Factorii care influenteaza acumularea de substante chimice in corpul uman

Zilnic, corpul uman este supus la o serie de substante chimice ce provin din diverse surse de poluare. Acestea la randul lor pot fi asimilate in functie de diferiti factori. Factorii ce influenteaza acumularea de substante chimice in corpul uman, pot fi studiati pe mai multe categorii. O parte dintre acestia provin din aria patologiilor de la nivelul organelor excretoare ale organismului, precum : glandele sudoripare (miliarie, hipohidroza), la nivelul aparatului urinar prin intermediul rinichilor (nefropatie), tulburari de eliminare a substantelor toxice la nivelul tractului intestinal. Factorii pot fi si de natura fizica precum: durata in care corpul uman intra in contact cu substanta chimica, cantitatea acesteia si concentratia. Cu cat acesti parametrii sunt mai mari cu atat efectul este mai nociv. O a treia categorie a factorilor ce influenteaza acumularea de substante chimice este reprezentata prin reactiile chimice ce au loc la nivelul celular al organismului uman. Unul dintre poluantii ce reactioneaza la nivel celular este monoxidul de carbon.

Monoxidul de carbon in organismul uman are afinitate pentru hemoglobina Hb . In conditii de fiziopatologie normala, molecula de hemoglobina transporta prin torentul circulator 4 atomi de oxigen catre organe si tesuturi. CO are o afinitate de peste 200 de ori mai mare pentru hemoglobina decat oxigenul, impiedicand transportul

acestuia. In loc sa se faca schimb la organe cu oxigen, se face cu dioxid de carbon din carboxihemoglobina, rezultand hipoxie a tesuturilor si organelor . Semnele si simptomele unei intoxicatii cu monoxid de carbon apar in functie de durata expunerii, iar factorii ce duc la acumularea intoxicatiei cu CO sunt: absenta oxigenului si rata ventilatiei pulmonare ( cu cat ventilatia este mai mica cu atat se acumuleaza mai mult monoxid de carbon). In intoxicatia cu CO prima oara apar efecte acute care depind de nivelul concentratiei carboxihemoglobinei : 10-30% rezulta simptome neurologice (cefalee , vertij, confuzie, greata, tulburari de vedere), 3050 % rezulta simptome precum dismee, cresterea pulsului arterial, sincopa, iar peste 50% apar convulsii ,coma ,stop cardio respirator, pana la deces daca nu se intervine. Un alt poluant important este radiatia. Cele doua tipuri de expunere la radiatie sunt contaminarea si iradierea. Radiatiile ionizante lezeaza tesuturile in mod variabil in functie de tipul de radiatie, precum si de cantitatea si extinderea expunerii. Iradierea se face cu radiatii Gama si X .Contaminarea reprezinta contactul sau retentia de materiale radioactive sub forma de praf sau picaturi , care pot fi absorbite prin plamani , tractul gastro-intestinal sau leziuni ale pielii. Radiatiile ionizante afecteaza ARN-ul mesager , AND-ul si proteinele, direct si prin producerea de radicali liberi inalt reactivi. Dozele mari de radiatii ionizante determina moartea celulara iar cele scazute afecteaza proliferarea celulara(inmultirea).Efectele genetice constau in transformare maligna sau in efecte genetice ereditare. Efectele radiatiei depind si de suprafata corporala expusa.

Un factor care influenteaza acumularea in cazul ingerarii de material radiat este intarzierea tratamentului, in acest caz tratamentul consta in lavaj sau provocarea varsaturii. Un alt factor poate fi hipersensibilatea organismului la substantele chimice, determinand reactii exacerbate la concentratii si durate de expunere mici. Prin urmare ,avand in vedere complexitatea si cantitatea ridicata a factorilor ce pot influenta acumularea substantelor chimice la nivelul corpului uman, cea mai buna profilaxie impotriva acestora este evitarea expunerii si a mediilor in care apar astfel de substante.