LICEUL TEHNOLOGIC CHARLES LAUGIER

Referat
Virusologie
Profesor: Tudosie Roxana

Elev: Dalea Ionica-Cristina

AMF-ANUL I D

Craiova, 201

Introducere Far!acia este de"inita ca "iind o unitate sanitara de s#ecialitate ce asi$ura asistenta #o#ulatiei deservind-o cu !edica!ente si #roduse #ara"ar!aceutice sau te%nico-sanitare con"or! #rescri#tiilor,co!#etentelor #ro"esionale si ex#erientei, a re#artitiei ec%ili&rate, a sta&ilitatii si ras#underii #ersonale' Virusul Gripal (ri!ele !entionari ale $ri#ei datea)a de !ai !ulte secole' Descrierea unei &oli cu si!#to!atolo$ia $ri#ei a "ost "acuta de *i#ocrate inca din anul +12 i'C%r' De ase!enea, accese caracteristice ale $ri#ei au "ost o&servate in 11, ' (ri!a #ande!ie de $ri#a inre$istrata a avut loc in anul 1-.0' Intre 1../ si 1./1 a avut loc o #ande!ie de severitate !edie, #rodusa de virusul de ti#ul * N2' 0ri#a 1s#aniola1, #rodusa de virusul *1N1, a avut loc in anii 1/1.-1/20' Aceasta a "ost cea !ai #uternica dintre #ande!iile cunoscute, inre$istrandu-se #este 20 de !ilioane de decese' 0ri#a 1s#aniola1 a a"ectat #este 202 din #o#ulatia $lo&ului, avand o evolutie "oarte ra#ida' 3 #articularitate neo&isnuita a $ri#ei 1s#aniole1 era "a#tul ca a a"ectat in s#ecial tinerii' 4irusul $ri#al a "ost desco#erit de Ric%ard 5%o#e in 1/ 1' 4irusul $ri#al A a "ost identi"icat #ri!a oara de virusolo$ii en$le)i 5!it%, Andre6s si Laidla6 7National Institute "or Medical Researc%, London8 in 1/ i)olat virusul $ri#al 9' In 1/+0, a "ost "acuta o desco#erire i!#ortanta - virusul $ri#al #utea "i cultivat #e e!&rioni de $aina' Acest "a#t a condus la a#aritia unor noi #osi&ilitati de studiere a virusului $ri#al' In 1/+, Tailor a i)olat #entru #ri!a data virusul $ri#al C' In 1/-,-1/-. a avut loc o #ande!ie care a ca#atat denu!irea de 1$ri#a asiatica1, #rodusa de virusul *2N2' (ande!ia a ince#ut in "e&ruarie 1/-,, in 3rientul Inde#artat si s-a ras#andit ra#id in intrea$a lu!e' Nu!ai in 5UA, in ti!#ul acestei #ande!ii, au !urit #este ,0'000 de oa!eni' In 1/:.-1/:/ s-a #rodus $ri#a de ti# 1*on$ ;on$1, !edie din #unct de vedere al severitatii, #rodusa de virusul * N2' (ande!ia s-a #rodus la *on$ ;on$ la ince#utul anului 1/:.' Aceasta a a"ectat in s#ecial oa!enii in varsta de #este :- de ani' 5-au inre$istrat #este '000 de decese' ' Trei ani !ai tar)iu, Francis a

In 1/,,-1/,. a avut loc o #ande!ie relativ usoara, denu!ita 1$ri#a ruseasca1' 4irusul $ri#ei *1N1, care a #rodus aceasta #ande!ie, #rodusese de<a o e#ide!ie in 1/-0' De aceea, au su"erit in #ri!ul rand #ersoanele nascute du#a 1/-0' 4irusul $ri#al 7M=xovirus in"luen)ae8 a#artine "a!iliei 3rt%o!=xoviridae' Are o "or!a s"erica, cu dia!etrul de .0-120 !!' 4irusul $ri#al contine un lant unic ne$ativ ARN co!#us din . "ra$!ente care codi"ica 10 #roteine virale 7!aterialul $enetic al virusului8' Fra$!entele de ARN au un invelis #roteic co!un, care le uneste "or!and nucleo#roteidul' Invelisul exterior este constituit dintr-o !e!&rana li#idica> li#idele sunt ras#un)atoare #entru co!#licatiile $rave care a"ectea)a o!ul in ti!#ul &olii' 4irusul $ri#al contine un lant unic ne$ativ ARN co!#us din . "ra$!ente care codi"ica 10 #roteine virale 7!aterialul $enetic al virusului8' Fra$!entele de ARN au un invelis #roteic co!un, care le uneste "or!and nucleo#roteidul' Invelisul exterior este constituit dintr-o !e!&rana li#idica> li#idele sunt ras#un)atoare #entru co!#licatiile $rave care a"ectea)a o!ul in ti!#ul &olii' La su#ra"ata virusului se a"la structurile su#er"iciale - %e!a$lutinina 7denu!ita ast"el du#a ca#acitatea de a a$lutina eritrocitele8 si neura!inida)a 7en)i!a8' *e!a$lutinina asi$ura ca#acitatea virusului de a se uni cu celula rece#tor' Neura!inida)a ras#unde, in #ri!ul rand, de ca#acitatea #articulei virale de a #atrunde in celula $a)da si, in al doilea rand, de ca#acitatea #articulelor virale de a iesi din celula du#a !ulti#licare' Cum ne imbolnavim? 4irusul $ri#al se trans!ite cu usurinta' Cea !ai ras#andita cale de trans!itere a in"ectiei este #rin #icaturile !inuscule de saliva eli!inate de &olnavi cu res#iratie sau accesul de tuse 7#icaturi Flu$$e8, #icaturi ce #ot "i #urtate la distanta de curentii de aer' De ase!enea, este #osi&ila 7!ai rar8 si in"ectarea #rin o&iecte de intre&uintare curenta, conta!inate' In ti!#ul unei )ile, #rin caile res#iratorii ale o!ului trec a#roxi!ativ 1-'000 l de aer, al carui continut !icro&ian este "iltrat de#unandu-se #e su#ra"ata celulelor e#iteliale' Conta!inarea !icro&iana este #ericuloasa nu!ai in #re)enta virusurilor si &acteriilor #ato$ene, care sunt ras#andite de catre &olnavii si #urtatorii in"ectiilor res#iratorii' (rin tuse, stranut, vor&it, din rino"arin$ele &olnavului sau al #urtatorului de virus sunt eli&erate #articule de secretii cu !icro"lora #ato$ena, inclusiv virusul $ri#al'

De o&icei, $ri#a are un de&ut acut' (erioada de incu&atie durea)a in $eneral 1- )ile, dar se #oate #relun$i #ana la --. )ile' ?ste ur!ata de #erioada !ani"estarilor clinice acute' 5everitatea a"ectiunii de#inde de !ai !ulti "actori@ starea $enerala de sanatate a or$anis!ului, varsta, contactul anterior cu virusul res#ectiv' In "unctie de "actorii i!#licati, &olnavul #oate sa de)volte una din cele + "or!e de $ri#a@ usoara, !edie, severa sau !ali$na' In ca)ul "or!ei usoare de $ri#a 7inclusiv "or!ele sterse si su&clinice8, te!#eratura cor#ului #oate ra!ane in li!ite nor!ale sau #oate sa creasca, nu !ai !ult de .AC, si!#to!ele in"ectioase "iind sla& #ronuntate, sau c%iar sa li#seasca' In ca)ul "or!ei !edii de $ri#a, te!#eratura este de #ana la .,-- /,-AC si este insotita de si!#to!ele clasice ale &olii' 5i!#to!ele locale@ tuse seaca, stranut, nas in"undat, rinoree, dureri de $at> acest si!#to!e a#ar ra#id 7de la cateva ore la etc' In ca)ul de)voltarii "or!ei severe de $ri#a, te!#eratura este de /,--+0,-AC' Fata de si!#to!ele caracteristice "or!ei !edii de $ri#a, la "or!a severa a#ar se!ne de ence"alo#atie 7stari #si%otice, acces convulsiv, %alucinatii8, varsaturi' In ca)ul "or!ei !ali$ne a $ri#ei a#are #ericolul serios de deces, !ai ales #entru &olnavii din $ru#ele cu risc crescut' Diagnostic Ca ur!are a ase!anarilor de si!#to!atolo$ie intre $ri#a si viro)ele res#iratorii, dia$nosticul in #erioada dintre e#ide!ii se #oate #une nu!ai #e &a)a unor investi$atii s#eciale de la&orator #entru a con"ir!a #re)enta virusului $ri#al' In #erioada de e#ide!ie, sunt su"iciente ar$u!entele e#ide!iolo$ice' Tratament In ca)ul "or!elor usoare de $ri#a se reco!anda trata!ent #entru a!eliorarea si!#to!elor@ antial$ice si anti#iretice antitusive ex#ectorante decon$estionante na)ale )ile8 du#a ce #ersoana a "ost in"ectata' 5i!#to!e siste!ice@ "e&ra, "risoane, dureri de ca#, dureri !usculare si articulare, astenie

Conco!itent cu trata!entul si!#to!atic se reco!anda res#ectarea unor !asuri i$ieno-dietetice@ i)olarea la do!iciliu a &olnavilor re#aus la #at consu!ul unor cantitati !ari de lic%ide In "or!ele usoare de $ri#a nu se ad!inistrea)a anti&iotice 7decat in ca)ul su#rain"ectiilor cu &acterii8' In ca)ul "or!elor severe ale &olii, #re)entarea la !edic este o&li$atorie' In ti!#ul e#ide!iilor nivelul de s#itali)are creste de 2-- ori' Acesta este deose&it de ridicat la co#iii !ici 7#ana la - ani8 si la #ersoanele in varsta 7#este :- de ani8' ?#ide!ia de $ri#a este insotita de o !ortalitate crescuta' Mortalitatea asociata $ri#ei este 0,010,2 2' Anual, in lu!e se i!&olnavesc #ana la -00 !ilioane de oa!eni, dintre care 2 !ilioane !or' Ma<oritatea sunt co#ii, in #rinci#al in #ri!ii ani de viata 7#ana la - ani8 si #ersoane in varsta 7#este :- de ani8' ?#ide!ia re#re)inta i!&olnavirea unui nu!ar !are de #ersoane, cu extindere $eo$ra"ica li!itata 7re$iune, tara8, cu durata de -: sa#ta!ani' ?#ide!iile restranse 7locale8 a#ar la intervale de -- ani, cu virusuri !ai #utin a$resive 9 si C' Cele !edii 7cu extindere $eo$ra"ica !ai !are8 a#ar la intervale de --10 ani si sunt cau)ate de virusuri de ti# A si 9' (ande!ia de $ri#a a"ectea)a )one extinse ale $lo&ului si a#ar la intervale de #este 20 de ani' I!&olnavirea este #rodusa de un virus de ti# A care a su"erit o variatie anti$enica !a<ora 7de exe!#lu virus avian8' 4irusul se ras#andeste ra#id si #roduce i!&olnaviri severe' In secolul BB au existat trei #ande!ii de $ri#a, in 1/1., 1/-, si 1/:.' Cea !ai severa dintre #ande!iile de $ri#a a "ost cea din 1/1. 71$ri#a s#aniola18 care a cau)at +0 de !ilioane de decese, adica de doua ori !ai !ult decat #ri!ul ra)&oi !ondial' 5#ecialistii considera ca C Ur!atoarea #ande!ie de $ri#a este inevita&ila, insa ni!eni nu stie cand anu!e va avea loc> (ande!iile au loc in !edie la "iecare 0-+0 de ani, iar in #re)ent virusul $ri#ei A 7* N28 circula de<a de !ai &ine de 0 de ani' De aceea, #ande!ia #oate ince#e #ractic in orice !o!ent> Intre ince#utul #ande!iei si identi"icarea noului virus #ot trece intre 1 si : luni>