Ajutor de stat pentru investitii in retelele de distributie a energiei electrice si gazelor naturale Miercuri, 16 Decembrie 2009 11:49

Comisia Europeana a autorizat o schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor in extinderea si modernizarea retelelor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale, de 28,4 de milioane de euro, ajutoarele urmand a se acorda sub forma de alocari financiare nerambursabile, atat din fonduri comunitare cat si din fonduri nationale.

on!orm onsiliului oncurentei, prin acest program se !inanteaza realizarea de investitii initiale in retelele de distributie de energie electrica si gaze naturale, in scopul reducerii pierderilor de energie, cresterii securitatii in !urnizare, evitarii situatiilor de criza si atingerii per!ormantelor economice si standardelor de calitate solicitate de catre consumatorii de energie"
Pe baza informatiilor oferite de autoritatile romane, Comisia Europeana a apreciat ca aceasta schema contribuie la implementarea unei strategii coerente de dezvoltare a tuturor regiunilor din omania. Prin acest program se finanteaza realizarea de investitii initiale in retelele de distributie de energie electrica si gaze naturale in scopul atingerii performantelor economice si standardelor de calitate solicitate de catre consumatorii de energie. !aloarea maxima a ajutorului de stat ce se poate acorda beneficiarilor este 4"# din costurile eligibile ale investitiilor pentru cei care realizeaza investitiile in regiunea $ucuresti%&lfov si '"# pentru celelalte ( regiuni de dezvoltare. Pentru intreprinderi mici se acorda bonus de 2"#, iar pentru cele mijlocii, bonusul este de )"#. *n beneficiar poate primi maxim 4 milioane Euro+pe proiect si poate primi finantare doar pentru maxim 2 proiecte in cadrul acestei scheme. Consiliul Concurentei precizeaza faptul caproiectele de investitii pot fi realizate in oricare dintre regiunile omaniei si trebuie mentinute minim , ani in locatia respectiva, in cazul intreprinderilor mici si mijlocii, respectiv ' ani in cazul intreprinderilor mari. Potentialii beneficiari sunt proprietarii retelelor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale sau operatorii acestor retele, care detin o licenta si au dreptul de extindere si+sau modernizare a retelelor. Pentru a depune cererile de finantare, agentii economici interesati trebuie sa se adreseze -inisterului Economiei, .rganismul &ntermediar pentru energie. /chema se deruleaza pana la sfarsitul anului 2"),. 0ceasta schema de ajutor de stat, initiata de ministerul Economiei, va fi implementata in aplicarea 0xei prioritare 4 1Cresterea Eficientei Energetice si a securitatii furnizarii in contextul combaterii schimbarilor climatice2 din cadrul Programului .perational /ectorial 1Cresterea Competitivitatii Economice2.

Cum primesti ajutor de stat pentru investitii in energie verde

#tilizarea surselor regenerabile de energie este co!inantata de #$ si de bugetul national potrivit prevederilor art" %& din 'ratatul de instituire a omunitatii $uropene" De asemenea, sc(ema este elaborata in con!ormitate si cu )rogramul operational sectorial

* resterea competitivitatii economice+ si cu 'ratatul de aderare a ,omaniei la #niunea $uropeana" -copul il constituie sprijinirea !inantarii acordate operatorilor economici pentru realizarea investitiilor initiale pentru producerea de energie electrica si termica din surse regenerabile" #tilizarea surselor de energie alternative este prevazuta de domeniul major de interventie 2, *.alori!icarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi+ din cadrul a/ei prioritare 4, * resterea e!icientei energetice si a securitatii !urnizarii in conte/tul combaterii sc(imbarilor climatice+ a )0$"

Sursele regenerabile sunt o prioritate a UE

)otrivit politicii energetice a #$, ponderea surselor regenerabile de energie trebuie sa creasca de la 12, in 2003, la 202 din totalul consumului !inal de energie al #$, pana in 2020" )entru a duce la indeplinire angajamentele asumate si pentru a valori!ica potentialul surselor regenerabile de energie al ,omaniei, -trategia de valori!icare a surselor regenerabile de energie prevede, pentru perioada 200&42010, punerea in !unctiune de capacitati noi de producere a energiei din surse regenerabile cu o putere instalata totala de apro/imativ 441,3 M5 6energie electrica7, respectiv &"214,64 mii tep 6energie termica7, iar pentru perioada 201142013, instalarea unei puteri totale de 19%,0 M5 6energie electrica7, respectiv &"321,1 mii tep 6energie termica7"

Bugetul alocat este de 200 de milioane de euro

8ugetul total estimat alocat sc(emei este de 200 de milioane de euro, pina la s!arsitul anului 2012, suma din care 110 de milioane reprezinta !ondurile europene nerambursabile asigurate prin 9ondul $uropean de Dezvoltare ,egionala, la care se adauga apro/imativ &0 de milioane de euro co!inantare asigurata de la buget".aloarea ma/ima a !inantarii nu trebuie sa depaseasca 302 din totalul c(eltuielilor eligibile" :n cazul intreprinderilor mici, aceasta valoare se majoreaza cu 202, si cu 102 pentru intreprinderile mijlocii" Di!erenta pana la valoarea totala a proiectului se acopera de catre bene!iciar" Acesta trebuie sa aduca o contributie !inanciara de cel putin &02 din costurile eligibile, !ie din resurse proprii, !ie surse atrase, sub o !orma care sa nu !aca obiectul niciunui ajutor public" -c(ema nu se aplica proiectelor ale caror costuri totale depasesc 30 milioane euro" ;umarul estimat al proiectelor este de apro/imativ &00, ceea ce inseamna apro/imativ 100"000 euro pe proiect"

Cine poate beneficia de aceasta schema de ajutor de stat

-c(ema de ajutor de stat se adreseaza operatorilor economici, intreprinderi mari, mijlocii si mici, inclusiv microintreprinderi, din toate sectoarele economice, cu e/ceptia situatiilor care realizeaza investitii initiale in oricare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale ,omaniei":n cadrul acestei sc(eme, nu se acorda sprijin !inanciar pentru urmatoarele obiective:

sustinerea !inanciara a activitatilor de e/port catre terte tari sau catre -tate Membre, legata direct de cantitatile e/portate, de crearea si !unctionarea unei retele de distributie sau pentru alte c(eltuieli curente legate de activitatea de e/port< utilizarea pre!erentiala a produselor nationale in detrimentul produselor importate< ac(izitionarea de ec(ipamente de transport in sectorul transportului"

De asemenea, in cadrul acestei sc(eme nu se acorda sprijin !inanciar pentru proiectele de investitii co!inantate din )rogramul 0perational ,egional si )rogramul ;ational de Dezvoltare ,urala"

Conditii de eligibilitate
)entru ca un proiect sa devina eligibil pentru !inantare trebuie sa !ie intrunite urmatoarele conditii: este inregistrat ca societate comerciala in ,omania potrivit legislatiei in vigoare<

nu se a!la in di!icultate in con!ormitate cu =iniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor in di!icultate< nu are datorii la stat privind plata ta/elor si altor contributii la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugete speciale si bugete locale inclusiv re!eritor la obligatiile de plata privind reesalonarile, con!orm legislatiei nationale in vigoare< demonstreaza ca detine resursele !inanciare necesare pentru implementarea proiectului< in cazul in care acesta este>a !ost subiectul unui ordin de recuperare a unui ajutor de stat ca urmare a unei decizii a onsiliului oncurentei sau a $, ramasa de!initiva si irevocabila< sa justi!ice necesitatea !inantarii proiectului prin ajutor de stat< indeplineste si alte conditii speci!icate in cererea de propuneri de proiecte si ?(idul -olicitantului, care nu aduc atingere prevederilor in materie de ajutor de stat"

REGULAMENT privind ajutorul de stat 3n domeniul industriei carbonifere 4n temeiul art. 2( alin. 5)6 din 7egea concuren8ei nr. 2)+)99:, republicata, ;i ale art. ," alin. 5)6 din 7egea nr. )4,+)999 privind ajutorul de stat, republicata,

Consiliul Concuren8ei adopt< prezentul regulament. &ntroducere Elaborarea unui cadru juridic de reglementare a disciplinei ajutorului de stat reprezint< continuarea procesului de armonizare a legisla8iei rom=ne;ti cu legisla8ia european<, parte a procesului de aderare a om=niei la *niunea European<. /copul autoriz<rii de c<tre Consiliul Concuren8ei a ajutoarelor acordate de c<tre stat sau de c<tre unit<8ile administrativ%teritoriale, din resurse de stat sau din resurse ale unit<8ilor administrativ%teritoriale, 3n domeniul industriei carbonifere este de a urm<ri m<sura 3n care un ajutor de stat este compatibil cu mediul concuren8ial normal existent 3ntr%o economie de pia8<, 3n care pre8urile produselor ;i tarifele serviciilor sunt determinate pe baza cererii ;i ofertei. 0utorizarea de c<tre Consiliul Concuren8ei a ajutoarelor de stat 3n domeniul industriei carbonifere trebuie s< se 3ntemeieze pe o cunoa;tere precis< ;i complet< a m<surilor pe care furnizorul de ajutor de stat inten8ioneaz< a le lua. 0cesta trebuie s< prezinte Consiliului Concuren8ei un raport detaliat, cu informa8ii complete privind ajutoarele de stat directe sau indirecte pe care inten8ioneaz< a le acorda industriei carbonifere, specific=nd temeiul ;i scopul acestor ajutoare, precum ;i leg<tura lor cu un plan de acces la rezervele de c<rbune, respectiv cu un plan de 3nchidere 5acolo unde este cazul6. Conform principiului propor8ionalit<8ii, produc8ia subven8ionat< de c<rbune trebuie s< fie limitat< la ceea ce este strict necesar pentru a contribui efectiv la obiectivele de securitate energetic<. 0jutoarele acordate de stat sunt astfel limitate la acoperirea costurilor de investi8ii sau a pierderilor aferente produc8iei curente, atunci c=nd exploatarea face parte dintr%un plan de acces la rezervele de c<rbune. 0jutoarele de stat destinate s< acopere costurile investi8iei ini8iale permit unit<8ilor de produc8ie, care sunt viabile sau cu ;anse de viabilitate economic<, s< realizeze investi8ii tehnice necesare men8inerii unei capacit<8i de produc8ie competitive. estructurarea industriei carbonifere are repercusiuni sociale ;i regionale majore, determinate de reducerea activit<8ii. *nit<8ile de produc8ie, care nu sunt eligibile pentru ajutor de stat av=nd ca obiectiv men8inerea accesului la rezervele de c<rbune, trebuie, 3n consecin8<, s< aib< posibilitatea s< beneficieze temporar de ajutor de stat 3n vederea amelior<rii consecin8elor sociale ;i regionale antrenate de 3nchiderea acestora. 0cest ajutor de stat va permite, 3n special, posibilitatea de a pune 3n aplicare m<suri adecvate pentru dezvoltarea social< ;i economic< 3n regiunile afectate de restructurare. CAPITOLUL I Dispoziii generale Domeniu de aplicare Ar ! "! # Prezentul regulament are ca obiect stabilirea condi8iilor de acordare a ajutorului de stat 3n domeniul industriei carbonifere, cu scopul restructur<rii sectorului minier. Condi8iile stipulate au 3n vedere> a$ aspectele regionale ;i sociale legate de restructurarea sectorului? %$ necesitatea men8inerii, ca m<sur< de protec8ie, a unei cantit<8i minimale din produc8ia intern< de c<rbune, 3n vederea garant<rii accesului la aceste rezerve. De&iniii Ar !'! # 4n sensul prezentului regulament, se definesc urm<torii termeni> a$ c<rbune % c<rbunele de categorie superioar<, medie ;i inferioar<, de clas< 0 ;i $, a;a

cum este stabilit 3n cadrul /istemului &nterna8ional de Codificare a C<rbunilor, adoptat de Comisia Economic< a @a8iunilor *nite pentru Europa? %$ planul de acces la rezervele de c<rbune % planul 3ntocmit de furnizorul de ajutor de stat, care prevede produc8ia unei cantit<8i minimale de c<rbune indigen, ce trebuie s< asigure garantarea accesului la rezervele de c<rbune? c$ planul de 3nchidere % planul 3ntocmit de un furnizor de ajutor de stat con8in=nd m<suri care se finalizeaz< prin 3nchiderea definitiv< a unit<8ilor de produc8ie de c<rbune? d$ costurile investi8iei ini8iale % costurile de capital fix direct legate de realizarea unei infrastructuri productive sau de echipamentul necesar pentru extragerea c<rbunelui 3n minele 3n func8iune? e$ costurile de produc8ie % costuri legate de produc8ia curent<, calculate conform art. )) alin. 5,6, pentru fiecare unitate de produc8ie 3n parte. 0cestea acoper<, pe l=ng< costurile opera8iilor miniere, ;i pe cele ale opera8iunilor de preparare a c<rbunelui, 3n special sortare, sp<lare ;i calibrare, precum ;i transportul p=n< la punctele de livrare? &$ pierderile aferente produc8iei curente % diferen8a pozitiv< dintre costul de produc8ie al c<rbunelui extras ;i pre8ul de v=nzare al c<rbunelui livrat, rezultat prin acordul liber dintre p<r8ile contractante, calculate pentru fiecare unitate de produc8ie 3n parte? g$ agen8i economici % companii+societ<8i na8ionale ;i societ<8i comerciale care activeaz< 3n industria carbonifer<? ($ unitate de produc8ie % ansamblul lucr<rilor carbonifere subterane sau de suprafa8< ;i infrastructura legat< de acestea, care sunt capabile s< produc< c<rbune brut independent de alte unit<8i de produc8ie, cu respectarea prevederilor din legisla8ia na8ional< referitoare la siguran8< ;i s<n<tate 3n industria extractiv<. A)u orul de s a Ar ! *! # +"$ 0jutorul de stat 3n domeniul industriei carbonifere poate fi considerat compatibil cu un mediu concuren8ial normal, numai dac< sunt 3ndeplinite condi8iile stipulate la cap. && ;i nu exclude acordarea de ajutoare de stat 3n conformitate cu egulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare ;i dezvoltare, egulamentul cu privire la ajutorul de stat pentru protec8ia mediului ;i egulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja8ilor, puse 3n aplicare prin .rdinul pre;edintelui Consiliului Concuren8ei nr. 92+2""2 privind punerea 3n aplicare a regulamentelor Consiliului Concuren8ei, elaborate 3n baza 7egii nr. )4,+)999 privind ajutorul de stat, republicata. +'$ 0jutorul de stat va acoperi numai costurile legate de c<rbunele av=nd ca destina8ie produc8ia de energie electric<, produc8ia 3n cogenerare de energie electric< ;i termic<, de cocs ;i pentru alimentarea furnalelor 3n industria siderurgic<, 3n cazul 3n care exist< astfel de utiliz<ri. CAPITOLUL II Ca egorii de a)u or A!A)u orul de s a pen ru reducerea ac i,i -ii Ar ! .! # 0jutorul de stat de care beneficiaz< un agent economic din domeniul industriei carbonifere, destinat expres pentru acoperirea pierderilor aferente produc8iei curente ale unit<8ilor de produc8ie, poate fi considerat compatibil cu un mediu concuren8ial normal numai dac< 3ndepline;te urm<toarele condi8ii> a$ activitatea unit<8ilor de produc8ie implicate trebuie s< fie parte a unui plan de 3nchidere, al c<rui termen este stabilit cel t=rziu p=n< la data de ,) decembrie 2""(? %$ ajutorul de stat notificat pe tona de c<rbune nu trebuie s< dep<;easc< diferen8a dintre costurile de produc8ie anuale planificate ;i veniturile anuale planificate. 0jutorul de stat efectiv acordat va face obiectul unei regulariz<ri anuale pe baza costurilor ;i a veniturilor reale, p=n< cel t=rziu la sf=r;itul anului care urmeaz< celui pentru care a fost acordat ajutorul? c$ cuantumul ajutorului ton< echivalent c<rbune nu va conduce la un pre8 de

livrare inferior celui practicat pentru c<rbunele de calitate similar< provenind din 8<ri ter8e?

d$ acordarea ajutorului de stat nu trebuie s< conduc< la nici o distorsionare a concuren8ei dintre cump<r<torii ;i utilizatorii de c<rbune? e$ acordarea ajutorului de stat nu trebuie s< determine o distorsionare a concuren8ei pe pie8ele energiei electrice, a produc8iei 3n cogenerare de energie electric< ;i termic<, a produc8iei de cocs ;i de o8el. /! 0jutorul de stat pentru acces la rezervele de c<rbune Ar ! 0! # /e pot acorda ajutoare de stat agen8ilor economici din domeniul industriei carbonifere, conform art. : ;i (, destinate unit<8ilor de produc8ie sau unui grup de unit<8i de produc8ie, cu condi8ia ca ajutorul s< contribuie la men8inerea accesului la rezervele de c<rbune. . unitate de produc8ie poate primi numai unul dintre tipurile de ajutor de stat prev<zute la art. : ;i (, f<r< posibilitate de cumulare. /!"! A)u orul de s a pen ru in,es iia iniialAr ! 1! # +"$ 0jutorul de stat av=nd ca scop acoperirea costurilor investi8iei ini8iale 3n domeniul industriei carbonifere poate fi considerat compatibil cu un mediu concuren8ial normal numai dac< 3ndepline;te cumulativ at=t condi8iile prev<zute la art. 4 lit. c6, d6 ;i e6, precum ;i urm<toarele> a$ agen8ii economici vor 3ntocmi un plan de activitate ;i un plan de finan8are din care s< reias< c< ajutorul de stat acordat proiectului de investi8ii respectiv va asigura viabilitatea economic< a acestora? %$ ajutorul de stat notificat ;i efectiv acordat nu va dep<;i ,"# din costurile totale ale proiectului de investi8ii, care va permite agentului economic respectiv s< ofere pre8uri competitive fa8< de cele practicate pentru c<rbunele de calitate similar< provenind din 8<ri ter8e. +'$ 0jutorul de stat pentru investi8ia ini8ial< se poate acorda fie 3ntr%o singur< tran;<, fie 3n mai multe tran;e anuale, f<r< 3ns< a dep<;i data de ,) decembrie 2")". /!'! A)u orul de s a pen ru producia curen Ar ! 2! # 0jutorul de stat 3n domeniul industriei carbonifere av=nd ca scop acoperirea pierderilor aferente produc8iei curente poate fi considerat compatibil cu un mediu concuren8ial normal numai dac< satisface concomitent at=t condi8iile prev<zute la art. 4 lit. b6, c6, d6 ;i e6, c=t ;i urm<toarele> a$ activitatea unit<8ilor de produc8ie sau a grupului de unit<8i de produc8ie apar8in=nd aceluia;i agent economic trebuie s< fie parte a unui plan de acces la rezervele de c<rbune? %$ ajutoarele de stat sunt acordate agen8ilor economici ;i destinate unit<8ilor de produc8ie sau unui grup de unit<8i de produc8ie care, 8in=nd cont 3n special de nivelul ;i evolu8ia costurilor de produc8ie ;i 3n limita cantit<8ii de c<rbune indigen care trebuie s< fie produs 3n conformitate cu planul prev<zut la lit. a6, asigur< cele mai bune perspective economice. A)u orul de s a degresi, Ar ! 3! # Cuantumul total al ajutorului de stat acordat 3n domeniul industriei carbonifere, 3n conformitate cu art. 4 ;i (, trebuie s< urmeze o tendin8< descresc<toare, cu scopul de a conduce la o reducere semnificativ< a acestuia. @ici un ajutor de stat pentru reducerea activit<8ii nu poate fi acordat 3n aplicarea art. 4 dup< data de ,) decembrie 2""(. C! A)u orul de s a pen ru acoperirea cos urilor e4cepionale Ar ! 5! # +"$ 0jutorul de stat acordat agen8ilor economici din domeniul industriei carbonifere care au sau au avut o activitate legat< de produc8ia de c<rbune, av=nd ca scop acoperirea costurilor care rezult< sau au rezultat din ra8ionalizarea ori restructurarea industriei carbonifere ;i care nu au leg<tur< cu produc8ia curent<, ca de exemplu datoriile istorice, poate fi considerat compatibil cu un mediu concuren8ial normal dac< cuantumul lor nu dep<;e;te aceste costuri. *n astfel de ajutor de stat poate avea ca scop>

a$ acoperirea costurilor 3nregistrate numai de agen8ii economici care s%au restructurat sau se restructureaz<, 3n special costurile legate de reabilitarea mediului la minele de c<rbune care s%au 3nchis? %$ costurile 3nregistrate de mai mul8i agen8i economici. +'$ Categoriile de costuri rezultate din ra8ionalizarea ;i restructurarea industriei carbonifere sunt prev<zute 3n anexa nr. ). +*$ &nforma8iile referitoare la costurile care se inten8ioneaz< a se acoperi prin ajutorul la care se face referire la alin. 5)6, 3n conformitate cu categoriile de costuri prev<zute 3n anexa nr. ), vor fi notificate 3n format liber 5la alegerea ini8iatorului ;i+sau a furnizorului6. Pre,ederi comune Ar ! "6! # +"$ !aloarea total< a ajutorului de stat acordat 3n conformitate cu prevederile prezentului regulament va fi calculat< lu=ndu%se 3n considerare ajutoarele de stat destinate aceluia;i obiectiv, 3n orice form<, din orice alt< resurs< a statului. +'$ .rice ajutor de stat de care beneficiaz< agen8ii economici va fi 3nregistrat 3n contul de profit ;i pierdere ca un venit distinct de cifra de afaceri. 4n cazul 3n care un agent economic beneficiar al ajutorului de stat acordat 3n conformitate cu prezentul regulament exercit< nu numai o activitate 3n sectorul minier, ci ;i o alt< activitate economic<, fondurile alocate vor face obiectul unui cont separat, astfel 3nc=t fluxurile financiare aflate sub inciden8a prezentului regulament s< poat< fi clar identificate. Aondurile vor fi administrate astfel 3nc=t s< nu existe posibilitatea de a fi transferate altor activit<8i. CAPITOLUL III Procedurile de no i&icare7 e,aluare 8i au orizare No i&icarea Ar ! ""! % +"$ 0jutorul de stat 3n domeniul industriei carbonifere este supus dispozi8iilor alin. 526%5):6. +'$ Aurnizorii de ajutoare de stat 3n domeniul industriei carbonifere vor transmite Consiliului Concuren8ei toate informa8iile necesare, astfel 3nc=t s< poat< fi motivat< capacitatea de produc8ie estimat< % parte a planului de acces la rezervele de c<rbune, nivelul minim al produc8iei care s< asigure garantarea accesului la rezerve, precum ;i tipurile adecvate de ajutor de stat, a;a cum sunt prev<zute 3n prezentul regulament. +*$ Cuantumul costurilor de produc8ie se calculeaz< pe baza documenta8iilor trimestriale transmise Consiliului Concuren8ei de c<tre agen8ii economici sau asocia8iile de agen8i economici care ac8ioneaz< 3n domeniul industriei carbonifere, incluz=ndu%se 3n acestea amortizarea ;i dob=nda pentru capitalul 3mprumutat. Calculul costurilor eligibile privind capitalul 3mprumutat se 3ntemeiaz< pe rata dob=nzii pie8ei ;i costurile sunt limitate la opera8iunile prev<zute la art. 2 lit. e6. +.$ 4n cazul acord<rii de ajutoare de stat pentru reducerea activit<8ii 3n conformitate cu art. 4, furnizorii de ajutor de stat vor 3nainta Consiliului Concuren8ei un plan de 3nchidere a unit<8ilor de produc8ie implicate ;i orice modific<ri ale acestuia p=n< cel t=rziu la data de ,) decembrie 2"":. 0cest plan va include urm<toarele> a6 identificarea unit<8ilor de produc8ie? b6 costurile anuale de produc8ie, reale sau estimate, pentru fiecare unitate de produc8ie, calculate potrivit alin. 5,6? c6 produc8ia de c<rbune anual< estimat< a unit<8ilor de produc8ie care fac obiectul planului de 3nchidere? d6 valoarea anual< estimat< a ajutorului de stat pentru reducerea activit<8ii. +0$ 4n cazul acord<rii de ajutoare de stat pentru investi8ia ini8ial<, furnizorii de ajutor de stat vor 3nainta Consiliului Concuren8ei un plan provizoriu de acces la rezervele de c<rbune ;i orice modific<ri ale acestuia p=n< cel t=rziu la data de ,) decembrie 2"":. Planul trebuie s< con8in< cel pu8in criteriile obiective de selec8ie pe care trebuie s< le 3ndeplineasc< unit<8ile de produc8ie, cum ar fi viabilitatea economic<, pentru a putea beneficia de ajutor de stat pentru proiecte de investi8ii.

+1$ Pentru a permite Consiliului Concuren8ei s< evalueze 3ndeplinirea condi8iilor ;i criteriilor prev<zute la art. :, furnizorul va comunica informa8iile la care se face referire la alin. 5'6, complet=nd urm<toarele formulare> a6 formularul 0. ), prev<zut 3n anexa nr. 2, ;i formularul B, prev<zut 3n anexa nr. 4, pentru unit<8ile de produc8ie subterane? b6 formularul 0. 2, prev<zut 3n anexa nr. ,, ;i formularul B, prev<zut 3n anexa nr. 4, pentru unit<8ile de produc8ie de suprafa8<. +2$ 4n cazul acord<rii de ajutoare de stat pentru produc8ia curent<, furnizorii de ajutor de stat vor 3nainta Consiliului Concuren8ei un plan de acces la rezervele de c<rbune ;i orice modific<ri ale acestuia p=n< cel t=rziu la data de ,) decembrie 2"":. 0cest plan va cuprinde urm<toarele elemente> a6 criteriile de selec8ie pe care trebuie s< le 3ndeplineasc< unit<8ile de produc8ie pentru a fi incluse 3n plan? b6 identificarea agen8ilor economici care 3ndeplinesc criteriile de selec8ie? c6 costurile de produc8ie anuale, reale sau estimate, pentru fiecare unitate de produc8ie apar8in=nd unui agent economic, calculate 3n conformitate cu alin. 5,6? d6 un plan de activitate ;i un plan de finan8are 3ntocmite de agentul economic implicat? e6 estimarea anual< a produc8iei de c<rbune, a unit<8ilor de produc8ie sau a unui grup de unit<8i de produc8ie din cadrul aceluia;i agent economic % parte a planului de acces la rezervele de c<rbune? f6 cuantumul anual estimat al ajutorului de stat pentru acces la rezervele de c<rbune? g6 analiza comparativ< 3ntre cantitatea de c<rbune intern ;i sursele de energie regenerabil< ;i cantitatea de surse energetice primare care contribuie la realizarea securit<8ii energetice, 3n cadrul dezvolt<rii durabile ;i al tendin8ei prev<zute, cresc<toare sau descresc<toare. +3$ Pentru a permite Consiliului Concuren8ei s< evalueze 3ndeplinirea condi8iilor ;i criteriilor stipulate 3n art. 4 ;i (, furnizorul va comunica informa8iile la care se face referire la alin. 546 ;i alin. 5(6 lit. b6, c6, e6 ;i f6, complet=nd urm<toarele formulare> a6 formularele 0.) ;i $.), prev<zute 3n anexa nr. 2, pentru unit<8ile de produc8ie subterane? b6 formularele 0.2 ;i $.2, prev<zute 3n anexa nr. ,, pentru unit<8ile de produc8ie de suprafa8<. +5$ Ca parte a notific<rii planurilor la care se face referire la alin. 546, 5'6 ;i 5(6, furnizorii de ajutoare de stat vor 3nainta Consiliului Concuren8ei toate informa8iile cu privire la reducerea emisiei gazelor de ser<. 0cestea se vor referi 3n special la reducerea emisiilor rezultate din eforturile depuse pentru a utiliza tehnologii de combustie nepoluante. +"6$ &nforma8iile la care se face referire la alin. 526, alin. 5(6 lit. a6, d6 ;i g6 ;i alin. 596 vor fi notificate 3n format liber 5la alegerea ini8iatorului ;i+sau a furnizorului6. +""$ Aurnizorii de ajutoare de stat vor notifica agen8ii economici care sunt parte a planurilor la care se face referire la alin. 546 ;i 5(6 p=n< cel t=rziu la data de ,) decembrie 2"":. +"'$ Aurnizorii de ajutoare de stat vor informa Consiliul Concuren8ei despre orice modificare adus< planului ini8ial, 3naintat 3n conformitate cu alin. 546%5))6. +"*$ Aurnizorii de ajutoare de stat vor notifica toate m<surile de sprijin financiar pe care inten8ioneaz< s< le acorde 3n domeniul industriei carbonifere, pe perioada unui an de produc8ie carbonifer<, specific=nd natura acestora, conform art. 4, ', :, ( ;i 9. 0ce;tia vor 3nainta Consiliului Concuren8ei toate informa8iile referitoare la calculul costurilor de produc8ie estimate ;i la asocierea acestora cu planul notificat conform alin. 546%5))6. +".$ Pentru a permite Consiliului Concuren8ei s< evalueze m<surile de sprijin financiar 3n beneficiul industriei carbonifere pe anul de produc8ie urm<tor, furnizorul va comunica informa8iile la care se face referire la alin. 5),6, complet=nd urm<toarele formulare>

a6 formularele $.) ;i C.), prev<zute 3n anexa nr. 2, pentru unit<8ile de produc8ie subterane? b6 formularele $.2 ;i C.2, prev<zute 3n anexa nr. ,, pentru unit<8ile de produc8ie de suprafa8<.

+"0$ apoartele 3naintate de furnizorii de ajutoare de stat vor include cuantumul ajutoarelor de stat ;i informa8ii complete referitoare la calculul ajutoarelor de stat anuale efectiv acordate. 0cestea vor fi transmise p=n< cel t=rziu la sf=r;itul primului semestru al anului ulterior celui 3n care au fost acordate, iar p=n< la finele acestuia se vor raporta orice modific<ri aduse sumelor ini8iale. +"1$ apoartele 3naintate Consiliului Concuren8ei de c<tre furnizorii de ajutoare de stat vor con8ine 3n mod obligatoriu toate informa8iile necesare verific<rii condi8iilor ;i criteriilor prev<zute de prezentul regulament. Ar ! "'! # Consiliul Concuren8ei va analiza m<surile de ajutor de stat notificate conform prevederilor art. )), respectarea condi8iilor ;i criteriilor prev<zute de prezentul regulament ;i va emite o decizie potrivit dispozi8iilor 7egii nr. )4,+)999, republicata. CAPITOLUL I9 Dispoziii &inale Ar ! "*! # +"$ Prezentul regulament intr< 3n vigoare dupa publicarea 3n -onitorul .ficial al om=niei, Partea &. +'$ Bispozi8iile prezentului regulament se aplic< 3n conformitate cu egulamentul privind forma, con8inutul ;i alte detalii ale notific<rii unui ajutor de stat ;i 3n conformitate cu egulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub inciden8a obliga8iei de notificare, puse 3n aplicare prin .rdinul pre;edintelui Consiliului Concuren8ei nr. 2(+2""". +*$ Prezentul regulament se aplic< ajutoarelor de stat notificate dup< intrarea sa 3n vigoare, precum ;i celor notificate 3nainte de intrarea sa 3n vigoare, dar pentru care decizia Consiliului Concuren8ei este ulterioar< acestei date sau pentru care Consiliul Concuren8ei nu a emis 3nc< o decizie. Prezentul regulament transpune egulamentul Consiliului *niunii Europene nr. ).4"(+2""2 din 2, iulie 2""2 privind ajutorul de stat 3n industria carbonifer<, publicat 3n Curnalul .ficial al Comunit<8ilor Europene 5C.CE6 nr. 7 2"' din 2 august 2""2, ;i Becizia Comisiei *niunii Europene nr. 2""2+8()+EC, publicat< 3n Curnalul .ficial al Comunit<8ilor Europene 5C.CE6 nr. 7 ,"" din ' noiembrie 2""2. Ar ! ".! % 0nexele nr. )%4 fac parte integrant< din prezentul regulament.

LINIILE I!EC"#$!E C#%UNI"$!E privind ajutorul de stat pentru promovarea investi&iilor 'n capital de risc 'n cadrul 'ntreprinderilor mici (i mijlocii )* Introducere )*) Capitalul de risc + obiectiv comunitar apitalul de risc are leg@tur@ cu !inanAarea ec(itabil@ a Bntreprinderilor cu un potenAial de creCtere ridicat Bn perioada incipient@ de dezvoltare" ererea de capital de risc survine Bn general de la Bntreprinderile cu potenAial de creCtere ridicat, care nu au acces su!icient la pieAele de capital, Bn timp ce o!erta de capital de risc vine de la investitori care sunt gata s@ BCi asume riscuri mari Bn sc(imbul unui cDCtig potenAial ridicat a!erent sumei investite" En omunicarea c@tre onsiliul $uropean de )rim@var@, *Muncind Bmpreun@ pentru creCtere Ci crearea de locuri de munca F #n nou Bnceput pentru strategia =isabona 1+, omisia a recunoscut volumul sc@zut al capitalului de risc disponibil pentru Bntreprinderile nou4 Bn!iinAate, inovatoare" En consecinA@, omisia a iniAiat programe, aCa cum este ce numit *,esursele $uropene omune pentru Entreprinderile Medii Ci MicroBntreprinderi 6G$,$M:$7+ 4 care reprezint@ un program comun al omisiei Ci al 9ondului $uropean de

:nvestiAii destinat s@ suplineasc@ lipsa capital de risc destinat Bntreprinderilor mici Ci mijlocii din anumite regiuni" )ornind de la e/perienAa acumulat@ Bn !olosirea instrumentelor !inanciare Bn cadrul programului multianual pentru Bntreprinderi Ci antreprenoriat, Ci Bn particular, Bn cazul Bntreprinderilor mici Ci mijlocii 6MA)7, adoptat prin Decizia onsiliului 2000>%19>$ 2, omisia a propus o 9acilitate pentru Entreprinderile Mici Ci Mijlocii :novatoare Ci Bn reCtere 6?:97 Bn cadrul )rogramului pentru ompetitivitate si :novare 6 :)7 care este Bn curs de adoptare Ci va acoperi perioada 20014201& &" 9acilitatea va creCte cantitatea de capital de investiAii pentru :MM4urile inovatoare, prin investirea Bn condiAii de piaA@ de capital de investiAii destinat, Bn special :MM4urilor nou4Bn!iinAate sau a!late Bn !aza de e/tindere" omisia a analizat problema !inanA@rii din capital de risc Bn omunicarea sa H9inanADnd creCterea :MM4urilor 4 adaugi valoare european@+, adoptat@ la 29 iulie 2006 4" omisia a subliniat, de asemenea, importanAa reducerii Ci redirecAion@rii ajutoarelor de stat Bn direcAia compens@rii eCecurilor pieAei, Bn vederea creCterii e!icienAei economice Ci a stimul@rii cercet@rii, dezvolt@rii Ci inovaAiei" En acest conte/t, omisia a decis s@ re!ormeze regulile de ajutor de stat, printre altele, Bn scopul !acilit@rii accesului la !inanAare Ci capitalul de risc" En vederea Bndeplinirii angajamentelor, omisia a publicat H)lanul de acAiune Bn domeniul ajutorului de stat F Ajutoare de stat mai puAine Ci mai bine direcAionate: ?(id pentru re!orma ajutoarelor de stat 200342009 6H)lanul de acAiune Bn domeniul ajutorului de stat+7 3+ din iunie 2003" )lanul de acAiune Bn domeniul ajutorului de stat a subliniat importanAa Bmbun@t@Airii climatului Bn a!aceri Ci !acilit@rii Bn!iinA@rii rapide de noi Bntreprinderi" En acest conte/t, )lanul
0M620037 24" G0 = &&&, 29"12"2000, pag" %4 Decizie modi!icat@ recent prin Decizia nr" 1116>2003> $ a )arlamentului Ci a onsiliului $uropean 6G0 = 2%9, 0&"11"2003, pag" 147" & 0M 620037 121 la s!arsit" 4 0M 620067 &49" 3 0M 620037 101 la !inal F -$ 620037 193"
1 2

de acAiune Bn domeniul ajutorului de stat a anunAat revizuirea omunic@rii privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc 6 cu scopul de a aborda eCecurile pieAei ce a!ecteaz@ !urnizarea capitalul de risc pentru Bntreprinderile nou4create Ci :MM4urile inovatoare nou4create, Bn special prin creCterea !le/ibilit@Aii regulilor cuprinse Bn omunicarea privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc"
6 G0

2&3, 21"0%"2001, pag" &"

0M 620037 4&6 la !inal"

0 dat@ ce rolul principal al pieAei este acela de a !urniza su!icient capital de risc Bn omunitate, s4a observat o lips@ de !onduri pe piaAa capitalului de risc, o dis!uncAionalitate persistent@ pe piaAa capitalului care Bmpiedic@ o!erta s@ BntDlneasc@ cererea la un preA acceptabil pentru ambele p@rAi, ceea ce a!ecteaz@ negativ :MM4urile europene" =ipsa a!ecteaz@, Bn principal, !irmele nou4create Ci !irmele inovative, cu potenAial de creCtere mare" En orice caz, !enomenul poate a!ecta, de asemenea, o gam@ larg@ de !irme de di!erite vDrste Ci activDnd Bn di!erite domenii de activitate, caracterizate de un potenAial de creCtere mai redus, care nu pot g@si !inanAare pentru proiectele lor de e/tindere !@r@ contribuAia capitalului de risc" $/istenAa lipsei de capital poate justi!ica acordarea de ajutor de stat Bn anumite condiAii limitate" Dac@ sunt corect orientate, ajutoarele de stat pentru susAinerea capitalului de risc pot reprezenta mijloace e!iciente pentru atenuarea problemelor ce se mani!est@ pe piaA@ Bn acest domeniu Ci pot atrage capital privat" Aceste =inii directoare Bnlocuiesc omunicarea privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc Ci stabilesc condiAiile Bn care ajutorul de stat pentru susAinerea investiAiilor sub !orma capitalului de risc pot !i considerate compatibile cu )iaAa unic@" =iniile directoare detaliaz@ condiAiile Bn care ajutorul de stat este prezent, con!orm articolului %1 617 din 'ratat, Ci criteriile pe care le va aplica omisia Bn evaluarea compatibilit@Aii m@surilor de sprijin de natura capitalului de risc, con!orm articolului %1 6&7 din 'ratat" )*2 E,perien&a 'n domeniul ajutorului de stat sub forma capitalului de risc Aceste =inii directoare au !ost elaborate pe baza e/perienAei cDCtigate ca urmare a aplic@rii omunic@rii privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc" Au !ost luate Bn considerare Ci comentariile din urma consult@rilor publice a -tatelor Membre Ci a acAionarilor privind revizuirea omunic@rii privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc, a )lanului de acAiune Bn domeniul ajutorului de stat Ci a omunic@rii privind ajutorul de stat pentru inovare 1" $/perienAa omisiei Ci comentariile primite Bn urma consult@rilor au demonstrat c@, omunicarea privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc au !uncAionat bine Bn practic@, dar au scos la iveal@ Ci nevoia de creCtere a !le/ibilit@Aii Bn aplicarea regulilor, precum Ci necesitatea de adaptare a regulilor pentru a re!lecta modi!icare situaAiei de pe piaAa capitalului de risc" En plus, e/perienAa a demonstrat c@ pentru anumite categorii de investiAii sub !orma capitalului de risc din anumite domenii, nu a !ost Bntotdeauna posibil s@ se Bndeplineasc@ condiAiile prev@zute Bn omunicarea privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc, Ci ast!el, Bn aceste cazuri, capitalul de risc nu a putut !i susAinut Bn mod adecvat de ajutorul de stat" Mai mult, e/perienAa a demonstrat, de asemenea, c@ pro!itabilitatea total@ a !onduri de capital de risc susAinute prin ajutor de stat a !ost sc@zut@" 2

En vederea remedierii acestor probleme, aceste =inii directoare au adoptat o abordare mai !le/ibil@ Bn anumite situaAii pentru a permite -tatelor Membre s@ adapteze m@surile de capital de risc la eCecurile relevante ale pieAei" Aceste =inii directoare stabilesc o abordare economic@ ra!inat@ pentru evaluarea compatibilit@Aii m@surilor de capital de risc cu prevederile 'ratatului" on!orm omunic@rii privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc, evaluarea compatibilit@Aii sc(emelor era deja bazat@ pe o analiz@ economic@ relativ so!isticat@ ce punea accent pe m@rimea eCecurilor de pe piaA@ Ci pe scopul m@surii" omunicarea privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc a re!lectat orientarea spre o abord@re economic@ ra!inat@" 0ricum, unele Bmbun@t@Airi erau necesare Bn leg@tur@ cu unele criterii pentru a e/ista siguranAa c@ m@sura era mai bine orientat@ Bn direcAia rezolv@rii eCecurilor relevante ale pieAei" En particular, =iniile directoare conAin elemente care asigur@ Bnt@rirea deciziilor de investiAii pro!esionale Ci generatoare de pro!it, Bn vederea Bncuraj@rii investitorilor privaAi de a investi Bmpreuna cu statul" En !inal, au !ost !@cute e!orturi pentru a se aduce mai mult@ claritate acolo unde e/perienAa omunic@rii privind ajutorul de stat Ci capital de risc a demonstrat c@ era nevoie" )*- "estul comparativ pentru ajutorul de stat care sus&ine investi&iile 'n capital de risc )*-*) .lanul de ac&iune 'n domeniul ajutorului de stat (i testul comparativ En )lanul de acAiune Bn domeniul ajutorului de stat, omisia a subliniat importanAa Bnt@ririi abord@rii economice Bn analizele ajutorului de stat" Aceasta se traduce prin compararea e!ectelor potenAial pozitive ale m@surii, orientate Bn direcAia atingerea unui obiectiv de interes comun cu e!ectele potenAial negative, concretizate Bn distorsionarea concurenAei Ci a comerAului" 'estul comparativ, aCa cum este prezentat Bn )lanul de acAiune Bn domeniul ajutorului de stat, are trei etape, primele dou@ analizDnd e!ectele pozitive Ci cel puAin unul e!ectele negative Ci ec(ilibrul rezultat: /)0 $ste m@sura de ajutor adresat@ unui obiectiv bine de!init de interes comun, cum ar !i dezvoltarea, angajarea !orAei de munc@, creCterea coeziunii Ci protecAia mediului Bnconjur@torI /20 $ste m@sura de ajutor conceput@ corespunz@tor pentru atingerea obiectivului comun, adic@ se adreseaz@ m@sura de ajutor propus@ eCecului de piaA@ sau unui alt obiectivI /i0 $ste acordarea ajutorului de stat un instrument adecvatI /ii0 $/ist@ un e!ect stimulator 6e/" ajutorul sc(imb@ comportamentul !irmelor Ci>sau investitorilor7I /iii0 $ste m@sura de ajutor proporAional@ 6e/" ar putea !i obAinut@ aceeaCi sc(imbare de comportament prin acordarea unui ajutor mai redus7I /-0 Distorsionarea concurenAei Ci e!ectul asupra comerAului sunt limitate ast!el BncDt balanAa !inal@ s@ !ie pozitiv@I 'estul comparativ este la !el de relevant pentru stabilirea regulilor de ajutor de stat ca Ci pentru evaluarea cazurilor care intr@ Bn s!era lor de aplicare" )*-*2 E(ecurile pie&ei )e baza e/perienAei acumulate Bn aplicarea omunic@rii privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc, omisia consider@ c@ nu e/ist@ eCecuri generale pe piaAa capitalului de risc la nivelul &

omunit@Aii" omisia accept@, de asemenea, c@ e/ist@ lacune pe piaA@ pentru anumite categorii de investiAii, Bn di!erite etape de dezvoltare ale Bntreprinderilor" Aceste lipsuri rezult@ din dezec(ilibrul care e/ist@ Bntre cererea Ci o!erta de capital de risc, Ci pot !i de!inite ca o lips@ de capital propriu" 9urnizarea de capital propriu, Bn special c@tre Bntreprinderile mai mici, prezint@ numeroase provoc@ri, atDt pentru investitori, cDt Ci pentru Bntreprinderea Bn care se investeCte" Din punctul de vedere al o!ertei, investitorul trebuie s@ !ac@ o analiz@ am@nunAit@, nu numai a cererii e/istente 6de e/emplu, Bn cazul unui creditor7, dar Ci a Bntregii strategii de a!aceri Bn vederea estim@rii posibilit@Ailor de a obAine pro!it Bn urma investiAiei Ci a riscurilor asociate acesteia" :nvestitorul trebuie, de asemenea, s@ !ie capabil s@ monitorizeze implementarea adecvat@ a stategiei de a!aceri de c@tre conduc@torii Bntreprinderii" 9inalmente, investitorul trebuie s@ plani!ice Ci s@ pun@ Bn aplicare o strategie de ieCire, pentru a obAine un pro!it adaptat riscului Bn urma vDnz@rii stocului propriu de acAiuni deAinute Bn compania Bn care a !ost !@cut@ investiAia" Din punctul de vedere al cererii, Bntreprinderea trebuie s@ BnAeleag@ bene!iciile Ci riscurile asociate in!uziei e/terne de capital propriu, pentru a urm@ri riscurile Ci pentru a preg@ti planuri de a!aceri solide Bn vederea asigur@rii resurselor necesare" Datorit@ unei lipse de capital intern sau a necesit@Aii colaterale de a obAine !inanAarea debitelor Ci>sau o istorie solid@ a creditelor, Bntreprinderea se poate con!runta cu constrDngeri puternice Bn obAinerea de !inanAare" En plus, Bntreprinderea trebuie s@ Bmpart@ controlul cu un investitor e/tern, care are Bn general o in!luenA@ asupra deciziilor Ci a unei p@rAi din capitalul propriu al companiei" a rezultat, !aptul c@ cererea Ci o!erta de capital de risc se BntDlnesc ar putea !i insu!icient, ast!el c@ volumul capitalului de risc prezent pe piaA@ este prea redus, iar Bntreprinderile nu obAin !inanAare, Bn ciuda e/istenAei unui model de a!acere valoros Ci a perspectivelor de creCtere" omisia consider@ c@ principalul eCec al pieAei re!eritor la pieAa de capital de risc, care a!ecteaz@, Bn special, accesul la capital al :MM4urilor Ci a companiilor a!late Bn etapele de Bnceput ale dezvolt@rii lor Ci care ar putea justi!ica intervenAia public@, are leg@tur@ cu in!ormaAia imper!ect@ Ci asimetric@" :n!ormaAia imper!ect@ Ci asimetric@ poate s@ rezulte, Bn principal, din: /a0 Costurile de tran1ac&ionare (i de intermediere2 potenAialii investitori se con!runt@ cu mai multe di!icult@Ai Bn strDngerea de in!ormaAii relevante despre prospectele de a!aceri ale :MM4urilor sau ale unei noi companii, Ci Bn consecinA@, se con!runt@ cu probleme legate de monitorizarea Ci sprijinirea dezvolt@rii Bntreprinderii" Acesta este, Bn special, cazul proiectelor puternic inovative Ci al proiectelor riscante" Mai mult, a!acerile mici sunt Ci mai puAin atractive pentru !ondurile de investiAii datorit@ costurilor relativ ridicate pentru evaluarea investiAiei Ci alte costuri de tranzacAionare" /b0 $versiunea fa&3 de risc2 investitorii ar putea deveni re!ractari Bn a !urniza capital de risc :MM4urilor, cu atDt mai mult cu cDt !urnizarea de capital de risc !ace subiectul unei in!orm@ri imper!ecte sau asimetrice" u alte cuvinte, in!ormaAia imper!ect@ sau asimetric@ tinde s@ accentueze aversiunea !aA@ de risc" 4

)*-*- #portunitatea instrumentului omisia consider@ c@ ajutorul de stat pentru m@surile de capital de risc poate constitui un instrument potrivit, Bn limitele Ci condiAiile stabilite Bn aceste =inii directoare" 0ricum, s4a Ainut cont de !aptul c@ !urnizarea de capital de risc reprezint@, Bn mod esenAial, o activitate comercial@, care implic@ decizii comerciale" En acest conte/t, m@surile generale structurale, care nu constituie ajutor de stat, pot contribui Ci ele la o creCtere Bn !urnizarea de capital de risc" Asemenea m@suri generale structurale sunt: promovarea culturii antreprenoriatului, introducerea unui mod de ta/are mai neutru pentru di!erite !orme de !inanAare a :MM4urilor 6cum ar !i capitalurile noi, veniturile Ci debitele reAinute7, supraveg(erea integr@rii pieAei, reducerea constrDngerilor regulatorii, inclusiv limit@rile privind investiAiile realizate de c@tre anumite instituAii !inanciare 6de e/emplu, !ondurile de pensii7 Ci procedurile administrative privind Bn!iinAarea companiilor" )*-*4 Efectul stimulativ (i necesitatea ajutorului Ajutorul de stat pentru capitalul de risc trebuie s@ conduc@ la o creCtere net@ a capitalului de risc disponibil :MM4uri, Bn special prin Bncurajarea investiAiilor de c@tre investitorii privaAi" ,iscul de Hgreutate moart@+ sau lipsa e!ectului stimulativ Bnseamn@ c@ anumite Bntreprinderi !inanAate prin m@suri sprijinite public ar !i obAinut !inanAare Bn aceiaCi termeni, c(iar Ci Bn absenAa ajutorului de stat 6pierderea investitorilor privaAi7" $/ist@ dovezi c@ acest lucru s4a BntDmplat, deCi ele sunt, Bn mod inevitabil, anecdotice" En aceste circumstanAe, resursele publice sunt ine!icace" omisia consider@ c@ ajutorul sub !orma capitalului de risc, care satis!ace condiAiile stipulate Bn aceste =inii directoare, asigur@ obAinerea unui e!ect stimulativ" ;ecesitatea de a o!eri stimulente depinde de dimensiunea eCecului de piaA@ re!eritor la di!erite tipuri de m@suri Ci bene!iciari" Deci, di!eritele criterii sunt e/primate Bn !uncAie de m@rimea tranCelor de investiAii Bn cazul Bntreprinderii vizate, gradul de implicarea al investitorilor privaAi Ci de consideraAiile privind m@rimea companiei Ci etapa de dezvoltare a a!acerii !inanAate" )*-*5 .ropor&ionalitatea ajutorului ;ecesitatea de a !urniza stimulente depinde de dimensiunea eCecului pieAei Bn leg@tur@ cu di!eritele tipuri de m@suri, bene!iciarii Ci etapele de dezvoltare ale :MM4urilor" 0 m@sur@ de natura capitalului de risc este bine de!init@ dac@ ajutorul este necesar Bn toate elementele sale pentru a creea stimulentele necesare !urniz@rii de capital c@tre :MM4urile Bn etapa de creare, cele noi Bn!iinAate Ci cele a!late Bn !aza de Bnceput a activit@Aii" Ajutorul de stat va !i ine!icient dac@ dep@CeCte ceea ce este necesar pentru a determina o !urnizare mai mare de capital de risc" En special, Bn vederea asigur@rii !aptului c@ ajutorul este limitat la minimul necesar, este crucial s@ se asigure o participare privat@ semni!icativ@ Ci ca investiAiile s@ !ie aduc@toare de pro!it Ci s@ !ie conduse pe baze comerciale" )*-*6 Efectele negative (i balan&a total3 'ratatul cere omisiei s@ controleze acordarea ajutorului de stat Bn cadrul omunit@Aii" De aceea, omisia trebuie s@ !ie vigilent@, pentru a se asigura c@ m@surile BCi Bndeplinesc scopul vizat Ci c@ se evit@ distorsion@rile importante ale mediului concurenAial" Atunci cDnd decide dac@ acordarea de !onduri publice pentru m@surile menite s@ promoveze capitalul de risc este 3

compatibil@ cu )iaAa comun@, omisia va c@uta s@ limiteze pe cDt posibil urm@toarele categorii de risc: /a0 riscul Hpierderii investitorilor privaAi+" )rezenAa m@surilor sprijinite public poate descuraja alAi potenAiali investitori de a !urniza capital" )e lDng@ termene mai lungi, aceasta ar putea descuraja alte investiAii private Bn :MM4uri tinere Ci ast!el s@ conduc@ la adDncirea lipsei de capital propriu, Bn paralel cu creerea necesit@Aii de a !urniza !onduri publice suplimentare< /b0 riscul ca avantajele acordate investitorilor Ci>sau !ondurilor de investiAii s@ creeze o distorsionare e/agerat@ a concurenAei pe piaAa capitalului de investiAii, Bn comparaAie cu concurenAii lor care nu bene!iciaz@ de aceleaCi avantaje<

/c0 riscul ca o cantitate e/agerat@ de capital de risc public !urnizat@ Bntreprinderilor vizate, neinvestit@ con!orm unei logici comerciale, ar putea ajuta !irmele ine!iciente s@ r@mDn@ pe piaA@ Ci ar putea cauza o creCtere arti!icial@ a valorii lor, !@candu4le mai puAin atractive pentru investitorii privaAi dornici s@ !urnizeze capital de risc c@tre aceste !irme" )*4 $bordarea controlului ajutorului de stat 'n domeniul capitalului de risc 9urnizarea de capital de risc c@tre Bntreprinderi nu poate !i asociat@ conceptului tradiAional de Hcosturi eligibile+ !olosit Bn controlul ajutoarelor de stat, care se bazeaz@ pe anumite costuri speci!ice pentru care ajutorul este permis Ci pe stabilirea intensit@Ailor ma/ime ale ajutorului de stat" Diversitatea modalit@Ailor posibile de sprijin Bn domeniul capitalului de risc elaborate de c@tre -tatele Membre, pune omisia Bn imposibilitate s@ de!ineasc@ criterii !erme prin care s@ determine dac@ asemenea m@suri sunt compatibile cu )iaAa unic@" $valuarea capitalului de risc implic@ o modalitate di!erit@ de cea tradiAional@ Bn care controlul ajutorului de stat era evaluat" 0ricum, din moment ce omunicarea privind ajutorul de stat Ci capital de risc s4a dovedit a !uncAiona bine Bn practic@ Bn domeniul capitalului de risc, omisia a decis s@ continue aplicarea abord@rii din omunicare" ) Scop (i defini&ii 2*) Scop )rezentele =inii directoare se aplic@ numai sc(emelor de capital de risc adresate :MM4urilor" $le nu au rolul de a constitui baz@ legal@ pentru declararea compatibilit@Aii cu )iaAa comun@ a unei m@suri ad (oc care !urnizeaz@ capital unei Bntreprinderi individuale" ;imic din aceste =inii directoare nu ar trebui s@ pun@ la Bndoial@ compatibilitatea m@surilor de ajutor de stat care Bndeplinesc condiAiile incluse Bn orice alte linii directoare, cadre comunitare sau regulamente adoptate de omisie" omisia va acorda atenAie, Bn special, necesit@Aii prevenirii utiliz@rii acestor =inii directoare Bn vederea evit@rii respect@rii principiilor promovate Bn cadrele comunitare, linii directoare Ci regulamente e/istente" 6

% G0 9

244, 01"10"2004, pag" 2" )entru aceste :nstrucAiuni se aplic@ de!iniAiile prev@zute Bn adrul privind ajutorul de stat pentru construcAia de nave G0 &11, &0"12"200&, pag" 11" 10 )entru aceste =inii directoare, termenul de *c@rbune+ se re!er@ la c@rbunele de categoria A Ci 8 de calitate bun@, medie Ci slab@, Bn sensul sistemului internaAional de codi!icare pentru c@rbune, elaborat pentru $uropa de omisia $conomic@ a ;aAiunilor #nite" 11 )entru aceste =inii directoare se aplic@ de!iniAia prev@zut@ Bn Ane/a : a =iniilor directoare privind ajutorul de stat regional pentru 2001 F 201& 6G0 34, 04"0&"2006, pag" 1&7"

M@surile de capital de risc trebuie s@ e/clud@, Bn special, !urnizarea de ajutor Bntreprinderilor: /a0 Bn di!icultate, aCa cum sunt de!inite Bn =inii directoarele comunitare privind ajutorul de stat pentru salvare Ci restructurarea !irmelor Bn di!icultate %< /b0 din domeniul construcAiei de nave9, a c@rbunelui10 Ci a industriei siderurgice11" )rezentele =inii directoare nu se aplic@ ajutorului acordat pentru susAinerea activit@Ailor legate de e/port, Bn special ajutorului legat direct de cantit@Aile e/portate, de stabilirea Ci operarea de reAele de distribuAie sau de alte c(eltuieli curente legate de activitatea de e/port, precum Ci ajutorului care promoveaz@ utilizarea produselor naAionale, Bn dauna bunurilor importate" 2*2 efini&ii En sensul acestor =inii directoare, se vor aplica urm@toarele de!iniAii: /a0 7capital propriu8 Bnseamn@ participaAia deAinut@ Bntr4o Bntreprindere, reprezentat@ de acAiunile emise Bn !avoarea investitorilor< /b0 7participa&ii 'n societ3&i necotate8 Bnseamn@ investiAii private, spre deosebire de cele publice, din capitalul propriu sau din cvasi4capital Bn Bntreprinderi necotate la o burs@, inclusiv capital de investiAii, capital de Bnlocuire sau capital de privatizare< /c0 7cvasi9capital8 Bnseamn@ instrumente !inanciare a c@ror pro!itabilitate pentru deAin@tor 6investitor>creditor7 este bazat@ Bn mod predominant pe pro!iturile sau pierderile Bntreprinderii4Aint@ de baz@ Ci care sunt negarantate Bn caz de neplat@< /d0 :instrumente de debit8 Bnseamn@ credite Ci alte instrumente de !inanAare care asigur@ Bmprumutatorului>investitorului o remuneraAie minim@ !i/@ Ci care sunt cel puAin parAial asigurate" Aceast@ de!iniAie se bazeaz@ pe o abordare a !ondului si nu a !ormei< /e0 7capital ini&ial8 Bnseamn@ !inanAarea !urnizat@ pentru a studia, evalua Ci dezvolta un concept iniAial, Bnaintea !azei de lansare< /f0 7capital de pornire8 Bnseamn@ !inanAare acordat@ pentru dezvoltarea produsului Ci marJeting iniAial unor Bntreprinderi care nu Ci4au vDndut produsul sau serviciul Bn mod comercial Ci care nu genereaz@ Bnc@ un pro!it< /g0 :capital de 'nceput8 Bnseamn@ capitalul iniAial Ci capitalul de pornire< /h0 7capital de e,tindere8 Bnseamn@ !inanAare acordat@ pentru dezvoltarea Ci e/tinderea unei Bntreprinderi, care poate sau nu s@ !i atins pragul de rentabilitate sau s@ genereze pro!it, Bn scopul creCterii capacit@Aii de producAie, dezvolt@rii unei pieAe sau a unui produs sau !urniz@rii de !ond de rulment suplimentar< /i0 :capital de investi&ii8 Bnseamn@ investiAia Bn companii ne4cotate la burs@ realizat@ de c@tre !onduri de investiAii 6!onduri de capital de risc7 care, acAionDnd ca manager, controleaz@ banii interni, individuali sau instituAionali Ci include Ci !inanAarea pentru etapele de Bnceput Ci de e/tindere, dar nu Ci !ondurile de Bnlocuire Ci prelu@rile<

12 G0

= 10, 1&"01"2001, pag" &&< ,egulamentul a !ost modi!icat recent de ,egulamentul 6 $7 nr" 1040>2006 6G0 = 1%1, 0%"01"2006, pag" %7" 1& 8uletinul $ 9419%4, reprodus in *=egea concurenAei Bn omunitatea $uropean@+, volumul ::A, pag" 1&&" 14 G0 &%4, 10"12"199%, pag" &"

/j0 :capital de 'nlocuire8 Bnseamn@ ac(iziAionarea acAiunilor e/istente Bntr4o companie de la alt@ organizaAie de investiAii Bn capital privat sau de la un alt acAionar sau acAionari" apitalul de Bnlocuire este de asemenea cunoscut Ci sub denumirea de ac(iziAionare secundar@< /;0 :capital de risc8 Bnseamn@ !urnizarea de capital Ci cvasi4capital companiilor Bn perioada de Bnceput a activit@Aii 6etapele premerg@toare, pornirea Ci e/tinderea a!acerii7, inclusiv investiAii in!ormale realizate de companiile specializate Bn susAinerea de a!aceri, !urnizarea de capital de risc Ci de pieAele alternative de acAiuni specializate Bn :MM4uri, inclusiv companii cu o creCtere rapid@ 6denumite de acum Bnainte ve(icule investiAionale7< /l0 :m3suri de capital de risc8 Bnseamn@ sc(eme care promoveaz@ sau !urnizeaz@ ajutor sub !orma capitalului de risc< /m0 :#ferta .ublic3 Ini&ial38 /:#.I808 Bnseamn@ demararea pentru prima oar@ a procesului de vDnzare sau distribuAie a acAiunilor companiei c@tre public< /n0 :investi&ia continuat38 Bnseamn@ o investiAie suplimentar@ Bntr4o companie ulterioar@ investiAiei iniAiale< /o0 :preluare8 Bnseamn@ ac(iziAionarea, prin negociere sau o!ert@, cel puAin a procentajului de control din capitalul propriu al unei companii de la acAionarii actuali, Bn vederea prelu@rii bunurilor Ci a operaAiunilor companiei< /p0 7strategie de ie(ire8 Bnseamn@ o strategie de lic(idare a participaAiilor deAinute de un !ond de capital de risc sau de un !ond de investiAii Bn societ@Ai necotate Bn con!ormitate cu un plan de realizare a unei rentabilit@Ai ma/ime, inclusiv vDnzare comercial@, Ctergerea debitelor, rambursarea acAiunilor sau creditelor pre!erenAiale, vDnzarea c@tre o alt@ organizaAie de capital de risc, vDnzarea c@tre o instituAie !inanciar@ Ci vDnzarea prin o!ert@ public@, inclusiv printr4o o!ert@ public@ iniAial@ de vDnzare< /<0 :'ntreprinderi mici (i mijlocii8 /:I%%9uri80 Bnseamn@ Bntreprinderi mici Ci mijlocii aCa cum sunt de!inite Bn ,egulamentul omisiei nr" 10>2001 din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor %1 Ci %% din 'ratat ajutorului de stat pentru Bntreprinderi mici Ci mijlocii12 sau Bn orice alt ,egulament care Bl BnlocuieCte pe cel mai sus menAionat< /r07'ntreprindere9&int38 Bnseamn@ o Bntreprindere Bn care un investitor sau un !ond de investiAii doreCte s@ investeasc@<

/s0 :business angels8 Bnseamn@ persoane Bnst@rite care investesc direct Bn a!aceri noi, cu potenAial de creCtere 6!inanAare Bn etapa iniAial@7, c@rora le !urnizeaz@ consultanA@, Bn general Bn sc(imbul unei p@rAi din capitalul propriu al a!acerii Ci care pot !urniza, de asemenea, sprijin !inanciar pe termen lung< /t0 :1one asistate8 Bnseamn@ regiuni care respect@ prevederile art" %1 6&7 6a7 sau 6c7 din 'ratat" ) $plicarea articolului => /)0 'n domeniul capitalului de risc

-*) .revederi general aplicabile $/ist@ deja un num@r de te/te comunitare publicate care prezint@ interpret@ri re!eritoare la m@surile individuale de sprijin care intr@ sub incidenAa de!iniAiei ajutorului de stat Ci care pot !i relevante pentru m@surile de !urnizare de capital de risc" Aceste interpret@ri includ omunicarea privind injecAiile de capital guvernamentale din 19%4 1&, ;ota privind aplicarea regulilor de ajutor de stat m@surilor legate de ta/area direct@ a a!acerilor din 199% 14 Ci ;ota %

13 G0

11, 11"0&"2000, pag" 14" totuCi s@ se reAin@ ca garanAiile acordate de stat pentru investiAiile Bn capital de risc au Canse mai mari s@ conAin@ un element de ajutor pentru investitor decDt garanAiile tradiAionale pentru Bmprumuturi, care Bn mod normal sunt considerate ajutor mai degrab@ pentru cel care ia Bmprumutul decDt pentru cel care Bl acord@"
16 'rebuie

privind aplicarea articolelor %1 Ci %% din 'ratat ajutorului de stat sub !orma garanAiilor 13" omisia va continua s@ aplice aceste te/te, de !iecare dat@ cDnd evalueaz@ m@surile de capital de risc care constituie ajutor de stat" -*2 .re1en&a ajutorului la trei nivele M@surile de capital de risc implic@ adesea construcAii comple/e destinate s@ promoveze capitalul de risc deoarece autorit@Aile publice creeaz@ m@suri de stimulare pentru un singur set de operatori economici 6investitori7 Bn scopul de a asigura !inanAarea unui alt set 6:MM4urile7" En !uncAie de !orma m@surii, Ci c(iar de !aptul dac@ intenAia autorit@Ailor publice poate !i doar aceea de a crea bene!icii pentru :MM4uri, ambele Bntreprinderi pot bene!icia de ajutor de stat" Mai mult, Bn majoritatea cazurilor, m@sura asigur@ crearea unui !ond sau a altui ve(icul investiAional care are o e/istenA@ separat@ de aceea a investitorilor Ci de a Bntreprinderilor Bn care este !@cut@ investiAia" En asemenea cazuri, este de asemenea necesar s@ se analizeze dac@ !ondul sau ve(iculul investiAional pot !i considerate ca Bntreprinderi care bene!iciaz@ de ajutor de stat" En acest conte/t, !inanAarea cu resurse care nu sunt resurse de stat Bn BnAelesul articolului %1 617 din 'ratat, se consider@ a !i asigurat@ de c@tre investitori privaAi" Acesta este, Bn particular, cazul !inanA@rilor de la 8anca $uropean@ de :nvestiAii Ci 9ondul $uropean de :nvestiAii" omisia va lua Bn considerare urm@torii !actori speci!ici Bn determinarea prezenAei ajutorului de stat la !iecare din nivele16" $jutorul pentru investitori* Atunci cand o m@sur@ permite investitorilor privaAi s@ realizeze Bn capital sau cvasi4capital propriu Bntr4una sau mai multe Bntreprinderi, Bn condiAii mai avantajoase decDt pentru alAi investitori publici sau dac@ aceast@ investiAie ar !i !ost e!ectuat@ Bn absenAa acestei m@suri, acei investitorii privaAi vor !i consideraAi ca bene!iciari ai unui avantaj" Acest avantaj poate Bmbr@ca di!erite !orme, aCa cum este precizat Bn secAiunea 4"2 din aceste =inii directoare" Acest este Ci cazul Bn care m@sura Bl determin@ pe investitorul privat s@ acorde un avantaj companiei sau companiilor Bn cauz@" ontrar acestora, omisia va considera c@ investiAia este realizat@ pari passu Bntre investitorii publici Ci privaAi Ci, Bn consecinA@, nu o va considera a constitui un ajutor de stat, Bn cazul Bn care termenii ajutorului ar !i acceptaAi de un operator economic normal operDnd Bntr4o economie de piaA@, Bn absenAa oric@rei intervenAii din partea statului" Acest lucru este valabil doar dac@ investitorii publici Ci privaAi BCi Bmpart aceleaCi riscuri Ci bene!icii Ci deAin acelaCi nivel de subordonare, Ci dac@ cel putin 302 din !inanAarea m@surii este asigurat@ de c@tre investitorii privaAi, care sunt independenAi !aA@ de companiile Bn care ei investesc" Ajutor pentru un !ond de investiAii, ve(icul de investiAii Ci>sau conduc@torul acestora" En general, omisia consider@ un !ond de investiAii sau un ve(icul investiAional ca reprezentDnd mai degrab@un mijloc intermediar pentru trans!erul ajutorului c@tre investitorii Ci>sau Bntreprinderile Bn care a !ost !@cut@ investiAia, Bn loc s@ reprezinte bene!iciari propriu4ziCi de ajutor de stat" 0ricum, m@surile de natura celor !iscale sau alte m@suri care implic@ 9

11 G0 1% G0

= 10, 1&"01"2001, pag" &0" = &23, 2%"10"2004, pag" 4"

trans!eruri directe Bn !avoarea unui ve(icol investiAional sau al unui !ond e/istent cu investitori numeroCi Ci diverCi avDnd caracterul unei Bntreprinderi independente, pot constitui ajutoare de stat, cu e/cepAia cazului Bn care investiAia este realizat@ Bn condiAii pe care un operator economic normal le4ar considera acceptabile Ci care nu asigur@ nici un avantaj pentru bene!iciar" De asemenea, se va considera prezent un ajutor pentru managerii sau compania de management al !ondului atunci cDnd remuneraAia lor nu re!lect@ Bn totalitate remuneraAia de pe piaA@ Bn situaAii comparabile" )e de alt@ parte, se consider@ c@ nu sunt implicate elemente de ajutor de stat dac@ managerii sau compania de management sunt selectaAi printr4o procedur@ de licitaAie public@ transparent@ sau dac@ aceCtia nu bene!iciaz@ de nici un avantaj acordat de stat" $jutor pentru 'ntreprinderile 'n care se reali1ea13 investi&ia* Acolo unde se mani!est@ elemente de ajutor de stat la nivelul investitorilor, ve(iculelor investiAionale sau al !ondului de investiAii, omisia va considera, Bn mod normal, c@ cel puAin o parte a ajutorului este trans!erat c@tre Bntreprinderile Aint@ Ci ast!el, c@ ajutorul este prezent Ci la nivelul acestora" Acest lucru este valabil Ci Bn cazul Bn care deciziile de investiAii sunt adoptate de managerii !ondului pe baze pur comerciale" En cazurile Bn care investiAia este realizat@ Bn termeni care sunt consideraAi a !i acceptabili pentru un investitor privat ce opereaz@ Bntr4o economie de piaA@, Bn absenAa acord@rii oric@rui sprijin din partea statului, Bntreprinderile Bn care se realizeaz@ investiAia nu vor !i considerate bene!iciari de ajutor" Din acest motiv, omisia va analiza dac@ asemenea decizii de investiAii sunt e/clusiv Bndreptate spre obAinere de pro!it, dac@ sunt legate de un plan de a!aceri rezonabil, Ci bene!iciaz@ de o strategie de ieCire clar@ Ci realist@" De asemenea, importante vor !i alegerea Ci mandatul investiAional ale managerului sau companiei de management a !ondului, precum Ci procentajul Ci gradul de implicare al investitorilor privaAi" -*- Cuantumul ajutorului de minimis Acolo unde !inanAarea sub !orma capitalului de risc !urnizat bene!iciarilor reprezint@ ajutor de minimis, Bn BnAelesul ,egulamentului omisiei nr" 69>2001 din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea art" %1 Ci %% din 'ratat ajutorului de minimis 11 Ci ,egulamentului omisiei nr" 1%60>2004 privind aplicarea articolelor %1 Ci %% din 'ratat ajutorului de minimis Bn sectoarele agriculturii Ci pisciculturii 1%, atunci se consider@ c@ respectiva !inanAare nu intr@ sub incidenAa articolului %1617 din 'ratat" En cazul m@surilor de capital de risc, aplicarea regulii de minimis este complicat@ datorit@ di!icult@Aii de a estima cuantumul ajutorului Ci, de asemenea, datorit@ !aptului c@ m@surile pot Bmbr@ca !orma ajutorului nu numai la nivelel Bntreprinderilor4Aint@, dar Ci al altor investitori" Acolo unde aceste di!icult@Ai pot !i dep@Cite, regula de minimis r@mDne aplicabil@" Deci, dac@ o sc(em@ !urnizeaz@ capital public doar pDn@ la nivelul pragului de minimis relevant pentru !iecare Bntreprindere pe o perioad@ de trei ani, atunci este cert !aptul c@ orice ajutor acordat acestor Bntreprinderi Ci>sau investitorilor se Bncadreaz@ Bn limitele prescrise" 10
19 G0

= %&, 21"0&"1999, pag" 1"

4 Evaluarea compatibilit3&ii ajutorului sub forma capitaului de risc 'n ba1a articolului => /-0 /c0 din "ratat 4*) .rincipii generale Articolul %1 6&7 6c7 din 'ratat precizeaz@ c@ ajutorul acordat pentru !acilitarea dezvolt@rii anumitor activit@Ai economice poate !i considerat compatibil cu )iaAa unic@ atunci cDnd acordarea unui asemenea ajutor nu a!ecteaz@ mediul concurenAial de o aCa manier@ BncDt s@

a!ecteze interesul comun" )e baza testului comparativ prezentat Bn -ecAiunea 1"&, omisia va declara c@ o m@sur@ de sprijin de natura capitalului de risc este compatibil@, doar dac@ stabileCte c@ aplicarea m@surii de ajutor conduce la o creCtere a !urniz@rii de capital de risc, !@r@ ca acest lucru s@ a!ecteze mediul concurenAial Bntr4o asemenea m@sur@ Bncat s@ a!ecteze interesul comun" Aceast@ secAiune prezint@ o serie de condiAii pe care omisia se bazeaz@ pentru a evalua compatibilitatea cu prevederile articolului %1 6&7 6c7 a ajutorului acordat sub !orma capitalului de risc" Atunci cDnd omisia a intrat Bn posesia unei noti!ic@ri complete, care demonstraz@ c@ toate condiAiile prezentate Bn aceast@ secAiune sunt Bndeplinite, va Bncerca s@ evalueze rapid ajutorul, Bn termenul stabilit Bn ,egulamentul onsiliului nr" 639>1999 din 22 martie 1999 privind stabilirea regulilor detaliate pentru aplicarea articolului 9& din 'ratat 19" )entru anumite categorii de m@suri, care nu Bndeplinesc toate condiAiile prezentate Bn aceast@ secAiune, omisia va realiza o evaluare mai am@nunAit@ a m@surii de ajutor de natura capitalului de risc, Bn con!ormitate cu elementele prezentate Bn detaliu Bn -ecAiunea 3" Acolo unde, de asemenea, este prezent ajutorul la nivelul Bntreprinderilor4Aint@, iar !urnizarea capitalului de risc este legat@ de costurile eligibile pentru acordarea ajutorului con!orm altor regulamente, cadre comunitare sau linii directoare, te/tul acestora poate constitui baza pentru evaluarea compatibilit@Aii ajutorului cu )iaAa unic@" 4*2 ?orma ajutorului Alegerea !ormei de acordare a m@surii de ajutor cade, Bn general, Bn sarcina -tatelor Membre, iar aceast@ regul@ se aplic@, Bn mod egal, Ci m@surilor de natura capitalului de risc" 0ricum, evaluarea unor asemenea m@suri de c@tre omisie va include Ci clari!icarea !aptului dac@ aceste m@suri Bncurajeaz@ investitorii pe piaA@ s@ !urnizeze capital de risc Bntreprinderilor4Aint@ Ci probabilitatea concretiz@rii lor Bn decizii de investiAii adoptate pe baze comerciale 6Bndreptate spre obAinere de pro!it7, aCa cum va !i detaliat Bn -ecAiunea 4"&" omisia consider@ c@ urm@toarele tipurile de m@suri sunt capabile de a conduce la un asemenea rezultat: a* constituirea de !onduri de investiAii 6H!onduri de capital de investiAii+7 Bn care statul este partener, investitor sau participant, c(iar dac@ Bn termeni mai puAin avantajoCi decat alAi investitori< b* garanAii acordate investitorilor Bn capital de risc sau Bn !ondurile de capital de investiAii, pentru acoperirea pierderilor investiAionale, sau garanAii acordate pentru credite investitorilor>!ondurilor pentru investiAii Bn capital de risc, ce !urnizeaz@ sprijin public pentru

11

c* alte instrumente !inanciare Bn !avoarea investitorilor de capital de risc sau !ondurilor de investiAii, Bn vederea !urniz@rii de capital suplimentar pentru investiAii< d* stimulente !iscale destinate !ondurilor de investiAii Ci>sau managerilor acestora sau investitorilor, Bn scopul asum@rii realiz@rii investiAiilor Bn capital de risc" 4*- Condi&iile de compatibilitate M@surile de capital de risc includ o serie de indicatori consideraAi relevanAi pentru a se demonstra e!ectul stimulativ Ci necesitatea acord@rii ajutorului, aCa cum sunt acestea prev@zute Bn -ecAiunea 1"&"4" Motivul este acela c@ ajutorul de stat trebuie s@ !ie orienta Bn direcAia rezolv@rii eCecurilor pieAei a c@ror e/istenA@ este demonstrat@ de su!iciente probe" De aceea, aceste =inii directoare stabilesc praguri de siguranA@ speci!ice, re!eritoare la tranCele de investiAii destinate :MM4urilor a!late la Bnceputul activit@Aii lor" Mai mult, pentru ca ajutorul s@ !ie limitat la minimul necesar, este crucial ca investiAiile Bn :MM4urile vizate s@ !ie orientate spre obAinerea de pro!it Ci conduse pe baze comerciale" omisia va considera e!ectul stimulativ Ci necesitatea Ci proporAionalitatea ajutorului a !i prezente Bntr4o m@sur@ de capital de risc Ci c@ balanAa !inal@ este pozitiv@, atunci cDnd sunt Bndeplinite urm@toarele condiAii" M@surile speci!ice re!eritoare la ve(iculele investiAionale vor !i evaluate con!orm -ecAiunii 3 a din cadrul prezentelor =inii directoare Ci nu con!orm condiAiilor prezentate Bn aceast@ secAiune" 4*-*) Nivelul ma,im al tran(ele investi&ionale M@sura de capital de risc trebuie s@ se asigure c@ tranCele de !inanAare, indi!erent dac@ sunt !inanAate Bn Bntregime sau parAial din ajutor de stat, nu dep@Cesc 1,3 milioane $#,0 pentru !iecare :MM4Aint@ Ci pentru o perioad@ de 12 luni" 4*-*2 !estric&ii privind finan&area ini&ial3@ demararea afacerii (i e,tinderea acesteia M@sura de capital de risc trebuie s@ !ie limitat@ la !urnizarea de !inanAare pDn@ la !aza de e/tindere, Bn cazul Bntreprinderile mici sau al Bntreprinderilor mijlocii localizate Bn zonele asistate" M@sura de capital de risc trebuie s@ !ie limitat@ la !urnizarea de !inanAare pDn@ la demararea a!acerii, Bn cazul Bntreprinderilor mijlocii localizate Bn zonele neasistate" 4*-*- .redominan&a instrumentelor de investi&ii sub forma particip3rii la capitalul (i cvasi9capitalul propriu al 'ntreprinderii M@sura de capital de risc trebuie s@ !urnizeze cel puAin 102 din bugetul total sub !orma particip@rii la capitalul Ci cvasi4capitalul propriu al :MM4urilor vizate" En evaluarea naturii unor asemenea instrumente, omisia va Aine seama mai degrab@ de substanAa economic@ a instrumentului Ci mai puAin de numele Ci de cali!icarea atribuit@ acestuia de c@tre investitori" En special, omisia va lua Bn considerare riscul ce se mani!est@ la nivelul investitorului privind investiAia Bn compania vizat@, potenAialele pierderi ce pot !i Bnregistrate de investitor, preponderenAa remuneraAiei stabilite Bn !uncAie de pro!itul obAinut, Bn raport cu remuneraAia !i/@, precum Ci nivelul subordon@rii investitorului Bn cazul !alimentului companiei" omisia poate, de asemenea, s@ ia Bn considerare modul de abordare al instrumentului de investiAie 12

prin prisma reglement@rilor prevalente legale, procedurale, contabile sau !inanciare naAionale, dac@ aceste reguli sunt consistente Ci relevante pentru cali!icare" 4*-*4 .articiparea investitorilor priva&i el putin 302 din !inanAarea investiAiilor realizate sub !orma m@surilor de capital de risc trebuie s@ !ie asigurat@ de c@tre investitori privaAi, sau cel puAin &02 Bn cazul m@surilor adresate :MM4urilor localizate Bn zonele asistate" 4*-*5 #rientarea spre ob&inere de profit a deci1iilor de investi&ii M@sura de capital de risc trebuie s@ o!ere certitudinea c@ deciziile investitorilor de a investi Bn companiile vizate sunt orientate spre obAinere de pro!it" Acesta se BntDmpl@ atunci cDnd motivarea e!ectu@rii investiAiei de c@tre investitor se bazeaz@ pe premisa obAinerii unui pro!it potenAial semni!icativ ca urmare a acord@rii unei asistenAe constante companiilor Bn cauz@" Acest criteriu se consider@ Bndeplinit dac@ toate condiAiile urm@toare sunt Bndeplinite: /a0 m@surile sunt Bn mare parte realizate de c@tre investitorii privaAi care, aCa cum s4a precizat Bn -ecAiunea 4"&"4, realizeaz@ investiAii pe baze comerciale 6orientate numai Bn direcAia obAinerii de pro!it7 prin !urnizarea direct@ sau indirect@ de capital propriu Bn companiile vizate< Ci

/b0 e/ist@ un plan de a!aceri pentru !iecare investiAie, care conAine detalii re!eritoare la produs, vDnz@ri, dezvoltarea pro!itabilit@Aii Ci care stabileCte e/ ante viabilitatea proiectului< Ci

/c0 e/ist@ pentru !iecare investiAie o strategie de ieCire clar@ Ci realist@" 4*-*6 %anagementul comercial Managementul m@surii sau !ondului de capital de risc trebuie s@ !ie realizat pe baze comerciale" $c(ipa de management trebuie s@ se comporte similar managerilor ce opereaz@ Bn sectorul privat, c@utDnd s@ optimizeze bene!iciul obAinut de investitorii lor" Acest criteriu se consider@ atins atunci cDnd toate condiAiile urm@toare sunt Bndeplinite: /a0 e/ist@ o Bntelegere Bntre un manager de !ond pro!esionist sau o companie de management Ci participanAii la !ond, care precizeaz@ c@ remuneraAia managerului este legat@ de per!ormanAa obAinut@, de stabilirea obiectivelor !ondului Ci de termenul preconizat pentru realizarea investitiei< Ci

/b0 investitorii de pe piaAa privat@ sunt reprezentaAi Bn procesul de adoptare a deciziilor, de e/emplu prin intermediul unui comitet consultativ al investitorilor< Ci

/c0 managementul !ondurilor aplic@ cele mai bune practici Ci este supus unei supraveg(eri prudenAiale" 4*-*> #rientarea sectorial3 8azDndu4se pe !aptul c@ multe !onduri sectoriale private sunt orientate spre susAinerea te(nologiilor inovative speci!ice sau a unor sectoare 6cum ar !i s@n@tatea, te(nologia

in!ormaAiei, biote(nologia7, omisia poate accepta o orientare sectorial@ pentru m@surile de capital de risc, considerDnd m@sura ca intrDnd sub incidenAa prezentelor =inii directoare, aCa cum este stipulat Bn -ecAiunea 2"1" 1&

5 Compatibilitatea m3surilor de ajutor de stat sub forma capitalului de risc 9 obiectul unei evalu3ri detaliate Aceast@ secAiune se aplic@ m@surilor de capital de risc care nu satis!ac toate condiAiile prezentate Bn -ecAiunea 4" )entru aceste m@suri este necesar@ o evaluare a compatibilit@Aii mai amanunAit@, bazat@ pe testul comparativ, prezentat Bn -ecAiunea &, datorit@ necesit@Aii de asigura orientarea lor Bn direcAia rezov@rii eCecurilor de piaA@ relevante Ci datorit@ riscurilor crescute de a potenAialelor pierdere a investitorilor privaAi Ci de distorsionare a concurenAei" Analiza compatibilit@Aii m@surilor cu prevederile 'ratatului $ va !i bazat@ pe un num@r de elemente pozitive Ci negative" ;ici un element, luat Bn parte, nu este determinant Ci nici un set de elemente nu pot !i privite ca !iind su!iciente Bn vederea asigur@rii compatibilit@Aii" En unele cazuri, aplicabilitatea Ci importanAa lor pot depinde de !orma m@surii" -tatele Membre vor trebui s@ !urnizeze toate elementele Ci dovezile pe care le consider@ utile pentru evaluarea m@surii" Dovezile cerute Ci evaluarea omisiei vor depinde de caracteristicile !iec@rui caz Ci vor !i proporAionale cu importanAa eCecurilor de piaA@ vizate Ci cu riscul pierderii investitorilor privaAi" 5*) %3surile de ajutor ce fac obiectul unei evalu3ri detaliate #rm@toarele tipuri de m@suri de capital de risc care nu Bndeplinesc una sau mai multe condiAii prezentate Bn -ecAiunea 4 vor !ace subiectul unei evalu@ri mai detaliate datorit@ e/istenAei unui eCec de piaA@ mai puAin evident Ci unui potenAial mai mare de pierdere a investitorilor privaAi Ci>sau de distorsionare a concurenAei" /a0 %3suri ce furni1ea13 tran(e investi&ionale dep3(ind pragul de )@5 milioane EU!#@ 'ntr9o perioad3 de )2 luni@ pentru fiecare I%% vi1at* omisia este conCtient@ de !luctuaAia constant@ ce se mani!est@, Bn timp, pe piaAa de capital de risc Ci de de!icitul de capital propriu, precum Ci de gradul di!erit Bn care Bntreprinderile sunt a!ectate de eCecurile pieAei, Bn !uncAie de m@rimea acestora, de etapa de dezvoltare a a!acerii Ci de sectorul economic Bn care activeaz@" )rin urmare, omisia este preg@tit@ s@ considere m@surile de capital de risc pentru investiAiile care !urnizeaz@ tranCe investiAionale ce dep@Cesc pragul de 1,3 milioane $#,0 pe Bntreprindere, realizate Bntr4un an, compatibile cu )iaAa comun@, cu condiAia s@ Bi !ie puse la dispoziAie dovezile care justi!ic@ eCecul de piaA@" /b0 %3suri ce furni1ea13 finan&are pentru etapa de e,tindere a 'ntreprinderilor mijlocii@ care func&ionea13 'n 1onele neasistate omisia recunoaCte c@ anumite Bntreprinderi mijlocii care !uncAioneaz@ Bn zonele neasistate pot avea un acces insu!icient la capitalul de risc, c(iar Ci Bn !aza de e/tindere a activit@Aii lor, Bn ciuda e/istenAei de !inanAare pentru Bntreprinderile care au o ci!r@ de a!aceri Ci>sau pro!itul brut semni!icative" )rin urmare, omisia poate considera m@surile declarate, care acoper@ parAial etapa de e/tindere a Bntreprinderilor mijlocii, compatibile cu )iaAa comun@ Bn anumite situaAii, cu condiAia s@ Bi !ie puse la dispoziAie dovezile care justi!ic@ eCecul de piaA@" 14

/c0 %3suri pentru investi&iile continuate 'n 'ntreprinderile vi1ate@ care au beneficiat deja de injec&ii de capital@ pentru finan&area etapelor ulterioare@ cu o valoare situat3 peste pragul general de siguran&3 (i pentru finan&area etapelor ini&iale de cre(tere ale companiilor omisia recunoaste importanAa investiAiilor continuate Bn Bntreprinderile vizate, care au bene!iciat deja de injecAii de capital, pentru !inanAarea etapelor ulterioare, cu o valoare situat@ peste pragul general de siguranA@ Ci pentru !inanAarea etapelor iniAiale de creCtere ale companiilor, pDn@ la !inalizarea investiAiei iniAiale" Acest lucru ar putea !i necesar pentru evitarea reducerii particip@rii publice Bn aceste etape de !inanAare, Bn paralel cu asigurarea continuit@Aii !inanA@rii Bntreprinderilor4Aint@, ast!el BncDt atDt investitorii privaAi cDt Ci cei publici s@ bene!icieze pe deplin de pe urma investiAiilor riscante e!ectuate" En aceste situaAii Ci avDnd Bn vedere speci!icitatea sectorului Ci a Bntreprinderii vizate, omisia este preg@tit@ s@ considere investiAia continuat@ compatibil@ cu )iaAa comun@, cu condiAia ca valoarea investiAiei s@ !ie Bn concordanA@ cu investiAia iniAial@ Ci cu m@rimea !ondului" /d0 %3suri privind participarea investitorilor priva&i sub 50A 'n 1onele neasistate sau sub -0A 'n 1onele asistate En omunitate, nivelul de dezvoltare al pieAei de capital de risc private variaz@ Bn !iecare -tat Membru" En anumite situaAii, poate !i di!icil s@ se g@seasc@ investitori privaAi Ci prin urmare omisia poate considera m@surile caracterizate de o participare privat@ a!late sub pragurile stabilite Bn secAiunea 4"&"4 compatibile cu )iaAa comun@, dac@ -tatele Membre !urnizeaz@ dovezile necesare" Aceast@ problem@ poate !i mai important@ Bn cazul m@surilor de capital de risc Bn bene!iciul :MM4urilor !uncAionDnd Bn zonele asistate" En aceste cazuri, poate e/ista o criz@ suplimentar@ de capital disponibil, avDnd Bn vedere locaAia Bndep@rtat@ de centrele de capital investiAional, densitatea sc@zut@ a populaAiei Ci aversiunea crescut@ !aA@ de risc a investitorilor privaAi" Aceste :MM4uri pot !i a!ectate, de asemenea, Ci de probleme legate de cerere cum ar !i di!icultatea de a concepe o propunere de a!acere viabil@, o cultur@ a capitalului propriu mai limitat@ Ci o aversiune special@ Bn a pierde controlul managementului ca rezultat al intervenAiei capitalului investAional" 6e0 %3suri pentru furni1are de capital ini&ial pentru 'ntreprinderile mici care pot anticipa /i0 lipsa aportului privat sau volumul redus al acestuia (iBsau /ii0 preponderen&a instrumentelor de debit@ 'n dauna capitalului (i cvasi9capitalului propriu $Cecurile pieAei ce a!ecteaz@ Bntreprinderile Bn etapa lor de Bnceput sunt mult mai pronunAate datorit@ gradului mare de risc implicat de investiAia potenAial@ Ci datorit@ necesit@Aii de a Bndruma antreprenorul Bn aceast@ !az@ crucial@" Aceasta lucru este re!lectat, de asemenea, de reticenAa Ci num@rul redus al investitorilor privaAi disponibili s@ !urnizeze capital iniAial, ceea ce implic@ un risc limitat sau nici un risc de pierdere" Mai mult, e/ist@ un potenAial redus de distorsionare a concurenAei datorit@ distanAei semni!icative !aA@ de piaA@ a acestor Bntreprinderi mici" Aceste motive ar putea justi!ica o atitudine mai !avorabil@ a omisiei Bn leg@tur@ cu m@surile Bndreptate spre etapa de Bnceput, avDnd Bn vedere Ci posibila importanA@ semni!icativ@ a acestor Bntreprinderi pentru generarea de creCtere economic@ Ci crearea de locuri de munc@ Bn cadrul omunit@Aii" 13

/f0 %3suri ce implic3 'n mod special un vehicul investi&ional #n ve(icul investiAional poate !acilita BntDlnirea investitorilor cu :MM4urile Bn cauz@, pentru care poate Bmbun@t@Ai accesul la capitalul de risc" En cazul eCecurilor pieAei legate de Bntreprinderile vizate de ve(iculul investiAional, aceasta nu poate !uncAiona e!icient !@r@ stimulente !inanciare" De e/emplu, investitorii e posibil s@ nu poat@ g@si tipul de investiAie vizat de ve(icul atractiv@ comparativ cu investiAiile Bn tranCe mari sau cu investiAiile Bn Bntreprinderi mai solide sau mai bine plasate pe piaA@, Bn ciuda unei potenAiale pro!itabilit@Ai a Bntreprinderilor vizate" De aceea, omisia este preg@tit@ s@ considere m@surile declarate, care implic@ Bn mod special un ve(icul investiAional, compatibile cu )iaAa comun@, cu condiAia s@ !ie !urnizate dovezile necesare pentru a demonstra e/istenAa unui eCec de piaA@ clar de!init" /g0 Costuri legate de prima selectare a companiilor 'n leg3tur3 cu 'ncheierea investi&iilor@ pCn3 la fa1a de control prealabil /7costurile de prospectare80 9ondurile de capital de risc sau managerii lor pot !ace Hc(eltuieli de prospectare+ Bn !aza de identi!icare a :MM4urilor, anterior !azei de control prealabil" -ubvenAiile care acoper@ o parte din aceste costuri de prospectare trebuie s@ Bncurajeze !ondurile sau managerii acestora s@ des!@Coare mai multe activit@Ai de Hprospectare+ decDt ar !i derula Bn alt@ situaAie" Aceast lucru ar putea !i bene!ic Ci pentru :MM4urile Bn cauz@, c(iar dac@ prospectarea nu duce la o investiAie, Bn condiAiile Bn care permite acestor :MM4uri s@ acumuleze mai mult@ e/perienA@ Bn domeniul !inanA@rii sub !orma capitalului de risc" Aceste motive pot justi!ica o atitudine mai !avorabil@ a omisiei Bn ceea ce priveCte granturile care acoper@ o parte a costurilor de prospectare ale !ondurilor de capital de risc sau ale managerilor acestora, cu condiAia s@ se Bndeplineasc@ urm@toarele condiAii: costurile eligibile trebuie s@ !ie limitate la costurile de prospectare legate de :MM4uri, Bn general Bn !aza incipient@, acolo unde asemenea costuri nu duc la o investiAie, iar costurile trebuie s@ e/clud@ costurile legale Ci administrative ale !ondurilor" En completare, subvenAia trebuie s@ nu dep@Ceasc@ 302 din costurile eligibile" 5*2 Efectele po1itive ale ajutorului 5*2*) E,isten&a (i dovada e,isten&ei e(ecurilor pie&ei )entru m@surile de capital de risc ce prev@d tranCe de investiAii Bn Bntreprinderile4Aint@, pe lDng@ condiAiile prev@zute Bn secAiunea 4, Bn special acelea re!eritoare la tranCele ce dep@Cesc 1,3 milioane $#,0 pentru !iecare :MM vizat Bntr4o perioad@ de 12 luni, investiAiile continuate sau !inanAarea !azei de e/tindere pentru Bntreprinderile mijlocii din zonele neasistate, precum Ci pentru m@surile ce implic@ Bn mod special un ve(icul investiAional, omisia va solicita dovezi suplimentare re!eritoare la e/istenAa eCecurilor de piaA@ e/istente, la !iecare nivel unde ajutorul poate !i prezent, Bnainte de a declarare m@sura de capital de risc propus@ compatibil@ cu )iaAa comun@" Asemenea dovezi trebuie s@ !ie bazate pe un studiu ce arat@ nivelul Hlipsei de capital propriu+, cu re!erire la Bntreprinderile Ci sectoarele vizate de m@sura de capital de risc" :n!ormaAiile relevante privesc e/istenAa capitalului de risc Ci a concentr@rilor de capital, precum Ci gradul de importanA@ al industriei de capital de investiAii Bn economia local@" En mod ideal, acestea ar trebui s@ !ie !urnizate pentru o perioad@ cuprins@ Bntre trei Ci cinci ani anteriori implement@rii m@surii, precum Ci pentru viitor, pe baza unor estim@ri rezonabile, dac@ sunt disponibile" Dovezile transmise ar trebui s@ includ@ urmatoarele elemente: 16

/a0 evoluAia concentr@rilor de capital Bn ultimii cinci ani, Bn comparaAie cu mediile naAionale Ci>sau europene< /b0 surplusul curent de bani< /c0 cota programelor de investiAii guvernamentale Bn totalul capitalului investiAional, pe o perioad@ Bntre trei Ci cinci ani anteriori< /d0 procentajul de Bntreprinderi nou4create care au primit capital de investiAii< /e0 distribuAia investiAiilor pe categorii, Bn !uncAie de volumul investiAiilor< /f0 o comparaAie Bntre num@rul de planuri de a!aceri prezentate Ci num@rul de investiAii realizate, !uncAie de sector 6valoarea investiAiei, sectorul, etapa de !inanAare, etc"7" )entru m@surile ce vizeaz@ :MM4urile ce BCi des!@Coar@ activitatea Bn zonele asistate, in!ormaAiile relevante trebuie s@ !ie suplimentate cu orice alte dovezi relevante care s@ dovedeasc@ speci!icit@Aile regionale care justi!ic@ particularit@Aile m@surii prev@zute" #rm@toarele elemente pot !i relevante: /a0 estimarea lipsei suplimentare de capital propriu, cauzate de izolarea regiunii Ci de alte aspecte speci!ice regiunii, re!eritoare, Bn special, la valoarea total@ a capitalului de risc investit, num@rul de !onduri sau de ve(icule investiAionale prezente Bn teritoriu sau la o distanA@ redus@, disponibilitatea managerilor cali!icaAi, num@rul a!acerilor Bnc(eiate, precum Ci media Ci minimul num@rului de a!aceri, dac@ sunt disponibile< /b0 date economice locale speci!ice, temeiuri sociale Ci>sau istorice pentru insu!icienAa capitalului de risc, Bn comparaAie cu datele medii relevante Ci>sau situaAia la nivel naAional Ci>sau comunitar, dup@ caz< /c0 orice alt indicator relevant, care s@ arate gradul ridicat de eCec ale pieAei" -tatele Membre trebuie s@ retransmit@ aceleaCi dovezi de mai multe ori pentru a ar@ta c@ condiAiile de piaA@ nu s4au modi!icat" omisia BCi rezerv@ dreptul de a pune la Bndoial@ validitatea dovezilor prezentate" 5*2*2 #portunitatea instrumentului #n element important Bn cadrul testului comparativ este dac@ Ci Bn ce m@sur@ ajutorul de stat sub !orma capitalului de risc poate !i considerat ca un instrument adecvat pentru Bncurajarea investiAiilor privat de capital de risc" Aceast@ evaluare este strans legat@ de e!ectul stimulativ Ci de necesitatea ajutorului, aCa cum sunt prezentate Bn -ecAiunea 3"2"&" En evaluarea sa detaliat@, omisia va Aine cont, Bn mod special, de orice evaluare de impact a m@surii propuse pe care a realizat4o -tatul Membru" Acolo unde -tatele Membre au luat Bn considerare alte opAiuni de politic@ Ci avantajele utiliz@rii unui instrument selectiv, cum ar !i ajutorul de stat, au !ost stabilite Ci prezentate omisiei, m@surile propuse sunt considerate a constitui instrumente adecvate" omisia va evalua, de asemenea, Ci dovada altor m@suri ce au !ost sau vor !i luate pentru acoperirea Hlipsei de capital propriu+, mai ales evalu@rile e/ post, precum Ci probleme legate de cerere Ci o!ert@ ce a!ecteaz@ :MM4urile vizate, pentru a vedea cum ar interacAiona cu m@sura de capital de risc propus@" 5*2*- Efectul stimulativ (i necesitatea ajutorului $!ectul stimulativ al m@surii de ajutor sub !orma capitalului de risc joac@ un rol crucial Bn evaluarea compatibilit@Aii" omisia consider@ c@ e!ectul stimulativr este prezent Bn cazul m@surilor care Bndeplinesc toate condiAiile din -ecAiunea 4" 0ricum, pentru m@surile 11

prezentate Bn aceast@ secAiune, prezenAa e!ectului stimulativ devine mai puAin evident@" En concluzie, omisia va lua, de asemenea, Bn considerare Ci urm@toarele criterii suplimentare care demonstreaz@ caracterul orientat Bn direcAia obAinerii de pro!it al deciziilor de investiAii Ci managementul comercial al m@surii, acolo unde este relevant" 5*2*-*) %anagementul comercial En plus !aA@ de condiAiile prezentate Bn -ecAiunea 4"&"6, omisia va aprecia Bn mod pozitiv !aptul c@ m@sura sau !ondul de capital de risc este administrat de pro!esioniCti din sectorul privat sau de pro!esioniCti independenAi aleCi con!orm unei proceduri transparente Ci nediscriminatorii, pre!erabil licitaAie desc(is@, posesori ai unei e/perienAe dovedite, cu realiz@ri anterioare Bn cadrul pieAei de capital de investiAii, de pre!erat Bn acelaCi sector>sectoare vizate de !ond, precum Ci o bun@ cunoaCtere a cadrului legal Ci contabil relevant al investiAiei" 5*2*-*2 .re1en&a unui comitet de investi&ii #n element pozitiv suplimentar ar !i e/istenAa unui comitet de investiAii, independent de compania de management a !ondului, compus din e/perAi independenAi provenind din sectorul privat, cu e/perienA@ vast@ Bn sectorul vizat, Ci de pre!erat, Ci din reprezentanAi ai investitorilor sau e/perAi independenAi aleCi con!orm unei proceduri transparente Ci nediscriminatorii, pre!erabil licitaAie desc(is@" AceCti e/perAi vor pune la dispoziAia managerilor sau companiei de management analize privind situaAia e/istent@ Ci viitoare a pieAei Ci le vor propune potenAiale Bntreprinderi vizate, cu perspective bune de investiAii" 5*2*-*- imensiunea m3suriiBfondului omisia va aprecia Bn mod pozitiv !aptul c@ o m@sur@ de capital de risc are un buget de investiAii privind :MM4urile vizate de o dimensiune su!icient@ pentru a pro!ita de economiile de scar@ Bn administrarea !ondului Ci de posibilitatea de a diversi!ica riscul prin intermediul unui num@r su!icient de mare de investiAii" Dimensiunea !ondului ar trebui s@ !ie su!icient@ pentru a asigura posibilitatea de absorbAie a costurilor de tranzacAionare Ci>sau !inanAarea Bn etapele ulterioare, mai pro!itabile, de dezvoltare a companiilor vizate" 9ondurile mai mari vor !i apreciate pozitiv, avDnd Bn vedere Ci sectorul vizat, cu condiAia ca riscurile de pierdere a investitorilor privaAi Ci riscurile de distorsionare a concurenAei s@ !ie minimizate" 5*2*-*4 .re1en&a business9angel9ilor )entru m@suri orientate spre !urnizarea de capital iniAial, avDnd Bn vedere nivelul mai pronunAat al eCecurilor de piaA@ care pot !i percepute Bn aceast@ !az@, omisia va aprecia pozitiv implicarea direct@ sau indirect@ a business4angelilor Bn investiAii Bn capital iniAial" En asemenea situaAii, omisia este preg@tit@ s@ considere m@surile declarate compatibile cu )iaAa comun@, c(iar dac@ se prevede o preponderenA@ a instrumentelor de debit, inclusiv un grad ridicat de subordonare al !ondurilor de stat Ci dreptul primului pro!it pentru business4angeli sau o remuneraAie mai mare pentru contribuAia lor la capital Ci implicarea activ@ Bn managementul m@surii>!ondului Ci>sau a Bntreprinderilor vizate" 1%

5*2*4 .ropor&ionalitatea ompatibilitatea presupune c@ valoarea ajutorului s@ !ie limitat@ la minimul necesar" Modul Bn care se realizeaz@ acest aspect al proporAionalit@Aii va depinde, Bn mod necesar, de !orma m@surii Bn discuAie" 0ricum, Bn absenAa oric@rui mecanism pentru a veri!ica dac@ investitorii nu sunt supracompensaAi, sau a unei m@suri acolo, unde riscul sau pierderile sunt provocate de sectorul public Ci>sau acolo unde bene!iciile sunt atribuite Bn Bntregime altor investitori, m@sura nu va !i considerat@ proporAional@" omisia va considera c@ urm@toarele elemente in!luenAeaz@ pozitiv evaluarea proporAionalit@Aii deoarece reprezint@ cea mai buna abordare practic@: /a0 licita&iile deschise pentru manageri* 0 licitaAie desc(is@ transparent@, nediscriminatorie pentru alegerea managerilor sau a companiei de management care s@ asigure cea mai bun@ combinaAie, Bn termeni !inanciari, Bntre calitate Ci valoare va !i apreciat@ pozitiv de c@tre omisie, deoarece va limita nivelul costurilor 6Ci al posibilului ajutor7 la minimul necesar Ci de asemenea, va minimiza distorsionarea concurenAei" /b0 cerere de ofert3 sau invita&ie public3 pentru investitori* 0 cerere de o!ert@ pentru stabilirea oric@ror Htermeni pre!erenAiali+ acordaAi investitorilor sau disponibilitatea unor ast!el de termeni pentru alAi investitori" Aceast@ disponibilitate poate lua !orma unei invitaAii publice c@tre investitori la lansarea unui !ond de investiAii sau a unui ve(icul investiAional, sau poate lua !orma unei sc(eme 6ca de e/emplu o sc(em@ de garanAii7 care a r@mas desc(is@ noilor intr@ri de4a lungul unei perioade lungi" 5*- Efectele negative ale ajutorului Atunci cDnd va analiza compatibilitatea m@surilor de sprijin de natura capitalului de risc, omisia va pune Bn balanA@ potenAialele e!ecte negative, Bn ceea ce priveCte distorsionarea concurenAei Ci riscul pierderii investitorilor privaAi cu e!ectele pozitive" Aceste potenAiale e!ecte negative vor trebui s@ !ie analizate la !iecare dintre cele trei nivele la care ar putea s@ !ie prezent ajutorul" Ajutorul pentru investitori, pentru ve(iculele investiAionale Ci pentru !ondurile de investiAii poate a!ecta Bn mod negativ concurenAa pe piaAa !urniz@rii capitalului de risc" Ajutorul pentru Bntreprinderile vizate poate a!ecta negativ pieAele pe care concureaz@ aceste Bntreprinderi" 5*-*) .ierderea investitorilor priva&i =a nivelul pieAei !urniz@rii de capital de risc, ajutorul de stat poate avea ca rezultat pierderea investitorilor privaAi" Acest lucru poate s@ conduc@ la reducerea interesului investitorilor privaAi de a !urniza !onduri pentru :MM4urile vizate Ci Bi poate Bncuraja s@ aCtepte pDn@ cDnd statul va acorda ajutor pentru ast!el de investiAii" Acest risc devine cu atDt mai relevant cu cDt sunt mai mari valoarea unei tranCe de investiAii acordate unei Bntreprinderi, m@rimea Bntreprinderii Ci cu cDt este mai avansat stadiul a!acerii, deoarece, Bn aceste situaAii, capitalul de risc privat devine disponibil Bn mod progresiv" )rin urmare, omisia va solicita o evidenA@ speci!ic@ cu privire la riscul pierderii investitorilor privaAi, Bn cazul m@surilor acordate tranCe mari de investiAii acordate :MM4 urilor, pentru investiAiile continuate sau pentru !inanAarea !azei de e/tindere, Bn cazul 19

Bntreprinderilor mijlocii ce !uncAioneaz@ Bn zonele neasistate sau pentru m@surile cu participare redus@ a investitorilor privaAi sau m@surile care implic@ un ve(icol investiAional" En plus, -tatele Membre vor trebui s@ !urnizeze dovezi care s@ demonstreze c@ nu e/ist@ riscul pierderii investitorilor privaAi, Bn special Bn ceea ce priveCte segmentul vizat, sectorul Ci>sau structura industrial@" #rm@toarele elemente pot !i relevante: /a0 num@rul !irmelor !urnizoare de capital de investiAii>!ondurilor>ve(iculelor investiAionale e/istente la nivel naAional sau Bn zon@, Bn cazul !ondurilor regionale, Ci segmentele Bn care acestea BCi des!@Coar@ activitatea< /b0 Bntreprinderile vizate, analizate prin prism m@rimii companiei, stadiului de creCtere Ci a sectorului de activitate< /c0 m@rimea medie a a!acerii Ci m@rimea minim@ a a!acerii vizate de !onduri sau investitori< /d0 valoarea total@ a capitalului investiAional disponibil pentru Bntreprinderile vizate, sectorul Ci etapa vizate de m@sura relevant@" 5*-*2 $lte distorsion3ri ale concuren&ei Deoarece majoritatea :MM4urilor vizate sunt Bn!iinAate recent, este puAin probabil ca aceste :MM4uri s@ !i dobDndit o putere semni!icativ@ pe piaAa pe care activeaz@, Ci ast!el s@ se produc@ o distorsionare semni!icativ@ a concurenAei" En orice caz, nu poate !i e/clus !aptul ca aplicarea m@surilor de natura capitalului de risc s@ conduc@ la menAinerea pe piaA@ a !irmelor sau sectoarelor ine!iciente, care alt!el ar disp@rea" Mai mult, o !urnizare e/cedentar@ de capital de risc Bntreprinderilor ine!iciente poate s@ creasc@ Bn mod arti!icial valoarea lor Ci ast!el s@ distorsioneze piaAa capitalului de risc la nivelul !urnizorilor de !onduri, care ar trebui s@ pl@teasc@ preAuri mai mari pentru ac(iziAionarea acestor Bntreprinderi" Ajutorul sectorial poate, de asemenea, s@ menAin@ producAia Bn sectoarele necompetitive, Bn timp ce ajutorul orientat regional poate conduce la o alocare ine!icient@ a !actorilor de producAie Bntre regiuni" En cadrul analizei riscurilor, omisia va e/amina, Bn special, urm@torii !actori: /a0 pro!itabilitatea total@ a !irmelor care investesc Bn baza pro!itabilit@Aii viitoare< /b0 rata eCecului Bntreprinderilor vizate de m@sur@< /c0 m@rimea ma/im@ a tranCei de investiAii prev@zute de m@sur@, comparativ cu ci!ra de a!aceri Ci costurile :MM4urilor vizate< /d0 supracapacitatea ce se mani!est@ Bn sectorul care bene!iciaz@ de ajutor" 5*4* Evaluarea (i deci1ia En lumina elementelor pozitive Ci negative menAionate anterior, omisia va cDnt@ri e!ectele m@surii de sprijin de natura capitalului de risc Ci va stabili dac@ distorsiunile care rezult@ a!ecteaz@ Bn mod ne!avorabil mediul concurenAial, Bntr4o m@sur@ contrar@ interesului comun" Analiza se va baza, Bn !iecare caz Bn parte, pe o evaluare general@ a impactului pozitiv sau negativ previzibil al ajutorului de stat" En acest scop, omisia nu va !olosi criteriile stabilite prin aceste =inii directoare Bn mod mecanic, ci va !ace o evaluare generala a importanAei lor relative" omisia poate s@ nu ridice nici o obiecAiune Bn cazul m@surii de ajutor de stat noti!icate !@r@ s@ iniAieze procedura !ormal@ de investigaAie sau, urmDnd procedura pentru investigaAia !ormal@ prev@zut@ de art" 6 din ,egulamentul 6 $7 nr" 639>1999, poate Bnc(ide procedura 20

printr4o decizie, con!orm art" 1 din ,egulamentul anterior menAionat" Dac@ omisia adopt@ o decizie condiAionat@, con!orm art" 1647 al ,egulamentului 6 $7 nr" 639>1999, ca urmare a Bnc(iderii unei proceduri !ormale de investigaAie, ea poate, Bn particular, ataCa urm@toarele condiAii pentru a limita o potenAial@ distorsionare a concurenAei Ci a asigura proportionalitatea m@surii: /a0 dac@ sunt prev@zute praguri mai mari ale tranCelor de investiAii per Bntreprinderea vizat@, omisia poate reduce valoarea ma/im@ propus@ per tranC@ de investiAie sau poate stabili o valoare ma/im@ general@ pentru !inanAare per Bntreaga Bntreprindere vizat@< /b0 dac@ sunt prev@zute investiAii pentru e/tinderea Bntreprinderilor mijlocii amplasate Bn zone neasistate, omisia poate limita investiAiile predominant pentru stadiile incipiente Ci de creare Ci>sau poate limita investiAiile la una sau dou@ tranCe Ci>sau poate limita tranCele la un prag ma/im per Bntreprindere vizat@<

/c0 dac@ este prev@zut@ o investiAie continuat@, omisia poate stabili limite speci!ice cu privire la valoarea ma/im@ care poate !i investit@ Bn !iecare Bntreprindere vizat@, stadiul investiAiei eligibil pentru intervenAie, Ci>sau perioada pentru care poate !i acordat ajutorul de stat, avDnd Bn vedere Bn acelaCi timp sectorul implicat Ci dimensiunea !ondului<

/d0 dac@ este prev@zut@ o participare mai redus@ a investitorilor privaAi, omisia poate s@ solicite o creCtere progresiv@ a particip@rii investitorilor privaAi de4a lungul duratei de viaA@ a !ondului, avDnd Bn vedere Bn special stadiul a!acerii, sectorul, nivelurile corepunz@toare ale particip@rii la pro!it Ci ale subordon@rii Ci, dac@ este posibil, localizarea Bntreprinderilor vizate Bn zonele asistate<

/e0 pentru m@surile care !urnizeaz@ doar capital pentru stadiul incipient al a!acerii, omisia poate solicita -tatelor Membre s@ se asigure c@ statul bene!iciaz@ de un pro!it adecvat pentru investiAia sa, proporAional cu riscurile implicite acestei investiAii, Bn special Bn cazurile Bn care statul !inanAeaz@ investiAia sub !orm@ de cvasi4capital propriu sau instrumente de debit, pentru care rentabilitatea ar trebui, de e/emplu, s@ !ie legat@ de potenAialele drepturi de e/ploatare 6de e/emplu redevenAele7 generate de drepturile de proprietate intelectual@ create ca rezultat al investiAiei<

/f0 omisia poate s@ cear@ o ec(ilibrare di!erit@ Bntre aranjamentele privind participarea la pro!it Ci pierdere Ci nivelul de subordonare dintre stat Ci investitorii privaAi<

/g0 omisia poate s@ solicite angajamente mai stricte Bn ceea ce priveCte cumularea ajutorului sub !orma capitalului de risc cu ajutorul acordat Bn condiAiile altor regulamente sau cadre comunitare, prin derogarea de la -ecAiunea 6" 6 Cumulul Acolo unde capitalul !urnizat unei Bntreprinderi vizate sub !orma m@surii de capital de risc ce se a!l@ sub incidenAa acestor =inii directoare este utilizat pentru !inanAarea investiAie iniAiale sau alte costuri eligibile pentru ajutor con!orm altor regulamente de e/ceptare Bn bloc, =inii directoare, cadre comunitare sau alte documente Bn domeniul ajutorului de stat, pla!oanele ajutorului relevant sau valorile eligibile ma/ime vor !i reduse cu 302 Bn general Ci cu 202 pentru Bntreprinderile Bn cauz@ localizate Bn zonele asistate Bn timpul primilor trei ani de 21

20 G0 21 G0

43, 11"02"1996, pag" 3" = 140, &0"04"2004, pag" 1"

e/istenA@ a primei investiAii Bn capital de risc Ci pDn@ la valoarea total@ primit@" Aceast@ reducere nu se aplic@ intensit@Ailor ajutorului de stat de!inite Bn adrul omunitar privind ajutorul de stat pentru cercetare Ci dezvoltare 20 sau orice cadru comunitar ulterior sau regulament de e/ceptare Bn bloc Bn acest domeniu" > ispo1i&ii finale >*) %onitori1area (i raportarea ,egulamentul nr" 639>1999 Ci ,egulamentul omisiei nr" 194>2004 din 21 aprilie 2004 privind implementarea ,egulamentului omisiei nr" 639>1999 de stabilire a regulilor detaliate pentru aplicarea articolului 9& din 'ratat 21 solicit@ -tatelor Membre s@ prezinte omisiei rapoarte anuale" En ceea ce priveCte m@surile de sprijin de natura capitalului de risc, rapoartele trebuie s@ conAin@ un tabel rezumativ al !iec@rei investiAii e!ectuate de !ond sau prin m@sura de capital de risc, inclusiv o list@ a tuturor Bntreprinderilor bene!iciare de m@suri de capital de risc" ,aportul trebuie s@ conAin@ o scurt@ descriere a activit@Aii !ondurilor de investiAii, cu detalii privind potenAialele a!aceri e/aminate Ci tranzacAiile iniAiate de !apt, precum Ci per!ormanAa ve(iculelor investiAionale, inclusiv in!ormaAii agregate despre valoarea capitalului colectat prin intermediul ve(iculului" omisia poate solicita in!ormaAii suplimentare privind ajutorul acordat, pentru a veri!ica dac@ condiAiile din decizia omisiei ce aprob@ m@sura de ajutor au !ost respectate" ,apoartele anuale vor !i publicate pe site4ul de :nternet al omisiei" En completare, omisia consider@ c@ sunt necesare m@suri suplimentare Bn vederea Bmbun@t@Airii transparenAei acord@rii ajutorului de stat la nivel comunitar" En special, este necesar s@ se asigure !aptul c@ -tatele Membre, operatorii economici, p@rAile interesate Ci omisia Bns@Ci au uCor acces la Bntregul te/t al tuturor sc(emelor de ajutor de stat sub !orma capitalului de risc aplicabile" Acest aspect poate !i uCor atins prin stabilirea unor site4uri de internet" )entru acest motiv, atunci cDnd analizeaz@ sc(emele de ajutor de stat sub !orma capitalului de risc, omisia va solicita Bn mod sistematic -tatelor Membre interesate s@ publice pe :nternet te/tul integral al tuturor sc(emelor de ajutor de stat !inale Ci s@ comunice omisiei adresa de :nternet corespunz@toare" -c(ema nu trebuie aplicat@ Bnainte ca in!ormaAia s@ !ie publicat@ pe internet" -tatele Membre trebuie s@ p@streze Bnregistr@rile detaliate privind acordarea ajutorului pentru toate m@surile de natura capitalului de risc" Asemenea Bnregistr@ri trebuie s@ conAin@ toate in!ormaAiile necesare pentru a stabili dac@ condiAiile prezentate Bn =inii directoare au !ost respectate, Bn special cele privind m@rimea tranCei, m@rimea companiei 6mic@ sau mijlocie7, !aza de dezvoltare a companiei 6incipient@, demararea activit@Aii sau e/tindere7, sectorul de activitate 6de pre!erat, la nivelul 4 din clasi!icarea A$;7 precum Ci in!ormaAii privind 22 2&
22 G0

119, 22"03"2002, pag" 22"

managementul !ondurilor Ci celelalte criterii menAionate Bn aceste =inii directoare" Aceste in!ormaAii trebuie p@strate 10 ani de la data acord@rii ajutorului" omisia va solicita -tatelor Membre s@ !urnizeze aceste in!ormaAii Bn vederea evalu@rii impactului acestor =inii directoare la trei ani dup@ intrarea lor Bn vigoare" >*2 Intratea 'n vigoare (i validitatea omisia va aplica aceste =inii directoare de la data public@rii lor Bn Gurnalul 0!icial al #niunii $uropene" Aceste =inii directoare vor Bnlocui omunicarea din 2001 privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc"

)rezentele =inii directoare BCi vor Bnceta aplicarea la data de &1 decembrie 201&" Dup@ consultarea -tatelor Membre, omisia le poate modi!ica Bnainte de aceast@ dat@, Bn baza considerentelor unei politici importante de concurenA@ sau privind politica Bn domeniul capitalului de risc sau pentru a Aine cont de alte politici comunitare sau angajamente internaAionale" Acolo unde va !i necesar, omisia poate !urniza clari!ic@ri suplimentare privind abordarea sa Bn anumite cazuri particulare" omisia intenAioneaz@ s@ realizeze o evaluare a acestor =inii directoare la trei ani dup@ intrarea lor Bn vigoare" omisia va aplica prezentele =inii directoare tuturor m@surilor de capital de risc noti!icate, Bn leg@tur@ cu care trebuie s@ ia o decizie dup@ data public@rii lor Bn Gurnalul 0!icial al #niunii $uropene, c(iar dac@ m@surile au !ost noti!icate Bnainte de publicarea acestora" on!orm ;otei omisiei privind determinarea regulilor aplicabile pentru evaluarea ajutorului de stat ilegal 6consecutio legis7 22, omisia va aplica urm@toarele reguli privind ajutorul ne4 noti!icat: /a0 prezentele =inii directoare, dac@ ajutorul a !ost acordat dup@ publicarea Bn Gurnalul 0!icial al #niunii $uropene< /b0 omunicarea privind ajutorul de stat Ci capitalul de risc Bn toate celelalte cazuri" >*- %3suri specifice omisia propune -tatelor Membre, Bn baza articolului %% 617 din 'ratat, urm@toarele m@suri speci!ice privind m@surile e/istente de capital de risc" -tatele Membre ar trebui s@ modi!ice, acolo unde este necesar, m@surile de capital de risc e/istente, Bn vederea alinierii la aceste =inii directoare, Bn termen de 12 luni de la publicarea acestora" -tatele Membre sunt invitate s@4Ci dea acordul e/plicit Ci necondiAionat Bn leg@tur@ cu aceste m@suri Bn termen de 12 luni de la data public@rii acestor =inii directoare" En absenAa unui r@spuns, omisia va presupune c@ -tatele Membre Bn cauz@ nu sunt de acord cu respectivele m@suri" .ublicat 'n Durnalul #ficial al Comunit3&ilor Europene nr* C )E4 din data )=*0=*2006

:;.$-':':: K =$?:-=A':$

!eglementari privind stimularea investitiilor@ pe principii noi

riteriile si mijloacele de acordare de !acilitati se vor aplica nediscriminatoriu 0rdonanta de urgenta nr" %3>200% privind stimularea investitiilor a !ost publicata in Monitorul 0!icial al ,omaniei, )artea :, ;r" 414 din 21"06"200%"-timularea investitiilor,

in con!ormitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, se bazeaza pe urmatoarele principii: a7 tratament egal 4 aplicarea in mod nediscriminatoriu a criteriilor si mijloacelor de acordare de !acilitati< b7 transparenta 4 aducerea la cunostinta tuturor celor interesati a in!ormatiilor re!eritoare la procedura de acordare de !acilitati pentru investitii< c7 e!icienta utilizarii !acilitatilor 4 aplicarea unor criterii de acordare de !acilitati pentru investitii si de urmarire a realizarii lor, care sa re!lecte avantajele de natura economica ale proiectelor de investitii, luandu4se in considerare, dupa caz, e!ectele in domeniul social, in cel al protectiei mediului si promovarea unei dezvoltari economice durabile< d7 con!identialitatea 4 garantarea protejarii in!ormatiilor re!eritoare la drepturile de proprietate intelectuala apartinand investitorilor, precum si a altor date care ar putea prejudicia interesele legitime ale acestora< e7 eligibilitatea in !unctie de provenienta !ondurilor de !inantare ":n vederea stimularii investitiilor, se pot acorda di!erite tipuri de !acilitati de natura ajutorului de stat, care sa asigure respectarea criteriilor de acordare in mod transparent si asigurarea compatibilitatii cu legislatia comunitara in domeniul ajutorului de stat: a7 acordarea de sume nerambursabile la ac(izitionarea de active corporale si necorporale< b7 acordarea de contributii !inanciare de la bugetul de stat pentru locurile de munca nou4 create< c7 acordarea de boni!icatii de dobanda la contractarea unor credite, precum si alte tipuri de !acilitati prevazute de legislatia in vigoare"

617 Autoritatile responsabile initiaza acte normative administrative prin care se instituie sc(eme de ajutor de stat>ajutoare individuale pentru !iecare obiectiv prevazut la art" 4, cu respectarea prevederilor comunitare si nationale in domeniul ajutorului de stat" 627 Actele normative>administrative prevazute la alin" 617 reglementeaza: scopul, obiectivul, durata, !ormele de ajutor de stat, bugetul, !urnizorii de ajutor de stat, costurile eligibile si criteriile de eligibilitate aplicate investitorilor speci!ice obiectivului pentru care se acorda ajutorul de stat, procedurile de implementare, supraveg(ere, control, stopare si recuperare a ajutoarelor de stat" 6&7 -c(emele de ajutor de stat initiate in aplicarea prezentei ordonante de urgenta se elaboreaza avandu4se in vedere prevederile Lotararii ?uvernului nr" 631>2006 privind aprobarea )oliticii in domeniul ajutorului de stat pentru perioada 20064201&" 647 :n vederea asigurarii transparentei decizionale, toate sc(emele de ajutor de stat se publica integral in Monitorul 0!icial al ,omaniei, )artea :, pe pagina Meb o!iciala a !urnizorului de ajutor de stat si pe pagina Meb o!iciala a Agentiei ,omane pentru :nvestitii, inclusiv ordinele ministrului de resort cu relevanta in aplicarea acestora" Actele normative>administrative initiate in baza prezentei ordonante de urgenta instituie masuri de sprijin destinate acelor investitii care: a7 sunt localizate in zone cu slaba dezvoltare economica, respectiv cu un ):8>locuitor sub media calculata la nivel national< b7 sunt localizate in judete cu o rata a somajului mai mare decat rata somajului

inregistrata la nivel national< c7 contribuie la realizarea unor noi obiective de in!rastructura sau la modernizarea celor e/istente< d7 cuprind in ansamblul lor activitati de cercetare4dezvoltare si inovare sau implica utilizarea de inalta te(nologie< e7 conduc la imbunatatirea e!icientei energetice, valori!icarea resurselor regenerabile de energie< !7 asigura protectia si reabilitarea mediului inconjurator< g7 asigura dezvoltarea resurselor umane si promovarea incluziunii sociale prin derularea de programe de !ormare si per!ectionare pro!esionala" 627 :n !unctie de obiectivele urmarite prin sc(emele de ajutor de stat se stabilesc: a7 sectoarele de activitate in care se realizeaza investitiile, de!inite potrivit lasi!icarii activitatilor din economia nationala, corespunzator domeniilor stabilite la art" 4 alin" 627< b7 categoriile de investitii, valoarea acestora, tipurile de !acilitati corespunzatoare, conditiile de menti4 nere a investitiei, precum si alte criterii de acordare< c7 categoriile de investitii care asigura crearea de locuri de munca< contributia !inanciara ce se poate acorda pe !iecare loc de munca, in !unctie de caracteristicile investitiei si ale zonei in care aceasta este localizata< de!inirea in !unctie de rata somajului a zonelor in care investitorii ce creeaza locuri de munca bene!iciaza de di!erite tipuri de !acilitati" 6&7 8ene!iciaza de !acilitati investitiile si investitorii care indeplinesc urmatoarele conditii: a7 contribuie la realizarea a cel putin unuia dintre obiectivele prevazute la art" 4 alin" 617, cu respectarea prevederilor actelor normative>administrative stipulate la art" 6 alin" 617< b7 activitatile des!asurate se incadreaza in sectoarele stabilite potrivit art" 1 alin" 627 lit" a7< c7 nu au datorii>restante catre bugetele componente ale bugetului general consolidat< d7 nu au solicitat Ministerului $conomiei si 9inantelor e!ectuarea platilor scadente pentru credite interne>e/terne contractate cu garantia statului, precum si catre !ondul de risc< e7 nu au !ost imprumutati cu garantia statului< !7 nu se a!la in procedura de e/ecutare silita sau insolventa, dizolvare sau alte situatii reglementate de ordonanta de urgenta< g7 nu au !ost emise impotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, in cazul in care au !ost emise, acestea au !ost e/ecutate con!orm legii" 647 Acordarea de !acilitati pentru investitori este conditionata de obtinerea prealabila a acordului de principiu al autoritatii responsabile, anterior demararii investitiei" :n cazul unui ajutor individual ce se intentioneaza a se acorda in a!ara unei sc(eme de ajutor de stat, supus obligatiei noti!icarii, autoritatea responsabila trebuie sa emita o scrisoare de intentie catre investitori, conditionata de autorizarea omisiei $uropene, privind acordarea ajutorului inainte de demararea proiectelor" 617 :n cazul programelor cu !inantare nerambursabila din partea #niunii $uropene sau din partea altor donatori, domeniile si regulile speci!ice de acordare a ajutorului de stat se stabilesc cu respectarea prevederilor respectivelor programe si a regulilor de implementare stabilite pentru acestea, precum si cu respectarea reglementarilor comunitare si nationale in vigoare"

627 :n cazul in care un proiect de investitii poate !i sustinut din !onduri nerambursabile provenite din partea #niunii $uropene sau din partea altor donatori, acesta nu este eligibil pentru a !i sustinut cu masuri de natura ajutorului de stat, acordate in baza sc(emelor elaborate con!orm prezentei ordo4 nante de urgenta"

617 :n termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, autoritatile responsabile care administreaza sc(eme de ajutor de stat sau ajutoare individuale, a!late in derulare, vor transmite Ministerului $conomiei si 9inantelor si Agentiei ,omane pentru :nvestitii o lista cu acestea" 627 :n termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, autoritatile res4 ponsabile care administreaza sc(eme de ajutor de stat sau ajutoare individuale, a!late in derulare, vor lua masuri pentru a asigura deplina compatibilitate a acestora cu legislatia speci!ica in domeniul ajutorului de stat" 6&7 Autoritatile responsabile in!ormeaza Ministerul $conomiei si 9inantelor si Agentia ,omana pentru :nvestitii in legatura cu adoptarea unor acte normative>administrative prin care se instituie sc(eme de ajutor de stat in legatura cu modi!icarea sc(emelor e/istente, in termen de 13 zile de la adoptarea acestora" 647 Agentia ,omana pentru :nvestitii, pe baza in!ormatiilor primite de la autoritatile responsabile, publica pe site4ul sau lista continand sc(emele de ajutor de stat si ajutoarele individuale a!late in derulare, lista care se actualizeaza in mod permanent"

617 :n termen de &0 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, autoritatile responsabile prezinta Ministerului $conomiei si 9inantelor o lista de propuneri de acte normative>administrative prin care se instituie sc(eme de ajutor de stat, corespunzator atributiilor speci!ice, in con!ormitate cu obiectivele si domeniile stabilite la art" 4" 627 Ministerul $conomiei si 9inantelor va supune aprobarii guvernului un memorandum cuprinzand propuneri de sc(eme de ajutor de stat si termene de emitere a acestora, elaborat pe baza documentatiei primite de la autoritatile responsabile si in !unctie de resursele bugetare"

617 Agentia ,omana pentru :nvestitii asigura activitatea de promovare a investitiilor indeplinind rolul de punct de contact si de intermediar intre investitori si autoritatile centrale si locale" 627 Agentia ,omana pentru :nvestitii acorda investitorilor, la cerere, asistenta te(nica>indrumare cu privire la sc(emele e/istente in cadrul carora pot solicita !inantare de la autoritatea responsabila" 6&7 :n cadrul procesului de asistenta te(nica>indrumare, Agentia ,omana pentru :nvestitii,

la solicitarea investitorilor, inc(eie cu acestia un protocol care cuprinde mentiuni re!eritoare la masurile de sprijin de care poate bene!icia proiectul respectiv, autoritatile responsabile, criteriile de eligibilitate, !ormele concrete ale masurilor de sprijin, precum si alte mentiuni necesare demararii proiectului de investitii" 647 )entru a bene!icia de !acilitatile prevazute la art" 3, investitorul depune la autoritatea responsabila cererea de acordare a !acilitatilor si planul de investitii, precum si intreaga documentatie, con!orm mecanismului prevazut in sc(ema de ajutor de stat" 637 Autoritatea responsabila analizeaza documentatia prevazuta la alin"647 si indeplinirea conditiilor prevazute in actele normative>administrative prevazute la art" 6 alin" 617" 667 :n cazul in care autoritatea responsabila constata con!ormitatea documentatiei si indeplinirea conditiilor de eligibilitate, emite acordul de principiu in termen de ma/imum &0 de zile lucratoare de la data la care documentatia este completa, cu in!ormarea Agentiei ,omane pentru :nvestitii" 617 )entru proiectele de investitii care nu se incadreaza in sc(emele de ajutor de stat e/istente, autoritatea responsabila analizeaza si decide asupra proiectului de investitii si oportunitatii instituirii de ajutoare individuale, cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei in domeniul ajutorului de stat"

7ucrare de diploma % investitiile

Capitolul I* efinirea investitiilor internationale )*)* Investitia* efinitie

;e re!erim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop !olosirea unei sume de bani in vederea obtinerii unor pro!ituri viitoare" :n sens larg investitia reprezinta sacri!iciul unei parti din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil si incert" -acri!iciul are loc in prezent si e sigur" ,ecompensa pentru el vine mai tarziu, daca vine, si oricum marimea ei este incerta" :n unele cazuri elementul care predomina este timpul 6e/emplu: investitia in bonurile de tezaur guvernamentale7, in altele riscul este atributul dominant 6 investitia -A9:7, iar alteori, ambele aspecte sunt importante 6e/": ac(izitionarea actiunilor intreprinderilor care se privatizeaza7" 'rebuie avuta in vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire" $conomisirea poate !i de!inita mai curand ca un simpluconsum amanat, in timp ce, in timp ce investitia reprezinta de !apt un consum sacri!icat in prezent in intentia obtinerii unui consum viitor mai mare" :nvestitia mai are in plus si un caracter real, in sensul ca ea poate determina cresterea in viitor a productiei nationale" )*2* "ipuri de investitii

:n economie e/ista mai multe tipuri de investitii" #nele dintre acestea presupun tranzactii !inanciare intre agentii economice, altele presupun implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar !i cladirile, ec(ipamentele industriale mijloacele de transport etc" :n primul caz, investitorul intra in posesia unor active speci!ice: actiuni, obligatiuni, certi!icate de depozit sau bouri de tezaur" :n al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: !abrici, companii de transport, (oteluri sau magazine" :n primul caz este vorba despre investitii !inanciare, iar in al doilea caz de investitii reale" De cele mai multe ori nu se poate !ace o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coe/ista" 'rebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici un !el de tranzactii !inanciare" :n societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta latura !inanciara" De la cel mai mic magazin pana la marile corporatiiinternationale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni, obligatiuni etc"

)*-* "ipuri de investitori

'ermenul Hspeculatie+ este !olosit de multe ori in sens peiorativ" ;u e/ista vreo di!erenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de speculator" -peculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr4 un comportament speci!ic:

speculatorul are o atitudine di!erita !ata de risc, in comparatie cu investitorul obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit emare, cel de4al doilea pre!era un risc cat mai scazut< decurgand din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un pro!it anormal de mare corespunzator cu riscul pe care si4l asuma, in timp ce investitorul obisnuit conteaza pe un castig normal de mare< speculatorul actioneaza mai mult pe termen scurt, in timp ce pentru o investitie obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare< in timp ce majoritatea agentilor economici considera ca in!ormatiile si semnalele !urnizate de piata sunt corect interpretate de catre toti, speculatorul crede ca are un avantaj in!ormational !ata de ceilalti, anticipand o evolutie pe care alti nu o intrevad"

ontrar aparentelor, speculatorul nu este un !actor de dezec(ilibru al pietei, ci dimpotriva, un puternic !actor de ec(ilibru" Daca nu ar e/ista agentii economici care sa preia riscul pe care alti il evita, mecanismele economice ar avea tendinta de blocare" )rin speculatie are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc"

)*4* !olul investitiei

:nainte de a de!ini investitiile internationale, este necesara cunoasterea rolului economic al investitiei la nivelul economiei nationale" Aceasta c(estiune de ma/ima importanta a ocupat un loc central in toate curentele de gandire economica" :nvestitiile in model clasic $conomistii clasici si mai tarziu cei neoclasici, au constatat ca Ho!erta isi creeaza propria4 i cerere+" Ast!el s4a creat si dezvoltat suportul teoretic al rolului statului ineconomie" Acestia sustin ca:

procesele si !enomenele economice se autoregleaza" )e termen lung, economia isi gaseste mereu pozitia de ec(ilibru" :n pozitia e ec(ilibru, o!erta isi gaseste intotdeauna propria ei cerere si, in consecinta, !olosirea deplina a !ortei de munca este asigurata< investitiile au !orme contrarii la scara intregii economii" $conomisirea inseamna retragerea din circulatie a unei puteri de cumparare egala cu sumele economisite" $!ectul este resimtit de cererea agregata care se diminueaza" Are loc ast!el contractia activitatii la scara intregii economii, !enomen denumit in mod uzual recesiune< investitiile joaca un rol economic e/pansionist" A investii inseamna a cumpara bunuri si servicii, intretinand si e/tinzand activitatea altor agenti economici, e!ect re!lectat in cresterea outputului economic total, adica a );8 sau ):8< deoarece intre momentul e!ectuarii investitie si momentul in care se !ac simtite e!ectele sale e/ista un interval mai scurt sau mai lung, are loc aparitia unei cereri suplimentare care nu are inca corespondent in bunuri si servicii< deoarece economia revine mereu la starea de ec(ilibru, pe termen lung sumele economisite vor !i per!ect compensate de catre sumele

investite" )e termen scurt, pot e/ista neconcordante" -umele economisite pot depasi uneori sumele investite si invers"
resterea sumelor economisite va duce la cresterea o!ertei de depuneri la vedere sau la termen" :n consecinta, rata dobanzii se va reduce, incurajand investitiile si descurajand depunerile" :n cele din urma ec(ilibrul se va restabili" resterea nivelului activitatilor investitionale peste nivelul economiilor e/istente va duce la cresterea cererii de capital de imprumut" ;ivelul dobanzii va cunoaste o tendinta ascendenta, descurajand investitiile si incurajand depunerile" Dupa cum se observa, in cadrul modelului clasic elementul primordial care determina nivelul activitatii investitionale dintr4o economie este rata dobanzii" Multiplicatorul investitiilor MN #nde M N multiplicatorul investitiilor< b N inclinatia marginala spre consum 6procentul pe care un agent economic il c(eltuieste pentru consum7" (iar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult criticata ca principiu, politica in domeniu investitiilor internationale continua sa !ie o realitate" $a nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii transnationale" )*5* Investitia internationala si formele ei 9ormele investitiilor internationala reprezinta modalitatile concrete prin care un agent economic realizeaza o investitie internationala, adica ori de cate ori:

cumpara actiuni de pe o piata straina sau emise de o !irma din alta tara< cumpara obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o !irma straina< construieste Hpe loc gol+ o societate noua sau desc(ide o !iliala in alta tara< acorda un credit !inanciar unui agent economic dintr4o alta tara sau unui agent economic strain ce opereaza in propria tara< preia 6ac(izitioneaza7 o !irma straina sau !uzioneaza cu o !irma straina<

participa cu capital investitional la construirea de societati mi/te< inc(eie contracte internationale de leasing sau !ranc(ising"

Din cele prezentate se poate deduce si de!initia termenului de investitie internationala, care este acea investitie care incorporeaza un element de e/traneitate"

)*6* "ipologia investitiilor internationale

:nvestitia internationala presupune e/istenta a cel putin doi agenti economici: agentul economic emitent si agentul economic receptor al investitie" a atare , e/ista doua tipuri de investitii internationale F directe si de porto!oliu F care se re!era la raportul ce se stabileste intre emitent si receptor" Atunci cand investitia presupune trans!erarea catre agentul emitent a posibilitatii de control si decizie asupra activitatii agentului receptor este vorba despre o investitie directa" :n restul cazurilor, cand investitia nu presupune stabilirea unu asemenea raport, este vorba despre o investitie de porto!oliu" :nvestitia de porto!oliu reprezinta intotdeauna un plasament pur !inanciar, o investitie pur !inanciara" :nvestitia directa imbina insa intr4un mod mult mai comple/ plasamentul !inanciar cu investitia reala" Atunci cand agentul emitent ajunge sa controleze agentul receptor, pe langa !lu/ul !inanciar initia apar si alte !lu/uri, multe dintre ele avand o consistenta reala: !lu/ul de te(nologie, !lu/uri de !orta de munca, !lu/uri manageriale si c(iar !lu/uri de bunuri si servicii" De multe ori, incadrarea unei investitii internationale in unul din cele doua tipuri este !oarte di!icila" :ntre investitia directa si cea de porto!oliu e/ista o zona Hgri+, in care cu greu se poate deslusi !rontiera" el mai bun e/emplu in acest sens il constituie ac(izitionarea de actiuni pe piata !inanciara internationala" Deoarece pac(etul de control al actiunilor nu reprezinta un anumit procent !i/ in totalul actiunilor, ci variaza de la caz la caz, investitia, la randul ei, se va incadra in unul sau altul din tipurile mentionate" :n mod cu totul conventional, reglementarile si statisticile din -#A cuprind in categoria investitiilor directe toate tranzactiile care trec dintr4un patrimoniu in altul mai mult de 102 din actiunile emise de catre o !irma" :n 9ranta procentul este de 202, iar in ?ermania de 232" :n general, marimea pac(etului de control al actiunilor variaza invers proportional cu dimensiunea !irmei si numarul de actiuni emise de ea"

)*>* Corporatia transnationala + principalul operator cu investitiile internationale

A" De la comert international la investitiile internationale

el mai vec(i !lu/ economic international este !ara indoiala comertul international" unoscut inca din antic(itate, acesta a evoluat relativ liniar o lunga perioada de timp" apitalismul in!luenteaza relatiile economice internationale datorita a cel putin doua procese pe care le provoaca:

dislocarea economiei naturale de autoconsum si inlocuirea ei cu economia de piata< aparitia unui nou tip de agent economic < intreprinderea capitalista"

8" )roprietatea capitalista si !unctiile actiunilor

$/ista investitiile economia de piata doua mari tipuri de proprietate privata: proprietatea privata individuala si proprietatea privata colectiva" :ntreprinderea individuala prezinta urmatoarele caracteristici :

se constituie relativ rapid si cu c(eltuieli minime< nu plateste ta/a pe venitul corporatiei, veniturile sunt impozitate ca si cand ar !i vorba de veniturile unei persoane !izice< trans!erul proprietatii catre alti investitori se !ace intr4un mod relativ greoi si !oarte complicat< raspunderea proprietarului pentru debitele intreprinderii este solidara si nelimitata< durata de viata a intreprinderii e limitata de durata de vita a proprietarului acesteia< accesul la capitalul de imprumut este relativ limitat"

a urmare aceste intreprinderi au dimensiuni relativ reduse si se ocupa de activitati care nu necesita capitaluri mari si te(nologii so!isticate" Desi !oarte numeroase ponderea lor in !lu/urile internationale ne este mare"

:ntreprinderile care au la baza proprietatea privata colectiva sunt reprezentate , in principal, de societatile pe actiuni" )rincipalele lor trasaturi economice sunt:

in!iintarea intreprinderii este un proces comple/ si destul de costisitor, necesitand un minim de capital si de personal< datorita e/istentei actiunilor, trans!erul proprietatii se !ace rapid si cu c(eltuieli minime< raspunderea este limitata in raport cu marimea participarii la capital< durata de viata a intreprinderii este relativ mare< veniturile obtinute a urma des!asurarii activitatii economice sunt ta/ate dublu< odata ca venituri ale intreprinderii si odata ca venit al actionarilor"

" -tructura organizatorico F !unctionala a !irmei capitaliste moderne

-tructura organizatorico F !unctionala a intreprinderilor capitaliste din zilele noastre se constituie din urmatoarele componente de baza:

1" $ctionarii reprezinta proprietarii si pretendentii reziduali 6in ultima instanta7 ai !irmei" $i au dreptul de revendicare a oricarui castig obtinut de !irma dar si obligatia de a suporta riscurile la care se e/pune !irma" 2" etinatorii de obligatiuni sunt creditorii !irmei" astigul lor este mai putin riscant decat cel al actionarilor, el reprezentand plata la data !i/a a unei sume !i/e" &" Consiliul de administratie/C$0 F e/ercita !unctia de control asupra managementului de var! al !irmei" A actioneaza ca un agent al actionarilor" 4" $utorii si revi1orii contabili neutrii 6nu sunt angajati ai !irmei7" $i e/ercita controlul direct asupra managementului de var! al !irmei" 3" %anagerii /de varf0 ai firmei e/ercita conducerea e/ecutiva in conditiile !unctionarii corespunzatoare a A si a revizorilor"

D" 0peratorii internationali si operatorii transnationali 0peratorii economici internationali sunt intreprinderile nationale care des!asoara in mod sistematic operatiuni de e/port F import , activitati care ocupa o pondere semni!icativa in ansamblul activitatilor intreprinderii" u toate ca se mani!esta in spatiul economic international, operatorii internationali sunt circumscrisi spatiului economic national si continua sa aiba un puternic speci!ic national" 0peratorii multinationali sau transnationali inceteaza de a mai !i circumscrisi unui anumit spatiu national si isi pierd speci!icitatea nationala" el mai semni!icativ tip de operator transnational este corporatia transnationala" Activitatea operatorilor transnationali nu duce la substituirea activitatii operatorilor internationali" Dimpotriva, ca urmare a investitiilor internationale, celelalte !lu/uri economice, in primul rand , comertul international dobandeste o dinamica speci!ica" 9ara agenti economici internationali si nationali, corporatiile transnationale nici nu ar putea e/ista"

D" De!initia corporatiei transnationale 6 ';7

;u e/ista o de!initie a '; concisa si general acceptata, ci mai multe puncte de vedere cu privire la acestea:

unele de!initii pun accentul pe caracteristicile structurale ale !irmelor respective, cum ar !i: numarul de tari in care opereaza !irma, nationalitatea actionarilor, compozitia multinationala a managementului de la var!ul ierar(ic< altele pun accentul pe caracteristicile de per!ormanta ala !irmei, cum ar !i: volumul absolut sau ponderea relativa a veniturilor, vanzarilor, activelor sau angajatilor provenind din>sau implicati in operatiunilor la scara internationala ale !irmei respective< unele se bazeaza pe caracteristicile comportamentele ale conducerii de var! a !irmei, cum ar !i aceea de a gandi a mod global"

a atare, prin corporatie transnationala intelegem un manunc(i de corporatii controlate de la un sediu central si care isi des!asoara activitatea in mai multe tari"