Curs 8

ROLUL INVENTARIERII reprezinta o lucrare premergatoare obligatiei intocmirii bilantului (cel anual mai ales) contribuie la realizarea imaginii fidele ale patrimoniului ce se prezinta in bilant contribuie la respectarea disciplinei financiare si la desfasurarea normala a decontarilor prin descoperirea creantelor neincasate, respectiv a datoriilor neplatite la timp. pe baza inventarierii se pot obtine o serie de concluzii pentru imbunatatirea contabilitatii curente si a evidentei operative a stocurilor obiectul inventarierii- intregul patrimoniu (toate elementele de activ si pasiv de care dispune unitatea in momentul efectuarii inventarului) In practica contabila inventarierea se clasifica dupa mai multe criterii: a. d.p.d.v al perioadei cand se efectueaza inventarul: anuala, periodica; cea periodica se face in alte intervale de timp mai mari sau mai mici decat anul calendaristic. Ex: casa si alte valori gestionate in casieria unitatii. Se inventariaza cel putin o data pe luna de catre contabil sau o alta persoana desemnata, de regula marfurile si ambalajele la unitatile comerciale se inventariaza de 2 ori pe an. b. din punct de vedere al sferei de cuprindere: generala sau partiala. Cea generala cuprinde intreg patrimoniul (toate elementele patrimoniale ale unitatii si toate bunurile detinute cu orice titlu apartinand altor persoane fizice/ juridice). Potrivit prevederilor legilor contabilitatii si a ordinului MF 1753/2004 pentru aprobarea normelor privind organizarea si efectuarea inventarieirii, inventarierea generela are loc la inceputul activitatii si cel putin o data pe an, obligatoriu cu ocazia incheierii exercitiului financiar Pe parcursul functionarii unitatilor -se face in cazul fuzionarii, divizarii, sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege. Cea partiala cuprinde numai anumite elemente, patrimoniul sau anumite gestiuni si are de regula caracater ocazional. Se efectueaza in urmatoarele situatii: in cazul moficarilor de pret, la cererea organelor de control cu ocazia efectuarii controlului sau a altor organe prevazute de lege ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite decat prin inventar ori de cate ori intervine o predare de gestiune sau cu prilejul reorganizarii gestiunilor sau ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cazuri de forta majora. c. Dupa natura elementelor supuse inventarului: 1. inventarierea mijloacelor materiale si banesti se refera la imobilizari corporale, elemente patrimoniale de natura stocurilor (materii prime, materii consumabile, marfuri). Verificarea acestora se face prin constatare faptica si cantitativa, iar in cazul disponibilitatii in conturi si banci- pe baza de documente respectiv extrasele de cont. 2. inventarierea creantelor (clientii, debitorii interni si externi, inventarierea datoriilor) se face pe baza de documente si punctaje cu persoane juridice/ fizice, parteneri.

d. Dupa rolul pe care il are in activitatea practica a unitatii patrimoniale. 1. inventar de control a gestiunii reprezinta de fapt o forma de control a gestionarului, ceea ce priveste modul de gospodarire a bunurilor materiale si banesti. 2. inventar de predare-primire a gestiunii reprezinta o operatie obligatorie in cazul infintarii unei gestiuni sau in cazul schimbarii gestionarului. 3. inventarul ca operatie premergatoare intocmirii bilantului contabil annual are ca scop verificarea concordantei dintre realitatea faptica si datele inregistrate in contabilitate. Inventarierea trebuie sa se rezolve intr-un timp cat mai scurt, astfel incat sa nu se impiedice desfasurarea normala a activitatii economice. In general trebuie sa se execute corect, iar in cazul mijloacelor materiale si banesti verificarea sa se faca prin constatare directa. Inventarierea valorilor- la locul de depozit si pastrare ale acestora. Pentru evitarea incercarilor de acoperire a eventualelor lipsuri din gestiune sau de sustragere a plusurilor, trebuie sa se respecte caracterul inopinant al acestei actiuni, pastrandu-se secretul asupra datei inventarului. ORGANIZAREA SI EFECTUAREA INVENTARULUI Organizarea si desfasurarea inventarierii patrimoniale de catre societatea comerciala este standardizata la nivel national si reglementata prin acte normative. Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine administratorului sau conducatorului unitatii, sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului. D.p.d.v metodologic etapele inventarului sunt aceleasi indiferent de obiectul activitatii unitatii si de natura materialelor/ elementelor petrimoniale care se inventariaza. Avand in vedere ordinea si succesiunea de realizare precum si natura lucrarilor ce se efectueaza, inventarierea patrimoniului presupune etapele: 1. pregatirea inventarului 2. inventarierea propriu-zisa 3. evaluarea si stabilirea rezultatelor inventarului 4. inregistrarea in contabilitate a rezultatelor definitive a inventarului 1. Pregatirea inventarului Se refera la masuri cu cracter organizatoric si contabil care sa asigure desfasurarea in conditii bune a celorlalte etape care se succed. In primul rand se constituie comisia de inventar prin decizia scrisa de conducatorul unitatii patrimoniale si de cel al sectorului financiar-contabil. Se efectueaza instructajul membrilor comisiei asupra modului de organizare si desfasurare a inventarului. Se prezinta tehnicile de lucru sau procedeele folosite precum si modul de completare a listelor de inventar. Comisia de inventariere e formata din cel putin 2 persoane cu pregatire coresponzatoare care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarului patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale. Acolo unde este cazul, comisiile sunt coordonate de o comisie centrala. La lucrarile de inventar trebuie sa participe intreaga comisie de inventar nu pot fi inlocuite decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa de persoane care i-au numit in comisie. Nu pot face parte din comisii: gestionari, seful compartimentului supus inventarului, contabilii care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici. Dupa aspectul oraganizatoric se iau masuri pentru crearea de conditii coresponzatoare de lucru a comisiilor de inventar prin: stabilirea elementelor patrimoniale care se inventariaza si ordinea in care se efectueaza invetarierea acestora.
2

 asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariaza, sortarea, gruparea, codificarea acestora, intocmirea etichetelor de raft, separarea bunurilor deteriorate de cele in buna stare. asigurarea aparatelor si instrumentelor adecvate in numar suficient pt masurare si cantarire a produselor ce se inventariaza. asigurarea necesarului de materiale, formulare si rechizite necesare inventarului dotarea comisiilor de inventar cu mijloace tehnice de calcul si sigilare a spatiilor inventarului dotarea gestiunilor cu 2 randuri de incuietori in cazul in care inventarul nu se termina intr-o singura zi. D.p.d.v. contabil se iau masuri de inregistrare la zi in fisele de magazie, inregistrarile facandu-se in gestiuni precum si in contabilitatea sintetica a tuturor documentelor pana la data la care incepe inventarul. Stabileste stocurile atat in fisele sintetice cat si analitice ale tuturor conturilor. 2. inventarierea propriu-zisa Se realizeaza la locurile de pastrare sau depozitare a produselor. Inainte de inceperea inventarului, comisia de inventar ia o declaratie scrisa de la gestionar din care sa rezulte: daca gestioneaza valorile materiale si in alte locuri de depozit, daca are bunuri in gestiune apartinand tertilor primite cu/fara documente, daca are plusuri sau minusuri in gestiune despre a caror cantitate / valoare are cunostinta , daca are valori materiale nereceptionate, sau care trebuiesc livrate pt care s-au intocmit documentele necesare, daca a primit sau eliberat valori materiale fara documente legale; daca detine numerar sau alte hartii cu valoare rezultata din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa daca are documente de primire-predare, primire- eliberare care nu au fost inregistrate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate. Gestionarul va mentiona in declaratia scrisa nr si data ultimului document de intrare si de iesire a bunurilor in gestiune. Declaratia contine data la care se intocmeste, semnatura gestionarului, acelei gestiuni care urmeaza sa fie inventariata + semnatura membrilor comisiei de inventar care atesta ca aceasta declaratie a fost data in prezenta comisiei. Stabilirea stocurilor prin numararea, cantarirea conform particularitatilor bunurilor. Fac exceptie bunurile aflate in ambalaje sigilate, originale care se desfac prin sondaj pentru verificare. Pentru a nu stanjeni procesul normal de primire/ livrare a bunurilor, operatiile respective se pot efectua in prezenta comisiei de inventar care va mentiona pe documentele respective primit/ eliberat in timpul inventarului. Bunurile degradate, greu de vandut, se trec in liste separate, bunurile ce apartin altor unitati (inchiriate, in regim de leasing, in custodie, in cosigntie, pentru prelucrare) se inscriu in liste separate, iar o copie a acestor liste se transmite in termen legal unitatii patrimoniale carora le apartin bunurile respective pentru confirmare. Toate bunurile inventariate se inscriu in liste de inventar care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozit, pe gestionar si pe categorii de bunuri cu caracterele respective. Modul de efectuare a inventarului precum si datele tehnice care stau la baza calculelor se mentin in listele de inventar. Stabilirea lipsurilor si plusurilor de valoare materiala constatate cu ocazia inventarului se efectueaza in cadrul listei de inventar centralizata prin preluare din listele normale de
3

inventar, de regula se noteaza numai pozitiile ce apar cu diferente. Listele de inventar se semneaza de toti membrii comisiei de inventar si de gestionar. Pe ultima fila a inventarului gstionarul trebuie sa mentioneze daca toate valorile materiale si banesti din gestiunea sa au fost inventariate si consemnate in liste in prezenta sa. De asemeni acesta poate mentiona daca are obiectii cu privire la modul de efctuare a inventarului. Inventarierea elementelor patrimoniale ce nu reprezinta valoare materiala se efectueaza prin prezentarea lor in situatii analitice directe al caror total sa justifice soldul conturilor curente pe care gestionarul il are in primire. 3. Evaluarea si stabilirea rezultatelor inventarului: Evaluarea stocurilor faptice in listele de inventariere centralizate se face utilizand aceleasi preturi folosite la inregistrarea bunurilor in contabilitate. Stocurile si celelalte bunuri se evalueaza la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element denumita si valoare de inventar. Bunurile depreciate se evalueaza la valoarea de utilitate a fiecarui elemnt in functie de utilitatea bunului si de pretul pietei. Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominal, creantele si datoriile incerte se evalueaza de asemeni la valoarea de utilitate, stabilita in funtie de valoarea lor probabila de incasat/plata. Creantele si datoriile inregistrate in valuta precum si disponibilitatile existente la momentul inventarului se evalueaza la cursul de schimb valutar comunicat de BNR in ultima zi a exercitiului de inventar. Stabilirea rezultatelor inventarului se realizeaza prin confruntarea datelor consemnate in listele de inventar cu cele cuprinse in evidenta contabila/operativa. Pt ca datele sa fie comparabile si diferentele reale este necesar ca inventarul sa se realizeze pe cat posibil la aceeasi data. Determinarea rezultatului inventarului respectiv a diferentelor in +/- se face direct pe listele de inventar. Datele din listele de inventar servesc la intocmirea registrelor de inventar. Rezultatele inventarierii se consemneaza in documentul numit proces verbal de inventariere in care se inscriu: perioada si gestiunea inventarierii membrii comisiei care au efectuat inventarul +/- constatate eventualele compensari efectuate bunurile depreciate + obligatiile incerte si in litigiu valorificarea rezultatelor inventarului concluziile propuse de comisia de inventar Pt a stabili caracterul diferentelor, comisia de inventar analizeaza cauzele care au produs +/-, solicita explicatii in scris de la gestionar si formuleaza potrivit dispozitiilor legale propuneri de regularizare a acestora si inregistrare a diferentelor de inventar. Inregistrarea rezultatelor definitive ale inventarului se face cu scopul punerii de acord a datelor contabilitatii cu realizarea faptica de pe teren. De regula valorificarea inventarului se face prin inregistrarea + si imputarea -, in cazul in care lipsurile nu se datoreaza unei persoane, acestea se trec pe cheltuielile societatii. Se admit compensari cantitative ale cu + numai atunci cand exista riscul de confuzie, cand se refera la aceleasi bunuri, aceeasi perioada de gestiune, la acelasi gestionar fara a scadea patrimoniul unitatii. Lipsurile peste normele stabilite si pierderile cauzate de proasta gestiune se pot imputa celor
4

vinovati la valoarea de inlocuire reprezentata de costul de achizitie care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata la care se adauga taxele nerecuperabile (TVA). Dupa ce s-a efectuat inregistrarea privind +/- de inventar, valoarea totala a stocului din listele de inventar trebuie sa corespunda cu soldul costurilor inregistrate in contabilitate si evidenta operatiunilor de depozitare. Operatiuni privind decontarile cu personalul Decontarile cu personalul au ca obiect calculul, inregistrarea la cheltuieli si decontarea salariilor cuvenite angajatilor. Structural salariile sunt formate din salariul tarifar de incadrare, sporuri si adaosuri pt conditii deosebite de munca (sporuri pt orele prestate pe timp de noapte, ptorele suplimentare si alte sporuri). La salarii se adauga sporurile de conducere, indemnizatii pt concedii de odihna, ajutoare de noala pt incapacitate temporara de munca si alteindemnizatii si sporuri. Toate drepturile si sporurile mentionate se concretizeaza in foaia colectiva de prezenta care sta la baza stabilirii drepturilor salariale recunoscute in evidenta contabila la capitolul cheltuieli cu personalul. Pt acordarea drepturilor salariale cuvenite atat angajatorul cat si angajatii datoreaza catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale o serie de impozite si contributii dupa cum urmeaza: contributii datorate de angajator sunt recunoscute in contabilitate drept cheltuieli de exploatare : contributii la asigurarile sociale contributii la asigurari de sanatate contrib pt constituirea de somaj la foncul de risc si accidente (cota difera in functie de obiectul de activitate) la fondul de concedii medicale la fondul de creante salariale contributii datorate de angajati se realizeaza prin retinere directa la sursa contributiile salariatului la asigurari sociale la asigurari de sanatate la somaj impozitul pe salar.