www.referat.

ro

Scleroza multipla si tetrapareza spastica

1.SCLEROZA MULTIPLA

Cuprins 1. Generalitati 2. Cauze 3. Simptome 4. Mecanism fiziopatogenic 5. Complicatii 6. Factori e risc !. Consult e specialitate ". Me ici specialist recoman ati #. $n%estigatii 1&. 'inetoterapia in scleroza multipla 11. (precierea isfunctionalitatii in scleroza multipla 12. )*iecti%ele tratamentului +inetic 13. ,ratamentul +inetoterapeutic 14. 'inetpterapia in scleroza multipla 15. -rofila.ie 16. ,etrapareza spastica 1!. /i*liografie 1.Generalitati Scleroza multipla este o afectiune neurologica cronica0 care afecteaza sistemul ner%os central0 in mo special creierul0 ma u%a spinarii si ner%ii optici. Scleroza multipla poate pro%oca ificultati in forta si controlul muscular0 tul*urari e %e ere0 e ec1ili*ru0 ale sensi*ilitatii si tul*urari ale functiilor mentale. Creierul0 ma u%a spinarii si ner%ii optici sunt conectate intre ele prin ner%i si fi*re ner%oase. 2n in%elis proteic numit teaca e mielina incon3oara si prote3eaza fi*rele ner%oase. (tunci can mielina se inflameaza sau este istrusa 4proces enumit emielinizare5 rezultatul este intreruperea flu.ului normal al impulsurilor ner%oase la ni%elul sistemului ner%os central. -rocesul e emielinizare si consecinta acestuia0 intreruperea flu.ului impulsurilor ner%oase0 constituie o *oala cunoscuta su* numele e scleroza multipla. (fectarea tisulara0 enumita leziune sau placa0 se formeaza in zonele e emielinizare. $n multe cazuri0 celulele 4oligo en rocitele5 care sintetizeaza mielina sunt istruse0 ca si fi*rele ner%oase 4a.onii5. $n aceasta situatie0 organismul este incapa*il sa refaca stratul e

mielina sau fi*rele ner%oase0 ceea ce %a contri*ui si mai mult la ez%oltarea iza*ilitatii. Scleroza multipla poate e%olua pe una in cele patru cai6 7 reca ere7remisie0 can simptomele se pot iminua si apoi reapar la intamplare0 timp e multi ani 7 secun ar progresi%a0 care initial urmeaza upa o e%olutie e tip reca ere7remisie0 iar mai tarziu0 e%olutia *olii e%ine constant progresi%a 7 primar progresi%a0 can *oala are o e%olutie progresi%a e la inceput 7 reca ere progresi%a0 can eteriorarea constanta a functiei ner%oase incepe o ata cu aparitia pentru prima ata a simptomelor8 simptomele apar si ispar0 ar eteriorarea ner%oasa este continua. 2.Cauze Cauza sclerozei multiple 4SM5 este necunoscuta. (r putea fi implicat un factor genetic0 eoarece riscul e aparitie a sclerozei multiple la o persoana este usor crescut aca unul in parinti a a%ut scleroza multipla. 9egatura0 nu intot eauna e%i enta0 intre locul 4geografic5 in care persoana afectata a copilarit si riscul e ez%oltare a sclerozei multiple mai tarziu in cursul %ietii0 sugereaza ca ar putea fi implicati unii factori e me iu0 precum infectiile %irale sau alte *oli infectioase. ,otusi0 pana in prezent nu s7a emonstrat clar ca o anumita infectie specifica ar cauza scleroza multipla. S7au suspectat si alti factori eclansatori ai sclerozei multiple0 ar pana acum nu s7a emonstrat ca %reunul in ei ar fi implicat cu certitu ine. $n plus0 o afectiune %irala aparuta in copilarie sau un alt factor e me iu per se0 pro*a*il nu e.plica suficient e ce unele persoane %or face mai tarziu scleroza multipla. Stu iile e cercetare aflate in curs0 sugereaza ca o pro*lema la ni%elul sistemului natural e aparare al organismului 4sistemul imun50 aparuta e%reme in copilarie sau upa infectii0 poate eclansa e*utul sclerozei multiple. Factorul eclansator poate fi o reactie autoimuna in care sistemul imun ataca mielina0 stratul proteic care prote3eaza fi*rele ner%oase. 3.Simpt me Simptomele in scleroza multipla %ariaza e la o persoana la alta0 in functie e ce parte a creierului sau a ma u%ei spinarii 4sistemul ner%os central5 este afectata. -ier erea e mielina sau cicatricile pro%ocate e scleroza multipla pot afecta orice regiune a sistemului ner%os central. Simptomele pot aparea si isparea sau pot e%eni mai mult sau mai putin se%ere e la o zi la alta sau0 mai rar0 e la o ora la alta. Simptomele pot e%eni mai se%ere o ata cu cresterea 4sau mai putin frec%ent0 cu sca erea5 temperaturii corpului sau upa o infectie %irala. 2nele simptome ale sclerozei multiple0 cum ar fi tremorul spastic0 urerea si ificultatea e a gan i clar0 sunt similare celor aparute in alte afectiuni si nu inseamna neaparat ca este %or*a e scleroza multipla. Simpt mele timpurii !"e "e#ut$

Cele mai frec%ente simptome timpurii ale sclerozei multiple sunt6 7 simptome musculare sau motorii0 precum sla*iciunea0 tararea piciorului0 rigi itate0 ten inta e a scapa lucrurile in mana0 senzatia e ingreunare0 nein emanare sau stangacie sau lipsa coor onarii miscarilor 4ata.ie5 7 simptome %izuale0 precum %e erea incetosata0 intunecata0 cu pete sau neclara0 urere la ni%elul glo*ilor oculari 4mai ales la miscarea lor50 or*ire sau %e ere u*la 7 ne%rita optica0 care consta in pier erea *rusca a %e erii si ureri oculare8 este o manifestare estul e comuna la e*utul *olii0 aparan in pana la 23: in persoanele cu scleroza multipla 7 simptome senzoriale0 precum furnicaturi0 senzatia e intepaturi e ac0 amorteli0 o strangere ca in *an a in 3urul corpului sau a picioarelor sau senzatii electrice care se eplaseaza e7a lungul spatelui si in 3os0 in picioare. Simptomele e e*ut mai putin frec%ente pot fi6 7 simptome e ec1ili*ru0 precum senzatia e cap usor sau ameteala si senzatia ca totul se in%arte in 3ur 4%erti35 7 simptome %ezicale0 ca e e.emplu incapacitatea e a tine urina 4incontinenta urinara5 sau e a goli complet %ezica urinara sau pier erea senzatiei e mictiune 4o incapacitate e a simti ca %ezica urinara se umple0 pana can apare o ne%oie *rusca0 urgenta e a urina5. Simpt mele %an" # ala a&anseaza -e masura ca scleroza multipla a%anseaza0 simptomele pot e%eni mai se%ere si pot inclu e6 7 accentuarea ificultatilor musculare0 precum sla*iciunea0 tararea piciorului0 nein emanarea0 stangacia sau lipsa coor onarii 7 miscari rigi e0 mecanice 4spasticitate5 sau tremor care nu poate fi controlat0 care pot face mersul ificil8 poate fi necesar un scaun cu rotile uneori sau tot timpul 7 urere sau alte simptome senzoriale 7 incontinenta urinara sau mai rar0 o incapacitate e a urina 4retentie urinara5 7 constipatie si alte tul*urari intestinale 7 la *ar*ati0 isfunctie erectila 4impotenta5 7 la femei0 isfunctie se.uala 7 pro*leme cogniti%e si emotionale0 frec%ente la persoanele care au scleroza multipla e mai mult timp6 7 pro*leme cogniti%e0 precum pier eri e memorie0 ificultati e concentrare0 sca erea atentiei sau ificultate in gasirea cu%intelor a ec%ate 7 simptome emotionale0 precum epresia0 an.ietatea si mania8 un simptom rar este %eselia e.cesi%a0 care pare ina ec%ata. '.Me%anism (izi pat )eni% $n general0 scleroza multipla poate e%olua pe una in cele patru cai0 care se numesc6 7 reca ere7remisie6 e%olutia consta in alternarea e perioa e e *oala acti%a0 can simptomele iz*ucnesc0 cu perioa e in care simptomele se amelioreaza8 acest ciclu poate ura timp e multi ani8 in perioa ele e remisie0 *oala nu a%anseaza 7 secun ar progresi%a6 simptomele acti%e ale sclerozei multiple e%in constant

progresi%e0 cu %atamarea continua a sistemului ner%os central8 e o*icei simptomele se agra%eaza pe masura ce *oala a%anseaza 7 primar progresi%a6 *oala este progresi%a e la inceput0 esi ritmul e egra are a sistemului ner%os central ifera e la o persoana la alta si ifera la aceeasi persoana8 acest mo e e%olutie a sclerozei multiple nu este foarte frec%ent0 ar poate fi e%astator 7 reca ere progresi%a6 este o forma rara e e%olutie a sclerozei multiple0 care pro%oaca o egra are constanta a ner%ilor0 care incepe o ata cu aparitia primelor simptome si continua sa afecteze sistemul ner%os central c1iar si atunci can nu sunt prezente simptome. Multe persoane cu scleroza multipla nu au o e%olutie care sa urmeze cu e.actitate unul in aceste mo ele. ( eseori e%olutia este ificil e prezis. ;u numai ca ifera e la o persoana la alta0 ar mo alitatea e e%olutie se poate mo ifica la acelasi in i%i in cursul timpului. Scleroza multipla tin e sa fie mai se%era la *ar*ati ecat la femei0 in particular la *ar*atii e %arsta me ie care ez%olta aceasta *oala. <e o*icei0 scleroza multipla e%olueaza cu mai multe episoa e e reca ere care apar in cursul mai multor ani 4tipul e scleroza multipla cu reca eri7remisii5. 9a multe persoane0 primul episo e scleroza multipla are oar un singur simptom. -ot trece mai multe saptamani0 luni sau ani pana la aparitia unei reca eri. -e masura ce timpul trece0 simptomele pot persista upa fiecare reca ere0 astfel incat se pier e capacitatea e re%enire completa upa episo ul e reca ere. ( eseori apar noi simptome pe masura ce sunt afectate si alte zone in creier sau in ma u%a spinarii. =%enimentele care pot in ica ca poate fi %or*a e o e%olutie mai se%era a sclerozei multiple sunt6 7 reca eri frec%ente in primii cati%a ani ai *olii 7 %in ecare incompleta intre episoa e 7 ificultati motorii precoce0 persistente0 care afecteaza capacitatea e miscare 7 numeroase leziuni >silentioase> care se pot e%i entia la ?M; 4rezonanta magnetica nucleara50 leziuni care nu par sa fie cauza simptomelor e.istente in prezent. <urata *olii %ariaza. Ma3oritatea oamenilor care au scleroza multipla traiesc cu ea timp e zeci e ani. <esi a eseori persoanele afectate e scleroza multipla ez%olta in timp i%erite iza*ilitati0 afectiunea in sine este rareori amenintatoare e %iata si poate sa nu re uca in mo irect urata naturala e %iata a persoanei in cauza. Ma3oritatea oamenilor au o e%olutie e tip reca ere7remisie8 upa apro.imati% 1& ani0 circa 3umatate in acestia %or a%ea o e%olutie e tip secun ar progresi%a. Scleroza multipla primar progresi%a apare la un numar re us e persoane in totalitatea celor cu aceasta afectiune. 2nele persoane au oar cate%a episoa e usoare0 cu %in ecare completa. (ceasta forma este numita scleroza multipla *enigna. <esi se intampla rar0 totusi un mic numar e persoane ece eaza in cate%a luni e la e*utul *olii. (ceasta forma este numita scleroza multipla maligna sau fulminanta. *.C mpli%atii

Complicatiile care se pot atora sclerozei multiple sunt6 7 infectiile e tract urinar 4$,256 persoanele cu scleroza multipla au a esea pro*leme urinare0 precum incapacitatea e a controla mictiunea sau e a elimina urina8 aceste ificultati cresc riscul e aparitie a $,2 7 constipatia6 incetinirea motilitatii intestinale si spasmele intestinale0 precum si sca erea acti%itatii fizice0 sunt frec%ente la persoanele cu scleroza multipla si pot uce la aparitia constipatiei 7 punctele ureroase la presiune6 acestea apar atunci can o persoana este ne%oita sa stea in pat perioa e in elungate e timp0 mai ales aca este incapa*ila sa isi sc1im*e pozitia 7 sca erea capacitatii e a se misca sau e a merge0 ceea ce implica folosirea unui scaun cu rotile tot timpul sau in can in can . Scleroza multipla nu tre*uie sa interfereze cu ma3oritatea proce urilor e ingri3ire a sanatatii0 aplicate e rutina0 cum ar fi anestezia stomatologica0 anestezia generala 4cu e.ceptia cazului in care persoana respecti%a are pro*leme respiratorii5 sau %accinarile0 cum ar fi cel antigripal. ,otusi0 nu este clar aca %accinul antigripal a ministrat su* forma e spra@ intranazal 4flu mist5 se poate utiliza in siguranta la persoanele cu scleroza multipla. <eoarece scleroza multipla poate afecta capacitatea e miscare si e eplasare0 poate limita acti%itatea zilnica0 mai ales pe masura inaintarii in %arsta. ;umeroase persoane cu scleroza multipla au iferite gra e e iza*ilitate0 ar aceasta nu este intot eauna se%era sau constanta. $ntr7un stu iu recent referitor la im*atranirea persoanelor care au scleroza multipla0 o treime in acestea isi pastrasera locul e munca si oua treimi puteau sa mearga la 25 e ani e la e*utul *olii. $n cazul in care cine%a are scleroza multipla0 este in icat ca persoanele apropiate sa iscute cu me icul curant in legatura cu mo ul in care aceasta *oala le poate afecta %iata e zi cu zi. Cunoasterea cat mai completa a mo alitatilor e e%olutie si a posi*ilelor complicatii %a fi utila in realizarea e planuri e %iitor. +.,a%t ri "e ris% ?iscul e aparitie a sclerozei multiple creste in functie e6 7 localizarea geografica0 sau locul in care persoana respecti%a a copilarit 4pana la 15 ani56 persoanele care au trait in primii 15 ani in %iata in regiunile cu clima mai rece0 a ica cele care sunt mai in epartate e ecuator0 au ten inta e a a%ea o pro*a*ilitate mai mare e a face scleroza multipla0 ecat persoanele care au trait in regiunile mai apropiate e ecuator in timpul acestor ani 7 aca au mai e.istat cazuri e scleroza multipla in familie6 persoanele care au un parinte sau o ru a e rangul intai 4inclusi% un frate geaman monozigot5 cu scleroza multipla0 au un risc usor crescut e a face aceasta afectiune 7 rasa6 persoanele care traiesc in =uropa e Aest e mai multe generatii0 au o pro*a*ilitate mai mare e a ez%olta scleroza multipla8 este neo*isnuita la americanii nati%i 4in ienii americani50 esc1imosi si africani 7 se.ul6 scleroza multipla este e apro.imati% trei ori mai frec%enta la femei ecat la *ar*ati. -.C nsult "e spe%ialitate

2nele in simptomele sclerozei multiple sunt asemanatoare celor intalnite in multe alte afectiuni. Se recoman a un consult me ical aca0 e o perioa a mai lunga e timp este prezent cel putin unul in urmatoarele simptome6 7 %e ere incetosata0 intunecata0 cu pete0 ureri oculare0 pier erea %e erii sau %e ere u*la 7 senzatia e sla*iciune sau ingreunare0 tararea in%oluntara a piciorului0 rigi itate0 pro*leme e mers si stangacieBnein emanare 7 senzatie e furnicatura sau e intepaturi e ac0 amorteala0 strangere in *an a in 3urul corpului0 *ratelor sau picioarelor 7 senzatii ca socuri electrice se eplaseaza e7a lungul spatelui0 spre *rate sau in 3os0 spre picioare 7 incapacitatea e a tine urina sau e a goli complet %ezica urinara 7 ameteala 7 insta*ilitatea0 sentimentul e nesiguranta pe picioare 7 pro*leme e memorie0 sca erea atentiei0 ificultati in gasirea cu%intelor a ec%ate sau ificultati in rezo%larea pro*lemelor coti iene. <aca o persoana a fost iagnosticata cu scleroza multipla0 este in icat sa consulte me icul aca6 7 episoa ele e simptome acti%e au e%enit mai frec%ente sau mai se%ere 7 a aparut un simptom nou0 care nu a mai fost pana acum 7 simptomele care sunt e3a e.istente au suferit o mo ificare semnificati%a. ..Me"i%i spe%ialisti re% man"ati Me icii specialisti care pot e%alua simptomele sclerozei multiple si care o pot trata sunt6 7 me icii e familie sau internistii6 se recoman a consultarea me icului atunci can apar prima ata simptomele8 acesta %a recoman a un consult neurologic aca este cazul8 la o persoana cu scleroza multipla0 me icul e familie sau internistul poate trata pro*lemele generale e sanatate0 in timp ce neurologul se ocupa e tratamentul sclerozei multiple 7 me icii neurologi6 neurologul poate eci e aca simptomele sunt cauzate e scleroza multipla si poate 1otari impreuna cu persoana in cauza care este cel mai *un tratament pentru aceasta. Multe centre me icale uni%ersitare si spitale mari au sectii sau centre in care lucreaza neurologi si alti profesionisti in omeniul me ical care sunt specializati in iagnosticarea si tratarea sclerozei multiple si pot fi capa*ili sa asigure cea mai completa e%aluare. ) persoana iagnosticata cu scleroza multipla poate a%ea ne%oie la un moment at e a3utorul unui6 7 fizio+inetoterapeut0 care ofera asistenta pentru e.ercitiile fizice necesare mentinerii fortei si fle.i*ilitatii corpului si in%ata persoana respecti%a cum sa faca fata ificultatilor e miscare 7 terapeut specializat in terapia ocupationala0 care poate a3uta la i entificarea mo alitatilor e in eplinire a acti%itatilor zilnice in cazul in care scleroza multipla a pro%ocat eficite fizice 7 logope 0 care poate a3uta la im*unatatirea %or*irii0 mestecarii si respiratiei0 atunci can

scleroza multipla afecteaza musculatura fetei si a gatului 7 psi1olog sau psi1iatru0 care poate a3uta persoana in cauza sa faca fata urerii0 sa isi mentina forta fizica si psi1ica si sa se a apteze iza*ilitatii fizice8 un psi1iatru poate e%alua si trata epresia0 an.ietatea sau alte tul*urari e ispozitie0 precum si pro*lemele e memorie si e concentrare0 in cazul in care sunt prezente 7 specialist in managementul urerii0 care poate a3uta in cazul prezentei unei ureri cronice semnificati%e0 care poate aparea la unii oameni cu scleroza multipla8 acesta poate oferi a3utor in gasirea e solutii pentru re ucerea urerii0 atunci can acest lucru este posi*il0 sau poate spri3ini pacientul in o*an irea capacitatii e a face fata urerii atunci can aceasta nu ispare. 7 neuroc1irurg0 pentru realizarea unei inter%entii c1irurgicale in cazul in care e.ista un tremor sau o spasticitate se%era. /.In&esti)atii -unerea iagnosticului e scleroza multipla nu este intot eauna un lucru usor. -oate trece ce%a timp e la aparitia primelor simptome pana can se confirma iagnosticul. Scleroza multipla este iagnosticata atunci can testele neurologice si e.aminarea neurologica e%i entiaza cu certitu ine prezenta leziunilor in mai mult e o zona a sistemului ner%os central 4 e regula in creier si in ma u%a spinarii5 si ca %atamarea a a%ut loc in mai mult e un moment in %iata. <iagnosticul e scleroza multipla se pune aca e.ista o asociere intre urmatoarele con itii6 7 oua episoa e istincte e simptome neurologice0 precum sla*iciune sau nein emanare0 tul*urari e %e ere0 furnicaturi sau amorteli sau tul*urari e ec1ili*ru0 care sunt o*iecti%ate e un neurolog8 fiecare episo tre*uie sa ai*a o urata e cel putin 24 ore si episoa ele tre*uie sa apara in momente iferite 7 simptome care in ica e.istenta e leziuni in mai mult e o regiune a sistemului ner%os central si e.amene e la*orator care e%i entiaza anomalii corespunzatoare sclerozei multiple 7 este sigur ca nu e.ista o alta afectiune care sa poata cauza aceste simptome si aceste rezultate e la*orator. $storicul me ical si e.amenul neurologic pot i entifica posi*ilele pro*leme ale sistemului ner%os si a eseori sunt suficiente pentru a sugera iagnosticul e scleroza multipla. ,estele pot a3uta la confirmarea sau e.clu erea acestui iagnostic0 in cazul in care oar istoricul si e.amenul neurologic nu pot sustine cu certitu ine e.istenta acestei afectiuni. Teste utilizate pentru "ia)n sti%ul s%ler zei multiple 7 rezonanta magnetica nucleara 4?M;5 a creierului si a ma u%ei spinarii6 tre*uie efectuate pentru a se confirma iagnosticul si pentru a7l a3uta pe me ic sa eci a ce tratament este cel mai *un8 mai mult e #&: in persoanele cu scleroza multipla au un rezultat anormal la ?M;8 la persoanele iagnosticate e3a cu scleroza multipla0 ?M;7ul este e asemenea util pentru a se e%alua progresia *olii 4?M;7ul si e.aminarea neurologica pot fi e folos in formularea unui prognostic upa primul episo e simptome6 ce persoane %or face in %iitor scleroza multipla5

7 punctia lom*ara poate fi efectuata pentru a se e.amina lic1i ul cefalora1i ian6 ma3oritatea persoanelor cu scleroza multipla au rezultate anormale la acest test0 cum ar fi ni%eluri anormale a proteinelor numite imunoglo*uline G 4$g G5 sau o crestere usoara leucocitelor 4glo*ulelor al*e5 7 testul potentialelor e%ocate6 poate uneori arata e.istenta unor anomalii ale creierului si ale ma u%ei spinarii si ale ner%ilor optici0 pe care e.aminarea neurologica si alte teste nu pot sa le etecteze8 testul numit potentialul e%ocat %izual este cel mai important intre aceste tipuri e teste in iagnosticarea sclerozei multiple. Teste utilizate pentru "ia)n sti%ul a(e%tiunil r as %iate ,estele urinare pot fi necesare pentru iagnosticarea unei pro*leme in controlul functiei %ezicii urinare la o persoana cu scleroza multipla. ,estele neuropsi1ologice pot fi utile la i entificarea unor pro*leme emotionale sau ale gan irii0 care pot fi prezente fara ca persoana respecti%a sa le constientizeze. $n mo tipic0 aceste teste sunt su* forma e intre*ari si raspunsuri. $n prezent se fac stu ii in legatura cu un nou test0 care consta in i entificarea anticorpilor in scleroza multipla8 speranta este ca ar putea a3uta la i entificarea persoanelor care %or ez%olta scleroza multipla acti%a upa primul episo e simptome. <aca acest test se %a o%e i a fi eficace0 el poate a3uta la iagnosticarea sclerozei multiple acti%e. =ste important ca persoana iagnosticata e3a cu scleroza multipla sa fie ree.aminata in cazul in care apar noi pro*leme. Simptomele noi pot fi cauzate mai egra*a e alte afectiuni trata*ile ecat e scleroza multipla sau pot fi un semnal ca s7a pro us o mo ificare a *olii0 care ar pute afecta eciziile terapeutice.

10.1inet terapia 2n s%ler za multipl3 /oala emielinizantC a S;C10 scleroza multiplC este caracterizatC prin leziuni focale sau ifuze ale tecilor e mielinC ale fi*relor ner%oase0 care apar Dn iferite reginui ale S;C. <istrugerea tecilor e mielinC0 ar cu conser%area cilin ra.ului uce la ificultCEi e con ucere repetati%C a impulsurilor Fi la apariEia rapi C a o*oselii. ,emperatura crescutC *loc1eazC con ucti*ilitatea pe fi*ra fi*roasC0 upC cum p17ul crescut0 scC erea calciului Fi creFterea fosfatului seric amelioreazC con ucti*ilitatea. 11. Aprecierea disfuncionalitilor din scleroza multipl <e peste 3& e ani0 G.F. 'urtze2 a imaginat o scalC Dn 1&H1 puncte 4 e la & la 1&5 e apreciere a isfuncEionalitCEii in scleroza multiplC0 Dn care6 &7 e.amen neurologic normal
1

MCrgCrit0 M.0 MCrgCrit0 F.0 Iere ea0 G.0 41##"57 (specte ale recuperCrii *olna%ilor neurologici0 = itura 2ni%ersitCEii in )ra ea0 )ra ea 2 S*eng1e0 ,. 41#"!57 'inetologie profilacticC0 terapeuticC Fi e recuperare0 = itura Me icalC0 /ucureFti

17 fCrC isfuncEie0 ar cu semne minime 4/a*ins+i poziti%0 semne premotorii ata.iei0 scC erea sensi*ilitCEii la %i*raEie5 27 eficit minimal 4uFoarC slC*iciune sau rigi itate0 uFoarC tul*urare a mersului0 neDn emJnare0 tul*urCri %izuale uFoare5 37 isfuncEie mo eratC 4monoparezC0 1emiparezC0 tul*urCri urinare mo erate Ei oculare0 mici isfuncEii com*inate5 47 isfuncEie relati% se%erC0 neDmpie icJn DnsC posi*ilitatea e a munci sau e a uce o %iaEC relati% normalC 57 isfuncEie se%erC care face ificil mersul0 ar fCrC spri3in 67 isfuncEie care necesitC pentru mers utilizarea *astonului sau cJr3elor !7 isfuncEie se%erC care o*ligC la utilizarea scaunului cu rotile 4 ar cu mo*ilizarea lui e cCtre pacient Fi cu posi*ilitatea e a aFeza singur Fi ri ica singur5 "7 isfuncEie care o*ligC la rCmJnerea Dn pat0 pacientul putJn DnsC utiliza mem*rele superioare #7 isfuncEie totalC0 fCrC %reo posi*ilitate e autoa3utorare7 epen enEC totalC 1&7 e.itus prin sclerozC multiplC

12. Obiectivele tratamentului kinetic -rogramul e recuperare funcEionalC Dn scleroza multiplC se orienteazC spre eficitul motor0 mai ales spre cel e tip pirami al0 ca Fi spre cel senziti%. ) mare atenEie se %a a e%itCrii o*osirii *olna%ului0 atoritC emielinizCrii0 o*oseala muscularC apare eose*it e repe e. )*iecti%ele3 programului e recuperare sunt6 Inducerea activitii motorii voluntare. Muscultura pareticC flascC poate apCrea Fi Dn sta iile iniEiale0 c1iar Dnainte e a se instala spasticitatea antagoniFtilor. Se %or aplica te1nicile cunoscute e promo%are a tonusului Fi acti%itCEii motorii6 stretc17 refle.0 mo*ilizCrile pasi%o7acti%e asociate cu elemente e facilitare 4peria30 %i*raEie0 C7icing etc.58 e.erciEii e facilitare motorie 4in%ersare lentC0 contracEii repetate0 sec%enEionalitate pentru DntCrire etc.58 mo*ilizCrile in ca rul sc1emelor 'a*at uni irecEionale pentru in ucEia poziti%C e la musculatura DncC *ine iner%atC8 contracEiile contralaterale cu acelaFi scop8 se utilizeazC refle.e la*irintice0 ca Fi ale poziEiei capului. -e mCsurC ce acti%itatea muscularC creFte0 se intro uc izometria Fi mo*ilizCrile cu rezistenEC progresi% crescJn C. <esigur cC 1i ro+inetoterapia %a putea fi larg utilizatC0 ca Fi scripetoterapia sau suspensoterapia. Ameliorarea feed-back-ului senzorial. -ie erea sensi*ilitCEii agra%eazC pier erea controlului motor Fi coor onCrii. Kn primul rJn ne referim la pier erea sesni*ilitCEii propriocepti%e. Cea mai *unC meto C e reantrenare a propriocepEiei este utilizarea *io7fee 7*ac+7ului cu semnalizare %izualC Fi acusticC.

S*eng1e0 ,. 41#"!57 'inetologie profilacticC0 terapeuticC Fi e recuperare0 = itura Me icalC0 /ucureFti

Inhibarea schemelor motorii nedorite. 9a pacientul cu SM0 efortul intens apCrut Dn tractul corticospinal Dn Dncercarea e realizare a unei sc1eme motorii eterminC ira ierea e.citaEiei spre alEi muFc1i ai unei sc1eme e similare sau a unei sc1eme contralaterale0 situaEie care eterminC0 miFcCri ne orite0 incoor onare0 agra%Jn eficitul funcEional. <e fapt0 acesta este moti%ul pentru care miFcCrile acti%e nu tre*uie sC fie prea solicitante0 efortul muscular tre*uie e%itat0 pentru ca miFcarea sC se facC Dn ca rul sc1emei fiziologice. Spasticitatea este e asemenea o cauzC a sc1emelor ne orite e miFcare0 tre*uin com*CtutC. =fectele cele mai *une se o*Ein prin e.erciEiile Fi te1nicile propuse e /o*at1. Ameliorarea coordonrii. $nacti%itatea eterminC repe e pier erea coor onCrii0 cCci acesta necesitC pentru formare Fi DntreEinere repetiEia frec%entC a unei sc1eme e mo*ilizare0 eliminJn astfel treptat orice altC miFcare parazitarC. Coo onarea iminuC cJn sc1emei e mo*ilizare i se opune o rezistenEC prea mare0 cCci0 aFa cum s7a arCtat0 apare ira ierea e.citaEiei. -entru realizarea coor onCrii se %or face e.erciEii li*ere fCrC efort0 treptat se %a creFte %iteza e.ecuEiei. Prevenirea i tratarea redorii articulare i retracturilor musculare. (par re ori articulare mai ales Dn fle.ie la ni%elul Fol ului Fi genunc1ilor Dn special. Kn al oilea rJn 0 mai e.istC Fi pericolul e fi.are a piciorului Dn %arus eLuinus. 9a mem*rele superioare0 e o*icei se pro uc rotaEia internC a *raEului Fi fle.ia pumnului Fi egetelor. 9a primele semne e apariEei a re orii se a augC mo*ilizCrile pasi%e lente7 pentru a e%ita refle.ul e Dntin ere70 ca Fi mo*ilizCri acti%e concomitent cu aplicarea g1eEii. Ameliorarea tulburrilor cerebeloase (ataxiei). <isfuncEia cere*eloasC se tra uce prin apariEia ata.iei0 isimetriei0 tremurCturilor interstiEiale0 a ia oco+ineziei. 9a *aza acestor tul*urCri stau slC*iciunea0 1ipotonia Fi incoo onarea0 respecti% asincronismul Dn contracEia Fi fi.area muscularC a agoniFtilor Fi sinergiFtilor Fi Dn rela.area antagoniFtilor. (ta.ia locomotorie in SM se atoreazC pie erii propriocepEiei0 moti% pentru care e.erciEiile imaginate e Fren+el reprezintC programul e elecEie.

13. Tratamentul kinetoterapeutic ,ratamentul acestei *oli este pJnC Dn prezent escura3ant. Corticoterapia Dn puseu Fi programele e fizioterapie 4electrostimulare0 masa30 crioterapie0 *alneoterapie etc.5 Fi recuperare Dntre puseuri sunt cei oi piloni e *azC ai asistenEei me icale pentru *olna%ii cu leucone%ra.itC. ,ratamentul poate a uce unele ameliorCri Dn ceea ce pri%eFte rela.area0 permiEJn unele miFcCri uzuale necesare *olna%ului. Se %or aplica atJt masa3ul cJt Fi miFcCrile pasi%e care sC Dn%ingC spasmul0 e.ecutJn fle.ii ale mem*relor. =.ecuEia miFcCrilor pasi%e %a fi lentC0 iar amplitu inea %a fi crescutC progresi%0 pe mCsurC ce spasmul ce eazC. -entru muFc1ii fle.ori care sunt sla*i0 se fac miFcCri acti%e e

tonificare. 9ucrJn Dn faEa oglinzii0 *olna%ul se poate controla Dn timpul miFcCrilor e coor onare7precizie4. =.erciEiile propuse e Fren+el56 6 =..1 (7 -$. -acientul Dn << ,17 fle.ia CF Fi G ,27 e.tensia CF Fi G ,37 a* ucEia CF cu G flectat ,47 a ucEia CF cu G flectat ,57 a* ucEia M$ e.tinse ,67 a ucEia M$ e.tinse ,7 contracEii concentrice Fi e.centrice ale musculaturii trenului inferior. =7 coman a %er*alC0 ritm respirator8 oza36 3 repetCri0 2 serii0 1 minut pauzC Dntre serii =..2 (7 -$. -acientul Dn << ,17 fle.ia genunc1ilor0 concomitent cu ri icarea cClcJielor e pe pat. ,27 e.tensia genunc1ilor0 concomitent cu ri icarea cClcJielor e pe pat. ,7 ,17 contracEie e.centricC0 ,2 contracEie concentricC. =7 coman a %er*alC0 ritm repirator8 oza36 3 repetCri0 2 serii0 1 minut pauzC Dntre serii =..3 (7 -$. -acientul Dn << ,17 fle.ia genunc1iului0 cClcJiul plasat pe o anumitC zonC e pe mem*rul inferior opus ,27 e.tensia genunc1iului ,7 ,1 contracEie e.centricC0 ,2 contracEie concentricC =7 coman a %er*alC0 ritm repirator8 oza36 3 repetCri0 2 serii0 1 minut pauzC Dntre serii =..4 =..5 =..6 =..!
4

<in poziEia e FezJn se DncearcC sC se punC cClcJiul Dn mJna +inetoterapeutului0 care DFi sc1im*C mereu poziEia mJinii. Se menEine poziEia e FezJn rept cJte%a minute.

<in FezJn 0 cu piciorul pe sol0 se eseneazC conturul piciorului0 se ri icC genunc1ii0 apoi se pune picirul in nou pe sol Dn ca rul conturului.

<umitru0 <. 41#"157 G1i e ree ucare funcEionalC0 = itura Sport7,urism0 /ucureFti S*eng1e0 ,. 41#"!57 'inetologie profilacticC0 terapeuticC Fi e recuperare0 = itura Me icalC0 /ucureFti 6 =.erciEiile sunt escrise Dn conformitate cu sistemul (,= 4 upC Fcoala in /oston0 unitCEile structurale ale e.erciEiului fizic sunt cuprinse Dn trei secEiuni6 Macti%itiesN0 Mtec1niLuesN0 MelementsN0 construin un sistem unitar7 (,=5 DnsC Dntr7o formC simplificatC
5

 =.." =..#

-acientul se ri icC e pe scaun0 apoi se reaFeazC0 genunc1ii lipiEi unul e altul. Mers Dntre ouC linii paralele

Mers cu plasarea fiecCrui picior pe niFte semne trasate pe po ea care sC o*lige la o uFoarC a ucEie a mem*relor inferioare.

(lte e.erciEii in tratamentul recuperator al SM! %izeazC mo*ilizarea generalC a tuturor articulaEiilor0 tonifierea muFc1ilor0 creFterea rezistenEei0 ree ucarea respiraEiei0 o*Einerea rela.Crii. <e e.emplu0 urmCtoarele ouC e.erciEii %izeazC tonifierea musculaturii trenului inferior. =..1& (7 -$. -acientul Dn <<0 genunc1ii flectaEi0 tClpile pe pat. ,17 e.tensia Fol ului ,27 re%enire Dn -$ ,7,1 contracEie e.centricC0 ,2 contracEie concentricC =7 coman a %er*alC0 ritm repirator8 oza36 4 repetCri0 2 serii0 1 minut pauzC Dntre serii =..11 (7 -$. -acientul Dn <9 ,17 a* ucEia M$ e.tinse ,27 a ucEia M$ e.tinse ,7 ,1 contracEie concentricC0 ,2 contracEie e.centricC =7 coman a %er*alC0 ritm repirator8 oza36 4 repetCri0 2 serii0 1 minut pauzC Dntre serii ,ratamentul poate usura semnificati% %iata persoanelor cu scleroza multipla. ,ipul e tratament epin e e se%eritatea simptomelor si e faptul ca *oala este in faza acti%a sau in remisie. <esi cu tratamentul actual0 scleroza multipla nu se poate %in eca0 totusi me icamentele pot re uce numarul0 frec%enta si se%eritatea reca erilor si pot incetini progresia *olii. $nceperea tratamentului cat mai curan posi*il upa punerea iagnosticului e scleroza multipla poate pre%eni sau poate intarzia aparitia %atamarii efiniti%e a sistemului ner%os. Me icamentele pot pro%oca efecte secun are inconforta*ile0 ar e o*icei temporare0 cum ar fi simptome asemanatoare celor in gripa. ,otusi0 upa cate%a luni e tratament0 cei mai multi oameni nu mai prezinta efecte secun are atorate me icamentelor. ?ea*ilitarea0 constan in fizio+inetoterapie0 terapie ocupationala0 logope ica si cogniti%a0 care pot a3uta persoana afectata sa faca fata simptomelor si sa in%ete sa se a apteze situatiilor in %iata e zi cu zi si profesionale. ,erapiile alternati%e si complementare ce pot fi folosite in scleroza multipla sunt inca stu iate0 ar pana in prezent nici una nu s7a o%e it a fi eficace0 *a c1iar uneori ar putea
!

1ttp6BB%alentinserac.wor press.comB2&&"B&3B26B+inetoterapia7in7scleroza7multiplaB

cauza mai mult rau ecat *ine.

Tratament simpt mati% ,ratarea simptomelor specifice poate fi eficace0 c1iar aca nu se poate opri progresia afectiunii. Simptomele care a eseori pot fi controlate sau ameliorate cu a3utorul me icamentelor sunt6 7 o*oseala6 me icamentele care re uc o*oseala sau care pot fi utile in im*unatatirea somnului pot fi amanta ina 4Aireg@t5 sau fluo.etina 4-rozac5 7 incor area musculara 4spasticitatea5 si tremorul6 me icamentele care pot ameliora spasmele musculare sau rigi itatea sunt *aclofen 49ioresal0 /aclofen50 antrolene 4<antrium50 ga*apentin 4;eurontin50 iazepam sau clonazepam 4?i%otril58 uneori o com*inatie a acestor me icamente are un rezultat foarte *un in re ucerea simptomelor musculare 7 pro*leme urinare si constipatie6 me icamentele folosite pentru re ucerea mictiunilor frec%ente pot fi propant1eline 4-ro7/ant1ine50 o.@*ut@nin 4<itropan5 sau toltero ine 4<etrol58 pentru ameliorarea constipatiei se pot utiliza la.ati%e zilnic 7 urere si senzatii anormale6 in functie e se%eritate urerii0 se pot folosi atat me icamente o*tinute cu reteta0 cat si fara reteta8 me icamentele o*tinute pe *aza e reteta folosite frec%ent pentru re ucerea urerii in scleroza multipla sunt *aclofen 4/aclofen09ioresal50 car*amazepina 4Car*amazepina0 Finlepsin0 ;eurotop0 ,a%er0 ,egretol0 ,imonil0 Stazepine5 sau ga*apentin 4;eurontin58 me icamentele care se pot o*tine fara reteta pot fi acetaminop1en 4-aracetamol50 i*uprofen sau napro.en so ium 7 epresia6 pot fi folosite me icamente anti epresi%e pentru sca erea epresiei0 care este frec%enta la persoanele cu scleroza multipla8 sunt a esea folosite anti epresi%ele triciclice 7 precum amitriptilina0 esipramina 4;orpramin5 sau imipramina 4(nti eprin5 7 sau in1i*itorii selecti%i ai recaptarii serotoninei0 $S?S sau SS?$ 7 precum fluo.etina 4-rozac5 sau sertralina 4Ooloft5 sau altele 7 ificultatile se.uale6 me icamentul in icat in acest scop este sil enafil 4Aiagra50 atat la femei cat si la *ar*ati8 Po1im*ina si clomipramina 4(nafranil5 pot fi e asemenea in icate pentru ameliorarea isfunctiei erectile 4impotentei5. Scleroza multipla poate afecta mai multe regiuni ale sistemului ner%os0 pro ucan o gama larga e simptome. (legerea me icamentelor epin e e simptomele e.istente. Me icamentele pot fi folosite oar uneori sau cu regularitate0 in functie e cat e se%er sau e constant este un anume simptom. Mo ificari in ieta0 in programul zilnic0 efectuarea e e.ercitii fizice si alte o*iceiuri0 pot fi e asemenea utile persoanei in cauza ca sa faca fata unora in aceste simptome. Me icamentele folosite pentru tratamentul simptomelor unui episo e scleroza multipla si pentru re%enirea mai rapi a intr7o reca ere sunt6 7 corticosteroizi 4precum metilpre nisolon5 7 (C,I 41ormonul a renocorticotropic5

7 imunoglo*uline a ministrate intra%enos 4$G$A5 sau preparate in plasma 4niciuna nu este utilizata frec%ent5. 1'. 1inet terapia 2n s%ler za multipl3 /oala emielinizantC a S;C"0 scleroza multiplC este caracterizatC prin leziuni focale sau ifuze ale tecilor e mielinC ale fi*relor ner%oase0 care apar Dn iferite reginui ale S;C. <istrugerea tecilor e mielinC0 ar cu conser%area cilin ra.ului uce la ificultCEi e con ucere repetati%C a impulsurilor Fi la apariEia rapi C a o*oselii. ,emperatura crescutC *loc1eazC con ucti*ilitatea pe fi*ra fi*roasC0 upC cum p17ul crescut0 scC erea calciului Fi creFterea fosfatului seric amelioreazC con ucti*ilitatea.

1*.Pr (ila4ie $n general0 la ora actuala nu se poate pre%eni aparitia sclerozei multiple sau a episoa elor acestei *oli. 9a persoanele care au scleroza multipla tipul reca ere7remisie0 tratamentul cu interferon *eta sau cu glatiramer acetat poate re uce frec%enta reca erilor0 iar interferonul *eta poate intarzia ez%oltarea iza*ilitatii. $nterferonul *eta71* 4/etaferon5 sau mito.antrona 4;o%antrone5 pot intarzia progresia *olii la unele persoane cu scleroza multipla0 tipul secun ar progresi%. (pro.imati% 3umatate in persoanele cu scleroza multipla tipul reca ere7 remisie %or e%olua catre scleroza multipla tipul secun ar progresi% in 1& ani. S7a presupus ca scleroza multipla se poate atora unei leziuni0 unui soc0 sarcini sau unor %accinari0 ar aceste ipoteze nu au putut fi emonstrate stiintific pana in acest moment. 9a o persoana care are e3a scleroza multipla0 o infectie %irala 4cum ar fi cu %irusul gripal5 poate pro%oca apritia unui nou episo . $n cursul sarcinii0 femeile cu scleroza multipla au a eseori mai putine reca eri. $n primele 3 pana la 6 luni e la nastere0 totusi0 ele au frec%ent ten inta e a a%ea mai multe reca eri. -ersoanele cu scleroza multipla sunt sfatuite sa e%ite supraincalzirea organismului ori e cate ori este posi*il. Cresterea temperaturii corpului poate agra%a temporar simptomele0 eoarece suprasolicita ner%ii care sunt e3a afectati e scleroza multipla. Se recoman a utilizarea aerului con itionat0 mentinerea unei temperaturi mai reci in camera si e%itarea *azinelor e inot cu apa fier*inte si a *ailor fier*inti. $n timpul anotimpurilor cu temperaturi ri icate si foarte ri icate este in icata efectuarea acti%itatilor in incaperi cu aer con itionat si cat mai putin posi*il in afara acestora.

"

MCrgCrit0 M.0 MCrgCrit0 F.0 Iere ea0 G.0 41##"57 (specte ale recuperCrii *olna%ilor neurologici0 = itura 2ni%ersitCEii in )ra ea0 )ra ea

1+ .TETRAPAREZA SPASTICA Tetrapareza spasti%a reprezinta ( rma %ea mai )ra&a "e "iple)ie spasti%a. (re o frec%enta crescuta la nou7nascutii cu encefalopatie 1ipo.ic7isc1emica0 infectii intrauterine 4Citomegalo%irus0 ru*eola0 ru3eola etc.50 malformatii structurale cere*rale gra%e. Clini% *oala a(e%teaza t ate mem#rele0 insa mai accentuat pe cele superioare. $n p zitia supin !%u (ata in sus5 s%5ema m t rie este in e4tensie6 *olna%ul tine capul 1ipere.tensie cu retractia umerilor si uneori toracele este retractat0 mem*rele inferioare sunt in e.tensie0 incrucisate0 in a uctie0 intrarotate0 c1iar forfecate0 se o*ser%a fle.ia plantara a piciorului0 contractia a uctorilor 4ceea ce etermina0 in timp0 lu.atia e sol 5 . In p zitia pr n !%u (ata in 6 s$ s%5ema m t rie este in (le4ie. Copilul *olna% ;2 ri ica si nu roteste capul 4nici macar pentru a respira50 are *ratele *locate su* torace0 mem*rele inferioare fiin a esea in fle.ie. In p zitie sezan" copilul ca e pe spate sau anterior eoarece are re(le4ele t ni%e %er&i%ale asimetri%e0 acestea persistan si upa %arsta e 6 luni si nu ac1izitioneaza aceasta pozitie. Mana este inc1isa in pumn0 ceea ce impie ica copilul e a uce mana sau alte o*iecte la gura0 pozitia policelui este strans in pumn si egetele flectate. Mersul pe coate si pe genunc1i 7U este p si#il. $n ca rul e4aminarii neur l )i%e se o*ser%a e.istenta unui sin"r m pirami"al la atat la mem*rele superioare0 cat si la cele inferioare. (par e asemenea0 tul#urari "e masti%atie si nutritie0 ceea ce %a etermina e(e%tuarea alimenatiei %u a6ut rul s n"ei. Simpt mat l )ia as %iata consta in stra#ism8 atr (ie pti%a8 %rize epilepti%e8 retar" )ra&8 % mpli%atii rt pe"i%e 4cifoscolioza0 lu.atie e sol 5 . (cest tip e afectiune afecteaza mem*rele inferioare 0 ar mai accentuat sunt afectate mem*rele superioare. -acientul intot eauna este cu capul in 1ipere.tensie asociat cu retractia umerilor. ;u poate sa ri ice capul nici nu poate sa roteasca gatul. Mem*rele inferioare sunt in e.tensie0 a uctie0 o*ser%an u7se fle.ia plantara a mem*rului inferior si contractia a uctorilor. 2neori apare si lu.atia e sol . Folosin e.amenul neurologic putem sa o*ser%am e.istenta unui sin rom pirami al atat la mem*rele inferioare0 cat si la cele superioare. (par e asemenea0 tul*urari e masticatie si nutritie0 ceea ce %a etermina efectuarea alimenatiei cu a3utorul son ei. Sunt prezente si urmatoarele simptome6 7 stra*ism 7 atrofie optice 7 e%iatie la coloana %erte*rala 4 cifoza0 scolioza 5 7 crize epileptic 7 retar mintal $n forma usoara e tetrapareza spastica retar ul este me iu0 iar eplasarea se poate face ar patologic.= *ine sQ fim informaEi espre sQnQtatea noastrQ0 ar Fi espre con iEiile Dn care putem epista semnele *olilor cronice. Scleroza multiplQ este cea mai frec%entQ afecEiune neurologicQ la a ultul tJnQr0 care eterminQ in%ali itQEi ma3ore. Kn Eara noastrQ se estimeazQ cQ aceastQ *oalQ are o pre%alenEQ e circa 357 4& la 1&&.&&& e locuitori0 aFa cum rezultQ intr7o serie e e%aluQri epi emiologice.=ste o *oalQ care e*uteazQ la

a ultul tJnQr 42&74& ani50 este e 273 ori mai frec%entQ la femei ecJt la *Qr*aEi. Ca ispunere geograficQ pre ominQ Dn regiunile nor ice. Scleroza multiplQ este o afecEiune cronicQ a Sistemului ;er%os Central caracterizatQ prin episoa e e inflamaEie Fi un proces e emielinizare focalQ a su*stanEei al*e0 ce au ca rezultat tul*urQri ale motricitQEii0 sensi*ilitQEii0 %Qzului0 acti%itQEii sfincterelor precum Fi tul*urQrile psi1ice. $mportant pentru perioa a e recuperare este6 instalarea *olii este cu istrugerea tecilor e mielinQ0 ar cu conser%area cilin ra.ului uce la ificultQEi e con ucere repetiti%e a impulsurilor Fi la apariEia rapi Q a o*oselii. Cauza sclerozei multiple este necunoscutQ. (r putea fi implicat un factor genetic0 eoarece riscul e apariEie a sclerozei multiple la o persoanQ este uFor crescut acQ unul in pQrinEi a a%ut sclerozQ multiplQ. 9egQtura0 nu Dntot eauna e%i entQ0 Dntre locul 4geografic5 Dn care persoana afectatQ a copilQrit Fi riscul e ez%oltare a sclerozei multiple mai tJrziu Dn cursul %ieEii0 sugereazQ cQ ar putea fi implicaEi unii factori e me iu0 precum infecEiile %irale sau alte *oli infecEioase. ,otuFi0 pJnQ Dn prezent nu s7a emonstrat clar ca o anumitQ infecEie specificQ care ar cauza scleroza multiplQ. S7au suspectat Fi alEi factori eclanFatori ai sclerozei multiple0 ar pJnQ acum nu s7a emonstrat cQ %reunul in ei ar fi implicat cu certitu ine. Kn plus0 o afecEiune %iralQ apQrutQ Dn copilQrie sau un alt factor e me iu0 pro*a*il nu e.plicQ suficient e ce unele persoane %or face mai tJrziu sclerozQ multiplQ. Stu iile e cercetare aflate Dn curs0 sugereazQ cQ o pro*lemQ la ni%elul sistemului natural e apQrare al organismului 4sistemul imun50 apQrutQ e%reme Dn copilQrie sau upQ infecEii0 poate eclanFa e*utul sclerozei multiple. Factorul eclanFator poate fi o reacEie autoimunQ Dn care sistemul imun atacQ mielina0 stratul proteic care prote3eazQ fi*rele ner%oase. Semnele clinice principale 6 1. (nomalii senziti%e6 parestezii0 a esea su* formQ e amorEeli8 ureri8 semnul 91ermite8 2. (nomalii motorii6 eficit motor e tip pirami al8 spasticitate8 contracEii spastice 4Dn fle.ie0 Dn e.tensie58 3. (nomalii %izuale6 ne%ritQ opticQ 4pier erea monocularQ a %e erii0 DnsoEitQ e%entual e urere Fi scotom central58 4. (nomalii cere*eloase6 ata.ie0 incoor onare8 tremor cere*elos 4asociat uneori cu tremor postural58 izartrie cere*eloasQ8 5. (nomalii ale trunc1iului cere*ral6 iplopie8 izartrie0 isfagie0 isfonie8 parestezii la ni%elul feEei8 parezQ facialQ8 oftalmoplegie internuclearQ8 ne%ralgie trigeminalQ8 %erti38 6. (lte anomalii 4mai rare la e*ut56 crize paro.istice 4cu uratQ e secBmin0 ar care apar repetat timp e mai multe sQptQmJni pentru a a%ea semnificaEie e puseu SM58 anomalii %ezicale8 isfuncEii se.uale. (ceastQ *oalQ e%olueazQ lent Dn pusee e gra%itate %aria*ilQ. (ceste pusee e%oluti%e apar la inter%ale neregulate e timp0 e la cJte%a luni0 la cJEi%a ani. <upQ fiecare puseu apare o fazQ e remisiune caracterizatQ e recuperarea funcEiei unor grupuri neuronale care nu au fost ecJt in1i*ate e procesul patologic. /oala este progresi%Q Fi este particularQ fiecQrui *olna% Dn parte.

1!.9I9LIOGRA,IE: 1.<umitru0 <. 41#"157 G1i e ree ucare funcEionalC0 = itura Sport7,urism0 /ucureFti 2.MCrgCrit0 M.0 MCrgCrit0 F.0 Iere ea0 G.0 41##"57 (specte ale recuperCrii *olna%ilor neurologici0 = itura 2ni%ersitCEii in )ra ea0 )ra ea 3.Mi1ancea0 -. 42&&557 Scleroza multiplC0 = itura 2ni%ersitCEii in )ra ea0 )ra ea 4.S*eng1e0 ,. 41#"!57 'inetologie profilacticC0 terapeuticC Fi e recuperare0 = itura Me icalC0 /ucureFti 5.Serac0 A. 42&&557 Manual e +inetoterapie pentru persoane cu sclerozC multiplC0 MS Mels*roe+ /elgia 6.Stamatoiu0 $.C. 41#"#57 Scleroza multiplC0 = itura Me icalC0 /ucureFti

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate