Instalatie Electrica de Forta Si Iluminat Pentru Un Atelier de Vulcanizare Auto

TEMA DE PROIECT
Sa se proiecteze o instalaie electrica de fora si iluminat pentru un atelier de vulcanizare auto. Date iniiale de proiectare: 3 prese vulcanizat un compresor 2 motopompe un ventilator o maina de echilibrat 6 prize 220V 2 prize 3 3!0V camera de lucru "0m 6m 3m 2 camere ane#e $3m 6m 3m si 3m %m 3m& ". 2. 3. %. ,. 6. .. 'oninutul proiectului: Studiul literaturii de specialitate (le)erea soluiei *roiectarea instalaiei de for+ *roiectarea instalaiei de iluminat Verificarea pierderilor de tensiune *rotecia muncii -n e#ploatare /iblio)rafie
"
CAPITOLUL 1
STUDIUL LITERATURII DE SPECIALITATE

Coninutul acestei lucrri se refera la problemele teoretice si practice ale instalaiilor electrice de distribuie la consumatorii industriali, de joasa tensiune (instalaii de fora si de iluminat), ale iluminatului electric.
1.1 Locul electroenergetic
instalaiilor
industriale
in
sistemul
Instalaiile din aval de punctul de delimitare intre furnizor si consumator, in cadrul sistemului electroenergetic (SEE) sunt denumite instalaii de utilizare (a energiei electrice) sau instalaii (electrice) la consumator. igura !." evideniaz de energie electrica de la centrele de producere (centrale electrice termice, #idrocentrale, atomice etc$) la ultimul receptor % sau utilaj &, cu variantele posibile de reea.
".2 Com onentele sistemului de alimentare

Sistemul de alimentare cu energie electrica a utilajelor si receptoarelor unui consumator cuprinde, in principal sistemul e'tern si sistemul intern. a. Sistemul e!tern este reprezentat de reeaua zonala a SEE, printr( un nod al reelei ( reele de I), *) sau +), in funcie de puterea ceruta de consumator). ,parine furnizorului. ". Staia de rimire ( sau staiile de primire, in cazul marilor consumatori) este materializata (in funcie de puterea solicitata de consumator) prin- staii de cone'iuni (fr transformatoare) sau tablouri de distribuie. .oate aparine fie furnizorului, fie consumatorului( conform contractului /nc#eiat). c. Sistemul intern apartinand consumatorului conine# reele de distribuie interne (in +),*) si0sau I), in funcie de consumator) cu puncte de distribuie, prin care energia electrica este dirijata in diferite direcii si spre diferite elemente alimentatestaii de transformare, staii de cone'iuni, tablouri de distribuie, bare de distribuie. - surse proprii ale consumatorului:
2
- permanente, care acoper o parte din consumul de energie electrica al consumatorului (de e'emplu, o centrala electrica de platforma conectata la SEE) - de intervenie, care permit alimentarea provizorie a unui grup restr1ns de receptoare importante( vitale), in cazul /ntreruperii alimentarii din sistemul e'tern- baterii de acumulatoare, generatoare sincrone mici acionate de motoare cu ardere interna. )otalitatea elementelor de reea (linii, aparate, etc$) care se interpun intre sursa si un element alimentat constitue ceea ce se nume2te o cale de alimentare.
1.$ Categorii de rece toare

In raport cu condiiile privind continuitatea alimentarii, receptoarele unui consumator se pot grupa in patru categorii, consecinele /ntreruperii alimentarii cu energie electrica, pentru fiecare categorie const1nd in( Categoria 3 (receptoare 4vitale5) 6 declan2area de incendii sau e'plozii, distrugerea utilajelor, pericol pentru viata oamenilor ( Categoria I 6 pagube economice importante, rebuturi, imposibilitatea de recuperare a produciei nerealizate ( Categoria II 6 nerealizri de producie recuperabile ( Categoria III 6 consecine nesemnificative. .entru fiecare categorie, se precizeaz, pe de o parte, durata ma'ima a timpului de /ntrerupere a alimentarii si, pe de alta parte, modalitatile de asigurare a unei rezerve de alimentare. Structura unei tetele este determinata de( caracteristicile si dispunerea teritoriala a receptoarelor, ( sigurana in alimentare, conform categoriei in care se /ncadreaz receptoarele, ( felul curentului si nivelul de tensiune necesar, ( indicatori te#nico(economici (c#eltuieli de investiii, consum de material conductor, comoditate si c#eltuieli de montaj, comoditate si c#eltuieli de e'ploatare, pierderi de energie), ( asigurarea condiiilor de protecie a personalului /mpotriva electrocutrii.
SIS)E* E9EC):E<E%;E)IC @
&%<IA:% .unct de delimitare Statia de primire Instalatie de utilizare (la consumator) C:<S&*,):%
"
Instalatie de producere
Instalatie de transport
Instalatie de distributie
9E, 9ES
.)
);
)7087 )7087
S) ! ;
? => "3 => ""3 => !!3 => @33 =>
9E,
<:7
S)
9ES
S)
3.@ =>
% & &
!3 => "3 =>
.,
CE<)%,9E E9EC)%ICE 7E )%,<S.:%)
%E)E9E E9EC)%ICE (9ini , statii, puncte de distributie) 7E 7IS)%I8&)IE

9inii de transpor
7E &)I9IA,%E
%ECE.):,%E
CE<)%E 7E .%:7&CE%E
" ! B @ C
9inii de in tercone'iune
)E%I):%I&
A:<E 7E C:<S&*
., ( punct de alimentare (statie de cone'iuni) S) ( statie de transformare .) ( post de transformare )7 ( tablou de distributie 87 ( bare de distributie & ( utilaj % ( receptor individual 9E,09ES ( linie electrica aeriana 0 subterana
&)I9IA,):%I
Sc#ema e'plicativa bloc Sc#ema electrica bloc cu variante de retele Componente (fizice) ale sistemului electroenergetic Impartirea SEE d.p.d.v. al apartenentei instalatiilor 7ispunerea topografica a instalatiilor (#arta)
0i). "1"
1.%. Instalaia electrica

Instalaia electrica ( prescurtat 4instalaie5) este ansamblul de ec#ipament electric interconectat in cadrul unui spaiu dat sau al unei zone precizate. 9ocalizarea si interconectarea intr(un anumit scop funcional constitue cele doua criterii inseparabile pentru delimitarea unei instalaii. Instalaia electrica are deci doua componente de baza( echipamente electrice, cu o anumita destinaie funcionala - canale conductoare (linii), care servesc pentru dirijarea energiei electrice si pentru interconectarea ec#ipamentelor( reeaua electrica, care conine ec#ipamentele electrice interconectate, in amonte fata de ultimul receptor sau de la ultima unitate funcionala, si care servesc pentru alimentarea cu energie electrica a receptorului sau unitarii respective ( linii de cone'iune in interiorul ec#ipamentelor sau unitilor funcionale.
1.&. Ec'i amentul electric

Echipamentul electric (prescurtat 4ec#ipament5) cuprinde elementele sau unitile funcionale comple'e care intervin in flu'ul de energie electricaproducere, transport, distribuie, stocare, conversie, msurare si consum (utilizare) ca( elemente indispensabile (de baza) in lanul de transfer (alimentare) ( elemente au'iliare (suplimentare), care asigura funcionarea corecta, la parametrii si secvene precizate, a elementelor de baza sau0si protecia adecvata, in cazul apariiei unor disfunctionalitati. Ec#ipamentele electrice constau in- ma2ini electrice (generatoare si motoare), transformatoare (de putere si de msura), convertoare (electromecanice sau statice), aparate electrice (de comutaie, de protecie, de msura), diverse dispozitive ( de semnalizare, de acionare, electromagnei), elemente de cone'iune (tablouri de distribuie, doze de ramificaie, prize).
1.(. Clasi)icarea instalaiilor electrice

In funcie de intensitatea curentului si de destinaie (receptoarele alimentate), instalaiile electrice se pot clasifica ina. instalaii de cureni *tari+ (intesitati ale curentului de ordinul amperilor sau =iloamperilor)-
( instalaii de putere (4fora5), cuprinz1nd ec#ipamente destinate nemijlocit aplicrii energiei electrice (producere, transport, distribuie, consum) in scop util- producerea de lucru mecanic, cldura, procese electroc#imice ( instalaii de iluminat electric ( instalaii de automatizare, msura si control ( instalaii pentru compensarea puterii reactive ( instalaii pentru reducerea regimului deformant ( instalaii de protecie /mpotriva socului electric ". instalaii de cureni *sla"i+, ( instalaii de telecomunicaii ( instalaii de detectare automata si de alarma( instalaii de telesupraveg#ere a funcionarii instalaiilor de cureni 4tari5 din cldiri ( instalaii de ceasoficare ( instalaii de telecomanda si telemsurare.
1.-. Elemente com onente

Elemente componente ale unui circuit sunt, in principiu- sursa de alimentare cu energie electrica, elementul alimentat (consumatorul) si linia de legtura intre sursa si elementul alimentat.
9inie
Sursa
Element alimentat
0i). ".2
a.Sursa de energie poate fi( sursa primara, bazata pe transformarea altei forme de energie ( generator (ma2ina electrica) ( pila (acumulator) ( sursa secundara, bazata pe modificarea parametrilor energiei electrice (secundarul unui transformator) ( 4pseudosursa5 6 tensiunea electrica disponibila la barele unui punct de distribuie ( o priza de curent. Caracteristici ale sursei primare sau secundare sunt, /n principal( impedana intern ZsD
( tensiunea de funcionare (mers) /n gol (fr sarcin) U0 6 tensiunea generat prin fenomenul primarD ( tensiunea la borne /n cazul funcionrii /n sarcin Us 6 inferioar tensiunii de funcionare /n gol 2i dependent de intensitatea curentului furnizatD ( puterea aparent nominal ! U0In 6 puterea limit care poate fi furnizat unui receptor rezistiv. ". Linia electric., reprezent1nd ansamblul elementelor prin care se asigur transferul de energie /ntre surs 2i elementul alimentat, distribuia /n diferite direcii, /nc#iderea0desc#iderea circuitului (/ntr(o secven prestabilit), protecia circuitului (receptor 2i linie), msurarea parametrilor electrici, conine( conductoare (izolate)0cabluri0bareD ( dispozitive de cone'iune (doze de ramificaie, cutii de derivaie, borne), care realizeaz un contact fi'D ( elemente de cablare, fi'are 2i0sau protecie fa de mediu (tuburi, evi), cu accesoriile aferenteD ( aparate de comutaie, destinate manevrelor de /nc#idere(desc#idere a circuitelorD ( aparate de protecie /mpotriva supracurenilor, destinate at1t elementului alimentat c1t 2i celorlalte elemente de pe linieD ( aparate de msur, comand 2i supraveg#ere. 9inia este caracterizat prin impedana sa Zl, de regul mult mai mic dec1t impedanele sursei 2i elementului alimentat, determin1nd practic, /mpreun cu impedana sursei, valoarea curentului de scurtcircuit 2i cderea de tensiune /n reea p1n la bornele receptorului, unde tensiunea are valoarea U " Us - Isc E U0#|Zs$Zl|D U ! U0 - U! I|Zs$Zl|. c. Elementul alimentat /consumatorul0, constituind sarcina circuitului, poate fi( receptor simpluD ( receptor comple' (ec#ipament, unitate funcional)D ( punct de distribuie a energieiD ( transformator. )ensiunea U a bornele elementului alimentat este inferioar tensiunii secundare a sursei, datorit cderii de tensiune pe linia de alimentare. %eceptorul simplu este caracterizat prin ( parametrii funcionali nominali- %n, Un,D ( abaterile admisibile de la tensiunea nominalD ( impedana nominal (impedana de utilizare) ZuD nu se indic direct, rezult1nd /n concordan cu parametrii nominali 2i determin1nd practic
valoarea intensitii curentului 2i a puterii absorbite la alimentarea din reea- In U#Zu ( Zu&&Zs , Zu &&Zl). .unctul de distribuie sau receptorul comple' este caracterizat prin( puterile cerute activ 2i reactiv %c 2i 'c (inferioare puterii instalate 6 puterea total a receptoarelor alimentate)D ( curentul nominal al FsosiriiF (linie 2i bare la care se racordeaz FplecrileF spre elementele alimentate) In.
1.1. Princi ii de structurare a unei instalaii

Instalaia electric este considerat un caz particular de sistem 2 definit ca un set de obiecte interdependente (/n corelaie). .rincipiile de structurare a instalaiei decurg, prin urmare, din principiile generale de structurare a sistemelor. iecare entitate tratat /n cadrul unui proces de proiectare, e'ecuie, e'ploatare sau /ntreinere constituie un obiect. ,tunci c1nd un sistem este o parte a unui alt sistem, poate fi considerat ca un obiect. &n sortiment de obiecte#elemente este o clas sau o familie de elemente cu trsturi generale comune, indiferent de funcia concret sau de particularitile constructive (de e'emplu- rezistoare, motoare, transformatoare). tructurarea unui sistem semnific divizarea succesiv 2i subdivizarea sistemului /n pri 2i organizarea acestora (permi1nd astfel ca sistemul s poat fi proiectat, e'ecutat0fabricat, /ntreinut sau comandat /n mod eficient) 2i descrie relaiile de componen (este compus din..., face parte din...). :rice sistem sau obiect poate fi privit sau descris de o manier specific (aspect) 2i anume( (uncie 6 ce face el (activitatea prin care realizeaz scopul propus), fr a lua /n considerare amplasarea 2i0sau produsele care realizeaz funciaD ( produs 6 cum este construit, fr a ine seama de funcia realizat sau de amplasament (un produs poate realiza mai multe funcii, se poate gsi singur sau /mpreun cu alte obiecte /ntr(un amplasament)D ( amplasare 6 unde este situat (poziia fiic /n cadrul unui amplasament precizat- cldire, etaj, camer, dulap, panou),indiferent de funcia /ndeplinit sau de produs. .lec1nd de la cele trei aspecte menionate, se pot defini pentru orice sistem0instalaie- o structur bazat pe funcie, o structur bazat pe aspectul de produs 2i o structur bazat pe amplasament. %ezultatul subdivizrilor succesive bazate pe un anumit aspect al obiectelor poate fi reprezentat ca o structur arborescent, a2a cum este ilustrat /n figura ".B.
:biectG,H :biectG8H :biectGCH :biectG8H
:biectG7H
:biectGEH
:biectG H
:biectG;H
:biectGIH
0i). ".3
1.3. Reele electrice de distri"uie la consumator

4actori care determin. structura reelelor Structura unei reele este determinat de ( caracteristicile 2i dispunerea teritorial a receptoarelor D ( sigurana /n alimentare, conform categoriei /n care se /ncadreaz receptoareleD ( felul curentului 2i nivelul de tensiune necesarD ( indicatori te#nico(economici ( asigurarea condiiilor de protecie a personalului /mpotriva electrocutrii.
1.15. Reali6area siguranei 7n alimentarea rece toarelor

.entru realizarea siguranei /n alimentarea receptoarelor, /n funcie de categoria /n care se /ncadreaz acestea, sunt posibile urmtoarele soluii( Categoria 3( dou ci de alimentare independente, racordate /n puncte distincte ale SEED ( surse de intervenieD ( anclan2area automat a rezerveiD ( circuite distincte fa de alte receptoare. ( Categoria I( dou ci de alimentare racordate /n puncte distincte din sistemul intern (bare distincte din staii de transformare, posturi de transformare, staii de cone'iuni), cu anclan2area automat a rezerveiD ( circuite distincte fa de alte receptoare. ( Categoria II- " 6 ! ci de alimentare din sistemul intern, /n urma unui studiu te#nico( economic. ( Categoria III- o singur cale de alimentare.
2
1.11. Sc'emele reelelor electrice de 8oas. tensiune

1.11.1. Princi ii generale Se consider o instalaie electric destinat s alimenteze, /n final, un anumit numr de receptoare (utilaje) de joas tensiune, amplasate /n diferite poziii /n zona aferent, conform necesitilor de utilizare. Jn sc#emele /n care staia de primire este alimentat dintr(o singur surs, energia electric este transmis spre receptoare /ntr(un singur sens, printr(o reea care se ramific succesiv, pe msura apropierii de receptoare, la diferite niveluri /n structura sistemic a instalaiei, permi1nd dirijarea energiei electrice /n diferite direcii 2i la diferite elemente alimentate. %amificarea se realizeaz cu ajutorul unor ec#ipamente prefabricate specializate, numite puncte de distribuie, situate /n nodurile corespunztoare ale reelei. iecare punct de distribuie este constituit, ca ec#ipament de putere (FforF) din( o sosire, direct de la o surs secundar sau de la un punct de distribuie precedentD ( mai multe plec)ri, spre alte puncte de distribuie sau elemente alimentateD ( un sistem de bare alimentate prin sosire 2i din care se e'ecut derivaiile pentru plecri. &n punct de distribuie mai poate conine circuite suplimentare de comand, semnalizare, msur etc. Curentul nominal al sosirii este considerat drept curent nominal al punctului de distribuie respectiv. Ca regul general, fiecare plecare trebuie s fie prevzut cu un aparat de protecie la scurtcircuit (siguran fuzibil sau /ntreruptor de putere automat), plasat imediat dup cone'iunea la bare, care s acioneze la un scurtcircuit care s(ar produce /n orice loc pe linia dintre punctul respectiv 2i urmtorul element alimentat. 7e asemenea, fiecare sosire trebuie prevzut cu un aparat de comutaie, care s realizeze cel puin funcia de separator, permi1nd izolarea fa de reeaua din amonte, dup deconectarea sarcinii din aval. E'cepiile sunt prevzute /n normative. 1.11.2. Com onena reelelor electrice de 8oas. tensiune .rimul element din reeaua de joas tensiune este tabloul de distribuie *eneral al consumatorului (In !@33 ,). 9a consumatorii care solicit din reea puteri mici, alimentarea se face direct din reeaua zonal de +) (aerian sau subteran) a furnizorului, printr( un bran+ament care face legtura /ntre linia de alimentare 2i contorul de
"0
energie al consumatorului, situat /n amonte de tabloul general sau la intrarea /n tablou. 7e regul, contorul aparine furnizorului. Consumatorii de puteri mai mari sunt alimentai din reeaua de medie tensiune a furnizorului, printr(un racord care conine un post de trans(ormare. .ostul de transformare conine "(! transformatoare ("303,@ => sau !303,@ =>), av1nd /nf2urarea secundar /n stea, cu neutrul accesibil (@ borne), precum 2i ec#ipamentul de comutaie 2i de protecie aferent, at1t pe partea de *), c1t 2i pe partea de +). Secundarul transformatorului alimenteaz tabloul de distribuie general, care poate fi c#iar /nglobat /n postul de transformare. Celelalte puncte de distribuie pot fi( tablouri de distribuie de tip panou, dulap, din cutii ec#ipate etc., clasificate, dup intensitatea curentului sosirii, /n tablouri principale (In ?33 ,) +i tablouri secundare (In B33 ,)D ( canale pre(abricate de bare (un sistem de @ bare /ntr(o incint de protecie), realizate ca tronsoane care pot fi /mbinate 2i prevzute cu posibilitatea efecturii de derivaii pentru ramificaii. Jn funcie de intensitatea curentului nominal, canalele pot fi canale ma*istrale +i canale de distribuie. Jn practic, circuitele electrice care alimenteaz puncte de distribuie sunt denumite coloane, termenul de circuit fiind consacrat pentru alimentarea fiecrui receptor sau ec#ipament de la ultimul punct de distribuie
1.12. Ti uri de circuite electrice de 8oas. tensiune

,ircuitele pot fi( individuale, pentru fiecare receptor (/n sens restr1ns)D ( comune, pentru mai multe receptoare, cu protecie unic la scurtcircuit( circuit de iluminatD ( circuit de prizeD ( circuit de utilajD ( circuit pentru mai multe motoare similare, cu puterea total p1n la "C =K.
1.1$. Ti uri de sc'eme

a. Sc'eme radiale. iecare punct de distribuie, utilaj sau receptor este alimentat printr(o linie separat, care pleac de la un punct de distribuie central (fig. ".@).
""
,ceste sc#eme prezint avanta-ul siguranei /n alimentareD un defect pe o linie provoac scoaterea de sub tensiune, prin funcionarea aparatului de protecie respectiv, numai a liniei afectate, restul instalaiei rm1n1nd /n
)ablou de distributie 8ara de distributie )ablou de distributie 8ara de distributie
Element alimentat Element alimentat Element alimentat

%eprezentare topografica
Element alimentat
Element alimentat
Element alimentat
%eprezentare functionala
0i). ".%
funciune. .ezavanta-ele sc#emelor sunt( investiii mariD ( consum ridicat de material conductorD ( numr mare de plecri din punctele de distribuie (cre2terea gabaritului). Ca utilizare, se recomand /n cazul( coloanelor de alimentare a tablourilor de distribuie sau al unor canale de bare de distribuie secundareD ( circuitelor, pentru( utilaje cu receptoare de puteri mari, alimentate direct din tabloul general sau dintr(un canal magistralD ( utilaje cu receptoare de puteri mici 2i mijlocii, alimentate din tablouri secundare sau din bare de distribuieD ( utilaje 2i receptoare dispersateD ( utilaje, receptoare 2i instalaii importante, pentru care riscul de /ntrerupere a alimentrii trebuie s fie minim. ". Sc'eme cu linii rinci ale sau magistrale. Se prevede c1te o plecare /ntr(o anumit direcie, care trece prin apropierea unor utilaje0receptoare sau grupuri de utilaje0receptoare, care se alimenteaz apoi, de regul, /n derivaie (fig. ".C)
"2
,parat de comutatie si protectie
9inie magistrala
)ablou de distributie
Canal de distributie
Circuit de iluminat
Circuit de prize
0i). ".,
/vanta-ele constau /n( consum redus de material conductorD ( derivaii din mai multe locuriD ( numr redus de plecri din punctele de distribuie. .ezavanta-ul este sigurana mai mic /n e'ploatare, deoarece un defect pe linia principal antreneaz /ntreruperea alimentrii tuturor derivaiilor din linie. Utilizarea acestor sc#eme se recomand pentru( utilaje grupate, la distane relativ mici, linii te#nologiceD ( distribuia /n canale de bare.
"3
%eceptor Ec#ipament
%eceptor Ec#ipament
%eceptor Ec#ipament
c. Sc'eme mi!te, ( sc#eme radiale pentru( utilajele0receptoarele dispersateD ( ec#ipamentele0receptoarele importanteD ( sc#eme magistrale pentru utilajele grupate.
1.14. Efectele curentului electric

'urentul electric de intensitate I prin elementele reelei are efecte at3t asupra acestora1 c3t i asupra or)anismelor vii i a altor elemente care vin -n contact cu reeaua. 4fectele curentului electric trebuie avute -n vedere la proiectarea i e#ploatarea instalaiilor electrice. 1.1%.1. E)ectele asu ra reelei Curentul electric produce /n reea pierderi de putere activ, cderi de tensiune, solicitri mecanice, fenomene la deconectare, tensiuni induse, perturbaii electromagnetice /n funcionarea unor receptoare. a. %ierderile de putere activ) sunt direct proporionale cu ptratul valorii efective a intensitii curentului 2i cu rezistena 0 a cii de curent parcurse
P = kRI 2
(= E " pentru c.a. monofazat, = E B pentru c.a. trifazat), av1nd drept consecin /nclzirea elementelor componente ale cii de curent 2i solicitarea termic a izolaiei acestora (L C.@)D b. C)derile (pierderile) de tensiune, /n lungul reelei, sunt direct proporionale cu valoarea efectiv a intensitii curentului 2i cu impedana Z a cii de curent parcurse
U = ZI 1
conduc1nd la diminuarea tensiunii la bornele elementelor alimentate (cap. "3)D c. Solicit)rile mecanice ale c)ilor de curent +i ale suporilor acestora au loc datorit c1mpului magnetic propriu al conductoarelor parcurse de curent rezult1nd( fore electrodinamice care se manifest /ntre dou conductoare parcurse de curent, asupra unei spire sau asupra unei bucle formate de un conductorD ( fore electromagnetice care se e'ercit /ntre un conductor parcurs de curent 2i un corp feromagnetic /nvecinat. orele sunt proporionale cu ptratul intensitii curentului. Jn curent alternativ, forele sunt pulsatorii, oscil1nd, cu dublul frecvenei curentului, /ntre zero 2i valoarea ma'im
52 Fma# = CI .
"%
Solicitrile mecanice prezint importan /n cazul curenilor de defect (/n particular, scurtcircuit). Jn cazul curentului de scurtcircuit asimetric (de intensitate Isc), datorit componentei aperiodice, valoarea iniial a curentului poate atinge !,CIsc (curent de lovitur). d. E(ectele ne*ative asupra aparatelor de comutaie se manifest datorit arcului electric la deconectare. e. Inducerea de tensiuni electromotoare sau elemente r)mase 1nc)rcate capacitiv /n circuite deconectate pot influena unele receptoare sau pot constitui un pericol pentru personalul de e'ploatare. 1.1%.2. E)ectele asu ra organismului uman 9i al altor )iine Efectele curentului electric se manifest prin ( +ocuri electrice (care pot deveni periculoase), determinate de potenialele elementelor conductive cu care organismul vine /n contact (de diferena de potenial aplicat organismului) 2i independente de intensitatea curentului prin elementele reeleiD ( arsuri sau metalizarea pieii, determinate /n principal de aciunea arcului electric care apare la /ntreruperea voit sau accidental a unui circuit. 1.1%.$. E)ectele asu ra elementelor com"usti"ile2 in)lama"ile sau e! lo6i:e Elementele respective, aflate /n contact cu elementele reelei sau /n vecintatea acestora sunt supuse pericolelor de producere de incendii sau e2plozii, datorit fie unei descrcri electrice (sc1nteie, arc electric), fie supra/nclzirii e'cesive a cilor de curent. 1.1&. Trecerea curentului electric rin organismul uman .e l1ng folosirea controlat curentului electric /n scopuri terapeutice, organismul uman poate fi e'pus accidental 2i necontrolat aciunii curentului electric. 7ac organismul este supus unei diferene de potenial, se constat apariia unui curent electric /n circuitul astfel format, ceea ce demonstreaz conductibilitatea organismului.
1.1&.1. Im edana cor ului Corpul omenesc este un conductor specific 6 conductor electrobiologic. 7iferitele pri ale corpului 6 cum sunt pielea, s1ngele, esuturile musculare 2i
",
alte esuturi 2i articulaii 6 prezint pentru curentul electric o anumit impedan compus din elemente rezistive 2i capacitive (fig.".@.")- Zp 6 impedana pieii, Zi 6 impedana esuturilor interne, Z3 6 impedana total. 7e remarcat c impedana organismului nu este constant ci depinde de mai muli factori cum sunt - parametrii circuitului electric, starea fizic 2i psi#ic a organismului, condiiile de contact cu elementele aflate la poteniale diferite. Impedana intern (/n principal, rezistiv) a elementelor conductoare din organism este relativ redus (!33 C33 ) 2i depinde /n principal de traseul curentului prin corp. Cea mai mare pondere /n impedana corpului revine impedanei esuturilor e'terne (pielea 6 /n special, epiderma), adic impedanei de contact la intrarea 2i la ie2irea curentului. >aloarea acestei impedane depinde de tensiunea de contact, de frecven, de durata trecerii curentului electric, de suprafaa 2i de presiunea de contact, de umiditate 2i de temperatur. Ea poate varia /ntre peste "33333 (pentru piele uscat, curat, fr fisuri 2i o suprafa de contact mic) 2i c1teva sute de o#mi (/n cazul contactului pe o suprafa mare, cu m1inile umede, cu fisuri sau acoperite cu substane conductive). Jn analiza 2i calculul instalaiilor de protecie a personalului contra aciunii curentului electric, se recurge frecvent la un model de calcul simplificat, const1nd /ntr(o rezisten 0h a crei valoare se poate considera "333 (sau, uneori, B333 ). 1.1&.2. Contactul ersoanelor cu instalaia electric. Contactul accidental al persoanelor cu instalaia electric poate avea loc ( cu prile active ale instalaiei aflate sub tensiune /n decursul e'ploatrii instalaiei (contact direct)D ( cu masele sau alte pri conductive intrate accidental sub tensiune (contact indirect). )ensiunea care e'ist (sau care apare ca urmare a unui defect de izolaie sau unei influene electromagnetice) /ntre dou elemente conductive accesibile simultan /n instalaia electric 2i care se aplic astfel organismului uman este denumit tensiune de contact Uc. Contactul se poate stabili nemijlocit cu dou elemente ale instalaiei, aflate la poteniale diferite, sau prin intermediul pm1ntului. 1.1&.$. E)ectele trecerii curentului electric rin organism
"6
)recerea curentului electric prin organismul uman (Ih ! Uc#0h) are efecte fiziopatologice asupra acestuia. Efectul principal /l constituie +ocurile electrice, care provoac e'citarea esuturilor, organice parcurse, /nsoit de contracia spasmodic involuntar a fibrelor musculare, av1nd drept rezultat tulburri funcionale /n organism a cror gravitate depinde /n mod esenial de relaia timp(intensitatea curentului, consecinele fiind cu at1t mai grave cu c1t cele dou mrimi au valori mai ridicate. ,ciunea se e'ercit at1t nemijlocit asupra esuturilor organice parcurse, afect1nd /ndeosebi funcionarea inimii, c1t 2i prin intermediul sistemului nervos central, manifestat /n special prin afectarea respiraiei. Cel mai mare pericol este apariia fenomenului de (ibrilaie cardiac) const1nd /n pierderea sincronismului de activitate al pereilor acesteia (diastole 2i sistole), put1nd avea drept consecin oprirea circulaiei sanguine. 7e asemenea, se poate ajunge la oprirea respiraiei. .e l1ng acestea, se pot produce arsuri interne (prin efect +oule /n esuturile parcurse) sau e2terne (de e'emplu, prin arc electric), precum 2i alte efecte secundare nedorite. ,v1nd /n vedere relaia dintre intensitatea curentului 2i tensiunea de contact (la o rezisten dat a corpului), aprecierea unei instalaii electrice din punctul de vedere al proteciei personalului fa de efectele curentului electric ia /n considerare evaluarea 2i evitarea meninerii unei tensiuni de contact accidentale periculoase. 1.1(. Trecerea curentului electric rin .m;nt /sol0 1.1(.1. Conducti"ilitatea electric. a .m;ntului /solului0 Jn mod normal, /n absena oricrei legturi cu o surs de curent electric, pm1ntul (solul) este considerat ca av1nd potenialul zero, servind drept referin pe scara potenialelor. Conductibilitatea electric a pm1ntului (solului) poate fi pus /n eviden aplic1nd o tensiune U /ntre doi electrozi /ngropai /n pm1nt. Se constat c( ia na2tere un curent electric de intensitate Ip care parcurge poriunea de sol dintre cei doi electrozi, semnific1nd prezena unei rezistene 0p ! Up#Ip, suplimentar fa de rezistena electrozilorD ( valoarea intensitii curentului Ip depinde de natura solului, de umiditate 2i de temperatur, este ma'im la distana minim 2i scade pe msura cre2terii distanei dintre electrozi, p1n la o anumit distan (de ordinul !3 m), dup care rm1ne apro'imativ constant, c#iar dac distana este de ordinul =ilometrilorD ( potenialul punctelor de pe sol se modific, variind /ntre o valoare ma'im (pe fiecare electrod) 2i zero (la infinit)D practic, potenialul se poate
".
considera nul de la o anumit distan fa de fiecare electrod (de ordinul !3 m). Se desprind urmtoarele concluzii( pm1ntul (solul) este un conductor specific ( un conductor spaial, /n general neomogen 6 care, de2i are o rezistivitate superioar cu M N ordine de mrime celei corespunztoare metalelor (apropiat de rezistivitatea izolanilor clasici), prezint o rezisten a circuitului stabilit prin pm1nt comparabil cu cea a metalelor foarte bune conductoare de curent la valori apreciabile ale seciunii acestoraD ( rezistena circuitului stabilit prin sol este concentrat /n principal /n imediata vecintate a electrozilor de intrare respectiv ie2ire, fiecare electrod de legtur cu pm1ntul introduc1nd o rezisten dependent de dimensiunile 2i configuraia geometric a legturiiD ( conductibilitatea solului este /n principal de natur electrolitic, solurile care conin cea mai mare cantitate de electrolit disolvat (de e'emplu, teren arabil, teren argilos, #umus, suficient de umede) fiind cele mai conductive, /n timp ce terenul nisipos sau pietros se apropie de izolani. Jn consecin( /n anumite situaii, pm1ntul poate fi folosit drept conductor /n unele sisteme de transfer al energiei electriceD ( contactul simultan al unor persoane sau altor organisme vii cu dou puncte de pe sol aflate la poteniale diferite sau cu elemente conductive din instalaiile electrice, aflate la un potenial diferit de zero, 2i cu pm1ntul poate avea drept rezultat producerea de accidente prin trecerea curentului electric prin organismD ( prin pm1nt se pot /nc#ide cureni de defect ai instalaiilor electrice sau pot fi dirijai intenionat curenii de defect, /n vederea realizrii proteciei instalaiei 2i a personalului. 1.1(.2. Contactul electric cu solul Contactul electric cu solul al unui element conductiv din instalaia electric se poate stabili fie intenionat (le*are la p)m4nt), /n scop funcional sau ca msur de protecie, fie /n mod accidental, ca urmare a unui defect /n instalaie (punere la p)m4nt). Stabilirea intenionat a unui contact electric /ntre un element conductiv al instalaiei electrice 2i pm1nt se realizeaz printr(o instalaie specific. .rin instalaie de le*are la p)m4nt se /nelege ansamblul format din electrozi special destinai acestui scop, /ngropai /n sol ( prize de p)m4nt) 2i conductoare care fac legtura /ntre electrozii prizelor 2i elementele conductive din instalaie (conductoare de le*are la p)m4nt), prin intermediul crora se realizeaz un contact intenionat cu solul
"!
5e*area la p)m4nt (uncional) (de e2ploatare) se aplic elementelor conductive care fac parte din circuitele curenilor de lucru 2i urmre2te asigurarea unui anumit mod de funcionare a reelei. 5e*area la p)m4nt de protecie are drept obiect elementele conductive (masele) care nu se afl /n mod normal sub tensiune, dar care ar putea intra accidental sub tensiune, ca urmare a unui defect, scopul acestei msuri fiind protecia personalului /n cazul atingerii accidentale a elementelor respective. iecrei prize de pm1nt /i corespunde o anumit rezisten a circuitului electric stabilit prin sol, numit rezistena prizei de p)m4nt. : rezisten similar corespunde, de asemenea oricrei puneri la pm1nt ( rezistena de de(ect). Contactul electric cu solul al unei persoane poate avea loc direct sau prin intermediul unor elemente conductive aflate /n contact cu pm1ntul (de e'emplu, conducte de ap sau elemente metalice ale construciei).
1.1(. Elemente conductoare 7n reelele electrice

Elementele conductoare servesc drept cale de curent pentru alimentarea receptoarelor sau punctelor de distribuie de la sursa de energie. 1.1(.1. Conductoarele reelei de distri"uie Conductoarele active ale reelei sunt( conductoarele de linie ((az)): 9", 9!, 9BD - conductorul neutru (nul de lucru) < 6 care serve2te drept ( conductor pentru alimentarea receptoare monofazateD ( cale de /nc#idere a circuitului curenilor de dezec#ilibru din reea, (inclusiv armonicele multiplu de B)D ( conductorul de protecie .E 6 destinat e'clusiv proteciei prin legare la pm1nt 2i legare la nul, servind pentru racordarea elementelor conductive neaflate /n mod normal sub tensiune, cu alte elemente conductive similare, cu prizele de pm1nt sau cu punctul neutru al sursei de alimentareD ( conductorul combinat .E<, /ndeplinind ambele funcii (neutru 2i de protecie) pe o poriune definit a reelei. 1.1(.2. Soluii osi"ile entru reali6area reelei 7in punct de vedere te#nic, se pot folosi( conductoare izolate, montate /n tuburi sau evi de protecie, cu accesoriile aferente pentru derivaii (doze, cutii) 2i /mbinare (man2oane, mufe, coturi, curbe)D ( cabluriD
"2
( bare neizolate. a. Conductorul metalic este o cale unic de curent, format din unul sau mai multe fire. 7rept material se recurge la cupru (Cu) sau aluminiu (,l) 6 a cror conductivitate este ridicat (Cu O ,l). ,vantajele cuprului sunt- consum mai mic, la aceea2i solicitare termic (aceea2i sarcin)D cdere de tensiune mai mic pe reeaD cone'iuni mai sigure (prin lipire)D rezisten mecanic mai mare. Ca e2ecuie, conductorul poate fi- unifilar0multifilarD rigid0fle'ibil. 6orma seciunii poate fi- circularD dreptung#iularD alte forme geometrice (de e'emplu, sector de cerc, elips). eciunea conductoarelor utilizate /n instalaiile electrice are valori normalizate, e'primate /n mm!. 9a cablurile polifazate, cu conductor neutru 2i0sau de protecie, seciunea conductorului respectiv se adopt( egal cu seciunea conductorului de linie, pentru s "? mm!D ( valoarea normalizat cea mai apropiat de jumtate din seciunea conductorului de linie, pentru s !C mm!. )abelul "." cuprinde valorile normalizate ale seciunii conductoarelor.
)abelul "." Seciunile conductoarelor (mm ) 9",9!,9 B <,.E,. E< " ",C !,C @ ? "3 "? !C BC C3 P3 NC "!3 "C3 "MC !@3 B33 @33 " ",C !,C @ ? "3 "? "? "? !C BC C3 P3 P3 NC "!3 "C3 "MC
!
". Conductorul i6olat /conductor2 conduct.) este constituit (fig.".?) dintr(un conductor metalic 2i izolaie din .>C, cauciuc sau polietilen
Conductor metalic
Izolatie
0i). ".6
(eventual, o manta).
20
c. Ca"lul (fig. ".P) este un ansamblu de - conductoare izolate (separate din punct de vedere electric, dar solidare mecanic), /nveli2uri 2i, eventual, ecrane. 7nveli+urile servesc fie pentru protecie contra aciunilor c#imice, fizice, mecanice- (armturi metalice, manta ( /nveli2 de protecie etan2, e'terior), fie pentru solidarizarea ansamblului. Ecranele sunt destinate proteciei circuitelor fa de aciunea c1mpului
&mplutura ,rmatura0ecran
Conductor metalic Izolatia conductorului *anta
0i). "..
electric 2i magnetic e'terior sau /mpiedicrii aciunii c1mpului conductoarelor asupra mediului /nconjurtor. 7up destinaie, cablurile se clasific /n- cabluri de energie, cabluri de comand, cabluri de semnalizare. d. <arele nei6olate2 cu seciune dre tung'iular. se folosesc drept( cale de curent pentru cureni inten+i, pentru racordarea ec#ipamentelor /n reea, /n zone inaccesibile personalului necalificat ca, de e'emplu, legtura /ntre tabloul general 2i transformator, /n postul de transformare sau cone'iuni /ntre ec#ipamente, /n zone protejate. ( bare 8colectoareF 6 /n cadrul tablourilor de distribuie, la care se racordeaz sosirea 2i plecrile, /n cadrul sc#emelor radiale. ( canale din bare prote-ate#capsulate, pre(abricate (fig. ".M), sub form de tronsoane, inclusiv elementele de /mbinare, derivaie 2i montaj- canal magistral, canal de distribuie, cutii de ramificaie, cutii de col, cutii de sigurane, cutii de dilatare.
2"
0i). ".!
1.1-. Sim"oli6area conductoarelor i6olate 9i ca"lurilor .entru simbolizarea conductoarelor izolate 2i a cablurilor se folose2te un cod alfanumeric. CE<E9EC a adoptat un cod de identificare const1nd, /n ordine, /n( o liter pentru tipul de cablu- I 6 model armonizatD , 6 model nearmonizat, variant naional recunoscut de CE<E9ECD %< 6 conform unui standard naionalD ( una sau dou cifre pentru tensiunea de serviciu (tensiunea de linie), de e'emplu 3C pentru C33 >D " pentru " =>D ( o liter pentru materialul izolant, de e'emplu > pentru policlorur de vinil (.>C)D Q pentru polietilen armat (Q9.E)D % pentru cauciuc natural sau artificialD ( o liter pentru materialul /nveli2urilor de protecie, de e'emplu > pentru policlorur de vinil (.>C)D Q pentru polietilen armat (Q9.E)D ( o liter pentru construcii speciale- I 6 cablu plat divizibilD I! 6 cablu plat indivizibilD ( o liter pentru conductorul metalic, de e'emplu & pentru masivD % pentru dou fibre rsucite (infle'ibil)D , R sau I pentru diverse construcii fle'ibileD
22
( o liter pentru conductorul metalic- , pentru aluminiuD necodificat pentru cupruD ( o parte numeric evideniind compoziia conductorului0cabluluinumrul de conductoare, semnul de multiplicare (') 2i seciunea transversal a unui conductor (/n mm!) Codul alfanumeric folosit /n %om1nia este constituit dina. litere, pentru( materialul conductorului (prima liter din simbol) - , 6 aluminiuD conductorul din cupru nu se simbolizeazD ( forma seciunii conductorului 2i construcia- r 6 seciune rotundD s 6 seciune /n form de sector de cercD f 6 fle'ibilD m 6 multifilarD ( e'ecuie (/n ordine, de la interior spre e'terior- izolaie, /nveli2, armtur, manta)S 6 izolaie0/nveli20manta din .>CD I 6 izolaie de #1rtieD . 6 manta din plumbD , 6 armtur (/n interiorul simbolului)D ,b 6 armtur sub form de band etcD ( destinaie (la /nceputul simbolului, dup indicarea materialului conductorului)6 instalaii fi'eD * 6 instalaii mobileD C 6 cablu de energieD CC 6 cablu de comandD CS 6 cablu de semnalizareD. b. cifre- numrul de conductoare ' seciunea (mm!)D seciunile reduse se indic dup seciunea conductoarelor de linie, precedate de semnul T. E'emple- , S !,C mm! 6 conductor din aluminiu, cu izolaie din .>C, instalaii fi'e S !,C mm! 6 conductor din cupru, cu izolaie din .>C, instalaii fi'e ! , S !,C mm! T S !,C mm!6 dou conductoare din aluminiu, cu izolaie din .>C 2i un conductor din cupru, instalaii fi'e ,CSS @'"3 mm! 6 cablu de energie, patru conductoare din aluminiu, cu seciunea "3 mm!, izolate cu .>C, manta din .>C CSS @'"3 mm! 6 idem, conductor din cupru ,CSS B'!C T "'"? mm! 6 cablu de energie, patru conductoare din aluminiu (trei cu seciunea !C mm! 2i unul cu seciunea "? mm!), izolate cu .>C, manta din .>C ,CS,bS B'!C T "'"? mm! 6 idem, cu armtur sub form de band. Identificarea conductoarelor /n cablurile de joas tensiune se realizeaz prin culori sau prin numere, respect1nd urmtoarele reguli( marcajul /n dungi verde(galben este rezervat conductoarelor de protecie .E sau .E<D
23
( conductorul neutru (dac e'ist) trebuie s aib culoarea albastru desc#is sau s fie notat cu cifra "D ( conductoarele de linie pot fi identificate cu orice culoare /n afar de verde(galben, verde, galben, albastru desc#is. 1.11. 4actori care determin. alegerea seciunii conductoarelor Seciunea conductoarelor este determinat de( solicitarea termic, la trecerea curentului electric, astfel /nc1t s nu fie pus /n pericol durata de via a izolaiei conductorului D ( cderea de tensiune admisibil /n reea, pentru sarcini de durat 2i de scurt durat D ( solicitrile electromecanice, datorate curenilor de scurtcircuitD ( impedana ma'im necesar pentru a permite funcionarea proteciei, /n caz de scurtcircuit 2i /n cazul proteciei /mpotriva electrocutrii prin legare la nul. 1.13. Solicit.ri ma!ime admisi"ile "are 1.13.1. Solicit.ri 7n ser:iciu staionar ermanent 9a sarcin constant, de durat, este important s se cunoasc intensitatea ma'im a curentului care parcurge un conductor dintr(un material dat (caracterizat prin 3 2i %), cu dimensiuni date (e'primate prin s 2i p), plasat /ntr(un mediu dat, /n condiii date de interaciune cu mediul (e'primate prin g 2i a), pentru care temperatura conductorului /n regim staionar m nu dep2e2te o anumit valoare (impus, /n principal, de materialul izolaiei). ,urentul ma2im admisibil reprezint valoarea intensitii curentului care parcurge un conductor, /n regim staionar, pentru care temperatura conductorului nu dep2e2te anumite valori admisibile.
Im = g ( m a ) m ps .
entru conductoare2 ca"luri 9i
.e baza studiilor teoretice 2i a verificrilor e'perimentale, s(au /ntocmit tabele care dau valoarea curentului ma'im admisibil Ima, /n funcie de seciunea conductorului (separat pentru cabluri individuale, conductoare izolate, montate /n tub 2i bare), pentru un anumit material (cupru, aluminiu), /n condiii de re(erin) privind mediul (aer, pm1nt), temperatura mediului, condiiile de rcire 2i modalitile de montaj. .entru funcionarea 1n alte condiii dec4t cele de re(erin), curenii ma'imi admisibili, pentru aceea2i seciune a conductorului, vor avea valori
2%
diferite de Ima, mai mari sau mai mici (corespunztori unor condiii mai favorabile sau mai nefavorabile). .entru fiecare variabil se determin un factor de corecie (i, factorul de corecie total fiind produsul factorilor corespunztori diverselor situaii practiceCurentul ma'im admisibil I9ma /n condiii diferite de cele de referin va fi deci = f I ma I ma .
f = fi .
actorii de corecie sunt, de asemenea, tabelai. 9a variaia temperaturii mediului ambiant de la valoarea de referin a3 la o valoare oarecare a, pentru aceea2i valoare a temperaturii ma'ime admise m, intensitile curenilor admisibili vor fi Ima 2i I9ma. actorul de corecie corespunztor,
6 I ma m a f = = I ma m a0
depinde de materialul izolaiei (prin intermediul temperaturii m). actorii de corecie referitori la montarea elementelor conductoare in seama, printre altele, de modul de pozare, de vecintatea altor conductoare sub sarcin 2i de dispunerea relativ fa de acestea, care determin cre2terea temperaturii conductorului considerat. )abelul ".!este un e'emplu de material documentar privind /ncrcarea cablurilor de energie care funcioneaz /n aer, /n condiii de referin 2i factorii de corecie referitori la temperatura mediului ambiant 2i la diferite situaii de pozare /n instalaie. Cu referire la valorile tabelate, se pot meniona cel puin dou observaii)abelul ".! Intensiti ma'im admisibile pentru cabluri cu izolaiedin .>C, /n aer. Seciune a nominal a conducto arelor mm! ",C !,C @ ? a. 9a temperatura mediului ambiant de TB3C Intensitile curenilor, , Cablu cu conductor din Cablu cu conductor din cupru cualuminiu cu" conduct or !? BC @? CM ! conduct oare !" !N BM @M B, @ conduct oare "M !C B@ @@
2,
" conduct or ( !? B? @?
! conduct oare ( !" B3 BM
B, @ conduct oare ( "M !P B@
"3 "? !C BC C3 P3 NC "!3 "C3 "MC !@3 B33 b.
*odul de pozare a cablurilor
M3 ?? ?3 ?B C! @P "3C N3 M3 M! P3 ?B "@3 "!3 "3C ""3 N@ M! "PC "C3 "B3 "BC ""C "33 !"? "M3 "?3 "?C "@3 "!C !P3 !B3 !33 !"3 "M3 "CC BCC !PC !@C !?3 !"C "N3 BN3 B!3 !MC B33 !C3 !!3 @@C BPC B!C BC3 !N3 !C3 C"3 @B3 BP3 @33 BBC !MC ?!3 C"3 @BC @M3 BNB B@3 P"3 CN3 C33 CC3 @?3 BN3 actori de corecie /n funcie de modul de pozare (f ") Cabluri /n curent continuu 2i cabluri cu mai multe conductoare /n curent alternativ 7istana liber /ntre cabluri ( dcablu ,tingere reciproc 7istana fa de perete ,tingere de perete !cm <umrul cablurilor <umrul cablurilor igura " ! B igura " ! B ? N ? N
!cm d d
Cablu pe pardoseal sau pe fundul unui canal. .ozare alturat Cablu pe paturi (circulaia aerului /mpiedicat) . .ozare alturat. <r. paturi " ! B ?
3,NC 3,N3 3,MM 3,MC 3,M@ 3,NC 3,MM 3,M@ 3,N3 3,MB 3,M3 3,MM 3,M" 3,PM 3,M? 3,PN 3,P? " 3,N3 3,MC 3,MC 3,M" 3,MB 3,PN 3,M" 3,PP 3,NM
26
3,N3 3,M@ 3,M3 3,PC 3,PB 3,NC 3,M@ 3,M3 3,PC 3,PB 3,NC 3,M3 3,P? 3,P" 3,?N 3,NC 3,PM 3,P@ 3,P3 3,?M 3,NC 3,P? 3,P! 3,?M 3,?? 3,NC 3,M"
d d 30cm d d
2cm
2cm
Cablu pe grtare. .ozare alturat. <r. grtare " ! B ?
3,N? 3,N! " 3,NB 3,MN " 3,N! 3,MM " 3,N3 3,M?
3,NB 3,NC 3,N3 3,N@ 3,MN 3,NB 3,MP
3,M3 3,PC 3,PB 3,NC 3,M3 3,P? 3,P" 3,?N 3,NC 3,PM 3,P@ 3,P3 3,?M 3,NC 3,P? 3,P! 3,?M 3,??
Cablu pe stelaje metalice sau pe perete. .ozare unul sub altul.
2cm
" 3,NB 3,N3 3,MP 3,M?
3,NC 3,PM 3,PB 3,?M 3,??
c. actor de corecie /n funcie de temperatura mediului ambiant (f !) a , oC "3 "C !3 !C B3 BC @3 @C C3 CC ?3 f! ",!! ","P ","! ",3? ",33 3,N@ 3,MP 3,PN 3,P" 3,?" 3,C3 1.13.2. Solicit.ri 7n ser:iciu de )oarte scurt. durat. 9a sarcini de v1rf, se poate stabili o densitate de curent admisibil -va corespunztoare temperaturii limit de lucru /n regim de foarte scurt durat va 2i duratei tv a sarcinii respective j va = k 6 tv .
Se are /n vedere, de regul, cazul c1nd, /naintea apariiei sarcinii de v1rf, conductorul funcioneaz la sarcina de durat ma'im 2i deci la temperatura i E m. 1.25. Alegerea seciunii conductorului de linie a. Pentru sarcin. constant.2 de durat.
2.
Se alege acea seciune pentru care /ncrcarea, e'primat prin curentul de calcul al circuitului, este inferioar curentului ma'im admisibil corespunztor, /n condiii reale de e'ploatare. Jn acest scop, se folosesc tabelele cu valori ale curentului ma'im admisibil 2i cu factorii de corecie respectivi
Ic I ma f I ma I c I ma Ic f tabele s .
". =n re6ena sarcinilor de :;r) # su racureni )uncionali Seciunea determinat anterior trebuie s satisfac, concomitent, condiiaj v j va Iv I j va s v s j va .
7ensitatea admisibil a curentului de v1rf -va se determin conform , /n funcie de durata regimului tranzitoriu. Jn practica uzual se folosesc frecvent valorile !3 ,0mm! pentru aluminiu 2i BC ,0mm! pentru cupru, care sunt acoperitoare pentru cele mai dificile situaii.
1.21. Alegerea seciunii conductorului neutru2 de neutru 9i de rotecie
rotecie sau
.1n la "? mm! inclusiv, seciunea conductoarelor respective se ia egal cu seciunea conductorului de linie. Jncep1nd cu !C mm!, se alege valoarea normalizat cea mai apropiat de jumtate din seciunea conductorului de linie 1.22. >eri)icarea seciunii alese /n aceast etap, se face verificarea mecanic, la seciunea minim admis( constructiv, /n special /n cazul aluminiului (s,l !,C mm! sau @ mm!)D ( din normative, /n funcie de destinaie. ulterior, verificarea 2i definitivarea seciunii se face dup evaluarea( cderii de tensiune pe /ntreg traseul reelei de joas tensiune ( curentului de defect, /n cazul proteciei /mpotriva electrocutrii prin legare la nulD ( solicitrii la fore electrodinamice, la scurtcircuit (/n cazul barelor)
2!
1.2$. Indicarea conductorului?ca"lului ales Cu acest prilej se evalueaz 2i inte*rala :oule admisibil care define2te curentul ma'im suportabil, la o anumit valoare a duratei curentului de v1rf. .ac) seciunea este e2primat) 1n mm; J = I 2t = k 62 s 2 1 (2 s 1
7atele de mai sus urmeaz a fi folosite la alegerea aparatelor de protecie, care trebuie s asigure inclusiv protecia conductorului la efectul termic al curentului care /l poate parcurge. 1.2%. A arata8 de instalaii /parata-ul de instalaii este un ansamblu de produse destinate s asigure cerinele impuse instalaiei electrice, s protejeze instalaia 2i personalul de e'ploatare contra efectelor curentului electric, /n cazul defectelor accidentale, 2i s garanteze funcionarea corect a receptoarelor alimentate din reea. ,v1nd /n vedere c terminologia /n domeniul aparatajului nu este prezentat /nc pe plan internaional sub o form unitar acceptabil, se poate considera c, din punct de vedere al rolului fundamental, cel de comutaie /n circuitele electrice, se disting( aparate de comutaie de putere, destinate /n special pentru conectarea 2i deconectarea circuitelor de distribuie 2i de alimentare a receptoarelorD ( aparate de automatizare, care opereaz /n circuitele de putere mic, /n care circul semnalele de comand. 7in punct de vedere al rolului specific /n reeaua de energie, se deosebesc, pe de o parte, aparate de distribuie 2i, pe de alt parte, aparate de comand 2i au'iliare. /paratele de distribuie asigur- funcionarea corect a reelei, prin conectarea sau deconectarea diverselor ramuriD protecia circuitelor, prin /ntrerupere automat /n caz de defect accidentalD separarea electric a circuitelor. /paratele de comand) au drept scop( asigurarea funcionrii aparatelor de distribuie conform scopului instalaiei, permi1nd( un control al puterii transmise, inclusiv conectarea 2i deconectarea sarcinii, at1t intenionat (manual sau automat), c1t 2i /n caz de avarieD ( o anumit succesiune a manevrelor din reeaD ( realizarea unor funcii de automatizare-
22
( ac#iziii de date (detecie) const1nd /n culegerea de informaii, prin intermediul unor captori, privind starea mrimilor caracteristice de proces, /n vederea transmiterii lor sistemului de prelucrare a informaieiD ( prelucrarea datelor, av1nd ca rezultat( emiterea de ordine spre aparatele de comutaieD ( informaii necesare operatorilor pentru monitorizare funcionrii (de e'emplu, semnalizri). .rin comanda unui aparat se /nelege ordinul transmis aparatului de a efectua o anumit operaie (de e'emplu, manevra de /nc#idere sau de desc#idere, reglajul). Se disting diverse moduri de comand asupra aparatelor de comutaie( manual, realizat prin intervenia umanD ( automat, realizat fr intervenia uman, /n condiii predeterminateD ( direct, dintr(un punct situat pe aparat sau /n imediata vecintate a acestuiaD ( la distan (telecomand), dintr(un punct /ndeprtat fa de aparatul comandat. /paratele au2iliare sunt folosite /n circuite speciale ca, de e'emplu, circuitele de semnalizare. 1.2&. 4unciile a aratelor electrice 7n circuitele de utere &n aparat poate /ndeplini una sau mai multe din urmtoarele funciicomutaia de putere, separarea, protecia electric. <oiunea de comutaie poate fi privit sub diferite aspecte, /n funcie de conte't( modificarea configuraiei circuituluiD ( modificarea continuitii circuitului( mecanic- /nc#iderea(desc#iderea ( electric- stabilirea(/ntreruperea (ruperea) curentului. *odificarea configuraiei sarcinii /n circuitele de putere poate avea loc sub aciunea unei comenzi manuale sau electrice. Se disting( comutaia funcional, /n condiii normale, eventual /ntr(o secven prestabilit- conectarea0deconectarea de la sursa de energieD modificarea circuituluiD ( deconectarea (oprirea) de urgen (/ntreruperea alimentrii), /n caz de pericolD ( deconectarea /n vederea lucrrilor de /ntreinere curent (mentenabilitate). ,sigurarea unei anumite secvene de funcionare a instalaiei se realizeaz prin comanda asupra aparatelor de comutaie din circuitele de putere (funcia de au2iliar de comand))D
30
epararea const /n izolarea unui circuit0receptor fa de sursa de energie, astfel /nc1t s fie posibil efectuarea /n siguran a unor intervenii la partea separat. %rotecia electric) are /n vedere evitarea 2i limitarea efectelor curenilor din instalaie( protecia elementelor de circuit 2i0sau a receptoarelor /n caz de( supracureni (suprasarcini, scurtcircuite)D ( supratensiuniD ( scdere sau lips de tensiuneD ( protecia persoanelor /mpotriva electrocutrii /n cazul atingerilor accidentale (cauzate, /n principal, de defecte de izolaie). .rotecia poate fi realizat direct de ctre aparat (special conceput /n acest scop) sau la comanda altor aparate sau dispozitive de supraveg#ere /ncorporate sau asociate aparatului. 1.2(. A arate de comutaie mecanice 1.2(.1 A arate cu )uncii s eci)ice : mare parte din aparatele de comutaie sunt destinate s realizeze sarcini specifice /n circuitele de distribuie, fiecare aparat prezent1nd anumite particulariti de funcionare. a. Se aratorul se caracterizeaz prin( /nc#idere 2i desc#idere manual, cu vitez dependent de operatorD ( dou poziii de repaus (/nc#is, desc#is)D ( /n poziia desc#is, evideniabil /n mod clar (fie vizibil, fie prin dispozitive de semnalizare), realizeaz o distan de izolare corespunztoare, care asigur protecia personalului la intervenia /n instalaia din avalD ( nu poate fi manevrat /n sarcin, ci numai /n gol (stabilirea 2i /ntreruperea curentului de sarcin se realizeaz de ctre alte aparate din circuit)D ( realizeaz funcia de separareD ( suport timp nelimitat curenii normali 2i, pentru scurt timp (precizat), cureni de suprasarcin 2i de scurtcircuit, p1n la eliminarea acestora de ctre aparate specializate din circuit. ". =ntreru torul /se arator de sarcin.0 este caracterizat prin( /nc#idere 2i desc#idere manual, /n general cu vitez independent de operatorD ( dou poziii de repaus (/nc#is, desc#is)D
3"
( suport 2i /ntrerupe cureni normali, inclusiv cureni de suprasarcinD poate fi manevrat /n sarcinD ( suport, un timp specificat, cureni de scurtcircuit, p1n la eliminarea acestora de ctre alte aparate specializate /nseriate /n circuitD ( realizeaz funciile de comutaie funcional (/ntr(un domeniu limitat de cureni) 2i separare. c. =ntreru torul de utere /dis8unctor0 are drept particulariti( /nc#idere manual sau prin acumulare de energie /ntr(un resort, cu vitez independent de operator (de e'emplu, cu ajutorul unui motor)D ( dou poziii de repaus (/nc#is, desc#is)D meninerea /n poziia /nc#is se realizeaz printr(un mecanism cu zvor (clic#et)D ( desc#idere voit (ca urmare a comenzii operatorului (manual sau electromagnetic, local sau de la distan) sau automat, /n caz de supracureni (la comanda unor aparate de protecie 6 declan2atoare 6 /ncorporate)D ( prin ec#ipare cu declan2atoare, /ndepline2te simultan funciile de comutaie de putere 2i de protecieD ( poate fi conceput s realizeze 2i funcia de separareD ( stabile2te 2i /ntrerupe cureni normali, inclusiv cureni de suprasarcinD /ntrerupe cureni de scurtcircuitD ( suport, un timp specificat, cureni de scurtcircuit, p1n la eliminarea acestora de ctre aparatul respectivD ( numr posibil de manevre (/n gol 2i /n sarcin normal) relativ redus, datorit construciei mecanice. d. Contactorul /electromagnetic0 se deosebe2te prin( acionare e'clusiv prin electromagnet (/nc#idere(desc#idere, la comand)D ( o singur poziie de repaus (de regul, desc#is), meninerea /n poziia acionat fiind asigurat de ctre electromagnetD ( stabile2te, suport 2i /ntrerupe cureni normali 2i de suprasarcinD ( suport, un timp specificat, cureni de scurtcircuit, p1n la eliminarea acestora de ctre alte aparate specializate /nseriate /n circuitD ( asociat cu relee adecvate, /ndepline2te at1t funcia de comutaie funcional (funcia de baz), c1t 2i funcia de protecie la suprasarcinD ( poate fi folosit ca aparat au'iliar de comandD ( frecven de conectare foarte mare (/n gol 2i /n sarcin). 1.2(.2. A arate integrate2 cu )uncii multi le Soluiile practice sunta. separator T sigurane /ncorporate (sigurane fuzibile pe fiecare pol)D
32
b. /ntreruptor ( separatorD c. /ntreruptor T sigurane /ncorporateD d. /ntreruptor de putere (disjunctor) ( contactorD e. /ntreruptor de putere (disjunctor) ( contactor ( separatorD f. demaror (starter) 6 ansamblu de aparate care asigur pornirea 2i oprirea unui motor, precum 2i protecia acestuia /n caz de suprasarcin. 1.2-. @.rimi caracteristice comune ,apacitatea de conectare (de 1nchidere) Icon reprezint curentul ma'im (valoare efectiv) pe care aparatul /l poate stabili, fr o uzur e'agerat sau sudura contactelor. ,urentul admisibil de scurt) durat), cu notaia Isd sau Ic<, este curentul (valoare efectiv) pe care aparatul /l poate suporta, /n poziia /nc#is, /ntr(un timp 2i /n condiii specificate. ,urentul nominal de utilizare (notaie internaional Ie), precizat de constructor, ine seama de tensiunea 2i frecvena nominal, de serviciul atribuit, de categoria de utilizare 2i, dp caz, de tipul carcasei de protecie. erviciile /n care contactele principale ale aparatului rm1n /nc#ise, parcurse de un curent constant, pot fi, de e'emplu( serviciu de scurt durat (temporar), /n cadrul cruia nu se atinge ec#ilibrul termicD ( serviciu continuu (M ore)D ( serviciu permanent (ne/ntrerupt) cu durata mai mare de M oreD ( serviciu intermitent periodic sau serviciu intermitent, definit prinduratele cu 2i fr sarcin, care nu permit atingerea ec#ilibrului termicD factorul de /ncrcare (raportul /ntre durata de funcionare /n sarcin 2i durata total a ciclului ( cunoscut 2i sub denumirile de durat relativ de conectare sau durat de acionare ( 2i e'primat, de regul, /n procente - "C 6 !C 6 @3 6 ?3U)D frecvena de conectare (numrul de manevre pe or). /ndurana mecanic) este caracterizat prin numrul de cicluri de manevr (/nc#idere(desc#idere) /n gol (fr sarcin electric) pe care /l poate efectua un aparat fr revizia sau /nlocuirea pieselor mecanice, cu posibilitatea /ntreinerii normale conform indicaiilor /ndurana electric) este caracterizat prin numrul de cicluri de manevr (/nc#idere(desc#idere) /n sarcin pe care /l poate efectua un aparat fr repararea sau /nlocuirea pieselor mecanice. 1.21. Condiii generale entru reali6area )unciei de comutaie ,legerea aparatelor se realizeaz pornind de la- curentul de calcul (de durat Ic 2i de v1rf Iv) din circuitul respectiv, curentul de scurtcircuit al reelei Isc 2i de la categoria de utilizare.
33
Se folosesc datele de catalog ale furnizorului de aparataj. Jn principiu, aparatele trebuie s satisfac urmtoarele cerine( /n funcionare de durat, s suporte timp nelimitat curentul de calcul- Is Ic, /n funcie de specificul receptoruluiD ( s prezinte stabilitate termic 2i dinamic /n cazul unui scurtcircuit /n aval de punctul de montare a aparatului, pentru o durat precizatD ( s asigure conectarea 2i deconectarea sarcinii fr consecine duntoare asupra instalaiei (supratensiuni, uzur a aparatelor, reamorsarea arcului electric), in1nd seama de supracurenii funcionali de scurt duratD ( s poat /ntrerupe curenii de defect din instalaie, /nainte ca ace2tia s e'ercite efecte duntoare asupra instalaieiD ( s ofere posibilitatea de racordare la borne a conductoarelor reelei (seciuni minime 2i ma'ime posibile). 1.23. Relee 9i declan9atoare. Princi iul de )uncionare %eleele 2i declan2atoarele pot fi /ncadrate /n categoria aparatelor de comand, care, control1nd o anumit mrime din circuitele electrice /n care sunt inserate, pot /ndeplini at1t funcii de protecie c1t 2i funcii de automatizare. &n releu0declan2ator const /n principiu din dou componente. =r*anul de detecie este sensibilizat de mrimea electric din circuitul supraveg#eat 2i, /n condiii prestabilite pentru mrimea urmrit, face s intre /n aciune or*anul de e2ecuie. ,semenea aparate pot fi concepute ca dispozitive de m)sur), care funcioneaz atunci c1nd mrimea controlat iese din anumite limite prestabilite, sau ca dispozitive 8tot sau nimic8, acionate de o mrime care fie se menine /n limite admisibile, fie c are valoarea zero. 0eleul electric este un aparat destinat s produc modificri predeterminate /n unul sau mai multe circuite Fde ie2ireF, ca urmare a realizrii anumitor condiii /n circuitul Fde intrareF cruia /i este afectat. %eleul realizeaz /nc#iderea sau desc#iderea anumitor circuite prin intermediul contactelor lui, care sunt /nseriate /n aceste circuite (de e'emplu, circuitul de comand al unui aparat de comutaie). ,semenea dispozitive sunt realizate ca aparate independente. %eleele de protecie pot fi asociate cu aparate de comutaie mecanic /n circuitele de putere (uzual, cu contactoare). Jn sc#emele de comand, releele realizeaz comutaia Ftot sau nimicF /n circuitele altor aparate. .eclan+atorul, asociat totdeauna cu un aparat mecanic de comutaie, este un dispozitiv legat mecanic cu aparatul respectiv, realiz1nd eliberarea organelor mecanice de reinere (zvor1re) 2i permi1nd efectuarea manevrei de /nc#idere. &zual, declan2atoarele sunt /ncorporate /n /ntreruptoarele de putere (disjunctoare).
3%
%eleele0declan2atoarele se pot grupa /n ( relee#declan+atoare de protecie, mrimea supraveg#eat put1nd fi curentul sau tensiunea din circuite D ( relee de automatizare. *area majoritate a releelor0declan2atoarelor sunt aparate de amplitudine, care acioneaz la atingerea unui anumit prag fie prin valori cresctoare (aparate de ma'imum), fie prin valori descresctoare (aparate de minimum). Conform principiului de funcionare, releele 2i declan2atoarele pot fi construite ca aparate termice, electromagnetice sau electronice 1.$5. Protecia circuitelor electrice. 4unciile roteciei .rotecia electric a elementelor de circuit este asigurat prin dou funcii( detectarea situaiei anormale din circuit, realizat de elemente specifice (cum sunt releele sau declan2atoarele) sau de ctre sigurane fuzibile (care realizeaz 2i deconectarea circuitului)D ( 1ntreruperea circuitului, efectuat ca urmare a unei detecii, fie prin aparatul care realizeaz detecia (cazul siguranelor fuzibile), fie prin aparate de comutaie mecanic (contactoare, /ntreruptoare de putere) comandate de ctre dispozitivul de protecie. 1.$1. A arate de rotecie la su rasarcin. .rotecia la suprasarcin se realizeaz practic prin( relee sau declan2atoare termice convenionale sau dispozitive electronice, asociate cu sau /ncorporate /n aparate de comutaie D ( prin sigurane fuzibile alese /n mod convenabil, /n anumite circuite. 1.$2. A arate de rotecie 7m otri:a scurtcircuitelor .rotecia /mpotriva scurtcircuitelor se obine cu ajutorul siguranelor fuzibile sau al disjunctoarelor. Jn cazul disjunctoarelor, detectarea scurtcircuitului 2i comanda de desc#idere a aparatului sunt asigurate de ctre declan2atoarele electromagnetice /ncorporate. ,naliza comparativ a celor dou aparate scoate /n eviden c fiecare prezint at1t avantaje, c1t 2i dezavantaje, pe baza crora se pot stabili situaiile /n care folosirea lor se recomand cu precdere. Siguranele )u6i"ile prezint urmtoarele avanta-e( au o construcie simpl 2i un cost sczutD ( au efect limitator, /ntrerup1nd curentul de scurtcircuit /nainte ca acesta s ating valoarea ma'im (curentul prezumat ip) /n prima semiperioad din
3,
acest motiv, instalaiile protejate cu sigurane fuzibile nu se verific la stabilitatea termic, iar verificarea la stabilitatea dinamic se face la cea mai mare valoare instantanee a curentului care parcurge sigurana 6 curentul limitat tiat ilt (curent de trecere)D ( /ndeplinesc 2i un rol de separator, patronul cu elementul fuzibil fiind amovibil. Ca dezavanta-e ale siguranelor fuzibile se menioneaz( necesitatea /nlocuirii patronului cu element fuzibil la fiecare defect, ceea ce, pe de o parte, diminueaz avantajul costului sczut 2i, pe de alt parte, conduce la timpi mari de repunere /n funciune a instalaiei dup eliminarea defectuluiD ( V/mbtr1nirea5 termic a elementului fuzibil, ca urmare a suprasarcinilor din reea sau a unor scurtcircuite care au fost eliminate prin topirea altor sigurane consecutive de cureni nominali mai miciD ( posibilitatea /ntreruperii unei singure faze, produc1nd funcionarea motoarelor /n dou faze 2i, deci, suprasarcini ale acestoraD ( imposibilitatea unui reglaj al curentului de acionare, realiz1ndu(se o protecie Vbrut5D ( cureni nominali limitai /n mod frecvent la ?B3 ,. ,v1ndu(se /n vedere avantajele prezentate, precum 2i faptul c o protecie Vbrut5 este suficient /n reele, siguranele sunt folosite /n majoritatea instaliilor e'istente, /n poriunile de reea cu cureni de sarcin p1n la ?B3 ,, /n special dac curenii de scurtcircuit sunt mari, iar suprasarcinile sunt rare. =ntreru toarele /automate0 de utere au o serie de avanta-e: ( ec#ipate cu declan2atoare de supracurent, /ndeplinesc simultan funcia de aparat de protecie (at1t la suprasarcin c1t 2i la scurtcircuit) 2i funcia de aparat de comutaieD ( permit repunerea rapid /n funciune a instalaiilor dup defectD ( e'ist posibilitatea reglrii curentului de acionare (la unele /ntreruptoare), rezult1nd o protecie mai e'act, mai adaptat /mpotriva suprasarcinilor 2i scurtcircuitelorD ( asigur /ntreruperea simultan a celor trei fazeD ( permit comenzi spre 2i de la alte aparate (inclusiv interblocaje, comanda de la distan). Ca dezavanta-e, se remarc( construcia complicat 2i mai scumpD ( lipsa efectului de limitare a curentului de scurtcircuit de ctre /ntreruptoarele FclasiceF, cu /ntreruperea curentului la trecerea natural prin zero, spre sf1r2itul celei de a doua semiperioade, cu toate consecinele care decurg din aceasta (solicitri termice 2i electrodinamice importante /n elementele reelei). ,cest dezavantaj este eliminat la /ntreruptoarele
36
limitatoare, cu o construcie mai complicat, la care are loc limitarea curentului c#iar /n prima semiperioad , similar siguranelor fuzibile . Jntreruptoarele automate se recomand /n urmtoarele situaii( pentru cureni de sarcin peste ?B3 ,D ( c1nd este necesar ca instalaia s fie repus rapid /n funciune dup defect, s se e'ecute comenzi da la distan sau s se prevad comenzi de la alte aparate sau interblocajeD ( c1nd instalaiile funcioneaz frecvent /n regim de suprasarcinD ( c1nd se impune deconectarea pe toate fazeleD ( /n circuitele motoarelor de putere mare. 7at fiind perfecionarea constructiv a /ntreruptoarelor 2i dezvoltarea /ntreruptoarelor limitatoare, o distribuie ()r) si*urane (uzibile /n joas tensiune, avantajoas din multe puncte de vedere, devine o soluie cu o utilizare din ce /n ce mai larg. 1.$$. Sigurane )u6i"ile Sigurana este un aparat destinat ca, prin topirea unuia sau mai multor elemente dimensionate /n acest scop, s desc#id circuitul in care este intercalat, /ntrerup1nd curentul atunci c1nd acesta dep2e2te o anumit valoare /ntr(un timp suficient. 1.$$.1. Construcie 9i )uncionare : siguran fuzibil are, /n general, dou componente de baz ( elementul 1nlocuibil (de 1nlocuire) ( partea mobil care conine elementul fuzibil ce urmeaz a se topi /n caz de defect 2i care va fi /nlocuit dup funcionare ( prevzut cu contacte /n vederea montrii /n soclu D ( soclul 6 partea fi', /n care se monteaz elementul de /nlocuire, prevzut cu contacte fi'e racordate direct la circuitul protejat. Jn funcie de realizarea constructiv, privind asamblarea elementului de /nlocuire cu soclul, se deosebesc ( sigurane cu filet D ( sigurane tubulare D ( sigurane cu FcuiteF. Siguranele funcioneaz (prin topirea elementului fuzibil) /n principal ca aparate de protecie /n caz de scurtcircuit. Jn anumite circuite, siguranele pot fi folosite 2i ca aparate de protecie la suprasarcin. 1.$$.2. Caracteristici rinci ale ,urentul nominal al elementului de 1nlocuire In este curentul la care elementul de /nlocuire (fuzibil) rezist timp nelimitat.
3.
>alorile curenilor nominali sunt (conform CEI)- !, @, ?, M, "3, "!, "?, !3, !C, B!, @3, C3, ?B, M3, "33, "!C, "?3, !33, !C3, B"C, @33, C33, ?B3, M33, "333, "!C3 ,. ,urentul nominal al soclului Isoclu caracterizeaz funcionarea normal a soclului /n care se monteaz elementele de /nlocuire. 1.$%. Contactoare Contactorul este un aparat cu o singur poziie de repaus, acionat altfel dec1t manual, care poate s /nc#id, s suporte 2i s /ntrerup cureni /n condiiile normale ale circuitului (inclusiv cele de suprasarcin). 1.$%.1. Contactorul electromagnetic Contactorul electromagnetic este constituit dintr(un electromagnet de acionare 2i un ansamblu de contacte principale 2i contacte au'iliare. 1.$%.2. @.rimi caracteristice s eci)ice ,urentul nominal de utilizare Ie ine seama 2i de curentul nominal al releului de suprasarcin. Jn cazul utilizrii pentru comanda unui singur motor sau a unui receptor capacitiv, poate fi /nlocuit prin indicarea puterii ma'ime care poate fi comandat. ,urentul temporar admisibil este definit pentru durate de- " s, C s, "3 s, B3 s, " min, B min sau "3 min, pornind din stare rece (curent nul timp de cel puin "C min), la o temperatur a mediului ambiant de cel mult @3 oC. Este inferior capacitii de conectare. .rezint interes, de e'emplu, /n cazul motoarelor cu demaraj lung, datorat ineriei mecanismului antrenat. ,ate*oria de utilizare /n curent alternativ (,C) 2i /n curent continuu (7C) define2te condiiile de stabilire 2i rupere a curentului /n raport cu curentul de utilizare Ie (Is). .entru contactoare, categoria de utilizare depinde de( natura receptorului comandat (rezistor, motor etc.) ( condiiile /n care se efectueaz /nc#iderea 2i desc#iderea circuitului receptorului.
3!
C1teva e'emple sunt ilustrate /n figura ".N-
8
68n
rupere rupere
8
68n
rupere
8n
8n
8n
tp
tp
0i). ".2. 'ate)orii de utilizare -n curent alternativ
,C(" 6 toate receptoarele alimentate /n curent alternativ, av1nd cos 3,NC (sarcini rezistive)D ,C(B 6 pornirea motoarelor asincrone cu rotorul /n scurtcircuit, deconectare /n sarcinD ,C(@ 6 pornire, fr1nare contracurent 2i funcionare /n impulsuri pentru motoare asincrone cu rotorul /n colivie.
2.Alegerea soluiei
Intreprinderile industriale sunt alimentate din retelele sistemului energetic, la tensiuni cat mai inalte, in functie de puterea ceruta care poate atinge valori de sute de *K. ,legerea tensiunii optime se face prin compararea te#nico(economica a tuturor variantelor rationale, care pot fi adoptate. Instalatia electrica de inalta tensiune a intreprinderii se compune din7 instalatia de racordare la sistemul energetic 7 post de transformare 7eterminarea structurii retelei si alegerea numarului si amplasamentul statiilor de primire se va face tinand cont de7 situatia energetica e'istenta in zona respectiva, perspectiva pentru urmatorii "3("C ani 7 importanta consumatorului 7 siguranta in alimentare
32
7 conceptia unitara si elasticitatea in e'ploatare a sc#emei. .entru acest circuit s(au ales urmatoarele elemente( B prese vulcanizat monofazate de B333K ( un compresor trifazat de "3 333K ( ! motopompe monofazate de ?33K ( un ventilator trifazat de "333K ( o ma2ina de ec#ilibrat trifazata de B333K ( ? prize !!3> 2i putere de "333K,pentru atelierul de lucru, pentru diverse aparate (masini de gaurit, polizoare, etc...) ( ! prize BQBM3> 2i putere de B333K,pentru atelierul de lucru. >or fi folosite pentru utilaje ce pot fi ac#izitionate ulterior ( @ prize !!3> 2i putere de "333K,pentru camerele ane'e (pentru a conecta un calculator, fa', 'ero', cas de marcat, etc...) ( lmpi de iluminat de tipul I8< !C", cu putere de !C3K 2i flu' luminos "BC33lm ,m folosit la realizarea acestei instalaii conductor de cupru.
$.Proiectarea instalaiei de )or.

$.1Dimensionarea circuitelor electrice entru resele de :ulcani6are .E B 333KD &E !!3>D cosWE 3.NC
B."."Curentul de calcul al presei-
IC
P U n cos
It K" . K 2
3000 = "%13, A 220 0.2,
B.".!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

I ma# =
K " = 0123
coeficientul de corecie funcie de modul de pozare (,.E0"NM? pag. PN 2i normativ I.%. P(?M)
K 2 = 01!. corecie
funcie de temperatura e'terioar(@3XC)
7eci
I ma#
"%13, =".1.% A 0123.01!.
%0
,leg conductor de cupru CSS !'",CmmY B.".B.,legerea siguranei fuzibile

I nf I C I nf "%13, A
I nf 3 I ma I nf ,,1, A
,leg sigurana fuzibil S
2, 20
$.".@.,legerea contactorului ,leg din tabel contactorul 73N (curent termic !C,)
>om avea B circuite pentru cele B prese de vulcanizare. iecare circuit va avea c1te dou sigurane fuzibile 2i un contactor.
$.2.Dimensionarea circuitului com resorului .E "3 333KD &E BM3>D cosWE 3.MCD ZE3.M"
B.!."Curentul de calcul al compresoruluiIC P 3 U n cos = "0000 = 2210. A "..3 3!0 0.!, 0.!"
B.!.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

I ma# =
K" = 012
It K" . K 2
K 2 = 01!. corecie
7eci
I ma#
2210. = 2!1"2 A 012.01!.
,leg conductor de cupru CSS @'@mmY
%"
B.!.B >erificarea termic a cablului Curentul de pornire este7ensitatea de curentJp = Ip s = "321%2 = 331"A 9 mm 2 %
I p = 6 I C = 6 2210. = "321%2 A
3, A 9 mm 2
se verific
B.!.@.,legerea siguranei fuzibile

Ip 21,
I nf
I nf ,212. A
!,C coeficient pentru pornire u2oar
I nf 3 I ma I nf "02 A
63 63
$.!.C.,legerea contactorului ,leg din tabel contactorul 7!C (curent termic @3,) B@.!.?. ,legerea releului ,leg din tabel releu de !C, cu bloc B!.
$.$. Dimensionarea circuitelor moto om elor .E ?33KD &E !!3>D cosWE 3.MD ZE3.M
B.B."Curentul de calcul al pompeiIC P U n cos = 600 = %126 A 220 0.! 0.!
B.B.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu
%2
I ma# =
K" = 0123
It K" . K 2
K 2 = 01!. corecie
7eci
I ma#
%126 = ,126 A 0123.01!.
,leg conductor de cupru CSS !'",CmmY B.B.B >erificarea termic a cablului Curentul de pornire esteIp s
I p = 6 I C = 6 %126 = 2,1,6 A
Jp =
2,126 = ". A 9 mm2 "1,
3, A 9 mm 2
se verific
B.B.@.,legerea siguranei fuzibile

Ip 21,
I nf
I nf "0122 A
2, "6
B.B.C.,legerea contactorului ,leg din tabel contactorul 73N (curent termic !C,) B.B.?. ,legerea releului ,leg din tabel releu de ?, cu bloc "3
%3
>om avea ! circuite pentru fiecare pomp. .e fiecare circuit vom avea c1te ! sigurane fuzibile, c1te un contactor 2i c1te un releu. . $.%. Dimensionarea circuitului ma9inii de ec'ili"rat .E B 333KD &E BM3>D cosWE 3.M"D ZE3.M3C
B.@."Curentul de calcul al ma2inii de ec#ilibratIC P 3 U n cos = 3000 = 6122 A "..3 3!0 0.!0, 0.!"
B.@.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

I ma# =
K" = 012
It K" . K 2
K 2 = 01!. corecie
7eci
I ma#
6122 = !123 A 012.01!.
,leg conductor de cupru CSS @'",CmmY B.@.B >erificarea termic a cablului Curentul de pornire este7ensitatea de curentJp = Ip s = %"12% = 2.126 A 9 mm 2 "1,
I p = 6 I C = 6 6122 = %"12% A
3, A 9 mm 2
se verific
B.@.@.,legerea siguranei fuzibile

Ip 21,
I nf
I nf ""1"! A
%%
2, "6
B.@.C.,legerea contactorului ,leg din tabel contactorul 73N (curent termic !C,) B.@.?. ,legerea releului ,leg din tabel releu de M, cu bloc "3.
$.&. Dimensionarea circuitului :entilatorului .E "333KD &E !!3>D cosWE 3.MCD ZE3.M
B.C."Curentul de calcul al ventilatoruluiIC P U n cos = "000 = 6162 A 220 0.!, 0.!
B.C.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

I ma# =
K" = 0123
It K" . K 2
K 2 = 01!. corecie
7eci
I ma#
6162 = !12. A 0123.01!.
,leg conductor de cupru CSS !'",CmmY B.C.B >erificarea termic a cablului Curentul de pornire este-
I p = 6 I C = 6 6162 = %01"% A
%,
7ensitatea de curentJp = Ip s = %01"% = 261.6 A 9 mm 2 "1,
3, A 9 mm 2
se verific
B.C.@.,legerea siguranei fuzibile

Ip 21,
I nf
I nf "610, A
2, 20
B.C.C.,legerea contactorului ,leg din tabel contactorul 73N (curent termic !C,) B.C.?. ,legerea releului ,leg din tabel releu de M, cu bloc "3 $.(. Dimensionarea circuitelor de ri6e mono)a6ate din atelier .E B 333KD &E !!3>D cosWE 3.MM
B.?."Curentul de calcul al prizelorIC = P U n cos = 3000 = ",1%2 A 220 0.!
B.?.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

I ma# =
K " = 0123
It K" . K 2
K 2 = 01!. corecie
%6
7eci
I ma#
",1%2 ="21", A 0123.01!.
,leg conductor de cupru CSS !'!,CmmY B.?.B.,legerea siguranei fuzibile

I nf I C I nf ",1%2 A
I nf 3 I ma I nf ., A
2, "6
>om avea dou circuite cu c1te B prize monofazate. .e fiecare circuit vor fi B sigurane fuzibile.
$.-. Dimensionarea circuitelor )ormate din ri6e tri)a6ate .E B 333KD &E BM3>D cosWE 3.MM
B.P."Curentul de calcul al prizelor trifazateIC = P = 3000 = ,1"! A "1.3 3!0 0.!!
3 U n cos B.P.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

I ma# =
K" = 012
It K" . K 2
K 2 = 01!. corecie
7eci
I ma#
,1"! = 6162 A 012.01!.
,leg conductor de cupru CSS !'",CmmY B.P.B.,legerea siguranei fuzibile
%.
I nf I C I nf ,1"! A
2, "0
>om avea dou circuite, fiecare cu o priz trifazat. .e fiecare circuit vor fi c1te trei sigurane fuzibile. B.M. 7imensionarea circuitelor formate din prize monofazate din camerele ane'e .E ! 333KD &E !!3>D cosWE 3.MM
B.M."Curentul de calcul al prizelorIC = P U n cos = 2000 = "0133 A 220 0.!!
B.M.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

I ma# =
K " = 0123
It K" . K 2
K 2 = 01!. corecie
7eci
I ma#
"0133 ="21.. A 0123.01!.
,leg conductor de cupru CSS !'",CmmY B.M.B.,legerea siguranei fuzibile

I nf I C I nf "0133 A
%!
>om avea dou circuite cu c1te ! prize monofazate. C1te un circuit pentru fiecare camer. .e fiecare circuit vor fi ! sigurane fuzibile.
@. .roiectarea instalaiei de iluminat

%.1. Sta"ilirea geometriei 9i caracteristicilor luminote'nici ai 7nc. erii 9i l.m ilor de iluminat %.1.1 Din tem. este sta"ilit c. Emed = 300lx %.1.2. Dimensiunile atelierului sunt A lungime # aB15m l.ime C "B(m 7n.lime 'B$m %.1.$. Dimensiunile camerelor ane!e 1. lungime aB(m l.ime "B$m 7n.lime 'B$m 2. lungime aB%m l.ime "B$m 7n.lime 'B$m %.1.%. Se :or utili6a cor uri de iluminat de ti ul D<E 2&12 de 2&5F si 1$&55 lm. %.1.&. 4actorii de re)le!ie entru ta:an 5.-52 entru erei 5.&52 entru odea 5.15 %.2. Calculul iluminatului
%.2.1. Se calculea6. indicele 7nc. erii %.2.1.1. Pentru atelier

k = a b "0 6 = = "12, h$ a b& 3$"0 + 6&
)actor de utili6are u% = 01%2 %.2.1.2. Pentru camera ane!. 1

%2
k =
a b 6% = = 0166 h$ a b& 3$6 + %&
)actor de utili6are u% = 013, %.2.1.$ Pentru camera ane!. 2

k= a b % 3 = = 01,. h$a b& 3$% + 3&
)actor de utili6are u% = 013, %.2.2. 4lu!ul luminos e lanul util

% = E% A% = E% a b
G C )actor de de reciere 7n )uncie de gradul de oluare E% # :aloarea iluminatului im us. $55 l! %.2.2.1. Pentru atelier GB12%
% = E% A% = E% a b = 300 "0 6 "1% = 2,200lm
%.2.2.2. Pentru camera ane!. 1 GB122&

% = E % A% = E % a b = 300 6 % "1% = 6.,0lm
%.2.2.$. Pentru camera ane!. 2 GB122&

% = E % A% = E % a b = 300 % 3 "1% = %,00lm
%.2.$. 4lu!ul luminos necesar al l.m ilor din instalaie

lt = % u%
,0
% # )lu!ul luminos e u % ( )actor de re)le!ie
lanul util
%.2.$.1 Pentru atelier

lt = % 2,200 = = ,"%22lm u% 01%2
%.2.$.2. Pentru camera ane!. 1

lt = % 6.,0 = = "22!6lm u% 013,
%.2.$.$. Pentru camera ane!. 2

lt = % %,00 = = "2!,.lm u% 013,
%.2.$. Eum.rul de l.m i necesar %.2.$.1. Pentru atelier

l
lt ,"%22 = = 31!" l "3,00
Eum.rul de l.m i necesar este de % l.m i %.2.$.2. Pentru camera ane!. 1

l
lt "22!6 = = "1%2 l "3,00
Eum.rul de l.m i necesar este de 2 l.m i %.2.$.$. Pentru camera ane!. 2

l
lt "2!,. = = 012, l "3,00
Eum.rul de l.m i necesar este de 1 lam .
,"
%.$. Dimensionarea conductorilor entru instalaia de iluminat PB1-&5 F A Curentul de calcul,

IC =
UB225 > A
cosHB52&
P ".,0 = = ",12"A U cos 220 01,
Curentul ma!im admisi"il,

I ma# = IC ",12" = = 20132 A k" k2 012 01!.
Aleg conductor de cu ru CII 2!22&mmJ %.%. Alegerea siguranei )u6i"ile

I nf I C I nf ",12"A
2, 2,
&. Determinarea c.derilor de tensiune

Utila8 Pi/F0 Kc cosH tgH PciBPiLKc MciBPciLtgH /F0 />AR0 3,M 3,M 3,M 3,NC 3,NC 3,NC 3,NC 3,MC 3,BB 3,BB 3,BB 3,?! !@33 !@33 !@33 NC33 PN! PN! PN! CMN3
.resa" .resa! .resaB Compresor
B333 B333 B333 "3333
,2
*otopompa" ?33 *otopompa! ?33 *a2ina de ec#ilibrat
3,MC 3,MC
3,M 3,M
3,PC 3,PC
C"3 C"3 @M3
BM!,C BM!,C B@C,?
B333 3,"? 3,M" 3,P!
>entilator .rize "[" .rize "[! .rize B[" .rize B[! .rize "[ cam" .rize "[cam! Iluminat Total
"333 3,?C 3,MC 3,?! B333 B333 B333 B333 !333 3,C 3,C 3,B 3,B 3,C 3,PC 3,MM 3,PC 3,MM 3,PC 3,MM 3,PC 3,MM 3,PC 3,MM
?C3 "C33 "C33 N33 N33 "333
@3B "B!3 "B!3 PN! PN! MM3
!333
3,C
3,PC 3,MM
"333
MM3
"PC3
"
3,C
",PB
"PC3
!P@33
B3!P,C
"MPN","
&.1. Determinarea coloanei de alimentare C.".". 7eterminarea curentului de calcul
,3
IC =
PC 2.%00 = = %21%% A 3 U cos "1.3 %00 01!
C.".!. 7eterminarea curentului ma'im admisibil
I ma# =
I cC %21%% = = ,, A k" k 2 " 012
,leg conductor de cupru CSS @'"?mmY
C.".B.,legerea siguranei fuzibile
I nf I C I nf ",12"A
63 63
,leg din tabel contactor 7M3 cu It# "!C, &.2. Determinarea c.derilor de tensiune 7atorit rezistenei sau impedanei conductoarelor 2i ec#ipamentelor electrice circulaia prin ramurile reelei determin pierderi de tensiune, cunoa2terea e'act a valori tensiunii /n diferite puncte ale reelei este o necesitate, cunoscut fiind faptul c alimentarea receptoarelor cu o tensiune diferit de cea nominal pericliteaz buna lor funcionare.
R = !0 : l
" = x0 : l ,
unde- % 6 rezistena G\H Q 6 reactana inductiv 6 se neglijeaz l 6 lungimea cablului Se cunosc urmtoarele valori ,%
sE"3 mmY
$20C & = ,3
]E@3^C _E@`"3ab "0^C lE@3m .E !P@33 K cE "MPN" >,% &E@33>
m mm 2
&nde - d 6 conductivitatea materialului S 6 seciunea conductorului % 6 rezistena % 6 rezistena specific . 6 puterea activ c 6 puterea reactiv & 6 tensiunea de alimentare a tabloului Cu ajutorul e'presiilor de mai sus calculm pierderea de tensiune /n funcie de puterea activ 2i puterea reactiv.
$30C & =
!0 =
20 ,3 m = = %210. 3 " + R $ 20C & " + % : "0 $%0 20& : mm 2
]E@3^C
" " = = "12. "0 3 m " s %210. "0
R = !0 l = "12. "03 "0 = 010"3
U ; =
PR + #" PR + # 010"3 2.%00 + "!.2" = "00 = "00 = ""126; 2 2 U U "60000
(. Eorme de rotecia muncii

8aza legal privind protecia muncii este -
9egea proteciei muncii nr.N3 din "NN? 2i <ormele metodologice de aplicare aprobate cu :rdinul BMM0"NN? al *inisterului *uncii 2i .roteciei Sociale D <orme generale de protecia muncii aprobate cu :rdinul CPM0"NN? al *inisterului *uncii 2i .roteciei Sociale.
,,
.rotecia muncii constitue un ansamblu de activiti instituionalizate av1nd ca scop asigurarea celor mai bune condiii desf2urrii procesului de munc, aprrii vieii, integritii organismului 2i sntii personalului, prevenirea accidentelor de munc 2i /mbolnvirilor profesionale /n activitatea de serviciu. C1teva din normele de protecie a muncii /n instalaiile 2i ec#ipamentele electrice sunt urmtoarele ". Instaliile 2i ec#ipamentele electrice vor fi construite, montate, /ntreinute 2i e'ploatate /n a2a fel /nc1t s fie prevenite electrocutrile (prin atingere direct sau indirect), arsurile, incendiile 2i e'ploziile provocate de cureni de dispersie sau cureni vagabonzi din instalaiile energetice sau datorit descrcrilor atmosferice. !. 7in punct de vedere al normelor de protecie a muncii pentru instalaiile electrice se disting doua categorii de instalaii - instalaii de joas tensiune 2i instalaii de /nalt tensiune. B. E'ecutarea, e'ploatarea, /ntreinerea 2i repararea instalaiilor 2i ec#ipamentelor electrice se vor face numai de ctre electricieni calificai 2i autorizai sub aspectul cunoa2terii normelor de te#nica securitii muncii pentru tipurile de instalaii la care au dreptul s lucreze - de joasa tensiune sau de /nalt tensiune @. Jn instalaiile 2i ec#ipamentele electrice se vor folosi numai ma2ini, aparate 2i dispozitive omologate conform normelor /n vigoare. C. >alorile ma'ime admise ale curenilor I#, considerai nepericulo2i pt un timp mai mare de B secunde 2i a rezistenei corpului omenesc %# (%#E"333\ atingere direct D %#E B333\ atingere indirect) pentru dimensionarea instalaiilor de protecie, pentru teBsecunde, curentul considerat nepericulos /n curent alternativ sau continuu este dat de formula
Ih = "6, (m,) t
D unde t este timpul de trecere a curentului /n
secunde. ?. )ensiunile de lucru ma'ime admise pentru uneltele electrice portative folosite /n locuri de munc periculoase 2i foarte periculoase /n ceea ce prive2te electrocutarea sunt a)BM3>, dac se aplic separarea de protecie sau izolarea suplimentar de protecie drept mijloc principal de protecie sau sunt /ndeplinite simultan urmtoarele condiii 7 reeaua de alimentare izolat fa de pm1nt 7 uneltele sunt prevzute cu protecie prin legare la pm1nt care asigur tensiunile de atingere 2i de pas indicate D 7 reeaua de alimentare este prevzut cu /ntreruptor de protecie care declan2eaz la curent minim B3 m, /n ma'im 3.!s D b)"!P>, dac sunt /ndeplinite simultan urmtoarele codiii 7 reeaua de alimentare izolat fa de pm1nt
,6
7 uneltele sunt prevzute cu protecie prin legare la pm1nt care asigur tensiunile de atingere 2i de pas indicate D 7 uneltele sunt prevzute cu izolaie /ntrit sau sunt folosite mijloace electroizolante individuale de protecie D c)@M>, dac uneltele sunt prevzute cu izolaie /ntrit, !@> dac uneltele sunt prevzute cu izolaie normal de lucru P. Jn locurile cu pericol de incendiu sau e'plozie se vor lua msuri de protecie /mpotriva descrcrilor electrice datorit acumulrilor de particule electrizate (legarea la pm1nt a elementelor metalice, instalarea de diapozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor electrizate). M. )oate elementele conductoare de curent care fac parte din circuitele curenilor de lucru vor fi fcute inaccesibile unei atingeri /nt1mpltoare ceea ce se va realiza prin urmtoarele mijloace 7 izolarea electric (folosind materiale izolante) a elementelor bune conductoare care fac parte din circuitele curenilor de lucru D 7 introducerea ec#ipamentelor /n carcasa de protecie prevzute cu blocarea mecanica sau electric D 7 /ngrdiri care s nu permit trecerea persoanelor spre elementele aflate sub tensiune, prevzute cu blocri mecanice sau electrice. N. Se va face izolarea suplimentar de protecie 2i izolarea amplasamentelor la locul de deservire. "3. .rotecia de suprasarcin 2i la curent ma'im vor fi astfel realizate /nc1t /n cazul unui defect care poate pune /n pericol personalul s deconecteze /n timp util instalaia sau ec#ipamentul electric respectiv "". Siguranele fuzibile deteriorate vor fi /nlocuite numai cu sigurane calibrate fabricate de uniti specializate
,.
1.<i"liogra)ie ". 7inculescu .., Sisa= ., Instalaii si echipamente electrice. 8ucure2ti Editura didactica si pedagogica, "NM". !. Canescu ). Si alii. /parate electrice de -oasa tensiune. Jndreptar. 8ucure2ti Editura te#nica, "NPP B. Centea C. Si 8ianc#i C. Instalaii electrice. 8ucure2ti, Editura didactica si pedagogica, "NPB @. 7uminicatu *. Si alii. %roiectarea instalaiilor de -oasa tensiune. 8ucure2ti Editura te#nica, "NPC C. .ietrareanu E. 3ablouri electrice de distribuie de -oasa tensiune. 8ucure2ti, Editura te#nica, "NP" ?. Spanu ,. %rotecia instalaiilor electrice de -oasa tensiune. 8ucure2ti, Editura te#nica, "NP" P. .antelimon, Comsa, 7inculescu, Craciunescu, C#indris. Utilizarea ener*iei electrice si instalaii electriceO
,!
.robleme. 8ucure2ti, Editura didactica si pedagogica, "NM3 M. 7inculescu .., Comsa 7., Utiliz)ri ale ener*iei electrice si instalaii electrice. 8ucure2ti, Editura didactica si pedagogica, "NMB N. 7inculescu .., note de curs !33B.
,2

Instalatie Electrica de Forta Si Iluminat Pentru Un Atelier de Vulcanizare Auto

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatie Electrica de Forta Si Iluminat Pentru Un Atelier de Vulcanizare Auto

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA DE PROIECT

STUDIUL LITERATURII DE SPECIALITATE

1.1 Locul electroenergetic

".2 Com onentele sistemului de alimentare

1.$ Categorii de rece toare

!3 => "3 =>

CE<)%,9E E9EC)%ICE 7E )%,<S.:%)

%E)E9E E9EC)%ICE (9ini , statii, puncte de distributie) 7E 7IS)%I8&)IE

1.%. Instalaia electrica

1.&. Ec'i amentul electric

1.(. Clasi)icarea instalaiilor electrice

1.-. Elemente com onente

1.1. Princi ii de structurare a unei instalaii

:biectG,H :biectG8H :biectGCH :biectG8H

1.3. Reele electrice de distri"uie la consumator

1.15. Reali6area siguranei 7n alimentarea rece toarelor

1.11. Sc'emele reelelor electrice de 8oas. tensiune

1.12. Ti uri de circuite electrice de 8oas. tensiune

1.1$. Ti uri de sc'eme

Element alimentat Element alimentat Element alimentat

,parat de comutatie si protectie

1.14. Efectele curentului electric

1.1(. Elemente conductoare 7n reelele electrice

Conductor metalic Izolatia conductorului *anta

entru conductoare2 ca"luri 9i

! conduct oare ( !" B3 BM

B, @ conduct oare ( "M !P B@

"3 "? !C BC C3 P3 NC "!3 "C3 "MC !@3 B33 b.

*odul de pozare a cablurilor

Cablu pe grtare. .ozare alturat. <r. grtare " ! B ?

3,NB 3,NC 3,N3 3,N@ 3,MN 3,NB 3,MP

Cablu pe stelaje metalice sau pe perete. .ozare unul sub altul.

" 3,NB 3,N3 3,MP 3,M?

3,NC 3,PM 3,PB 3,?M 3,??

1.21. Alegerea seciunii conductorului neutru2 de neutru 9i de rotecie

C1teva e'emple sunt ilustrate /n figura ".N-

0i). ".2. 'ate)orii de utilizare -n curent alternativ

$.Proiectarea instalaiei de )or.

B."."Curentul de calcul al presei-

3000 = "%13, A 220 0.2,

B.".!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

funcie de temperatura e'terioar(@3XC)

"%13, =".1.% A 0123.01!.

,leg conductor de cupru CSS !'",CmmY B.".B.,legerea siguranei fuzibile

,leg sigurana fuzibil S

B.!.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

funcie de temperatura e'terioar(@3XC)

2210. = 2!1"2 A 012.01!.

,leg conductor de cupru CSS @'@mmY

B.!.@.,legerea siguranei fuzibile

!,C coeficient pentru pornire u2oar

,leg sigurana fuzibil S

B.B."Curentul de calcul al pompeiIC P U n cos = 600 = %126 A 220 0.! 0.!

B.B.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

funcie de temperatura e'terioar(@3XC)

%126 = ,126 A 0123.01!.

2,126 = ". A 9 mm2 "1,

B.B.@.,legerea siguranei fuzibile

!,C coeficient pentru pornire u2oar

,leg sigurana fuzibil S

B.@.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

funcie de temperatura e'terioar(@3XC)

6122 = !123 A 012.01!.

B.@.@.,legerea siguranei fuzibile

otopompa" ?33 otopompa! ?33 *a2ina de ec#ilibrat