Pneumonia este un termen general care se refera la o infectie a plaminilor, putind fi cauzata de o

varietate de microorganisme, inclusiv virusi, bacterii si paraziti. Adesea pneumonia incepe dupa o infectie a partii de sus a aparatului respirator (o infectie a nasului si a gitului). Cind se intimpla aceasta, simptomele pneumoniei incep dupa doua sau trei zile de raceala sau de durere a gitului. Unele tipuri de pneumonie cauzeaza simptome care dau explicatii importante despre microbul care cauzeaza boala. De exemplu, la copiii mai mari si la adolescenti pneumonia datorata micloplasmei (pneumonia ambulanta) este recunoscuta pentru cauzarea durerilor de git si de cap, pe linga simptomele obisnuite ale pneumoniei. La copiii mici, pneumonia datorata Chlamidiei poate cauza con unctivita (inrosirea ochilor) cu doar o imbolnavire usoara si fara febra. !n pneumonia datorata "ertussis (bacteria care provoaca tusea) copilul poate sa aiba reprize lungi de tuse, sa se invineteasca din cauza lipsei de aer sau sa scoata un sunet ca si cum ar tusi cind incearca sa respire. "neumonia este o infectie a plaminilor care poate fi cauzata de diferite tipuri de microbi, respectiv bacterii, virusi, ciuperci si paraziti. Desi diferite tipuri de pneumonie tind sa afecteze copiii de diferite grupuri de virsta, pneumonia este de obicei cauzata de virusi. Citiva virusi care cauzeaza pneumonia# virusul gripal, virusul respirator, virusul paragripal, si adenovirusul. $xista vaccinuri pentru prevenirea infectiilor de virusi si de bacterii ce cauzeaza unele tipuri de pneumonie. De exemplu, copiii primesc de obicei imunizare obisnuita impotriva %ripei &aemophilus si "ertussis (tusea), incepind de la virsta de doua luni. 'irusii, precum si bacteriile care cauzeaza pneumonia sint contagiosi si se gasesc de regula in fluidele din gura si din nasul unei persoane infectate. (oala poate fi raspindita prin tuse si stranut, prin intermediul paharelor sau canilor si a vaselor, si prin folosirea tesaturilor si a batistelor.

Cercetarile au scos la iveala rolul cosmic al acestor bacterii. La scara planetara cele aproximativ 120 milioane de hectare cultivate cu leguminoase aduc anual in sol din atmosfera peste 10 milioane tone de azot fara nici un effort din partea omului. Pe ansamblul planetei microorganismele produc 108 tone azot asimilabil. Dar nu numai leguminoasele strang azotul din atmosfera. De exemplu arinul este in simbioza cu actinomicetul !treptom"ces alni. #n regiunile tropicale cele mai active strangatoare de azot sunt$ Desmodium intortum care fixeaza %&0'g(ha(an si Crotolaria insa'omenis cu )00 'g(ha(an* reprezentand un record deoarece leguminoasele cele mai active strang 1)0 180 'g(ha(an. La conifere este observata la Libocedrus bid+illii ca in nodozitati se gasesc ciuperci filamentoase capabile sa fixeze azotul molecular. ,ot in zona tropicala traieste Pavetta* o rubiacee tropicala care are pe frunze nodozitati produse de bacteria -lebsiella. .xista in natura micorizele / simbioze intre radacina plantelor superioare si hifele unor ciuperci care asigura cresterea viguroasa a ambilor parteneri* ceea ce prezinta o deosebita importanta ecologica si economica. 0ie ca sunt ectotrofe* ex$ ciupercile 1oletusm* 2ussula* Lactorius* nu fac palarii decat in prezenta simbiontului* iar speciile lemnoase 3conifere4* capata un spor de vigoare si rezistenta* fie ca sunt endotrofe ex$ coacazul 31ruc'enthalia4* orhideele 3mai ales cele saprofite4* rudele crinului 3Liliacee4* rodul pamantului* aceste micorize au o importanta deosebita in viata plantei. 5na din cele mai originale plante ierbacee* !arcodes sarguinea* numita si planta zapezilor* este intalnita in padurile californiene si )

are aspectul sparanghelului. 0lorile rosii carnoase apar din mustul zapezii din covorul uscat format din acele coniferelor. 0iind lipsita complet de frunze si traind intr un sol arid* ea depinde in mod obligatoriu de relatia cu un fung endomicoritic. #n intestinul gandacilor care se hranesc cu materie lemnoasa 3scilofagi4* moliilor* tantarilor* care sug sangele omului* traiesc bacterii care a6uta la fermentatia hranei lor unilaterale* substantele rezultate sunt absorbite de intestinul lor si se raspandesc in corp a6utand la crestere si dezvoltare. De exemplu flagelatele simbionte din intestinul termitelor* descompun substantele complexe din lemn in produsi mai simpli pe care termitele ii folosesc in nutritia lor. La randul lor flagelatele au hrana si adapost astfel ca se realizeaza o asociatie foarte stransa* ambii parteneri neputand traii independent. .x$ soarecii si cobaii isi consuma propriile fecale* deoarece ele contin pilule vitaminizante numite cecotrofe. #n lipsa lor animalele mor. Chiar si in intestinul gros al omului exista o mare cantitate de bacterii care imbogatesc in albumina si vitamine hrana pe care o consumam. 7itaminele sunt produse de 1acterium coli si 1acterium bifidum. ! a observat ca algele unicelulare 3chlorella4* aliment ideal pentru cosmonauti* dau a6utor animalelor. 8stfel ,ridacna* uriasul scoicilor3200'g4* poarta in spatiile intracelulare ale mantalei zooxanthele care ofera scoicii glucoza* aminoacizi si oxigenul rezultat din fotosinteza. La randul ei tridacna ii da C92 : sarurile de azot si fosfatii pe care ii extrage din apa oceanului. Coralii vietuiesc tot cu a6utorul plantelor inferioare. 8lgele ce traiesc printre coloniile de polipi preiau C92 si elibereaza 92. Calciul necesar cresterii coloniei este absorbit de o alta alga cu care coralii traiesc in simbioza. #n general in padurile tropicale traiesc epifitele 3orhidee* bromeliacee* cactusi4* care in conditii normale* neprimind o cantitate suficienta de lumina s au adaptat la un mod de existenta simbiotic* ducandu si viata nu pe sol ci pe trunchiul copacilor* la inaltimi variabile* acolo unde gasesc ;ochiuri< prin care razele solare se mai pot strecura. Deficitul de substante azotoase pe care nu si le pot procura in mediul lor de viata au facut din frunze adevarate organe digestive la plantele carnivore. Capcanele sub forma de urne 3=epenthes4* saculeti 35tricularia4* foaie de carte 3Pinguicula alpina4* peri cu bobite stralucitoare 3Drossera4* au sucuri digestive care digera insectele. Dar s a dovedit ca in lichidul digestiv traiesc bacterii si protozoare care se hranesc cu aceste bacterii* planta folosind substantele rezultate din dezintegrarea insectelor cazute in lichidul proteolitic de catre bacterii. Deci se realizeaza un lant trofic simbiotic. 1acteriile dau plantei substantele azotoase rezultate din dezintegrarea insectelor si sunt consumate de protozoare. #n apele marilor traiesc lampasii adancurilor* la care simbioza este realizata de bacteriile luminiscente si fiintele din adancuri. De exemplu ibericii folosesc pentru momirea scrumbiilor ; carnea de fuego<* care este fasie subtire de rechin frecat pe burta unui peste 3>alacocephalus4* ruda cu mibaltul de la noi. 0asia capata dintr o data o luminiscenta albastruie datorita bacteriilor luminiscente de pe burta >alacocephalului. Pe tarmul >arii 1anda 3situata intre insulele -alimantan* =oua ?uinee si ,imor4* traiesc 2 pesti lant si bantu care au sub fiecare ochi 2 umflaturi. #n aceste umflaturi traiesc bacterii luminiscente care i a6uta sa fie fosforescenti printre recifele de corali. Lumina felinarelor bacteriene este atat de stralucitoare incat poti descifra ora pe cadranul ceasului la o distanta de 2m. Pestii unditari folosesc drept momeala un mic glob care lumineaza in intuneric. #n glob se gasesc bacterii fosforescente care gasesc aici adapost si hrana. #ndusi in eroare* pestii* calmarii si crustaceii se arunca asupra luminitei si nimeresc in gura unditarului. Cel mai perfect* mai puternic si mai economicos far al lampasilor marini este ochiul telescopic al caracatitei. 1ecul cefalopodei este constituit din straturi deosebite. Lumina este produsa de celulele stratului intern* unde sunt adapostite bacteriile luminoase. 0iind reflectata de celulele argintii ale stratului mi6lociu* ea traverseaza capatul transparent al becului si iese afara. ;9glinda< plasata langa bec* amplifica lumina si o diri6eaza asemenea unui far in directia dorita. !acul cu bacterii comunica direct cu apa marina de unde caracatita si rudele ei isi procura direct din mare rezervele de generatori de lumina necesari felinarului.

#n lumea furnicilor* care trebuie sa asigure hrana zilnica unui numar de cateva zeci sau sute de indivizi* se observa o simbioza intre ele si paduchii de frunze / afidele* care au o capacitate fantastica de inmultire. 5rmasii unui singur afid* ar putea* inmultindu se* sa acopere intr un an intreaga suprafata a pamantului cu o pelicula de paduchi de plante. 0urnicile acorda o extraordinara ingri6ire acestor paduchi numiti de popor ;vacile furnicilor<. 8fidele sunt mici fabrici de substante zaharoase eliminate prin capatul posterior al abdomenului. 8cestea sunt excrementele afidelor* formate din seva plantelor transformata in sirop de zahar care apare sub forma unor bobite care* daca insecta nu e crescuta de furnici ce consuma aceste ;bobite de miere<* aduc necazuri plantei astupand stomatele cu o pelicula de lac dulce. 0ormatiunile cecidologice ;galele<* intalnite la ste6ar* maces* sunt o dovada originala a colaborarii stranse intre lumea animala si cea vegetala. ?heboasele viespi C"nipine obliga planta sa construiasca pentru larvele lor un adapost bun* calduros si trainic si sa le aduca zilnic mancare proaspata. Plantele folosesc aceeasi simbioza. ! a observat ca acei copaci incarcati de gale sunt mai putin atacati sau chiar ocoliti de omizile procesionare si de alti pradatori datorita cantitatii mai mari de onalat de calciu si tanin din frunze. 5na dintre cele mai deosebite prietenii este cea dintre pasarea #ndicator si viezurele cautator de miere. Pasarea este unicul animal in afara de molia cerii care se poate hrani cu acest produs indigest. .a reuseste acest lucru datorita bacteriilor simbionte si fermentilor aflati in stomacul pasarii. Pasarea descopera cuibul albinelor tericole 38frica4* zboara catre vizuina viezurelui melifer* zbarnaie din aripi* se invarte in 6urul vizuinii bursucului. .l aude samnalul * iese degraba afara si urmeaza cercetasul care odata a6uns la cuib se ascunde si asteapta. 7iezurele distruge cuibul* mananca mierea* lasandu i calauzei fagurii goliti. Deci fura in comun* dar cel care scoate castanele din foc e viezurele. 8cestea sunt doar cateva exemple de simbioze din multimea existenta pe ,erra.
Cnd s credem i noi c toate relele din aceast var canicular au trecut, iat c i-a fcut apariia un nou inamic public - Bacillus mesentericus - care a pus ntreaga pres romneasc pe jar. S-au fcut afirmaii panicarde de ctre persoane cu funcii de rspundere cum c grul romnesc este infectat de ani de ile cu acest microb... Cum de nu ne-am prpdit pn acum? m-am mirat eu. Cutnd informaii referitoare la acest bacil am dat peste o situaie surprin toare i... nu prea. !n ca ul nerespectrii unor condiii igienico-sanitare, acest mesentericus se de volt i determin la pine "boala ntinderii". #este tot n lume, aceasta este o situaie e$trem de rar - numai n %omnia este o alt calamitate care ne-a lovit din senin, ca i ninsoarea, canicula, ploaia, atacul lcustelor i crbuilor i multe altele care arat clar c natura are ce are noi...

Ce spun specialitii?
Cotrobind prin literatura de specialitate &cu care se presupune c toi... specialitii sunt la curent' iat ce am descoperit( Cerealele pre int n mod normal la suprafaa boabelor o microflor bogat, format din microorganisme mai mult sau mai puin inofensive. )icroorganismele se ataea pe suprafaa boabelor n cursul creterii plantelor, al formrii boabelor, la recoltare, transport i depo itare. *ceast microflor este inofensiv i se reduce treptat dac manipularea i depo itarea cerealelor se face corespun tor &umiditate +,-., aerare pentru evitarea creterii temperaturii peste limita normal etc.'. n procesul de mcini, prin curirea cerealelor se elimin o mare parte din aceste microorganisme, att n curitoria neagr / prin ndeprtarea paleelor, prafului, seminelor de buruieni, boabelor sparte i a celor alterate / ct i n curitoria alb / prin pregtirea i condiionarea grului pentru mcini. Fina re ultat nu este liber de microorganisme. 0rebuie s se neleag foarte bine c nimic n aceast lume nu este lipsit de microorganisme, dect dac este sterili at i ambalat ermetic. 1ina nefiind steril, n ea se regsesc, n mare, microorganismele din microflora cerealelor. Cu ct e$tracia finii este mai mare, cu att este mai mare i numrul de microorganisme pe gram. 2a fel ca n situaia cerealelor, dac se respect condiiile de depo itare / adic umiditatea finii +,-. i umiditatea relativ a aerului +34/35., aerarea depo itului etc. / aceast microflor este inofensiv i nu degradea calitile te6nologice i alimentare ale finii. Fabricarea pinii i produselor de panificaie este de fapt o biote6nologie n care se folosesc o serie de microorganisme(

drojdia de panificaie - responsabil de afnarea &creterea' produselor de panificaie bacteriile lactice - care se folosesc ca ageni de fermentaie lactic n ca ul fabricrii pinii cu maiele acide, pentru scderea natural a p7-ului

#e lng aceste microorganisme utile, n procesul de fabricaie apar i alte microorganisme provenite din fin, sare, ap i celelalte materii prime folosite. 8ac procesul te6nologic este condus corect i parametrii &temperaturi, umiditate etc.' sunt meninui n limitele recomandate de instruciunile te6nologice, nu se de volt microorganismele duntoare &bacterii, mucegaiuri, drojdii'. )area majoritate a microorganismelor sunt inactivate la coacere, datorit temperaturilor mari. %e ist doar acele microorganisme care pot trece n fa a de spori. 8up coacere, suprafaa pinii este practic steril, dar n timpul perioadei de rcire i depo itare, pe pine se depun microorganisme pre ente n aerul incintelor de depo itare i prin intermediul minilor celor care manipulea pinea. #entru a mpiedica aceast microflor de contaminare s acione e, se recomand ca depo itele de pine s fie climati ate i umiditatea relativ a aerului s fie de circa 34.. 8e asemenea, se impune pstrarea unei igiene foarte stricte a depo itelor, precum i a personalului care manipulea pinea. 8up aceste generaliti privind e$istena microorganismelor n cereale, fin i n panificaie, s vorbim puin despre acest nou inamic public nr.,.

Bacillus mesentericus
Bacillus mesentericus este o bacterie pre ent n mod normal n microflora cerealelor. !n condiii nefavorabile de mediu &temperatur, umiditate, p7' trece din stare vegetativ n stare sporulat. 8ac cerealele i fina sunt depo itate la temperaturi i umiditi ridicate / care favori ea de voltarea microorganismelor i n cele din urm / ncingerea/ produselor respective / ncrctura cerealelor i finii cu Bacillus mesentericus depete limitele normale. 8ac concentraia de spori depete ,444 de celule9g apare aa numita boal a ntinderii la pine.

i acum puin chimie...

Boala ntinderii apare n pinea n care, dup coacere, rmn viabili o cantitate important de endospori bacterieni. Boala este mai frecvent ntlnit la fina alb n perioada de var i se manifest efectiv dup :---; ore dup coacere, deci cnd deja produsul este n mna consumatorilor. 8ei bacilul care determin boala ntinderii este inactivat la temperaturi ridicate, sporii si re ist, n general, la temperaturile normale de coacere. 8up rcirea pinii, sporii care au re istat trec din fa a sporulat n fa a vegetativ i se multiplic cu o vite foarte mare. <n imele produse de aceast bacterie determin ruperea lanurilor proteice din mie ul pinii, transformndu-l ntr-o mas cleioas, cu o coloraie maronie. !n acelai timp, mie ul are un miros dulceag, de fructe stricate, sesi at la ruperea pinii. Cnd boala este mai avansat, la rupere se observ nite fire foarte subiri / are loc ntinderea / deoarece bacteriile sporulate au en ime proteolitice care degradea glutenul i acesta se ntinde n fire. *poi are loc i 6idroli a amidonului, deoarece ntr-o pine bolnav are loc o scdere a coninutului de amidon de la =- la ,=.. Ca urmare, n pine apar goluri, are culoare nc6is, att datorit melanoidinelor ct i datorit unui pigment cenuiu produs de bacterii. Boala este mai frecvent vara, rcirea pinii de la -5C la :5C &intervalul optim de de voltare al acestor bacterii' fcndu-se mai lent datorit temperaturilor ambientale mari. #rin activitatea acestor bacterii ntreaga pine este alterat i nu mai poate fi consumat, genernd tulburri digestive.

Apari,ia infect-rii cu mesentericus este determinat- at.t de prezen,a acestui microorganism /n produs 0 introdus odat- cu f-ina 1i celelalte ingrediente care au fost infectate 0 c.t 1i de condi,iile tehnologice ce pot influen,a dezvoltarea sa. 2ntr3adev-r, cu c.t num-rul de spori prezen,i este mai mare, cu at.t sunt mai multe 1anse ca acest bacil s- se dezvolte /n p.ine. 0otui, influena cea mai mare
n de voltarea i multiplicarea sa l au condiiile favorabile de mediu . !n afar de sursele indicate mai sus o alt posibil surs de infectare este pinea veche din care multe brutrii produc crutoane, pesmet etc. 1recvent, aceste produse sunt infectate cu mucegaiuri 9 spori de bacterii, care se rspndesc rapid n brutrie odat ce produsele au fost scoase din ambalaj.

Determinarea

radului de infectare

al finii cu Bacillus mesentericus se poate face n dou moduri( microbiologic &prelevare de probe, reali are de culturi, termostatarea acestor culturi i numrarea coloniilor' prin reali area probelor de coacere i pstrarea acestora la temperaturi de >4/-4oC i o umiditate relativ de minim 35. &termostatare' timp de :-/3: ore. 8up cel puin :- ore apar primele semne de boal. !n funcie de re ultatele acestor probe de coacere se iau msuri pentru mpiedicarea rspndirii infeciei. <ste o metod simpl i la ndemna oricrui brutar.

!ste mai uor de prevenit dect de combtut

8up cum am v ut, cele mai importante metode de prevenire a infeciei cu bacterii i mucegaiuri sunt( respectarea strict a condiiilor i ienico"sanitare n slile de producie respectarea instruciunilor tehnolo ice de depo itare, manipulare, transport i prelucrare a finurilor i cerealelor din care se obin acestea. #e lng aceste msuri se mai recomand( #cirea rapid a pinii i consumarea ei n stare proaspt #eali$area de amestecuri / pentru a reduce concentraia sporilor sub :449g se poate amesteca fina infectat cu fin de bun calitate Fermentarea rapid a dro%diei / procesul este intensificat prin reducerea p7/ului la valori de 5,4/ 5,: la care de voltarea bacteriilor i mucegaiurilor este foarte mult ncetinit, comparabil cu p7/ul obinuit de 5,-/5,3. Cel mai uor aceasta se reali ea prin adugarea a 4,5/,,4. oet alimentar &?. aciditate' raportat la fin. *celai efect se obine prin folosirea unei sri acide, cum ar fi fosfatul acid de calciu, n proporie de ::3 g la -5 @g fin &4,5. raportat la fin'. Folosirea inhibitorilor de bacterii i muce aiuri / cei mai utili ai in6ibitori pentru bacterii i mucegaiuri sunt propionatul de calciu / < :;: / &pentru produsele afnate cu drojdie' i propionatul de sodiu &pentru produsele afnate c6imic', folosii n proporie de ,-: g la -5 @g fin &4,>. raportat la fin'.

Conclu$ii&
Bacillus mesentericus este pre ent n mod normal pe suprafaa boabelor de cereale, deci nu putem spune c grul romnesc este infectat n mod special. < ca i cum am spune c de ani de ile apa pe care o bem conine =3. 6idrogen... Arict de neplcut ar fi, n jurul nostru e$ist o serie ntreag de organisme microscopice, microorganisme. Berespectarea celor mai elementare norme sanitare i de igien determin deteriorarea produselor de panificaie, iar msurile de remediere implic un volum mult mai mare de munc i costuri dect prevenirea infectrii.

"-strarea 1i l-rgirea cercului de clien,i ai firmei dvs. se poate realiza numai fabric.nd produse de calitate, cu respectarea normelor igienico3sanitare.