult! )onsiderată %ară de tranzit pentru produsele stupe iante /i psihotrope* Rom&nia s.

)ontra0andi/tii rom&ni /i cei din %ările vecine s.au $rupat #n diverse $rupări in rac%ionale /i procedează la trecerea peste rontieră a 0unurilor ce ormează o0iectul contra0andei olosind condi%iile naturale pe care le o eră zona de rontieră! În vederea săv&r/irii in rac%iunii de contra0andă* $rupurile in rac%ionale s.au dotat cu mi<loace de transport adecvate ? autoturisme de teren* am0arca%iuni cu v&sle sau motor* proced&nd la un schim0 direct de măr uri prin evitarea punctelor vamale! 5e multe ori* aceste $rupuri in rac%ionale au ac%ionat #n or%ă* ripost&nd cu arme al0e sau chiar de oc atunci c&nd au ost surprinse de patrulele $rănicere/ti! Această modalitate de săv&r/ire a in rac%iunii de contra0andă are #ndeose0i ca o0iect material produse petroliere* produse industriale de lar$ consum! Hpeci ic rontierei cu Iu$oslavia sunt materialele de construc%ii /i #n $eneral toate 0unurile necesare reparării pa$u0elor pricinuite de răz0oi! @n loc aparte #n cazuistica enomenului de contra0andă #l ocupă modalitate de săv&r/ire a in rac%iunii prin coruperea vame/ilor! În to%i ace/ti ani* delicven%a a acerilor #n s era vamală a ost #ntre%inută de complicitatea unor lucrători vamali! )orup%ia #n r&ndul lucrătorilor vamali nu este* cu toate acestea o pro0lemă speci ică anilor 39:* #n această perioadă a cunoscut #nsă* o amploare deose0ită ceea ce a determinat luarea unor măsuri speciale! Aspectele privind această modalitate nu sunt chiar pu%ine! Re%inem aici doar două e1emple! In ziua de 28!:4!1997* lucrătorii din cadru poli%iei ora/ului Ee$ru ? +odă* #n cooperare cu lucrătorii din cadru "oli%iei 'unicipiului 'an$alia* #n urma unor in orma%ii di care reie/ea că prin vama Ee$ru ? +odă se introduc măr uri de 8. .

IHG condus de I!"! s.au descoperit că nu erau autentice! Lucrătorul vamal de 26 de ani din 'an$alia #ntocmise declara%ii vamale alse* sustră$&nd prin acest procedeu măr uri #n valoare de 8::!:::!::: lei* cre&nd un pre<udiciu 0u$etului de stat #n valoare de 16:!:::!::: lei prin neplata ta1elor vamale! +ame/ul L!B! a ost de eri "archetului de pe l&n$ă (ri0unalul )onstan%a* urm&nd a i se #ntocmi dosar penal pentru săv&r/irea in rac%iunii de luare de mită /i complicitate la contra0andă! În ziua de 1.:1.!:9!1997* a ost arestat vame/ul H!'! din 5eva! În urma unui contro e ectuat la +ama 5eva* poli%i/tii au constatat că vame/ul cu pricina a pretins /i a primit #n anul 199C di erite sume de 0ani de la mai multe persoane* care ulterior au ost scutite de plata ta1elor vamale pentru autoturismele achizi%ionate #n străinătate! "entru scutirea de ta1e vamale* vame/ul H!'! a olosit adeverin%e de repatriere alse sau documente care apar%ineau altor persoane dec&t cumpărătorilor de autoturisme! În seama vame/ului a ost re%inută comiterea in rac%iunilor de luare de mită* als intelectual /i contra0andă! @na din cele mai in$enioase /i totodată mai pă$u0oase activită%i de contra0andă de pe teritoriul Rom&niei se lea$ă de produsele AEMAJ aduse #n %ara noastră pe ilieră ma$hiară! "e seama micului tra ic de rontieră* uria/e cantită%i de asemenea produse au eludat orice el de ta1e vama /i impozite! Încep&nd din 1998 a #nceput să se deruleze lini/tit un tra ic intens cu produsele irmei AEMAJ pe rela%ia @n$aria ? Rom&nia! Au e1istat două tipuri de contra0andă* unii cetă%eni rom&ni au a<uns pe contra0andă propriu #n @n$aria la depozitele irmei AEMAJ de 88 .contra0andă din (urcia* #n complicitate cu lucrătorii vamali au or$anizat o ac%iune poli%ienească! La controlul atent al documentelor ce #nso%eau 0a$a<ele turi/tilor din autocarul cu numărul de #nmatriculare B).

au ăcut plinul* revenind acasă /i plas&ndu.l practică* c&t /i pentru vame/i /i călăuze! "racticat #n anii 36: de iu$oslavi* care reprezentau cu măr urile lor vestul* după 199: rolul s.a inversat! În $eneral* enomenul de mic tra ic de rontieră se #nlesne/te la $rani%a dintre două %ări #ntre care e1istă di eren%e de pre%uri /i produse cu care se ace tra ic! 8C ./i mar a la #nt&mplare* practic&nd pre%uri cu mult mai mari! O altă cate$orie a ost aceea a rom&nilor #nscri/i drept distri0uitori o iciali* su0 numele adevărat dar cu adresă din @n$aria! Ki unii /i al%ii au trecut la importuri masive de produse* 0ene iciind ie de acilită%ile vamale ale micului tra ic de rontieră* ie de #n%ele$erile directe cu personalul vamal! )hiar /i după #nmatricularea irmei AEMAJ Rom&nia 'arLetin$ H!R!L! cu sediul #n Bucure/ti* contra0andă cu produsele AEMAJ pe linia ma$hiară nu a ost stopată! Firma AEMAJ nu este sin$ura care prezintă acest mod de distri0uire /i des acere a produselor proprii #n Rom&nia! 5intre numeroasele sisteme de distri0uire #nrădăcinate ile$al #n Rom&nia se distin$ F EE(MORN 21OH@A* sistemul H)DMARP din Germania /i mai nou cel al irmei )ALIFOREIA FI(EEHH cu sediul #n (imi/oara! Hemnalarea acestei modalită%i a săv&r/irii in rac%iunii de contra0andă reclamă luarea unor măsuri e iciente de contracarare a unei eventuale e1tinderi a contra0andei din Rom&nia către Bul$aria* 'oldova* @craina! 'icul tra ic de rontieră* ca modalitate de săv&r/ire a contra0andă* constituie o mare a acere* at&t pentru cei care.unde /i.

le con isca mar a! În vestul %ării* em0ar$oul impus Iu$oslaviei a #ncura<at mii de persoane să transporte produse rom&ne/ti pe pia%a acestei %ări! @n caz particular #n reprezintă ce se #nt&mplă la $rani%a cu @n$aria! Aici* produsele alimentare sunt cele care de%in ponderea cea mai mare! O alta caracteristică a acestei vămi este aceea că* cei care cumpără din @n$aria sunt cetă%eni rom&ni* #n timp ce din Rom&nia* cetă%enii ma$hiari nu cumpără nimic* situa%ie pă$u0oasă pentru statul rom&n care pierde ast el valută! 87 .o #n%ele$ere cu irmele din %ara vecină an$a<ează un anumit număr de persoane care să preia mar a! )ei an$a<a%i trec mar a peste $rani%ă #n condi%ii le$ale* vame/ii neput&ndu.le acestora* prin anumite an$a<amente cu vame/ii* posi0ilitatea de a trece #ncărcătura peste $rani%ă! @n mod de or$anizare mai ela0orat se #nt&lne/te #n cazul irmelor care* printr.O altă cauză a enomenului este penuria de anumite tipuri de produse dintr. o %ară sau alta! Fenomenul de tra ic se articulează /i pe di eren%ele de ta1e percepute pe tutun /i alcool #n Estul Europei! În Rom&nia enomenul a apărut la #nceputul anilor 39:* imediat după revolu%ie! 'ăr urile care nu e1istau #n Rom&nia erau aduse din (urcia* unele iind v&ndute pe pia%a din Rom&nia iar altele plecau #n Iu$oslavia sau 'oldova! În principiu* /omerii /i cei care nu se pot #ntre%ine din venitul mic pe care #l au se re$ăsesc pentru cei care practică micul tra ic de rontieră! Htilul de lucru al iecăruia di eră! 5in această a acere c&/ti$ă trei cate$orii de persoane F prima cate$orie #i include pe cei care se duc ca simpli călători /i iau produsele pe care apoi le v&nd #n pia%ăG e1istă o cate$orie de călăuze care se a lă #n le$ătură cu cei care practică micul tra ic de rontieră asi$ur&ndu.

Faptul că statul ma$hiar acordă la ie/irea din %ară 2:= din valoarea produselor cumpărate* dacă acestea depă/esc suma de 28!::: orin%i* reprezintă o acilitate de natură să #ncura<eze pe rom&nii din restul %ării să.se #n noi metode /i procedee de săv&r/ire a contra0andei! 86 ./i acă cumpărăturile #n @n$aria! )el mai olosit punct de rontieră dintre Rom&nia /i Bul$aria este +ama Giur$iu! )ircula%ia prin +ama Giur$iu prezintă unele aspecte particulare a%ă de alte zone! Ast el* <umătate din tra icul Balcani ? Europa este iltrat pe aici! )ircuitul este or$anizat* #n $eneral* #n trenurile interna%ionale care tranzitează Bul$aria venind din (urcia* iar altele care vin chiar din %ara vecină! In$eniozitatea in ractorilor* mani estată #n cele mai diverse domenii ale criminalită%ii se re lectă /i #n s era rela%iilor vamale* o0iectiv&ndu.

iziolo$ic* $enetic* sus%in e1isten%a unor personalită%i care ar avea #nscrise* mai mult sau mai pu%in* #nsemnele crimei* ie #n izionomie* ie #n secre%ia $landelor hormonale* ori #n a0era%iile cromozomiale $enetice! )reatorul acestei orientări este considerat )esaro Lam0rosso care a ormulat ipoteza ata!i mului e!olu5ioni t: potrivit căruia caracterele omului primitiv pot apare la anumite persoane su0 orma unor sti$mate anatomice! 89 .metodice de ordin anatomico.E CA#1ALITATE "entru undamentarea unei politici penale e iciente* #n măsură să asi$ure prevenirea /i com0aterea e icientă a enomenului in rac%ional* cercetarea /tiin%i ică #n criminolo$ie #/i propune identi icare* analiza /i e1plicarea cauzelor criminalită%ii! Analiza criminalită%ii presupune desprinderea de cazul individual /i identi icarea proceselor /i con<uncturilor care se constituie #n cauze /i condi%ii necesare /i su iciente producerii actului in rac%ional! "entru e1plicarea enomenului in rac%ional* #n criminolo$ie s. CONCEPT#L 0ENERAL .se de la a irma%ia care sus%ine că ace/ti actori ar avea un rol determinant #n cauzalitatea comportamentului delicvent* p&nă la ne$area oricărei inciden%e #n acest domeniu! În esen%ă* autorii care men%ionează in luen%a unor elemente ale 0iolo$icului asupra enomenului in rac%ional* #n raport cu orientările teoretico.au conturat mai multe orientări! În cadrul orientării 0iolo$ice2C* locul /i rolul actorilor 0iolo$ici #n apari%ia /i mani estarea enomenului in rac%ional sunt prezentate mer$&ndu.CAP. II CAUZALITATEA 1.

"otrivit lui Lam0rosso* c&nd la o persoană sunt #ntrunite mai multe anomalii* mai ales de natură atavică* acesta ar enomenul in rac%ional un criminal #nnăscut! (eoria ela0orată de Lam0rosso a ost puternic com0ătută de Lacasss$ue* 'anouvrier* (apinard /i Ga0riel (arde care au su0liniat lipsa de undament /tiin%i ic a conceptelor utilizate! O nouă ipoteză de cercetare #n cadrul orientării 0iolo$ice* care a #nlocuit teoria atavismului evolu%ionist* a ost ormulată de Gorin$ care sus%inea o anumită relevan%ă a actorului ereditar #n $eneza criminalită%ii! (eoriile de orientare iziolo$ică atri0uie $landelor cu secre%ie internă Ahipo iză* tiroidă* paratiroidă* $landele se1ualeB /i pe un plan mai lar$ proceselor chimice din or$anismul uman* rolul de cauze principale ale criminalită%ii! Olo Nim0er$* cel mai important reprezentant al teoriei 0iconstitu%ionale* ondatorul teoriei inadaptării sociale a considerat că pentru a descoperi cauzele enomenului in rac%ional este necesar să se studieze personalitatea individului! În criminolo$ia contemporană nu se poate a irma e1isten%a unei rela%ii monocauzale directe #ntre actorii 0iolo$ici /i criminalitate! Orientarea psiholo$ică #n e1plicarea enomenului in rac%ional $rupează principalele teorii criminolo$ice care au #n comun conceptul de personalitate criminală! Aceste teorii sus%in că in ractorii se deose0esc de nein ractori prin dezvoltarea insu icientă* de ormarea sau alterarea structurilor /i unc%iilor psihice! (eoriile de orientare psihiatrică relevă că in ractorii ar enomenul in rac%ional 0olnavi psihic! Factorului psihic I se acordă un loc oarte important #n C: .

crimino$eneză* mer$&ndu.se de la aprecierea rolului său de condi%ie p&nă la pozi%ia e1tremă de cauză principală a criminalită%ii! Orientarea psiholo$ică a criminolo$iei* #n perioada inter0elică a ost dominată de doctrina psihanalitică* av&ndu.l ca principal e1ponent pe Sigmund Freud./i psiholo$ic in erioritatea! Etienne de Greef consideră că personalitatea in ractorului se structurează de. care a #ncercat să demonstreze e1isten%a unei personalită%i antisociale ce %ine de s era psiholo$iei normale! În concep%ia lui Freud* di eren%a dintre in ractor /i nein ractor* s. de in4erioritate! Acest comple1 de in erioritate conduce la săv&r/irea de in rac%iuni* iind o cale prin care individul atra$e aten%ia celorlal%i asupra sa* compens&ndu.a lun$ul unui proces lent de de$radare morală a individului* denumit proce crimino)en: care #l conduce la săv&r/irea in rac%iunilor! C1 .ar situa la nivelul 3upereului! (endin%ele in rac%ionale ar enomenul in rac%ional prezente la to%i indivizii* dar răm&n latente iind controlate /i stăp&nite pe măsura dezvoltării /i trecerii la aza adultă* de către Eu! E/uarea tentativelor de su0limare sau de compensare a con lictelor interioare a individului pot conduce la o inadaptare a acestuia /i* #n inal* poate determina trecerea la actul in rac%ional! Orientarea psiholo$ică e1plică criminalitatea /i prin intermediul comple1ului de vinovă%ie care ar avoriza comiterea crimei #n momentul #n care acest sentiment ar deveni insuporta0il! Alfred Adler ela0orează una dintre cele mai importante teorii psihanalitice care e1plică comportamentul in rac%ional pe 0aza conceptului de comple.

ACTORILOR CRIMINO0ENI Interven%ia oportună /i e icientă este str&ns condi%ionată de #n%ele$erea aptului că dinamica interac%iunii actorilor 0io?psiho.iunii: ori$inea /i dinamica in rac%iunilor* a aptelor antisociale #n ansam0lu* nu pot enomenul in rac%ional rezultatul unui actor monocauzal* ci numai rezultatul interac%iunii tuturor actorilor crimino$eni! *.ICAREA .(răsătura psihică undamentală care permite trecerea la săv&r/irea actului in rac%ional ar enomenul in rac%ional indi eren%a a ectivă a individului! În cadrul teoriilor de orientare sociolo$ică* Lacassa$ue o eră o e1presie plastică a rolului /i locului actorului social #n etimolo$ia criminalită%ii! În viziunea acestuia* societă%ile nu au dec&t criminalii pe care #i merită* mediul social iind clocotul de cultură al criminalită%iiG micro0ul este criminalul* un element care nu capătă importan%ă dec&t #n ziua #n care $ăse/te mediul ce. CLA3I.a a<uns la concluzia că nici unul dintre actorii care stau la 0aza undamentării acestora* luat separat* nu e1plică corespunzător ori$inea mani estărilor deviante* structura /i dinamica lor! "otrivit principiului cone.l va ace să ermenteze! Autorii de orientare sociolo$ică sunt de părere că determinarea criminalită%ii %ine e1clusiv de actorii socio ? culturali* economici* e1o$eni /i că nu e1istă nici o deose0ire #ntre personalitatea in ractorilor /i cea a nonin ractorilor* care să.sociali marca%i de in luen%e criminolo$ice determină o $amă variată de posi0ilită%i prezente /i viitoare ale C2 ./i pună amprenta asupra acestui enomen! Analiz&nd aceste orientări #n criminolo$ie* s.

a constatat că pro$resul economico.mani estării enomenului in rac%ional! )u c&t este mai 0ine cunoscută varietatea acestor posi0ilită%i* /i se intervine preventiv la nivelul iecăreia* cu at&t se reduce riscul săv&r/irii unor noi apte antisociale! O clasi icare a actorilor crimino$eni este di icilă at&t datorită varia0ilită%ii acestora* c&t /i datorită ac%iunii lor con<u$ate! Jean Pinatel27 clasi ică economici* culturali /i politici! 'ul%i criminolo$i /i.social a ost #nso%it de cre/terea criminalită%ii* pe ondul cre/terii masive a mo0ilită%ii orizontale a popula%iei! Koma<ul in luen%ează puternic enomenul criminalită%ii prin scăderea 0ruscă /i e1cesivă a nivelului de trai! "e l&n$ă nivelul de trai scăzut se adau$ă /i dorin%a de #m0o$ă%ire sau de un trai mai 0un* toate acestea #mpin$&nd spre delicven%ă un număr mare de persoane! )rizele economice* a ect&nd produc%ia* nivelul salariilor /i rata /oma<ului au deasemenea un rol important #n crimino$eneză! )re/terea e1cesivă a criminalită%ii #n Europa )entrală /i de Est care parcur$ tranzi%ia către economia de pia%ă /i care se con runtă cu o puternică recesiune actorii crimino$eni #n actori $eo$ra ici* C4 .au mani estat scepticismul cu privire la aptul că mediul $eo$ra ic ar constitui un actor crimino$en relevant la nivelul enomenului in rac%ional! )el mult* actorii de mediu se pot constitui #n circumstan%e care avorizează săv&r/irea in rac%iunilor /i nu #n cauze ale acestui enomen! Între actorii economici considera%i a avea un con%inut crimino$en pronun%at sunt indu/i F /oma<ul* industrializarea* nivelul de trai* crizele economice! 5e/i industrializarea este prin ea #nsă/i un actor de pro$res economic /i social* s.

economică* poate enomenul in rac%ional e1plicată prin impactul acestor actori crimino$eni! 5intre actorii socio ? culturali* #n criminolo$ie interesează #n primul r&nd acei actori care au un rol predominant #n socializarea pozitivă sau ne$ativă a indivizilor /i anume amilia* $radul de instruire /colară* mai mult sau mai pu%in reli$ia* modul de petrecere a timpului li0er* in luen%a mi<loacelor de in ormare #n masă! )a o sinteză a nivelului de cultură /i civiliza%ie ale unui popor* speci icul na%ional* de/i prin el #nsu/i nu este un actor crimino$en* tre0uie luat #n calcul prin prisma temperamentului na%ional pe care #l include* deoarece* #n anumite condi%ii sociale* economice /i politice se poate prevedea tipul de reac%ie socială! In luen%a actorilor politici #n crimino$eneză se mani estă #n două situa%ii deose0ite F revolu%ie /i răz0oi* #n special prin haosul /i anarhia socială /i economică pe care le $enerează! )riminalitatea cunoa/te o adevărată e1plozie at&t #n timpul des ă/urării e ective a evenimentelor revolu%ionare* c&t /i #n perioada de tranzi%ie care urmează! )on orm tradi%iei că aptele antisociale la el ca /i aptele ilicite sunt rezultatul unui proces de interac%iune #ntre personalitatea individului /i situa%ia concretă de via%ă* pentru clari icarea etiolo$iei actului criminal este necesară lămurirea rolului personalită%ii in ractorului* a situa%iei reale #n care se săv&r/e/te apta antisocială /i a mecanismelor psiholo$ice care stau la 0aza trecerii la actul in rac%ional! C. .

sociali ce determină #n mod necesar apte prin care sunt lezate rela%ii sociale prote$uite de le$e! În%ele$erea determinismului cauzal al enomenului in rac%ional poate enomenul in rac%ional acilitată de sesizarea că #n producerea unei #ncălcări a le$ii ac%ionează concomitent o pluralitate de cauze! În cauzalitatea enomenului in rac%ional se #ndeplinesc at&t cauze interne c&t /i e1terne ce vizează diver/i actori anteriori culturali* economici* sociali* <uridici* etc! C8 .psiho.)onceptul de personalitate a in ractorului nu tre0uie #n%eles ca o personalitate predestinată la crimă* #ntre delicven%i /i nondelicven%i nee1ist&nd o di eren%ă de natură* ci o di eren%ă de $rad cu determinare multicauzală! 5eoarece actul in rac%ional este răspunsul pe care personalitatea orientată antisocial #l o eră unei situa%ii determinate* pe l&n$ă personalitate #n $eneza actului in rac%ional este implicată o anumită situa%ie concretă de via%ă! )eea ce di eren%iază in ractorii de nonin ractori este trecerea la săv&r/irea actului in rac%ional* ca urmare a impactului #ntre personalitate /i situa%ia concretă de via%ă! )auza* din perspectiva criminolo$ică* are drept con%inut interac%iunea sau ac%iunea reciprocă* coac%iunea actorilor 0io.

sociali* politici* <uridici* etc! "e ondul trecerii de la economia hipercentralizată la economia de pia%ă* situa%ia economică precară* caracterizată #n $eneral prin recesiune* constituie un actor crimino$en determinant pentru amplitudinea criminalită%ii a acerilor #n $eneral* deci /i a contra0andei! Insta0ilitatea politică a determinat o diminuare drastică a produc%iei de 0unuri* o cre/tere a Ain luen%eiB in la%iei /i /oma<ului* o dezor$anizare a sectoarelor vitale pentru economie! Incapacitatea economiei na%ionale de a produce 0unuri de lar$ consum competitive la nivel mondial a determinat necesitatea realizării unor importuri de măr uri pentru saturarea pie%ei* importuri care s.RAC%I#NII .E CONTRA+AN.I%IILE CARE ÎNLE3NE3C 3ĂVÂR/IREA IN.2.un conte1t deose0it de comple1! "e acest ond se ini%iază* se dezvoltă /i candidează un număr impresionant de a aceri ile$ale* d&nd na/tere enomenului de criminalitate a a acerilor! )ontra0anda #n Rom&nia constituie o componentă importantă a criminalită%ii or$anizate #n domeniul a acerilor* amploarea /i diversi icarea acestui enomen iind cauzate /i #nlesnite de actori economici* psiho.AVORI1EA1Ă /I CON.au ăcut de oarte multe ori cu eludarea ta1elor vamale! CC .Ă La s &r/itul acestui mileniu* activitatea economică a cunoscut o amploare deose0ită* un dinamism ără precedent an$ren&nd un număr din ce #n ce mai mare de state* de sisteme economice #ntr. CA#1ELE CARE 0ENEREA1Ă: ÎMPRE=#RĂRILE CARE .

au dedat la activită%i ilicite* 0unurile ast el o0%inute ăc&nd de cele mai multe ori o0iectul in rac%iunii de contra0andă prin trecerea peste rontieră de stat prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal! Intensi icarea tra icului de măr uri /i persoane este o cauză importantă care avorizează săv&r/irea in rac%iunii de contra0andă! Ee iind le$a%i de un loc de muncă #n condi%iile trecerii #n /oma< sau ca urmare a disponi0ilizării* pro it&nd de rela%iile pe care /i le.E1isten%a unor interdic%ii sau limitări cu privire la importul sau e1portul unor cate$orii de 0unuri* ori impunerea de ta1e vamale ridicate pentru anumite măr uri se constituie #n cauze care $enerează enomenul de contra0andă! Htarea de recesiune a economiei na%ionale caracterizată prin scăderea puterii de cumpărare a monedei na%ionale Ain la%ieB* duce la recrudescen%a in rac%iunii de contra0andă! @n rol important #n cauzalitatea contra0andei #l au actorii psiho.au creat #n r&ndurile vame/ilor* persoanele din aceste cate$orii se or$anizează #n mici $rupuri in rac%ionale e ectu&nd micul tra ic de rontieră cu #ncălcarea dispozi%iilor )odului +amal /i a Re$ulamentului +amal! C7 .sociali* #n primul r&nd #n%ele$erea $re/ită a democra%iei* tendin%a unor persoane de a se #m0o$ă%i imediat! Koma<ul $enerat de criza economică* disponi0ilizarea unor cate$orii lar$i de muncitori au promovat o criză puternică #n rela%iile sociale! "reocupa%i de procurarea mi<loacelor de su0zisten%ă* a la%i #n căutarea unui loc de muncă* o parte din această cate$orie de persoane au ales să muncească #n străinătate! Odată a<un/i aici* s.

o %ară tranzitară pe ruta 0alcanică a tra icului de dro$uri #ntr.o %ară consumatoare* perspectiva o0%inerii unor c&/ti$uri C6 .În comple1ul cauzal al enomenului de contra0andă un rol deose0it de important #n are corup%ia! )oruperea vame/ilor este posi0ilă #n condi%iile unei sla0e stimulări materiale /i morale a acestora* precum /i datorită unor dis unc%ii #n activitatea de selec%ionare a vame/ilor! 5in analiza aptelor penale de corup%ie #n care au ost an$rena%i vame/ii* rezultă că o mare parte a aptelor de corup%ie s.au comis la un moment ie oarte apropiat actului de control* ie #n condi%iile #n care actul de control a ost a0sent o perioadă #ndelun$ată de timp! 'ai mult* activitatea de control a unor vame/i asupra modului de #ndeplinire a atri0u%iilor ce le revin nu au indus /i e1aminarea rela%iilor unor vame/i* de notorietate pe plan local* cu responsa0ilii unor societă%i comerciale* atitudinea unor vame/i #n raport cu $rupurile de persoane ce trec rontiera* modul super icial #n care veri icau documentele vamale ce #nso%eau transporturile de măr uri! 5is unc%ionalită%ilor #n s era activită%ilor de selec%ionare a personalului vamal /i de control a acestuia li se adau$ă #n cauzalitatea delicven%ei din domeniu vamal /i supraa$lomerarea cu sarcini a personalului vamal* ceea ce a dus la e ectuarea unor controale ine iciente* prin sonda<* avoriz&nd ast el săv&r/irea in rac%iunii de contra0andă! E1isten%a unor con licte militare zonale* destrămarea @!R!H!H!* diminuarea controlului la instala%iile nucleare au in luen%at săv&r/irea in rac%iunii de contra0andă cu arme* muni%ii* e1plozivi* su0stan%e radioactive! (rans ormarea Rom&niei #ntr.

sociali* politici ci /i de $radul /i maniera de interven%ie a statului asupra mecanismelor pie%ei li0ere* asupra economiei #n $eneral! Ast el* sistemul de ta1e prea accentuat este considerat ca actor crimino$en! În situa%ia #n care peste 6:= din 0ene icii sunt luate de stat* evaziunea iscală /i contra0anda se dezvoltă uimitor de repede! Interven%ia directă a statului #n domeniul re$lementării stricte a importului /i e1portului prin licen%ele pe care le eli0erează* constituie deasemenea un actor crimino$en! Htudiind crimino$eneza in rac%iunii de contra0andă #n perioada 1969.impresionante din această activitate ilicită* au determinat o cre/tere alarmantă a delicven%ei vamale #n acest domeniu! )riminalitatea a acerilor nu este in luen%ată numai de situa%ia economică* de actori psiho.1997* un rol deose0it de important tre0uie acordat imper ec%iunilor le$islative! @nele acte normative adoptate #ndeose0i după 1992 au lăsat loc unor acte nedorite de interesul social* de săv&r/ire a in rac%iunii de contra0andă! 'en%inerea #n vi$oare* după 1969* a Le$ii nr!4: > 1976* numeroase ordonan%e /i hotăr&ri de $uvern #n domeniul vamal nu au reu/it să creeze condi%iile optime des ă/urării opera%iunilor vamale #n condi%iile permea0ilizării rontierelor! Această stare de apt a determinat ela0orarea unui nou )od +amal care să %ină cont de realită%ile economico.sociale e1istente azi #n Rom&nia* #n vederea compati0ilizării le$isla%iei vamale na%ionale cu cea a %ărilor din @niunea Europeană! Eoua le$isla%ie vamală ALe$ea nr!1.1 > 1997 /i D!G! nr! C2C > 1997B intrată #n vi$oare peste noapte* a surprins pe picior $re/it actorii teatrului de rontieră! C9 .

un actor crimino$en oarte important al in rac%iunilor la re$imul vamal! 7: .G&ndit ca un luidizant al opera%iunilor comerciale /i adoptat la cerin%ele @niunii Europene #n vederea inte$rării Rom&niei #n această structură* noul )od +amal a avut ca prim e ect #n$he%area vămilor pe ondul #ncercărilor* mai mult nereu/ite* de in ormatizare a opera%iunilor de vămuire! (oate aceste e ecte secundare ale schim0ării radicale pe care o produce noua le$isla%ie vamala se constituie #ntr.

#n discursul consacrat lui "rota$oras arată că cel care pedepse/te cu <udecată nu pedepse/te pentru $re/eala comisă ? căci lucrul săv&r/it nu se poate 71 .le #ntr.E PREVENIRE /I COM+ATERE A CRIMINALITĂ%II Hcopul $eneral al criminolo$iei #l constituie undamentarea unei politici penale e iciente* #n măsură să determine prevenirea /i să com0aterea enomenului in rac%ional! Răspunz&nd unc%iei pro ilactice* criminolo$ia studiază datele privind etimolo$ia actului criminal* #n #nlăn%uirea lor lo$ică* transpun&ndu. CONCEPT#L .CAPITOLUL III PREVENIREA SĂVÂRŞIRII INFRACŢIUNII DE CONTRABANDĂ 1.un sistem coerent de măsuri de prevenire /i com0atere a enomenului in rac%ional! Accentul prioritar pus pe prevenirea criminalită%ii este determinat at&t de dinamica #n cre/tere a criminalită%ii* diversi icarea ilicitului penal* sporirea ponderii criminalită%ii cu un $rad sporit de pericol social* c&t /i de e ectul limitat al măsurilor penale represive! Identi ic&nd /i studiind cauzele criminalită%ii* sta0ilind starea /i dinamica acesteia* prevăz&nd evolu%ia cantitativă /i calitativă a enomenului* criminolo$ia evaluează măsurile ce se impun /i ela0orează pro$rame de prevenire a criminalită%ii* de resocializare /i reinser%ie socială a in ractorilor! Paton.

#ndrepta ? ci pentru viitor ca să nu mai repete $re/eala* nici el* nici altul văz&nd că aceste este pedepsit! G. Gassin 26 prevenirea reprezintă orice activitate de politică penală care are ca inalitate e1clusivă limitarea posi0ilită%ilor de apari%ie a unui ansam0lu de acte criminale* ăc&ndu. patru idei undamentale de inesc prevenirea F 1! ceva neconvena0il se săv&r/e/teG 2! acest ceva poate enomenul in rac%ional oprit prin interven%ie umanăG 4! o mare parte a activită%ii de prevenire se situează #n a ara sistemului penalG .! Interven%ia se produce #naintea săv&r/irii aptei neconvena0ile Acaracter proactivB! "revenirea criminalită%ii presupune #n primul r&nd pre#nt&mpinarea săv&r/irii pentru prima dată a cestor ac%iuni sau inac%iuni* pe care societatea le consideră dăunătoare pentru valorile sale* iind sanc%ionate de le$ea penală! 72 . Raiser consideră prevenirea un ansam0lu de măsuri care au ca o0iect speci ic limitarea dimensiunii /i $ravită%ii enomenului in rac%ional* ie prin reducerea oportunită%ilor de a comite in rac%iuni* ie prin in luen%area pozitivă a delicventului poten%ial* a pu0licului #n $eneral! "entru R. Jo nson.le ie imposi0ile* ie mai di icil de realizat* ie impro0a0ile cu e1cluderea a ceea ce decur$e din amenin%area cu pedeapsa! R! Gessin e1clude din s era prevenirii #n sens criminolo$ic* ideea de intimidare decur$&nd din aplicarea unei pedepse! În concep%ia lui E.

În sens strict* prevenirea vizează mai des acele componente care prezintă un $rad de pericol social su icient de mare care să necesite o reac%ie prin mi<loace de drept penal #mpotriva ăptuitorilor! În sens lar$* prevenirea se #ndreaptă #mpotriva tuturor comportamentelor delicvente care pot conduce la săv&r/irea de apte antisociale sanc%ionate de le$ea penală! "revenirea criminalită%ii desemnează ast el* un proces social permanent care presupune aplicarea unui ansam0lu de măsuri cu caracter social* cultural* economic* politic* administrativ /i <uridic destinate să pre#nt&mpine săv&r/irea actelor antisociale* prin identi icarea* neutralizarea /i #nlăturarea cauzelor enomenului in rac%ional! "revenirea criminalită%ii nu #nseamnă doar pre#nt&mpinarea săv&r/irii pentru prima dată a unei in rac%iuni* ci /i #mpiedicarea repetării aptei penale de către acela/i autor* un rol important #n acest sens revenind măsurilor de resocializare /i reinte$rare socială a persoanelor care au comis de<a apte antisociale /i au ost condamnate pentru acestea! O0iectul prevenirii este constituit dintr.un ansam0lu de actori care determină sau avorizează săv&r/irea aptelor antisociale* actori care precedă #ncălcare le$ii penale! Ideea că prevenirea criminalită%ii ar enomenul in rac%ional posi0ilă ără a se ac%iona asupra cauzelor care determină enomenul criminalită%ii este de neconceput deoarece măsurile concrete de prevenire nu pot enomenul in rac%ional orientate #n mod <ust ără o concep%ie clară asupra cauzelor ce determină /i a condi%iilor ce avorizează enomenul in rac%ional! 74 .

"ilias 29 ie su0liniază* cit&ndu. .l pe Aristotel* că prevenirea $enerală se undamentează pe două idei principale F cu c&t pedeapsa prevăzută de le$e este mai severă* cu at&t individul se a0%ine să comită in rac%iuniG . #n lucrarea sa 2Arta retoric" $i arta poetic"3* a evaluat importan%a rolului preventiv al pedepsei* a irm&nd că o persoană comite o crimă atunci c&nd nu se a/teaptă la nici o pedeapsă* ori atunci c&nd avanta<ele o0%inute prin apta prohi0ită precumpănesc #n a%a pedepsei! !. OR0ANI1AREA PREVENIRII CRIMINALITĂ%II E ectul inhi0ator al normei penale /i al pedepsei poten%iale a reprezentat prima modalitate de a pre#nt&mpina săv&r/irea aptelor antisociale! 'odelul clasic de prevenire a criminalită%ii ace distinc%ie #ntre prevenirea $enerală /i cea specială Aprin or%a e1emplului* respectiv ca e ect intimidant al pedepseiB! Filozo ul $rec Platon a propus #nlocuirea ideii retri0utive cu ideea de utilitate socială a pedepsei* con orm căreia scopul sanc%iunii tre0uie să prevenirea $enerală Aprin or%a e1empluluiB /i prevenirea specială! Aristotel. cu c&t aplicarea pedepsei este mai certă* cu at&t individul se a0%ine să comită in rac%iuni! Heveritatea* certitudinea* cele0ritatea pedepsei se adresează unui individ ra%ional /i li0er să alea$ă* care ar putea enomenul in rac%ional intimidat* /i ast el oprit să săv&r/ească in rac%iuni! 7.*.

un ansam0lu de măsuri destinate să #mpiedice săv&r/irea unor apte antisociale de către persoane care au săv&r/it de<a o in rac%iune! "revenirea specială se realizează prin sta0ilirea /i aplicarea unei pedepse mult mai aspre #n cazul recidivi/tilor #n scopul neutralizării acestora pe o perioadă mai mare de timp* ie prin pedepse privative de li0ertate* ie prin măsuri alternative de educare* reeducare* tratament medical* etc! Eoua viziune asupra cauzalită%ii crimei* apar%in&nd scolii pozitiviste de la s &r/itul sec! al -I-. prevenirea situa%ională Aconst&nd #n măsuri a căror aplicare are ca scop reducerea ocaziilor de a se comite in rac%iuniB! În acest mod* prevenirea criminalită%ii nu se mai realizează numai prin măsuri de drept penal! Gassin consideră că* pe l&n$ă prevenirea $enerală /i cea specială* distinc%ia cea mai importantă este una tripartită! Pre!enirea primar"* prin intermediul di eritelor se$mente ale politicii Apolitica socială* economică* culturală* administrativăB tinde să in luen%eze #n sensul limitării* situa%iile crimino$ene /i cauzele pro unde ale criminalită%ii! . 78 .inta principală a acestui tip de prevenire este pu0licul #n $eneral* realiz&nd condi%iile unei socializări economicoase a unei păr%i c&t mai mari a societă%i 0az&ndu.se pe strate$ii de prevenire anteAdelictum."revenirea specială constă dintr.lea pune su0 semnul #ntre0ării rolul pedepsei #n prevenirea criminalită%ii! Or$anizarea prevenirii criminalită%ii a evoluat urm&nd două direc%ii F prevenirea socială Amăsuri a1ate pe actorii sociali care concură la etimolo$ia enomenului in rac%ional BG .

un proces educativ* reeducativ /i de tratament aplicat persoanelor care au ost condamnate penal* viz&nd readaptarea in ractorilor la sistemul de norme /i valori $eneral acceptate de societate* #n scopul reinte$rării sociale a acestora! Modelul itua5ional de pre!enire Asau modelul tehnolo$icB constă #n reducerea oportunită%ilor de săv&r/ire a aptelor antisociale! Acest model are #n vedere poten%ialele victime #ncerc&nd să reducă riscul victimizării! E1istă două cate$orii de măsuri pentru prevenirea situa%ională F 'ăsuri de securitate care ac di icilă comiterea in rac%iunilorG 'ăsuri care in luen%ează costurile /i 0ene iciile celor care săv&r/esc in rac%iuni! Ro#ert P ili$$e.Pre!enirea ecundar" are ca o0iect adoptarea unei politici penale adecvată /i transpunerea ei #n practică* asi$ur&nd prevenirea prin identi icarea timpurie a actorilor crimino$eni /i prin modi icarea acestora! Acest tip de prevenire se #ndreaptă cu predilec%ie asupra unor $rupe de popula%ie care prezintă un risc deose0it de a comite in rac%iuni! "revenirea secundară unc%ionează ca avertizor* unc%ia preventivă iind trans erată eventualelor victime care sunt #nvă%ate cum să evite situa%iile crimino$ene /i cum să se apere de poten%ialii in ractori! "revenirea ter%iară vizează prevenirea recidivei! Este adusă adeseori la re$resiune /i neutralizare! Eu tre0uie #nsă ne$li<ată resocializarea in ractorilor primari! Re ociali9area constă #ntr. #n cadrul G!E!R!E!* e0ruarie 1994 propune trei modele de prevenireF aB Modelul itua5ional centrat pe reducerea conte1telor sociale pro0lematiceG 7C .

! necesitatea e ectuării de cercetări /tiin%i ice pentru cunoa/terea apro undată a pro0lemelor! Lu&nd #n considera%ie lucrările /i concluziile celei de.t rezultat din #m0inarea elementelor celorlalte două modele! În cadrul aceleia/i reuniuni* Elena %arrauri ace distinc%ia #ntre modelul cla ic ? sinteză #ntre versiunea prevenirii utilitariste a scalei clasice /i a pozitivismului* modelul ocial ? #n care o0iectul prevenirii se ampli ică Anu apta concretă* ci condi%iile care duc la săv&r/irea acesteia devin o0iectul privile$iat al preveniriiB /i modelul u)e ti! Atehno.'B Modelul ocial cu caracter )lo'al* prevenirea criminalită%ii reprezent&nd numai un anumit aspect din o0iectivul $eneral urmărit* acela de ameliorare a calită%ii vie%ii! cB Modelul mi.preven%iaB! )onsiliul Europei* prin Recomandarea nr! RA67B19 re eritoare la or$anizarea prevenirii criminalită%ii* sta0ile/te unele principii care să conducă la e icientizarea măsurilor de prevenireF 1! dezvoltarea de politici omo$ene /i coordonate privind preven%ia socială Aacordarea unei aten%ii deose0ite preven%iei situa%ionaleBG 2! ac%iuni la toate nivelele posi0ile* sta0ilirea /i aplicarea măsurilor #n unc%ie de particularită%ile locale /i de necesitatea concentrării asupra unor cate$orii de in ractoriG 4! atra$erea concursului lar$ al colectivită%ii #n #n ăptuirea politicii de prevenire /i coordonare a e orturilor poli%iei /i a altor or$ane specializate #n prevenirea criminalită%iiG .a )on erin%ă a mini/trilor <usti%iei din Europa* precum /i lucrările )omitetului European* 77 .a -I+.

punerea #n ac%iune /i #ncura<area cercetărilor prind un tip anume de criminalitate* cola0orarea cu cei care iau decizii pentru realizarea unei politici antiin rac%ionale ra%ionale* aplicarea pro$ramelor de ormare #n domeniul preveniriiG III! Guvernele să sta0ilească /i să promoveze pro$rame de prevenire re eritoare la pro0lematica criminalită%ii #ntr.re eritoare la cooperarea dintre poli%ie /i popula%ie #n scopul prevenirii criminalită%ii* )onsiliul Europei sta0ile/te /ase mari cate$orii de recomandări F I! Guvernele să includă prevenirea ca misiune permanentă #n pro$ramele $uvernamentale de luptă #mpotriva criminalită%ii să stipuleze o0li$a%ii concrete de ac%iune /i să se asi$ure creditele necesare acestui scopG II! Guvernele să creeze* sus%ină* #ncura<eze pe plan na%ional /i > sau re$ional or$anisme de prevenirea a criminalită%ii av&nd ca atri0u%iiF str&n$erea in orma%iilor re eritoare la criminalitate /i tendin%ele ei* la $rupurile de popula%ie cu risc crescut de victimizareG .un sector $eo$ra ic determinatG I+! Guvernele să promoveze /i să #ncura<eze cercetarea #n domeniul prevenirii criminalită%iiG 76 . coordonarea activită%ii de prevenire a poli%iei /i a celorlalte or$ane specializate #n prevenirea criminalită%ii* atra$erea popula%iei la activitatea de prevenireG .

E CONTRA+AN.E PREVENIRE /I COM+ATERE A .+! Guvernele să ree1amineze /i dacă este cazul* să completeze re$lementările lor <uridice relative la a0ilitările ini%iale* la autorizările periodice* la monitorizarea unor activită%iG +I! Guvernele să ia toate măsurile necesare pentru cooperarea interna%ională #n domeniu prevenirii! În concep%ia lui Gassin criminolo$ia preventivă se 0azează pe F aB ale$erea %intelor preveniriiG 0B ale$erea teoriei criminolo$iceG cB de inirea o0iectivelor preveniriiG dB determinarea modelului preventivG eB necesitatea unei evaluări /tiin%i ice a activită%ii de prevenireG B determinarea autorită%ilor competente pentru a e1ecuta activitatea de prevenire! 2. PO3I+ILITĂ%I .Ă Activitatea de com0atere a criminalită%ii a acerilor* iind o activitate deose0ite comple1ă* comportă a a0ordare multidisciplinară! E icien%a acestei activită%i depinde de maniera #n care le$islativul adoptă actele normative necesare* de elul #n care e1ecutivul adoptă măsurile or$anizatorice de per ec%ionare a cadrului e1istent /i de $radul de implicare a tuturor structurilor a0ilitate de le$e #n reprimarea acestui enomen! 5easemenea* e icien%a activită%ii de 79 .ENOMEN#L#I .

prevenire /i com0atere a criminalită%ii a acerilor a contra0andei depinde de or$anizarea prevenirii pe cele trei niveluri ale oricărei activită%i de prevenire F pre!enirea primar" Aorientată spre modi icarea actorilor crimino$eni B* pre!enirea ecundar" Adirec%ionată spre identi icarea $rupurilor de popula%ie predispuse la acest $en de in rac%iuni B /i pre!enirea ter5iar" A#ndreptată spre #mpiedicarea recidiveiB! "ro0lema prevenirii delicven%ei #n domeniul a acerilor include /i o prevenire activă* #n situa%ie* precum /i luarea de măsuri <uridice* antrenarea /i a altor departamente /i or$anisme ne$uvernamentale pentru o prevenire indirectă! (ranzi%ia pe care Rom&nia o parcur$e spre o economie de pia%ă a produs muta%ii esen%iale #n toate domeniile vie%ii sociale* inclusiv o cre/tere /i diversi icare a criminalită%ii a acerilor! Această situa%ie a impus nevoia unor modi icări a modelelor conceptuale de prevenire /i com0atere a enomenului de contra0andă! Înainte de a se trece la ela0orarea /i punerea #n aplicare a unei strate$ii de prevenire a enomenului de contra0andă* tre0uie realizate următoarele o0iective 4: F 1! )unoa/terea enomenului su0 următoarele aspecte F dimensiunea reală a enomenuluiG ormele concrete de săv&r/ire a contra0andeiG zonele /i perioadele #n care acest enomen atin$e intensitatea ma1imăG prota$oni/tii implica%i #n săv&r/irea actelor de contra0andăG cauzele* condi%iile* #mpre<urările care $enerează /i avorizează dezvoltarea enomenuluiG e ectele pe care le produceG 6: .

- evolu%ia previzi0ilă a enomenului de contra0andă #n raport cu actorii crimino$eni implica%iG 2! Analiza modului #n care este or$anizată /i se des ă/oară activitatea tuturor actorilor de decizie /i e1ecu%ie an$rena%i #n lupta de com0atere a enomenului de contra0andă* din care să reiasă F care sunt structurile operative cu atri0u%ii #n com0aterea enomenuluiG nivelul de pre$ătire de specialitate a celor #ncadra%i #n aceste structuriG rezultatele o0%inute! "arcur$erea acestor două etape ? a cunoa/terii enomenului de contra0andă /i a analizei posi0ilită%ilor concrete de interven%ie ? a<ută cadrele cu putere de decizie de la nivel na%ional /i din teritoriu să sta0ilească o0iectivele unei strate$ii e iciente de com0atere a criminalită%ii a acerilor #n domeniul vamal! "rincipalele or%e implicate #n asi$urarea respectării dispozi%iilor le$ale relative la re$imul vamal sunt F 'inisterul de Interne prin )omandamentul General al Grănicerilor* 5irec%ia Generală de "a/apoarte /i a "oli%iei de Frontieră* 5irec%ia de com0atere a criminalită%ii economico. inanciare* "oli%ia (ransporturi* Bri$ada de com0atere a crimei or$anizate* 5irec%ia de com0atere a corup%iei /i a contra0andei /i 'inisterul Finan%elor prin 5irec%ia Generală a +ămilor! Realizarea unei strate$ii e iciente de prevenire /i com0atere a enomenului de contra0andă presupune o str&nsă cooperare #ntre aceste or%e pe de o parte* /i o cooperare pe plan mai lar$ cu celelalte institu%ii* or$anisme* departamente ale vie%ii 61 .

politice cu rol #n prevenirea indirectăA'inisterul 'uncii /i "rotec%iei Hociale* 'inisterul Educa%iei Ea%ionale* etc!B! Această cola0orare reprezintă unul dintre principiile de 0ază privind or$anizarea /i dezvoltarea activită%ilor de prevenire /i stopare a actelor de contra0andă! @n alt principiu de 0ază #l constituie cola0orarea interna%ională /i luarea #n considerare a recomandărilor ăcute de or$anismele interna%ionale! În acest sens* )omitetul de 'ini/tri ai statelor mem0re ale )onsiliului Europei a ela0orat Recomandarea nr! RA61B12 privind prevenirea criminalită%ii #n a aceri! În con ormitate cu această Recomandare statele tre0uie să ai0ă #n vedere adoptarea unor măsuri suscepti0ile a u/ura depistarea in rac%iunilor #n a aceri* crearea de unită%i /i orma%iuni de poli%ie specializate #n lupta #mpotriva acestui tip de criminalitate* luarea de măsuri care să asi$ure o <udecată penală rapidă /i e icientă* instituirea unor ac%iuni panele a1ate pe pedeapsa privativă de li0ertate* pedepse pecuniare* aplicarea interdic%iei e1ercitării pro esiei cu titlul de pedeapsă principală! Rom&nia a ini%iat /i a participat activ la #nt&lniri 0ilaterale cu statele vecine* scopul declarat iind com0atere e icientă a enomenului in rac%ional cu inciden%ă la re$im <uridic vamal! Administra%ia vamală rom&nă participă #n cadrul Or$aniza%iei 'ondiale a +ămilor la reuniunile or$anizate pe pro0leme cu caracter vamal* #n cadrul su0comitetelor vamale din )omitetele mi1te de asociere la @niunea Europeană /i asocia%ia Europeană de Li0er Hchim0! 62 .social.

7>199C a ost modi icată structura acestei unită%i! 5irec%ia de Huprave$here /i )ontrol +amal este un corp specializat #n prevenirea* com0aterea /i sanc%ionarea raudei de orice natură #n domeniul vamal* urmărind modul de aplicare /i respectare a le$isla%iei privind importul* e1portul /i tra icul realizat de persoane izice /i <uridice pe teritoriul Rom&niei! "&nă la modi icarea intervenită prin D!G! nr! 1.199C* #n cadrul sistemului vamal au ost luate următoarele măsuri suscepti0ile #n noile condi%ii ale situa%iei operative* de #m0unătă%iri F 1! )rearea de structuri speci ice! "rin D!G! nr! 41>1994 a ost #n iin%ată 5irec%ia de Huprave$here /i )ontrol +amal* av&nd ca structuri teritoriale 0ri$ăzi de suprave$here /i control vamal* echipe de lucru speci ice controlului antidro$ #n unită%ile vamale* La0oratorul Antidro$! "rin D!G! nr! 1.au unit e orturile pentru a ace a%ă amenin%ării mereu cresc&nde a contra0andei cu materiale radioactive provenite din ostele %ări sovietice* considerată cea mai mare amenin%are de la s &r/itul răz0oiului rece! La cartierul $eneral al IE(ER"OL a ost ormată o $rupă specializată* din care ac parte reprezentan%i ai poli%iilor din 2. de %ări europene* $rupă care are ca o0iectiv principal com0aterea contra0andei cu materiale radioactive! "entru com0aterea raudelor vamale* #n perioada 199:.7>199C* #n cadrul acestei 5irec%ii a ac%ionat deose0it de e icient Herviciul special de echipe mo0ile! 64 .O aten%ie deose0ită a ost acordată com0aterii terorismului nuclear! Autorită%ile de poli%ie din mai multe %ări din Europa de +est /i de Est* printre care /i "oli%ia rom&nă* /i.

199C* activitatea de suprave$here vamale a ost re$lementată #n anumite limite /i condi%ii care nu erau cu realită%ile situa%iei operative e1istente #n %ara noastră* cu pro0lematica pe care o ridică prevenirea /i com0aterea evaziunilor comerciale de natură vamală! Av&nd #n vedere unită%ile importante ce s. .au produs #n această perioadă #n situa%ia operativă* activitatea de suprave$here vamală tre0uie re$&ndită* ast el #nc&t 6.se reconsiderarea activită%ii acestei structuri /i rea/ezarea ei la locul pe care #l merită #n cadrul or$anismelor de control vamal! 2! Ela0orarea normelor metodolo$ice privind e ectuarea controlului ulterior la a$en%ii economici* e ectuarea controlului la locurile de #ncărcare > descărcare a măr urilor! "rin instituirea controlului la #ncărcarea măr urilor or$anele vamale /i o i%erii de poli%ie specializa%i pe această linie de muncă pot #ntreprinde măsuri preventive e iciente re eritoare la constatarea pa$u0elor materiale rezultate ca urmare a #nt&rzierii e1pedierii măr urilor /i ne#ndeplinirii condi%iilor de si$ilare a mi<loacelor de transport* #ncărcarea unei cantită%i de mar ă peste limitele prevăzute de documentele ce #nso%esc transportul* scoaterea ile$ală peste rontieră de 0unuri destinate contra0andei! 4! Or$anizarea activită%ii de suprave$here vamală! În perioada 199:.7>199C este neavenită* #n viitor impun&ndu.În cei trei ani de unc%ionare* acest Herviciu /i.a dovedit ia0ilitatea ăc&nd depistări spectaculoase /i reu/ind să stopeze activitatea mai multor $rupuri de contra0andi/ti! În aceste condi%ii* des iin%area Herviciului special de echipa<e mo0ile prin D!G! nr! 1.

e1port /i de tranzit* unde e1istă măr uri supuse unui anumit re$im vamal! Acestor imperative le.a produs o #ncălcare a le$isla%iei vamale! Activitatea de suprave$here tre0uie să depă/ească incinta vămilor* să se e1ercite pe #ntre$ teritoriul /i la to%i a$en%ii economici care realizează opera%iuni de import.or$anele vamale să ai0ă dreptul să e1ercite suprave$herea vamală #n toate locurile unde se a lă măr uri plasate su0 un anumit re$im vamal /i #n le$ătură cu care au date /i in orma%ii că s.! )ursuri de instruire a personalului vamal la nivel central /i teritorial pe pro0leme speci ice activită%ii de prevenire /i com0atere a raudelor vamale! Administra%ia vamală va tre0ui să ai0ă #n vedere* ca un element deose0it de important #n lupta pentru prevenirea /i com0aterea in rac%iunilor vamale* #m0unătă%irea numărului /i structurii or$anizatorice a personalului vamal prin 68 .a răspuns #ntruc&tva noul Re$ulament +amal AD!G! C2C>1997B care #n art! 481 de ine/te suprave$herea vamală ca iind orice ac%iune a autorită%ilor vamale #n vederea asi$urării respectării re$ulamentelor vamale /i a altor norme aplica0ile măr urilor a late su0 un anumit re$im <uridic vamal! Re$ulamentul +amal sta0ile/te directivele suprave$herii vamale* modalită%ile de realizare* modalită%ile speci ice de suprave$here #n zonele /i porturile li0ere* precum /i modalită%ile de suprave$here /i control vamal ce se e1ercită #n a ara 0irourilor vamale* de către autoritatea vamală a0ilitată din cadrul 5irec%iei Generale a +ămilor* #n scopul prevenirii* com0aterii /i sanc%ionării raudei #n domeniul vamal pe #ntre$ teritoriul na%ional! (otodată* noul Re$ulament +amal sta0ile/te atri0u%iile /i drepturile ce revin or$anelor vamale* d&nd posi0ilitatea #n iin%ării unor posturi i1e sau mo0ile #n vederea realizării suprave$herii /i controlului vamal! .

vamale /i opera%iunilor ile$ale de import.e1port* tre0uie să ia următoarele măsuri pentru e icientizarea numai pe această linie F 6C .vamal* o i%erii de poli%ie specializa%i pe linia prevenirii /i com0aterii actelor de contra0andă* raudelor valutar. Financiare* 5irec%ia de poli%ie (ransporturi /i Bri$ada de )om0atere a )rimei Or$anizate! @n rol deose0it de important revine unei anumite structuri speci ice din cadrul 'inisterului de Interne /i anume Bri$ada de com0atere a corup%iei /i contra0andei /i unită%ile teritoriale corespunzătoare! Av&nd #n vedere amploarea deose0ită a enomenului in rac%ional prin care se aduce atin$ere re$imului valutar.mărirea numărului de an$a<a%i cu studii superioare* mărirea numărului de an$a<a%i tineri* capa0ili de e ort /i pre$ăti%i să asimileze mai u/or le$isla%ia aplica0ilă #n domeniul vamal! Odată cu implementarea sistemului in orma%ional tre0uie intensi icată activitatea de pre$ătire pro esională #n domeniul in ormatizării! "entru cre/terea activită%ilor vamale un accent deose0it tre0uie pus #n continuare pe per ec%ionarea personalului vamal* selec%ionarea acestuia după criterii ri$uroase care să #nlăture riscul coruperii acestora de către elementele in rac%ionale interesate! "revenirea /i com0aterea enomenului de contra0andă reprezintă un o0iectiv ma<or /i pentru or$anele de poli%ie! Htructurile poli%iene/ti implicate #n prevenirea /i com0aterea enomenului in rac%ional sunt* la nivel central Inspectoratul General de "oli%ie prin 5irec%ia de )om0atere a )riminalită%ii Economico .

se ast el cre/terea e icien%ei muncii! 4! +or i analizate de#ndată /i e1ploatate operativ datele /i in orma%iile re eritoare la actele de contra0andă* opera%iuni ile$ale de import.vamale /i acte de contra0andă se vor sta0ili sarcini concrete termene /i responsa0ilită%i* urmărindu.1! În activitatea de pre$ătire pro esională to%i o i%erii specializa%i pe această linie de muncă vor tre0ui să studieze pe l&n$ă actele normative cu caracter $eneral /i pe cele speci ice acestui domeniu! 2! "e 0aza analizei privind situa%ia evolu%iei operative din unită%ile vamale* locurile /i mediile #n care se comit raude valutar.e1port /i vame/i corup%i! .! Activitatea o i%erilor specializa%i va i orientată spre identi icarea /i tra$erea la răspundere penală a lucrătorilor vamali predispu/i să #ncalce prevederile le$ale privitoare la vămuirea măr urilor #n le$ătură cu contra0andi/tii! 8! +a i analizată temeinicia re%inerii 0unurilor #n vamă de la călători* depozitarea /i $estionarea lor* le$alitatea proceselor ver0ale de contraven%ie #ntocmite de vame/i* #n care aptele penale constatate sunt considerate drept contraven%ii! C! (re0uie ac%ionat pentru identi icarea /i sanc%ionarea persoanelor care alsi ică documentele vamale cu ocazia vămuirii* cele care se valori ică ile$al pe teritoriul Rom&niei* 0unuri a late #n tranzit* persoane care introduc ile$al măr uri #n %ară #n scopul comercializării! O aten%ie deose0ită tre0uie acordată tra icului de arme* muni%ii* stupe iante* 0unuri apar%in&nd patrimoniului na%ional cultural* cetă%enilor rom&ni sau 67 .

media cu privire la cauzele care duc la săv&r/irea raudelor valutar.vamale! 66 .străini constitui%i #n $rupuri in rac%ionale care introduc #n %ară prin contra0andă cantită%i impresionante de %i$ări* ca ea* 0ăuturi alcoolice* precum /i persoanelor care cu 0anii o0%inu%i din v&nzarea măr urilor de contra0andă cumpără importante sume de valută pentru a o scoate ile$al din %ară! 7! (re0uie realizat un schim0 permanent de date #ntre Inspectoratele <ude%ene de poli%ie* orma%iunile de poli%ie economică /i de transporturi* #ntre acestea /i 5irec%ia Generală pentru "a/apoarte /i "oli%ia de Frontieră* )omandamentul Ea%ional al Grănicerilor pentru a acilita identi icarea persoanelor care e ectuează recvent călătorii #n străinătate #n scop de contra0andă! 6! @n rol important #n prevenirea /i com0aterea enomenului de contra0andă revine măsurilor ce tre0uie luate cu ocazia controalelor antevamale* or$anizate pe traseele ce duc spre vămile de rontieră /i controalelor postvamale* e1ecutate pe traseele de de luire a măr urilor /i călătorilor! 9! "entru prevenirea /i com0aterea aptelor de contra0andă ce se comit prevăzut 5unăre* "rut* #n porturi* aeroporturi* pe mi<loacele de transport )FR* ori prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* tre0uie or$anizate #mpreună cu orma%iunile de transporturi activită%i speci ic poli%iene/ti ? razii* controale* perchezi%ii* etc! 1:! )oordonarea activită%ilor de prevenire /i com0atere a enomenului de contra0andă* in ormarea opiniei pu0lice prin mass.

a dorit o armonizare treptată a le$isla%iei vamale rom&ne/ti cu cea comunitară #n perspectiva aderării Rom&niei la @niunea Europeană* le$iuitorul rom&n nu a valori icat #n cuprinsul )odului +amal /i al Re$ulamentului +amal Raportul )omitetului European pentru pro0leme criminale asupra criminalită%ii a acerilor /i nici Recomandarea nr! RA61B12 a )omitetul de 'ini/tri ai statelor mem0re ale )onsiliului Europei cu privire la criminalitatea a acerilor! )um un rol important #n prevenirea criminalită%ii revine e ectului intimidant al pedepsei* le$isla%ia vamală rom&nă cu dispozi%ia penală este suscepti0ilă de #m0unătă%iri #n acest domeniu! Ast el* art! 16: )od +amal dă posi0ilitatea aplicării interdic%iei de a e1ercita ocupa%ia potrivit art! C. )od "enal c&nd aptele prevăzute de art!178. )od "enal nu se poate ace indeterminat! "e de altă parte* pedeapsa complementară a interdic%iei e1ercitării ocupa%iei nu realizează e icien%a scontată #n raport cu nevoile prevenirii $enerale /i speciale din moment ce dă posi0ilitatea celui care a săv&r/it un activitate de 69 .e1port ori #n olosul acestor persoane <uridice! Hu0 raport tehnic* trimiterea la art! C.@n se$ment semni icativ care condi%ionează e icien%a activită%ii de prevenire /i com0atere a oricărui enomenul in rac%ional Ainclusiv contra0andaB #l constituie modul #n care le$islativul adoptă actele normative #n materie /i măsura #n care aceste acte normative sunt corelate cu realită%ile o0iective ce in luen%ează enomenul! 5e/i* prin noua re$lementare s.179 )od +amal sunt săv&r/ite de an$a<a%i sau reprezentan%i ai unor persoane <uridice care au ca o0iect de activitate opera%iuni de import.

a olosit ăptuitorul contra0andei odată cu #nceperea urmăririi penale! În le$ătură cu incriminarea tentativei la in rac%iunea de contra0andă sau contra0andă cali icată Aart! 161 )od +amal B se impune introducerea pari icării le$ale a pedepsei pentru tentativă cu pedeapsa pentru in rac%iunea consumată! (re0uie su0liniată /i redactarea de ectuoasă a art!162 )od +amal #n care se arată că dacă 2trecerea peste rontieră a unor măr uri sau 0unuri constituie in rac%iuni cuprinse #n alte le$i* apta se pedepse/te #n condi%iile /i cu sanc%iunile prevăzute #n acele le$i dacă sunt mai aspre 3! Le$iuitorul nu a precizat care sunt acele 0unuri pentru ca destinatarul acestei dispozi%ii penale să cunoască e1act la ce anume cate$orii de 0unuri ace re erire le$ea! 5in interpretarea li0eră a acestui articol rezultă că numai trecerea peste rontieră a acestor 0unuri constituie in rac%iuni Apluralitatea de apte penaleB sunt aplica0ile acestei dispozi%ii! Ast el cum este redactat* art!164 )od +amal nu răspunde la pro0lema ce se #nt&mplă cu măr urile care au ormat o0iectul vreunei in rac%iuni vamale atunci c&nd aceste 0unuri se $ăsesc! Le$iuitorul rom&n nu a ost deloc receptiv la recomandările privind luarea unor măsuri destinate respectării le$isla%iei vamale cum ar enomenul in rac%ional cumulul amenzii penale cu pedeapsa cu #nchisoarea* tra$erea la răspundere penală a 9: .contra0andă să mai comită /i altele p&nă la răm&nerea de initivă a hotăr&rii <udecătore/ti! E ectele preventive reale ale unei ast el de măsuri s.ar produs dacă le$ea ar enomenul in rac%ional prevăzut o0li$ativitatea luării măsurii interdic%iei de a e1ercitării pro esiei* meseriei sau activită%ii de natura aceleia de care s.

se luarea unor măsuri de ordin social* economic care să elimine sau limiteze rolul actorilor care $enerează acest tip de criminalitate! Această modalitate de prevenire presupune #nsă costuri ridicate! He consideră că #n perioada de tranzi%ie pe care #ncă o parcur$e Rom&nia* perioadă marcată de un puternic declin economic* această modalitate de preven%ie nu este posi0ilă! În măsura #n care un volum mare al opera%iilor de vămuire se vor des ă/ura #n sistem in orma%ional* un rol deose0it de important #n prevenirea /i com0aterea 91 .o re$lementare vamală ar tre0ui prezumate ca provenind din contra0andă Aprezum%ie relativăB! Incriminarea /i sanc%ionarea a unor asemenea apte ar putea răspunde inalită%ii preventive a dispozi%iilor vamale cu caracter penal! "entru prevenirea /i com0aterea contra0andă* instituirea unui re$im sanc%ionator aspru nu este sin$ura solu%ie* impun&ndu.persoanelor <uridice* răspunderea penală pentru altul* #nchiderea sediului sau dizolvarea persoanei <uridice ca măsură de si$uran%ă! Renun%area noului )od +amal la cumulul răspunderii penale cu cea cerută este deasemenea o lacună a le$isla%iei vamale #n vi$oare! Eoul )od +amal nu sanc%ionează apte care potrivit Recomandărilor )omitetului de 'ini/tri al )onsiliului Europei ar tre0ui să se situeze #năuntrul ilicitului penal din domeniu vamal F orice sustra$ere de la orice plată cerută de sistemului vamal* orice inducere #n eroare a autorită%ilor vamale ăcute cu un anumit scop* orice declara%ie care prezintă omisiuni sau date nereale ăcută cu un anumit scop* re uzul de a prezenta documente <usti icative privind 0unurile care #ntr.

raudelor vamale va reveni tehopreven%iei* prin #nlesnirea unor sisteme de securizare a opera%iunilor pe calculator! O piedică #n realizarea unui sistem e icient de com0atere a criminalită%ii #n domeniul vamal o constituie implicarea actorului politic clientelar #ntr.o mai mare sau mai mică măsuri celor care din săv&r/irea aptelor de contra0andă au acumulat o avere imensă! Luarea #n viitor a unor măsuri concrete de prevenire* de contracarare a enomenului de contra0andă tre0uie să %ină seama de acele domenii ale socialului* economicului* <uridicului* politicului #n care apar /i se mani estă cu mai multă or%ă cauzele care determină /i condi%iile care avorizează acest enomen! 92 .

94 .

Panorama marilor i teme contemporane de drept: Ed. /tiin5i4ic" $i peda)o)ic": +ucure$ti 1CH*: p HCACI 17 <<I: 1CCD: p 2*2 16 .a%ia# L"*(i#0 A%ra1 Fi'i2a .In4rac5iuni pre!"9ute 6n le)i peciale: Ed. 11 12 Ed.a I'i$+!u0 R")i!a S. >F1CCD F'"ri# Sa#)u ."r Z'&.#$a/ .I toria Rom&nilor: 1C8D: pa). I: Ed.1 2 4 .Cur de drept penal.i"' .rept !amal: Ed. +ucure$ti: 1C8G: p121 18 le)al: Re!i ta @uridic" DF1CCD: p 18A1H 1C Repertoriu al4a'etic de practic" @udiciar" 6n materie penal": Ed.ieme edition: . Cri +ooE uni!er al: +ucure$ti: 1CC8 E'$#a C($r!iu .rept penal: +ucure$ti: 1C2C G($.A pecte teoretice $i pro'lemele practice pri!ind in4rac5iune de contra'and": Re!i ta În ace t en : a e !edea O!. Proarcadia: +ucure$ti: p 1>1 G($"r*($ Dia!"#$+!u . Giura !u ..r$a#u0 Va+i'$ D"3ri#a#i0 I"a# M"'#ar0 I'i$ Pa+!u0 A'."#iu .&#"iu0 Vi!. C7emarea: Ia$i 1CC2: Nar!i+ Giur*iu . /tiin5i4ic" $i Enciclopedic": +ucure$ti: 1C8G C"+. 0ama: Ia$i 1CC>: J$a# Pra)$' .. Na5ional: 1CC8: p C Aur$' Di#!u ."# S. Continent In ceea ce pri!e$te delictele 6n dreptul penal comparat: a e !edea Ga+..alle9: 1C8D 6 I'i$ T$'$a . Academiei Rom&ne: +ucure$ti 1C81.trapenale: Ed."r R" !a Vi#.In4rac5iuni 6n le)i peciale $i le)i e.i!& P&u#0 G($.i# Bu'ai . 3an a: +ucure$ti 1CC*: G($.a#. B"r"i0 Va'$ri!& La-&r . Ni+.$+!u .In4rac5iunea: Ed.rept @uridic" DF1CCD 9 penal: Ed.i# Bu'ai . Partea )eneral": +ucure$ti 1C8D: O!. B"r"i0 Va'$ri!& La-&r .Con idera5ii pri!ind in4rac5iunea de trecere 4rauduloa " pe te 4rontier" 6n concur cu alte in4rac5iuni: Re!i ta C"#+. Continent <<I: +ucure$ti 1CCD 1: Vi#.irec5ia 0eneral" a V"milor .retto penale: ettime edi9ione: Pado!a 1CG8 Vi!... Carpa5i 1CC8: Craio!a: p 12C G$"r*$ A#.i'& Da#*"r".rept penal: Ed.i!i . În ace t en Va+i'$ Pa2a)"2"'0 Mi(ai P"2"%i!i G($.rept penal: Partea pecial": Mi(a$'a O2ri!a M&r*i#$a#u . Ni+..$5a#i0 G$"r*$+ L$%a++$ur0 B$r#ar) Bau'"! Giu+$22$ D$. **D I"# Su!$a%& .idactic" $i peda)o)ic": +ucure$ti: 1CC8: p *82 Materiale documentare pu e la di po9i5ie de . Continent <<I: +ucure$ti: 1CCD 14 =uridic" >F1CCD: p 22A2> 1..Metodica criminali tic": Ed. B"r"i0 Va'$ri!& La-&r .plica5ii teoretice ale Cod Penal rom&n: Ed. N$+....i'& Da#*"r"-0 Si*5ri$) 6a("#$0 I"# Oa#!$a0 I"+i5 F")"r0 Ni!"'$. Ni+.+a9ele criminolo)iei: Ed.Contra'anda contemporan" a crimei or)ani9ate: Ed. ALL: +ucure$ti: 1CCG: p *8H Vi#.. 28 . .alo9: Pari 1CH> 19 2: 21 22 24 2.rept penal )eneral: ."r$a#u0 Va+i'$ D"3ri#"iu0 I"a# M"'#ar0 I'i$ Pa+!u0 A'$4.Criminolo)ie: Ed..r$a#u0 Va+i'$ D")ri#a#i0 I"a# M"'#ar0 I'i$ Pa+!u0 A'... 8 C 7 C.C.rept penal: Ed.rept penal: Partea pecial": Ed.irec5ia 0eneral" a V"milor: Rapoarte: dare de eam" 4"cute pu'lice de E.rept penal rom&n: Ca a de editur" 3an a: +ucure$ti 1CCD: Maria Za'.In4rac5iunea de contra'and" prin trecerea pe te 4rontier" a unor 'unuri prin alte locuri dec&t cele ta'ilite Da# C'"!".idactic" $i peda)o)ic": E1i' N$*ru . Continent <<I: +ucure$ti: 1CC> I"# N$a*u . .Cur de drept penal: +ucure$ti:1C>1: C"#+.rept penal: !ol.Con idera5ii teoretice $i practice pri!ind in4rac5iunea de contra'and": Re!i ta @uridic" nr.a%ia# L"*(i#0 A%ra1 Fi'i2a .i'& D"#*"r"."r$a#u .a#.rept penal )eneral: deu.i%8 ..Tratat de drept proce ual penal: Ed: Pro 1CC8 Va+i'$ B$r!($+!u 7!"'$!.Not": 6n Re!i ta Rom&n" de drept HF1C88: p D*.

allo9: 1CCI: p >HI Ari+. Ga++i# .Criminolo)ie: Pari : .2C 27 26 29 4: C$++ar$ La13r"++" A LJuomo delic!ente: 1H8G J$a# R$#a. Pentru detaliere: C"+.$'0 P.$' . 6i''ia+: Proce de criminolo)ie: +erna: 1CC1: p >>2.Criminalitatea a4acerilor: Ed. Bau-a. .Trait de droit penal et de criminolo)ie: Teme III: Criminolo)ie: Pari : .i!& V"i!u .allo9: 1CG2 R. Mini terului de Interne: 1CC8 .Arta retoric" $i arta poetic": cap 1*: citat de M.".

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->