Sunteți pe pagina 1din 1

Raporturi sintactice admise n limba romn. Lingvitii au preri diferite privind numrul i tipurile de raporturi sintactice.

n ce privete numrul de raporturi sintactice, nu exist n literatura de specialitate o unitate de preri; variind de la unu pn la ase tipuri. Gramaticile tradiionale recunosc existena a 2 tipuri de raporturi sintactice: coordonarea i subordonarea. Unii lingviti admit trei coordonare, subordonare, ineren!, patru coordonare, subordonare, predicativ, apo"itiv!, cinci interdependen, dependen, coordonare, apo"iie, inciden! sau ase raporturi ineren, coordonare, subordonare, mixt, explicativ, inciden!. #ei numrul de raporturi sintactice este relativ mare, n problema capacitii generative de funciisintactice a raporturilor sintactice nu s$a discutat mult, unii specialiti fiind de prere c singurul generator de funcii sintactice este raportul de subordonare ntruct nu exist funcie dect acolo unde este relaie!, la polul opus fiind plasat raportul de coordonare, considerat nongenerator de funcii sintactice. %stfel, distingem urmatoarele clase: clasa raporturilor nongeneratoare de funcii sintactice r. de coordonare!, generatoare r de subordonare, de dubl subordonare! i o clas de raporturi controversate n privina capacitii de a genera funcii sintactice ineren, mixt, inciden, apo"iie!.