Sunteți pe pagina 1din 7

GRAPA CU DISCURI

Domeniul de utilizare si clasificarea grapelor cu discuri


Grapele cu discuri sunt folosite pentru: ntretinerea solului n intervalul de la arat pna la semanat, cnd se efectueaza maruntirea bulgarilor si nivelarea araturii, prelucrarea solului pe intervalul dintre rndurile de pomi si vita de vie, desfiintarea culturii premergatoare cu ncorporarea n sol a resturilor vegetale si pregatirea patului germinativ cu ncorporarea n sol a ngrasamintelor si erbicidelor. Grapele cu discuri se clasifica dupa urmatoarele criterii: Dupa destinatie: - pentru culturi de cmp; - pentru vii; - pentru livezi: Dupa modul de cuplare la tractor - tractate; - purtate; - semipurtate. Dupa greutatea G0 ce revine pe disc: - Grape usoare (15-20 da N); - Grape mijlocii (20-30 da N); - Grape grele (30-45 da N). Constructia grapelor cu discuri Grapele cu discuri constructiv(fig.2.13) sunt formate dintr-un cadru 1 pe care sunt prinse bateriile cu discuri 2, care au pozitie reglabila , ce permite modificarea unghiului de nclinare a discurilor fata de directia de naintare. Cuplarea la sursa de energie se face prin intermediul unui dispozitiv de cuplare 3, care n cazul grapelor tractate este prevazut cu un mecanism de reglare a orizontalitatii cadrului grapei 5. Pentru trecerea din pozitia de lucru n pozitia de transport grapele tractate se prevad cu mecanisme de ridicare coborre care actioneaz asupra rotilor de sprijin ale masinii 4, limitnd adncimea de lucru a discurilor.

Fig. 2.13.Schema grapei tractate cu discuri

La grapele cu discuri purtate nu avem organe de rulare, ridicarea sau coborrea grapei realizndu-se prin intermediul mecanismului de suspendare al tractorului. La grapele dezaxate, folosite pentru prelucrarea solului n livezi, se prevad mecanisme de dezaxare (fig.2.14). Dispunerea bateriilor pe cadrul grapei se poate face n form de X (fig.2.13).sau V, simetric sau asimetric, pe unul sau doua rnduri (fig.2.14).

Fig. 2.14.Schema grapei cu discuri dezaxate


2

Organele de lucru ale grapelor cu discuri sunt discurile sferice concave, cu muchie neteda sau crestata (fig.2.15). Retinem:Discurile crestate au o actiune mai energica asupra solului si patinarea lor fata de sol este mai redusa . Discurile se caracterizeaza prin diametrul D, raza de curbura R, grosimea g, unghiul de ascuire a muchiei taietoare i.

Fig. 2.15.Tipuri de discuri

Diametrul discurilor, la grapele usoare, este de 350-450 mm; la grapele mijlocii, de 450-600 mm si la cele grele de 600-850 mm. Raza de curbura este cuprinsa ntre 500 si 700 mm, unghiul de ascutire al muchiei taietoare de 1020+,grosimea discului ntre 4,5-7mm.Discurile se dispun nclinat fata de directia de naintare sub un unghi y .( unghiul de atac =10-22+), planul muchiei taietoare fiind dispus vertical. Discurile grapelor se dispun grupat, cte 5-15 discuri, fiind montate pe un ax comun, cu sectiune patrata , formnd o baterie cu discuri. Axul comun este sustinut pe lagare montate pe cadrul bateriei. Totodata discurile sunt prevazute cu razuitori pentru curatirea suprafetei active a acestora. Procesul de lucru al grapelor cu discuri Observatie:Prin deplasarea discului, sub actiunea greutaii g0 care apasa asupra sa, discul patrunde n sol la adncimea a si decupeaza un strat de sol cu sectiunea S0 pe o latime de lucru b (fig.2.16). Stratul de sol taiat de discul sferic este urcat pe suprafata lui interioara , maruntit, deplasat lateral si rasturnat. Miscarea discului n timpul lucrului este formata din miscarea de rotatie n jurul axei sale (curba A), datorita fortelor de frecare care apar ntre disc si sol
3

si mi!carea de translatie imprimata prin tractare, traiectoria descrisa de un punct de pe disc fiind o elice B.

Fig. 2.16.Procesul de lucru executat de disc

Greutatea g0 care apasa pe disc, are urmatoarele valori: g0=15-20 daN pentru grapele usoare, g0 =20-30 daN pentru grapele mijlocii si g0 =30-45 daN pentru grapele grele. Adncimea maxima de lucru amax este determinata de diametrul D si de diametrul d al mosorului distantier, exprimat prin relatia: 2 max Dd a / % (2.5) Actiunea de patrundere n sol a discului se realizeaza prin utilizarea unor discuri cu diametrul mai mare sau prin marirea unghiului de atac al discurilor. Solul lucrat cu grapele cu discuri ramne neuniform pe fundul brazdelor, asa cum se observa n figura 2.16, distanta dintre creste fiind determinat de distanta dintre discuri, care este cuprins ntre 165-280 mm. GRAPA CU DISCURI GD.4. In agregat cu tractorul U 650 se foloseste pentru discuirea arturii n vederea mruntirii bul-grilor, afnarea la suprafat a solului si distrugerea buruienilor.
4

Condiii optime de lucru Pentru o funcionare corect a mainii G.D. 4 se vor respecta urmtoarele condiii: nltimea fat de sol a barei de tractiune a tractorului cu care se cupleaz grapa s fie de 500 mm pentru lucru se va folosi cilindrul de fort cu diametrul de 100 mm; cilindrul de fort s se monteze totdeauna cu tija pistonului la bratul axei grapei si cu fundul cilindrului la suportul cadrului; pe terenurile afnate cilindrul de fort se las pe pozitia ,,flotant (rotile grapei ruleaz permanent pe sol, iar limitarea adncimii de lucru se face prin blocarea barei de reglaj cu ajutorul boltului); pe terenurile compacte se lucreaz cu cilindrul de fort n pozitia ,,neutr (rotile grapei sunt ridicate permanent, corespunztor adncimii de lucru necesare); distanta ntre capetele bateriilor din fat trebuie s fie de 10 - 20 mm, pentru a nu rmne o zon nelucrat n mijlocul grapei; distanta ntre axele verticale ale discurilor interioare de la bateriile din spate trebui s fie de 410 mm; deplasarea grapei pe parcel se face perpendicular pe directia arturii. Cnd terenul trebuie discuit de dou ori, prima discuire se face pe diagonal sau n lungul brazdelor; pentru o bun nivelare a solului, dup grapa cu discuri se pot cupla netezitoare sau cmpuri de grap cu colti; intoarcerea agregatului la capete se face numai cu grapa n pozitie ridicat;
5

n lucru, grapa s aibe cadrul paralel cu solul (se admite o usoar ridicare a prtii din fat dac grapa are tendinta de a se nfunda la bateriile din fat, cnd se lucreaz pe terenuri afnate); pentru ca tractorul s lucreze cu o patinare normal (15 - 20%) se vor folosi mijloace de mrire a aderentei (contragreuti la roi, ap n pneuri, zbrele, etc) viteza maxim de deplasare n transport pe drumuri bune s nu depseasc 20 km/or; s se respecte reglajele si regulile de ntretinere tehnic. Reglaje a) Reglarea unghiului de atac. Unghiul format de discuri cu directia de naintare (unghiul de atac) la discuirea arturilor afnate si lipsite de buruieni trebuie s fie 12 sau 15, iar la discuirea arturilor tasate si mburuienate trebuie s fie 17. Acest reglaj s face scotnd boltul cu mner de la partea lateral a bateriilor si deplasnd manual bateria n pozitia necesar (nainte sau napoi), dup care bolul se introduce n unul din cele trei orificii n dreptul cr uia s-a adus bateria. b) Reglarea adncimii de lucru. Acest reglaj se execut cu ajutorul rotilor de rulare, care se regleaz la nltimea dorit. Reglarea pozitiei rotilor se efectueaz folosind bara limitatoare cu orificii de reglaj, prevzut la axa rotilor n care se introduce boltul cu mner. Dup efectuarea reglajului, colierul opritor de pe tija cilindrului de fort se deplaseaz astfel ca, n momentul cnd s-a produs blocarea trenului de rulare s se ntrerup circuitul uleiului n cilindrul de fort.

c) Reglarea orizontalittii grapei. Se face cu ajutorul tirantilor de la dispozitivul de cuplare, ridicnd sau cobornd partea din fat a grapei.
6

d) Reglarea rzuitoarelor. Const n slbirea suruburilor de fixare a acestora si deplasarea lor, astfel ca distanta ntre muchia lor activ si disc s fie 3-4 mm. In cazuri exceptionale, cnd terenul este foarte compact, se pot pune greutti aditionale (saci cu nisip, greutti de beton, etc.) pe platforme de tabl ale cadrului, pentru a se mri adncimea de lucru. Greuttile puse nu trebuie s depseasc 200 kg.

S-ar putea să vă placă și