dac& temperatura este de 13°C — si mai mult timp (POOLE si TABER 1970). Datorita acestui interval, sperma de trintor poate fi trimisé in orice punct al lumii prin post, Indicalii mat detaliate asupra tehnicii se gasese In brosura APIMONDIEI despre insiminjarea instrumental a mateii (F. RUTTNER 1975), Acest procedeu a fost simplificat fundamental pentru practic& prin utilizarea din ce in ce mai rispindit{ a virfurilor din sticl. Sperma este preluatti in mod uzual intr-un virf din sticla, eare ci necesarului 10—15 vl. Capetele se astupi cu vaseliné. Dupé sterilizares ‘ului, destinatarul poate insiminja cu insusi capilarul. Dar pentru ‘ansport se pot utiliza gi capilare obignuite (cilindrice), la care se fi- entra prelevarea spermei si pentru insémintare — un mic cu ajutorul unui manson din polivinil. Datorita utilizarii crescinde a Insiminfarii instrumentale in prac- tica cresterit. si datorit& pericolului de rispindire a bolilor albinelor, erea je spermi caplitii o importanf din ce in ce mai mare, Rezultatele obfinute de F. RUTTNER si de alfii sint excepfionale.APITOLUL VII Metode de crestere verificate Hans RUTTNER+ 1, INTRODUCERE Parcurgind capi joare si cele urmitoare cititorul se va Inireba de ce sint descrise gi comparate 0 serie de meercdi gi de metode ? De ce nut se indie pur si simpli cea mai bund metodi, ct o tehnologie consist si clara Dar o metodi mu va fi niciodaté potrivita pentru tofi apicultorii si pentru toate condifille : daci de exemplu crescitorul mu mai vede aift de bine sau daci mina lui nu mai este atit de sigur pe eft cene transvazarea, fn ciuda anumitor dezavantaje el va utiliza 0 metoda de stantare. De ase~ menea, condifiile de intrefinere si cele climatice influenjeazi gi ele meto- dele de oresiere — incepind cu fagurele de cxestere si terminind cu nucleul de imperechore, Un factor foarte important in alegenea mebodei de ares- tere este numérul necesar de maici. De accea nu este de mirare e& aproape fiecare erescitor experimentat are o versiune proprie a metodelor de cres- tere cunascute. De accea in aceasti carte se descriu elementele esentiaie ale metodelor (verificate) si se discuti avantajele si dezavantajele fie- cela, Dim osle spuse reaultd ci ficcare preventare a metodelor de crestece vai adine maroaté de experienta personal Dac nu existi vreo indicafie special, metodele si experientele din acest capitol se refer la practica Institutului federal ausiriae de apicul- ‘urd. Stafiunea de crestere a Institutului se afl la Lanz am See, la 640 m altitudine, in nord-estul Alpilor de Est. Acolo clima este aspra si bogata in precipitatii, deci in aceasta privinfé locul nu este cel mai potrivit pen- tru erestere. insi vara cu cules foarte bogat de polen menfine dispozitia de crejtere si prezenta trintorilor pind inclusiv in luna august. Vaile muntilor de aici sint foarte slab populate eu albine si de acess, in apropiere exista 8 statiuni de imporechere foarte sigure, in care exist’ eoneomitent trei fgrupe speciale de trintori pentru imperechere, Cu taaie ck mu este vorba de o intreprindere de erestere de milici comercial, se produc totusi anual mai multe mii de mate in diferite seopuri Ir comparatie cu celjaite centre de erestere ale ciror procedee te vor dessrfe in acest capital, Lunz am See se all la cea maf mare latitudine peo fralied (4B) i are lima cea mat asprd, ct segonul de crestere cel mai Sear! 3.V-—18.0iI) 167Dat fiind caracterul international al acestei citi s-a uat foarte mult in considerafie experienta din celelalie regiuni, mai ales a marilor intre- prinderi cu productie comerciali de mitci, Am reusit s& cistigém colabor rea unui mare numir de crescitori de mAtel ounoscufi, din mai multe continente, Bundvoinfa de a face cunoscut unui public larg experienja lor valoroasé 0 apreciem deosebit. Pe de allé parte ne-am striiduit si valorificim experienta acumulati de noi in timpul eilatoriilor, al congreselor, sau adunatd din literatura, Speram c& in acest fel colectia ,metodelar de crestere verificate* va oferi © privire de ansamblu asupra procedeelor practicate astizi cel mai emult. 11. Colonie de prisilé si colonie dated In cazul inmulfirii naturale, dezvoltarea mateii de Ia ou pind Ia eclozionare are loc intr-o singurd colonie de albine. Din anumite conside- rente creseitorul repartizeazi (de obicei) cresterea de maitci la dowd colonit diferite si anume una dupé alta (3.2.2). Colonia de prasila furnizeazi pur si simplu ouale sau larvele, din care vor Jtta nastere mitcile, Coloniile de prisilé sint foarte riguros selec fionate. Insusirile lor trebuie si existe deja la ascendenti (parinti) si sa se repete la surorile lor, Ar exista atunci marea probabilitate ca aceasté la descendeni (F, RUTTNER, 1973; F. si H. RUTINER, 1972). O colonie de prisild trebuie si aibal randamentul in miere, caniitatea de puiet, blindefea deasupra mediei si o predispozi redusi la roire. Dar ascménea colonii clidese botei numai_ stimulate, de alt parte 0 mated de prisilé valoroasa trebuie feriti de pericolul ivit data cu manipulivile diferitelor procedee de arestere. De acea in colonia de prisila se imtrodue pentru ouat faguri corespunzitori, In cazul meto- delor de taiere a celulelor matca este uneori siliti si depund in acest ,fagure-material de crestere“ oud de aproape aceeasi virst& si aceasta intr-un timp scurt. Se folosesc diferite feluri de buzunare din gratie Hanemann, in care matca se izoleazi timp de o 7i pe un fagure sau pe © fafa acestuia, Coloniile doici indeplinese strict functia de ,doici“, Materialul de crestere, adic& larvele tinere sau ocazional si oua din celule de Incratoare @in colonia de présili, se pun in botel i se introdue ca atare in coloni doicd. Dack spre satisfactia creseatorulut ele sint accepiate in cantitati suficiente, lui nu trebuie s’-i pese nici de originea si nici de randamentul in miere ‘al coloniilor doici, deoarece calitatile coloniei doicd nu sint e miiteilor tinare (vezi Cap. V) Citeodatii se utilizeazd succesiv diferite categorii de colonii doi, Coloniile pornitoare sat starter ingrijese larvele tinere numai in primele 10—48 de ore, $i in conpul de pornire (3.2.3) botcile sint lasate numai putin timp. Dupi aceea boteile sint puse In calonifle ereseditoare (3.2) sau finisoare, unde de obicei in numfr restrins, rmin pin aproape de eclo- zionare sau cel putin pind la terminarea hréirii Jarvelor, Dupa c&pacire boteile pat fi puse intrun incubator (VIM, 3.2.2) sau cidura necesard este asiguratd de o alti colonie, care nut trebuie s& abi menirea de cres- e&toare (VIM, 3.2.) 168