Thomas Mann MUNTELE VRJIT

Expunere premergtoare Povestea lui Hans Castorp pe !are avem inten"ia s#o istorisim nu $e $ragul lui %!!i le!torul va &nv"a a#l !unoa'te !a pe un t&n(r mo$est 'i $eopotriv $e simpati!) !i $e a!ela al &nt&mplrii &ns'i !are ni se pare $emn &n !el mai &nalt gra$ $e a *i relatat %'i &n legtur !u a!easta este totu'i potrivit s reamintim ! e povestea sa 'i ! un eveniment oare!are nu se &nt&mpl( nu import !ui)+ a'a$ar povestea a!easta s#a petre!ut !u mult vreme &n urm 'i este !a s spunem a'a a!operit $e patina istori!a ast*el ! e a,solut ne!esar s *ie pre-entat su, &n*"i'area tre!utului !elui mai &n$eprtat. /#ar putea !a pentru o poveste *aptul a!esta s nu *ie un nea0uns !i mai !ur&n$ un avanta01 se !uvine $oar !a povestirile s apar"in tre!utului &ntru!&t se poate spune !u !&t s#au petre!ut &ntr#o vreme mai &n$eprtat !u at&t rspun$ mai pre!is exigen"elor povestirii 'i a!est *apt este !u at&t mai *avora,il pentru povestitor a$i! pentru evo!atorul &n 'oapt al timpului tre!ut. 2ar se &nt&mpl !u ea !a 'i !u oamenii $e ast-i 'i la urma urmelor 'i !u povestitorii+ e !u mult mai ,atr&n( $e!&t v&rsta lor ve!3imea#i nu se poate msura &n -ile iar timpul !are o apas nu se msoar !u revolu"ii &n 0urul soarelui1 pe s!urt treapta sa $e ve!3ime $e *apt nu timpului 'i#o $atore'te 'i prin a!east o,serva"ie &n"elegem s *a!em alu-ie la $u,la esen" &n$oielni! 'i !iu$at a a!estui taini! element. 2ar !a s nu &ntune!m !u me'te'ugire o stare limpe$e a *aptelor iat( $espre !e este vor,a+ nemrginita ve!3ime a povestirii noastre i-vor'te $in a!eea ! se $es*'oar naintea unei anumite rsturnri 'i a unui anumit 3otar !are a tul,urat a$&n! Via"a 'i Con'tiin"a... Ea se $es*'oar sau 4 pentru a evita !u ,un 'tiin"a ori!e urma $e pre-ent 4 se $es*'ura a$i! s#a $es*'urat o$inioar !&n$va n acele apuse zile 6 THOMAS MANN ale lumii $inaintea Marelui R-,oi !u al !rui &n!eput at&tea &nt&mplri au &n!eput 'i !are $e atun!i *(ra &n$oiala a,ia au &n!etat s &n!eap. Prin urmare povestea a!easta s#a $es*'urat mai &nainte $a!a nu !umva !u *oarte mult &nainte. 2ar !ara!terul tre!ut al unei povestiri nu este !u at&t mai

pro*un$ mai &mplinit 'i mai legen$ar !u !&t se $es*'oar mai apropiat $e 5o$inioar67 Pe $easupra s#ar putea !a a!east povestire a noastr s apar"in &n alte privin"e 'i !3iar prin natura ei intim mai mult sau mai pu"in legen$ei. Vom relata#o &n amnun"ime !u &ngri0ire 'i !u !ea mai mare ,gare $e seama $ar oare &n a$evr pl!erea sau pli!tiseala !e ne#o provoa! au at&rnat vreo$at $e spa"iul 'i $e timpul pe !are le#au !erut !u struin"a7 8r a ne teme ! ne expunem &nvinuirii $e#a *i exagerat $e meti!ulo'i &n!linam $impotriv s !re$em ! pl!ut !u a$evrat este numai !eea !e#i lu!rat !u &ngri0ire. Prin urmare povestitorul nu va s*&r'i !&t ai ,ate $in palme istoria lui Hans. Nu#i vor *i su*i!iente ni!i !ele 'apte -ile ale s(pt(m&nii 'i ni!i 'apte luni. Cel mai potrivit este s nu se &ntre,e $inainte !&t timp se va s!urge pe p(m&nt &n vreme !e povestirea a!easta &l va "ine &n mre0ele sale. 9i 2oamne 2umne-eule nu vor *i !3iar 'apte ani: 9i !u a!easta &n!epem. Sosire Un t&nr mo$est ple!a &n toiul verii $e la Ham,urg ora'ul sau natal spre 2avos#Plat- &n ;rau,iin$en. /e $u!ea &n vi-ita pentru trei spt(m&ni. 2ar $e la Ham,urg 'i p&n a!olo 0os !ltoria este lunga1 $e *apt prea lung pentru s!urtimea 'e$erii proie!tate. Tre!i $e pe platoul &nalt al ;ermaniei meri$ionale mai &nt&i prin $i*erite "inuturi ur!in$ 'i !o,or&n$ 'i &n !ele $in urm a0ungi p&n la "rmul la!ului Constan"a iar $e ai!i plute'ti !u vaporul peste valurile sltre"e $in!olo $e prpstii so!otite o$inioar !a *iin$ genuni *r *un$. <poi !ltoria &n!epe s se *r&mi"e-e $up !e at&ta vreme se $es*(#'urase &n linie $reapt !a $intr#un salt. Intervin &nt&r-ieri 'i greut"i. Pe teritoriul elve"ian &n lo!alitatea Rors!3a!3 tre,uie s *olose'ti $in nou $rumul $e *ier &ns nu a0ungi $e!&t p&n la Lan$=uart o mi! sta"iune alpin un$e e'ti silit s s!3im,i trenul. E o linie &ngust $e !ale *erat un$e ur!i &n vagon $up !e ai stat mult vreme &n ,taia v&ntului &ntr#un "inut lipsit $e ori!e *arme! 'i !3iar $in !lipa !&n$ se urne'te lo!omotiva #mi! $ar !u o putere $e tra!"iune ex!ep"ional $up !&t se pare 4 &n!epe partea !u a$evrat aventuroas a !ltoriei un sui' a,rupt 'i greu !are par! nu mai ia s*&r'it. 2eoare!e gara Lan$=uart se a*l &n! la o altitu$ine relativ s!-uta1 $ar a!um o apu!i serios !tre inima mun"ilor pe un

$rum st&n!os sl,ati! 'i anevoios. Hans Castorp 4 !!i a!esta este numele t&nrului 4 sttea singur &ntr#un !ompartiment !apitonat &n !enu'iu !u vali-a $in piele $e !ro!o$il un $ar $in partea un!3iului 'i tutorelui su !onsulul Tienappel # !a s(#l pre-entm $e pe a!um pe numele lui # !u paltonul !e se legna ag"at $e un !&rlig 'i !u ptura *!ut sul1 sttea la *ereastra !u geamul lsat 'i !um r!oarea $up#amie-ii se sim"ea $in !e &n !e mai tare &'i ri$i! J 8 THOMAS MANN asemenea unui !opil rs*"at 'i plp&n$ !e era gulerul par$esiului $e o !roiala larg 'i mo$ern !ptu'it !u mtase. L&ng el. pe ,an! se a*la o !arte ,ro'ata intitulat Ocean Steamships pe Care &'i arun!ase o!3ii $in !&n$ &n !&n$ la &n!eputul !ltoriei1 $ar a!um !artea -!ea a!olo uitata iar rsu*larea g&*&itoare ( lo!omotivei presra pul,ere $e !r,une pe !opert. 2ou -ile $e !ltorie &n$eprtea- omul # 'i !u at&t mai mult pe un t&nar !are &n! nu 'i#a &n*ipt $estul $e puterni! r$!inile &n via"a # &l &n$eprtea- $e universul sau !oti$ian $e tot !eea !e el numea $atorii interese gri0i speran"e &l &n$eprtea- in*init mai mult $e!&t 'i#ar *i putut &n!3ipui &n timpul $rumului !u trsura spre gar. /pa"iul !are rotin$u#se 'i gonin$ se interpune &ntre el 'i lo!ul su $e ,a'tin $es*'oar *or"e pe !are $e o,i!ei le !re$em re-ervate $uratei timpului1 $in or &n or el $etermin pre*a!eri interioare *oarte asemntoare !elor provo!ate $e timp $ar pe !are &ntr#un anumit !3ip le &ntre!e. <semenea a!estuia $in urm el -misle'te uitarea $ar o reali-ea- $esprin-&n$ *ptura omeneas! $in !er!ul !ontingen"elor ei pentru o transpune &ntr#o stare $e li,ertate ini"ial1 ast*el !&t i ,ate $in palme *a!e un vaga,on$ !3iar $intr#un pe$ant 'i un *ilistin. /e spune ! timpul este o Lete1 &ns aerul $eprtrilor este 'i el un *el $e elixir iar $a! e*e!tul su este mai pu"in $es(v&r'it &n s!3im, e !u at&t mai rapi$. Hans Castorp avea s simt toate a!estea !3iar pe pielea lui. Nu era $ispus s ia prea &n serios !ltoria a!easta 'i sa se anga0e-e su*lete'te. Inten"ia sa *usese m(i !ur&n$ s se a!3ite !&t mai iute $e a!east o,liga"ie pentru !a tre,uia s se a!3ite apoi s se &ntoar! !asa la *el !um ple!ase 'i s#'i reia traiul exa!t $e a!olo $e un$e pentru s!urt vreme *usese silit sa#l prseas!. Ieri &n! era a,sor,it &n &ntregime $e lumea g&n$urilor sale o,i'nuite !u alte !uvinte se o!upase at&t $e

tre!utul !el mai apropiat $e!i $e examenul $at !&t 'i $e viitorul ime$iat a$i! $e $e,utul &n pra!ti! la 5Tun$er > ?ilms6 %59antier $e !onstru!"ii navale *a,ri! $e ma'ini 'i !a-angerie6) si arun!ase o privire 4 at&t $e ner,$toare pe !&t &i &ng$uia temperamentul 4 asupra urmtoarelor trei sapt(m&ni. <!um &ns i se prea ! &mpre0urrile &i !er &ntreaga aten"ie 'i ! nu#i era &ng$uit sa trea! peste ele !u u'urin"a. &n!epea s(#l *rm&nte 'i s#i st&rneas!a o oare!are &ngri0orare sim"(m&ntul $e a *i a0uns &n regiuni &nalte al !ror aer nu#l respirase &n! ni!io$at 'i un$e $up !um 'tia $omneau !on$i"ii $e via" neo,i'nuit $e *irave 'i MUNTELE VRJIT 9 ne&n$estultoare. Patrie 'i or&n$uire so!ial erau no"iuni !are nu numai ! rmseser *oarte $eparte &n urma lui $ar mai ales rmseser !u mul"i st&n0eni su, el iar as!ensiunea !ontinua mereu 'i mereu. /uspen$at &ntre a!este no"iuni 'i ne!unos!ut se &ntre,a !e se va petre!e !u el a!olo sus. @are nu era ne!3i,-uit 'i nesntos pentru unul ! el ns!ut 'i o,i'nuit s respire la numai !&"iva metri $easupra nivelului marii sa se lasA purtat $intr#o $at !tre a!este regiuni &nalte *r s *i petre!ut !&teva -ile &n vreun lo! interme$iar7 2orea sa *i a0uns $e0a la $estina"ie !!i &'i spunea el o$at a0uns sus va putea tri !a &n ori!e alt lo! iar nu !a &n !lipa $e *a" a ur!u'ului !&n$ tot !e#l &n!on0oar &i aminte'te !a se a*l &n regiuni neo,i'nuite. /e uit a*ara+ trenul 'erpuia prin $e*ileul &ngust1 se ve$eau primele vagoane se ve$ea lo!omotiva !3inuin$u#se 'i -v&rlin$ valuri $e *um ,run ver$e 'i negru !e se risipeau. La $reapta murmurau ape &n a$&n!uri1 la st&nga $intre ,lo!uri $e st&n!( "&'neau ,ra-i &ntune!a"i spre un !er sur !a piatra. <preau tunele s!u*un$ate &n ,e-n 'i !&n$ se *!ea iar'i lumin se $es!3i$eau vaste prpstii !u mi!i a'e-ri a*late pe *un$ul lor. <poi toate se &n!3i$eau 'i apreau alte $e*ilee !u rm'i"e $e -pa$ printre !rpturi 'i surpturi. Urmau opriri &n *a"a unor gri prp$ite !apete $e linii pe !are trenul le prsea pornin$ &n sens opus *apt !e te -p!ea !omplet !!i nu mai 'tiai &n !e $ire!"ie !ltore'ti 'i ni!i nu#"i puteai $a seama un$e se a*l pun!tele !ar$inale. Priveli'ti mre"e asupra mira!uloasei &n*"i'ri 'i aglomerri a universului alpin &n !are ptrun$eai ur!&n$ se $e-vluiau 'i apoi $ispreau la o !otitur $in *a" o!3ilor pier$u"i &n a$mira"ie. Hans Castorp &'i spuse ! *r &n$oial lsase &n urma -ona !opa!ilor &n*run-i"i 'i $e asemenea $a! nu se &n'el pe a!eea a psrilor !&nttoare

iar g&n$ul a!esta al &n!etrii totale al $espuierii &l *!u s *ie !uprins $e un *el $e ame"eal 'i $e o u'oar grea"a &n!&t vreme $e $oua minute &'i a!operi o!3ii !u m&na. 2ar &i tre!u. Constat ! ur!u'ul luase s*&r'it 'i ! $ep'ise pun!tul !el mai &nalt l $e*ileului. <!um trenul mergea mult mi lin pe *un$ul unei vi. Er !am !tre ora opt seara 'i lumin -ilei &n! mai $inuia. In $eprtare la extremitatea peisa0ului apru un la! !u valuri !enu'ii iar ,ra-ii se &nl"au negri $easupra "rmurilor 'i $e#a lungul pov&mi'urilor. se rreau se pier$eau nels&n$ $up ei $e!&t o &ngrm$ire st&n!oasa $e#o goli!iune trista &nvluit $e !ea". Trenul se opri l&ng o gara mi!1 era 2avos#2or* $up !um au-i Hans Castorp strig&n$u#se pe peron prin 10 THOMAS MANN urmare &n !ur&n$ avea s a0ung la !aptul !ltoriei. 9i $eo$at l&ng el rsun vo!ea lui Joa!3im Biemssen. vo!ea potolit 'i 3am,urg3e-( ( vrului su care-i spunea: 4 Cun -iua ,iete e timpul s !o,ori. 9i !um privea pe *ereastr &l -ri pe peron !3iar pe Joa!3im &n persoan purt&n$ un raglan !astaniu *r plrie 'i !u un aer $e sntate pe !are nu i#l mai v-use ni!io$at p&n atun!i. Joachim r&se 'i spuse iar'i+ 4 Ei 3(i ,iete !o,oar o$at1 nu te mai !o$i: 4 2ar &n! n#am a0uns -ise Hns C(storp uluit 'i *r s se urneas! $in lo!. a !a" ai a#uns$ %i&e sa&ul$ 'e aici e mai aproape la sana&oriu$ Am &ocmi& o &r(sur($ H(i" !a-mi )a*a#ele$ 9i r&-&n$ -p!it &n tul,urarea sosirii 'i a reve$erii Hans Castorp &i &ntinse vali-a 'i paltonul ptura *!ut sul &n 0urul ,astonului 'i a um,relei 'i &n s*&r'it Ocean Steamships. <poi str,tu &n goan !ori$orul &ngust 'i sri pe peron s#'i salute vrul mai $e aproape # $e *apt a,ia a!um urm s#l salute propriu#-is # a'a !um se !uvenea a$i! *r exu,eran" !a &ntre oameni !u moravuri re!i 'i aspre. Poate s par oare!um !iu$at $ar $e !&n$ se 'tiau u e-itat s#'i spun pe nume $e teama unei i-,u!niri prea a*e!tuoase. Totu'i !um nu puteau s(# 'i -i! ni!i pe numele $e *amilie se opriser la 5,iete6. <sta $evenise un *el $e regul sta,ilit &ntre !ei $oi veri. Un ,r,at &n livrea !u 'ap!a &mpo$o,it !u galoane &i privi !um &'i str&ng m&na 4 t&n(rul Biemssen st&n$ &ntr#o po-i"ie milit(reas!( 4 iute 'i !u un aer $e sting3ereal apoi omul se apropie !a s(#i !ear lui Hans Castorp re!ipisa $e ,aga0e1 era

portarul sanatoriului interna"ional 5Cerg3o*D !are le spuse !( vrea s se $u! s ri$i!e !u*rul vi-itatorului $e la gara 2avos# Plat- &n vreme !e $omnii pot ple! ime$iat !u trsur spre merge s !ine-e. @mul '!3iopta vi-i,il ast*el !( prim &ntre,are pe !are Hans Castorp i#o puse lui Joa!3im Biemssen a *ost+ 4 E invali$ $e r-,oi7 2e !e '!3io(p(t( &n 3alul sta7 4 Ei asta#i "i#ai gsit: rspunse Joa!3im !u o oare!are amr!iune. Invali$ $e r-,oi: <sta o are la genun!3i sau a avut#o !( i#(u s!os rotula. Hans Castorp reali- &ntr#o !lip !e voise s spun Joa!3im. Ah+ As&a-i+ ex!lam 'i#'i &nl" !apul $in mers &ntor!&n$u#se pu"in. 2oar nu vrei s m( *a!i sa !re$ !( tu &n! mai i !eva7 <ra"i !a un MUNTELE VRJIT 11 $ragon s#ar -i!e ! mai por"i !entironul 'i ! vii $ire!t $e pe !&mpul $e manevr. 9i Hans &'i privi vrul pe *uri'. Joa!3im era mai &nalt 'i mai lat &n spate $e!&t el un mo$el $e *or"a tinereas! !roit par! sa poarte uni*orm. <par"inea a!elui tip *oarte ,run pe !are patria sa ,lon$ nu !ontene'te s(#l !ree-e iar pielea lui. oa!3e' $in na'tere !ptase $atorit soarelui 'i v&ntului !uloarea ,ron-ului &ntune!at. Cu o!3ii mari 'i negri !u musta" mi! ,runet $easupra unei guri !rnoase 'i *rumos !onturate ar *i *ost !u a$evrat *rumos $a! n#ar *i avut ure!3ile prea $eprtate. <!este ure!3i *useser singura amr!iune 'i $urere a vie"ii sale p&n( la o anume vreme. <!um avea alte gri0i. Hans Castorp !ontinu+ 4 2ar ai s( te &ntor!i !ur&n$ a!as &mpreun !u mine7 Nu va$ &n a$evr s existe vreo pie$i!. 4 Cu tine !ur&n$7 &ntre, vrul &ntor!&n$u#'i spre Castorp o!3ii mari !are *useser tot$eauna ,l&n-i $ar !are &n ultimele !in!i luni !ptaser o expresie pu"in o,osit aproape trist. Cur&n$ !&n$7 4 Pi peste trei spt(m&ni. 4 <3 prin urmare tu te 'i ve-i &n g&n$ re&ntors a!as &i rspunse Joa!3im. 2ar a'teapt pu"in !!i $e a,ia ai sosit. 8r &n$oial trei sptm&ni nu &nseamn aproape nimi! pentru noi !ei $e ai!i &ns pentru tine !are ai venit &n vi-it 'i !are nu tre,uie s stai !u totul $e!&t trei s(ptm&ni pentru tine repre-int totu'i o ,una ,u!at $e vreme. &n primul r&n$ a!limati-ea-#te1 o s( ve-i ! nu#i o trea, !3iar at&t $e u'oar.

9i apoi la noi !lima nu e uni!a !iu$"enie. @ s ve-i ai!i o $iversitate $e lu!ruri noi pentru tine $ar s tre!em peste asta. C&t $espre !eea !e !re-i relativ la starea mea lu!rurile nu merg !3iar a'a !a pe roate 'i tu 'tii ! 5a te &ntoar!e a!as &n trei s(ptm&ni6 este o i$ee $e a!olo $in vale. Ce#i $rept s&nt ,ron-at $ar ,ron-ul se $atore'te soarelui 'i -pe-ii iar &n a*ara $e asta !uloarea ,ron-at nu $ove$e'te prea mult $up !um spune mereu Ce3rens !are la ultimul !onsult general mi#a !omuni!at ! mai am $e stat !el pu"in &n! vreo 0umtate $e an. 4 @ 0umtate $e an7 Ciete e'ti ne,un7 strig Hans Castorp. /e a'e-ar &n trsura gal,en !are#i a'tepta &n pia"a pietruit $in *a"a grii a !rei !l$ire a$u!ea mai mult !u un *el $e 'opron 'i &n vreme !e murgii pornir la $rum Hans Castorp se *r(m&nta in$ignat pe perna tare a s!aunului+ 1, THOMAS MANN 4 @ 0umtate $e an7 2ar e aproape 0umtate $e an $e !&n$ e'ti ai!i: Nu avem !3iar at&ta timp...: 4 2a timpul -ise Joa!3im 'i *r s $ea aten"ie in$ignrii sin!ere a varului sau !latin !apul $e mai multe ori privin$ $rept &nainte. Ni!i nu#"i &n!3ipui !&ta li,ertate &'i iau 'tia $e ai!i !u timpul oamenilor. Pentru ei trei saptam&ni s&nt !&t o -i. 2e alt*el o s ve-i. @ sa mai a*li tu multe !ontinu el 'i a$ug+ <i!i &"i s!3im,i !on!ep"iile. Hans Castorp se &ntor!ea mereu sa#l priveas! $intr#o parte. To&u-i &e-ai n!rep&a& minuna&" spuse !n! !in cap$ 'a" crezi. r(spunse Joachim$ /i eu cre! c( !a" 0(cu el -i se ri!ic( pe perna1 !ar ime!ia& se a-eza n&r-o pozi2ie mai piezi-($ 'a" m3 sim& mai )ine" l lamuri1 &o&u-i nu sn& nc( s(n(&os$ n s&n*a" sus" un!e al&(!a&( se auzea un ral" acum se au!e mai pu2in" nu mai e 0oar&e *roza4" ns( #os hrie nc( 0oar&e &are" -i se mai au! z*omo&e -i n al !oilea spa2iu in&ercos&al$ 5 6& !e sa4an& ai !e4eni&+ zise Hans 6as&orp$ 4 2a numai 2umne-eu 'tie !&t este $e pl!ut savantl&!ul sta. Mi#ar *i pl!ut sa#l uit !&t mai repe$e 'i s#mi *a! stagiul rspunse Joa!3im. 2in p!ate mai expe!tore- sputa !ontinu el ri$i!&n$ $in umeri nepstor 'i iritat &n a!ela'i timp !eea !e nu#l prin$ea prea ,ine 'i#i arata varului sau un o,ie!t pe !are#l s!oase pe 0umtate $in ,u-unarul interior al raglanului gr(,in$u#se apoi s#l as!un$+ era un *la!on turtit $in sti!la al,astra !u $op $e metal. <i!i sus !ei mai mul"i $intre noi au !&te unul asemntor spuse el. &ntre noi are 'i un nume o

pore!la $estul $e !arag3ioas. Prive'ti peisa0ul7 Era exa!t !eea !e *!ea Hans Castorp !are#l asigura+ 7 *ran!ios+ 4 ;se'ti7 &ntre,a Joa!3im. @ ,una ,u!ata $e vreme $rumul $u!ea paralel !u !alea *erat pe *irul vii mrginit i!i 'i !olo $e !ase1 apoi lu&n$#o la st&nga peste linia &ngust tre!ur un r&u 'i ur!ar la trap pe un $rumeag &n panta u'oar !tre versantul &mp$urit a!olo un$e pe un mi! po$i' !u *a"a &n$reptat spre su$#vest se &nal" o !l$ire lung !u un turn !u !upol &n !are to!mai se aprin$eau luminile 'i !are $in !au-a at&tor ,al!ona'e prea $e $eparte gurit 'i poroasa !a un ,urete. /eara se las repe$e. Pali$a ro'ea"a a amurgului !are &nsu*le"ise vreme $e o !lipa !erul a!operit &n &ntregime 'e 'i stinsese 'i peste natur $omnea a!ea stare $e tre!ere MUNTELE VRJIT 18 $e!olorat ne&nsu*le"it 'i trist !e pre!e$e !$erea $e*initiva a nop"ii. Jos se &ntin$ea valea lo!uita &ngust 'i pu"in 'erpuitoare 'i pretutin$eni se aprin$eau lumini at&t pe *un$ul vii !&t 'i pe !ele $oua pov&rni'uri. $ar mai ales pe !el $in $reapta !e ie'ea &n a*ar 'i pe !are &n terase se !("(rau !asele. /pre st&nga ur!au pote!i printre live-i pier-&n$u#se &n &ntune!imea o,osit a p$urilor $e ,ra$. In spatele intrrii &n $e*ileu &n!ep&n$ $e a!olo $e un$e valea se &ngusta *un$alul mun"ilor mai &n$eprta"i avea o !uloare re!e $e ar$e-ie. 9i !um se st&rni pu"in v&ntul &n!epu s se simt tot mai tare r!oarea serii. # Nu !a sa *iu sin!er nu gses! ! priveli'tea este !3iar at&t $e *ormi$a,il -ise Hans Castorp. Un$e s&nt oare g3e"arii 'i !restele &n-pe-ite 'i masivele uria'e7 2rept s#"i spun *lea!urile astea nu mi se par !3iar at&t $e &nalte. # Ca $a s&nt &nalte rspunse Joa!3im. <proape pretutin$eni $ai $e limita p&n la !are !res! !opa!ii 'i !are este mar!at !u o pre!i-ie $eose,it $e i-,itoare1 ,ra-ii se opres! ,rus! 'i o $at !u ei se opre'te totul nu mai este nimi! nimi! alt!eva $e!&t st&n!ile $up !um po"i s#"i $ai seama. Pe partea !ealalt a!olo &n $reapta V&r*ului Negru ai 'i un g3e"ar pis!ul la $e sus 4 &i mai -re'ti &n! al,(streala7 Nu mare $ar este un g3e"ar autenti! g3e"arul /!aletta. Pi- Mi!3el 'i Tin-en3orn pe !are nu po"i s(#i ve-i $e ai!i s&nt 'i ei a!operi"i $e -pa$ tot anul$

# 2e -pa$ ve'ni!a -ise Hans Castorp. # 2a ve'ni!a $a!a vrei. 2a toate a!estea s&nt $estul $e sus $ar g&n$e'te#te !( 'i noi s&ntem la o &nl"ime &nspaim&ntatoare. @ mie 'ase sute $e metri $easupra nivelului marii. <'a se *a!e !a pis!urile nu mai ies !3iar at&t $e tare &n evi$en"a. # 2a m#am !"rat p&na ai!i nu glum: /e !ui,rise spaima &n mine at&t pot sa#"i spun. @ mie 'ase sute $e metri: <sta &nseamn aproape !in!i mii $e pi!ioare $a! *a!i so!oteala. &n via"a mea nu am ur!at at&t $e sus+ 9i !u oare!are !urio-itate Hans Castorp aspir prelung 'i a$&n! a!est aer strin !a s#l &n!er!e. Era re!e 4 nimi! alt!eva. Lipsit $e mireasma $e !onsisten"a $e umi$itate ptrun$ea !u u'urin"a 'i nu spunea nimi! su*letului. - Minuna&+ remarca el cu polite"e. # 2a este un aer renumit. 2e alt*el &n seara a!easta regiunea nu se pre-int &ntr#o lumina avanta0oasa. Citeo$ata mai ales !&n$ ninge ar! o 19 THOMAS MANN &n*"i'are mai pl!ut. 2ar s*&r'e'ti prin a o,osi. Po"i s m !re-i ! noi 'tia $e#ai!i $e sus s&ntem s(tui p&n(#n g&t spuse Joa!3im 'i gura i se str&m,a o !lip !u $e-gust &ntr#un *el exagerat 'i nest(p&nit 'i !are nu#i sttea $elo! ,ine. 4 Vor,e'ti *oarte !iu$at o,serva Hans Castorp. 4 Eu vor,es! !iu$at7 &ntre, Joa!3im !u o oare!are &ngri0orare &ntor!&n$u#se !tre vrul su... 4 Nu nu iart(#m am avut a!east impresie $oar o !lip se gr,i s spun Hans Castorp. 2a!a se exprimase &ns ast*el era $in !au-a expresiei 5noi 'tia $e#ai!i $e sus6 pe !are Joa!3im o &ntre,uin"ase $e patru sau !in!i ori p&n atun!i 'i !are i se pruse &ntr#o anumit msur apstoare 'i stranie. 4 /anatoriul nostru este a'e-at &n! 'i mai sus $e!&t satul $up !um ve-i !ontinua Joa!3im. Cu !in!i-e!i $e metri mai sus. &n prospe!t se spe!i*i! o sut $ar nu s&nt $e!&t !in!i-e!i. /anatoriul 5/!3at-alp6 se a*l la altitu$inea !ea mai mare1 e pe partea !ealalt 'i nu se poate ve$ea $e ai!i. Iarna aia s&nt sili"i s#'i transporte !a$avrele !u ,o,ul $eoare!e $rumurile nu mai s&nt pra!ti!a,ile. 6a!avrele7 <sta#i ,una: Hai$a#$e: ex!lam Hans Castorp. 9i $eo$at sim"i !(#l !uprin$e nevoia $e a r&$e un r&s puterni! 'i

nest(p&nit !e#i -gu$uia pieptul s!3imonosin$u#i *a"a us!at $e v&ntul re!e &ntr#o grimasa pu"in !am $ureroas. Cu ,o,ul: 9i asta mi#o spui !u !el mai mare !alm7 Constat ! ai $evenit teri,il $e !ini! &n a!este !in!i luni: 4 C&tu'i $e pu"in !ini! rspunse Joa!3im ri$i!&n$ $in umeri. Cum a'a7 Ca$avrelor nu le pas... 2e alt*el 'tii ai!i la noi este *oarte posi,il s $evii !ini!. &nsu'i Ce3rens este un !ini! ,(tr&n 4 o !ele,ritate &n trea!t *ie spus un ve!3i mem,ru al unei aso!ia"ii stu$en"e'ti 'i !3irurg remar!a,il $up !&te se pare 'i !are o s#"i pla! *r &n$oial. Mai este apoi 'i EroFoGsFi asistentul un tip *oarte inteligent 'i pri!eput. &n prospe!t se insist mult pe a!tivitatea lui. E spe!ialist &n $ise!"ia su*letelor pa!ien"ilor. 4 Ce *a!e7 2ise!"ia su*letelor7 2ar asta este $e-gusttor: ex!lam Hans Castorp 'i a,ia a!um veselia &l !uprinse $e*initiv. Nu mai era !eloc stp&n pe sine 'i $up toate !ele au-ite $ise!"ia su*letelor &l $$use gata &n!&t a!um r&$ea at&t $e tare !(#i !urgeau la!rimile $e su, m&na !u !are aple!at &nainte &'i a!operise o!3ii. Joa!3im r&se 'i el $in toat inima # !eea !e prea !(#i *a!e ,ine # 'i ast*el MUNTELE VRJIT 1: se &nt&mpl( !( $ispo-i"ia !elor $oi tineri era ex!elent !&n$ se $a$ur( 0os $in trsura !are &i !on$usese !&teva !lipe la pas $e#a lungul unei rampe &n -ig-ag &ntins p&n( la portalul sanatoriului interna"ional 5Cerg3o*D. Numrul HI Ime$iat la $reapta &ntre poart 'i aprtoarea $e v&nt era !amera portarului 'i $e a!olo le ie'i &n &nt&mpinare &m,r!at !u a!eea'i livrea !enu'ie !a a omului '!3iop $in gar un slu0,a' !u &n*"i'are $e *ran!e- !are sttuse l&ng tele*on !itin$ -iarele 'i#i !on$use prin 3olul ,ine luminat &n $reapta !ruia se &ntin$eau saloanele. 2in mers Hans Castorp arun! o privire 'i o,serv !( s&nt goale. Un$e#or *i oare vi-itatorii &ntre, el iar vrul s(u &i rspunse+ 4 &'i *a! !ura pe 'e-longuri. Eu am !ptat a-i permisiunea s ies $eoare!e voiam sa te &nt&mpin. 2ar &n mo$ o,i'nuit $up !in stau 'i eu &ntins pe ,al!on. Pu"in a lipsit !a Hans Castorp s( nu i-,u!neas! $in nou &n r&s. 4 Cum v &ntin$e"i pe ,al!on !3iar 'i &n timpul nop"ii7 &ntre,a el !u vo!e tremurtoare.

4 2a asta#i regula. 2e la opt la -e!e. 2ar a!um 3ai s#"i ve-i !amera 'i s te speli pe m&ini. Intrar &n as!ensor al !rui $ispo-itiv ele!tri! *u manevrat $e slu0,a'ul *ran!e-. &n timp !e ur!au Hans Castorp &'i 'tergea ochii$ 4 /&nt !omplet stors 'i sleit $e mult !e#am r&s -ise el respir&n$ pe gur. Mi#ai povestit at&tea lu!ruri !arag3ioase... C3estia aia !u $ise!"ia su*letelor a *ost prea tare a &ntre!ut ori!e msura. 9i apoi poate s&nt pu"in !am o,osit $in !au-a !ltoriei. 9i pi!ioarele tale s&nt re!i7 Ceea !e#i enervant este ! &n a!ela'i timp *a"a &mi ar$e. Mergem ime$iat la mas nu#i a'a7 Mi se pare ! mi#e *oame. Cel pu"in se mn&n!( ,ine la voi ai!i sus7 P'eau *r -gomot pe !ovorul $e iut al !ori$orului &ngust. ;lo,uri $e sti!l mat rsp&n$eau o lumina pali$. Pere"ii lu!eau al,i 'i severi a!operi"i !u un strat $e vopsea $e ulei !a la!ul. 2e un$eva apru 0 in*irmier !u ,onet al, 'i !u un pin!e#ne- al !rui 'nur era tre!ut pe $up ure!3e. 2up toate aparen"ele era o sor $e !on*esiune protestant !urioas *r(m&ntat !3inuit 'i *r !3emare autenti! pentru naeserie. &n $ou lo!uri ale !ori$orului pe $u'umea se a*lau ni'te 1; THOMAS MANN )aloane" mari 4ase pn&ecoase" cu *&ul scur&" !espre al !ror rost Hans Castorp uita s mai &ntre,e. As&a-i camera &a" spuse Joachim$ Num(rul &reizeci -i pa&ru$ <a !reap&a s&au eu" iar la s&n*a e o pereche !e ru-i cam !ezor!ona2i -i z*omo&o-i" &re)uie s-o recunosc" !ar n-am pu&u& *(si ce4a mai po&ri4i&$ 7i" ce zici. U'a era $u,la iar &n spa"iul interior avea !uier pentru 3aine. Joa!3im aprinsese pla*oniera 'i &n lumina ei tremurtoare !amera se ivi vesel 'i lini'tita !u mo,ilele al,e !omo$e !u tapetul $e asemenea al, gros 'i &ava,il !u linoleumul nete$ 'i !urat 'i !u per$elele $e p&n- strlu!in$ $e !ur"enie ,ro$ate simplu &n !ulori vii $up gustul la mo$a. U'a $e la ,al!on era $es!3isa1 se -reau luminile $in vale 'i $in $eprtare r-,tea a,ia au-ita o mu-i!a $e t&ans. Pe s!rin ,unu* Joa!3im pusese &ntr#un vas mi! !&teva *lori 4 !e putuse gsi $up primul !osit !&teva *ire $e !oa$a#'ori!elului 'i !&"iva !lopo"ei $e munte 4 !ulese !3iar $e el $e pe pov&rni'. # 2rgu" $in partea ta spuse Hans Castorp. Ce !amer *rumoasa: <i!i se poate sta !omo$ 'i pl!ut !&teva saptam&ni. 4 <laltieri a murit ai!i o ameri!an! -ise Joa!3im. Ce3rens a 'tiut $e la &n!eput ! o s $ea ortul popii &nainte $e#a sosi tu

'i !a ast*el !amera va putea *i a ta. Logo$ni!ul ei un o*i"er $in marina engle-a a stat l&nga ea $ar n#a prea *ost la &nl"ime. Ie'ea pe !ori$or &n *ie!are !lipa sa pl&nga !a un !opila'. 2up a!eea &'i *re!a o,ra0ii !u !rema pentru !a era ,r,ierit proaspt 'i la!rimile &l usturau. <laltieri sear ameri!an!a a mai avut $oua 3emopti-ii *oarte puterni!e 'i !u asta 'i#a $at s*&r'itul. 2ar $e *apt a *ost eva!uat &n! $e ieri $iminea" 'i ,ine&n"eles s# au *!ut *umiga"ii serioase !u *ormol !are &n asemenea !a-uri 'tii s&nt minunate. Hans Castorp primi a!easta relatare !u o v$ita in$i*eren". Cu m&ne!ile !m'ii su*le!ate st&n$ &n pi!ioare &n *a"a !3iuvetei mari ale !rei ro,inete ni!3elate strlu!eau &n lumina ele!tri! a,ia $e arun!a o privire s!urta spre patul $e metal al, &n*a"at !u ru*arie proaspt. # 8umiga"ii asta e gro-av spuse spal&n$u#se 'i 'terg&n$u#'i m&inile sim"in$ &n$emnul s vor,eas! nu importa !e !3iar 'i *ara noima. 2a metilal$e3i$ei nu#i re-ista ni!i !ei mai viguro'i mi!ro,i # H,C@1 $ar &n"eap la nas nu#i a'a7 Cine&n"eles !a o !ur"enie riguroas este o !on$i"ie $e !ea mai mare importan"a. Rosti !uv&ntul 5,ine&n"eles6 !u oare!are a*e!tare i-ol&n$ 'i prelungin$ sila,ele !a pe timpul !&n$ vrul MUNTELE VRJIT 1= su era stu$ent 'i *!ea propagan$a pentru a!est *el $e pronun"are apoi !ontinua !u muita volu,ilitate+ Ce voiam sa mai spun... Presupun !a o*i"erul $e marina se r($ea !u o ma'ina $e ,r,ierit normala iar !u *lea!urile astea te -g&rii mult mai u'or $e!&t !u un ,ri!i ,ine as!u"it e#un lu!ru pe !are#l 'tiu $in experien" !!i *oloses! 'i una 'i alta... 2e asemenea este normal !a pe o piele iritat apa srata sa $ea o sen-a"ie $e usturime iar el !a marinar o,i'nuie'te sa &ntre,uin"e-e !rema $atorita servi!iului a'a &n!&t lu!rul a!esta n#are $e !e sa ne surprin$... Continu&n$ sa sporovias! mai a$aug !a avea &n !u*r $oua sute $e ,u!"i $e Mria Man!ini 4 "igara sa pre*erata 4 !a la vama !ontrolorul a *ost *oarte &n"elegtor 'i# i transmise lui Joa!3im salutari $e la $i*erite !uno'tin"e $in ora'ul natal. 2ar ai!i nu se *a!e $elo! *o!7 striga el $eo$at 'i se repe-i la ra$iatoare !a sa#si lipeas! palmele. # Nu ai!i ne "in mai !ur&n$ &n *rig rspunse Joa!3im. <r tre,ui sa *ie un *rig mai mare $e!&t asta !a sa se $ea $rumul la !alori*er &n august. - Au*us&+ Au*us&+ e>clama Hans 6as&orp$ 'ar am &ng3e"at: &n spe!ial

trupul mi#e !umplit $e &ng3e"at $e'i *a"a &mi este groa-ni! $e &n*ier,&ntata 4 uite pune m&na sa ve-i !um ar$: Posi,ilitatea !a !ineva s(#i ating *a"a nu se potrivea ni!i$e!um !u *irea lui Hans Castorp !eea !e $e alt*el &l 'o!a !3iar 'i pe el. 2e altminteri Joa!3im nu o *!u !i se mul"umi sa -i!+ # 8ier,in"eala se $atore'te aerului 'i nu &nseamn nimi!. &nsu'i Ce3rens are o,ra0ii &nro'i"i $in -ori 'i p&na#n noapte. Unii nu 'e o,i'nuies! ni!io$at. 2ar go on, al&0el nu mai gsim nimi! $e m&n!are. Pe !ori$or in*irmiera apru $in nou privin$u#i !u un aer !urios 'i miop. La primul eta0 &ns Hans Castorp se opri $eo$at pironit $e un -gomot &n*iortor !are se au-ea $estul $e aproape $e $up un !oli a: !ori$orului un -gomot nu prea tare $ar &ntr#un *el at&t $e evi$ent ori,il &n!&t Hans Castorp *!u o str&m,atura 'i &'i 3ol,a o!3ii &n $ire!"ia lui Joa!3im. Era *ara &n$oiala o tuse # tu'ea unui om1 &ns o tuse !are nu semna !u ni!i o alta au-ita $e Hans Castorp vreo$at $a. o tuse &n !ompara"ie !u !are ori!e alta tuse au-ita !&n$va *usese mrturia viguroasa a unei minunate snt"i # $e alt*el o tuse *ara !3e* 'i via"a !e nu se mani*esta prin -v&!mturi regulate !i suna asemenea unui meste!at m*iorator $e sla, &n terciul unei !escompuneri or*anice$ # 2a asta $e ai!i este un !a- grav. E un aristo!rat austria! 'tii. un ,r,at elegant ns!ut par!a pentru !lrie. 9i iat un$e a a0uns. Totu'i mai poate *a!e &n! plim,ri. 18 THOMAS MANN &n timp !e#'i !ontinuau $rumul Hans Castorp vor,i &n$elung $espre tu'ea !elui ns!ut pentru !lrie. # Tre,uie sa te g&n$e'ti spuse el !a n#am mai au-it p&n a!um nimi! asemntor !a este !eva !u totul nou pentru mine 'i !a e *ires! sa ma impresione-e. Exista at&lea soiuri $e tuse *ie us!ate *ie !u expe!tora"ie iar !ea !u expe!tora"ie se spune &n general ! este pre*era,ila 'i mai ,una $e!&t atun!i !&n$ te# apu!i sa latri &n *elul a!esta. &n tinere"ea mea a$aug el !&n$ aveam ang3ina urlam !a un lup 'i#mi a$u! aminte !a to"i erau *eri!i"i !&n$ &n!epeam sa expe!tore-. 2ar !el pu"in pentru mine o asemenea tuse &n! n#a existat1 ni!i m!ar nu mai este o tuse vie. Nu#i us!ata $ar ni!i nu po"i sa spui !a e !u expe!tora"ie iar !uv&ntul tuse nu i se mai potrive'te ni!i pe $eparte. Este &nto!mai !a 'i !um ai privi &n trupul omului sa !onsta"i !um

arata a'a !eva+ numai mo!irla 'i noroi... 4 2estul -ise Joa!3irn1 o au$ &n *ie!are -i 'i nu simt nevoia sa mi#o $es!rii. Insa Hans Castorp nu era &n stare sa trea! peste impresia !e i#o *!use tu'ea au-ita1 &l asigura $e mai multe ori !a literalmente ve$ea &n interiorul !elui ns!ut pentru !lrie iar !&n$ intrar &n restaurant o!3ii lui o,osi"i $e !ltorie aveau o s!lipire !am *e,rila. <a res&auran& Restaurantul era luminat elegant 'i pl!ut. <'e-at ime$iat &n $reapta 3olului &n *a"a saloanelor era $up !um &i expli!a Joa!3im *re!ventat mai ales $e oaspe"ii nou#sosi"i !are luau masa &n a*ara programului sau $e a!eia !are primeau vi-ite. 2ar mai erau aniversrile -ilelor $e na'tere 'i $e asemenea sr,torirea ple!rilor apropiate !a 'i re-ultatele *avora,ile ale !onsulturilor generale. &n restaurant se *!eau !&teo$ata !3e*uri &i mai spuse Joa!3im1 se servea !3iar 'i 'ampanie. 2ar a!um nu se a*la ai!i $e!it o singura vi-itatoare o *emeie t&nara $e vreo trei-e!i $e ani !are !itea o !arte *re$on&n$ &n a!ela'i timp 'i !are !io!nea mereu !u $egetul mi0lo!iu $e la m&na $reapta &n *a"a $e masa. C&n$ tinerii se a'e-ar *emeia &'i s!3im,a lo!ul &ntor!&n$u#le spatele. 7 *oarte retrasa &l expli!a Joa!3im &n 'oapta1 !&n$ ia masa are &ntot$eauna la ea o !arte. /e spune !a a !olin$at sanatoriile $e tu,er!u#lo'i &n! $e pe !&n$ era !opila 'i $e atun!i n#a mai trit &n lume. MUNTELE VRJIT 19 - n cazul aces&a" pe ln*a ea" &u nu e'ti $e!&t un ,iet $e,utant !u !ele !in!i luni ale tale 'i &n! vei mai *i !&n$ vei &mplini anul &i spuse Hans Castrop varului sau la !are Joa!3im se mul"umi sa ia lista $e ,u!ate ri$i!&n$ $in umeri &ntr#un *el pe !are nimeni nu i#l !unos!use alt$at. @!upaser o masa pe lo!ul !el mai ,ine plasat 'i mai pl!ut aproape $e *ereastra. /tteau l&nga storul gal,en#$es!3is *a"a# n *a" !u !3ipurile luminate $e a,a0urul ro'u al lmpii $e pe masa. Hans Castorp &'i &mpreuna m&inile proaspt splate 'i le *re!a una $e alta !u o sen-a"ie $e a'teptare pl!ut a'a !um pro!e$a $e *ie!are $ata !&n$ se a'e-a Ia masa 4 poate pentru ! strmo'ii lui &'i *!user rug!iunea &nainte $e#a m&n!a supa. &i servi o *ata $rgla' !u vo!e $e alto !3ipul ,u!alat ro!3ie neagr sor" al, 'i !u o !uloare extraor$inar $e sntoasa &n

o,ra0i 'i spre marea lui veselie Hans Castorp a*la !a ai!i !3elneri"ele se numeau 5*ete $e salon6. Coman$ar o sti!la $e ;ruau$#Larose pe !are Hans Castorp o $$u &napoi spre a *i &n!l-ita. M&n!area era ex!elenta. M&n!ar supa $e sparang3el ro'ii umplute *riptura !u $i*erite garnituri o pr0itura $eose,it $e gustoasa $i*erite ,r&n-eturi 'i *ru!te. Hans Castorp m&n!a mult $e'i po*ta $e m&n!are era mai mi!a $e!&t ar *i !re-ut. 2ar avea o,i!eiul sa man&n!e mult !3iar 'i atun!i !&n$ nu#i era *oame 4 $in respe!t pentru el &nsu'i. Joa!3im nu !insti prea mult m&n!arurile. &i spuse !a era satul $e ,u!tria asta *apt !are se petre!ea !u to"i ai!i sus 'i#'i *!user o,i!eiul sa &n0ure m&n!area1 !!i atun!i !&n$ te#ai instalat ai!i pentru ve'ni!ie 'i &n! !eva pe $easupra... &n s!3im, ,u vin !u pl!ere ,a !3iar !u o oare!are voluptate 'i o!olin$ !u gri0 expresii prea sentimentale mani*esta $e mai multe ori &n!&ntarea $e a avea pe !ineva !u !are s s!3im,e !&teva !uvinte spirituale. # 2a este minunat ! ai venit -ise el iar &n vo!ea lui $omoala se sim"ea emo"ia. Po" s#"i spun !a pentru mine este aproape un eveniment. In s*&r'it alt!eva o s!3im,are o sprtura &n a!easta monotonie ve'ni!a 'i nemrginita... # 2ar pentru voi timpul tre,uie sa trea! relativ repe$e spuse Hans Castorp. # Repe$e 'i &n!et !um vrei s#o iei rspunse Joa!3im. Vreau sa spun caJ &n genere nu tre!e !a ai!i nu exista ni!i timp ni!i via"a 4 nu. nu exista nimi! spuse el !ltin&n$ $in !ap 'i apu!a $in nou pa3arul. Hans Castorp ,u $e asemenea !u toate ! a!um *a"a &i ar$ea !a *o!ul. 2ar 20 THOMAS MANN trupul 'i#l sim"ea &n! &n*rigurat 'i &n toate mem,rele avea un *el $e nelini'te $eose,it $e pl!ut !are &ns( &n a!ela'i timp &l 'i &ngri0ora pu"in. Vor,ele se pre!ipitau lim,a i se &mpleti!ea $estul $e $es. $ar tre!ea peste toate astea !u un gest negli0ent al m&inii. 2e alt*el 'i Joa!3im era *oarte &nsu*le"it 'i !onvor,irea lor !ontinua li,er 'i &n !ea mai ,un $ispo-i"ie mai ales $up( !e t&nra *emeie !are *re$onase 'i !io!nise &n mas se ri$i! $eo$at 'i $ispru. &n timp !e m&n!au gesti!ulau !u *ur!uli"ele luau aere impuntoare 'i av&n$ &n! gurile pline r&$eau $$eau $in !ap ri$i!au $in umeri 'i nu apu!au s &ng3it ,ine ! iar'i &n!epeau s vor,eas!. Joa!3im voia sa a*le nout"i $e la Ham,urg 'i a$use vor,a $espre proie!tul $e regulari-are a

El,ei. 4 8ormi$a,il: spuse Hans Castorp. 8ormi$a,il pentru $e-voltarea naviga"iei noastre $e o valoare !e ni!i nu poate *i !al!ulat. Vom investi !in!i-e!i $e milioane suma !e repre-int $oar !3eltuielile ini"iale &ns!rise &n ,uget 'i po"i *i &n!re$in"at ! 'tim !u pre!i-ie !e *a!em. 2e alt*el !u toata importan"a !e#o a!or$a regulari-rii !ursului r&u#lui El,a Hans Castorp prsi ime$iat a!est su,ie!t $e $is!u"ie 'i#l ruga pe Joa!3im s#i vor,eas! $espre via"a !are se $u!ea 5ai!i sus6 !&t 'i $espre !ei interna"i &n sanatoriu la !are Joa!3im se gr,i sa rspun$ !!i er ,u!uros s(#'i u'ure-e su*letul s se $estinuias!. Pentru &n!eput varul sau &l sili s repete povestea !u !a$avrele !o,or&te pe p&rtia $e ,o, !eea !e *!u &n!re$in"&n$u#l &n! o $ata &n mo$ *ormal ! era a$evrul a$evrat. 2ar !um Hans Castorp se porni iar'i pe r&s r&se 'i el p(r&n$ ! se ,u!ur $in toat inima 'i istorisi tot *elul $e &nt&mpl(ri !arag3ioase !a s &ntre"in a!east ,una $ispo-i"ie. @ $oamna !are se numea $oamna /to3r 'i sttea la a!eea'i mas !u el o persoan $e altminteri $estul $e ,olnava so"ia unui mu-i!ant $in Cannstatt era $e o in!ultura nemai&nt&lnita. /punea 5$e-in*ixare6 !u un aer !&t se poate $e serios. <sistentului EroFoGsFi &i spunea 5*omulus6. 9i tre,uia s i le &ng3i"i pe toate *(ra m!ar s !lipe'ti. Ca pe $easupra mai era 'i !levetitoare !um s&nt $e alt*el mai to"i ai!i sus iar $espre o alt $oamna $oamna Iltis -i!ea !a poarta un 5sterilet6. # /terilet a'a spune re!unoa'te !a expresia e $e nepre"uit. 9i rsturna"i pe 0umtate pe spate spri0ini"i &n sptarele s!aunelor r&$eau at&t $e tare &n!&t trupurile le erau !uprinse $e tremur 'i pe am&n$oi aproape &n a!eea'i !lipa &i apu!a sug3i"ul. 2up a!eea Joa!3im se &ntrista g&n$in$u#se la soarta lui. MUNTELE VRJIT ,i 4 Ei noi stm a!um 'i r&$em -ise !u o *igur &n$urerat tresrin$ $in !&n$ &n !&n$ $in pri!ina sug3i"ului1 'i !u toate a!estea nu se poate preve$ea ni!i m!ar !u aproxima"ie !&n$ voi putea ple!a $e ai!i !!i atun!i !&n$ Ce3rens vor,e'te $e &n! o 0umtate $e n &'i *a!e !al!ulele !u -g&r!enie 'i tre,uie s( te a'tep"i la mai mult. Totu'i e !umplit spune 'i tu $a! nu#i trist pentru mine. &n mo$ normal ar *i tre,uit $e mult s( *iu &nrolat 'i luna viitoare s( m pre-int la examenul $e o*i"er. Iar eu uite t&n0es! ai!i !u termometrul &n gur &nregistre-

gre'elile a!estei in!ulte $oamne /to3r 'i#mi pier$ timpul. La v&rsta noastr un an a!olo 0os 0oa! un rol at&t $e mare a$u!e at&tea s!3im,ri 'i progrese in via"a. Pe !&n$ eu s&nt silit s( &n!remenes! ai!i !a &ntr#o ,ltoa! !u apa mur$ar 4 $( !a# ntr#o mla'tin !lo!it 'i !ompara"ia nu#i $elo! exagerata... 2ar !a rspuns la toate a!estea Hans Castorp nu gsi alt!eva $e!&t s &ntre,e $a! ai!i nu era posi,il s !oman$e o sti!la $e ,ere porter1 vrul su &l privi !u un aer pu"in !am mirat 'i o,serv ! era gata sa a$oarm a$i! la $rept vor,in$ aproape ! a$ormise. 4 2ar tu !3iar $ormi: spuse Joa!3im. Hai e timpul pentru am&n$oi s mergem la !ul!are. 4 2ar nu#i $elo! timpul -ise Hans Castorp !u lim,a &mpleti!it. Totu'i porni $up vrul su pu"in aple!at &nainte 'i !u pi!ioarele "epene !a un om !are &ntr#a$evr !a$e $e o,oseal apoi *!u un e*ort !&n$ &n 3olul &n! u'or luminat &l au-i pe Joa!3im spun&n$+ 4 Uite#l pe EroFoGsFi. Cre$ totu'i ! tre,uie s( te pre-int. 2o!torul EroFoGsFi sttea a'e-at &n plina lumin &n *a"a !minului unuia $intre saloane l&ng( u'a glisant 'i !itea -iarul. /e ri$i! &n pi!ioare !&n$ !ei $oi tineri se apropiar 'i Joa!3im lu&n$ o po-i"ie milit(reas!( &i spuse+ 4 &ng$ui"i#mi v rog $omnule $o!tor s vi#l pre-int pe varul meu Castorp $e la Ham,urg. <,ia a sosit. 2o!torul EroFoGsFi &l salut pe noul oaspete !u ,u!urie sin!er &ntr#un *el viguros 'i &m,(r,(t(tor !a 'i !um ar *i vrut s(#i $ea $e &n"eles ! ori!e sting3ereal era $e prisos 'i ! intre ei tre,uia s( $inuias! o $eplin &n!re$ere. <vea aproximativ trei-e!i 'i !in!i $e ani era lat &n umeri gras mult mai s!un$ $e!&t !ei $oi tineri !e stteau &n pi!ioare &n *a"a lui ast*el ! pentru a#i privi se ve$ea nevoit s(#'i lase pu"in !apul sPre spate $e-velin$u#'i !3ipul $e o extraor$inar paloare strve-ie aproape *os*ores!enta 'i mai a!!entuat $e strlu!irea &ntune!at a o!3ilor $e negrea" spr&n!enelor 'i a unei ,r,i $estul $e pline termi# 22 THOMAS MANN nt prin $oua v&r*uri un$e apruser !&teva *ire al,e. Purta un !ostum negru !am ve!3i la $ou r&n$uri panto*i negri !a ni'te san$ale !iorapi s!ur"i gro'i $e l&n !enu'ie 'i !ma' !u

guler moale r(s*r&nt !um Hans Castorp nu mai v-use p&n atun!i $e!&t la un *otogra* $in 2an-ig # !are &mprumuta &n*"i'rii $o!torului EroFoGsFi un aer $e artist. R&-&n$ $in toat inima ast*el ! $in"ii gal,eni i se ivir &n mi0lo!ul ,r,ii s!utur m&na t&n(rului 'i spuse !u vo!ea sa $e ,ariton !u un oare!are a!!ent strin u'or !&ntat+ 8i"i ,ine venit $omnule Castorp: 2ores! s v o,i'nui"i repe$e ai!i 'i sa v sim"i"i ,ine &n mi0lo!ul nostru. Veni"i la noi !a pa!ient $a! &mi &ng$ui"i s v pun a!easta &ntre,are7 Era $e#a $reptul emo"ionant s po"i urmri e*orturile !e le *!ea Hans Castorp !a s se arate politi!os 'i s &nving somnolen"a. Er ne!0it !a se &nt&mplase s *ie &ntr#o stare at&t $e proast 'i !u *irea ,nuitoare a tinerilor !re$ea ! simte &n r&sul 'i atitu$inea 0ovial a asistentului semnele unei -e*lemeli &ng$uitoare. Rspunse vor,in$ $espre !ele trei sptm&ni ale lui *!u alu-ie $e asemenea la examenul su 'i a$uga ! slav 2omnului era per*e!t sntos. 4 <$evrat7 &ntre, $o!torul EroFoGsFi repe-in$ pie-i' !apul &nainte !a 'i !um l#r *i luat peste pi!ior 'i -&m,etul i se a!!entua. 2ar &n !a-ul a!esta s&nte"i un *enomen vre$ni! &ntru totul $e a *i stu$iat: a$ug el. C!i n#am &nt&lnit ni!io$at un om !omplet sntos. 9i !e examen a"i $(t $a! &mi &ng$ui"i s v &ntre,7 Sn& in*iner" !omnule !oc&or rspunse Hans Castorp !u o $emnitate s*ioas. Ah$ in*iner+ 0(cu !oc&orul ?ro@oAs@i -i o clip( zm)e&ul i !isp(ru" pierzn!" n&r-o Oarecare m(sur(" !in 4i*oare -i )un(4oin2($ As&(-i s&ra-nic$ /i prin urmare" aici n-o s( a4e2i ne4oie !e nici un 0el !e &ra&amen& me!ical" nici !e or!in 0izic" nici !e or!in su0le&esc. 4 Nu 'i va mul"umes! $e mii $e ori spuse Hans Castorp !are era gata sa *a! un ps &n$rt. In a!easta !lip r&sul $o!torului EroFoGsFi i-,u!ni iar'i ,iruitor 'i &n vreme !e s!utura mna &n3rului" spuse cu 4oce &are: 4 Ei ,ine $omnule Castorp $ormi"i *r gri0 !u $eplina !on'tiin" a snt"ii $umneavoastr per*e!te: /omn u'or 'i la reve$ere: Cu a!easta !onsi$er !(#'i luase rmas ,un $e la !ei $oi tineri 'i se rea'e- s(#'i !iteas! -iarul. MUNTELE VRJIT 23 La as!ensor nu mai era nimeni $e servi!iu ast*el !a ur!ar pe 0os t!u"i 'i u'or tul,ura"i $e &nt&lnirea !u $o!torul EroFoGsFi.

Joa!3im &l &nso"i pe Hans Castorp p&n( la numrul trei-e!i 'i patru un$e '!3iopul nu uitase s( lase ,aga0ele noului sosit 'i mai sporovir &n!( vreun s*ert $e ora &n vreme !e Hans Castorp &'i $espa!3eta len0eria $e noapte 'i o,ie!tele $e toaleta *um&n$ o "igara groasa $e ,una !alitate. 2ar $e $ata a!easta o,serv !a nu mai simte gustul "igrii !eea !e i se p(ru !iu$at 'i $estul $e neo,i'nuit. # /e ve$e ! e !ineva -ise el iar &n timp !e vor,ea $$ea a*ara *umul pe !are#l inspirase. E $e o paloare $e !ear. 2ar &n!l"mintea lui re!unoa'te e o oroare. 9osete $e l&n gri 'i apoi san$alele alea. 2ar spune. &n $e*initiv !re-i ! p&n( la urm s#a sim"it 0ignit7 # E $estul $e sus!epti,il re!unos!u Joa!3im. N#ar *i tre,uit sa re*u-i at&t $e ,rus! tratamentele me$i!ale sau m!ar pe !ele su*lete'ti. Nu prea &i pla!e s( te sustragi $e la asta. Ni!i eu nu m( prea ,u!ur $e o *avoare $eose,it $in partea lui $eoare!e nu i#am *!ut $estule mrturisiri. Totu'i $in !&n$ &n !&n$ &i povestes! !&te un vis !a s ai, !eva $e $ise!at. - Brin urmare" l-am cam #i*ni&" zise Hans 6as&orp cu un aer plic&isit !!i era nemul"umit $e sine pentru !a putuse 0igni pe !ineva 'i &n a!ela'i timp o,oseala pusese st(p&nire pe el !u o 'i mai mare putere. # Noapte ,un spuse. Pi! $e somn. # @ s vin la opt s te iau pentru mi!ul $e0un -ise Joa!3im 'i ple!a. Hans Castorp nu#'i *!u $e!&t o sumar toaleta $e noapte. /omnul &l !ople'i $e !um stinsese mi!a lampa $e pe noptiera $ar mai tresri o $at amintin$u#'i !a alaltieri murise !ineva &n patul lui. 5Nu se &nt&mpl *r &n$oial pentru prima oara6 &'i -ise &n g&n$ !a 'i !um putea gsi &n asta !eva !a sa#l lini'teas!. 5&n $e*initiv e un pat $e moarte un pat $e moarte !u totul o,i'nuit6 'i a$ormi. 2ar a,ia a$ormi ! 'i &n!epu s( vise-e 'i visa aproape *r &ntrerupere p&n a $oua -i $iminea"a. &l v-u mai ales pe Joa!3im Biemssen &ntr#o po-i"ie !iu$at $e str&m, !o,or&n$ &ntr#un ,o, pe un $rum pie-i'. Era $e o paloare tot at&t $e *os*ores!ent !a 'i $o!torul EroFoGsFi iar &n *a" sttea 'i !on$u!ea !el ns!ut pentru !(larie av&n$ o &n*"i'are nespus $e tul,ure !a unul pe !are nu#l v-use !i $oar &l au-ise tu'in$. 6Ne las !omplet nepstori 4 pe noi ai!i sus6 -i!ea Joa!3im $in po-i"ia lui str&m,a apoi ramase numai el !!i !al(re"ul !are tu'ea &ntr#un tel at&t $e &nsp(im&ntator $e *le'!it $ispruse.

A&unci" Hans 6as&orp ,9 THOMAS MANN &n!epu sa pl&nga &n 3o3ote 'i pri!epu ! tre,uie s alerge la *arma!ie sa !umpere !rema $e ,r,ierit. 2ar $oamna Iltis !u ,otul as!u"it i se pusese &n !ale 'i "inea &n m&na !eva !are *ara &n$oiala tre,uie !a era 5ster#iletul6 ei $ar !are nu era alt!eva $e!&t o ma'ina $e ,r,ierit. <tun!i Hans Castorp &n!epu iar'i sa ri$a 'i &n *elul a!esta *u -v&rlit $intr#o stare su*leteas!a &n alta p&na !&n$ -orile se ivir &n$rtul u'ii &ntre$es!3ise $e la ,al!on 'i#l tre-ir. II 2espre !ristelni"a 'i !ele $ou &n*"i'ri ale ,uni!ului Hans Castorp nu pstrase $e!&t amintiri pali$e $espre !asa printeas! propriu#-is1 a,ia $a!a avea $reptul sa spun !a#'i !unos!use tatl 'i mama. Muriser la s!urt interval unul $up altul &ntre al !in!ilea 'i al 'aptelea an al vie"ii sale m(i &nt&i mama &ntr#un !3ip !u totul nea'teptat &n a0unul unei na'teri $e o o,turare a vaselor !a urmare a in*lama"iei venelor a$i! $e o em,olie !um spunea $o!torul Hei$eFin$ 'i !are#i parali-ase inima &ntr#o !lip 4 &n vreme !e r&$ea st&n$ &n pat &n!&t s#ar *i putut spune ! $e at&ta r&s !-use pe spate pe !&n$ &n realitate ea murise. Lui Hans Hermann Castorp tatl nu i#a venit $elo! u'or s pri!eap a!east &nt&mplre 'i sa trea! peste ea !!i nutrea &n a$&n#!ul su*letului o mare a*e!"iune pentru so"ie 'i $e alt*el ni!i el nu era prea viguros. 2e atun!i mintea i se tul,urase 'i $evenise !am sra! !u $u3ul1 $in pri!ina toropelii !omise gre'eli &n a*a!eri !e *a!ura !a *irma 5Castorp > *iul6 s su*ere pagu,e sim"itoare1 iar &n a $oua primvara $up moartea so"iei se &m,olnvi $e o pneumonie &n timpul unei inspe!"ii la antrepo-itele ,&ntuite $e v&nturile portului 'i !um inima &i era -$run!inat nu putu sa suporte *e,ra prea mare ast*el !a muri $up !in!i -ile !u toate &ngri0irile !e i le $$use $o!torul Hei$eFin$ 'i porni sa#'i &nt&lneas! so"ia !on$us $e un impo-ant alai $e !on!et"eni p&na Ia !avoul *amiliei Castorp !e avea &n !imitirul /*&nta E!aterina o po-i"ie *oarte *rumoasa !u ve$ere spre ;r$ina Cotani!. Tatl su senatorul &i supravie"ui !e#i $rept $ar pu"ina vreme iar a!est s!urt rstimp p&n( la moartea ,uni!ului # $e al:*el a!esta se stinse Cot $e o pneumonie &ns $up lupte mari 'i !3inuri !!i Hans Loren- Lastorp spre $eose,ire $e *iul sau era o *ire greu $e $o,or&t 'i puterni!

,; THOMAS MANN &nr$!inata &n via"a 4 $e!i a!est s!urt rstimp a$i! numai un an 'i 0umtate Hans Castorp &l petre!u &n !asa ,uni!ului !onstruita &n stilul !lasi! $in nor$ pe un lo! strimt la &n!eputul se!olului tre!ut o !as pe esplana$a vopsita &ntr#o !uloare spl!ita !u intrarea &n!a$rata $e 0umt"i $e !oloane 'i a'e-ate !3iar la mi0lo!ul parterului &nl"at pe !in!i trepte !u $oua eta0e &n a*ara $e me-anin ale !rui *erestre !o,orau p&na la $u'umele 'i erau prev-ute !u gratii $e *ier. <i!i nu se a*lau $e!&t o$ile $e primire in!lusiv su*rageria luminoas ornamentat !u stu! av&n$ trei *erestre a!operite !u per$ele $e !uloarea vinului ro'u !e $$eau spre gr$ini"a $in spate 'i un$e &n a!ele optspre-e!e luni ,uni!ul 'i nepotul luaser masa &mpreuna &n *ie!are -i !tre orele patru servi"i $e ,atr&nul 8iete !are purta !er!ei nasturi $e argint la *ra! 'i a!eea'i lavaliera $e ,atist !a 'i stap&nul !asei va$in$u#se *oarte asemntor !u a!esta as!un-&n$u#'i !a 'i el ,r,ia rasa &n lava# liera $e ,atist 'i pe !are ,uni!ul &l tutuia vor,in$u#i &n $iale!t1 $ar nu &n gluma 4 !!i n#avea ni!i o &n!lina"ie !tre umor 4 !i *oarte *ires! &ntru!&t a'a o,i'nuia sa vor,eas! el !u oamenii $in popor !u lu!rtorii $e la antrepo-ite *a!torii po'tali ,ir0arii 'i servitorii. Hans Castorp &l as!ulta !u pl!ere $ar 'i pe 8iete &l as!ulta !u mult pl!ere !um rspun$ea &n $iale!t &n timp !e servea aple!&n$u#se spre stap&nul sau s(#i vor,eas! la ure!3ea $reapta !u !are senatorul au-ea mult mai ,ine $e!&t !u st&nga. Catr&nul &n"elegea $$ea $in !ap 'i !ontinua sa man&n!e st&n$ *oarte $rept &ntre sptarul &nalt al s!aunului $e ma3on 'i masa aple!at pu"in spre *ar*urie &n timp !e nepotul &n *a"a lui urmarea !u aten"ie *ara sa#'i $ea Insa seama gesturile s!urte 'i !utate !u !are *rumoasele m&ini al,e sla,e 'i ,atr&ne ale ,uni!ului !u ung3iile lungi 'i ,om,ate 'i !u inelul !u sigiliu ver$e la arttorul $rept aran0au pe v&r*ul *ur!uli"ei o ,u!"i!a $e !arne pu"ine legume 'i !arto*i !a apoi s#o $u!a la gura. Hans Castorp se uita la propriile sale m&ini nem$em&na#ti!e 'i sim"ea pre*igurat posi,ilitatea $e#a m&nui &ntr#o -i !u"itul 'i *ur# !uli"a tot a'a !a 'i ,uni!ul sau. @ alta &ntre,are era a!eea $e#a 'ti $a!a va reu'i vreo$at sa# 'i &n*'oare ,r,ia !u o lavalier asemntoare a!eleia !are umplea $es!3i-tura larga a !iu$atului guler ale !rui v&r*uri as!u"ite atingeau o,ra0ii ,uni!ului. C!i pentru a a0unge ai!i tre,uia sa *ii tot at&t $e ,atr&n !a 'i el &ntru!&t ast-i nimeni &n

a*ara $e ,uni! 'i $e ,atr&nul sau 8iete nu mai purta asemenea gulere 'i lavaliere. 9i era p!at !!i mi!ului Hans Castorp &i pl!ea nespus $e mult sa priveas! ,r,ia ,unicului spri#ini&a pe no!ul MUNTELE VRJIT 27 *rumos $e un al, ima!ulat1 !3iar mai t&r-iu !&n$ !res!use &i *!ea pl!ere sa#'i a$u! aminte $e ea1 $inuia &n a!easta !eva !u !are era $e a!or$ $in a$&n!ul su*letului. 2up !e isprveau $e m&n!at 'i#'i rsu!eau 'ervetele tre!&n$u#le prin inelele $e argint o o,liga"ie pe !are pe vremea a!eea Hans Castorp o &n$eplinea !u oare!are greutate $eoare!e 'ervetele erau mari !a ni'te *e"e $e masa senatorul se ri$i!a $e pe s!aunul pe !are 8iete i#l trgea &n$rt 'i !u pa'i a,ia au-i"i se $u!ea &n 5!a,inet6 sa#'i ia o "igar $e *oi1 !&teo$ata &l &ntovr'ea 'i nepotul. <!est 5!a,inet6 &'i $atora existen"a *aptului ! su*rageria o!upa &ntreaga l"ime a !asei 'i avea trei *erestre ast*el &n!&t nu mai rmsese $estul lo! pentru trei saloane !um este o,i!eiul la !asele !onstruite &n a!est stil !i numai pentru $oua $intre !are unul perpen$i!ular pe su*ragerie !u o singur *ereastr spre stra$a ar *i *ost $e o lungime $ispropor"ionata. 2e a!eea se tiase !am un s*ert $in lungime a$i! to!mai 5!a,inetul6 un spa"iu &ngust pe 0umtate &ntune!os primin$ lumina printr#un o,erli3t 'i mo,ilat $oar !u !&teva lu!ruri+ o eta0era pe !are se a*la !utia !u "igri $e *oi ale senatorului o masa pentru 0o! al !rei sertar !on"inea o,ie!te ispititoare+ !r"i $e G3ist *ise un mi! a,a! pentru &nsemnat pun!tele o t,li"a !u ,u!"i $e !ret port"igarete $in !arton 'i multe altele1 &n s*&r'it &ntr#un !ol" o vitrina &n stil ro!o!o $in lemn $e palisan$ru !u geamuri &n$rtul !rora erau &ntinse per$ele $e mtase gal,en. 4 Cuni!ule spunea mi!ul Hans Castorp o$at a0uns &n !a,inet &n timp !e se &nl"a &n v&r*ul pi!ioarelor !a sa se apropie $e ure!3ea ,atr&#nului arata#mi te rog !ristelni"a. Iar ,uni!ul &'i ri$i!a pulpanele re$ingotei lungi 'i moi s!otea legtura $e !3ei $in ,u-unar $up !are $es!3i$ea vitrina $in interiorul !reia ie'ea &n &nt&mpinarea ,iatului o mireasma pl!uta 'i !iu$ata. /e pstrau a!olo tot *elul $e lu!ruri ne*olositoare 'i !u at&t mai atrgtoare+ o pere!3e $e s*e'ni!e rsu!ite $in argint un ,arometru spart !u *igurinele s!ulptate &n lemn un al,um !u $ag3erotipuri o la$i"a $e !e$ru pentru li!3ior un tur! mititel aspru la pipit su, !ostumul $e mtase

multi!olora !u o ma'inrie $e !easorni! &n trup $atorita !reia alt$at mergea pe masa $ar !are nu mai *un!"iona $e multa vreme un prototip Ke !ora,ie 'i &n *un$ $e tot !3iar o !ursa pentru 'oare!i. Catr&nul lua msa $e pe ra*tul $in mi0lo! o !upa rotun$a $e argint *oarte patinat a9e-at( pe o *ar*urie tot $e argint 'i r&n$ pe r&n$ le arata ,iatului 28 THOMAS MANN &nv&rtin$u#le mereu 'i &nso"in$u#le !u expli!a"ii pe !are le mai $$use a$esea. La &n!eput !upa 'i *ar*uria nu *!user parte $in a!ela'i servi!iu *apt $e !are &"i puteai $a seama $e'i ,uni!ul "inea s i#o spun tot mereu mi!u"ului1 $ar a$uga ,uni!ul au *ost reunite prin &ntre,uin"are $e aproape o suta $e ani a$i! $up !e *usese !umprata !upa. Era *rumoasa $e *orm simpl 'i no,ila purt&n$ pe!etea gustului sever $e la &n!eputul se!olului tre!ut. Nete$ 'i masiva se spri0inea pe un pi!ior rotun$ *iin$ aurit pe $inuntru1 $ar vremea nu lsase $in aur $e!&t o pali$ li!rire. <vea !a singur po$oa,a o !ununa $e tran$a*iri 'i $e *run-e -im"ate !are *!ea &n!on0urul ,u-ei superioare. Cit prive'te *ar*uria pe ea se putea !iti v&rsta#i mult mai mare. 5LMNO6 in$i!au !i*rele 'i tot *elul $e gravuri !iu$ate &n!a$rau a!est numr lu!rat &n maniera 5mo$erna6 $e o$inioar voit sau ar,itrar ,om,asti!a !u pa0ure 'i ara,es!uri 0umtate stele 'i 0umtate *lori. &ns pe $osul *ar*uriei erau gravate !u litere as!u"ite numele !apilor $e *amilie !are $e#a lungul timpului *useser posesorii o,ie!tului1 erau &n! $e pe atun!i &n numr $e 'apte *ie!are !u anul &n !are transmisese mo'tenirea iar ,(tr&nul i le arta nepotului unul $up altul !u v&r*ul arttorului &mpo$o,it !u inel. Numele tatlui sau era printre ei !a 'i numele ,uni!ului 'i al str,uni!ului. 2up !are pre*ixul 5stra6 se $u,la se tripla se !va$rupla &n gura povestitorului iar ,iatul as!ulta !u !apul ple!at &ntr#o parte !u o!3ii g&n$itori1 sau $istrat#vis(tori 'i *i!'i 'i !u gura !on!entrat#som#noroasa pomelni!ul $e stra#str#stra#str 4 a!est glas &ntune!at venit par!a $in morm&nt glas al vremurilor $e mult apuse !are mrturisea !u toate a!estea legtura &ntre"inut !u!erni! &ntre pre-ent propria sa via"a 'i a!este lu!ruri a$&n! &ngropate 'i !are avea un e*e!t !u totul $eose,it asupra lui1 a$i! &nto!mai !eea !e i se oglin$ea pe *a". <u-in$ a!est glas i se prea ! respir un aer mu!e$#re!e aerul ,iseri!ii /*&nta E!aterina sau al !riptei <r3ang3elului Mi3ail1 avea impresia ! simte a$ierea

lo!urilor !e te &n$eamn la o anumit "inuta respe!tuoas 'i pl!ut !u plria &n m&na &n v&r*ul pi!ioarelor1 mai !re$ea $e asemenea ! au$e t!erea &n$eprtat 'i o!rotita a a!elor lo!uri pline $e e!ouri sonore1 sentimente !u!erni!e se &m,inau !u sunetul vor,elor &n,u'ite !u g&n$urile $espre moarte 'i povestirea as!ultata 'i !u toate a!estea i se preau ,iatului &ntru!&tva ,ine*!toare ,a era !3iar posi,il ! $orea s va$ !ristelni"a mai ales $in $ragoste pentru a!este pre*ixe spre a le mai putea au-i 'i repeta. MUNTELE VRJIT ,9 <poi ,uni!ul a'e-a !upa pe *ar*urie 'i &i arata !opilului !avitatea nete$ 'i pali$#aurit !are s!&nteia &n lumina venita prin o,erli3t. # &n !ur&n$ se vor &mplini opt ani spunea el $e !&n$ te#am "inut $easupra#i 'i $e !&n$ apa !u !are#ai *ost ,ote-at a !urs ai!i &nuntru... Lassen epitropul $e la /*&ntul Ia!o, este a!ela !are a turnat#o &n !u'ul rn&inii ,unului pastor Cugen3agen 'i $e a!olo s#a revrsat pe !re'tetul tu preling&n$u#se &n a!east *ar*urie. <m avut &ns gri0 s &n!l-es! apa !a sa nu te sperii 'i ' nu pl&ngi !eea !e &n a$evr nu s#a &nt&mplat !!i "ipase'i &nainte at&t $e tare &n!&t lui Cugen3agen i#a *ost *oarte greu s# 'i "in pre$i!a $ar ai t!ut !&n$ te#a atins apa 'i trag n$e0$e !a s#a &nt&mplat ast*el $in respe!t pentru s*&ntul ,ote-. 9i s#ar *i &mplinit -ilele a!estea patru-e!i $e ani $e !&n$ rposatul tau tata a primit ,ote-ul 'i $e !&n$ apa a !urs $e pe !apul Iui tot ai!i &nlauntru. <i!i a avut lo! evenimentul &n a!east !asa !asa lui printeas!. &n salonul $e alturi &n *a"a *erestrei $e la mi0lo! 'i ,tr&nul pastor HeseFiel a *ost a!ela !are a o*i!iat ,ote-ul a!ela'i pe !are t&nr pe atun!i *ran!e-ii au *ost !&t pe !e sa#P &mpu'te *iin$! a pre$i!at &mpotriva t&l3anilor lor 'i a !ontri,u"iilor $e r-,oi 4 &ns 'i el se a*l a!um la 2umne-eu $e mult mult vreme. Iar &n urma !u 'apte-e!i 'i !in!i $e ani !3iar 'i pe mine &nsumi m#au ,ote-at tot &n a!ela'i salon 'i mi# au "inut !apul $easupra a!eluia'i vas &nto!mai !um st ai!i a'e-at &n *ar*urie iar pastorul a rostit a!elea'i !uvinte !a pentru tine 'i tatl tu 'i apa limpe$e 'i !l$u" s#a prelins &n a!ela'i *el $e pe prul meu %ni!i atun!i nu aveam pe !ap mai mult $e!&t ast-i) &n a!east !up aurit. Copilul ri$i!a privirea spre *a"a &ngusta a ,uni!ului aple!ata $easupra !ristelni"ei a'a !um se &nt&mplase 'i &n a!el !eas $isprut $e mult $espre !are#i povestea &n !lipa a!eea 'i

mereu punea stap&nire pe el un sim"(m&nt !iu$at !e#l mai &n!er!ase !are "inea pe 0umtate $e vis 'i pe 0umtate $e o sen-a"ie &n*ri!o'toare $e o nemi'!are mi'!toare $e o &n!remenire#s!3im,are $e o primenire 'i monotonie !e#"i $au ame"eala 4 un sim"(m&nt !e#l mai avusese 'i &n alte &mpre0urri 'i a !rui re&ntoar!ere o a'tepta 'i#o $orea+ "inea &n parte 'i pentru a!est sim"(m&nt sa i se arate o,ie!tul $e *amilie mi'!tor 'i nemi'!tor &n a!ela'i timp. C&n$ mai t&r-iu t&nrul se examina pe sine gsi ! imaginea ,uni!ului se &ntiprise &n el !u o a$&n!ime mai luminoas 'i mai semni*i!ativ $e!&t a!eea a prin"ilor si1 *apt !are "inea poate $e o simpatie 'i $e o a*initate su*leteas!a !u totul $eose,it !!i nepotul semna !u ,uni!ul 1 !&t este &n stare s semene un "&ngu tran$a*iriu !u un septuagenar II 30 THOMAS MANN pali$ 'i "eapn. 8aptul a!esta &ns avea importan" pentru ,atr&nul !are *usese &n *amilie o 0i*ura carac&eris&ica" o personali&a&e pi&oreasca$ La $rept vor,in$ *elul $e#a *i 'i $e a g&n$i al lui Hans LorenCastorp *usese $ep'it $e timp !u mult &nainte $e moartea sa. &'i petre!use via"a &ntr#o !re$in" pro*un$ !re'tina !a mem,ru al ,iseri!ii re*ormate !u ve$eri stra'ni! $e tra$i"ionale preo!upat s restr&ng !er!ul so!iet"ii aristo!rati!e $estoini!a s !on$u! $e par! ar *i trit &n se!olul al QlV#lea atun!i !&n$ me'te'ugarii tre!&n$ peste re-isten"a &n!p"&nata a patri!ienilor &n$rgosti"i $e ve!3ile lor li,ert"i &n!epuser s !u!ereas! lo!uri 'i voturi &n !onsiliul or'enes! 'i era greu $e !&'tigat pentru tot !e era noutate. <!tivitatea sa a !oin!is !u $e!enii $e av&nturi violente 'i *elurite rsturnri $e!enii $e progrese &n mar'uri silite !are !eruser sa!ri*i!ii 'i ris!uri &n via"a pu,li!. 2ar numai 2umne-eu 'tie !a nu $atorit ,(tr&nului Cstorp spiritul timpurilor noi a !unos!ut uria'ele 'i strlu!itoarele sale ,iruin"e. 8iin$! ,atr&nul *!use mai mult !a- $e $atinele printe'ti 'i $e ve!3ile institu"ii $e!&t $e &n$r-ne"ele lu!rri $e lrgire a portului 'i alte *an*arona$e 'i nelegiuiri legate $e un ora' mare *r&nase 'i potolise pretutin$eni un$e putuse 'i $a!a ar *i *ost as!ultat a$ministra"ia ar *i *ost 'i &n -ilele noastre o i$il $e mo$ ve!3e la *el !um se petre!eau lu!rurile 'i &n propriul sau ,irou. <st*el se &n*"i'ase ,atr&nul &n o!3ii !on!et"enilor sai !&t a

trit 'i &n! multa vreme $up a!eea iar mi!ul Hans Castorp !u toate ! nu pri!epea nimi! $in tre,urile o,'te'ti *!ea !u o!3ii si $e !opil !u privirea lini'tit aproape a!elea'i o,serva"ii 4 o,serva"ii *r !uvinte 'i prin urmare ne!riti!e $ar pline $e via"a !are &n! mult timp $up a!eea &'i pstrar !a o imagine a amintirii !on'tiente !ara!terul lor a*irmativ ostil vor,elor 'i $ise!"iilor. 2up !um am mai spus era &n 0o! simpatia a!ea a*e!"iune 'i a*initate intima !e sare a$esea !&te o genera"ie. Copiii 'i nepo"ii prives! !a sa a$mire 'i a$mir !a s &nve"e 'i s $esv&r'eas!a !eea !e se a*la pre*igurat &n ei $atorit ere$it"ii. /enatorul Castorp era us!"iv 'i $e'irat. <nii &i &n!ovoiaser spinarea 'i g&tul $ar el se silea sa#'i &n$repte &ng3e,o'area !a-nin$u#se s se "in $rept iar $in a!east !au- gura ale !rei ,u-e nu se mai spri0ineau pe $in"i !i numai pe gingii %!!i nu#'i punea prote-a $e!&t la mas) se !ontra!ta &n 0os la !ol"uri !u o $emnitate sus"inut !u greutate 'i poate to!mai $e ai!i provenea o $ata !u gri0a $e#a &n*r&nge un &n!eput $e tremurare a !apului atitu$inea "eapn 'i aspr !&t 'i &n*un# MUNTELE VRJIT 81 $area ,r,iei &n guler !are &l &n!&ntau at&t $e mult pe mi!u"ul Hans 6as&orp$ &i era $raga ta,a!3era 4 se *olosea $e o ta,a!3era lunguia" $e ,aga &n!rustat !u aur 4 'i &ntre,uin"a ,atiste ro'ii ale !ror !ol"uri at&rnau !&teo$ata $in ,u-unarul $e la spate al re$ingotei. Cu toate !a era o sl,i!iune oare!um vre$ni!a sa st&rneas! r&sul ea aprea mai ales !a &ng$uin"a *!uta ,(tr&ne"ii !a o negli0en"a pe !are v&rsta &naintata 'i#o poate &ng$ui *ie !u ,una 'tiin"a 'i &ntr#un *el vesel *ie !u o in!on# 'tien"a !e impunea respe!t1 'i ori!um ar *i *ost era singura sl,i!iune !e#o o,servase vreo$at perspi!a!itatea !opilreas!a a privirii lui Hans Castorp &n "inuta ,uni!ului sau. 2ar at&t pentru !opilul $e 'apte ani !&t 'i mai t&r-iu &n amintirea a$ultului &n*"i'area $e toate -ilele a septuagenarului nu era !ea a$evrata 'i reala. &n a$evrata sa realitate $a!a se poate spune a'a era mai $i*erit mult mai *rumos 'i mai $emn $e!&t $e o,i!ei # a$i! a'a !um aprea &ntr#un ta,lou un portret $e mrime naturala !e sttuse at&rnat multa vreme &n !amera $e lo!uit a prin"ilor !opilului 'i !are ple!ase $up a!eea &mpreuna !u mi!u"ul Hans Castorp s se statorni!eas! $e*initiv &n !asa

$e pe esplana$a *iin$ a'e-at &n salon $easupra !anapelei mari $e mtase ro'ie. &l &n*"i'a pe Hans Loren- Castorp purt&n$ !ostumul o*i!ial $e senator al ora'ului # &n a!ea sever $ar 'i !uvioasa 3aina ,urg3e-a a unui se!ol $isprut !are asigurase $e#a lungul vremii o !omuniune solemn 'i !ute-toare toto$at 'i pe !are o pstrase pentru o!a-iile o*i!iale pentru a !ontopi &n a!est mo$ !eremonios tre!utul !u pre-entul 'i pre-entul !u tre!utul 'i a a$everi ast*el trini!ia venera,ilei sale semnaturi !omer!iale. &n ta,lou senatorul Castorp aprea &n &ntregime postat pe o po$ina ro'ieti!a &n perspe!tiva unor !oloane 'i ogive. /ttea !u ,r,ia aple!ata !u !ol"urile gurii u'or lsate &n 0os !u o!3ii al,a'tri 9i pungile $e su, o!3i mrite 'i $in a!easta !au-a !u privirea pe g&n$uri pier$uta &n $eprtare purt&n$ o tuni!a neagra mai lunga $e genun!3i 'i !are $es!3isa &n *a"a las sa se va$ pe margini 'i tivuri o ,an$ lata $e ,lana. 2in m&ne!ile s!urte p&na la !oate ,u*ante 'i tivite la *el ie'eau ni'te m&ne!i mai &nguste 'i lungi $intr#o sto* o,i'nuita iar man'etele $e $antela a!opereau m&inile p&na la &n!3eietura $egetelor. 6ulpele su,"iri aveau !iorapi $e mtase neagra iar &n pi!ioare purta Panto*i !u !atarame $e argint. 2ar &n 0urul g&tului avea !olere&a scro)i&a S1 plisat( aple!ata &n *a"a 'i ri$i!ata &n pr"i $e su, !are mai !o,ora 'i A 32 THOMAS MANN un 0a,ou $e ,atist $e asemenea plisat. /u, ,ra" "inea strve!3ea plrie !u ,orurile largi a !rei !alota se &ngusta spre partea $e sus. 7ra un portret ex!elent plsmuit $e un artist !ele,ru *!ut !u gust &n stilul ve!3ilor mae'tri spre !are &n!lina su,ie!tul iar &n spe!tator tre-ea tot *elul $e imagini 3ispano#olan$e-o# me$ievale. Mi!ul Hans Castorp &l !ontemplase a$esea *r &n$oiala ! nu !u pri!epere artisti!a totu'i !u o oare!are &n"elegere ptrun-toare $e un or$in mai general1 'i !u toate !a pe ,uni! nu#l v-use a'a !um &l &n*"i'a ta,loul $e!&t o sin# gur $ata 'i pentru *oarte pu"in timp !u prile0ul sosirii sale &ntr# o pro!esiune la primrie nu se putea opri $up !um am mai spus $e a !onsi$era portretul !a o &n*"i'are a$evrat 'i *i$el ,tr&nului &n vreme !e &n ,uni!ul $e toate -ilele nu ve$ea $e!&t un ,uni! interimar o &mpletire st&nga!e $e &nsu'iri ne$es(v&r'ite. 8iin$! !eea !e &n aspe!tul su o,i'nuit era

!iu$at 'i ,ttor la o!3i 'i "inea poate $e a!easta &mpletire ne$esav&r'ita 'i oare!um st&nga!e erau $e *apt urme 'i in$i!ii ale *pturii sale pure 'i a$evrate. 2e pil$a gulerul mare 'i lavaliera &nalta 'i al,a erau $emo$ate $ar era imposi,il sa apli!i a!est epitet minunatului guler spaniol $in ta,lou la !are ele *!eau $oar alu-ie. 9i era la *el 'i !u 0o,enul !u ,orul &n$oit &ntr#un *el neo,i'nuit pe !are ,uni!ul &l purta pe stra$a 'i !ruia &i !orespun$ea &ntr#o realitate superioara plria mare $e *etru $in portret1 tot ast*el 'i !u poalele lungi le re$ingotei !u pliuri a !rei imagine originara 'i esen"iala r(m&ne &n o!3ii mi!ului Hans Cstorp tuni! ,ro$at 'i tivit !u ,lan. 2e a!eea &n!uviin" $in toata inima !a ,uni!ul sa se &n*"i'e-e &n autenti!itatea 'i per*e!"iunea sa somptuoas &n -iua !&n$ tre,ui sa#'i ia rmas ,un $e la el. /!ena se petre!ea &n salon &n a!ela'i salon &n !are au luat masa at&t $e $es unul &n *a"a !eluilalt1 a!um &ns Hans Loren- Castorp era &ntins &n !o'!iug pe !ata*al! &n mi0lo!ul !oroanelor re-emate 'i rasp&n$ite $e 0ur#&mpre0ur. Luptase !ontr pneumoniei luptase mult vreme 'i !u &nver'unare $e'i $$use impresia !a &n sinea lui nu se a!omo$ase $e!&t $estul $e greu !u via"a vremurilor a!tuale 'i iat#l !a sttea &ntins pe !ata*al! *ara sa po"i 'ti ,ine $a! era un &nvingtor sau un &nvins $ar &n ori!e !a- !u o &n*"i'are !&t se poate $e lini'tit 'i *oarte s!3im,at !u nasul mai as!u"it *iin$! avusese $e luptat !u ,oala at&ta vreme !u partea in*erioara a trupului a!operit $e un !ovor pe !are erau !&teva *run-e $e palmier 'i !u !apul spri0init pe perne $e mtase ast*el &n!&t ,r,ia i se o$i3nea *rumos &n rs!roiala $in *a"a a !oleretei !e *!ea parte $in straiele *estive1 iar &ntre m&inile pe 0umtate a!operite $e M%NT7<7 DEFJGT 33 $antela a'e-ate &n a'a *el &n!&t imitau o atitu$ine *ireas!a 'i nu &ng$uiau !a po-i"ia s $ea impresie $e r!eala 'i ne&nsu*le"ire i se pusese un !ru!i*ix $e *il$e' pe !are privirea $e su, pleoapele lsate &n 0os prea !(#l !er!etea- ne&n!etat. La &n!eputul ,olii Hans Castorp &l v-use pe ,uni!ul sau $e mai multe ori $up a!eea &ns nu#l mai v-u $elo!. 8usese !u totul !ru"at $e priveli'tea luptei !are $e alt*el se $es*'urase &n !ea mai mare parte noaptea 'i o sim"ise !el mult prin mi0lo!irea atmos*erei $e &ngri0orare !e $omnea &n !as prin o!3ii &nro'i"i ai ,atr&nului 8iete !&t 'i prin ple!rile 'i sosirile $o!torului1 re-ultatul &ns !u !are se !on*runta a!um &n salon

putea s se re-ume Ia *aptul ! ,uni!ul *usese &n mo$ solemn eli,erat $e &n$eplinirea interimatului 'i se &ntorsese $e*initiv la *orma lui autenti! at&t $e armoni-at !u el 4 un re-ultat pe !are tre,uia s(#l apro,i !u toate ! ,(tr&nul 8iete pl&ngea 'i#'i legna !apul *ara &n!etare 'i !u toate ! &nsu'i Hns Cstorp pl&ngea a'a !um o *!use 'i la ve$erea mamei sale moart su,it !a 'i Ia a!eea a tatlui pe !are pu"ina vreme $up mam l#a v-ut $e asemenea &ntins a!olo t!ut 'i strin. <'a$ar era pentru a treia oara !&n$ &ntr#un rstimp at&t $e s!urt 'i la o v&rst( at&t $e *rage$ moartea &nr&urea spiritul 'i *irea 4 mai ales *irea 4 mi!u"ului Hans Castorp1 a!east priveli'te 'i &nr&urire nu mai erau noi pentru el !i $impotriv !3iar *oarte *amiliare 'i la *el !a &n !elelalte $ou o!a-ii pre!e$ente se artase extrem $e serios 'i $eopotriv $e stp&n pe sine ni!i$e!um la ,unul pla! al nervilor1 'i !u toate ! sim"ea o m&3nire *ireas! $ove$i ! are to!mai !u a!est prile0 un !alm mai mare $e!&t $e o,i!ei. Neso!otin$ &n"elesul pra!ti! a &nt&mplarilor pentru via"a sa sau $ove$in$ o !opilreas!a nepsare &n privin"a lor !u !onvingerea ! lumea ori!um va avea gri0 $e el mani*estase &n *a"a a!estor si!rie o anumit in$i*eren" !opilreas!a 'i mai $egra, aten"ie pentru lu!rurile $in a*ar !are &n !ea $e#a treia &mpre0urare *ura nuan"ate $e anumite stri su*lete'ti 'i un aer $e !unos!tor experimentat 4 !!i nu "inem seama $e la!rimile repetate $atorate emo"iei sau molipsirii $e la pl&nsul altuia so!otin$u#le !a pe o rea!"ie normala. &n !ele trei sau patru luni $up $e!esul tatlui uitase moartea1 a!um &ns &'i amintea $e ea 'i toate impresiile $e atun!i se resta,ileau &nto!mai simultane 'i Ptrun-toare &n !iu$"enia lor *ar( asemnare$ Topite 'i turnate &n !uvinte ele ar *i artat &n sine aproximativ &n uD urmtor. Moartea era $e o esen"a pioasa semni*i!ativ 'i $e o *rumuse"e trist provenin$ a'a$ar $in spirit1 &n a!ela'i timp &ns era 'i $e I 34 THOMAS MANN !u totul alt natur aproape !ontrar *oarte trupeas!a *oarte material pe !are n#o puteai so!oti ni!i *rumoas ni!i semni*i!ativ ni!i pioas 'i ni!i m!ar trista. &n*"i'area solemn#spirituala se reali-a prin somptuoasa a'e-are &n si!riu a $e*un!tului prin ,og"ia *lorilor prin m(nun#!3iurile $e *run-e $e palmier !are !um se 'tie sim,oli-ea- pa!ea !ereas!a1

$up a!eea 'i &n! mult mi limpe$e prin !ru!i*ixul $intre $egetele ,uni!ului $e o$inioar prin M&ntuitorul Iui T3orGal$sen ,ine!uv&nt&n$ &n pi!ioare la !apat&iul !o'!iugului 'i prin !ele $oua s*e'ni!e puse $e o parte 'i $e alta !are !ptaser 'i ele &n a!east &mpre0urare un !ara!ter religios. Toate a!este pregtiri &'i gseau &n aparen"a sensul exa!t 'i ,ine*!tor la g&n$ul ! ,uni!ul &'i luase pentru tot$eauna !3ipul sau $e*initiv 'i a$evrat. 2ar pe $easupra # a'a !um mi!ul Hans Castorp nu &n!etase sa o,serve m!ar ! nu 'i#o mrturisea !u glas tare 4 toate &mpreun 'i mai ales !antitatea $e *lori &n spe!ial tu,ero-ele r(sp&n$ite pretutin$eni aveau $rept s!op s as!un$ !ealalt *a" a mor"ii !are nu era ni!i *rumoas ni!i !u a$evrat trista !i mai $egra, pu"in !m ne!uviin!ioas $e o esen" $e !alitate in*erioar trupeas! spre a te *a!e s#o ui"i sau s te &mpie$i!e $e a $eveni !on'tient $e ea. <!estei alte naturi a mor"ii i se $atora *aptul ! $e!e$at ,uni!ul prea at&t $e strin 'i !a la $rept vor,in$ nu mai arta la &n*"i'are !a ,uni!ul !i !a o ppu' $e !ear &n mrime natural pe !are moartea o su,stituise *pturii sale 'i !reia i se a$u!eau toate a!este pioase 'i somptuoase onoruri. Cel !are -!ea a!olo 4 sau mai pre!is !eea !e -!ea a!olo 4 nu mai era prin urmare ,uni!ul &nsu'i !i un &nveli' !are Hans Cstorp o 'tia ,ine nu era $e !ear !i al!tuit $in propria sa ma&erie1 numai $in materie or to!mai &n asta !onsta !eea !e era ne!uviin!ios 'i $e asemenea $estul $e pu"in trist 4 at&t $e pu"in trist !&t s&nt lu!rurile !e prives! trupul 'i numai pe el. Mi!ul Hans Castorp is!o$ea atent a!easta su,stan" $e !eara gal,en lu!ioasa 'i asemntoare !u o ,r&n- us!ata $in !are era *!ut trupul mortului &n mrimea naturala a unui om viu is!o$ea !3ipul 'i m&inile ,uni!ului $e alt$at. @ mus!a to!mai se a'e-a pe *runtea &n!remenit 'i &n!epu s(#'i plim,e tromp &n sus 'i &n 0os. Ctr&nul 8iete !u o posomor&re sting3erita pe !3ip. *erin$u# se s ating *runtea o goni !u ,gare $e seama !a 'i !um nu tre,uia 'i ni!i nu voia sa 'tie !e !uta ea a!olo # iar atitu$inea asta s*ioasa provenea $up !&t se prea $in *aptul !a ,uni!ul nu mai era $e!&t un trup 'i nimi! alt!eva1 &ns mus! $up un -,or legnat &'i MUNTELE VRJIT 8: relu ,rus! lo!ul pe $egetele ,uni!ului &n apropierea !ru!i*ixului $e *il$e'. &n vreme !e se petre!ea a!east s!en

Hans Castorp avu !re$in"a !( respir mai limpe$e $e!&t p&n( a!um emana"ia u'oar &ns at&t $e !iu$at $e struitoare !e#o !unos!use !u alt prile0 !are spre ru'inea lui &i reamintea $e un !oleg $e '!oala lovit $e o ,oal suprtoare 'i $in a!east !au- o!olit $e to"i 'i !a par*umul tu,ero-elor a'e-ate pe m&ini avea !a s!op printre altele s#o &n,u'e *r s reu'eas! $e alt*el &n !iu$a risipei 'i persisten"ei lor. &n *a"a !a$avrului sttu $e mai multe ori+ o $at singur numai !u ,tr&nul 8iete a $oua oar !u un!3iu#mare Tienappel negustorul $e vinuri 'i !u !eilal"i $oi un!3i James 'i Peter 'i pentru a treia oar atun!i !&n$ un grup $e lu!rtori $in port &m,r!a"i $e sr,toare ramase !&teva !lipe &n *a"a si!riului $es!3is !a sa#'i ia rmas ,un $e Ia 'e*ul $e alt$at al !asei 5Castorp > *iul6. 2up a!eea veni &nmorm&ntarea salonul se umplu $e lume iar pastorul Cugen3agen $e la ,iseri!a <r3ang3elul Mi3ail a!ela'i !are#l ,ote-ase pe Hans Castorp rosti pre$i!a $e pomenire purt&n$ la g&t gulera'ul spaniol 'i apoi &n trsura !e mergea prima $intr#un lung lung 'ir $e trsuri &n urma $ri!ului vor,i *oarte prietene'te !u mi!ul Hans Castorp 4 'i atun!i lua s*&r'it 'i a!east parte a existen"ei sale iar Hans Castorp s!3im, ime$iat $up a!eea 'i !asa 'i pe !ei $in prea0m 4 pentru a $oua oar &n s!urta sa via"a. La *amilia Tienappel. 9i $espre starea moral a lui Hans Castorp N#a *ost spre nenoro!ul sau !!i lo!ui $e a!um &nainte la !onsulul Tienappel !e *usese &mputerni!it !a tutore 'i nu#i lipsi nimi!+ ni!i &n !eea !e prive'te persoana ni!i su, raportul aprrii !elorlalte interese ale sale $espre !are nu 'tia &n! nimi!. 2eoare!e !onsulul Tienappel un un!3i $in partea rposatei mame a lui Hans a$ministra mo'tenirea lamiliei Castorp s!oase imo,ilele la v&n-are se &nsr!ina !u li!3i$area su!!esiunii !asei 5Castorp > *iul # impori 'i export6 'i reali-a vreo Patru sute $e mii $e mr!i &n ,ani li!3i-i mo'tenirea lui Hans Castorp Pe !are !onsulul Tienappel le plasa &n valori sigure re"in&n$ &n !iu$a sentimentelor $e ru$enie un !omision $e $oi la sut la *ie!are trimestru &n !ontul sau. 8; THOMAS MANN Casa Tienappel era a'e-at &n *un$ul unei gr$ini pe $rumul Harveste3u$ !u *a"a spre o pa0i'te un$e nu era &ng$uit ni!i !ea mai mi!a ,uruiana 'i !tre aleile $e tran$a*iri !e mrgineau *luviul. Consulul !u toate !a avea o trsura *rumoasa ple!a &n

*ie!are $iminea" pe 0os la ,iiou !!i su*erea a$esea $e u'oare $ureri $e !ap 'i se &ntor!ea tot pe 0os !tre ora !in!i seara $up !are &n !asa Tienappel se lua pr&n-ul !u tot *astul. Era un ,r,at impo-ant &m,r!at !u !ele mai ,une postavuri engle-e'ti !u o!3ii ,ul,u!a"i $e un al,astru spl!it &n$rtul o!3elarilor !u rame $e aur !u un nas ,or!anat o ,ar,a !runta $e marinar 'i purta la $egetul mi! un $iamant !u *o!uri s!&nteietoare. /o"ia &i murise $e mult. <vea $oi *ii Peter 'i James $intre !are primul era marinar 'i venea rar pe a!as iar al $oilea lu!ra &n !omer"ul printes! $e vinuri *iin$ so!otit !a mo'tenitor al *irmei. 2e multa vreme !asa era !on$usa $e /!3alleen *ii!a unui giuvaiergiu $in <ltona !are purta la &n!3eieturile rotun$e ale m&inilor volane $e $antela s!ro,ita. <vea gri0a !a $e0unul 'i !ina sa *ie &n-estrate $in ,el'ug !u preparate re!i !ra,i 'i somoni "ipari piept $e g&s!a 'i tomato catsup la ros,i*1 era *oarte atenta la !3elnerii anga0a"i o!a-ional !&n$ !onsulul Tienappel o*erea $ineuri 'i tot ea a *ost a!eea !are !&t se pri!epu mai ,ine "inu lo! $e mama mi!u"ului Hans Castorp. Hans 6as&orp crescu pe o 4reme ur&ta pe v&nt 'i !ea"a !res!u &n mantaua gal,ena $e !au!iu! $a!a se poate spune ast*el 'i se sim"i &n general *oarte ,ine $ispus. &n!epu !e#i $rept prin a su*eri $e o u'oara anemie iar $o!torul Hei$eFin$ pres!rise !a la $e0un !&n$ se &ntor!ea $e la '!oala sa i se $ea un pa3ar mare $e ,ere porter !are $up !um se 'tie este o ,utura &ntritoare 'i !reia sus#numitul $o!tor &i atri,uia o in*luen"a ,ine*!toare asupra s&ngelui ,utur !are potoli &n a$evr &n mo$ v$it *irea neast&mparata a lui Hans Castorp 'i $$u re-ultate satis*!toare !om,at&n$ &n!lina"ia sa spre 5vistorie6 !um se exprima un!3iul Tienappel a$i! a!el o,i!ei $e a r(m&ne !u gura !s!ata 'i *ara ni!i un g&n$ serios. <lt*el &ns era sntos 'i normal un $estoini! 0u!tor $e tenis 'i ,un v&sla' !u toate ! &n lo! sa m&nuias! v&sla. pre*era sa stea &n nop"ile $e vara &n *a"a unui pa3ar !u ,utura aleasa pe terasa ,ar!agiului $e pe U3len3orst sa as!ulte mu-i!a 'i sa priveas! ,r!ile luminate printre !are pluteau le,e$e pe apa s!lipitoare 'i multi!olora1 iar !&n$ &l au-eai vor,in$ ,l&n$ !uminte !u o vo!e monoton 'i un u'or a!!ent nor$i! 4 'i nu numai !&n$ vor,ea $ar era su*i!ient sa arun!i o singura privire asupra ,lon$ei sale !ore!titu$ini !u !apul mo$e# MUNTELE VRJIT 37

lat *in $up tipar strve!3i prin !are se exprima o &ng&m*are mo'tenit R in!on'tient su, *orma unei oare!are n!pasari se!i era $e!i su*i!ient sa arun!i $oar o privire pentru !a nimeni sa nu poat pune la &n$oiala !a t&narul Hans Castorp era pro$usul ne*alsi*i!at 'i onest al a!estui pain&nt ,'tina' !#'i o!upa lo!ul &ntr#un mo$ strlu!it 4 'i &n privin"a asta. $a!a l#ai *i &ntre,at !3iar pe el &nsu'i n#ar *i stal ni!i o !lipa la &n$oiala. Respira !u o a$in!a mul"umire &n!uviin"&n$ 'i savur&n$ atmos*era ume$ a marelui ora' maritim a!easta atmos*era $e !omer" mon$ial 'i $e prosperitate !are *usese aerul $atator $e via"a al prin"ilor sai. Cu nrile ptrunse $e aromele tari ale mr*urilor $in !olonii &ngrm$ite &n $epo-ite printre mirosurile rsp&n$ite $e apa !r,une 'i !atran ve$ea pe !3eiurile portului ma!arale enorme !e imitau !alinul inteligen"a 'i *or"a giganti!ilor ele*an"i $omesti!i"i $es!ar!&n$ $in p&nte!ele vapoarelor an!orate tone $e sa!i ,aloturi l-i ,utoaie ,utelii p&nte!oase $e sti!l &n vagoane $e !ale *erata 'i &n antrepo-ite. Ve$ea negustori !u mantale gal,ene $e !au!iu! la *el !u a!eea pe !are o purta 'i el revar#s&n$u#se la amia-a !tre ,ursa un$e $up !&te a*la se 0u!a stra'ni! 'i se &nt&mpla a$esea !a unul sau altul sa *a! la repe-eala o invita"ie la un mare $ineu pentru a#'i salva !re$itul. Ve$ea *urni!arul 'antierelor %'i a!esta era $omeniul !e avea sa#l interese-e mai t&r-iu &n mo$ $eose,it) ve$ea trupurile $e mamu"i ale transatlanti!elor purtate prin <sia 'i <*ri!a &nalte !&t ni'te turnuri intrate la reparat *r !aren 'i eli!e proptite !u ,&rne $e grosimea unor !opa!i golite 'i &n!remenite &n greu# tatea lor monstruoasa 'i np$ite $e o $roaie $e piti!i mun!in$ sa r-uias! s !io!neas! 'i sa vopseas!1 'i mai ve$ea $e asemenea su, a!operi'urile unor 3ale uria'e &ntr#o !ea"a *umurie &nal"&n$u#se s!3elete $e vapoare &n !onstru!"ie ve$ea inginerii !u planurile 'i !arnetele &n m&n $&n$ instru!"iuni lu!rtorilor siluete *amiliare lui Hans Castorp $e pe !&n$ era mi! !opil 'i !are nu#i tre-eau $e!&t impresii pl!ute 'i intime impresii !e se trans*ormau oare!um &ntr#o mar! ,u!urie !&n$ i se &nt&mpla s ia o gustare $umini!a la pavilionul lui <lster !u James Tienappel sau !u varul sau Hiemssen - Joachim lemssen 4 !onsum&n$ o ,u!ata ,una $e ,i*te! !u slnina un pa3ar $e or&o ve!3i 'i apoi s se lase pe spate &n 0e" trag&n$ !u po*ta un *um aDn "igara $e *oi. C!i &n asemenea &mpre0urri era autenti! mai !u seama !#i pl!ea sa trias! ,ine $a !!i &n !iu$a &n*"i'rii sale ane#R!e 'i *irave era &nto!mai !a un suga!i !e se ias &n voie la s&nu& Matern av&n$ &n!lina"ie spre ,u!uriile

stra'ni!e ale vie"ii. 38 THOMAS MANN Purta u'or pe umeri 'i nu *r $emnitate &nalta !ivili-a"ie pe !are !lasa !on$u!toare a a!estei $emo!ra"ii or'ene'ti $e negustori o transmitea !opiilor ei. Era tot$eauna &m,iat !a un prun! 'i se &m,r!a la !roitorul !are se ,u!ura $e &n!re$erea tinerilor $in !er!ul lui. Ru*(ria !u monograme lu!rate !u migala r&n$uit( &n sertarele $ulapului su era &ngri0it !u !re$in" $e /!3alleen1 !&n$ Hans Castorp ple! la stu$ii &n alte pr"i !ontinua !u regularitate s#'i trimit a!as ru*ele la splat 'i !l!at %!!i prerea lui era !a &n a*ar $e Hm,urg ni!ieri &n ;ermania nu se !l!a ,ine) 'i o !ut !&t $e mi!a la vreuna $in man'etele *rumoaselor sale !m'i !olorate l#ar *i in$ispus *oarte tare. M&inile *r sa#i *ie $e o *orma $eose,it $e aristo!rati!a aveau pielea *rage$ 'i &ngri0it purtau un inel *ormat $intr#un lan" gros presat $e platin 'i inelul !u sigilii mo'tenit $e la ,uni!ul su iar $in"ii !am sla,i $e !are su*erise $eseori erau plom,a"i !u aur. <vea o,i!eiul !&n$ sttea sau mergea s#'i s!oat ,urta &nainte !eea !e nu $$ea impresia $e vigoare1 &ns( la mas "inuta &i era *r !usur. Cu ,ustul $rept se &ntor!ea spre ve!inul !u !are vor,ea %&n"elegtor 'i !am anost) iar !oatele &i atingeau u'or 'ol$urile &n timp !e $ise!a vreo ,u!at $e pui sau s!otea !u &n$em&nare servin$u#se $e ta!&murile spe!iale !arnea tran$a*irie $in pi!ioarele unui 3omar. Primul lu!ru $e !are avea nevoie la s*&r'itul mesei era lig3ena'ul !u ap par*umat pentru splat $egetele iar al $oilea "igareta ruseas!a nevmuit pe !are 'i#o pro!ura !u pl!ere pe su, m&n( prin mi0loa!e nu prea legale. @ *uma &naintea tra,u!ului o mar! savuroas $in Cremen numit Mria Man!ini $espre !are va *i vor,a 'i mai t&r-iu 'i a !rei otrav aromat se unea &ntr#un !3ip at&t $e pl!ut !u !ea a !a*elei. Hans Castorp &'i "inea provi-ia $e tutun la a$post $e in*luen"a vtmtoare a !alori*erului &n pivni"a un$e !o,ora &n *ie!are $iminea" !a s#'i umple port"igaretul !u por"ia -ilni!. 9i ar *i m&n!at &n sil untul $(!( i s#r *i pre-entat &ntr#o singura ,u!at nu aran0at &n *orm $e mel!i. 2up !um se ve$e ne $m silin"a sa relatam tot !e ne poate *olosi &n legtur !u el $ar &l 0u$e!m *ara exagerare 'i nu#l *a!em ni!i mai ,un ni!i mai ru $ee&t era &n realitate. Hans Castorp nu era un geniu ni!i un im,e!il 'i $a!a pentru a#l !ara!teri-a am o!olit !uv&ntul 5me$io!ru6 am *a!ut#o numai

$in motive !e nu au ni!i o legtur !u inteligen"a sau !u mo$esta sa persoan $e!i numai $in respe!t pentru $estinul su !ruia s&ntem sili"i s#i a!or$am o oare!are importan" $in!olo $e persoana lui. Mintea lui rspun$ea la !erin"ele gimna-iului real *r sa MUNTELE VRJIT 39 * avut nevoie $e un e*ort nemsurat $e mare e*ort pe !are !u sigu#ant n#ar *i *ost $ispus s(#l *a! ni!i!&n$ 'i pentru nimi! &n lume+ mai pu"in $e team sa nu#'i !'une-e vreun ru !&t $in lipsa unui motiv !are s(#l 3otras! sau mai ,ine spus. a unui motiv presant1 si to!mai $e a!eea nu#l so!otim me$io!ru !!i 'i el sim"ea oare!um a,sen"a unui atare motiv. @mul !a in$ivi$ trie'te nu numai via"a sa personala !i parti!ip $e asemenea !on'tient sau in!on'tient la a!eea a timpului 'i a !ontemporanilor 'i !3iar $a! ar privi ,a-ele generale 'i impersonale aie existen"ei sale !a pe !eva $at *ires! pentru !a ast*el sa ram&na $eparte $e g&n$ul $e#a *ormula vreo !riti! asupra lor 4 a'a !um *!ea &n a$evr ,unul Hans Castorp 4 este totu'i posi,il s#'i simt starea su*leteas!a in*luen"at ne$eslu'it $e !usururile a!estor ,a-e. @mul i-olat poate s#'i imagine-e tot soiul $e n-uin"e personale s!opuri n$e0$i perspe!tive $in !are &'i trage impulsul pentru e*orturi mai mari 'i pentru a!tivitatea sa1 $ar !&n$ &n !iu$a -,aterilor sale impersonalul $in 0uru#i timpul &nsu'i se $ove$e'te a *i lipsit $e speran"e 'i $e "eluri $e-orientat $in temelii 'i *r ie'ire 'i !&n$ la &ntre,area 4 pus !on'tient sau in!on'tient $ar p&n la s*&r'it *ormulata &ntr#un !3ip oare!are # asupra sensului suprem mai mult $e!&t personal 'i ne!on$i"ionat al ori!rui e*ort 'i al ori!rei a!tivit"i el opune o t!ere gunoas atun!i a!easta situa"ie va parali-a pe ,un $reptate ostenelile unui om &n-estrat !u !ara!ter iar in*luen"a a!easta se va &ntin$e $in!olo !3iar $e partea su*letes!#morala !uprin-&n$#o 'i pe !ea *i-i!a 'i organi! a in$ivi$ului. Ca s *ii pregtit pentru a *a!e un e*ort !are le &ntre!e pe toate 'i $ep'e'te msura a !eea !e se &n*ptuie'te &n mo$ o,i'nuit *r !a timpul sa *ie &n stare sa $ea rspunsul la &ntre,area+ pentru !e7 este ne!esar o singurtate morala 'i o *ire $ire!ta at&t $e rar 'i $e o esen" $e#a $reptul eroi! sau $e o vitalitate *oarte ro,ust. Hans Castorp n#avea ni!i una ni!i alta nu era a'a$ar ori!e s#ar -i!e $e!&t un om me$io!ru $e'i &ntr#un &n"eles $intre !ele mai vre$ni!e $e !inste.

<vem &n ve$ere ai!i nu numai "inuta interioar a t&n(rului $in timpul 9!olii !i !3iar 'i $in anii !e au urmat !&n$ &'i alesese ,urg3e-a pro*esiune !e avea s#o pra!ti!e. C&t prive'te a!tivitatea $e '!olar semnalam c *usese silit s repete uneori !&te o !las. 2ar &n $e*initiv originea sa ur,anitatea purtrilor 'i &n s*&r'it un oare!are talent lipsit $e pasiune pentru matemati!i &l a0utar s trea! a!este etape iar !&n$ &'i termina agiul militar se $e!ise s(#'i !ontinue stu$iile # mai aies !a. la $rept 40 THOMAS MANN 4or)in!" Hans Castorp $orea s prelungeas! o stare $e lu!ruri provi-orie 'i ne3otar&ta !u !are se o,i'nuise so!otin$ ! &n *elul a!esta va !&'tiga timp !a sa g&n$eas!a la !eea !e ar $ori s $evin !!i era $eparte $e a 'ti ,a ni!i !3iar &n ultima !lasa $e li!eu 3a,ar n#avea 'i !&n$ &n s*&r'it a!est lu!ru *u 3otar&t %!!i ar *i prea mult $a!a am a*irma !a el nsui ar *i $e!is) &'i $$u seama !a ar *i putut tot at&t $e ,ine s#o apu!e pe alta !ale. 'ar" oricum" !e ce4a era si*ur" anume ca prinsese un *us& ne,un pentru vapoare. C3iar $e pe !&n$ era un ,ie"a' umpluse paginile !aie# telor $e noti"e !u $esene repre-ent&n$ !utere pes!re'ti !or,ii !u p&n-e 'i !in!i !atarge vase pentru transportat legume iar !&n$ la !in!ispre-e!e ani avu $reptul sa asiste $intr#un Io! re-ervat la lansarea noului vapor po'tal !u eli!e $u,la 5Hansa6 !onstruit $e 'antierele navale 5Clo3m > Voss6 *!u o a!uarela reu'ita 'i exa!ta p&na &n amnun"ime a vaporului -velt ta,lou pe !are !onsulul Tienappel &l at&rna &n ,iroul sau personal $eoare!e ver$ele sti!los 'i transparent al marii *urtunoase era reali-at !u at&ta $ragoste 'i &n$em&nare &n!&t !ineva &i spuse !onsulului Tienappel !a lu!rarea $ove$ea talent 'i !a Hans Castorp ar putea $eveni un ,un pi!tor $e peisa0e marine 4 apre!iere pe !are !onsulul putu !u toat lini'tea s#o repete pupilului su !!i Hans Castorp se margini sa r&$a $in toata inima 'i ni!i o !lipa nu $$u urmare unor asemenea extravagan"e 'i i$ei ,une pentru un !oate#goale. - N-ai o a4ere prea mare" i spunea !&teo$ata un!3iul Tienappel. Cea mai mare parte a averii mele va reveni &ntr#o -i lui James 'i Peter a$i! va ram&ne *irmei iar Peter va primi o renta. Ceea !e#"i apar"ine este ,ine plasat 'i#"i va a$u!e un venit sigur. Numai !a a-i nu e prea pl!ut sa trie'ti $in venituri a*ara $oar $a!a ar *i vor,a $e o suma $e !el pu"in $e o suta $e ori mai

mare $e!&t ai tu iar $a!a r&vne'ti sa *ii !ineva &n ora' 'i sa trie'ti !um e'ti o,i'nuit atun!i tre,uie sa !au"i sa !&'tigi ,ini'or lu!rul asta sa#"i intre ,ine &n !ap ,ie"a'. Hans Castorp nu a'tepta sa i se spun a $oua oar 'i se interesa $e o pro*esiune menita a#i &ng$ui sa &nsemne !eva &n *a"a lui &nsu'i 'i &n *a"a oamenilor. 9i !&n$ se 3otr& sa aleag 4 asta a *ost la &n$emnul ,(tr&nului ?ilms $e la *irma Tun$er > ?ilms6 !are &ntr#o s&m,ata seara &i spuse !onsulului Tienappel la G3ist ! Hans Castorp ar tre,ui sa stu$ie-e !onstru!"iile navale !a $esigur ar *i o i$ee minunata 'i $a! ar intra Ia el I# ar avea &n ve$ere I#ar &n$ruma 4 ei ,ine !&n$ se 3otr& sa aleag *!u mre !a- $e pro*esiunea s &'i $$u seama !a va *i o MUNTELE VRJIT 91 mun!a teri,il $e !ompli!ata 'i o,ositoare $ar 'i $eose,it $e importanta si mrea"a 'i &n ori!e !a- pentru lini'tea lui personala mult mai pre*era,il $e!&t a!eea a varului sau Joa!3im Biemssen nepotul vitreg al rposatei sale mame !are "inea !u tot $ina$insul sa se *a! o*i"er. 2e alt*el Joa!3im Biemssen g&n$ea Hans Castorp !u un pi! $e $isprei nu avea pieptul prea -$ravn 'i to!mai $in !au-a asta i s#ar potrivi mai ,ine o pro*esiune &n aer li,er !are nu#i !erea ni!i o &n!or$are 'i ni!i un e*ort intele!tual. C!i avea !el mai mare respe!t pentru mun!a $e'i pe el mun!a &l !am o,osea. Ne re&ntoar!em &n a!est moment la unele !onsi$era"ii la !are am *!ut alu-ie mai sus anume la presupunerea !a alterarea vie"ii personale $atorat timpului este *ntr#a$evar !apa,ila sa in*luen"e-e organismul omului. 2e!i !um putea Hans Castorp sa nu respe!te mun!o7 <titu$inea a!easta ar *i *ost &mpotriva *irii. C3iar &mpre0urrile tre,uiau s#i &n*"i'e-e mun!a $rept un *apt vre$ni! $e respe!t &n !el mai &nalt gra$ !!i &n a*ara $e mun!a nimi! nu se $ove$ea a *i mai $emn $e respe!t ea *iin$ porun!a timpului 'i tot ea se a*irma !a prin!ipiul prin !are te puteai impune sau prin !are te v$eai ne$estoini!. Respe!tul sau pentru mun! era oare!um religios 'i $up !&t &'i $$ea seama $e o natur in$is!uta,ila. 2ar exista o alta &ntre,are anume a!eea $e#a 'ti $a!a#i pl!ea1 numai ! $espre a'a !eva nu putea *i vor,a &ntru!&t nu i se potrivea. @ mun!a &n!or$ata &i a"&"a nervii &l o,osea repe$e 'i re!uno'tea *"i' !a &n $e*initiv &i pl!ea mai mult timpul li,er timpul asupra !ruia nu apsa ni!i una $in greut"ile $e plum, ale unei mun!i tru$ni!e timpul

!e s#ar *i &ntins li,er &n *a"a lui nu 0alonat $e pie$i!i pe !are tre,uia s le &nving s!r&'nin$ $in $in"i. <!easta !ontra-i!ere &n atitu$inea sa !u privire la mun!a se !erea Ia urma urmei re-olvata. Tre,uie oare sa presupunem !a at&t trupul !&t 'i spiritul sau # mai &nt&i spiritul 'i apoi prin el 'i trupul # ar *i *ost mai &n!linate !tre mun!a 'i mai re-istente la mun!a $a!a &n a$&n!ul su*letului un$e ni!i el &nsu'i nu ve$ea limpe$e ar *i putut sa !rea$ &n mun!a a'a !um !re-i &ntr#o valoare a,soluta &ntr#un prin!ipiu !e rspun$e $e sine &nsu'i 'i !a. av&n$ a!easta !onvingere s#ar *i lini'tit7 2e!i se ive'te $in nou &ntre,area $a!a era me$io!ru sau mai mult $e!&t me$io!ru 'i la !are nu vrem s rspun$em pe s!urt. C!i nu ne so!otim $elo! a *i aprtorii Iui Hans Castorp 'i mrturisim !3iar ,nuiala !a mun!a &i sting3erea via"a 'i pa'ni!a pl!ere !e i#o $$eau "igrile $e *oi Mria Man!ini. 42 THOMAS MANN J C&t prive'te servi!iul militar n#a *ost gsit apt. <$&n!ului *iin"ei sale &i repugna militana 'i reu'i s#o &n$eprte-e. 2e asemenea este posi,il !a me$i!ul $e stat#ma0or $o!torul E,er$ing !are venea $es &n vila $e pe stra$a Harveste3u$ sa#l *i au-it pe !onsulul Tienappel spun&n$ &n trea!t !a t&narul Castorp ar resim"i o,liga"ia $e#a purta arma !a pe#o greutate !e l#ar st&n0eni &n !ontinuarea stu$iilor universitare &n!epute in alt ora'. Mintea lui !are lu!ra &n!et 'i potolit 4 mai ales !a Hans Castorp pstra !3iar 'i &n a*ara $e Ham,urg o,i!eiul ti3nit al $e0unului !u ,ere neagra 4 se popula !u geometrie analiti!a 'i !al!ule $i*eren"iale me!ani!a gra*ostati!a 'i proie!toare !al!ula $eplasrile &n!r!ate 'i ne&n!ar#!ate sta,ilitatea !apa!itatea maga-iilor $e provi-ii 'i meta!entrul navelor $e'i a$esea &nt&mpina $i*i!ult"i. 2esenele sale te3ni!e planurile repre-ent&n$ suprastru!turile vapoarelor liniile $e plutire 'i se!"iunile longitu$inale nu erau !3iar at&t $e ,une !a ta,loul pitores! !u 5Hansa6 &n plina mare &ns Hans Castorp &i &ntre!ea pe !ei mai mul"i $intre !olegii sai $e &n$at !e era vor,a $e#a *ixa o imagine a,stra!ta &ntr#o repre-entare mai a!!esi,ila sim"urilor $e a *a!e um,rele !u tu' 'i $e a repre-enta se!"iunile longitu$inale !u a0utorul unor linii !olorate !are sa in$i!e materialul. C&n$ venea a!as &n va!an"a *oarte elegant *oarte ,ine

&m,r!at !u o musta"a mi!a $e un ,lon$#ro'!at &n!a$rata $e !3ipul somnoros $e t&nar patri!ian 'i $up !&te se prea !u perspe!tiva unor posturi $e rspun$ere *oarte &nsemnate oamenii !are se o!upau $e tre,urile pu,li!e 4 'i a!e'tia !onstituie ma0oritatea &ntr#un ora' !are se !on$u!e singur 4 a'a$ar !on!et"enii &l priveau is!o$itori 'i !urio'i &ntre,&n$u#se !e rol o*i!ial va 0u!a &ntr#o -i t&narul Castorp. <vea &n urma sa o tra$i"ie numele &i era ve!3i 'i *ara pata a'a !a avea sa vina 'i vremea !&n$ urmau sa "in seama $e persoana lui !a $e un *a!tor politi!. Va *i atun!i alegator sau ales va legi*era 'i va lua parte &n exer!i"iul *un!"iunii sale onori*i!e la gri0ile stap&nirii va *a!e parte $intr#un !onsiliu $e a$ministra"ie $intr#o !omisie *inan!iara sau poate $e ar3ite!tur glasul sau va *i as!ultat 'i luat &n seama alturi $e al altora. Erai &n$rept"it s te &ntre,i la !e parti$ politi! va a$era t&narul Castorp &ntr#o ,una -i. <paren"ele puteau *i &n'eltoare $ar era v$it ! avea &n !ea mai mare msura aerul pe !are n#ar *i tre,uit sa#I ai, pentru !a $emo!ra"ii sa se simt &n$rept"i"i sa se ,i-uie pe el iar asemnarea !u ,uni!ul sau &"i sarea &n o!3i. Era posi,il oare sa#i semene at&t &n!&t sa a0ung o *r&n un ele# MUNTELE VRJIT 43 ment !onservator7 Era !u putin"a $ar 'i !ontrariul putea *i a$evrat. C!i la urma urmelor era inginer un viitor !onstru!tor $e vapoare un om al !omer"ului mon$ial 'i al te3ni!ii. Era a'a$ar posi,il !a Hans Castorp sa se alture ra$i!alilor sa se a*irme !a un om !are merge $rept la "int un $istrugtor al ve!3ilor e$i*i!ii 'i al *rumoaselor priveli'ti nelegat $e nimi! !a un evreu 'i *ara nimi! sa!ru !a un ameri!an pla!&n$u#i sa rup *ara ni!i o !onsi$era"ie !u tia$i"iile ve!3i transmise !u $emnitate 'i sa arun!e statul &n viitoarea unor experien"e &n !are sa#'i *r&nga g&tul # $ar tot at&t $e ,ine &'i puteai &n!3ipui !a va *i preoeupnt $e $e-voltarea prev-toare a !on$i"iilor $e via"a $ate 'i *ire'ti. Purta oare &n s&nge 3arul $e#a 0u$e!a asemenea prea&n"elep"ilor prin"i ai ora'ului &n *a"a !rora gar$a $u,la $e la primrie $$ea onorul !u arma !re$ea ! 'tie totul mai ,ine $e!&t al"ii sau era gata sa se spri0ine pe !ei $m opo-i"ie7 &n o!3ii si al,a'tri su, spr&n!!nele $e un ,lon$# ro'!at nu puteai !iti ni!i un rspuns la toate a!este &ntre,ri puse $e !on!et"enii !urio'i 'i *ara &n$oiala !a ni!i el &nsu'i n#ar *i 'tiut sa expli!e el Hans Castorp a!easta pagina &n! nes!risa.

Era &n pragul v&rstei $e $ou-e!i 'i trei $e ani !&n$ &ntreprinse !ltoria &n !ursul !reia l#am &nt&lnit. Pe atun!i avea &n urma sa patru semestre $e stu$ii la '!oala polite3ni!a $in 2an-ig 'i alte patru semestre pe !are le tre!use la '!olile te3ni!e superioare $e la Crauns!3Geig 'i Earlsru3e luase $e !ur&n$ *ara $istin!"ii $eose,ite 'i *ara surle 'i trim,i"e $ar $estul $e onora,il primul examen $e a,solvire 'i se pregtea s intre la 5Tun$er > ?ilms6 !a inginer voluntar !a sa#'i *a! pe 'antier stagiul $e pra!ti!a. 2ar a0uns &n a!est pun!t $rumul sau lua pentru &n!eput urmtoarea &ntorstura+ In ve$erea examenului $e a,solvire tre,uise sa &nve"e $in greu 'i !u perseveren"a &n!&t &ntor!&n$u#se a!as &'i $$u seama !a e mult mai o,osit !a $e o,i!ei. 2o!torul Hei$eFin$ &l mustra $e *ie!are $ata !&n$ &: int&lnea 'i#i !erea struitor sa s!3im,e &n mo$ *un$amental aerul. 2e $ata a!easta &i spusese el nu mai este su*i!ient !el $e la Nor$erneS sau ?SFout Po3r 'i $a!a ,inevoie'te sa#l !onsulte atun!i &i $a s*atul !a &nainte $e#a &n!epe lu!rul pe 'antierele $e !onstru!"ii sa petrea! vreo !iteva saptam&ni &n !reierul mun"ilor. 8oarte ,ine spusese !onsulul Tienappel nepotului 'i pupilului sau msa $a! a'a stau lu!rurile atun!i pe timpul a!estei veri $rumurile lor se !espar& !!i ni!i !u patru !ai n#ar putea !ineva sa#l smulg pentru a# uce la mun&e$ 'e al&0el" o asemenea re*iune nici nu -ar con4eni J 44 THOMAS MANN !onsulului &ntru!&t avea nevoie $e o presiune atmos*eri!a mai potrivita alt*el &'i ris!a sntatea. 2a! vrea Hans Castorp n#are $e!&t s ple!e singur &n !reierul mun"ilor sa#i *a! o vi-ita lui Joa!3im Biemssen. Era o propunere *oarte *ireas!a. &ntr#a$evar Joa!3im Biemssen era ,olnav nu ,olnav !a Hans Castorp !i &ntr#un *el !u totul suprtor 'i a!easta stare *usese prile0 $e mare spaima &n *amilie. /u*erise $intot#$eauna $e un u'or guturai mereu avea *e,ra 'i iat !a &ntr#o ,una -i s!uipase s&nge &n!&t se v-use silit sa ple!e *oarte iute la 2avos spre marea lui $urere 'i $e-n$e0$e !!i to!mai a0unsese aproape $e &n*ptuirea n-uin"elor. /tu$iase $reptul !&teva semestre $up $orin"a alor sai $ar !e$&n$ unui impuls $e ne&nvins &'i s!3im,ase ,rus!

$ire!"ia se pre-entase la '!oala militar 'i to!mai *usese primit. lata &ns !a se gsea $e !in!i luni la sanatoriul interna"ional .Cerg3o*6 %me$i!#'e*+ $o!torul Ce3rens !onsilier auli!) 'i se pli!tisea $e moarte $up !um s!ria &n !r"ile sale po'tale. 2e!i $a!a &nainte $e#a intra la 5Tun$er > ?ilms6 Hans Castorp voia sa &ntreprin$ !&t $e !&t !eva pentru propriul sau ,ine nimi! nu era mai in$i!at $e!&t sa se $u!a sa#i "in tovr'ie s!umpului sau var trea,a !e avea sa *ie pe pla!ul am&n$urora. C&n$ se 3otr& sa ple!e era !3iar &n toiul verii. Ultimele -ile ale lui iulie. Bleca pen&ru &rei sap&amni$ GGG Posomor&re !ast Hans Castorp se temuse !a avea sa $oarm peste ora o,i'nuita $eoare!e *usese peste msura $e o,osit $ar se s!ula mai $evreme $e!&t ar *i *ost ne!esar &n!&t avu timp ,ere!3et sa# 'i va$ !u meti! 0io-itate $e ta,ieturile sale matinale ta,ieturi *oarte !ivili-ate 4 intre !ai! un rol prin!ipal &l 0u!au vana $e !au!iu! pre!um Ti 3g3enasul $e lemn !u spun ver$e $e lavan$a &mpreuna !u pamatu*ul 4 'i sa &mpleteas! &ngri0irea trupeas!a 'i !ur"enia !u !ealalt preo!upare !onst&n$ $in $espa!3etatul 'i aran0atul lu!rurilor. Pe !&n$ &'i tre!ea ,ri!iul !u m&ner argintat $e#a lungul o,ra0ilor a!operi"i !u spuma par*umata &'i a$use aminte $e visele &n!&l!ite avute &n !ursul nop"ii1 'i !latin $in !ap sur&-&n$ !u &ng$uin"a *a"a $e at&tea stupi$it"i !u superioritatea lini'tita a omului !are se ,r,iere'te la lumina !lara a ra"iunii. Nu se sim"ea !3iar per*e!t o$i3nit $ar ori!um $estul $e proaspt pentru o -i noua. Tot 'terg&n$u#se pe m&ini !u o,ra0ii pu$ra"i &n in$ispensa,ili $in fii d'ecosse 'i !u papu!i $e maro!3in ro'u ie'i pe ,al!onul !e se &ntin$ea $e#a lungul *a"a$ei $espr"it $oar prin pere"i $e sti!la mata &n !ompartimente separate !orespun-&n$ *ie!rei !amere. 2iminea"a era re!e 'i &nnorata. 2&re $e !ea"a se &nlin$eau nemi'!ate pe &nl"imile lituralni!e. in timp !e nori mari al,i 'i !enu'ii se &ngrm$eau peste mun"ii mai $eprta"i. I!i 'i !olo se ve$eau !r&mpeie sau $ungi $e !er al,astru iar !in$ r-,ea vreo ra-a $e soare satul al, s!&nteia &n *un$ul van in !ontrast !u p$urile &ntune!ate $e ,ra-i !are a!opereau pov&mi'urile. 2e un$eva r-,tea o mu-i!a matinala *ara &n$oiala tot $in a!ela'i 3otel $e un$e asear se au-ise 'i !on!ertul. <0ungeau p&na la el a!or$uri &n,u'ite mu-i!a religioasa 'i $up o pau-a urma un mar' iar Hans Castorp 4

care iu,ea mu-i!a $in tot su*letul $eoare!e &i pro$u!ea a!ela'i e*e!t !a 9i un pa3ar $e porter ,ut pe stoma!ul gol a$i! &l lini'tea pro*un$ &l 9; THOMAS MANN 1 ame"ea 'i#l pre$ispunea la somnolen" 4 as!ult mul"umit !u !apul ple!at &ntr#o parte !u gura $es!3is 'i o!3ii u'or &nro'i"i. 2e$esu,t 'erpuia $rumul lu!ios ur!&n$ p&n( la sanatoriu $rumul pe !are venise &n a0un. ;en"iane mi!i 'i &nstelate !re'teau &n iar,a ume$ $e pe !oasta $ealului. @ parte $in plat*orm &mpre0muit al!tuia gr$ina1 a!olo erau pote!i !u pietri' straturi !u *lori 'i o pe'ter arti*i!ial la r$!ina unui ,ra$ *alni!. @ teras a!operit !u ta,l pe !are erau a'e-ate 'e-longuri se $es!3i$ea spre mia--i iar l&ng( ea se &nl" un st&lp vopsit &n ,run#ro'!at &n v&r*ul !ruia *lutura !&teo$at un $rapel *ante-ist ver$e 'i al, av&n$ la mi0lo! em,lema me$i!inii 'arpele &n!ol!it pe !a$u!eu. &n gra$in se plim,a o *emeie o $oamn mai &n v&rst !u &n*"i'area &n$urerata aproape tragi!. &m,r!ata !omplet &n negru purt&n$ un voal negru rsu!it &n 0urul parului !runt 'i rv'it se su!ea 'i se &ntor!ea *r &n!etare $e#a lungul !rrilor !u un pas monoton 'i gr,it !u genun!3ii &n$oi"i !u ,ra"ele "epene at&rn&n$u#i &nainte !u privirea pier$ut !u o!3ii negri !e se mi'!au &n sus 'i &n 0os su, !are sp&n-urau ni'te pungi moi 'i !u *runtea ,r-$ata $e -,&r!ituri. C3ipul ei o*ilit $e o paloare meri$ional !u o gur mare mar!at $e su*erin" 'i at&rn&n$ u'or &ntr#o parte. &i aminti lui Hans Castorp $e portretul unei trage$iene !ele,re pe !are#l v-use o$at 'i era un spe!ta!ol straniu sa !onsta"i ! *emeia a!eea pali$ 'i &m,r!at &n negru *r s par !a#'i $a seama &'i potrivea pa'ii mari !ople'i"i $up ta!tul mu-i!ii $e mar' !e r-,tea p&na ai!i venin$ $e $eparte. Hans Castorp se uit la ea $in &naltul ,al!onului !u o me$itativa !omptimire 'i i se pru ! a!east ve$enie trist &i &ntune!a soarele $imine"ii. 2ar aproape &n a!ela'i timp mai &nregistra 'i alt!eva !eva a,ia per!epti,il au-ului anume ni'te -gomote !e veneau $in !amera ve!inilor $in st&nga # pere!3ea rus $up !um &i expli!ase Joa!3im #-gomote !are nu se potriveau $elo! !u a!east $iminea" proaspta 'i limpe$e !i preau mai !ur&n$ ! o mur$res! !u o materie v&s!oas(. Hans

Castorp &'i a$use aminte ! a,ia ieri sear au-ise !eva asemntor &ns o,oseala &l &mpie$i!ase s(#i $ea vreo aten"ie. Era o lupta &nso"it $e !3i!oteli 'i g&*&ieli a !rei &nsu'ire neru'inat nu putea s(#i s!ape multa vreme t&narului !u toate ! ia &n!eput $in ,unvoin" se sili s(#'i $ea sie'i o expli!a"ie nevinovata. /e puteau $a 'i alte nume a!estei ,unvoin"e a *irii $e exemplu a!ela mai pu"in sear,$ $e !ur"enie su*leteas! sau gravul 'i *rumosul nume $e pu$oare ori umilitoarele $enumiri !e 0rica MUNTELE VRJIT 47 " aI#evar sau pre*!torie sau &n! 'i a!ela $e s*iala misti!a ori !u!er#n#c#e U 'i era pu"in $in toate astea &n atitu$inea !e#o luase Hans Castorp *a" $e -gomotele venite $in !amera ve!ina iar *i-ionomia sa o exprima nrintr#o posomor&re !ast a !3ipului !a 'i !um n#ar *i tre,uiD 'i ni!i n#ar *i voit s 'tie nimi! $in !eea !e au-ea+ o expresie $e pu$oare !are nu era $elo! original $ar pe !are &n anumite &mpre0urri avea o,i!eiul s 'i#o &nsu'eas!. 6u e>presia aceasta se retrase a'a$ar $e pe ,al!on &n !amer !a s nu au$ mai multa vreme sunetele unor *apte 'i gesturi !e i se preau serioase ,a !3iar !utremurtoare m!ar !a se mani*estau numai prin !3i!oteli. 2ar $in !amer se au-ea &n! 'i mai ,ine !eea !e se petre!ea $e !ealalt parte a peretelui. Era o goan &n 0urul mo,ilelor sau a'a i se prea un s!aun *u rsturnat se prin$eau unul pe altul se palmuiau se srutau 'i la toate astea se mai a$ugau a!um 'i a!or$urile unui vals *ra-ele u-ate 'i melo$ioase ale unui !&nte! la mo$a !e a!ompaniau $e $eparte s!ena nev-ut. Hans Castorp r(mase &n pi!ioare !u prosopul &n m&n( 'i as!ult *r s vrea 'i $eo$at ro'i su, pu$r *iin$! !eea !e prev-use limpe$e ! va urma to!mai se petre!u 'i 0o!ul *ara ni!i o &n$oial "inea $e $omeniul instin!telor animali!e. 5Trasni#v#ar ,unul 2umne-eu: g&n$i el &ntore&n$u#se s#'i isprveas! toaleta !u mi'!ri inten"ionat -gomotoase. La urma urmelor pentru numele lui 2umne-eu s&nt !stori"i a'a ! totul e &n or$ine. 2ar $iminea"a pe lumina e prea $e tot. 9i s&nt sigur !a ni!i asear nu s#au potolit prea !ur&n$. 9i s&nt totu'i ,olnavi $in moment !e se gses! ai!i sau m!ar unul $in ei este ,olnav a'a ! pu"in mai mult !umptare n#ar stri!a. &ns *ire'te *aptul !el mai s!an$alos este ! pere"ii s&nt at&t $e su,"iri &'i mai spuse el enervat1 evi$ent e o stare $e lu!ruri greu $e suportat:

Constru!"ie ie*tina $esigur $ar $e o ie*tinatate $e-gusttoare: @are $up toate astea voi avea prile0ul s#i 'i va$ pe a!e'ti oameni sau poale !3iar le voi *i pre-entat7 <r *i nespus $e peni,il.6 9i atun!i Hans Castorp o,serva !u mirare ! &m,u0orarea !are#i !uprinsese a$ineauri o,ra0ii nu voia s $is# par !u ni!i un !3ip 'i ni!i m!ar sen-a"ia $e *ier,in"eal !are o &nso"ea. Continua s $inuie 'i nu era alt!eva $e!&t a!ea ar'i"a us!ata $e pe *ata $e !are su*erise 'i ieri pe !are somnul o atenuase $ar !are !u a!est Pnle0 apruse $in nou. 8aptul a!esta nu#l $ispuse &n !3ip *avora,il &n Privin"a ve!inilor !stori"i 'i str&ng&n$ ,u-ele &ng&na o vor, $e o!ara estul $e tare la a$resa lor 'i *!u gre'eala sa#'i r!oreas! &n! o $ata a"a !u ap !eea !e#i &nte"i usturimea. <'a se *a!e !a glasul &i tremura $e 48 THOMAS MANN ne!a- !&n$ rspunse varului su !are strig&n$u#l ,tuse &n perete iar atun!i !&n$ Joa!3im intr &n !amera nu#i *!u impresia ! ar *i un om per*e!t o$i3nit 'i ,u!uros s &nt&mpine $iminea"a. Micul !e#un 4 Cun -iui spuse Joa!3im. Prin urmare iat ! ai petre!ut prima noapte ai!i sus. E'ti mul"umit7 7ra gata $e ple!are &m,r!at &ntr#un !ostum sport &n!l"at !u !i-me soli$ lu!rate pe ,ra" !u raglanul &n al !rui ,u-unar lateral se ve$ea *la!onul turtit. Ca 'i ieri nu avea ni!i a-i plrie. 4 Mul"umes! rspunse Hans Castorp merge. Nu vreau s# mi $au prea repe$e prerea. <m avut ni'te vise !am *r noim 'i apoi !l$irea are nea0unsul ! pere"ii au ure!3i !eea !e#i $estul $e nepl!ut. @are !ine#i *emeia &n negru $in gr$in7 Joa!3im &'i $$u ime$iat seama $espre !ine vor,ea vrul sau. A" e Tous-les#$eux spuse el. <i!i la noi toat lumea &i -i!e a'a !!i s&nt singurele vor,e pe !are le repeta mereu. E mexi!an 'i ve-i tu nu vor,e'te o ,oa, nem"e'te 'i *ran"u-e'te a,ia $e &ng&n !&teva *r&nturi. < venit ai!i $e vreo !in!i s(ptm&ni s stea l&ng( *iul ei mai mare !are se a*l &ntr#o situa"ie a,solut $isperat &n!&t se poate a*irma *oarte ,ine ! se va s*&r'i $estul $e repe$e # s#a generali-at e otrvit $in !ap p&n(#n pi!ioare iar Ce3rens $e!lar !a totul se va termina aproape !a un ti*os 4 !eea !e este groa-ni! pentru !ei vi-a"i.

Iat &ns ! a!um !in!ispre-e!e -ile i#( sosit !el $e#al $oilea *iu !are voia s(#'i va$ *ratele pentru ultima oar 4 $e alt*el un ,iat *oarte *rumos !a 'i !ellalt 4 am&n$oi s&nt ni'te *l!i splen$i-i !u o!3i !a $e 0rati! iar *emeile erau a,solut &nne,unite $up ei. Toate ,une numai ! !el mi! tu'ise &nainte $e#a ur!a ai!i $e'i *!&n$ a,stia!"ie $e asta prea per*e!t sntos. 2ar &n!3ipuie'te#"i ! a,ia sosit se 'i !onstat ! are temperatur HV N $intr#o $ata o temperatura $estui $e mare &n"elegi 'i atun!i &l v&r( &n pat 'i Ce3rens a*irm !a $a! se va mai s!ula &nseamn ! are mai mult noro! $e!&t minte. < venit &n !el $e al $oispre-e!elea !eas spune el ai!i. sus... 2a 'i $e alunei mama se plim, !um ai va-ut#o !&n$ nu st la !pt&iul lor iar $a! !ineva i se a$resea- nu spune $e!&t+ Tous Ies deuxl !!i nu 'tie s spun alt!eva 'i $eo!am$at ai!i nu e nimeni !are s pri!eap spaniola. MUNTELE VRJIT 99 #Prin urmare a'a stau lu!rurile !u ea t!u Hans Castorp. Ma &ntre, are#mi va spune 'i mie la *el !&n$ &i voi *i pre-entat7 <$i! ar *i !iu$at Teau s spun ! ar *i !omi! 'i lugu,ru &n a!ela'i timp. a$aug el iar o!3ii &i erau !a 'i ieri+ i se prea !a s&nt *ier,in"i 'i grei. $e par!a ar *i nl&ns mai multa vreme 'i aveau iar'i a!ea s!&nteiere pe !are i#o provo!ase tu'ea ,r,atului pasionat $e !lrie. <vu impresia ! a,ia atun!i reu'ise sa sta,ileas! legtura !u -iua $e ieri 'i &ntr#o msur oare!are s se rea!omo$e-e !eea !e nu se petre!use ime$iat $up $e'teptare. 9i stropin$u# 'i !u un pi! $e lavan$ ,atista !u !are#'i atinse *runtea tre!&n$u#'i#o $e 0ur#&mpre0urul o!3ilor $e!lar ! &n !eea !e &l prive'te este gata. 'aca e-&i !e acor!" pu&em tous Ies deux sa mer*em la masa glumi el !u o sen-a"ie $e ,un $ispo-i"ie exagerat Ia !are Joa!3im &l privi !u ,l&n$e"e 'i -&m,i !iu$at !u o melan!olie u'or ,at0o!oritoare pe !&t se prea # $e !e asta#l privea pe el. 2up !e se &n!re$in"a !a are asupra lui provi-ia $e "igri Hans Castorp &'i lu ,astonul par$esiul 'i plria a!easta $in urm !a pe un *el $e s*i$are !!i er prea sigur $e propriul su mo$ $e via"a si $e o,i!eiurile sale $e om !ivili-at !a sa se supun !3iar at&t $e u'or 'i numai pentru trei ,iete s(ptm&ni unor o,i!eiuri noi 'i strine 4 apoi ie'ir 'i !o,or&r( s!rile &n timp !e Joa!3im &i arta pe !ori$oare !&n$ o u'a. !&n$ alta men"ion&n$u#i pe !ei !e lo!uiau a!olo rostin$ nume germane 'i

altele !e aveau toate soiurile $e re-onan"e strine 'i a$ugin$ mi!i o,serva"ii asupra !ara!terului sau gravita"ii !a-urilor respe!tive. Int&lnir $e asemenea persoane !are se &napoiau $e0a $e la mi!ul $e0un iar !&n$ Joa!3im $$ea ,una -iua !uiva Hans Castorp &'i ri$i!a politi!os plria. Era ner,$tor 'i nervos !a un t&nar pe !ale $e a *i pre-entat unor oameni ne!unos!u"i 'i &n a!ela'i timp suprat $e sen-a"ia limpe$e ! are o!3ii tul,uri 'i *a"a &m,u0orat !eea !e $e *apt nu !orespun$ea $e!&t &n parte a$evrului !!i era mai !ur&n$ pali$. # Ca s nu uit vreau s#"i spun !eva: *!u el $eo$at 'i &n vo!e i se $istingea o oare!are u'urin" ne!ugetat. Po"i *oarte ,ine sa ma re!oman-i $oamnei $in gra$in $a!i se va ivi prile0ul nu va$ ni!i un in!onvenient. Pu"in &mi pas $a! o s#mi spun tous-les-deux. 4oi 'li ce semni*i!a"ie are asta 'i !e mutr s *a!. 2ar nu vreau !u ni!i un pre" sa intru &n rela"ii !u pere!3ea rus &n"elegi7 Wi#o !er *oarte insistent. Sn& oameni lipsi"i !omplet $e ,un !re'tere 'i !3iar $!( s&nt sili: s !uies! trei spt(m&ni &n ve!intatea lor 'i#mi este imposi,il s#i o!o# 50 THOMAS MANN lese &n s!3im, nu $ores! !u ni!i un pre" s#i !unos! 'i s&nt a,solut &n $reptul meu $a!a re*u- &n mo$ !ategori! s... # Cine &l &ntrerupse Joa!3im sa &n"eleg ! te#au sting3erit7 E a$evrat ! &ntr#un *el s&nt ni'te sl,ati!i !u alte !uvinte ni'te ne!ivili-a"i "i#am spus#o $in !apul lo!ului. El vine &ntot$eauna la masa !u un vin$ia! $e piele 'i *ara sa intru &n amnunte &"i spun $oar !a arata &n asemenea 3al &ne&t ma mir !a Ce3rens &n! n#a intervenit. 9i ni!i ea nu e $intre !ele mai &ngri0ite &n !iu$a plriei !u pene... 2e alt*el po"i *i per*e!t lini'tit !!i s&nt a'e-a"i *oarte $eparte $e noi la masa ru'ilor $e r&n$ *iin$! tre,uie sa 'tii !a exista 'i o masa a ru'ilor ,ine Ia !are se a'a-a numai ru'ii mai $eose,i"i a'a !a s&nt pu"ine 'anse sa#i &nt&lne'ti a*ar $oar $e !a-ul $a!a o vei $ori !3iar tu. &n general ai!i nu este !3iar at&t $e u'or sa iegi !uno'tin"e to!mai $atorita *aptului ! s&nt at&"ia strini printre pa!ien"i 'i !3iar eu m!ar !a stau ai!i $e at&ta vreme nu !unos! personal $e!&t pe *oarte pu"ini $intre ei. # 2ar $intre !ei $oi !are#i ,olnav7 &ntre, Hans Castorp. El

sau ea7 # Cre$ ! el. 2a numai el spuse Joa!3im v$it $istrat &n timp !e#'i lsau 3ainele Ia gar!ero)a" Ga in&rarea n su0ra*erie$ <poi ptrunser &n sala luminoasa !u pla*onul u'or ,oltit un$e vo!ile -um-aiau ta!&murile -ornaiau iar *etele $e servi!iu se gr,eau purt&n$ !(ni $in !are ie'eau a,uri. &n su*ragerie erau aran0ate 'apte mese $intre !are $oua &n l"ime 'i !elelalte &n lungime. Mesele erau $estul $e mari *ie!are pentru -e!e persoane $e'i nu toate lo!urile aveau &n *a"a lor ta!&muri. 2up !&"iva pa'i $e#a !urme-i'ul slii Hans Castorp se gsi instalat la lo!ul su. Era a'e-at pe partea &ngusta a unei mese $in mi0lo! &ntre !ele $ou mese puse $e#a latul. &n pi!ioare &n$rtul s!aunului Hans Castorp se &n!lina politi!os 'i !u oare!are rigi$itate !tre ve!inii $e masa !rora le *u pre-entat !u tot !eremonialul $ar pe !are a,ia#i &nregistra !a *iguri. 2oar numele 'i persoana $oamnei /to3r &i re"inur aten"ia !&t 'i *aptul !a avea o *a"a ro'ie 'i un par unsuros $e un ,lon$ !enu'iu. Privin$u#i numai !3ipul &"i puteai expli!a *oarte u'or ga*ele ei i-vor&te $in lipsa $e !ultura. <poi lua lo! 'i o,serva !u un aer satis*!ut !a mi!ul $e0un era so!otit ai!i o masa importanta. Erau vase !u marmela$a 'i miere !astroane !u ore- !u lapte 'i ter!i $in *aina $e ov- *ar*urii !u 0umari $e oua 'i *riptura re!e1 unt se gsea $in a,un$en"a !ineva ri$i!a un !lopot $e sti!la su, !are se &ntin$ea o ,u!ata groasa $e 'vai"er !a sa#'i taie o *elie 'i printre altele mai era 'i o *ru!tiera !u *ru!te proaspete sau us!ate a'e-ata &n mi0lo!ul mesei. @ MUNTELE VRJIT :1 *at $e servi!iu &m,r!ata &n negru 'i al, &l &ntre,a pe Hans Castorp !e $ore'te s ,ea+ !a!ao !a*ea sau !eai7 Era mi!u"a !a un !opil !u *ata lunga 'i &m,atr&nita 5o piti!a6 se g&n$i el. sim"in$ un *el $e spaima. /e uita la vrul sau $ar !um a!esta ri$i!a umerii 'i sprintenele !u in$i*eren" !a 'i !um ar *i vrut sa spun+ 5Ei 'i#apoi !e#i !u asta76 se potoli 'i !oman$ !eai !u o polite"e $eoss,ita to!mai *iin$! a!eea !are#l &ntre,a era o piti! $up !are &n!epu sa man&n!e ore- !u lapte !u s!or"i# 'oar 'i -a3r &n timp !e uit&n$u#se !urios la !elelalte m&n!aruri $in !are ar *i $orit sa se serveas! &'i lsa privirile sa pluteas! 'i peste !omesenii $e la !elelalte mese !amara-ii 'i tovar'ii $e $estin ai lui Joa!3im !are !u to"ii aveau trupurile m!inate $e ,oal $ar m&n!au 'i sporoviau /ala era !onstruita

&n a!el stil mo$ern !are reu'ea sa imprime !elei mai severe simplit"i o anumita trstura $e *ante-ie. Nu era prea lata &n raport !u lungimea av&n$ $e 0ur#&mpre0ur un *el $e galerie !e aaapostea poli"e pentru *ar*urii 'i se $es!3i$ea prin ar!a$e largi spre interiorul aran0at !u mese. /t&lpii erau a!operi"i p&na la 0umtate !u un pla!a0 imit&n$ lemnul $e santal !u partea superioara vruit &n a!ela'i *el !a 'i pere"ii 'i pla*onul ornamenta"i !u ,r&uri multi!olore 'i !u motive simple 'i nostime !e imitau !iu!urii motive !are se &nt&lneau unele !u altele pe tavanul larg ,oltit. /ala era prev-ut !u mai multe !an$ela,re ele!tri!e $in metal al, *ormate *ie!are $in !&te trei ar!uri suprapuse unite printr#o &mpletitur ginga' av&n$ &n partea in*erioar !lopote $e sti!la mat !e at&rnau !a ni'te mi!i s*ere lunare. /ala avea patru u'i $e sti!la $oua pe partea lata !e $$ea pe o veran$a &n *a"a lui Hans Castorp a treia la st&nga rspun-&n$ &n 3olul $e Ja intrare 'i apoi a!eea pe !are intrase Hans Castorp 4 !!i Joa!3im &l !on$usese $e $ata a!easta pe o alta s!ara 'i un alt !ori$or $e!&t ieri seara. La $reapta lui era o *ptura !u &n*"i'are sr!!ioasa &n negru !u pu* pe *a"a 'i !u o,ra0ii u'or aprin'i pe !are o lua $rep& o croi&oreasa su o len0ereasa !u -iua impresie !reata *ara &n$oiala $e laptul !a ,ea numai !a*ea 'i m&n!a p&ine !u unt iar &n mintea lui imaginea unei mi!i !rortorese se aso!iase &ntot$eauna !u !a*eaua 'i 0im,la !u unt. La st&nga Dui sttea o $omni'oara engle-oai!a 'i ea $estul $e v&rstni!a. *oarte unt !u $egetele "epene 'i $egerate !are !itea s!risori sosite $e a!as in irnp !e ,ea un !eai $e !uloarea s&ngelui. Urma Joa!3im 'i apoi $oamna tonr !u ,lu-a ei e!ose-a $e l&na. Winea m&na $reapta strinsa pumn n reptul o,ra-ului 'i &n vreme !e m&n!a se silea &n mo$ ostentativ sa vor# as!( $istins $e-velin$u#'i su, ,u-a $e sus $in"u lungi 'i su,"iri !a e iepure. Un ,r,at t&nar !u must!ioara a !rui expresie prea sa arate

I 52 THOMAS MANN !a "ine &n gura !eva !u un gust ori,il lua lo! alturi $e ea 'i &n!epu sa man&n!e pastr&n$ t!erea !ea mai $es(v&r'ita. /osi ime$iat $up !e Hans Castorp se a'e-ase saluta !u ,r,ia $in mers 'i o!upa un s!aun *r sa priveas! pe nimeni re*u-&n$ prin atitu$inea sa ori!e &n!er!are $e a i se pre-enta noul oaspete. Poate !a era prea ,olnav !a sa#i mai pese $e a!este maniere sau sa se mai interese-e $e !ei $in 0urul sau. Pentru !&teva !lipe &n *a"a lui Castorp lua lo! o *ata t&nara !u parul $e un ,lon$ luminos extraor$inar $e sla,a !are#'i rsturna &n *ar*urie un ,or!an !u iaurt &l m&n!a iute 'i ple!a ime$iat. La masa !onversa"ia nu era $elo! &nsu*le"it. Joa!3im sporovia $e *orma !u $oamna /to3r 'i in*orm&n$u#se $e starea ei a*la !u o !ore!ta prere $e rau !a las $e $orii. /e t&nguia !a se simte 5*ara vlaga6. 5/&nt at&t $e vlguita6 spuse ea lungin$ sila,ele !u o a*e!tare $e prost gust. 9i a$aug !a &n! $e $iminea" !&n$ se s!ulase avusese HX H 'i !ine 'tie !e o sa mai *ie $upa#amia-: Croitoreasa !u -iua -ise !a a avut a!eea'i temperatur &ns mrturisi !a se sim"ea $impotriv agitata &n!or$ata !uprinsa $e o nelini'te taini!a $e par!a s#ar a*la &n a0unul unui eveniment $eose,it $e 3otar&tor !eea !e &n realitate nu era $elo! !a-ul *iin$ vor,a $oar $e#o agita"ie *i-i! !e nu "inea &ntru nimi! $e su*let. /e ve$ea &ns !a nu era &n ni!i un !a- o !roitoreasa !u -iua !!i vor,ea *oarte !urat 'i aproape !a o *emeie !ulta. @ri!um Hans Castorp gsea !a a!easta agita"ie sau m!ar mrturisirea unor asemenea sen-a"ii !onstituie &ntr# un anume *el o atitu$ine $estul $e ne!uviin!ioasa ,a !3iar suprtoare $in partea unei *iin"e at&t $e ne&nsemnate. Le &ntre,a pe r&n$ at&t pe !roitoreasa !it 'i pe $oamna /to3r $e !&n$ s&nt ai!i sus %prima era &n sanatoriu $e 'apte luni !ealalt $e !in!i) apoi !aut sa#'i aminteas! $e !ele !&teva no"iuni $e engle-a pe !are le &nv"ase !a sa a*le !3iar $in gura ve!inei $in $reapta !e *el $e !eai ,ea %era !eai $e m!e'e) 'i $a!a era ,un !eea !e ea &i !on*irma aproape !u impetuo-itate 'i a,ia $up a!eea &'i arun!a privirile prin sala &nsu*le"it $e un $u#te#vino !ontinuu1 mi!ul $e0un nu era o masa !are se lua &n mo$ o,ligatoriu &n !omun. La &n!eput se temuse pu"in !a va avea sa suporte impresii !umplite 'i iat !a se sim"ea oare!um $e-amgit !!i toata lumea $in sala prea plina $e via"a+ nu aveai $elo! sentimentul

!a te a*li &ntr#un a'e-am&nt plin $e su*erin"e. Tineri ,ron-a"i $e am,ele sexe intrau *re$on&n$ vor,eau !u *etele !e serveau 'i se npusteau asupra mi!ului $e0un v$in$ o sntoasa po*ta $e m&n!are. Erau ai!i $e asemenea oameni mai &n v&rsta. pere!3i !storite o *amilie !u !opii !are vor,eau ruse'te. <proape toate *emeile purtau tri!ouri $e l&na ori mtase lipite $e trup svetere !um le MUNTELE VRJIT :8 J au ai)e sau !olorate !u gulere rs*r&nte 'i ,u-unare &n pr"i 'i era o l(!ere sa le ve-i oprin$u#se 'i sporovain$ !u am&n$oua m&inile v&r&te &n ,u-unare. La mai multe mese oamenii &'i artau unii altora *otogra*ii *!ute $e ei &n'i'i *ara &n$oial1 la unele mese se *!eau s!3im,uri $e mr!i po'tale. /e $is!uta $espre vreme $espre *elul !um s#a $ormit $espre temperatura pe !are au avut#o &n a!ea $iminea"a. Cei mai mul"i erau ,ine $ispu'i *(ra vreun motiv anume $oar *iin$! nu aveau gri0i momentane 'i se a*lau mai mul"i laolalt. Este a$evrat !a unii stteau la mas !u !apul &n m&ini 'i priveau "inta $iept &nainte. <!e'tia erau lsa"i s priveas! 'i nimeni nu le a!or$a ni!i o aten"ie. 2eo$at Hans Castorp tresari aprins $e tn&nie 0ignit. 8usese tr&ntita o u' !3iar a!eea $in st&nga !e $$ea $ire!t &n 3ol # !ineva o lsase sa se &n!3i$ singura sau poate o &n!3isese la repe-eala iar -gomotul a!esta pe !are#l ur&se $intot$eauna &i *!ea oroare lui Hans Castorp. /e prea poate ! aversiunea asta se $atora e$u!a"iei poate era o i$iosin!rasie !ongenital &n ori!e !a- $etesta -gomotul u'ilor tr&ntite 'i ar *i *ost &n stare s plmuias! pe ori!ine &'i &ng$uia s i-,eas! o u'a &n pre-en"a lui. 2e $ata asta !eea !e agrava po!netul venea $in *aptul !a u'a era *!uta $in ptr"ele $e sti!la1 ast*el totul se trans*orma &ntr#un -$rngnit 'i un imens ,u*net. 5Ru'ine6 g&n$i Hans Castorp *urios 5,lestemat negli0en":6 Cum $e altminteri &n a!eea'i !lip !roitoreasa &i spuse !eva nu avu rga-ul s !onstate !ine era vinovatul. 2ar &ntre spr&n!enele lui ,lon$e aprur ni'te !ute iar !3ipul i se s!3imonosi &n vreme !e#i rspun$ea !roitoresei. Joa!3im &ntre,a $a! $o!torii tre!user pe a!olo. 2a &'i 'i *!user primul tur &i rspunse !ineva prsiser sala !3iar &n !lipa !&n$ sosiser verii. 4 In !a-ul a!esta 3ai sa ple!am nu mai are rost sa a'teptm opina Joa!3im. Ca sa te pre-int o sa gsim *ara &n$oiala vreun alt prile0 &n !ursul -ilei.

2ar la u' *ur !&t pe !e sa se i-,eas! $e $o!torul Ce3rens !are venea gr,it urmat $e $o!torul EroFoGsFi. #Ei $omol mai multa aten"ie $omnilor: ex!lama Ce3rens. <sta ar ti putut s*&r'i rau pentru ,tturile noastre. Vor,ea !u un pronun"at a!!ent saxon $in nor$ $es!3i-&n$ larg gura 'i m&n!&n$ !uvintele. <'a$ar $umneata e'ti7 &i -ise lui Hans Casrorp pe !are Joa!3im i#l pie.D* nta lipin$u#'i !l!&iele1 ei ,ine. s&nt &ne&ntat. 9i#i &ntinse t&narului o m&na mare !&t o lopata. Era un om oKos mai nalt $e!&t $o!torul EroFoGsFi !u mai ,ine $e trei !ape&e" cu parul com:9 THOMAS MANN plet al, !u n !ea*a ie'ita &n a*ara ni'te o!3i mari al,a'tri ,ul,u!a"i &not&n$ &n la!rimi 'i str,tu"i $e vini'oare vine"ii un nas !&rn 'i o musta"a tiata s!urt 'i ri$i!ata pie-i' $in !au-a !a ,u-a superioara se rsu!ea &ntr#o parte. Ceea !e#i spusese Joa!3im $espre o,ra0ii lui se a$everea !!i erau al,a'trii1 alt*el &n!&t !apul prea $e#a $reptul !olorat $easupra 3alatului al, $e !3irurg lung p&na la genun!3i pe !are &l purta str&ns !u un !or$on las&n$ sa i se va$ pantalonii reia"i 'i o parte $in pi!ioarele imense &n!l"ate &n g3ete gal,ene $estul $e ve!3i 'i !u 'ireturi. 2o!torul EroFoGsFi era $e asemenea &n "inut pro*esionala &ns 3alatul sau era negru !u elasti! ia man'ete $intr#o "e+1atura neagra 'i lu!ioasa !roita &n *orma $e !ma'a !eea !e *!ea !a paloarea sa#i ias 'i mai mult &n evi$en". /e pstra la lo!ul sau $e asistent nelu&n$ parte la !onvor,ire &ns o oare!are &n!or$are silita a gurii $estinuia !&t i se prea $e !iu$ata po-i"ia lui !e su)al&ern$ 4 Veri7 &ntre,a !onsilierul auli! arat&n$ !u mina $e la unul la altul 'i privin$u#i $e 0os !u o!3ii sai al,a'tri str,tu"i $e vini'oare vine"ii... <tun!i va *i 'i $umnealui un va0ni! purttor $e sa,ie7 &l &ntre,a pe Joa!3im arat&n$u#l !u !apul pe Hans Castorp... Ei 2oamne *ere'te nu se poate: Mi#am $at ime$iat seama 4 'i $eo$at i se a$resa $ire!t lui Hans Castorp 4 ! ave"i &n $umneavoastr !eva $e !ivil !eva pl!ut nu at&t $e r-,oini! !a a!est 'e* $e 3oar$a militar. <"i *i un ,olnav mai ,un $e!&t el *a! prinsoare pe ori!e. 2e la prima arun!tura $e o!3i va$ pe !3ipul *ie!ruia $a!a are sto*a unui ,un pa!ient !!i tre,uie talent pentru asta $a talentul este ne!esar pretutin$eni iar a!est mirmi$on n#are ni!i o pi!tura $e talent. Nu ma pri!ep poate !a ar *i ,un pe !&mpul $e instru!"ie $ar

ai!i... Va rog sa ma !re$e"i !a mereu vrea sa ple!e. 2ore'te ne!ontenit sa ple!e ma pisea- ma *rea! 'i e ner,$tor sa se speteas! la manevre 'i exer!i"ii a!olo 0os. <t&ta ex!es $e -el: Nu vrea sa ne mai a!or$e ni!i m!ar un *lea! $e 0umtate $e an. 9i !u toate a!estea e *oarte *rumos la noi spune 'i $umneata Biemssen $a!a nu#i *rumos la noi: Ei $omnule varul $umitale ne va apre!ia $esigur mai mult $e!&t $umneata 'i va 'ti sa se $istre-e. Nu $oamnele s&nt a!elea !are ne lipses! avem ai!i $oamne a,solut &n!&ntatoare. Multe $intre ele s&nt *oarte se$u!toare 4 v-ute $in a*ara !el pu"in. &ns $umneavoastr ar tre,ui sa &n!er!a"i sa prin$e"i !eva mai multa !uloare alt*el &n"elege"i !a $oamnele n#o sa va a!or$e ni!i o aten"ie: Ver$e este pomul $e aur al vie"ii $ar !a nuan"a $e piele ver$ele nu prea e artos. Evi$ent !omplet anemi! -ise el apropiin$u#se ime$iat $e Hans Castorp 'i#i &ntoarse pe $os una $intre pleoape &ntre $egetul arttor 'i mi0lo!iu. 8ire'te !orn# MUNTELE VRJIT 55 let anemic, !um v spuneam. 9ti"i !eva7 N#ar *i !3iar at&t $e rau $a!a pentru ctva timp a"i las &n voia sor"ii $ragul $umneavoastr Ham,urg. De altfel, a!est s!ump Ham,urg este o &n0g3e,are !reia noi &i $atoram mult1 gra"ie meteorologiei sale $e o ume$a voio'ie ni se pro!ura &n *ie!are an !&te un $rgla' !ontingent. Jnsa !u a!est prile0 &mi ve"i &ng$ui s v $au un s*at !u totul $e-interesat 4 !omplet sine pecunia, a$i! sa &n"elege"i !a at&ta timp !&t mai sta"i ai!i *a!e"i !eea !e *a!e 'i vrul $umneavoastr. &n !a-ul $umneavoastr nu pute"i *a!e nimi! mai ,un $e!&t s tri"i !&tava vreme !a 'i !um a"i *i atins $e o u'oara tubercu-losis pulmonum, 'i sa pune"i pu"ina al,umina. C!i ai!i la noi se pro$u!e un !urios *enomen &n legtura !u meta,olismul al,uminei... C3iar $a!a ar$erile generale s&nt mari trupul $epune totu'i al,umina... Ei. 'i -i!i ! ai $ormit ,ine Biemssen7 <tun!i e per*e!t. Po"i *a!e plim,area proie!tata. 2ar nu mai mult $e o 0umtate $e or: 2up a!eea pune#"i &n gur tra,u!ul !u argint viu: Tot$eauna s#"i &nsemni *rumu'el temperatura Biemssen: Ca la servi!iu: Cu !on'tiin!io-itate: /&m,ata vreau sa v$ !ur,a temperaturii: Iar $omnul varul $umitale sa 'i#o ia 'i el. Luarea temperaturii n#a

*!ut &n! rau nimnui. Cuna -iua $omnilor: Petre!ere ,una: Cuna -iua... Cuna -iua... Iar $o!torul EroFoGsFi porni 'i el $up 'e*ul sau !are par!a plutea leg(n&n$u#'i ,ra"ele !u palmele &n 0os 'i &ntre,&n$ &n $reapta 'i &n st&nga $a! s#a $ormit ,ine la !are toata lumea rspun$ea a*irmativ. Ta!3inrie. /*&nta &mprt'anie. Veselie &ntrerupt # 8oarte simpati! om -ise Hans Castorp &n vreme !e $up un salut prietenes! a$resat portarului '!3iop !are punea &n or$ine s!risorile &n lo0a $e la intrare ie'ir pe portal &n aerul li,er $e a*ara. Portalul era situat &n partea $e su$#est a !l$irii spoite &n al, 'i a !rei parte !entral $ep'ea !u un eta0 !ele $oua aripi av&n$ $easupra un orolo*iu ins&ala& n&r-o &urla #oasa" acoperua cu &a)la !e culoarea e-iei. C&n$ ie'eai a*ara nu patrun$eai &n gra$ina &mpre0muita !i te Pomeneai &n$at &n plina natura &n *a"a pa0i'tilor alpine pe al !ror Pov&rni' erau rasp&n$i"i !&"iva moli-i $e &nl"ime mi0lo!ie 'i ni'te pini asu!i"i 'i aple!a"i p&na aproape $e pam&nt. 2rumul pe !are apu!ar $e :; THOMAS MANN *apt singurul !e mai exista in a*ara !elui !e $u!ea &n vale !o,ora &n pant $ul!e spre st&nga &n spatele sanatoriului &n $ire!"ia ,u!triilor 'i $epen$in"elor un$e l-ile $e *ier pentru gunoaie stteau a'e-ate l&nga grila0ul s!rilor $e la pivni"a 'i se mai prelungea &n! pu"in &nainte $e#a *a!e o !otitura ,rus!a pentru a ur!a piepti' !tre $reapta $e#a lungul !oastei &mp$urite. Era o !rare ,ttorit 'i &n! $estul $e ume$ $e o !uloare ro'ieti!a $e#a lungul !reia $$ur $e !&teva ori peste ni'te s*r&maturi $e st&n!a. Cei $oi veri nu erau singurii !are se plim,au. Pa!ien"ii !are isprviser $e m&n!at ime$iat $up ei veneau &n urma lor iar grupurile !e se &ntor!eau le ie'eau &n &nt&mpinare !l!&n$ apsat !a oamenii !are !o,oar &n panta. 4 8oarte simpati! om: repet Hans Castorp. <re un *el at&t $e li,er $e#a vor,i &ne&t e o pl!ere sa#l as!ul"i. 9i mi#a pl!ut !um &i -i!e ter#mometrului 5tra,u! !u argint viu6 am &n"eles ime$iat $espre !e era vor,a... 2ar !&t $espre mine $a!a#mi $ai voie o s#mi aprin$ unul a$evrat spuse oprin$u#se !!i nu

m m(i pot stp&ni. 2e ieri $e la pr&n- n#am mai *umat !eva !a lumea... Te rog sa m s!u-i o !lip: 9i#'i s!oase $in to!ul $e piele *ina &mpo$o,it !u o monogram $e argint un tra,u! Mria Man!ini un exemplar *rumos turtit la un !apt a'a !um &i pl!eau !u ose,ire &i taie v&r*ul !u un !u"ita' ag"at $e lan"ul !easorni!ului s!apr ,ri!3eta 'i#'i aprinse "igara lung 'i &n$oit &n sus trag&n$ !&teva *umuri pline !u o po*t $eose,it. <'a: a$aug el. <!um ne putem !ontinua plim,area. Evi$ent tu nu *ume-i -elul tu mi se pare !am exagerat. 4 2a n#am *umat ni!io$at rspunse Joa!3im. 2e !e m#a' apu!a sa *ume- to!mai ai!i7 Be as&a n#o mai &n"eleg spuse Hans Castorp. Nu &n"eleg !um poate !ineva sa nu *ume-e !!i asta &nseamn s te lipse'ti &ntr#un *el $e una $intre ,u!uriile vie"ii 'i &n ori!e !a- $e o *oarte mare pl!ere: C&n$ m tre-es! $iminea"a ma 'i ,u!ur la g&n$ul ! voi putea *uma &n timpul -ilei iar !&n$ iau masa m g&n$es! la a!ela'i lu!ru $a 'i !re$ !a nu exagere- $e!&t *oarte pu"in .spun&n$u#mi ! &n $e*initiv m(n&n! numai !a sa pot *uma $up a!eea. 2ar o -i *r tutun ar *i pentru mine o -i sear,$ anost !o7nplet pustie v$uvit $e ori!e *arme! 'i $a! a' *i nevoit !a &ntr#o $iminea" s#mi spun+ ast-i n#o s am nimi! $e *umat !re$ ! n#a' mai avea !ura0ul sa ma s!ol 'i a' rm&ne s -a! &n pat. Ve-i tu+ !&n$ ai o "igar !are ar$e ,ine 4 !!i este $e la sine &n"eles ! nu tre,uie SA *ie rupt sau s trag prost asta este tot !e poate *i mai nepl!ut # MUNTELE VRJIT := a$ar !&n$ ai o "igara ,una so!ot !a e'ti la a$post $e toate 'i !a nu "i poate &nt&mpla literalmente nimi!. Este a!eea'i sen-a"ie !a atun!i !&n$ tai &ntins pe malul marii *iin$! -i! eu !&n$ stai !ul!at pe malul marii 0 a'a ! nu mai ai nevoie $e nimi! ni!i $e mun!a ni!i $e $istra!"ie nu#i a'a7... /lav 2omnului &n toat lumea se *umea- iar $up !&te 'tiu eu a!easta pl!ere nu#i ne!unos!ut ni!ieri un$e te#ar putea arun!a &nt&mplarile vie"ii. &nsu'i exploratorii !are pornes! spre Polul Nor$ se aprovi-ionea- temeini! !u mari !antit"i $e tutun pentru o,ositoarea lor expe$i"ie 'i $e !&te ori am !itit $espre asta am *ost pl!ut impresionat. C!i i se poate ori!ui &nt&mpla s#i mearg prost 4 sa presupunem !a la un moment $at a' *i &ntr#o stare nenoro!it1 $ar at&ta timp !&t o sa am o "igar 'tiu pre!is ! a' suporta totul ! m#ar a0uta sa tre! peste ori!e. 4 @ri!um a!east aservire este o $ova$ $e sl,i!iune -ise

Joa!3im. Ce3rens are per*e!t $reptate+ e'ti un !ivil 4 $a 'tiu o spunea !a s te lau$e &ns *apt este !a tu e'ti un !ivil ireme$ia,il. &n $e*initiv e'ti sntos a'a ! po"i *a!e tot !e#"i pla!e a$ug el iar o!3ii i se stinser ,rus!. 'a" s(n(&os n a0ar( !e anemie" replic( Hans 6as&orp$ 6(ci" #u!ecin! !up( nse-i spusele lui ehrens" sn& e>ac& a&& !e anemic c& &re)uie ca s( 0iu li4i!$ Kiin!c( es&e e4i!en&" -i as&a m-a iz)i& -i pe mine" ca n compara2ie cu &ine am o piele aproape 4erzuie" lucru !e care acas( nu mi-am !a& seama$ /i apoi e 0oar&e !r(*u2 !in par&ea lui ca m-a consul&a& comple& sine pecunia, !um s#a exprimat el. Win *oate mult sa *a! exa!t !e mi#a re!oman$at 'i s(#mi organi-e- via"a &nto!mai $up *elul tu $e trai # $e alt*el !e#a' putea *a!e alt!eva ai!i sus la voi 4 iar *aptul !a voi $epune pu"in al,umina nu#mi poate provo!a ni!i un nea0uns !u toate ! pe !instea mea gses! expresia $estul $e respingtoare. Joa!3im tu'i $e vreo $ou ori $in mers !eea !e &nsemna ! ori!um ur!u'ul &l o,osea. 2ar !&n$ a!!esul $e tuse &l apu!a a treia oar se opri !u spr&n!enele &n!runtate. Ga-o nain&e" spuse el$ Hans Castorp se gr,i sa#'i !ontinue $rumul *ara !a m!ar sa &ntoar! privirea &napoi. <poi &n!etini pasul 'i s*&r'i aproape prin a se opri nin$! i se pru ! s#a $eprtat prea tare $e Joa!3im. 2ar tot nu se &ntoarse. Un grup $e pa!ien"i ,r,a"i 'i *emei le ie'i &n *a"a &i v-use $e al*#&n! $e pe !&n$ se a*lau pe $rumul $rept la 0umtatea !oastei 'i !o,orau !u pa'i mari $rept spre el iar vo!ile lor se ameste!au 58 THOMAS MANN &ntr#un va!arm nemaipomenit. Erau vreo 'ase sau 'apte persoane $e $i*erite v&rste unii *oarte tineri al"ii mai &n etate. &i privi !er!ettor !u !apul pu"in aple!at g&n$in$u#se la Joa!3im. To"i erau *ara plrie 'i ar'i $e soare *emeile purtau 0a!3ete !olorate iar ma0oritatea ,r,a"ilor nu aveau par$esiuri sau ,astoane !a ni'te oameni !are *ara ni!i o !eremonie !u m&inile &n ,u-unare au ie'it sa *a! o s!urta plim,are &n *a"a !asei. 9i *iin$! veneau la vale *apt pentru !are nu tre,uiau sa *a! ni!i un e*ort serios !i $oar !el mult sa "in pi!ioarele &n!or$ate spre a nu *i ispiti"i s#o ia Ia *uga sau sa se &mpie$i!e *!eau impresia !a se lsau sa alune!e u'or ast*el &n!&t aveau &n mo$ul $e a merge !eva &naripat 'i lin !are li se ras*r&ngea pe !3ipuri 'i &n &ntreaga &n*"i'are &n a'a msura &n!&t aproape ! sim"eai $orin"a sa *a!i parte $in grupul lor.

Acum" 0iin! aproape !e ei" Hans 6as&orp le pri4i !3ipurile !u aten"ie. Nu erau to"i ar'i $e soare 'i $oua tinere se remar!au to!mai prin paloarea *e"ei una sla,a !a un ,a" 'i !u un ten $e *il$e' alta mai mi!a 'i grasa slu"ita $e pistrui. 2ar to"i se uitau la el !u a!ela'i -&m,et o,ra-ni!. @ *ata &nalta &ntr#un sveter ver$e !u prul prost pieptnat 'i !u o!3ii neg3io,i pe 0umtate &n!3i'i tre!u at&t $e aproape $e Hans Castorp &n!&t mai#mai !a#l atinse !u ,ra"ul 'i &n a!ela'i timp *luiera... Nu asta era sminteala !urata: 8luiera &n $ire!"ia lui $ar nu !u ,u-ele pe !are ni!i m!ar nu le "uguie. 8luiera $in str*un$urile *iin"ei sale privin$u#l proste'te !u o!3ii pe 0umtate &n!3i'i1 &i s!ap $in piept &ntr#un *el !u totul ne&n"eles o *luiertura neo,i'nuit $e nepl!uta rgu'it 'i as!u"ita 'i &n a!ela'i timp gunoasa trgnata !are spre s*&r'it s!-u !u un ton ast*el !a#l sili pe Hans Castorp s se g&n$eas!a la mu-i!a !e#o s!ot a!ele ,'i!i $e prin ,&l!iuri !are se $e-um*la 'i se turtes! "iuin$ 4 apoi *ata tre!u &mpreuna !u tot grupul mai !epar&e$ Hans Castorp &nlemni privin$ &n -are. 2up a!eea se &ntoarse repe$e 'i &n"elese ime$iat !a a!est lu!ru &ngro-itor tre,uie sa *i *ost o gluma o *arsa pusa la !ale $eoare!e &'i $$u seama $up mi'!area $in umeri a tinerilor !are se $eprtau !a r&$eau iar unul s!un$ !u ,u-ele ras*r&nte un t&nar !are#'i "inea m&inile &n ,u-unar !eea !e *!ea !a vesta sa i se ri$i!e &ntr#un mo$ ne!uviin!ios &ntoarse !apul !tre el 'i r&se. Joa!3im to!mai se apropia. /aluta grupul &ntoi!&n$u#se !u *a"a !u o ple!!iune !urtenitoare lipin$ !al!&iele apoi uit&n$u#se $up !i !u o privire ,lin$a se apropie $e varu#sau. 'e ce 0aci mu&ra as&a. l n&re)a el$ MUNTELE VRJIT :9 U < *luierat: rspunse Hans Castorp. < *luierat $in ,urt !3iar &n . p ce &recea pe l&nga mine1 vrei sa ma lmure'ti !e &nseamn asta7 # <3 spuse Joa!3im 'i rise nepstor. Nu e stupi$ sa#"i &n!3ipui !a *luierat $in ,urta. Era $omni'oara Elee*el$ Hermine Elee*el$ !are *luier !u pneumotoraxul. # Cu !e7 &ntre, Hans Castorp. Era extrem $e agitat 'i nu prea 'tia $e !e. 9i os!il&n$ &ntre r&s 'i pl&ns a$aug+ Totu'i !re$ !a n#ai preten"ia sa &n"eleg 0argonul vostru. # Hai sa mergem mai $eparte: -ise Joa!3im. Pot sa te lmures! 'i $in mers. <i &n!remenit pe lo! $e par!a ai *i prms

r$!ini. E !eva !are "ine $e !3irurgie $up !um !re$ !#"i &n!3ipui o opera"ie !e se pra!ti!a $estul $e $es ai!i sus. &n $omeniul a!esta Ce3rens v$e'te o &n$e#m&nare remar!a,ila... C&r$ un plam&n este atins ma &n"elegi $ar !elalalt e sntos sau relativ sntos atun!i partea ,olnava este s!utita $e ori!e a!tivitate pentru !&tava vreme !a sa se o$i3neas!... <!easta &nseamn+ te $es!3i$e printr#o tietura ai!i &ntr#o parte # nu !unos! exa!t lo!ul &ns( Ce3rens a a0uns un maestru &n ast*el $e opera"ii. <poi &ti intro$u!e un ga- a-ot &n"elegi ast*el !a plam&nul !omprimat nu mai este &n msura s *un!"ione-e. Cine&n"eles !a ga-ul nu persista prea mult ast*el ! tre,uie mereu re&nnoit 'i !am la o 0umtate $e luna !a sa -i! a'a te umple iar'i. 9i $up un an sau mai mult $e tratament $a!a totul merge ,ine $atorita a!estei o$i3ne plam&nul poate sa se vin$e!e. Nu tot$eauna s ne &n"elegem ,a este !3iar o !3estie $estul $e ris!anta. 2ar se pare !a s#au o,"inut re-ultate minunate $atorita pneumotoraxului. Tuturor !elor pe !are i#ai v-ut a$ineauri li s#a *!ut a!easta opera"ie. &ntre ei era 'i $oamna Iltis !ea !u pistrui 'i $omni'oara Levi sla,anoaga "i#o a$u!i aminte !ea !are a -!ut at&ta vreme la pat. /#au a$unat !u to"ii !!i !3estia asta !u pneumotoraxul i#a apropiat pe a!e'ti oameni &n mo$ *ires!1 &'i spun 5Clu,ul 0umt"ilor $e plam&ni6 'i a'a s&nt !unos!u"i. 2ar m&n$ria !lu,ului este Hermine Elee*el$ $eoare!e numai ea singura are talentul spe!ial sa *luiere !a nimeni altul !u pneumotoraxul. Cum reu'e'te nu "i#a' putea spune 'i ni!i !3iar ea n#o 'tie exa!t. &ns nu e !apa,ila s *luiere $e!&t $up !e a mers !eva mai repe$e 'i ,ine&n"eles ca nu pier$e prile0ul sa sperie oamenii mai ales pe noii sosi"i. 2e alt*el !re$ !a pro!e$&n$ ast*el risipe'te a-otul 'i $e a!eea tre,uie umpluta la *ie!are opt -ile. <!um Hans Castorp r&$ea1 au-m$u#l pe Joa!3im tul,uiarea L se rans*ormase &n ,una $ispo-i"ie 'i &n vreme !e mergea aple!at &nainte. J ;0 THOMAS MANN a!operin$u#'i o!3ii !u m&na umerii &i *ura -gu$ui"i $e un r&s &n*un$at 'i pre!ipitat. 4 <so!ia"ia lor este m!ar &nregistrata7 &ntre,a el sim"in$ !a#i vine greu sa vor,eas!1 $e at&ta r&s stap&nit glasul &i gemea pl&ngator. <u statute7 P!at !a nu e'ti 'i tu mem,ru a"i *i putut sa ma primi"i !a oaspete $e onoare sau !a... au$itor. <r tre,ui

sa#l rogi pe Ce3rens sa te pun 'i pe tine par"ial &n nea!tivitate. Poate !a ai reu'i sa *luieri 'i tu $a!a "i#ai $a osteneala !re$ !a p&na la urma 'i trea,a asta se poate &nva"... E &ntr#a$evar !el mai !arag3ios lu!ru pe !are l#am au-it &n via"a mea: spuse el 'i suspina a$&n!. Ei $ar iarta#ma !a vor,es! &n *elul a!esta se pare &ns !a prietenii ti pneumati!ii s&nt ei &n'i'i &ntr#o $is# po-i"ie ex!elenta: Cum mai !o,orau... 9i !&n$ ma g&n$es! !a *ormea- . Clu,ul 0umt"ilor $e plam&ni6: 8ptura aia ne,unati!a mi#a *luierat un tiuuuu... <sta#i !urata ne,unie. <i putea sa#mi spui $e !e s&nt at&t $e -,ur$alni!i7 Joa!3im !aut un rspuns. 'oamne" zise el" sn& a&& !e li)eri$$$ Dreau sa spun ca sn& tineri pentru ei timpul n#are importan"a 'i atun!i mor 'i ei !um pot. Nu va$ $e !e#ar tre,ui !a moartea sa le sape asprime pe !3ip. Ma g&n$es! !&teo$ata ! a *i ,olnav 'i a muri nu s&nt lu!ruri grave &n sine !i mai $egra, un *el $e super*i!ialitate !!i serio-itatea ori!um ar *i n#o &nt&lne'ti $e!&t a!olo &n via"a $in vale. Cre$ !a vei &n"elege toate astea a,ia $up !e vei sta mai mult vreme ai!i sus. Kara n!oiala" spuse Hans 6as&orp$ Sn& chiar 0erm con4ins$ 'e al&0el" o)ser4a ca au ncepu& sa ma interese-e multe lu!ruri $e ai!i $e sus $e la voi iar !&n$ te interesea- unele lu!ruri # nu#i a'a7 # nu &nt&r-ii ni!io$at sa le 'i pri!epi... 2ar oare !e#i !u mine !a n#am po*ta s *ume-: -ise el privin$u#'i "igara. 2e !&tva timp ma tot &ntre, !e nu#i &n regula 'i iat ,ag $e seama ! Mria nu#mi mai pla!e. Te &n!re$in"e- !a are un gust $e papier-mache, e !a 'i !um a' avea un $eran0ament $e stoma!. Este tre,uie s#o re!unos! !eva inexpli!a,il. E a$evrat !a am m&n!at prea !opios la mi!ul $e0un $ar asta nu poate *i un motiv !!i $e o,i!ei !&n$ man&n!i mult *ume-i !u 'i mai mare pl!ere. Cre-i !a poate proveni $in *aptul !a am $ormit agitat7 Poate ! asta m#a in$ispus. Nu tre,uie &ntr#a$evar s#o arun! spuse el $up o noua &n!er!are $e a trage $in "igara. 8ie!are *um este o speran"a &n'elata1 n#are ni!i un rost sa ma siles!. 9i $up !e mai 'ovi &n! o !lipa arun!a "igara pe pov&rni'. &n p$urea ume$a $e ,ra$. 9tii $e un$e mi se trage7 &ntre,a el. /&nt !on# MUNTELE VRJIT ;1 ins ! e &n legtura !u a*urisita $e *ier,in"eala $in o,ra0i $e !are su*r He !&n$ m#am s!ulat. 2ra!u 'tie $e !e $ar am impresia !a sint ro'u la *a" !a *o!ul. C&n$ ai sosit ai!i ai avut 'i tu a!eea'i sen-a"ie7

U 2a -ise Joa!3im. La &n!eput mi s#au &nt&mplat 'i mie lu!ruri neo,i'nuite. 2ar nu $a importan"a. Wi#am spus $oar !a nu#i !3iar at&t $e u'or s te a!limati-e-i la noi. @ sa te o,i'nuie'ti $estul $e repe$e. Ve-i tu ,an!a asta are o po-i"ie minunat. 2a!a vrei stm pu"in 'i $up a!eea ne &ntoar!em la sanatoriu !!i &re)uie sa 0ac cura !e o!ihna$ 2rumul $evenise nete$ !a#n palma. <!um se &n$repta !tre 2avos#Plat- a'e-at !am &a o treime $in &nl"imea !oastei 'i o*erin$ o priveli'te !e strlu!ea al,uriu &ntr#o lumina limpe$e printie pinii &nal"i -vel"i $ar aple!a"i &n $ire!"ia v&ntului. Can!a simpla $e ,ra$ pe !are se a'e-ar era re-emata $e pereiele muntelui. Pe l&nga ei se rostogolea &n vale un p&r&u !are ,ol,orosea 1 i susura printr#un 0g3ea, $e lemn. Joa!3im voi sa#i spun varului sau numele pis!urilor !are preau !a &n!3i$ valea spre su$ arat&n$u#le !u v&r*ul $e *ier al ,astonului $e munte. 2ar Hans Castorp le privi $oar &n trea!t1 sttea aple!at &nainte preo!upat $e altele &n vreme !e !u minerul ,astonului sau $e t&rgove" ,aston !u m&ner $e argint $esena 0i*uri pe nisip: # @are !e voiam sa te &ntre,7 &n!epu el. Prin urmare &nt&mplarea $in !amera un$e stau s#a petre!ut !u pu"in &naintea sosirii mele. 2e !&n$ e'ti tu ai!i sus au *ost multe !a-uri mortale7 # 2estul $e multe sigur !a $a rspunse Joa!3im. 2ar se pro!e$ea- !u $is!re"ie pri!epi tu &ne&t nimeni nu 'tie nimi! sau !el mult a*la mai t&r-iu $in &nt&mplare+ !&n$ !ineva $e!e$ea- totul se petre!e &n !ea mai mare tain $in respe!t pentru pa!ien"i 'i mai ales pentru $oamnele !aie ar putea avea !ri-e $in !au-a a!easta. C&n$ alturi $e tine moare !ineva tu nu o,servi nimi!. /i!riul este a$us &n -orii -ilei &n timp !e tu &n! $ormi 'i nu vin sa#l ri$i!e $e!&t la anumite ore $e pil$a &n timpul mesei. # Hm rosti Hans Castorp !ontinu&n$ sa *a! semne pe nisip$ Brin urmare" lucrurile as&ea se pe&rec n spa&ele culiselor$ # 2a se poate spune 'i a'a. &ns $e !ur&n$ sa tot *ie... a'teapt pu"in s ma g&n$es! !am vreo opt saptam&ni... Y In !a-ul a!esta nu po"i -i!e $e !ur&n$ remar!a Hans Castoip se! 'i cu aten"ia &n!or$ata. Y Cum7 <tun!i nu $e !ur&n$. 2ar sa 'tii !a e'ti exagerat. <m spus 'i eu 'a *(ra ni!i o inten"ie. Mi#a$u! aminte $e par!a at *i a-i !a. a!um mi#am arun!at privirile $in &nt&mplare &n$rtul !uliselor.

1 Da ;, THOMAS MANN As&a s#a &nt&mplat atun!i !&n$ mi!u"ei Hu0us o !atoli! Car,ara Hu0us i s#a $at s*&nta &mprt'anie pri!epi tu 'i i s#a *!ut maslul. C&n$ am sosit eu ai!i prea &n! -$ravn 'i era $e o veselie ne,un -,ur$alni! exa!t !a o *eti"a $e '!oala. 2ar !ur&n$ $up a!eea s#a pr,u'it repe$e nu s#a mai putut s!ula -!ea $oar la trei !amere $e mine apoi au sosit prin"ii 'i &n s*&r'it a venit 'i r&n$ul preotului. L#au !3emat &ntr#o $upa# amia-a !&n$ toata lumea se gsea la !eai iar pe !ori$oare nu era "ipenie $e om. &n!3ipuie'te#"i &ns ! to!mai s!apasem ora mesei a$ormisem &n timpul !urei $e o$i3n n#am au-it gongul 'i &ntir-iasem !u un s*ert $e !eas. Prin urmare &n a!ele !lipe solemne nu eram !u !eilal"i m rt!isem &n$rtul !uliselor !um spui tu 'i !um mergeam $e#a lungul !uloarului va$ preotul !( vine spre mine purt&n$ o !ma' $e $antel pre!e$at $e o !ru!e o !ru!e $e aur !u *elinare pe !are !ineva o $u!ea &n *a" a'a !um merg talgerele $e alam &naintea mu-i!ii militare. Nu-i o compara2ie po&ri4i&a" l n&rerupse Hans 6as&orp nu 03ra asprime$ 4 <'a mi s#a prut mie. Mi#am amintit $e talgere *r voia mea. 2ar mai ,ine as!ult !ontinuarea. Prin urmare &i v$ !a vin spre mine lipa#lipa. &n pas gimnasti! erau trei $a!a nu gre'es! &n *runte omul !u !ru!ea apoi preotul !u o!3elari 'i la urma un t&nr !u !$elni"a. 2u3ovni!ul "inea str&nsa la piept s*&nta &mprt'anie pe !are o a!operise 'i &'i ple!ase !apul !u un aer *oarte smerit !a $oar e s*&nta lor taina. Tocmai !in cauza as&a" *!u Hans Castorp. To!mai $in a!est motiv ma mir !a#"i &ng$ui sa vor,e'ti $espre talgere. 4 2a $a. 2ar a'teapt pu"in !!i $a! ai *i *ost $e *a" ni!i tu n#ai *i 'tiut !um sa evo!i asemenea amintiri. Lu!rurile s#au petre!ut &n a'a *el &n!&t eram &n$rept"it s !re$ ! visam... 4 Cum a'a7 4 lata !um. Ma &ntre,am 'i m &ntre, 'i a!um &n !e !3ip tre,uia sa ma port &n a!easta &mpre0urare. Nu aveam plrie !a s mi#o *i putut s!oate. 4 Ei ve-i: &l &ntrerupse iar'i Hans Castorp. Ve-i !a tre,uie sa por"i plrie. Este to!mai !e m#a i-,it ai!i sus la voi ! nu purta"i plrie. 2ar tre,uia s#o ai !a s#o po"i ri$i!a &n &mpre0urrile &n !are se !ere sa te $es!operi. Ei 'i !e s#a &nt&mplat $up a!eea7

4 M#am lipit $e perete &ntr#o atitu$ine !uviin!ioas relua Joa!3im 'i m#am &n!linat pu"in !&n$ iu a0uns &n $reptul meu mai !u seama !a eram !3iar &n *a"a !amerei $ou-e!i 'i opt a mi!u"ei Hu0us. Va-&n$ !a#l MUNTELE VRJIT ;8 salut se pare ! $u3ovni!ul a *ost &n!&ntat 'i#mi mul"umi *oarte politi!os ri$i!&n$u#'i ,oneta. To!mai se opriser !u to"ii iar para!liserul !are purta !$elni"a ,tu la u' apoi o $es!3ise 'i *!u lo! superiorului sau s intre &n !amera. 9i a!um imaginea-(#"i &ntreaga s!ena &n!3ipuie'te#"i spaima mea sim"mintele atro!e prin !are tre!eam. 8iin$! &n !lipa &n !are preotul tre!u pragul $inuntru i-,u!nir pe nea'teptate trei sau patru r!nete la r&n$ urlete !um n#am au-it vreo$at urmate $e ni'te "ipete prelungi !e ie'eau *ara ni!i o &ntrerupere $intr#o gura larg !s!at $up !are "&'ni un s*&'ietor 'i nes*&r'it 5a3333:6 !are !uprin$ea &n el o $e-n$e0$e $e ne$es!ris iar printre ele se au-eau rugmin"i implorri *ier,in"i !are apoi se pre*!ur &n !eva gunos 'i &n,u'it !e prea sa $ispar su, pam&nt !a 'i !um "ipetele &ntretiate $e 3or!ituri ar *i r-,it to!mai $in *un$ul pivni"ei. Hans Castorp se &ntoarse ,rus! spre vurul su. # 9i era !3iar ea Hu0us7 &ntre,a intrigat. 9i !e vrei sa spui prin expresia 5$in *un$ul pivni"eiD67 - Se ascunsese su) plapuma" zise Joachim$ n!3ipuie'te#"i prin !e tre# !eam: 2u3ovni!ul sttea &n pi!ioare l&ng( pat 'i rostea !uvinte $e m&ng&iere par! &l v$ 'i a!um iar &n timp !e vor,ea &mpingea mereu !apul &nainte 'i apoi &l trgea &n$rt. <t&t omul !are "inea !ru!ea !&t 'i para!liserul stteau &n pragul u'ii 'i nu &n$r-neau sa intre. Iar eu $in spatele lor 'i printre ei puteam sa v$ &n !ameTa. @ !amera !a a ta 'i a mea !u patul &n st&nga u'ii iar l&nga perete 'i la !apat&iul patului stteau ni'te oameni *r &n$oial prin"ii !are se aple!au 'i ei !u vor,e m&ng&ietoare $easupra patului &n !are nu se ve$ea $e!&t !eva in*orm !are !er'ea 'i se &mpotrivea &ntr#un mo$ &nspaim&ntator -v&rlin$ $in pi!ioare. # /pui ! -v&rlea $in pi!ioare7 - 'in &oa&e pu&erile+ 'ar &o&ul era n za!ar" !eoare!e tre,uia s i se $ea ultima &mprt'anie. Preotul se &n$repta spre ea iar !eilal"i $oi intrar Z6p( el 'i u'a se &n!3ise. 2ar &ntr#o *r&ntura $e !lipa am mai apu!at s va$ !um !apul mi!u"ei Hu0us "&'ni o se!un$a !u parul ei ,lon$#$es!3is m!&l!it 'i#l privi *ix pe preot !u ni'te o!3i

larg $es!3i'i !u o!3ii ei at&t e pali-i lipsi"i !u totul $e vreo !uloare apoi !u un 5a3:6 $ispru $in n[u &n a'ternut. # 9i s!ena a!easta mi#o relate-i a,ia a!um7 &l &ntre,a Hans Castorp Pa o pau-. Nu &n"eleg !um $e nu mi#ai pomenit nimi! &n! $e asear. J 2umne-eule !&t( energie avea !a sa se mai poat &mpotrivi &n *elul ;9 THOMAS MANN a!esta: C!i pentru a'a !eva se !ere *or". @ri!um !re$ !a n#ar *i tre,uit sa se trimit $up preot &nainte !a ea s *i *ost !omplet epui-at. 4 2r era epui-ata rspunse Joa!3im. <3 ar *i at&tea $e povesii ni!i nu 'tiu !u !e sa &n!ep... Era epui-ata 'i numai spaima &i $$ea at&ta putere. Era teri,il $e &nsp(im&ntat *iin$! &'i $$ea seama !a va muri. Era o *at *oarte t&n(ra 'i $e a!eea se !uvine s#o s!u-m. 2ar s&nt 'i ,r,a"i !are uneori se !omport la *el !eea !e *ire'te !a este o $ova$a $e la'itate. 2e alt*el &n asemenea !a-uri Ce3rens 'tie s le vor,eas! reu'e'te &ntot$eauna sa gseas! tonul potrivit. 6e 0el !e &on. ntre, Hans Castorp &n!runt&n$ spr&n!enele. Joa!3im rspunse+ 4 Unuia i#a spus+ 5Nu mai *a at&tea mo*turi:6 2a a'a i#a spus $e !ur&n$ !uiva iar noi am a*lat#o $e la sora#'e* !are era $e *a" 'i#i $$ea o m&na $e a0utor s#I "in( pe muri,un$. Era !3iar unul $intre a!eia !are &n !3ip $e ,un rmas *a! ni'te s!ene &ngro-itoare 'i nu vor s moar !u ni!i un pre". <tun!i Ce3rens s#a rstit la el spun&n$u#i+ 5Ia nu mai * at&tea mo*turi:6 iar ,olnavul s#a potolit ime$iat 'i a murit &n !ea mai mare lini'te. Hans Castorp se lovi !u m&n peste !oapsa 'i ls&n$u#se ,rus! peste sptarul ,n!ii privi !erul. 4 Nu -u !3estia asta e totu'i pu"in !am tare: ex!lam el. /trig la ,olnav 'i#i spune *r &n!on0ur+ 5Nu mai * at&tea mo*turi:6 Unui muri,un$: @ri!um e prea tare: Un muri,un$ este &ntru!&tva $emn $e respe!t. Nu#i $e*el a$misi,il !a a'a *r &n!on0ur... Un muri,un$ are $a!a nu m &n'el !eva s*&nt am putea spune: Nu 4reau s( &e con&razic" spuse Joachim$ 'ar cn! unul se poar&a n&r-un mo! (&& !e la-$$$ 4 Nu !ontinu Hans Castorp !u o violen" !are nu era $elo! pe msura re-isten"ei !e i se opunea. Nu n#o s a$mit s mi se

s!oat $in !p ! un muri,un$ nu#i mai $eose,it $e!&t !ine 'tie !e ,$ran !are se plim, r&$e !&'tiga ,ani 'i nu#'i re*u-a ni!i o pl!ere: Nu nu#i a$misi,il 4 'i vo!ea lui avu un tremur !u totul neo,i'nuit. Nu#i a$misi,il !a a'a $in senin 4 'i vor,ele &i *ura &n,u'ite $e un r&s !are#l !uprinse !u &n!etul 'i puse stp&nire pe el a!ela'i r&s $e ieri un r&s "&'nit $in $&n!uri nemrginit !re#i -gu$uia trupul 'i#l silea s &n!3i$ o!3ii *a!&n$ s(#i !urg la!rimi $e su, pleoapele str&nse. Bs&+ 0(cu !eo!a&( Joachim$ Bo&ole-&e-&e+ -op&i el" *hion&in!u--i 4arul n coas&a" !ar n&r-un mo! !iscre&" ca s(-i po&oleasc( rsul n0un!a&$ MUNTELE VRJIT ;: Hans 6as&orp pri4i prin&re lacrimi$ Be !rum" !inspre s&n*a" 4enea (tre ei un strin un $omn elegant ,runet !u o musta"a neagra &ngri# 6t !u pantaloni !a$rila"i $e !uloare $es!3isa1 $up !e se apropie schim)a cu Joachim un salut 4 &i ura ,una $iminea"a &ntr#un *el politi!os L camuni!ativ 4 'i ramase &n *a"a lor !u pi!ioarele &n!ru!i'ate re-emat &n ,aston &ntr#o atitu$ine gra"ioasa. Sa&an Era greu s#"i $ai seama !e v&rsta are tre,uie sa fi avut !am &ntre trei-e!i 'i patru-e!i $e ani $eoare!e !u toate ! &ntreaga sa &n*"i'are $$ea o impresie $e tinere"e prul $e la t&mple &n!epuse s( *ie presrat !u *ire argintii iar spre !re'tet se rrea &n !3ip v$it+ $oua s!o,ituri ple'uve se ar!uiau pe l&ng( !rarea &ngusta 'i sr!!ioasa marin$u#i *runtea &m,r!mintea pantalonii !ei largi !a$rila"i $e un gal,en#$es!3is !a 'i re$ingota prea lunga $e postav la $oua r&n$uri $e nasturi 'i !u revere late erau $eparte $e a !rea impresia $e elegan"1 mai mult gulerul s!ro,it !u !ol"urile rotun0ite arata !3iar o u'oara s!amo'are pe Ia margini $in pri!ina *olosirii &n$elungate !ravata neagr era u-at 'i se ve$ea *oarte ,ine ! nu purta $elo! man'ete *apt $e !are Hans Castorp &'i $$u seama !&n$ o,serv ! m&ne!ile at&rnau moi peste &n!3eieturile m&inilor. Cu toate a!estea &n"elese !a avea &n *a" un $omn1 trasaturile spirituali-ate ale *igurii alura $ega0ata 'i aproape no,ila a strinului nu lsau ni!i.o &n$oiala asupra a!estui *apt. <meste!ul $e sr!ie 'i $istin!"ie o!3ii negri 'i musta"a !u linia ei $eli!ata &l *a!ura pe Hans Castorp sa se g&n$eas!( ime$iat la anumi"i

mu-i!an"i !e !&ntau &n a0unul Cr!iunului prin !ur"ile $in ora'ul lui natal mu-i!an"i !are privin$ &n sus !u o!3ii !ati*ela"i &ntin$eau plria moale sa li se arun!e $in &naltul *erestrelor !&"iva ,nu"i $e !&te zece p0eni*i$ 5Un *la'netar:6 &'i -ise el. 9i nu *u !&tu'i $e pu"in mirat $e numele !e#l au-i !&n$ Joa!3im se s!ul $e pe ,an! 'i !u o u'oar nota $e st&n0eneala *!u pre-entrile+ # Vrul meu 6as&orp - !omnul Se0&em)rini$ Hans Castorp se ri$i!a 'i el !a s( salute &n timp !e pe *a"a &i struiau Dnea urmele a!!esului $e veselie. Curtenitor italianul &i ruga pe !ei $oi men s nu se $eran0e-e 'i sa#'i reia lo!urile iar el ramase &n *a"a lor n 66 THOMAS MANN pi!ioare &n po-i"ia sa pre*erata. B&m,in$ a'a !um sttea se uita la !ei $oi veri $ar mai ales la Hans Castorp iar a!ea !uta *ina 'i ,at0o!oritoare $in !ol"ul ,u-elor u'or !ontra!tate su, musta"a stu*oasa 4 a!olo un$e *rumoasa#i ar!uire se ri$i!a pu"in 4 pro$u!ea o impresie !iu$ata !are prea sa te &n$emne la lu!i$itate 'i aten"ie &n!&t &l tre-i &ntr#o !lipita $in voio'ia sa pe Hans Castorp !are $intr#o $ata se sim"i ru'inat /ettem,rini spuse+ 4 2omnii s&nt ,ine $ispu'i 4 pe ,una $reptate pe ,una $reptate. E o $iminea"a minunata: V-$u3ul e al,astru soarele r&$e a$aug el 'i !u o mi'!are u'oara 'i eleganta ri$i!a spre !er o m&na mi!a 'i gl,uie arun!&n$ &ntr#a!olo 'i o privire pie-i'a senina. Te sim"i &ntr#a$evar &n$emnat sa ui"i un$e te gse'ti. Vor,ea *r a!!ent strin 'i gri0a pe !are o punea !a pronun"ia sa *ie !&t mai exa!ta ar *i putut $a $e ,nuit !a este $in alta "ara. Cu-ele rosteau !uvintele !u o anume ,una $ispo-i"ie. &l as!ultai !u pl!ere. Denin! la noi" !omnul a *!ut o !ltorie agrea,ila7 se a$resa el lui Hans Castorp. <ti 'i intrat &n posesiunea sentin"ei lor7 Vreau sa spun+ sinistra !eremonie a primei !onsulta"ii a avut lo!7 <i!i ar *i *ost nimerit sa se opreas! 'i sa a'tepte &n !a-ul !a $orea &ntr#a$evar un rspuns1 asta $eoare!e *ormulase o &ntre,are iar Hans Castorp se pregtea sa rspun$. 2ar strinul !ontinua ime$iat !u is!o$irile+ Re-ultatul este mul"umitor7 2in r&sul $umneavoastr vesel 4 'i ai!i /ettem,rini t!u o !lipa &n timp !e !risparea ,u-elor se a$&n!i 4 s#ar putea

trage !on!lu-ii !ontra$i!torii. /!umpii no'tri Minos 'i Ra$amante Ia !&te luni v#au !on$amnat oare7 4 &n gura lui !uv&ntul 5!on$amnat6 suna $eose,it $e !arag3ios. # &mi &ng$ui"i sa g3i!es!7 9ase7 /au noua $intr#o $ataD La noi &n privin"a asta nu s&nt $elo! -g&r!i"i... Mirat Hans Castorp r&se &n!er!&n$ sa#'i a$u! aminte !ine puteau *i Minos 'i Ra$amante. <poi rspunse+ 4 Cum a'a7 Nu va &n'ela"i $omnule /eptem... # /ettem,rini &l !ore!ta italianul !u spontaneitate 'i av&nt *a!&n$ o ple!!iune plina $e 3a-. # Ierta"i#ma $omnule /ettem,rini. Nu va &n'ela"i. Nu s&nt $eio! ,olnav. 8a! $oar o vi-ita $e !&teva saptam&ni varului meu Biemssen 'J !u a!est prile0 ma 'i o$i3nes! pu"in. # Mu $e $ra!i prin urmare nu *a!e"i parte $in !er!ul nostru7 /&nte"i sntos s&nte"i !a un stu$ent !e au$ia-a !ursul unui pro*esor *ara a *i MUNTELE VRJIT ;= cris" un 0eP $e Ulise &n &mpr"ia um,relor7 Cita &n$r-neala sa !o,ori &n str*un$urile un$e mor"ii 3ala$uies! &n nimi!ni!ia lor... M n str*un$uri $omnule /e"tem,rini7 <s"a#i ,una:... < tre,uit sa *a! o as!ensiune $e aproape !in!i mii $e pi!ioare !a sa a0ung p&na Ii $umneavoastr... U @ simpla &n!3ipuire $e#a $umneavoastr: Pe !uv&ntul meu n#a *ost $e!&t o ilu-ie spuse italianul *a!&n$ !u m&na un gest 3otar&t. /&ntem ni'te *pturi !are ne#am pr,u'it &n a$ine nu#i a'a $omnule lo!otenent7 a$ug el &ntore&n$u#se !tre Joa!3im !are ,u!ur&n$u#se $in toata inima $e titlul !e i se $$ea $ar silin$u#se sa n#o arate rspunse &ng&n$urat+ 4 <ve"i $reptate via"a noastr ne#a pres!3im,at oare!um &n primitivi. 2ar la urma urmelor poate mai exista mi0lo!ul sa ne# o re*a!em. 4 2a pe $umneavoastr va !re$ &n stare1 s&nte"i un om !um tre,uie spuse /et"em,rini. <poi &ntore&n$u#se iar'i !tre Hans Castorp spuse $e trei ori+ 5<'a a'a a'a:6 *a!&n$ sa 'uiere '#ul. 9i a$ugin$ iar'i $e trei ori+ 5Nu mai spune nu mai spune nu mai spune6 !u un s a!!entuat 'i sonor &l a"inti pe noul venit !u o privire at&t $e &n!remenit &ne&t o!3ii &i !ptaser o expresie *ixa 'i par!a oar,a pentru !a $up a!eea re&nsu*le"in$u#se sa !ontinue+ 4 <'a$ar a"i venit la noi $e ,una voie la noi 'tia !are am !-ut at&t $e 0os &ne&t $ori"i sa ne o*eri"i pentru un timp oare!are

pl!erea &nso"irii $umneavoastr. Ei este un lu!ru *rumos. 9i !e termen v#a"i propus7 Nu este $eli!at sa va pun o ast*el $e &ntre,are. 2ar a' *i extraor$inar $e !urios sa a*lu !&t timp &"i a!or-i atun!i !&n$ tu e'ti a!ela !are 3otr'te iar nu Ra$aman"e. Trei sap&amni" zise Hans 6as&orp !u o $ega0are nu lipsita $e o anumita &n*umurare $e &n$at !e sim"i !a este invi$iat. -O Dio, trei saptam&ni: <"i au-it $omnule lo!otenent67 Nu e oare aproape o impertinen"a sa spui+ stau ai!i trei saptam&ni 'i pe urma ple!7 !omnul meu" aici nu cunoa'tem o unitate $e msurat timpul !are se nume'te saptam&na $a!a#mi &ng$ui"i sa va $au a!easta in*orma"ie. Unitatea noastr !ea mai mi!a este luna. Cal!ulam &n stil mare # a!esta es&e Privilegiul um,relor. Mai avem 'i alte asemenea unit"i $ar toate Nn& &n stil mare. &mi &ng$ui"i sa va &ntre, !e pro*esie exer!ita"i a!olo 0os n 4ia"a sau mai pre!is pentru !are pro*esie va pregti"i7 Ve$e"i !urio# a&ea mea nu#'i impune ni!i o limita. C!i 'i !urio-itatea *a!e parte !ln&re Bri4ile*iile noas&re$ ;8 THOMAS MANN 4 2ar va rog !3iar spuse Hans Castorp. &i $$u lmuririle !erute. Gn*iner" cons&ruc&or !e 4apoare+ 'ar e *ran!ios+ e>clama Se&&em-)rini$ Da ro* sa 0i2i con4ins ca soco&esc aceas&( pro0esiune minuna&a" cu &oa&e ca ap&i&u!inile mele &in! n&r-un sens comple& !i0eri&$ 4 2omnul /ettem,rini este literat interveni Joa!3im pu"in !am sting3erit. < s!ris ne!rologul lui Car$u!!i pentru ni'te -iare germane #Car$u!!i &n"elegi tu. 9i se sim"i 'i mai st&n0enit atun!i !&n$ varul sau &l privi mirat !a 'i !um l#ar *i &ntre,at+ 52ar !e 'tii tu $espre Car$u!!i7 Tot at&t $e pu"ine !a 'i mine !re$.6 4 &nto!mai !on*irma italianul $&n$ $in !ap. <m avut !instea sa vor,es! !ompatrio"ilor $umneavoastr $espre viata a!estui

mare poet 'i li,er#!ugetator atun!i !&n$ a murit. L#am !unos!ut 'i pot sa ma so!otes! elevul lui. La Cologna eram printre !ei !are &i !onsa!ram un a$evrat !ult. Lui &i $atore- !eea !e pose$ su, raportul !ulturii 'i al voio'iei. 2ar vor,eam $espre $umneavoastr. Inginer !onstru!tor $e vapoare7 9ti"i oare !&t $e mult !re'te"i &n o!3ii mei7 lata !a am pe nea'teptate prile0ul sa ma a$rese- $umneavoasrra !a unui repre-entant al unei &ntregi lumi a mun!ii 'i a geniului pra!ti!. 'ar" !omnule Se&&em)rini" !eocam!a&( nu sn& !ec& s&u!en& -i nc( a)ia la ncepu&$ 4 2esigur 'i ori!e &n!eput este greu. &n general ori!e mun!a !e merita a!est nume este grea nu#i a'a7 4 2a a'a este lua#o#ar $ra!uD: -ise Hans Castorp 'i vor,ele &i t&'nira $in a$in!ul inimii. Se&&em)rini ri!ica iu&e sprncenele$ OG in4oca"i !3iar 'i pe $iavol pentru a va sus"ine a*irma"ia7 spuse el. Pe /atan &n persoana7 9ti"i !re$ !a marele meu pro*esor i#a &n!3inat un imn7 4 Ierta"i#ma !ui7 2ra!ului7 &ntre,a Hans Castorp. 6hiar lui$ n 2ara mea es&e cn&a& c&eo!a&a" cu anumi&e ocazii solemne$ O salute, o Satana, o ribellione, o forza !indice della ragione-Este un !&nte! mre": 2ar e pu"in pro,a,il !a v#a"i re*erit la $ra!ul a!esta !are trie'te &ntr#o $esav&r'ita &n"elegere !u mun!a. <!ela la !are v# a"i g&n$it se &nspaim&nta $e mun!a 'i are toate motivele sa#i *ie teama $a. MUNTELE VRJIT 69 o,a,il !a v#a"i re*erit la !elalalt $iavol $espre !are se spune !a nu tre#3uie sa#i $ai ni!i m!ar $egetul !el mi! $e la m&na... Toate a!estea &i preau a,solut !iu$ate ,unului Hans Castorp. Nu ."glggea italiana 'i restul nu prea &i era pe pla!. Miroseau toate a pre$i!a $umini!ala $e'i *useser rostite pe un ton $e *le!reala 'i aproape $e gluma. /e uita la varu#sau !are las o!3ii &n 0os apoi -ise+ - Dai" !omnule Se&&em)rini" !umnea4oastr &mi interpreta"i !uvintele &ntr#un sens prea pre!is. Va asigur !a !eea !e am spus $espre $iavol n#a *ost $e!&t un *el $e#a vor,i: # Cineva un$eva tre,uie sa ai, spirit *!u /ettem,rini 'i privi melan!oli! &n aer. <poi &nsu*le"in$u#se &nveselin$u#se 'i relu&n$ !u elegan" $is!u"ia !ontinua+ @ri!um $in vor,ele $umneavoastr am tras !on!lu-ia !a v#a"i ales o pro*esiune pe !&t $e exigenta pe at&t $e lu$a,il. 2oamne eu s&nt umanist

un homo humanus 'i nu ma pri!ep a,solut $elo! Ja !3estiile astea inginere'ti ori!&t $e sin!er ar *i respe!tul !e vi#l port. 2ar &mi &n!3ipui !a teoria spe!ialit"ii $umneavoastr tre,uie sa !eara un !ap limpe$e 'i lu!i$ iar pra!ti!a un om $intr#o ,u!ata nu#i a'a7 # Cine&n"eles !a#i a'a &ntr#a$evar nu pot $e!&t sa va $au $reptate rspunse Hans Castorp silin$u#se *ara sa vrea sa se exprime !eva mai elo!vent. <-i exigen"ele s&nt !onsi$era,ile este pre*era,il sa ni!i nu te g&n$e'ti !&t s&nt $e mari alt*el ri'ti sa#"i pier-i !ura0ul. Nu nu#i $elo! o gluma. Mai !u seama &n !a-ul !&n$ nu e'ti $eose,it $e re-istent... Este a$evrat !a am venit ai!i $oar !a oaspete 'i a\&n$ &n ve$ere !a nu s&nt viguros a' min"i $a!a a' pretin$e !a mun!a &mi $a satis*a!"ii $eose,ite. 2in !ontra ma o,ose'te 'i nu ma simt per*e!t sntos $e!&t atun!i !&n$ nu *a! nimi!... - 'e e>emplu" acum. #<!um7 @ am sosit prea $e !ur&n$ ai!i sus $e!i va pute"i &n!3ipui !a ma simt un pi! tul,urat. #<3 tul,urat: # 2a $e alt*el ni!i n#am $ormit prea ,ine apoi mi!ul $e0un a *ost &n a$evr !am !opios... /&nt o,i'nuit *ara &n$oiala !u o masa a,un$enta msa !ea $e a-i a *ost prea su!ulenta pentru mine too rich cum spun engle-ii. Pe s!urt ma simt pu"in !am apsat 'i &n!3ipui"i#va !a &n $iminea"a asta n#am reu'it sa $au $e gustul "igrii: <'a !eva va mrturises! nu mi s#a mai &nt&mplat ni!io$at a*ara $oar !&n$ eram enos )olna4 iar acum are un *us& ca !e iasca$ A &re)ui& s-o arunc" 70 THOMAS MANN *iin$! nu avea ni!i un sens sa ma !3inuies! !u *umatul. /&nte"i *umtor $a!a#mi &ng$ui"i a!easta &ntre,are7 Nu7 &n !a-ul a!esta nu va pute"i imagina !&t ne!a- 'i !&ta amr!iune poate s &nsemne un asemenea lu!ru pentru !ineva !ruia &i pla!e mult sa *ume-e &n! $in tinere"e !a mine... 4 N#am ni!i o experien"a &n privin"a asta rspunse /ettem,rini 'i nu s&nt $elo! m&3nit !a#mi lipse'te o asemenea experien"a. Numeroase spirite $e elita 'i lu!i$e au $ispre"uit tutunul. Ni!i lui Car$u!!i nu#i pl!ea. Ra$amante insa are sa va &n"eleag per*e!t. Este un $rept#!re$in#!ios al vi!iului $umneavoastr. 7i" 4iciu" !omnule Se&&em)rini$$$ 4 2e !e nu7 Tre,uie sa spui lu!rurilor pe nume &n mo$ limpe$e 'i energi!. Pro!e$&n$ ast*el &"i &ntre'ti 'i#"i &nal"i via"a.

9i eu am vi!ii. 4 Prin urmare 'i !onsilierul auli! Ce3rens este un !unos!tor &n materie $e "igri. E un om &n!&ntator. 4 ;si"i7 < prin urmare a"i 'i *!ut !uno'tin"a7 'a" a!ineauri" nain&e !e-a ie-i$ <ucrurile s-au pe&recu& aproape ca un 0el !e consul&a2ie" !ar" n2ele*e2i" a)solu& sine pecunia. Ime$iat 'i#a $at seama !a s&nt pu"in !am anemi!. <poi m#a s*tuit s urme- neaprat a!ela'i regim !a 'i varul meu a$i! sa stau !ul!at pe ,al!on !&t mai mult 'i &n a!ela'i timp m#a s*tuit sa#mi iau 'i temperatura. 4 &n a$evr7 &ntre,a /ettem,rini. Ex!elent: mai ex!lama el !u *a"a &ntoarsa &n sus 'i r&se rasturn&n$ !apul pe spate. Cum se spune &n opera maestrului $umneavoastr7 5Eu s&nt pasararul !el ve'ni! voios 3opa 3opa tot a'a6 pe s!urt e *oarte amu-ant. 9i#o sa#i urma"i s*atul7 8ara &n$oiala. 2e !e n#a"i *a!e# o7 <l $ra!ului om Ra$amante asta: 9i &n a$evr e 5ve'ni! voios6 !3iar $a!a uneori !am *or"at. &n!lina spre melan!olie. Vi!iul nu#i mai prie'te &ntru!&t $a!a i#ar prii n#am mai putea vor,i $e vi!iu 4 !!i tutunul &l *a!e melan!oli! 'i $e a!eea respe!ta,ila noastr sor#'e*a "ine re-ervele su, !3eie 'i nu#i $a -ilni! $e!&t o por"ie re$usa. /e -i!e !a se &nt&mpla sa !a$a uneori &n ispita $e#a *uia 'i atun!i $evine melan!oli!. &ntr#un !uv&nt+ un su*let !on*u-. <"i !unos!ut#o !umva 'i pe sora#'e*(7 Nu7 @ $ar asta e o gre'eala: /&nte"i ne$rept $a!a nu soli!ita"i !instea $e a#i *a!e !uno'tin"a. /e trage $in neamul von MSlen$onF $omnul meu: 2eose,irea &ntre ea 'i Venus $e Me$i!is este !a a!olo un$e -ei"a &'i arata s&nii $&nsa o,i'nuie'te sa poarte un !ru!i*ix# Ha" ha" e )una+ rse Hans 6as&orp$ MUNTELE VRJIT 71 -Brenumele ei es&e A!ria&ica$ U <sta mai lipsea: striga Hans Castorp. <s!ulta"i#ina iat !eva *oarte !iu$at: Von MSlen$onF 'i pe $easupra <$riati!a. /una !a 'i !um ar *i moarta $e multa vreme. &"i evo!a !eva aproape me$ieval. U /timatul meu $omn rspunse /ettem,rini ai!i s&nt multe lu!ruri aproape me$ievale6 !um va pla!e sa va exprima"i. &n !e ma prive'ie. am !onvingerea !a Ra$amante al nostru n#a pus#o pe a!easta *osila !a supraveg3etoare a palatului sau $e spaime $e!&t $intr#o ne!esitate artisti!a $in nevoia $e a pstra unitatea $e stil. Ei &nsu'i este pi!tor # n#a"i 'tiut7 Pi!tea- &n ulei. Ce vre"i nu#i inter-is nu#i a'a *ie!are este per*e!t li,er... Iar

$oamna <$riati!a spune !ui vrea s#o as!ulte $ar o spune 'i !elorlal"i ! o MSlen$onF a *ost stare"a unei mnstiri $in Conn pe Rin pe la mi0lo!ul se!olului al QHI#lea. Este posi,il !a ea &ns'i sa *i v-ut lumina -ilei la s!urt vreme $up a!eea... Ha" ha" ha+ P(sesc ca sn&e2i pu2in cam ze0lemi&or" !omnule Se&&em)rini$ 4 Be*lemitor7 vre"i sa spune"i+ mali"ios7 2a s&nt un pi! mali"ios -ise /ettem,rini. Ne!a-ul meu e !a s&nt nevoit sa#mi iroses! mali"io-itatea !u teme at&t $e nenoro!ite. /per $omnule inginer !a nu ave"i nimi! &mpotriva mali"io-it"ii. Pentru mine este !ea mai se&nteietoare arma a ra"iunii &mpotriva puterilor &ntuneri!ului 'i ur&"eniei. Mali"io-itatea este spiritul !riti!ii iar !riti!a # elementul $e ,a-a a*lat la originea progresului 'i iluminismului. <poi /ettem,rini tre!u pe nea'teptate la alt!eva &n!ep&n$ sa vor,eas! $espre Petrar!a pe !are#l numi 5printele timpurilor noi6. 4 /a nu uitam !a tre,uie s ne *a!em !ura $e o$i3na spuse Joa!3im &ngri0orat. Literatul &'i &nso"ise !uvintele !u un gest elegant al m&inii. <!um !u 0 mi'!are !ir!ulara a $egetelor &n$reptate spre Joa!3im !urma s!urt a!est gest 'i spuse+ <oco&enen&ul nos&ru se *r()e-&e la ser4iciu" prin urmare" sa mer*em /Q noi. <vem a!ela'i $rum 4 5la $reapta pe $rumul !e $u!e !tre -i$urile Puterni!ei 2is6. <3: Vergiliu Vergiliu: E ne&ntre!ut $omnilor. Cre$. evi$ent &n progres. 2ar Vergiliu $ispune $e meta*ore pe !are nu le Poate gsi ni!i un autor mo$ern. [e $rumul $e &ntoar!ere /ettem,rini se apu!a sa re!ite versuri latine'ti !u a!!ent italian $ar se &ntrerupse &n !lipa &n !are o *eti'!ana !e 72 THOMAS MANN lo!uia $esigur &n sat le ie'i &n !ale 'i &n!epu sa -&m,eas!a 'i sa *re$one-e 'trengre'te. 4 W " " ples!ai el !u lim,a. Ei $a ei $a ei $a: La Ia la: @ tu $ul!e porum,i"a vrei sa *ii a mea7 Uita"i#va numai !um 5o!3ii &i s!&nteia-a $e o privire *uri'at6 !ita el 4 $oar 2umne-eu 'tie $e un$e luase !itatul #apoi trimise ni'te ,e-ele spre *ata !are se &n$eprta sting3erita. R7 un a!e4(ra& -&ren*arS" *n!i Hans 6as&orp" -i ramase la aceas&a p(rere cn! Se&&em)rini" !up( ce se !o4e!i nclina& spre *alan&erie" se porni iar pe )r0eala$ Se le*a mai ales !e consilierul aulic ehrens" -i )(&ea #oc !e picioarele

lui 0oar&e mari -i soco&ea c( &i&lul l-ar 0i primi& !e la un prin2 )olna4 !e &u)erculoza cere)rala$ n&re* 2inu&ul mai 4or)ea nc( !espre 4ia2a scan!aloasa !usa !e aces& prin2" !ar Ea!aman&e nchisese un ochi" apoi nchisese amn!oi ochii" -i as&0el r(m(sese n con&inuare Rconsilier aulicS" neclin&i& n &i&lul lui$ 'e al&0el" !omnii -&iau oare ca el 0usese cel care a in4en&a& sezonul !e 4ar(. 'a" el -i nimeni al&ul$ Meri&ul i apar2inea$ Al&(!a&( !oar cei mai 0i!eli !in&re 0i!eli ramneau -i 4ara aici$ A&unci Rumoris&ul nos&ruS" cu is&ea2a sa pu&ere !e p(&run!ere ce nu se las( in0luen2a&(" !emons&ra ca aceas&a sup(r(&oare s&are !e lucruri nu era !ec& ro!ul unei pre#u!ec(2i$ 'rep& urmare" s&a)ili principiul c3" cel pu2in n ceea ce pri4e-&e institutul sau !ura $in timpul verii tre,uie !onsi$erat nu numai !a re!oman$a,ila !i mai ales !a $eose,it $e *olositoare 'i aproape a,solut ne!esara. 9i s#a pri!eput sa rasp&n#$eas!a &n r&n$ul !elor interna"i a!este teorii re$a!t&n$ arti!ole $e populari-are pe !are le#a lansat prin presa. 2e atun!i a*a!erile merg tot at&t $e ,ine vara !a 'i iarna. 5;eniu:6 pre!i-a /ettem,rini. 5&n#tu#i#"i#e:6 mai a$aug el. 2up !are tre!&n$ prin as!u"i'ul !riti!ii toate sanatoriile $in regiune lau$a pe un ton $estul $e mu'!tor sim"ul !omer!ial al proprietarilor. La !utare sanatoriu era pro*esorul Ea*Fa... &n *ie!are an $e !um &n!epea anotimpul !riti! al topirii -pe-ilor iar ,olnavii &'i exprimau $orin"a sa ple!e pro*esorul Ea*Fa se sim"ea o,ligat sa porneas! &ntr#o !ltorie $e opt -ile *g$uin$ sa $ea autori-a"iile $e ple!are ime$iat $up !e se va &ntoar!e. 2ar lipsea opt saptam&ni iar nenoro!i"ii a'teptau 'i 4 &n trea!t *ie spus 4 ve$eau !um !res! mereu notele $e plata. Unii ,olnavi a*la"i to!mai la 8iume &l !3emau la !onsulta"ie el &ns nu pornea la $rum &nainte $e a se *i $epus &n !ontul lui !el pu"in !in!i mii $e *ran!i elve"ieni opera"ie *inan!iar !are $ur &ntot$eauna !am vreo !in!ispre-e!e -ile. 8ire'te a $oua -i $up sosirea !ele,rissimului MUNTELE VRJIT =8 maestru ,olnavul se gr,ea sa moar. C&t $espre $o!torul /al-mann. a!esta &l &nvinuia pe pro*esorul Ea*Fa !a nu#'i pstrea- !utate seringile pentru in0e!"ii 'i !a in*e!tea- ,olnavii. 9i#a talpuit panto*ii !u !au!iu!uri spunea /al-mann !a mor"ii s nu#l au$1 la !are Ea*Fa rspun$ea ! la /al-mann ,olnavilor li se a$ministra o $o-a at&t $e !onsi$era,ila $in 5veselul $ar al vi"ei#$e#vie6 4 *ire'te tot !u s!opul $e#a rotun0i *a!turile # &n!&t oamenii mureau !a mu'tele nu $e *ti-ie !i $e !iro-a... Continu ast*el iar Hans Castorp r&se $in toata inima 'i *ara rutate au-in$ a!est 'uvoi $e inve!tive $e,itate !u volu,ilitate. Lo!va!itatea italianului era $eose,it $e pl!uta &n puritatea Ji

pre!i-iunea ei lipsita $e ori!e a!!ent strin. 2e pe ,u-ele lui mo,ile !uvintele "&'neau tari limpe-i proaspete *olosea expresii savante vii mi'!toare utili-a p&na 'i *le!"iunile gramati!ale !u o satis*a!"ie at&t $e vi-i,ila at&t $e !omuni!ativ 'i plina $e ,una $ispo-i"ie &n!&t $$ea impresia !a are spiritul prea limpe$e 'i prea pre-ent !a sa#l ia vreo$at gura pe $inainte. # Vor,i"i at&t $e nostim $omnule /ettem,rini spuse Hans Castorp !u at&ta vioi!iune &n!&t $rept sa va spun ni!i nu 'tiu !um tre,uie s#o !ali*i!. # Plasti! nu7 repli!a italianul *ae&n$u#'i v&nt !u ,atista $e'i nu era !al$ !i mai !ur&n$ r!oare. <!esta tre,uie sa *ie !uv&ntul pe !are#l !uta"i. Vre"i sa spune"i !a am un *el plasti! $e#a vor,i. 2ar stai: ex!lama el. Ce va$7 <!olo se plim,a 0u$e!torii $in in*ernul nostru: Ce spe!ta!ol: In $rumul lor !ei trei str,tuser !am o 0umtate $in !alea $e &ntoar!ere. /a *i *ost mul"umit !onversa"iei lui /ettem,rini pantei $omoale a $rumului sau &ntr#a$evar se $eprtaser $e sanatoriu1 mai pu"in $e!&t !re-use Hans Castorp # !!i un $rum pe !are#l *a!em pentru prima $ata este mult mai lung $e!&t unul pe !are#l !unoa'tem # $ar on!um ar *i *ost $rumul $e &napoiere li se pru $e o s!urtime surprin-toare. /ettem,rini avea $reptate !!i iata#i pe !ei $oi me$i!i plim#,&n$u#se pe $&m,ul $in spatele sanatoriului $o!torul Ce3rens &nainte cu 3alatul al, 'i !ea*a revrsata $&n$ $in m&ini !a $in ni'te lope"i. iar &n urrna lui $o!torul EroFoGsFi &n 3alat negru privin$ &n0ur !u un aer &n !are !on'tiin"a !e#o avea $espre valoarea sa se mani*esta !u at&t mai evi#uent !u !&t u-an"a pro*esionala &l silea sa mearg &n urma 'e*ului sau$ # <3 EroFoGsFi: ex!lama /ettem,rini. Uite#l !um merge el !are unoa'te toate se!retele $oamnelor noastre. @,serva"i va rog ra*iiia# entul sim,oli! al &m,ra!amin"ii lui. Um,la &n negru pentru a arata !a 74 THOMAS MANN !omeniul special al s&u!iilor sale es&e noap&ea$ Omul aces&a n-are n minte $e!&t un singur g&n$ iar a!est g&n$ e m&r'av. Cum se *a!e $om# nule inginer !a n#am vor,it &n! $espre el7 <"i *!ut !uno'tin"a7 Hans Castorp rspunse a*irmativ. 7i" )ine. Tre)uie sa cre! ca -i el 4a es&e simpa&ic$ 4 Nu 'tiu prea ,ine $omnule /ettem,rini. N#am stat $e

vor,a $e!&t *oarte pu"in. 9i apoi nu#mi *orme- prerea prea repe$e. Ma uit mai &mi1 la om 'i $up a!eea#mi spun+ Prin urmare a'a e'ti7 Prea ,ine:... As&a e o pros&ie+ r(spunse i&alianul$ Tre)uie sa a4e2i p(reri$ Aces&a es&e mo&i4ul pen&ru care na&ura 4-a nzes&ra& cu ochi -i cu in&eli*en2a$ A!ineauri *(sea2i ca 4or)esc cu mali2iozi&a&e1 !ar !aca am 0acu&-o" poa&e ca n-a 0os& 0ara o anume in&en2ie pe!a*o*ica$ Noi" umani-&ii" a4em cu &o2ii o 4na pe!a*o*ica$$$ 'omnii mei" le*(&ura is&oric( !in&re umanism -i pe!a*o*ie e>plica le*(&ura psiholo*ica e>is&en&( n&re ele$ Nu &re)uie sa li se r(peasc( umani-&ilor 0unc2ia !e e!uca&ori nu li se poa&e r(pi" !eoarece ei sn& sin*urii !epozi&ari ai &ra!i2iei !emni&(2ii -i 0rumuse2ii omului$ %mani-&ii au nlocui& o!inioar( pe preo2ii care" n 4remuri &ul)uri -i inumane" pu&eau sa--i aro*e con!ucerea &inerelor *enera2ii$ 'e a&unci" !omnii mei" nu s-a mai i4i& nici un &ip nou !e e!uca&or$ 'omnule in*iner" pu&e2i sa ma soco&i2i re&ro*ra!" ns( n principiu" in abstracto, va rog sa ma &n"elege"i !um tre,uie eu ram&n parti-anul gimna-iului umanist... C3iar 'i &n as!ensor mai !ontinua sa le vor,eas! !u lux $e amnunte 'i nu &n!eta $e!&t atun!i !&n$ verii a0unser la eta0ul al $oilea. El &nsu'i ur!a p&na la al treilea un$e o!upa o !mru"a !e $$ea spre spatele sanatoriului $up !um spunea Joa!3im. A-a!ar" n-are )ani. n&re)a Hans 6as&orp n 4reme ce l nso2ea pe Joachim pna n camera care ara&a e>ac& ca a lui$ 4 &ntr#a$evar -ise Joa!3im *ara &n$oiala !a n#are. /au are to!mai at&t !&t sa#'i plteas! &ntre"inerea ai!i. Tatl su a *ost literat ma &n"elegi 'i !re$ !a 'i ,uni!uL A&unci" pricep" spuse Hans 6as&orp$ 'ar" n !e0ini&i4" e )olna4 serios. 'up( c&e sn& in0orma& nu-i un caz *ra4" ci mai !e*ra)( persis&en&" o 0orma care re4ine mereu$ 7 )olna4 !e ani !e zile" un &imp a 0os& -i pleca&" ns( a 0os& repe!e sili& sa--i reia locul aici$ MUNTELE VRJIT 75 ie&ul om+ Tocmai el" care pare a&& !e entu-iasmat $e mun!a. 2e It*el este extrem $e vor,re" 'i tre!e !u mare u'urin"a $e la o tema la lta 8a"a $e *eti'!ana s#a purtat pu"in !am o,ra-ni! !eea !e pe moment m#a sting3erit. 2ar tot !e#a spus pe urma $espre $emnitatea omeneas!a suna totu'i minunat !a un $is!urs solemn. Va ve$e"i $es7 Sa*aci&a&e 2ar la a!easta &ntre,are Joa!3im nu mai putu s rspun$ $e!&t !u greutate 'i ininteligi,il. 2intr#o !utie $e piele ro'ie !apitonata !u !ati*ea 'i aezata pe masa s!osese un mi! termometru 'i v&r&se &n gura extremitatea un$e se a*la

re-ervorul !u mer!ur. &l "inea pe st&nga su, lim,a &n a'a *el &ne&t instrumentul $e sti!la &i ie'ea pie-i' $intre ,u-e. &'i puse apoi o 3aina $e !asa papu!ii 'i o ,lu-a asemntoare !u o tuni!a militar lu $e pe masa *oaia liniat pentru &nsemnarea temperaturii un !reion 'i $up a!eea o !arte o gramati!a ruseas!a 4 $eoare!e &nva" rusa &n speran"a !a la servi!iu $up !um spunea asta i#ar putea !rea anumite avanta0e 4 'i ast*el e!3ipat ie'i a*ara pe ,al!on 'i se &ntinse &n 'e-long a!operin$u#'i $oar pi!ioarele !u o ptura $in par $e !mila. Trea, !are nu era !3iar at&t $e ne!esara+ &n ultimul s*ert $e ora stratul $e nori $evenise $in !e &n !e mai su,"ire ast*el !a soarele r-,tea !u o $ogoare at&t $e estivala 'i $e mani*esta &ne&t Joa!3im &'i as!unse !apul su, un *el $e a!operam&nt $e $ril al, !are !u a0utorul unui mi! me!anism ingenios se putea *ixa pe sptarul s!aunului 'i aple!a $up po-i"ia soarelui. Hans Castorp &'i exprima a$mira"ia pentru a!easta inven"ie. Voia sa a'tepte !a varul sau sa#'i ia temperatura 'i#n rstimp pnvea !u aten"ie !um erau toate aran0ate !er!eta sa!ul $e $ormit !ptu'it !u ,lana a*lat &ntr#un !ol" al ,al!onului %Joa!3im &l &ntre,uin"a m -ilele *riguroase) 'i !u m&inile spri0inite pe ,alustra$a se uita &n gra$ina 'i spre terasa !omuna a!um plina $e pa!ien"ii &ntin'i !are !iteau s!riau sau sporoviau. 2e *apt nu ve$ea $e ai!i $e!&t o parte a terasei vreo !in!i 'e-longuri. # C&t timp tre,uie sa "ii !3estia asta7 &ntre,a Hans Castorp &ntor#!&n$u#se. Joa!3im ri$i!a 'apte $egete. # Cu siguran"a !a au tre!ut !ele 'apte minute ale tale. Joa!3im *!u semn $in !ap ! &n! nu. Pu"in mai t&r-iu &si s!oase ermometrul $in gura 'i &l privi spun&n$ toto$at+ =; THOMAS MANN 'a" &impul &re!e *oarte &n!et !&n$ e'ti !u o!3ii pe el. &mi iau temperatura $e patru ori pe -i 'i o *a! !u multa pl!ere !!i numai atun!i 0" $ai seama $e *apt !e repre-int &n realitate un minut 'au !3iar 'apte minu&e cn! aici ne )a&em #oc !e &imp n&r-un mo! n*rozi&or$ 4 /pui 5&n realitate6. 2ar ni!io$at nu po"i spune 5&n realitate6 o,ie!ta Hans Castorp. /ttea !u un 'ol$ lipit $e ,alustra$a iar &n al,ul o!3ilor avea vini'oare ro'ii. Timpul nu este $elo! o 5realitate6. C&n$ "i se pare lung e lung !&n$ "i se pare s!urt e s!urt $ar !it $e lung sau $e s!urt este &n realitate asta n#o 'tie nimeni. Nu era o,i'nuit sa *ilo-o*e-e 'i totu'i sim"ea nevoia. Joa!3im

repli!a+ 4 Cum a$i!7 N#ai $reptate. 2eoare!e &l msurm. <vem !easorni!e 'i !alen$are 'i !&n$ o luna a tre!ut a tre!ut pentru tine pentru mine 'i pentru noi to"i. 4 <s!ulta#ma !u aten"ie spuse Hans Castorp ri$i!&n$ arttorul &n $reptul o!3ilor sai tul,uri. <'a$ar un minut este tot at&t $e lung !&t "i se pare "ie !&n$ &"i iei temperatura7 %n minut este at&t $e lung... $urea- at&ta !&t &i tre,uie se!un$arului sa par!urg !ir!um*erin"a !a$ranului. 'ar a0ec&i4i&a&ea noas&r( nre*is&reaz( !i0eri&e &impuri$ /i !e 0ap&$$$ spun: !e 0ap&" repe&a Hans 6as&orp apasn!u--i ar(&(&orul pe nas a&& !e &are ca-l n!oi" es&e 4or)a !e o mi-care" o mi-care n spa2iu" nu-i a-a= /tai a'teapt: 2e!i msurm timpul !u a0utorul spa"iului. Prin urmare este aproape a!ela'i lu!ru !a 'i !um am vrea 'a ma'uram spa"iul !u a0utorul timpului # !eea !e nu li se &nt&mpla $e!&t oamenilor lipsi"i !u $esav&r'ire $e spirit 'tiin"i*i!. 2e la Ham,urg p&na la 2avo' s&nt $ou-e!i $e ore 4 $a !u trenul. Cu pi!iorul &ns !&t timp este7 2ar &n g&n$7 Ni!i o se!un$a: 4 Ia as!ulta *!u Joa!3im !e te#a apu!at7 <m impresia !a ai 'i prins r$!ini ai!i la noi. Taci+ As&(zi sn& 0oar&e luci!$ A-a!ar" ce es&e &impul. n&re)a Hans 6as&orp -i cu un !e*e& -i n!oi a&& !e )rusc 4r0ul nasului nc& aces&a !e4eni pali! -i-i pieri &o& sn*ele$ Bo2i sa-mi e>plici aces& 0enomen. Noi percepem spa2iul cu or*anele noas&re !e sim2" cu ochii" cu pip(i&ul Ber0ec&$ 'ar care es&e or*anul cu care percepem &impul. Bo2i sa-nu precizezi. Dezi" ia&a-&e ncol2i&$ 6um ns( am pu&ea m(sura ce4a c(ruia nu -&im sa-i !e0inim nici m(car o sin*ura nsu-ire. Noi spunem: &imp11D tre!e. Cine n#are $e!&t sa trea!. C&t $espre posi,ilitatea $e a#l msura.# MUNTELE VRJIT 77 Har a'teapt: <$i! pentru a *i posi,il sa#l masori ar tre,ui sa se $es*'oare &n mo$ uni*orm 'i n#avem ni!i o $ova$a !a se &nt&mpl( &ntr#a$evar a'a. Pentru !on'tiin"a noastr el se $es*'oar ast*el a$i! noi presupunem a!est lu!ru *iin$! este mai !omo$ $ar $a#mi voie sa#"i atrag aten"ia asupra *aptului !a msurtorile noastre nu s&nt $e!&t ni'te !onven"ii 'i nu tre,uie sa te superi pe mine$$$ U Cine spuse Joa!3im 'i prin urmare nu#i $e!&t o !onven"ie !a termometrul msoar la mine o temperatura !u patru linii mai mult $e!&t e normal7 Totu'i $in pri!ina a!estor linii s&nt silit sa#mi *a! vea!ul pe#ai!i 'i nu ma pot pre-enta la servi!iul militar !eea !e este &n *apt $e-gusttor:

-Ai 8=":. A ncepu& iar sa sca!($ /i Joachim nsemna ci0ra pe 0oaia !e &empera&ura$ Asear( am a4u& aproape 88" !in cauza sosirii &ale$ Tu&uror celor ce primesc 4izi&e li se urca &empera&ura$ /i &o&u-i aces&e 4izi&e sn& o )ine0acere$ 4 <!um ple! -ise Hans Castorp. Mai am &n !ap o sume$enie $e g&n$uri $espre timp pot spune !a e un &ntreg !omplex $e i$ei. &ns $e $ata asta nu vreau sa te mai ne!0es! !u asemenea !3estiuni pentru !a ori!um ai prea multe linii. @ sa mi le amintes! pe toate 'i o sa revenim asupra lor mai t&r-iu poate $up gustare. @ sa ma !3emi la gustare nu#i a'a7 <!um ma $u! 'i eu sa#mi *a! !ura $e o$i3na !!i nimnui nu#i stri! slava 2omnului. 9i spun&n$ a!estea tre!u $e !ealalt parte a peretelui $e sti!la pe ,al!onul un$e se gseau a'e-ate $e asemenea un 'e-long 'i o msu"a &'i lua $in !amera *rumos aran0ata volumul Ocean Steamships 'i ptura moale $e !uloare ro'u#&n!3is !u !arouri ver-i apoi se &ntinse. Cur&n$ se v-u silit 'i el sa $es!3i$ um,rela1 $e &n$at !e te !ul!ai ar'i"a soarelui $evenea insuporta,ila. 2ar !el pu"in stteai &ntr#un !3ip $eose,it $e !omo$ *apt pe !are Hans Castorp &l !onstata ime$iat !u pl!ere # ,a mai mult nu#'i a$u!ea aminte sa mai *i &nt&lnit un 'ezlon* a&Dt $e !omo$. /!3eletul *!ut $intr#un lemn lustruit ,run#ro'ieti! $e o lorma pu"in $emo$ata 4 !eea !e nu era $e!&t o *ante-ie a gustului !!i !uP( toate aparen"ele s!aunul era nou # avea o saltea !e se &ntin$ea $e la PD!ioare p&na la sptar *ormata &n realitate $in trei perne 'i a!operita !u 0 P&n-a groasa. Mai mult &n $reptul !e*ei era o perna prinsa !u un 'iret ni!i prea moale ni!i prea tare &nvelita !u o p&n-a ,ro$at !are#'i &n$e#P3nea *oarte ,ine rolul. Hans Castorp &'i spri0ini ,ra"ul $e supra*a"a lata Du!ioasa a re-ematorii !lipi 'i se o$i3ni *ara sa re!urg la Ocean 78 THOMAS MANN Steamships !a sa se $istre-e. V-ut printre ar!a$ele ,al!onului peisa0ul aspru 'i sra! &ns s!l$at &ntr#o lumina limpe$e prea un ta,lou &nrmat. Hans Castorp &l privi $us pe g&n$uri. 2eo$at &'i aminti !eva 'i spuse !u glas tare &n lini'tea $in 0ur+ 6re! ca 0a&a care ne-a ser4i& micul !e#un e pi&ica$ 4 Pst: *!u Joa!3im. Mai &n!et. 2a este piti!a. Ei 'i7 Nimic$ nc( n-am apuca& sa 4or)im !espre as&a$ <poi !ontinua sa vise-e. C&n$ se &ntinsese &n 'e-long era ora -e!e. Tre!u o ora. Era o ora o,i'nuit ni!i lung ni!i s!urta.

C&n$ a0unse la !aptul ei peste !asa 'i gra$ina rsuna un gong &nt&i $eparte apoi mai aproape 'i pe urma iar'i $eparte. Pus&area" zise Joachim" -i Hans 6as&orp l auzi cum se scoal($ Hans 6as&orp soco&i ca -i pen&ru el cura !e o!ihna se s0r-ise -i in&ra &n !amera sa se aran0e-e pu"in. Cei $oi veri se &nt&lnira pe !ori$or 'i !o,or&ra &mpreuna. Hans Castorp spuse+ 7i !a" ai!i se sta a$mira,il !ul!at. Ce *el $e 'e-longuri s&nt astea7 2a!a ar *i posi,il a' !umpra 'i eu unul s(#l iau !u mine la Ham,urg !!i &ntins pe el te sim"i !a#n para$is. /au !re-i !umva !a Ce3rens le#a !oman$at &n mo$ spe!ial !onstruite $up in$i!a"iile sale. Joa!3im nu 'tia. &'i s!oaser par$esiele 'i intrar pentru a $oua oara &n su*ragerie un$e masa era &n toi. 2e at&ta lapte proaspt &ntreaga sala era s!l$ata &ntr#o lumina al,urie+ &n *a"a *ie!rui s!aun se gsea un pa3ar mare $e !el pu"in o 0umtate $e litru. Nu" !eclara Hans 6as&orp !up( ce -i relua locul la cap(&ul mesei" n&re croi&oreasa -i en*lezoaica" -i--i !es0(cu resemna& -er4e&ul" !e-i mai sim2ea ap(sarea primei mese$ Nu" con&inua el" !e lap&e sa ma 0ereasc( 'umnezeu" nu )eau nicio!a&(" iar la ora as&a mai pu2in ca oricn!$ Nu cum4a au !in n&mplare )ere por&er. /i cu o poli&e2e plina !e mena#amen&e puse pi&icei aceas&a n&re)are$ 'in ne0ericire" nu a4eau$ 'ar ea l asi*ura ca-i 4a a!uce )ere ?ulm)acher -i" n a!e4(r" i a!use$ 7ra consis&en&a" n&uneca&a" cu o spuma )runa -i nlocuia !e minune por&erul$ Hans 6as&orp )au cu l(comie un pahar cam !e #um(&a&e !e li&ru$ Mnca apoi c&e4a 0elii !e carne rece cu pine pr(#i&($ 'up( aceea se a!user( 0ul*i !e ov- 'i iar'i mult unt 'i *ru!te. La urma &'i las $oar o!3ii sa i se o$i3neas! pe *elurile $e m&n!are *iin$ in!apa,il sa mai &ng3it !eva. Privi $e asemenea 'i la !ei $in 0urul sau 4 !onstata !a $e $ata a!easta MUNTELE VRJIT 79 rupul nu i se mai prea at&t $e uni*orm+ in$ivi$ualit"ile ie'eau &n evi$en"a. Toate lo!urile $e la masa erau o!upate a*ara $e a!ela $in *a"a lui $e la !elalalt !apt !are $up !um a*la era re-ervat $o!torului. C!i &n msura &n !are o!upa"iile le &ng$uiau me$i!ii luau masa &mpreuna !u pa!ien"ii s!3im,&n$ $e *ie!are $ata lo!ul ast*el !a se re-erva &n !apul *ie!rei mese un s!aun pentru me$i!i. <!um ni!i unul nu era pre-ent1 se spunea !a s&nt !u to"ii &ntr#o opera"ie. T&narul !u musta"a intra iar'i &'i ls ,rus! ,r,ia &n piept apoi se a'e-a !u o &n*"i'are &ngri0orata 'i moro!noasa. lata !a 'i t&nara ,lon$a 'i sla,a apru la lo!ul ei.

m&ne&n$u#'i iaurtul !u lingura !a 'i !um ar *i *ost singurul lu!ru !e se putea m&n!a. 2e $ata asta l&nga ea 'e$ea o mi!a $oamna ,atr&na 'i vioaie !are tot trn!nea &n ruse'te !tre t&narul !el t!ut iar el o privea &ngri0orat rspun-&n$u#i $oar prin mi'!ri $e !ap !u expresia unui om !are are un gust amar &n gura. In *a"a lui alturi $e ,atr&na $oamna !eva mai $eparte sttea o alta t&nara 4 nostima !u pieptul impo-ant !u parul 'aten 'i *rumos on$ulat !u o!3ii rotun-i !prui !opilaro'i 'i !u un mi! ru,in la m&na#i *rumoasa. R&$ea mult 'i vor,ea mereu ruse'te numai ruse'te. /e numea Maiusia $up !&t au-ise Hans Castorp. &n trea!t o,serva !a Joa!3im ple!a o!3ii !u o expresie severa atun!i !&n$ ea r&$ea 'i vor,ea. /ettem,rini intra pe u'a laterala 'i rasu!in$u#'i musta"a &nainta !tre lo!ul sau la !aptul mesei situate pie-i' *a"a $e a!eea o!upata $e Hans Castorp. <,ia se a'e-a !a tovar'ii $e masa i-,u!nir &n 3o3ote $e r&s. *ar( &n$oiala !a plasase vreuna $in rut"ile sale. Hans Castorp &i re!unos!u $e asemenea 'i pe mem,rii 5Clu,ului 0umt"ilor $e pl(m&ni6. Hermine Elee*el$ pa'i !tre masa ei pe partea !ealalt aproape $e u'a veran$ei privin$ !u o!3i *ara expresie 'i#l saluta pe t&narul !u ,u-ele ras*r&nte !are &'i trsese 0a!3eta &ntr#un !3ip at&t $e pu"in !uviin!ios. Pali$a $oamna Levi sttea alturi $e grasa 'i pistruiata Iltis printre ne!unos!u"i la $reapta lui Hans Castorp la o masa situa&a n !ia*onala$ # Uite#"i ve!inii spuse Joa!3im !u 0umtate $e glas !tre varul sai] aplee&n$u#se &nainte. Pere!3ea tre!u pe l&nga Hans Castorp Rn$rept&n$u#se !tre ultima masa $in $reapta prin urmare la 5masa rusilor !e rn!S" la care o 0amilie cu un ,iat ur&t &n!epuse Za man&n!e cu l!omie mari !antit"i $e porridge. Cr,atul era $e o !onstru!"ie P ap&n$a !u o,ra0ii !enu'ii 'i s!o*&l!i"i. Purta o 3aina $e piele ,runa 'i 80 THOMAS MANN era &n!l"at !u g3ete $e *etru prinse !u !atarame. Nevasta# sa la *el $e mi!u"a 'i sla,a era !o!o"ata su, o plrie !u pena0 !are se !latin la *ie!e pas pe ni'te !i-muli"e $e iu*t !u to!uri &nalte iar la g&t avea o e'ar*a !am mur$ara. Hans Castorp &i privi pe am&n$oi !u o lipsa $e respe!t !are $e o,i!ei &i era strina 'i a !rei ,rutalitate o resim"i !3iar el1 $ar &ns'i a!easta ,rutalitate &i *!u o oare!are pl!ere. @!3ii &i erau &n a!ela'i timp in$i*eren"i 'i in$is!re"i. C&n$ &n a!eea'i !lipa u'a $e sti!la $in st&nga lui *u i-,ita !u un vuiet -ornitor la *el !a la mi!ul

$e0un Hans Castorp nu mai tresari !a $iminea"a !i $oar se str&m,a !u oare!are pli!tiseala1 iar !&n$ voi sa#'i &ntoar! privirea &ntr#a!olo gsi !a toate a!estea &i !er un e*ort prea mare 'i nu merita at&ta osteneala. <'a se *!u !a ni!i $e $ata a!easta nu reu'i sa sta,ileas! !ine anume maltrata u'a !u at&ta nepsare. 2e *apt a!est aperitiv !u ,ere !are $e o,i!ei nu avea asupra lui $e!&t un e*e!t $estul $e mo$erat &n sensul !a#l &ngreuna $e $ata a!easta &l ame"ise 'i#l parali-ase 4 iar el &n$ur&n$u#i !onse!in"ele se sim"ea $e par!a ar *i primit un pumn &n mi0lo!ul *run"ii. Pleoapele &i erau grele !a plum,ul 'i#'i $$u seama !a lim,a nu mai as!ulta ni!i $e !el mai elementar im,ol$ atun!i !&n$ $in polite"e &n!er!a sa &ntre"in o !onversa"ie !u engle-oai!a1 tre,ui !3iar sa *a! un mare e*ort pentru a i-,uti sa s!3im,e $ire!"ia privirii iar la toate a!estea se mai a$aug nesu*erita *ier,in"eala a *e"ei !are atinsese a!eea'i intensitate !a 'i &n a0un+ avea sen-a"ia !a o,ra0ii &i s&n" um*la"i $e *ier,in"eala respira !u greutate inima &i ,tea &n*un$at !a un !io!an &n*'urat &n !&rpe 'i $a!a su*erin"a nu se trans*orma &n $urere atro!e *aptul se $atora impresiei !a &'i sim"ea !apul !a 'i !um ar *i in3alat $e $oua sau $e trei ori !loro*orm. Ca prin vis o,serva !a $o!torul EroFoGsFi sosise &n s*&r'it 'i se a'e-ase la masa !3iar &n *a"a sa. $ar era o impresie vaga m!ar !a $o!torul &l *ixa $e mai multe ori !u o privire $eose,it $e ptrun-toare &n timp !e $is!uta !u $oamnele $in $reapta iui # nu *ara !a tinerele a$i! &n*loritoarea Marusia 'i s*ri0ita !onsumatoare $e iaurt sa#'i ple!e o!3ii &n *a"a sa !u un aer smerit 'i pu$i!. 2ar *a!&n$ a,stra!"ie $e toate a!este sen-a"ii Hans Castorp se "inu ,ine ,a !3iar m&nui !u"itul 'i *ur!uli"a !u o $eose,ita &n$em&nare. Iar !&n$ varul sau &i *!u semn !u !apul 'i 'e ri$i!a. sJe s!ula la r&n$ul lui se &n!lina *ara sa priveas! spre tovar'ii $e masa 'i ie'i !u pas *erm &n urma lui Joa!3im. MUNTELE VRJIT 81 M Oare cn! mai 0acem o cura !e o!ihna. n&re)a el" n &imp ce J eau !#n !l$irea sanatoriului. 2in !&te &mi pot $a seama e !el mai 3un lu!ru $e *!ut ai!i. <' vrea sa *iu $e pe a!um !ul!at &n minunatul meu 'e-long. Mergem $eparte7 %n cu4n& n plus U Nu -ise Joa!3im 'i $e alt*el ni!i n#a' putea merge prea $eparte. 2e o,i!ei la ora asta $a!a am posi,ilitatea !o,or sa

$au o raita prin sat p&n &n pia". Mai ve-i prvliile 'i oamenii 'i *a!i !umpraturi !&n$ ai nevoie $e !eva. &nainte $e masa stm !ul!a"i &n! vreo ora 'i $up a!eea ne &ntin$em iar'i p&na la patru. Co,or&ra &n plin soare pe $rumul pe !are sosiser tre!ui a !ursul $e apa 'i liniile &nguste av&n$ &n *a"a o!3ilor versantul $rept al vii+ Mi!ul /!3ia3orn Turnurile Ver-i 'i 2or*,ergul $enumiri pe !are Joa!3im i le &n'ir una $up !ealalt. 2in!olo se a*la la o oare!are &nl"ime !imitirul $in 2avos#2or* &n!on0urat !u -i$ 'i pe !are Joa!3im i#l arata tot !u ,astonul. <poi ie'ir la $rumul mare !are pu"in sltat $easupra *un$ului vii $u!ea $e#a lungul pov&rni'ului !e !o,ora n &erase$ 2e *apt nu se mai putea vor,i $espre un sat1 a$i! nu#i rmsese $e!&t numele. /ta"iunea !limateri!a &l &ng3i"ise &n &ntregime &ntin-&n$u#se $in !e &n !e mai $eparte !tre intrarea vii iar a!ea parte a a'e-rii !e purta numele $e 52or*D se unea *ara vreo s!3im,are vi-i,ila !u partea -isa 52avos#Plat-6. Pretutin$eni erau 3oteluri 'i pensiuni toate &mpo$o,ite !u veran$e ,al!oane 'i terase pentru o$i3na $ar se gseau rasp&n$ite pe am&n$oua versantele 'i mi!i lo!uin"e parti!ulare un$e se puteau &n!3iria !amere1 $e o parte 'i $e alta erau !ase noi1 pe unele Por"iuni nu se a*la ni!i o !l$ire iar priveli'tea se $es!3i$ea !tre Pa0i'tile ver-i $in *un$ul vii... Cuprins $e o ar-toare $orin"a pentru o,i'nuita sa $es*tare Hans Lastorp aprinse iar'i o "igara 'i $atorita ,erii ,ute reu'i !&n$ 'i !&n$ sPre marea lui satis*a!"ie sa simt un pi! $in aroma r&vmta !u ar$oare+ ^estul $e rar 'i $e pu"in *ara &n$oiala 4 ,a mai tre,ui sa *a! 'i un oare!are e*ort pentru a avea o sen-a"ie !e a$u!ea $e $eparte !u o,i'nuita Pl!ere a *umatului &n vreme !e &ngro-itorul gust $e ias!a struia. In!a#Pa,il sa se a!omo$e-e !u sl,i!iunea lupta un timp pentru o $es*tare sau se as!un$ea sau nu aprea $e!&t vag $e par!a 'i#ar *i ,tut 0o! 8, THOMAS MANN $e el iar p&na la s*&r'it o,osit 'i s!&r,it arun!a "igara. Cu toata toiO#peala $e !are era !uprins se sim"ea o,ligat $in polite"e sa !ontinue 0 !onversa"ie 'i se !3inuia sa#si aminteas! lu!rurile at&t $e $eose,ite pe !are !3iar &n $iminea"a a!eea ar *i vrut sa le spun $espre 5timp6. 2ar &'0 $$u seama !a uitase 'i !a nu#i mai rmsese ni!i o urma !&t $e mi!a $in &ntregul 5!omplex6 !a mintea lui nu mai re"inea ni!i !ea mai mrunta

i$ee $espre timp. In s!3im, &n!epu sa vor,eas! $espre anumite !3estiuni legate $e organismul omenes! &ntr#un *el !u totul neo,i'nuit. 4 C&n$ &"i mai iei temperatura7 &ntre,a. 2up !ina7 2a asta#i ,ine. <tun!i organismul e &n plina a!tivitate ast*el !a temperatura poate *i &nregistrata pre!is. /per !a Ce3rens a glumit !&n$ m#a s*tuit sa#mi iau temperatura 4 iar /ettem,rini !&n$ a au-it $espre asta a r&s &n 3o3ote a'a !a n#are ni!i un rost sa mi#o iau. 2e alt*el ni!i nu am termometru. 4 Ei *!u Joa!3im a!esta ar *i lu!rul !el mai ne&nsemnat. N# ai $e!&t sa#"i !umperi unul. <i!i se gses! pretutin$eni termometre aproape &n *ie!are prvlie. 4 2ar la !e ,un7 Nu !ura $e o$i3n o &n"eleg vreau s#o urme- !u regularitate &ns pentru mine !a vi-itator ar *i prea mult sa#mi iau 'i temperatura trea, pe !are pre*er sa v#o las vou !elor $e ai!i $e sus. M!ar $a!a a' putea sa#mi $au seama !ontinua Hans Castorp $u!&n$u#'i !a un &n$rgostit am&n$oua m&inile la inima $e !e#mi ,ate inima &n 3alul asta 4 e at&t $e &ngro-itor 'i $e o ,u!ata $e vreme nu ma g&n$es! $e!&t la asta. Ve-i tu ai ,atai $e inima !&n$ e'ti &n a0unul unei *oarte mari ,u!urii sau $impotriv !&n$ "i#e *ri!a $e !eva pe s!urt !&n$ e'ti nelini'tit nu#i a'a7 2ar !&n$ inima se apu!a sa ,ata $e !apul ei *r motiv !a sa -i! a'a gses! !a e !iu$at 'i alarmant &n"elegi !e vreau sa spun e aproape !a 'i !um trupul ar trai $e unul singur 'i n#ar mai avea ni!i o legtura !u su*letul asemenea unui trup ne&nsu*le"it $a!a se poate spune a'a un trup !are &ns $e *apt n#ar *i to!mai mort 4 m!ar !a a'a !eva nu exista # 'i !are 'i#ar $u!e totu'i o existen"a a,solut a!tiva 'i in$epen$enta+ i#ar !re'te parul ung3iile 'i toate i#ar *un!"iona per*e!t at&t su, raportul *i-i! !&t 'i !3imi! 4 !um se spune # *iin$ $ominat $e *apt $e o a!tivitate extrem $e vioaie... 6e sn& e>presiile as&ea. n&re)a Joachim cu un accen& !e mus&rare !eli)era&a$ O ac&i4i&a&e e>&rem !e 4ioaie. Poate !a pun&n$ a!easta &ntre,are se r-,una oare!um pentru o,serva"ia !e i#o *!use varul sau &n a!eea'i $iminea"a &n legtura !u talgerele. MUNTELE VRJIT 88 U 2ar a'a este: "xista o a!tivitate plina $e vioi!iune: Prin urmare $e !e gse'ti expresia nepotrivita7 &ntre,a Hans Castorp. 2e alt*el am nomenit#o $oar &n trea!t. Nu voiam sa spun $e!&l at&t+ !a este nelini'tiD016 'i !3inuitor sa !onsta"i !a trupul trie'te 'i se pre"uie'te pe sine *ara sa ai, ni!i o

legtura !u su*letul a'a !um se &nt&mpla !u a!este ,ti $e inima *ara motiv. E'ti ispitit sa le !au"i un sens a$i! vrei sa gse'ti o stare $e su*let &n stare sa le !orespun$a o ,u!urie sau o teama !are le#ar 0usti*i!a oare!um 4 a'a !el pu"in mi se &nt&mpla mie 'i nu pot vor,i $e!&t $espre mine. # 2a $a *!u Joa!3im !u un o*tat. C&n$ ai *e,ra lu!rurile se petre! &n *elul a!esta. <tun!i $inuie'te &n trup o 5a!tivitate extrem $e vioaie6 !a sa ma *oloses! $e !uvintele tale 'i se prea poate !a &n a!easta situa"ie sa &n!epi sa !au"i *ara sa vrei o stare su*leteas!a !um spui Iu. prin !are &ntreaga agita"ie !e te stap&ne'te sa $o,&n$eas!a oare!um un sens ra"ional... Numai !a toate lu!rurile astea $espre !are vor,im s&nt extrem $e triste mai -ise el !u o vo!e tremurtoare 'i t!u1 la !are Hans Castorp se margini sa ri$i!e $in umeri la *el !um &l v-use pe Joa!3im *a!&n$ &n a0un. @ ,u!ata $e vreme &'i !ontinuara $rumul &n t!ere. <poi Joa!3im &ntre,+ # Ei &"i pla! oamenii $e ai!i7 Ma re*er &n$eose,i la !ei $e la masa noastr... Hans Castorp lua o expresie $e totala in$i*eren"a. # 2oamne -ise el nu mi se par prea interesan"i. La !elelalte mese !re$ !a s&nt mai interesan"i $ar poate !a nu#i $e!&t o simpla impresie. 2oamna /to3r ar tre,ui sa#'i mai spele parul prea e unsuros. Iar Ma-urFa asta sau !um o !3eam mi se pare !a e pu"in !am toanta. Tot timpul &'i ,aga ,atista &n gur $e at&ta r&s. Joachim rse cu po0&a cn! auzi cum 4arul lui !e0ormase numele 0e&ei$ # Ma-urFa este extraor$inar ex!lama el insa $a!a nu te superi se nume'te Marusia # este aproape a!ela'i lu!ru !a 'i Mria. 2a este &ntr#a$e#4ar prea glgioasa a$aug. 9i totu'i ar avea toate motivele sa *ie mai Potolita !!i e &ntr#a$evar $estul $e ,olnava. # N#ai spune o,serva Hans Castorp. Pare at&t $e sntoasa: &n ori!e ca- n#ai ,nui !a e ,olnava $e piept. 9i &n!er!a sa#i arun!e varului sau o privire plina $e iste"ime &ns !ese open !a *a"a ,ron-ata a lui Joa!3im era plina $e pete 4 a'a !um s&nt 89 THOMAS MANN !3ipurile &nnegrite $e soare !&n$ s&ngele se retrage $in o,ra0i

4 'i 6a gura i se str&m,ase &ntr#un mo$ 0alni! iar a!easta &n*"i'are tre-i &n t&narul Hans Castorp o teama nelmurita !are# l 3otr& sa s!3im,e irne#$iat su,ie!tul $is!u"iei 'i sa se in*orme-e $espre alte persoane &n!er!in$ sa uite !it mai repe$e at&t $e Marusia !it 'i $e expresia *e"ei lui Joa!3im !eea !e $e alt*el &i reu'i $e minune. Engle-oai!a !u !eaiul $e m!e'e se numea Miss Ro,inson. Croitoreasa nu era !roitoreasa !i pro*esoara la li!eul $e *ete $in Eonigs,erg 'i $e a!eea se exprima at&t $e !ore!t. /e numea $omni'oara Engel3art. C&t $espre ,atr&na $oamna vioaie $e'i Joa!3im se gsea ai!i $e multa vreme nu 'tia ni!i m!ar !um o !3eam. In ori!e !a- era ,atr&na mtu'a a tinerei *ete !are m&n!a iaurt 'i &i "inea tovr'ie la sanatoriu !3iar $e la venire. 2ar $intre !ei !e m&n!au la masa lor !el mai grav atins era $o!torul ClumenFo3l Leo ClumenFo3l $in @$esa 4 t&narul a!ela !u musta"a 'i !u *a"a at&t $e &ngri0orata 'i &ntune!ata. Tria ai!i sus $e *oarte mul"i ani... Mergeau a!um pe un trotuar *oarte ur,an 4 stra$a prin!ipala a unei sta"iuni !u renume interna"ional. &nt&lneau vi-itatori ai sta"iunii !are 3oinreau &n ma0oritate tineri !eli,atari &n 3aine $e sport 'i !u !apul $es!operit $e asemenea 'i $oamne *ara plrie 'i !u *uste al,e. <u-eai vor,in$u#se ruse'te 'i engle-e'te. Maga-ine !u vitrine elegante 'e "ineau lan" pe $reapta 'i pe st&nga iar Hans Castorp a !rui !urio-itate se lupta !u o o,oseala *e,rila tre,ui s(#'i *or"e-e o!3ii !a sa va$ 'i se opri multa vreme &n *a"a unui maga-in $e galanterie ,r,teas! p&na sa se poat !onvinge !a vitrina era ,ine amena0ata. Apoi !a!ura pes&e o ro&on!a cu o *alerie acoperita un$e !on!erta o or!3estra. <i!i era !a-inoul ,alnear. Pe mai multe terenuri $e tenis parti$ele erau &n plina $es*'urare. Tineri -vel"i 'i ,r,ieri"i !u pantaloni $e *lanel proaspt !l!a"i si m&ne!ile su*le!ate p&na la !oate 0u!au &n panto*i !u tlpi $e !au!iu! av&n$ !a partenere tinere *ete ,ron-ate &m,r!ate &n al, 'i !are lu&n$u#'i av&nt se &nl"au $eo$at &n soare pentru a lovi !&t mai $e sus mingea $e !uloarea !retei. Pe terenurile ,ine &ntre"inute prea !a plute'te o pul,ere $e *aina. Cei $oi veri se a'e-ar pe o ,an!a li,era sa priveas! 0o!ul 'i sa#l !omente-e. # Tu nu 0o!i ni!io$at ai!i7 &ntre,a Hans Castorp. 4 N#am voie rspunse Joa!3im. Tre,uie sa stm !ul!a"i mereu !ul!a"i... /ettem,rini spune ne&n!etat !a trim la ori-ontala 4 sint!m ni'te ori-ontali a*irma el este una $in

glumele lui proaste. Cei !are MUNTELE VRJIT 8: J a!( ai!i s&nt snto'i su o *a! $e'i le este inter-is. 2e alt*el ni!i nu 60oa! prea serios 4 o *a! mai mult pentru !ostume... 9i *iin$! veni vor,a $e lu!ruri inter-ise mai s&nt 'i alte 0o!uri oprite !are totu'i se pra!ti! $e pil$a po!3erul iar &ntr#unui $intre 3oteluri !3iar 'i petits che!aux # &mpotriva !rora la noi pe$eapsa prev-uta este ex!lu$erea $in sanatoriu &ntru!&t se pare ! e tot !e poate *i mai $aunatoi. Totu'i se mai gses! vreo !&"iva !are $up !ontrolul $e noapte !o,oar si se $u! s mi-e-e. Prin"ul !are i#a !on*erit lui Ce3rens titlul $e !onsilier auli! rJ 'tergea &n *ie!are noapte. Hans Castorp a,ia putea sa as!ulte. Winea gura &ntre$es!3isa !!i nu putea respira pe nas $e!&t !u mare greutate $e'i nu avea guturai. Inima &i ,tea &n !ontratimp !u mu-i!a *apt !are#i $$ea o !3inuitoare sen-a"ie $e su*o!are. 9i pra$a a!estei impresii $e $e-or$ine 'i !ontrarietate to!mai a"ipise !&n$ Joa!3im &i reaminti ! era vremea sa se &ntoar!. 8!ur $rumul &napoi aproape *ara sa s!oat vreo vor,a. Hans Castorp se &mpie$i!a !3iar o $ata sau $e $oua ori &n plina stra$a 'i -&m,i !u un aer melan!oli! !latin&n$ $in !ap. Portarul '!3iop &i !on$use !u as!ensorul p&n( la eta0ul lor. /e $espr"ir !u un s!urt 5la reve$ere6 &n *a"a numrului trei-e!i 'i patru. Hans Castorp se &n$repta $e#a lungul !amerei p&n( la ,al!on un$e se prvli a'a !um era pe 'e-long 'i # *ara a se mai osteni sa#'i &n$repte po-i"ia 4 !-u &ntr#o pi!oteala $ureroasa a"&"ata $e ,tile iu"i ale inimii. 8ire'te o *emeie: C&t $ura starea a!easta nu#'i $$u seama. &ns !&n$ sosi momentul gongul suna. 2ar nu te !3ema la masa !3iar ime$iat !i &"i reamintea !oar ca &re)uie s te pregte'ti iar Hans Castorp o 'tia 'i $e a!eea ramase !ul!at p&na !e vi,ra"ia metali!a se ampli*i!a a $oua oara 'i apoi se Rn$epart. C&n$ Joa!3im traversa !amera !a sa vina sa#l ia Hans Castorp 4oi sa#'i s!3im,e 3ainele &ns $e $ata a!easta Joachim nu-i mai n*a-

%l# Ura 'i $ispre"uia nepun!tualitatea. Cum s progrese-i 'i sa te D&s(nto'e'ti !a sa *ii m stare sa#"i *a!i servi!iul -ise el. $a!a e'ti prea ene' !a s respe!"i orele $e masa7 /pun&n$ asta avea $esigui $reptate Hans Castorp nu reu'i $e!&t sa#l *a! sa o,serve !a el $a!a nu era [lnav &n s!3im, pi!a $e somn. Prin urmare se spal iute pe m&ini. apoi orr3 m su0ra*erie pen&ru a &reia oara$ 8; THOMAS MANN Pa!ien"ii se revrsau prin !ele $oua u'i. Mai intrau 'i pe u'ile $e Pa 4eran!a care erau $es!3ise 'i ast*el &n !ur&n$ erau a'e-a"i !u to"ii la !ele 'apte mese !a 'i !um nu le#ar *i prsit ni!io$at. Cel pu"ini asta era impresia !e#o avea Hans Castorp 4 *ire'te !a era o impresie a,sur$a ivita !a $intr#un vis $ar $e !are mintea sa &n!e"o'ata nu putu !&teva !lipe sa se apere 'i &n !are gsi !3iar o anumita pl!ere1 $e alt*el $e mai multe ori &n timpul mesei &n!er!a sa 'i#o rea$u! 'i $e *ie!are $ata reu'i sa o,"in o ilu-ie per*e!ta. Vioaia $oamna ,atr&na &i vor,ea $in nou &n graiul a!ela ne&n"eles $o!torului ClumenFo3l !are sttea pie-i' &n *a"a ei 'i as!ulta !u *a"a &ngri0orata. /la,anoaga strnepoata m&n!a &n s*&r'it alt!eva $e!&t iaurt a$i! o creme d'orge groasa pe !are *etele $e servi!iu o a$useser &n *ar*urii1 totu'i nu &ng3i"i $e!&t vreo !&teva linguri"e. Ca sa#'i &n,u'e r&sul $rgla'a Marusia &'i v&r& &n gura ,atista !e rasp&n$ea par*um $e man$arine. Miss Ro,inson !itea a!elea'i s!risori !u s!risul rotun$ pe !are le mai !itise 'i $e $iminea"a. Era evi$ent !a nu 'tia o ,oa,a nem"e'te 'i ni!i nu voia sa 'tie. 2intr#o !avalereas!a polite"e Joa!3im &i spuse &n engle-e'te !&teva !uvinte $espre starea vremii la !are ea &i rspunse monosila,i! pentru !a apoi sa re!a$a &n mu"enie. C&t prive'te pe $oamna /to3r !u ,lu-a ei $e l&na e!ose-a *usese supusa unui !ontrol me$i!al iar a!um povestea totul &n amnun"ime !u o a*e!tare vulgara &n!re"in$u#'i ,u-a superioara peste $in"ii $e iepure. &n $reapta sus se vi!rea ea Ze mai au$ -gomote ,a mai mult &n spatele umrului st&ng respira"ia este *oarte re$usa a'a !a e silita sa mai stea !am vreo !in!i luni a$i! at&t !&t &i spusese 5,atr&nul6. &n vulgaritatea ei. !onsilierului auli! Ce3rens &i -i!ea 5,atr&nul6. 2e alt*el se arata *oarte in$ignata !a 5,atr&nul6 nu

sttea a-i la masa lor. 2up 5tournee6 %voia sa spun+ potrivii or$inei) ast-i la pr&n- era r&n$ul mesei lor &n vreme !e 5,atr&nul6 sttea la masa ve!ina $in st&nga %'i &n a$evr !onsilierul auli! Ce3rens se gsea a!olo 'i#'i &n!ru!i'ase m&inile enorme &n *a"a *ar*uriei). 2ar *ire'te a!olo sttea grasa $oamna /alomon $e la <mster$am !are &ntot$eauna venea $e!oltata la masa iar 5,atr&nul6 sim"ea evi$ent o $eose,ita pl!ere *apt pe !are ea $oamna /to3r nu putea sa 'i#l expli!e $eoare!e !u prile0ul *ie!rei vi-ite me$i!ale el putea sa va$ la $oamna /alomon ori!e 'i !&t po*tea. Mai apoi povesti !u un *el $e 'u'oteala provo!atoare !a asear &n sala $e o$i3na !omuna 4 !are se gsea pe a!operi' # se stinsese lumina 'i asta !u un s!op pe !are $oamna /to3r &l !ali*i!a $rept 5transparent6. 5Catr&nul6 ,gase $e seama JD *!use o glgie at&t $e mare &n!&t *usese au-it $e &ntregul sta,iliment# MUNTELE VRJIT 8= nar ni!i $e $ata asta *ire'te vinovatul n#a *ost $es!operit !u toate !a u era ne!esar sa *i *!ut stu$ii universitare !a sa ,anuie'ti !a *pta'ul era evi$ent !pitanul MiFlosi!3 $e la Cu!ure'ti pentru !are nu era ni!io$at prea &ntuneri! !&n$ se a*la &ntr#o so!ietate $e $oamne 4 un ,r,at !are n#avea ni!i !ea mai re$usa !ultura !u toate !a purta !orset 'i !are $in pun!t $e ve$ere moral era o *iara un animal $e pra$a 4 $a o *iara repeta $oamna /t,3r !u glasul sugrumat &n timp !e su$oarea &i ,ro,onea 'i *runtea 'i ,u-a superioara. Tot 2avosul $in sat 'i p&na#n !entru a &n!eput sa#'i $ea seama !am !e *el $e raporturi &ntre"inea el !u so"ia !onsulului general ?urm,ran$t $in Viena &n privin"a a!easta a,ia $a!a se mai poate vor,i $espre ni'te legaturi as!unse. C!i !pitanul nu numai !a intra !&teo$ata !3iar $e $iminea"a &n !amera so"iei !onsulului &n vreme !e ea mai esie &n! &n pat $ar apoi asista p&na 'i la toaleta ei ,a mar"ea tre!uta n#a ie'it $in o$aie $e!&t &n -ori !am pe la ora patru #$e alt*el in*irmiera t&narului 8ran- $e la numrul nouspre-e!e a !rui opera"ie $e pneumotorax *!uta $e !ur&n$. n#a reu'it a $at peste el 'i &n marea ei &n!ur!tura a gre'it u'a ast*el !a s#a pomenit $eo$at &n !amera pro!uiorului Paravant $in 2ortmun$... &n !ele $in urma $oamna /to3r se mai o!upa o ,una ,u!ata $e vreme 'i $e un 5institut !osmi!6 !e se a*la &n sat 'i $e un$e &'i !umpra apa $e gura # iar Joa!3im !ontinua sa se uite *ix &n *ar*urie. Pr&n-ul ea tot at&t $e minunat pregtit pe !it $e ,ogat. &n

a*ara $e supa *oarte 3rnitoare mai !uprin$ea &n! alte 'ase *eluri. 2up pe'te venea o m&n!are $e !arne !onsistenta !u garnituri apoi o m&n!are $e legume servita aparte *riptura $e pasare o pr0itura !are &n !eea !e prive'te gustul nu era mai pre0os $e!&t !ea $in a0un 'i &n s*&r'it ,r&n-a 'i *ru!tele. 8ie!are *el era o*erit $e $oua ori 'i nu &n -a$ar. 8ar*uriile se umpleau 'i la !ele 'apte mese se m&n!a nu gluma # su, tavanul ,oltit $omnea o po*ta $e m&n!are leonina o *oame $e lup la !are ai *i asistat !u pl!ere $a!a n#ar *i *!ut &n a!ela'i timp o impresie oare!um nelini'titoare ,a !3iar $e-gusttoare. <!easta po*t $e m&n!are n#o aveau &n -iua a!eea numai oaspe"ii veseli !are *le!areau arun!&n$u#'i !o!oloa'e p&ine !i 'i !ei t!u"i posomori"ii !are la un moment $at ram&n!au !u capul &n m&ini 'i privirea &n gol. Un t&nar $e la masa 4ecina !in s&n*a" %n li!ean 0u$e!in$ $up v&rsta !u m&ne!ile prea s!urte 'i !u lentile groase 'i &otun$e la o!3elari ta&a &n ,u!"ele mi!i tot !e &ngrm$ise &n nurie pre*a!&n$u#le &ntr#o pasta in*orma &nainte $e#a le m&n!a1 apoi se Ple!a peste masa 'i &n!epea sa &n*ule!e tre!&n$u#'i $in !&n$ &n !&n$ 88 THOMAS MANN 'ervetul pe su, o!3elari !a sa#'i 'tearg o!3ii 4 nu se 'tie $a!a $e la!rim0 sau $e su$oare. &n timpul pr&n-ului $oua in!i$ente atrasera aten"ia lui Hans Casiorp at&t !&t &i &ng$uia starea &n !are se gsea. Mai &nt&i # pe !&n$ m&n!a pe'te #!ineva tr&nti iar u'a $e sti!la. Hans Castorp tresari &n$&r0it 'i &n supaiarea lui *urioasa &'i spuse !a $e $ata asta tre,uia neaprat s a*le !ine#i vinovatul. 9i nu numai !a o g&n$i !i !3iar murmura $in v&r*ul ,u-elor at&t $e importanta i se prea a!easta !3estiune. 5Tre,uie sa 'tiu:6 'opti el !u o pornire ptima'a &n a'a *el &n!&t Miss Ro,inson 'i pro*esoara &l privir mirate. /e &ntoarse $e!i spre st&nga !(s!&n$ larg o!3ii pu"in !am in0e!ta"i. @ $oamna traversa su*rageria o *emeie mai $egra, o *at $e statura mi0lo!ie &m,r!ata !u o 0a!3eta al,a 'i o *usta !olorata !u parul $e un ,lon$ ro'!at pe !are#l purta &n !o-i simple &mpletite &n 0urul !apului. Mare lu!ru nu v-u Hans Castorp $in pro*ilul ei $e *apt nu v-u mai nimi!. Calea *ar( -gomot *apt !are !rea un !ontrast !iu$at !u -gomotoasa intrare !l!a straniu $e u'or &n$rept&n$u#se !u !apul pu"in aple!at &nainte !tre ultima mas $in st&nga a'e-ata perpen$i!ular pe u'a veran$ei prin urmare la 5masa ru'ilor

,ine6 !u o m&na &n ,u-unarul vestei $e l&na !e i se lipea $e !orp iar !u !ealalt ri$i!at la spate &'i aran0a parul la !ea*a. Hans Castorp privi a!east m&n # $ispunea $e un sim" $eose,it 'i $e *a!ultatea $e a *a!e apre!ieri !riti!e &n !eea !e prive'te m&inile 'i !&n$ se a*la &n *a"a unor !uno'tin"e noi avea o,i!eiul s#'i pironeas! o!3ii asupra m&inilor. Nu era !3iar a unei $oamne a!easta m&na !are "inea prul ne*iin$ ni!i &ngri0it ni!i *in !um erau $e o,i!ei m&inile *emeilor $in !er!urile pe !are le *re!venta Hans Castorp. 2estul $e lata 'i !u $egetele s!urte avea !eva !opilres! 'i primitiv !eva $in m&na unei '!olri"e1 era limpe$e !i ung3iile ei nu 'tiau !e#i mani!3iura !!i erau tiate !a vai $e lume &nto!mai !a la o '!olri"a iar pe margini pieli"a era pu"in iritata par&n$ a *i vi!tima a!elui vi!iu !e#l au unele persoane $e a#'i roa$e ung3iile. 2e alt*el Hans Castorp &'i $$u seama $e a!easta mai !ur&n$ prrntr#o vag impresie $e!&t !u propriii si o!3i #&ntru!it se a*la la o $istan"a apre!ia,ila. 2&n$ $in !ap &nt&r-iata &'i saluta tovar'ii $e masa 'i a'e-&n$u#se !u spatele !tre sala l&nga $o!torul EroFoGsFi !are pre-i$a a!olo se &ntoarse 'i privi lumea "in&n$u#'i mereu prul !u m&na tre!uta peste umr $easupra !apului # *apt !are#i &ng$ui lui Hans Castorp s o,serve &n trea!t !a avea pome"ii o,ra0il[r MUNTELE VRJIT 89 oeminen"i 'i o!3ii &ngu'ti... V(-&n$#o. sim"i !a#I atinge *oarte u'or o ne$eslu'it amintire $espre !eva 'i !ineva... 8ire'te o *emeie:6 se g&n$i 'i iar'i murmura !uvintele at&t $e #000pg$e &n!&t pro*esoara $omni'oara Engel3art &n"elese !!# a spus. 9i ,iata *at ,(tr&na -&m,i !u $uio'ie. M 7 !oamna 6haucha&" spuse ea$ 7 a&& !e ne*li#cnla+ 'ar o 0emeie !elicioasa$ 9i ro'ea"a pu*oas a o,ra0ilor $omni'oarei Engel3art se a!!entua. lu!ru !are se &nt&mpla ori $e !&te ori $es!3i$ea gura. # 8ran"u-oai!7 &ntre,a Hans Castorp !u asprime. #Nu e rusoai! rspunse $omni'oara Engel3art. Poate so"ul ei este *ran!e- sau numai $e origine *ran!e-a nu 'tiu prea ,ine. # @ *i !el $e#a!olo -ise Hans Castorp &n! &n$&r0it 'i arata spre un $omn !u umerii !-u"i $e la 5masa ru'ilor ,ine6. # @ nu nu#i ai!i repli!a pro*esoara. Ca !3iar n#a *ost ni!io$at ai!i a$ug ea1 ai!i nu#l !unoa'te nimeni. - <r tre,ui s &n!3i$ u'a !um se !uvine -ise Hans Castorp. @ tr&nte'te mereu. Este o lips $e polite"e.

Iar pro*esoara primin$ le!"ia !u un -&m,et umil $e par!a ea &ns'i ar *i *ost vinovat nu mai pomeni nimi! $e $oamna C3au!3at. Al !oilea inci!en& s#a pro$us !&n$ $o!torul ClumenFo3l a prsit su*rageria pentru !&teva minute 4 at&t 'i nimi! mai mult. 2eo$at expresia $e $e-gust $e pe *a"a i se a!!entuase privise un pun!t *ix un$eva &n gol apoi !u un gest $is!ret &mpinsese s!aunul 'i ie'ise. &n a!el moment &ns apru &n lumina ei !ea mai !ru$a vulgaritatea *ara limite a $oamnei /to3r !are satis*!ut *r &n$oiala $e a se 'ti mai pu"in ,olnav $e!&t ClumenFo3l &i &nso"i ple!area !u !omentarii pe 0umtate !omptimitoare 'i pe 0umtate $ispre"uitoare$ #Nenoro!itul: Iat &n! unul !are o sa $ea &n !ur&n$ ortul popii -ise ea. V$ ! iar'i se $u!e sa stea $e vor,a !u 5Heinri!3 !el <l,astruD6. 8ar( ni!i o re"inere rostise !u &n!ap("&narea !ara!teristi!a oamenilor Mrgini"i expresia !arag3ioas $e 5Heinri!3 !el <l,astru6 iar Hans Castorp au-in$ !um o roste'te tre!u printr# o sen-a"ie &n !are spaima se &mpletea !u po*ta $e &&s. 2e alt*el $o!torul ClumenFo3l se &ntoarse $up !&teva minute tot at&t $e $is!ret !um ie'ise &'i relua lo!ul 'i Rn!epu s m(n&n!e. M&n!a 'i el mult lu&n$ $e $oua ori $in *ie!are *el. 3r( s s!oat o vor, !u &n*"i'area Iui &ngri0orat 'i re-ervat. 90 THOMAS MANN <poi pr&n-ul se s*&r'i+ mul"umit unui servi!iu &n$em&nati! 4 piti!a &n spe!ial era o *iin"a !u pi!ioare sprintene 4 nu $urase $e!&t o ora. Hans Castorp respir&n$ greu 'i *ara sa#'i $ea prea ,ine seama !um ur!ase se gsi iar'i !ul!at pe minunatul sau 'e-long &n *iri$a ,al!onului !!i $upa#amia-a p&na la ora !eaiului se $es*'ura iar o !ura $e o$i3na !ea mai &nsemnata $in !ursul -ilei 'i !are tre,uia respe!tata !u stri!te"e. Pi!otin$ !u inima -v&!nin$u#i sttea !ul!at 'i respira pe gura &ntre !ei $oi pere"i $e sti!la opa!a !e#l separau $e Joa!3im $e o parte 'i $e pere!3ea rusa $e !ealalt. C&n$ se *olosi $e ,atista o v-u ptata $e s&nge &ns nu avu energia ne!esara sa se alarme-e !u toate !a era $estul $e gri0uliu &n legtura !u sntatea sa av&n$ o *ire !e &n!lina pu"in spre o !apri!ioasa ipo3on$rie. 2e $ata a!easta aprin-&n$ iar'i o Mria Man!ini o *uma p&na la !apt *r s#i pese $a!a#i simte sau nu gustul. <me"it nelini'tit si vistor me$ita la *elul straniu &n !are se !omporta ai!i. 2e $oua sau $e trei on pieptul &i *u -gu$uit $e un *el $e r&s interior !&n$ se g&n$i la o$ioasa expresie pe !are o

&ntre,uin"ase $oamna /to3r &n vulgaritatea ei. 'omnul Al)in Jos. &n gra$in o a$iere $e v&nt *lutura $in !&n$ &n !&n$ $rapelul *ante-ist pe !are era repro$us !a$u!eul me$i!inei. Cerul se a!operise iar'i &n &ntregime. /oarele se $eprtase 'i ime$iat se las o r!oare aproape neverosimila. Terasa !omuna $e o$i3na prea plina1 r-,teau $e a!olo $e 0os $oar r&sete &n*un$ate si -von $e *le!reala. 4 2omnule <l,in va implor a-v&rli"i !u"itul v&r&"i#l &n ,u-unar o sa se &nt&mple o nenoro!ire: se vi!rea o tremurtoare vo!e $e *emeie. i: 4 Prea,unule $omn <l,in pentru numele lui 2umne-eu !ru"a"i#ne nervii 'i as!un$e"i $in *a"a o!3ilor no'tri a!easta !umplita unealta u!iga'a interveni o alta la !are un t&nar ,lon$ !u "igara &n gura. 'e_in$ pe marginea primului 'e-long rspunse pe un ton impertinent+ Ben&ru nimic n lume+ 'oamnele 4or )ine4oi sa-mi n*(!uie sa ma 0o! pu"in !u !u"itul meu: 2a *ire'te este un !u"it ex!ep"ional $e ,ine as!u"it. L#am !umprat la Cal!uta $e la un vra!i or,... 9i#l v&ra pe g&t 9J ime$iat $up a!eea bo#-ul sau se $u!ea sa#l s!oat $in pam&nt $e la [ $istan"a $e !in!i-e!i $e metri... 2ori"i sa#l ve$e"i7 Taie mult mai ,ine MUNTELE VRJIT 91 un ,ri!i. Este su*i!ient sa#i atingi ti'ul !a patrun$e#n !arne !a#n nt <'tepta"i o sa vi#l arat mai $e aproape... 9i $omnul <l,in se ri$i!a. I-,u!ni un "ipat general. Ei 'i#a!um ma $u! sa# mi !aut revolverul: spuse !omnul Al)in$ O sa 4a in&ereseze mai mul&$ 7 un lucru e>&raor!inar !e a0urisi&$ Are o pulere !e percu"ie... Ma $u! &n !amera sa#l a$u!. # 2omnule <l,in $omnule <l,in sa nu *a!e"i una !a asta: rsunar mai mul&e *lasuri$ 2ar $omnul <l,in >e pregtea sa ias $in sala $e o$i3na !a sa ur!e &n !amera sa *oarte t&nar legan&n$u#se &n mers !u o *a"a tran$a*irie $e !opil 'i !u mi!i tuleie $e pu* $e#a lungul ure!3ilor. # 2omnule <l,in striga o $oamna &n urma lui mai ,ine v#a"i lua par$esiul im,ra!a"i#l as!ulta"i#ma pe mine *a!eti#mi pl!erea asta. <!um 'ase saptm&ni -!ea"i &n pat !u o

pneumonie iar a!um sta"i ai!i tara par$esiu ni!i nu va g&n$i"i m!ar sa va &nveli"i 'i pe $easupra mai 'i *uma"i. <sta &nseamn sa *a!e"i !eva peste puterile omene'ti pe !uv&ntul meu $e onoare $omnule <l,in. 2ar el ple!&n$ nu rspunse $e!&t printr#un r&s ,at0o!oritor 'i peste !&teva minute se &ntoarse !u revolverul. <tun!i $oamnele &n!epur sa "ipe 'i mai proste'te $e!&t a$ineauri 'i se au-i !um mai multe $intre ele &n!er!au sa sar $e pe s!aune !!i se &mpie$i!au &n ple$uri 'i !$eau. # Privi"i#l !&t este $e mi! 'i $e strlu!itor spuse $omnul <l,in $ar $a!a apa' ai!i mu'!a... I-,u!nir alte "ipete. E &n!r!at *ire'te !ontinua $omnul <l,in. 9ase gloan"e s&nt v&r&te &n ,utoia'ul a!esta !are se &nv&rte'te !u o gaura la *ie!are tragere... 2e alt*el nu l#am !umprat !a sa glumes! spuse el si o,serv&n$ !a e*e!tul vor,elor lui s!$ea &l las sa !a$a &n ,u-unarul $e la piept apoi se rea'e-a pe s!aun pi!ior peste pi!ior 'i#'i aprinse o noua "igara. Ni!i$e!um !a sa glumes! repeta el 'i#'i str&nse ,u-ele$ # <tun!i $e !e7 2e !e7 &ntre,ar !&teva vo!i &n*iorate $e presim"iri. *! &ngro-itor: striga una $intre ele la !are $omnul <l,in $$u $in !ap. # Va$ !a &n!epe"i sa &n"elege"i -ise el. 2e *apt !u a!est s!op &l Pstre- !ontinua el &n!eti'or $up !e !u &oa&a pneumonia sa ecen&a" ]ase &n piept o mare !antitate $e *um pe !are o -v&rli ,rus! a*ara. &l "in sa#l am la &n$em&na in -iua &n !are voi gsi !a !ir!ul asta $e#ai!i $evine ln !ale#a*ara $e pli!tisitor 'i !&n$ xoi avea !instea sa va salut. C3estiunea este $estul $e simpla... <m stu$iat#o &n$eaproape 'i s&nt Ta& asupra !elui mai ,un mi0lo! $e#a s*&r'i. %La !uv&ntul 5s*&r'i6 se au-i n lDpat.) /a lsam inima $eoparte... Nu rm#ar *i prea u'or sa nimeres! 92 THOMAS MANN !rep& n ea$$$ 'e aceea pre0er sa !istrug !on'tiin"a !3iar &n mie-ul ei intro$u!&n$ un mi! 'i $rgla' !orp strin &n a!est organ at&t $e intere s(nt... 9i $omnul <l,in &'i &n$repta $egetul arttor !tre !raniul ,lon$ !u parul tuns s!urt. <i!i tre,uie sa#l pun 4 'i $omnul <l,in s!oase iar'i $in ,u-unar revolverul ni!3elat iar !u "eava &'i atinse t&mpla 4 ai!i $easupra arterei... C3iar 'i *ara

oglin$a este o trea,a sigura... <tun!i rsunar pe $i*erite tonuri proteste rugtoare printre !are se ameste!a !3iar 'i un puterni! 3o3ot $e pl&ns$ 4 2omnule <l,in. $omnule <l,in lua"i revolverul $e la t&mpla nu suportam a'a !eva: 2omnule <l,in s&nte"i t&nar o sa v vin$e!a"i o sa va &ntoar!e"i &n lume 'i o s va ,u!ura"i $e o mare popularitate pe !uv&ntul meu $e !inste. 2ar pune"i#va par$esiul &ntin$e"i#v( &nve3"i#va 'i urma"i tratamentul. Nu mai goni"i masorul !&n$ vine sa va *ri!"ione-e !u al!ool. Lsa"i *umatul $omnule <l,in au-i"i va rugam s#o *a!e"i $e $ragul vie"ii $umneavoastr al tinerei 'i pre"ioasei $umneavoastr vie"i: &ns $omnul Al)in ramase nen!upleca&$ Nu" nu" zise el" lasa2i-ma" e mai )ine a-a" 4a mul2umesc$ N-am re0uza& nicio!a&( nimic unei 0emei" !ar n2ele*e2i-ma ca za!arnic ncerci sa opre-&i roa&a !es&inului$ Sn& aici !e &rei ani$$$ m-am sa&ura& -i la mine nu se mai prin!e a-a!ar" pu&e2i sa mi-o lua2i n nume !e rau. Nu am leac" !oamnele mele pri4i2i-ma" a-a cum s&au aici" nu am leac - -i chiar consilierul aulic nu ascun!e e4i!en2a !ec& !e 0orma -i pen&ru pres&i*iu$ Brin urmare n*a!ui2i-mi mica li)er&a&e ce !ecur*e !in aces& 0ap&$ 7 ca la liceu" o !a&( ce se ho&arse ca o sa rami repe&en&" nu &e mai n&re)a nimeni !e lec2ii -i nu mai a4eai nimic !e 0(cu& Sn& cop&" n s0r-i&" pen&ru aceas&a 0erici&a s&are$ Nu mai &re)uie s( mi-c nici un !e*e&" nimic nu mai are impor&an2a" mi )a2 #oc !e &oa&e$ 'ori2i ciocola&a. Ser4i2i-4(+ Nu" nu ma s(r(ci2i" am *r(mezi !e ciocola&a n camera$ Am acolo" sus" op& )om)oniere" cinci pache&e marca Pala Be2er -i pa&ru #um(&(2i !e @ilo*ram !e ciocola&a <in!&$ Toa&e aces&ea mi le-au &rimis in &impul pneumoniei !oamnele !in sana&oriu$$$ 2e un$eva o vo!e $e ,as !eru sa se *a! t!ere. 2omnul <l,in s!oase un mi! 3o3ot $e r&s # un r&s 'trengres! 'i sa!a$at &n a!ela'i timp. &n sala $e o$i3na se *!u ime$iat lini'te o lini'te at&t $e a$&n!a $e par! s#ar *i $estrmat un vis o vra0a1 'i &ntr# un !3ip !iu$at !uvintele rostite !ontinuara sa rsune &n golul t!erii. Hns Castorp !iuli ure!3ea p&n !&n$ totul se stinse 'i m!ar ! $omnul <l,in &i aprea !am nero$. nu se putu stp&ni sa nu resimt oare!are invi$ie. &l impresionase puter# MUNTELE VRJIT 98 i! mai ales exemplul luat $in via"a $e '!oala $eoare!e el &nsu'i rmsese repetent &ntr#a 'asea 'i#'i amintea $estul $e ,ine $e a!ea nepasaie pu"in !am umilitoare &ns !arag3ioasa 'i pl!uta $e !are aproape !a se ,u!urase !&n$ &n ultimul trimestru prsise !ursa put&n$ sa ri$a 5$e toat tr'enia6. 2ar a!um g&n$urile &i erau tul,uri 'i risipite 'i#i era greu sa le

pre!i-e-e. G se prea mai ales !a onoarea este o trea,a !are pre-int avanta0e !onsi$era,ile $ar !a ni!i &u'inea nu are mai pu"ine ,a !3iar ! avanta0ele a!esteia $in urma s&nt aproape nelimitate. 9i &n vreme !e !u titlu $e experien"a &n!er! sa#'i &n!3ipuie starea su*leteas!a a. $omnului <l,in 'i sa#'i imagine-e !e putea s semni*i!e a *i eli,erat $e*initiv $e 0ugul onoarei 'i a te ,u!ura ve'ni! $e *oloasele $e neptruns ale ru'inii un sentiment $e o voluptate sl,ati!a &l &nspaim&nta 'i#i a!!elera ,tile inimii vreme $e !&teva !lipe. Sa&an 0ace propuneri !ezonoran&e Mai t&r-iu &'i pier$u !uno'tin"a. 2up !easul sau era trei 'i 0umtate !&n$ &l tre-i o !onvor,ire !e se $es*'ura &n spatele peretelui $e sti!la $in st&nga+ $o!torul EroFoGsFi !are la ora a!easta *!ea vi-ita *ara !onsilierul auli! $is!uta &n ruse'te !u pere!3ea prost !res!ut1 se interesa pare#se $e starea snt"ii so"ului 'i !erea sa i se arate *oaia $e temperatura. 2up a!eea &'i !ontinua $rumul &ns nu $e#a lungul ,al!onului !i o!olin$u#l pe a!ela al lui Hans Castorp se &ntoarse prin !ori$or 'i intra &n !amera lui Joa!3im. 8ara un motiv aparent Hans Castorp gsi pu"in !am umilitor *aptul !a putea *i evitat 'i negli0at &n *elul a!esta $e'i n#ar *i $orit sa ram&na &ntre patru o!3i !u $o!torul EroFoGsFi. Era *ara &n$oiala sntos 'i nu i se a!or$a ni!i o aten"ie !!i ai!i la a!e'ti oameni e $e la sine &n"eles !a !ine are !instea sa *ie sntos nu pre-int ni!i un interes 'i $e!i nu e !onsultat $ar a!est lu!ru &l enerva pe t&narul Castorp. 2o!torul EroFoGsFi -,ovi $oua sau trei minute la Joa!3im $up care porni &n !ontinuare $e#a lungul ,al!onului iar Hans Castorp &l au-i Pe varul sau spun&n$ !a e vremea sa se s!oale 'i sa se pregteas! pentru gustarea $e $upa#amia-a. Y E &n regula spuse el 'i se s!ul. 99 THOMAS MANN <vea &ns ame"eli $in pri!ina !a sttuse &ntins at&ta timp iar somnolen"a nepl!uta &i &n*ier,&ntase $in nou o,ra0ii !u toate !a pe $e alta parte &i era !am *rig 4 poate $in !au-a !a nu se &nvelise $estul $e ,ine. /e spal pe o!3i 'i pe m&ini &'i aran0a parul 'i 3ainele 'i se n&lni cu Joachim pe cori!or$ <-ai auzi& pe aces& !omn Al)in. n&re)a el n 4reme ce co)orau mpreuna scara$ Kire-&e" r(spunse Joachim$ Gn!i4i!ul aces&a ar &re)ui pus la punc&$ Ne

&ul)ura &oa&a o!ihna !e !upa-amiaza cu 0lec(reala Uui -i 0elul n care ener4eaz( !oamnele nu poa&e a4ea al& rezul&a& !ec& sa le n&rzie ns(n(&o-irea cu c&e4a sap&amni$ 7 o *ra4a in!isciplina$ 'ar oare 4a 4oi cine4a sa 0ac( pe !enun2(&orul. /i apoi" ce-i !rep&" asemenea !iscursuri sn& 0oar&e )ine4eni&e ca !i4er&ismen&$ 4 Cre-i !a#i posi,il &ntre,a Hans Castorp !a el sa ia &n serios !3estia aia !u 5trea,a este sigura6 !um s#a exprimat 'i sa se &mpu'te7 4 2esigur rspunse Joa!3im nu#i $elo! imposi,il. <semenea lu!ruri se &nt&mpla ai!i sus. <!olo pe versantul !elalalt &n p$ure !u $oua luni &nainte $e sosirea mea s#a sp&n-urat un stu$ent !are era ai!i $e multa vreme. In primele -ile $up venirea mea s#a vor,it mult $espre a!easta &nt&mplare. Hans 6as&orp casca ner4os$ 'a" nu ma sim& prea )ine Ga 4oi" &l lmuri el 'i n#a' putea sa#"i spun $e !e. Este *oarte posi,il sa nu mai pot ram&ne 'i sa *iu silit sa ple! 4 mi#ai lua#o &n nume $e rau7 Sa pleci. 6e &e-a apuca&. s&ri*a Joachim$ 7 o pros&ie$ A)ia ai sosi&$ 6um po2i sa-2i !ai seama chiar !in prima zi. 4 2umne-eule e tot prima -i7 Nu pot s!ap $e impresia !a s&nt $e multa vreme $e *oarte multa vreme la voi ai!i. sus. 4 /a nu &n!epi iar'i sa ma ame"e'ti !u me$ita"iile tale asupra timpului: ex!lama Joa!3im. M#ai -p!it $estul a-i# $iminea"a. Nu" 0ii lini'tit am uitat totul &i repli!a Hans Castorp. <m uitat tot &n !eea !e prive'te !omplexul. < tre!ut 'i $e alt*el pentru moment ni!i nu mi#e !apul prea limpe$e... Prin urmare a!um vom lua !eaiul. 4 2a 'i pe urma ne re&ntoar!em la ,an!a $e a-i#$iminea"a. 4 8ie. 2ar sper !a n#o sa mai $am peste /ettem,rini. Mi#e peste putin"a sa mai iau parte a-i la o $is!u"ie spirituala 'i !re$ !a#i mai ,ine sa "i#o spun $e pe a!um. MUNTELE VRJIT 95 &n su*ragerie se o*ereau toate ,uturile prev-ute pentru ora a!eas&a$ Vliss Ro,inson ,ea $in nou !eai ro'u $e m!e'e &n timp !e nepo"i!a 0n&n!a iaurt !u lingura. Pe $easupra mai era lapte !eai !a*ea !io!olata ,a p&na 'i supa !on!entrata $e !arne iar to"i pa!ien"ii !are $up masa !opioasa $e la pr&n- petre!user $oua ore !ul!a"i erau o!upa"i a!um sa &ntin$ !u s&rguin"a unt pe *elii mari $e !o-ona! !u sta*i$e. Hans Castorp !eruse !eai &n !are muia ,is!ui"i. ;usta 'i

pu"ina marmela$a. /e uit atent la !o-ona!ul !u sta*i$e $ar se !utremura &n a$evr la g&n$ul !a ar putea m&n!a. /e gsea $in nou pentru a patra oara la lo!ul lui su, ,olta &mpo$o,ita !u motive simple &n sala !u 'apte mese. Pu"in mai t&r-iu aproape $e ora 'apte se a*la pentru a !in!ea oar $e $ata a!easta pentru !ina. &n intervalul s!urt 'i ne&nsemnat *!ur o plim,are pe versantul pov&rnit al muntelui p&n &n apropierea unui mi! p&r&u 4 $rumul *iin$ a!um plin $e numero'i pa!ien"i ast*el &n!&t !ei $oi veri tre,uira s salute a$esea 4 $up !are urm o noua !ur $e o$i3na pe ,al!on !are a,ia $a!a $ura o ora 'i 0umtate o !ura *!uta &n gra,a 'i par!a lipsita $e &nsemntate. &n tot a!est timp Hans Castorp *u s!uturat $e *risoane violente. Pentru !ina &'i s!3im,a 3ainele !u !on'tiin!io-itate 'i m&n!a &ntre Miss Ro,inson 'i pro*esoara sup $e -ar-avat *riptura la tava 'i la grtar $oua ,u!"i $intr#un tort &n !are erau $e toate+ pri!omig$ale !rem $e unt !io!olat gem !rema $e mig$ale iar la urm o ,u!ata $e ,r&n-a minunat !u p&ine $e se!ara. Ceru iar'i o sti!la $e ,ere $e Eulm,a!3. 2ar $up !e ,u o 0umtate $e pa3ar mare &'i $$u seama ! ar *a!e ,ine s se &ntin$ &n pat. Capul &i v&0&ia. pleoapele &i erau !a $e plum, inima &i ,tea !a o mi!a to, iar spre marele lui !3in nu putea s s!ape $e impresia !a $rgla'a Marusia 4 !are se aple!ase asupra *ar*uriei 'i#'i as!un$ea *a"a &n$rtul m&inii &mpo$o,ite !u mi!ul ru,in 4 r&$ea $e ei !u toate !a *!ea nenumrate e*orturi sa nu#i $ea ni!i un pnle0. Ca $e *oarte $eparte o au-i pe $oamna /to3r povestin$ sau *a!&n$ ni'te a*irma"ii at&t $e a,sur$e &n!&t se &ntre,a $in !e &n !e mai tul,urat $a! &n! mai au-ea ,ine sau $a!a $in &nt&mplare vor,ele $oamnei Mo3r nu se pre*!eau &n !apul sau &n a,sur$it"i. Pre!i-a !a 'tie sa pre# Pare $ou-e!i 'i opt $e *eluri $i*erite $e sosuri $e pe'te - a4ea cura#ul s6[ mrturiseas! m!ar ! so"ul ei o s*tuise s nu vor,eas! $espre as&a. 5Nu pomeni $espre asta &i spusese. Nu te vor !re$e 'i !3iar $a!a &e DOr !re$e nu vor *a!e $e!&t sa ri$a:6 9i totu'i ea "inea sa spun a-i m! [ $ata ! 'tie sa prepare $ou-e!i 'i opt $e *eluri $e sos $e pe'te. A i se pru &nspaim&nttor ,ietului Hans Castorp1 se &ngro-i &'i $use I. 96 THOMAS MANN mina la *runte 'i uita sa meste!e 'i s &ng3it un $umi!at $e p&ine $e secara cu 6hes&er pe care-l a4ea n *ura. /!ul&n$u#se $e la

masa &n! &i mai avea &n gura. Ie'ir pe u'a $e sti!la $in st&nga pe u'a *atala !are era ve'ni! i-,ita 'i $$ea &n 3olul $in *a"a. <proape to"i pa!ien"ii o luar &n a!easta $ire!"ie $eoare!e se prea !a la ora a!eea $up !ina &n 3ol si n saloanele alturate avea lo! un *el $e reuniune. Ma0oritatea pa!ien"ilor sttea &n pi!ioare $is!ut&n$ &n grupuri mi!i. La $oua mese pliante se 0u!a+ $omino la una ,ri$ge la !ealalt un$e 0u!au &n$eose,i tinerii printre !are $omnul <l,in '.i Hermine Elee*eFl. Ca $istra!"ie printre altele mai erau !&teva aparate opti!e+ un stereos!op prin lentilele !ruia se ve$eau unele *otogra*ii a*late &n interiorul lui $e exemplu un gon$olier vene"ian anemi! &ntr#o po-i"ie teapana1 apoi mai era un !alei$os!op &n *orma $e luneta $e al !rui o!ular &"i lipeai o!3iul pentru !a &nv&rtin$ u'or o roti"a $in"ata sa pui &n mi'!are o &ntreaga *antasmagorie multi!olora $e stele 'i $e ara,es!uri1 &n s*&r'it se mai gsea 'i o to,a !e se &nv&rtea 'i &n !are se intro$u!ea un *ilm $e !inematogra* $up !are prin ori*i!iul $in *a"a puteai ve$ea un morar &n!aierat !u un !o'ar un &nv"tor apli!&n$ o !ore!"ie unui '!olar salturile pe s&rma ale unui a!ro,at 'i o pere!3e $e "rani &ntr#un $ans tirole-. Hans Castorp !u munile Te!i pe genun!3i privi !&tva timp &n *ie!are $intre a!este aparate &n"&r-ie pu"in 'i l&nga masa $e ,ri$ge un$e in!ura,ilul $omn <l,in !u ,u-ele $ispre"uitoare m&nuia !r"ile !u gesturi negli0ente $e om $e lume. &ntr#un !ol" al !amerei sttea $o!torul EroFoGsFi anga0at &ntr#o $is!u"ie prieteneas!a 'i vioaie !u un grup $e $oamne printre !are se a*lau $oamna /t,3r $oamna Iltis 'i $omni'oara Levi as!ult&n$u#l. @,i'nui"ii $e la masa ru'ilor ,ine *orm&n$ o ga'!a intima se retrasesera &n salona'ul apropiat !are nu era $espr"it $e sala $e 0o!uri $e!&t prin $raperii. &n a*ara $e $oamna C3au!3at mai erau+ un ,r,at t&nar !u ,ar,i'on ,lon$ &n*"i'are nepasatoare pieptul !-ut 'i o!3ii exo*talmi!i1 o t&nara *oarte ,runa $e un tip original 'i 3a-liu !u !er!ei $e aur 'i parul l&nos1 &n plus mai era 'i $o!torul ClumenFo3l !are se alturase grupului pre!um 'J $oi tineri !u umerii !-u"i. 2oamna C3au!3at purta o ro!3ie al,astra !u guler $e $antela al,a. 8orma !entrul !er!ului a'e-ata pe !anapea &n$rtul unei mese rotun$e situate &n *un$ul !amerei mi!i !u *a"a &ntoarsa !tre salonul $e 0o!uri. Hans Castorp se uita nu *ara $ispre" la a!easta *emeie prost !res!ut 'i gm$i &n sinea lui+ 5&mi aminte'te !eva. $ar n#a' putea sa spun !e anume...6 Un lungan $e vreo trei-e!i $e ani aD !rui par &n!epuse a se rari !&nta $e

trei or la mi!ul piin $e !uloare MUNTELE VRJIT 9= ,runa mar'ul nup"ial $in Visul unei nopi de var, apoi raspun-&n$ la 5000"00ntea !&torva $oamne &n!epu sa !&nte pentru a patra oara a!eea'i ,u!ata nu &ns *(r( a le privi &n o!3i pe *ie!are a$&n! 'i t!ut. U Este &ng$uit sa 'tiu !um va sim"i"i !u sntatea $omnule inginer7 &l &ntre,a /ettem,rmi !are !u m&inile &n ,u-unare se plim,a in$i*erent printre pa!ien"i1 se apropiase a!um !e Haas 6as&orp$$$ <vea a!eea'i 3aina !enu'ie *!uta $intr#un *el $e sto*a *lau'ata 'i a!eia'i pantaloni !a$rila"i $e !uloare $es!3isa. /urise !&n$ se a$resa lui Hans Castorp iar a!esta sim"i $in nou ! se $e-meti!e'te la ve$erea ,u-elor !e se un$uiau !u o *ine"e ,at0o!oritoare su, linia !ur,a a must"ii negre. 2e alt*el se uita la italian !u un aer $estul $e nating !u gura !-uta 'i o!3ii !ongestiona"i. # <3: $umneavoastia s&nte"i -ise el. 2omnul $in timpul plim,rii $e a-i#$iminea" $e ling ,an!a $e !olo sus. pe !are l#am... aproape $e p&r&u... V#am re!unos!ut *ire'te ime$iat. Va rog sa ma !re$e"i !ontinua el $e'i &'i $$ea *oarte ,ine seama !a n#ar tre,ui sa i#o spun !a la prima ve$ere v#am luat $rept un *la'netar. < *ost *ara &n$oiala !urata prostie $in partea mea a$aug va-&n$ !a /ettem,rini &i arun!a o privire re!e 'i ptrun-toare a$i! o i$io"enie *ara seamn: 2e alt*el &n! n# am &n"eles !um a *ost !u putin"a... # Nu va nelini'ti"i n#are ni!i o importan"a &i repli!a /ettem,rini $up !e vreme $e o !lipa mai arun!a asupra t&nrului o privire is!o$itoare. 9i !um v#a"i petre!ut -iua 4 prima -i a 'e$erii $umneavoastr &n a!est lo! $e $ivertisment7 # Mul"umes! ,ine. /tri!t regulamentar rspunse Hans Castorp. Mai ales &n 5po-i"ie ori-ontala6 !um va pla!e $umneavoastr sa va exprima"i. Se&&em)rini rse$ # Este posi,il sa ma *i exprimat ast*el !u vreun prile0 oare!are -ise el. Ei ,ine a"i gsit amu-ant a!est *el $e via"a7 # <mu-ant 'i pli!tisitor !um $ori"i rspunse Hans Castorp. C&te#o$ata e greu sa *a!i $eose,irea. Nu m#am pli!tisit $eo!am$at 4 $e alt# DT K!i sus la $umneavoastr $omne'te o prea mare anima"ie. <u-i 'i 4e-i at&tea lu!ruri noi 'i !iu$ate. 9i !u toate

a!estea pe $e alta parte am impresia ! nu ma a*lu ai!i numai !e o zi" ci !e mai mul& &imp" n&ocmai a 9i !um a' *i $evenit mai &n v&rsta 'i mai &n"elept $a am a!easta impresie. Y Mai &n"elept7 -ise /ettem,rini &n!runt&n$u#'i spr&n!enele. &mi &ng# $ui"i o &ntre,are7 Ce v&rsta ave"i $e *apt7 98 THOMAS MANN la&a ns !a $eo$at Castorp nu#'i mai a$u!ea aminte: Nu mai 'tia !e v&rsta are !u toate s*or"rile ner,$toare 'i $e-n$0$uite !e le *!ea !a s 'i#o aminteas!. Pentru a !&'tiga timp !eru sa i se repete &ntre,area apoi spuse+ 4 Eu... !e v&rsta7 8ire'te am $ou-e!i 'i patru $e ani. In !ur&n$ voi &mplini $ou-e!i 'i patru $e ani. Insa ierta"i#m s&nt o,osit: -ise el. 9i 5o,osit6 nu este !uv&ntul !are exprima exa!t starea mea. Cunoa'te"i sen-a"ia !e#o ai !&n$ vise-i 'i !&n$ 'tii ! vise-i 'i ai vrea s te tre-e'ti 'i nu po"i7 Este exa!t !eea !e simt eu. Cre$ ! am temperatura *ara &n$oiala !a am alt*el n#a' putea !&tu'i $e pu"in s#mi expli! starea mea $e a!um. Ma ve"i !re$e !a pi!ioarele mi#s re!i p&n( Ia genun!3i7 Este un *el $e#a spune !!i *ire'te genun!3ii nu mai s&nt pi!ioarele # $ar ierta"i# ma !apul &mi v&0&ie &ngro-itor !eea !e la urma urmei nu#i sur# prin-tor !&n$ !3iar $is#$e#$iminea"a "i s#a 'uierat !u... !u pneumo#toraxul iar pe urma ai as!ultat $is!ursurile a!estui $omn <l,in 'i pe $easupra st&n$ &n po-i"ie ori-ontal. &n!3ipui"i# v am mereu impresia ! nu m( mai pot &n!re$e &n !ele !in!i sim"uri ale mele 'i tre,uie s mrturises! ! a!est *apt ma sting3ere'te mult mai mult $e!&t *ier,in"eala $in o,ra0i 'i pi!ioarele re!i. /pune"i#mi sin!er+ !re$e"i ! este !u putin" !a $oamna /to3r s 'tie s prepare $ou-e!i 'i opt $e sosuri $e pe'te7 Nu m( g&n$es! la *aptul $a! este &n a$evr !apa,il s le pregteas! # lu!rul a!esta mi se pare ex!lus # !i numai $a! a a*irmat &n a$evr a!est lu!ru a$ineauri la mas sau $a! $oar mi#am &n!3ipuit !a am au-it#o7 /ettem,rini !ontinu s#l priveas!. Nu prea s(#l as!ulte. 2in nou o!3ii lui 5priveau *ix &n sine6 ram&n&n$ &n!remeni"i 'i or,i 'i !a 'i &n a!ea $iminea" rosti $e trei ori 5a'a a'a a'a6 'i 5uite uite uite6 4 ironi! g&n$itor a!!entu&n$ puterni! pe '. 4 2ou-e!i 'i patru a"i spus7 &ntre,a apoi. Nu" !ou(zeci -i op&+ spuse Hans 6as&orp$ 'ou(zeci -i op& !e sosuri !e

pe-&e+ Nu sosuri n *eneral" ci numai sosuri !e pe-&e" as&a e enormi&a&ea$ 'omnule in*iner+ 0(cu Se&&em)rini sup(ra& -i mus&r(&or$ Deni2i-43 &n *ire 'i lasa"i#m &n pa!e !u a,sur$it"ile $umneavoastr. Nu 'tiu nimi! $espre asemenea lu!ruri 'i nu vreau s 'tiu nimi!. <"i spus !a ave"i $ou-e!i 'i patru $e ani7 Hm... &nga$ui"i#mi &n! o &ntre,are sau o umil propunere $a! vre"i s(#i spune"i a'a. Cum 'e$erea ai!i nu pare sa va prias!a 'i !um nu va sim"i"i ,ine la noi 4 ni!i $in pun!t $e ve$ere *i-i! 9i ni!i moral a*ara $oar $e !a-ul ! aparen"ele s&nt &n'eltoare 4 ce-ar 0i s3 MUNTELE VRJIT 99 nun"a"i $e#a mai &m,atr&ni ai!i a$i! pe s!urt $a!a v#a"i *a!e ,aga0ul 3iar &n seara asta iar m&ine $iminea"a a"i 'terge#o !u expresul prev-ut &n mersul trenurilor7 # Cre$e"i ! tre,uie s ple!7 &ntre,a Hans Castorp. C&n$ $e# a,ia am sosit7 2ar nu !um a' putea s#mi $au seama !3iar $in prima -i7 Rostin$ a!este !uvinte arun! $in int&mplare o privire spre &n!perea $e alturi 'i o v-u $in *a"a pe $oamna C3au!3at !ea !u o!3ii &ngu'ti 'i pome"ii la"i. Un$e g&n$i el un$e $e !e 'i $e !ine#mi aminte'te $intre to"i !&"i i#am !unos!ut7 2ar &n !iu$a tuturor e*orturilor !apul su o,osit nu 'tiu ' rspun$ a!estei &ntre,ri. # 8ire'te nu mi#e prea u'or s m a!limati-e- ai!i sus la $umneavoastr !ontinu el 'i este $e presupus !a $a! pentru at&ta lu!ru a' $a ,ir !u *ugi"ii a$i! pur 'i simplu *iin$! vreo !&teva -ile ip#am sim"it pu"in tul,urat 'i mi#a *ost !am !al$ mi se pare ! ar tre,ui s(#mi *ie ru'ine $a 'i !a ar tre,ui s m so!otes! la' 'i apoi ar *i &mpotriva ori!rei ra"iuni !re$ ! ve"i re!unoa'te 'i $umneavoastr... Vor,ea pentru prima $at !u oare!are entu-iasm !u gesturi !are agitau umerii 'i prea ! vrea sa#l $etermine pe italian s# 'i retrag propunerea &n mo$ 3otr&t. # M &n!lin &n *a"a ra"iunii rspunse /ettem,rini. M ple! $e asemenea &n *a"a !ura0ului. Ceea !e spune"i este logi! 'i ar *i *oarte greu s#i opui un argument 3ot(r&tor. 2e alt*el am v-ut &n a$evr !&teva !a-uri *rumoase $e a!limati-are. 2e pil$a !el $e anul tre!ut al $omni'oarei Enei*er @ttilie Enei*er $intr#o *amilie *oarte ,una *ii!a unui &nalt $emnitar. < stat ai!i !el pu"in un an 'i 0umtate 'i se o,i'nuise at&t $e ,ine &n!&t &n !lipa !&n$ se &nsnto'i !omplet # !!i se &nt&mpl uneori s te vin$e!i ai!i sus 4 nu mai voi s ple!e !u ni!i un pre". GG ruga $in tot

su*letul pe !onsilierul auli! s#o mai "in1 nu putea 'i ni!i nu $orea s se &ntoar! la ai si1 ai!i se sim"ea *eri!it !a a!as1 $ar !um !ererile erau *oarte mari 'i aveau nevoie $e !amera rugmin"ile ei au 0os& za!ar-ni!e 'i !ei &n $rept au struit &n 3otar&rea $e#a o invita s ple!e *iin$ sntoas. <tun!i @ttilie *!u temperatura a$i! reu'i singura s 'i#o ur!e $estul $e serios &ns o $$ur $e gol s!3im,&n$u#i termometrul !u 0 ]sor mut6 4 $ar $umneavoastr &n! nu ave"i $e un$e 'ti !e este asta $e *apt nu#i $e!&t un termometru negra$at pe !are me$i!ul &l !on#r[lea-( personal masur&n$ !oloana $e mer!ur 'i not&n$ !3iar el tempe# ratura. @ttilie $omnul meu avea HM V. <'a$ar @ttilie nu avea tempe#tur. <tun!i se s!al$a &n la! 4 'i pre!i-e- ! era la &n!eputul lui mai a nop"ile erau *oarte re!i la!ul nu era !3iar &ng3e"at !a s *im pre!i'i 100 THOMAS MANN nu erau $e!&t !&teva gra$e $easupra lui -ero. /ttu $estul &n apa !a sa se &m,olnveas! # 'i re-ultatul7 Era 'i !ontinua sa ram&na sntoasa Ple!a $e-n$0$uita 'i nepasatoare la vor,ele $e m&ng&iere la vor,ele prin"ilor. 5Ce#o sa se &nt&mple a!olo $evale7 repeta ea mereu. <i!i mi#e !asa:6 Nu mai 'tiu !e s#a &nt&mplat !u ea... 2ar $ragul meu inginer ma &n'el eu sau $umneavoastr nu ma mai as!ulta"i7 2a!a aparen"ele nu ma &n'ala a,ia va mai "ine"i pe pi!ioare. 2omnule lo!otenent *!u el !tre Joa!3im !are to!mai se apropia1 lua"i#l pe varul $umneavoastr: 2u!e"i#l sa se !ul!e: Ba$arni! &'i $a !ura0 !u mintea !!i &n seara asta nu#l mai "m pi!ioarele. 4 Ca $elo! &ntru!&t am &n"eles totul: ex!lama Hans Castorp. Prin urmare 5sora muta6 este un termometru negra$at 4 a'a$ar ve$e"i !a am pri!eput *oarte ,ine: 6u &oa&e aces&ea" se sui cu Joa!3im &n as!ensor &mpreuna !u al"i pa!ien"i 4 reuniunea luase s* &r'it &n -iua a!eea 'i to"i se risipir o!up&n$ ,al!oanele 'i slile $e o$i3na pentru !ura $e seara. Hans Castorp &l &nso"i pe Joa!3im p&na &n !amera. /u, pa'ii sai par$oseala !ori$orului a!operita !u un !ovor $in *ire $e !o!os par!a se legna &n valuri $ar asta nu#l sting3erea prea tare. /e a'e-a &n *otoliul mare &n*lorat al lui Joa!3im 4 unul asemntor se a*la 'i &n !amera lui 4 'i aprinse o Mana Man!ini. G se pru !a are un gust $e !lei $e !r,une 'i $e multe altele a$i!a toate gusturile &n a*ara !elui pe !are tre,uia sa#l

ai,a. Totu'i !ontinua sa *ume-e urmarin$u#l pe Joa!3im !um se pregte'te pentru !ura $e o$i3na !um &'i pune vesta 'i pe $easupra un palton ve!3i pentru !a apoi lu&n$ lampa mi!a $e pe msu"a $e noapte 'i gramati!a rusa sa ias pe ,al!on un$e puse lampa &n pri-a 'i &ntins pe 'e-long !u termometrul &n gura &n!epu sa se &n*'oare !u o $exteritate uimitoare &n !ele $oua paturi $e par $e !mila &ntinse pe s!aun. Hans Castorp &l privi !u o sin!era a$mira"ie !um *!ea a!este mi'!ri !u $eose,ita &n$em&nare. Joa!3im &n!epu prin a se &nveli !u paturile una $up alta &nt&i spre st&nga apoi pe toata lungimea trupului p&na su, umr apoi spre $reapta &n a'a *el &n!&t s*&r'i prin a *a!e un pa!3et per*e!t propor"ionat 'i nete$ $in !are nu ie'eau $e!&t !apul umerii 'i ,ra"ele. Ai a#uns la o mare !e>&eri&a&e" zise Hans 6as&orp$ 7 o ches&ie !e e>erci2iu" r(spunse Joachim care n &imp ce 4or)ea 2inea s&rns &ermome&rul n&re !in2i$ O sa n4e2i -i &u la rn!ul &au$ Mme tre,uie neaprat sa pro!uram !&teva paturi pentru tine. @ sa le gse'ti tu &ntre,uin"are 'i !&n$ vei ple!a $evale. &ns ai!i la noi sint a,solut ne!esare mai ales !a nu ai ni!i m!ar un sa! &m,lnit. MUNTELE VRJIT 101 U 2ar nu am $elo! inten"ia sa ma !ul! noaptea pe ,al!on $e!lara tians Castorp. <'a !eva n#o sa *a! ni!io$at 'i pre*er sa "i#o spun $e pe a!urn. Mi s#ar prea $in !ale#a*ara $e ri$i!ol. Totul are o limita. 9i &n $e*initiv tre,uie ori!um sa $ove$es! &ntr# un *el sau altul !a ai!i Ia voi nu s&nt $e!&t &n vi-ita. Mai ram&n pu"in !u tine p&na#mi *ume- "igara. <re un guS& groa-ni! $ar eu 'tiu !a e ,una 'i !a pentru -iua $e a-i tre,uie sa ma mul"umes! !u at&t. &n !ur&n$ o sa *ie ora noua 4 totu'i &n! nu#i nou. 2ar !&n$ va *i nou 'i 0umtate putem so!oti !a e ora potrivita !&n$ ne va *i &ng$uit *ara a exagera sa ne v&r&m &n pat. /im"i un *ior 4 unul singur apoi mai multe unul $up altul $estul $e $ese. Hans Castorp saii &n pi!ioare 'i se lepe-i la termometrul $e perete !a 'i !um ar *i vrut sa#l prin$ &n *lagrant $eli!t. Potrivit lui Reaumur. &n !amer ei au noua gra$e Puse m&na pe ra$iatoare 'i !onstata !a s&nt moarte re!i. 9opti !&teva !uvinte ne&n"elese !are totu'i voiau sa spun !a $e'i se a*lau &n luna august era ori!um ru'inos sa nu se $ea !l$ura !!i !eea !e avea importan"a nu era luna artata $e !alen$ar !i temperatura atmos*erei 'i numai ast*el se expli!a $e !e se sim"ea re,egit !a un !&ine. 8a"a &ns &i ar$ea. /e a'e- $in nou &n *otoliu $ar iar se ri$i!a 'i !eru &n 'oapta &ng$uin"a sa ia

ptura $e pe patul lui Joa!3im apoi rea'e-&n$u#se 'i#o &ntinse pe pi!ioare p&na la 0umtatea trupului. Ramase ast*el m&nios 'i -gri,ulit $&n$u#'i osteneala sa *ume-e "igara !are avea un gust at&t $e s!&r,os. /im"i !um &l !uprin$e puterni! sentimentul unei stri nenoro!ite1 &n via"a lui nu se sim"ise mai rau $e!&t a!um. 5E 0alni!:6 &'i 'opti. 2ar &n a!ela'i timp &l &nvlui pe nea'teptate un sentiment $e o !iu$ata ,u!urie exu,eranta 'i $e speran"a iar $up ce#l sim"i $in plin nu mai ramase a!olo &ntins &n *otoliu $e!&t pentru a a'tepta !a starea a!easta minunata sa#l mai !upnn$a o $ata. 2ar nu mai reveni1 $inuia numai propria lui 0ale. /*&r'i $e!i prin a se s!ula arun!a pe Pat ptura lui Joa!3im 'i. !u gura str&m,ata murmura !&teva *ra-e &n genul ZNoapte ,una:6 5/a nu !umva sa mori $e *rig:6 'i 5/a vii sa ma iei la ttu!ul $e0un6 apoi &mpleti!in$u#se ie'i pe !ori$or 'i intra &n !amera lui. In timp !e se $e-,ra! &n!epu sa *re$one-e !a pentru sine $ar nu $e *eri!ire. Ma'inal 'i *ara sa#'i $ea prea ,ine seama se a!3ita $e mi!ile tre,uri 'i &n$atoriri $e om !ivili-at pentru toaleta $e noapte turna &n Pa3ar ap ro'ie pentru gura $in *la!onul trusei $e !ltorie *!u gar*ara ara s st&rneas!a vreun -gomot se spal pe m&ini !u spunul lui moale 9l $e ,una !alitate par*umat !u violete 'i#'i puse !ma'a lunga $e ,atist Pe ,u-unarul !reia erau ,ro$ate ini"ialele HC. <poi se !ul!a 'i stinse 10, THOMAS MANN lumina" lasn! sa#i !a$a !apul &n*ier,&ntat 'i tul,urat pe perna pe !are murise ameri!an!a. /e &ntinsese !u !ertitu$inea !a se va !u*un$a ime$iat &n somn $ar &'0 $$u seama !a se &n'elase iar pleoapele pe !are p&na mai a$ineauri se luptase sa le "in $es!3ise a!um re*u-au !ategori! sa stea &n!3ise $impotriv se $es!3i$eau tresrin$ nelini'tite $e &n$at !e le &n!3i$ea. 5Nu#i &n! ora mea o,i'nuita $e somn6 &'i spuse1 'i apoi *r &n$oiala !a sttuse prea mult !ul!at peste -i. &n plus !ineva ,tea un$eva un !ovor #!eea !e $e *apt ni!i nu se &nt&mpla &n realitate1 $e alt*el pe urma &'i $$u seama !a inima sa era !ea !are &'i *!ea au-ite ,tile &n a*ara lui $e par!a ar *i *ost &n aer li,er exa!t !a 'i !um s#ar *i ,tut un !ovor !u un ,ttor $e trestie &mpletit. &n !amera &n! nu era !omplet &ntuneri!1 prin u'a $es!3isa a ,al!onului ptrun$ea $e a*ara lumina lampi"ei $e pe ,al!onul lui Joa!3im !a 'i !ea $e la pere!3ea !are sttea la masa ru'ilor

$e r&n$. 9i &n vreme !e !lipin$ repe$e Hans Castorp sttea !ul!at pe spate o impresie "&'ni ,rus! pun&n$ stap&nire pe el o impresie uni!a *a"a $e toate !elelalte $e peste -i o o,serva"ie pe !are o *!use 'i pe !are 4 $e spaima 'i $in $eli!ate"e 4 se str$uise s#o uite ime$iat. Era expresia pe !are o avusese !3ipul lui Joa!3im !&n$ venise vor,a $espre Marusia 'i $espre &nsu'irile ei *i-i!e 4 $espre a!el straniu 'i $ureros ri!tus aP gurii !&t 'i $espre a!ea paloare !are#i pata o,ra0ii ,ron-a"i. Hans Castorp &n"elegea 'i g3i!ea !e &nseamn asta &n"elegea 'i g3i!ea &ntr#un *el at&t $e nou $e a$&n! 'i intim &n!&t ,ttorul $e !ovoare &'i mari iu"eala a!olo a*ara 'i aproape !a a!operi sunetele !on!ertului $e seara !e se au-ea $inspre Plat- 4 !!i se $$ea iar'i un !on!ert &n a!el 3otel a!olo &n vale1 o arie $e opereta &n ritmuri regulate 'i $e un stil $emo$at venea prin noapte p&na la el iar Hans Castorp o *luier &n!et %!!i se poate *oarte ,ine *luiera &n!et) &n timp !e ,tea msura !u pi!ioarele re!i su, plapuma $e *ulgi. 8ire'te nu a!esta era mi0lo!ul !el mai ,un $e#a a$ormi 'i $e alt*el Hans Castorp nu mai avea ni!i un !3e* sa $oarm. 2e !&n$ &n"elesese &ntr#un mo$ pentru el at&t $e nou 'i $e !ople'itor $e !e Joa!3im se s!3im,ase la *a"a lumea i se prea alta 'i a!el sentiment $e *eri!ire revrsata 'i $e speran"a &l !uprinse iar'i p&n &n !ea mai a$&n!a intimitate. 2e alt*el mai a'tepta !eva *ara sa se &ntre,e !e anume. 2ar !&n$ au-i !a ve!inii $in $reapta 'i $in 't&nga isprviser !ura 'i intrau &n !amere pentru a &nlo!ui po-i"ia ori-ontala $e a*ara !u a!eea'i po-i"ie &nuntru &'i mrturisi !onvingerea !a pere!3ea sl,ati!a se va !ul!a &n t!ere. 5Pot s a$orm *ara gri0a g&n$i el. /&nt !onvins !a &n seara asta MUNTELE VRJIT 108 vor sta lini'ti"i:6 2ar nu se &nt&mpla a'a 'i la $rept vor,in$ ni!i Hans Castorp n#o !re-use !u toata sin!eritatea $a $eoare!e !a sa spunem $evrul &ntreg el personal nu &ntreva-use ni!i o !lipa m!ar !a vor niitea s stea &n lini'te. Cu toate a!estea pironit $e !ele !e au-ea nu#'i mai st(p&ni uluirea muta. 5Nemaipomenit:6 ex!lama el *ara glas. 5<sta#i *ormi$a,il: Cine#ar *i !re-ut una !a asta:6 9i &ntre timp ,u-ele lui *luier&n$ &n!et a!ompaniau re*renul operetei !are rsuna struitor pin a la el$ Mai t&r-iu veni 'i somnul. &ns o $ata !u el sosir 'i nlu!irile s!3imonosite ale visului mult mai s!3imonosite $e!&t noaptea

tre!uta *a!&n$u#l mereu sa tresar sau sa urmreas! o i$ee !on*u-a. Visa !a#l ve$e pe !onsilierul auli! Ce3rens !u genun!3ii rsu!i"i 'i ,ra"ele ,l,nin$u#i#se plim,&n$u#se pe aleile par!ului potrivin$u#'i pa'ii lungi 'i o,osi"i $up o mu-i!a &n$eprtata $e mar'. C&n$ se opri &n *a"a lui Hans Castorp !onsilierul auli! avea ni'te o!3elari !u lentile groase rotun$e 'i ,ol,orosea vor,e *ar( ni!i un sens. 5Civil *ire'te6 spuse 'i *r sa#i !eara voie apu! &ntre $egetul arttor 'i !el mi0lo!iu al m&inii sale enorme pleoapa lui Hans Castorp 5Un !ivil !instit mi# am $at seama ime$iat. 2ar nu *ara talent nu !3iar lipsit $e talent pentru ar$eri ra$i!ale: N#o s *ie -g&r!it !u anii !u veselii sai ani'ori $e servi!iu la noi ai!i. Ei 'i a!um 3op $omnilor sa mergem la petre!ere:6 ex!lam el 'i v&r&n$u#'i $ege"ele arttoare &n gur *luier at&" $e !iu$at $e armonios &n!&t $in lo!uri $i*erite 'i &n mrimi miniaturale sosir prin aer pro*esoara 'i miss Ro,inson !are se !o!o"ar pe umerii lui pe $reptul 'i pe st&ngul a$i! a'a !um stteau &n su*ragerie la $reapta 'i la st&nga lui Hans Castorp. <'a ple!a $e#a!olo. "opin$ !onsilierul auli! 9terg&n$u#'i o!3ii !u un 'ervet tre!ut pe su, o!3elari 'i nu se putea $eslu'i $a!a !eea !e 'tergea era n$u'eal( sau erau la!rimi. <poi !elui !e visa i se pru !a se a*la &n !urtea li!eului un$e at&"ia ani &'i petre!use re!rea"iile &ntre orele $e !lasa 'i !a to!mai &mprumuta un !reion $e la $oamna C3au!3at !are se a*la $e asemenea a!olo. Ea &i ua$u un !reion ro'u &ntre,uin"at pe 0umtate !u o aprtoare $e argint 9i#l s*tui !u o vo!e pl!ut rgu'it pe Hans Castorp sa i#l restituie negre'it la s*&r'itul le!"iei iar !&n$ &l privi !u o!3ii ei &ngu'ti $e un al,astru ,(t&n$ &n ver$e#!enu'iu $easupra pome"ilor proeminen"i el se smulse !u violen" $in vis !!i a!um reu'ise sa i$enti*i!e a!el ce 'i a!el c$ne pe !are ea i le amintea !u struin"a se smulse $in vis $eoare!e voia Sa le re"in. Puse iute &n siguran"a pentru a $oua -i a!easta !ertitu$ine aeoare!e sim"ea !a somnul 'i visul puneau $in nou stap&mre pe el apoi 109 THOMAS MANN se v-u silit sa !aute un a$post &mpotriva $o!torului EroFoGsFi *iin$! &l urmarea !a sa#i *a! $ise!"ia su*letului *apt !are &i insu*la lui Hans Castorp o spaima ne,una o spaima &ntr# a$evar smintit. 8ugea $e $o!tor &mpie$i!at prin pere"ii $e sti!la a*la"i $e#a lungul ,al!oanelor sarea ris!&n$u#'i via"a prin par! $e-n$0$uit &n!er!a sa se !a"are !3iar pe st&lpul !a*eniu

al pavilionului 'i se tre-i asu$at &n !lipa !&n$ prigonitorul &l apu!a $e un !ra! al pantalonului. 2ar a,ia se lini'tise pu"in !a iar'i a$ormi 'i &nt&mpl(rile &n!epur $in nou sa se $es*'oare. /e silea sa#l &mping !u umrul pe /ettem,rini !are#i -&m,ea # *in re!e 'i !u un aer ,at0o!oritor su, musta"a lui neagra 'i $easa a!olo un$e musta"a se slta &ntr#un ar! pl!ut 4 'i to!mai $in pri!ina a!estui sur&s Hans Castorp su*erea !a $e#o ne$reptate !e i se *!ea. 5Ma $eran0a"i:6 se au-i el rostin$ limpe$e. 5Cara"i#va: Nu s&nte"i $e!&t un *la'netar 'i ma $eran0a"i:6 Numai !a /ettem,rini nu se las $elo! 'i Hans Castorp !umpni !e#ar tre,ui sa *a! 'i avu $eo$at $e-vluirea extraor$inara a !eea !e este intrinse! timpul+ $e *apt nu este alt!eva $e!&t o 5sora mut6 un termometru negra$at pentru !ei !e voiau sa tri'e-e 4 $up !are se tre-i !u inten"ia 3otar&ta $e#a !omuni!a a!easta noutate !3iar a $oua -i varului sau Joa!3im. Noaptea tre!u &n mi0lo!ul unor ast*el $e aventuri 'i $es!operiri iar Hermine Elee*el$ !3iar 'i ea pre!um 'i $omnul <l,in 'i !pitanul MiFlosi!3 !are o $u!ea &n $in"i pe $oamna /to3r *iin$ strpuns !u o lan!e $e pro!urorul Paravant 0u!au &n a!este evenimente un rol !on*u- &ntre altele Hans Castorp avu un vis !are se repeta exa!t su, a!eea'i *orma $e $oua ori &n a!ea noapte ultima $ata spre $iminea"a. /e a*la &n sala !u 'apte mese !&n$ u'a !u geam se &n!3ise po!nin$ tare 'i $oamna C3au!3at intra &m,r!ata !u o 0a!3eta $e l&na al, !u o m&na &n ,u-unar 'i !u !ealalt la !ea*a. Insa &n lo! sa se $u!a la masa ru'ilor ,ine a!easta *emeie prost !res!ut se &n$repta spre Hans Castorp 'i *ara sa rosteas! ni!i un !uv&nt &i $$u &n t!ere m&na sa i#o srute 4 $ar nu *a"a m&inii !i palma iar Hans Castorp sruta palma a!estei m&ini ne&ngri0ite pu"in !am late !u $egetele s!urte 'i pielea roasa &n 0urul ung3iilor 'i $in nou &l str,tu $in !ap p&na#n pi!ioare a!ea sen-a"ie $e voluptate sl,ati!a pe !are o sim"ise atun!i !&n$ !a o experien"a se eli,erase $e 0ugul onoarei 'i se ,u!urase $e *oloasele nemrginite ale ru'inii 4 a!ea sen-a"ie o avu iar'i &n vis &ns !u in*init mai multa intensitate. I Tr*uieli necesare # /pune nu !umva s#a -is !u vara voastr7 &l &ntre,a Hans Castorp a treia -i ironi! pe varul sau. Timpul se schim)ase n*rozi&or$ Biua a $oua pe !are oaspetele o petre!use ai!i sus *usese

&ntr#a$evr $e o splen$oare estivala. <l,astrul pro*un$ al !erului strlu!ea $easupra v&r* urilor &n *orma $e lan!e ale pinilor pe !&n$ &n *un$ul vii satul &n*ier,&ntat $e $ogoare s!&nteia su, o lumina !ru$a iar sunetul $e la t(lngile va!ilor 4 !are se mi'!au &n toate pr"ile pas!&n$ pe pov&rni'uri iar,a mrunta 'i !al$a a p'unilor 4 &nsu*le"ea aerul !#o voio'ie u'or melan!oli!. C3iar la mi!ul $e0un $oamnele veniser &n ,lu-e vaporoase $e in unele !u m&ne!i a0urate !eea !e nu le prin$ea la *el $e ,ine pe toate # $e pil$a $oamna /to3r nu era $elo! avanta0ata !!i ,ra"ele &i erau spongioase 'i pe s!urt transparen"a ve'mintelor nu i se potrivea. 2e asemenea 'i $omnii $e la sanatoriu "inuser so!oteala $e vremea *rumoasa *ie!are &n *elul lui aleg&n$u#'i &m,r!mintea. Hainele $e alpa!a 9i $e $ril &'i *!user apari"ia iar Joa!3im Biemssen &'i pusese pantalonii u'ori $e *lanela 'i 3aina al,astra !are &n ansam,lu $$eau staturii sale o prestan"a a,solut militareas!a. C&t $espre /ettem,rini tre,uie spus !#'i mani*estase $e !&teva ori inten"ia $e a#'i s!3im,a !ostumul. 6La nai,a !um ar$e soarele6 spunea plim,&n$u#se $up hmch pe uli"ele satului &n tovr'ia !elor $oi veri. 5Cre$ !a va tre,ui s ma &m,ra! mai su,"ire.6 2ar !u toate !#'i !&ntarise ,ine !uvintele rmsese tot !u 6ama lui *lau'ata !u revere late 'i !u pantalonii !a$rila"i. 4 pro,a,il !a oat( gar$ero,a sa se !ompunea numai $in a!este 3aine. A &reia -i &ns. s#ar *i -is !a natura s#a s!3im,at !a nn$uiala *ireas!a a tost $ata peste !ap1 Hans Castorp nu#'i !re$ea o!3ilor. Era $upa#masa 9l se gseau $e vreo $ou-e!i $e minute la !ura $e o$i3na !&n$ soarele 10; THOMAS MANN 1 se as!unse iute 'i nori ur&"i 'i &ntune!a"i se ivir $easupra !restelor $inspre su$#vest iar un v&nt !iu$at re!e !are te ptrun$ea p&na la oase !a 'i !um ar *i venit $in "inuturi &ng3e"ate 'i ne!unos!ute mtura &ntr#0 !lipa valea !o,ori temperatura 'i instaura o !lima !u totul noua$ 4 Bpa$a se au-i vo!ea lui Joa!3im $in$aratul peretelui $e sti!la. 4 Ce &n"elegi tu prin 5-pa$a67 &ntre,a gr,it Hans Castorp. 2oar nu vrei sa spui !a o sa ning. 4 Cu siguran"a: rspunse Joa!3im. Cunoa'tem noi v&ntul a!esta. C&n$ vine putem sa pregtim sniile. 4 E a,sur$: -ise Hans Castorp. 2a!a nu ma &n'el s&ntem la

&n!eputul lui august. 2ar Joa!3im avusese $reptate !uno'tea situa"ia. C&teva minute $up a!eea i-,u!ni o *ormi$a,ila *urtuna !u -pa$a &nso"ita $e tunete repetate 4 un vis!ol at&t $e !ompa!t &n!&t te puteai !re$e &nvluit &n a,uri al,i iar &n *un$ul vii aproape !a nu se mai $istingea nimi!. Toata $upa#amia-a ninse &n !ontinuare. /e $$use $rumul la !alori*er 'i &n timp !e Joa!3im re!ursese la sa!ul &m,lnit *ara sa#'i &ntrerup !ura Hans Castorp se re*ugiase &n !amera trsese *otoliul l&nga ra$iatorul *ier,inte 'i !latin&n$ mereu $in !ap privea &nvol,urarea $e#a*ara. < $oua -i $iminea"a nu mai ningea1 $ar !u toate !a termometrul arata !&teva gra$e $easupra lui -ero -pa$a rmsese &n! $estul $e groasa ast*el !a su, privirea surprinsa a lui Hans Castorp se $es*'ura un $esav&r'it peisa0 $e iarna. @priser iar'i !l$ura. &n !amera temperatura era $e 'ase gra$e $easupra lui -ero. /i acum s-a zis cu 4ara 4oas&r(. l n&re)a Hans 6as&orp cu amara ironie pe 4arul sau$ A-a ce4a nu se poa&e spune" r(spunse Joachim cu o)iec&i4i&a&e$ 'aca o 4rea 'umnezeu" o sa mai a4em nc( zile 0rumoase !e 4ara$ Kara n!oiala ca -i n sep&em)rie" !a" e 0oar&e posi)il$ ns( aici 0ap& es&e ca ano&impurile nu se !eose)esc prea l(muri& unele !e al&ele" n2ele*i" se ames&eca n&re ele -i nu se 2in ri*uros !e calen!ar$ Garna" soarele es&e a!esea a&& !e arz(&or nc& &ranspiri" -i cn! &e plim)i 2i !eschei haina" iar 4ara" 'umnezeule" 2i !ai seama chiar -i &u cum poa&e sa 0ie c&eo!a&a 4ara aici$ /i apoi" cn! 4ine z(pa!a" &oa&e se z(p(cesc$ Nin*e n ianuarie" !ar n luna mai &o& pe a&&a" iar n au*us& nin*e !e asemenea" !up( cum po2i sa-2i !ai seama$ <a urma urmei se poa&e spune ca aproape nu &rece o luna 0ara sa nin*(" ia&( o reali&a&e ce &re)uie re2inu&a$ Be scur&" sn& zile $e iarna 'i -ile $e vara -ile $e primvar 'i -ile $e toamna &ns ai!i la MUNTELE VRJIT 10= noi sus a$evrate anotimpuri nu exista $e *apt. U 2omne'te oare!are !on0uzie" spuse Hans 6as&orp$ 9i pun&n$u#'i paltonul 'i galo'ii !o,or& !u varul sau &n sat !a sa#si !umpere paturi pentru !ura $e o$i3na $eoare!e era limpe$e !a pe o asemenea vreme ple$ul lui nu mai era su*i!ient. &n trea!t se g&n$i $a!a n#ar *i !a-ul sa#'i !umpere !3iar 'i un sa! &m,lnit apoi &ns renun"a !!i g&n$ul a!esta !a atare &l &nspaim&nta oare!um. #Nu nu saram&nem la paturi: -ise el. 2evale o sa le gses! ori!&n$ o &ntre,uin"are paturi are ori!ine 'i n#au &n ele nimi!

$eose,it ni!i surprin-tor &n timp !e un sa! &m,lnit este !eva oare!um prea spe!i*i! ma &n"elegi !!i $a! mi#a' !umpra un sa! &m,lnit mi s#ar prea !a rna instale- ai!i pentru tot$eauna 'i !a prin urmare a' *i &ntr#un *el oare!are unul $e#ai vo'tri... Pe s!urt te rog sa &n"elegi !e vreau sa spun+ !a &n $e*initiv nu merita sa !umpr un sa! &m,lnit numai pentru trei sptam&ni. Joa!3im era $e a!or$ 'i !umparara $intr#un maga-in engle-es! !u !lientela aleas $oua paturi $in par $e !mila la *el !u !ele pe !are le avea el $estul $e lungi 'i $e late $e o pl!uta moli!iune &n !uloare naturala 'i $a$ura $ispo-i"ie sa *ie trimise ime$iat la sanatoriul interna"ional 5Cerg3o*6 !amera HI. Hans Castorp $orea sa le inaugure-e !3iar &n a!ea $upa#amia-a. Erau *ire'te $up al $oilea $e0un !!i alt*el programul -ilei nu#"i o*erea prile0ul sa !o,ori &n sat. &n!epuse sa ploua iar pe str-i -pa$a se pre*!use &ntr#o m&-ga $e g3ea"a !are te stropea. Pe !&n$ se &ntor!eau &l a0unser $in urma pe /ettem,rini !are !u !apul $es!operit aparat $e o um,rela se &n$repta 'i el spre sanatonu. Italianul era pali$ la *a"a 'i &ntr#o $ispo-i"ie !am trista. Cu vor,e alese 'i &ntorsturi $e *ra-a pl!ute se pl&ngea $e *rig 'i $e ume-eala $e !are su*erea !umplit. Cel pu"in $a!a &n !amera ar *i !al$: 2ar a!e'ti $espo"i mi-era,ili lsau sa se sting !alori*erul ime$iat !e &n!eta sa mai ning 4 !eea !e era o msura stu#PJ$a o s*i$are a$usa ,unului sim". Iar !&n$ Hans Castorp o,ie!ta *rat&n$ !a o temperatura me$ie &n !amere *!ea parte *ara n!oiala" !in regirnul tratamentului 'i !a &n *elul a!esta $oreau poate sa#i &mpie$i!e Pe ,olnavi sa !apete o,i!eiuri molati!e /ettem,rini &i rspunse !u sar!asmele !ele mai violente. /a *im serio'i: &ntr#a$evar prin!ipiile tratamentului: /u,limele 'i inviola,ilele prin!ipii ale tratamentului: <$aug apoi !a *ara ni!i o &n$oiala Hans Castorp vor,ea sin!er !u un n cu4iincios" asemenea cu acela ce &re)uie 0olosi& n pro)leme !e reli*ie 108 THOMAS MANN 'i !re$in". &ns era surprin-tor 4 surprin-tor *ire'te &ntr# un sens *avora,il 4 !a unele $intre a!este prin!ipii so!otite sa!rosan!te !oin!i$eau exa!t !u interesele *inan!iare ale $espo"ilor &n vreme !e se &n!3i$eau ,u!uros o!3ii la !ele !are nu rspun$eau a!estor interese... 9i pe !&n$ verii r&$eau /ettem,rini &n!epu sa vor,eas! $espre rposatul lui tata &n legtur !u !l$ura $up !are t&n0e. # Tatl meu -ise el !u o anumita exaltare era un om $istins

$eopotriv $e sensi,il la su*let 'i la trup. Cit $e $rag &i era iarna o$i"a lui $e lu!ru pe !are o iu,ea $in toat inima 'i un$e tre,uia mereu men"inut o temperatur $e !el pu"in $ou-e!i $e gra$e Reaumur !u a0utorul unei so,i"e !are se &n*ier,&nta p&n la ro'u iar &n -ilele ume$e sau &n a!elea !&n$ se pornea tiosul v&nt trmontan $a! p(trun$eai &n vesti,ulul !su"ei !l$ura &"i &nvluia umerii !a o mantie !al$ 'i o!3ii "i se umpleau !u la!rimi $e mul"umire. @$i"a lui era &n"esat $e !r"i 'i manus!rise printre !are se gseau multe $e mare valoare 'i &n mi0lo!ul a!estor !omori ale spiritului el sttea &n pi!ioare &n*'urat &n 3alatul $e *lanela al,astra &naintea pupitrului &ngust $e$i!&n$u#se literaturii #*irav 'i mrunt $e statur mai mi! $e!&t mine !u un !ap &n!3ipui"i#v(: $ar !u ni'te smo!uri groase $e p(r !runt la t&mple 'i !u un nas at&t $e lung 'i su,"ire... Ce romanist eminent $omnii mei: Unul $intre !ei mai $istin'i ai vremii sale un !unos!tor al lim,ii noastre !um nu s&nt mul"i un stilist un latinist !um &n -ilele noastre nu mai exist un uomo letterato cum 4isa occaccio$$$ 2e $eparte veneau savan"ii s $is!ute !u el unul $in Haparan$a altul $e la Cra!ovia $es!in-&n$ anume la Pa$ova ora'ul nostru !a sa#i mrturiseas! &nalta lor !onsi$era"ie iar el &i primea pe to"i !u o ,inevoitoare $emnitate. Era $e asemenea 'i un poet $eose,it !&n$ &n orele li,ere s!ria povestiri &n !ea mai elegant pro- tos!an un maestru &n idioma gentile, spuse /ettem,rini &n !ulmea *eri!irii las&n$ par!a sa i se topeas! &n!et pe lim,a sila,ele graiului matern 'i legan&n$u#'i !apul &ntr# o parte 'i &n alta. &'i &ngri0ea gr$ini"a urm&n$ exemplul lui Vergiliu !ontinu el 'i tot !e spunea era sntos 'i *rumos. 2ar !l$ura tre,uia s ai, !l$ur &n o$i"a lui !!i alt*el tremura 'i er &n stare sa pl&ng $e *urie $a!a &l lsau s &ng3e"e. 9i a!um $omnule inginer 'i $umneavoastr $omnule lo!otenent &n!3ipui"i#v !e s&nt siliD s &n$ur eu *iul tatlui meu &n a!est lo! ,lestemat 'i sl,ati! un$e trupul tremura $e *rig &n toiul verii 'i un$e su*letul "i#e !3inuit ne&n!etat $e impresii umilitoare. Vai: E !umplit: Ce oameni ne &n!on0oar: <!est MUNTELE VRJIT 109 !onsilier satani! smintit: EroFoGsFi 4 'i /ettem,nni *!u o mutrp $e par! 'i#ar *i rupt lim,a # EroFoGsFi a!est $u3ovni! neru'inat !are ma ur'te pentru ! $emnitatea mea $e om ma opre'te s iau parte la monstruo-it"ile lui pope'ti... Iar la masa mea... &n !e tovr'ie s&nt !on$amnat s mn&n!: La $reapta

mea este un *a,ri!ant $e ,ere $in Halle #pe nume Magnus 4 !u o musta" !a un smo! $e *in. 5Lsa"i#ma#n pa!e !u literatura: &mi -i!e. Ce ne $7 Cara!tere *rumoase: 9i !e *olos am $e pe urma !ara!terelor *rumoase7 Eu s&nt un om pra!ti! 'i &n via"a nu &nt&lne'ti aproape ni!io$at !ara!tere *rumoase.6 Iat !e i$ee 'i# a *!u1 $espre literatur. Cara!tere *rumoase... <3 /*&nta 8e!ioar: Iar so"ia lui !are st vi-avi $e el pier$e al,umina 'i $evine pe -i !e tre!e tot mai stupi$. Ce 0alni! mi-erie... 8r s se *i &n"eles &ntre ei Jo(!3im 'i Hans Castorp erau $e a!eea'i prere &n !eea !e prive'te tira$a lui /ettem,rini+ o gseau peni,ila 'i revolttor $e nepl!ut $ar &n a!ela'i timp amu-anta ,a !3iar instru!tiv &n violen"a ei $e-involt 'i agresiv. Hans Ca'torp r&se ,l&n$ $e 5smo!ul $e *&n6 'i $e 5!ara!terele *rumoase6 sau mai !ur&n$ $e *elul !arag3ios &n !are se mani*esta $e-n$e0$ea &n vor,ele lui. <poi spuse+ 'umnezeule" es&e 0iresc ca n&r-o as&0el !e ins&i&u2ie socie&a&ea s( 0ie pu2in cam ames&eca&($ Nu po2i n&o&!eauna s(-2i ale*i 4ecinii !e mas(" -i chiar !ac( ai pu&ea" cu as&a ce-ai realiza. 'ar -i la masa noas&r( e>is&( o !oamna n *enul aces&a$$$ 'oamna S&ohr" pe care !e al&0el cre! c( o cunoa-&e2i$ 7s&e !e o i*noran2( uci*(&oare" &re)uie s-o m(r&urisesc" -i c&eo!a&( nu -&ii nco&ro s(-2i n!rep2i pri4irile cn! ncepe sa 0leca-reasc($ n acela-i &imp se pln*e ca are &empera&ura -i c( se sim&e &eri)il !e lipsi&( !e 4la*( -i se pare c( nu e !eloc un caz u-or$ 7 a&& !e s&raniu s( 0ii n acela-i &imp -i proas&a -i )olna4(" -i nu -&iu !aca m( e>prim e>ac&" ns( 0ap&ul mi se pare cu &o&ul curios cn! cine4a e pros& -i pe !easupra mai es&e -i )olna4" 4reau s( spun c( e n&r-a!e4(r &o& ce poa&e 0i mai trist pe lume !&n$ a!este $ou lu!ruri se &mpletes!. Ni!i nu mai 'tii ce *igur tre,uie s *a!i $eoare!e *a" $e un ,olnav se !uvine s ai o atitu$ine $e respe!t 'i serio-itate nu#i a'a7 Coala este oare!um !eva $emn s( *ie respe!tat $a!a ma pot exprima ast*el. 2ar !&n$ prostia &'i ,ag coa$a 'i se $e-ln"uie !u 5*omulu'6 'i 5institute !osmi!e6 'i !u tot *elul $e ,oa!ne $e soiul a!esta nu mai 'tii $a! &n a$evr tre,uie s r&-i sau s pl&ngi iar sentimentul omeniei tre!e printr#o $ilema !u mult mai egreta,il( $e!&t a' putea#o spune. &n"eleg ! a!este $oua stri nu rimea- ua !u alta !a nu pot !onvie"ui !a nu se a!or$a !a nu e'ti o,i'nuit sa "i 110 THOMAS MANN le &n!3ipui la un lo!. Te g&n$!'ti !a &n mo$ o,i'nuit un om tre,uie sa *ie sntos 'i ,oala tre,uie s(#l *a! $eli!at inteligent mai $eose,it. <'a 0"1 &n!3ipui $e o,i!ei lu!rurile. Nu

!re$e"i7 Poate &n a*irma"iile mele am mers mai $eparte $e!&t a' *i &n stare s 0usti*i! &n!3eie el. 2ar am *a!ut#o numai pentru !a a!este g&n$uri mi#au venit $in &nt&mplare... 9i Castorp se opri &n!ur!at. Joa!3im era 'i el pu"in st&n0enit iar /ettem,rini !u spr&n!enele ri$i!ate t!u *a!&n$u#se ! a'teapt $in polite"e !a interlo!utorul sau sa termine !e are $e spus. In realitate a'tepta !a Hans Castorp sa#'i *i pier$ut !u totul 'irul &nainte $e a#i rspun$e+ 4 8ir#ar sa *ie $omnule inginer $ar $umneavoastr $ove$i"i $e $ata a!easta &nsu'iri *ilo-o*i!e pe !are nu vi le#a' *i ,nuit ni!io$at: Potrivit teoriei $umneavoastr ar tre,ui s *i"i mai pu"in sntos $e!&" pre"i $eoare!e este evi$ent ! ave"i spirit. &ns &ng$ui"i#mi s v atrag aten"ia !a nu pot *i $e a!or$ !u $e$u!"iile $umneavoastr ! le resping $a ! m opun !u violen" !ategori!a. /&nt iat a'a !um m ve$e"i !am intolerant &n !eea !e prive'te pro,lemele spiritului 'i pre*er mai !ur&n$ sa *iu luat $rept pe$ant $e!&t s nu !om,at preri !are mi se par at&t $e vre$ni!e $e $o0ana !a a!elea pe !are le#a"i $e-voltat &n *a"a noastr... 'ar" !omnule Se&&em)rini$$$ n-*(-!u-i-2i-mi$$$ /&iu ce 4re2i s( spune2i$ Dre2i s( spune2i c( nu 4-a2i *n!i& la as&a prea serios" c( p(rerile pe care le-a2i e>prima& nu sn& chiar ale !umnea4oas&r(" ci c(" n&r-o anumi&( m(sur(" n-a2i 0(cu& al&ce4a !ec& s( prin!e2i !in z)or unele !in&re p(rerile posi)ile ce plu&eau" ca s( zicem a-a" n aer" e>punn!u-le n&r-o !oar(" 0(r( a 4( an*a#a propria !umnea4oas&r( r(spun!ere$ As&a se !a&ore-&e 4rs&ei !umnea4oas&r(" c(reia i lipse-&e nc( ho&3rrea 4iril( -i i place s( 0ac( ncerc(ri e>punn! &o& 0elul !e punc&e !e 4e!ere$ %lacet experiri, spuse el pronun"&n$ &n italiene'te pe ! $e la placet. Este un prin!ipiu ex!elent. Ceea !e ma ne$umere'te e !el mult *aptul ! &n!er!area $umneavoastr se &n$reapt to!mai &n a!easta $ire!"ie. M &n$oies! ! &nt&mplarea 0oa! ai!i vreun rol. Mi#e team ! exist &n $umneavoastr o ten$in" !are ar putea sa $evin trstura $e !ara!ter $a! nu va *i !om,tut. 2in !au-a a!easta m simt o,ligat s v rspun$. Mi#a"i spus !a ,oala unit !u prostia ar *i lu!rul !el mai trist $in lume. &n privin"a a!easta s&ntem $e a!or$. 9i eu pre*er un ,olnav spiritual unui tu,er!ulos im,e!il. 2ar s&nt &mpotriva $umneavoastr $in !lipa &n !are &n!epe"i s !onsi$era"i ,oala !a *iin$ oare!um pe un plan $e egalitate !u prostia !a *iin$ o gre'eal $e stil [ MUNTELE VRJIT G%

roare &n$reptat !ontra gustului naturii 'i !a pe o 5$ilema prin !are tre!e sentimentul omeniei6. /au $in !lipa !&n$ !onsi$era"i ,oala !a pe un lu!ru at&t $e no,il # sau !um v#a"i exprimat at&t $e 5respe!ta,il6 # in!it nu se potrive'te pentru nimi! &n lume s *ie aso!iata !u prostia. <!esta a *ost !re$ termenul $e !are v#a"i *olosit. Ei ,ine nu: Coala nu este $elo! no,il ni!i $emn $e respe!t iar o asemenea !on!ep"ie este ea &ns'i ,olnvi!ioas sau 4 &n ori!e !a- 4 nu poate $u!e $e!&t la ,oal. Poate ! voi reu'i mai sigur sa va tre-es! oroarea spunm$u#va ! ,oala este ,tr&n 'i ur&t(. Con!ep"ia $umneavoastr &'i are originea &n vremuri pline $e supersti"ii !&n$ i$eea $e om era $egenerata 'i lipsita $e ori!e $emnitate1 &n vremuri &n!r!ate $e groa-a !&n$ armonia 'i ,u!uria preau suspe!te 'i $iavole'ti &n timp !e in*irmitatea e!3ivala !u un pri# vilegiu !are#"i $es!3i$ea &mpr"ia !erurilor. 2ar ra"iunea 'i se!olul luminii au risipit a!este um,re !e apsau su*letul omenirii 4 le#au risipit &ns nu !omplet !!i lupta mai $urea- &n! 'i ast-i1 iar a!easta lupt $omnul meu se nume'te mun!a mun!a p(m&nteas! mun!a pentru Pm&nt pentru onoarea 'i interesele omenirii # 'i -i $e -i !lite tot mai mult prin lupt a!este *or"e vor s*&r'i prin a#l eli,era $e*initiv pe om pentru a#l !on$u!e pe !ile !ivili-a"iei 'i progresului spre o lumin $in !e &n !e mai limpe$e $in !e &n !e mai ,un $in !e &n !e mai pur. 5<sta#i ,un s#ar -i!e ! e o arie $e oper g&n$i Hans Castorp uluit 'i &n!ur!at. Cum $e#am reu'it s provo! *urtuna a!easta7 2e alt*el &mi *a!e impresia ! e !am se! lipsit $e !on"inut. 9i !e tot &i $ -or !u mun!a: 2up !&t mi se pare e o no"iune $estul $e $eplasata ai!i.6 9i !u vo!e tare spuse+ # 8oarte *rumos $omnule /ettem,rini. /pune"i &ntr#un mo$ a$mira,il lu!rurilor pe nume. <m !onvingerea a,soluta !a nimeni nu s#ar putea exprima mai... $e o manier mai plasti! s&nt !onvins $e asta. O re4enire" relu( Se&&em)rini ri!icn! um)rela pes&e capul unui &rec(&or" o re4enire spiri&ual( la concep2iile acelor 4remuri n&uneca&e -i ir(mn&a&e cre!e2i-m3" !omnule in*iner" ca es&e o )oal( cura&( - o )oal( s&u!ia&a pn( l( sa&ura2ie" pen&ru care -&iin2a !ispune !e !i0eri&e nume" unul apar2inn! &erminolo*iei es&e&ice -i psiholo*iei -i al&ul aPar"in&n$ politi!ii # termeni $e '!oala !are n#au ni!i o legtur !u pro,lema noastr 'i $e !are v pute"i *oarte ,ine lipsi. 2ar !um &n via"a sPiritului totul este !oe-iune 'i !um un lu!ru $e!urge $in altul !um nu P[ti s

$ai $ra!ului $egetul !el mi! *ara !a el s trag $up sine mina lrJtreaga 'i pe $easupra s &n'*a!e 'i &ntreg omul... !um pe $e alta 11, THOMAS MANN parte un prin!ipiu sntos nu poate ni!io$at pro$u!e $e!&t e*e!te sntoase ori!are ar *i prin!ipiul pe !are#l pui la origine &ntipan"i#Da ,ine &n minte !a ,oala 4 $eparte $e#a *i !eva at&t $e $emn $e respe!t &n!&l sa nu poat *i aso!iata !u prostia 4 ,oala &nseamn mai !ur&n$ n&osirea omului $a o &n0osire $ureroasa 'i insulttoare a I$eii 0 umilire $e !are ai putea la nevoie sa te $ispense-i sau s#o tolere-i &n unele !a-uri ex!ep"ionale &ns a o !insti $in pun!t $e ve$ere al spiritului 4 re"ine"i ,ine !e va spun: 4 ar &nsemna o rt!ire 'i &n!eputul unei raia!iri a &ntregului spirit. <!easta $oamna la !are a"i *!ut alu-ie # 'i al !rui nume renun" $e alt*el sa mi#l reamintes! 4 $oamna /to3r a'a$ar va mul"umes! 4 $e!i pe s!urt mi se pare !a nu a!easta ri$i!ola *emeie a$i! nu !a-ul ei pune !um spunea"i sentimentul omeniei &n $ilema. 2oamne ea este ,olnava 'i proasta este mi-eria &n persoana *aptul e simplu nu#"i mai ram&ne alt!eva $e *!ut $e!&t sa#"i *ie mila 'i sa ri$i!i $in umeri$ 'ar !ilema" !omnule" tragicul &n!epe a!olo un$e Natura a *ost at&t $e !ru$a &n!&t a *r&nt 4 sau a &mpie$i!at !3iar $e la &n!eput #armonia unei personalit"i unin$ un sunet no,il !u un trup neputin!ios silin$u#le sa !onvie"uias!. 2omnule inginer sau $umneavoastr $omnule lo!otenent a"i au-it $e Leopar$i7 < *ost un poet *ara noro! al "arii mele un om !o!o'at 'i ,olnvi!ios un su*let mare la origine &ns ve'ni! umilit $e mi-eria trupului 'i t&r&t &n str*un$urile ironiei su*lete'ti $ar ale !rui pl&ngeri &"i s*&'ie inima. <s!ulta"i: 9i /ettem,rini &n!epu sa $e!lame &n italiene'te las&n$ sa i se topeas! pe lim,a *rumoasele sila,e ple!&n$ !apul !&n$ &ntr#o parte !&n$ &n alta 'i !&teo$ata &n!3i-&n$ o!3ii *ara sa#i pese !a tovar'ii sai nu &n"elegeau ni!i un !uv&nt. /e silea &n mo$ v$it sa se ,u!ure numai el $e memoria 'i *ra-area lui $ar pun&n$u# le &n valoare toto$at &n *a"a !elor !e#l as!ultau. La urma spuse+ # &ns $umneavoastr nu &n"elege"i nimi! au-i"i numai *ara sa pri!epe"i g&n$ui lui $ureros. Wine"i ,ine minte $omnilor !a in*irmul Leopar$i a *ost lipsit mai ales $e $ragostea *emeilor 'i $in a!easta pri!ina a *ost in!apa,il sa#'i pre&nt&mpine istovirea su*leteas!a. &n o!3ii lui ple'te strlu!irea gloriei 'i a virtu"ii

natura &i apare rea 4 'i $e *apt este red. proasta 'i rea iar &n privin"a a!easta &i $au $reptate 'i nu mai avea &n!re$ere # este !umplit sa *ii nevoit s#o spui # nu mai avea &n!re$ere ni!i &n 'tiin"a 'i ni!i &n progres: <!esta este tragi!ul $omnule inginer# <i!i se a*la 5$ilema sentimentului omeniei6 $espre !are vor,ea"i nu ? !a-ul a!elei *emei !u al !rui nume nu vreau sa# mi &n!ar! memoria... /a MUNTELE VRJIT 118 u#mi vor,i"i $e 5spirituali-area6 !e poate sa re-ulte $in ,oala pentru numele lui 2umne-eu sa nu *a!e"i una !a asta: Un su*let *ara tiup este tot at&t $e lipsit $e omenie 'i tot at&t $e *ioros !a 'i un trup *ara su*let # 0 $e alt*el primul !a- este o ex!ep"ie rara. &n vreme !e al $oilea este regula. &n general trupul este a!ela !are ,iruie !are a!aparea- &ntreaga via"a !are &'i asuma toata importan"a 'i evoluea- &ntr#un mo$ respingtor. Un om ,olnav este numai trup, iat !eea !e#i lipsit $e omenie 'i umilitor 4 iar &n ma0oritatea !a-urilor nu pie"uie'te aproape !u nimi! mai mult $e!&t un !a$a4ru$$$ # E !iu$at spuse $eo$at Joa!3im plee&n$u#se &nainte !a Za#l pii#veas!a pe varul sau !are mergea $e !ealalt parte a lui /ett!m,nni. Tu &nsu"i ai spus $e !ur&n$ !eva asemntor. - 6iezi. ce mira Hans 6as&orp$ 'a" es&e 0oar&e posi)il sa-mi 0i &recu& prin !ap !eva asemntor. /ettem,rini *!u &n t!ere !&"iva pa'i. <poi -ise+ # Cu at&t mai ,ine $omnii mei. Cu at&t mai ,ine $a!a este a'a. 2eparte $e mine inten"ia $e#a va propune vreo teone *ilo-o*i!a onginala 4 nu a!easta este inten"ia mea. 2a!a inginerul nostru a 'i *!ut $in propria lui !onvingere o,serva"ii asemntoare a!easta !on*irma supo-i"ia mea !a e un &n!eptor talentat &n ale spiritului 'i !a la *el !a to"i tinerii $ota"i nu se $e$a $e!&t &nt&mplator !er!etrilor &n legtura !u $i*eritele !on!ep"ii. Un t&nar &n-estrat nu este $elo! o pagina al,a !i $impotriv este o pagin pe !are s#a 'i s!ris !u !erneala $eo!am$at invi-i,ila at&t ,inele !&t 'i r(ul 'i este rolul e$u!atorului sa s!oat &n relie* ,inele $ar toto$at sa 'tearg !u un rea!tiv potrivit r(ul !are ar vrea sa se a*irme. 2omnii au *!ut !umpraturi7 &ntre,a el !u un ton u'or s!3im,&n$ vor,a. # Nu nimi! $eose,it rspunse Hans Castorp a$i!... # <m !umprat !&teva pturi pentru varul meu pre!i-a

Joa!3im !u in$i*eren"a$ # Pentru !ura $e o$i3na.. Pe *rigul asta !umplit... Tre,uie sa *a! !a $umneavoastr &n a!este !&teva saptam&ni. a$aug Hans Castorp n-&u$ 9i privin$ &n 0os. # <3 paturi !ura $e o$i3na -ise /ettem,rini. <'a a'a a'a: Ei ei. ei# In a$evr+ %lacet expenri, repeta ei !u a!!ent italian 'i#'i iun rmas %n1 saluta"i $e portarul '!3iop intrar m sanatoriu iar /ettem,rini se repta sBre salon !a sa !iteas! -iarele &nainte $e masa !um spunea. 0o,a,il !a nu voia sa *a! a $oua !ura $e o$i3na. 119 THOMAS MANN # /a ma *ereas! 2umne-eu: ex!lama Hans Castorp !&n$ se gsi &n as!ensor singur !u Joa!3im. E un a$evrat pe$agog 4 'i $e alt*el tnai a!um !&teva -ile ne#a 'i mrturisit !a ar avea talent pentru pe$agoga 2ar !u el tre,uie sa *ii *oarte atent !!i ni!i nu apu!i sa spui un !uv&nt mai mult !a 'i tre,uie sa#i &n$uri le!"iile $ate !u multa tipi!arie &nsa merita osteneala sa#l as!ul"i se pri!epe sa vor,eas! *ie!are !uv&nt !e#i iese $in gura e at&t $e rotun0it at&t $e ispititor &n!&t !&n$ &l au$ ma *a!e sa ma gin$es! la ni'te !3i*le proaspete. Joachim rse$ # /a nu !umva sa#i spui a'a !eva. Cre$ !a ar *i $e-amgit $a!a ar a*la !a as!ult&n$u#i le!"iile te g&n$e'ti la !3i*le. 6rezi. O" ia&( ce4a care nu-i chiar a&& !e si*ur$ Am mereu impresia ca lu4 nici nu-i pasa !e lec2ii sau ca-l in&ereseaz( n&r-un mo! cu &o&ul secun!ar" ca pen&ru el are 4aloare mai ales 4or)irea n sine" c( impor&an& es&e sa lase cu4in&ele sa sar( si sa se ros&o*oleasc( la 0el !e elas&ice ca -i min*ile$$$ -i mi se pare ca nui !isplace c&u-i !e pu2in sa o)ser4e ca-2i !ai seama !e aces& lucru$ Ma*nus" 0a)rican&ul !e )ere" es&e 0ara n!oiala un pros& cu R0rumoasele lui carac&ereS" nsa Se&&em)rini ar 0i &re)ui& sa ne spun( pe scur& care es&e esen2ialul n li&era&ura$ Nam 4ru& sa-l n&re)" ca sa nu ma !au !e *ol" n&ruc& n-am nici o compe&en2a n ma&erie -i pna azi n-am 4(zu& nicio!a&( un li&era&$ 'ar !aca scopul esen2ial al li&era&urii nu es&e realizarea carac&erelor 0rumoase" a&unci !esi*ur ca &re)uie sa 0ie 4or)irea 0rumoasa" c(ci aceas&a es&e impresia mea cn! ma a0lu n &o4(r(-ia lui Se&&em)rini$ 6e e>presii 0olose-&e+ Kara sa se #eneze 4reun pic" 4or)e-&e !espre R4ir&u&eS - ma ro*+ 'e cn! ma -&iu n-am pronun2a& nicio!a&( aces& cu4n& -i chiar la -coala" cn! !(!eam n c(r2i pes&e !ir-tus, &l tra$u!eam &ntot$eauna prin 5!uTa06. <u-m$u#l pe /ettem,rini am sim"it !um se !3ir!e'te !eva &n mine "i#o mrturises!. 9i apoi ma

enervea- pu"in !&n$ &l au$ !um &n0ura 'i *rigul 'i pe Ce3rens si Pe $oamna Magnus *iin$! pier$e al,umina a$i! pe s!urt !&n$ &n0ura totul. Mi#am $at ime$iat seama !a este un opo-i"ionist. /e leag $e tot !e exista 'i a!easta atitu$ine are !eva negli0ent &n ea !!i n#a' putea#o !ara!teri-a alt*el. A-a crezi &u" r(spunse cu )(*are !e seama Joachim$ 'ar pe !e al&a par&e" a&i&u!inea aceas&a !o4e!e-&e !e asemenea o mn!rie care n-are nimic ne*li#en& n ea" )a !impo&ri4($ Mie mi se pare ca es&e un om care se respec&a sau care respec&a omul n *eneral" as&a-mi place la el -iSn sinea mea gses! !a atitu$inea lui este !ore!t. MUNTELE VRJIT 11: # 2a ai $reptate spuse Hans Castorp. <re !3iar !eva sever # 'i a$esea te sim"i sting3erit $eoare!e#"i $ai seama ! e'ti... sa spunem+ !ontrolat 'i n#o spun &ntr#un sens rau. Ma vei !re$e $a!a &"i mrturises! !a JJJJ avut tot timpul impresia !a nu era mul"umit *iin$! mi#am !umprat paturile pentru !ura $e o$i3na !a ma $e-apro,a 'i era oare!um !ontrariat7 # Nu spuse Joa!3im !u o mirare potolita. Cum po"i sa#'i &n!3ipui a'a !eva7 Eu unul nu pot sa !re$. Be urma porni !u termometrul &n gura 'i !u toate !ele ne!esare sa#'i *a! !ura $e o$i3na &n timp !e Hans Castorp &n!epu ime$iat sa se s!3im,e 'i sa se pregteas! pentru masa $e pr&n- $e !are nu#l nGi $espr"ea $e *apt $e!it o ora. 'i*resiune asupra i!eii !e &imp !n" se &ntoarser $upa masa pa!3etul !u paturi se 'i a*la &n !amera lui Hans Castorp pe un s!aun ast*el !a le &ntre,uin"a pentru prima $at$ !3iar &n -iua a!eea 4 iar Joa!3im !are se pri!epea &l &nva" arta $e#a se &n*'ur a'a !um *!eau to"i 'i !um *ie!are nou sosit tre,uia sa &nve"e. Intin$eai pturile pe p&n-a 'e-longului mai &nt&i una apoi !ealalt &n a'a *el &ne&t at&rnau mai mult la pi!ioare. <poi te a'e-ai 'i &n!epeai prin a &n$oi ptura $inuntru &n lungime p&na su, umeri $upa a!eea &n l"ime &n partea $e 0os pe $easupra pi!ioarelor ri$ie&n$u#te &n !apul oaselor 'i apu!&n$ grosimea $u,la a pturii &n$oite mai &nt&i $intr#o parte apoi $in !ealalt apli!&n$ exa!t a!easta ,u!ata $u,la pe marginea 9e-longului $a!a vroiai sa o,"ii !ea mai mare regularitate posi,ila. 2upa a!eea pro!e$ai la *el !u ptura $ina*ar lu!ru !eva mai greu $e exe!utat 'i Hans Castorp ne&n$em&nati! !a ori!e novi!e nu &n!eta sa se PD&nga &n!ere&n$ sa e*e!tue-e opera"iile !&n$ &ntins !&n$ &n$oit pentru a [o"ine o exe!u"ie !ore!ta a mi'!rilor !e i se in$i!au. Numai

vreo !&"iva $intre !ei mai ve!3i spuse Joa!3im 'tiau sa se &n*'oare $in trei mi'!ri sJ*ure cu amndoud paturile n acelai timp; totu'i a!easta era o $i,!ie rara 'i invi$iata !are presupunea nu numai am &ntregi $e exer!i"iu !i G&4ai ales aptitu$ini &nns!ute. Las&n$u#se sa !a$a pe spate !u spinarea ln&epeni&a" Hans 6as&orp ncepu sa r!a auzin! ul&imele cu4in&e" iar Wachim" care nu pricepu ime!ia& ce era hazliu n spusele lui" l pri4i ne!umerit apoi i-,u!ni 'i el &n r&s. 11; THOMAS MANN C&n$ Hans Castorp se gsi &ntins pe 'e-long *orm&n$ un !ilin$ru lipsit $e mem,re !u perni"a moale su, !ea*a 'i epui-at $e toata a!easta gimnasti!a Joa!3im &i -ise+ # <'a 'i a!um !3iar $a!a ar *i $ou-e!i $e gra$e su, -ero nu "i s#ar putea &nt&mpla nimi!. <poi tre!u &n$rtul peretelui $e sti!la !a sa se &n*'oare 'i el. Lui Hans Castorp i se pru $estul $e &n$oielni! !eea !e#i spusese varul sau relativ la !ele $ou-e!i $e gra$e su, -ero $eoare!e 3otr& !a#i era mai !ur&n$ *rig 'i $e mai multe ori &l str,tur ni'te *iori re!i &n vreme !e pe su, ar!a$ele $e lemn ale galeriei privea ume-eala !are plutea 'i se in*iltra par&n$ ! e gata $intr#o !lipa &n alta sa se pre*a! &n ninsoare. C&t era $e straniu !a &n !iu$a a!estei ume-eli ptrun-toare o,ra0ii !ontinuau sa#i *ie us!a"i 'i *ier,in"i $e par!a ar *i stat &ntr#o o$aie supra&n!l-it. /e sim"ea &n! ri$i!ol $e o,osit $e pe urma exer!i"iilor *!ute !u paturile # 'i &n a$evr Ocean Steamships i &remura &n m&ini $e &n$at !e voia s !iteas!. &'i spuse ! totu'i nu era per*e!t sntos !i $estul $e anemi! a'a !um remar!ase 'i !onsilierul auli! Ce3rens 'i *ara &n$oial ! $in a!easta !au-a &i era *rig. Insa toate a!este sen-a"ii nepl!ute erau !ompensate $e po-i"ia lui ex!ep"ional $e !omo$a $atorat !alit"ilor greu $e anali-at aproape misterioase ale 'e-longului pe !are Hans Castorp avusese prile0ul sa le pre"uias!a &n! la prima sa !ura $e o$i3na 'i !are iar'i se veri*i!au &ntr#un !3ip at&t $e *eri!it. Totul $epin$ea $e materialul !apitona0ului $e &n!linarea pl!uta a sptarului $e &nl"imea 'i lrgimea potrivita a re-ematorilor sau numai $e !onsisten"a pernei 4 pe s!urt nu era omene'te posi,il sa se asigure o po-i"ie mai ,una pentru trupul &n stare $e o$i3na $e!&t prin a!est minunat 'e-long. Prin urmare Hans Castorp era !u inima &mp!ata la g&n$ul !a avea &n *a"a $oua

ore li,ere 'i pre!is $elimitate a!este $ou ore ale unei !ure prin!ipale $e o$i3na !on*irmate $e un program o*i!ial $e o $ispo-i"ie ,inevenita $e'i el nu era ai!i $e!&t un musa*ir. C!i avea o *ire r,$toare putea sa stea multa vreme *r ni!i o o!upa"ie 'i#i pl!ea $up !um s#a mai spus o$i3na pe !are a!tivitatea -gomotoasa nu reu'ea sa#l *a! s#o uite o$i3na pe !are ni!i nu se gr,ea s#o !onsume 'i ni!i n#o irosea. La ora patru venea !eaiul !u !o-ona! 'i $ul!ea"a apoi pu"ina mi'!are &n aer li,er $up a!eea iar'i o$i3na pe 'e-long la ora 'apte era !ina !are avea !a toate mesele &n!or$rile 'i !urio-it"ile ei 'i pe !are o a'teptai !u o anumit ,u!urie apoi &"i arun!ai privirile &n !utia stereo#s!opului &n luneta !alei$os!opi! sau pe e!ranul !inematogra*i!... MUNTELE VRJIT LLX Castorp !uno'tea pe $ina*ar programul -ilni! $e'i ar *i *ost o exagerare s( se spun !a era $e pe a!um 5a!limati-at6. &n *on$ este un pro!es !iu$at a!east a!limati-are &ntr#un lo! strin a!easta a$aptare 'i pre*a!ere !&teo$ata o,ositoare pe !are le supor"i numai pentru ele &nsele !a s spunem a'a $ar !u inten"ia $e*initiva $e a le para'i ime$iat !e rga-ul se va *i &mplinit pentru a te re&ntoar!e la starea anterioara. Intro$u!i a!este soiuri $e experien"e &n !ursul prin!ipal al vie"ii !a pe o &ntrerupere !a pe un interme$iu !u s!opul $e#a te o$i3ni6 a$i! pentru a mo$i*i!a 'i primeni *un!"iunile organismului !are amenin"au ,a !3iar erau gata#gata sa se $eteriore-e sa sl,eas! si sa se to!eas! &n monotonia nearti!ulata a existen"ei. 2ar ia !e !onsta a!east vlguire 'i to!ire !&n$ trie'ti &ntr#o regula mult vreme ne&ntrerupt7 Nu e at&t o,oseala trupeas! 'i spirituala m!inat $e !erin"ele aspre ale vie"ii %!!i pentru a!easta reme$iul !el mai &ntritor ar *i o simpl o$i3n)1 !i e mai $egra, !eva oare!um su*letes! este trirea timpului amenin"ata sa se piar$ &n mi0lo!ul unei monotonii ne&ntrerupte trire !are este ea &ns'i at&t $e str&ns &nru$ita 'i legata $e sentimentul vie"ii &ne&t una nu poate *i sl,it *r !a !ealalt sa nu l&n!e#-eas! 'i sa se sting la r&n$ul ei. <supra esen"ei pli!tisului s#au rasp&n#$it multe !on!ep"ii eronate. &n general se !re$e !a un !on"inut interesant 'i noutatea 5gones!6 timpul a$i!+ &l s!urtea- 4 pe !&n$ monotonia 'i pustiul &i &ngreuia- 'i#i &n!etines! !urgerea. Ceea !e nu e &ntru totul exa!t. 8r &n$oiala !a uneori pustiul 'i monotonia lunges! !lipa sau ora 'i le *a! mai 5pli!tisitoare6 $ar ele s!urtea- 'i gr,es! p&na la a re$u!e la neant marile 'i

extrem $e marile !antit"i ale timpului. 2impotriv un !on"inut ,ogat 'i interesant este $esigur !apa,il sa s!urte-e o or sau !3iar o -i $ar luat &n mare a!est !on"inut $a !urgerii timpului &ntin$ere greutate 'i trini!ie ast*el !a anii ,oga"i &n &nt&mplari tre! mult mai &n!et $e!&t anii sra!i pustii 'i ne&nsemna"i pe !are v&ntul &i matur spul,er&n$u#i. Prin urmare !eea !e se nume'te pli!tis nu#i &n realitate $e!&t o s!urtare ,olnvi!ioasa a timpului pri!inuita $e monoto#nie+ marile intervale $e timp !&n$ !urgerea lor este $e o ne&ntrerupt monotonie se !3ir!es! &ntr#o msura !are &nspaim&nta $e moar&e inima1 61n$ o -i seamn !u toate ele nu s&nt $e!&t o singura -i1 iar &ntr#o ^esav&r'it uni*ormitate via"a !ea mai lunga ar *i per!eputa !a *oarte scurta 'i ar tre!e !&t ai ,ate $in palme. @,i'nuin"a este o somnolen"a sau cel pu"in o istovire a i$eii $e timp 'i !&n$ anii !opilriei au *ost tri"i lncet iar restul vie"ii s#a $es*'urat $in !e &n !e mai repe$e pre!i#PUta$u#se *aptul a!esta "ine tot $e o,i'nuin"a. Noi 'tim ,ine !a &nsu'i# 118 THOMAS MANN rea unor s!3im,ri ale o,i'nuin"ei sau ivirea unor o,i'nuin"e noi repre-int singurul mi0lo! $e !are $ispunem pentru a ne pstra &n via"a pentru a ne &mprospta per!ep"ia timpului 'i pentru a o,"ine o re&ntinerire 0 &ntrire 'i o &n!etinire a tririi timpului 'i !3iar prin a!estea o re&nnoire a sentimentului vie"ii &n general. <!esta este s!opul s!3im,rii aerului 'i al lo!ului+ ,ine*a!erea mo$i*i!rii 'i a evenimentului. Primele -ile ale 'e$erii &ntr#un lo! nou au un ritm tineres! a$i! viguros 'i vast # !are "ine vreo 'ase sau opt -ile. 2up a!eea &ns pe msura !e ne 5a!limati-am6 le sim"im !um se s!urtea-+ ori!ine $epin$e $e via"a sau mai ,ine -is voie'te sa $epin$ $e via"a &'i $a seama !u groa-a !&t $e u'oare 'i *ugare tre! -ilele1 'i ultima saptam&na $in patru $e pil$a este $e o repe-i!iune 'i $e o super*i!ialitate &ngri0ortoare. 8ire'te !a &nviorarea i$eii $e timp a!"ionea- 'i $in!olo $e a!easta perioa$a inter!alata 'i#'i reven$i! noile $repturi !3iar 'i $up !e am revenit pe ve!3iul *ga' primele -ile !e le trim a!as $up a!easta s!3im,are ne apar $e asemenea noi vaste 'i tinere $ar numai unele $intre ele1 !!i ne integram mai repe$e &n regula o,i'nuin"ei $e!&t &n ritmul &ntreruperii ei iar !&n$ sim"ul timpului e o,osit $in pri!ina v&rstei sau 4 !a urmare a unei sl,i!iuni !ongenitale 4 ni!i n#a *ost prea $e-voltat atun!i el a"ipe'te *oarte iute 'i

!3iar la !aptul a $ou-e!i 'i patru $e ore este !a 'i !um ni!i n# am *i ple!at vreo$at iar !ltoria n#a *ost $e!&t visul unei nop"i. @,serva"iile a!estea n#au *ost intro$use ai!i $e!&t pentru !a t&narul Hans Castorp avea i$ei asemntoare !&n$ $up !&teva -ile &i spuse varului sau %privin$u#l !u o!3ii in0e!ta"i)+ 4 Este 'i ram&ne un *apt !iu$at !a la &n!eput !&n$ te a*li &ntr# un lo! nou timpul &"i pare at&t $e lung. <!easta &nseamn... 8ire'te nu ma pli!tises! $impotriv ma $istre- rege'te. 2ar !&n$ ma uit &n$rt a'a$ar retrospe!tiv am impresia !a $a!a ma &n"elegi ,ine e !a 'i !um a' *i ai!i $e nu mai 'tiu !&ta vreme 'i !a $in !lipa !&n$ am sosit 4 *ara a reali-a ime$iat a!est lu!ru iar tu mi#ai spus+ 5Hai !o,oar o$at:6. &U aminte'ti7 4 a tre!ut o a$evrata eternitate. Lu!rul a!esta n#are a,solut nimi! $e#a *a!e !u msurtorile 'i ni!i !u ra"iunea !i $epin$e numai $e *elul tau $e#a sim"i. 8ire'te !a ar *i stupi$ sa spui+ 5Cre$ !a ma a*lu ai!i $e $oua luni6 4 'i ar *i 'i un nonsens. 2impotriv nu pot sa spun $e!&t+ 52e *oarte mult6. 'a$ r(spunse Joachim cu &ermome&rul n *ura$ !in as&a ma ale* /1 eu !u !eva !!i $e !&n$ e'ti ai!i ma ag" oare!um !e &ine$ l%ii MUNTELE VRJIT 119 Iar Hans Castorp r&se $e *elul &n !are Joa!3im spusese a!easta at&t $e simplu] *ara ni!i o expli!a"ie. &n!ear! s !onverse-e &n *ran"u-e'te Nu nu era &n! a!limati-at ni!i su, raportul !unoa'terii vie"ii $e ai!i &n toate parti!ularit"ile ei # o !unoa'tere !e n#o putea !apata &n at&t $e pu"ine -ile 'i pe !are n#ar *i putut#o avea ni!i !3iar &n trei saptam&ni. a'a !um o,i'nuia s spun %!ontra-i!&n$u#l pe Joa!3im)1 'i ni!i &n !eea !e prive'te a$aptarea organismului sau la !on$i"iile atmos*eri!e at&t $e spe!i*i!e 5!elor $e ai!i $e sus6 !!i a!easta a$aptare era $iis!ila *oarte $i*i!ila ,a i se prea !3iar !a mei nu ve va reali-a vreo$at. Biua o,i'nuit era &mpr"ita limpe$e si organi-ata !u gri0a &n!it puteai intra !u u'urin"a &n ritmul ei $a!a te a$aptai a!estei or&n$uiri. Cu toate a!estea &n !uprinsul unei saptam&ni 'i !3iar &n intervale mai mari $e timp -iua era supusa anumitor reguli perio$i!e !are se iveau numai &n!etul !u &n!etul una apar&n$ pentru prima oara !&n$ !ealalt se 'i repetase1 'i !3iar &n !eea !e privea su!!esiunea i-olata a &nt&mplarilor 'i a *i-ionomiilor Hans Castorp avea &n! $e &nv"at la *ie!are pas !a sa o,serve mai &n$eaproape lu!rurile

v-ute super*i!ial 'i sa primeas! noul !u o re!ep&i4i&a&e &inereasca$ <!ele p&nte!oase vase !u g&turile s!urte !e se gseau pe l&nga unele u'i $e pe !ori$oare 'i $e !are a $at !u o!3ii !3iar &n seara sosirii lui !on"ineau oxigen 4 !um &i expli!ase Joa!3im raspun-&n$ la &ntre,area lui. Erau pline !u oxigen pur $e 'ase *ran!i ,alonul iar a!est ga- $atator $e via"a !are se aspira printr#un tu, se $istri,uia muri,un-ilor !u s!opul $e a le stimula 'i prelungi puterile. C!i &n$rtul u'ilor l&nga !are se a*lau asemenea ,aloane -!eau muri,un-i 4 sau monbundi, cum 11 spusese &ntr#o -i !onsilierul auli! Ce3rens !&n$ Hans Castorp &l mt&lnise pe !uloarul $e la primul eta0 !onsilierul auli! !u 3alatul al, 'i o,ra0ii al,strui v&slin$ $e#a lungul !ori$orului $up !are !o,or&sera &mpreuna s!ara. X 7i" !umneata spe!tator $e-interesat $umneata *!u Ce3rens !e mai *a!i1 gsim oare &n"elegere &n privirea $umital! s!ruttoare7 /&nt `ne&ntat &ne&ntat. 2a se-onul nostru $e vara are &n sine partea lui ,una e $e soi ,un. 2e alt*el n#am pre!upe"it ni!i o !3eltuiala !a sa#i mrim 0ru muse"ea. 2ar !u toate a!estea p!at !a nu vrei sa petre!i iarna la 1,0 THOMAS MANN noi !!i mi s#a spus !a nu $ore'ti s ram&i ai!i $e!&t opt spt(m&ni. <3 numai trei7 2ar asta nu#i $e!&t o vi-it $e *orma !e nu merita ni!i ma!at osteneala sa te $eplase-i1 ei !um !re-i. @ri!um &ns este p!at ! n#o sa petre!em &mpreuna iarna ai!i un$e se a*l tot !e este hot!oleh ' spuse el $e*orm&n$ &n gluma a!est !uv&nt strin 4 hot!oleh-ul interna"ional vine numai iarna a!olo 0os la 2avos#Plat- 'i ar tre,ui s(#l ve-i !3iar $a! n#ar *i $e!&t pentru !ultura $umitale. &"i vine s te prp$e'ti $e r&s !&n$ 'trengarii aia se $au $e#a ,er,elea!ul pe s!3iuri. 9i apoi $oamnele vai $oamnele: &mpestri"ate !a psrile para$isului 'i !&n$ spun $oar at&t s&nt peste msur $e politi!os... Ei $ar a!um este timpul sa m $u! la muribundul meu !el $e ai!i $e la numrul $ou-e!i 'i 'apte spuse el. /ta$iul *inal &n"elegi. < &ntre!ut msura. Ce"ivanul sta mi#a &ng3i"it !in!i $u-ini $e $amigene !u oxi*en$ 'ar pna la prnz 4a )ine4oi sa plece ad penates. Ei $rag Reut!r spuse el intr&n$ !e#ai -i!e $a!a ai mai trage &n! una pe g&t... Cuvintele i se pier$ur &n$rtul u'ii pe !are o &n!3ise. 2ar &ntr#o !lipit Hans Castorp v-use pe pern &n *un$ul !amerei pro*ilul $e !ear al unui t&n(r !u un ,ar,i'on rar

!are &ntorsese &n!et &nspre u' pupilele#i *oarte mari. 7ra primul moribundus pe !are Hans Castorp &l ve$ea &n via"a lui !!i se putea spune ! prin"ii 'i ,uni!ul muriser *r !a el s *ie $e *a". Cu !&ta $emnitate &'i lsase !apul pe pern t&narul !u ,ar,i'on: C&t $e plin $e semni*i!a"ii &i era privirea o!3ilor !u pupilele $ilatate !&n$ i#a &ntors &n!et spre u'a: Cu*un$at &n a!east vi-iune *ugara Hans Castorp &n!er!a *ar( voia lui s *a! o!3ii tot at&t $e mari semni*i!ativi 'i !almi !a ai a!elui moribundus, &n timp !e se &n$repta spre s!ara 'i !u ast*el $e o!3i se uita la o $oamna !are $es!3ise o u'a &n spatele su 'i i#o lua &nainte spre !apul s!rii. Nu#'i $$u seama ime$iat ! era $oamna C3au!3at. Ea -&m,i u'or v-&n$ o!3ii pe !are#i *!ea apoi "in&n$u#'i !u m&na !oa$a pe !ea* !o,or& s!ara &naintea lui *r -gomot !u mi'!ri ml$ioase aple!&n$u#'i u'or !apul. Nu *!u ni!i o !uno'tin"a noua &n a!este -ile iar $up a!eea a,ia $e mai *!u. Programul -ilni! &n ansam,lul lui nu#i era prielni! &n privin"a a!easta1 pe $easupra Hans Castorp avea o *ire retras se sim"ea ai!i !a simplu vi-itator 'i !a 5spe!tator $e-interesat6 !um &i spusese !onsilierul auli! Ce3rens &n!&t se mul"umea $e *apt !u !onversa"ia 'i tovr'ia lui Joa!3im. Este *oarte a$evrat !a sora $e pe !ori$or lungise g&tul at&t $e mult vreme $up ei &n!&t Joa!3im 4 !are 'i alta $at se oprise !u ea !&teva !lipe s sporovias! # se v-u silit s i#l pre-inte pe 4arul sauMUNTELE VRJIT 1,1 Cu 'nurul pin!e#ne-#ului tre!ut pe $up ure!3e in*irmiera vor,ea nu numai a*e!tat !i $e#a $reptul !3inuit iar la o examinare mai amnun"ita *(!ea impresia ! torturile &n$urate $in pri!ina pli!tiselii &i tul,uraser mintea. Era greu sa s!api $e ea $eoare!e !&n$ &'i $$ea seama !a $is!u"ia se apropie $e s*&r'it va$ea semnele unei spaime ,olnvi!ioase 'i ime$iat !e tinerii erau pe pun!tul s se &n$eprte-e se aga" $e ei !u vor,e 'i priviri pripite 'i !u un -&m,et at&t $e $e-n$0$uit &n!&t $in mil mai rm&neau pu"in !u ea. Vor,ea mult $espre tatl ei !are era 0urist 'i $espre un vr !are era $o!tor !u inten"ia limpe$e $e a se arata su, o lumin avanta0oas 'i $e a s!oate &n evi$en" legturile !u me$iul intele!tual. C&t $espre ,olnavul ei $e#a!olo $in$r(tul u'ii era *iul unui *a,ri!ant $e ppu'i $in Eo,urg pe nume Rot,ein # iar $e !ur&n$ t&n(rului 8rit- mala$ia i se lo!ali-ase la intestine. Era *oarte greu pentru !ei !are aveau gri0a $e ,olnav $up !um $omnii puteau lesne sa#'i &n!3ipuie

'i era greu mai ales !&n$ te trageai $intr#o *amilie !u stu$ii universitare 'i aveai o sensi,ilitate aleas !ara!teristi!a paturilor superioare. 9i ni!i m!ar nu puteai &ntoar!e spatele $atoriei... Mai a!um !&teva -ile 4 5rog pe $omnii s m !rea$ ! a'a s#a mt&mpla* 4 $omni'oara se &ntorsese $intr#o s!urta plim,are nu se $usese $e!&t sa#'i !umpere past $e $in"i 'i &l gsise pe ,olnav &n pat av&n$ &n *a" un pa3ar !u ,ere groas ,run un salam o ,u!at mare $e p&ine neagr 'i un !astravete: Toate a!este $eli!atese i le trimisese *amilia $e a!as !a s se *orti*i!e. Insa a $oua -i *ire'te a *ost mai mult mort $e!&t viu. El singur &'i gr,e'te s*&r'itul. 2ar asta va *i &n mo$ evi$ent numai m&ntui#rea lui $ar nu 'i a ei !!i ea 4 i se spunea sora C!rt3e $ar &n realitate se numea <l*re$a /!3il$Fne!3t 4 va &ngri0i $up a!eea al"i ,olnavi &ntr#o stare mai mult sau mai pu"in grava ai!i sau &n alt sanatoriu &ntru!&t a!easta era perspe!tiva !are i se $es!3i$ea 'i o alta era a,solut imposi,il. # 2a spuse Hans Castorp o!upa"ia $umneavoastr e !u siguran"a grea $ar *r &n$oial ! v $a 'i satis*a!"ii. # 2esigur rspunse ea 'i satis*a!"ii &mi $a 'i satis*a!"ii $ar este si *oarte grea. 2a 'i a!um multa sntate $omnului Rot,ein. Cei $oi veri $$user s( ple!e.D 2ar atun!i sora se ag"a $e ei vor,in$u#le mereu 'i privin$u# i insis#en&J &n!&t "i#era mai mare mila s#o ve-i !&t se str$uia sa#i mai re"in pu"in Pe !ei $oi tineri 'i ar *i *ost o !ru-ime $in partea lor s nu#i mai $ruias! m3car c&e4a clipe$ 1,, THOMAS MANN 4 2oarme spuse ea. N#are nevoie $e mine. 2e a!eea am ie'it pe !ori$or pentru !&teva minute... 9i &n!epu sa se pl&ng( $e !onsilierul auli! Ce3rens 'i $e tonul !u !are i se a$resa *ara ni!i o 0en $a! "ineai so!oteal $e originea ei. &P pre*era pe $o!torul EroFoGsFi &ntru!&t avea mai mult su*let. <poi reveni la tata 'i la var. Creierul ei nu mai putea pro$u!e nimi! alt!eva. Ba$arni! se str$ui s#i mai re"in m!ar o !lip pe !ei $oi veri ri$i!&n$ vo!ea !u un !uv&nt su,it 'i &n!ep&n$ aproape s strige &n momentul !&n$ voira sa ple!e !!i s*&r'ir prin a se stre!ura 'i ple!ar. 2ar !u partea superioar a trupului aple!ata &nainte 'i !u privirile *ixate asupra lor sora &i urmri !a 'i !um ar *i vrut s(#i trag &napoi !u o!3ii. <poi $in piept &i s!p un o*tat 'i se &ntoarse l&ng ,olnavul ei.

<*ar $e ea Hans Castorp nu mai *!u &n a!ea -i $e!&t !uno'tin"a $oamnei pali$e 'i ,runete mexi!an!a pe !are o v-use &n gra$ina 'i !reia i se spunea Tous#les#$eux. /e &nt&mpl &n a$evr !a 'i el s au$( $in gura ei a!easta lugu,r *ormul !are &i $evenise pore!l1 &ns !um era pregtit pstr o atitu$ine !ore!t reu'in$ $up a!eea s *ie mul"umit $e sine &nsu'i. Verii o &nt&lnir( &n *a"a intrrii prin!ipale !&n$ erau pe pun!tul $e#a ie'i pentru plim,area matinala pres!ris $up mi!ul $e0un &n*'urat &ntr#un 'al negru $e !a'mir !u genun!3ii str&m,i 'i !u pa'ii mari 'i nelini'ti"i se istovea plim,&n$u#se $e !olo p&n !olo iar voalul negru &n*'urat &n 0urul prului str,tut $e *ire argintii 'i legat su, ,r,ie &i s!otea &n evi$en" paloarea mat a !3ipului &m,tr&nit gura mare se!tuit $e $urere. Joa!3im !u !apul $es!operit !a o,i!ei o salut &n!lin&n$u#se iar ea &i rspunse !u o mi'!are &n!eat &n timp !e -,&r!iturile !are#i ,r-$au $e#a !urme-i'ul *runtea &ngusta i a$&n!ira 'i mai tare. V-&n$ o *igur nou rmase pe lo! 'i a'tept !l(tin&n$ u'or !apul !a tinerii sa se apropie1 !!i $up !&t se prea gsea ! este ne!esar sa a*le $a!a strinul &i !unoa'te $estinul 'i $orea s(#i au$ prerea. Joa!3im &l pre-enta pe vrul su. 2e su, mantil ea &ntinse oaspetelui m&na sla,a gl,uie !u vinele um*late 'i &mpo$o,it !u inele 'i !ltin&n$ $in !ap !ontinu sa#l priveas!. <poi &n!epu+ Tous(es de, monsieur, spuse ea$ Tous Ies de, !ous sa!ez... Je le sais" ma!ame" rspunse Hans Castorp !u glasul &n,u'it. "tp le regrette beaucoup. /u, o!3ii ei negri !a t!iunii pungile moi erau at&t $e mari 'i grele !um nu mai v-use ni!io$at la vreun alt om. Rsp&n$ea un u'or par*um ve'te0it. Hans Castorp &'i sim"i inima !uprins $e o emo"ie ,lin$a 91 grav. MUNTELE VRJIT 1,8 -)ergi, spuse cu un accen& *u&ural care se po&ri4ea n mo! s&raniu cu *iin"a ei -$ro,it 'i un !ol" al gurii mari i se a$&n!i &ra*ic" lasin!u-se n #os$ <poi &'i retrase m&na su, mantil &n!lin !apul 'i &n!epu iar mersul *r $e s*&r'it. Hans Castorp $ep(rt&n$u#se remar!a+ # Ve-i nu mi s#a &nt&mplat nimi! m#am $es!ur!at *oarte ,ine. Cre$ ! tot$eauna m#am $es!ur!at ,ine !u a!est soi $e oameni+ prin *irea mea s&nt *!ut s pstre- rela"ii !u ei nu e'ti $e a!eea'i prere7 Ca !re$ !3iar ! &n general m &n"eleg mai ,ine !u oamenii tri'ti $e!&t !u !ei veseli 'i numai 2umne-eu 'tie !e &n"eles are a!est *apt poate $in !au- ! s&nt or*an pier-&n$u#

mi prin"ii at&t $e timpuriu &ns atun!i !&n$ oamenii s&nt serio'i 'i &n$urera"i 'i !&n$ moartea este &n 0o! lu!rul a!esta nu ma apas ni!i nu m sting3ere'te !i $impotriv m simt &n largul meu 'i &n ori!e !a- mai ,ine $e!&t !u oamenii !are plesnes! $e sntate. Bilele tre!ute m( g&n$eam+ este totu'i o nero-ie $in partea tuturor a!estor *emei s ai, o asemenea spaim $e moarte 'i $e tot !e se leag $e ea &n!&t tre,uie s le as!un-i totul 'i sa $ai muri,un$ului s*&nta &mprt'anie !&n$ ele nu s&nt $e *a". Nu e ru'inos 'i stupi$. Wie nu#"i pla!e s ve-i un si!riu7 2in !&n$ &n !&n$ m uit la !&te unul !u pl!ere. Un si!riu *ie el !3iar gol mie mi se pare o mo,ila $estul $e *rumoas $ar !&n$ &nuntru se a*l !ineva mi se &n*"i'ea- !a un lu!ru a,solut solemn &nmorm&ntrile au !eva &nl"tor 'i a$esea mi#am spus !a pentru a te re!ulege ar tre,ui sa te $u!i la o &nmorm&ntare nu la ,iseri!. @amenii poart sto*e *rumoase negre &'i s!ot plriile pstrea- o "inuta !uviin!ioas 'i plin $e re!ulegere 'i nimeni nu &n$r-ne'te s *a!( glume proaste !um se &nt&mpla $e o,i!ei &n via"a. &mi pla! *oarte mult oamenii !&n$ &n s*&r'it &i va$ !u!erni!i. 2e multe ori m#am 'i &ntre,at $a! n#ar *i tre,uit sa m *a! preot 'i !re$ ! $in anumite pun!te $e ve$ere nu mi# ar *i stat prea ru... /per ! a'a !um i#am vor,it n#am *!ut vreo gre'eala &n *ran"u-e'te... Nu" i spuse Joachim$ Ye Ye regrette beaucoup a 0os& a)solu& corec&$ Suspec& poli&ic+ Tn ritmul o,i'nuit al -ilelor intervenira s!3im,ri+ mai &nt&i veni o umini!( o $umini!a &n !are sosi o or!3estr pe terasa !eea !e se &nt&mpla tie!are paispre-e!e -ile 'i se &nt&mpla 'i a!um &n !ea $e#a $oua 1,9 THOMAS MANN 0umtate a saptam&nii &n !are sosise Hans Castorp. Venise &ntr#o mar"i a'a$ar era a !in!ea -i $up nemaipomenita *urtuna 'i a!ea &ntoar!ere a iernii # o -i primavarati!a ginga'a 'i proaspta !u nori al,i pe !erul $e un al,astru#$es!3is 'i !u lumina potolita a soarelui pe pov&rni'uri 'i #ln vale un$e reapruse ver$ele estival potrivit se-onului !!i -pa$a *usese os&n$ita sa se topeas! repe$e. Era evi$ent !a *ie!are se silea sa "in seama 'i sa $ea importan"a a!estei $umini!i1 a$ministra"ia 'i pa!ien"ii se a0utau &ntre ei !u s&rguin"a. C3iar la !eaiul $e $iminea"a se servise !o-ona! !u mig$ale &n $reptul *ie!rui lo! $e la mas era a'e-at un p3rel !u !&teva *lori garoa*e sl,ati!e sau !3iar

,u0ori $e munte pe !are $omnii 'i le puneau la ,utoniere %pro!urorul Paravant $in 2ortmun$ &'i pusese *ra!ul 'i o vesta !u pi!"ele) toaletele $oamnelor erau $e#o elegan"a sr,toreas! 'i $ia*ana # $oamna C3au!3at apru la mi!ul $e0un &ntr#o ro!3ie $e $iminea"a $in $antela !u m&ne!i s!urte pe !are o puse a!um pentru prima oara i-,in$ !u -gomot u'a $e sti!la privin$ sala 'i pre-ent&n$u#se !u o oare!are gra"ie &nainte $e#a se &n$repta !u pa'i tiptili !tre masa ei iar a!easta ro!3ie $e $iminea"a o prin$ea at&t $e ,ine ! ve!ina lui Hans Castorp pro*esoara $e la Eonigs,erg se arata &ntru totul entu-iasmata #,a !3iar 'i pere!3ea ,ar,ara $e la masa ru'ilor $e r&n$ "inuse so!oteala $e -iua &n!3inata 2omnului a$i! ,r,atul &'i s!3im,ase ,lu-a $e piele !u un veston s!urt 'i p&slarii !u ni'te g3ete iar ea !e#i $rept avea pentru -iua a!easta su, e'ar*a $e pene ponosite o ,lu-a $e mtase ver$e !u gulera' $e $antel... Hans Castorp &n!runta $in spr&n!ene !&n$ &i -ri apoi pali a$i! avu o !omportare la !are atmos*era $e ai!i &l &n$emna $estul $e $es. Con!ertul &n!epu ime$iat $up a $oua gustare $e $iminea"+ $i*erite instrumente $e su*lat $e alama 'i $e lemn se gseau a!olo 'i !&ntau altern&n$ arii u'oare sau mai serioase p&n( la ora pr&n-ului. &n timpul !on!ertului !ura $e o$i3na nu mai era a,solut o,ligatorie. 8ire'te !&"iva se $ele!tau as!ult&n$ $e pe ,al!oane a!easta mu-i!a &n!&ntatoare. $ar 'i &n pavilionul $in gra$ina erau !&teva s!aune o!upate1 &ns ma0oritatea pa!ien"ilor sttea pe terasa a!operita la mi!ile mese al,e pe !&n$ grupul petre!re"ilor gsin$ !a este prea !ore!t sa stea pe s!aune o!upa treptele $e piatra !are $u!eau spre gra$ina *iin$ !u to"ii *oarte ,ine $ispu'i1 erau ,olnavii tineri $omni 'i $omni'oare $intre !are H>nS Castorp &i !uno'tea pe !ei mai mul"i *ie $up nume *ie $up &n*a"i'areD Printre ei se a*la Hermine Elee*el$ !it 'i $omnul Al)in care se n4lr&ea MUNTELE VRJIT 1,: c% o !utie mare 'i &n*lorata plina !u !io!olata invit&n$ pe toata lumea Za se serveas! &n timp !e el &nsu'i nu m&n!a $elo! $ar &n s!3im, turna "igri !u !artonul aurit a*i'&n$ o mutr provo!atoare1 prmtre al"ii mai erau t&n(rul ,u-at $in 5Clu,ul 0umt"ilor $e plam&ni6. $omni'oara Levi sla,a 'i !u o,ra-ul $e !uloarea *il$e'ului un t&ruir ,lon$#!enu'iu pe !are#l strigau !u numele $e Rasmussen 'i !are $in pri!ina !a avea &n!3eieturile sla,e las s#i sp&n-ure m&mi&e !a ni'te aripioare

$e pe'te &n $reptul pieptului $oamna /alomon $in <mster$am o *emeie &m,r!at &n ro'u planturoas !e se v&r&se $e asemenea prmtre tineri pentru !are lunganul a!ela !u parul rar se pri!epea sa !&nte arii $in *isul unei nopi de vara, $ar a!um &'i !uprinsese !u ,ra"ele genun!3ii as!u"i"i 'i sttea &n$rtul ei nemai!ontenin$ sa#i *ixe-e !u privirile tul,urate g&tul !am oa!3e'1 &n s*&r'it mai erau o $omni'oar ro'!ata gre!oai!a $e origine o alta *at $e provenien" ne!unos!ut !u un pro*il $e tapir. elevul 3ulpav !u lentilele groase la o!3elari un alt pu'ti $e vre! !in!i#spre-e!e#'aispre-e!e ani !u mutra $e verita,il im,e!il !e#'i pusese mono!lu 'i !are !&n$ tu'ea &'i $u!ea la gura ung3ia lunga a $egetului mi! # 'i &n! mul"i al"ii. C&n$ sosise ai!i t&narul a!esta !u ung3ia *usese *oarte u'or ,olnav povestea $omol Joa!3im nu avea temperatura 'i tatl lui me$i! &l trimisese preventiv iar $up prerea !onsilierului auli! tre,uia sa stea !am vreo trei luni. &ns a!um la !aptul a!estor trei luni avea &ntre HX a 'i Ha $e gra$e 'i era serios ,olnav. Este a$evrat &ns !a $u!ea o via"a at&t $e nes,uita &ne&t merita ,tut. Cei $oi veri aveau masa lor !!i Hans Castorp *uma 'i ,ea ,ere ,runa pusa $eoparte $e la gustare iar $in !&n$ &n !&n$ sim"ea un pi! gustul "igrii. Cuim!it $e ,ere 'i $e mu-i!a *iin$! &l *!ea &ntot$eauna sa $es!3i$ gura 'i s#'i aple!e u'or !apul se uita &n 0urul sau !u o!3ii &nro'i"i la a!easta in$olenta via"a $e sta"iune !limateri!a *ara sa *ie sting3erit $e !on'tiin"a *aptului !a to"i a!e'ti oameni aveau sa se o*ileas! repe$e 'i !a !ea mai mare parte $intre ei erau &n pra$a unei u'oare *e,re *apt !are nu numai !a nu#l sting3erea !&tu'i $e pu"in !i $impotriv &i *!ea pe to"i sa $o,&n$eas!a &n o!3ii lui o !iu$"enie sPorita un *el $e atra!"ie intele!tuala... La msu"e se ,ea limona$a !u si*on 'i pe peron se luau *otogra*ii. <l"ii *!eau s!3im, $e tim,re iar gre!oai!a ro'!at &l s!3i"a pe un ,lo! $e $esen pe $omnul Ra.Jmussen lrJs $up a!eea nu voi sa#i arate $esenul 'i r&-&n$ &n 3o3ote se su!i 'i se &n a'a *el &ne&t el nu reu'i sa#i smulg ,lo!ul. Hermine Elee*el$ 1,; THOMAS MANN !u o!3ii &ntre$es!3i'i sttea pe#o treapta 'i ,tea ta!tul mu-i!ii !u un -iar *!ut sul las&n$u#l pe $omnul <l,in sa#i prin$ $e ,lu-a un ,u!3e"el $e *lori $e !&mp iar t&narul ,u-at g3emuit la pi!ioarele $oamnei /alomon &i vor,ea !u !apul &ntors spre

ea &n timp !e pianistul !u par rar &i privea *ix !ea*a. Me$i!ii &'i *a!ura apari"ia 'i se ameste!ar printre ,olnavi # !onsilierul auli! Ce3rens &n 3alatul al, 'i $o!torul EroFoGsFi &n !el negru &naintar $e#a lungul 'irului $e msu"e 'i &n $reptul *ie!ruia !onsilierul auli! las sa !a$a o gluma prieteneas!a ast*el ! tre!erea &i era semnalata $e o $&ra $e veselie apoi !o,or&ra spre !ei tineri iar $omni'oarele se str&nsera ime$iat &n 0urul $o!torului EroFoGsFi *&"&in$u#se !u priviri pie-i'e &n timp !e !onsilierul auli! *!u o $emonstra"ie $e &n$em&nare !u 'ireturile $e la g3ete &n *a"a grupului ,r,a"ilor+ puse pi!iorul sau enorm pe o treapta superioara &'i $es*!u 'ireturile le# apu!a !u#o singur m&na 'i *ara sa se a0ute $e !ealalt reu'i !u o ex!ep"ional &n$em&nare sa le &nnoa$e at&t $e iute &n!&t to"i ramaser uimi"i iar !&n$ mai mul"i &n!er!ar sa *a! la *el &'i $$ur seama !a este &n -a$ar. Mai t&r-iu /ettem,rini apru 'i el pe terasa 4 venea $in su*ragerie spri0inin$u#se &n ,aston purt&n$ !3iar 'i ast-i tot re$ingota *lau'ata 'i pantalonii gal,en#$es!3is !u aerul lui *in vioi 'i s!epti! 'i uit&n$u#se &n 0ur se apropie $e masa verilor -i!&n$+ 5Ei: ,ravo:6 apoi &i ruga sa#i &ng$uie sa se a'e-e. 4 Cere tutun mu-i!a spuse el. Iat#v patria 'i !minul: Constat !a ave"i o pre$ile!"ie $eose,ita pentru spe!i*i!ul na"ional. /&nte"i &n elementul $umneavoastr 'i asta &mi pla!e. Permite"i#mi s( parti!ip 'i eu un pi! la armonia $ispo-i"iilor $umneavoastr su*lete'ti. Hans Castorp se smulse $in vra0a 'i#'i s!3im,a *i-ionomia1 se mai str$uise &n a!est sens 'i !&n$ &l -rise $e !epar&e pe i&alian$ Spuse: 4 2ar $omnule /ettem,rini a"i sosit t&r-iu la !on!ert1 &n !ur&n$ tre,uie sa se termine. Nu va pla!e mu-i!a7 4 2in porun!a nu prea rspunse /ettem,rini. Nu $up !alen$ar. Nu ,u!uros !&n$ miroase a *arma!ie 'i nu#mi este &ng$uita $e!&t $in motive $e sntate. Win pu"in la li,ertatea mea sau m!ar la a!est rest $e li,ertate 'i $emnitate !are mi#a mai rmas. &n asemenea o!a-ii s&nt !a un vi-itator # &nto!mai !um s&nte"i $umneavoastr la noi pe alt plan # vin pentru un s*ert $e !eas apoi &mi va$ $e $rum. <sta &mi $a ilu-ia in$e# pen$en"ei... Nu a*irm !a ar *i mai mult $e!&t o ilu-ie $ar !e vre"i m!ar &mi pro!ura o oare!are satis*a!"ie. Cu varul $umneavoastr lu!rurile MUNTELE VRJIT 1,=

&au al&0el$ Ben&ru el es&e un 0el !e servi!iu. Nu#i a'a $omnule lo!ote# nent ! $umneavoastr so!oti"i totul !a apar"in&n$ servi!iului7 @ unoa'te"i 'tiu arta $e#a va pstra m&n$ria &n s!lavie. Este o arta *oarte &n!&l!it. Nu ori!ine &n Europa o pri!epe. Mu-i!a7 Nu m#a"i &ntre,at $umneavoastr $a!a s&nt pasionat $e mu-i!a7 Ei ,ine $a!a a"i *i spus amator $e mu-i!a6 %Hans Castorp nu#'i amintea sa se *i exprimat ast*el)A expresia n#ar *i *ost ne*eri!ita !!i are o um,ra $e *rivolitate a*e!tuoas. Cine *ie s&ntem $e a!or$. 2a s&nD. un amator $e mu-i!a 4 !eea !e nu vrea sa spun !a o pre"uies! &n mo$ $eose,it !um pre"uies! KL iu,es! $e pil$a !uv&ntul ve3i!ul purttor al spiritului ,ra-$arul se&nteietor al progresului... Mu-i!a... ea este semiarti!ulatul pro,lemati!ul ne0usti*i!atul in$i*erentul. &mi ve"i o,ie!ta eventual !a poate *i limpe$e &ns 'i natura poate *i limpe$e 'i p&r&ia'ul poate *i limpe$e $ar la !e ne *olose'te limpe-imea lor7 Nu este o limpe-ime real !i una $e reverie nesemni*i!ativa 'i !are nu anga0ea- la nimi! o limpe-ime *ara !onse!in"e 'i totu'i peri!uloasa $eoare!e ne &n$eamn sa ne $e!laram mul"umi"i... Lsa"i mu-i!a sa ia o &n*"i'are generoasa7 Cine: Ea ne va &n*l!ra sentimentele. Totu'i este vor,a !a pe $easupra sa ne &n*l!re-e 'i ra"iunea. Mu-i!a este &ns'i aparen"a mi'!rii 4 !u toate a!estea o suspe!te- $e !3ietism. &nga$ui"i#mi sa#mi $u! te-a p&na la !apt+ am &mpotriva mu-i!ii o antipatie $e natura politi!a. <i!i Hans Castorp nu se putu &mpie$i!a sa nu#'i plesneas! genun!3si !u palmele 'i sa ex!lame !a &n via"a lui nu mai au-ise vreo$at !eva asemntor. # @ri!um lua"i#o &n !onsi$erare spuse /!ttem,rini -&m,in$. Mu-i!a este $e nepre"uit !a mi0lo! suprem $e#a st&rni entu-iasmul $e a ne av&nta tot mai sus 'i &nainte atun!i !in$ gse'te su*letul pregtit pentru asemenea &nr&urire. 2ar literatura tre,uie sa#i *ie &nainta'a. Mu-i!a singura nu &mpinge lumea &nainte. Pentru $umneavoastr personal $omnule ingi# ner ea este negre'it prime0$ioasa. 8i-ionomia $umneavoastr mi#a arata&-o chiar !in clipa cn! am sosi&$ Hans 6as&orp ncepu sa r!a$ # < nu v mai uita"i la *a"a mea $omnule /ettem,rini. Ni!i nu va Pute"i &n!3ipui !&t $e mult am pier$ut ai!i. sus la $umneavoastr. Mi#e cu mul& mai *reu sa ma aclima&izez !ec& cre!eam$ - M( tem ! \ &n'ela"i.

# Nu !um a'a7 2ra!uD 'tie $e !e mi#e !al$ mereu 'i ma simt o,osit. 1,8 THOMAS MANN 4 Mi se pare totu'i !a ar tre,ui sa *im re!unos!tori $ire!"iei pentru a!este !on!eite spuse Joa!3im !u pre!au"ie. 2umneavoastr $omnule /ettem,rini privi"i pro,lema $intr#un pun!t $e ve$ere superior oare!um !a s!riitor 'i nu vreau sa va !ontra-i! &n a!est plan. &ns gses! !a se !uvine sa *im re!unos!tori pentru pi!ul a!esta $e mu-i!a. Nu s&nt $eose,it $e mu-i!al 'i apoi ,u!"ile !are se !&nta nu s&nt prea remar!a# ,ile # nu#s ni!i !lasi!e ni!i mo$erne e o simpla mu-i!a $e *an*ara. 2ar !u toate a!estea a$u!e o varia"ie &m,u!urtoare. Umple !&teva ore &ntr#un mo$ *oarte $e!ent $up( prerea mea+ le &mparte 'i le umple una !&te una &n a'a *el &ne&t &"i ram&ne !eva !e#"i rsuna &n ure!3i !&n$ $e o,i!ei -ilele 'i saptam&nile se s!urg ai!i at&t $e &ngro-itor. Ve$e"i o arie $e !on!ert *ara preten"ii $urea- !am 'apte minute nu#i a'a7 &ns a!este minute !onstituie !eva pentru ele &nsele au un &n!eput 'i un s*&rsit se $eta'ea- 'i s&nt oare!um *erite $e in$i*eren"a generala. &n plus ele &nsele mai s&nt &mpr"ite &n mai multe $ivi-iuni !are la r&n$ul lor se &mpart &n masuri ast*el !a mereu se &nt&mpla !eva iar *ie!are !lipa !apata un anumit sens $e !are te po"i aga" &n vreme !e alt*el... Nu 'tiu $a!a am *ost $estul $e... ra4o+ e>clama Se&&em)rini$ ra4o" !omnule loco&enen&+ A2i !e0ini& 0oar&e )ine un aspec& moral !e ne&(*(!ui& al muzicii" anume ca ea !(ruie-&e o reali&a&e" un sens -i o 4aloare cur*erii &impului pe care-l m(soar( n&r-un 0el !eose)i& !e 4iu$ Muzica &reze-&e &impul" ne &reze-&e la !es0(&area cea mai ra0ina&a ce ne-o o0er( &impul" ea &reze-&e$$$ -i chiar prin aceas&a es&e moral($ Ar&a es&e morala n m(sura n care &reze-&e$ 'ar ce mai reprezin&( ea cn! ac2ioneaz( n sens con&rar. 6n! amor2e-&e" a!oarme -i mpie!ica ac&i4i&a&ea -i pro*resul. Muzica are -i aceas&a pu&ere" -&ie minuna& s( e>erci&e o in0luen2a ai!oma s&upe0ian&elor$ 7s&e o in0luen2a !ia)olic(" !omnii mei+ S&upe0ian&ul ne 4ine !e la !ia4ol" c(ci a!uce cu sine s&upi!i&a&ea" ncremenirea" inac&i4i&a&ea -i in!i0eren2a slu*arnica$$$ '(inuie-&e ce4a nelini-&i&or n muzica" !omnii mei$ Sus2in ca es&e !e esen2a am)i*ua$ Nu mer* prea !epar&e cali0icn!-o suspec&a !in punc& !e 4e!ere poli&ic$ Mai !ontinua &n a!est *el iar Hans Castorp &l as!ulta *ara a reu'i prea ,ine sa#l urmreas! &n primul r&n$ $in !au-a o,oselii 't apoi *iin$! &l $istrageau isprvile tineretului u'urati! a'e-at pe s!ri. Ve$ea $estul $e limpe$e sau &l &n'elau o!3ii7 2omni'oara !u pro*il $e tapirera o!upata sa !oasa un nasture la

man'eta pantalonilor $e sport ai t&narului !u mono!lu. 8ata *iin$ astmati!a respira"ia &i era $i*i!ila 'i *ier,inte in MUNTELE VRJIT 1,9 ce &n(rul &u-ea !ucn! la *ur( un*hia lun*a a !e*e&ului mic+ 7s&e #e4rat ! am&n$oi erau ,olnavi $ar a!easta atitu$ine mrturisea totu'i teri,il $e !iu$atele o,i!eiuri !e $omneau ai!i printre tineri. Mu-i!a exe!uta o pol!a... Hippe n 0elul aces&a" !uminica se !eose)ea !e celelal&e zile. Pe l&ng asta $up#amia-a se !ara!teri-a 'i prin plim,rile !u trsura pe !are ie &ntre#prin$eau $iversele grupuri $e pa!ien"i+ mai multe e!3ipa0e !u !&te $oi !ai ur!ar $up !eai p&na sus la !otitura oprin$ &n *a"a intrrii prin!ipale !a s &n!ar!e pe !ei !are le !oman$aser &n$eose,i ru'i $e *apt mai ales $oamnele rusoai!e. #Ru'ii se plim, mereu !u trsura &i spuse Joa!3im lui Hans Castorp !!i am&n$oi !a s se $istre-e stteau &n pi!ioare !3iar l&nga intrarea prin!ipal 'i asistau la a!este ple!ri. <!um se $u! p&na la Clava$ell sau p&n la la! sau &n valea 8liielului sau p&na la Eloster, a!estea s&nt o,ie!tivele. C&t timp vei mai sta ai!i putem s *a!em 'i noi o plim,are $a!a &"i sur&$e. Cre$ &ns !a $eo!am$at ai $estule pe !ap !a sa te a!limati-e-i 'i n#ai nevoie sa mai &ntreprin-i 'i alt!eva. Hans Castorp &i $$u $reptate. /ttea !u "igara &n gur 'i !u m&inile &n ,u-unarele pantalonilor. <st*el o privi pe ,atr&na 'i mi!u"a $oamna rusoai! at&t $e vioaie ur!&n$ &ntr#o trsura &mpreuna !u sla,anoaga ei nepoat 'i !u alte $oua $oamne+ Marusia 'i $oamna C3au!3at !are &'i pusese o mantie u'oara $e voia0 !u un !or$on la spate $ar nu avea plrie. <!easta $in urm se a'e-a &n *un$ul trsurii l&nga $oamna ,(tr&n &n timp !e *etele tinere stteau pe ,an!3eta $in *a"a. Toate patrii erau vesele 'i le turuia gura &n!ontinuu &n lim,a lor mol&ie. Vor,eau 'i r&$eau $e ptura prea &ngusta !u !are nu se puteau &nveli $e!&t !u greutate 'i $e *ru!tele -a3arisite ruse'ti pe !are mtu'a Ie luase &ntr#o !utiu"a !apitonata !u vat 'i a!operita !u $antel $e 3&rtie 'i $in !are &n!epuse s le trate-e. Hans Castorp $istinse !u interes vo!ea voalata a $oamnei D#nau!3at. Ca tot$eauna !&n$ a!easta *emeie negli0ent &i ie'ea &n *a"a S1m"i $in nou !a i se !on*irma sen-a"ia asemnrii pe !are o avusese o !lip 'i#i "&'nise &n vis... &ns r&sul Marusiei expresia o!3iloi rotun-i 'i !prui !are priveau !opilros pe $easupra

,atistei !e#i a!operea gura !it 9l BlePtul ei $e-voltat !are nu prea $elo! a *i ,olnav pe $inuntru &i 180 THOMAS MANN ) mai aminteau &n! un *apt rs!olitor o,servat $e !ur&n$. ast*el !a arun!a o privire *uri'a pru$enta *r sa mi'te !apul spre Joa!3im. Nu slava 2omnului !3ipul nu#i era !3iar at&t $e ptat !a $eun-i ni!i ,u-ele prea 0alni! s!3imonosite. 2ar o pi ivea pe Marusia &ntr#o atitu$ine 'i !u ni'te o!3i !are n#aveau nimi! militares! ,a $impotriv se v$eau at&t $e tul,ura"i 'i mrturiseau at&ta uitare $e sine &n!&t erai silit sa#i iei $rept ai unui !ivil. 2e alt*el aproape ime$iat &'i reveni 'i arun!a o privire *ugara lui Hans Castorp !are a,ia avu timpul s(#'i &ntoar! o!3ii !a sa se uite &n alta parte in$i*erent un$e. 9i iar'i *ara motiv 'i $e !apul ei !um i se &nt&mpla mereu ai!i inima &n!epu sa#i ,ata ne,une'te. Restul $umini!ii nu mai a$use nimi! ex!ep"ional a*ara $oai $e mesele !are neput&n$ *i mai a,un$ente !a $e o,i!ei se $eose,eau !el pu"in prin ra*inamentul ales al *elurilor $e m&n!are. %La pr&n- s#a servit chaud-froid $e gina !u garnitura $e ra!i 'i $e !ire'e tiate &n $oua1 la &ng3e"ata pr0ituri a$use &n !o'ule"e *!ute $in *ire $e -a3r ars iar la s*&r'it ananas proaspt.) /eara $up !e#'i ,u ,erea Hans Castorp &'i sim"i mem,rele 'i mai o,osite 'i mai re!i 'i mai grele $e!&t &n -ilele pre!e$ente iar pe la ora noua &i spuse varului sau noapte ,una trase plapuma p&na su, ,r,ie 'i a$ormi $o,or&t $e un somn a$&n!. &ns !3iar $e a $oua -i a'a$ar &n prima luni pe !are oaspetele o petre!ea ai!i sus interveni &n! o a,atere $e la programul -ilni! o,i'nuit anume+ una $intre a!ele !on*erin"e pe !are $o!torul EroFoGsFi le "inea $in $oua &n $oua saptam&ni &n su*ragerie &n *a"a &ntregului pu,li! a$ult $e la 5Cerg3o*D !are !uno'tea lim,a germana &n a*ara $e !ei a*la"i pe moarte. Era vor,a $up !um &i !omuni!ase Joa!3im vrului sau $e un !i!lu $e le!"ii $e 'tiin"a populari-ata su, titlul general $e 5Iu,irea !a *a!tor patogen6. <!est interlu$iu instru!tiv avea lo! $up a $oua gustare $e $iminea"a 'i !um tot Joa!3im &l lamuri era o,ligatoriu 4 mai ,ine#-is erai *oarte prost v-ut $a!a nu luai parte. 2e a!eea se !onsi$era !a o impertinen" surprin-toare *aptul !a /ettem,rini !are !uno'tea germana mai ,ine $e!&t ori!ine nu numai !a nu asista ni!io$at la !on*erin"e $ar pe

$easupra mai *!ea 'i !ele mai nepoliti!oase o,serva"ii#C&t $espre Hans Castorp era 3otar&t sa se $u!a mai &nt&i $in polite"e#*ara &n$oiala &ns toto$at 'i $intr#o evi$enta !urio-itate. &nainte $e !on*erin"a s(v&r'ise o a!"iune !u totul nes,uita $espre !are &'i $$u seama ! *usese o gre'eala+ &l apu!a *ante-ia sa *a! $e !apul lui o plim,are lunga $up !are se resim"i mult mai o,osit $e!&t ar *i putut vreo$at ,nui. M%NT7<7 DEFJTT 181 U <!um *ii atent: *useser primele sale !uvinte !&n$ Joa!3im intra &n !amer $iminea"a. Va$ !a nu mai pot !ontinua ast*el. M#am saturat $e a!easta via"a ori-ontala !u un ast*el $e regim s&ngele s*&r'e'te prin a a$ormi# 8ire'te pentru tine e !u toiul alt!eva tu e'ti ,olnav 'i nu vreau sa te in*luen"e-. 2ar vreau s *a! ime$iat $up gustare o plim,are m toata regula $a!a nu te superi uite#a'a un$e#oi ve$ea !u o!3ii. @ sa#mi iau !&teva provi-ii pentru a $oua gustare 'i iata#ma in$epen$ent. Vom ve$ea noi $a!a n#o sa *iu alt om !&n$ ma voL &ntoar!e. # Cine: -ise Joa!3im !&n$ &'i $$u seama !a !elalalt era *erm 3otar&t s#'i $u!a proie!tul la &n$eplinire. 2ar te s*tuies! sa nu exagere-i. <i!i e alt!eva $e!&t la noi a!as. 9i ve-i sa te &napoie-i la timp pentru !on*erin": &n realitate a$evratul motiv pentru !are t&narul Hans Castorp &nto!mise a!est proie!t era !utarea lini'tii su*lete'ti. <vea impresia !a *ier,in"eala !apului gustul prost !e#l sim"ea a$esea &n gura 'i ,tile $e-or$onate ale inimii tre,uiau puse mult mai pu"in pe seama $i*i!ult"ilor a!limati-rii !&t mai ales pe seama unor *apte !a purtarea pere!3ii ruse ve!ine !u el !onversa"ia $e la masa a a!estei $oamne /to3r ,olnava 'i proast tu'ea !avernoasa a !lre"ului austria! pe !are o au-ea -ilni! pe !ori$oare mani*estrile $omnului <l,in presupunerile lui asupra raporturilor !e le &ntre"inea a!est tineret ,olnav expresia *e"ei lui Joa!3im !&n$ o privea pe Marusia 'i multe alte o,serva"ii pe !are le *!ea. Era !onvins !a i#ar *a!e ,ine sa s!ape pentru !&tava vreme $e !er!ul ,lestemat $e la 5Cerg3o*D sa respire a$&n! &n aer !urat 'i sa *a! mi'!are pentru !a atun!i !&n$ se va sim"i o,osit seara m!ar sa 9tie $e !e. 9i ast*el plin $e ini"iativa $up mi!ul $e0un se $espar"i $e Joa!3im !&n$ a!esta &'i e*e!tua plim,area reglementara p&na la ,an!a $e l&nga p&r&ia' 4 iar el &nv&rtin$ ,astonul &'i !ontinua $rumul !e !o,oar &n pant. Era o $iminea" re!e 'i &nnorata !am pe la ora opt 'i

0umtate. <'a cum &'i propusese Hans Castorp inspira pro*un$ aerul !urat al ^irnine"ii v-$u3ul a!esta r!oros 'i u'or !e ptrun$ea *ara greutate 'i care nu era 0ilav nu avea !on"inut 'i era *ara amintiri... Tre!u peste !ursul !e p( 'i !alea *erat &ngusta intra pe $rumul mrginit $in lo! &n lo! $e aseJ $ar &l prsi ime$iat 'i apu!a pe o pote!a $e#a !urme-i'ul pa'u# llor !are $up o s!urta ,u!ata &n linie $reapta &n!epea sa suie pie-i' o Banta $estul $e anevoioasa $e#a lungul po\ &rni'ului $in $reapta. <!est %rcu' &l $ispuse pe Hans Castorp pieptul i se $ilata !u minerul ,astonu# 18, THOMAS MANN lui &'i &mpinse plria pe !ea* iar cn" a0unse la o oare!are &nl"ime '0 privi &n$rt v-u &n $eprtare oglin$a la!ului pe l&ng !are tre!use la venire 'i atun!i &n!epu s !&nte. C&nta ,u!"ile $e !are#'i a$u!ea aminte tot *elul $e !inte!e senti#mental#populare !a a!elea peste !are $ai &n repertoriul petre!erilor stu$en"e'ti 'i al aso!ia"iilor $e gimnasti! &ntre altele un !&nte! !e !uprin$ea a!este versuri+ Ci ,ar-ii s !&nte iu,irea 'i vinul 2ar mai a$esea \ irtut!a 4 pe !are &n!epu s#l *re$one-e apoi s*&r'i prin a#l !&nta !u vo!e tare 'i $in toate puterile. Vo!ea#i $e ,ariton era aspr insa ast-i o gsea *rumoas iar !&ntatul &l entu-iasma $in !e &n !e mai mult. C&n$ ur!a prea sus lua tonuri $e *alset $ar vo!ea lui i se prea l *el $e pl!uta. C&n$ memoria nu#l mai a0uta ie'ea $in &n!ur!tur &nso"in$ melo$ia !u nu import !e !uvinte sau !u sila,e *r ni!i un &n"eles pe !are la *el !a 'i !&ntare"ii $e oper le rostea gutural 'i p&n( la urm a0unse at&t &n !eea !e prive'te textul !&t 'i melo$ia s improvi-e-e &nso"in$u#'i &n plus !&nte!ul !u gesturi ai$oma unui a!tor. Cura era *oarte greu s !&n"i 'i sa ur!i &n a!ela'i timp rsu*larea i se tie &n!&t a,ia mai putea respira. 2ar $in entu-iasm 'i $in $ragoste pentru *rumuse"ea !&nte!ului se st(p&ni 'i g&*&in$ mereu persevera p&n la ultimele puteri $up !are lipsit !omplet $e aer or, !u

pulsul ,at&n$u#i ne,une'te 'i !u s!&ntei multi!olore 0u!&n$u#i &n *a"a o!3ilor se pr,u'i su, un ,ra$ mare 4 vi!tima nprasni! a unei tensiuni extreme a unei in$ispo-i"ii !ople'itoare a unei nu!eli !are atingea $esperarea. C&n$ nervii i se lini'tir $e ,ine $e ru se s!ul s#'i !ontinue plim,area $ar !ea*a &i tremura aut $e !umplit &n!&t &n !iu$a tinere"ii !apul i se legna ritmi! !a ,(tr&nului Hans LorenCastorp pe vremuri. &'i aminti !u $uio'ie $e rposatul su ,uni! 'i *r s simt vreo sil pentru a!este in*irmit"i &n!er!a sa imite mo$ul &n !are ,atr&nul reme$iase tremuratura spri0inin$u# 'i ,r,ia gest !are !opilului $e o$inioar &i pl!use at&t $e mult. Ur! 'i mai sus &n serpentin. /unetul tlngilor &l &m,ia 'i $$u peste o turm1 p'tea ling o !oli, !u a!operi'ul &ntrit !u ,u!"i $e piatra. 2oi oameni ,r,o'i &i ie'ir &n *a"a 'i to!mai se $espr"eau !&n$ el se apropie !e ei$ MUNTELE VRJIT 188 U Rm&i !u ,ine 'i#"i mul"umes!: spuse unul !tre !ellalt !u un Tas pro*un$ 'i pu"in rgu'it1 'i mut&n$u#'i toporul $e pe un umr pe altul se ls printre ,ra-i la vale. Cit $e !iu$at mimase &n singurtatea $e a!olo a!est 5Rm&i !u ,ine 'i#"i mul"umes!6 ating&n$ !a o aripa $e 4is su*letul lui Hans Castorp ame"it $e !&nte! 'i ur!u'. GG repeta &n!eti'or silin$u#se s imite &nto!mai a!!entul pu"in rgu'it si minunat $e st&nga!i al munteanului apoi mai sui o ,u!at $e $rum p&na $in!olo $e !oli,a pastorilor !!i voia s ating limita peste !are nu m1ii !res! !opa!i1 &ns $up( !e#'i arun! o!3ii la !eas. renun"a la a!est proie!i. <pu! la sting pe o !rare !are ne&!$ !a#n palma la &n!eput se pov&rnea $u!&n$ apoi !tre sat. &n $rum $a!iu peste o p$ure !De ,ra-i !u trun!3iurile &nalte 'i travers&n$#o se apu! $in nou s !&nte &n!eti'or !u pre!au"ie mai !u seam ! la !o,or&re &i tremurau genun!3ii &ntr#un !3ip mai nelini'titor $e!&t &nainte. 2ar ie'in$ $in p$ure se opri uluit &n *a"a priveli'tii splen$i$e !e i se &n*"i'a # un peisa0 atrgtor $e o !alm 'i gran$ioas plasti!itate. &n $reapta se prvlea un torent pe o al,ie pietroasa 'i $reapt $e#a lungul pov&rni'ului revrs&n$u#se spumeg&n$ pe st&n!ile a'e-ate &n trepte apoi !urgea potolit &n valea peste !are tre!ea o punte !u ,alustra$ $e lemn !ioplit ru$imentar. 8un$ul vii era al,astru presrat !u !am#panule plante !u tulpina lemnoas !e !re'teau pretutin$eni. Cra-i gravi uria'i 'i simetri!i stteau singurati!i sau &n grupuri at&t &n *un$ul vii !&t

'i pe pov&rni'uri iar unul $intre ei &n*ig&n$u#'i r$!inile pie-i'e !3iar la marginea torentului se &nl"a aple!at straniu &n a!est ta,lou. 2omnea peste surptur &n$eprtat 'i *rumoas o singurtate plin $e -vonuri. 2e !ealalt parte a torentului Hans Castorp -ri o ,an!. Tre!u pote! 'i se a'e- s va$ !$erea $e ap ls&n$u#se &ne&ntat $e spuma 0u!u' 'i as!ultm$ vuietul i$ili! persistent monoton 'i totu'i Plin $e o luntri! $iversitate. C!i lui Hans Castorp &i pl!ea murmurul apei tot at&t $e mult !a 'i mu-i!a sau poate !3iar mai mult. 2ar $e a,ia se a'e-ase ti3nit ! &n!epu s(#i !urg s&ngele pe nas at&t $e ,rus! &ne&t nu reu'i s#'i apere !omplet 3ainele. /&ngerarea puterni! 'i persistent 11 sili mai ,ine $e o 0umtate $e or s *a! naveta &ntre ,an! 'i torent ca s#'i !lteas! ,atista sa trag ap pe nas pentru !a apoi s se !ul!e iar'i pe ,an! !u ,atista u$ pus pe nas. Ramase ast*el &ntins p&n( cDn$ s&ngele &n s*&r'it se opri 4 apoi mai sttu lini'tit !u m&inile puse su, caP !u genun!3ii &n$oi"i !u o!3ii &n!3i'i 'i !u v&0&ieli &n ure!3i *r s +c S &ns prea r(u !i mai $egra, potolit $e a!east smgerare a,un$enta 189 THOMAS MANN $ar &ntr#o stare $e vlguire !iu$at $e a!!entuata1 iar $up !e trgea aerul &n piept mult timp nu mai sim"ea nevoia s respire $in nou 'i !u trup%P nemi'!at las inima sa#i ,ata un anumit numr $e ,atai &nainte $e#a rsu*la !&t mai t&r-iu 'i !&t mai &n!et. <tun!i se pomeni $eo$at $us &n$rt &n a!ea stare su*leteas!a &n$eprtata !are se a*la la originea unui anumit vis ur-it $e impresiile sale !ele mai proaspete un vis pe !are#l avusese nu mai $eparte $e!&t a!um !&teva nop"i... /e sim"i rpit at&t $e puterni! 'i at&t $e !omplet &n a!est altdat 'i &n a!est acolo, &n!&t s#ar *i putut spune !a &n vreme !e ai!i sus l&nga torent pe ,an!a -!ea un trup *ara via"a a$evratul Hans Castorp se a*la *oarte $eparte &ntr#un timp 'i#ntr#un spa"iu $e mult $ep'ite &ntr#o situa"ie !are !u tot *ires!ul ei era pe !&t $e &n$r-nea" pe at&t $e &m,ttoare. <vea treispre-e!e ani era elev intr#a treia $e li!eu un !opilan$ru !u pantaloni s!ur"i 'i sttea $e vor,a &n !urtea '!olii !u un alt ,iat !am $e a!eea'i v&rsta $ar $in alta !lasa 4 o $is!u"ie pe !are Hans Castorp o &n!epuse &ntr#un !3ip $estul $e ne*ires! 'i !are &i $$ea o mare satis*a!"ie !u toate !a prin

&nsu'i s!opul ei nu putea sa *ie $e!&t *oarte s!urta. Era &n re!rea"ia $intre penultima 'i ultima ora &ntre !ea $e istorie 'i !ea $e $esen pentru !lasa lui Hans Castorp. &n !urtea pavata !u !rmi-i ro'ii 'i $espr"ita $e stra$a printr#un -i$ a!operit !u 'in$rila 'i prev-ut !u $oua por"i elevii se plim,au $e i!i#!olo &n 'iruri stteau &n pi!ioare &n grupuri sau pe 0umtate a'e-a"i se spri0ineau $e stu!aturile sml"uite ale !l$irii. /e au-ea peste tot -um-et $e glasuri. Un pro*esor !u plria moale supraveg3ea !urtea mu'!&n$ $intr#o *ran-elu"a !u 'un!a. Ciatul !u !are $is!uta Hans Castorp se numea Hippe prenumele lui *iin$ Pri,islav. Ca amnunt !urios r#ul a!estui prenume se pronun"a !a un '+ $e!i se numea 5P'i,islav61 iar prenumele a!esta !iu$at se potrivea $estul $e ,ine !u &n*"i'area sa !are nu era prea o,i'nuita !i mai !ur&n$ ie'ita $in !omun. Hippe *iul unui istori! 'i pro*esor $e gimna-iu !unos!ut !a un elev mo$el !u o !lasa &naintea lui Hans Castorp $e'i *oarte pu"in mai &n v&rsta $e!&t el era originar $in Me!Flem,urg iar &n*"i'area lui $ove$ea *ara putin"a $e tga$a !a e pro$usul unei strve!3i &n!ru!i'ri $e rase. al unui ameste! $e s&nge germani! 'i ,alti!#slav sau invers. Era *ara &n$oiala ,lon$ 4 parul *iin$u#i tuns s!urt pe !raniul rotun$. 2ar o!3ii lui $e un !enu'iu#al,astru sau al,astru#!enu'iu # o !uloare ne$e*inita 'i !u multe nuan"e o !uloare !am !a a unui munte &n $eprtare 4 aveau o *orma $eose,it $e &ngusta 'i $a!a#i priveai mai $e MUNTELE VRJIT 18: aproape !3iar pu"in o,li!a iar su, ei &i ie'eau pome"ii proeminen"i # o *i-ionomie !are &n !a-ul sau nu ur&"ea !3ipul !i $impotriv tre-ea numai simpatie ,a *usese $e a0uns !a sa#i a$u! printre !amara-i pore!la $e 5Firg3i-6. 2e alt*el Hippe purta !3iar pantaloni lungi 'i o ,lu-a &n!3eiata p&na la g&t &n!re"it la spate 'i pe al !rei guler se -reau $e o,i!ei !&teva *ire $e matrea"a. 'ar 0ap& este !a $e multa vreme Hans Castorp &l remar!ase pe a!est Pri,islav !a#l alesese $in *urni!arul $e !unos!u"i 'i ne!unos!u"i $in !urtea '!olii !a se interesa $e el &l urmarea !u privirea 'i 4 oare mai tre,uie s#o spunem7 4 &l a$mira sau &n ori!e !a- &l !er!eta !u un interes !u totul $eose,it1 !3iar &n $rum spre '!oala se ,u!ura sa#l poat ve$ea &mpreuna !u !olegii lui $e !lasa sa#l priveas! vor,in$ sau r&-&n$ 'i sa#i re!unoas! $e $eparte vo!ea pl!ut voalata 'i oare!um pu"in

rgu'it. 2a!a tre,uie sa a$mitem !a nu avea ni!i un motiv &ntemeiat pe !are sa#'i ,a-e-e a!est interes $e!&t poate prenumele pag&n 'i !alitatea $e elev mo$el %lu!ruri !are nu 0u!au &ns ni!i un rol &n !a-ul $e *a"a) sau &n s*&r'it a!e'ti o!3i $e Firg3i- 4 o!3i !are !&teo$ata &n *ulgerarea unei priviri pie-i'e 'i &n$reptate spre nimi! pre!is se topeau &ntr#un *el $e &nnoptare &n!e"o'ata # totu'i nu este mai pu"in a$evrat !a Hans Castorp era *oarte pu"in preo!upat sa#'i 0usti*i!e sentimentele &n mo$ ra"ional sau !3iar sa le gseas! un nume. Nu se putea vor,i $espre o prietenie $eoare!e pe Hippe ni!i m!ar nu#l !uno'tea. &ns &n primul r&n$ nimi! nu#l silea sa $ea un nume sentimentelor lui $eoare!e nu i se putea &nt&mpla ni!io$at sa vor,eas! $espre ele 4 su,ie!t !are $e alt*el se potrivea at&t $e pu"in unei $is!u"ii. 9i &n al $oilea r&n$ un nume un !uv&nt a'a$ar &nseamn $a!a nu !riti!a !el pu"in $e*ini"ie a$i! o !lasi*i!are &n or$inea !unos!utului 'i a o,i'nuitului &n vreme !e Hans Castorp era ptruns $e !onvingerea in!on'tienta !a o !omoara intima !a a!easta tre,uie pstrat pe ve!ie la a$post $e o asemenea $e*ini"ie 'i !lasi*i!are. 2ar ,ine sau rau 0usti*i!ate a!este sentimente at&t $e &n$eprtate $e [n!e $enumire 'i $e ori!e mrturisire aveau &n ori!e !a- o asemenea Dntensitate &n!&t Hans Castorp $e un an sau aproape $e un an !!i e !u neputin"a sa situe-i !u exa!titate originea lor le nutrea &n t!ere !eea !e ^ove$ea ori!um lealitatea 'i statorni!ia !ara!terului sau $a!Ti ne g&n$im a can&i+a&ea e>cep"ional $e mare $e timp pe !are o repre-int un an la 4Drsta a!easta. 2in ne*eri!ire !uvintele !are $esemnea- trasaturile $e !ara!ter au &ntot$eauna sensul moral al unei 0u$e!a"i *ie &n &n"elesul I 18; THOMAS MANN unei apro,ri *ie &n a!ela al unei $e-apro,ri !u toate !a le !uprin$e pe am&n$oua. 5Lealitatea6 lui Hans Castorp !u !are $e alt*el nu se m&n$rea &n mo$ $eose,it !onsta 40u$e!in$ *ara sa *a!em apre!ieri 4 &ntr#o anumita greutate &n!etineala 'i &n!apa"&nare a sentimentelor &ntr#o stare su*leteas!a mai mult !onservatoare !are &i *!ea sa !onsi$ere situa"iile 'i &mpre0urrile vie"ii !u at&t mai vre$ni!e $e a te ata'a $e ele 'i $e a le perpetua !u !&t au $inuit mai mult. 2e a!eea era &n!linat sa !rea$ &n trini!ia in*inita a strii &n !are to!mai se a*la pe !are o pre"uia !u at&t mai mult 'i nu era $elo! gr,it s#o

s!3im,e. /e o,i'nuise ast*el !u inima &mp!ata sa ai,a a!este legaturi $is!rete 'i $istante !u Pri,islav Hippe 'i le so!otea &n sine !a pe un element $ura,il. &i erau $ragi strile su*lete'ti pe !are L le pro!urau a!este &nt&lniri a'teptarea $orin"a $e a a*la $a!a !elalalt va tre!e a-i pe l&nga el $a!a#l va privi mul"umirile t!ute 'i ginga'e !u !are &'i &nvluia taina 'i !3iar $e-amgirile !e $e!urgeau $in ea 'i $intre !are !ea mai mare era !&n$ lipsea Pri,islav+ lipsita $e ori!e pl!ere speran"a ram&nea. <!easta $inui un an p&na la pun!tul !ulminant al !iu$atei &nt&mplari apoi mai $inui &n! un an $atorita lealit"ii !onservatoare a lui Hans Castorp iar pe urma &n!eta !u totul 4 *ar( !a el sa *i sim"it mai intens sl,irea 'i $estrmarea sentimentelor !are#l legau $e Pri,islav Hippe tot a'a !um la &n!eput nu#'i $$use seama $e ivirea lor. 2in !au-a trans*errii tatlui Pri,islav para'i at&t '!oala !&t 'i ora'ul1 &ns Hans Castorp a,ia $a!a o,serva a!est lu!ru1 &l uitase !u $esav&r'ire. /e poate spune !a !3ipul 5Firg3i-ului6 se stre!urase pe nesim"ite &n via"a lui $esprin-&n$u#se $intr#o !ea"a !a#'i $o,&n$ise $in !e &n !e mai multa !laritate 'i relie* p&na &n a!ea !lipa a apropierii 'i a pre-en"ei *i-i!e !&n$ atinse pun!tul !ulminant &ntr#o -i oare!are &n !urtea '!olii pentru a ram&ne ast*el !&tva timp &n prim#plan !a mai apoi sa se 'tearg pu"in !&te pu"in 'i sa $ispar &n !ea"a *ara triste"ea $espr"irilor. Insa a!easta !lipa a!easta situa"ie &n$r-nea" 'i plina $e !iu$"enie &n !are Hans Castorp se gsea a!um retranspus a!easta $is!u"ie o a$evrata $is!u"ie !u Pri,islav Hippe avusese Io! &n *elul urmtor. Era ora $e $esen 'i Hans Castorp &'i $$u seama !a nu are !reion. To"i !olegii $e !lasa aveau nevoie $e al lor1 $ar oare !elorlal"i $in alte !lase !utaruia sau !utaruia pe !are nu#i !uno'tea nu li se putea a$resa !a sa &mprumute un !reion7 2intre to"i i se pru !a &l 'tia !el mai ,ine pe Bri)isla4" care-i era mai apropia&" cu care a4usese !e-a 0ace a!eseori n t!ere $e multa vreme1 'i &ntr#un elan $e ,u!urie al &ntiegii lui *pturi. MUNTELE VRJIT 18= e 3otr& s se *oloseas! $e a!easta o!a-ie 4 el numea asta o 5o!a-ie6 4 s#i !eara un !reion lui Pri,islav. Nu#'i $$ea seama !a *apta sa era o !iu$ata neso!otin"a $eoare!e &n $e*initiv ni!i nu#l !uno'tea pe Hippe sau poate &nltura a!est g&r.$ or,it $e o stranie !ute-an"a. 9i iat !a &n -arva !ur"ii pavate !u !rmi-i se gsi &ntr#a$evar &n *a"a lui Pri,islav

HipPeZ spunn!u-i: 4 Te rog sa ma ier"i $ar po"i sa#mi &mprumu"i un !reion7 Iar Pri,islav &l privi !u o!3ii lui $e Firg3i- pe $easupra pome"ilor proeminen"i 'i#i vor,i !u vo!e pl!ut rgu'it *ara sa se mire sau !el pu"in *(ra sa para mira&$ 4 Cu pl!ere &i -ise el. 2ar $up le!"ie tre,uie sa mi#I &napoie-i neaprat. 9i#'i s!oase !reionul $in ,u-unar un !reion argintat !u un inel pe !are $a!(#l &nv&rteai !reionul vopsit &n ro'u ie'ea $in tea!a lui $e metal. &i expli! me!anismul *oar&e simplu" n &imp ce cape&ele lor erau apleca&e !easupra creionului$ 4 2ar sa nu mi#l rupi: mai a$aug el. Ce#i tre!ea prin minte7 Ca 'i !um Hans Castorp ar *i avut eventual inten"ia s nu#i mai restituie !reionul sau sa i#l stri!e. <poi se privir -&m,in$ 'i !um nu mai aveau nimi! sa#'i spun &'i &ntoarser mai &nt&i umerii apoi spatele 'i ple!ar. <sta a *ost totul. Insa ni!io$at &n via"a lui Hans Castorp nu *usese mai *eri!it !a &n timpul respe!tivei ore $e $esen pe !&n$ $esena !u !reionul lui Pri,islav Hippe av&n$ pe $easupra 'i perspe!tiva $e a#l restitui posesorului !eea !e $e!urgea &n mo$ *ires! $in !ele pre!e$ente bL !onstituia oare!um un $ar suplimentar 'i pl!ut !are i se *!ea. &'i &ng$ui sa as!uta u'or !reionul 'i str&nse !u gri0a !ele trei sau patru a'!3ii vopsite !u ro'u pastr&n$u#le aproape un an &ntr#un sertar al PUpitrului # 'i nimeni $a!a le#ar *i v-ut nu putea ,nui !&ta importan"a aveau. 2e alt*el restituiiea se *!u &n mo$ul !el mai simplu !eea ce era cu &o&ul n spiritul lui Hans Castorp *apt !u !are se m&n$rea &n mo$ $eose,it # ,la-at '0 in a!ela'i timp rs*"at !um era $e legaturile sale in&ime cu Hippe$ #Po*tim ii spuse. &"i mul"umes! mult. Gar Bri)isla4 nu zise a)solu& nimic" se mar*ini su con&roleze la lu&eala me!anismul 'i#'i stre!ura !reionul &n ,u-unar... 188 THOMAS MANN Pe urma nu mai statura $e vor, ni!io$at &ns a!easta singura $ata se petre!use totu'i $atorita numai spiritului &ntreprin-tor al lui Hans Castorp... 'eschise ochii" &ul)ura& !e pro0unzimea a,sen"ei lui. 5Cre$ !a am visat &'i spuse &n sine. 2a era Pri,islav. 2e mult nu m#am mai g&n$it la el. Ce s#o *i ales oare !u a'!3iile $e !reion7 Pupitrul este &n po$ la un!3iul meu Tienappel. <'!3iile tre,uie sa mai *ie &n! &n sertarul interior $in st&nga. Nu le#am mai !utat

ni!io$at. Ni!i m!ar n#am avut inten"ia sa le arun!... 2a era !3iar Pri,islav &n !arne 'i oase. N#a' *i !re-ut !a#l voi mai reve$ea vreo$at at&t $e limpe$e. Ce asemnare stranie 4 !u *emeia $e#ai!i $e sus: <'a$ar $in !au-a asta ma interesea- ea at&t $e mult7 /au poate $in pri!ina asta m#am interesat at&t $e mult $e el7 Ce prostie: Nstru'ni!a prostie: 2e alt*el e vremea sa ple! 'i !&t mai repe$e !u putin"a.6 Cu toate a!estea mai ramase &n! &ntins g&n$in$u#se 'i a$u!&n$u#'i aminte. 59i a!um ram&i !u ,ine 'i#"i mul"umes!:6 -ise 'i#n timp !e -&m,ea o!3ii i se ume-ir. <poi voi sa porneas!1 $ar se a'e-a $in nou !u plria 'i ,astonul &n m&na se a'e- repe$e !!i sim"i !a nu e prea sigur $e genun!3i. 5Ei asta#i: g&n$i !re$ !a n#o sa#mi *ie prea u'or: 9i totu'i tre,uie sa *iu la unspre-e!e *ix &n su*ragerie la !on*erin"a. Plim,rile s&nt *rumoase ai!i $ar au 'i nea0unsurile lor $up !&te se pare. 2a $a &ns ori!um nu pot sa ram&n ai!i. /&nt $oar u'or &n"epenit *iin$! am stat prea mult !ul!at. 8a!&n$ pu"ina mi'!are o sa#mi trea!.6 9i mai &n!er!a o $ata sa se ri$i!e reu'in$ a,ia &n urma unui e*ort serios. &n ori!e !a- a *ost o 0alni!a &ntoar!ere $up a!ea ple!are trium*ala. C&n$ ,tile neregulate ale inimii &i tiau respira"ia se ve$ea nevoit sa se o$i3neas! pe marginea $rumului 'i atun!i &'i sim"ea *a"a plin$ 'i o su$oare re!e &i &m,ro,onea *runtea. /e !-ni &n mo$ lamenta,il sa !o,oare pe serpentina $ar !&n$ &n apropierea !a-inoului a0unse &n vale. &'i $$u pur 'i simplu seama !a nu va mai *i &n stare sa par!urg !u propriile Iui mi0loa!e $rumul lung p&na la . Cerg3o*D 'i !um tramvaie nu existau 'i nu se -area ni!i o trsura $e pia"a se ruga $e un !ru"a' !e venea $in 2or* !u un !amion &n!r!at !u l-i goale sa#l lase sa se ur!e. 8!u $rumul spate#n spate !u !ru"a'ul !u pi!ioarele at&rn&n$u#i pes&e marginea !amionului urmrit $e privirile mirate ale tre!torilor lega6 n&n$u#se 'i ,ala,anin$u#'i !apul aproape a$ormit 'i 4 -$run!inat $e 3ur$u!turile !amionului 4 se $$u 0os ling rampa pla"i *ara sa va$ $a!a era mult sau prea pu"in 'i ur!a &n gra,a $rumul !tre sanatoriu. MUNTELE VRJIT 189 M Depechez-!ous, monsieurY i spuse por&arul 0rancez$ ,a con-ference de). -ro.o/s.i !ient de commencer. Gar Hans Castorp -v&rlin$u#'i la vestiar palaiia 'i ,astonul se stre!ura !u ,gare $e seama 'i str&ng&n$ $in $in"i prin u'a $e sti!la &ntre$es!3isa a su*rageriei un$e pa!ien"ii stteau a'e-a"i la r&n$ pe s!aune &n timp !e &n partea $reapt &n pi!ioare

$o!torul EroFoGsFi &n re$ingot vor,ea $in$(ratul unei mese a!operite !u o *a"a $e masa 'i pe !are era o !ara*a !u ap. <nali- 2in *eri!ire &n !ol"ul $in apropierea u'ii era un lo! li,er. /e stre!ura $is!ret p&na a!olo &n!er!&n$ sa $ea impresia !a venise $e la &n!eput. Pu,li!ul !are as!ulta !u aten"ia &n!or$ata a primelor minute era *as!inat $e vor,ele $o!torului EroFoGsFi 'i a,ia &l ,aga &n seama1 spre noro!ul lui !!i arata &ngro-itor. Era al, la *a"a !a o ru*a iar !ostumul ptat $e s&nge &l *!ea sa semene !u un asasin venit $ire!t $e la lo!ul !rimei. 2oamna !are sttea &n *a"a lui &ntoarse &n a$evr !apul 'i#l privi atent !u o!3ii ei &ngu'ti. Era $oamna C3au!3at pe !are o re!unos!u !u un soi $e amr!iune. Ei *ir#ar sa *ie: @are n#o sa s!ape $e ea ni!io$at7 Cre-use !a o sa *ie lini'tit !a unul !e a a0uns la "inta !a i se va &ng$ui sa se o$i3neas! pu"in 'i iat ! se pomenea nas &n nas to!mai !u a!easta *emeie 4 o &nt&mplare !are &n alte &mpre0urri poate l#ar *i amu-at $ar o,osit 'i epui-at !um era !e sens mai avea7 &nt&lnirea !u ea nu *!ea $e!&t sa impun inimii lui noi preten"ii !are#l vor "ine !u su*letul la gura tot timpul !on*erin"ei. /e uitase la el !u o!3ii lui Pn,islav &i privise !3ipul 'i petele $e pe 3aine !u o struin"a $estul $e lipsita $e $e!en"a 4 atitu$ine !e se potrivea !um nu se poate mai ,ine unei *emei care tr&ntea u'ile. Ce "inuta ur&ta avea: Nu !a *emeile $in !er!urile *re!ventate $e Hans Castorp !are st&n$ !u spatele $rept &ntor!eau $oar c[pul spre 4ecinul $e masa vor,in$ $in v&r*ul ,u-elor. 2oamna C3au!3at era pr,u'ita &n s!aun *ara vlaga spatele &i era &n!ovoiat uEierii &i !$eau &nainte 'i. pe $easupra "inea !apul ple!at ast*el !a i se 4e$ea verte,ra $e la !ea*a ie'in$ $in rs!roiala ,lu-ei al,e$ 9i IDri,islav tot Et *el "inea !apul1 el &ns *usese un elev mo$el si Pre"uit !a atare %!3iar $a!a nu a!esta a *ost motivul pentru !are Hans as&orp &mprumutase !reionul) # &n vreme !e era limpe$e Ji *oarte v$it 190 THOMAS MANN !a "inuta negli0enta a $oamnei C3au!3at *elul ei $e#a i-,i u'ile !&t Sl privirea lipsita $e s*ial se $atorau ,olii $e !are su*erea atitu$inea exprim&n$ a!ea nepsare cu *oloasele ei nemrginite insa nu to!tna0 onora,ile !u !are se lu$ase 'i

$omnul <l,in... Pn!urile lui Hans Castorp se tul,urar &n timp !e privea spatele lip. sit $e vlaga al $oamnei C3au!3at pe urma &n!etar sa mai *ie g&n$uri pre*a!&n$u#se &ntr#o visare &n !are vo!ea ,aritonala 'i trgnata a $o!torului EroFoGsFi *!ea s rsune litera r $e *oarte $eparte 'i !u o sonoritate asur-itoare. 2ar lini'tea $in sala 'i aten"ia &n!or$ata !e preau !a "in pe toata lumea su, vra0 puseser stap&nire 'i pe el 'i#l tre-ir $in pi!oteala. Privi &n 0ur... <lturi sttea pianistul !u par rar as!ulta !u !apul pe spate !u gura $es!3isa 'i !u ,ra"ele &n!ru!i'ate. Ceva mai &n!olo se a*la pro*esoara $omni'oara Engel3art !u o!3ii avi-i 'i &m,u0orata o &m,u0orare !e se o,serva $e alt*el 'i pe !3ipurile !eloilalte $oamne1 Hans Castorp o remar!a $e asemenea 'i pe *a"a $oamnei /alomon a'a !um sttea a!olo l&nga $omnul <l,in !&t 'i la so"ia ,erarului $oamna Magnus !ea !are pier$ea al,umina. Pe !3ipul $oamnei /to3r a'e-ata pu"in mai $eparte &n spate era -ugrvit o expresie $e exaltare at&t $e lipsita $e sens 'i at&t $e stupi$a &n!&t &i *!eau sila &n timp !e $omni'oara Levi !u tenul !a *il$e'ul !u o!3ii &ntre$es!3i'i 'i !u m&inile uitate pe genun!3i ar *i artat ai$oma !u o moart $a!a pieptul nu i s#ar *i ri$i!at at&t $e tare 'i at&t $e regulat !eea !e#l sili pe Hans Castorp sa se g&n$eas!a la *igura $e !eara a unei *emei pe !are o v-use o$at &ntr#un panopti! *igura !are avea &n piept un me!anism. Unii $intre invita"i $u!eau la ure!3e m&na *!uta !u' sau !el pu"in s!3i"au gestul "in&n$#o ri$i!ata pe 0umtate &nspre ure!3e !a 'i !um ,ra"ul le# ar *i &n!remenit $in pri!ina aten"iei &n!or$ate. P&na 'i pro!urorul Paravant un ,r,at ,ron-at !u &n*"i'are aparent ro,usta &'i $es*un$a ure!3ea !u arttorul !a sa au$ mai ,ine apoi o &ntor!ea !tre potopul $e 4or)e al !oc&orului ?ro@oAs@i$ 9i !am !e spunea $o!torul EroFoGsFi7 Ce i$ei era pe !ale sa $e-volte7 Hans Castorp se !on!entra !a sa poat prin$e *irul trea,a pe !are n#o i-,uti !3iar $intr#o $ata $eoare!e nu au-ise &n!eputul 'i tot g&n$in#$u#se la spatele molati! al $oamnei C3au!3at s!pase 'i urmarea. Era vor,a $e o putere... $e a!ea putere... pe s!urt puterea iu,irii $a $espre asta vor,ea. Cine&n"eles: /u,ie!tul era in$i!at &n titlul general al !i!lului $e !on*erin"e 'i $espre !e alt!eva ar *i pu&u& 4oi)i !oc&orul ?ro@oAs@i a4n! n 4e!ere ca aces&a era !omeniul lui. 6e-i !iep&" lui Hans 6as&orp MUNTELE VRJIT 191 $ se pru oare!um !iu$at sa asiste $eo$at la un !urs $espre

iu,ire !&n$ p&na atun!i &n prelegerile "inute &n *a"a lui nu *usese vor,a $e!&t $espre lu!ruri !a me!anismele $e transmisie $e pe vapoare. Cum $e poate !ineva sa vor,eas! la lumina -ilei 'i &n! $iminea"a &n *a"a unor $oamne si $omni $espre un su,ie!t at&t $e spinos 'i $e intim7 2o!torul EroFoGsFi &l expunea &ntr#un stil 0umtate poeti! 0umtate pro*esoral !u o rigi$itate evi$ent 'tiin"i*i!a $ar &n a!ela'i timp pe un ton vi,rant 'i melo$ios !are lui Hans Castorp i se prea oare!um !iu$at $e'i to!mai a!easta putea *i expli!a"ia &m,u0orarii $oamnelor 'i a gestului $e $es*un$are a ure!3ilor *!ut $e $omni. Cu at&t mai mult !u !&t oratorul &ntre,uin"a !uv&ntul . iu,ire6 &ntr#un sens u'or 'ovitor ast*el !a nu 'tiai &n mo$ pre!is !e sa !re-i nu#"i $$eai seama $a!a o so!otea un sentiment !u!erni! sau o pasiune !arnala # *apt !are i"i !rea o impresie vaga !eva &n genul r(ului $e mai!. Ni!io$at &n via"a lui Hans Castorp nu mai au-ise pionun"&n$u#se a!est !uv&nt $e at&tea ori &n 'ir !a ai!i 'i a!um iar $a!a se g&n$ea mai ,ine avea impresia !a el &nsu'i nu#l rostise vreo$at 'i ni!i nu#l au-ise pe ,u-ele alt!uiva. 8ara &n$oiala !a putea sa *ie o eroare # $ar ori!um ar *i *ost i se prea !a no"iunea nu !&'tiga nimi! prin *aptul !a era repetata $e at&tea ori. 2impotriv a!este trei sila,e s*&r'ira prin a i se prea *oarte respingtoare 'i &i evo!au o imagine &n genul laptelui &n$oit !u ap # !eva al,#al,astrui 'i $ul!eag # mai ales &n !ompara"ie !u lu!rurile nostime pe !are le $e,ita &n privin"a a!easta $o!torul EroFoGsFi. 8iin$! era limpe$e !a un om pri!eput !a el putea *a!e a*irma"ii &n$r-ne"e 'i interesante *ara sa pun pe *uga oamenii $in su*ragerie. 2o!torul EroFoGsFi nu se marginea ni!i$e!um sa $e,ite-e !u un soi $e !a$en"a ame"itoare *apte &n general !unos!ute $ar $e o,i!ei tre!ute su, t!ere1 el s*&'ia ilu-iile a$u!ea un ne&n$urtor omagiu !unoa'# terii 'i nu mai las lo! ni!i pentru anumite sus!epti,ilit"i i-vor&te $in $emnitatea !e "i#o !on*er parul !runt 'i ni!i pentru puritatea &ngereas!a a copilului 0ra*e!$ 'e al&0el" 4or)i&orul pur&a o re!in*o&a 'i un guler `noale ras*r&nt pre!um 'i ni'te san$ale !u 'osete !enu'ii !eea !e !rea &n Jurul lui o atmos*era $e !onvingere 'i i$ealism !are nu *!ea alt!eva ue!&t sa#l &nspaim&nte 'i mai mult pe Hans Castorp. /pri0inin$u#'i argu# menta"ia pe tot *elul $e exemple 'i ane!$ote !u a0utorul !r"ilor 'i n[ti"elor risipite pe masa ,a re!itin$ pe alo!uri !3iar 'i versuri $o!torul EroFoGsFi expunea unele aspe!te &n*iortoare aie iu,irii a,era"ii ,i-are /i lugu,re st&n$ mrturie pentru

atotputerni!ia ei. 2intre &oa&e ins&inc&ele 19, THOMAS MANN #I naturale iu,irea era !ea mai 'ovielni! $ar 'i !ea mi prime0$uit v&n$ o pro*un$ &n!linare !tre perversiunea in!ura,il !eea !e nu era &ntru nimi! surprin-tor. C!i a!est puterni! im,ol$ nu era $elo! simplu !i in*init $e !omplex prin natura lui un tot unitar 4 $ar !ompus $in *el $e *el $e perversit"i. Cum &ns !ontinu $o!torul EroFoGsFi pe ,un $reptate nu este a$misi,il s se $e$u! $in perversiunile par"ilor perversiunea &ntregului s#a sim"it nevoia $e a *a!e s ,ene*i!ie-e $e legitimitatea &ntregului 4 $a! nu &n &ntregime !el pu"in &n parte # toate perversiunile parti!ulare. <!east este o !erin" a logi!ii 4 vor,itorul &i roag( pe as!ulttori s *ie &n!re$in"a"i $e a!est lu!ru. 2inuies! anumite &mpotriviri su*lete'ti 'i ten$in"a $e &n$reptare porniri $e ,un#!uviin"a 'i $e or$ine # $e o *orm pe !are aproape ! este ispitit s#o numeas! ,urg3e- 4 ale !ror e*e!te $e *r&nare 'i $e limitare topes! $i*eritele pr"i &ntr#un tot or$onat 'i *olositor o $e-voltare oare!um o,i'nuit 'i mul"umitoare $ar al !rei re-ultat 4 'i a!east parante- $o!torul EroFoGsFi o *!ea pe un ton pu"in !am $ispre"uitor 4 nu privea ni!i pe me$i! ni!i pe g&n$itor. &n alte !a-uri &ns a!east $e-voltare nu reu'ea nu tin$ea 'i ni!i nu tre,uia s( reu'eas! 'i !ine r putea spune se &ntre,a $o!torul EroFoGsFi $a! nu !umva to!mai ai!i intervine menirea !ea mai &nalt &nsu'irea !ea mai pre"ioas a su*letului7 C!i a!east menire este proprie unei tensiuni ex!ep"ionale unei pasiuni !are $ep'e'te o,i'nuitele msuri ,urg3e-e e a!"ionea- asupra !elor $ou grupe $e *or"e 'i anume pe $e o parte asupra ne!esit"ii $e#a iu,i pe $e alt parte (supr instin!telor potrivni!e printre !are pu$oarea 'i $e-gustul tre,uie men"ionate &n mo$ $eose,it1 iar a!east lupt $us &n str*un$ul su*letului &mpie$i! i-olarea sta,ili-area 'i morali-area instin!telor rt!itoare !are ne#ar !on$u!e la armonia *ireas!a la o via" $e $ragoste normal. <!east lupt &ntre puterile !astit"ii 'i puterile iu,irii 4 !!i &n *on$ $espre asta este vor,a 4 !um se s*&r'e'te7 /e s*&r'e'te $up !&t se pare !u vi!toria !astit"ii. Teama $e!en"a $e-gustul i-vor&t $in ru'ine 'i o &nspim&nt(to(re nevoie $e puritate &n,u' iu,irea o "intuies! &n s*ere &ntune!ate 'i nu &ng$uie $e!&t &n parte a!estor reven$i!ri !on*u-e s ptrun$ &n !on'tiin"a 'i s se

mani*este prin a!"iune. <!east ,iruin"a a !astit"ii nu este &ns $e!&t o ,iruin" aparent o ,iruin" ! lui Pirus G" !!i imperativul iu,irii nu se ls legat violentat iu,irea prigonita nu e moart trie'te &n a$&n!ul tainei ei !ontinu s( tin$ spre &mplinire#rupe !er!ul magi! l !astit"ii 'i reapare 4 $e'i su, o &n*"i'are s!3im,at 'i $e nere!unos!ut... 9i oare &n !e *orm su, !e ms!3 reapare MUNTELE VRJIT 198 Du,irea inter-is 'i re*ulat7 <!easta era &ntre,area pe !are $o!torul 0CroFoGsFi o rosti privin$ $e#a lungul r&n$urilor $e as!ulttori $&n$ 0mpresia ! ar a'tepta s primeas! un rspuns $in partea lor. &ns tot lui &i revenea 'i atri,u"ia s *ormule-e a!est rspuns $up !e spusese at&tea lu!ruri. Nimeni &n a*ar $e el nu era &n stare s $ea rspunsul 4 'i !(#l !uno'tea se ve$ea pe *a"a lui. Cu o!3ii strlu!itori !u paloarea#i $e !ear 'i ,ar,a neagr !u san$alele $e !lugr 'i 'osetele !enu'ii prea ! el &nsu'i sim,oli-ea- lupta &ntre !astitate 'i pasiune $espre !are to!mai vor,ise. &n ori!e !a- a!easta era impresia lui Hans Cstorp &n timp !e la *el !a 'i !eilal"i a'tepta !u !ea mai mare ner,$are s( a*le su, !e *orma reaprea iu,irea re*ulat. 8emeile a,ia mai respirau. Pro!urorul Paravant &'i $es*un$ iar'i la iu"eal ure!3ea pentru !a la momentul 3otr&tor s *ie $ega0at 'i pregtit sa primeas! rspunsul. 2o!torul EroFoGsFi spuse+ /u, &n*"i'area ,olii: /imptomele ,olii as!un$ o a!"iune $eg3i-at a iu,irii 'i ori!e ,oal !uprin$e o iu,ire metamor*o-at. <!um to"i a*laser rspunsul $e'i poate nu to"i erau &n stare s#l apre!ie-e !um se !uvine. Un suspin str,tu su*rageria iar pro!urorul Paravant apro, $in !ap !u un aer semni*i!ativ &n timp !e $o!torul EroFoGsFi !ontinua s(#'i $e-volte te-a. C&t $espre Hns Castorp el &'i ls !apul &n 0os !a s se g&n$eas!( la !eea !e au-ise 'i s se &ntre,e $a! &n"elesese ,ine. &ns neo,i'nuit !um era !u asemenea pro!ese a,stra!te 'i mai ales &n urma ne*eri!itei lui plim,ri *oarte pu"in pregtit s( g&n$eas!( aten"ia putea s#i *ie u'or a,tut 'i !3iar a *ost ime$iat a,tut $e a!el spate $in *a"a lui !&t 'i $e ,ra"ul !e#l prelungea !are se ri$i!a 'i se &n$oia spre !ea* !a s sus"in !&t mai $e 0os povara prului &mpletit !eea !e se &nt&mpla !3iar su, o!3ii lui Hans Castorp. Era enervant s ai m&n a!eea at&t $e aproape $e o!3i vr&n$# nevr&n$ tre,uia s#o prive'ti s(#i o,servi toate $e*e!tele 'i

&nsu'irile omene'ti !a 9i !um ai *i v-ut#o printr#o lupa. Nu 3otr&t ! n#avea nimi! aristo!rati! a!east m&n $estul $e ,utu!noas !a $e '!olri" !u ung3iile tiate at&t $e negli0ent 'i ni!i m!ar nu puteai *i a,solut sigur ! $egetele &i erau 0oar&e cura&e" &n s!3im, nu mai &n!pea ni!i o &n$oiala ! pieli"a ung3iilor era roas. Lui Hans Castorp i se str&m,ar( !ol"urile gurii $ar oc3ii &i rmaser *ixa"i $e m&na $oamnei C3au!3at 'i o sen-a"ie nelmurit &l !uprinse un *el $e vag amintire &n legtur !u !ele spuse $e $o!torul EroFoGsFi $espre unele ten$in"e ,urg3e-e opuse iu,irii... ra"ul era !eva mai *rumos a!el ,ra" a$us la !ea* 'i a,ia a!operit !!i I 199 THOMAS MANN "estura m&ne!ii era mai su,"ire $e!&t a ,lu-ei 4 un voal *oarte transpa. rent ast*el &n!&t ,ra"ul prea &nvluit $e o aureol un ,ra" !are pro,a,il ar *i *ost mai pu"in gra"ios *ar( voal. Era toto$at ginga' 'i plinu" # '1 $up !um ,nuia el r!oros. &n !eea !e#l privea pe el era limpe$e !a nu putea *i vor,a $e ni!i un *el $e ten$in" ,urg3e- $e a se opune. Hans Castorp visa !u privirea *ixata pe ,ra"ul $oamnei C3au!3at. Jn !e *el se &m,ra!au *emeile: &"i artau pu"in $e la !ea*a pu"in $e la piept $&n$ alta &n*"i'are ,ra"ului !u a0utorul unui voal transparent... 9i toate *emeile $in &ntreaga lume. pro!e$au &n a!ela'i *el pentru a a"&"a $orin"ele noastre nostalgi!e. 2umne-eule !&t $e *rumoasa era via"a: Era *rumoasa to!mai $atorita lu!rurilor *ire'ti !are &mping *emeile sa se &m,ra!e at&t $e ispititor 4 !!i *aptul a!esta era evi$ent *oarte *ires! !&t se poate $e o,i'nuit 'i a!!eptat $e toat lumea &n!&t aproape ni!i nu te mai g&n$eai la el &l tolerai &n mo$ in!on'tient 'i nu#l mai luai &n seama. 9i totu'i tre,uia sa te g&n$e'ti la ele &'i spuse Hans Castorp pentru !a &ntr#a$evar sa# "i pla!a via"a 'i s $evii !on'tient ! existen"a este o al!tuire *erme!toare 'i &n *on$ aproape *eeri!. Era $e la sine &n"eles !a *emeile aveau $reptul !u un s!op pre!is s se &m,ra!e &ntr# un *el *erme!tor 'i *eeri! *ara !a prin asta sa !al!e ,una# !uviin"1 *iin$! ai!i este vor,a $espre genera"ia viitoare 'i $espre perpetuarea neamului omenes!. 2ar !e se &nt&mpla !&n$ ,olnav pe $inuntru *emeia nu mai este proprie maternit"ii7 Mai avea vreun sens s poarte m&ne!i $e voal pentru a#i *a!e pe ,r,a"i !urio'i &n legtura !u trupul ei # !u propriul ei trup &m,olnvit7 Evi$ent !a nu avea ni!i un sens era !eva !e tre,uia

!on$amnat la urma urmei !a un lu!ru nesntos spre a *i inter-is. C!i a te interesa $e o *emeie ,olnava era &n $e*initiv tot at&t $e pu"in serios pentru un ,r,at !a 'i... !a 'i interesul taini! pe !are o$inioar Hans Castorp &l avusese pentru Pri,islav Hippe. <sta era $esigur o !ompara"ie stupi$a o amintire pu"in !am sting3eritoare. 2ar i se ivi &n minte *ara !a el sa *i intervenit *ara s#o *i !3emat. 2e alt*el vistoarele !onsi$era"ii i# au *ost &ntrerupte !3iar &n a!el pun!t mai !u seam prin *aptul !a aten"ia i se &n$rept $in nou !tre $o!torul EroFoGsFi !are ri$i!ase glasul &ntr#un mo$ surprin-tor. &ntr#a$evar sttea a!olo &n pi!ioare !u ,ra"ele &n laturi 'i !apul &n!linat &ntr#o parte &n$rtul msu"ei 'i !u toata re$ingota lui. aproape semna !u 2omnul nostru Iisus Hristos pe !ru!e: &n!3ein$u#'i !on*erin"a $o!torul EroFoGsFi prea !a *a!e o propD1S *an$a intensa &n *avoarea $ise!%iei su*lete'ti 'i ! invita !u ,ra"ele larg $es!3ise !a toata asisten"a si vin la el. Veni"i la mine spunea el *ara MUNTELE VRJIT 19: nvinte voi to"i !are s&nte"i npstui"i 'i plini $e su*erin"e. <poi mai or)i !espre r(ul as!uns $espre ru'ine 'i $espre triste"e $espre a!"iunea li,eratoare a anali-ei elogie explorarea su,!on'tientului pre!oni-a retrans*ormarea ,olii &n stare su*leteas!a a$usa la supra*a"a &n planul !on'tientului &i &n$emna pe to"i sa ai, &n!re$ere 'i le *g$ui vin$e!area. <poi las sa#i !a$a ,ra"ele. &nal" !apul a$una *oile tiprite $e !are se servise &n timpul !on*erin"ei 'i "in&n$ str&ns tean!ul !u m&na st&nga ri$i!at p&na &n $reptul umrului &nto!mai !a un pro*esor porni cu capul sus !e-a lun*ul cori!orului$ /e s!ular !u to"ii &mping&n$ s!aunele 'i &n!et &n!epur sa se &n$repte !tre ie'irea prin !are 'i $o!torul prsise su*rageria. 2$eau to"i impresia !a printr#o mi'!are !on!entri!a se &ngrm$eau spre el $in toate pr"ile printr#un a!or$ !omun $ar oare!um in!on'tient ior#*otin$ &n urma *luiera'ului vr0itor. Hans Castorp ramave &n pi!ioare &n mi0lo!ul a!estei *or*ote !u m&na pe sptarul s!aunului. <i!i nu ma a*lu $e!&t &n vi-ita se g&n$ea1 s&nt sntos 'i slava 2omnului ni!i m!ar nu#s luat &n seama iar la viitoarea !on*erin"a ni!i n#o sa mai *iu ai!i. @ privi pe $oamna C3au!3at !um iese tiptil !u !apul ple!at &nainte. @are se las 'i ea $ise!at7 se mai &ntre,a el 'i inima &n!epu sa#i ,ata... Nu o,servase ! Joa!3im se apropia printre s!aune 'i tresari speriat !&n$ varul su &i vor,i.

 Ai sosi& n ul&ima clipa" i spuse Joachim$ Te-ai !us !epar&e. 6um a 0os&. # < pl!ut rspunse Hans Castorp. 2a am *ost $estul $e $eparte. 2ar tre,uie sa mrturises! !a mi#a *!ut mult mai pu"in ,ine $e!&t na$a0$uisem. 8ara &n$oiala !a am &ntreprins a!easta plim,are prea !urin$ sau poate !a nu era !3iar $elo! in$i!ata. 2eo!am$at !re$ !a n#o sa mai &n!er! s#o repet. Joa!3im nu#l &ntre,a $a!a#i pl!use !on*erin"a iar Hans Castorp nu#'i $$u prerea. 9i !3iar mai t&r-iu !a printr#o &n"elegere ta!ita nu *a!ura mei !ea mai u'oara alu-ie la !on*erin"a. 9ovieli 'i !3i,-uieli <'a$ar mar"i eroul nostru se a*la $e o saptam&na la !ei $e# ai!i. $e S%s# 'i ast*el se *a!e !a &ntor!&n$u#se $e la plim,area $e $iminea"a gsi ln camera no&a !e pla&a" no&a !e pla&a a primei lui sap&amm" o 0ac&ura 19; THOMAS MANN !ur"el exe!utata v&r&ta &ntr#un pli! ver-ui !u antetul ilustrat %!l$irea 5Cerg3o*D#ului &n*"i'at &n susul 3&rtiei &ntr#o lumina se$u!toare) 0ar &n partea st&nga !u un extras $in prospe!t tiprit pe o !oloana &ngus"a &n !are 5tratamentul psi3i! $up !ele mai mo$erne prin!ipii6 era su,liniat !u litere spa"iate. C&t $espre !ontul s!ris !u &ngri0ire se ri$i!a *oarte pre!is la totalul $e LaO $e *ran!i $intre !are Lc *ran!i pe -i pentru pensiune 'i asisten"a me$i!ala 'i a *ran!i pentru !amera apoi cO $e *ran!i la ru,ri!a 5Taxa $e intrare6 'i LO *ran!i pentru $e-in*e!"ie 4 &n plus suma era rotun0it !u !3eltuielile mai mrunte !a len0eria ,erea 'i vinul !onsumat la masa &n seara sosirii. Hans Castorp nu gsi nimi! $e o,ie!tat atun!i !&n$ !ontrola so!oteala &mpreuna !u Joa!3im. 'a" es&e a!e4(ra& ca nu )ene0iciez !e n*ri#irile me!icale" !ar as&a ma pri4e-&e numai pe mine -i nu po& pre&in!e -a-mi 0ie sc(zu&e$ 6u !ez-in0ec2ia ns(" !omnii !in a!minis&ra2ie 0ac o a0acere )una" c(ci es&e imposi)il sa se 0i risipi& !e 10 0ranci H,C@ pentru a $e-in*e!ta !amera &n !are murise ameri!an!a. &n general &ns tre,uie s re!unos! !a e mai !ur&n$ ie*tin $e!&t s!ump "in&n$ seama $e !eea !e se o*er. 9i ast*el &nainte $e pr&n- se $user &mpreuna la a$ministra"ie sa a!3ite nota. 5<$ministra"ia6 se a*la !3iar la parter+ !&n$ ie'eai $in 3ol 'i par!urgeai !ori$orul tre!&n$ pe l&nga vestiar ,u!tarii 'i $epen$in"e nu se putea sa nu#i nimere'ti u'a mai ales !a era

limpe$e in$i!ata printr#o pla!a $e por"elan. V$it interesat Hans Castorp *!u a!olo !uno'tin"a !u se!"ia !omer!iala a &ntreprin$erii. Era un ,irou mi! $ar ,ine utilat+ o $omni'oara $a!tilogra*a era o!upata la ma'ina ei iar trei *un!"ionari stteau aple!a"i peste pupitre &n timp !e &n !amera alturata un $omn !are prea ! $e"ine postul important $e 'e* sau $ire!tor lu!ra la un ,irou mul"umin$u#se sa arun!e $in !&n$ &n !&n$ pe $easupra o!3elarilor o privire re!e neutra 'i s*re$elitoare &n $ire!"ia !lien"ilor. C&t i#au "inut la *erestrui!a g3i'eului !&t le#au s!3im,at !e!ul p&na au &n!asat ,anii 'i li s#a eli,erat !3itan"a ei pstrar o atitu$ine severa !uviin!ioasa t!uta $e oameni $is!iplina"i a'a !um se potrive'te unor tineri germani !are &n ori!e ,irou 'i &n ori!e institu"ie pu,li!a au respe!tul $atorat autorit"ii1 $ar o $ata ie'i"i a*ara !a sa se $u!a la masa !&t 'i &n restul -ilei vor,ir pu"in 'i $espre organi-area sanatoriului 5Cerg3o* iar Joa!3im !a unul sta,ilit mai $e mult 'i $e!i versat rspunse la &ntre,rile varului sau. Consilierul auli! Ce3rens nu era $elo! proprietarul 'i 'e*ul sta,ili6 mentului !u toate !a la prima ve$ere puteai avea a!east impresie# M%NTELE VRJIT 19= 2easupra 'i &n spatele lui planau ni'te puteri invi-i,ile !are $orin$ sa amina !a atare nu se mani*estau $e!it prin mi0lo!irea ,iroului+ era un nrtsiiiu $e a$ministra"ie o so!ietate pe a!"iuni $in !are ,u!uros ai *i voit sa *a!i parte !!i $up in*orma"iile ioarte verosimile ale lui Joa!3im toate salariile *oarte mari ale me$i!ilor 'i &n po*i$a unor li,erale prin!ipii !omer!iale a!"ionarilor li se plteau anual $ivi$en$e grase. Consilierul auli! nu era prin urmare un om in$epen$ent !i $oar o roti"a $in angrena0 un *un!"ionar un a$ministrator &n slu0,a puterilor o!ulte primul 'i !el mai sus situat este a$evrat su*letul a'e-am&ntului a!ela !are exer!ita o in*luen"a 3otr&toare asupra &ntregii organi-a"ii $ar &n !ola,orare !u a$ministra"ia !u toate !a el !a me$i!#'e* era s!utit *ire'te $e ori!e a!tivitate privin$ partea !omer!iala a &ntreprin$erii. @riginar $in nor$#vestul ;ermaniei se 'tia !a a0unsese $e mul"i ani &mpotriva planurilor 'i inten"iilor sale &n a!est post *iin$ a$us ai!i $e so"ia lui ale !rei rm'i"e se o$i3neau $e mult &n !imitirul $in apropiere 4 a!el pitores! !imitir $e la 2avos#2or* a!olo sus pe versantul $in $reapta a*lat mai spre intrarea &n vale. 8usese &n!&ntatoare m!ar !a avusese o &n*"i'are asteni!a 'i o!3ii ,ul,u!a"i $a!a

ar *i sa 0u$e!i $up *otogra*iile !e se gseau &mpr'tiate pretutin$eni &n lo!uin"a !onsilierului auli! !&t 'i $up pi!turile ie'ite $in pensula sa $e amator pe !are le "inea at&rnate pe pere"i. 2up !e#i $ruise $oi !opii un ,iat 'i o *ata. trupul ei su,"ire 'i sl,it $e *e,ra a *ost a$us ai!i 'i $up !&teva luni s*&r'i prin a se mistui !u $esav&r'ire. /e spunea ! Ce3rens !are o a$orase *usese at&t $e a*e!tat $e lovitura a!easta &n!&t o vreme $evenise melan!oli! 'i ,i-ar !a a *ost v-ut &n plina stra$a r&-&n$ pe &n*un$ate gesti!ul&n$ 'i vor,in$ $e unul singur. <poi nu s#a mai &ntors la lo!ul sau $e ,a'tin !i a rmas ai!i+ !a sa nu se &n$eprte-e $e morm&ntul so"iei1 &ns motivul 3otar&tor a *ost mai pu"in sentimental !!i el &nsu'i *usese atins $e ,oala ast*el !a 5se !onvinsese6 potrivit propriului sau avi- me# $i!al !a lo!ul sau era ai!i. <'a se *a!e !a s#a instalat pe a!este meleaguri ca un me$i! !on'tiin!ios tovar' $e su*erin"a !u !ei a !ror 'e$ere o supraveg3ea-1 !are nu se mul"ume'te $oar sa lupte &mpotriva ,olii !a unul !e#a rmas neatins $e ea !i anume !a unul $intre me$i!ii !are &n ei &n'i'i &i mai pstrea- urma !&teo$ata $estul $e puterni! *apt !e are a4anta0ele 'i $e-avanta0ele sale. 8ara &n$oiala !a tovr'ia $intre me$i! 9l ,olnav tre,uie &n!uviin"ata !a un *apt po-itiv 'i putem so!oti !a nurnai a!ela !are su*er este &n stare sa *ie &n$rumtorul 'i m&ntuitoruJ erin-ilor. 2ar se poate oare !on!epe o a$evrata $omina"ie spiritual 198 THOMAS MANN asupra unei puteri exer!itate $e !ineva !are *a!e parte el &nsu'i $in r&n$ul s!lavilor oprima"i $e a!ea putere7 Poate s $e-ro,eas! a!ela !are este ro,it7 Pentru !ineva &n-estrat !u o &n"elegere simplista me$i!ul ,olnav ram&ne un para$ox o apari"ie pro,lemati!a. &ntr#un asemenea !a- !unoa'terea 'tiin"i*i!a a mala$iei nu este mai !ur&n$ tul,urata 'i &n!&l!ita $e!&t &m,og"ita 'i !onsoli$ata $in pun!t $e ve$ere moral7 El nu prive'te ,oala &n *a"a !u o!3iul limpe$e al a$versarului !i este st&n0enit $e ea 'i nu ia *"i' ni!i o 3otar&re1 'i !u toate pre!au"iile !uvenite e'ti &n$rept"it sa te &ntre,i $a!a !ineva !are apar"ine universului ,olii este interesat &n *on$ sa#i vin$e!e pe !eilal"i !u a!eea'i putere 'i &n a!ela'i sens !a un om sntos sau numai sa#i pstre-e &n starea &n !are se a*la... @ parte $in a!este &n$oieli 'i !onsi$era"ii Hans Castorp le mrturisi &n timp !e $is!uta !u Joa!3im $espre 5Cerg3o*D 'i

me$i!ul lui 'e* &ns Joa!3im interveni men"ion&n$ !a nu se 'tia $elo! $a!a !onsilierul auli! Ce3rens mai era ,olnav 4 pro,a,il !a se vin$e!ase $e mult. Tre!use multa vreme $e !&n$ pra!ti!a me$i!ina ai!i 4 la &n!eput !&tva timp pe so!oteala lui *a!&n$u# 'i &ns repe$e un renume $e ,un $iagnosti!ian !u au-ul lui $eose,it $e *in !&t 'i $e pneumotomist *oarte pri!eput. 2up a!eea 5Cerg3o*D#ui &'i asigurase o po-i"ie permanenta 'i $e aproape -e!e ani numele sau era str&ns legat $e !el al institutului... <partamentul lui se a*la la extremitatea aripii $e nor$#vest a sanatoriului to!mai &n *un$ %$o!torul EroFoGsFi lo!uia 'i el &n apropiere) iar a!ea $oamna $in ve!3ea aristo!ra"ie sora#'e*a $espre !are /ettem,rini le vor,ise pe un ton at&t $e mu'!tor 'i pe !are Hans Castorp nu apu!ase s#o va$ $e!&t &n trea!t avea gri0a $e mi!a lui gospo$rie $e v$uv. 2e alt*el !onsilierul auli! era singur !!i *iul sau stu$ia un$eva la o universitate germana iar *ii!a se 'i mritase !u un avo!at sta,ilit &n partea *ran!e-a a Elve"iei. T&narul Ce3rens venea !&teo$ata &n vi-ita &n timpul va!an"elor *apt !are se &nt&mplase numai o $ata $e !&n$ Joa!3im se a*la ai!i &ns a!esta povestea !a atun!i $oamnele $e la sanatoriu $eveniser agitate temperaturile &n!epuser sa se ri$i!e gelo-iile provo!au $is!u"ii 'i !erturi &n saliile $e o$i3na iar ora $e !onsulta"ie a $o!torului EroFoGsFi *usese *oarte aglomerata... Pentru !onsulta"iile lui parti!ulare asistentului i se re-ervase o !amera spe!iala situata &n su,solul ,ine luminat al sanatoriului alturi $e marea sala $e !onsulta"ii $e la,orator $e sala $e opera"ii 'i $e servi!iul $e ra$iogra*ie. /e putea vor,i $e un su,sol $eoare!e s!ara $e piatra !are MUNTELE VRJIT 199 $u!ea $e la parter p&n a!olo $$ea &ntr#a$evar impresia !o,or&rii &ntr#un *el $e pivni"a o ilu-ie per*e!t 0usti*i!at1 &n primul r&n$ *iin$! parterul era situat mult $easupra pm&ntului apoi *iin$! 5Cerg3o*D#ui era !onstruit l&ng( un munte pe un teren &n pant ast*el !a &n!perile !are *ormau a!east 5pivni"a6 se $es!3i$eau &n *a"a av&n$ ve$erea spre gra$ina 'i spre vale # !ir!umstan"e !are !ontra-i!eau 'i anulau oare!um e*e!tul 'i ra"iunea s!rii. <veai a'a$ar impresia !a ai !o,or&t pe trepte p&na su, nivelul solului &n realitate &ns a0uns 0os te regseai la nivelul solului sau !el mult la !&teva pi!ioare su, el 4 impresie !are &l amu-a pe Hans Castorp !&n$ &ntr#o $upa#amia-a ptrunse &n a!ea lume su,terana &nso"in$u#'i

varul !are voia sa#'i *a! un masa0. 2omnea o lumin 'i o !ur"enie !lini!a1 totul era al, pe al, 'i toate u'ile l!uite strlu!eau !a 'i !ea $e la !amera $e !onsulta"ii a $o!torului EroFoGsFi pe !are era prins !u pione-e !artea $e vi-ita a me$i!ului 'i spre !are !o,orai $in !ori$or $ou trepte ast*el !a &n!perea !e se a*la &n *un$ prea sa ai, &n*"i'area unei !elule. <mintita u'a se a*la in $reapta s!rii la !aptul !ori$orului 'i Hans Castrop o !er!eta !u multa aten"ie &n timp !e a'tept&n$u#l pe Joa!3im se plim,a $e#a lungul !ori$orului. 2e alt*el v-use ie'in$ pe !ineva $e a!olo o $oamna !are sosise $e !ur&n$ 'i al !rei nume nu#l !uno'tea &n! mi!u"a su,"ire !u ,reton 'i !er!ei $e aur. Ur!&n$ treptele se aple!a mult !a sa#'i ri$i!e ro!3ia apas&n$ ,atista pe gura !u o m&n( su,"ire 'i &mpo$o,it !u inele privin$ &n gol !u ni'te o!3i mari pali-i 'i rt!i"i. /e apropie ast*el $e s!ara prin!ipal !u pa'i mrun"i gr,i"i !are *!eau s(#i *o'neas! 0uponul se opri pe nea'teptate !a 'i !um 'i#ar *i amintit !eva apoi porni $in nou !u pasul ei sltat 'i $ispru &n golul s!rii tot aple!at &nainte *ara '(#'i ia ,atista $e la gura. C&n$ u'a se $es!3ise v-u ! &n$rtul ei era mult mai &ntuneri! $e!&t pe !ori$orul al,+ strlu!irea !lini!a luminoasa nu se &ntin$ea $up toate aparen"ele $e!&t p&na &n prag1 pe !&t &'i putu $a seama Hans Castorp &n !a,inetul psi3analiti! al $o!torului EroFoGsFi $omnea un semio,s!ur !e"os un !repus!ul pro*un$. 2is!u"ii la mas La mas &n su*rageria multi!olora t&narul Hans Castorp &n!epuse s u9or st&n0enit $e *aptul !a &n urma plim,rii pe !are o &ntreprinsese Gn Broprie ini"iativ !apul &i tremura !a 'i ,uni!ului su # a!est tremu# 0ie 1:0 THOMAS MANN rat &i aprea !u regularitate in timpul meselor 'i el nu era &n stare sa#P opreas! 'i $e asemenea &i era *oarte greu sa#l as!un$. &n a*ara $e &n"epenirea $emna a ,r,iei pro!e$eu pe !are nu#l putea *olosi vreme &n$elungata mai gsi 'i alte mi0loa!e sa#'i as!un$ a!easta sl,i!iune #$e pil$a sa#'i mi'te !apul !&t mai mult !u putin"a 'i sa $is!ute !&n$ la $reapta !&n$ la st&nga sau mai ales !&n$ $u!ea lingura la gura sa#'i spri0ine ante,ra"ul st&ng pe masa !a sa#'i pstre-e "inuta sa se re-eme &n !oate $in !&n$ &n !&n$ ori s#'i lase !apul &n m&ini !u toate !a a!easta po-i"ie prea &n o!3ii lui o mani*estare a lipsei $e

e$u!a"ie !are putea *i tolerata la nevoie numai &n ve!intatea unor ,olnavi $e-,ra"i $e ori!e !onvenien"a. 2ar toate a!estea erau pro!e$ee peni,ile 'i n#a lipsit mult sa#i *ie stri!ata a!ea pl!ere aso!iata !u mesele $in pri!ina &n!or$rilor !&t 'i a *aptelor ie'ite $in !omun pe !are le putea o,serva &n &impul lor$ 2ar lu!rurile se pre-entau ast*el # 'i Hans Castorp nu le neso!otea 'tiin$ !a simptomele peni,ile &mpotriva !rora lupta nu erau $e natura pur 'i simplu *i-i!a nu puteau *i expli!ate numai prin aerul lo!al 'i prin e*ortul $e#a se a!limati-a !i exprimau o agita"ie luntri!a 'i proveneau. &n mo$ pre!is 'i *oarte $ire!t $in a!este &n!or$ri 'i *apte ie'ite $in !omun. 2oamna C3au!3at &nt&r-ia aproape tot$eauna la masa 'i p&na !e nu sosea Hans Castorp nu#'i putea "ine pi!ioarele lini'tite !!i a'tepta po!netul u'ii $e sti!l !are &i &nso"ea &n mo$ inevita,il intrarea 'tiin$ !a &n a!el moment va tresari 'i va sim"i !um i se r!es! o,ra0ii !eea !e se 'i &nt&mpla &n a$evr. La &n!eput &ntorsese !apul $e *ie!are $ata. suprat urmarin$#o !u priviri *urioase pe $oamna !ea &nt&r-iata 'i negli0enta p&na a0ungea la masa 5ru'ilor ,ine6 ,a o $ata !3iar pro*erase !u 0umtate $e glas 'i printre $in"i !&teva insulte 'i o ex!lama"ie $e $e-apro,are in$ignata. 2ar a!um renun"ase sa mai rea!"ione-e1 $impotriv v&r&n$u#'i nasul &n *ar*urie mergea p&na a!olo &n!&t pre*era sa#'i mu'te ,u-ele 4 sau printr#o mi'!are a*e!tata &ntor!ea anume !apul &n alta parte1 $eoare!e i se prea !a nu mai are $reptul sa se supere $e par!a nu i#ar mai *i *ost &ng$uit sa $o0eneas! pe al"ii ,a !3iar se sim"ea oare!um !ompli!e la a!easta nepl!ere. &n parte se !onsi$era rspun-tor &n *a"a !elorlal"i 4 pe s!urt &i era ru'ine 'i ar *i *ost inexa!t sa spui !a#i era ru'ine $in pri!ina $oamnei C3au!3at !!i $e *apt &i era ru'ine pur N1 simplu &i era ru'ine $e !ei $in 0ur lu!ru $e !are ar *i putut *oarte ,ine sa nu se sin!3iseas! $eoare!e nimnui $in su*ragerie nu#i pasa ni!i $e $e*e!tele $oamnei C3au!3at ni!i $e ru'inea lui Hans Castorp &n a*ara poate $e pro*esoara $omni'oara Engel3art !are sttea la $reapta lui. MUNTELE VRJIT 1:1 <!easta srmana *ptur &n"elesese !a $atorita sus!epti,ilit"ii lui Hans Castorp *a"a $e u'ile tr&ntite &ntre t&n(rul sau ve!in $e masa 'i oaica se sta,ilise o anumita rela"ie a*e!tiva !a &n plus !ara!terul a!estei rela"ii pre"uia mai pu"in $e!&t *aptul &n sine

$e#a exista 'i &n s*&r'it !a a'a#-isa lui in$i*eren"a 4 *oarte ne&n$em&nati! simulata $in lipsa o,i'nuin"ei sau a unui talent &nns!ut # nu &nsemna o sl,ire !i mai $egra, o ampli*i!are o *a-a mai &naintat a a!estei rela"ii. 8ara a avea vreo preten"ie sau vreo speran" pentru propria#i persoana $omni'oara Engel3art se risipea &n !uvinte !e mrturiseau o a$mira"ie $e-interesat pentru $oamna C3au!3at iar *aptul !iu$at era !a Hans Castorp intuia ,a !3iar ve$ea *oarte ,ine $a!a nu ime$iat &n ori!e !a- pe msura !e !onversa"ia evolua !e anume urmreau a!este a"&"ari !are $e alt*el &i repugnau *ara &ns !a a!easta repulsie sa#l *a! sa nu se lase in*luen"at 'i vr0it $e ele !u $estula ,unvoin"a. # Po!: ex!lama ,tr&na $omni'oara. Este ea. Nu tre,uie sa ri$i!i o!3ii !a sa te !onvingi !a a intrat. 8ire'te a'a merge ea 4 $ar !e minunat merge 4 &nto!mai !a o pisi!u"a !e se *uri'ea- la *ar*uria !u lapte: <' vrea $a!#ar *i posi,il sa s!3im,m lo!urile !a s#o pute"i ve$ea 'i $umneavoastr tot at&t $e ,ine. &n"eleg *ire'te ! nu#i !u putin"a sa &ntoar!e"i mereu !apul spre ea 4 'i 2umne-eu 'tie !e#ar *i &n stare sa#'i &n!3ipuie $a!a ar o,serva... <!um $a ,una -iua !elor $e la masa... <r tre,ui s#o privi"i m!ar o $ata este at&t $e *erme!toare !a merita s#o ve$e"i. <'a !um vor,e'te 'i -&m,e'te &n !lipa asta *a!e o gropi"a &n o,ra- !eea !e nu se &nt&mpla &ntot$eauna !i numai !&n$ vrea ea. 2a e a$ora,il $e !opilroasa *emeia asta e o *ptura rs*"ata $e a!eea#i at&t $e negli0ent. Vr&n$#nevr&n$ e'ti silit sa iu,e'ti ast*el $e oameni !!i atun!i !&n$ $elsarea lor te supar &ns'i suprarea este un motiv &n plus sa te ata'e-i $e ei 'i este o *eri!ire !u at&t mai mare !a $e'i te superi $in pri!ina lor e'ti totu'i silit sa#i iu,e'ti... <!estea i le 'optea pro*esoara vor,in$ $in p&lnia m&inii *ara !a !eilal"i s#o au$ pe !&n$ &m,u0orarea o,ra0ilor $e *ata ,atr&na te *!ea sa &e g&n$e'ti la temperatura anormala a &rupului ei1 iar cu4in&ele ros&i&e cu un *el $e las!ivitate &l ptrun$eau pe ,ietul Hans Castorp p&na#n a$&n!ul nn"ei. @ oare!are ne3otar&re &l *!ea sa simt nevoia $e#a au-i $e la o a reia persoana con0irmarea ca !oamna 6haucha& era o 0emeie !elicioasa" a mai mult t&nrul $orea sa *ie &n!ura0at $in a*ara &n ni'te sentimente

Rnipotriva !rora at&t ra"iunea !&t 'i !on'tiin"a lui opuneau o re-isten"a sus"inuta. 1:, THOMAS MANN 2e alt*el a!este !onversa"ii erau *oarte ne&nsemnate su, raportul in*or. ma"iilor pre!ise !!i $e'i animat $e !ele mai ,une inten"ii $in lume $omni'oara Engel3art nu 'tia $espre $oamna C3au!3at !u nimi! mai mult $e!&t ori!are altul $in sanatoriu1 n#o !uno'tea nu se putea lu$a ni!i m!ar !a aveau vreo !uno'tin" !omuna iar singurul *apt !u !are &'0 $$ea o oare!are importan"a era $e#a *i originara $in Eonigs,erg !u alte !uvinte $intr#o regiune apropiat $e *rontiera ruseas! # ast*el &n!&t rupea $e#(!asa !&teva vor,e ruse'ti 4 merite $estul $e sr!!ioase $ar pe !are Hans Castorp era $ispus s le !onsi$ere ! pe un *el $e legtura personala &n$eprtata !u $oamna C3au!3at. 4 2up !um va$ n#are inel nu poarta verig3et -ise el. Nu rmD#a"i spus $umneavoastr !a e mritat7 Pro*esoara pru &n!ur!ata $e par! s#ar *i gsit &ntr#un greu impas 'i ar *i *ost silita sa se s!u-e &ntr#at&t se sim"ea $e rspun-toare pentru $oamna C3au!3at *a"a $e Hans Castorp. 4 8aptul nu tre,uie luat &n sensul stri!t al !uv&ntului -ise ea. 9tiu $in surs sigura !a este mritat. &n privin"a asta nu &n!ape ni!i o &n$oiala. 2a!a Ias sa i se spun $oamn este nu numai pentru a se ,u!ura $e mai multa !onsi$era"ie ('a !um *a! anumite $omni'oare strine !&n$ s&nt pu"in !am tre!ute &ns noi 'tim !u to"ii !a are &ntr#a$evar un so" un$eva prin Rusia iar *aptul a!esta este !unos!ut la noi &n regiune. 2e alt*el are un alt nume $e#a!as unul ruses! nu *ran"u-es! !eva &n #anov sau #uFov l#am 'tiut !u exa!titate $ar l#am uitat1 &ns $a! $ori"i pot sa m interese-1 s&nt ai!i *ar( &n$oiala $estule persoane !are#i 'tiu numele. Verig3et7 Nu nu poarta 'i asta m# a mirat 'i pe mine. 2oamne poate nu#i sta ,ine poate !a#i l"e'te m&na. /au poate gse'te ! ar arta prea a ,urg3e- !u un asemenea inel turtit nu i#ar mai lipsi $e!&t legturi!a $e !3ei nu pentru a'a !eva este prea lipsita $e pre0u$e!"i... 9tiu pre!is ! rusoai!ele au toate !eva li,er 'i lipsit $e pre0u$e!"i &n *iin"a lor. Mai mult un asemenea inel are &n el !eva !u a$evrat respingtor 'i !are te a$u!e la realitate $eoare!e e un sim,ol al ro,iei vreau s spun ! $ *emeii oare!um un aer $e !lugri" 'i *a!e $in ea o pre*!ut... Nu m mir $elo! !

lu!rul a!esta nu#i pe pl!ui $oamnei C3au!3at... @ *emeie at&t $e *erme!toare &n *loarea v&rstei... 8r &n$oiala ! n#re ni!i motive 'i ni!i po*t s arate situa"ia ei !ivil ori!rui ,r,at !ruia &i &ntin$e m&na... 2oamne 2umne-eule !um o mai sus"inea: /periat $e#a ,inelea. H(ns Castorp o privi &n *a"a $ar ea "inu piept privirii !u un *el $e sl,ati! perplexitate. <poi t!ur o !lip am&n$oi !a s#'i revin &n *ire# MUNTELE VRJIT 1:8 Hans Castorp !ontinua s man&n!e &n*r&n&n$u#'i tremuratul !apului. &n s*&r'it -ise+ U 2ar so"ul7 Nu se o!up $elo! $e ea7 Nu vine ni!io$at ai!i s#o vi-ite-e7 Ce o!upa"ie are7 # 8un!"ionar. 8un!"ionar &n a$ministra"ia ruseas!a &ntr#o gu,ernie *oarte &n$eprtata &n 2ag3estan 'ti"i &n *un$ul "arii un$eva la rsrit $in!olo $e Cau!(- a!olo a *ost trimis. Nu v# am spus $oar ! nimeni nu l#a v-ut pe#ai!i. 9i totu'i $e $ata a!easta ea se gse'te printre noi Tie mai ,ine $e trei luni. # <'a$ar nu#i pentru prima oara ai!i7 # Vai nu e !3iar pentru a treia oar. Iar &ntre timp &'i $u!e via"a aiurea &n "inuturi asemntoare. 2e *apt lu!rurile stau invers !!i ea este a!eea !are#l vi-itea- !&teo$at nu prea $es o $ata pe an. pentru un timp oare!are. /e poate spune !( tries! $espr"i"i 'i !( ea &i *a!e $in !&n$ &n !&n$ !&te o vi-it. # 2a &n"eleg pro,a,il *iin$! e ,olnava... # E ,olnav *r &n$oial. 2ar nu !3iar at&t $e ,olnava. 9i &n ori!e !a- nu $estul $e grav pentru a *i silita s trias! mereu prin sanatorii $espr"it $e ,r,at. Pro,a,il ! are alte motive $e alta natura. Cei $e#ai!i ,nuies! !( altele s&nt !au-ele. Poate ! nu#i pla!e s stea &n 2ag3estan $in!olo $e Cau!a- &ntr#o regiune at&t $e sl,ati!a 'i at&t $e i-olata !eea !e la urma urmelor nu este $elo! surprin-tor. 8r &n$oiala &ns ! 'i so"ul tre,uie sa ai, o vin $a! ea nu se simte a,solut $elo! ,ine l&nga el. <re nume *ran"u-es! totu'i e *un!"ionar rus 'i &n pr"ile a!elea va rog s( m !re$e"i *un!"ia asta $esemnea- $e o,i!ei o spe!ie $e om $estul $e grosolan. Mi s#a &nt&mpiat sa v$ unul avea o ,ar,a sur 'i o *a" $intre a!elea ro'!ovane... 2e alt*el to"i s&nt extrem $e !orup"i 'i au o mare sl,i!iune pentru vutFi un *el $e ra!3iu 'ti"i. 2e o!3ii lumii !er !&te !eva $e m&n!are !&teva !iuper!i marinate ori o ,u!"i!a $e morun

numai at&t 'i ,eau enorm. I(r ei numes! a!easta un aperitiv... # &l !ople'i"i !u toate $e*e!tele -ise Hans Castorp. Totu'i nu 'tim $a! ea &ns'i nu#i rspun-toare &n parte $e *aptul !a nu pot tri 6npreun(. Tre,uie s *im $rep"i. C&n$ o v$ 'i !&n$ m g&n$es! la $e*e!tul a!esta pe !are#l re $e#a tr&nti u'ile... n#o mai pot so!oti un &nger 'i 4( rog s nu mi#o lua"i &n nume $e ru nu prea am &n!re$ere &n ea. 2ar $umneavoastr nu s&nte"i impar"ial s&nte"i prins p&na#n v&r*ul $ege# or $e pre0u$e!"i !are o *avori-ea-... 1:9 THOMAS MANN <'a vor,ea !&teo$ata. Cu o vi!lenie !e nu#i sttea &n *ire se pre*a!ea a cre$e !a entu-iasmul $omni'oarei Engel3art pentru $oamna C3au!3at nu era !eea !e repre-enta &n realitate 4 'i el 'tia per*e!t $e ,ine !e repre-enta 4 $e par!a a!est entu-iasm nu era $e!&t un *apt &n sine *oarte 3a-liu &n privin"a !ruia !i Hans Castorp in!epen!en&ul Hans Castorp putea s#o ne!0eas! pe ,atr&na $omni'oara pastr&n$ o $istan"a re!e 'i ironi!a. 9i !um era sigur !a a!easta !ompli!e a lui va a$mite 'i va &ng$ui s*runtata rsturnare $e situa"ii nu ris!a prea mult pro!e$&n$ ast*el. una $iminea"a: spunea el. <"i $ormit ,ine7 Pot sa sper !a a"i visat#o pe *rumoasa $umneavoastr MinFa7 Ei $ar $e !e oare va &m,u0ora"i $e &n$at !e#i pomenita7 Prin urmare s&nte"i &n$rgostita $e ea ni!i m!ar nu nega"i !a o iu,i"i: 9i pro*esoara !are &ntr#a$evar ro'ise 'optea printre ,u-e aple#!&n$u#se 'i mai tare peste !ea'!a+ 4 2ar e ru'inos !e spune"i $omnule Castorp: Nu#i *rumos $in partea $umneavoastr sa ma pune"i &n &n!ur!tura !u ast*el $e alu-ii. Toata lumea o sa o,serve !a vor,im $espre ea 'i !a#mi spune"i lu!ruri !are ma *a! sa ro'es!... Era un 0o! straniu la !are se pretau !ei $oi ve!ini $e masa. <m&n$oi 'tiau !a mint o 'tiau !u prisosin"a 'i !a Hans Castorp n#o ta!3ina pe pro*esoara $e!&t !a sa poat vor,i $espre $oamna C3au!3at $ar. &n a!ela'i timp &i *!ea o pl!ere ,olnvi!ioasa 'i o!olita sa glumeas! !u ,atr&na $omni'oara !are $in pun!tul ei $e ve$ere se !ompl!ea+ &n primul r&n$ $intr#o vo!a"ie $e mi0lo!itoare $ar &n a*ar $e asta pentru a *i pe pla!ul t&narului $eoare!e &n!epuse *ara &n$oiala sa "in la $oamna C3au!3at 'i &n s*&r'it *iin$! ast*el avea 'i ea o !&t $e mo$esta ,u!urie $e#a se sim"i ta!3inat 'i $e#a *i pusa &n situa"ia sa ro'eas!. 9tiau am&n$oi a!est lu!ru at&t *ie!are

pentru sine !&t 'i &n !eea !e &l privea pe !elalalt 'i mai 'tiau $e asemenea !a *ie!are $intre ei o 'tia $espre sine 'i $espre !elalalt iar toata a*a!erea asta era $estul $e &n!&l!ita 'i nu to!# mai !instita. &ns !u toate !a Hans Castorp nu resim"ea $e!&t un pio#*un$ $e-gust pentru asemenea lu!ruri &n!&l!ite 'i nu to!mai !instite 'i !a mai ales &n !a-ul a!esta spe!ial &i repugna 'i mai !ategori! !ontinua totu'i sa se ,l!eas! &ntr#o asemenea situa"ie tul,ure lini'tin$u#se la g&n$ul !a ai!i sus nu era $e!&t &n vi-ita 'i &n !ur&n$ va tre,ui sa ple!e#Cu o in$i*eren"a $isimulata &'i $$ea aere $e !unos!tor *a!&n$ apre!ieri &n legtura !u &n*"i'area 5$oamnei negli0ente6 !onstata !a v-uta M%NT7<7 DEFJGT 1:: Hin *a"a prea mult mai t&nara 'i mai nostima $e!&t $m pro*il !a avea !3ii prea $eprta"i 'i !a "inuta ei las mult $e $orit $ar !a ,ra"ele#i erau !e#i $rept *rumoase 'i !u o 5linie suava6. 9i pe !&n$ vor,ea &n *elul a!esta se silea sa#'i as!un$ tremuratul !apului $ar &n a!ela'i timp "si $$ea seama !a pro*esoara era !on'tienta $e e*orturile sale -a$arni!e 'i &n plus o,serva !uprins $e un a$&n! $e-gust !a 'i ei &i tremura !apul. 2intr#o 'iretenie neo,i'nuita 'i ,ine !al!ulata o numise apoi pe $oamna C3au!3at 5*rumoasa MinFa6 pentru !a &n *elul a!esta sa poat &ntre,a n con&inuare: # &i spun 5MinFa6 $ar oare !um se nume'te &n realitate7 Vor,es! $espre numele $e ,ote-. C!i &ntru!&t va pla!e at&t $e mult este evi$ent ! tre,uie sa#i !unoa'te"i 'i prenumele. Bro0esoara ramase pe *n!uri$ # <'tepta"i pu"in &l 'tiu -ise ea. 2ar iat !a l#am uitat. Nu !umva se nume'te Tatiana7 Nu nu#i Tatiana 'i ni!i Nata'a. Nata'a C3au!3at7 Nu asta nu#mi spune nimi!: /ta"i am gsit. /e nume'te <v$otia. /au &n ori!e !a- !eva &n genul a!esta. 2eoare!e este sigur !a n#o !3eam ni!i EatinFa ni!i Nino!i!a. lata &ns !a#mi s!ap. 2a!a "ine"i neaprat pot *oarte u'or sa ma in*orme-. 9i &n a$evr a $oua -i ea &i a*la numele. l#l spuse la masa !&n$ u'a $e sti!la *u i-,ita. 2oamna C3au!3at se numea Clav$ia. Hans Castorp nu &n"elese ime$iat. Ceru sa i se repete numele 'i#l sila,isi &nainte $e a#l pri!epe. <poi &l repeta $e mai multe ori 'i privin$ spre $oamna C3au!3at !u o!3ii plini $e vini'oare ro'ii &n!er!a sa va$ $a!a i se potrive'te.

# Clav$ia spuse el $a e minunat !a se nume'te ast*el i se potrive'te *oarte ,ine. 9i nu#'i as!unse ,u!uria !e#o resim"i !apat&n$ a!easta iniorma"ie $e natura mai intima iar $up a!eea !&n$ se g&n$ea la $oamna C3au!3at nu#i mai spunea $e!&t Clav$ia. # Clav$ia $umneavoastr *a!e !o!oloa'e $e pune" !aca 4a! )ine$ Nu-i &ocmai ele*an&$ La !are pro*esoara rspun$ea+ - 'epin!e !e cine le 0ace$ Be 6la4!ia o prin!e$ 2a pr&n-urile $in su*rageria !u 'apte mese aveau pentru Hans as&orP un *arme! $estul $e pronun"at. &i prea rau !&n$ se s*&r'eau &ns \*&ierea lui era !a &n !ur&n$ peste $oua ore sau $oua ore 'i 0umtate Dea s *ie iar'i ai!i 'i !&n$ se a'e-a $in nou la masa era !a 'i !um nu 1:; THOMAS MANN i1$ s#ar *i s!ulat ni!io$at. Iar &ntre timp !e se &nt&mpla7 Mai nimi!. @ mi!a plim,are p&na la !as!a$a sau p&n &n !artierul engle-es! 'i pu"ina o$i3na pe 'e-long. Nu era o &ntrerupere serioasa nu era ni!i o pie$i!a !e merita sa *ie luata &n seama. <r *i *ost !u totul alt!eva $a!a o o!upa"ie $a!a gri0i sau suprri s#ar *i interpus !!i pe a!estea nu le#ar *i putut &n$eprta sau neso!oti &n g&n$. 2ar nu era !a-ul &n via"a $e la .Cerg3o*6. at&t $e &n"elept si *eri!it organi-ata. Hans Castorp putea n$i!&n$u#se $e la masa $e $iminea"a sa se ,u!ure $e $e0unul apropiat#&n msura &n !are expresia 5a se ,u!ura6 in$i!a exa!t a!est soi $e a'teplare !u !are ve$ea sosin$ noua sa &nt&lnire !u ,olnava $oamna Clav$ia C3au!3at 'i &n msura &n !are a!est !ali*i!ativ nu &nsemna !eva ni!i prea u'urati! ni!i prea mul"umitor ni!i prea simplu 'i ni!i prea o,i'nuit. Este posi,il !a !ititorul sa *ie ispitit sa !onsi$ere !a persoanei lui Hans Castorp 'i vie"ii lui interioare nu i s#ar potrivi $e!&t expresii !a 5mul"umit6 'i 5o,i'nuit61 $ar se !uvine sa ne amintim !a &n !alitatea lui $e t&nar &n-estrat !u 0u$e!ata 'i !on'tiin"a el nu se putea 5,u!ura6 pur 'i simplu la ve$erea 'i#n ve!intatea $oamnei C3au!3at1 'i s !onstatam !a $a!a i#ar *i *ost propuse el ar *i respins a!este !uvinte !u o ri$i!are $in umeri. 2a &n!epuse s $ispre"uias! anumite *eluri $e a vor,i #

a!esta este un amnunt !are merita sa *ie men"ionat. Um,la &n!oa!e 'i &n!olo &n vreme !e o,ra0ii &i ar$eau 'i !&nta mereu !&nta &n sine &nsu'i !!i starea sa su*leteas!a era mu-i!al 'i sen-itiv. To!mai *re$ona un mi! lie$ pe !are#l au-ise !&ntat $e un gls!ior $e soprana nu se 'tie un$e la vreo serata sau la vreun !on!ert $e ,ine*a!ere 'i#l regsise &n a$&n!ul amintirii 4 un lie$ !u textul $e o $uioasa nero-ie !are &n!epea a'a1 Ce#n!&ntare minunata Vor,a ta#mi stre!oar 'i era to!mai gata s a!au*e1 2a!a#n inima#mi ptrun$e 2e pe ,u-a ta: # !&n$ $eo$at ri$i!&n$ $in umeri spuse 5E ri$i!ol6 apoi !on$amn '1 alunga $in el a!esl lie$ !opilros so!otin$u#l $e prost gust 'i plin $e [ sensi,ilitate naiv 4 &l goni !u un ameste! $e asprime 'i melancolie$ %n MUNTELE VRJIT 1:= semenea lie$ plin $e -el *ier,inte era ,un $oar pentru un t&nar me$io!ru !are !um se spune $e o,i!ei a,ia a'teapt sa#'i 5$ruias! inima6 4 !u inten"ii ,une 'i !u $ul!i perspe!tive $e viitor 4 unei g&s!uli"e sntoase $e a!olo $e 0os $evale 'i !are ast*el s#ar *i 5$ruit6 pe sine sim"a#mintelor &ng$uite ra"ionale 'i &n *on$ *eri!ite. C&t $espre el 'i legtura !u $oamna C3au!3at 4 !uv&ntul 5legtura6 &i apar"ine 'i noi ne $e!linam ori!e rspun$ere 4 nu putea avea nimi! !omun !u o asemenea naiva poe-ie1 st&n$ &n 'e-long se sim"ea &n!linat sa rosteas! asupra a!estor versuri o 0u$e!at esteti!a anume sa le trate-e $rept 5neg3io,ie6 $ar se r(-g&n$i u'or $es!umpnit !u toate !a pentru moment nu gsi un !ali*i!ativ mai po&ri4i&$ Un singur *apt &i pro!ura &ns o mare satis*a!"ie 'i anume+ !&n$ sttea !ul!at &'i as!ulta inima inima $in trupul sau ,at&n$ iute 'i $eslu'it &n lini'te &n lini'tea pres!risa tuturora 'i !are $omnea asupra &ntregului 5Cerg3o*D. !&t $ura !ura prin!ipala $e o$i3na. Ctea !u &n$rtni!ie 'i monoton inima lui a'a !um se &nt&mpla aproape tot timpul $e !&n$ era ai!i1 numai !a $e $ata a!easta Hans Castorp &i $$ea mai pu"ina aten"ie $e!&t &n primele -ile. <!um nu se mai putea spune !a ,tea $e !apul ei *r motiv 'i *r ni!i o legtura !u su*letul. 2e $ata a!easta o asemenea legtura exista sau !el pu"in putea *i sta,ilita *ara greutate1 a!tivitatea exaltat a trupului putea *i u'or 0usti*i!ata printr#o stare su*leteas!a pe msura. Hans Castorp n#avea $e!&t sa se g&n$eas!a la $oamna C3au!3at # 'i se g&n$ea la ea # pentru a trai sentimentul !orespun-tor ,tilor inimii lui.

O &ngri0orare !are !re'te. 2espre !ei $oi ,uni!i 'i plim,area cu )arca n amur* Timpul era !in cale-a0ara !e ur& - n privin"a asta nu avea noro! &n scurta lui 'e$ere prin a!este lo!uri. Nu se putea spune !a ningea &ns e &ntregi !$ea o ploaie apstoare 'i monoton !e"uri $ese umpleau 4alea iar *urtuni $e o -$rni!ie ri$i!ola # $e alt*el era at&t $e *rig &n!&t Se 9i $$use $rumul la !alori*erul $in su*ragerie # i-,u!neau tre-in$ ec]uri care se ros&o*oleau n!elun*$ 1:8 THOMAS MANN B(ca&+ zise Joachim$ 6rezusem ca" lun!u-ne ce4a !e mncare" 4o#2" pu&ea urca n&r-o zi pe Scha&zalp sau ca 4om 0ace 4reo al&a e>cursie" 'ar se pare !a este !u neputin"a. /a n$0$uim !a ultima ta saptam&na ai!i vT0 *i mai ,una. 2ar Hans Castorp rspunse+ Sa l(sam as&a$ Nu-mi ar!e !eloc !e asemenea a4en&uri$ %l&ima e>cursie nu prea mi-a reu-i&$ Ma o!ihnesc mai )ine &r(in! !e azi pe mine *ara prea multa varia"ie. Varia"iile se !uvin veteranilor $e ai!i. 2ar eu !u !ele trei saptam&ni ale mele n#am nevoie $e ni!i o varia"ie. <'a era a$i! se sim"ea prins 'i preo!upat $e lo!ul un$e se a*la. 2a!a nutrea speran"e &n$eplinirea lor !&t 'i $e-amgirea &l a'teptau ai!i 'i nu pe un /!3at-alp oare!are. Pli!tisul nu#l !3inuia1 $impotriv &n!epuse sa se teama !a s*&r'itul 'e$erii lui se apropia !u prea mare repe-i!iune. < $oua saptam&na era pe s*&r'ite $ou treimi $in timpul !&t &'i a!or$ase se va *i s!urs &n !ur&n$ iar !&n$ !ea $e#a treia va &n!epe se va ve$ea silit sa se g&n$eas!a la *!utul geamantanului. In su*letul lui Hans Castorp re&mprosptarea ini"ial a i$eii $e timp tre!use $e mult1 $e pe a!um -ilele &n!epuser sa -,oare &n lini'te 'i !u $is!re"ie $e'i *ie!are $intre ele se $es*'ura &ntr#o a'teptare mereu re&nnoita 'i se umplea !u noi triri... 2a timpul este un lu!ru extrem $e enigmati! 'i e *oarte greu sa#i expli!i esen"a: /a *ie oare ne!esar sa artam *ie!are $intre tririle $is!rete !are &n!etineau 'i iu"eau toto$at !urgerea -ilelor lui Hans Castorp7 2ar ori!ine le !unoa'te !!i s&nt a,solut o,i'nuite &n ne&nsemnatatea lor sentimentala 'i !3iar &n !a-ul mai 0u$i!ios 'i mai plin $e promisiuni #!ruia i s#ar putea apli!a te>&ul anos& al micului lie! Simt fluturarea ciudatelor gnd uri 4 ele nu se puteau $es*'ura alt*el. Era imposi,il !a $oamna C3au!3at sa nu *i ,gat $e seama

*irele !are se &nno$au &ntre o anumita masa 'i masa ei1 iar $orin"a ne&n*r&nata a lui Hans Castorp era !a ea sa o,serve !&t mai mult !u putin". @ numim $orin"a ne&n*r&nata $eoare!e Hans Castorp era lmurit asupra !ara!terului a,sur$ al !a-ului sau. Este &ns limpe$e !a ori!ine a a0uns a!olo un$e a0unsese el sau mai ,ine -is a!olo un$e avea sa a0ung $ore'te !a partea !ealalt sa ia !uno'tin"a $e starea &n !are se a*la !3iar $a!a. &n sine *aptul n#are ni!i o noima. <'a e *!ut omul. <'a$ar $up !e $oamna C3au!3at se &ntorsese !tre a!easta masa $e $oua sau $e trei ori !a $in &nt&mplare sau !a atrasa $e o in*luen"a magneti! 'i $up !e $e *ie!are $ata &nt&lnise o!3ii lui Hans Castorp se MUNTELE VRJIT 1:9 Dt 'i a Ba&ra oara X !e !a&a aceasta !u preme$itare # 'i iar'i &i &nt&lni rivirea. < !in!ea oara nu#l mai surprinse ime$iat1 nu mai sttea $e trai 2ar sim"i &n$at !a se uita la el iar privirea lui rspunse !u at&ta ra, &n!&t ea se &ntoarse sur&-in$. In *a"a a!estui sur&s ne&n!re$erea 'i ,u!uria se !io!nir &n su*letul lui. Exigen"ele ra*inamentului sau erau !onsi$era,ile. C&n$ se ivi al 'aselea prile0 iar el g3i!i sim"i a$i! reali- pre!is !a &l privea Hans Castorp se pre*!u !a se uita *oarte atent cu o struitoare nepl!ere la o $oamna !u *a"a plin $e !o'uri !are se apropiase $e masa lui !a sa vor,eas! !u ,atr&na mtu'a se stap&ni !el pu"in $ou sau trei minute !u o voin"a $e *ier 'i nu !e$a $e!&t &n !lipa !&n$ *u sigur ! o!3ii $e Firg3i-( nu#l mai urmres! 4 o !ome$ie stranie pe !are $oamna C3au!3at nu numai !a avea voie $ar !3iar tre,uia s#o ptrun$ pentru !a marea *ine"e 'i stap&nire $e sine ale lui Hans Castorp s#o pun pe g&n$uri... 2ar se mai &nt&mpla 'i alt!eva. &ntre $oua *eluri $e m&n!are $oamna C3au!3at se &ntoarse alene 'i#'i roti privirea prin su*ragerie. Hans Castorp sttea la p&n$a1 privirile lor se &nt&lnir. 9i pe !&n$ se uitau unul la altul # ,olnava &l supraveg3ea !u un aer vag $ar 'i ,at0o!oritor iar Hans Castorp rspun$ea !u o nestrmutata &n$&r0ire %str&ngea !3iar $in $in"i &n*runt&n$u#i o!3ii) 4 'ervetul $oamnei alune!a $e pe genun!3i gata#gata sa !a$a la pam&nt. Tresrin$ enervata &ntinse mina $ar 'i el ri$i!&n$u#se pe 0umtate $e pe s!aun s!3i"a ,rus! gestul $e a voi sa se repea$ or,e'te &n a0utorul ei # uit&n$ !a erau la o $eprtare $e vreo opt metri 'i ! pe $easupra &i mai $espr"ea 'i o masa 4 $e par!a s#ar *i &nt&mplat o !atastro*a $a!a 'ervetul ar *i atins pam&ntul... La !&"iva !entimetri $e par!3et reu'i sa#l prin$. 2ar

a'a !um sttea "in&n$ !aptul 'ervetului aple!ata &ntr#o parte spre po$ea !u !3ipul &ntune!at 9i oare!um iritata $e a!easta spaima a,sur$a $elo! 0usti*i!ata !reia &i !-use pra$ 'i $ispusa par!a sa arun!e vina pe el se mai uita o $ata &n $ire!"ia lui &i v-u elanul stap&nit 'i spr&n!enele ri$i!ate apoi se &ntoarse sur&-&n$. Hans 6as&orp &rai aces& inci!en& ca pe un trium* 'i i se $rui &n &ntregime. 2ar !ontralovitura nu &nt&r-ie !!i timp $e $oua -ile a$i! &n cupnnsul a -e!e $e0unuri $oamna C3au!3at nu#'i mai roti privirile prin su*ragerie ,a intr&n$ renun"ase !3iar sa se mai 5pre-inte6 asisten"ei a'a urn avea o,i!eiul. Ceea !e era $ureros. &ns !um a!este s!3im,ri &n aitu$inea $oamnei C3au!3at i se a$resau !u siguran"a numai lui era [tu'i limpe$e !a &ntre ei $inuia o legtura $e'i &ntr#un sens negativ1 'i a^& pu&ea 0i !e a#uns$ 1;0 THOMAS MANN &'i $$ea seama *oarte ,ine !a Joa!3im avusese per*e!ta $reptate !&n$ &i atrsese aten"ia !a ai!i nu era $elo! u'or sa *a!i !uno'tin"e &n a*ara $oar $e !ei !u !are luai masa. C!i $up !ina &n timpul a!elei ore !are prile0uia un *el $e via"a $e so!ietate potrivit programului $ar !are se re$u!ea a$esea la $ou-e!i $e minute $oamna C3au!3at se retrgea *ara ni!i o ex!ep"ie &n mi0lo!ul !unos!u"ilor ei o,i'nui"i grup *ormat $in $omnul !u pieptul !-ut umoristul !u parul !re" t!utul $o!tor ClumenFo3l 'i tinerii !u umeri &ngu'ti. 'i !are se &ntrunea &n *un$ul salona'ului !e prea re-ervat !elor $e la masa 5ru'ilor ,ine6. &n plus a*ara $e asta Joa!3im se gr,ea mereu sa ple!e !a sa nu s!urte-e timpul re-ervat pentru !ura $e o$i3na $e seara !um spunea el sau poate $in alte motive $e sntate pe !are nu le mrturisea $ar pe !are Hans Castorp le ,nuia 'i le respe!ta l#am repro'at !ara!terul $es*r&nat al $orin"elor $ar ori!are ar *i *ost ele nu tin$eau $e*el sa a0ung la ni'te rela"ii $e so!ietate !u $oamna C3au!3at 'i &n *on$ a$mitea !3iar 'i &mpre0urrile !are !onstituiau o pie$i!a. Legaturile $intre el 'i rusoai!a &n!or$ate $ar nepre!i-ate ur-ite $e privirile 'i mi!ile lui vi!lenii se $es*'urau &n a*ara !onvenien"elor so!iale nu o,ligau la nimi! 'i nu puteau &n ni!i un *el sa#l anga0e-e. C!i &ntr#o ,una msura $e-apro,area so!iala ar *i *ost &n$rept"it iar *aptul !a ,tile sale $e inima proveneau $in a!eea !a se g&n$ea la 5Clav$ia6 nu era su*i!ient !a sa -$run!ine !onvingerea nepotului lui Hans Loren- Castorp !a el nu putea sa ai, nimi!

!omun !u a!easta strina $espr"it $e so" !are nu purta verig3eta &'i petre!ea via"a prin toate sta"iunile !limateri!e posi,ile nu avea o "inuta *rumoasa i-,ea u'ile *!ea !o!oloa'e $e p&ine 'i mai mult !a sigur !a#'i ro$ea ung3iile 'i a !rei existen"a era &n realitate 4 a$i! &n a*ara $e a!este legaturi as!unse # separata $e a lui prin prpstii a$inei 'i 4 $e !e sa n# o spunem7 4 alturi $e !are n#ar *i putut &n*runta ni!i una $in !riti!i le la a!este $e*e!te !riti!i pe !are le gsea &n$rept"ite. Hans Castorp avea prea mult ,un sim" !a sa ai, vreun orgoliu personal1 $ar un orgoliu $e o esen"a mai generala 'i $e o origine mai &n$eprtata era &ntiprit pe *runtea lui 'i &n 0urul o!3ilor !u privirile pu"in somnoroase iar $in a$&n!ul a!estui orgoliu se &nal" un sentiment $e superioritate $e !are nu putea 'i ni!i nu voia sa se lepe$e &n pre-en"a *pturii 'i a *elului $e#a *i al $oamnei C3au!3at. 8aptul !iu$at era !a resim"ise o $eose,ita ,u!urie 4 $&n$u#'i seama *oarte ,ine 'i poate perl6 tru prima $ata $e superioritatea unei origini at&t $e &n$eprtate 4 &n !lipa cn! o auzi pen&ru n&ia oara pe !oamna 6haucha& 4or)in! *ermanaMUNTELE VRJIT 1;1 ttea &n pi!ioare "in&n$ am&n$oua m&inile &n ,u-unarele #ache&ei !e 3 #a s*&r'itul mi!ului $e0un &n su*ragerie 'i se ostenea $up !um o uHi Hans Castorp !are tre!ea sa &ntre"in o !onvor,ire !u alta ,olnava *ara &n$oiala o tovar'a $e !ura $e o$i3na. 9i *!ea e*oituri &n!&ntatoare $e alt*el s vor,eas! &n germana &n lim,a materna a lui Hans Castorp *apt !are lui &i insu*la o m&n$rie !um nu mai sim"ise &n! ni!io$at 4 m!ar ! era $ispus &n a!ela'i timp sa sa!ri*i!e m&n$ria pentru &n!&ntarea ce i# o $$ea a!east $eli!ioasa psreas!a. n&r-un cuv&nt+ Hans Castorp nu !onsi$era legatma t!uta !u a!easta persoan negli0enta $in so!ietatea unor asemenea oameni $e!&t !a pe o aventur $e va!an"a !are &n *a"a tri,unalului ra"iunii 4 a propriei sale !on'tiin"e *un$ate pe ra"iune 4 nu avea $elo! preten"ia sa *ie apro,ata pentru ! &nainte $e toate $oamna C3au!3at era ,olnava *ara energie *!ea *e,r era putre$ pe $inuntru o !ir!umstan"a str&ns legata at&t $e !ara!terul &n$oielni! al &ntregii ei existen"e !&t 'i $e atitu$inea $istanta a lui Hans Castorp i-vor&ta $intr#un sim"am&nt $e pre!au"ie... Nu a !aut s#o !unoas! iat o i$ee !e nu#i putea tre!e prin !ap iar !&t prive'te restul oare totul nu

s#ar s*&r'i &n ,ine sau &n r(u $up o saptam&na sau o sapt(m&n 'i 0umtate !&n$ &'i va &n!epe pra!ti!a la 5Tun$er > ?ilms67 Este a$evrat ! &n a'teptare !ontinua a'a !um &n!epuse sa# 'i supraveg3e-e strile su*lete'ti tensiunile satis*a!"iile 'i $e!ep"iile re-ultate $in legaturile sale $eli!ate !u ,olnava !onsi$er&n$u#le $rept sensul 'i !on"inutul a$evrat al va!an"ei sale !ontinu sa trias! numai pentru ele 'i s lase !a $ispo-i"ia sa ,un sau rea sa $epin$ numai $e $es*'urarea lor. &mpre0urrile &nlesneau a!easta preo!upare !!i triau unul l&ng altul &ntr#un spa"iu limitat 'i !u toate !a $oamna C3au!3at lo!uia la alt eta0 $e!&t el # la primul %'i $e alt*el &'i *!ea !ura $e o$i3na !um a*la Hans Castorp $e la pro*esoara &n sala !omuna !3iar a!eea $e su, a!operi' un$e !pitanul MiFlosi!3 stinsese mai $eun-i lumina) 4 exista pe l&nga !ele !in!i $e0unuri la *ie!are pas $e $iminea"a p&na seara posi,ilitatea ,a !3iar ne!esitatea $e ne&nlaturat a unor $ese &nt&l#nin. Iar *aptele a!estea !&t 'i altele 4 !a lipsa ori!ror gri0i 'i ne!a-uri #?ans Castorp le gsea minunate $e'i resim"ea un soi $e spaima va-&n# u-se nchis n&r-un asemenea pro4izora& prielnic$ Totu'i $$ea 'i el un mi! a0utor &mpre0urrilor *!ea !al!ule 'i#'i Punea !reierul la !ontri,u"ie !a sa &m,unt"eas! a!este 'anse. Cum Wamna 6haucha& 4enea la masa !e o,i!ei mai t&r-iu 3otr& sa &nt&r-ie 'i Pu"in !a s#o &nt&lneas!a pe $rum. &'i prelungea toaleta nu era gata 1;, THOMAS MANN !&n$ Joa!3im venea sa#l ia 'i &'i lsa vrul sa porneas! &nainte spun&n. $u#i !a#l va a0unge $in urma. Con$us $e un instin!t *a4oriza& !e s&area &n !are se gsea a'tepta !&teva !lipe !&t so!otea ! e ne!esar apoi !o,o#ra la primul eta0 'i a0uns a!olo nu mai !ontinua sa !o,oare a!eea'i s!ara !i o apu!a pe alta par!urgea !ori$orul !&t era $e lung pentru a tre!e pnn *a"a u'ii unei !amere ,ine !unos!ute !ea !u numrul 'apte. Pe a!est $rum merg&n$ $e la o s!ara la !ealalt $e#a lungul !ori$orului &'i o*erea la *ie!are pas !a sa spunem a'a o 'ansa !!i &n *ie!are !lipa !unos!uta u'a putea sa se $es!3i$ 4 lu!ru !are se &nt&mpla $e mai multe ori+ po!nea !u -gomot &n spatele $oamnei C3au!3at !are &n !eea !e#o privea aprea 'i lune!a *ara -gomot spre s!ara... <poi !o,ora &naintea lui "in&n$u#'i parul !u m&na sau Hans Castorp era a!ela !are mergea &nainte

sim"in$u#i !u &n*iorri 'i *urni!turi privirea &n spate &ns !u 3otar&rea $e#a pa'i &n *a"a ei !a 'i !um i#ar *i ignorat pre-en"a !a 'i !um 'i#ar *i v-ut $e ne!a-urile lui 4 &'i &n*un$a m&inile &n ,u-unarele 3ainei &'i mi'!a &n mo$ inutil umerii tu'ea tare lovin$u#se !u pumnul &n piept#'i toate a!estea numai 'i numai pentru a#'i mani*esta totala in$i*eren"a. 2e $oua ori &mpinse vi!lenia 'i mai $eparte. &n timp !e se 'i a*la la masa &i spunea varului sau !u un aer ne!0it 'i pli!tisit pipain$u#se !u am&n$oua m&inile+ 5Po*tim mi#am uitat ,atista. @ s tre,uias! iar sa m tram,ale- p&na sus.6 9i se ur!a pentru !a el 'i 5Clav$ia6 s se ntilneasca, !eea !e era !u totul alt!eva in*init mai prime0$uos 'i $e un *arme! mult mai su,til $e!&t atun!i !&n$ mergea &naintea sau &n$rtul ei. Prima $at !&n$ re!ursese la a!est tru! e &l msur $e la oare!are $istan"a !u o privire mai !ur&n$ o,ra-ni! 'i &n$r-nea" $e sus 'i p&na 0os $ar !&n$ se apropie &ntoarse o!3ii !u in$i*eren"a 'i tre!u pe l&nga el &n 'a *el &n!&t a!east &nt&mplre nu putea s ai, ni!i o valoare. 2impotriv a $oua oara se uita la el nu numai $e $eparte !i tot timpul &l privi &n *a"a !u un aer 3otar&t 'i !3iar pu"in &n!runtat merg&n$ p&na la a#'i &ntoar!e !apul spre el !&n$ se gsi &n $reptul lui 4 *apt !are#l ptrunse pe ,ietul Hans Castorp p&n#n str*un$uri. 2e alt*el ni!i nu se !uvenea s *ie !omptimit $eoare!e el &nsu'i nu !utase alt!eva ,a !3iar pusese la !ale a!est lu!ru. 2ar &nt&lnirea &l -gu$ui at&t atun!i !&n$ se petre!u !&t 'i mai t&r-iu !&n$ se g&n$i la ea1 !!i nu#'i $$u seama exa!t !um *usese $e!&t a,ia $up !e tre!use. Ni!io$at &n! nu v-use !3ipul $oamnei C3au!3at at&t $e aproape 'i at&t $e limpe$e &n toate amnuntele lui+ putuse s -reas! !3iar ni'te *ire $e p(r s!urt !are ie'eau $in &mpletitura !o-ii ,lon$e !e ,tea u'or &ntr#un ro'u#ararni6D MUNTELE VRJIT 1;8 * in$ &n!ol!it *oarte simplu &n 0urul !apului !!i nu *usese $e!&t o $istanta $e !&teva palme &ntre *a"a lui 'i *a"a ei !are avea *orme at&t $e tranii # &ns pentru el o,i'nuite $e multa vreme # 'i !are#i pl!eau mai mult $e!&t ori!e pe lume+ *orme exoti!e 'i !ara!teristi!e %!!i numai !eea !e ne apare straniu ni se pare !a are !ara!ter) $e un exotism nor$i! 'i misterios !e te &n$emnau s le ptrun-i taina &n msura &n !are a!este !ara!teristi!i 'i propor"iile lor erau greu $e pre!i-at. Insa !ea mai !ategori! $intre ele era *r &n$oiala proeminen"a a!!entuat a pome"ilor plasa"i *oarte sus+ ei presau puterni!

o!3ii a'e-a"i ex!ep"ional $e $eparte unul $e !ellalt &nspre t&rnple *a!&n$u#i o,li!i 'i totu'i $&n$ o,ra0ilor o a$&n!itur suava !are la r&n$ul ei prea sa a!!entue-e sen-ualitatea ,u-elor ras*r&nte. 2ar erau mai ales o!3ii &n'i'i a!e'ti o!3i &ngu'ti $e Firg3i-a 'i %&n ori!e !a- asta era prerea lui Hans Castorp) $e#o *orma &n a$evr *erme!toare $e un !enu'iu#al,astru sau $e un al,astru#!enu'iu !uloarea mun"ilor &n$eprta"i 'i !are !&teo$ata printr#o privire pie-i'a !e nu urmrea sa va$ !eva se topeau &ntr#o !olora"ie no!turna tene,roas 'i &mpien0enit 4 o!3ii Clav$iei !e#l !&ntarisera $e *oarte aproape 'i !are prin po-i"ie !uloare 'i expresie semnau &ntr#un mo$ i-,itor 'i aproape &nspaim&ntator !u !ei ai lui Pri,islav Hippe: 5/emnau6 nu era $elo! !uv&ntul potrivit 4 !!i erau a!eia'i o!3i1 la *el era 'i 0umtatea superioar a !3ipului a!el nas u'or turtit totul p&n 'i al,ea"a u'or &m,u0orat a pielii 'i !uloarea sntoasa a o,ra0ilor # !are totu'i la $oamna C3au!3at nu *!ea $e!&t sa $ea ilu-ia snt"ii !!i !a la to"i !eilal"i $e ai!i aparen"a a!easta era $oar re-ultatul super*i!ial al !urei $e o$i3n &n aer li,er # a,solut totul era ai$oma !a la Pri,islav iar a!esta $in urm nu#l privise alt*el atun!i !&n$ se &nt&lnisera &n !urtea '!olii. 8aptul era tul,urtor &n toate privin"ele1 Hans Castorp era entu-iasmat $e a!easta !oin!i$en" $ar &n a!ela'i timp sim"ea !eva !a o &ngri0orare !e se &nl"a $in el o spaima asemntoare !u sentimentul $e#a *i &n!3is &mpreuna !u &nt&mplarea prielni!a &ntr#un spa"iu &ngust+ iar starea ui su*leteas!a se $atora $e asemenea 'i *aptului !a#l &ntiinise iar'i pe n,islav m!ar !(#l uitase $e multa vreme si !a prin *ptura $oamnei 3au!3at *ostul sau !oleg &l privea !u o!3ii lui $e Firg3i- # $a !3iar 'i as&a &nsemna a *i &n!3is &mpreun !u inevita,ilul !u !eea !e nu putea *i aturat 'i se &mpletea !u o *eri!ire plina $e &ngri0orare. Era !eva tot#a&3 promi"tor nelini'titor 'i aproape amenin"tor iar t&narul Hans OrP v-u ! avea nevoie $e un a0utor 4 'i &n sine &nsu'i sim"i im,ol#nel(murite -v&!niri instin!tive !are se *ram&ntau 'i puteau *i luate 1;9 THOMAS MANN $rept &n!er!ri gesturi &n !utarea unui a0utor a unui s*at a unui spri00n. 'i ast*el &'i a$use aminte $e mai multe persoane la !are ar *i putut eventual sa re!urg &n nevoie" cn! se Va i4i o anumi&a mpre#urare$ Era a!olo alturi $e el Joa!3im ,ravul 'i !institul Joa!3im ai

!rui o!3i !ptaser &n ultimele luni o expresie trista 'i !are ri$i!a $in umeri !u o violen" $ispre"uitoare inexistenta alt$at # Joa!3im !u 5Heinri!3 !el al,astru6 &n ,u-unar !a sa &ntre,uin"am termenul !u !are $oamna /to3r numea a!est ustensil+ ea pe al !rei !3ip era &ntiprit atita neru'inare &n!&t Hans Castorp era &nspaim&ntat $e *ie!are $ata p&na &n a$&n!ul su*letului... Prin urmare !institul Joa!3im era a!olo pli!tisin$u#l 'i 3(ituin$u#l pe !onsilierul auli! Ce3rens !a sa poat ple!a pentru a#'i lua &n primire servi!iul at&t $e mult r&vnit a!olo 5&n !&mpie6 5la 'es6 !um era numita ai!i lumea !elor snto'i !u o u'oar $ar evi$ent nuan"a $e $ispre". Ca s a0ung mai repe$e a!olo 'i sa !&'tige pu"in $in timpul !e se risipea ai!i !u at&ta u'urin"a &n!epuse a'a$ar prin a se supune regulamentului 'i pres!rip"iilor !u toat !on'tiin!io-itatea $e !are era &n stare respe!t&n$u#le $in $ragoste pentru regulament &n sine !a pe ori!are alt servi!iu !!i a &n$eplini a!east $atorie &nsemna !a# 'i &n$epline'te $atoria lui. &n *elul a!esta &n *ie!are seara $up !ina !&n$ lumea era a$unat a,ia $e un s*ert $e or Joa!3im &'i -orea vrul sa prseas! so!ietatea !a s#'i &n!eap !ura $e o$i3n !eea !e era ,ine venit !!i exa!titatea lui militar intervenea oare!um &n a0utorul lui Hans Castorp !ivilul !are alt*el ar mai *i -,ovit &n! mult timp !u privirile a"intite spre mi!ul salon al ru'ilor. 2ar $a! Joa!3im era at&t $e gr,it sa s!urte-e reuniunea $e seara asta se mai $atora 'i unui alt motiv !e nu#l mrturisea &ns pe !are Hans Castorp &l 'tia pre!is $e !&n$ &nv"ase at&t $e ,ine sa &n"eleag $e !e !3ipul lui Joa!3im se ptea- plin$ 'i $e !e gura &n anumite !lipe &i era !3inuit $e o grimas at&t $e !iu$at $e &n$urerata. C!i !3iar Marusia ea &ns'i Marusia !are r&$ea mereu purta un mi! ru,in la $eget 'i &mpr'tia o mireasm $e porto!ala Marusia !u pieptul mare $ar putre$ pe $inuntru lua parte 'i ea $e !ele mai multe ori la a!este reuniuni iar Hans Castorp pri!epuse !a a!esta era motivul !e#l gonea pe Joa!3im $eoare!e se sim"ea atras $e ea &ntr#un mo$ prea !umplit. Era oare 'i Joa!3im 5&n!ar!erat6 4 ,a &n! '1 mai pu&erni! 'i mai apstor $e!&t el &nsu'i !!i Joa!3im sttea $e !in!i ori pe -i la a!eea'i mas !u Marusia 'i !u ,atista ei muiata &n par*um $e por&ocale. Oricum ar 0i 0os&" Joachim era mul& prea preocupa& !e eD &nsu'i pentru !a pre-en"a lui sa *i putut *i !e 4reun a#u&or oarecare GuJ MUNTELE VRJIT 1;: u ns Castorp. 8(ra &n$oiala su,ter*ugiul sau -ilni! &i *!ea

!inste &ns u#l lini'tea $elo! iar lui Haiis Castorp i se prea !&teo$ata !a at&t exem# iul *rumos al lui Joa!3im re*eritor la !on'tiin!io-itatea !u !are &'i *!ea ura !&t 'i s*aturile $e !unos!tor pe !are i le $$$ea &n privin"a a!easta aveau &n ele !eva &ngri0ortor. Hans Castorp nu era $e!&t $e $oua saptam&ni ai!i. un$e avea $e g&n$ s#'i petrea! va!an"a $ar i se prea ! tre!use mult mai multa vreme iar regimul $in sanatoriu pe !are Joa!3im &l respe!ta !u stii!te"e &n!epuse s $evin &n o!3ii lui !eva $e o s*&nta inviola,ilitate !eva in!ontesta,il 'i *ires! ast*el ! via"a $e 0os $in !&mpie v-uta $in a!est lo!. i se prea aproape !iu$ata 'i $e#a#n$oaselea. Cptase $e pe a!um multa a,ilitate &n m&nuirea !elor $oua paturi !u a0utorul !rora te puteai trans# *orma !&n$ vremea se r!ea &ntr#un pa!3et ,ine *!ut &ntr#o a$evrata mumie1 era !&t pe !e s(#l a0ung pe Joa!3im &n pre!i-ia gesturilor. &n arta $e a se &n*'ur $up toate regulile 'i era aproape mirat g&n$in$u#se !a a!olo $evale nimeni n#avea 3a,ar $espre a!easta arta 'i regulile ei. 2a era un *apt straniu1 $ar &n a!ela'i timp Hans Castorp se mira $e el &nsu'i iar a!ea nelini'te !are#l *!ea s se re&ntoar! &n sine &nsu'i &n !utarea unui s*at 'i a unui spri0in se &nl" iar'i &n el. /e g&n$ea la !onsilierul auli! Ce3rens 'i la s*atul lui 5a,solut $e-interesat6 $e a tri exa!t la *el !a 'i pa!ien"ii lu&n$u#'i !3iar 'i temperatura 'i la /ettem,rini !are pu*nise &n r&s !&n$ a*lase !(#i *usese $at un asemenea s*at 'i !are#i *re$onase $in 0lautul fermecat. 2a se g&n$i 'i la a!e'tia $oi !u titlul $e &n!er!are oare!um !a s(#'i $ea seama $a!a se va sim"i mai ,ine. Consilierul auli! Ce3rens avea p(rul al, 'i !a atare ar *i putut *i tatl lui Hans Castorp. Pe $easupra era !on$u!torul sta,ili# mentului !ea mai &nalta autoritate 4 'i $oar $up o autoritate printeas! t&n0ea inima nelini'tit a lui Hans Castorp. 9i totu'i ori!&t &n!er!ase nu reu'ise s se g&n$eas!a la !onsilierul auli! !u &n!re$erea $atorat $e un *iu. Consilierul &'i &ngropase so"ia ai!i tre!use printr#o $urere !are#l *!use &n mo$ vremelni! pu"in !am !iu$at 'i apoi rmsese pe lo! $eoare!e &l re"inea morm&ntul $ar 'i pentru !a el &nsu'i usese u'or atins. <!um &i tre!use oare7 Era. &n a$evr sntos 'i sin!er o&r&t sa vin$e!e oamenii pentru !a a!e'tia s *ie &n stare !&t mai repe$e sa se

re&ntoar! la !&mpie un$e sa#'i &n$eplineas! servi!iul7 )ra0ii &i erau ve'ni! al,strii $e!i s#ar *i putut spune ! are mereu tem# Peratur. 2ar a!est lu!ru putea *i $oar o ilu-ie !uloarea *e"ii putea *i sa $oar pe seama aerului+ Hans Castorp &nsu'i sim"ea -i $e -i o 1;; THOMAS MANN *ier,in"eala us!ata !el pu"in a'a i se prea lui $eoare!e nu *olosea termometrul... 2esigur atun!i !&n$ &l au-eai pe !onsilierul auli! vor,in$ puteai sa#"i &n!3ipui uneori !a are temperatura1 !eva nu prea era &n or$ine &n *elul sau $e#a vor,i+ suna at&t $e tare $e vesel 'i $e pl!ut $ar m spatele vor,elor sim"eai un nu 'tiu !e straniu 'i at&t $e exaltat mai ales !&n$ &i priveai o,ra0ii al,a'trii 'i o!3ii &nl!rima"i $e par!a 'i#ar mai pl&nge &n! so"ia. Hans Castorp &'i reamintea !eea !e#i spusese /etteni#,rini $espre 5melan!olia6 'i $espre 5imoralitatea6 !onsilierului auli! 'i#'0 mai a$use aminte !a#l numise 'i 5un su*let !on*u-6. <semenea vor,e puteau *i spuse !u mali"io-itate sau u'urin"a1 $ar !u toate a!estea gsea !a nu prea e re!on*ortant sa se g&n$eas!a la !onsilierul aulic ehrens$ 9i pe $easupra mai era &nsu'i a!est /ettem,rini a!est opo-i"ionist. <!est *an*aron 'i homo humanus, !um &'i spunea !3iar el !are !u un torent $e vor,e um*late 'i $o0enitoare &i repro'ase *aptul ! so!otea existen"a simultana a ,olii 'i a prostiei !a pe o 5!ontra$i!"ie6 'i !a pe o 5$ilema a sentimentului nostru $e omenie6. Ce prere po"i avea $espre el7 Ce rost are sa te g&n$e'ti la el7 Hans Castorp &'i amintea !um &'i ie'ise $in *ire &n timpul a!elor vise extraor$inare !are#i umpleau ai!i nop"ile $in !au-a -&m,etului *in 'i se! al italianului a -&m,etului !are se un$uia su, ar!uirea *rumoasa a must"ii 'i#'i mai amintea !um &l numise *la'netar 'i !um &n!er!ase sa#l $ea a*ar $in visele sale $eoare!e &l $eran0a. 2ar toate se petre!user &n vis. Iar Hans Castorp o$at trezit, se sim"ea altul mai pu"in $e-ln"uit $e!&t Hans Castrorp $in vis. &n stare $e veg3e putea *i 'i alt*el 4 'i poate ar *i *!ut ,ine sa &n!er!e stu$ierea a!estui nou !ara!ter !&t 'i stu$ierea lui /ettem,rini !u spiritul lui $e opo-i"ionist $e'i o asemenea anali- !riti!a putea $egenera &n vor,rie pl&ngarea"a 'i lipsita $e ori!e noim. Celalalt se pre-entase el &nsu'i !a un pe$agog1 'i era limpe$e !a $orea sa# 'i exer!ite in*luen"a iar t&narul Hans Castorp "inea $in toata inima s( *ie in*luen"at !eea !e *ire'te nu &nsemna !a tre,uia sa mearg p&na la a se las $eterminat sa#'i *a! geamantanul

'i sa ple!e &nainte $e termen a'a !um &i propusese /ettem,rini $e !ur&n$ !u toata serio-itatea $e !are era &n stare. BYacer experiri, se g&n$i el sur&-&n$ &n sine !!i mai 'tia &n! at&ta latina *ara !a totu'i s se poat numi un homo humanus. <'a se *a!e !a nu#l mai sl,ea $in o!3i pe /ettem,rini 'i as!ulta !u $rag inima nu &ns *ara o aten"ie !riti!a tot !eea !e spunea italianul &n timpul &nt&lm#rilor !are !&teo$ata prelungeau plim,rile pres!rise $e tratament p&na la )anca !e su) pere&ele mun&elui sau pna n Bla&z" sau" cu al&e prile#uriMUNTELE VRJIT 1;= " e>emplu !&n$ $e0unul o$at terminat /ettem,rini !u pan&alonii lui in arouri se ri$i!a primul 'i !u o s!o,itoare &n gura pornea alene $e#a lun# ul su*rageriei !u 'apte mese pentru !a *ara sa "in seama $e reguli 'i !onvenien"e sa vina o !lipa la masa verilor. &'i &ng$uia a!est *apt "#n0i*n!u-se acolo" cu gle-nele &n!ru!i'ate intr#o po-i"ie gra"ioasa sporo# vin$ 'i gesti!ul&n$ !u s!o,itoarea. /au trgea un s!aun lua lo! la unul $in !ol"urile mesei &ntre Hans Castorp 'i pro*esoara ori &ntre Hans Castorp 'i Miss Ro,inson uit&n$u#se !um !ei noua !omeseni !e4orau $esertul la !are el prea sa *i renun"at. # &nga$ui"i#mi va rog sa ma altur a!estui no,il !er! spunea el str&ng&n$ m&na !elor $oi veri 'i salut&n$ pe !eilal"i. Ce sa mai vor,im $e ,erarul la $e#a!olo... *ara a mai pomeni $e &n*"i'area $es!ura0atoare a ,erri"ei. 2ar a!est $omn Magnus to!mai ne#a "inut un *el $e alo!u"iune $espre psi3ologia popoarelor. Vre"i sa au-i"i7 5/!umpa noastr ;ermanie spunea el este $a $esigur o mare !a-arma &ns &n ea $inuie'te multa !apa!itate 'i n#a' s!3im,a virtu"ile noastre -$ravene !u polite"ea altora. La !e mi#ar *olosi toata polite"ea $a!a s&nt &n'elat &n *a"a 'i#n spate76 U*: Iar restul !onversa"iei era $e a!ela'i !ali,ru. /&n" la !aptul puterilor. 9i apoi mai am 'i o ve!ina o ,iata *ptura !u tran$a*irii !imitirului &n o,ra0i o *at ,a"r&na $in Transilvania !are vor,e'te &ntruna $espre 5!umnatul6 ei un oare!ine $espre !are nimeni nu 'tie nimi! 'i

ni!i nu vrea s 'tie. Pe s!urt nu mai pot 'i am 'ters#o. # Cu alte !uvinte v#a"i luat !atra*usele -ise $oamna /to3r. Va &n"eleg. # Exa!t: ex!lama /ettem,rini. Mi#am luat !atra*usele: @,serv !a ai!i e o alt atmos*era 4 &n !e ma prive'te am a0uns la liman. Prin urmare nu#am luat !atra*usele... 2a!a toata lumea ar 'ti sa#'i potriveas! ast*el !uvintele: &mi $a"i voie s ma interese- $espre progresele pre"ioasei $umneavoastr snt"i $oamna /to3v7 7ra n*rozi&or s-o 4ezi pe !oamna S&ohr cum se 0an!osea$ # 2umne-eule mare: -ise ea mereu a!ela'i lu!ru a'a !um $omnul o 9tie prea ,ine. 8a!em $oi pa'i &nainte 'i trei &napoi. 2up !e ai ptimit 6ln!i luni vine ,atr&nul !are#"i mai $ &n! 'ase. V7i: <stea s&nt !3inu# e Dui Tantal. &mpingi &mpingi 'i !&n$ !re-i !#ai a0uns sus... # @3: E *rumos $in partea $umneavoastr: &i $rui"i &n s*&r'it. pu"ina ana"ie a!estui srman Tantal. 9i !a s!3im,are &l pune"i sa &mping o " lnca+ Ga&a !e numes! eu a$evrata ,untate su*leteas!a. 2ar !e se 6ipl !u $umneavoastr $oamna7 &n 0urul $umneavoastr se petre! I 1;8 THOMAS MANN lu!ruri misterioase. /e vor,e'te $espre !u)luri" !espre un corp as&ral$ Nu !re$eam $ar !eea !e se petre!e !u $umneavoastr ma tul,ur... 4 /e pare !a $omnul vrea sa#'i r&$ $e mine. A)solu& !eloc+ Nici nu ma *n!esc+ <ini-&i2i-ma" mai n&i" asupra unor aspe!te ne!lare ale existen"ei $umneavoastr 'i a,ia $up a!eea ne vom amu-a. <sear !am &ntre orele noua 'i 0umtate 'i -e!e *!eam o mi!a plim,are prin gra$ina1 arun! o privire asupra ,al!oanelor 'i va$ a la $umneavoastr era aprinsa mi!a lamp ele!tri!. 2e!i v *!ea"i !ura a'a !um o !ere $atoria ra"iunea regulamentul. 5<!olo mi#am -is st !ul!at *rumoas noastr ,olnav !are p-e'te !u str'ni!ie pres!rip"iile !a sa se poat &ntoar!e !&t mai repe$e !u putin" &n ,ra"ele $omnului /to3r.6 Iar a$ineauri !e au$7 C a"i *ost v-uta exa!t la a!eea'i or la cinematografo %$omnul /etem,rini rosti !uv&ntul &n italiene'te !u a!!entul pe sila,a a patra) # la cinematografo su, ar!a$ele $e la Ca-inou 'i apoi la !o*etrie !u vin $ul!e 'i !eva

,e-ele 'i iat !um... 2oamna /to3r &'i ,&"&ia umerii !3i!otea &n 'ervet &l &ng3iontea pe Joa!3im 'i pe lini'titul $o!tor ClumenFo3l *!ea 'trengre'te 'i !on*i$en"ial !u o!3iul tre!&n$ prin mani*estrile unei !o!3etrii su*i!iente 'i mrginite. Ca sa#i in$u! &n eroare pe !ei $in 0ur o,i'nuia s#'i lase lampa aprinsa pe ,al!on s#o 'tearg &n mo$ $is!ret 'i s(#'i a!or$e !&teva !lipe $e $istra!"ie 0os &n !artierul engle-es!. /o"ul o a'tepta la Cnnsta$t. 2e alt*el nu era singura pa!ient !are pra!ti!a a!est sistem. 4 ...iat a'a$ar !ontinua /ettem,rini ! a"i savurat ,e-ele 4 $ar &n so!ietatea !ui7 &n so!ietatea !pitanului MiFlosi!3 $in Cu!ure'ti: /e spune ! ar purta !orset $ar 2umne-eule !e importan"a poate sa ai, asta7 2oamna va !on0ur spune"i#ne un$e era"i7 /au s&nte"i !umva $u,la7 2esigur !a la ora a!eea $ormea"i1 &ns &n timp !e partea terestra a *iin"ei $umneavoastr &'i *!ea &n singurtate !ura $e o$i3na partea spirituala se $istra &n so!ietatea !pitanului MiFlosi!3 'i a ,e-elelor sale... 2oamna /to3r se &nv&rtea 'i se -,tea !a !ineva pe !are#l g&$ili. Nu se -&ie !ac( n-ar 0i 0os& mai !e !ori& con&rariul" spuse Se&&em)rini$ Sa fi savurat singur ,e-elele 'i s( va *i *!ut !ura $e o$i3na &n so!ietatea !pitanului MiFlo.si!3... -Hi$ hi$ hi$$$ 4 2oamnele 'i $omnii !unos! oare &ntimplarea $e alaltieri7 &ntre,a italianul pe nea'teptate. Cineva $intre noi a *ost rpit # l# a luat $ra!uD. a$i! mai pre!is. l#a luat &ns'i $oamna mama lui o *emeie energi!a 9D !are mi#a pl!ut. Este vor,a $espre t&narul /!3neermann <nton /!3neer#mann !are sttea la masa $omni'oarei Elee*el$ &n *ata 4 ve$e"i lo!u] MUNTELE VRJIT 1;9 l : e gol. &n !ur&n$ va *i o!upat n#am ni!i o gri0a &n privin"a asta $ar <nton aple!at pe aripile v&ntului &ntr#o !lipita 'i mai !ur&n$ $e!&t ar *i re-ut#o. La !ei 'aispre-e!e ani ai lui era ai!i $e un an 'i 0umtate1 to!mai i se mai $$user 'ase luni $e tratament. 9i !e s#a petre!ut7 Nu 'tiu !ine i#a 'optit o vor,a $oamnei /!3neermann *apt este !a ea a al lai $espre narvirea lui in 1accho et ceteris. Be nea'teptate apru &n s!ena o matroan 4 mai &nalta !u trei !apete $e!&t mine !u parul al, 'i &ngro-itor $e &n*uriat &i $$u *r ni!i o vor,a $ou pere!3i $e palme $omnului <nton &l &n'*!a $e guler 'i#l -v&rli &n tren. 52a!

tre,uie sa moara -ise ea o poate *a!e tot a'a $e ,ine 'i $evale6. 9i porni iute spre !asa. R&$eau to"i !ei !are &l as!ultau !!i $omnul /ettem,rini 'tia s povesteas! *oarte !u 3a-. <rta a *i temeini! in*ormat asupra ultimelor nout"i $e'i privea !u o v$ita ironie via"a &n !omun a !elor $e#ai!i. 9tia tot. Cuno'tea numele 'i !u aproxima"ie !3iar 'i !on$i"iile $e via"a ale noilor sosi"i1 povestea !a ieri unui !utare 'i unui !utare li se *!use re-e!"ie $e !oast 'i 'tia $in i-vor sigur ! &n!ep&n$ !u toamna viitoare nu se vor mai a$mite ,olnavi av&n$ mai mult $e Ha N gra$e. Noaptea tre!ut povestea el !"elu'ul $oamnei Eapa"soulias $in Mitilene s#a a'e-at pe ,utonul semnalului ele!tri! luminos $e pe noptiera stap&nei lui !eea !e a provo!at multa alergtur 'i -arva mai !u seam !a n#au gsit#o singur pe $oamna Eapa"soulias !i &n !ompania asesorului 2ustmun$ $in 8rie$ri!3s3agen. P&na 'i $o!torul ClumenFo3l nu se putu st(p&ni s nu sur&$ $e a!easta poveste $rgla'a Marusia era !&t pe !e s se &n,u'e !u ,atista ei par*umata !u porto!ale iar $oamna /to3r s!oase un "ipat as!u"it apas&n$u#'i s&nul st&ng !u am&n$oua m&inile. 2ar numai !&n$ era !u !ei $oi veri Lo$ovi!o /ettem,rini vor,ea ,u!uros $espre sine &nsu'i 'i $espre originea sa at&t &n timpul plim,rilor !&t " i la reuniunile serale ,a !3iar 'i $up( $e0un atun!i !&n$ !ea mai mare parte a pa!ien"ilor prsiser su*rageria 'i !&n$ !ei trei ,r,a"i mai ram&neau la masa lor &n vreme !e *etele $e servi!iu s*ringeau iar Hans Castorp *uma o Mria Man!ini al !rei gust &n!epea sa#l simt $in n[u &n a!east a treia saptam&na. <s!ult&n$ !u uimire povestirile italia# nului Hans Castorp le !intrea !u aten"ie $ispus sa se lase in*luen"at $e eAe !!i ii $e-vluiau o lume $eose,ita 'i !u totul noua pentru el. Se&&em)rini 4or)ea !espre )unicul sau !in Milano" care 0usese a4oa&# $ar &n a!ela'i timp 'i un mare patriot un *el $e &mpletire &ntre un J [l&a&or" un orator un pu,li!ist politi! 'i &n s*&r'it un opo-i"ionist la *el a 9i nepotul su &ns a!tiv&n$ &ntr#un stil mai mare 'i &ntr#un spirit mai r-ne". C!i &n vreme !e Lo$ovi!o 4 $up !um mrturisea el &nsu'i

1=0 THOMAS MANN !u amr!iune # se ve$ea re$us $oar la persi*larea vie"ii -ilni!e a sanatoriului interna"ional 5Cerg3o*6 nevoit sa#'i exer!ite numai asupra acestei institu"ii !riti!a sa 'i sa proteste-e &mpotriva ei &n numele unei umanit"i mai *rumoase 'i mai $inami!e ,uni!ul $$use $e *ur!a guvernelor !onspirase !ontra <ustriei 'i a /*intei <lian"e !are &i umilise atun!i patria $e-mem,rata &mping&n$#o su, 0ugul unei ro,ii &mpovrtoare '1 *usese un mem,ru plin $e -el al anumitor organi-a"ii rasp&n$ite &n toata Italia un carbonaro, !um spunea /ettem,rini !o,or&n$ ,rus! glasul !a 'i !um ar *i *ost prime0$ios !3iar 'i a-i s vor,e'ti $espre asta. Pe s!urt a!est ;iuseppe /ettem,rini aprea &n povestirile nepotului sau pentru !ei !e#l as!ultau !a un om !are $usese o via"a &ntune!oasa ptima'a 'i r-vrtita !eva &n genul unui 'e* $e ,an$a sau al unui !onspirator iar pe !3ipurile !elor $oi veri 4 !u tot respe!tul pe !are $in polite"e se sileau sa#l arate 4 se va$ea o expresie $e repulsie ne&n!re-toare ,a !3iar $e sila pe !are n#o puteau as!un$e. Este $rept !a evenimentele evo!ate erau $eose,ite+ !eea !e au-eau se &nt&mplase &ntr#o epo!a &n$eprtata &n urma !u aproape un se!ol a'a$ar apar"inea istoriei1 or to!mai $in isto# rie 'i anume $in !ea ve!3e le erau 'i lor *amiliare a!este !ara!tere minate $e o $ragoste eroi!a 'i $e-n$0$uit pentru li,ertate 'i o ur $e ne&nvins &mpotriva tiranilor le erau *amiliare $e'i nu se g&n$isera ni!io$at !a &ntr#o -i vor lua !u ele un !onta!t omenes! at&t $e apropiat. Mai mult a!est spirit $e revolt 'i a!este uneltiri $e !onspirator ale ,uni!ului se &mpleteau $up !um a*lara mai $eparte !u o a$&n!a $ragoste $e patrie pe !are voia s#o 'tie li,era 'i unita 4 $a a!tele $e r-vrtire *useser ro$ul 'i revrsarea a!estui ameste! &ntru totul vre$ni! $e respe!t 'i ori!&t $e !iu$ata li se pru 'i unuia 'i !eluilalt $intre !ei $oi veri !a o &mpletire $e spirit revolu"ionar 'i patriotism # !!i ei aveau o,i!eiul sa i$enti*i!e patriotismul !u un sentiment !onservator $e or$ine # se va-ura totu'i o,liga"i !el pu"in &n sinea lor s a$mit !a &n &mpre0urrile 'i &n epo!a $e atun!i r-vrtirea putea *i o a$evrata virtute !et"eneas!a &n timp !e !umptarea loiala putea sa e!3ivale-e !u o atitu$ine $e in$i*eren"a *a"a $e pro,lemele statului. 2ar ,uni!ul nu *usese numai un patriot italian !i 'i un prieten 'i un tovar' $e arme al tuturor popoarelor &nsetate $e li,ertate. C!i $up lovitura $e stat nei-,utita $e la Tonno la

!are luase parte !u vor,a 'i !u *apta s!(p&n$ !a prin ure!3ile a!ului $e -,irii prin"ului Metterni!3. el ple!a &n exil !a sa lupte 'i sa#si verse s&ngele &n /pania pentru Constitu"ie 'i &n ;re!ia pentru in$epen$en"a poporului gre!. 9i s#a &n"&mplat !a to!mai &n a!easta ultima "ara sa vina pe lume tatl lui /ettem,rini 4 'i *ara MUNTELE VRJIT 1=1 - !oiala ca as&a era pricina pen&ru care el a#unsese un a&i& !e mare uma-st 'i un &n*l!rat a$mirator al anti!3it"ii !lasi!e # $e altminteri as!ut $intr#o mama $e s&nge german !!i ;iuseppe se !storise !u *ata &n Elve"ia purt&n$#o !u el &n toate aventurile sale. Mai t&r-iu $up un exil $e -e!e ani s#a putut re&ntoar!e &n patrie 'i s#a sta,ilit !a avo!at la Milano *ara &ns a renun"a sa !3eme poporul prin vor,e 'i prin s!ris "n versuri 'i &n pro-a la li,ertate a!tiv&n$ pentru instaurarea unei Repu,li!i uni!e 'i ne$espr"ite s !on!eap planuri revolu"ionare !u un elan &n*l!rat 'i autoritar 'i s prevesteas! &ntr#un stil limpe$e unirea popoarelor &nro,ite !u s!opul $e a asigura *eri!irea universala. Un amnunt pe !are#l pomeni /ettem,rini nepotul *!u o impresie $eose,it $e puterni!a asupra lui Hans Castorp+ anume !a toata via"a ,uni!ul ;iuseppe a *ost v-ut $e !tre !on!et"enii lui um,l&n$ &m,r!at numai &n negru !!i !um spunea el. purta $oliu $up Italia patria lui ro,ita 'i &n$urerata. Pe !&n$ as!ulta a!este relatri Hans Castorp &'i aminti $e ,uni!ul lui !are $in !&t &l !unos!use nepotul purtase $e asemenea numai 3aine negre $ar $intr#un spirit *oarte $eose,it $e a!ela !are#l &nsu*le"ise pe ,uni!ul lui /ettem,rini+ &'i aminti $e &m,r!mintea $emo$at prin mi0lo!irea !reia Hans Loren- Castorp 4 !are *!ea 'i el parte la urma urmei $intr#o epo!a tre!uta 4 &n"elesese s se supun timpului pre-ent arat&n$ printr#un *el $e arti*i!iu !&t $e pu"in &i apar"inea p&n &n -iua !&n$ pe !ata*al! ve'mintele lui re$o,&n$isera &n mo$ solemn &n*"i'area lor a$evrata %!u !olereta) 'i potrivita !u !ara!terul su. &n realitate *useser $oi ,uni!i $iametral opu'i: Hans Castorp se g&n$ea la toate a!estea pe !&n$ o!3ii lui luau o expresie *ixa 'i el !latin $in !ap $ar &n a'a *el &ne&t a!easta mi'!are se putea interpreta $eopotriv *ie !a un semn $e a$mira"ie pentru ;iuseppe /eitem,rini *ie !a o $ova$a $e uimire 'i $e-apro,are. 2e alt*el se *erea sa !on$amne !eea !e i se prea !iu$at rnul"umin$u#se sa &nregistre-e si sa !ompare. Reve$ea !3ipul prelung al

,a&rnului Hans <orenz" aPle!&n$u#se peste interiorul u'or aurit al !upei $e ,ote- 4 un o,ie!t strve!3i !are se mo'tenea nestrmutat $in tata#n *iu # 'i rotun0in$u#M u-ele &n timp !e rostea pre*ixul 5stra6 'i apoi e!oul a!ela a$ine 'i pios vo!ii !are evo!a lo!urile un$e se !erea un mers solemn 'i !u!erni!. 9i A ve$ea pe ;iuseppe /ettem,rini *lutur&n$ tri!olorul &ntr#o m&na 'i 4utin$ sa,ia !u !ealalt invo!&n$ !u o!3ii negri ri$i!a"i !erul 'i &n %n&ea unei trupe $e aprtori ai li,ert"ii av&nt&n$u#se &mpotriva oar$elor $espotismului. 9i una 'i !ealalt $intre a!este atitu$ini avea a m$oiala *rumuse"ea 'i ,u!uria ei g&n$i Hans Castorp 'i *!u asta 1=, THOMAS MANN !u multa pre!au"ie !!i personal sau m!ar &n parte se sim"ea 'i 0u$e!tor 'i &mpri!inat. C!i /ettem,rini ,uni!ul luptase pentru !u!erirea $repturilor politi!e &n vreme !e &n! $e la originea lor toate $repturile apar"inuser propriului sau ,uni! sau m!ar str,unilor lui +ar pu'lamalele *useser a!elea !are le#au smuls prin violen"a 'i !u *ra-e *rumoase &n $e!ursul ultimelor patru se!ole. 2ar iat !a 'i unul 'i !elalalt se# m,ra!asera &n negru ,uni!ul $in Nor$ 'i ,uni!ul $in /u$ '0 unul 'i !elalalt !u s!opul $e#a statorni!i o ne&n$uple!ata separa"ie &ntre ei 'i pre-entul pe !are &l urau. &ns pe !&n$ unul o *!use $in evlavie pentru tre!ut 'i &n !instea mor"ii $e !are era legat !elalalt $impotriv $in spirit $e re,eliune &n !instea progresului $u'man ori!rei evlavii. 2esigur erau $oua lumi opuse $ou pun!te !ar$inale $i*erite g&n$ea Hans Castorp 'i se 'i ve$ea oare!um a'e-at &ntre ele &n vreme !e $omnul /ettem,rini povestea arun!&n$ !&te o privire ptrun-toare !&n$ spre unul !&n$ spre !elalalt # iar lui Hans Castorp i se prea !a mai asistase la o asemenea s!ena. &'i amintea $e o singurati!a plim,are !u ,ar!a &ntr#un amurg !&n$ -iua se &ng&na !u noaptea pe un la! $in Holstein spre s*&r'itul verii &n urma !u !&"iva ani. Era !am &n 0urul orei 'apte soarele apusese $e !ur&n$ iar luna aproape plina se ivise la rsrit $easupra !r&ngului $e pe maluri. 9i pe !&n$ Hans Castorp v&slea pe apa lini'tita o !onstela"ie $e vis tul,urtor $e !iu$ata $omni !am vreo -e!e minute. /pre apus &n! mai $inuia lumina -ilei o -i $e o !laritate sti!loasa 'i pre!is &ns $a!a &ntor!ea pu"in !apul spre rsrit ve$ea o noapte !u luna plina *erme!toare 'i limpe-it $e ori!e !ea"a. Contrastul a!esta straniu $ainuise !am

vreun s*ert $e ora &nainte !a noaptea 'i luna sa ,iruias! iar o!3ii ului"i 'i *erme!a"i ai lui Hans Castorp alergau $e la o lumina 'i $e la o priveli'te la alta $e la -i la noapte 'i $e la noapte la -i. @ri!um ar *i &'i mai spuse el avo!atul /ettem,rini $u!&n$ o ast*el $e via"a 'i anga0at &ntr#o a!tivitate at&t $e vasta nu putuse $esigur sa a0ung un mare 0urist. 2ar *usese &nsu*le"it $e prin!ipiul $rept"ii $in !ea mai *rage$a !opilrie 'i p&na la s*&r'itul vie"ii $up !um mrturisea nepotul sau1 iar Hans Castorp !u toate !a &n a!el moment nu avea !apul prea limpe$e organismul *iin$u#i &ngreunat $e !ele 'ase *eluri $e m&n!are ale unei mese la 5Cerg3o*6 se silea sa pri!eap !e voia AJA spun /ettem,rini atun!i !&n$ !ali*i!ase a!est prin!ipiu $rept 5i-vorul li,ert"ii 'i al progresului6. Prin a!est $in urma !uv&nt Hans Castorp &n"elesese p&n a!um !eva !am !a $e-voltarea ma'inilor $e#a lunguD se!olului al QlQ#lea1 apoi &'i $$u seama !a /eiteni,rini $$ea $estul $e multa aten"ie 'i a!estor lu!ruri 'i !a ,uni!ul sau avusese a!eea'i atitu# MUNTELE VRJIT 1=8 $ i&alianul a!use pa&riei celor !oi asculttori un omagiu $eose,it $e I$uros $eoare!e a!olo se $es!operise pra*ul $e pu'!a # !el !are arun#e la ve!3ituri armurile me$ievale 4 'i tiparul1 *iin$! u'urase asp&n$irea i$eilor $emo!rati!e. Prin urmare elogia ;ermania su, a!est aport 'i numai &n msura &n !are era vor,a $espre tre!ut *iin$ !onvins $up !um e 'i lires! !a lau$a suprema se !uvenea propriei sale patrii $eoare!e a *ost prima !are &n timp !e toate !elelalte popoare triau &n! &n &ntuneri!ul supersti"iei 'i al ro,iei a $es*'urat $rapelul Luminii al Culturii 'i al Li,ert"ii. Insa $a!a /ettem,rini avea multa stima pentru te3ni!a 'i pentru transporturi $omeniul $e a!tivitate pentru !are se pregtise Hans Castorp # a'a !um o $ove$ise .atun!i !&n$ se &nt&lnise pentru prima oara !u !ei $oi veri la ,an!a $e l&nga pov&rni' 4 nu prea totu'i sa#'i ,a7e7e stima pe $ragostea pentru a!este *or"e !i mai !unn$ apre!ia in*luen"a lor asupra ri$i!rii morale a omului !!i numai $in a!est pun!t $e ve$ere &n"elegea sa le a!or$e importan"a. /upun&n$ natura $in !e &n !e mai mult prin raporturile pe !are le sta,ilise prin $e-voltarea re"elelor rutiere 'i telegra*i!e &nving&n$ $i*eren"ele !limati!e te3ni!a se $ove$ea mi0lo!ul !el mai sigur $e#a &n*r"i popoarele $e#a &nlesni &n"elegerea lor re!ipro!a $e a sta,ili !onven"ii &ntre oameni $e a $istruge pre0u$e!"ile 'i &n s*&r'it $e a $u!e la unirea universala. Neamul omenes! r-,ise $in

&ntuneri! ie'ise $in spaima 'i $in ura pentru a se &n$repta pe un $rum luminat !tre etapa *inala a $ragostei limpe-imii interioare a ,unt"ii 'i *eri!irii1 'i pe a!easta !ale te3ni!a era !el mai ,un mi0lo! $e transport. 2ar vor,in$ ast*el el ameste!a $intr#o singura su*lare !ategorii pe !are Hans Castorp *usese o,i'nuit p&n a!um sa nu le priveas! $e!&t &n mo$ separat. Te3ni!a 'i moralitatea spunea $omnul /ettem,rini. 9i mergea p&na a!olo &n!it 4 vor,in$ $espre M&ntuitorul !re'tinismului !are $e-vluise !el $int&i prin!ipiul egalit"ii 'i &n*r"irii &ntre popoare # a*irma !a. ulterior tiparul a &nlesnit toarte mult rasp&n$irea a!estui prin!ipiu pe !are marea Revolu"ie 8ran!e- l#a ri$i!at la rangul $e lege. 2in motive ne$eslu'ite toate a!estea i se par!au t&narului Hans Castorp a,solut !on*u-e m!ar !a $omnul /ettem,rini le re-uma &n termeni at&t $e limpe-i 'i $e viguro'i. @ singura $aD.a. povestea el o singura $ata &n via"a la &n!eputul maturit"ii uni!ul ;iuseppe s#a sim"it pe $eplin *eri!it+ asta s#a petre!ut atun!i cm! a a*lat vestea $espre Revolu"ia $in Iulie $e la Paris. &n guta maie 'i au-ul tmurora el pro!lamase !a &ntr#o -i to"i oamenii vor pune !ele ;1 H1Je $e la Paris alturi $e !ele 'ase -ile ale !rea"iei lumii. Lui Hans astorp i se paru n&raIie4ar cam e>a*era& sa ncerci sa pui cele &rei zile 1=9 THOMAS MANN !e 4ara ale anului LaHO &n timpul !rora pari-ienii au *urit o !ori'ti tu"ie noua alaiuri $e !ele 'ase -ile &n !uprinsul !rora 2umne-eu a $espr"it pam&ntul $e apa 'i a !reat a'trii eterni pre!um 'i *lorile ar,orii pasrile pe'tii !&t 'i &ntreaga su*lare iar mai t&r-iu !&n$ ramase singur !u varul su Joa!3im su,linie !a spusele lui /ettem,rini 0 Se pruser $in !ale#a*ara $e &n$r-ne"e 'i $!#a $reptul ne!uviin!ioase. 2ar era at&t $e $ispus Za se lase in*luen"at 4 mai ,ine -is sa se $ruias! tuturor experien"elor 4 &n!&t &'i &n,u'i &mpotrivirea pe !are evlavia 'i stilul sau personal o opuneau !on!ep"iei Zettem,riniene a lu!rurilor spun&n$u#'i !a !eea !e i !e prea nelegiuit putea *i !ali*i!at $rept &n$r-neal 'i !a !eea !e i se prea $e prost gust era poate o $ova$a $e genero-itate 'i entu-iasm no,il !el pu"in &n anumite &mpre0urri $e exemplu atun!i !&n$ /ettem,rini#,uni!ul numise ,ari!a$ele 5tronul poporului6 'i !&n$ $e!larase !a era vor,a 5$e a s*in"i suli"a !et"eanului pe altarul Umanit"ii6.

Hans Castorp 'tia *ara sa poat $a o expli!a"ie limpe$e $e !e &l as!ulta pe $omnul /ettem,rini 4 expli!a"ia era ni"el !on*u-a $ar ori!um 'tia. 2inuia &n ,unvoin"a lui !eva !a un sentiment al $atoriei $in!olo $e a!ea lipsa $e rspun$ere proprie va!an"elor !alatorului 'i vi-itatorului !are nu se opre'te la ni!i o impresie ls&n$u#se $us $e &nt&mplari per*e!t !on'tient !a m&ine sau poim&ine &'i va lua -,orul 'i se va re&ntoar!e la r&n$uiala vie"ii lui o,i'nuite+ !eva prin urmare !a o vo!e a !on'tiin"ei 'i pentru a *i pre!i'i a !on'tiin"ei sale &n!r!ate !are &l &mpingea sa#l as!ulte pe italian *ie !&n$ sttea pi!ior peste pi!ior 'i pu*ia $intr#o Mria Man!ini *ie !&n$ to"i trei ur!au $in !artierul engle-es! spre 5Cerg3o*D. Potrivit !on!ep"iei 'i expunerii lui /ettem,rini $ou prin!ipii &'i $isputa lumea+ 8or"a 'i 2reptul Tirania 'i Li,ertatea /upersti"ia 'i 9tiin"a. Legea !onservrii 'i Legea mi'!rii iar $in a!easta $isputa se na'te Progresul. Primul prin!ipiu s#ar putea numi asiati! !elalalt european !!i Europa era "ara r-vrtirii a !riti!ii 'i a a!tivit"ii !are pre*a!e totul &n vreme !e !ontinentul rsritean ar &ntru!3ipa nemi'!area repaosul !ompleta lipsa $e a!tivitate. Nu era &ng$uit !&tu'i $e pu"in sa te &ntre,i !are $intre a!este $ou puteri va s*&r'i prin a !&'tiga ,iruin"a -!on*orm ra"iunii va *i *ara &n$oiala o ,iruin"a a Luminii 'i a 2esa#v&r'irii. C!i *ara &n!etare umanitatea antrena &n via"a ei strlu!itoare noi "ari !u!erea Europa 'i &n!epea sa ptrun$ &n <sia. 2ar mai lipsea mult p&na !&n$ vi!toria va *i !ompleta aveau $atoria sa *a! e*orturi 'i mai mari 'i mai generoase p&n sa rasara -iua &n !are monar3iile 'i religiiDe se vor pr,u'i !3iar 'i &n "rile !are !e#i $rept nu apu!aser sa trias! M%NT7<7 DRJIT 1=: $ N 4ea!ul al optspre-e!elea 'i ni!i anul LXaV. Insa -iua a!easta va veni. spunea /ettem,rini -&m,in$ su,"ire su, musta"a va veni pe aripi $e vul# n $a! nu pe !ele $e porum,ei 'i se va &nal" &n -orii &n*r"irii univer#ale a popoarelor su, semnul Ra"iunii al 9tiin"ei 'i al 2rept"ii1 va a$u!e s*&nta alian" a $emo!ra"iei !et"ene'ti !ontralovitura $ata !elei $e trei ori in*ame alian"e a prin"ilor 'i a guvernelor al !ror $u'man $e moarte *usese ,uni!ul sau ;iuseppe 4 &ntr#un !uv&nt repu,li!a mon$ial. 2ar pentru a atinge a!est "el era ne!esar &nainte $e toate sa *ie i-,it

prin!ipiul asiati! al ro,iei 'i al !onservatorismuiui &n !entrul 'i &n nervul vital al re-isten"ei lui a$i! la Viena. Era vor,a !a <ustriei sa i se $ea la !ap pentru a *i $istrus &n primul r&n$ !a tre!utul sa *ie r-,unat o $ata pentru tot$eauna 'i apoi !a sa se pregteas! $omnia 2rept"ii 'i 8eri!irii pe p(m&nt. <!east ultim turnura 'i !on!lu-ie potopului $e vor,e revrsat $e /ettem,rini nu#l mai interesar a,solut $elo! pe Hans Castorp ,a $impotriv ori $e !&te ori se repetar &i $ispl!ur impresion&n$u#l &n mo$ peni,il !a o 0ignire personala sau na"ionala 4 iar !&t $espre Joa!3im Biemssen ori $e !&te ori italianul se s!u*un$a &n v&ltorile lui $e elo!in" el &ntor!ea !apul &n!runt&n$ 'pr&n!enele nu#l mai as!ulta 'i atrgea aten"ia ru'ilor ! sosise ora sa &n!eap !ura sau &n!er!a sa s!3im,e !onversa"ia. Ni!i Hans Castorp nu se sim"ea &n stare sa *ie atent la asemenea rt!iri 4 $eoare!e se situau *ara &n$oial $in!olo $e limitele in*luen"elor pe !are !on'tiin"a lui &l &n$emna sa le primeas! &n !alitate $e experien"e 4 $e'i "inea mult sa *ie lmurit at&t $e mult &ne&t atun!i !&n$ /ettem,rini se a'e-a l&nga ei sau li se altura la plim,area &n aer li,er el era a!ela !are#l invita pe italian sa#'i expun i$eile. <!este i$ei i$ealuri 'i n-uin"e remar!ase /ettem,rini erau la el a!as o tra$i"ie $e *amilie. C!i to"i trei le &n!3inaser via"a 'i *or"ele intele!tuale+ ,uni!ul tatl 'i nepotul *ie!are &n genul lui+ tatl n#a *ost mai pre0os $e!&t ,uni!ul ;iuseppe !u toate !a nu *usese ni!i agitator politi! 'i ni!i lupttor pentru !au-a li,ert"ii !i un savant $is!ret 'i $eli!at un umanist lu!r&n$ la pupitrul sau. 2ar !e &nseamn oare umanismul7 Nimi! alt!eva $e!&t $ragostea $e om. 'i !3iar prin a!easta umanismul era toto$at un a!t politi! o atitu$ine $e r-vrtire &mpotriva a tot !e mur$re'te 'i $e-onorea- pe om. G se repro'ase lui /ettem,rini#latal !a lormei o importan" prea mare &ns el nu cul&i4a 0orma 0rumoasa n lne !i numai $in respe!t pentru $emnitatea omului &n opo-i"ie stra# 1 oare !u evul me$iu !are nu numai !a se $e$ase $ispre"ului *a"a $e J Dm,r"i'&n$ supersti"ia $ar se mai !u*un$ase 'i &ntr#o ru'inoasa 1=; THOMAS MANN !es!onsi$erare a *ormelor1 &nainte $e ori!e tatl lui /ettem,rini luase aprarea $eplinei li,ert"i $e g&n$ire 'i a

,u!uriei $e#a trai sus"in&n$ !a !erul tre,uie lsat vr,iilor. Un a$evrat Prometeu: 2up prerea lui Promeieu *usese primul umanist *iin$ a,solut i$enti! !u a!el /atan &n !instea !ruia Car$u!!i !rease un imn... <3: 2umne-eule $a!a vera ar *i putut sa#l au$ pe ,atr&nul $u'man al ,iseri!ii -e*lemisin$ tun&n$ 'i *ulger&n$ &mpotriva sentimentalismului !re'tin 'i al romanti!ilor: &mpotriva imnurilor sa!re ale lui Man-oni: &mpotriva poe-iei !u um,re 'i !lar $e luna a romanti!ismului pe !are#l !omparase !u 5pali$a !lugri"a !elesta. Luna6: %er 1acco, asta le#ar *i pro$us o mare ,u!urie: 9i ar mai *i tre,uit sa#l au$ pe Car$u!!i interpret&n$ pe 2ante 4 pe !are &l slvea !a pe !et"eanul unui mare ora' !are a aparat *or"a a!tiva !e trans*orma lumea 'i o *a!e mai ,una &mpotriva as!etismului 'i a nega"iei vie"ii. C!i poetul n#a &n"eles sa !insteas! um,ra ,olnvi!ioasa a Ceatri!ei su, $enumirea !e Donna gentile e pietosa2 $impotriv ast*el 'i#a numit so"ia !are &n poem &ntrupea- prin!ipiul !unoa'terii $in lumea a!easta 'i mun!a pra!ti!a a vie"ii... Prin urmare Hans Castorp a*lase $estule lu!ruri $espre 2ante 'i $in sursa !ea mai ,una. Nu se &n!re$ea el !3iar !u totul &n a!este !uno'tin"e noi "in&n$ seama !a !el !are#i slu0ea $e mi0lo!itor era un *luiera#v&nt1 $ar merita sa#"i $ai osteneala sa au-i !a 2ante a *ost inteligen"a repre-entativa a unui mare ora'. 9i vor,in$ $espre el &nsu'i /ettem,rini $e!lara !a &n *iin"a lui &n el &n Lo$ovi!o#nepotul se !ontopiser ten$in"ele as!en$en"ilor ime$ia"i !om,ativitatea !et"eneas!a a ,uni!ului 'i umanismul tatlui 'i a!esta era motivul pentru !are el $evenise un literat un s!riitor in$epen$ent. 2eoare!e literatura nu era nimi! alt!eva $e!&t+ unirea umanismului !u politi!a # *apt !are se &n$eplinea !u at&t mai nesilit !u !&t umanismul era el &nsu'i politi!a iar politi!a umanism. <i!i Hans Castorp !iulea ure!3ile $&n$u#'i silin"a sa#l &n"eleag !&t mai ,ine1 !!i putea sa spere !a va $es!operi marea ignoran"a a ,erarului Magnus 'i va a*la $e !e literatura era alt!eva $e!&t 5!ara!tere *rumoase6. /ettem,rini &ntre,a $a!a as!ulttorii lui au-iser vreo$at vor,in$u#se $espre $omnul Crunetto Crunetto Latini notarul 8loren"ei $e pe ia anul LcNO !are s!risese o !arte $espre virtu"i 'i vi!ii. Maestrul a!esta a *ost primul !are i#a e$u!at pe *lorentini i#a &nv"at !um sa vor,eas! pun&n$u#le la &n$em&n( 'i arta $!#a !on$u!e repu,li!a $up regulile politi!ii. 5<!um a"i &n"eles $omnii mei:6 ex!lama /ettem,rini. 5<!u**l#a"i &n"eles:6 'i &n!epu sa vor,eas! $espre 5Cuv&nt6 $espre !ultul !uv&n#tului $espre elo!ven"a pe !are o !ali*i!a $rept trium*ul umanit"ii.

Ca$ MUNTELE VRJIT 1== t &u&ui es&e gloria omului 'i numai el *a!e !a via"a omului sa *ie 3. Nu numai umanismul # !i &ns'i umanitatea &n general &ntreaga $emnitate umana !instirea oamenilor 'i a omului *a"a $e el &nsu'i toate !estea s&nt ne$espr"ite $e !uv&nt s&nt legate $e literatura # %5Ve-i &i tmse mai t&r-iu Hans Castorp varului sau ve-i !a &n literatura importan"a au totu'i !uvintele *rumoase7 Eu mi#am $at seama ime$iat.6) # 'i tot a'a politi!a *!ea !orp !omun !u !u\&ntul sau mai pre!is+ era ns!uta $in unirea umanit"ii !u literatura !!i !uvintele *rumoase $$eau na'tere la a!"iuni *rumoase. # <"i avut &n "ara $umneavoastr -ise /e&tem,rini a!um $oua sute $e ani un poet un minunat ,atr&n povestitor !are $$ea o mare importan" unei s!rieri *rumoase $eoare!e !re$ea !a ea ne !on$u!e spi! stilul *rumos. <r *i tre,uit sa mearg pu"in mai $eparte 'i sa spun !a un stil *rumos $u!e la *apte *rumoase. < s!rie *rumos &nseamn aproape a g&n$i *rumos 'i $e ai!i nu este $eparte p&na la a te !omporta *rumos &ntreaga !ivili-a"ie 'i $esav&r'ire morala s&nt ns!ute $in spiritul literaturii !are este su*letul $emnit"ii umane 'i &n a!ela'i timp se i$enti*i!a 'i !u politi!a. 2a toate a!estea s&nt una nu *a! $e!&t una 'i a!eea'i *or"a 'i i$ee 'i nu exista $e!&" un singur nume !are sa le reuneas! pe toate. Care este a!est nume7 <'a$ar a!est nume era al!tuit $in ni'te sila,e !unos!ute $e'i !ei $oi veri nu i#au putut pri!epe $esigur ni!i sensul 'i ni!i mre"ia # el suna ast*el+ Civili-a"ie: 9i las&n$ sa#i !a$a a!est !uv&nt $e pe ,u-e /ettem,rini ri$i!a m&na $reapta mi!a 'i gal,ena asemenea !uiva !are "inea un toast. T&narul Hans Castorp re!uno'tea !a toate a!estea s&nt *oarte vre$ni!e $e#a *i as!ultate &ns *ara a se !onsi$era anga0at &n vreun *e) oare!are !i $oar !u titlu $e experien"a $ar ori!um a!esta a *ost sensul &n !are &'i mrturisi g&n$urile vor,in$u#i lui Joa!3irn Biemssen !are to!mai avea termometrul &n gura $e!i nu putea sa rspun$ $e!&t &ntr#un !3ip $e ne&n"eles 'i pe urma era *oarte o!upat sa !iteas! gra$ele 'i sa le trea! m *oaia $e temperatura pentru !a a,ia $up a!eea sa#'i poat $a prerea asupra pun!telor $e ve$ere ale lui /ettem,rim. <'a !um am sPUs Hans Castorp se interesa !u -el $e a!este pun!te $e ve$ere 'i#'i es!3i$ea su*letul sa primeas! a!este !uno'tin"e

pentru a le !er!eta 6loeaproape+ *apt !are ne 'i su,linia- !&t $e mult se $eose,e'te omul %cD$ lmurit $e vistorul nero$ # !are nu era altul $e!&t Hans Castorp unei !&n$ &l *!use &n *a"a *la'netar pe $omnul /ettem,rini 'i &n!er!ase $in toate puterile s#l goneas! $eoare!e .&l $eran0a61 $ar !a ora %ci$ Hans Castorp &l as!ulta pe italian politi!os 'i atent $&n$u#'i silin"a 1=8 THOMAS MANN &n mo$ !instit sa#'i potoleas! 'i s#'i atenue-e opo-i"iile !e se iveau &mpotriva spe!ula"iilor 'i expunerilor Mentorului. C!i nu vrem sa negam !a anumite re-isten"e &'i !roiau $rum &n su*letul lui+ a$i! erau anumite opo-i"ii mai ve!3i !are $ainuisera &n el $intot$eauna 'i &nca altele !e proveneau $in &mpre0urrile pre-ente $in experien"ele $ire!te sau in$ire!te pe !are le tria &n mi0lo!ul !elor $e#ai!i $e sus. Ce este omul 'i !u !&ta u'urin" i se poate rt!i !on'tiin"a: Cum gse'te el mi0lo!ul $e a lua !3emarea pasiunii $rept vo!e a $atoriei: 2intr#un sentiment al $atoriei al $ragostei $e $reptate 'i $e e!3ili,ru Hans Castorp a0unse s $ea ,u!uros as!ultare spuselor lui /ettem,rini 'i s#i examine-e !u ,unvoin"a !onsi$era"iile asupra ra"iunii repu,li!ii 'i stilului *rumos gata s se lase in*luen"at $e ele. 2ar ime$iat &'i spunea ! ar *i !u at&t mai !onse!vent $a! 'i#ar ls g&n$urile 'i visrile s#i -,oare &n alta $ire!"ie ,a !3iar &ntr#o $ire!"ie diametral opus 4 'i pentru a $a glas !3iar $e pe a!um tuturor presupunerilor noastre vom $e!lara !a nu l#a as!ultat pe $omnul /ettem,rini $e!&t !u singurul s!op $e a primi $e la propria#i !on'tiin" !erti*i!atul $e li,er tre!ere pe !are nu i l#ar *i a!or$at $e la ,un &n!eput. 2ar !e sau !ine se gsea $e !ealalt parte opus patriotismului $emnit"ii umane 'i ,eletristi!ii !tre !are Hans Castorp s poat iar'i s#'i &n$repte *aptele 'i g&n$urile7 <!olo se gsea... Clav$ia C3au!3at *(ra vigoare putre$ pe $inuntru 'i !u o!3ii $e Firg3i-a1 'i pe !&n$ Hans Castorp se g&n$ea la ea %$e alt*el expresia 5se g&n$ea la ea6 exprim !u *oarte mare reti!en"a !3ipul !um se apropia $e ea &n su*letul sau) &'i &n!3ipui $in nou ! se a*la &n ,ar!a pe la!ul $in Holstein 'i !a#'i &ntor!ea privirea amgit $e -iua sti!loasa $e pe malul apusean !a sa#'i &n$repte o!3ii or,i"i spre noaptea !u luna plin un$e pluteau !e"urile !erului rsritean. Termome&rul /(ptam&na lui Hans Castorp se &ntin$ea ai!i $e mar"i p&n mar"i !a$ &ntr#o mar"i sosise. 2e !&teva -ile &'i a!3itase la

a$ministra"ie nota Pe s(ptam&na a $oua 4 o not mo$esta exa!t o sut 'ai-eci !e 0rancl-re-ona,il 'i 0usti*i!at so!otea el mai ales $a! "ineai seama $e anurni&e MUNTELE VRJIT 1=9 G sniri in!al!ula,ile ale a!estei g-$uiri 'i !are nu puteau *i evaluate 'i anumite suplimente pe !are ar *i putut *oarte ,ine sa i le trea! &n nt !a $e pil$a !on!ertul ,ilunar $e pe terasa 'i !on*erin"ele $o!torului EroFoGsFi # a$i! nota era &nto!mit numai pentru pensiunea ropriu#-is( pentru !3eltuielile $e &ntre"inere pentru !amera !on*orta,il 'i pentru !ele !in!i *ormi$a,ile mese. MNu e s!ump e m1ii !ur&n$ ie*tin nu te po"i pl&r.ge !a ai!i sus "i se !ere prea mult spuse invitatul !elui sta,ilit $e mai mult vreme. 2e!i &n me$ie &"i tre,uie 'ase sute !in!i-e!i $e *ran!i pe luna pentru !amera 'i masa &ntru!&t tratamentul me$i!al este !uprins &n a!east suma. Cine. <$mite ! mai !3eltuie'ti &n! trei-e!i $e *ran!i pe luna !u ,a!'i'urile $a! vrei s te por"i !um se !uvine 'i s ai &n 0ur *e"e sur&-atoare. <sta *a!e 'ase sute opt-e!i $e *ran!i. Cun. @ s#mi spui ! mai s&nt 'i alte !3eltuieli 'i a!!esorii. Mai s&nt ,anii pentru ,uturi pentru o,ie!tele $e toaleta pentru "igri mai *a!i $in !&n$ &n !&n$ !&te o ex!ursie iar $a!a vrei o plim,are !u trsura mai s&nt apoi notele pentru !i-mar 'i !roitor. Cine $ar !al!ul&n$ pre!is nu vei reu'i !u !ea mai mare ,unvoin" sa !3eltuie'ti o mie $e *ran!i pe lun: Ni!i !3iar opt sute $e mr!i. Ceea !e una peste alta nu *a!e -e!e mii $e mr!i pe an. Nu !3iar mai pu"in *r &n$oial. Iar at&ta &"i a0unge !a s trie'ti. - Te 0elici& pentru !al!ulul tau *!ut &n minte -ise Joa!3im. Nu 'tiam ! e'ti at&t $e tare. 9i gses! ! e *oarte generos $in partea ta sa *a!i a'a $e iute so!oteala pe un an &ntreg1 3otar&t ai 'i &nv"at !eva la noi sus. 2e alt*el so!oteala ta e 'i a'a exagerata. Eu nu *ume- 'i ni!i nu am inten"ia s#mi *a! 3aine ai!i a'a ! &"i mul"umes!. #Prin urmare so!oteala e exagerat -ise Hans Castorp pu"in &n!ur!at. Ins !e i#o *i venit s trea! &n !ontul lui Joa!3im "igrile 'i !ostumele nWi" se n&re)a el" - iar iu"eala !u !are !al!ulase &n minte totul nu era le!&t o ilu-ie 'i o prere a varului sau &n !eea !e privea $arurile lui naturale. 8iin$! &n a!easta privin"a !a 'i &n toate !elelalte el era mai egra, greoi 'i lipsit $e

spontaneitate iar &n a!est !a- spe!ial nu 0usese 0 Dntmiplare *aptul !a v-use $intr#o o!3ire $eoare!e &n realitate se eaatise ,a !3inr *!use exer!i"ii n scris, a$i! &ntr#o seara &n timpul rei $e o$i3n 4 &ntru!&t s*&r'ise 'i el prin a se &ntin$e $up masa !a !eilal"i 4 se ri$i!ase anume $e pe minunatul su 'e-long 'i as!ul# $e un impuls su,it luase $in !amera 3&rtie 'i !reion !a sa !al!ule-e. eD a0unsese la !onstatarea !a vrului sau # $e *apt ori!ui $e# ai!i # nu#i ne!esari una peste alta $e!&t $ouspre-e!e mii $e *ran!i pe an. 'i 180 THOMAS MANN !3ipurile !a sa#i trea! timpul se !onvinsese !a &n !eea !e#l privea via"a $e ai!i sus era mai mult $e!&t Ja &n$em&na pungii lui $eoare!e putea sa !onsi$ere !a $ispunea $e un venit anual $e optspre-e!e#nouK spre-e!e mii $e *ran!i$ <'a$ar a!3itase a!um trei -ile a $oua nota saptam&nala i se eli,erase !3itan"a o $ata !u mul"umirile a$ministra"iei 'i se a*la la mi0P0. !ui !elei $e#a treia saptam&ni 'i ultima a va!an"ei !e#'i propusese s#o petrea! ai!i sus. &'i spuse # 'i#l anun"a 'i pe varul lui !a $umini!a viitoare va mai asista la unul $intre a!ele !on!erte $e pe terasa !are se repetau la *ie!are !in!ispre-e!e -ile iar luni se va mai $u!e la una $in !on*erin"ele $o!torului EroFoGsFi !are se "ineau tot $e $oua ori pe luna1 iar mar"i sau mier!uri va ple!a 'i#l va las pe Joa!3im singur ,ietul Joa!3im !ruia Ra$amante &i mai $$use &n! 2umne-eu 'tie !&te luni 'i ai !rui o!3i ,l&n-i 'i negri se a!opereau !u un val $e melan!olie $e *ie!are $ata !&n$ venea vor,a $espre ple!area lui Hans Castorp ple!are !e &n!epuse sa se apropie vertiginos. Vai 2umne-eule mare !e se alesese $in a!easta va!an"a: Tre!use -,urase se risipise 4 'i n#ar *i 'tiut &n a$evr sa spun !um. Totu'i erau $ou-e!i 'i una $e -ile pe !are ar *i tre,uit sa le petrea! &mpreuna un 'ir lung !are la &n!eput nu putuse *i prev-ut prea u'or. 9i iat !a $eo$at nu mai rmseser $e!&t trei sau patru ,iete -ile lipsite $e &nsemntate un rest negli0a,il !el mult &mpovrat $e $iversele a!"iuni prev-ute &n programul -ilei $ar $e pe a!um !ople'ite !omplet $e g&n$ul la ,aga0e 'i la ple!are. La urma urmei trei saptam&ni repre-entau ai!i sus *oarte pu"in o nimi!a toata 4 !um $e alt*el i se 'i spusese $e la &n!eput. <i!i !ea mai mi!a unitate $e timp era

luna &i atrsese aten"ia /ettem,rini 'i !um 'e$erea lui Hans Castorp nu atingea ni!i m!ar a!easta unitate ea ni!i nu !onta !a 'e$ere !i $oar !a o vi-ita *re!atoare a'a !um &i spusese 'i !onsilierul auli! Ce3rens. @are nu !umva timpul tre!ea ai!i !a &ntr#o !lipita $in !au-a !om,ustiilor totale $in organism7 Pentru Joa!3im o ast*el $e vite-a a tririi era. &n ultima instan"a o a$evrata m&ng&iere. !&n$ se g&n$ea la !ele !in!i luni !e#l mai a'teptau 'i presupun&n$ !a totul se va limita numai la at&t. 2a+ &n timpul !elor trei saptam&ni am&n$oi ar *i tre,uit sa supraveg3e-e !u mai multa aten"ie s!urgerea timpului a'a !um *!eau ,olnavii !&n$ &A1 luau temperatura 'i !&n$ !ele 'apte minute pres!rise $eveneau un inte0S 4al !e &imp a&& !e impor&an&$$$ <ui lans 6as&orp h era mila !in &oa&-l inima $e varul sau &n o!3ii !ruia puteai !iti o triste"e *oarte omeneaK $e a#'i pier$e &n !ur&n$ tovar'ul 4 1#i $e *apt. && !omptimea *oare MUNTELE VRJIT LaL TX&n$in$u#se ! srmanul va ram&ne $e a!um &nain&e" mereu 0ara el" &are" [ vreme !e el &nsu'i va tri $in nou &n !&mpie 'i#'i va $es*'ura a!tivi#&n servi!iul te3ni!ii transporturilor !are apropie popoarele+ ,a &n anumite !lipe a!easta mil &i ai $ea $ureros $e puterni! pieptul 'i *ara !a a!easta era pri!ina pentru !are &i vor,i $in !e &n !e mai pu"in $espre ple!area lui+ iar $a!a $in !&n$ &n e&n$ a$u!ea vor,a $espre a!est lu!ru Hans Castorp a'a $up !um am mai spus#o $$ea impresia #$intr#o ,una#!uviin"a 'i $eli!ate"e a *irii # !a p&na &n ultima clipa nici nu mai 4oia sa se *n!easca la plecare$ # /a sperm spuse Joa!3im !a m!ar t!#ai o$i3nit la noi 'i !a a0uns 0os &n vale te vei ,u!ura $e ,ine*a!erile a!estei $estin$eri. # 2a voi transmite tuturor salutari $in partea ta rspunse Hans Castorp 'i le voi spune !a ma vei urma $up !el mult !in!i luni. @$i3nit7 M &ntre,i $a!a m#am o$i3nit &n a!este !&teva -ile7 Vreau sa sper !a $a. @ oare!are &ntremare tre,uie sa se *i pro$us !3iar 'i &ntr#un timp at&t $e s!urt. 2ar nu#i mai pu"in a$evrat !a ai!i sus impresiile au *ost at&t $e noi at&t $e noi &n toate privin"ele 'i &n a!ela'i timp stimulatoare &ns tot pe at&t $e o,ositoare $in pun!t $e ve$ere moral 'i *i-i! &ne&t nu am &n! sentimentul !a le#am epui-at 'i m#am a!limati-at !eea !e este prima !on$i"ie a ori!rei o$i3ne a$evrate. Mana este mul"umes! lui 2umne-eu tot at&t $e ,una !a 'i mai &nainte $e

!&teva -ile mi#am regsit gustul !u !are eram o,i'nuit. Numai ! $in !&n$ &n !&n$ ,atista mi se mai ptea- !u ro'u $a!a#mi su*lu nasul mi se pare ! nu voi reu'i sa s!ap &nainte $e ple!are $e a!easta a*urisita *ier,in"eala !are#mi ar$e o,ra0ii 'i ni!i $e a!este nes,uite ,atai $e inima. Nu nu &n !eea !e ma pnve'te nu se poate spune !a m#am a!limati-at 'i ni!i n#ar *i *ost posi,il intr#un termen at&t $e s!urt. Pentru a te a!limati-a 'i pentru a#"i &nsu'i toate impresiile $e ai!i ar *i tre,uit un timp mai &n$elungat 'i a,ia $up aceea putea s &n!eap o$i3na !a sa pro$u!i mai multa al,umina. P!at. Bun "$paca&S" n&ruc& es&e o gre'eala $in partea mea !a nu mi#am re-er# mai mult tiinp pentru a!easta vi-ita # !!i &n $e*initiv timp puteam sa gses!. Pe !in!i a'a am impresia !erta !a. a0uns a!as la 'es voi avea e4oie sa ma re*a! $e pe urma a!estei o$i3ne 'i !a va tre,1ii sa !orm &i ei saPt(m&m at&t $e tare mi se pare uneori !a m#am o,osit ai!i. 9i iat !a e toate a!estea se mai a$aug si un guturai ,lestemat... e prea &n a$evr !a Hans Castorp va *i ne\ oi* sa se &ntoar! la es !u un gutuiai $intre !e:! mai re,ele. R!ise *ara &n$oiala *ae&n$u#'i o$i3na 'i &n$r-nim sa s!3itun o a $oua presupunere anume !a 18, THOMAS MANN 0ap&ul se n&mplase n &impul curei !e o!ihna !e seara" pe care o 0acea !am $e o saptam&na !u toata vremea ploioasa 'i re!e !are nu $a!lea semne !a s#ar &n$repta &nainiea ple!rii lui. <*lase &ns !a vremea asta nu putea *i !ali*i!ata $rept rea1 no"iunea $e vreme rea nu exista ai!i su, ni!i o *orma nimeni nu se temea $e ni!i un *el $e vreme iar Hans Castorp $atorita re!eptivit"ii ml$ioase a tinere"ii *a!ult"ii ei $e a se a$apta i$eilor 'i o,i!eiurilo+ me$iului &n !are este strmutat &n!epuse sa#'i &nsu'eas! a!easta nepsare. <tun!i !&n$ ploua !u gleata nu &nsemna !a numai pentru attta lu!ru aerul ar *i mai pu"in us!at. 9i *ara &n$oiala ni!i nu era !!i !apul &ti ar$ea mereu !a 'i !um te#ai

*i gsit &ntr#o !amera supra&n!l-it Kau !a 'i !um ai *i ,ut mult vin. C&t $espre *rigul !are te ptrun$ea nu era $elo! &n"elept sa &n!er!i sa s!api $e el re*ugiin$u#te &n !amera1 !!i at&ta vreme !&t nu ningea nu se $$ea $rumul la !alori*er 'i nu era &ntru nimi! mai !omo$ sa stai &n !amera $e!&t sa te &ntin-i pe ,al!on &m,r!at !u paltonul 'i &n*'urat $up toate regulile artei &n $oua paturi ,une $e par $e !mil. 2impotriv+ po-i"ia asta era !u mult mai agrea,ila era starea !ea mai pl!uta pe !are Hans Castorp &'i amintea s#o *i sim"it vreo$at 4 iar el nu se las &n'elat &n apre!ierea lui $e *aptul !a un oare!are literat 'i carbonaro !ali*i!a nu *ara su,&n"elesuri rut!ioase po-i"ia a!easta $rept 5ori-ontala6. &l $es*at mai ales seara !&n$ mi!a lampa lumina l&nga el pe msu" 'i !&n$. &n*'urat ,ine &n paturi $ele!t&n$u#se $e ,ine*a!erile greu $e pre!i-at ale 'e-longului sim"ea iar'i gustul Mriei $e'i avea !e#i $rept v&r*ul nasului &ng3e"at 'i "inea o !arte 4 tot Ocean Steamships 4 !u m&inile &n"epenite 'i &nro'ite $e *rig 'i privea pe su, ar!a$a ,al!onului peste &ntin$erea vii $in !e &n !e mai &ntune!ate 'i presrate !u lumini !are se pier$eau &n $eprtare 'i $e un$e aproape &n *ie!are seara r-,tea mu-i!a timp $e aproximativ o ora ur-eala $e vuiete pl!ute 'i $e melo$ii *amiliare+ erau *ragmente $in opere ,u!"i $in 3armen, !in Trubadurul sau !in 0reischutz, apoi valsuri ,ine or!3estrate 'i antrenante mar'uri !are te *!eau sa#"i ri$i!i "an"o' !apul 'i ma-ur!i vesele. Ma-urFa7 <'a se numea $e *apt Marusia *ata !u ru,inul ro'u iar pe ,al!onul ve!in &n$rtul peretelui gros $e sti!la opales!ent sttea !uDD !at Joa!3im # !u !are Hans Castorp s!3im,a !&te o vor, !u vo!e 0oasa !a sa nu#i $eran0e-e pe !eilal"i ori-ontali. 2e pe ,al!onul lui Joa!3im se ,u!ura $e o au$i"ie tot at&t $e ,una m!ar !a el nu era meloman si nlD putea gusta !u a!eea'i pl!ere !on!ertele $e seara. P!at $e el D s!3im, ,u!3isea mul"umit grama&ica ruseasca$ Hans 6as&orp insa laS_ MUNTELE VRJIT 188 n steamships s#i !a$a pe ptura as!ulta mu-i!a $in tot su*letul se *un$a ,u!uros &n a$&n!urile transparente ale melo$iilor sim"in$ o satis# * !tie $eose,it $e vie !&n$ au-ea vreo !ompo-i"ie inteiesan&a sau care-i -ea amintiri 4 'i las&n$u#se ast*el &n voia pl!erii nu#si

a$u!ea aminte rlec& cu sen&imen&e os&ile !e remarcele ener4an&e ale lui Se&&em)rini asupra mu-i!ii mai ales remar!a potrivit !reia mu-i!a era suspe!ta $in punc& !e 4e!ere poli&ic" ceea ce nu 4alora" !e 0ap&" cu mul& mai mul& $e!&t a*irma"ia ,uni!ului ;iuseppe &n legtura !u Revolu"ia $in Iulie 'i !u !ele 'apte -ile ale *a!erii lumii. Joa!3im &ns nu era at&t $e pasionat $e mu-i! 'i#i ram&nea strina aromati!a pasiune a *umatului1 alt*el pe ,al!onul lui era $eopotriv $e ,ine a$postit 'i instalat. Biua se s*&r'ise 'i $e $ata a!easta totul era s*&r'it puteai *i sigur !a nu se va mai &nt&mpla nimi! !a nu vor mai *i emo"ii puterni!e si !a prin urmare mus!ulatura inimii nu va mai *i pusa la &n!er!ri suplimentare. 2ar &n a!ela'i timp erai sigur !a m&ine totul va *i reluat $e la !apt $ar nu numai !a totul va re&n!epe !a $e o,i!ei !i 'i ! se va $es*'ura a,solut la *el1 iar a!easta $u,la !ertitu$ine a!est *apt in$u,ita,il era $intre !ele mai re!on*ortante !!i &mpreuna !u mu-i!a 'i !u savoarea regsita a Mriei &i $$ea lui Hans Castorp &n timpul !urei $e sear o stare $e reala *eri!ire. Toate a!estea &ns n#au putut s &mpie$i!e !a musa*irul 'i plp&n$ul novi!e s r!eas! *oarte serios &n timpul numitei !ure $e seara %sau se prea poate tot at&t $e ,ine sa *i r!it &n alta parte). /e anun"a un guturai -$ravn !are apas !avitatea *rontal omu'orul era iritat 'i $ureros iar aerul nu tre!ea !a $e o,i!ei prin !analul $estinat $e natur pentru trea,a a!easta !i ptrun$ea re!e greoi provo!&n$ mereu a!!ese $e tuse re,ela1 numai &ntr#o singura noapte glasul &i $eveni $e un ,as rgu'it !a ars $e ,uturi tari 'i 4 potrivit spuselor sale 4 toata noaptea n#a &n!3is o!3ii $eoare!e o us!!iune &ne!!ioasa a g&tului &l *!ea sa tresar ne!ontenit Pe perna. # Povestea asta este teri,il $e nepl!ut 'i !3inuitoare &i spuse oa!3un. R!elile tre,uie sa "i#o spun nu s&nt recus ai!i li se tg$uie'te R Qsten"a !!i &n mo$ o*i!ial marea us!!iune a atmos*erei nu le 0usti#lca 'i !a ,olnav ai *i prost primit $e Ce3rens $a!a ai vrea s tre!i $rept pat. 2ar !u tine la urma urmei e !u totul alt!eva1 ori!um ar *i. ai tot Sep&ul sa r!e'ti. <r *i minunat $a!a am putea s#"i oprim gu&uraiul1 aDe la 'es exista mi0loa!e pentru a'a !eva $ar ma &n$oies! !a 'tia i!i &i vor a!or$a o prea mare aten"ie. <i!i e mai ,ine sa

nu te 189 THOMAS MANN &m,olnve'ti !!i nimnui nu#i pasa. E un lu!ru !unos!ut ai!i $e mm& 'i pe !are "i#l spun a!um &nainte $e ple!are. C&n$ am venit eu se a*la K o $oamna !are !&t era saptam&na $e lung se pl&ngea ! o $oare ure!3ea 'i p&na la urma Ce3rens o examina. ..Pute"i *i !omplet lini'tita. &i spuSe el1 a*e!"iunea nu#i $e natura tu,er!uloas6. 9i la at&t s#au opri& lucrurile 7i )ine" o sa 4e!em mine ce 4om pu&ea 0ace$ Doi 4or)i cu masorul" 6OG?J va veni la mine. <sta este !alea ierar3i!a el va !omuni!a mai $eparte ast*el !a p&na la s*&r'it vor *a!e totu'i !eva pentru tine. <'a pro!e$a Joa!3im iar *orul ierar3i! arata $e !e era &n stare. C3iar $e vineri !&n$ Hans Castorp se &ntorsese $e la plim,area matinala !ineva ,tu &n u'a 'i ast*el avu prile0ul sa *a! personal !uno'tin"a !u $omni'oara von MSlen$onF sau 5$oamna superioar6 !um i se mai spunea pe !are n#o -rise p&n atun!i *iin$ *oarte o!upat $e!&t $e $eparte pe !&n$ ie'ea $in !amera unui ,olnav 'i traversa !ori$orul !a sa intre &n !amera $e vi-avi 4 iar alt $at o v-use *ae&n$u#'i &n *ug apari"ia &n su*ragerie 'i#i au-ise vo!ea stri$ent. <'a$ar $e $ata a!easta vi-ita &i era $estinat personal1 a$emenit $e guturaiul lui $omni'oara von MSlen$onF ,tu tare 'i s!urt !u $egetu#i osos &n u'a !amerei $$u ,u-na &nainte !a el sa *i putut spune+ 5Intr:6 'i se mai repe-i &n$rt $e pe prag !a sa veri*i!e numrul !amerei. Treizeci -i pa&ru" or(cai ea pe un &on nal&$ 7>ac&" !omJle" on me dit 4ue !ous a!ez pris froid, I hear #ou ha!e caught a cold, * .a&ets. prostudilis, au$ ! a"i r!it. Ce lim, tre,uie sa vor,es! !u $umneata7 ;ermana va$ ,ine. <3 $a musa*irul t&nrului Biemssen a!uma 'tiu. Tre,uie sa m $u! &n sala $e opera"ii. Este a!olo unul !are urmea- sa *ie !loro*ormi-t 'i a m&n!at salata $e *asole. 2a! nu e'ti !u o!3ii &n patru... 'i $umneata tinere pretin-i ! i r!it aici. Hans Castorp era uluit $e a!est *el $e a vor,i al unei $oamne $e origine no,ila !!i vor,ea m&ne&n$u#'i !uvintele &'i rsu!ea g&tul 'i c% nasul &n sus a$ulme!a asemenea *iarelor &n !u'ti agit&n$u#'i m&na $reapt pe 0umtate &n!3isa 'i plina $e pistrui 'i "in&n$ arttorul ri$i!at !a 'i !um ar *i vrut sa spun+ 5Iute iute iute: Nu as!ulta !e spun eu. !i vor,e'te $umneata !a sa pot ple!a:6 Era o *emeie $e vreo patru-e!i $e ani $e statur mi!a *r *orme &m,r!ata &ntr#un 3alat al, $e sora. legat la

mi0lo! !u un !or$on 'i av&n$ pe piept o !ru!e &mpo$o,ita !u granate. 2e su, ,oneta $e sor $e !aritate &i ie'ea parul ro'u 'i rar. i5 o!3ii al,a'tri spl!i"i 'i in*lama"i av&n$ pe $easupra 'i un ul!ior !op1D arun!au ni'te priviri nelini'tite nasul i era crn" *ura ca !e )roasca" ia0 MUNTELE VRJIT 18: -a in*erioar se r(s*r&ngea pie-i' &n a*ara !&n$ vor,ea !u o mi'!are !a Popat(. Cu toate a!estea Hans Castorp o privea !u o ama,ilitate mo$est &ng$uitoare 'i &n!re-toare !are &i era &nns!ut. M ce#i !u r!eala asta spune7 &ntre, pentru 1J $oua oara sora#'e*a ilin$u#se s $ea o!3ilor o strlu!ire ptrun-toare $ar *r sa i-,uteas! $eoare!e erau sa'ii. Nou nu ne pla!e soiul asta $e r!eli. R!e'ti $es7 Varul $umitale nu r!ea 'i el mereu7 Prin urmare !&"i ani ai7 2ou-e!i 'i patru7 La v&rsta $umitale p"e'ti $e#ai$! astea. 9i te#ai g&n$it sa vii ai!i !a s r!e'ti7 N#ar tre,ui s vor,im ai!i $elo! $espre r!eal6 astea s&nt palavre $e 0os. %&n gura ei !uv&ntul 5palavre6 avea !eva ori,il 'i *antasti! a'a !um &l rostea mi'!&n$u#'i ,u-a in*erioara !a o lopat.) <i o *rumoas irita"ie a !ailor respiratorii &mi $au seama e $e a0uns s#*i prives! o!3ii. %9i iar'i *!u strania tentativa $e a se uita &n o!3ii lui !u o privire ptrun-toare ,ine&n"eles *ara s reu'eas! &ntru totul.) 2ar guturaiele nu apar $in !au-a *rigului !i provin $intr#o in*e!"ie la !are e'ti pre$ispus s#o ai 'i este vor,a $e#a 'ti $a!a s&ntem &n *a"a unei in*e!"ii ino*ensive sau a unei in*e!"ii !eva mai o*ensive. Restul nu#s $e!&t palavre. %Iar'i a!east ori,il 5palavr6:) &n !a-ul $umitale este *oarte posi,il s nu *ie $e!&t !eva ano$in -ise ea 'i#l privi !u ul!iorul !opt nu 'tia ni!i el !um. Po*tim iat ai!i un antisepti! ino*ensiv. Poate ! o sa#"i *a! ,ine. 9i s!oase $in geanta $e piele !are#i at&rna $e !or$on un pa!3e"el pun&n$u#l pe mas. 2e alt*el pari &m,u0orat !a 'i !um ai avea temperatur. 9i !ontinu s se uite la *a"a lui $ar !u ni'te o!3i !are par!a alune!au. Wi#ai luat temperatura7 T&narul *!u semn ! nu. # 2e !e nu7 &ntre, in*irmiera 'i ,u-a in*erioara !are#i ie'ea pie-i' rmase &n aer... Hans Castorp t!u. Ciatul ,ine !res!ut era &n! *oarte t&nar 'i Pstrase o,i!eiul $e#a t!ea al '!olarului !are sta &n pi!ioare &n *a"a J]n!U iaT !&n$ nu 'tie s rspun$ ta!e.

# @are nu !umva ai o,i!eiul sa nu#"i iei ni!io$at temperatura7 #Canu $oamn superioar. Mi#o iau !&n$ a+n *e,ra. # 2om le $ar temperatura o iei to!mai pentru a 'ti dac ai *e,ra. 9i acum_ !uP( prerea $umitale. nu ai7 -Nu prea 'tiu $oamna superioara. 2e *apt nu pot sa#mi $au seamr cDs. 2e !&n$ am sosit ai!i m#a tot luat pu"in !u !al$ 'i !u *rig. # <3a: 9i un$e "i#e termometrul7 18; THOMAS MANN 4 N#am termometru $oamn superioara. N#am nevoie !!i nu am venit ai!i $e!&t &n vi-it. /&nt sntos. 4 Palavre: M#ai !3emat pentru !a e'ti sntos7 4 Nu r&se el politi!os !i pentiu !a ma simt pu"in !am... 4 ...r!it. <i!i la noi asemenea r!eli s&nt $estul $e *re!vente. lata: *!u ea 'i s!oto!i iar'i &n geanta !a 'a s!oat $oua !utiu"e $e piele una neagra 'i alta ro'ie pe !are le puse pe masa. sta !ost trei *ran!i 'i !in!i-e!i iar asta !in!i *ran!i. 8ire'te ! ala $e !in!i *ran!i este mai ,un. Po"i sa#l *olose'ti toata via"a $a!a o sa ai gri0 $e el. Hans 6as&orp lua cu&iu"a ro'ie 'i o $es!3ise. Elegant !a o ,i0uterie o,ie!tul $e sti!la era &ntins &n !ul!u'ul !apitonat !u !ati*ea ro'ie exe!utat pe msura. ;ra$ele erau &nsemnate !u linii ro'ii -e!imile !u linii negre. Ci*rele erau ro'ii iar partea in*erioara !aie se prelungea su,"im#$u#se era umpluta !u argint viu strlu!itor. Coloana mer!urului era s!o#,or&ta mult su, gra$ele normale ale !l$urii animale. Hans Castorp 'tia !e anume i se !uvenea lui &nsu'i 'i prestigiului sau. l iau pe aces&a" spuse el" neacor!n! celuilalt ni!i !ea mai mi!a aten"ie. Pe a!esta $e !in!i *ran!i. &mi &ng$ui"i sa vi#l a!3it ime$iat... 4 E#n regula ma!ai superioara. Mai ales sa nu te !ali!e'ti la t&rguielile importante. Nu#i ni!i o gra,a o sa "i#l trea! &n nota $e plata. 2a#mi#l iar pentru &n!eput o sa#l !o,or&m !omplet 4 uite#a'a. 9i lua termometrul &l s!utura $e mai multe ori !o,or&n$u#i !oloana $e argint viu 'i mai mult p&na su, HN $e gra$e. Mer!urul se va ur!a se va &nal" -ise ea. lata#"i a!3i-i"ia: Cuno'ti !um se pro!e$ea- la noi7 &l "ii su, onora,ila $umitale lim,a !&te 'apte minute $e patru ori pe -i !u ,u-ele ,ine lipite. La ,una ve$ere $omDle: &"i ure- un $iagnosti! ,un: 9i para'i

!amera. Hans Castorp se &n!linase 'i rmsese l&nga masa &n pi!ioare plim,&n$u#'i privirea $e la u'a pe un$e $ispruse sora# 'e*a la instrumentul pe !are i#l lsase. 5<sta#i $e!i superioara von MSlen$onF g&n$i el. Lui /ettem,rini nu#i pla!e 'i este a$evrat ! are unele mani*estai nepl!ute. Ul!iorul nu#i $elo! esteti! $ar pro,a,il ! nu#l are &ntot$eauna#2e !e mi#a spus &ns tot timpul Z$omDleKJ pronun"&n$ at&t $e in!ore!t#<re apu!aturi $e ,aie"oi 'i e !am !iu$ata. 9i iat !a mi#a 'i v&n$ut un termometru are tot$eauna !&teva &n geant. /e pare !a ai!i se gasesc pre&u&in!eni" n &oa&e prvliile !3iar a!olo un$e te#ai a'tepta mai pu"i1l-!um spune Joa!3im. N#a tre,uit sa#mi $au prea multa osteneala sa a!3i-i"ione- a venit singur la mine.6 /!oase $in !utiu" o,ie!tul *rag1J % MUNTELE VRJIT 18= DL !er!et apoi &n!epu s se plim,e nelini'tit prin !amera "in&n$u#l &n m&na. Inima &i ,tea repe$e 'i puterni!. /e &ntoarse spre u'a $es!3isa a ,al!onului 'i s!3i"a o mi'!are spre !amera alturata !u inten"ia sa#i *a! vi-ita lui Joa!3im $ar renun"a ramase &n pi!ioare l&nga masa 'i &n!epu sa#'i $reag glasul pentru a#'i $a seama $e sunetul &n,u'it al vo!ii# <poi tu'i !u toata puterea. 52a tre,uie sa va$ $a!a am *e,ra $in !au-a guturaiului6 &'i spuse 'i v&r& repe$e termometrul &n gura pun&n$ v&r*ul !u argint viu su, lim, ast*el !a instrumentul &i ie'ea pie-i' printre ,u-ele str&nse *oarte tare !a sa nu lase s ptrun$ ni!i un pi! $e aer. Ni!i o se!un$a mai mult ni!i una mai pu"in g&n$i el. In mine se poate avea &n!re$ere. Nu tre,uie sa mi#l s!3im,e !u o Zsora mut] !a lui @ttilie Enei*er persoana $espre !are mi#a vor,it /ettem,rini6. 9i &n!epu s se plim,e prin !amera "in&n$ str&ns termometrul &n gura. Timpul se &&ra termenul prea nes*&rsit. Tre!user a,ia $ou minute 'i 0umtate !&n$ tem&n$u#se !a a $ep'it !lipa pres!risa privi a!ele !easorni!ului &n!epu s *a! o pu-$erie $e gesturi ,anale mi'!a lu!rurile $in lo!ul lor pun&n$u#le &napoi apoi ie'i pe ,al!on 'i *erin$u#se !a vrul lui s(#l va$ !ontempla priveli'tea valea $intre mun"i !are a0unsese !u toate aspe!tele ei at&t $e intima su*letului sau+ pis!urile liniile !restelor 'i pere"ii st&n!o'i iar spre st&nga vguna pro*un$ a Cre3men,u3l#ului a !rui spinare !o,ora pie-i' spre sat &n

vreme !e &ntune!ata p$ure alpina &i a!operea !oastele 4 privi spre $reapta masivele muntoase ale !ror nume &i $eveniser *amiliare !&t 'i spre <lteinGan$ !are v-ut $e ai!i prea ! &n!3i$e valea spre su$ # privi $rumurile 'i r-oarele !u *lori ale gr$inilor pe'tera st&n!oas 'i -a$a as!ulta murmurul $e glasuri !e se &nal" $in solariu 'i se &ntoarse &n !amer $&n$u#'i silin"a sa &n$repte po-i"ia termometrului &n gura apoi Rntin-&n$ ,ra"ul *!u sa i se ri$i!e man'eta 'i se uit la !eas apropiin$u# ^e o!3i. Tre!user 'ase minute &n s*&r'it $up multe !a-ne 'i e*orturi lepuse numai *iin$! avea impresia !a vine &n a0utorul minutelor !a le Dtnpinge ie sile'te sa &nainte-e. 2ar pentru !a to!mai &n !lipa a!eea lr`a &n pi!ioare &n mi0lo!ul !amerei se pier$u &n i!verii 'i las smaurile s(#i -,oare ultimul minut !e mai rmsese se s&recura cu pas Pisi!a 'i tre!u neo,servat iar un nou gest gr,it al ,ra"ului &i es!operi *uga $is!reta 'i#l *!u sa !onstate !a o tieime $in minutul al P ulea $evenise $e $omeniul tre!utului 'i prin urmaie &nt&r-iase $ar &si se ca n-uJ$ea prea mare importan"a ia urma uimelor. re-ultatul nu se D&i!ase+ aSi$ar s!oase termometrul si se uita la e: !u privirea rt!ita. 188 THOMAS MANN Nu reu'i sa va$ ime$iat !&t arata termometrul strlu!irea argintul%# 4iu se con0un!a cu re0le>ul luminos al &u)ului $e sti!la !oloana prea ,a !a s#a ur!at *oarte sus ,a !a a $isprut # &l apropie $e o!3i &l &ntoarse pe o parte 'i pe alta $ar nu o,serva nimi!. In s*&r'it *a!&n$ o mi'!are a$e!vata imaginea $eveni limpe$e o re"inu 'i la repe-eala &'i puse min&ea la !ontri,u"ie. 2e *apt mer!urul se &ntinsese se $ilatase *oarte tare !oloana se ri$i!ase $esml $e sus *iin$ !u multe -e!imi $easupra limitei unei temperaturi normale. Hans Castorp avea HX M. &n plina -i &ntre orele -e!e 'i unspre-e!e 0umtate HX M era prea mult &nsemna 5temperatura6 era o *e,r !e re-ulta $intr#o in*e!"ie pe !are o luase a'a !a pro,lema era sa a*le $e !e natura e in*e!"ia. HX M #ni!i !3iar Joa!3im nu avea mai mult ai!i nimeni nu avea temperatura mai mare a*ara $oar $e !ei !are -!eau &n pat sau erau moribundi ' tot at&t aveau 'i Hermine

Elee*el$ !u pneumotoraxul ei 'i... 'i... !3iai $oamna C3au!3at. 8ire'te &n !a-ul lui poate ! nu era a!ela'i lu!ru #!!i el avea numai o simpl *e,ra gripala !um se spunea &n vale. 2ar era $i*i!il sa i$enti*i!i !u pre!i-ie natura *e,rei. Hans Castorp nu !re$ea !a are a!easta temperatura numai $e !&n$ r!ise 'i regreta !a nu &ntre,ase mai $in vreme mer!urul !3iar la &n!eput atun!i !&n$ &i sugerase !onsilierul auli!. /*atul *usese &ntr#a$evar plin $e ,un sim" !eea !e se va$ea a!um. a'a !a /ettem,rini nu avusese $elo! $reptate sa i-,u!neas! &ntr#un 3o3ot $e r&s at&t $e ,at0o!oritor 'i at&t $e -gomotos #/ettem,rini !u repu,li!a 'i !u stilul lui *rumos. <!um Hans Castorp ura repu,li!a 'i stilul *rumos !er!et&n$ iar'i !u aten"ie in$i!a"ia ter#mometrului pe !are $in !au-a 0o!ului $e lumini o pier$use &n $oua r&n$uri se silea s#o prin$ iar su!in$ 'i rsu!in$ instrumentul+ in$i!a pre!is HX M $e $iminea"a $evreme: /im"i o emo"ie puterni!a. &n!epu sa se plim,e prin !amera &n lung 'i#n lat !u termometrul &n mina $ar av&n$ gri0a sa#l "in ori-ontal !a sa nu in*luen"e-e mer!urul printr#o mi'!are verti!ala apoi &l a'e-a !u ,gare $e seama pe toaleta 'i se pregti $eo!am$at !u paltonul 9i paturile pentru !ura lui $e o$i3na. /e &n*'ur &n paturi a'a !um &nv"ase $in $oua pr"i 'i $e $e$esu,t una $up alta !u m&na experta#'i ramase nemi'!at a'tept&n$ ora mesei 'i venirea lui Joa!3im. 2in !&nK &n !&n$ sur&$ea !a 'i !um ar *i *ost !ineva $e *ata. 9i $in !&n$ &n !&n$D pieptul i se um*la $e un *ior $e spaima iar atun!i sim"ea nevoia _a tu'eas! $in !au-a pieptului prins $e guturai. MUNTELE VRJIT 189 Joa!3im &l gsi tot !ul!at !&n$ la ora unspre-e!e $up !e gongul rsunase intr sa#l ia la micul !e#un$ U gi7 &ntre,a el mirat apropiin$u#se $e 'e-long. @ !lip Hans Castorp nu spuse nimi! privin$u#l &n *a"a. <poi rspunse+ # 2a a$i! ultima noutate ar *i !a am un pi! $e temperatura. U Ce &nseamn asta7 &ntre,a Joa!3im. Vrei sa spui !a ai !ai$uri7 Cu oare!are &n!etineal. Hans Castorp &'i *ormula ast*el rspunsul+ # <m !ai$uri $ragul meu $e o ,una ,u!ata $e vreme 'i !3iar iot timpul# <!um nu mai este voi,a $e vreo impresie su,ie!tiva !i $e o !onstatare exa!ta. Mi#am luat temperatura. #Wi#ai luat temperatura7: Cu !e7: ex!lama Joa!3im speriat. # Cu un teimometru ev1.6ien& rspunse Hans Castorp nu

*ara un pi! $e ironie 'i $o0ana. Mi#a vin$ut unul sora#'e*a. 2ar nu &n"eleg $e !e s#o *i a$res&n$ mereu !u 5$omDle6 nu#i ni!i ma!aT politi!os. Mi#a v&n$ut &ns la repe-eala un termometru ex!elent 'i $a!a vrei sa te !onvingi $e gra$ele pe !are le in$i! e a!olo pe toalet. /#a ur!at *oarte repe$e. Joa!3im *!u un s!urt st&nga#mpre0ur 'i intra &n !amera. C&n$ se &ntoarse spuse !u oare!are n&rziere: # HX virgul !in!i 'i 0umtate. #&n !a-ul a!esta a !o,or&t pu"in a$ineauri era virgula 'ase. # Ca temperatur $e $iminea"a nu se poate spune ! e un *lea! -ise Joa!3im. 8rumoasa surpri- a$aug el 'i ramase &n pi!ioare !u m&inile &n 'ol$uri 'i !u !apul ple!at &n *a"a varului sau !ul!at pe 'e-long exa!t a'a !um stai a*l&n$u#te &ntr#a$evar &n *a"a unei 5*rumoase surpri-e6. Va tre,ui sa te ,agi &n pat. Hans Castorp avea un rspuns gata pregtit. - Nu 4a!" spuse el" !e ce &re)uie sa ma culc cu HX M atun!i !&n$ tu 'i ati"ia al"ii $e#ai!i nu ave"i mai pu"in # 'i totu'i va plim,a"i !u to"ii nesting3eri"i. # 2ar este !u totul alt!eva repli!a Joa!3im. Tu ai o stare a!uta 'i ino*ensiva. Tu ai guturai. # In primul r&n$ *!u Hans Castorp merg&n$ p&na la a#si &mpr"i ra-a $e rspuns &n 5primul r&n$6 'i 5&n ai $oilea r&n$6 nu &n"eleg $e !e u o *e,ra ino*ensiva # a$mi"&n$ o !lipa !a a'a !eva exista # cn o 0e)ra ensi4a lle@uie sa s&au n pa&" !ar cu o al&a" nu$ Si n al !oilea rn!" a#n mai spus !oar ca *u&uraiul as&a nu mi-a !a& mai mul&a 0e)ra !ec& 190 THOMAS MANN aveam &nainte. Ram&n la pun!tul meu $e ve$ere !a HX M este egal !u HX M. 2a!a voi pute"i sa 3oinri"i !u ea pot 'i eu. 4 2ar 'i eu !&n$ am sosit ai!i a tre,uit s stau &n pat patru sapta#m&ni o,ie!ta Joa!3im1 'i nu mi s#a $at voie sa m s!ol $e!&t atun!i !&n$ s#a !onstatat !a patul nu#mi s!$ea temperatura. Hans 6as&orp surise$ 4 Ei 'i7 &ntre,a. Ma g&n$es! !a la tine era alt!eva. Mi se pare !a te !ontra-i!i. Mai &nt&i *a!i o $istin!"ie 'i apoi o !on*u-ie. <stea s&nt palavre... Joa!3im se &ntoarse iute pe !al!&ie 'i !&n$ se gsi iar'i *ata#n *ata !u varul sau !3ipul oa!3e' i se mai &ntune!ase pu"in. 4 Nu -ise nu eu *a! o !on*u-ie !i tu e'ti a!ela !are ai un *el $e a privi lu!rurile $e -p!e'ti lumea. Vreau sa#"i spun

numai !a e'ti stra'ni! $e r!it lu!ru !are 7e ve$e 'i $in vo!ea ta. 'i ! ar tre,ui sa te ,agi &n pat !a sa s!urte-i $urata ,olii $eoaie!e vrei sa ple!i saptam&na viitoare. 2ar $a!a nu vrei 4 a$i!+ $a!a nu vrei sa te !ul!i 4 po"i *oarte ,ine sa te $ispense-i. Nu#"i $au eu pres!rip"ii &n ni!i un !a-1 a!um tre,uie sa mergem la masa. Repe$e ora a 'i tre!ut. Koar&e )ine$ Hai!em+ zise Hans 6as&orp -i--i arunca pa&urile$ Gn&ra n camera ca sa--i !ea cu peria prin p(r" iar n 4remea as&a Joachim mai arunc( o pri4ire la &ermome&rul !e pe &oale&a" 0ap& pe care Hans 6as&orp l o)ser4( cu coa!a ochiului$ Apoi" &(cu2i" plecar( -i--i reluara nc( o !a&( locurile n su0ra*eria care la ora aceea s&r(lucea n al) !e a&&a lap&e imacula&$ C&n$ piti!a &i a$use lui Hans Castorp ,erea $e Eulm,a!3 el o re*u-a !u o expresie grava &ntiprit pe *a"a o expresie $e renun"are. <-i nu voi ,ea ,ere nu voi ,ea nimi! nu mul"umes! *rumos $oar !el mult o &ng3i"itura $e apa. Lu!rul a!esta mira pe !ei $in 0urul lui. Cum a$i!7 <sta este &ntr#a$evar o noutate: Ni!i m!ar un strop $e ,ere7 4 <m pu"ina temperatura rspunse Hans Castorp. Un *lea!. lata insa ! &n!epur sal !erte !u attaiorul # iar *aptul era *oarte !iu$at. Luau un aer 'trengres! $$eau $in !ap. !lipeau $in o!3i 'i agi6 tau $egetul &n $repiul ure!3ii !a 'i !um ar *i au-it lu!ruri ne!uviin!ioase 'i nostime $espre !ineva !are ar *i vrut sa par virtuos. Hai!e" hai!e" &ocmai !umnea&a+ spuse pro0esoara -i pu0ul !e pe o)ra0i i se &m,u0ora &n timp !e#l amenin"a sur&-&n$. Ce ne esle $at sa a*la111 !espre !umnea&a" 0uimos$ n-am ce zice+ Ga &e ui&a" ia &e ui&a" ia &e ui&a+ 7i" ei" ei" 0(cu -i !oamna S&ohr" -i-l amenin2a cu !e*e&ul ro-u .J )u&ucanos" ri!icn!u-l spre nas$ Hice ca are &empera&ur(" !omnul 4izi&aX MUNTELE VRJIT 191 7 <sta#i ,una: lata o *igura: Ce om petre!re": P&n 'i ,atr&na mtu'a $e la !elalalt !apt al mesei &l amenin"a ` eata !u $egetul av&n$ toto$at un aer !i!alitor 'i vi!lean &n !lipa !&n$ *ia vestea1 iar $rgla'a Marusia !are p&na a!um nu#i a!or$ase ni!i !ea mai mi!a aten"ie se &ntoarse spre el. &l privi !u o!3ii ei !a*enii 'i rotun-i . R apasa pe ,u-e ,atista !u par*umul $e porto!ale amenin"&n$u#l1 !3iar 'i $o!torul ClumenFo3l !ruia $oamna /to3r &i povesti *aptul nu se putu &mpie$i!a sa repete gestul tuturora $ar *ara sa se uite este a$evrat la Hans Castorp. /ingur Miss Ro,inson se arata nepasatoare si re-ervata !a tot$eauna. Joa!3im *oarte !ore!t sttea !u o!3ii aple!a"i &n *ar*urie$

Mgulit $e at&tea ta!3inarii Hans Castorp !re-u !a#i $ator sa le re*u-e !u mo$estie. # Nu nu rosti el $umneavoastr *a!e"i o eroare !a-ul meu este !el mai ino*ensiv $in !&te se pot &n!3ipui am $oar un guturai $up !um ve$e"i+ o!3ii &mi !urg pieptul mi#e prins 'i tu'es! aproape toat noaptea !eea !e este $estul $e nepl!ut... 2(rei re*u-au sa#i primeas! 0usti*i!rile r&$eau &i *!eau semn !u m&na s nu mai insiste 'i strigau+ 52a $a $a mo*turi pretexte un mi! guturai 'tim 'tim:6 'i iat !a $eo$at to"i !erura !a Hans Castorp sa se pre-inte $e urgen" la !onsulta"ie. Noutatea &i &nviora1 !&t "inu $e0unul $intre toate !ele 'apte mese asta a *ost !ea mai vesel. &n spe!ial $oamna /to3r !u mutra ei &n!p"&nata 'i !u o,ra0ii &m,u0ora"i plini !u -,&r!i#turi $easupra gulera'ului plisat era $e o volu,ilitate aproape sl,ati!a Rntin-&n$u#se &n !onsi$era"ii asupra $eose,itei pl!eri $e a tu'i 4 $a era $esigur !eva $eli!ios 'i $es*ttor &n momentul &n !are sim"eai !um se m"e"eau 'i !re'teau g&$iliturile &n str*un$urile pieptului 'i !&n$ apsat /i su*o!at *!eai e*orturi sa tu'e'ti !&t mai a$ine !a sa#"i potole'ti aceast( irita"ie+ era o pl!ere asemntoare !u a!eea pe !are "i#o $$ea un s&r(nut atun!i !&n$ po*ta $e a strnuta $evenea irezis&i)ila" cn!" ca Xun *el $e ame"eala inspirai s1 expirai puterni! $e !&teva ori 'i !&n$ si&r'it. te $aruiai !u o *igura *eri!ita voluptuoas!i explo-ii *inale Dtm$ $e iot !e te &n!on0oar 'i asta T#e putea &ntimpla $e $oua 'i $e trei n &n 'ir. Erau ,u!uiiile gratuite ale vie"ii la *el !a a!elea &n!er!ate D6$ primvara $e exemplu &"i s!arpini p&na la s&nge $egeraturile !are man&n!a at&t $e $ul!e # te s!arpini p&na la s&nge !u o ar$oare *ero!e D Pra$a *uriei 'i pl!erii !u at&ta ar$oare &ne&t privin$u#te $in Dmplare &n oglin$a $ai peste o grimasa $r!eas!. 19, THOMAS MANN Cu a!eea'i &n!apa"&nare groa-ni!a in!ulta $oamna /to3r vor,i p&n !&n$ $e0unul s!urt $ar su,stan"ial se termina iar !ei $oi veri ple!ar saYsi *a! plim,area matinala $evale spre 2avos#Plat-. Joa!3im era a$ine] &n g&n$uri &n vreme !e Hans Castorp gemea $e mult !e#'i su*la nasul iar tu'ea &i -gu$uia pieptul !are#i suna !a o tini!3ea ruginita. La n&oarcere" Joachim spuse:

4 &"i *a! o propunere. <st-i este vineri 4 m&ine $up $e0un ma $u! la !ontrolul lunar. Nu este un examen total Ce3rens &mi $a vreo $oua palme &n spate 'i#I pune pe EroFoGsFi s ia !&teva note. <i putea sa ma &nso"e'ti 'i !u a!est prile0 sa#i !eri s te !onsulte 'i pe tine &n mo$ sumar. Este ri$i!ol !e#"i propun $ar $a!a ai *i a!as l#ai !3ema *ara &n$oiala pe Hei$eFin$. Iar ai!i un$e avem $oi spe!iali'ti tu te plim,i nu 'tii !e ai $e *!ut !&t $e grav e ,oala 'i ni!i $a! n#ai *a!e mai ,ine s( te ,agi &n pat. ine" zise Hans 6as&orp$ Cum !re-i tu. 8ire'te pot merge !u tine. 9i !3iar ma interesea- sa asist o $ata la o !onsulta"ie. <'a$ar !-ur $e a!or$1 iar !&n$ a0unser sus &n *a"a sanatoriului &nt&mplarea *!u sa#l &nt&lneas!a pe !onsilierul auli! Ce3rens prin urmare sa se iveas! prile0ul $e a#'i *ormula ime$iat !ererea. Ce3rens ie'ea $in partea $in *a"a a !l$irii &nalt 'i rigi$ !u gam,eta pe !ea*a o "igara $e *oi &n gura o,ra0ii al,a'tri 'i o!3ii l!rimo'i !u aerul $e a *i &n plin a!tivitate a$i! pe pun!tul $e#a *a!e vi-itele !lientelei sale parti!ulare &n sat $up !e lu!rase &n sala $e opera"ii !eea !e $e alt*el le 'i !omuni! verilor. Bo0&a )una" !omnilor+ spuse el$ Da n4r&i2i !e colo pna colo. D-a2i sim2i& )ine n lumea mare. Tocmai 4in !e la un !uel cu cu2i&ul -i 0er(s&r(ul o ches&ie mare" *n!i2i-4a !oar c( e 4or)a !espre o rezec2ie !e coas&e$ Al&(!a&(" cincizeci la su&a ramneau mor2i pe loc$ As&(zi" reu-im mai )ine" !ar cu &oa&e aces&ea se mai n&mpla sa--i ia &(lp(-i2a c&e unul nain&e !e &ermen" mortis causa. Ei !el $e a-i &n"elege $e gluma 'i pentru moment se "ine ,ine... Este &nne,unitor un tora!e omenes! !are nu mai exista. Pr"i moi ale trupului lu!ru mai mult ur&t i$ee impre!isa ma &n"elege"i... Ei 'i $umneata7 Ce *a!e pretinsa ils sntate7 Via"a &n $oi este mai !ur&n$ vesela !e prere ai vulpoi ,tr&n7 2ar $umneata turistule $e !e pl&ngi7 se a$resa el $e[D $ata lui Hans Castorp. Pl&nsul &n pu,li! este inter-is. <sta#i $is!iplDna !asei. 2a! *ie!are s#ar apu!a sa *a! a'a !a !umnea&a" un!e-am a#un*eMUNTELE VRJIT 198 #2omnule !onsilier auli! vinovat e guturaiul meu rspunse Hans 3 storp# Nu 'tiu !um s#a *!ut $ar am un guturai stra'ni!. Pe $easupra mai tu'es! 'i tot pieptul mi#e prins. #<'a7 -ise Ce3rens. Poate !a s#ar !uveni sa !onsul"i un me$i! serios.

R&ser( am&n$oi iar Joa!3im rspunse lipin$u#'i !al!&iele+ U /&ntem pe pun!tul s#o *a!em $omnule !onsilier auli!. M&ine e -iua mea $e !onsulta"ie 'i to!mai voiam sa va &ntre, $a!a ve"i avea ama,ilitatea s#l examina"i toto$at 'i pe varul meu. <m $ori sa 'tim $a! va putea sa ple!e mar"i... # C.P.: spuse Ce3rens. <$i!+ Cu pl!ere: Tre,uia s#o *a!em $e la &n!eput. 2in moment !e se a*la ai!i sa se aleag m!ar !u at&t. &ns *ire'te nu vrem sa silim pe nimeni. 2e!i m&ine $up ora $oua ime$iat $up troa!a: #<m toto$at 'i pu"ina *e,ra a$aug Hans Castorp. # Ce spui: striga Ce3rens. &"i &n!3ipui !a#mi !omuni!i o noutate7 Cre-i !a n#am o!3i &n !ap7 9i !u *ormi$a,ilul sau arttor &i in$i!a o!3ii in0e!ta"i al,a'tri#spala!i"i 'i l!rimo'i. Ce temperatura ai7 Hans 6as&orp i-o comunica$ # 2iminea"a7 Hm nu#i rau: Pentru &n!eput nu#"i lipse'te vo!a"ia. Ei atun!i ne#am &n"eles. M&ine stm &ntre patru o!3i. Cinstea va *i pentru mine. 2igestie ,ine!uv&ntata: 9i !u genun!3ii str&m,i lopat&n$ $in m&ini &n!epu sa !o,oare panta $rumului pe !&n$ &napoia lui plutea !a un $rapel $&ra groasa $e *um a "igrii $e *oi. # <m aran0at a'a !um ai $orit tu spuse Hans Castorp. Ni!i nu se putea aran0a mai ,ine iata#ma a!um !u ora re"inuta. 2e alt*el este pu"in pro,a,il ! va putea *a!e mare lu!ru &n !3estia asta !el mult o sa#mi pres!rie un extras $e miam,al sau un !eai pe!toral &ns !u toate astea este pl!ut sa 'tii !a po"i primi un a0utor me$i!al !&n$ te a*li &n starea asta. 2ar $e !e oare e at&t $e violent &n expresii7 La &n!eput lu!rul a!esta ma amu-a &ns !u timpul a $evenit !am nepl!ut. 52igestie ,ine# uvintata:6 Ce 0argon &n!&l!it. Po"i spune 5po*ta ,una:6 !!i po*ta este oare!um un !uv&nt poeti! la *el !a 'i 5p&inea -ilni!a6 'i se 'i potrive'te L $e armonios !u 5,una6. &ns 5$igestie6 este !urata *i-iologie iar mvo!a ,ine!uv&ntarea !erului asupra ei este o atitu$ine ,at0o!oritoare. i ni!i nu#mi pla!e !a#l va$ *um&n$ *aptul a!esta ma nelini'te'te eoare!e 'tiu !a nu#i prie'te 'i#l *a!e melan!oli!. /ettem,rini pretin$e una lui $ispo-i"ie este silita iar /ettem,rini este un !riti! un om !u !at sigur tre,uie sa i#o re!unoa'tem. Poate ! 'i eu ar tre,ui sa 199

THOMAS MANN 0u$e! mai mult 'i sa nu mai primes! toate lu!rurile a'a !um mi Se pre-int are $reptate 'i &n privin"a asta. 2ar se &nt&mpla sa &n!epi pr#n 0u$e!a prin a $e-apro,a 'i prin a te in$igna 'i apoi iat !a survine !eva !are n#are ni!i o legtura !u ra"ionamentul tau ast*el !a ni!i nu mai poate *i vor,a $espre severitate morala iar repu,li!a 'i stilul *rumos "i se par $intr#o $ata !u totul nesrate... Ultimele !uvinte mai mult le mormi $estul $e !on*u- 'i par!a ni!i el &nsu'i nu prea prea lmurit asupra !elor !e voia sa spun. 2e alt*el vrul sau &l privi pie-i' '0.0 spuse 5la reve$ere6 iar $up a!eea *ie!are intr &n !amera1 apoi tre!u pe ,al!on. # C&t7 &ntre,a Joa!3im $up o vreme !u toate ! nu#l v-use pe Hans Castorp uit&n$u#se la termometru... Iar Hans Castorp rspunse pe un ton in$i*erent+ Nimic nou+ &n a$evr a,ia ie'it pe ,al!on luase $e pe toaleta $rgla'a a!3i-i"ie $in a!ea $iminea"a anula prin s!uturri verti!ale ve!3iul HX M !are &'i terminase rolul 'i !a un ,olnav experimentat &'i reluase o$i3na "in&n$ &n gura "igara $e sti!la. 2ar &mpotriva a'teptrii 'i !u toate !a "inuse termometrul su, lim,a mai mult $e opt minute mer!urul nu se ri$i!ase peste ve!3ile HX M gra$e # !eea !e $e alt*el &nsemna *e,ra $a!a nu !umva o *e,r mai mare !3iar $e!&t a!eea pe !are o avusese $e $iminea". 2up $e0un !oloana s!lipitoare se ri$i!a p&n la HX X seara !&n$ ,olnavul se sim"i o,osit $e emo"iile 'i nout"ile $e peste -i ramase la HX N iar a $oua -i $iminea"a in$i!a $oar HX pentru !a spre ora pr&n-ului s ating valoarea -ilei pre!e$ente. In a!este &mpre0urri urm $e0unul prin!ipal al -ilei 'i o $ata !u s*&r'itul lui se apropie 'i ora ren$e-#vous#ului. Mai t&r-iu Hans Castorp &'i aminti ! la a!est pr&n- $oamna C3au!3at purta o 0a!3eta $e un gal,en#auriu !u nasturi mari 'i ,u-unarele tivite !u 'ireturi o 0a!3et noua sau &n ori!e !anoua pentru Hans Castorp iar atun!i !&n$ intrase !u &nt&r-ierea ei o,i'nuit se oprise par! o !lipa pentru !a &ntreaga su*ragerie sa i#o va$. <poi !um *!ea $e !&te !in!i ori &n *ie!are -i se *uri'ase spre masa ei 'i a'e-&n$u#se !u mi'!ri un$uioase &n!epuse s *le!reas! 'i sa man&n!e 'i tot !a i6 *ie!are -i $ar !u o aten"ie $eose,it Hans Castorp o v-use mi'!&n$u#/1 !apul &n timp !e vor,ea 'i iar'i &i remar!ase &n!ovoierea gruma-ului ND *elul negli0ent $e a#'i "ine spatele iar !&n$ privise spre masa 5ru'iT0 ,ine6 $in$aratul lui /ettem,rini

!are sttea la !aptul mesei a'e-a&e &ntre ei &n $iagonal o,servase ! &n tot timpul $e0unului $oamP C3au!3at nu se &ntorsese ni!io$at spre su0ra*erie$ 'ar cn! !eser&uls MUNTELE VRJIT 19: in '# c&n$ $in partea $reapta a su*rageriei a!olo un$e era masa ilor $e r&n$ pen$ula mare !u lan"uri suna $e $oua ori Hans Castorp sim"i pro*un$ emo"ionat $e un lu!ru ne&n"eles !are totu'i se &nt&mpla # vreme !e pen$ula suna ora $ou 4 o ,taie $ou ,atai 4 'i !&n$ atra#toarea ,olnava &'i &ntoarse &n!et !apul 'i &n parte ,ustul arun!&n$u#'i rivirea peste umr 'i *"i' spre masa lui Hans Castorp $ar nu !a $in 6nt&tnplare !tre masa lui !i *ara ni!i un e!3ivo! posi,il $ire!t spre el !u un sur&s *lutur&n$u#i pe ,u-ele str&nse 'i &n o!3ii o,li!i !a a!eia ai lui pri,islav !u aerul !a par! $ore'te sa#i spun+ 5Ei !e *a!i7 E timpul. Vrei s te $u!i76 %!!i atun!i !&n$ o!3ii &'i vor,es! se tutuies! !3iar $a! ,u-ele n#au spus vreo$at ni!i m!ar 5$umneata6) # in!i$entul a!esta &l tul,ur 'i &l &n*ri!o'a p&na &n a$&n!ul su*letului pe Hans Castorp at&t $e tare &n!&t a,ia se mai &n!re-u &n sim"urile lui 'i ast*el o privi pe $oamna C3au!3at &n *a"a mai &nt&i pentru !a apoi ri$i!&n$u#'i o!3ii peste *runtea 'i prul ei sa#i lase sa pluteas! &n gol. 9tia oare ! el avea !onsulta"ia *ixata la ora $oua7 &l privise $oar !u at&ta &n"eles 'i !u toate a!estea era $e ne!re-ut &ntru!&t ar *i putut s 'tie $eopotriv $e ,ine ! numai !u o !lip &nainte se &ntre,ase $a!a n#ar *i *ost mai potrivit s#i !omuni!e !onsilierului auli! prin Joa!3im !a r!eala se ameliora ast*el ! gsea !onsulta"ia $e prisos+ un g&n$ al !rui avanta0 se spul,er $intr#o $ata &n *a"a a!estui sur&s &ntre,tor pentru a lua &n*"i'area !elui mai respingtor pli!tis. C!i &n se!un$a urmtoare Joa!3im puse pe mas 'ervetul rsu!it 'i *!u semn $in spr&n!ene lui Hans Castorp apoi se &n!lin &n *a"a ve!inilor 'i para'i su*rageria 4 iar Hans Castorp &mpleti!in$u#se &n sinea lui $ar !u pas 3otr&t 'i !u sentimentul !a a!east privire 'i a!est sur&s &l &nvaluiau mereu porni 'i ie'i $up 4arul sau$ 2e ieri $iminea"a nu mai vor,iser $espre planul lor $e a se $u!e &mpreun la !onsulta"ie 'i &n a!ea !lipa p'eau &ntr#o t!ut &n"elegere. [a!3im se gr,ea+ ora !onvenita tre!use 'i !onsilierul auli! Ce3rens P nea pre" pe pun!tualitate. Par!urser !ori$orul $e la parter

tre!&n$ Pnn *a"a a$ministra"iei 'i !o,or&ra s!ara a!operita &n &ntre*ime cu Zoleum !eruit !are $u!ea la su,sol. Joa!3im ,tu la u'a a*lata !3iar &n s!rii 'i pe !are o pla!a $e por"elan arata !a a!olo se gse'te sala $e c[nsulta"ii. # Intr: striga Ce3rens apas&n$ tare pe prima sila,a. /ttea &n 3alat Sio!ul !amerei "inn! n mna !reap&a s&e&oscopul ne*ru cu care se ,tea Bes&e coapsa$ 19; THOMAS MANN Tempo, tempo, spuse el &ntor!&n$u#'i spre pen$ula o!3ii la!nmOs" 6n poco piu presto, signori7 Nu s&ntem numai la $ispo-i"ia $urnnea voastr. 2o!torul EroFoGsFi sttea la ,iroul $u,lu &n *a"a *erestrei pali$ &n 3alatul $e lustrin negru !u !oatele pe masa !u o m&na pe !on#$ei iar !u !ealalt tre!uta prin ,ar,a av&n$ &n *a"a un tean! $e 3&rtn *ara &n$oiala $osarul ,olnavului 'i se uita la !ei $oi sosi"i !u expresia va*! a cui4a care nu e acolo !ec& ca asis&en&$ Hai" !a-mi s&a&ul !e ser4iciu" spuse consilierul aulic ca r(spuns la scuzele lui Joachim" -i-i apuca 0oaia !e &empera&ura ca sa--i arunce ochii pe ea" n 4reme ce pacien&ul se *r()ea sa se !ez)race pna la )ru" a&rnn-!u--i hainele n cuierul !e ln*a u-a$ <ui Hans 6as&orp nimeni nu-i !(!u nici o a&en2ie$ Eamase un momen& n picioare" pri4in!u-i pe &us&rei" apoi se a-eza n&r-un mic 0o&oliu !e mo!a 4eche ale c(rui )ra2e erau mpo!o)i&e cu ciucuri" ln*a o m(su2a pe care se a0la o cana cu apa$ 'ulapuri pline cu 4olume !e me!icina cu co&oare *roase -i !osare acopereau pere2ii$ ncolo" ca mo)ilier nu mai era !ec& un -ezlon* cu sp(&arul mo)il" acoperi& cu o mu-ama al)a -i pe a c(rui perna era n&insa o coala mare !e hr&ie al)a$ 4 Virgula 'apte virgula nou virgula opt spuse Ce3rens rs*oin$ *oile saptam&nale pe !are Joa!3im &'i tre!use !u pre!i-ie temperaturile luate $e !in!i ori pe -i. @ri!um tot mai e'ti &n! $estul $e ,al"at $raga Biemssen 'i este evi$ent !a $e !&n$ te#am v-ut ultima oara $eun-i nu te#ai mai &n-$ravenit. %52eun-i6 *usese exa!t !u patru saptam&ni &n urma.) Tot otrvit tot otrvit -ise el. Ei a'a !eva nu tre!e $e a-i pe m&ine noi !ei $e#ai!i nu *a!em vr0i. Joachim apro)a !in cap msa umerii goi i se &n*iorar $e'i ar *i putut sa se o,i'nuias! $oar nu venise ai!i $e ieri.

4 Cum stm !u &n"epturile &n 3ilul $rept !are erau mereu a!ute7 Mai ,ine7 Vai vino ai!i: Vom &n!eT!a sa !io!nim mai temeini!. 9i aus!ul#"a"ia &n!epu. 6onsilierul auli! Ce3rens &n*ipt pe pi!ioarele#i !r!nate !u trupul lsat pe spate 'i !u stetos!opul la su,suoara &n!epu sa ,ata &n partea $e sus a umrului $rept al lui Joa!3im !u puterni!ul sau $eget mi0lo!iu $e la m&na $reapta !a 'i !um ar *i m&nuit un !io!an printr#o mi'!are spe!iala a &n!3eieturii m&inii 'i apas&n$ !u m&na sting. <poi !o,or& s% omoplat 'i !io!ani lateral la mi0lo!ul 'i &n partea in*erioara a spatel1S1 $up !are Joa!3im !unos!&n$ ,ine pro!e$eul ri$i!a ,ra"ul !a sa se lase !io!nit la su,suoara. Totul se repeta 'i &n partea st&nga iar apoi !on silierul auli! porun!i 5st&nga#mpre0ur6 pentru a#i !io!ani 'i aseul MUNTELE VRJIT 19= N p&ul$ 6ioc(ni chiar !e su) *&" ln*a cla4icula" -i mai ciocani n par&ea oerioar3 -i in0erioara a piep&ului" n&i la !reap&a -i apoi la s&n*a$ nup3 ce cioc(ni su0icien&" apas( s&e&oscopul pe piep&ul -i pe spa&ele lui 2 achim -i" cu ure!3ea lipita $e aparat as!ulta toate regiunile un$e io!anise mai &nainte. Joa!3im tre,uia &n a!ela'i timp ,a sa respire ,a sa tu'eas! !eea !e prea !a#l o,ose'te *oarte tare !!i &'i pier$use rsu*larea iar o!3ii &i l!rimau. C&t $espre !onsilierul auli! Ce3rens spunea !u glas tare !u !uvinte s!urte 'i sigure tot !e au-ea &nuntru asistentului !are sttea la ,irou 4 o spunea &n a'a *el &n!&t Hans Castorp nu se putu opri sa nu se g&n$eas!a la s!ena $e la !roitor atun!i !&n$ $omnul spil!uit ia masurile pentru un !ostum 'i pune !entimetrul $up o r&n$uiala tra$i"ionala i!i 'i !olo &n 0urul trupului 'i al mem,relor !lientului $i!t&n$ u!eni!ului !are sta la masa 'i s!rie !i*rele ast*el o,"inute. 5/!urt6 5s!urtat6 $i!ta !onsilierul auli! Ce3rens. 5Ve-i!ular6 spuse el 'i iar'i repeta+ 5ve-i!ular6 %$up !&t se prea a!esta este un semn ,un) 5aspru6 mai spuse 'i *!u o str&m,atura. 58oarte aspru.6 5Bgomot.6 9i $o!torul EroFoGsFi trans!ria totul !a u!eni!ul !i*rele !roitorului. Cu !apul ple!at &ntr#o parte. Hans Castorp privea !ele !e se petre!eau &n *a"a lui a$&n!it &ntr#o !ontemplare me$itativa a torsului lui Joa!3im ale !rui !oaste !&n$ respira %slava 2omnului mai avea &n! toate !oastele) se ri$i!au su, pielea &ntinsa 'i se relie*au $easupra stoma!ului s!o,it # a!est tors -velt $e un oa!3e'#gal,ui !u parul negru pe stern 'i ,ra"ele altminteri ro,uste $intre !are unul avea la &n!3eietura m&inii o ,r"ara $e aur. <!estea s&nt ,ra"e $e gimnast &'i spuse Hans

Castorp1 lui Joa!3im i#au pl!ut &ntot$eauna exer!i"iile $e gimnasti!a pe !&n$ eu n#am *!ut !a- $e ele ni!io$at &ns la el 'i a!easta pasiune i-vor'te tot $in gustul pentru militarie. < *ost mereu preo!upat $e trupul su mai mult $e!&t mine sau !el pu"in &n alt *el1 $eoare!e eu am [st mereu un !ivil preo!upat mai mult sa *a! ,ai !al$e sa man&n! ,ine s( ,eau ,ine &n vreme !e el &'i $e-volta 'i &'i $esav&r'ea *or"a *i-i!a. `J: iat !a trupul lui a tre!ut pe primul plan &ntr#un mo$ !u totul $i*erit a e4enit in$epen$ent 'i a !ptat importan"a $atorita ,olii. Un trup into#9i !are nu se las $e-intoxi!at !a sa re$evin -$ravn !u toata rin"a ceXo are ,ietul Joa!3im $e a a0unge sol$at 0os $evale. Este tur#intr#o *orma per*e!ta !a un a$evrat <polo $in Celve$ere &n a*ara Par. Pe $inuntru &ns este ,olnav iar pe $ina*ar ar$e $e *e,ra $in ma ,[lii1 !!i ,oala &l *a!e pe om mai trupes! &l aserve'te 'i mai rupului. 9i pe !&n$ prin minte &i tre!eau toate a!estea $eo$at se c[sa 'i arun!a o privire iute &ntre,toare $e la torsul gol al lui 198 THOMAS MANN Joa!3im spre o!3ii lui spre o!3ii lui mari negri 'i ,l&n-i pe !are !3inuita 'i tu'ea &i *!eau sa l!rime-e iar a!um &n timpul exarnenulm me$i!al se uitau !u o expresie trista !e plutea &n gol tre!&n$ pe $easupra !elui !e#l privea. &ntre timp &ns !onsilierul auli! Ce3rens terminase. 7i" e )ine" Hiemssen" spuse el$ To&ul es&e n re*ula" n msura posi# ,ilului. 2ata viitoare %a$i! $e a-i &n patru saptam&ni) o sa *ie peste tot $esigur pu"in mai ,ine... 4 C&t !re$e"i !a mai poate $ura $omnule !onsilier auli!7 4 Ei po*tim iar'i e'ti gr,it7 &n ori!e !a- n#ai putea s#o s!o"i la !apt !u re!ru"ii $umitale &n starea &n !are te a*li: Mai ai nevoie $e &n! o 0umtate $e ani'or !um "i#am spus 'i $eun-i 4 iar $a!a &"i *a!e pl!ere !al!ulea-a#l &n!ep&n$ $e $eun-i $ar !onsi$era#l !a pe un minimum. La urma urmei nu e prea rau ai!i a'a !a ar tre,ui sa *ii !eva mai politi!os. <i!i nu e'ti ni!i la o!na 'i ni!i &ntr#o... mina si,eriana: /au vrei sa spui !a sanatoriul nostru are oare!are asemnri !u lo!uri $e#astea7 Merge ,ine Biemssen: 9terge#o: Urmtorul $a!a mai are !ineva po*ta: striga el privin$ un$eva &n aer. 9i &ntin-&n$ ,ra"ul $$u stetos!opul $o!torului EroFoGsFi !are se ri$i!a 'i#l lua !a sa#i *a! 'i el lui Joa!3im un mi! !ontrol $e asistent. Hans Castorp sari &n pi!ioare 'i se gr,i sa se $e-,ra!e !u

privirea ag"ata $e *ptura !onsilierului auli! !are !u pi!ioarele !r!nate 'i gura !s!ata prea $us pe g&n$uri. /e gr,i prea tare nu reu'i sa#'i s!oat ime$iat !ma'a !u pi!"ele 'i o trase peste !ap. <poi &n!remeni &n pi!ioare al, ,lon$ 'i su,"ire &n *a"a !onsilierului auli! Ce3rens # o &n*"i'are $e !ivil pe l&ng( Joa!3im Biemssen. 2ar !onsilierul auli! era &n! $us pe g&n$uri 'i#l las sa stea &n pi!ioare. 2o!torul EroFoGsFi se a'e-ase $in nou iar Joa!3im &n!epu sa se &m,ra!e !&n$ Ce3rens se 3otr& &n s*&r'it sa ia nota $e pre-en"a !elui !are 5mai avea po*ta6. 7i" a-a-i" e rn!ul dumitale7 spuse el 'i !u m&na sa enorma ii apu!a $e !ot pe Hans Ca'torp &l trase &n *a"a lui 'i#l stu$ie ptrun-tor Nu#i privi !3ipul a'a !um te ui"i $e o,i!ei la un om !i numai trupul1 iD &nv&rti a'a !um &nv&r"i un !orp 'i#i !er!eta mai ales spinarea. Hm. -ise el Hai$e o sa ve$em ime$iat $e !e e'ti &n stare. 9i !a a$ineauri &n!epu sa !io!neas!. Cio!ani &n a!elea'i lo!uri !a 'i la Joa!3im 'i reveni $e mai multe or &n $i*erite lo!uri. @ ,u!ata $e timp !io!ani &n mo$ alternativ sus. Hn/ !lavi!ul 'i pu"in mai 0os pentru a !ompara. MUNTELE VRJIT 199 U <u-i7 &ntre,a el &ntor!&n$u#se !tre $o!torul EroFoGsFi... Iar $o!torul EroFoGsFi $e la masa lui $e s!ris a*lata la !in!i pa'i eprtare !on*irma printr#o mi'!are a !apului !a au-ea+ las !u gravitate ,r,ia &n piept &n a'a *el &n!&t &'i apas ,ar,a ale !rei v&r*uri se &n$oiau &n sus. # Respira a$&n!: Tu'e'te: porun!i !onsilierul auli! !are a!um &'i reluase stetos!opul iar Hans Castorp se str$ui sa *a! &nto!mai mai ,ine $e opt sau -e!e minute &n timp !e !onsilierul auli! &l as!ulta. <!esta nu rosti mei un !uv&nt 'i nu *!u $e!&t sa apese stetos!opul i!i 'i !olo as!ult&n$ revenin$ $e mai multe ori &n spe!ial &n anumite lo!uri un$e !3iar a$ineauri se oprise $e !&teva ori pentru a !io!ani !u insisten"a. <poi &'i puse instrumentul su, ,ra" 'i !u m&mile la spate ramase !u o!3ii &n pam&nt privin$ &ntre el 'i Hans Castorp. # 2a Castorp &i -ise 4 'i era pentru prima $ata !a *ara &n!on0ur &i spunea t&narului pe numele $e *amilie # lu!rul se $es*'oar praeter-propter, &nto!mai !um am ,nuit $in prima !lipa. <m *ost mereu !u o!3ii pe $umneata Castorp a!um pot sa "i#o spun 4 !3iar $in !apul lo!ului !&n$ am avut !instea nemeritata sa te !unos! 4 'i am presupus !u $estula !ertitu$ine !a &n *on$ e'ti unul $e#ai no'tri 'i vei s*&r'i prin a#"i

$a seama !a at&"ia al"ii !are au venit ai!i pentru $es*tarea lor au privit &n 0ur str&m,&n$ $m nas $ar &ntr#o -i au $es!operit !a ar *a!e ,ine #'i nu numai !a 5ar *a!e ,ine6 te rog sa ma &n"elegi !um se !uvine 4 sa ram&n ai!i &n a!easta sta"iune $e munte !u mai mult *olos 'i $in!olo $e ori!e !urio-itate gratuita. Hans Castorp plise iar Joa!3im se opri ,rus! sa as!ulte. - Ai ai!i un var at&t $e $rgu" 'i $e simpati! !ontinua !onsilierul auli! *a!&n$ un semn spre Joa!3im 'i legan&n$u#se !&n$ &n v&r*ul pi!ioarelor !&n$ pe !al!&ie 4 un var !are n$0$uies! va putea &n !ur&n$ sa spun !a a *ost ,olnav 4 &ns !3iar $a!a va a0un*e acolo" !omnul 4rul $umitale $e s&nge asta nu &nseamn !a n#a *ost ,olnav iar a!est ap& arunca a priori, !um spune *ilo-o*ul o lumina 'i asupra $umitale !ra*ul meu 6as&orp$$$ # 2ar $omnule !onsilier auli! el nu#mi este var $e!&t prin alian"a. Y Hai$e 3ai$e n#o sa vrei a!um sa#"i renegi !otre cousm. Prin alian"a Sau nuD Hi ram&ne totu'i ru$a. 9i $in partea !ui7 # 2up mama $omnule !onsilier. Este *iul unei !umna... 6Y 9i $oamna mama $umitale e sntoasa7 - Nu" e moar&a$ A !ece!a& pe cn! eTam n! mi!. Y <3 $e !e7 ,00 THOMAS MANN 'e o em)olie" !omnule consilier aulic$ 4 Em,olie7 Cine $e#atun!i e mult. 2ar $omnul tatl $umitale7 A muri& !e pneumonie" zise Hans 6as&orp" iar )unicul meu" la 0eP a$aug el. Ah" -i el la 0el. A-a!ar" ace-&ia 2i-s ascen!en2ii+ 6& !espre !umnea&a" !esi*ur ca &o&!eauna ai 0os& pu2in anemic" nu-i a-a. 'ar nu-# a'a !a at&" mun!a *i-i!a !&t 'i mun!a intele!tuala te o,oses! repe$e a'a#i1) 2a7 9i ai a$esea palpita"ii7 Numai $e !&tva timp7 Cine 'i &n a*ara $e toate astea ai *ire'te o &n!lina"ie pronun"ata pentru &n*un$area !ailor respiratorii. 9tii !a o$inioar ai mai *ost ,olnav7 -7u. 4 2a te am &n ve$ere pe $umneata personal !el la !are ma uit. <u-i $i*eren"a7 9i !onsilierul auli! !io!ani pe r&n$ &n partea superioara st&nga a pieptului 'i pu"in mai 0os. Sune&ul es&e un pic mai sur! aici !ec& !incolo" zise Hans 6as&orp$ Koar&e )ine$ Ar &re)ui sa !e4ii specialis&$ 'eci" e>is&a o #ena respira&orie"

iar #enele respira&orii sn& e0ec&ul re*iunilor )olna4e" n care pro!esul $e s!lero-are s#a 'i terminat sau $a!a vrei al regiunilor !are s#au 'i !i!atri-at. E'ti un ve!3i ,olnav Castorp $ar nu vreau sa &nvinov"es! pe nimeni !a 3a,ar n#ai avut. Pro,a,il !a pentru $omnii no'tri !olegi $e la 'es $iagnosti!ul este mai $i*i!il &n !a-ul $umitale. Nu vreau sa spun ni!i m!ar !a am au-ul mai *in $e!&t ei !u toate !a experien"a 'i spe!iali-area &nseamn *oarte mult. <erul &ns este a!ela !are ne a0uta sa au-im &n"elegi a!est aer rare*iat 'i us!at al &nl"imilor. Kire'te evi$ent -ise Hans Castorp. ine" 6as&orp$ /i acum" )(ia&ul meu" ascul&a-ma cu a&en2ie" o sa-2i spun c&e4a cu4in&e care 4aloreaz( *reu&a&ea lor n aur$ 'aca" n cazul !umi&ale" n-ar 0i !ec& aces&e #ene respira&orii -i aces&e calci0ieri curioase" &e-a- las( sa pleci la larii -i pena2ii !umi&ale -i nu mi-a- mai )a&e capul nici o clipa cu !umnea&a" ma auzi. 'ar" 0iin!c( lucrurile s&au al&0el -i &WI e'ti la noi nu tre,uie sa te mai o,ose'ti pornin$ la $rum. 2up !&tva timp tot ar tre,ui sa te &ntorci$ Hans Castorp sim"i iar'i !um s&ngele &i nvle'te &n inima !are Lse -,tea &n piept &n vreme !e Joa!3im &n!remenise pe lo! !u o!3ii in pam&nt 'i !u m&inile la spate. 6(ci n a0ara !e aces&e #ene respira&orii" mai spuse consilierul aulic-a4em n par&ea superioara -i un punc& incipien& care a -i ncepu& sa ai&Za -gomotul lui &ntru!&t provine $intr#o a*e!"iune proaspta 4 $eo!am$at nu vreau sa vor,es! $espre un *o!ar $e in*e!"ie $e'i exista !u !erti? MUNTELE VRJIT ,01 un punc& ume!" iar !aca 4ei continua $evale sa trie'ti la *el !a si , " a6%m eu $ragul meu &"i spun !a#mi $e!lin ori!e rspun$ere !!i . o ,una -i toata ,u!ata $e plam&n se va $u!e $ra!ului. Hans Castorp sttea &n pi!ioare *ara ni!i o tresrire $oar !ol"ul gurii -J z4cnea &n mo$ !iu$at iar printre !oaste i se ve$eau limpe$e ,tile im# 0i /e uita spre Joa!3im ai !rui o!3i nu#i &nt&lni apoi privi iar'i 3ipul !onsilierului auli! !u o,ra0ii lui al,a'trii. Cu o!3ii tot al,a'tri 'i l!rimo'i 'i !u musta"a -,&rlita &ntr-o sin*ura par&e$ U 9i !a o !on*irmare o,ie!tiva !ontinua Ce3rens mai avem 'i temperatura $umitale+ HX M la ora -e!e $iminea"a !eea !e !orespun$e &n$eaproape !u o,serva"iile a!usti!e.

U M g&n$eam spuse Hans Castorp !a a!easta *e,ra se $atoreste numai *u&uraiului$ #9i guturaiul7 i#o &ntoarse !onsilierul auli!... 2e un$e provineD 2a#mi voie Castorp sa#"i spun !eva 'i "ine ,ine minte !eea !e au-i !!i $up !&te 'tiu $ispui $e su*i!iente !ir!umvolu"iuni !ere,rale. Prin urmare aerul pe care-l a4em ai!i este ,un &mpotriva ,olii lu!ru pe !are#l 'tii nu#i a'a7 9i este per*e!t a$evrat. 2ar tot a!est aer este &n a!ela'i timp ma &n"elegi $eopotriv $e prielni! 'i pentru a $e!lan'a 'i gr,i ,oala !!i revolu"ionea- trupul *a!&n$u#l sa i-,u!neas! !in s&area la&en&a n care se a0la" iar *u&uraiul !umi&ale es&e &ocmai una !in aces&e iz)ucniri$ Nu 'tiu $a!a la 'es ai 'i avut *e,ra $ar $up prerea mea $umneata ai &n!eput s *a!i temperatura ime$iat !e ai sosit ai!i !3iar $in prima -i. - 'a" es&e ceea !e !re$ &n a$evr 'i eu spuse Hans Castorp. #Pro,a,il ! ime$iat te#ai sim"it u'or ame"it !on*irma !onsilierul auli!. <!estea s&nt otrvurile solu,ile se!retate $e mi!ro,i1 au un e*e!t ame"itor asupra sistemului nervos !entral ma &n"elegi 'i a,ia atunci o,ra0ii !apata o &m,u0orare plina $e veselie. 2eo!am$at Castorp vei m!epe prin a te ,aga &n pat1 vom ve$ea $a!a $up !&teva saptam&ni $e repaos la pat te vei re*a!e. Ce se va &nt&mpla $up a!eea ram&ne $e 4a-ut. @ sa#"i *a!em o *rumoasa *otogra*ie a interiorului 'i *aptul a!esta s#"i pro$u! $esigur pl!ere !!i vei putea sa arun!i o privire mD(untrul propriei $umitale *iin"e. 2ar "in tot at&t $e mult sa#"i spun Jme!ia&: un caz ca al !umi&ale nu se 4in!eca !e la o zi la al&a" reclamele Se 'i vin$e!rile mira!uloase nu ne prives! pe noi. <m avut

impresia lar 5e la &n!eput !a e'ti un ,olnav *oarte ales mult mai &n-estrat pen# a 0i )olna4 !ec& *eneralul as&a !e )ri*a!a !e colo" care 4rea s-o ar*a ori !e c&e ori &ermome&rul i ara&a c&e4a zecimi &n minus. Ca 'i Be (oc repaus n#ar *i un or$in tot at&t $e vala,il !a 'i drepi! Ee,0, THOMAS MANN paosul este prima $atorie a !et"eanului iar ner,$area nu provoa! $e!&t rau Castorp &n!ear! te rog sa nu ma $e-min"i 'i sa nu m'ed !unoa'terea mea $espre oameni. 9i a!um &nainte mar' la $epou !n $umneata: /pun&n$ a!este !uvinte !onsilierul auli! Ce3rens puse !apt !onvor,irii 'i !a un om suprasoli!itat $e tre,uri se a'e-a la ,irou pentru a#'i re-olva !orespon$en"a &n pau-a p&na la !onsulta"ia viitoare 2o!torul EroFoGsFi &ns se ri$i!a $e la lo!ul sau se &n$repta spre Hans Castorp arun!a pie-i' !apul pe spate 'i !u un sur&s 0ovial !are#i $e-velea $in"ii gl,ui &n ,ar,a &i str&nse $in toata inima m&na $reapta. Eterna supa 'i revela"ia *ulgertoare &nainte $e ori!e povestitorul se simte $ator sa mrturiseas! pro#pria#i mirare &n legtura !u un lu!ru !are se va &nt&mpla ai!i pentru !a nu !umva !ititorul sa *ie el &nsu'i $in !ale#a*ara $e uimit $e !ele !e urmea-. 2e *apt $a!a &n vreme !e relatarea noastr privin$ primele trei saptam&ni ale 'e$erii lui Hans Castorp la !ei $e sus %$ou-e!i 'i una $e -ile &n mie-ul verii la !are potrivit previ-iunilor omene'ti ar *i tre,uit sa se limite-e a!easta 'e$ere) a'a$ar $a!a &n vreme !e relatarea noastr a $evorat spa"iu 'i timp ale !ror &ntin$eri !orespun$ *oarte ,ine a'teptrii noastre pe 0umtate mrturisite # &n s!3im, pentru urmtoarele trei saptam&ni ale vi-itei sale &n a!est lo! nu ne#ar mai tre,ui $e!&t tot at&tea !uvinte 'i !lipe !&te pagini *ile ore 'i -ile $e lu!ru au !erut eie+ $e alt*el ne $am seama $intr#o !lipita !a a!este trei saptam&ni se vor &n!3eia iute *iin$ !a 'i &ngropate. <m putea *i mira"i $e a!est *apt1 'i totu'i el este &n or$inea lu!rurilor 9i rspun$e legilor povestirii 'i as!ultrii ei. C!i este &n per*e!ta or$ine 9i !orespun$e exa!t a!estor legi !a timpul sa ne para mai lung sau mai s!urt 'i !a numai &n *un!"ie $e propria noastr experien"a el se $ilata sau se !ontra!ta exa!t !&t

'i aventura eroului povestirii noas&re" surprins ae $estin &ntr#un mo$ at&t $e nea'teptat a$i! aventura t&narului Hans as&orP1 'i ! poate este *olositor &n pre-en"a a!estei minuni !are este lrnpul s#l pregtim pe !ititor pentru &n! alte multe minuni 'i enomene" n a0ara a!elora $e p&na a!um pe !are le va &nt&lni &n tovar'a noastr. 2eo!am$at este su*i!ient !a *ie!are sa#'i a$u! aminte !&t e iute se s!urge !3iar un 5lung6 'ir $e -ile atun!i !&n$ ,olnav *iin$ le re!i &n pat+ este mereu a!eea'i -i !are se repeta *ara nce&are1 !ar cum eZ ln *on$ mereu a!eea'i nu prea ar *i !ore!t sa vor,im $e Peti"ie61 mai pre!is ar *i $a!a am vor,i $espre o i$entitate 4 a$i! $e ,09 THOMAS MANN I i un acum &n!remenit 4 sau $espre eternitate. La pr&n- "i se a$u!e suna a'a !um "i#a *ost a$usa 'i ieri 'i a'a !um &"i va *i a$usa 'i miine. 2ar 0n a!eea'i !lipa te a$ie un *el $e ,oare 4 nu 'tii ni!i !um ni!i $e un$e1 !a! &n vreme !e ve-i !a "i se a$u!e supa *ormele timpului se $estram iar !eea !e "i se $e-vluie !a a$evrat *orma a existen"ei este un pie-ent &n!remenit &n !are "i se a$u!e eterna supa. 2ar ar *i para$oxal sa vor,e'ti $espre pli!tis &n legtura !u eternitatea1 iar noi vrem sa evitam para$oxurile mai ales &n tovr'ia eroului nostru. <'a$ar Hans Castorp sttea &n pat $e s&m,ata $upa#amia-a $eoare!e ast*el 3otar&se !onsilierul auli! Ce3rens suprema autoritate &n a!easta lume &n !are s&ntem &n!3i'i. /ttea a!olo &ntins !u monograma lui pe ,u-unarul !m'ii $e noapte !u m&inile su, !ap &n patul !urat 'i al, patul &n !are murise ameri!an!a 'i *ara &n$oiala at&tea alte *iin"e 'i privea &n tavanul !amerei !u o!3ii lui naivi al !ror al,astru era &n!e"o'at $e guturai g&n$in$u#se la !iu$"enia situa"iei. 2e alt*el nu putem a$mite !a *ara a!est guturai o!3ii Iui ar *i avut o privire limpe$e 'i *ara e!3ivo! !!i stru!tura sa luntri!a ori!&t $e simpla ar *i *ost nu era &n a$evr $elo! simpla !i $in !ontra *oarte &ntune!ata &n!&l!ita pe 0umtate sin!era 'i pra$a &n$oielii. Uneori $in str*un$urile *iin"ei lui se &nal" un r&s ne,un 'i ,iruitor !are &i -gu$uia pieptul $omolin$u#i inima iar o ,u!urie 'i o speran"a ne!unos!ute &l !3inuiau &ngro-itor1 alteori plea $e spaima 'i $e nelini'te &n vreme !e inima repeta par!a loviturile !on'tiin"ei ,at&n$u#i lipita $e !oaste &ntr#o !a$en"a a!!elerata.

&n prima -i Joa!3im &l las &n pa!e 'i o!oli ori!e expli!a"ie. ;ri0uliu sa#l mena0e-e intra $e !&teva ori &n !amera ,olnavului *!u un semn !u !apul &ntre,&n$ $e *orma $a!a nu#i lipsea nimi!. 2e alt*el &i era !u at&t mai u'or sa#l &n"eleag pe Hans Castorp 'i sa#i respe!te teama !e#o avea $e ori!e expli!a"ie !u !&t &mprt'ea a!easta teama iar &n mintea lui se so!otea !3iar &ntr#o situa"ie 'i mai !3inuitoare $e!&t varul sau. 2ar $umini!a &nainte $e amia-a &ntor!&n$u#se $e la plim,area $e $iminea"a pe !are tre,uise s#o *a! singur !a &nainte vreme nu mai am&na !onvor,irea $ire!ta 'i inevita,ila !u varul sau. Ramase &n pi!ioare l&nga pat 'i spuse o*t&n$+ 4 <'a$ar nu#i nimi! $e *!ut 'i tre,uie sa luam anumite 3otar&ri. Te a'teapt !ei $e#a!asa. 4 Nu &n! rspunse Hans Castorp. 4 Nu !3iar a-i &ns -ilele a!estea mier!uri sau 0oi. MUNTELE VRJIT ,0: is <' -ise Hans Castorp nu ma a'teapt !&tu'i $e pu"in 'i nu at&t $e a$i! &ntr#o -i *ixa. <u alt!eva $e *!ut $e!&t sa ma a'tepte pe ` e 'i sa numere -ilele p&na la &ntoar!erea mea. C&n$ soses! s&nt ,ine#nit 'i un!3iul Tienappel spune+ 5Te#ai &ntors:6 iar un!3iul James ma # trea,+ 5Ei a *ost *rumos76 2a!a va$ !a n#am sosit tre,uie sa trea! uit vreme &nainte !a *aptul a!esta sa#i surprin$ po"i sa *ii sigur. Cine&n"eles !a la urma urmelor vor tre,ui sa *ie &n'tiin"a"i... U &"i $ai seama -ise Joa!3im o*t&n$ !&t $e nepl!uta este situa"ia asta pentru mine: <!um !e#o sa se mai &nt&mple7 8ire'te !a ma simt oare!um rspun-tor. Vii ai!i sa#mi *a!i o vi-ita te intro$u! &n sanatoriu 'i iata#te $eo$at "intuit la pat 'i nimeni nu 'tie !&n$ vei putea ple!a pentru a#"i o!upa servi!iul. Tre,uie sa &n"elegi !a mi#e peni,il &n !el mai &nalt gra$. # Iarta#ma: spuse Hans Castorp *ara sa#'i ia m&imle $e su, !ap. La !e ,un sa#"i *a!i at&tea g&n$uri7 E a,sur$. <m venit oare ai!i !a sa#"i *a! "ie o vi-ita7 In parte am venit 'i !u inten"ia asta1 $ar &n primul r&n$ !a sa m o$i3nes! potrivit s*atului $at $e Hei$eFin$. 9i iat a!um s#a $ove$it pur 'i simplu !a aveam mai multa nevoie $e repaus $e!&t 'i#a &n!3ipuit el sau $e!&t ne g&n$i'em noi to"i. 2e alt*el nu s&nt primul !are a !re-ut ! *a!e ai!i $oar o s!urta vi-ita $e polite"e 'i a !rui 'e$ere a luat o !u totul alta &ntorstura. E $estul sa te g&n$e'ti !um al $oilea *iu al lui Tous#le#$eux a *ost atins &n! mult mai grav 4 'i ni!i nu 'tim

$a!a mai trie'te !!i se prea poate sa#l *i !o,or&t &n timpul vreunui $e0un. Este o surpri-a pentru mine sa a*lu !a s&nt !am ,olnav 'i tre,uie sa ma o,i'nuies! mai &nt&i !u i$eea !a a!um ma a*lu ai!i !a pa!ient pentru tratament a'a$ar !a s&nt &ntr# a$evar unul $intre ai vo'tri &n lo! sa *iu !um aveam impresia p&na a!um $oar un oaspete. 9i apoi pe $e alta Parte tre,uie sa#"i mrturises! !a *aptul a!esta nu ma surprin$e $elo! $eoare!e ni!io$at nu m#am sim"it propriu#-is viguros 'i nu uit !&t $e uneri mi#au murit prin"ii 4 ast*el !a ni!i nu aveam $e la !ine mo'teni o sntate ex!ep"ionala: Ca ai o mi!a le-iune # nu# i a'a7 # !3iar $a!a este a sPunem vin$e!ata a!um e o !3estiune asupra !reia nu ne *a!em uzn 'i se prea poate !a *amilia noastr sa ai, asemenea $ispo-i"ii 'i e alt*el Ce3rens a 'i *!ut o remar! &n sensul a!esta. @ri!um ar *i Rata#m( $e ieri &n situa"ia $e#a ma &ntre,a !are#mi er0u $ispo-i"iile personale *a"a $e tot &n"elegi a$i! *a"a $e via"a 'i exigen"ele ei. <m avut $eauna o *ire serioasa 'i o anumita antipatie pentru aspe!tele vigu#ase 'i -gomotoase ale vie"ii # nu am vor,it noi $e curn!" !espre as&a" ,0; THOMAS MANN 'i tu 'tii !a am *ost ispitit uneori sa ma *a! preot *iin$!a#mi p)a lu!rurile triste 'i &nl"toare # iar o sto*a neagra &n"elegi tu !u o !ru6e !e ar*in& !easupra sau un E$G$B$$$ 8e4uiescat in pace... repre-int pentru mine !eva mult mai *rumos 'i in*init mai $rag $e!&t un 5Mul"i ani trias!:6 !u -gomotoasa lui veselie. Totul tre,uie sa provin $in *aptul !a eu &nsumi am o le-iune si $in na'tere !3iar am avut pre$ispo-i"ii pentru a!easta ,oala # !are a i-,u!nit a!um. 2ar $a!a lu!rurile stau &ntr#a$evar ast*el pot sa vor,es! $espre noro! &ntru!&t este un noro! *aptul !a am venit ai!i 'i m# am lsat !onsultat1 &n privin"a asta n#ai nevoie sa#"i *a!i ni!i !el mai mi! repro'. C!i $oar ai au-it tu singur !a $a!a a' mai *i !ontinuat !&tva timp sa $u! via"a asta a!olo la 'es s#ar *i putut !a toata ,u!ata $e plam&n sa se $u!a $ra!ului. # <sta nu se poate 'ti: -ise Joa!3im. lata !eva !are &ntr# a$evar nu se poate 'ti. 2oar !a ai avut o$inioar !&teva lo!uri ,olnave $e !are nimeni nu s#a o!upat $ar !are s#au le!uit !u $esav&r'ire $e la sine ast*el !a a-i nu mai ai $e!&t o oare!are greutate la respira"ie. Ceea !e $esigur !a s#ar *i petre!ut 'i !u pun!tul ume$ pe !are se poate sa#l ai a!um $a!a nu ai *i ur!at $in &nt&mplare p&na ai!i la mine 4 nu nu se poate 'ti:

# Nu nu se poate 'ti a,solut nimi! rspunse Hans Castorp. 9i $e a!eea nu avem $reptul sa punem alternativa !ea mai rea $e pil$a &n !eea !e prive'te $urata !onvales!en"ei mele. <*irmi !a nimeni nu poate 'ti !&n$ voi *i &n stare sa ple! $e ai!i 'i sa &n!ep lu!rul la 'antierul naval &ns *a!i a!easta a*irma"ie &ntr#un sens pesimist 'i gses! !a te gr,e'ti prea tare to!mai pentru !a nu se poate 'ti. Ce3rens n#a *ixat ni!i un termen este un om &n"elept 'i nu *a!e pe pro*etul. 2e alt*el nu mi s#a *!ut &n! ni!i ra$ios!opia 'i ni!i ra$iogra*ia singurele !are vor &ng$ui o !on!lu-ie o,ie!tiva 'i !ine 'tie $a!a se va !onstata !eva &ntr# a$evar serios sau $a!a p&na atun!i nu#mi va tre!e *e,ra 'i va voi putea spune a$io. Cre$ !a este mai ,ine sa nu ne $am prea multa importan"a 'i sa nu ne apu!am sa istorisim !elor $e a!as !3iar $e la &n!eput asemenea pove'ti $e groa-a. Va *i su*i!ient sa le s!riem !&t mai !ur&n$ # $e alt*el le voi s!rie !3iar eu !u m&na mea salt&n$u#ma pu"in pe perna # !a am r!it !a stau &n pat !u pu"ina *e,ra 'i !a $eo!am$at nu s&nt &n stare sa !ltores!. 2up a!eea vom ve$ea. # Cine am &n"eles e tot !e putem *a!e p&na una#alta. C&t pentru restJ mai putem a'tepta. - Ben&ru res&. M%NT7LE VRJIT ,0= #Pai g&n$e'te#te 'i tu: 2oar !u geamantanul tau pentru !lasa &nt&i g !u !ele ne!esare numai pentru trei saptam&ni. <i nevoie $e $e ru*e $e &n!l"minte. &n s*&r'it tre,uie sa "i se trimit 'i ,ani. l)i&uri" -Dac, spuse Hans 6as&orp" numai daca 4oi a4ea ne4oie !e &oa&e as&ea$ U Cine s mai a'teptam. Insa n#ar tre,ui... nu -ise Joa!3im 'i &n!epu v$it tul,urat sa se plim,e prin !amera nu n#ar tre,ui sa ne *a!em ni!i o ilu-ie. E prea multa vreme $e !&n$ ma a*lu ai!i 'i 'tiu la !e m( pot a'tepta. C&n$ Ce3rens spune !a un lo! e aspru 'i !a aproape !a au$e un -gomot... 2ar ,ine&n"eles putem a'tepta: 2eo!am$at se mul"umir !u at&t pentru -iua respe!tiva iar programul # !&n$ era vor,a $e $ivertismente *ie saptam&nale *ie ,ilunare 4 intra &n $repturile sale. C3iar &n situa"ia lui $e a!um Hans Castorp lua parte la tot !e se petre!ea $a!a nu ,u!ur&n$u#se $ire!t !el pu"in prin relatrile pe !are i le *!ea Joa!3im !&n$ vi-it&n$u#l se a'e-a pentru un s*ert $e or pe

marginea patului. Tava $e !eai pe !are i se servise mi!ul $e0un $umini!a $iminea"a era &mpo$o,it !u un mi! v(s $e *lori 'i nu uitaser sa#i trimit !&teva pr0ituri $in !ele servite 'i &n su*ragerie. Mai t&r-iu gr$ina 'i terasa se &nsu*le"ir !u tralala 'i !u *ornaielile !larinetului &n !a$rul !on!ertului ,ilunar iar Joa!3im ramase alturi $e varul sau+ urmri st&n$ pe ,al!on &n vreme !e Hans Castorp !iulea ure!3ile !u !apul ple!at &ntr#o parte 'i !u privirea pier$uta &ntr#o *ervoare $u,ioasa pe valurile $e armonie !are se m)ulzeau !e a0ara" nu 0ara a se *n!i cu o in&erioara ri!icare !in umeri la !iscursurile lui Se&&em)rini asupra Rcarac&erului suspec& poli&ic al muziciiS$ 2e alt*el !um am mai spus &l punea pe Joa!3im sa#i relate-e evenimentele 'i pregtirile $in a!este -ile &l &ntre,a $a! $umini!a *usese onorat !u toalete elegante negli0euri $e $antel sau !eva asemntor %numai ! pentru negli0euri $e $antel *usese prea re!e) $a!a $upa#masa se 0acusera plim,ri !u trsura %'i &n a$evr 5Clu,ul 0umt"ilor $e P am&ni6 &'i mase z,orul in !orpore spre Clava$ell)1 iar luni $upa#masa Joa!3im veni sa#l va$ &naintea !urei $e o$i3na &i !eru sa#i *a! o e $e seama asupra !on*erin"ei $o!torului EroFoGsFi. Joa!3im se a $estul $e pu"in vor,re" 'i $elo! $ispus sa *a! re-umatul !on# ?"ei # $e alt*el nu vor,ise $e!&t *oarte pu"in 'i $espre !ea pre!e$enta. A Hans Castorp strui sa a*le amnunte+ ,08 THOMAS MANN Hac aici -i achi& &ari0ul n&re*" spuse el$ Dreau -i eu s( a0lu nu&-!in ceea ce se n&mpla$ &'i reaminti $e a!ea luni &n urma !u $oua saptm&ni !&n$ se apucas $e unul singur sa ple!e la plim,area !are#i *!use at&t $e rau '0.s#exprima limpe$e presupunerea ! este posi,il !a ex!ursia sa *i *os. !au-a !e#i $e!lan'ase revolu"ia &n trup 'i gr,ise i-,u!nirea ,olii$ 4 2ar !um mai vor,es! oamenii $e ai!i ex!lam el oamenii $in popor 4 !u !&ta solemnitate 'i $emnitate+ sun aproape !a o poe-ie: 5Ram&i !u ,ine 'i#"i mul"umes!:6 repet el imit&n$ a!!entul tietorului $e lemne. <'a am au-it &n p$ure 'i n#o sa uit toat via"a. <semenea &nt&mplari se aso!ia- !u alte impresii 'i amintiri 'tii 'i tu 'i#"i ram&n &n au- p&n l s*&r'itul -ilelor tie. 9i EroFoGsFi a vor,it iar'i $espre 5iu,ire67 &ntre, apoi 'i se str&m, rostin$ a!est !uv&nt. inen2eles" i r(spunse Joachim$ 'espre ce al&ce4a ar 0i pu&u& 4or)i.

Aces&a es&e su)iec&ul la care recur*e &o&!eauna$ 4 9i !am !e#a spus ast-i7 4 Ei nimi! $eose,it. <i au-it tu &nsu"i $e alt*el !um vor,e'te. 'ar ce-a mai emis ca nou&a&e. 6a nou&a&e" nimic !eose)i&$ <-i a $e,itat !3imie pur a$aug Joa!3im &n sil. E vor,a &n a!est !a- $e un *el $e otrvire $e autoin#toxi!a"ia organismului !are !um spune $o!torul EroFoGsFi 'i#ar avea originea &n $es!ompunerea unui element &n! ne!unos!ut r(sp&n$it &n trup1 ir e*e!tele a!estei $es!ompuneri exer!it o in*luen" ame"itoare asupra anumitor !entri ai m($uvei spinrii exa!t a'a !um se &nt&mpla &n !a-ul a,sor,"iei o,i'nuite a otrvurilor exoti!e !a mor*ina sau !o!aina. 4 9i atun!i o,ra0ii se &m,u0orea-: spuse Hns Castorp. Ia te uita $ar e !&t se poate $e interesant. C&te 'tie 'i omul asta: Par! ar *i &ng3i"it 'tiin"a !u poloni!ul. Mai a'teapt pu"in 'i o s ve-i ! &ntr#o ,un -i o s s*&r'eas!a prin a $es!operi a!est element ne!unos!ut rsp&n$it &n tot trupul ,a o s 'i *a,ri!e otrvurile solu,ile !are pro$u! a!est e*e!t ame"itor asupra !entrului nervos ast*el ! va putea &m,ta oamenii $up meto$a lui. Poate ! o$inioar !3iar se a0unsese ai!i. <u-in$ toate a!estea ai pui!a !re$e ! este !eva a$evrat &n pove'tile !u elixirele $ragostei 'i alte n-$rvnii $e !are s&nt pline !r"ile $e legen$e... <i sJ ple!at7 'a" zise Joachim" &re)uie neap(ra& sa mai s&au pu2in culca&$ 'e ieri temperatura mi se ri$i!a. C3estia ast a ta m#a !am lovit &n moaleD !apului. MUNTELE VRJIT ,09 <st*el tre!ur $umini!a lunea. <poi seara 'i $iminea"a ur-ir a treia 'e$erii lui Hans Castorp &n 5$epou6 iar mar"ea tre!u *r nimi! se,it. 9i totu'i era -iua sosirii lui1 se &mplineau trei saptam&ni # !3eiate $e !&n$ se gsea ai!i 'i se sim"i &n s*&r'it o,ligat s s!rie o risoare a!as !a s#'i in*orme-e un!3ii $e starea lui a!tuala !el pu"in ` linii mari. Cu perna &n spate le s!rise pe 3&rtia !u antet a sta,ilimentului ! ple!area &n po*i$a proie!telor lui tre,uia am&nata. Le mai s!rise ! sttea &n pat av&n$ o gripa !u *e,r pe !are !onsilierul auli! Ce3rens !on'tiin!ios p&n la ex!es !um era &n$eo,'te nu voia s#o trateze !u u'urin" $eoare!e o punea &n legtur !u !onstitu"ia

generala a ,olnavului. &n a$evr !3iar $e la prima lor &nt&lnire me$i!ul#'e* &l ssise *oarte anemi! ast*el ! la urma urmelor !on!e$iul pe !are Hans Castorp 'i#l re-ervase a *ost so!otit insu*i!ient $e !tre a!est me$i! !u &nalt !ompeten". Pe !ur&n$ amnunte mai ample. 5lata un lu!ru ,un g&n$i Hans Castorp. Nu e ni!i un !uv&nt $e prisos 'i totu'i s!risoarea a!easta m va *a!e s !&'tig pu"in timp.6 <poi pli!ul *u &n!re$in"at omului $e servi!iu $e la eta0 !are evit&n$ &nt&r-ierea !utiilor pentru s!risori ple! ime$iat s(#l pun l primul tren$ 2up a!easta aventurierul nostru !u !ugetul &mp!at so!otin$ ! lu!rurile u *ost aran0ate 'i !a numai tu'ea 'i temperatura pri!inuita $e guturai &l *!eau s su*ere se apu! sa trias! $e pe o -i pe alta a!easta -i spart &n at&tea ,u!"ele 'i !are &n monotonia ei permanent nu se s!urgea ni!i mai iute ni!i mai &n!et !!i era mereu a!eea'i. 2e $imi# nea" $up !e ,tea *oarte tare &n u' intra ,(ie'ul un tip mus!ulos pe nume Turn3err !u m&ne!ile !m'ii su*le!ate pe ,ra"ele v&noase !are vor,ea $in g&t !u oare!are $i*i!ultate 'i numin$u#l pe Hans Castorp !a pe to"i !eilal"i ,olnavi !u numrul !amerei &l *re!"iona !u al!ool. <,ia PDe!a 'i Joa!3im aprea gata &m,r!at !a s(#i spun ,un $iminea"a &'i `ntre,a vrul !e temperatur a avut la ora 'apte 'i apoi i#o !omuni!a pe a sa. Pe !&n$ el lua masa 0os Hans Castorp !u perna &n spate *!ea la *el cu po*ta $e m&n!are provo!at $e o s!3im,are $e regim # prea pu"in s Dng3erit $e nvlirea me$i!ilor *oarte o!upa"i !are la a!easta or. Pravisera $e par!urs su*rageria iar a!um str,teau la iu"eala !amerele omavii la pat 'i !u muri,un-i. Cu gura plin $e $ul!ea" $e!lara !a orrnit ,ine 'i pe $easupra marginii !e'tii se uita la !onsilierul auli! D !u pumnii apsa"i pe masa $in mi0lo! arun!a o privire gr,it pe aia $e temperatur iar $up a!eea Hns Castorp rspun$ea !u vo!e ganat( 'i in$i*erent la ,un -iua !elor !e ie'eau. <prin$ea apoi o n& THOMAS MANN "igara 'i a,ia sesi-a !a Joa!3im ple!ase sa#'i *a! plim,area $iminea"a !a &l 'i ve$ea &ntor!&n$u#se. Mai *le!areau iar'i $e una H alta ast*el !a intervalul $intre $oua mese # &ntre timp Joa!3im &'0 m *!ea 'i !ura $e o$i3na # era at&t $e s!urt &n!&t !3iar 'i un !ap se! K %n sra! !u $u3ul n#ar *i reu'it sa se

pli!tiseas! 'i !u at&t mai mult nu era !a-ul lui Hans Castorp !!i el 'tia sa extrag su*i!ienta su,stan"a $in impresiile !elor trei saptamini petre!ute ai!i sus sa me$ite-e asupra situa"iei lui $e a!um 'i sa se &ntre,e !e se va &nt&mpla !u el &n!&t a,ia $a!a mai avea vreme sa rs*oias! !ele $oua volume groase ale unui maga-in ilustrat &mprumutate $e la ,i,liote!a sanatoriului 'i a'e-ate pe noptiera. Lu!rurile nu se petre!eau alt*el ni!i !&n$ Joa!3im &'i *!ea a $oua plim,are p&na la 2avos#Plat- !are a,ia $a!a $ura o prp$ita $e ora. 2up a!eea venea iar'i la Hans Castorp &i povestea anumite lu!ruri !are &l impresionaser &n timpul plim,rii sttea un moment &n pi!ioare sau pe marginea patului &nainte $e a se $u!e pentru !ura $e o$i3na $inaintea pr&n-ului 4 'i !&t $urau toate a!estea7 &n! o prp$ita $e ora1 <,ia "i#ai pus m&inile su, !ap 'i a,ia "i#ai arun!at privirile &n tavan urmrin$ un g&n$ !a gongul &i 'i invita pe to"i pa!ien"ii !u ex!ep"ia !elor !are -!eau &n pat 'i a muri,un-ilor sa se pregteas! pentru $e0un. Joa!3im ple!a iar $up a!eea sosea 5supa $e pr&n-6+ un epitet $e un sim,olism stupi$ pentru !eea !e era &n realitate: C!i Hans Castorp nu avea regim $e ,olnav # 'i oare $e !e i s#ar *i impus un asemenea regim7 Un regim $e ,olnav un regim sr!!ios nu era $elo! re!oman$a,il &n !a-ul sau. /ttea a!olo 'i pltea tari*ul &ntreg iar !eea !e i se a$u!ea &n ve'ni!ia &n!remenit a a!estei ore nu era o simpla supa !i meniu: !om# plet !el o,i'nuit la pr&n-ul $e la 5Cerg3o*D al!tuit $in 'ase *eluri1 o masa su!ulenta &n !ursul saptam&nii iar $umini!a una $e gala apre!iata $e !ei mai exigen"i !unos!tori pregtita $e un 'e* ,u!tar $e anvergura europeana &ntr#o ,u!trie !a $e 3otel $e lux. 8ata $e la su*ragerie. !are avea &nsr!inarea sa serveas! ,olnavii !e stteau &n pat i#o a$u!ea su) !apa!e ni!3elate pe tvi !are a"&"au po*ta $e m&n!are1 &mpingea $e#a !urme-i'ul patului msu"a spe!iala pentru ,olnavii la pat a!easta min1111; $e e!3ili,ru !are se gsea a!olo !a $in &nt&mplare 'i Hans Castorp m&n!a &n pat !a &n ,asmul !u ,iatul $e !roitor a'e-at $inaintea niese 0ermeca&e$ MUNTELE VRJIT cLL <,ia isprvea $e0unul !a Joa!3im se 'i &ntor!ea 'i mai &nainte $e a $u!e sa se &ntin$ pe ,al!on 'i marea lini'te sa se *i

lsat $easupra Cerg3o*D#ului iat !a se *!use aproape ora trei 'i 0umtate. Poate !a era !3iar at&t1 !!i !a sa *im pre!i'i nu era *ara &n$oiala $e!&t $oua . un s*ert. 2ar nu se iau &n !onsi$erare s*erturile $e ora suplimentare &n$ &n a*ara unit"ilor &ntregi ele se a,sor, &n trea!t ori $e !&te ori timpul este !al!ulat &n linii generale !a $e pil$a &n marile !alatorii !u trenul sau &n strile $e a'teptare !&n$ toate aspira"iile 'i par!a &ntreaga via" s&nt !on!entrate !a sa a$u! timpul. @ra $oua 'i un s*ert poate *i $ou 'i 0umtate a'a !um poate *i pentru numele lui 2umne-eu !3iar 'i ora trei $a!a am a0uns sa vor,im $e trei. Cele trei-e!i $e minute se &n"eleg !a un !ontrapun!t *a"a $e ora &ntreaga $e la trei p&na la patru 'i &n sinea ta nu mai !ontea-+ ast*el se &nt&mpla &n asemenea &mpre0urri. 9i tot ast*el se *!ea ! $urata marii !ure $e o$i3na se re$u!ea &n $e*initiv la o ora 4 !are era $e alt*el 'i mai mi!'orat !omprimata *iin$ oare!um o!olita printr#o pau-a. Iar pau-a era $o!torul EroFoGsFi. 2a $o!torul EroFoGsFi *a!&n$u#'i raita $e $up masa nu#l mai o!olea pe Hans Castorp. <!um t&narul &'i avea lo!ul lui ,ine sta,ilit nu mai era un interval 'i un 3iat !i un ,olnav pe !are &l !3estiona -ilni! a$i! nu#l mai negli0a a'a !um se &nt&mplase spre nemarturisita 'i tre!atoarea lui nemul"umire. Lu!rurile se petre!user luni !&n$ $o!torul EroFoGsFi &'i *!u apari"ia &n !amera pentru prima $ata 4 'i spunem 5apari"ie6 !!i a!esta este !uv&ntul exa!t pentru a pre!i-a sentimentul straniu 'i !3iar pu"in &nsp(im&ntator avut $e Hans Castorp !&n$ &n a!easta &mpre0urare nu 'tiuse !um sa se apere. /e a*la &ntr#un semi %sau s*ert) $e somn !&n$ tre-it ,rus! o,serva !a asistentul intrase &n !amera $ar nu pe u'a !i venin$ spre el $ire!t $e pe ,al!on. C!i $rumul lui nu $u!ea prin !ori#^or !i pe ,al!oane &n!&t intrase pe u'a $es!3isa $&n$ impresia !a sosise pnn v-$u3. @ri!um ar *i *ost se opri &n pi!ioare l&nga patul lui Hans Castorp &m,r!at &n negru ,on$o! 'i !u umerii la"i o pau-a &n ca!rul orei iar &n ,ar,a lui $espi!ata &n $oua $in"ii i se $e-velir gl,ui &ntr#un sur&s 0ovial. Y Pre"i surprins !a ma ve$e"i $omnule Castorp spuse el !u o $ul!e !e ,aritonala pe un ton pu"in a*e!tat !u un r gutural pe !are nu#l Colea !i &l rostea nelovin$ $e!&t o singura $ata !u lim,a in!isivii periori1 ma limite- sa#mi &n$eplines! o pl!uta $atorie pentru a ma [rma $a! ai!i totul este &n regula. Rela"iile $umneavoastr !u noi au ra& &ntr#o noua *a-a !!i $in musa*ir a"i $evenit peste noap&e ,1,

THOMAS MANN tovar'... %Cuv&ntul 5tovar'6 &l !am nelini'ti pe Hans Castorp.) Cine *i !re-ut: glumi $o!torul EroFoGsFi !u un a!!ent prietenos... Cine ar * putut sa !rea$ un asemenea lu!ru &n seara !&n$ am avut pentru prim $ata pl!erea sa va salut 'i !&n$ mi#a"i !ori0at prerea eronata 4 atun!i er eronata 4 atrag&n$u# mi aten"ia !a era"i per*e!t sntos. Cre$ !a atun!i 0K exprimasem oare!are &n$oieli &n privin"a asta $ar va asigur nu#mD &n!3ipuisem !a lu!rurile stau ast*el. Nu vreau sa tre! $rep& rna !larv-tor $e!&t s&nt. Nu m#am g&n$it la ni!i un pun!t ume$ !!i eu vor,eam &ntr#un mo$ mai general mai *ilo-o*i! 'i#mi mrturiseam &n$oielile asupra pro,lemei $e a 'ti $a!a 5om6 'i 5sntate per*e!ta6 s&nt !uvinte !are ar putea vreo$at sa rime-e. 9i !3iar 'i a-i $up examenul la !are a"i *ost supus $eun-i eu nu pot a$mite spre $eose,ire $e s!umpul 'i onoratul meu 'e* !a a!est pun!t ume$ $e a!olo 4 'i !u v&r*uP $egetului atinse umrul lui Han' Castorp # tre,uie s ne interese-e &n primul rn!$ Ben&ru mine es&e un 0enomen secun!ar$$$ 6eea ce es&e or*anic" e n&o&!eauna secun!ar$$$ Hans 6as&orp &resari$ $$$n consecin2a" *ripa !umnea4oas&r( es&e n ochii mei un 0enomen &er2iar" a!au*( !oc&orul ?ro@oAs@i cu o 0oar&e mare !ezin4ol&ura$ 6um 4a sim2i2i !eocam!a&(. Eepausul la pa& 4a a4ea" cu si*uran2a" o in0luen2a e>celen&a$ 6e &empera&ura a2i a4u& as&(zi. /i o !a&a cu aces&e cu4in&e" 4izi&a asis&en&ului c(p(&a un carac&er ino0ensi4" !e 4izi&a !e ru&ina" cum a4eau sa 0ie" !e al&0el" -i celelal&e !in cursul sap&amnii$ 'oc&orul ?ro@oAs@i ap(rea zilnic" &o& !e pe )alcon" la ora pa&ru 0ara un s0er&" c&eo!a&a pu2in mai !e4reme" salu&a cu cor!iali&a&e 4i*uroasa pe cel culca&" punea cele mai )anale n&re)(ri n cali&a&e !e me!ic" ncepea uneori -i c&e o scur&a con4or)ire cu carac&er mai personal -i a&unci 0(cea prie&ene-&e c&e4a *lume !in acelea cu care" !e-i au un caracter e!3ivo! s*&r'e'ti prin a te o,i'nui *iin$! te po"i o,i'nui 'i !u e!3ivo!ul numai sa ram&na &n limitele normalului ast*el !a *oarte repe$e Hans Castorp nu mai gsi nimi! $e o,ie!tat vi-itelor regulate ale $o!# torului EroFoGsFi $evenite un element *ires! al -ilei lui normale 9i &mpr"ea !a un *el $e pau-a lunga !ura $e $upa#amia-a. <'a$ar era ora patru !&n$ asistentul $isprea $in nou pe ,al!on #!eea !e &nsemna 0umtatea $upa#amie-ei: 2intr#o $ata mai &nainte $e#aU *i $at seama te pomeneai &n plin $upa# amia-a 4 !are *ara &nt&r-iere se pre*!ea &n!etul !u &n!etul &n &nserare+ atun!i era aproape ora !in!i veriea ceaiul at&t &n su*ragerie !&t 'i la numrul trei-e!i 'i patru iar !in6 MUNTELE VRJIT

,18 !3im se &ntor!ea $intr#a treia plim,are 'i tre!ea iar'i pe la varul sau sase era at&t $e aproape &n!&t !ura $e o$i3na p&na la !ina se limita Ja lta ora !are era un a$versar u'or $e &nvins 4 numai sa *i avut !&teva 6n$uri &n !ap 'i un orbis pictus pe nop&iera$ Joa!3im &'i lua rmas ,un pentru a se $u!e la !ina. <poi era a$us meniul. Valea se umplea $e um,re 'i &n vreme !e Hans Castorp m&n!a 6ntuneri!ul intra va-&n$ !u o!3ii &n !amera al,a. 2up !e s*&r'ea r(m&nea rezemat pe perna &n *ata mesei !ur"ate 'i privea !repus!ulul ce &nainta !u iu"eala !repus!ulul -ilei $e ieri $e alaltieri sau $e a!um opt -ile. /e *!ea seara 4 iar $iminea"a a,ia tre!use. 9i a!easta -i pre*!ut &n ,u!"ele 'i pres!urtata &ntr#un !3ip at&t $e arti*i!ial i se prelinsese printre $egete !um !onstata el &nsu'i !u mirare voioasa sau !el mult &ng&n$urata1 !!i nu avea &n! v&rsta la !are tre!erea timpului s#l &nspim&nte. G se prea !a $evi-a !ea mai potrivita pentru el era 5$eo!am$at6. &ntr#o -i !am la vreo -e!e sau $ouspre-e!e -ile $e !&n$ Hans Castorp sttea &n pat !ineva ,tu &n u'a pe !&n$ Joa!3im nu se &ntorsese &n! $e la !ina $e!i &naintea orei $e !onversa"ie !are urma &ntre !ei $oi veri iar la rspunsul oare!um 'ovielni! al lui Castorp &n !amera &'i *!u apari"ia Lo$ovi!o /ettem,rini # 'i &n a!ela'i timp o lumina or,itoare se rsp&n$i &n0ur. C!i primul gest al vi-itatorului a *ost a!ela $e#a &nv&rti !omutatorul pla*onierei 'i re*le!tata $e tavanul al, o lumin limpe$e 'i tremurtoare umplu !amera. Italianul era singurul $intre pa!ien"i $espre !are Hans Castorp se interesase !u insisten"a &ntre,&n$u#l anume pe Joa!3im. Iar Joa!3im onc& !e !es ar 0i 4eni& la 4arul sau sa s&ea" 0ie pe mar*inea pa&ului" 0ie m pi!ioare !&teva minute 4 'i asta se &nt&mpla !am $e vreo -e!e ori pe Hl X nu uita s#i relate-e mi!ile &nt&mplari 'i *apte $iverse !oti$iene ale Je"ii $in sanatoriu ,ine&n"eles &n limitele &ntre,rilor generale 'i imper# Wnale pe care le punea Hans 6as&orp$ 6uriozi&a&ea lui !e nsin*ura& l Pingea s &ntre,e $a!a au mai sosit noi ,olnavi sau $a!a ple!ase vreuna mtre *igurile !unos!ute1 'i sa se arate &n!&ntat ! $oar prima &ntre,are

* mea rspuns a*irmativ. 2e *apt sosise numai unul RnouS" un &nar cu 4er-uie 'i s!o*&l!ita !are luase lo! la masa *il$e'iei Levi la $reapta [amnei Iltis !3iar la $reapta verilor. Ei Hans Castorp va a'tepta !u are sa#l va$. 2e!i nu ple!ase nimeni7 Joa!3im *!u semn !a nu ! ochii n #os$ 'ar era totu'i o &ntre,are la !are tre,ui sa rspun$ Petate r&n$uri a$i! la *ie!e $oua -ile $e'i $a!a ar *i *ost mai pu"in ,19 THOMAS MANN &ng$uitor ar *i putut rspun$e o $ata pentru tot$eauna su,liniin$ 6a $up !&te era in*ormat nimeni nu se gsea pe pun!tul $e#a ple!a 'i !a T0 ai!i nu se plea! at&t $e u'or. <'a$ar &n !e#l privea pe /ettem,rini Hans Castorp se in*ormase &n mo$ personal 'i#l interesa sa 'tie !e 5spunea $espre !eea !e L se &nt&mplase6. Pentru !e7 5Ei pentru *aptul !a -a! ai!i 'i s&nt so!otit ,olnav.6 &n a$evr /ettem,rini &'i $$use o prere $e'i *oarte re-umativa C3iar &n prima -i a $ispari"iei lui Hans Castorp &l &ntre,ase pe Joa!3irti !e s#a &nt&mplat !u varul sau 'i a'tept&n$u#se &n mo$ evi$ent sa i se spun !a Hans Castorp prsise so!ietatea pa!ien"ilor la expli!a"iile lui Joa!3im n#a rspuns $e!&t prin $oua !uvinte italiene'ti+ mai &nt&i a ex!lamat "cco7 apoi a spus %o!eretto, a$i! &n tra$u!ere+ 5lata:6 'i 5/r!u"ul6 !!i nu era nevoie sa 'tii mai mult italiana $e!&t 'tiau !ei $oi tineri pentru a &n"elege sensul a!estor $oua ex!lama"ii. 'ar !e ce po!eretto9 &ntre,ase Hans Castorp. 2oar 'i el sta sus !u &ntreaga lui literatura &n0g3e,at $in umanism 'i politi!a 'i nu poate sa *a! nimi! pentru progresul intereselor lumii: N#ar tre,ui sa se &n$uio'e-e $in pri!ina mea *iin$! eu ori!um o sa ma &ntor! la 'es mai !ur&n$ $e!&t el. Prin urmare iat !a $omnul /ettem,rini sttea &n pi!ioare &n mi0lo!ul !amerei ,ine luminate 4 iar Hans Castorp se re-emase &n !ot !&n$ el intrase pe u'a &l re!unos!u 'i re!unos!&n$u#l !lipi iute 'i ro'i. Ca &ntot$eauna /ettem,rini purta re$ingota lui groasa !u reverele late un guler !am u-at 'i pantalonii !a$rila"i. Cum venea $e la masa avea &ntre ,u-e potrivit o,i!eiului sau o s!o,itoare $e lemn. Col"urile gurii su,

eleganta un$uire a must"ii erau &n!or$ate $e *aimosul lui sur&s *in re!e 'i lu!i$. # Cuna seara inginere: Este &ng$uit sa ne interesam $e $umneavoastr7 2a!a $a atun!i e nevoie $e lumina 4 ierta"i# mi $e-involtura spuse el &ntin-&n$ !u un gest plin $e av&nt m&na mi!a spre lampa $in pla6 *on. Era"i !u*un$at &n g&n$uri 'i n#a' vrea pentru nimi! &n lume sa 4a $eran0e-. &n !a-ul $umneavoastr este lesne sa#mi expli! &n!lina"ia !tre me$ita"ie iar pentru a sporovai ave"i &n $e*initiv pe varul $umnea\oas#tra. Ve$e"i. &mi $au per*e!t $e ,me seama !a s&nt $e prisos. Totu'i tra61 !u to"ii &ng3esui"i &ntr#un spa"iu at&t $e strimt &n!&t legtura $e la om JD om se reali-ea- !u o parti!ipare spirituala !u o parti!ipare a mini6#lata a tre!ut o saptam&na &ntreaga $e !&n$ n#a"i mai *ost v-ut. NDiDYa &n!3ipuit !e#i $rept !a ati ple!at va-&n$ !a lo!ul $umneavoastr MUNTELE VRJIT ,1: * !toriu a rmas neo!upat. Lo!otenentul mi#a $e-vluit realitatea 3m ` a spus a$evrul !are este mai pu"in tran$a*iriu $a!a ma pot exprima t*el *ar3 sa 5u in$is!ret... Pe s!urt !um o $u!e"i7 Cum va $es!ur!a"i7 Cum va sim"i"i7 /per !a nu prea a,tut7 U s&nte"i $umneavoastr $omnule /ettem,rini: C&t s&nte"i $e ,me#oitor: Ha 3a a"i spus 5re*e!toriu67 lata !a la iu"eala a"i 'i *!ut o gluma. Lua"i va rog un s!aun. Nu ma $eran0a"i !&tu'i $e pu"in. B!eam ai!i 'i re*le!tam # $e'i termenul re*le!tare este !am exagerat &n a!est !a-. Mi#era pur 'i simplu prea lene sa aprin$ lumina. Va mul"umes! mult 'i va rog sa ma !re$e"i !a $in pun!t $e ve$ere psi3i! ma sim" !&t $e !&t normal iar repausul la pat aproape !a mi#a vin$e!at guturaiul $ar se pare !a nu#i $e!&t un *enomen se!un$ar $up !um &mi spun !u to"ii. Temperatura este a$evrat nu#i &n! a'a !um ar tre,ui sa *ie !!i os!ilea- &ntre HX N 'i HX X. iar -ilele a!estea nu s#a ameliorat $elo!. # Va lua"i regulat temperatura7 # 2a $e 'ase ori pe -i la *el !a $umneavoastr to"i. Ha 3a 3a ierta"i#ma $ar ma pu*ne'te r&sul g&n$in$u#ma !a su*rageriei noastre i#a"i spus 5re*e!toriu6. <'a se spune la mnstire nu7 Este $rept !a n#am *ost ni!io$at &ntr#o mnstire &ns a'a mi#o &n!3ipui. Iar 5regulile6 le 'tiu pe $e rost 'i le o,serv !u str'ni!ie. - 6a un 0ra&e !rep&ere!in!ios. /e poate spune !a a"i terminat novi#

!iatul 'i v#a"i *!ut mrturisirea pro*esiei $e !re$in"a. Va *eli!it &n mo$ solemn. V$ ! a"i &n!eput sa spune"i 5.su*rageria noastr6. 2e alt*el 4 *r s am inten"ia $e a va atinge $emnitatea $e ,r,at 4 $umneavoastr &mi evo!a"i mai !ur&n$ o !lugri"a t&nara $e!&t un !lugr # o mi!a logo$ni!a a lui C3rist a,ia tunsa a,solut nepri3nita 'i !u ni'te o!3i mari $e vi!tima. <m v-ut o$inioar prin lo!urile pe !are le#am !olin# $at asemenea mielu'ele 'i tot$eauna... $a tot$eauna !u un oare!are sentimentalism. <3: $a $a $omnul varul $umneavoastr mi#a povestit totul. Prin urmare nu v#a"i lsat as!ultat $e!&t &n ultima !lipa... #Pentru !a aveam *e,ra. Va rog sa ma !re$e"i $omnule /ettem,rini. a a!as !u o asemenea r!eala m#a' *i a$resat $o!torului nosiru. Iar 16lZ un$e e'ti oare!um la i-vor 'i un$e s&nt $oi spe!iali'ti la *ata lo!u#DR ar 0i 0os& prea cara*hios sa pier! prile#ul$ Y 2esigur $esigur. 9i v#a"i luat temperatura !3iar &nainte $e# a vi se scne. 'e alt*el 'tiu !a vi s#a re!oman$at $in prima !lipa. Mv len$onF a!eea !are v#a silit sa a!3i-i"iona"i un teimometru7 t7 &mi tre,uia 'i atun!i am !umprat unul. ,1; THOMAS MANN 4 &n"eleg. @ a!3i-i"ie a,solut ne!esara. 9i !&te luni v#a $at 2umne-eule mare &ntre,area a!easta v#am mai pus#o o $ata: Va a$u! aminte7 2e a,ia sosiser"i. Mi#a"i rspuns !u at&ta $e-involtura... mi amin&esc" 0ire-&e" !omnule Se&&em)rini$ Am 0(cu& !e a&unc $estule experien"e totu'i &mi a$u! aminte $e par!a ar *i a-i. <"i *ost am $e nostim !3iar $in prima -i &n*a"i'&n$u#ni#l pe !onsilierul auli! Ce3rens !a pe 0u$e!torul in*ernului... Ra$ames... Nu a'tepta"i pu"in era alt nume... Boa&e Ea!aman&e. 7s&e posi)il sa-G 0i numi& -i as&0el" inci!en&al Nu re2in &o& ce-mi &rece prin cap$ 4 Ra$amante *ire'te: Minos 'i Ra$amante: 2e alt*el... !3iar $in prima -i ne#a"i vor,it $espre Car$u!!i... n*a!ui2i-mi" !ra*a prie&ene" ca numele aces&a sa-l l(sam !eopar&e pen&ru as&(zi$ n aces& momen& el !apata &n gura $umneavoastr o nuan"a !iu!a&a$ 4 8ie 'i a'a r&se Hans Castorp. 2ar $e alt*el $e la $umneavoastr am a*lat multe lu!ruri $espre el. Pe atun!i nu ,nuiam nimi! 'i v#am rspuns !a venisem numai pentru trei saptam&ni ni!i nu#mi tre!ea prin minte !a putea *i alt*el.

2omni'oara Elee*el$ to!mai ma salutase 'uier&n$u#mi !u pneumotoraxul a'a !a ma s!osese $in srite. &ns $in !lipa a!eea am sim"it !a am *e,ra !!i &ntru!&t aerul $e ai!i nu numai !a#i ,un &mpotriva mala$iei !i este 'i *avora,il mala$iei &n egala msura asta *a!e sa#i gr,eas! evolu"ia !eea !e este ne!esar *ara &n$oiala $a!a vrei sa te vin$e!i. 7s&e o ipo&eza se!uc(&oare$ 6onsilierul aulic ehrens nu 4-a po4es&i& cum4a -i !espre acea ruso-*ermana pe care a a4u&-o aici anul &recu& a!ic( nu: cu un an nain&e" cam 4reo cinci luni. Nu. Ar 0i &re)ui& sa 4a 4or)easc($ 7ra o 0emeie 0ermec(&oare" !e ori*ine ruso-*ermana" m(ri&a&a -i &nara mama$ Denea !in r(s(ri&" lim0a&ica" anemica -] !esi*ur ca su0erea !e ce4a -i mai *ra4$ Ber0ec&$ A s&a& aici o luna -i apoi a ncepu& sa se pln*a ca se sim&e &o& mai rau$ G se spuse sa ai, r,$are < $oua luna tre!u 'i ea !ontinua sa pretin$ !a $eparte $e#a se sirnt1 mai )ine" mer*ea &o& mai pros&$ G se atrase aten"ia !a numai me$i!ul poate sa#i apre!ie-e starea snt"ii1 ea are !rep&ul cel mul& sa spiJna !um se simte &ns a!est $in urma *apt nu pre-int ni!i o importan"a 2e alt*el i s#a artat !a plam&nul ei era &ntr#o stare mul"umitoare. Per*e!t. iTt* *emeia nu rspunse nimi! !ontinua tratamentul 'i sla,i va-&n$ !u o!3] &ntr#a patra luna era gata sa le'ine la !onsulta"ie. N#are ni!i o imp[r MUNTELE VRJIT ,1= " $e!lar Ce3rens1 !!i era &n!&ntat $e plam&nul ei. 2ar !&n$ &n a n!ea lun nu se mai putu "ine ni!i pe pi!ioare &i $$u $e veste so"ului $$ rasari&" iar ehrens primi o scrisoare !e la el - pe care era speci0ica& u !ara!tere energi!e+ 5personal 'i urgent6 *apt v-ut $e mine. 2a a nus a&unci ehrens ri!icn! !in umeri" se prea poa&e ca !oamna sa nu suporte at&t $e ,ine !lima $e ai!i. 8emeia &ns &'i ie'ise $in s3n&e$ Ar 0i tre,uit sa a0ung la a!easta !on!lu-ie mai $in vreme &i striga ea $oar s#a sim"it rau tot timpul &'i pier$use toata vlaga... /a speram !a &n rasarit la so"ul ei 'i#a re!ptat puterile. #<$mira,il: Povesti"i at&t $e *rumos $omnule /ettem,rini iar vor,ele $umneavoastr s&nt !a sa -i! a'a plasti!e. La *el am r&s &n sinea mea $e multe ori amintin$u#mi povestea

$umneavoastr !u *ata !are se s!al$a &n la! !ruia au *ost nevoi"i sa#i $ea o 5sora muta6. 2a ai!i se &nt&mpla multe lu!ruri neo,i'nuite: 2esigur ni!io$at nu po"i sa spui !a "i#ai *!ut u!eni!ia. 2e alt*el !a-ul meu se a*la &n! &n plina in!ertitu$ine. Consilierul auli! sus"ine este a$evrat !a mi#ar *i gsit un *lea! #ni'te pun!te mai ve!3i !eva $e !are a' *i su*erit o$inioar *ara sa#mi $au seama $e'i el pretin$e !a mi#a $es!operit $up !&te se pare 'i un pun!t proaspt nu 'tiu pre!is un$e anume !am pe ai!i pe un$eva pe !are l#am au-it 'i eu pe !&n$ ma !io!nea 4 $e'i !uv&ntul 5proaspt6 suna $estul $e !urios &n legtura !u asemenea lu!ru. P&na a!um &ns n#a *ost vor,a $e!&t $e !onsultri a!usti!e ast*el !a $iagnosti!ul a,solut sigur nu#l vom putea avea $e!&t atun!i !&n$ voi *i iar'i pe pi!ioare 'i mi se va *a!e ra$ios!opia 'i ra$iogra*ia. <,ia atun!i vom avea &n mo$ po-itiv rspunsul la toate. # Cre$e"i7 9ti"i !a pla!a *otogra*i!a arata a$esea pete !are s&nt luate $rept !averne $e'i nu#s $e!&t um,re 'i !a a!olo un$e &n a$evr exista !averne pla!a *otogra*i!a arata 4 ei ,ine 'ti"i !e7 Pla!a nu arata a,sou& ni!i o pata. < *ost pe ai!i 'i un numismat !are &n!epuse sa *a! *e,ra bJ Jlln$!a avea temperatura i#au gsit 'i !avernele pe pla!a *otogra*i!a. a au mers p&na a!olo &n!&t au pretins !3iar !a le#au 'i au-it: eI $e!larar GHl! &l tratar &n !onse!in"a" iar n&re &imp omul muri$ 'ar au&opsia 4e$i !a pl(m&nii erau inta!"i 'i !a murise $in !au-a nu se 'tie !ror Micro)i$ Y Ei $omnule /ettem,rini a!um &mi vor,i"i $e autopsie= Oricum" Gnca n-am a#uns pna acolo$ Y 2omnule inginer s&nte"i un mu!alit. ,18 THOMAS MANN '$ 4 Iar $umneavoastr s&nte"i tre,uie s#o re!unoa'tem un !riti! '0 u s!epti! p&na#n v&r*ul ung3iilor. Nu !re$e"i ni!i m!ar &n 'tiin"ele exa!te Cli'eul $umneavoastr are pete7 'a" ara&a ce4a$

4 9i s&nte"i &ntr#a$evar u'or ,olnav7 7i" !in nenoro!ire s&nt $estul $e ,olnav rspunse /ettem,rini las&n$u#'i !apul &n 0os. Urma o pau-a. &n timpul !reia tu'i. <'a !um sttea !ul!at Hans Castorp &'i privi musa*irul re$us la t!ere. G se pru !a prin !ele $oua &ntre,ri simple !om,tuse !u argumente puterni!e re$u!&n$ la t!ere ori!e o,ie!"iuni 4 &n !are intrau 'i repu,li!a 'i stilul *rumos. Iar &n !eea !e &l privea pe el nu *!u nimi! pentru a re&nsu*le"i !onversa"ia. 2up !&teva !lipe $omnul /ettem,rini &'i reveni sur&-&n$. 'a" !omnule in*iner povesti"i#mi a'a$ar !um au primit vestea !ei $e a!as. 6are 4es&e. Amnarea plec(rii mele. Oh" ai mei" -&i2i" cei !e acas( se re!uc la &rei" un )a&rn -i cei !oi 0ii ai lui" unchii mei" ns( ace-&ia !in urma sn& pen&ru mine mai !e*ra)( ca ni-&e 4eri$ Nu am pe al&cine4a" !e mic am r(mas or0an !e &a&a -i !e mam($ 6um au primi& 4es&ea. 'eocam!a&(" nici ei nu -&iu mai mul& !ec& mine$ <a ncepu&" cn! a &re)ui& sa ma 4r n pa&" le-am scris ca am r(ci& 0oar&e serios -i nu po& risca o c(l(&orie$ Gar ieri" cum !e a&unci a &recu& cam mul&i-or" le-am scris !in nou" spunn!u-le ca *u&uraiul meu l-a 0(cu& pe consilierul aulic ehrens sa-mi cerce&eze cu a&en2ie plamnii -i ca a insis&a& sa-mi prelun*esc -e!erea pna cn! ches&iunea se 4a limpezi$ Bro)a)il ca au primi& &o&ul cu 0oar&e mul& sn*e rece$ 4 2ar servi!iul $umneavoastr7 Mi#a"i vor,it $espre un stagiu $e pra!ti!a pe !are urma sa#l *a!e"i. 4 2a !a voluntar. <m rugat sa *iu s!u-at $eo!am$at la 'antierul naval. Va &n!3ipui"i !re$ !a nimeni nu va *i $e-n$0$uit $in pri!ina a!easta. /e pot $es!ur!a *oarte ,ine 'i *ara voluntari. 4 <$mira,il: 2e!i $in a!est pun!t $e ve$ere totul este &n or$ine#Nepsare pe toata linia. &n "ara $umneavoastr oamenii s&nt &n general#*legmati!i nu#i a'a7 2ar tot$eauna 'i energi!i: 4 Vai. $a. si energi!i !3iar *oarte energi!i spuse Hans CastorpD /!ruta $e la $istan"a spe!i*i!ul vie"ii $in patrie 'i !onstata !a interlo!utorul &l intuise exa!t. 2a *legmati!i 'i energi!i este exa!t a'a s&nt !u to"ii. M%NTELE VRJIT ,19 U &n a!est !a- !ontinua $omnul /ettem,rini $a!a ve"i ram&ne mai 0t vreme vom avea *ara &n$oiala prile0ul sa *a!em ai!i sus no'tin"a $omnului un!3iului $umneavoastr vreau sa spun ,atr&nului un!3i. 2esigur !a va veni sa va va$. M 7>clus+ e>clama Hans 6as&orp$ Gn rup&ul capului+ Nici chiar zece ai nu 4or iz)u&i sa-l urce pna aici+ %nchiul meu es&e 0oar&e apoplec&ic"

'ti"i aproape !a n#are g&t. Nu are nevoie $e o presiune atmos*eri!a re-ona,ila ai!i s#ar sim"i mult mai rau $e!&t $oamna $umneavoastr $in rsrit 'i ar ris!a tot soiul $e nepl!eri. U <sta ma $e-amge'te. <'a$ar e apople!ti!7 &n a!est !ala !e#i mai s&nt $e *olos *legmatismul 'i energia7 8ara &n$oiala !a $omnul un!3iul $umneavoastr este ,ogat. 2esigur !a 'i $umneavoastr s&nte"i ,ogat. &n "ara $umneavoastr to"i s&nt ,oga"i. Hans Castorp r&se la a!easta generali-are literara a $omnului /ettem,rini 'i a'a !um sttea !ul!at privi &n $eprtare1 &n atmos*era a!eea natala &n !are *usese !res!ut. &'i a$una amintirile 'i#'i $$u silin"a s 0u$e!e !&t mai impar"ial mai !u seama !a $istan"a &n!ura0&n$u#l &i u'ura a!est mo$ $e a 0u$e!a. Rspunse+ #E'ti ,ogat ,ine 4 sau nu e'ti. 9i $a!a nu e'ti 4 !u at&t mai rau. Eu7 Eu nu s&nt milionar $ar averea mea e la a$post s&nt un om in$epen$ent 'i am $in !e trai. &ns $eo!am$at sa *a!em a,stra!"ie $e mine. &n"elege"i. 2a!a a"i *i spus+ a!olo trebuie sa *ii ,ogat atun!i v#a' *i apro,at. C!i sa presupunem !a nu e'ti ,ogat sau !a &n!ete-i $e a mai *i 4 &n !a-ul sta este vai 'i amar: 52aD mai are vreun ,an omul asta76 este o &ntre,are !are se au$e $es... Va repet propo-i"ia textual se pronun"a a'a !um v#o spun 'i !u aerul a!esta. <m au-it#o $e mai multe ori 'i#mi $au seama ! n#am uitat#o. 8ara &n$oiala !a mi s#a prut ,i-ara !!i alt*el nu mi s#ar *i &ntiprit &n minte # $e'i eram o,i'nuit s#o au$. @are !e prere ave"i7 Nu nu !re$ !a $umneavoastr homo humanus, v#a"i sim"i 6Dne la noi1 !3iar eu !are a!olo s&nt a!as am gsit a$esea !a toate a!estea s&nt nepl!ute $up !um o,serv a!um $e'i personal n#am avut D!io$ata $e su*erit. La mine &n "ara nimeni nu va primi sa mearg la Gne4a !are n#ar servi la $ineurile sale !ele mai ,une 'i mai s!umpe vi#n] iar *ii!ele unei asemenea ga-$e ar ram&ne nemaritate. <'a s&nt rnenDi $e a!olo. Cum stau &ntins ai!i 'i prives! lu!rurile retiospe!tiv l se pare !a realitatea este !am grosolana. Ce expresii a"i &ntre,uin"at #egmati!i 'i...7 < $a energi!i: Cine $ar asta !e &nseamn7 &nseamn pruZ rece. 9i !e &nseamn aspru 'i re!e7 &nseamn !ru-ime. <!olo ,,0 THOMAS MANN

$omne'te o atmos*era !ru$a *r mila. C&n$ stai !ul!at 'i ve-i toate $ la $istan"a sim"i !a te tre! *iori. /ettem,rini as!ulta 'i $$u $in !ap apro,ator. Mai !ontinua !3iar s $up !e Hans Castorp a0unsese $eo!am$at la !aptul !riti!ilor sale s ame"ise. <poi italianul rsu*la a$&n! 'i vor,i+ N-a- 4rea sa cap(& o ima*ine *re-i&a !espre 0ormele speci0ice pe !are !ru-imea *ireas!a a vie"ii le ia &n s&nul so!iet"ii $umneavoastr Mi#e totuna !!i a!u-a"ia $e !ru-ime ram&ne o a!u-a"ie $estul $e sentimentala. <,ia $a!a a"i *i &n$r-nit s#o *ormula"i la *a"a lo!ului $e teama sa nu pre"i ri$i!ol. 9i pe ,una $reptate a"i lasat#o pe seama am,us#!a"ilor existen"ei. 8aptul !a a-i o rosti"i ritos $ove$e'te o oare!are &nstrinare pe !are n#a' vrea s#o va$ ampli*i!&n$u#se !!i a!ela !are se o,i'nuie'te s#o mrturiseas! poate *oarte u'or sa *ie pier$ut pentru via"a pentru *orma $e via"a pentru !are s#a ns!ut. 9ti"i $umneavoastr $omnule inginer !e &nseamn+ 5/a *ii pier$ut pentru via"67 Eu $a eu o 'tiu 'i o va$ ai!i &n *ie!are -i. Cei mult $up o 0umtate $e an t&n(rul !are a0unge ai!i %'i ai!i sus nu a0ung $e!&t aproape numai tineri) nu mai are &n !ap nimi! alt!eva $e!&t *lirtul 'i temperatura. Iar $up !el mult un an nu va mai *i &n stare sa !on!eap nimi! alt!eva 'i va so!oti $rept 5!ru$a6 sau mai ,ine -is $rept *alsa 'i !a pe o $ova$a $e ignoran"a ori!e alta i$ee. Va pla! &nt&mplarile 4 a' putea s va povestes! una. <' putea s va istorises! $espre un oare!are *iu 'i so" !are a stat ai!i unspre-e!e luni 'i pe !are l#am !unos!ut. Era !re$ pu"in mai &n v&rsta $e!&t $umneavoastr # ,a !re$ !a era !3iar mult mai &n v&rsta. L#au trimis a!as !u titlu $e &n!er!are !a vin$e!at1 'i s#a &ntors &n mi0lo!ul !elor $ragi lui1 nu era vor,a $e ni!i un un!3i !i $e mama 'i so"ie. 2ar toata -iua sttea &n!3is &n !amera !u termometrul &n gura 'i nu se sin# !3isea $e nimi! $in 0urul sau. 5Voi nu pute"i pri!epe le spunea el#Numai $up !e ai trit a!olo sus po"i sa &n"elegi !um tre,uie sa se petrea! lu!rurile. <i!i 0os va lipses! Zno"iunile *un$amentale]6. P&na Ja s*&r'it. mai!a#sa &#a -is+ 5Plea! iar'i a!olo sus. Cu tine nu mai este nimi! $e *!ut6. 9i s#a &ntors $in nou ai!i sus. Reveni &n 5patrie6 # ca61 'ti"i $oar !a lo!ului a!estuia po"i sa#i spui 5patrie6 $a!a ai stat m!ar o $ata ai!i. T&nara lui so"ie &i $evenise !omplet strina *iin$! &i lipsea11 5no"iunile *un$amentale6 'i renun"a la el. &n"elesese !a &'i va gsi &n a$evrata lui 5patrie6 o tovar'a !are va avea a!elea'i 5no"iuni *un$amentale6 'i ! va ram&ne a!olo. MUNTELE VRJIT

,,1 Hans Castorp $$ea impresia ! nu as!ulta $e!&t !u o ure!3e. ntinu( s priveas! &n in!an$es!en"a al,urie a ,e!ului $in !amera ntr#o $eprtare. Pu"in mai t&r-iu r&se 'i spuse+ M Batrie6 &i -i!ea el7 lata !eva !e poate prea un pi! !am sentimen#l !um spune"i $umneavoastr. 2a !unoa'te"i numeroase &nt&mplari. To!mai &n!epusem sa ma g&n$es! la !eea !e spuneam mai a$ineauri $espre asprime 'i !ru-ime lu!ruri !are $e alt*el mi#au tre!ut prin !ap $e multe ori &n ultimele -ile. Ve$e"i $umneavoastr tre,uie sa ai o epi$erma $estul $e groasa pentru a *i la unison !u *elul $e#a g&n$i al oamenilor $e 0os $in vale !u &ntre,ri !a 52aD mai are vreun ,an omul asta76 'i !u mutrele pe !are le *a! vor,in$ ast*el. &n *on$ ni!io$at n# am !onsi$erat *ires! a!est *el $e#a *i !u toate !a nu s&nt ni!i m!ar un horno humanus 4 $ar &mi $au seama !a *elul lor $e via"a a *ost a!ela !are m#a i-,it &ntot$eauna. Poate !a *aptul "ine $e &n!lina"ia mea in!on'tienta !tre ,oal 4 $e alt*el mi#am au-it eu &nsumi ve!3ile lo!uri ,olnave 'i iat !a Ce3rens pretin$e !a mi#a gasit a!um 'i un *lea! !u totul proaspt. 2esigur mi s#a prut surprin-tor totu'i &n *on$ nu m#am mirat prea tare. Nu m#am sim"it ni!io$at !a o st&n!a1 'i !um prin"ii mi#au murit at&t $e timpuriu 'i am rmas $e mi! or*an $e tata 'i $e mama &n"elege"i... 2omnul /ettem,rini $es!rise !u !apul !u umerii 'i !u m&inile un gest unitar !are s!3i"at !u voio'ie 'i ama,ilitate exprima &ntre,area+ J Ei 'i7 Ce#i !u asta76 # 2oar s&nte"i s!riitor spuse Hans Castorp # literat1 tre,uie $e!i sa *i *!ut a!easta experien"a 'i sa &n"elege"i !a av&n$ &n ve$ere &mpre0urrile nu po"i avea o *ire at&t $e aspra &n!&t sa gse'ti !ru-imea oamenilor *oarte *ireas!a 4 a oamenilor o,i'nui"i &n"elege"i !are se plim,a r&$ !&'tiga ,ani 'i#si satura p&nte!ul... Nu 'tiu $a!a am reu'it exa!t sama... Se&&em)rini se nclina$ # 2umneavoastr vre"i s spune"i &i expli!a el !a un !onta!t pre#ce 9i *re!vent !u moartea te &mpinge spre o stare $e spirit &n msura sa e ia!a mai $eli!at 'i mai sensi,il *a"a $e asprimile 'i trivialita"ile !oti#lene abe vie"ii 'i s#o re!unoa'tem+ *a"a $e !inismul ei. X &s&e e>ac& ceea ce 4oiam sa spun+ e>clama Hans 6as&orp cu sincer uziasm. <$mira,il exprimat a"i pus pun!tul pe i. $omnule

/ettem,rini. oartea4 $a: 9tiam eu ,ine !a $umneavoastr !a literat... tun!i /ettem,rini &ntinse m&na spre el 'i aple!&n$u#'i !apul &ntr#o eJ &n!3ise o!3ii # gest *oarte *rumos 'i ,l&n$ !u !are &l &ntrerupse" ,,, THOMAS MANN $ar numai pentru a#l ruga s#i a!or$e aten"ie. R(mase !&tva timp . a!easta atitu$ine pe !are o mai pstra $estul $e mult !3iar $up !e Ha Cas"orp t!use pu"in sting3erit 'i a'tepta s va$ !e va urma. &n s*&rsD italianul &'i $es!3ise o!3ii negri 4 o!3ii $e *la'netar 4 'i vor,i+ # &ng($ui"i#mi &nga$ui"i#mi $omnule inginer sa m a$rese!u insis "en"a inimii $umneavoastr 'i sa va spun 4 'i "in s su,linie- a!easta in mo$ expres # ! singurul *el pios $e#a !ontempla moartea &n !3ip esen"ial 'i *r &n*lorituri !onsta &n a o &n"elege a o per!epe !a pe o parte !a pe o &mplinire 'i !a pe o !on$i"ie sa!ra a vie"ii 'i &n ni!i un !a- # !!i a!easta ar *i !ontrariul snt"ii no,le"ei ra"iunii 'i *i$elit"ii # nu tre,uie s#o separi $e via"a s i#o opui sau !3iar s#o trans*ormi &ntr#un argu# ment &mpotriva ei. Cei ve!3i &'i &mpo$o,eau sar!o*agele !u sim,oluri ale vie"ii 'i ale *e!un$it"ii si !3iar !u sim,oluri o,s!ene 4 sa!rul !on#*un$&n$u#se a$esea !u o,s!enul &n religio-itatea anti!. <!e'ti $omni 'tiau sa !insteas! moartea. C!i moartea este $emna s *ie respe!tat !a 'i leagnul vie"ii !a 'i s&nul matern al re&nnoirii. 2ar opus vie"ii 'i separata $e ea $evine un spe!tru o 3i$o'enie 4 'i !3iar mai r(u. 2eoare!e moartea !a a!t spiritual $e sine stttor este o *orma *oarte imoral a !rei putere $e atra!"ie este extrem $e puterni! 'i *r &n$oial !a pentru spiritul uman ar *i !ea mai groa-ni!a rt!ire $a! ar &n!er!a sa simpati-e-e !u ea. 2omnul /ettem,rini t!u. /e oprise la a!east a*irma"ie $e prin!ipiu 'i &n!3eiase pe un ton *oarte 3otar&t. Era serios1 nu !a sa se $istre-e spusese toate a!estea uitase !3iar sa $ea interlo!utorului prile0ul $e#a repli!a iar la s*&r'itul a*irma"iilor !o,ori glasul 'i *!u o pau-a. /ttea 0os !u gura &n!3is !u m&inile &n!ru!i'ate pe genun!3i !u un !ra! al pantalonului !a$rilat pus peste !ellalt 'i#'i privea pi!iorul pe !are#l legna u'or &n aer. Hans Castorp t!u 'i el. Re-emat $e pern 'i !u !apul &ntors spre perete ,tea !u v&r*ul $egetelor &n !uvertur. <vea

impresia !a /ettem,rini &i $a$u'e o le!"ie !(#l !3emase la or$ine ,a !3iar !( &l $o0enise#iar &n t!erea lui era 'i oare!are &n$rtni!ie $e !opil. Iar t!erea a!easta $ur $estul $e mult. &n s*&r'it $omnul /ettem,rini &nal" !apul 'i spuse sur&-&n$+ Ki2i )un" !omnule in*iner" -i a!uce2i-4( amin&e c( noi !oi am n1S11 &n!eput o$at o !ontrovers asemntoare # ,a !3iar s#ar putea spuneD a!eea'i. 2is!utam atun!i 4 !re$ !a era &n timpul unei plim,ri # $espr ,oala 'i prostie a !ror !oin!i$en"a $umneavoastr o so!otea"i $rept u para$ox prere !are nu era $e!&" o !onse!in"a a !onsi$era"iei $unine MUNTELE VRJIT ,,8 astr pentru ,oal. Cali*i!am atun!i a!easta pre"uire !a pe o na-,&tie R istr( prin !are este insultat g&n$irea umana 'i spre satis*a!"ia mea rea"i $estul $e $ispus s "ine"i seama $e o,ie!"ie. 9i am vor,it $e emenea $espre nepsarea 'i ne3otr&rea spiritual a tineretului $espre r,ertatea lui $e a alege 'i $espre ten$in"a lui $e#a *a!e experien"a tutu#or punctelor $e ve$ere posi,ile 'i am !-ut $e a!or$ ! nu tre,uie sa !onsi$erm a!este experien"e !a pe ni'te re-ultate $e*initive serioase si vala,ile pentru toata via"a. Vre"i s#mi &ng$ui"i # 'i sur&-&n$ $omnul /ettem,rini se aple!a &nainte !u tlpile lipite $e po$ea !u m&inile str&nse &ntre genun!3i 'i !apul lsat pie-i' 4 vre"i sa#mi &ng$ui"i spuse !u o oare!are emo"ie &n glas s &n!er! poate voi putea s va *iu $e *olos pe viitor &n a!este experien"e 'i s( exer!it asupra $umneavoastr o in*luen" &n sensul *r&narii $a! $in &nt&mplare *unesta prime0$ie a pre0u# $e!"ilor v#ar amenin"a7 # 2ar $esigur $omnule /ettem,rini: 9i Hans Castorp se gr,i s renun"e la atitu$inea $istant pe 0umtate timi$a 'i pe 0umtate &n$rtni! &n!et s( mai ,at !u $egetele &n !uvertur 'i se &ntoarse spre musa*ir !u o ama,ilitate plin $e !onsternare. Este !3iar *oarte ,inevoitor $in partea $umneavoastr... M &ntre, numai $a!a eu a' *i... <$i! $a! la mine... - 6omple& sine pecunia, zise Se&&em)rini ci&n!u-l pe Ce3rens 'i &n a!eea'i !lip se ri$i!. 2e !e v#a"i lsa rugat7 a$ug el. 9i am&n$oi &n!epur s( r&$. <tun!i se au-i $es!3i-&n$u#se u'a $e a*ar 'i tot atun!i se &nv&rti 'i minerul $e la u'a interioara. Era Joa!3im !are se &ntor!ea $e la o parti$a $e !r"i. 2&n$ !u o!3i $e italian se ro'i la *el !a Hans Castorp mai

a$ineauri+ !3ipul lui ars $e soare $eveni 'i mai &ntune!at. #@3 ai musa*iri -ise el. &mi &n!3ipui !#"i *a!e pl!ere. Eu am *ost re"inut. M#au silit sa *a! o parti$a $e ,ri$ge1 i se spune ,ri$ge $ar $e tapt era alt!eva a$aug $&n$ semni*i!ativ $in !ap. <m !&'tigat !in!i mr!i. - Numai s3 nu se &rans0orme n 4iciu" i spuse Hans 6as&orp$ Hm+ Jna unaal&a" !omnul Se&&em)rini mi-a !a& prile# sa pe&rec &impul n&r-un mo$ *oarte pl!ut. 9i !&n$ spun $oar at&t &mi $au seama ! ma exprim es&ul !e s&n*aci$$$ S-ar po&ri4i mai curn! 0alsului 4os&ru )ri!*e" eoarece !omnul Se&&em)rini mi-a umplu& &impul n&r-un chip c& se $ a&e Ke pre"ios... Un om !umse!a$e ar tre,ui sa $ea $in m&ini 'i $in cioare !a s s!ape $e ai!i # a!um ! a"i &n!eput 'i voi !u *alsul ,ri$ge. ,,9 THOMAS MANN 2ar pentru a#l as!ulta mai $es pe $omnul /ettem,rini 'i pentru a#l Pa sa#mi $ea o m&na $e a0utor !u !onversa"iile sale aproape !a a' $ori am temperatura un timp ne$e*init 'i sa ma instale- !u !asa la voi ai!i P&na la urma va tre,ui sa mi se $ea o 5sora muta6 pentru !a nu !urnv sa tri'e-. 4 Repet $omnule inginer s&nte"i un mu!alit. <poi /ettem,rini &'i lua rmas ,un &n mo$ul !el mai politi!os. Rmas singur !u varul sau Hans Castorp rsu*la u'urat. 4 Ce mai pe$agog: spuse el. Un pe$agog umanist nu &n!etea- sa#"i ia!a morala !&n$ su, *orma $e povestiri !&n$ &n *orma a,stra!ta. 9i se &nt&mpla sa vor,e'ti !u el $espre ni'te lu!ruri $espre !are ni!io$at nu mi#a' *i &n!3ipuit !a se poate vor,i ,a mai mult+ nu m#a' *i &n!3ipuit !a a' reu'i sa le 'i pri!ep. 9i $a!a a' *i $at peste ele a!olo 0os la 'es &ntr#a$evar nu le#a' *i &n"eles a$aug el. La ora a!eea Joa!3im o,i'nuia sa petrea! un timp &mpreuna !u varul lui+ sa!ri*i!a $oua sau trei s*erturi $e !eas $in !ura $e o$i3na. C&teo$ata *!eau o parti$a $e 'a3 pe masa portativa a lui Hans Castorp #!!i Joa!3im a$usese !utia 'i *igurile &n !amera varului. Mai t&r-iu ie'ea !u tot !ala,al&!ul pe ,al!on $ar 'i !u termometrul &n gura iar Hans Castorp &'i lua 'i el temperatura pentru ultima $at &n a!ea -i &n vreme !e o mu-i!a suava r-,tea !&n$ mai $e#aproape !&n$ $e $eparte $in valea &nvluit &n um,rele nop"ii. La ora -e!e !ura $e o$i3na se s*&r'ea apoi &l au-ea pe Joa!3im au-ea 'i pere!3ea $e la masa ru'ilor $e r&n$... 'i Hans Castorp se &ntor!ea pe o parte

&n!er!&n$ s a$oarm. Noaptea era 0umtatea !ea mai grea a -ilei: !!i Hans Castorp se tre-ea mereu 'i i se &nt&mpla sa ram&n( trea- ore &n 'ir $eoare!e uneori &l &mpie$i!a sa a$oarm anormala *ier,in"eala a s&ngelui alteori statorni!a po-i"ie ori-ontala &i st&n0enea po*ta 'i putin"a $e#a a$ormi. &n s!3im, !easurile $e somn erau &nsu*le"ite $e vise $e o $iversitate ,ogata 'i plina $e via"a la !are se putea g&n$i !&n$ era trea-. 9i $a!a -iua era s!urtata $e multiplele su,$ivi-iuni $in !a$rul programului nu la *el se &nt&mpla 'i &n !ursul nop"ii $atorita tre!erii monotone a orelor 4 !are#'i pier$eau !ontururile. 2ar !&n$ &n s*&r'it -orile se apropiau era o ,u!urie sa Vezl !amera umpl&n$u#se $e lumina s#o o,servi !um se ive'te $in &ntuneri! sa prive'ti lu!rurile apar&n$ 'i $e-valuin$u#se &n vreme !e a*ara -iua se aprin$ea &ntr#o ro'eala !&n$ tul,ure 'i *umurie !&n$ vesela1 si. H181 &nainte $e a#"i *i $at seama sosea iar'i !lipa !&n$ ,aie'ul !io!anin energi! &n u'a vestea intrarea &n vigoare a programului -ilni!. MUNTELE VRJIT ,,: Hans Castorp nu#'i luase ni!i un !alen$ar &n va!an"a 'i !a atare nu &ntot$eauna in*ormat asupra -ilei &n !are se gsea. &n privin"a asta &'i e)a !in cn! n cn! 4arul" !ar nici el nu era !e 0iecare !a&a prea L a Toiu'i $umini!ile mai !u seama *ie!are a $oua $umini!a &n !are ea loc concer&ul" cons&i&uiau un punc& !e orien&are" si as&0el era si*ur sepie&n)rie se apropia !e #umtate. <*ara &n vale $e !&n$ Hans Tastorp se a'e-ase la pat $up timpul trist 'i re!e sosiser -ilele *ru# inoase $e s*&r'it $e vara un 'ir lung $e -ile *rumoase a'a !a Joa!3im venea la el &m,r!at !u pantalonii al,i iar Hans Castorp nu putea sa#'i n*r&nga sim"am&ntul unei sin!ere preri $e rau o prere $e rau 'i a su*letului $ar 'i a mu'!3ilor lui tineri g&n$in$u#se la vremea minunata $e a*ara. /pusese !3iar !a 5&i este ru'ine6 sa lase sa trea! un timp at&t

$e *rumos. 2up a!eea &ns !a sa se lini'teas! a$ugase !a 'i $a!a ar *i *ost pe pi!ioare tot n#ar *i putut pro*ita 4 !!i $up experien"a avuta &i era inter-is s *a! prea multa mi'!are. 9i &n $e*initiv prin u'a putea s se ,u!ure ori!um &ntr#o anumita msura $e lumina !al$a $e a*ara$ 2ar spre s*&r'itul i-olrii *or"ate a lui Hans Castorp vremea se s!3im,a iar'i. Peste noapte $evenise !e"oasa 'i *riguroasa valea se as!unse &ntr#o &nv&rte0ire ume$a $e lapovi"a iar aerul us!at al !alori*erului umplu !amera. Vremea se men"inu ast*el p&na &n -iua !&n$ !u prile0ul vi-itei $e $iminea"a a me$i!ilor Hans Castorp &i reaminti !onsilierului auli! !a se 'i &mpliniser !ele trei saptam&ni $e !&n$ sttea &n pat 'i !eru permisiunea sa se s!oale. # Ei asta#i ,una ai 'i isprvit7 spuse Ce3rens$ Ga sa 4e!em1 n&ra!e-4ar a'a este. 2umne-eule !um &m,atr&nim. 2e alt*el mi se pare !a nu s#aprea s!3im,at mare lu!ru &n starea $umitale. Cum7 Ieri temperatura a rost normala7 2a &n a*ara $e !ea $e la ora 'ase seara. Ei ,ine Castorp nu 4reau sa par ne&n$uple!at !u $umneata 'i $ores! sa te re$au so!i#e&a"ii. Ri$i!a#te 'i um,l omule: 8ire'te &n msura 'i &n limitele in$i#&e# In !ur&n$ &"i vom *a!e portretul interior. Ia nota: spuse el $o!toru#l E#toFoGsFi &n$rept&n$u#se spre u'a 'i uit&n$u#se !u o!3ii lui al,a'tri !ramo'i si in0e!ta"i la pali$ul asistent &i arata !u arttorul enorm 6m lui Hans Castorp... <st*el Hans Castorp ie'i $in 5$epou6. *ulerul pal&onului ri!ica& -i pur&n! *alo-i pen&ru prima !a&a" -i U iar(-i 4arul pna la )anca !e ln*a pria-" apoi se n&oaise$ !ar nu ca pe $rum sa nu pun &ntre,area !&t l#ar mai *i lsat Ce3rens sa ln pat $a!a nu#i !omuni!a el &nsu'i !a temperatura tre!use. Iar i ($ i) i ,,; THOMAS MANN Joa!3im !u privirile &ntune!ate 'i gura $es!3is !a pentru un v $e-n$0$uit *!u prin aer gestul nemrginirii. 52umne-eule v$:6 Trecu o sap&amna n&rea*a pna cn! Hans 6as&orp 0u in4i&a&" pr#n sora# 'e*a sa se pre-inte la la,oratorul $e ra$iologie. Nu voia sa

pli!tiseas! oamenii !u struin"ele lui. Erau $estul $e o!upa"i !ei $e la 5Cerg3o*D. 2o!torii 'i personalul $up !&te se prea aveau mult $e lu!ru. &n ultimele -ile sosiser noi ,olnavi+ $oi stu$en"i ru'i !u parul &n!&l!it 'i ni'te ,lu-e negre &n!3ise !omplet !are nu lsau sa se -reas! ni!i !ea mai mi!a urma $e len0erie al,a1 o pere!3e olan$e-a !reia i s#au $at $oua lo!uri la masa lui /ettem,rini1 'i un mexi!an !o!o'at !are#'i &nspaim&nta tovar'ii $e masa !u &ngro-itoarele sale !ri-e $e su*o!are+ atun!i se aga" !u pumnii $e *ier ai m&inilor lui lungi $e !&te unul $in ve!ini ,r,at sau *emeie &i apu!a str&ns !a &ntr# o meng3ina 'i#i t&ra &n lumea spaimei sale !u toata &mpotrivirea 'i strigatele lor $up a0utor. Pe s!urt su*rageria era aproape plina $e'i se-onul $e iarna nu &n!epea $e!&t &n o!tom,rie. Iar gravitatea !a-ului lui Hans Castorp 'i gra$ul sau $e ,oala a,ia $a! &i $$eau $reptul sa pretin$ vreo aten"ie mai $eose,ita. 2oamna /to3r a'a stupi$a 'i in!ulta era *ara &n$oiala mai ,olnava $e!&t el. *ara sa mai vor,im $espre $o!torul ClumenFo3l. <r *i tre,uit sa *ie lipsit $e ori!e sim" al gra$a"iei 'i $i*eren"ierii pentru !a Hans Castorp &n situa"ia sa s nu ai, o re-erva $is!reta # !u at&t mai mult !u !&t o ast*el $e !omportare *!ea parte $in spiritul sanatoriului. Cei mai u'or ,olnavi ni!i nu !ontau 9i !3iar el a0unsese la a!east !onstatare $in nenumratele !onvor,iri pe !are le au-ise. 2espre !ei u'or ,olnavi se vor,ea !u $ispre" potrivit unei ierar3ii vala,ile ai!i 'i erau privi"i $e sus &n 0os 4 $ar nu numai ,olnav] atin'i &n mo$ grav se purtau ast*el !i !3iar 'i a!ei !are erau ei &n'D/1 5u'ori6+ pro!e$&n$ ast*el a!e'tia $in urma mrturiseau # 'i *a"a $e ei. este a$evrat 4 a!ela'i $ispre". &ns &'i aprau $emnitatea supun&n$u#a!estei s!ri a valorilor. <'a este omenes!. Ei a' asta: preau spun unii altora1 asta pe s!urt n#are mare lu!ru 'i a,ia $a!a ar a#9i a4ea $reptul s stea &ntre noi. N#are ni!i m!ar o !avern...6 <!esta era sp1 tul !are $omnea ai!i1 &n *elul lui era aristo!rati! 'i Hans Castorp L supunea $intr#un respe!t &nns!ut *a"a $e legi 'i regulamente $e MUNTELE VRJIT ,,= . i ^te ,or$eie at&tea o,i!eie spune prover,ul. Un !alator !are &'i io! $e o,i!eiurile 'i valorile popoarelor !e#i $au

ospitalitate ve$e'te !a nu#i prea !ultivat. C3iar 'i *a"a $e Joa!3im Hans Castorp vea un oare!are respe!t 'i anumite !onsi$era"ii nu at&t pentru !a el era !olo mai ve!3i *iin$u#i &n$rumtor 'i !i!erone &n a!easta lume 4 !i pentru !a &ntr# a$evar $intre ei am&n$oi varul sau era 5mai grav6. Totu'i !um se &nt&mpl( $e o,i!ei este expli!a,il !a &n!lini sa tragi spu-a pe propria turta ,a !3iar sa#"i exagere-i situa"ia m!ar at&t !&t este ne!esar sa intri &n aristo!ra"ie sau m!ar sa te apropii $e ea. &nsu'i Hans Castorp !&n$ era &ntre,at la masa $e!lara !u pl!ere !&teva -e!imi mai mult $e!&t avea $e *apt 'i se sim"ea mgulit atun!i !&n$ &l amenin"au !u $egetul !a pe un ,iat !are este mai rau $e!&t pare. 2ar $egea,a exagera el pu"in !a tot nu ram&nea $e!&t un persona0 $e o !ategorie in*erioara &n!&t &'i $$ea seama !a numai r,$area 'i re-erva puteau *i atitu$inea !e tre,uia a$optata. &'i reluase alturi $e Joa!3im *elul $e via"a $in primele trei sapta#m&ni $evenita intima monotona organi-ata !u pre!i-ie 'i !are mergea strun $in prima -i !a 'i !um nu *usese ni!io$at &ntrerupta. 2e *apt a!east &ntrerupere n#avea ni!i o &nsemntate1 !3iar $e la !ea $int&i reapari"ie a sa la masa &'i $$u seama limpe$e $e a!est *apt. E a$evrat !a Joa!3im !are a!or$a *oarte s!rupulos o $eose,ita importan"a unor asemenea evenimente avusese gri0a sa pun o va-a !u !&teva *lori &n $reptul lo!ului o!upat $e !el !are par!a &nviase. &ns tovar'ii $e masa ai lui Hans Castorp &l salutara *ara ni!i o solemnitate iar *elul !um &l primir nu se $eose,i $elo! $e a!ela a$optat atun!i !&n$ $espr"irea $ura nu trei saptam&ni !i trei ore # sau a,ia $a!a se $eose,i *oarte pu"in+ *oarte pu"in nu pentru ! persoana lui mo$esta 'i simpati!a le#ar *i *ost in$i*erenta !i pentru ! a!e'ti oameni erau preo!upa"i &n mo$ ex!lusiv numai $e propria lor *iin"a a$i! $e trupul lor !are pentru ei era at&t $e mteresant &n!&t par!a ni!i nu luaser !uno'tin"a $e a,sen"a lui Hans storp. Iar a!esta $in urma se supuse *ara greutate !!i se regsi la patul lui $e mas &ntre pro*esoara 'i Miss Ro,mson !a 'i !um !3iar m aJun ar 0i s&a& acolo pen&ru ul&ima !a&a$ nn urmare $a!a ni!i m!ar la masa lui nu se *!use mare !a$e r9itul i-olrii sale *or"ate !um i#ar *i putut pasa !uiva $in restul ageriei7 <!olo nimeni nu#i $$use ni!i !ea mai mi!a aten"ie # !u

s 6ep&ia lui /ettem,rini !are la s*&r'itul mesei se apropie $e el !a sa#l e glume" 'i prietenos. Este a$evrat !a Hans Castorp era $ispus sa ,,8 THOMAS MANN mai va$ &n! o ex!ep"ie &ns noi nu vom putea sa ne pronun"am asup a!estui *ap&$ G se pruse !a revenirea lui *usese remar!ata $e Clav$i C3au!3at # !!i ime$iat $up intrarea ei &n &nt&r-iere !a tot$eauna $u' !e u'a $e sti!la se &n!3ise &'i opri privirea#i &ngusta pe !are privirea In O &nt&lni 'i apoi a,ia a'e-ata se mai &ntoarse o $ata spre el sur&-&n$ peste umr+ sur&-&n$ a'a !um o *!use !u trei saptam&ni &n urma a$i! &nainte !a el sa se *i $us la !onsulta"ie. Iar mi'!area ei *usese at&t $e *"i'a 'i lipsita $e !onsi$era"ie 4 lipsita $e !onsi$era"ie *a"a $e el !it 'i *a"a $e to"i !eilal"i pa!ien"i 4 &n!&t nu 'tiuse $a!a tre,uia sa se so!oteas! &n!&ntat sau sa ia a!easta atitu$ine $rept un semn $e $ispre" 'i prin urmare sa se supere. @ri!um ar *i *ost mima i se -,u!iuma !umplit su, a!este priviri !are $es!onsi$eraser !onven"iumle mon$ene potrivit !rora s#ar *i !erut sa se ignore re!ipro! 'i#l impresionaser &ntr#un *el !are &n o!3ii lui aprea *antasti! 'i ame"itor 4 inima a'a$ar L se -,u!iuma !umplit aproape $ureros ime$iat !e u'a $e sti!la po!ni !a!t a!easta era !lipa pe !are o a'teptase !u su*letul la gura. /e mai !uvine sa a$ugam !a legaturile su*lete'ti ale lui Hans Castorp !u pa!ienta $e la masa ru'ilor ,ine 'i interesul sim"amintelor 'i al spiritului lui mo$est pentru a!easta *ptura mi!u"a !u pasul u'or lune!tor 'i o!3ii $e Firg3i-a pe s!urt sentimentele sale $e &n$rgostit %'i ne &n!umetam a &ntre,uin"a a!est !uv&nt m!ar !a e un !uv&nt $in 5vale6 un !uv&nt $e la 'es &ntru!&t ne &ng$uie sa ,nuim !a lie$ul Simt fluturarea ciudatelor gnduri ar putea *i *olosit &ntr#un !3ip oare!are &n a!est !a-) 4 a'a$ar sentimentele lui $e &n$rgostit *!user progrese *oarte mari &n timpul i-olrii *or"ate. C3ipul ei &i plutise &n *a"a o!3ilor atun!i !&n$ &n -ori s!ulat $evreme &'i arun!ase privirile prin camera ce L se $e-vluia 'ovitoare sau seara &n amurgul !e se &ntune!a tot mai mult %'i !3iar &n a!ea ora !&n$ /ettem,rini intrase pe nea'teptate la el [ $ata !u aprin$erea su,ita a luminii ea &i plutise prin *a"a o!3ilor per*e!t $istin!ta 'i $in

pn!ina asta venirea umanistului &l *!use sa ro'eas!) iar &n lungul orelor singurati!e ale -ilei lui *ar&mi"ate se g&n$ise la gura a!estei *emei tinere la o,ra0ii ei la o!3ii ai !ror !uloare *orma 'i o,3!rtate &i s*&'iau su*letul se g&n$ise la spatele ei o,osit la *elul !um &'i "inea !apul la !ea*a !u verte,ra !ervi!ala ie'ita &n evi$en"a la ,ra"ele trans*igurate $e voalul !el su,"ire 4 'i $a!a p&na a!um am as!uns !a numa $atorita a!estor lu!ruri orele i s# au s!urs *ara greutate este *iin$! a]1 luat parte !u $ragoste la nelini'tea lui sul*leteas! ameste!ata c &nspaim&ntatoarea *eri!ire a a!estor imagini 'i ve$enii. 2a !!i MUNTELE VRJIT ccV otie 'i o a$evrata spaima se !ontopeau &n toate a!estea o speran"a e se rt!ea &n nemrginitul in*initul 'i aventura ,u!uriei $ar 'i o a care nu avea nume &ns !&teo$ata g&tuia at&t $e ,rus! inima `narului # inima sa &n &n"elesul su*letes! 'i trupes! # &n!&t &'i $u!ea &na st&nga la piept iar $reapta la *runte %!a pe o vi-iera $easupra o!3ilor) 'i 'optea+ #2umne-eule: C!i &n$rtul *run"ii $ainuiau g&n$uri sau *ragmente $e g&n$uri 'i ele erau !ele !are $aruiau imaginilor 'i ve$eniilor lui o *as!ina"ie at&t $e intens $e'i se re*ereau la nepsarea 'i lipsa $e !uviin"a a $oamnei C3au!3at la ,oala ei la strlu!irea 'i importan"a sporita pe !are ,oala o $$ea trupului ei 'i la atra!"ia !arnala !e#o avea *ptura sa iar Hans Castorp sim"ea !a era !3emat prin $iagnosti!ul $at $e me$i!i sa parti!ipe $e a!um &nainte la a!easta ,oala. 9i $in$aratul *run"ii &n"elese *an# tasti!a li,ertate !u !are $oamna C3au!3at &ntor!&n$u#se 'i sur&-&n$ $es!onsi$erase !onvenien"ele mon$ene potrivit !rora s#ar *i !erut !a ei s se ignore unul pe altul # le $es!onsi$erase $e par!a n#ar *i *ost $oua *iin"e so!iale 'i n#ar *i avut nevoie ni!i m!ar sa vor,eas!... 9i $e *apt to!mai a!est lu!ru &l &nspaim&nta la *el !a atun!i !&n$ &n sala $e !onsulta"ii ri$i!ase o!3ii spre o!3ii varului sau # $ar atun!i mila 'i gri0a &i insu*lasera spaima &n vreme !e ai!i erau &n 0o! emo"ii !u totul $i*erite. <'a$ar a!easta via"a $e la 5Cerg3o*D at&t $e prielni!a 'i at&t $e ,tne organi-ata &n 3otarele ei strimte &'i reluase !ursul monoton 4 iar Hans Castorp &n a'teptarea ra$iogra*iei !ontinua s#o &mpart !u ,unul Joa!3im aran0&n$u#'i#o ora !u ora &nto!mai !a a!eea a varului sau1 'i a!easta ve!intate era *ara &n$oiala un lu!ru ,un pentru t&narul nostru ue'i nu era $e!&t ve!intatea unui ,olnav ea !omporta totu'i multa aus# entate militar+ o austeritate !are 'i &n!epuse este a$evrat sa

se a!omo$e-e !u servi!iul tratamentului 'i s*&r'i prin a se su,stitui &n$eplinirii o,liga"iei pro*esionale normale # iar Hans Castorp nu era !3iar at&t $e os& ca sa nu#'i $ea seama *oarte pre!is $e a!est lu!ru. 2ar sim"ea !&t e mult &n*r&na a!easta ve!intate su*letul lui $e !ivil # &nsu'i exemplul [a!3im 'i !ontrolul exer!itat $e el &l &mpie$i!au sa &ntreprin$ &n ra a!"iuni ne!ugetate. C!i ve$ea *oarte ,ine !&t $e mult tre,uia sa e 8ra4ul Joachim !e pe urma unui anumi& par0um !e por&ocale ce-l Ga -ilni! 'i &n a$ierea !aiuia erau ni'te o!3i !prui 'i rotun-i un tJin o veselie pusa pe r&s 'i un piept !u *ormele pl!ute iar ea 9i loialitatea # !are &l *!eau pe Joa!3im sa se teama $e in*lu# ,80 THOMAS MANN en"a a!estei atmos*ere 'i &l sileau s#o o!oleas! 4 toate a!estea ii 0r sionau pe Hans Castorp &i impuneau lui &nsu'i or$ine 'i $is!ipl0na s &mpie$i!au 5sa &mprumute !reionul6 $e la *emeia !u o!3ii o,li!i *iin$! *ara a!easta ve!intate !are#i inspira $is!iplina el ar *i 0os& *a& s#o *a!. $a! 0u$e!am $up experien"a $e p&na a!um. Joa!3im nu vor,ea ni!io$at $espre Marusia !ea ve'ni! $ispusa sa r&$a 'i asta era egal !u o inter$i!"ie pentru Hans Castorp $e a vor,i $espre Clav$ia C3au!3at. &n s!3im, se $espgu,ea vor,in$ $is!ret !u pro*esoara !are sttea Ia masa &n $reapta lui silin$u#se s#o *a! pe *ata ,atr&na sa ro'eas! ta!3in&n$u#i sl,i!iunea !e#o avea pentru ,olnava !u mi'!rile ml$ioase 'i imit&n$ &ntru totul atitu$inea $emna a ,atr&nului Castorp prin *aptul !a#'i re-ema ,r,ia &n guler. Mai insista $e asemenea pe l&nga ea !a sa a*le amnunte noi 'i interesante $espre situa"ia personala a $oamnei C3au!3at !u originea sa $espre so"ul 'i v&rsta ei $espre !ara!terul ,olii. Voia sa 'tie $a!a avea !opii. 2ar nu nu avea. Ce sa *a! o *emeie !a asta !u !opii7 8ara &n$oiala !a &i era inter-is 4 'i pe $e alta parte+ oare !am !e soi $e !opii ar *i putut sa ai,7 Castorp se v-u silit sa#i $ea $reptate. Pe $easupra poate !a era 'i prea t&r-iu presupuse el !u oare!are nepsare *or"at. C&teo$ata $in pro*il !3ipul $oamnei C3au!3at i se prea pu"in &nsprit sa *i avut oare mai mult $e trei-e!i $e ani7 2omni'oara Engel3art protesta. Clav$ia trei-e!i7 &n !el mai rau !a- avea $ou-e!i 'i opt $e ani. Pro*ilul Clav$iei era $e o *rge-ime 'i $e o ging'ie $intre !ele mai tinere'ti m!ar !a *ire'te era un pro*il interesant 'i nu a!ela al unei oare!are g&'te sntoase. 9i !a sa#

l pe$epseas! $omni'oara Engel3art a$aug la repe-eala !a $oamna C3au!3at era vi-itat a$esea $e ni'te $omni 'i &n spe!ial $e un !ompatriot !e lo!uia &n 2avos#Plat- pe !are#l primea $upa#amia-a &n !amera ei. Lovitura nimeri &n plin. C3ipul lui Hans Castorp se s!3imonosi !u toate e*orturile sale $e#a se stap&ni 'i !3iar !uvintele rostite !u in$i*eren"a 5Cum a'a6 'i 5lata o noutate ie'ita $in !omun6 !u !are rspunse la a!easta !on*i$en"a aveau &n ele !eva s!3imonosit. 9i *iin$! nu putea sa neso!oteas! existen"a a!estui !ompatriot $espre !are i se pomenise#a'a !um reu'ise sa se pre*a! la &n!epu&" re4enea nence&a& asupra lui$iar ,u-ele &i tremurau. E un ,r,at t&nar7 Tnar -i 0rumos" !aca ar 0i sa ne luam !up( ce spune lumeaD rspun$ea pro*esoara1 !!i nu putuse sa#l va$ 'i sa se pronun"e &n ![nD se!in"a. MUNTELE VRJIT ,81 M 7 )olna4. Boate $ar ori!um *oarte pu"in ,olnav. U <r *i $e $orit s ai, mai multa ru*arie $e!&t !ompatrio"ii lui $e la a ru'ilor $e r&n$ spunea sar!asti! Hans Castorp Ia !are $omni'oara gel3art *ot !a sa#l pe$epseas! rspun$ea a*irmativ. /*&r'i prin a *i . parere !a la mi0lo! era o !3estiune !e nu putea *i negli0ata 'i o &nsr!ina pe pro*esoara &n mo$ !&t se poate $e serios sa se in*orme-e asupra a!estui !ompatriot !are o vi-ita at&t $e $es pe $oamna C3au!3at $ar &n lo! s(#i $ea amnunte asupra a!estui aspe!t al pro)lemei" ea i a!use pes&e c&e4a zile o 4es&e cu &o&ul !i0eri&a$ Clav$ia C3au!3at po-a pentru un portret $a se las pi!tata # asta a*lase $omni'oara Engel3art !are &l &ntre,a pe Hans Castorp $a!a era la !urent. &n !a-ul !a nu 'tia nimi! putea *i !onvins !a 'tirea provenea $in sursa !ea mai sigura. 2e !&tva timp $oamna C3au!3at po-a pentru a i se *a!e portretul 4 un$e anume7 La !onsilierul auli!: C3iar $omnul !onsilier auli! Ce3rens era a!ela !are o primea &n a!est s!op aproape -ilni! &n lo!uin"a lui. <!easta noutate &l impresiona pe Hans Castorp 'i mai puterni! $e!&t !ea pre!e$enta. Nu mai &n!eta sa *a! pe a!easta linie tot *elul $e glume !arag3ioase. 2a $esigur se 'tia prea ,ine !a auli!ul !onsilier pi!ta # nu era nimi! $e o,ie!tat ai!i $eoare!e nu era inter-is nimnui 'i *ie!are avea li,ertatea sa *a! la *el. Prin urmare 'e$in"ele aveau lo! &n !asa

lui $e v$uv7 8r &n$oiala !a la 'e$in"e asista 'i $omni'oara MSlen$onF. Cu siguran"a !a nu avea timp pentru a'a !eva. -Numai ca nici ehrens nu putea sa ai, mai mult timp li,er $e!&t sora#'e*( spuse Hans Castorp sever. 2ar m!ar !a ast*el totul prea spus asupra a!estei !3estiuni el nu renun"a 'i se !onsuma &n nenumrate &ntre,ri pentru a a*la 'tiri !&t mai amnun"ite+ asupra portretului 'i 6nensiunilor mJ sD $a!a &i *!ea numai !apul sau o pi!ta p&na la genun!3i1 la !e ora aveau lo! 'e$in"ele # numai !a $omni'oara Engel3art 1 putuse $a ni!i o pre!i-are &n privin"a asta a'a !a nu#i mai ram&nea it sa ai, r,$are a'tept&n$ re-ultatul investiga"iilor !e urma sa le Z!a pro*esoara. aces&e -&iri" Hans 6as&orp se pomeni cu 8="=$ Mai mul& !ec& 1 ele pe !are le primea $oamna C3au!3at &l tul,urau 'i#l nelini'teau Pe !are le *!ea. Via"a intima 'i parti!ulara a $oamnei C3au!3at #ln ea &ns'i in$epen$ent $e !on"inutul ei # &n!epuse !3iar sa#i -" in!epen!en& !e con2inu&ul ei ncepuse chiar sai oace su*erin"e 'i *ram&ntari $ar !&t $e tare aveau sa se agrave-e ,8, THOMAS MANN a!este $oua stri su*lete'ti !m$ o,serva !a mereu &i a0ungeau la ure v 'tiri !u un !on"inut e!3ivo!: Era posi,il &n general !a legturile vi-0t torului rus !u !ompatrioata lui sa *ie ,anale 'i nevinovate1 $ar $e !&t timp Hans Castorp era $ispus sa so!oteas! ,analul 'i nevinov"ia $re vor,rie goala tot a'a !um nu se putea 3otr& sa a$mit !a pi!tura6 ulei poate *i alt!eva $e!&t o legtura &ntre un v$uv ,rutal 'i guraliv b: 0 t&nara *emeie !u o!3ii o,li!i 'i mersul a$emenitor. ;ustul mani*estat $e !onsilierul auli! &n alegerea mo$elului se potrivea prea mult !u al cau personal !a sa mai poat !re$e !a 'e$in"ele erau ,anale mai !u seama !a o,ra0ii al,a'trii 'i o!3ii l!rimo'i 'i in0e!ta"i ai !onsilierului auli! nu preau sa *ie o !3e-'ie. Un *apt pe !are#l o,serva personal 'i $in &nt&mplare &n a!ele -ile avu asupra lui un e*e!t $i*erit $e'i era vor,a $in nou $e !on*irmarea gustului sau. Exista a!olo 4 la masa situata $e#a !urme-i'ul *a"a $e masa $oamnei /alomon 'i a li!eanului !u o!3elari 'i 3ulpav $e!i &n st&nga verilor a'a$ar la masa !ea mai apropiat $e u'a $e sti!la 4 un pa!ient originar $in Mann3eim $up !&te au-ise Hans Castorp !am $e vreo trei-e!i $e ani !u parul rar $in"ii !aria"i 'i vor,a timi$a 4 a!ela'i !are

!&teo$ata &n timpul reuniunilor serale !&nta la pian mai ales mar'ul nup"ial $in Visul unei nopi de vara. Lumea spunea !a este *oarte !re$in!ios !eea !e nu era un lu!ru rar la oamenii $e ai!i $e sus 'i *aptul se expli!a prin a!eea !a &n *ie!are $umini! asista la slu0,a religioasa a!olo 0os &n Plat- iar &n timpul !urei $e o$i3na !itea !r"i religioase !r"i ale !ror !operte erau &mpo$o,ite *ie !u un potir *ie !u *run-e $e palmier. C3iar 'i a!estuia o,serva Hans Castorp &ntr#o ,una -i &i erau ag"ate privirile &n a!eea'i $ire!"ie !a ale lui 4 a$i! $e ml$ioasa *ptura a $oamnei C3au!3at $ar merg&n$ p&na la o,s!enitate $e'i era timi$. 2up !e#l v-u prima $ata Hans Castorp nu se mai putu &mpie6 $i!a sa#l supraveg3e-e !u *ie!are prile0. &l ve$ea seara st&n$ &n pi!ioare &n sala $e 0o! printre pa!ien"i tul,urat 'i pier$ut la ve$erea a!estei tinere $oamne &n!&ntatoare $e'i $(r&mata !are sporovia &n !amera $e#alaturi pe !anapea !u una !u parul !re" Tamara %a!esta era numele *etei) !u $o!torul ClumenFo3l 'i !u ve!inul lor $e masa !el !u piep&u !-ut 'i umerii pr,u'i"i1 l 4e!ea n4r&in!u-se" pre0acn!u-se ca nu Ze uita apoi &ntor!&n$ iar'i !apul peste umr privin$ sa'iu &n timp c ,u-a $e sus &i era ras*r&nta pl&ngre". &l ve$ea s!3im,&n$u#se la *ata *ara sa mai priveas! 'i apoi privin$ totu'i la!om atun!i !&n$ u'a sti!la se &n!3i$ea 'i $oamna C3au!3at lune!a spre lo!ul ei. 9i#l v-u MUNTELE VRJIT ,88 lte ori pe nenoro!itul a!esta oprin$u#se la terminarea mesei &ntre a $e la ie'ire 'i masa ru'ilor ,ine !a s#o lase pe $oamna C3au!3at sa ca pe Ung el 'i s#o $evoreze cu ochii c& mai !e aproape" cu ochii G i tri'ti p&na &n str*un$ul su*letului pe ea !reia ni!i nu#i pasa $e el. <!easta $es!operire &l emo"iona $estul $e puterni! pe t&narul Hans Castorp cu toate !a insisten"a 0alni!a 'i pli!ti!oasa a !elui $in Mann3eim nu putu sa#l nelini'teas! &n a!eea'i msura !a legaturile spe!iale ale Clav$iei C3au!3at !u !onsilierul auli! Ce3rens un ,r,at !are#i era at&t $e evi$ent superior prin v&rsta personalitate 'i situa"ie. Clav$ia nu se o!upa !&tu'i $e pu"in $e !el $in Mann3eim 4 $a!a ar *i *ost alt*el *aptul n#ar *i s!pat aten"iei vigilente a lui Hans 'i $e!i nu g3impele nesu*erit al gelo-iei era !el ale !rei &mpunsturi le sim"ea &n su*let. &n s!3im, el tria toate sim"mintele pe !are le &n$ura unul

&m,tat $e pasiune !&n$ $es!oper la al"ii propria sa imagine sim"minte !are al!tuies! !el mai ,i-ar ameste! $e s!&r,a 'i soli$aritate se!ret. Ne este &ns imposi,il sa apro*un$am 'i sa anali-am totul $a!a vrem s !ontinuam povestirea noastr. &n ori!e !a- *aptul !a a!um tre,uia s#l supraveg3e-e 'i pe !el $in Mann3eim era prea mult $intr#o $at pentru starea &n !are se a*la ,ietul Hans Castorp. <st*el tre!ur !ele opt -ile p&na la ra$ios!opie. Nu 'tiuse !a p&na atun!i se vor &nt&mpla at&tea $ar iat !a tre!user !&n$ &ntr#o $iminea"a la mi!ul $e0un primi $ispo-i"ia $e la sora#'e*a %!are iar'i avea un ul!ior unul nou !!i nu putea *i a!ela'i $ar *ara &n$oiala !a a!easta su*erin"a ,enigna !are o slu"ea totu'i *!ea parte $in &n*"i'area ei o,i'nuita) s se pre-inte la la,orator $upa#amia-a. Hans Castorp tre,uia s se a*le a!olo !u o 0umtate $e ora &nainte $e !eai &mpreuna !u varul sau1 !!i !u a!eea'i o!a-ie avea sa i se *a! o noua *otogra*ie interioara 9i lui Joa!3im # ultima put&n$ *i so!otita !a $ep'ita $e timp. <'a$ar s!urtar a-i !u trei-e!i $e minute !ura mare $e o$i3na $e P#masa iar !&n$ !easul ,tu trei 'i 0umtate am&n$oi verii !o,or&ra s!rile $e piatra spre pseu$osu,sol 'i luar lo! &mpreun &n mi!a sala $e a9teptare !are $espr"ea !a,inetul $e !onsulta"ii $e la,oratorul $e ra$io# S6opie+ Joa!3im *oarte lini'tit !!i nu se a'tepta la nimi! nou Hans astorp &ntr#o a'teptare &n*rigurata $eoare!e p&na a!um ni!io$at 'i &n 1 un *el nu i se !er!etase ast*el via"a luntri!a a organismului$ Nu u Smgurii+ !&n$ intrar reali-ar ! mai mul"i pa!ien"i !u reviste u&e *er*eni" pe genun!3i a'teptau sa le vina r&n$ul+ t&narul uria' un ez care &n su*ragerie sttea la a!eea'i masa !u /eHem,rini 'i $espre ,89 THOMAS MANN care se spunea ca n aprilie" a&unci cn! sosise" 0usese a&& !e )olna &n!&t

a,ia au vrut sa#l primeas!1 &ns p&na a!um se &ngra'ase !u opt-ec $e p*un-i 'i era pe pun!tul sa ple!e a!as !omplet vin$e!at1 &n pi%s mai erau o $oamna $e la masa ru'ilor $e r&n$ o mam ea &ns'i plap&n$a !u ,ie"elul ei numit /a'a *oarte plap&n$ !u nasul lung 9L ur&"el. <'a$ar a!este persoane a'teptau $e mai mult timp $e!&t !ei $oi veri1 'i $up toate aparen"ele aveau &nt&ietate !!i se &nt&mplase !u siguran"a !eva !are &nt&r-iase a!tivitatea &n la,oratorul $e ra$iogra*ie ast*el !a se resemnar la g&n$ul ! vor lua !eaiul re!e. &n la,orator se lu!ra. /e au-ea vo!ea !onsilierului auli! $&n$ instru!"iuni. Era !eva mai mult $e trei 'i 0umtate !&n$ u'a se $es!3ise #o $es!3ise un asistent te3ni! !e lu!ra la a!est servi!iu 4 'i tot noro!osul a!esta $e uria' sue$e- a *ost intro$us+ $esigur !a !el $inaintea sa ie'ise pe o alta u'a. 2up a!eea trea,a se $es*'ura mult mai repe$e. <,ia tre!user -e!e minute !a &l 'i au-ir pe s!an$inavul !omplet vin$e!at #a!easta re!lama am,ulanta a sta"iunii 'i a sanatoriului 4 $epart&n$u#se !u pa'i energi!i $e#a lungul !ori$orului $up !are *ura primi"i mama rusoai!a 'i !u /a'a al ei. Hans Castorp o,serva iar'i !a 'i atun!i !&n$ intrase sue$e-ul !a &n la,orator $omne'te un !laro,s!ur un *el $e pseu$o-i arti*i!iala asemntoare !u a!eea $in !a,inetul analiti! al $o!torului EroFoGsFi. 8erestrele erau a!operite lumina -ilei era ex!lusa 'i ar$eau $oar !&teva ,e!uri ele!tri!e. &ns !3iar &n !lipa !&n$ /a'a &mpreuna !u mama#sa intrar &n la,orator 'i Hans Castorp &i urmarea !u privirile u'a $e la !ori$or se $es!3ise iar &n sala $e a'teptare apru mai $evreme $eoare!e programul *usese $at peste !ap &ns'i $oamna C3au!3at. 7ra chiar 6la4!ia 6haucha& cea care se ivi pe nea'teptate &n mi!a &n!pere1 Hans Castorp o re!unos!u -g&i o!3ii sim"i &ntr#un mo$ loarte limpe$e !um &i *uge s&ngele $in o,ra0i 'i !um mu'!3ii maxilarului in*erior i se moaie &n!&t era !&t pe !e sa !a'te gura. Intrarea Clav$iei se pro$usese &ntr#un mo$ !u totul neprev-ut teri,il $e nea'teptat 4 'i ia&6[ &mpr"in$ $intr#o $ata !u !ei $oi veri a!easta !mru"a strimta !&n$ !u o !lipa &nainte ni!i nu *usese a!olo. Joa!3im &i arun!a lui Hans o privire &6 *uga 'i nu se mul"umi numai sa#'i ple!e o!3ii !i merse p&na a!olo &n!i lua $e pe masa revista ilustrata pentru a#'i as!un$e *a"a &n$aratu paginilor $es*!ute. Hans Castorp &ns nu avu $estula pre-en"a $e spDrG sa pro!e$e-e la *el. 2up !e pali se &nro'i tare iar inima &i ,tu puiern`6J

M%NT7<E VRJIT ,8: 2oamna C3au!3at lua lo! !3iar l&nga u'a la,oratorului. &ntr# un mi! liu rotun$ !u re-ematorile ,oante 'i $estul $e ru$imentare se las &e p%Se u'or un pi!ior peste altul 'i privi &n gol &n vreme !e o!3ii D $e Pri,islav 4 pe !are !on'tiin"a *aptului !a este o,servata &i a,tea nervo-itate $in $ire!"ia lor 4 preau pu"in sa'ii. Purta o 0a!3eta al,a ` o *usta al,astra pe genun!3i "inea o !arte &mprumutata pro,a,il $in ala $e le!tura 'i ,tea &n!et ta!tul !u pi!iorul a'e-at pe $u'umea. 2up vreun minut 'i 0umtate &'i s!3im,a po-i"ia privi &n 0urul ei se ri$i! 'i pe *a"a avea o expresie $e par!a nu 'tia prea ,ine un$e se a*la 'i ni!i !ui tre,uia sa se a$rese-e 4 apoi &n!epu sa vor,eas!. &ntre,a !eva # puse o &ntre,are lui Joa!3im !u toate !a a!esta prea !u*un$at &n revista sa ilustrat pe !&n$ Hans Castorp sttea a!olo *ara sa *a! nimi! # iar gura ei potrivea !uvintele pe !are apoi le rostea !u o vo!e venita $in pieptul al,+ o vo!e $elo! grav !i pl!ut voalata $e'i !u anumite intona"ii as!u"ite a!eea pe !are Hans Cas"orp o !uno'tea $e multa vreme ,a o au-ise !3iar $e *oarte aproape &n -iua !&n$ a!easta vo!e spusese anume pentru el+ 5Cu pl!ere. &ns tre,uie sa mi#l &napoie-i ime$iat $up le!"ie6. Este a$evrat !a a!este !uvinte *useser rostite atun!i !u mai multa !laritate 'i u'urin"a1 a!um ele se au-eau u'or trgnate 'i nesigure vo!ea !are le rostea nu avea asupra lor un $rept prin na'tere !i $oar le &mprumuta a'a !um Hans Castorp o au-ise pro!e$&n$ $e mai multe ori !u !are prile0 avusese un sentiment $e superioritate ameste!at &ns !u o &n!&ntare $intre !ele mai evlavioase. Cu o m&n( &n ,u-unarul 0a!3etei $e l&na 'i !u !ealalt $usa la !ea*a $oamna C3au!3at &ntre,+ # Va rog la !e ora s&nte"i invitat7 Gar Joachim" care arun!ase o privire gr,ita spre varul sau rspunse lipin$u#'i !l!&iele &ns ram&n&n$ totu'i a'e-at+ Y La ora trei 'i 0umtate. 2oamna !ontinua+ - 7u" la pa&ru 03ra un s0er&$ 'ar oare ce s-a n&mpla&. 7s&e aproape ra Ba&ru$ Mi se pare ca &ocmai au in&rat ni'te persoane nu#i a'a7

# 2a $oua persoane rspunse Joa!3im. R&n$ul lor era &naintea noas#rd< 6ogramul este &nt&r-iat. /e pare !a totul a *ost am&nat !u o 0umtate !e ora$ b-l1 e $e nepl!ut: -ise ea 'i !u un gest nervos &'i aran0a parul. Y 2estul $e rspunse Joa!3im. 9i noi a'teptam $e mai ,ine $e 0uma#&a&e $e or. ,8; THOMAS MANN i <'a vor,eau 'i Hans Castorp as!ulta !a &n vis. 8aptul ! vor,ea !u $oamna C3au!3at era aproape !a 'i !um ar *i vor,it el & m!ar !a &n unele privin"e era ori!um !u totul alt!eva. Pe Hans Casto &l 0ignise a!el 5$estul $e6 !!i i se prea impertinent sau !el pu"in $e in$i*eren"a surprin-toare av&n$ &n ve$ere &mpre0urrile. 2ar &n $e*ini tiv Joa!3im putea vor,i ast*el 4 putea &n general sa vor,eas! !u ea' poate !a se 'i *lea pe as!uns !u a!este vor,e 4 tot a'a !um el Hans Castorp *!use pe importantul *a"a $e Joa!3im 'i $e /ettem,rini atun!i !&n$ *usese &ntre,at !&t timp !re$e !a va sta 'i le rspunsese+ 5Trei saptam&ni6. Ea i se a$resase lui Joa!3im $e'i a!esta &'i "inuse nasul v&t&t &n revista 4 pentru !a era *ara &n$oiala !el mai ve!3i $intre ei $oi era !el pe !are#l 'tia $in ve$ere $e mai multa vreme1 $ar mai ales pentru alt motiv pentru !a &n !a-ul lui erau la lo!ul lor numai rela"ii !ivili-ate 'i !onvor,iri rostite limpe$e *iin$! &ntre ei nu exista nimi! sl,ati! &nspaim&nt(tor 'i misterios. 2a!a anumi"i o!3i !prui aso!ia"i !u un ru,in la inel 'i &nvlui"i $e un par*um $e porto!ale ar *i a'teptat ai!i &mpreuna !u ei ar *i intrat &n atri,u"ia lui Hans Castorp sa !on$u! !onversa"ia 'i sa rosteas! un+ 5$estul $e6 4 in$epen$ent 'i nevinovat a'a !um *!ea Joa!3im a!um. Rn&r-a!e4ar nepl(cu&" s&ima&a !omni-oara" ar 0i spus el -i" poa&e" cu un *es& !e*a#a& -i-ar 0i scos )a&is&a sa--i su0le nasul$ 'ar 4( s0(&uiesc sa a4e2i r()!are$ Sn&em n aceea-i si&ua2ie$S Gar Joachim s-ar 0i minuna& !esi*ur !e !ezin4ol&ura sa" ns( pro)a)il 0ara a !ori n mo! sincer sa 0ie n locul lui$ Nu" n aceas&a si&ua2ie" Hans 6as&orp nu era nici m(car *elos pe Joachim" cu &oa&e ca el era acela care a4ea !rep&ul sa-i 4or)easc( !oamnei 6haucha&$ i !(!ea !rep&a&e ca se a!resase 4arului sau1 proce!n! as&0el 2inuse soco&eala !e mpre#ur(ri -i n mo!ul aces&a !o4e!ise ca--i !(!ea seama !e si&ua2ie$$$ 'ar inima i )(&ea pu&ernic$ 2up !e &nt&mpina $in partea lui Joa!3im o primire at&t $e

rece - :1 &n !are Hans Castorp &ntreva-use o u'oara a$versitate $in partea ,unului Joa!3im &mpotriva a!estei tovar'e $e ,oala o a$versitate !e#l *!u sa sur&$a &n !iu$a emo"iei puterni!e # 5Clav$ia6 &n!er!a sa se plim,e prin !amera1 &ns !um spa"iul era prea mi! lua 'i ea $e pe masa o revista ilustrata 'i se &ntoarse la *otoliul !u re-emaiorile ,oante. Hans Castorp sttea 'i o privea spri0inin$u#'i ,r,ia !a 'i ,uni!ul su 'i seman&n$#ast*el &ntr#un !3ip &n a$evr ri$i!ol !u ,atr&nul. Cum $oamna C3au!3a &'i pusese iar'i un pi!ior peste altui genun!3iul i se !ontura pre!is # 7 !3iar toata linia pi!iorului ei -velt se !ontura su, sto*a al,astra a *ustel-Nu era $e!&t $e statur mi0lo!ie armonioasa 'i &n o!3ii lui Ha MUNTELE VRJIT torp extraor$inar $e pl!uta &ns avea pi!ioarele !am lungi 'i nu lat &n 'ol$uri. Nu mai sttea lsat pe spate !i aple!ata &nainte !u atele &n!ru!i'ate spri0inite $e !oapse !u spatele &n$oit 'i umerii a-uti ast*el !a verte,rele !ervi!ale &i ie'eau &n a*ara 'i le puteai ve$ea u, 0a!3eta !e se lipea $e 'ira spinrii iar pieptul nu at&t $e $e-voltat 'i t&t $e voluptuos !a al Marusiei era apsat $in am&n$oua pr"ile. 9i Heo$ata Hans Castorp &'i aminti !a 'i ea a'tepta ai!i s i se *a! ra$io*onia. Consilierul auli! o pi!ta1 &i repro$u!ea aspe!tul exterior pe o p&n-a !u a0utorul uleiului 'i al !ulorilor. 2ar a!um &n !laro,s!urul la,oratorului va &n$repta asupra ei ra-e luminoase !e#i vor $e-vlui interiorul trupului. 9i g&n$in$u#se la asta Hans Castorp &ntoarse !apul !u o mutia &ntune!ata $e ru'ine 'i !u o expresie $is!reta 'i &e-ervata singurele !are i se parura !a se potrives! sa *ie ar,orate *a"a $e asemenea i$ei. Nu ramaser mult timp to"i trei laolalt &n mi!a sala $e a'teptare. 8r &n$oiala ! $in!olo nu $$user prea mare importan"a lui /a'a 'i mamei sale poate *iin$! se gr,eau sa re!upere-e &nt&r-ierea. 9i iar'i te3ni!ianul !u 3alat al, $es!3ise u'a iar Joa!3im s!ul&n$u#se arun!a revista pe masa 'i Hans Caslorp &l urma spre u'a. nu *ara o pornire interioara $e a mai &nt&r-ia. /e tre-ir &n el s!rupule !avalere'ti 'i $orin"a $e a a$resa ori!um !&teva !uvinte respe!tuoase $oamnei C3au!3at. $e a#i o*eri sa trea! &naintea lor1 'i !3iar &n *ran"u-e'te $a!a era posi,il1 iar &n g&n$ se gr,i s !aute !uvintele 'i !onstru!"ia *ra-ei. 2ar nu 'tia $a!a asemenea aten"ii !avalere'ti erau o,i'nuite ai!i $a!a or$inea &n !are *u#sese'i invitat nu sttea $easupra ori!rei atitu$ini !urtenitoare. Joa!3im tre,uia s#o 'tie insa !um nu $$u ni!i un semn !a ar *i $ispus sa !e$e-e rin$ul

$oamnei C3au!3at $e'i Hans Castorp &l privise &ngri0orat 'i insistent se v-u silit sa#'i urme-e varul 'i tre!&n$ prin *a"a $oamnei C3au!3at !are nu se &n$repta $e!&t pu"in $in po-i"ia ei aple!ata intra pe usa la)ora&orului$ lira prea -p!it $e !eea !e ias &n urma $e &nt&mplarile $in ultimele ! minute pentru a se sim"i pre-em la !eea !e se petre!ea &n 0ur &n NBa cn! p(&runse n la)oia&or$ Nu 4e!ea nimic sau nu a4ea !ec& perPtu *oarte vagi m a!est !laro,s!ii artili!ial. Mai au-ea &n! vo!ea " SSu& 4Wala&a cu care !oamna 6haucha& n&re)ase: $"'ar oare ce s-a Bla&$$$$ 4l se pare c5 &ocmai acum au in&ra& ni5&e persoane$$$ 6i& e nepl!ut...6 iar sunetul a!estei vo!i &l *!ea sa tremure !a $e ni'te Ai l lWrb 6J;a bunb6l spinrii. &i ve$ea genun!3iul mulat su, sto*a lJ De_ie#a verte,rele !ervi!ale &e'iiui pu"in &n at$ra su, !ea*a aple!ata ,88 THOMAS MANN 'i parul s!urt $e un ,lon$#ro'!at !are a!olo at&rna li,er *(ra s mai * prins &n !o!ul &mpletit 'i iar'i &l str,tu un *ior. 9i iata#l pe !onsilieru auli! Ce3rens &ntor!&n$ spatele noilor veni"i st&n$ &n pi!ioare &n 0a& unui $ulap &n perete un *el $e eta0era $e o *orm spe!iala o!upa& priveas! o pla!a negri!ioasa pe !are !u ,ra"ul &ntins o "inea &n $reptul luminii mate a lmpii $in pla*on. Tre!&n$ pe l&nga el ptrunser &n *%n $ul !amerei a0un'i $in urma 'i $ep'i"i $e la,orantul !are *!ea pregtirile pentru ra$iogra*ie 'i prea animat $e $orin"a $e a s!ap !it mai repe$e $e ei. 2omnea ai!i un miros !iu$at. Un soi $e o-on statut umplea atmos*era. Un paravan a'e-at &ntre *erestrele a!operite !u negru &mpr"ea la,oratorul &n $oua pr"i inegale. /e $eslu'eau aparate sti!le !on!ave ta,louri $e !oman$a instrumente $e msurat spri0inite verti!al $ar 'i o !utie asemntoare !u un aparat *otogra*i! pe 'asiu !u roti"e $iapo-itive $e sti!l *ixate &n perete la r&n$ 4 'i nu 'tiai $a!a te a*li &n atelierul unui *otogra* &ntr#o !amera o,s!ura la un inventator sau &n !3ilia $e experien"e a unui al!3imist !are se o!upa 'i !u vr0itoria. Joa!3im &n!epu ime$iat s se $e-,ra!e p&na la ,r&u.

La,orantul un t&nar elve"ian ,on$o! !u o,ra0ii tran$a*irii 'i !u 3alat al, &l invit pe Hans Castorp s *a! la *el. Trea,a a!easta mergea repe$e r&n$ul sau nu va &nt&r-ia mult... 9i pe !&n$ Hans Castorp &'i s!otea vesta Ce3rens tre!u $in lo!ul un$e sttuse &n !amera propriu#-isa. 4 Ei -ise el. Iata#i 'i pe 2ios!urii no'tri: Castorp 'i Pollux... Va rog *ara vi!reli: <'a$ar a'tepta"i pu"in ime$iat o sa va ve$em &n transparen"a pe am&n$oi. @are $umitale Castorp "i#e *ri!a sa#"i $es!3i-i *orul interior7 8ii lini'tit toate a!estea *un!"ionea- *oarte esteti!. Ei mi#ai v-ut !umva pina!ote!a parti!ular7 9i Iu&n$u#l $e ,ra" &l !on$use &n *a"a 'irurilor $e pla!i $e sti!la &ntune!ate &n$rtul !rora aprinse o lumina &nv&rtin$ un !omutator. Hans Castorp v-u mem,re omene'ti+ m&ini pi!ioare rotule partea $e sus 'i $e 0os a !oapsei ,ra"e 'i *ragmente $e ,a-inuri. 2ar *orma vie rotun0it a a!estor pr"i ale !orpului omenes! era s!3emati!a 'i avea un !ontur estompat1 &nvluia !a o !ea"a !a un 3alou pali$ !3intesen"a evi$enta !are reie'ea !u !laritate luminoasa+ s!3eletul. Koar&e in&eresan&" spuse Hans 6as&orp$ 4 Este &n a$evr interesant rspunse !onsilierul auli!. @ le!"ie *olosi toare pentru tineret. 8otoanatomia pri!epi trium*ul timpurilor noi#<!esta este un ,ra" $e *emeie &"i $ai seama $up $eli!ate"ea lui. Cu ast te &nl(n"uie'te &n s!urtul !eas prielni! m(#n"elegi. MUNTELE VRJIT ,89 Si iz)ucni n rs" 0ap& care-i ras0rnse n&r-o par&e )uza superioara cu tata to!it. Pl!ile $e sti!la se stinser. Hans Castorp se &ntoarse &n i un!e se proce!a la ra!io*ra0ierea lui Joachi&n$ <sta se *!ea &n partea $in *a"a un$e !onsilierul auli! sttuse Hineauri Joa!3im se a'e-ase pe un *el $e s!unel $e !i-mar &n *a"a unei Ia!i $e !are#'i lipise pieptul !uprin-&n$#o !u ,ra"ele1 iar la,orantul !ori0a po-i"ia pa!ientului su!in$u#l &mping&n$ &nainte umrul lui Joa!3im 'i *ram&nt&n$u#i spatele. <poi se &ntoarse &n$rtul aparatului !a ori!e *otogra* se &n"epeni pe pi!ioare se aple!a pentru a apre!ia imaginea &'i mani*esta satis*a!"ia 'i $&n$u#se &ntr#o parte &i re!oman$ lui Joa!3im sa respire a$&n! 'i sa "in aerul &n plam&ni p&na !&n$ totul se va s*&r'i. /patele !ur,at al lui Joa!3im se um*la apoi ramase nemi'!at. &n a!ea !lipa la,orantul apas !&t era ne!esar p&rg3ia $e !oman$a. 9i timp $e $ou se!un$e *or"ele teri,ile

$e#a !ror $e-ln"uire era nevoie pentru a strpunge materia "&'nira # !uren"i $e mii $e sute $e mii $e vol"i &'i aminti par!a Hans Castorp !are &nv"ase $espre tre,urile a!estea. <,ia supuse *or"ele &n!er!ar s(#'i taie $rumuri o!olite. 2es!r!ri ele!tri!e i-,u!nir !a ni'te &mpu'!aturi. @ s!&nteie al,astr s*&r&i &n v&r*ul unui aparat. 8ulgere prelungi se ri$i!ar p&r&in$ $e#a lungul peretelui. Un$eva o lumina ro'ie asemenea unui o!3i privea !alma 'i amenin"toare &n !amera iar un tu, &n spatele lui Joa!3im se umplu !u un li!3i$ ver$e. <poi totul se lini'ti1 *enomenele luminoase $isprur 'i Joa!3im o*t&n$ $$u $rumul aerului $in plam&ni. # 2elin!ventul urmtor: spuse Ce3rens ating&n$u#l !u !otul pe Hans Castorp. 9i te rog sa nu pretexte-i !a e'ti o,osit: Vei primi un exemplar gratuit Castorp. Vei putea !3iar sa#"i proie!te-i pe perete tainele pieptului pentru !opiii 'i nepo"ii $umitale: Joa!3im se retrase1 te3ni!ianul s!3im, !li'eul. Consilierul auli! hrens m persoana &i arata novi!elui !um tre,uie sa se a'e-e 'i sa se "in. #&m,r"i'ea-: &i spuse el. &m,r"i'ea- s!&n$ura: 2a!a#"i *a!e pla#6ere &n!3ipuie'te#"i ! e !u totul alt!eva: 9i str&nge#o puterni! la piept ca 9i !um "i#ar $a sen-a"ii voluptuoase. <'a e ,ine. Inspira: Wine aerul: Porun!i el. B&m,i"i va rog: 6lipin$ mereu Hans Castorp a'tepta !u plam&nii plini $e aer. aratul lui *urtuna s*&r&i ,u,ui p&lp&i 'i se lini'ti. @,ie!tivul privise mluntrul su. e ri$i! tul,urat 'i ame"it $e !eea !e i se &nt&mplase. $e'i nu se ni!i$e!um $e pe urma a!estei strpungeri a *iin"ei. # <i *ost !uminte &i spuse !onsilierul auli!. Ei 'i a!um o sa ne uitK !3iar noi. Iar Joa!3im !a omul !are !uno'tea rostul se 'i a'e-a $in nou la apa rat alturi $e suport $e $ata a!easta &ntor!&n$u#se !u spatele la aparatul voluminos &n v&r*ul !ruia se ve$ea o retorta $e sti!l pe 0umtate pl0n !u apa !u un tu, $e evaporare 4 iar la &nl"imea pieptului Jo!3ini avea un e!ran &nrmat 'i mo,il. La st&nga lui &n mi0lo!ul unui ta,lou $e !oman$a era un ,e! ro'u. Consilierul auli! !alare pe un &a)ure&" aprinse. Lampa $in pla*on se stinse 'i numai pun!tul ru,iniu lumina s!ena. Iar magistrul &l stinse 'i pe a!esta !u un gest 'i un &ntuneri! a$ine &i &nvlui pe al!3imi'ti.

# Mai &nt&i tre,uie sa se o,i'nuias! o!3ii se au-i vo!ea !onsilierului auli! &n &ntuneri!. &n primul rin$ tre,uie sa avem pupilele imense !a la pisi!i !a sa ve$em !e vrem sa ve$em1 &n"elege"i !re$ ! n#am putea ve$ea $eslu'it $intr#o $ata !u a0utorul o!3ilor no'tri o,i'nui"i !u lumina -ilei. In a!est s!op tre,uie sa &n!epem prin a uita $e -iua luminoasa !u priveli'tile ei vesele. # Cine&n"eles spuse Hans Castorp $e a!olo $e un$e sttea &n pi!ioare a$i! &n$rtul umrului !onsilierului auli! 'i &n!3ise o!3ii !!i era totuna $a!a#i "ineai $es!3i'i sau nu at&t $e a$&n! era ,e-na. Este evi$ent !a la &n!eput tre,uie sa ne !u*un$am o!3ii &n &ntuneri! $a!a vrem sa ve$em !eva. ;ses! !3iar !a e ,ine 'i $rept sa &n!epem prin a ne re!ulege pu"in !a# ntr#o rug!iune taini!a. /tau ai!i "in o!3ii &n!3i'i ma simt !a# ntr#o stare $e somnolen"a pl!uta. 2ar oare !e#i mirosul a!esta7 # @xigen spuse !onsilierul auli!. Ceea !e sim"i &n aer este oxigen. E*e!tul atmos*eri! al *urtunii $in !amer ma#n"elegi... 2es!3i$e o!3ii: a$aug. <!um &n!epe invo!area. Hans Castorp se gr,i sa#i urme-e s*atul. /e au-i mi'e&n$u#se o p&rg3ie. Un motor -v&!ni 'i -,&m&i *urios tot mai intens $ar !ur&n$ *u $omesti!it printr#o a $oua mi'!are. 2u'umeaua vi,ra uni*orm. Lumini"a ro'ie lunguia" 'i verti!ala privea &n !amera !a o amenin"are muta. Un$eva *&'&i un *ulger. 9i &n!et#&n!et !u un re*lex lptos apru $in &ntuneri! !a o *ereastra !are se luminea- pal1D $ul $reptung3i al e!ranului &n *a"a !ruia !onsilierul auli! Ce3rens sttea !alare pe s!unelul lui $e !i-mar !u pi!ioarele $eprtate#spri0inin$u#se &n pumni 'i !u nasul !&rn lipit $e e!ranul prin !are pu&e 4e!ea n in&eriorul unui oi*anism omenesc$ # Ve-i. tinere7 &ntre,a el... Hans Castorp se aple!a peste umrul lu ehrens" !ar mai ri!ica o !a&a capul n n&uneric" n !ire!"ia un$e ,at111 MUNTELE VRJIT ,91 0nt o!3ii lui Joa!3im !are aveau $esigur o privire ,lin$a !a atun!i la !onsulta"ie 'i &ntre,a+ M mi !ai 4oie. #Te rog te rog rspunse &n &ntuneri! Joa!3im &ng$uitor. /i pe $u'umeaua !are trepi$a printre p&r&iturile 'i -gomotele *or"elor !are "&'neau Hans Castorp aple!at p&n$ea prin a!easta *ereastra ali$ s!3eletul $es!rnat al lui Joa!3im

Biemssen. /ternul se !on*un$a cu spinarea *orm&n$ o !oloana &ntune!ata 'i !artilaginoasa. R&n$urile !oastelor anterioare se &ntretaiau !u !ele posterioare !are apreau mai pali$e. Clavi!ulele &n!ovoiate porneau &n sus pe am&n$oua pr"ile iar &n &nveli'ul moale 'i luminos al *or"ei !arnale se $esena rigi$ 'i as!u"it s!3eletul umerilor legtura oaselor $e la ,ra"ele lui Joa!3im. Cavitatea tora!i! era luminoasa $ar se $istingeau un sistem venos pete &ntune!ate o &nvol,urare negri!ioasa. #@ imagine limpe$e spuse !onsilierul auli!. lata un organism -velt to!mai !&t tre,uie 4 tinere"e militareas!a. <m avut ai!i ni'te ,ur$i3ane 4 $e neptruns imposi,il sa ve-i !eva. <r *i tre,uit sa se &n!eap prin a se $es!operi ra-ele !are ar putea ptrun$e un asemenea strat $e os&n-a... <i!i &ns este lu!ru !urat. Ve-i $ia*ragma7 -ise el 'i arata !u $egetul un ar! &ntune!at !are se ri$i!a 'i se las &n partea in*erioara a e!ranului... Ve-i ai!i la st&nga !o!oa'ele astea ri$i!aturile astea7 E pleure-ia pe !are a avut#o la !in!ispre-e!e ani. Respira a$ine: porun!i el. Mai a$&n!: <m spus adinei 9i $ia*ragma lui Joa!3im se salt tremur&n$ !&t putu mai sus 'i !3iar se o,serva o !lari*i!are &n pr"ile superioare ale plam&nului $ar !onsilierul nu era mul"umit. Insu*i!ient: spuse el. Ve-i ganglionii nilului7 Ve-i a$eren"ele7 9i ai!i ve-i !avernele7 2e ai!i i-vor'te otrava !are se in*iltrea- &n trup. &ns aten"ia lui Hans Castorp era a,sor,ita ue !eva !a un ,u-unar in*orm 'i ,estial &ntune!at &n$rtul !oloanei erte,rale la $reapta !elui !are privea 4 !eva !e se $ilata ritmi! 'i iar'i !ontra!ta !eva !am &n genul unei me$u-e !are &noat. # Ii ve-i inima7 &l &ntre,a !onsilierul auli! ri$ie&n$u#'i $in nou $e !oapsa m&na enorma pentru a#i in$i!a !u $egetul arttor a!el ,u-u# Sarcarea&rnapulsn!$$$ umnezeule mare" ceea ce 4e!ea Hans 6as&orp era chiar inima a&& !e loiala a lui Joachim+ &i 4a! inima" zise el cu *lasul su*ruma&$ # Ie rog te rog rspunse iar'i Joa!3im 'i $esigur !a -&m,ea resem#na&Z acolo" n n&uneric$ ,9, THOMAS MANN 2ar !onsilierul auli! le porun!i s ta! s nu *a! sentimentalD ie*tin. /tu$ia petele liniile 'i &nvol,urarea neagra $in !avitatea tora!i! pe !&n$ Hans CasVorp nu se mai stura sa explore-e *orma sepul!rala lui Joa!3im 'i osemintele#i $e

!a$avru a!east !ar!as $e-golita a!7 memento $e o su,"irime $e *us. Evlavia 'i spaima &l &n,u'eau. 52a J 4a!" repeta el $e mai multe ori. 2oamne 2umne-eule v$:6 <u-ise $ o oare!are $oamna moarta $e multa vreme o ru$a $inspre partea *amiliei Tienappel &n-estrata sau npstuit !u un $ar !iu$at+ pe to"i oamenii !are urmau sa moar !ur&n$ ea &i ve$ea mai $inainte su, *orma $e s!3elete. 9i iat !a Hans Castorp &\ ve$ea pe ,unul Joa!3im $e'i a!est *apt nu se $atora $e!&t 'tiin"elor *i-i!o#opti!e ast*el &n!&t nu avea ni!i o semni*i!a"ie spe!iala 'i totul se petre!ea &n mo$ *ires! !u at&t mai mult !u !&t !eruse inten"ionat &n!uviin"area lui Joa!3im. Cu toate a!estea se sim"i !uprins $e o su,ita simpatie pentru tristul $estin al matu'ii sale vi-ionare. Puterni! emo"ionat $e tot !e ve$ea sau to!mai prin *aptul !a le ve$ea se sim"i asaltat $e &n$oieli taini!e se &ntre,a $a!a tot !e se petre!ea ai!i era &ntr#a$evar normal 'i $a! spe!ta!olul $in a!easta ,e-na trepi$anta 'i s*&r&itoare era &ntr# a$evar &ng$uit $e lege1 iar voluptatea &ngri0orat a !urio-it"ii in$is!rete se !ontopea &n pieptul sau !u sentimente $e &n$uio'are 'i evlavie. C&teva minute mai t&r-iu el &nsu'i se a*la &n plina *urtuna la st&lpul in*amiei &n timp !e Joa!3im &'i &m,r!a trupul iar'i as!uns privirii. 9i pentru a $oua oara !onsilierul auli! p&n$i prin geamul lptos &ns $e $ata a!easta spiona interiorul lui Hans Castorp iar $in ex!lama"iile rostite !u 0umtate $e glas $in *r&nturile $e &n0uraturi 'i expresii &mpro'!ate la &nt&mplare prea sa reias !a !eea !e gsea !on*irma previ-iunile lui. <poi la rugmin"ile insistente ale pa!ientului merse !u ama,ilitatea p&na la a#i &ng$ui sa#'i va$ propria m&na prin e!ranul luminos. 9i Hans Castorp v-u !eea !e era *ires! sa se a'tepte sa va$a# &nsa !eea !e nu este *!ut sa *ie v-ut $e om 'i Hans Castorp ni!i nu se g&n$ise vreo$at !a#i va *i $at sa va$+ privi &n propriul sau morm&nl-<!easta vi-iune a viitoarei $es!ompuneri &i apru pre*igurat prin *orta luminii a!operita $e !arnea &n !are tria pres!3im,ata $es*iin"ate nimi!it &ntr#o negura ireal iar &n mi0lo!ul ei $inuia s!3eletul rm*a6 !u gri0a 'i m&na $reapta pe al !rei $eget plutea negru 'i larg ineJu mo'tenit $e la ,uni!ul sau+ un o,ie!t tare $e pe a!est pam&nt !u !a omul &'i &mpo$o,e'te trupul $estinat pieirii 'i !are re$evenit li,er G stap&n se va $u!e !tre !arnea alt!uiva !e#l va purta iar'i o ,u!ata timp. Cu o!3ii vi-ionarei str,une a *amiliei Tienappel privea o pa

MUNTELE VRJIT ,98 ` a trupului su 'i pentru prima $ala &n via"a en"elese !u o!3ii un-atori ai vi-ionarului !a va muri. 9i o,i'nuin$u#se !u a!est g&n$ o expresie !a atun!i !&n$ as!ulta mu-i!a 4 $estul $e stupi$a !u!er#` a si a$ormita !u !apul aple!at pe umr 'i gura &ntre$es!3isa. Consilierul auli! -ise+ M Kan&oma&ic" hai. 'a" nu se poa&e ne*a ca e>is&a ce4a 0an&oma&ic" acolo" nlaun&ru$ Apoi !omoli *or"ele. 2u'umeaua &n!eta sa mai trepi$e-e *eno# menele luminoase $isprur iar magi!a *ereastra se &nvlui iar'i &n &ntuneri!. Lampa $in pla*on se reaprinse. 9i &n vreme !e Hans Castorp se gr,ea sa se &m,ra!e Ce3rens !omuni! tinerilor !&teva in*orma"ii asupra o,serva"iilor lui "in&n$ seama $e ignoran"a lor $e lai!i. In !eea !e#l privea pe Hans Castorp. !onstatrile opti!e !on*irmaser o,serva"iile a!usti!e !u at&ta pre!i-ie !&ta putea sa pretin$ onoarea 'tiin"ei. /e putuser i$enti*i!a ve!3ile le-iuni tot at&t $e ,ine !&t 'i !ele noi iar *i,rono$ulii se &ntin$eau $in ,ron3ii. 2e alt*el Hans Castorp va putea el &nsu'i s#i veri*i!e spusele pe mi!ul $iapo-itiv !are era $e la sine &n"eles &i va *i $at &n !ur&n$. <'a$ar lini'te r,$are $is!iplina ,r,teas!a !umptare m&n!are !ul!are a'teptare 'i 5tia"i *run-a la !&ini6. <poi le &ntoarse spatele. Verii ple!ar. Hans Castorp ie'in$ &n urma lui Joa!3im privi peste umr. Intro$usa $e te3ni!ian $oamna C3au!3at intra &n la,orator. <i)er&a&e Gn !e0ini&i4" care erau impresiile &narului Hans 6as&orp. G se prea , spus ! !ele 'apte saptam&ni # pe !are le petre!use &n mo$ m$oios 'i &n a*ar $e ori!e putin"a $e tga$a la !ei $e#a!olo $e sus 4 *useser $e!&t 'apte -ile. /au $impotriv avea ilu-ia !a trise &n est lo! $e mult mai multa vreme $e!&t &n realitate7 &'i punea a!easta are &n sinea sa &ns i#o punea 'i lui Joa!3im *ara a reu'i s#o ege. 9i prima 'i a $oua impresie erau a$evrate+ vremea petre!uta D 6lncJ si-o reamin&ea" i se prea &n a!ela'i timp 'i $e#o mare s!urti#ar 'i $e#o mare lungime $eopotriv $e ne*ire'ti 'i totu'i un singur al a!estui interval $e timp &i s!ap 4 a$i! $urata reala a$mi"&n$ Pul ar *i un lu!ru natural 'i !a ar *i posi,il sa i se apli!e no"iunea !e cali& ,99 THOMAS MANN &n ori!e !a- o!tom,rie ,tea la u'a 'i#n *ie!are -i putea sa

intre G Hans Castorp &i venea u'or sa *a! so!oteala 'i pe $easupra !onvor3 rile tovar'ilor $e su*erin"a pe !are le as!ulta &i atrgeau aten"ia asun a!estei !3estiuni. # 9ti"i !a peste !in!i -ile va *i iar'i &nt&i ale lunii7 o au-i pe Hermm Elee*el$ spun&n$ unor tineri $in !er!ul ei stu$entului Rasmussen !elui ,u-at al !rui nume era ;nser. /e opriser $up pr&n- &ntre mese ' *le!areau &nt&r-iin$ s se $u!a la !ura $e o!ihna$ n&i oc&om)rie" l-am v-ut &nsemnat &n !alen$arul a$ministra"iei. Este al $oilea pe !are#l petre! &n a!est !ui, $e pl!eri. Cine vara s#a $us $a!a se poate spune !a a *ost vara am *ost *rustra"i a'a !um s&ntem *rustra"i 'i $e via"a &n ansam,lu 'i &n general !ontinua Hermine Elee*el$ 'i o*ta !u 0umtatea ei $e plam&n !latin&n$u#'i !apul 'i ri$i!&n$ &n tavan o!3ii &ntune!a"i $e nero-ie. 8ii vesel Rasmussen mai -ise ea 'i#l lovi peste umrul !-ut. Hai poveste'te ni'te glume: 4 9tiu $oar !&teva rspunse Rasmussen las&n$ sa#i sp&n-ure &n $reptul pieptului m&inile !a ni'te aripioare $e pe'te1 iar !ele pe !are le 'tiu nu#mi mai vin &n !ap ma simt ve'ni! o,osit. 4 Ni!i m!ar un !&ine n#ar vrea sa trias! prea multa vreme &n asemenea !on$i"ii spuse ;nser printre $in"i. 9i r&sera to"i trei ri$i!&n$ $in umeri. 2ar 'i /ettem,rini !u s!o,itoarea &ntre $in"i se a*la &n ve!intatea lor 'i ie'in$ &i spuse lui Hans Castorp+ # /a nu#i !re$e"i $omnule inginer sa nu#i !re$e"i ni!io$at !&n$ se lamentea-. @ *a! !u to"ii *ara ex!ep"ie m!ar !a se simt !a la ei a!as. 2u! o via"a $es*r&nata au preten"ia sa inspire !ompasiune 'i se !re$ &n$rept"i"i sa *ie ne*eri!i"i ironi!i 'i !ini!i: 5&n a!est !ui, $e pl!eri: 2ar !e oare nu#i un !ui, $e pl!eri7 Ca ma g&n$es! $a!a nu#i !3iar un !ui, $e pl!eri &n sensul !el mai e!3ivo! al a!estui !uv&nt: 8emeiA a!easta spunea ! e *rustrata1 *rustrata $e via"a &n a!est lo! $e pl!eri. 2ar ia trimite#o &napoi $evale 'i va *a!e tot !e#i sta &n putin"a !a sa se re&ntoar! ai!i sus !&t mai !ur&n$ posi,il. <3 $a ironia: 8eri"i#4a ironia !e se !ultiva ai!i $omnule inginer: Pa-i"i#va mai !u s!ama L a!easta atitu$ine a spiritului: Pretutin$eni un$e ironia nu este o *om18 $e retori!a $ire!ta !lasi!a 'i per*e!t inteligi,ila unui spirit sntos ea pre*a!e &n $e-m" &n o,sta!ol pus &n !alea !ivili-a"iei &ntr#o mur !&r$a'ie !u l&n!e-irea &n$o,ito!irea 'i vi!iul. Cum atmos*era &n trim este $up !&te se pare *oarte *avora,ila $e-voltrii !a

es MUNTELE VRJGT ,9: Neni $e mla'tin am $reptul sa sper 4 sau tre,uie sa ma tem 4 !a 00l3 &n"elege"i# "n a$evr spusele italianului erau $e a'a natura &n!&t n#ar *i *ost tru Hans Castorp $e!&t sunete goale $e ori!e semni*i!a"ie $a!a le#ar u-it $oar !u 'ase saptam&ni &n urma la 'es &ns $atorita 'e$erii ai!i spiritul i se e$u!ase &n a'a *el ! le putea surprin$e sensul+ era o $u!a"ie menita sa stimule-e &n"elegerea intele!tuala ,a !3iar sa t&meas!a simpatia &n !3estiuni esen"iale !eea !e &nsemna poate 'i mai mult C!i !u toate !a &n str*un$ul su*letului sau era *eri!it !a /ettem,rini s !ontinue $up !&te se &nt&mpiasera sa#i vor,eas! a'a !um o *!ea s#l instruias! 'i s &n!er!e s ai, o oare!are in*luen"a asupra lui totu'i &n"elegerea sa mergea $e pe a!um at&t $e $eparte &n!&t 0u$e!a vor,ele italianului 'i re*u-a !el pu"in p&na la un anumit pun!t sa le $ea &ntreaga a$e-iune. 5Ia te uita g&n$i el !um vor,e'te $espre ironie aproape la *el !a 'i $espre mu-i!a nu mai lipse'te $e!&t sa#l au-i !a o !ali*i! $rept Zsuspe!t politi!] &n!ep&n$ $in !lipa &n !are &n!etea- s mai *ie un Zmi0lo! pe$agogi! $ire!t 'i !lasi!]. &ns o ironie !are Znu poate ni!i un moment s !ree-e o ne&n"elegere] 4 !e semni*i!a"ie ar mai avea o asemenea ironie pentru numele lui 2umne-eu a' &ntre,a eu $a!a o s mi se &ng$uie s vor,es!7 N#ar *i $e!&t ari$itate 'i pe$anterie: <'a se mani*est nere!uno'tin"a tineretului pe !are &l !ultivi. Prime'te $arurile !e i se *a! pentru !a apoi sa le !riti!e.6 Totu'i i se pru !a ar *i *ost !am prea &n$r-ne" $in partea lui sa#'i mrturiseas! &n !uvinte $e-a!or$ul. &'i limita o,ie!"iile la apre!ierea $omnului /ettem,rini asupra Herminei Elee*el$ apre!iere !are i se pru ne$reapt sau pe !are $in motive *oarte pre!ise voi s#o *a! sa par ca a&are$ # 2ar $omni'oara a!easta este ,olnava spuse el. Este &ntr# a$evar iar grav ,olnav si are toate motivele sa *ie $e-n$0$uita. 2e *apt !e Preten"ie pute"i avea $e la ea7 Y Coala 'i $e-n$e0$ea spuse /ettem,rini nu s&nt a$esea $e!&t aspe!te aDe $e-m"ului. ] ar Leopar$i g&n$i Hans Castorp !are s# &n$oit &n mo$

!ategori! unt( 'i progres7 9i !3iar $umneavoastr $omnule pe$agog7 9i neavoastr $oar s&nte"i ,olnav 'i mereu va &ntoar!e"i ai!i. ast*el ar$u!!i n#ar *i prea mul"umit $e $umneavoastr.6 &ns !u glas &are spuse1 ,9; THOMAS MANN # 2umneavoastr s&nte"i un om ,un. 2omni'oara a!easta poate R ori!e !lipa sa &n!3i$ o!3ii pentru tot$eauna iar $umneavoastr &i *i!a"i atitu$inea $rept $e-m": <r tre,ui sa v exprima"i !eva cal"$ mai limpe$e. 2a!a mi#a"i spune+ ,oala este !&teo$ata o !onse!in"a a $e-m "ului ar *i plau-i,il... 4 8oarte plau-i,il interveni /ettem,rini. Pe !instea mea v# a"i supr $a!a ma voi opri $eo!am$at ai!i7 4 /au $a!a a"i spune+ ,oala serve'te !&teo$ata $e pretext $e-m"ului &n! a' putea s#o a$mit. :razie tanto7 2ar ,oala o *orma a $e-m"ului7 <$i!+ nu ns!uta $in $e-m" !i ea &ns'i este un $e-m"7 E totu'i un para$ox: 4 @3 va rog $omnule inginer *r $enaturri. 2ispre"uies! para$oxurile le urase: /a presupunem !a tot !eea !e am a*irmat $espre ironie este vala,il &nto!mai 'i $espre para$ox ,a !3iar pu"in mai mult. Para$oxul este *loarea veninoasa a !3ietismului s!lipirea spiritului putre$ !el mai mare $intre toate $e-m"urile: 2e alt*el o $ata &n plus !onstat !a lua"i aprarea ,olii... 4 Nu !eea !e spune"i ma interesea-. &mi aminte'te &ntr# a$evar $e !3estiunile pe !are le expune $o!torul EroFoGsFi &n !on*erin"ele sale $e luni. 9i el !onsi$era ,oala organismului $rept un *enomen se!un$ar. Nu-i un i!ealis& chiar a&& !e pur$ 4 Ce ave"i &mpotriva lui7 7>ac& ce-am spus$ 4 /&nte"i pornit &mpotriva anali-ei7 4 Nu &n *ie!are -i. /&nt $omnule inginer r&n$ pe r&n$ 'i pentru 'i !ontra.

4 Cum tre,uie sa &n"eleg asta7 Analiza es&e )una ca uneal&a a progresului a !ivili-a"iei ,una m msura &n !are -$run!ina !onvingerile stupi$e risipe'te pre0u$e!"ile primitive ruinea- autoritatea !u alte !uvinte &n msura &n car eli,erea- ra*inea- umani-ea- 'i pregte'te ro,ii pentru li,erta EslK rea *oarte rea &n msura &n !are -$rni!e'te a!tivitatea loves r$!ina vie"ii !!i este neputin!ioasa sa#i $ea o *orm. <nali-a poate !eva *oarte pu"in ispititor tot at&t $e pu"in ispititor !a 'i moartea !are $e *apt provine &nru$ita !um este !u morm&ntul 'i !u anatornia n !escompunere$$$ MUNTELE VRJIT ,9= TJrli *rumos leule6 nu se putu &mpie$i!a Hans Castorp sa g&n$eas!a se &nt&mpla ori $e !&te ori /ettem3rini lansa vreo prere !u i- K$agogi!# 2ar se margini s spun+ M Am prac&ica& !e curn! 0otoanatomia &n la,oratorul $in su,solul tru Cel pu"in a'a a numit#o Ce3rens !&n$ ne#a !3emat :a ra$io# scopie# <3 a"i tre!ut 'i a!easta etapa7 Ei !e -i!e"i7 U Mi#am v-ut s!3eletul m&inii spuse Hans Castorp &n!er!&n$ sa evo!e strile su*lete'ti pe !are i le tre-ise a!est spe!ta!ol. V# a"i va-ut#o 'i $umneavoastr m!ar o $ata7 UNu nu ma interesea- a,solut $elo! s!3eletul meu. 9i $iagnosti!ul7 U < v-ut no$uli *i,rono$uli. -Omul as&a e ucenicul !ia4olului$ # I#a"i mai spus la *el o $ata !onsilierului auli! Ce3rens. Ce &n"elege"i prin asta7 # V rog sa m !re$e"i ! este o !ara!teri-are stra'ni!a: #Nu $omnule /ettem,rini s&nte"i ne$rept: Pot *i $e a!or$ !a omul are sl,i!iunile lui. La urma urmelor *elul sau $e#a vor,i nu#mi pla!e ni!i mie1 are !&teo$ata !eva ,rutal mai !u seama $a!a &"i a$u!i aminte !a a avut marea $urere $e a#'i pier$e s!"ia ai!i sus. 2ar este un om vre$ni! $e !inste 'i $e lau$a !!i &n $e*initiv e un ,ine*a!atoi al omenirii su*erin$e: L#am &nt&lnit $e !ur&n$ pe !&n$ to!mai ie'ea $e la o opera"ie o re-e!"ie $e !oaste o !3estie &n !are ri'ti totul !a sa !&'tigi totul. 8aptul a!esta m#a impresionat pro*un$ va-&n$u#l venin$ $e la o mun!a at&t $e grea at&t $e *olositoare 'i la !are se pri!epe at&t $e ,ine. Era &n! *oarte sures!itat 'i !a sa se re!ompense-e 'i#

a * prins o "igara. L#am invi$iat. # Ce $rgu" $in partea $umneavoastr. 2ar $urata sentin"ei $e !on$amnare7 # Nu mi#a *ixat &n! ni!i un termen. # Nu#i rau ni!i a'a. Hai$e $omnule inginer sa ne &ntin$em. /a mer*em la pos&urile noas&re$ /e $espr"ir &n *a"a numrului HI. # <!um v ur!a"i pe a!operi'ul $umneavoastr $omnule /ettem#AR Tre,uie s *ie mult mai pl!ut sa stai !ul!at &n so!ietate $e!&t $e gur. Cei !u !are *a!e"i !ura s&nt oameni interesan"i7 - Ah" nu s&nt $e!&t pr"i 'i s!i"i: Y Dre"i s spune"i ru'i7 ,98 THOMAS MANN /i rusoaice" preciza !omnul Se&&em)rini -i col2ul *urii i Se c &rac&a$ A!io" in*inere$ @ spusese !u inten"ie *r &n$oiala. Tul,urat Hans Castorp intra ` !amera. 9tia /ettem,rini !e se pe&rece n su0le&ul sau. 6a pe!a*o* c era $esigur !#l spionase 'i#i urmrise $ire!"ia privirilor. Lui J0an Castorp &i era ne!a- 'i pe italian $ar 'i pe sine $eoare!e ne'tiin$ sa s stp&neas!a se expusese la o asemenea &mpunstur. 9i &n vreme !e#s lua !ele tre,uin!ioase pentru s!ris !a sa le ai, la &n$+m&n &n timpul !urei $e o$i3na # *iin$! nu mai era posi,il ni!i o am&nare 'i tre,uia sa s!rie a!as pentru a treia oara 4 !ontinu s se enerve-e 'i sa mormie &mpotriva a!estui *luier#v&nt 'i !&r!ota' !are#'i ,ga nasul un$e nu#i *ier,ea oala pe !&n$ el &nsu'i ag"a *etele pe stra$ 'i le *luiera #*la'netarul a!esta !u alu-iile lui &i stri!ase !omplet ,una $ispo-i"ie ast*el !a nu se mai sim"i $ispus s s!rie. 2ar ori!um avea nevoie $e &m,r!minte $e iarn $e ,ani $e ru*rie 'i &n!l"minte pe s!urt $e tot !e 'i#ar *i a$us $a!a ar *i 'tiut ! venea ai!i nu pentru trei s(ptam&ni &n mie-ul verii !i... !i pe un termen !e nu putea *i $inainte *ixat $ar !are !uprin$ea o parte $in iarn $a! nu !umva toat iarna "in&n$ !ont $e *elul &n !are se !on!epea timpul ai!i sus. 9i to!mai $espre a!est *apt tre,uia s#i in*orme-e pe !ei $e#a!as. 2e $ata a!easta era vor,a $e un lu!ru serios era o,ligat sa le spun !elor $e 0os a$evrul 'i s nu#i mai &m,ro,o$eas! &n !ontinuare !u *lea!uri... <'a$ar a*l&n$u#se &n a!east stare $e spirit le s!rise pro!e$&n$ a'a !um &l v-use $e mai multe ori pe Joa!3im+ st&n$

&n 'e-long !u stiloul 'i !u mapa $e s!risori pus pe genun!3ii ri$i!a"i. 8olosin$ o !oal $e !orespon$en" a sta,ilimentului $in !are avea o provi-ie &n sertarul mesei $in !amer &i s!rise lui James Tienappel *iin$! $intre !ei trei un!3i $e el era !el mai legat 'i#l ruga s#l in*orme-e 'i pe !onsul li vor,i $espre un a!!i$ent nepl!ut $espre temerile !are se !on*irmaser $espre ne!esitatea !on*orm $e!i-iei me$i!ilor $e#a rm&ne ai!i o parDe $in iarn poate !3iar toat iarna !!i !a-uri !a ale lui erau a$esea mai persistente $e!&t altele !u aspe!t mai grav 'i ! &n situa"ia sa se impuJ neau masuri energi!e pentru a se vin$e!a o $at pentru tot$eauna. 261 a!est pun!t $e ve$ere so!otea el *usese un noro! 'i o &mpre0urai *eri!it !a ur!ase ai!i !a $in &nt&mplare to!mai a!um 'i &n *elul a!esta avusese posi,ilitatea s *ie !onsultat1 !!i alt*el n#ar *i 'tiut &n! mul vreme starea &n !are se a*la iar mai t&r-iu 'i#ar *i $at seama poate &ntr#u mo$ mult mai nepl!ut. Cit privea $urata tratamentului n#ar *i MUNTELE VRJIT ,99 s a*le ! va tre,ui s#o extin$ pe toata $urata iernii 'i !a 4a pu&ea SSS u sa se &ntoar! la 'es mai !ur&n$ $e!&t Joa!3im. <i!i pre!i-a &n tDnuare !on!ep"iile $espre timp s&nt !u totul alt*el $e!&t a!elea !are apli!a $e o,i!ei 'e$erilor &n va!an"a 'i !on!e$iilor $e o$i3na1 ai!i a era n&r-un 0el cea mai mica unitate $e timp $e'i luata i-olat aproape ! nu avea ni!i o importan". Era r!oare iar Hans Castorp s!ria !u paltonul pe el &n*'urat &n naturi 'i !u m&inile &nro'ite. Uneori ri$i!a privirile $e pe 3&rtia !e se a!operea !u *ra-e ,ine 0u$e!ate 'i !onvingtoare 'i se uita la peisa0ul *amiliar] $e'i a,ia &l mai -rea a!east vale prelungit !u &ngrm$irea $e pis!uri sterpe &n $eprtare 'i !u *un$ul presrat $e !ase luminoase pe !are soarele le *!ea s strlu!eas! $in !&n$ &n !&n$ !u pov&rni'urile -,&r!ite ale p$urilor 'i p'unile $e un$e veneau sunete $e tlngi. /!ria !u o $ega0are $in !e &n !e mai mare 'i nu pri!epea !um $e putuse 'ovi &n *a"a o,liga"iei $e#a &nto!mi a!east s!risoare. Iar &n timp !e s!ria &n"elegea !3iar el ! expli!a"iile $ate erau a,solut !onvingtoare 'i ! ,ine&n"eles vor primi &ntregul !onsim"(m&nt al un!3ilor. Un t&nr $in !lasa lui so!ial 'i &n situa"ia &n !are se gsea el tre,uia s se &ngri0eas! $e sntate atun!i !&n$ a!est lu!ru prea ! se impune 'i !&n$ putea sa ,ene*i!ie-e $e &ntreg !on*ortul !reat &n mo$ spe!ial pentru oamenii $e !on$i"ia lui. Prin urmare a'a tre,uia s pro!e$e-e. 2a! s#ar *i &ntors a!as

n#ar *i &nt&r-iat sa#l trimit iar'i ai!i $up !e le#ar *i spus !e anume i s#a &nt&mplat &n !ltorie. Ceru s i se expe$ie-e tot !e avea nevoie. Ruga $e asemenea s i se trimit !u regularitate ,anii ne!esari1 !u aOO $e mr!i lunar se vor a!operi toate !3eltuielile. /emn. Terminase. <!east s!risoare a treia !uprin$ea toate l(mu# nnle 'i le va a0unge !elor $e a!as pentru o ,u!ata $e timp 4 $ar a!eas# a potrivit !on!ep"iilor !are $omnes! $evale nu a!elora &n vigoare ai!i Be mun&e1 ea consoli!a libertatea lui Hans 6as&orp$ 6hiar aces&a a 0os& !uv&ntul $e !are s#a *olosit nu &n mo$ $eli,erat 'i *r m!ar a#i rosti &n Gea lui sila,ele &ns &l tri &n sensul !el mai larg a'a !um &nv"ase s#o e c&n$ 'e$ea ai!i 4 &ntr#un sens !e n#avea ni!i o legtura !u !el pe e Kettem,rini &l $$ea a!estui !uv&nt # 'i un val $e spaima 'i $e neli# e" pe care le cuno'tea ,ine &l &nvluir( !utremur&n$u#i pieptul um# Zat $e o grea apsare. lngele i se ur!ase la !ap o,ra0ii &i ar$eau. <pu! termometrul $e [ptier !a 'i !um voia sa pro*ite $e o!a-ie pentru a se !onvinge. &n a$evr mer!urul ur! p&na la HX a. ,:0 THOMAS MANN RBo0&im+S *n!i Hans 6as&orp$ /i repe!e a!au*( urm(&orul p0 s!riptum+ 5/!risoarea m#a o,osit !u toate a!estea $estul $e mult. <!u am HX a. Va$ !a &nainte $e ori!e tre,uie sa ma potoles!. Ma ve"i ier& $a!a va voi s!rie rar.6 <poi se &ntinse pe 'e-long 'i ri$i! m&na spre !er !u palma &ntoarsa &n a*ara a'a !um o "inuse &n$rtul e!ranului luminosD 2ar lumina !erului las inta!ta *orma vie ,a limpe-imea -ilei *acu materia mai &ntune!ata 'i mai opa!a 'i numai !ontururile exterioare *ura livite !u o lu!ire ro'ieti!a. Era m&na lui vie pe !are se o,i'nuise s#o va$. s#o &ngri0eas! s#o *oloseas! 4 nu a!el s!3elet strin -rit pe e!ran 4 !!i pioapa analiti!a in golul !reia privise se

&n!3isese. Mercurul are &oane in @!tom,rie &n!epu a'a !um &'i *a! $rum $e o,i!ei 'i !elelalte luni #&n!eputuri pentru 'i &n sine *oarte $is!rete 'i lini'tite insinu&n$u#se *ara prevestiri 'i semne $e *o! 'i oare!um &ntr#un *el !are ar s!pa u'or aten"iei $a!a a!easta n#ar veg3ea !u str'ni!ie la ,unu6. mers al lu!rurilor &n realitate timpul nu are $espr"ituri Ia &n!eputul unei luni sau al unui nou an nu exista ni!i tunete ni!i *urtuni ni!i sunete $e tr&m,i"i 'i !3iar 'i &n -orii unui se!ol numai oamenii s&nt !ei !are trag !u pu'!a 'i suna $in !lopote. n ca-ul lui Hans Castorp prima -i a lui o!tom,rie nu se $eose,i !u nimi! $e ultima -i a lui septem,rie1 vremea *usese tot at&t $e re!e 'i posomorita !a 'i p&na atun!i iar -ilele urmtoare se &n*"i'ar la *el. In orele !urei $e o$i3na aveai nevoie $e palton 'i $e am&n$oua paturile $in par $e !mila nu numai seara !i !3iar -iua1 $egetele !are "ineau !artea erau 0ilave 'i "epene !u toate !a o,ra0ii &i ar$eau $e o *ier,in"eala us!ata iar Joa!3im a *ost !3iar ispitit sa#'i ia sa!ul &m,lnit1 $ar renun"a !a sa nu se o,i'nuias! prea repe$e !u rs*"ul. C&teva -ile mai t&r-iu a$i! &ntre &n!eputul 'i mi0lo!ul lunii vremea se s!3im,a 'i o vara t&r-ie i-,u!ni !u asemenea splen$oare &n!&t &i uDuD pe to"i. Nu $egea,a Hans Castorp au-ise lau$ele !e se a$u!eau Juni o!tom,rie prin pr"ile lo!ului1 mai ,ine $e $ou saptm&ni 'i 0umtateK a!easta minunata strlu!ire a !erului $omni peste munte 'i vaJe o -is lua la &ntre!ere !u alta prin limpe-imea a-urului iar soarele $ogorea ! o putere at&t $e nest&n0enit &n!&t *ie!are era a$emenit s(#'i pun 3aine $e vara !ele mai su,"iri a$i! ro!3iile $e muselina 'i pantalonii $e o MUNTELE VRJIT ,:1 !are le 'i &mpa!3etase # 'i ni!i m!ar marea um,rela $e p&n- !are men"inea !u a0utorul unui $ispo-itiv ingenios un ,a" !u mai mul&e ri *ixat &n sptarul 'e-longului nu o*erea !tre amia- $e!&t un $(post insu*i!ient &mpotriva ar'i"ei soarelui. M ce ,ine !a m pot ,u!ura !u voi $e vremea asta &i spuse Hans Tastorp vrului su. 2in a!est pun!t $e ve$ere a$eseori am $us#o $estul $e prost # 'i $up aparen"e s#ar putea spune !a

am 'i s!pat $e iarna 'i ca vremea *rumoas e pe !ale sa soseas!. <vea $reptate. Pu"ine semne artau anotimpul &n !are se gseau &n realitate 'i !3iar 'i a!este semne a,ia $a! erau vi-i,ile. Las&n$ Ia o parte !ei !&"iva ar"ari !are $e ,ine $e ru &'i $u!eau -ilele &n vale la 2avos#Plat- # 'i !are $es!ura0a"i &'i lepa$asera *run-ele $e multa vreme #ai!i nu erau !opa!i !u *run-e a !ror &n*"i'are ar *i putut $a peisa0ului pe!etea anotimpului 'i numai spe!ia $egenerata a aninului $e <lpi !u a!ele lui moi pe !are 'i le re&mprospta !a pe ni'te *run-e se ple'uvise &n toamn. Ceilal"i !opa!i !are &mpo$o,eau regiunea *ie !a erau *alni!i sau piperni!i"i apar"ineau !oni*erelor ve'ni! ver-i 'i aparate &mpotriva iernii !e putea sa#'i $e-lan"uias!( vis!olele tot anul &ntru!&t &ntre anotimpuri nu existau limite pre!ise1 'i numai tonalitatea ruginie a p$urii !u nes*&r'itele ei nuan"e $in !e &n !e mai stinse tr$a !u toat $ogoarea estivala a !erului !a anul era pe s*&r'ite. E $rept ! $a!a te uitai mai !u aten"ie mai $$eai peste !&teva *lori $e !&mp !are 'i ele a$u!eau &n 'oapt mrturia lor &n a!east privin"a. Nu mai existau *lorile poroini!ului !are la venirea lui Hans Castorp &mpo$o,eau &n! pov&r#ni'urile iar garo*i"a sl,ati! nu se mi gsea ni!i ea. Numai gen"iana 'i ,r&n$u'a !u tulpina str&m, se mai ve$eau 'i povesteau $espre o anumit r!oare intrinse!a a atmos*erei re&n!l-it &n mo$ super*i!ial $e o r!ire !are putea &n ori!e !lipa s#l ptrun$ p&n &n m$uva oaselor pe ce] !e sttea !ul!at pre!um un *ior $e *rig -g&l"&ie ,olnavul !are ar$e $e *e,r m!ar ! &n a*ar $ogore'te. <'a$ar Hans Castorp nu se sin!3isea $elo! $e a!easta r&n$uiala prin 6are omul !&rmuie'te timpul &i !ontolea- !urgerea apoi &i $esparte &i !ulea-a 'i#i $enume'te unit"ile. Nu ,gase $e seama -orile a,ia ute ale !elei $e#a -e!ea luni !i re"inuse numai !eea !e impresiona#a $ire!t sim"urile a$i! $ogoarea soarelui 'i a!ea taini!a a$iere $e s a!iuata pe $e$esu,t 'i &nlauntru # sen-a"ie !are la a!est gra$ $e ensitate era nou pentru el 'i#i sugera o !ompara"ie !ulinara+ a$i! &l a s se g&n$eas!( a'a !um &i 'i mrturisi lui Joa!3im la o omelette i I, ,:,

THOMAS MANN en surprise, !u &ng3e"at su, spuma 0ier)in&e a oualor$ Spunea !ese0 R asemenea lu!ruri le spunea iute !urgtor 'i !u o vo!e tremurtoare un om -g&l"&it $e *rig $ar a !rui piele ar$e $e *e,r. Este a$evrat !a 0 rstimpuri era 'i t!ut 4 !a s nu spunem+ &ntors &n el &nsu'i1 !!i toat a&en"ia &i era &n$reptat &n a*ar $ar numai spre un singur pun!t1 restul oameni 'i lu!ruri se topea &ntr#o negur &ntr#o negur ur-it &n !reierul lui Hans Castorr1 'i pe !are at&t !onsilierul auli! Ce3rens !&t 'i $o!torul EroFoGsFi ar *i !ali*i!at#o *r &n$oial $rept un pro$us al toxinelor solu,ile a'a !um &'i spunea t&n(rul ame"it *r &ns !a a!easta !on'tiin"a !e#o avea $espre starea sa sa#i *ie $e vreun a0utor sau s tre-eas! &n el $orin"a $e#a se eli,era $e ,e"ia &n !are se gsea. C!i exist o ,e"ie &mp!at !u ea &ns'i pentru !are nimi! nu#i mai o$ios $e!&t $e-meti!irea. Ea se apar !3iar &mpotriva impresiilor menite s#o risipeas! 'i nu Ie a$mite $e!&t spre a#'i pstra integritatea. Hans Castorp 'tia ,a 'i spusese o $ata ! v-ut $in pro*il $oamn C3au!3at nu era avanta0at1 !3ipul &i prea atun!i pu"in !am aspru 'i nu prea t&nar. Conse!in"a7 Evit s#o mi priveas! $in pro*il 'i &n!3i$ea literalmente o!3ii !&n$ $e aproape sau $e $eparte o ve$ea ast*el !!i &i *!ea ru. 2e !e7 Ra"iunea lui ar *i tre,uit s *oloseas! a!est prile0 pentru a ,irui: 2ar !e preten"ii putem avea7... Hans Castorp pli $e *eri!ire !&n$ &n a!ele -ile strlu!itoare Clav$ia se ivi iar'i !u ro!3ia $e interior $e $antel al,a pe !are o punea !&n$ vremea era !l$uroas 'i !are o *!ea at&t $e extraor$inar $e *erme!toare &n !lipa !&n$ aprea !u &nt&r-iere tr&ntin$ u'a sur&-&n$ 'i "in&n$u#'i ,ra"ele inegal ri$i!ate apoi se oprea pu"in &n *a"a tuturor !elor $in sala $e mese pentru a *i v-ut. &n!&ntarea Iui &ns provenea nu t&t $in *aptul ! era &n avanta0ul ei !&t pentru !a mai ales &i !onsoli$a ame"eala $in !ap a!easta ,e"ie !are#l vr0ea 'i#l !erea s *ie 0usti*i!at 'i &ntre"inut. %n o)ser4a&or perspicace" a4n! &urnura !e spiri& a lui <o!o4ico Se&&em,rini ar *i vor,it ,u!uros $espre $e-m" &n *aU# unei asemenea lipse $e voin" a$i! $espre 5o *orm a $e-m"ului6. Hans Castorp &bJ reamintea !&teo$at( $e spe!ula"iile literare *!ute $e italian asupra 5,ouD 'i $e-n$e0$ii6 pe !are le gsise $e ne&n"eles sau se pre*!use a Ie !on si$er ast*el. @ privi pe Clav$ia C3au!3at &i v-u spinarea &n$oit 9 !apul ple!at &nainte1 o urmri !o,orin$ la mas mereu !u mare &ntir-ier R *r( ni!i un motiv 'i *ar( ni!i o s!u- pur 'i simplu numai $in

lipsa $is!iplin 'i $e *or" moral1 'i apre!iin$u#le tot !a pe ni'te !onse!int ale a!eluia'i $e*e!t *un$amental o v-u !um tr&ntea u' prin !are in MUNTELE VRJIT ,:8 $ ea o v-u *(!&n$ !o!oloa'e $e p&ine iar !&teo$at( !um &'i ro$ea v 11ip si $in el se &nl"a un *el !e presen&imen& nem3r&urisi& care un*S1 &i spunea !a &n !a-ul !&n$ era ,olnav 4 'i era *ara &n$oiala ,ol# v( aproape *r speran" !!i alt*el n#ar *i silit s trias! ai!i sus. lt( vreme 4 prin urmare $a!a era ,olnava aum!i ,oala era. $a! nu # mo$ !omplet !el pu"in &n mare parte $e natur morala a'a !a $up um o spusese /ettem,rini a!easta ,oala nu era !au-a sau e*e!tul $e-m"ului6 ei !i *orma o singur 'i a!eea'i su,stan" !u &nsu##+ $e-m"ul. &'i mai amintea $e asemenea gestul $ispre"uitor al umanistului !&n$ vor,ea $espre 5pr"i 'i s!i"i6 &mpreun !u !are era silit sa#'i petrea! ora $e o$i3na un gest $e $ispre" 'i $e a$versitate *ires! 'i spontan *r nevoie $e 0usti*i!are 'i pe !are Hans Castorp &l !uno'tea *oarte ,ine $in alte vremuri 4 a$i! $e atun!i !&n$ el &nsu'i sttea *oarte "eapn la mas 'i ura $in a$&n!ul su*letului tr&ntitul u'ilor 'i ni!i m!ar nu i#ar *i tre!ut prin minte s(#'i roa$ ung3iile %$a!a nu $e alta m!ar *iin$! avea ori!&n$ la &n$em&n o Mria Man!ini) 'i *usese pro*un$ 'i nepl!ut impresionat $e proasta e$u!a"ie a $oamnei C3au!3at neput&n$u#se &mpie$i!a sa nu ai, un sentiment $e superioritate !&n$ o au-ise pe a!east strina !u o!3ii pie-i'i &n!ere&n$ sa se exprime &n lim,a lui matern. 6a urmare a strii lui su*lete'ti intime Hans Castorp se li,era !omplet $e a!est soi $e impresii 'i era mai !ur&n$ &mpotriva italianului $eoare!e vor,ise &n &n*umurarea lui $espre pr"i 'i s!i"i # *r !a m!ar s *i "intit pe !ei $e la masa ru'ilor $e r&n$ $e la masa a!eea &n 0urul !reia stteau stu$en"ii !u prul $es 'i !u len0eria invi-i,ila $is!ut&n$ la nes*&r'it &n lim,a lor ,ar,ara singura pe !are puteau s#o 'tie 'i a !ror G$olen"( te *!ea s te g&n$e'ti la un tora!e *ara !oaste !a a!ela pe !are !onsilierul auli! Ce3rens &l $es!risese $e !ur&n$. Era a$evrat !a aravurile a!estor oameni puteau tre-i &n su*letul unui umanist sentin"e $e aversiune $estul $e vii. M&n!au !u !u"itul 'i#'i mur$reau 3ai#e e

n&r-un mo! !e ne!escris$ Se&&em)rini a0irma ca unul !in&re mem-aces&ui *rup" un me!icinis& cu s&u!iile !es&ul !e nain&a&e n speciali-ea sa $ove$ise ! nu 'tie a,solut $elo! latin1 !a $e pil$a nu 'tiuse ra un !acuum, iar $up propriile experien"e !oti$iene a&e lui Hans orB" !oamna ; num3rul trei-e!i S&ohr nu min&ea pro)a)il cn! po4es&ei" +a masa" ca n 'i $oi &l primeau $iminea"a !ul!a"i am&n$oi ce a't pat pe ,(ie'ul !are venea s I! *a! *re!tia. ,:9 THOMAS MANN 2a!a toate a!estea erau a$evrate separarea *oarte vi-i,ila &n0 5ru'ii ,ine6 'i 5ru'ii $e r&n$6 nu *usese sta,ilit &n mo$ inutil 'i 005 Castorp &'i spunea ! nu tre,uie $e!&t sa ri$i!e $in umeri *a"a $e oare!are propagan$ist al repu,li!ii 'i al stilului *rumos !are arogant R lu!i$ # mai ales lu!i$ !u toate !a 'i el *!ea *e,ra atins *iin$ $e ,oal #!on*un$a !omesenii !elor $ou grupe su, numele !omun $e pr"i s!i"i. T&narul Hans Castorp &n"elegea !u prisosin"a !e sens avea a!est lu!ru !!i el &nsu'i &n!epuse prin a $is!erne legaturile !are existau intre ,oala $oamnei C3au!3at 'i negli0en"a ei. 2ar starea lui su*leteas!a era exa!t a'a !um &ntr#o -i i#o $es!risese el &nsu'i lui Joa!3im+ &n!epi prin a *i enervat 'i ex!e$at &ns. $eo$at 5survine !eva $e !u totul alta natur6 Care 5nu are a,solut ni!i o legtura !u 0u$e!ata6 'i $in !lipa a!eea s#a -is !u toat austeritatea 4 &ne&t a,ia $a!a mai e'ti sus!epti,il vreunei in*luen"e pe$agogi!e $e esen"a repu,li!an sau retori!a. 2ar !e &nseamn un asemenea lu!ru ne &ntre,m 'i noi &n a!Yla'i spirit !a 'i Lo$ovi!o /ettem,rini !e este a!est eveniment misterios !are parali-ea- 'i suspen$a 0u$e!ata omeneas! &i inter-i!e in$ivi$ului $reptul $e a mai avea a!easta 0u$e!at sau printr#o ,e"ie nes,uita a g&n$irii &l $etermina s renun"e la a!est $rept7 Nu ne &ntre,am !are este numele a!estui eveniment !!i toata lumea &l 'tie. &ntre,rile noastre se re*era numai l( natura sa moral # 'i mrturisim *r 'ovial ! nu ne a'teptam la un rspuns prea entu-iast. &n !a-ul lui Hans Castorp a!easta natura moral se mani*est !u o atare intensitate &ne&t nu numai !a &n!eta s mai 0u$e!e $ar pe $easupra mai *!u 'i tentative pentru a#'i &nsu'i un *el $e via" !are#l vr0ise. Cut sa#'i $e( seama !e *el $e stan su*lete'ti po"i s ai atun!i !&n$ stai la mas pr,u'it 'i !u spinarea &n!ovoiata 'i gsi !a o asemenea po-i"ie &nsemna o mare $estin$ere pentru mu'!3ii ,a-inului. <poi &n!er! s nu &n!3i$ !u gri0a u'a pe !are intra 'i s#o lase sa se &n!3i$

singur1 'i !onstata ! *aptul este pe !&t $e !omo$ pe at&t $e &ng$uit+ er &n ori!e !a- tot at&t $e gritor !a 'i n616 !area $in umeri !u !are Joa!3im &l primise o$inioar l gara 'i pe care o regsise at&t $e $es 'i &n !omportarea !elor $e ai!i $e sus. Ca s vor,im simplu prietenul nostru era a'a$ar &n$rgostit net]11 ne'te $e Clav$ia C3au!3at # iar noi ne mai *olosim &n! $e a!est !uvin R !!i !re$em ! am risipit su*i!ient ne&n"elegerea pe !are ar putea6 prile0ui. Prin urmare esen"a iu,irii lui nu era o melan!olie $uios sen mentala &n genul unui anumit lie$ $e !alitate in*erioara. Era mai !uri o varianta $estul $e &n$r-nea" 'i inexpli!a,ila a a!estei ne,un MUNTELE VRJIT ,:: te! $e *rig 'i *e,ra !a starea unuia !are *a!e temperatura sau !a o -i tom,rie la marile altitu$ini+ iar !eea !e#i lipsea era to!mai $eplina nie su*leteas!a singura &n stare s( uneas! a!este extreme. Pe *ie # parte iu,irea lui Hans Castorp se mani*esta !+i o spontaneitate !are#: ea sa pleas! 'i#i $es!ompunea trasaturile !3ipului re*erin!tu#se la nun!3iul $oamnei C3au!3at. la linia pi!iorului ei la spinarea si verte#, a ei !ervi!al la ,ra"ele !are#i llan!au pieptul mi! # &ntr#un !uv&nt la trupul ei la negli0en"a 'i materialitatea lui in*init a!!entuate $e ,oai.i. la trupul ei $evenit $e $oua ori trup. 9i pe ne alta parte a!eea'i iu,ire era !eva *oarte aerian 'i ne$e*init un g&n$ nu un vis visul &n*ri!o'tor 'i nespus $e ispititor al unui t&nar ale !rui &ntre,aii pre!ise $e'i *ormuiate &n mo$ in!on'tient nu primiser $in str*un$ul lui alt rspuns $e!it o t!ere a$&n!(. 2ar &n povestirea !are urmea- ai!i ne reven$i!am $reptul !a toat lumea $e alt*el $e a ne las &n voia re*le!"iilor personale 'i ris!am ,nuiala ! p&na la pun!tul un$e am a0uns Hans Castorp ni!i m!ar n#ar *i $ep'it termenul !e#i *usese *ixat $e la &n!eput pentru 'e$ere ai!i $a! su*letul sau simplu ar *i gsit &n str*un$urile timpului vreun rspuns satis*!tor relativ la sensul 'i "elul urmrit !&n$ se supunea o,liga"iei $e a tri. &n plus starea $e &n$rgostit &i $ruia toate su*erin"ele 'i toate ,u!uriile pe !are le prile0uie'te pretutin$eni 'i &n toate o!a-iile. /u*erin"a este strpungtoare1 ea a$u!e !u sine un element $egra$ant !a ori!e su*erin" 'i !orespun$e unei atari -$run!inri a sistemului nervos &ne&t taie respira"ia 'i poate s( smulg la!rimi amare !3iar 'i unui om matur. 9i pentru a nu ne$rept"i ,u!uriile vom a$aug !a a!estea erau numeroase 9i m!ar ! i-vorau $in pri!ini *ar( importan"a nu erau totu'i

mai pu"in 4u Ke!&t su*erin"ele. <proape *ie!are !lipa a -ilei $e la 5Cerg3o*6 era &n are s( le $ea na'tere. 2e pil$+ !3iar &n momentul !&n$ intra &n ragerie Hans Castorp -re'te &n$rtul 'au pe *emeia visurilor lui. e-ultatul este !unos!ut $e mai# nainte 'i $e !ea mai $esav&r'ita simpli#e ins pe el &n sinea lui *aptul &l emo"ionea- p&na la a#i $a la!rimi i Dor se &nt&lnes! $e aproape ai sai !u a!ei o!3i !enu'ii#ver-ui !u orma"ia lor u'or asiati!a 'i !are &l vr0es! p&n( &n m$uva *iin"ei. /e e !a 'i pier$ut 'i *a!e in!on'tient o mi'!are &n$rt 'i &n lturi !a s#o pe ea s( trea! pragul. Cu o *luturare $a &3n,et 'i un merci os&i& cu a 8 ea se 0olo:eS&e !e a!easta simpl polite"e si intra su0 m 5 8ene r]aintea lui. &nvluit $e mireasma *iin"ei !are#l atinge !a in D ram&ne pe lo! aproape ie'inat $e *eri!irea pe !are i#o pri!inuie'te ,:; THOMAS MANN a!easta &nt&lnire $ar 'i $e *aptul !a un !uv&nt $e pe ,u-ele ei aI# merci i#a *ost a$resat lui $ire!t 'i personal. <poi !latin&n$u# se pase pe urmele ei 'i se &n$reapt spre masa la $reapta iar &n vreme !e se L sa !a$a pe s!aun poate sa o,serve !a $e partea !ealalt Clav$i a'e-&n$u#se se &ntoar!e spre el av&n$ pe !3ip um,ra unui g&n$ iar )%l se pare !a este &n legtura !u &nt&lnirea lor $in u'a. @. !e aventura rnin unata 'i $e ne!re-ut: @ !e &mplinire !e ,iruin"a 'i !e nemrginit !3iot $e ,u!urie: Nu Hans Castorp n#ar *i trit ,e"ia a!estei *antasti!e &mpliniri l&nga vreo g&s!uli"a sntoas !reia ar *i putut a!olo $evale 5sa#i $ruias! inima6 &n toata lini'tea 'i !u toate 'ansele $e reu'ita &n sensul mi!ului lie$ 'i &n !on*ormitate !u ,una#!uviin"a. Cu !&ta veselie &n*rigurata o saluta pe pro*esoara !are a v-ut totul 'i ro'e'te su, pu*ul o,ra0ilor apoi o asaltea- pe Miss Ro,inson !u o !onversa"ie &n engle-e'te $ar *ra-ele lui s&nt at&t $e &n!ur!ate &n!&t $omni'oara prea pu"in o,i'nuita !u strile extati!e se $a iute &n$rt 'i &l msoar !u ni'te priviri pline $e &ngri0orare. <lta $ata &n timpul !inei ra-ele apusului strlu!itor !a$ pe masa ru'ilor ,ine. Per$elele *useser trase at&t la u'i !&t 'i la *erestrele $inspre veran$a &ns pe un$eva printr#o $es!3i-tura ra-ele ro'ii &'i *a! totu'i $rum !a sa nimereas!

pre!is !apul $oamnei C3au!3at ast*el &n!&t o sile'te sa#'i apere o!3ii !u m&na pe !&n$ $is!uta !u s!o*&l!itul ei !ompatriot $m $reapta. E o mi!a pli!tiseala nimi! grav1 nimeni nu se sin# !3ise'te $e a!est *apt 'i !3iar &ns'i interesata a,ia $a!a &'i $a seama $e a!easta nepl!ere. Insa Hans Castorp &'i rote'te privirea prin toata sala $e mese 4 pe urma las sa mai trea! o !lipa. /tu$ia- situa"ia urmre'te $ire!"ia ra-ei 'i sta,ile'te pre!is pe un$e ptrun$e. Este iereastra ogivala $e#a!olo $in spate la $reapta &n !ol" &ntre una $m u'ile veran$ei 'i masa ru'ilor $e r&n$ $estul $e $eparte $e lo!ul un$e se a*la $oamna C3au!3at 'i aproape tot at&t $e $eprtata $e a!ela al lui Hans Castorp 9i ia o 3otar&re. /e s!oal *ara sa spun o vor,a 'i !u 'ervetul &n m&naD tre!e $e#a lungul slii &n $iagonala printre mese trage !u gri0a un peste alta per$elele $e !uloare !rem !ontrolea- printr#o arun!tura $e o!3i peste umr $a!a lumina apusului este !omplet &n$eprtata $ !ac] $oamna C3au!3at este s!utita $e ori!e nepl!ere 4 apoi *a!&n$ un et[ pentru a prea !omplet in$i*erent se &ntoar!e la lo!ul sau. Un t&n atent !are *a!e !eea !e este ne!esar pentru !a alt*el nimeni nu g&n$it s#o *a!. Pu"ini au *ost !ei !are i#au o,servat gestul &ns C3au!3at s#a sim"it ime$iat u'urata 'i s#a &ntors 4 ram&n&n$ &n a!ea $-ar 0i . MUNTELE VRJIT cNX !&n$ Hans Castorp a0unse la lo!ul sau 'i a'e-&n$u#se privi 0# g!"ia ei la !are ea &i mul"umi !u un -&m,et plin $e o mirare priete#a$i!a+ &'i &mpinse !apul &nainte &n lo! sa#l &n!line. El printr#o ara ple!!iune a !apului !on*irma !a a va-ut#o. Inima &i &n!remenise a ! a &n!etat sa mai ,ata. <,ia mai t&r-iu !&n$ totul se terminase. # !epu s(#i -v&!neas!a 'i numai atun!i Hans Castorp o,serva !a .Toa!3un R ea o!3ii ple!a"i &n mo$ $is!ret in *ar*urie !a &n a!ela'i timp $oam#/to3r &l g3ionti &n !oasta pe $o!torul ClumenFo3l 'i !a r&sul ei &e"inut !aut priviri !ompli!e la !eilal"i. 2es!riem &nt&mplari !ori$iene1 $ar !oti$ianul $evine !iu$at atun!i !&n$ &n*lore'te pe un teren !iu$at. 2amuiau &ntre ei &n!or$ri 'i $estin $eri ,ine*!toare 4 sau $a!a nu &ntre ei %!!i nu \rem sa men"ionam ni!i m!ar &n trea!t &n !e msura !3iar $oamna CDnau!3at parti!ipa la a!este sim"minte) !el

pu"in periiru *ante-ia 'i sensi,ilitatea lui Hans Castorp. 2upa# amia-a &n timp !e se $es*'urau a!ele splen$i$e -ile *oarte mul"i pa!ien"i o,i'nuiau Da se $ura pe terasa $in *a"a su*rageriei st&n$ o vreme &n grupuri la soare. Era o atmos*era 'i un aspe!t asemntor !u a!ela !are $omnea &n !a$rul !on!ertelor $umini!ale ,i3inaie $e *an*ar. Tinerii &n atitu$ini tr&n$ave g3i*tui"i $e m&n!arurile !u !arne 'i $ul!iuri to"i !u u'oara *e,ra *le!areau se ta!3inau 'i#'i arun!au o!3ea$e. 2oamna /alomon $e la <mster$am tre,uia sa stea l&nga ,alustra$ # &ng3esuita $intr#o parte $e genun!3ii ,u-atului $e ;nser iar $e !ealalt parte $e uria'ul sue$e- !are $e'i !omplet vin$e!at &'i mai prelungea 'e$erea pentru un mi! tratament suplimentar. 2oamna Iltis prea sa *ie v$uva $eoare!e $e pu"ina vreme se ,u!ura $e tovr'ia unui 5logo$ni!6 !u o expresie melan!oli!a 'i o,e$ienta pre-en"a !are n#o &mpie$i!a sa primeas! &n a!ela'i timp omagiile !pitanului Flosi!3 un ,r,at !u nasul !oroiat must"i impuntoare pieptul om,at 'i o!3i amenin"tori. Mai erau tot a!olo 'i o,i'nui"ii $e la sola#mJ Se $i*erite na"ionalit"i iar printre ei 'i *iguri noi ivite !am !e pe la 11 oc&om,rie 'i !rora Hans Castorp a,ia ar *i 'tiut sa le spun pe me# $e#a valma !u !avaleri $e tipul $omnului <l,in1 mono!la"i $e aptespre-e!e ani+ un t&nar olan$e- !u o!3elari ten tran$a*iriu 'i e3st puia la monomanie+ mai mul"i gre!i pom$a"i !u o!3ii mig$a#D care a4eau nravul sa &n!al!e la masa $repturile !elorlal"i1 $oi mi!i 1S1U insepara,ili !are au *ost pore!li"i 5Max reci$+vi'ti ai eva$rii... 'i Morit-6 'i !are tre!eau PR Mexi!anul !o!o'at a !rui ignoran"a a r repre-entate ai!i &i $$eau o expresie $e sur$ lua mereu ve$eri ,:8 THOMAS MANN *otogra*i!e t&r&n$u#'i !u o agilitate grotes!a trepie$ul $e la un !anat altul al terasei. C3iar 'i !onsilierul auli! &'i *!ea ,u!uros apari"ia !a exe!ute $emonstra"ia !u 'ireturile $e la g3ete. 2aiD un$eva se as!unn &n mul"ime 'i evlaviosul t&nar $in Mann3eim iar o!3ii lui pPin0 K a$&n!a triste"e urmreau spre marele $e-gust al lui Hans Castorp anu mi&e !rumuri$ <'a$ar !a sa revenim totu'i o $ata mai mult la a!ele 5&n!or$ri s $estin$eri6 s#a int&mplat &ntr#o asemenea &mpre0urare !a Hans Castorp instalat &ntr#un *otoliu $e gra$ina l!uit sa $is!ute !u Joa!3im pe !are !u toata &mpotrivirea

mani*estata &l silise s ias 'i sa se a'e-e l&nga -i$ul !l$irii &n vreme !e &n *a"a lui $oamna C3au!3at se a*la &n pi!ioare aproape $e ,alustra$a *um&n$ &n so!ietatea !omesenilor ei Vor,ea pentru ea !a sa *ie au-it. Ea sttea !u spatele... /e !uvine sa pre!i-am !a avem &n ve$ere un anumit !a- pre!is. 2ar !um !onversa"ia lui Joa!3im nu *usese $e a0uns sa &ntre"in lo!va!itatea a*e!tata a lui Hans Castorp a!esta *!use &na$ins o noua !uno'tin" 4 a !ui7 Cuno'tin"a Herminei Elee*el$ 4 !!i !a $in &nt&mplare se a$resase tinerei $oamne se pre-entase !3iar el iar Joa!3im apropiase 'i pentru ea un s!aun l!uit spre a#'i putea 0u!a mai ,ine rolul !a &ntr#o piesa &n trei. 9tia oare ea o &ntre,a &n !e !3ip $ia,oli! l#a speriat !&n$va &n timpul unei plim,ri $e $iminea"a7 2a ea 'tia pre!is !!i $oar lui &i urase ,un venit !u 'uieratul a!ela at&t $e &n!ura0ator: &'i atinsese s!opul &i mrturisi el *ara e-itri $eoare!e par! &l lovise &n !ap !u o m!iu!a 'i $e alt*el pentru a se !onvinge n# avea $e!&t sa#l &ntre,e pe varul sau. Ha 3a 3a. sa 'uieri !u pneumotoraxul 'i sa &nspaim&n"i ast*el ni'te ino*ensivi !are se plim,a: Era un 0o! ne!3i,-uit un a,u- nelegiuit 'i pe ,una $reptate &l !ali*i!a &n *elul a!esta &'i lua a!easta li,ertate &ntemeiata pe o m&nie &ntru totul 0usti*i!ata. 2ar &n vreme !e Joa!3im per*e!t !on'tient !a nu era $e!&t un instrument sttea !u o!3ii &n pam&nt 'i &n timp !e &n!etul !u &n!etul urmrin$ privirile opa!e 'i pie-i'e ale lui Hans Castorp#$omni'oara Elee*el$ a0ungea la !onvingerea insulttoare pentru ea !a nu slu0ea $e!&t $rept mi0lo! pentru atin*erea unui scop" Hans 6as&orp se 0an!osi" lua aere a0ec&a&e" se e>prima ne0iresc" 4or)in! cu un *las pla6 intonat p&n !&n$ reu'i &n s*&r'it !a $oamna C3au!3at sa se &ntoar spre a!ela !are !u vo!ea lui se *!ea ast*el remar!at 'i#l privi &n *ata M $ar numai o singura !lipa. 9i se &nt&mpla !a 5o!3ii ei $e PritJisDa alune!ar iute. !u o expresie $e in$i*eren"a at&t $e voita in!it ai *i SP !a e $e $ispre" exa!t $e $ispre" $e#a lungul lui Hans Castorp !are stT MUNTELE VRJIT ,:9 D!ior peste pi!ior 'i $oar o se!un$ ramaser ag"a"i $e g3etele lui K # apoi nepstori 'i as!un-&n$ pro,a,il un sur&s &n a$&n!ul lor se &n$eprtar iar'i. @ *oarte mare *oarte mare nenoro!ire: C&tava vreme Hans Castorp R !ontinu sa vor,eas! &n*rigurat1 !&n$ &ns &'i $$u seama mai lim#$e $e &n"elesul a!elei priviri arun!ata g3etelor

Iu+ amu"i aproape &n Dilo!ul unei *ra-e 'i se pr,u'i &n$urerat. Pli!tisita 'i 0ignita Hermine Elee*el$ ple!. Iar Joa!3im. nu *ara oare!are ne!a- &n glas spuse !a sosise ora !urei $e o$i3n. 9i &i rspunse un om &n a$evr -$ro,it !u ,u-ele pali$e !a a!um puteau ple!a. 2oua -ile Hans Castorp su*eri !umplit $in pri!ina a!estui in!i$ent1 !!i &n &astimp nu se &nt&mpU nimi! !are ar *i putut pune un ,alsam !it $e mi! pe rana lui ar-toare. 2ar $e !e a!easta privire7 2e !e a!est $ispre" *a"a $e el peniiu numele lui 2umne-eu 'i al tuturor s*intiioi7 &l lua $rept un natarau sntos $in vale venit ai!i s !aute pl!eri ano$ine7 2rept un naiv $e la 'es. !a sa spunem a'a un 'trengar oare!are !e se plim,a r&$ea &'i &n$opa ,urta 'i !&'tiga,ani # un elev#nio$el al vie"ii !are nu !aut alt!eva $e!&t *oloasele pli!tisitoare ale onoarei7 Era oare un vi-itator *ara importan"a. &n tre!ere !are nu putea ptrun$e &n s*erele ei sau nu era $e a0uns a!el pun!t ume$ la plam&ni 'i nu intrase 'i el printre ei !a unul $intre ai no'tri $e#ai!i $e sus iar mer!urul nu sltase !3iar asear p&na la HX a7... 2ar to!mai a!est *apt punea v&r* su*erin"ei lui. Mer!urul nu se mai ri$i!a: 2es!ura0area !umplita $in ultimele -ile provo!ase o potolire o $e-meti!ire o $estin$ere a *irii lui Hans Castorp !aie $in !au-a umilin"ei in$urate se mani*esta prin temperaturi *oarte !o,or&te a,ia pu"in mai ri$i!ate $e!&t !ele normale iar pentru el era groa-ni! sa !onstate !a m&3nirea 9i !3inul nu reu'eau $e!&t sa#l &n$eprte-e &n! 'i mai mult $e *elul $e a 0l 9i $e a sim"i al Clav$iei. < treia -i a$use i-,virea suava ,ine!uv&ntata o a$use !3iar $e mea"( *oarte $evreme. Era o -i gran$ioasa $e toamna &nsorit 'i ;6eJ cu P'unile a!operite !a $e un smal" gri#argintiu. /oarele 'i luna $es!re'tea se ve$eau &n a!ela'i timp &n &naltul !erului. &n !instea 1 -ile *rumoase verii se s!ulaser mai $e timpuriu !a $e o,i!ei f a putea prelungi plim,area matinala reglementar s ptrun$ mai a$&n! pu"in mai !epar&e !ec& #" &n p$ure pe !rarea $e an!a a'e-ata &n apropierea p&r&ia'ului. Joa!3im. a !rui !ur,a $e rKra&%03 ara&ase to!mai atun!i o *eri!ita s!$ere propusese a!easta ant a,atere $e la regula iar Hans Cas&orp mi se mpo&ri4ise$ ,;0 THOMAS MANN ce$ # /&ntem ni'te oameni vin$e!a"i -ise el *ara *e,ra 'i $e-i !("i a$i! e !a 'i !um am spune ! s&ntem !op"i pentru 'es.

a'a$ar n#am -,ur$a !a m&n0ii7 Prin urmare pornir !u !apul $es!operit 'i spri0inin$u#se &n t toane 4 !!i $e !&n$ Hans Castorp &'i *!use mrturisirea $e !re$in"a ,olnav vr&n$#nevr&n$ luase o,i!eiul ai!i la mo$a $e#a um,la *ara pala rie in$i*erent $e re-isten"a !e#o opusese a!estui o,i!ei la &n!eput !&n$ &n! mai avea ve!3ile $eprin$eri $e om ,ine#!res!ut. 2ar nu $ep'iser &n! ur!&n$ $rumul ro'ieti! 'i a,ia a0unseser aproape $e lo!ul un$e grupul pneumati!ilor &l &nt&inise o$inioar pe noul sosit !&n$ $eo$at o o,servar &naintea lor la oare!are $istan"a suin$ &n!et pe $oamna C3au!3at pe &ns'i $oamna C3au!3at !u 0a!3eta al,a *usta $e *lanela al,a ,a !3iar !u g3ete al,e 'i !u parul ei ro'!at in lumina soarelui $e $iminea"a. Mai pre!is spus+ Hans Castorp o re!unos!u+ aier.$a lui Joa!3im n#a *ost atras $e a!est *apt $e!&t $atorita sen-a"iei $e#a se *i sim"it pe nea'teptate par!a smu!it 4 sen-a"ie provo!ata $e mersul ,rus! gr,it 'i &naripat al tovar'ului su $up !e !u o !lipa &nainte &n!etinise pasul 'i *usese gata sa se opreas!. Joa!3im gsi !a ast*el $e apu!aturi s&nt insuporta,ile 'i enervante1 respira"ia i se pre!ipita 'i tu'i pu"in. 2ar Hans Castorp !are 'tia &n!otro se &n$reapt 'i al !rui organism prea !a *un!"ionea- minunat ni!i nu#l ,aga &n seama1 iar varul lui &n"eleg&n$ situa"ia t!u &n!runt&n$ spr&n!enele 'i#l urma $eoare!e era imposi,il sa#l lase sa mearg singur &nainte. /plen$i$a $iminea"a &l &nsu*le"i pe t&narul Hans Castorp. Ca mai mult *or"ele lui su*lete'ti se o$i3niser pe as!uns &n timpul $epresiunii morale &n$urate iar !ertitu$inea &i strlu!ea luminos &n *a"a o!3ilor min"ii $eoare!e sosise !lipa t&n$ tie,uia nimi!it pros!rierea !are apas asupra sa. ;r,i pasul t&r&n$u#l $up el pe Joa!3im !are g&*&ia opun&na &n *elurite !3ipuri re-isten"a 'i &nainte $e !otitura a$i! a!olo un$e $rumul !e4enea ne&e!" apucn!o la !reap&a" !e-a lun*ul colinei mpaD $urite aproape o a0unser pe $oamna C3au!3at. <tun!i Hans Castorp &n!etini pasul pentru a nu#'i &n$eplini planul &ntr#o stare $e o,osea !are i#ar *i tr$at e*ortul. 9i $in!olo $e !otitura &ntre pov&rni' 'i pere&e muntelui. &n $esi'ul ,ra-ilor ruginii printre ramurile !rora !a$e ra-ele soarelui !a ni'te suli"e se petre!u *aptul minunat+ Hans Cas&0 ; merg&n$ la st&nga lui Joa!3im o a0unse $in urma pe $rgla'a ,olna i#o lua &nainte !u pas ,r,tes! iar &n !lipa !&n$ Ze gsi la $reapta e% salu&a respec&uos I!ar" n !e0ini&i4" !e ce respec&uos.U spunn!u-J MUNTELE VRJIT

,;1 . $iminea"a6 aproape &n 'oapta *ara palane !i numai &n!lin&n$ 6 L o,"in&n$ $in partea ei un rspuns1 printr#o mi'care ama)ila a lui 'i *ara sa se ara&e mira&aZ ea &i mul"umi rostin$ la r&n$ul ei un a $iminea"a6 &n lim,a lui Hans Castorp &n timp !e o!3ii &i sur&$eau S J r aces& 0ap& nsemna cu &o&ul al&ce4a !ec& pri4irea pe care i-o arunse ui&n!u-se la *he&ele lui un !eva mai a$&n! 'i mai ,ine*!tor era o - &mplare noro!oas 'i o &ntorstura prielni!a a lu!rurilor !ane un mai ,ine nesperat 'i !are aproape &i $ep'ea puterea $e &n"elegere1 era i-,virea. Cu pasul &naripat 'i or,it $e o ,u!urie ne,una *iin$! era &n stap&#nirea salutului vor,ei 'i sur&sului ei Hans Castorp &'i !ontinua $rumul alturi $e Joa!3im pe !are#l punea la &n!er!are 'i !are. &n t!ere evit&n$ s(#l priveas! se uita &n *un$ul pov&rni'ului. Varul sau &i 0u!ase o *esia o *arsa $estul $e extravagant !are &n o!3ii lui Joa!3im era aproape o tr$are 'i o rutate. Iar Hans Castorp o 'tia *oarte ,ine. Nu era !3iar &ntru totul !a 'i !um ar *i &mprumutat un !reion $e la !ineva a,solut ne!unos!ut # $impotriv ar *i *ost purtarea unui om lipsit $e e$u!a"ie $a!a tre!ea "eapn pe l&nga o $oamn !u !are triau $e at&tea luni su, a!ela'i a!operi' 'i n#ar *i mani*estat *a"a $e ea polite"e.) !are#i era proprie &ns'i Clav$ia nu intrase &n vor,a !u ei mai $eun-i in sala $e a'teptare7 Prin urmare Joa!3im n# avea $e!&t sa ta!. 2ar Hans Castorp pri!epea *oarte ,ine pentru !are motiv loialul Joa!3im t!ea 'i mergea "in&n$ !apul &ntors &ntr#o parte &n vreme !e el &nsu'i tria !u entu-iasm exu,eranta ,u!urie a reu'itei. Nu *r &n$oiala nu putea *i mai *eri!it un oare!are $in vale !are 5'i#ar *i $at inima6 &n toata regula 'i !u toata !instea !u !ele mai *rumoase speran"e 'i *iin$ !el mai ,u!uros om $in unie unei mi!i g&s!uli"e sntoase repurt&n$ !3iar 'i un mare su!!es uZ ]n asemenea om nu putea *i mai *eri!it $e!&t era el &nsu'i $atorita estui mi! eveniment *eri!it pe !are#l 'terpelise &ntr#un moment priel#/i#l pusese la lo! sigur... lata $e !e $up o oare!are t!ere &'i ,tu cu Putere vrul pe umr 'i#i spuse+

Y ti ,iete !e "i s#a &n&mpla&. Dremea e a&& !e 0rumoasa+ O sa co)o-a Ca-inou 'i *r &n$oiala !a a!olo o sa !&nte mu-i!a &"i $ai ca o sa cn&e !in 3armen< $$n inima" aici" mi-ascun! in 0iecare seama: K lmmea"( *loarea6. 2ar "ie !e "i s#a n-rit7 ls $ $ lr&llcJ spuse Joa!3im. Tu &ns &mi pari &m,u0orat 'i ma tem !a s#a Dl& cu sc$erea temperaturii tale. ,;, THOMAS MANN &n a$evr se isprvise. Pr,u'irea umilitoare a tensiunii vitale a Hans Castorp *usese $ep'ita $e salutul s!3im,at !u Clav$ia C3au!3 'i la $rept vor,in$ satis*a!"ia $e !are se ,u!ura revenea &n &ntregi numai !on'tiin"ei sale. 2a Joa!3im avusese $reptate+ mer!urul se apu $in nou sa ur!e. 9i !in$ Hans Castorp &ntors $e la plim,are &l !onsult ur!ase p&na la trei-e!i 'i opt $e gra$e. 7nciclope!ie 'aca anumite alu-ii ale $omnului /ettem,rini &l enervaser pe Hans Castorp 4 nu tre,uia totu'i sa *ie prea mirat 'i nu avea $reptul sa#l a!u-e pe umanist !a#l spionea- $in nravuri $e e$u!ator. C3iar 'i un or, 'i#ar *i $at seama $e starea lui Hans Castorp+ el &nsu'i nu *!ea nimi! pentru a o as!un$e !!i o oare!are genero-itate 'i o naivitate aleasa &l opreau pur 'i simplu sa#'i tainuias!a g&n$urile *apt !are &l $eose,ea ori!um#&n *olosul sau putem spune 4 $e &n$rgostitul !u parul rar $e la Mann3eim !u *irea lui as!unsa 'i *uri'at. Reamintim 'i repetam !a starea su*leteas!a &n !are se gsea era &nso"ita $e o,i!ei $e nevoia $e a se $estinui !uiva $e a#'i $es!3i$e !ugetul $intr#o oar,a preo!upare $e sine &nsu'i 'i &n a!ela'i timp. $intr#o $orin"a $e#a umple lumea !u esen"a *iin"ei lui #lu!ruri !u at&t mai sting3eritoare pentru noi !eilal"i oameni !u *irea !eva mai potolita !u !&t !3estiunea este mai lipsit $e ra"iune 'i *ara ni!i o speran"a. Este greu $e pre!i_at !um reu'es! a!e'ti oameni sa se $ea $e gol1 se pare !a nu s&nt &n stare sa spun 'i sa *a! nimi! !are sa nu#i $ea $e gol 4 mai ales &ntr#o so!ietate preo!upata numai 'i numai $e $oua lu!ruri a'a !um o,serva un !ap !u 0u$e!at 'i anume+ &n primul r&n$. temperatura 'i $up a!eea &n! o $ata temperatura !eea !e &nseamn $e pil$a &ntre,area !u !ine se !onsola $oamna !onsul general ?urrn#,ran$t $e la Viena $e nestatorni!ia *lu'turati!ului !pitan MiFlosi!n $a!a era !u uria'ul sue$e!omplet vin$e!at sau !u pro!urorul Paravan $e la 2ortmun$

sau &n a treia eventualitate !u amin$oi $eo$at. CaJ#era 'tiut $e toata lumea !a legaturile $intre $oamna /alomon $e <mster$am 'i pro!uror !are $uraser !&t!va luni *useser rupte printr re!ipro!a &n"elegere prieteneas!a iar $oamna /alomon as!ult&no gusturile v&rstei se &ntorsese !tre !ontingentele mai *rage$e 'i#l Du su, aripa ei o!rotitoare pe ,u-atul ;anser $e la masa $omru'[a ?lee0el!" sau" cum spunea !oamna S&ohr n&r-un 0el !e s&il !e cance MUNTELE VRJIT cMH , nu 0ara o oarecare !laritate &n exprimare 5'i#l aso!iase6 4 ast*el [ #t pro!urorului &i era &ng$uit *ie sa se ,ala. *ie sa se &n"eleag !u $e-ul &n privin"a $oamnei !onsul general. <'a$ar a!estea erau pro!esele &n !urs $e $es*'urare &n so!ietatea Rerg3o*D#ului mai ales &n r&n$urile tineretului !are *!ea *e,ra 'i pen#!are es!ala$rile ne&nga$uite ale ,al!oanelor %pe l&nga pere"ii $e tD!la 'i $e#a lungul ,alustra$elor) 0u!au &n mo$ evi$ent un rol important6 to!mai a!este manevre aventuroase le avem &n ve$ere !!i ele al!tuiau o parte esen"iala $in atmos*era vie"ii $e a!olo 4 ,a !3iar spun&n$ a!easta &n! n#am exprimat propriu#-is !eea !e am $ori sa se &n"eleag. Hans Castorp avea &n a$evr impresia stranie !a ai!i se punea un a!!ent !u totul $eose,it pe o anumita pro,lema *un$amentala 4 !reia &ns i se a!or$a pretutin$eni &n lume o &n"elegere $estul $e larga exprimat &ntr#un !3ip &n a!ela'i timp serios 'i glume" 4 un a!!ent at&t $e grav 'i $e nou prin importan"a !e i se $$ea &ne&t *!ea !a *aptul &n sine sa apar su, o lumina !u totul ine$ita 'i $a!a nu !umplita !el pu"in &nspim&n"atoare &n noutatea lui. Mrturisin$ a!easta vom s!3im,a *elul $e a vor,i 'i vom o,serva !a $a!a s#a &nt&mplat sa ne exprimam p&na a!um pe un ton u'urati! 'i glume" asupra legaturilor &n !au-a lu!rul s#a $atorat a!elora'i motive taini!e pentru !are. a$esea se !am vor,e'te ast*el *r !a *aptul sa *ie o $ova$a !a la mi0lo! s&nt !3estiuni glume"e 'i ne&nsemnate1 iar &n planul &n !are ne mi'!m !a-ul ar *i. &n a$evr 'i mai $eplasat. Hans Castorp !re-use !a se pri!epea !a toata lumea 'i &ntr#un tel normal &n a!easta pro,lema *un$amentala !are este at&t $e a$esea o,ie!t $e ,at0o!ura 'i *ara &n$oiala !a avusese $reptate s *ie !onvins $e asta. <,ia a!um pri!epea !a &n privin"a asta nu avusese 0os $evale ae!&t un $is!ernm&nt *oarte limitat 'i !a $e *apt $in a!easta !au-a se gsea &n !ea mai !an$i$a ignoran"a # &n vreme !e ai!i experien"e per#onale !rora am &n!er!at &n mai multe r&n$uri sa le in$i!am natura 'i

care n anumite momente i#au smuls ex!lama"ia 52oamne 2umne-eule:6 a!eau !apa,il !el pu"in &n sinea lui sa prin$ a!easta nuan"a *a,u#sa aventuros#inexprimata. !are o !apata la !ei $e#ai!i $e sus 4 la to"i general 'i pentru *ie!are &n parti!ular. 2ar mai mult $e!&t &n vale. asta "inut $eplasat# ,at0o!oritoare avea !eva $e !ln"nit $e $in"i $e la`a 'i se tr$a prea pre!is !a o $isperare nemarturisita $ar aliata su, transparent sau mai $egra, !a o $e-n$e0$e pe !are nu mai i s#o as!un-i. Hans Castorp &'i reamin&ea paloarea plina !e pe&e a im" a&un!i !m$ pentru prima $ata *!use alu-ie la aspe!tul ,;9 THOMAS MANN trupes! al Marusiei $e'i $$use vor,elor sale aerul a!elei nevinovate tacL neiii. at&t $e o,i'nuite la 'es. &'i mai amintea $e asemenea $e paloa re!e a propriului sau !3ip atun!i !&n$ o s!pase pe $oamna C3au!3at*i siiparatoarea ra-a a amuigului !are ptrunsese &n su*ragerie 4 'i#K0 U a$u!ea aminte !a &nainte 'i $up. &n $i*erite &mpre0urri -rise a!eea paloare pe at&tea alte !3ipuri strine+ &n mo! cuien&" pe !oua clupur0. a!ela'i timp exa!t a'a !um &n ultimele -ile o !onstata pe *e"ele $oani nei /alomon 'i a t&narului ;nser &ntre !are to!mai se ur-ea !eea !e $oamna /to3r !onstata !u lipsa ei $e 0ena o,i'nuit. &'i a$u!ea aminte spunem noi 'i pri!epea !a &n anumite &mpre0urri ar *i *ost nu numai *oarte greu s nu se ..tr$e-e6 !i !3iar !a un asemenea e*ort n#ar *i &nsemnat mare lu!ru. Cu alte !uvinte+ poate !a &n !a-ul lui Hans Castorp nu erau &n 0o! numai o oare!are mre"ie su*leteas!a 'i o anumita naivitate $ar el gsi un motiv $e &n!ura0are &n !3iar atmos*era lo!ala 'i nu prea se sim"ea $ispus sa#'i supun sentimentele vreunei !onstr&ngeri oare!are 'i sa#'i as!un$ propria#i stare su*leteas!. 'aca aici n-ar 0i e>is&a& n *eneral !i0i!ultatea $e#a *a!e !uno'tin"e semnalata !3iar $e la &n!eput $e Joa!3im atun!i a!easta $i*i!ultate s#ar *i re$us mai ales la *aptul !a !ei $oi veri *ormau oare!um un !uplu 'i un grup miniatural !onstituit pentru sine iar militrosul Joa!3im gri0uliu &nainte $e toate sa se vin$e!e !it mai repe$e era $in prin!ipiu a$versarul unui !onta!t 'i al unor rela"ii mai intime !u tovar'ii $e su*erin"a1 Hans Castorp $impotriv gsise 'i *olosise prile0ul sa#'i a*i'e-e sentimentele !u o spontaneitate mult mai nesting3erita. &n ori!e !a- se &nt&m#pla !3iar !a &ntr#o seara &n timpul orei $e !onversa"ie $in salon Joa!3im sa $ea peste Hans Castorp !are sttea &n

pi!ioare &n so!ietatea Herminei Elee*el$ a !elor $oi tovar'i $e mas ;nser 'i Rasmussen. al patrulea *iin$ t&narul !u mono!lu !are#'i ro$ea ung3iile *a!&n$ e*orturi sa improvi-e-e !u ni'te o!3i !e nu#'i tainuiau sti!lirea anormala 'i !u un glas emo"ionat !eva asupra &n*"i'rii uni!e 'i exoti!e a $oamnei C3au!3at &n vreme !e as!ulttorii &'i *!eau !u o!3iul &'i $$eau !oate 'i r&$eaii pe &n*un$ate. la&a o scena care pen&ru Joachim era !e-a !rep&ul chinui&oare1 nS !el !are $evenise o,ie!tul a!estei ilarit"i se $ove$i netul,urat in dez!a luirea propriei lui stri !!i $a!a ar *i !ontinuat sa ram&na neo,servatK as!uns nu 'i#ar *i putut mani*esta $elo! sentimentul !e#l stap&nea#*elul a!esta putea *i sigur !a va *i &n"eles $e to"i. 9i pe $easupra.D a!!epta $e ,unvoie 'i sar!asmul $e !are era &nso"ita starea lui# Gn MUNTELE VRJIT ,;: numai cei $e la propria lui masa $ar !3iar 'i !ei $e la mesele ve!ine &l s&(rui&or" ca sa se amuze !e 0elul cum p(lea -i cum se m)uio-rn , . , nci 6&n$ $up &n!eperea unei mese u'a $e sti!la po!nea !u D lent # &nsa el era muHumit 'i $e a!est *apt $eoare!e i se prea ra voarea lui se !onsoli$a 'i era re!unos!uta $e vreme !e atrgea astlei n"ia 9i ca aceas&a pu,li!itate era menita sa#i spri0ine !au-a sa#i &n!u#0e-e speran"ele ne&ntemeiate 'i nes,uite # iar a!easta situa"ie &l &n!&nta. Uneori se &nt&mpla !3iar !a pa!ien"ii sa se &m,ul-eas! pentru a ve$ea $e !e e &n stare &n or,irea lui. <sta se petre!ea $e pil$ pe terasa $up $e0un sau $umini!a $upa#amia-a la g3i'eul portarului !&n$ pa!ien"ii &'i luau !orespon$en"a !are &n a!ea -i nu mai era a$usa &n !amere. Sz 'tia !am peste tot !( a!olo putea *i v-ut unul extraor$inar $e exaltat si intoxi!at la !ulme pe !3ipul !ruia se puteau !iti toate emo"iile iar $e *a" se a*lau $e pil$a $oamna /to3r $omni'oara Engel3art $omni'oara Elee*el$ &mpreun !u prietena ei !u pro*il $e tapir in!ura,ilul $omn <l,in t&n(rul !u ung3ia $e la $eget pre!um 'i !utare sau !utare mem,ru al so!iet"ii $e la 5Cerg3o*D+ stteau a!olo &n pi!ioare !u gurile str&m,ate $e un -&m,et ironi! pu*nin$ pe nas 'i uit&n$u#se la !el !are 4 -&m,in$ !u un aer a,sent 'i &n*l!rat

!u o,ra0ii !uprin'i $e *ier,in"eala !a#n prima -i 'i !u o!3ii sti!lin$ $e o strlu!ire i$enti!a !elei pe !are i#o aprinsese mai $e mult tu'ea $omnului pasionat $e !lrie 4 privea &ntr#o anumita $ire!"ie pre!isa... 8r &n$oiala $in partea $omnului /ettem,rini era o $ova$a $e genero-itate *aptul !( &n asemenea &mpre0urri se apropia $e Hans Lastorp 'i#l atrgea &n vreo $is!u"ie sau se in*orma $espre sntatea lui1 aar este &n$oielni! !a interven"iile a!estui *ilantrop !u ve$eri largi ar *i rost pre"uite !u re!uno'tin"a $e !tre Hans Castorp. <!este s!ene se P re!eau &n 3olul sanatoriului $umini!a $upa#amia-a. L&nga g3i'eul Portarului pa!ien"ii se &ng3esuiau 'i &ntin$eau m&inile sa li se $ea !ores# uen"a. /e a*la a!olo $e asemenea 'i Joa!3im. Varul sau rmsese m !oa$a 'i se silea &n starea su*leteas!a pe !are am $es!ris# o sa LBrin!( o pri4ire a 6la4!iei 6haucha& care se a0la n apropiere" mprca !u tovar'ii ei $e masa a'teptin$ !a &m,ul-eala $e la g3i'eu sa se Potoleas!. Era ora !&n$ pa!ien"ii se ameste!au o ora a o!a-iilor Ptate !u ner,$are prielni!a si pre"uit !a atare $e tinarul Hans rBS bn urma cu o saptam&na la g3i'eu *usese atit $e ## aproape $e L3au!3at &n!&t mai !a#i atinsese iar ea !u o mi'!are iute $in ,;; THOMAS MANN !ap &i spusese 5Par$on6 la !are el !u o pre-en" $e spirit *e,riPa !are o ,ine!uv&nta reu'ise sa rspun$+ ' %as de 4uoi, madame7 Ce *avoare a vie"ii g&n$ea el !a &n *ie!are $umini!a $upa# amis !orespon$en"a se $istri,uia !u regularitate &n 3ol: /e poate spune $evorase saptam&na a'tept&n$ 'apte -ile re&ntoar!erea a!elei ore iar a'tepta &nseamn a $ep'i mai &nseamn a nu mai per!epe timpul s pre-entul !a pe un $ar !i

numai !a pe un o,sta!ol s le negi 'i sa le $is trugi valoarea &n sine 'i sa le sari. /e mai spune !a a'teptarea este pi0cU tisitoare. Este $ar !u toate a!estea sau $impotriv !3iar e mult mai pl!uta &ntru!&t $evorea- !antit"i $e timp *r sa vrei sa le trie'ti ni!i sa le utili-e-i pentru ele &nsele. /#ar putea spune !a a!ela !are nu#*a!e#$e!&t#s#a'tepte seamn !u un m&n!a!ios al !rui aparat $igestiv ar elimina m&n!area &n &ntregime *ara sa#i extrag valoarea nutritiva. Ca s#ar putea merge mai $eparte 'i a*irma+ a'a !um un aliment ne$igerat nu#l *orti*i!a pe om tot ast*el timpul pe !are l#a petre!ut a'tept&n$ nu#l &m,atr&ne'te. 2ar este $eopotriv $e a$evrat !a a'teptarea pura a'teptarea &n sine nu e>is&a$ <'a$ar saptam&na era $evorata iar ora $umini!ala a &mpr"irii !orespon$en"ei &'i reluase iar'i *un!"iunea &ns &n a'a *el &n!&t prea sa *i rmas a!eea'i $e a!um 'apte -ile. <!easta or !ontinua sa $ruias! prile0uri propi!e !on"inea 'i o*erea &n *ie!are !lipa posi,ilit"i $e#a intra &n rela"ii so!iale !u $oamna C3au!3at posi,ilit"i !are str&ngeau 'i iu"eau inima lui Hans Castorp *ara &ns !a el sa &n!er!e sa le a$u! &n lumea realit"ii. La asta se &mpotriveau &n a$evr *rinele $e natura militar pe $e o parte 'i !ivila pe $e alta !are $e!urgeau at&t $in pre-en"a loialului Joa!3im 'i a propriului sentiment al onoarei 'i al $atoriei !&t 'i $in prerea ! rela"iile so!iale !u Clav$ia C3au!3at rela"iile cu!iincioase care &e sileau sa spui 5$umneavoastr6 sa te &n!lini ,a poate !3iar sa vor,e'ti *ran"u-e'te # nu erau ni!i ne!esare ni!i $e $orit ni!i oportune... /ttea &n pi!ioare 'i o privea !um vor,e'te r&-&n$ &nto!mai !um vor,ea 'i Pri,islav Hippe o$inioar &n !urtea li!eului: *ura i se $es!3i$ea $estul $e mult iar o!3ii pie-i'i $e $easupra pome"ilor i se lungeau !a $ou tieturi su,"iri. Nu era $elo! 5*rumos61 $ar era a'a !ui6 era 'i pentru un &n$rgostit 0u$e!ata esteti!a a ra"iunii are tot atit pu"ina importan"a !a 'i !ea morala$ 4 <'tepta"i 'i $umneavoastr !orespon$en"a $omnule inginer. MUNTELE VRJIT ,;= ai unuJ Bus sa s&rJce !3e*ul !uiva putea vor,i ast*el. Hans torp tresari 'i se &ntoarse spre $omnul /ettem,rini !are sttea &n *a"a L J zm)ea$ 7ra acela-i zm)e& 0in" !e umanis&" cu care-l salu&ase" nu mul& pen&ru prima !a&a" pe noul 4eni&" acolo ln*a )anca !e pe mar` ea p&r&ia'ului $ar !a 'i atun!i Hans Castorp ro'i. &ns

ori!&t $e a$e#&n!er!ase s#l goneas! $in visurile lui pe 5*la'netar6 $eoare!e 5ai!i " ran0a6 4 omul &n stare $e veg3e este mai ,un $e!&t !el !are visea- 4 Hans Castorp lua !uno'tin"a $e a!est -&m,et nu numai pentru !a se sim"ea &n!ur!at !i mai ales !u sentimentul !a avea nevoie $e el $e!i !u re!uno'tin"a. &i spuse+ - 'oamne" corespon!en"a $omnule /ettem,rini: 2oar nu s&nt am,asa$or: /e prea poate sa *ie o !arte po'tala pentru unul $intre noi. Varul meu to!mai s#a $us s va$. #Mie $ra!ul '!3iop $e#a!olo $in *a"a mi#a 'i $at mi!a mea !orespon$en"a spuse /ettem,rini 'i#'i $use m&na la pulpana inevita,ilei sale re$ingote. Lu!ruri interesante !ontinu el lu!ruri $e &nsemntate literar 'i so!ial $e netg$uit. Este vor,a $e o opera en!i!lope$i!a la !are un institut umanitarist &mi *a!e !instea $e a ma invita sa !ola,ore-... Pe s!urt o mun!a *rumoasa. 4 2omnul /ettem,rini se &ntrerupse. # 2ar !u pro,lemele $umneavoastr !um sta"i7 relua el. Cum va sim"i"i7 2e pil$a &n !e sta$iu se a*la pro!esul $umneavoastr $e a!limati-are7 La urma urmelor nu v gsi"i &n mi0lo!ul nostru !3iar !e a&&a 4reme nc& ches&iunea as&a sa nu mai 0ie la or!inea zilei$ # Mul"umes! $omnule /ettem,rini1 mai &nt&mpin &n! anumite greut"i. Este posi,il !a pro!esul a!esta sa !ontinue p&na &n ultima -i. Varul meu mi#a spus !3iar &n -iua !&n$ am sosit !a s&nt unii !are nu se o,i'nuies! ni!io$at. &ns te o,i'nuie'ti 'i !u *aptul $e#a nu te o,i'nui. # E o !3estiune !u evolu"ie &n!ur!ata r&se italianul. Un !iu$at *el $e imati-are. Evi$ent tinere"ea este &n stare $e ori!e. 2a tinere"ea nu se o,i'nuie'te $ar prin$e r$!ini. - in !e0ini&i4" nu sn&em aici n&r-o mina si)eriana$ Y Nu. <3 ave"i o pre$ile!"ie pentru !ompara"iile orientale. 8oarte P i!a,il. <sia ne $evorea-. Un$e te ui"i $ai numai $e omriul /ettem,rini &'i &ntoarse !u $is!re"ie tipuri ttre'ti. U . !apul peste umr. #g:s#3an -ise el priviri $e lup $e stepa -pa$a ra!3iu !nut &n!3i#ea NJ!3ltissel,urg 'i !re'tinism. <i!i &n 3ol ar tre,ui sa se &nal"e un ui Palas#<tena # !a mi0lo! $e aprare. Ve$e"i a!olo &n *a"a pe unul !in&re !e'ti Ivani Ivanovi!i *ara ru*e al,e !are se !earta !u pro!urorul ,;8 THOMAS MANN

Paravant. 8ie!are vrea s#o ia &naintea !eluilalt !a sa#'i primeas! *cri*0% rile. Nu 'tiu !are $in $oi are $reptate &ns $up prerea mea pro!uro se a*l su, prote!"ia -ei"ei. Ce#i $rept e un mgar $ar m!ar &n"egeR la&ina$ Hans Castorp r&se !eea !e nu i se &nt&mpla ni!io$at $omnuluD /ettem,rini. Ni!i nu "i#l puteai &n!3ipui r&-&n$ $in toat inima# nu $ep'ea ni!io$at a!ea &n!or$are *in 'i re!e a ,u-elor. Privi pe &nar cum ri!e" apoi l n&re)a: 4 2iapo-itivul... l#a"i primit7 #L#am primit: !on*irma Hans Castorp $&n$u#'i importan"a. C3iar $e !ur&n$. &l am ai!i. 9i se !uta &n unul $in ,u-unarele $e la piept. 4 <3a: &l "ine"i &n porto*el. Ca pe un a!t $e i$entitate !um s# ar spune !a pe un pa'aport sau un !amet $e mem,ru. 8oarte ,ine. <rata"i#mi#l. 9i $omnul /ettem,rini ri$i!a mi!a pla! $e sti!l &n!a$rata !u o ,an$a $e 3&rtie neagr 'i o "inu &n $reptul luminii !u arttorul 'i $egetul !el mare al m&inii stingi 4 un gest *oarte o,i'nuit 'i pe !are#l puteai ve$ea $estul $e $es ai!i. C3ipul lui !u o!3ii negri mig$ala"i se str&m,a pu"in examin&n$ *une,ra *otogra*ie *r a lsa sa se simt !u totul limpe$e $a!a era un e*ort pentru a ve$ea mai ,ine sau $in !u totul alt mo&i4$ 4 2a $a *!u apoi. Iat(#v( legitima"ia v mul"umes! *oarte mult. 9i restitui pla!a proprietarului &ntin-&n$u#i#o $intr#o parte pe $easupra ,ra"ului 'i &ntor!&n$u#'i numai !apul. A2i 4(zu& cor!oanele 0i)roase. n&re)a Hans 6as&orp$ 'ar no!ulii. 4 9ti"i rspunse /ettem,rini t(rgn&n$u#'i !uvintele !e !re$ eu $espre valoarea a!estor $o!umente. 9ti"i $e asemenea ! petele 'i um,rele a!estea $e#ai!i srnt $e origine *i-iologi! &n !ea mai mare parte. <m v-ut sute $e !li'ee !are aveau un aspe!t aproape i$enti! !u a!esta 'i !are $$eau $is!ernm&ntului toata latitu$inea sa 3otras! $a!a !onstituie sau nu o pies 0usti*i!ativ. Vor,es! !a protan $ar. ori!um !a un pro*an !are are mul"i ani $e experien"a. Bropriul !umnea4oas&r( pa-apor& es&e mai r3u. 4 2a un pi! mai ru. 2e alt*el 'tiu !a ni!i 'e*ii 'i superiorii + nu pun !ine 'tie !e temei pe a!este 0u!rii. 9i prin urmare ave"i intern sa va petre!e"i iarna la noi7

# 2esigur... &n!ep sa m o,i'nuies! !u i$eea ! n#o sa !o,or $e!&t &mpreuna !u vrul meu. !e-aJ MUNTELE VRJIT ,;9 &nseamn ! &n!epe"i s va o,i'nui"i... !um spunea"i !3iar $um#oastr( &ntr#un mo$ *oarte spiritual. <"i 'i primit lu!rurile #,r(!minte !l$uroasa &n!l"minte soli$a7 MTo&ul$ To&ul es&e n cea mai per0ec&a or!ine" !omnule Se&&em)rini$ $$ &n in*ormat ru$ele iar mena0era noastr mi#a tiinus totul &n mare vite-. <'a$ar pot s re-ist. U Vestea m lini'te'te. 2sr sta"i ave"i nevoie $e un sa! $e un sa! 6m,lnit # un$e ne um,i g&n$urile: Vara asta &nt&r-iata este &n'eltoare1 6ntr#un !eas ne putem pomeni &n plin iarna. @ sa petre!e"i ai!i lunile !ele mai *riguroase. U 2a sa!ul pentru !ura spuse Hans Castorp este *r &n$oial un a!!esoriu ne!esar. M#am g&n$it la el &n trea!t 'i mi# am -is !a varul meu 'i !u mine o s !o,or&m p&n( la 2avos#Plats#mi !umpr unul. Este un lu!ru $e !are $up a!eea nu te mai *olose'ti ni!io$at $ar &n $e*initiv !3iar numai pentru patru p&na la 'ase luni este util 'i merita osteneala. # Merita merit $omnule in*iner+ spuse nce& !omnul Se&iem)rini" apropiin$u#se $e t&nr. 2ar v $a"i seama !( e &ngro-itor s !onsta"i !u !&t( u'urin" vor,i"i $espre lunile risipite $e !&n$ '&nte"i ai!i7 Este &ngro-itor $eoare!e e ne*ires! 'i strin $e *irea $umneavoastr 'i &ntru!&t provine numai $in $o!ilitatea !ara!teristi!a v&rstei. <3 !olosal $o!ilitate a tinere"ii: # numai tu e'ti $e-n$e0$ea e$u!atorilor !!i &nainte $e toate e'ti gata s ar"i ! po"i *ptui lu!rurile !ele mai rele. Nu mai vor,i"i t&n(rul meu $omn !um au-i"i ! se vor,e'te ai!i !i numai &n !on*ormitate !u normele vie"ii $umneavoastr $e european: Mai ales ai!i un$e exista multa <sie &n atmos*era !!i nu &n -a$ar ZCerg3o*D#ui mi'una $e tot soiul $e "ipi $in Mongolia mos!ovita: Nu v

orienta"i &n sinea $umneavoastr $up oamenii 'tia 4 si $omnul /ettem,rini *!u $in ,r,ie un semn &n$+at. peste umr # nu va lsa"i ec&a& ue !on!ep"iile lor opune"i#le mai !ur&n$ ecen"a $umneavoastr superioara $umneavoastr esen"a *a"a $e a lor. si !onsi$era"i s0m1 ceea e prm esen"a 'i prin originea $umneavoastr tre,uie sa va *ie s*&nt a i!( m re*er la *iul @!!i$entului al $ivinului @!!i$ent *iul !ivili# leD !are prin natura 'i prin originea sa este s*&nt. Timpul $e pil$a. east( $rni!ie a!easta gran$ioasa $ar ,ar,ar &ntre,uin"are a timpu# s e $e stil asiati! 'i *r &n$oial !a a!esta este motivul pentru !are 6@rientului se simt ai!i !a la ei a!as. N#a"i o,servat ni!io$at !( c $ J 6n! un rus -i!e 5patru ore6 nu &nseamn mai mult $e!&t atun!i nul $intre ai no'tri spune 5o oia6D 7 Cate la o!3i !a nepsarea a!es# ,=0 THOMAS MANN tor oameni *a" $e timp este &n legtura !u sl,ati!a iinensitar spa"iului "arii ior. Un$e este mult /pa"iu a!olo este 'i mult Timp $oar $espre ei se spune ! s&nt poporul !are are timp 'i poate sa a'tem Noi !eilal"i europenii nu avem a!easta posi,ilitate. Noi $ispunem tot at&t $e pu"in timp pe !&t $e pu"in spa"iu are no,ilul nostru !on"in $e!upat !u at&ta elegan"a ast*el !a s&ntem !onstr&n'i sa ne gospo$ari !u pre!i-ie 'i timpul 'i spa"iul 'i sa ne g&n$im numai la !eea !e est util $a util $omnule inginer. Lua"i !a sim,ol marile noastre ora'e a!esie !entre 'i *o!are ale !ivili-a"iei a!este !uptoare in!an$es!ente ale !ugetrii: &n msura &n !are pre"ul pamintuiui !re'te 'i $e!i in !are risipirea spa"iului $evine o imposi,ilitate timpul la r&n$ul sau o,serva"i a!est *apt $evine 'i el $in !e &n !e mai pre"ios. 3=rpe diem7 Era un !ita$in a!ela !are a !&ntat ast*el. Timpul este un $ar al -eilor *!ut omului !a sa#i *ie util

$omnule inginer &n servi!iul progresului umanit"ii. C3iar 'i a!este ultime !uvinte # ori!are ar *i *ost o,sta!olul ri$i!at $e lim,a german &n *a"a lim,ii sale me$iteraneene 4 $omnul /ettem#,rini le rostise &ntr#o sonoritate pl!ut limpe$e 'i 4 aproape ! am putea spune # plasti!a. Hans Castorp nu rspunsese alt*el $e!&t printr#o &n!linare s!urta "eapn 'i silit !a un elev !are to!mai a primit o le!"ie !e a$u!e !u o a$monestare. Ce#ar *i putut s rspun$7 <!easta prelegere !u !ara!ter intim pe !are i#o *!use st&n$ !u spatele &ntors la !eilal"i pa!ien"i 'i aproape &n 'oapta avusese o not prea o,ie!tiv prea pu"in mon$ena nu semanase aproape $e*el !u o !onversa"ie propriu#-isa ast*el ! ,unul sim" nu &ng$uia ni!i un semn $e apro,are. Nu#i rspun-i unui pro*esor spun&n$+ 5C&t $e *rumos a"i vor,it:6 <lt $at Hans Castorp *!use $in !&n$ &n !&n$ ast*el $e apre!ieri oare!um pentru a se men"ine pe pi!ior $e egalitate mon$en !u /ettem,rini1 $ar p&na a!um. umanistul nu mai vor,ise ni!io$at !u o asemenea urgen"a pe$agogi!a+ prin urmare lui nu#i mai raminea $e!&t sa &ng3it a$monestarea -p!ii !a un elev !are a &n!asat o motala serioas. 2e alt*el se ve$ea $in atitu$inea lui /ettem,rini ! $e'i t!ea mintea Iui !ontinua s(#'i $epene *irul. /ttea &n !ontinuare aproape lipit $e Hans Castorp ast*el &ne&t a!esta se v-u !3iar silit s#l &mping u'or &napoi iar o!3ii lui negri !u *ixitatea oar, a unui om !u*un$at &n gi]6 $uri ram&neau ag"a"i $e !3ipul t&nrului. # V$ !a su*eri"i $omnule inginer: relu ei &n !ontinuare. /u*enU1J1 un rt!it # 'i $e alt*el este $estul s v va$ !ineva pentru a#si !6 seama. &ns 'i !omportarea $umneavoastr &n *a"a su*erin"ei ar tre,ui MUNTELE VRJIT ,=1 0ie !e asemenea o compor&are europeana" nu una $e rsritean. Lml e0emina& -i mor)i!" &rimi&e aici a&2ia )olna4i$$$ 6omp(&imirea h!area nes0r-i&(" ia&( 0elul lui !e a in0run&a su0erin2a$ O asemenea : te 'i nu tre,uie s *ie a $umneavoastr: Vr, : or&are nu poate 'i nu tre,uie s *ie a $umneavoastr:... Vor,eam

` a$ineauri $espre !orespon$en"a mea... Uita"i#v ai!i... /au &n! 'i L u<>?. U veni"i !u mine. <i!i este imposi,il... / ne retragem intram Io &n !ealalt !amera... Vreau sa v *! m'ie martinisiri... Veni"i:... /i &ntore&n$u#se &l trase $up el pe Hans Castorp a*ara $in 3ol &n Dmul salon !el mai apropiat $e intrarea prin!ipala amena0ai !a sal entru s!ris 'i le!tur 'i &n !are &n !lipa a!eea ni+ se gsea ni!i un pa!ient. Pere"ii erau !apitona"i pe 0umtate !u lemn $e ste0ar su, tavanul luminos iar mo,ilierul era al!tuit $in $ulapuri !u !(rti o mas &n!on0urata !u s!aune plina !u -iare prinse &n suporturi 'i mai multe msu"e pentru s!ris a'e-ate su, ar!a$ele *erestrelor. 2omnul /ettem#,rini &nainta p&n( &n apropierea uneia $intre *erestre 'i Hans Castorp &l urma. U'a r(mase $es!3is. #<!este 3&rtii 4 spuse italianul s!o"&n$ gr,it $in ,u-unarul pulpanei um*lat !a o pung un $osar un voluminos pli! $es!3is 'i !on"inutul lui $iverse imprimate pre!um 'i o s!risoare 'i las&n$u#le sa#i s!ape printre $egete su, o!3ii lui Hans Castorp # a!este 3&rtii au urmtorul antet &n lim,a *ran!e-+ 5Liga interna"ional pentru organi-area progresului6. Mi#au *ost trimise $e la Lugano un$e exist o se!"ie a Ligii. Ma &ntre,a"i !are &i s&nt prin!ipiile "elurile7 Vi le voi arata &n $ou !uvinte. Liga pentru organi-area progresului se !on$u!e $up !on!ep"ia evolu"ionista a lui 2arGin 'i $e!lar ! vo!a"ia *ireas!a 'i intrinse! a umanit"ii este $e a se per*e!"iona prin sine &ns'i. Ea mai a*irm &n !ontinuare !a $ato#na *ie!rui om !are vrea sa rspun$ a!estei vo!a"ii *ire'ti este $e#a !ola,ora &n mo$ a!tiv Ia progresul umanit"ii. /&nt mul"i !ei !e au au-it a!east !3emare1 numrul mem,rilor Ligii &n 8ran"a &n Italia /pania ur!ia 'i !3iar &n ;ermania esie !onsi$era,il. 9i !u am !instea sa *igu#z ca mem,ru &n registrele Ligii. Un program $e re*orma &n stil mare a s ela,orat potrivit unor meto$e 'tiin"i*i!e !are !uprin$e toate posi#Ple pre-ente $e per*e!"ionare a organismului omenes!. /e stu$ia- ema snt"ii rasei noastre s&nt examinate toate meto$ele pentru Da erea $egeneres!entei !are este *(ra &n$oiala o !onse!in"a ingri#K aea in$ustriali-rii !rese&n$e. Mai mult. Liga a!tivea- pentru a unei universit"i populare $es*iin"area luptei $e !las prin toate re0ormei" e so!iale !are pot !ontri,ui la &n$epliniiea a!estui s!op .'i &n ,=,

THOMAS MANN *ie $e asemenea o !omportare european nu una $e rsrit Rsritul e*eminat 'i mor,i$ trimite ai!i at&"ia ,olnavi... Compatim1 'i r,$area nes*&r'ita iat *elul lui $e a &n*runta su*erin"a. @ asern !omportare nu poate 'i nu tre,uie sa *ie a $umneavoastr:... Vor,e mai a$ineauri $espre !orespon$en"a mea... Uita"i#v ai!i... /au nca mai ,ine 4 veni"i !u mine. <i!i este imposi,il... / ne retragem intr a!olo &n !ealalt !amera... Vreau s v *a! ni'te mrturisiri... Veni"i: 9i &ntor!&n$u#se &l trase $up el pe Hans Castorp a*ar $in 3ol & primul salon !el mai apropiat $e intrarea prin!ipala amena0at !a sala pentru s!ris 'i le!tura 'i &n !are &n !lipa a!eea nu se gsea ni!i un pa!ient. Pere"ii erau !apitona"i pe 0umtate !u lemn $e ste0ar su, tavanul luminos iar mo,ilierul era al!tuit $in $ulapuri !u !r"i o masa &n!on0urata !u s!aune plina !u -iare prinse &n suporturi 'i mai multe msu"e pentru s!ris a'e-ate su, ar!a$ele *erestrelor. 2omnul /ettem#,rini &nainta p&na &n apropierea uneia $intre *erestre 'i Hans Castorp &l urm. U'a r(mase $es!3is. Aces&e hr&ii spuse italianul s!o"&n$ gr,it $in ,u-unarul pulpanei um*lat !a o punga un $osar un voluminos pli! $es!3is 'i !on"inutul lui $iverse imprimate pre!um 'i o s!risoare 'i ls&n$u#le s(#i s!ape printre $egete su, o!3ii lui Hans Castorp 4 a!este 3&rtii au urmtorul antet &n lim,a *ran!e-+ 5Lig interna"ional pentru organi-area progresului6. Mi#au *ost trimise $e la Lugano un$e exist o se!"ie a Ligii. M &ntre,a"i !are &i s&nt prin!ipiile "elurile7 Vi le voi arta &n $ou !uvinte. Liga pentru organi-area progresului se !on$u!e $up !on!ep"ia evolu"ionista a lui 2arGin 'i $e!lar !a vo!a"ia *ireas! 'i intrinse! a umanit"ii este $e a se per*e!"iona prin sine &ns'i. Ea mai a*irm &n !ontinuare !a $atoria *ie!rui om !are vrea s rspun$ a!estei vo!a"ii *ire'ti este $e#a !ola,ora &n mo$ a!tiv la progresul umanit"ii. /&nt mul"i !ei !e au au-it a!easta !3emare1 numrul mem,rilor Ligii &n 8ran"a &n Italia /pania Tur!ia 'i !3iar &n ;ermania este !onsi$era,il. 9i eu am !instea sa *iguS rez ca mem)ru n registrele Ligii. Un program $e re*orma &n stil mare a *ost ela,orat potrivit unor meto$e 'tiin"i*i!e !are !uprin$e toate posl ,ilit"ile pre-ente $e per*e!"ionare a organismului omenes!. /e stu$ia- pro,lema snt"ii rasei noastre s&nt examinate toate meto!ele pen !om,aterea $egeneres!entei !are este *r &n$oial o

!onse!in"a &ngn 0ortoare a in$ustriali-rii !res!&n$e. Mai mult Liga a!tivea- p5n !rearea unei universit"i populare $es*iin"area luptei $e !lasa prin Go re0ormele sociale care po& con&ri)ui la n!eplinirea aces&ui scop S1] MUNTELE VRJIT ,=8 N es&e preocupa&a !e mi#loacele prin care sa se a#un*( la suprimarea S *i!tel! &ntre popoare a r-,oiului printr#o $e-voltare a $reptului [ ational. Cum ve$e"i e*orturile Ligii s&nt generoase 'i !on!epute &n 1 .. 000pie. Mai multe reviste interna"ionale s&nt $ova$a a!estei a!ti#` h` reviste lunare !are &n trei sau patru lim,i stimulea- &ntr#un mo$ rte interesant $e-voltarea 'i progresele umanit"ii !ulte1 au *ost &nte#iate numeroase grupri lo!ale &n $i*erite "ari av&n$ menirea sa exer#@+e o a!"iune !ivili-atoare 'i e$u!ativa &n sensul i$ealului progresist rin reuniuni !u $is!u"ii &n !ontra$i!toriu !&t 'i prin &ntruniri $umini# !ale &ns Liga se preo!up &n spe!ial sa a0ute !u $o!umenta"ia ei parti$ele politi!e progresiste $in toate "rile... /&nte"i atent la !e va spun $omnule inginer7 # <,solut: rspunse Hans Castorp &n pripa. <vea impresia as!ult&n$ !ele spuse !a#i alune!a pam&ntul $e su, el 'i#i *eri!it !a &n! se mai poate "ine pe pi!ioare. 2omnul /ettem,rini pru &n!&ntat. &ntre,a+ # Perspe!tivele surprin-toare pe !are vi le $es!3i$ a!um s&nt noi pentru $umneavoastr7 # 2a tre,uie s v mrturises! ! este pentru prima $ata !&n$ au$ vor,in$u#se $espre a!este... a!este str$uin"e. # 2e !e n#a"i au-it ex!lam potolit /ettem,rini $e !e n#a"i au-it vor,in$u#se mai $evreme: 2ar poate !a &n! nu este prea t&r-iu. <'a$ar a!este imprimate... 2ori"i sa 'ti"i $espre !e tratea-... <s!ulta"i#ma mai $eparte. &n primvara a!easta a avut Io! la Car!elona solemna a$unare general a Ligii # pro,a,il 'ti"i !a a!est ora' se poate m&n$ri !u preo!uprile sale $eose,ite &n legtura !u i$ealul politi! al programului. ongresul a "inut o sptam&na &ntreaga !u ,an!3ete 'i $iverse alte solemnit"i. 2oamne inten"ia mea a *ost sa m $u! $oream $in toata una sa iau parte la $e-,aterile lui. &ns a!est !onsilier auli! ti!los mi#a er-is amenin"&n$u#ma !u moartea 'i $rept s va spun mi#a *ost *ri!a moarte 'i nu m#am $us. <m *ost $isperat !um va $a"i seama $esi#D e aceasta *esta pe !are mi#o 0u!a sntatea mea 'u,re$a. Nimi! nu mai $ureros $e!&t

momentul !&n$ organismul nostru partea animala [iJ ne &mpie$i! s slu0im ra"iunea. Cu at&t mai puterni!a este satis#6u $m mea la Brimirea aces&ei s!risori a ,iroului $in Lugano... /&nte"i m S s3S> cunoa'te"i !uprinsul7 V !re$ !u pl!ere. C&teva s!urte in*or#*ar SS S bSa pentru organi-area progresului6 av&n$ ra"iunea mereu &n pt s!op s pregteas! *eri!irea umanit"ii !u alte !uvinte+

,=9 THOMAS MANN sa !om,at 'i p&n la s*&r'it sa elimine su*erin"a omeneas!a prin" e*ort !orespun-tor $ar 4 !onsi$er&n$ pe $e alt parte !a a! S sar!ina *oarte &nalt nu poate *i reali-at $e!&t prin mi0lo!irea '"* a so!iologi!e al !rei s!op *inal es&e s&a&ul per0ec& - <i*a a ho&ar& J arcelona" pu)licarea unei opere n mai mul&e 4olume" cu &i&lul Sociologia suferinei 'i &n !are su*erin"ele umanit"ii toate spe!iiP genurile lor vor tre,ui sa *a! o,ie!tul unui stu$iu sistemati! 'i co plet. Ve"i o,ie!ta poate+ la !e *oloses! spe!iile genurile 'i sistemul7 S rspun$+ or$onarea 'i sele!"ionarea s&nt &n!eputul $ominrii !a! $u'manul !el mai prime0$ios este ne!unos!utul. Tre,uie sa s!oatem neamul omenes! $in sta$iile primitive ale *ri!ii 'i ale apatiei r,$toare 'i sa#l a$u!em la *a-a a!tivit"ii !on'tiente. Tre,uie sa#l luminam 'i sa#i *a!em s &n"eleag !a e*e!tele $ispar $e &n$at !e &nainte !3iar $e a le suprima le#am $es!operit !au-ele 'i !a mai toate su*erin"ele in$ivi!uale sn& )oli ale or*anismului social$ ine+ Aces&a es&e !eci scopul %atologiei sociologice. &n vreo $ou-e!i $e volume $e *ormatul o,i'nuit al unui lexi!on ea va stu$ia toate !a-urile imagina,ile ale su*erin"ei omene'ti $e la !ele mai personale 'i mai &ntinse p&n la marile !io!niri $intre grupe p&n( la su*erin"ele !e $e!urg $in lupta $u'mnoasa a !laselor p&n la !on*li!tele interna"ionale 4 a$i! pe s!urt ea va $enun"a !3imismul elementelor ale !ror ameste!uri 'i !om,ina"ii multiple provoa! toate su*erin"ele omene'ti 'i lu&n$ !a linie $e !on$uita $emnitatea 'i *eri!irea umanit"ii &i va propune !el pu"in mi0loa!ele 'i masurile !are se vor v$i mai in$i!ate pentru a elimina !au-ele a!estor su*erin"e. 2i*eri"i spe!iali'ti

in*orma"i $in lumea 'tiin"i*i!a europeana me$i!i e!onomi'ti 'i psi3ologi &'i vor $istri,ui re$a!tarea a!estei En!i!lope$ii a su*erin"elor iar ,iroul re$a!"ional general $e la Lugano va str&nge a!este $iverse stu$ii. Ma &ntre,a"i !u o!3ii !e rol tre,uie sa#nu revin mie &n opera a!easta7 Lasa"i#m( sa isprves!. Celetristi!a nu poate *i negli0ata &n ansam,lul a!estei mari lu!rri !!i to!mai ea are !a o,ie!t su*erin"ele omene'ti. 2e a!eea a *ost prev-ut un volum aparte !are pentru alinarea 'i lmurirea !elor !e su*er tre,uie sa grupe-e 'is anali-e-e pe s!urt toate !apo$operele literaturii universale relative *ie!are $intre a!este !on*li!te1 iar prin s!risoarea !are mi#a *ost trimis 'i pe !are o ve$e"i a!easta este sar!ina !are a *ost &n!re$in"at urGDu !umnea4oastr servitor. # Ce spune"i $omnule /ettem,rini: 2ar $a!a este a'a atun!i ing $ui"i#mi s v *eli!it $in toata inima. lata o sar!ina mrea"a 'i &ntr#a MUNTELE VRJIT ,=: ut pe msur $umneavoastr am impresia. Nu s&nt $elo! sur#D 3 <i*a s-a *n!it la $umneavoastr. 9i !&t $e *eri!it tre,uie s *i"i P pute"i $a un a0utor pentru !om,aterea su*erin"elor omene'ti. a *ste o mun! $e $urat spuse g&n$itor $omnul /ettem,rini !ere i&( pru$en" 'i multe le!turi. Mai ales !a # a$aug el &n vreme !e R Drea prea ! i se pier$e &n multipli!itatea misiunii sale 4 artele *ru#ase 'i#au asumat $e *apt aproape &n mo$ !onstant su*erin"a !a o,ie!t lor ,a !3iar 'i !apo$operele $e rangul al $oilea 'i al treilea s#au o!u#t $e ea &ntr#un *el oare!are. <st*el stau lu!rurile sau mai !ur&n$ !u t&t mai ,ine. @ri!&t $e vasta ar *i a!easta tem ea este &n ori!e !a$intre a!elea $e !are te po"i a!3ita la rigoare !3iar 'i av&n$ a!est ,lestemat $omi!iliu !u toate !a n$0$uies! sa nu *iu silit s#o termin ai!i. Nu se poate spune a!ela'i lu!ru !ontinua el apropiin$u#se iar'i $e Hans Castorp 'i !o,or&n$ glasul p&na la 'oapt nu tot a!ela'i lu!ru se poate spune $espre $atoriile pe !are natura vi le impune dumneavoastr, !omnule in*iner+ Aici am 4ru& sa a0ung 'i asta am "inut sa v#o amintes!. 9ti"i !&t $e mult v a$mir pro*esia &ns !um a $umneavoastr este una stri!t pra!ti! a$i! nu o pro*esie spiritual n#o pute"i exer!ita spre $eose,ire $e mine $e!&t a!olo &n lume. 2oar la 'es pute"i *i european sa lupta"i &n mo$ a!tiv &n spe!ialitatea $umneavoastr &mpotriva su*erin"ei s a0uta"i $es*'urarea

progresului a$i! s utili-a"i timpul $umneavoastr. V#am mai vor,it $espre misiunea !e#mi revine $e a v a0uta s v regsi"i pe $umneavoastr &n'iv pentru a v &nl"a !on!ep"iile !are $up !&t s#ar prea &n!ep sa se !am &n!ur!e $atorita $iverselor in*luen"e atmos*eri!e. Insist pe l&nga $umneavoastr+ pstra"i# v "inuta: 8i"i m&n$ru 'i nu v pier$e"i &n !eea !e va este strin. 8eri"i#v $e a!east mla'tin $e a!east insul a lui Cir!e nu s&nte"i $estul $e Ulise pentru a lo!ui &n ea nepe$epsi". Ve"i a0unge s merge"i &n patru la,e a"i 9L mceput s v aple!a"i &nainte !u toate extremit"ile anterioare 'i &n !ur&n$ ve"i &n!epe s gro3i"i # pa-i"i#va: Gn tot timpul s*aturilor lui umanistul !ltinase struitor !apul. T!u c6n &n pm&nt 'i spr&n!enele &n!runtate. Era !u neputin"a sa#i pun-i pe un ton glume" sau eva-iv a'a !um se o,i'nuise Hans orP s pro!e$e-e 'i !um !re-use o !lip !a va *i posi,il 'i $e $ata a. Lsase 'i el pleoapele &n 0os. <poi ri$i!&n$ $in umeri spuse tot L^^ !e nce&: 66 Ce tre,uie s *a!7 Y Ceea !e v#am spus. ,=; THOMAS MANN la o asemenea &ntre!ere o$ioasa at&t $e o,i'nuita ai!i alt*el v#as pun$e ! s&nt &n mo$ sim"itor mai ,olnav $e!&t $umneavoastr nenoro!ire at&t $e ,olnav &n realitate &n!&t nu mai am ni!i o speram prses! vreo$at lo!ul a!esta 'i sa ma pot &ntoar!e &n lumea $in v ast*el !a nu#mi ram&ne $e!&t sa m &n'el !u vi!lenie pe mine &nsumi n &n !lipa !&n$ mi se va prea !u totul ne!uviin!ios sa mai &ntre"in asemenea ilu-ie voi para'i a!est sta,iliment 'i ma voi retrage pem restul -ilelor mele &ntr#o lo!uin"a parti!ulara un$eva &n vale. 8aptul v *i evi$ent &ntristtor $ar !um s*era mun!ii mele este !ea mai li,era D !ea mai i$eala asta nu ma va &mpie$i!a sa slu0es! p&na la ultima me su*lare !au-a umanit"ii 'i sa "in piept $u3ului ,olii. V#am mai atras aten"ia asupra $eose,irii $intre noi &n a!easta privin"a. 2omnule inginer nu s&nte"i omul !are sa pute"i apar ai!i !eea !e este mai ,un &n $umneavoastr 'i lu!rul a!esta J# am v a-ut !3iar $e la prima noastr &nt&lnire. &mi *a!e"i o vina !a nu m#am $us la Car!elona. M#am supus inter$i!"iei !a sa nu ma

prp$es! prea !ur&n$. &ns am *a!ut#o !u !ele mai puterni!e &mpotriviri nu *ara !a spiritul meu sa se *i opus !u orgoliu 'i $urere a!estui $i!tat al 0alni!ului meu trup. 2ar &n !a-ul $um# neavoastr ma &ntre, $a!a spiritul $umneavoastr opune vreo opo-i"ie pres!rip"iilor $ate $e puterni!ii $e ai!i 4 sau mai !ur&n$ as!ulta"i !u at&ta gra,a numai $e trupul $umneavoastr 'i $e &n!lina"iile lui... 4 Ce#ave"i &mpotriva trupului7 &l &ntrerupse repe$e Hans Castorp 'i#l privi pe italian !u o!3ii lui al,a'tri larg $es!3i'i al !ror al, era str,tut $e vini'oare ro'ii. Temeritatea $e !are era per*e!t !on'tient &i $$ea ame"eli. 52espre !e vor,eam7 se &ntre,a iute &n sine. 2is!u"ia &n!epe sa m &ngro-eas!. C!i iata#ma pe pi!ior $e r-,oi !u el 'i pe !it va *i posi,il n#am sa#l las sa ai, ultimul !uv&nt. 8ire'te va s*&r'i prin a#l avea totu'i &ns lu!rul n#are importan"a $eoare!e tot voi !&'tiga !eva. <m sa#l provo!.6 &'i !ompleta o,ie!"iunea+ 4 Nu s&nte"i oare umanist7 Cum pute"i vor,i at&t $e ru $espre trup#2e $ata a!easta /ettem,rini -&m,i nepre*a!ut 'i sigur $e el. R6e n4inuire a!uce2i analizei.S ci&a el cu capul nclina& pe urna0-RA4e2i ce4a mpo&ri4a analizei.S Ma 4e2i *(si *a&a n&o&!eauna sa 4 $au repli!a $omnule inginer a$aug &n!lin&n$u#se 'i salut&n$ $u'umea !u un gest al m&inii mai ales !&n$ $a"i $ova$a $e spirit &n o,ie!"iG11 $umneavoastr. Va apra"i nu *ara elegan"a. Umanist 4 s&nt. $esig Nu ve"i putea $ove$i ni!io$at !a am &n!lina"ii as!eti!e. <pro, !inA1 'i iu,es! trupul la *eJ !um apro, !instes! 'i iu,es! *or"a" 0runiuscJ MUNTELE VRJIT ,== R]a 4eselia -i )ucuria - -i &o& a-a cum apar lumea in&ereselor li)er&81 mpo&ri4a 0u*ii sen&imen&ale !in lume" cum apar clasicismul triva romantismului. Cre$ !a po-i"ia mea nu !omporta ni!i un u# rJr 2ar exist o putere un prin!ipiu spre !are se &n$reapt a$e-i#ecluDO@S $$$ $ "$ mea !ea mai &nalta !instirea mea suprema 'i ultima &ntreaga mea $ #ar a!easta putere a!est prin!ipiu este spiritul. @ri!&ta s!&r,a a' Rm"i va-&n$ opun&n$u#se trupului nu 'tiu !e ur-eala 'i *antoma $e !lar dun3Z numit 5su*let6 totu'i &n antite-a $intre trup 'i spirit trupul emnt*i! prin!ipiul rau 'i $emoni! $eoare!e

trupul este natura iar atura#opusa a'a !um vre"i $umneavoastr spiritului ra"iunii 4 natura va repet este rea misti!a 'i rea. 5/&nte"i umanist:6 &mi atrage"i aten"ia $umneavoastr. /&nt. iDara &n$oiala !!i ram*n un prieten al omului a'a !um a *ost 'i Prometeu. un &n$rgostit $e umanitate 'i $e no,le"ea ei. 2ar a!easta no,le"o sl'luie'te &ti spirit &n ra"iune 'i iat $e !e -a$arni! ma ve"i &nvinui $e o,s!urantism !re'tin... Hans Castorp se opuse !u un gest. # ...&n -a$ar &mi a$u!e"i a!easta &nvinuire strui /ettem,rini $eoare!e aristo!rati!a m&n$rie a umanismului este silita sa resimt su,or$onarea spiritului *a"a $e trup *a"a $e natura !a pe o umilin"a !a pe o insult. V( aminti"i *r( &n$oiala $e !uvintele marelui Plotin !are spunea !#i este ru'ine !a are trup7 &ntre,a /ettem,rini 'i pru sa a'tepte at&t $e serios un rspuns &ne&t Hans Castorp se v-u silit sa mrturiseas! *aptul !( au-ea asta pentru prima $ata. #Ni le#a transmis Por*irius. Este o prere a,sur$a $a!a vre"i. 2ar a,sur$ul este moralitatea spiritului 'i &n *on$ nimi! nu poate *i mai 0osni! $e!&t &nvinuirea $e a,sur$itate a!olo un$e spiritul tin$e sa#'i pstre-e $emnitatea &mpotriva naturii 'i nu vrea sa se ple!e in *ata ei... A% auzi& 4or)in!u-se !espre cu&remurul !e pamn& !e la <isa)ona. - Nu un cu&remur !e pamn&. Aici nu ma ui& prin ziare$$$ # M#a"i &n"eles gre'it. Este $estul $e regreta,il &n trea!t *ie spus #aptul acesta $e*ine'te lo!ul un$e ne a*lam # !a ai!i negli0a"i sa !iti"i e# 2ar v &n'ela"i *enomenul natural la !are *a! alu-ie nu este J el s-a n&mpla& cam cu 4reo su&a cincizeci !e ani n urma$$$ X A# $a sta"i pu"in... a'a !. <m !itit !a ;oet3e a spus &n !lipa a!eea. B0ea" la \eimar" n !ormi&or" ser4i&orului$$$ , !espre 4oiam sa 4or)esc" l n&rerupse Se&&em)rini p o!3ii 'i *lu*uriri$ prin aer mina lui mi!a 'i negri!ioasa. 2e alt# J$=8 THOMAS MANN *el !on*un$a"i !atastro*ele. Va g&n$i"i la !utremurul $e la Messina p vor,es! $espre !utremurul !are a $istrus Lisa,ona &n

LXNN. 4 Ierta"i#ma. 7i )ine" Dol&aire s-a ri!ica& mpo&ri4a lui$ 6um$$$ a!ic(. S-a ri!ica&. S-a re4ol&a&" !a$ N-a a!mis aceas&a 0a&ali&a&e )ru&ala -i nu s-a n t !at ni!i !3iar &n *a"a *aptului &n sine. < protestat &n numele /piritului sD al Ra"iunii &mpotriva a!estui a,u- s!an$alos al Natuiii !ruia i#aZ !-ut pra$a trei s*erturi ale unui ora' &n*loritor 'i mii $e vi!time omene'ti... /&nte"i mirat7 B&m3i"i1D Mira"i#v !it $ori*i $ar !&t $espre -&m,tt &ng$ui"i#mi sa va $o0enes!. <titu$inea lui Voltaire a *ost atitu$inea unui a$evrat urma' al a!elor gali autenti!i !are trgeau !u ar!urile "intin$ &n !er... Ve$e"i $omnule inginer &n *aptul a!esta pute"i !onstata ostilitatea spiritului &mpotriva naturii semea" lui ne&n!ie$ere *a"a $e ea. no,ila lui &n!apa"&nare $e a#'i apar $reptul la !riti!a &mpotriva a!estei puteri reale 'i opusa ra"iunii. C!i natura este putere 'i a o a!!epta sau a i te a!omo$a &nseamn slugrni!ie... *i"i atent+ a i te a!omo$a &nlauntrul tau. <!ela'i lu!ru se &nt&mpla 'i !u a!est umanism !are nu se las impli!at &n ni!i o !ontra$i!"ie 'i nu se *a!e vinovat $e ni!i o &ntoar!ere la ipo!rita umilin"a !re'tina atun!i !&n$ se 3otr'te sa va$ &n trup prin!ipiul rau 'i $u'man. Contra$i!"ia pe !are vi se pare ! o surprin$e"i este &n *on$ mereu a!eea'i. 5Ce ave"i &mpotriva anali-ei76 Nimi!... !&n$ e al!tuita $in &nv"tur $in eli,erare 'i $in progres. Tot... !&n$ a$u!e !u sine mirosul gre"os 'i ptrun-tor al morm&ntului. Cu trupul nu se petre!e alt*el. Trupul tre,uie aparat !&n$ este vor,a $e eman!iparea 'i *rumuse"ea lui $e li,ertatea $eplina a sim"urilor $e *eri!ire 'i ,u!urie. Tre,uie &ns $ispre"uit !&n$ $evine un o,sta!ol &n *a"a av&ntului spre lumina !&n$ se $ove$e'te a *i un prin!ipiu al materialit"ii 'i iner"iei#!&n$ repre-int prin!ipiul ,olii 'i al mor"ii !&n$ esen"a sa spe!i*i!a este esen"a amintirii a $es!ompunerii a volupt"ii 'i a ru'inii... Se&&em)rini ros&ise ul&imele cu4in&e s&in! n picioare" ln*a Hans Castorp. aproape *ara intona"ie 'i *oarte repe$e par!a voin$ sa s*irs eas!a mai iute $eoare!e eli,erarea se apropia $e &mpresuratul Ha6 Castorp+ Joa!3im intra &n sala $e le!tura av&n$ $oua !r"i po'taJe mina ast*el !a literatul &'i &ntreiupZe prelegerea iar is!usin"a c% c 'tiu sa#'i ia o expresie in$i*erenta 'i mon$ena iDa!u o $eose,ita A.mpr asupra ele4ului sau !aca-l pu&em numi as&0el pe Hans 6as&orp$ MUNTELE VRJIT

,=9 gi $omnule lo!otenent: Pro,a,il !a um,la"i $up vrul $umnea# ti# # ierta"i#m(: Ne#m anga0at &ntr#o $is!u"ie # $a!a nu ma &n'el si o mi! $isput. Logi!a vrului $umneavoastr nu *un!"io# a $elo! ru 'i &ntr#o !ontroversa !&n$ "ine la !eva e un a$versar prime0$ios. Humaniora &m,r!a"i &n pantaloni al,i 'i 0a!3ete al,astre Hans Castorp 'i Joa!3im Biemssen 'e$eau $up $e0un &n gra$in. Mai $inuia una $in a!ele -ile at&t $e lu$ate ale lui o!tom,rie o -i !al$a 'i *irav sr,toreas! 'i amar &n a!ela'i timp !u un !er $e o al,strime su$i! $easupra vii !are &n *un$ !u p'unile str,tute $e $rumeaguri 'i presrate !u lo!uin"e pstra &n! un ver$e vesel 'i !u -grun"uroasele pov&rni'uri &mp$urite !are# "i trimiteau -vonul tlngilor # a!est pa'ni! glas $e tini!3ea naiv#mu-i!al plutin$ limpe$e 'i mol!om prin aerul lini'tit u'or 'i gol 'i $&n$ o a$&n!ime mai mare atmos*erei solemne !e $omne'te &n a!este regiuni &nalte. Verii stteau pe o ,an! $in marginea gr$inii &n *a"a unui ron$ !u ,ra-i piti!i. Lo!ul se a*la la li-iera $e nor$#est po$i'ului &ngr$it !are la o &nl"ime !am $e !in!i-e!i $e metri $easupra vii al!tuia terenul propriet"ii sanatoriului 5Cerg3o*6. T!eau. Hans Castorp *uma. Era suprat &n sinea lui pe Joa!3im $eoare!e re*u-ase sa ia parte $up roas la reuniunea $in veran$ 'i &mpotriva voin"ei lui &l silise sa vin m lini'tea gr$inii s a'tepte a!olo ora la !are s se $u! iar'i la !ura oe o$i3n. Era un a!t $e tiranie $in par&ea lui Joachim$ n !e0ini&i4" nu au *ra"i siame-i. Puteau sa se $espart $a! &n!lina"iile lor nu erau e`ea'i. La urma urmelor Hans Castorp nu se a*la ai!i !a s "in !om# e lui Joa!3im el &nsu'i era ,olnav. /ttea &m,u*nat pra$a !iu$ei 'i

consola !u o Mria Man!ini. Cu m&inile &n ,u-unarele 0a!3etei a a& !u g3ete maro 'i !u pi!ioarele &ntinse &nainte "inea &ntre ,u-e ^#o s sp&n-ure u'or o "igara $e *oi $e un gri#$es!3is !are se gsea & $ muJ s&a$iu al ar$erii a$i!+ nu s!uturase &n! !enu'a $e la v&r*ul c J 9l !uBa masa a,un$ent se ,u!ur $e ,u!3etul ei !reia &i regsise K P et gustul. 2a! mo$ul su $e ( se a!limati-a ai!i sus !onsta &n iil Wa Se W5'nuia sa nu se o,i'nuias! # totu'i 0u$e!in$ $up rea!# unice ale s&oma!ului 'i $up nervii mu!oaselor pre$ispuse sa ,80 THOMAS MANN # Ei $omnule lo!otenent: Pro,a,il !a um,la"i $up varul $urnn voastr # ierta"i#ma: Ne#am anga0at &ntr#o $is!u"ie # $a!a nu rtia &n am avut 'i o mi!a $isputa. Logi!a varului $umneavoastr nu *unc& nea-a $elo! rau 'i &ntr#o !ontroversa !&n$ "ine la !eva e un a$vers prime#!ios$ Humaniora &m,r!a"i &n pantaloni al,i 'i 0a!3ete al,astre Hans Castorp 9L Joa!3im Biemssen 'e$eau $up $e0un &n gra$in. Mai $inuia una $in a!ele -ile at&t $e lu$ate ale lui o!tom,rie o -i !al$a 'i *irava sr,toreas!a 'i amara &n a!ela'i timp !u un !er $e o al,astrime su$i!a $easupra vii !are &n *un$ !u p'unile str,tute $e $rumeaguri 'i presrate !u lo!uin"e pstra &n! un ver$e vesel 'i !u -grun"uroasele pov&rni'uri &mp$urite !are# "i trimiteau -vonul tlngilor 4 a!est pa'ni! glas $e tini!3ea naiv#mu-i!al plutin$ limpe$e 'i mol!om prin aerul lini'tit u'or 'i gol 'i $&n$ o a$&n!ime mai mare atmos*erei solemne !e $omne'te &n a!este regiuni &nalte. Derii stteau pe o ,an!a $in marginea gr$inii &n *a"a unui ron$ !u ,ra-i piti!i. Lo!ul se a*la la li-iera $e nor$#est a po$i'ului &ngr$it !are la o &nl"ime !am $e !in!i-e!i $e metri $easupra vii al!tuia terenul propriet"ii sanatoriului 5Cerg3o*D. T!eau. Hans Castorp *uma. Era suprat &n sinea lui pe Joa!3im $eoare!e re*u-ase s ia parte $up masa la reuniunea $in veran$a 'i &mpotriva voin"ei Iui &l silise sa vina &n

lini'tea gr$inii sa a'tepte a!olo ora la !are sa se $u!a iar'i la !ura $e o$i3na. Era un a!t $e tiranie $in partea lui Joa!3im. &n $e*initiv nu erau *ra"i siame-i. Puteau sa se $espart $a!a &n!lina"iile lor nu erau a!elea'i. La urma urmelor Hans Castorp nu se a*la ai!i !a sa "in !ompanie lui Joa!3im el &nsu'i era ,olnav. /ttea &m,u*nat pra$a !iu$ei /l se !onsola !u o Mria Man!ini. Cu m&inile &n ,u-unarele 0a!3ete1D &n!l"at !u g3ete maro 'i !u pi!ioarele &ntinse &nainte "inea &ntre ,u- R las&n$#o sa sp&n-ure u'or o "igara $e *oi $e un gri#$es!3is !are se gaS la primul sta$iu al ar$erii a$i!+ nu s!uturase &n! !enu'a $e la i tiat 'i $upa masa a,un$enta se ,u!ura $e ,u!3etul ei !reia &i !omplet gustul. 2a!a mo$ul sau $e a se a!limati-a ai!i sus !onsta a!eea !a se o,i'nuia sa nu se o,i'nuias! 4 totu'i 0u$e!in$ !upa "iile !3imi!e ale stoma!ului 'i $upa nervii mu!oaselor pre$ispus asise n reacMUNTELE VRJIT ,81 e-e se a$aptase &n !3ip evi$ent+ pe nesim"ite 'i *ara sa *i putut Sl ri aces& pro*res" lasn!u-se numai n 4oia &recerii zilelor" a aces&or N ci si !in!i sau 'apte-e!i $e -ile Hans Castorp re!onstituise &ntreaga re organi!a pe !are o extrgea $in a!est ex!itant vegetal $in a!est !oti! preparat !u miestrie. Era mul"umit !a o re$o,&n$ise. /atis#tia moral o !onsoli$a pe !ea *i-i!a. In timpul !&t sttuse &n pat nomisise aproape $oua sute $e "igri1 ast*el !a mai avea o re-erva nar &n a!ela'i timp !u len0eria 'i !u &m,r!mintea $e iarna &i !eruse lui /!3alleen sa#i mai trimit !in!i sute $e ,u!"i $in a!este ex!elente pro$use ale *a,ri!ii $e la Cremen !a sa *ie pregtit pentru ori!e eventualitate. Erau ni'te !utii *rumoase l!uite &mpo$o,ite !u un glo, terestru mai multe me$alii 'i !u un pavilion $e expo-i"ie &n!a$rat !u $rapele *&l*&itoare totul &ntr#un am,ala0 aurit. Pe !&n$ 'e$eau &l -rir pe !onsilierul auli! Ce3rens venin$ $e#a !urme-i'ul gr$inii. Luase a-i masa &n su*ragerie1 *usese v-ut &mpreu#n&n$u#'i m&inile imense $easupra *ar*uriei la masa $oamnei /alomon. 8r &n$oiala ! &nt&r-iase $up a!eea pe terasa !!i i se au-ise glasul $e !&teva ori pro,a,il *iin$! exe!utase turul $e *or"a !u 'iretul $e la g3eata pentru vreunul

!are &n! nu#l v-use. 9i a!um iata#l venin$ agale pe aleea !u pietri' *r 3alat &m,r!at !u o 3ain &n ptr"ele !u melonul pe !ea*a 'i &n gura !u o "igara $e *oi *oarte neagr $in !are s!otea nori mari $e *um al,i!ios. Capul !3ipul lui !u o,ra0ii vine"ii 'i &n!in'i nasul !&rn o!3ii l!rimo'i 'i al,a'tri musta"a rsu!it toate preau mi!i "in&n$ seama $e silueta lui lunga &n!ovoiata 'i str&m,a $e mrimea m&inilor 'i pi!ioarelor. Era enervat tresari &n mo$ v$it $&n$ !u o!3ii $e !ei $oi veri 'i pru !3iar pu"in &n!ur!at !!i se v-u o,ligat sa mearg spre ei. /alut&n$u#i &n *elul sau o,i'nuit vesel 'i !u una $intre !unos!utele lui expresii+ 5Ia te uita ia te uita Timot3ena:6 invo!a ,ine#!uvintarea !erului asupra $igestiei lor 'i#i invita sa stea 0os !&n$ voira sa se ri$i!e &n pre-en"a lui. = $eran0a"i: Nu va $eran0a"i: 8ara at&tea *asoane !u un om at&t simplu ca mine$ 7s&e o cins&ire !are nu mi se potrive'te $elo! !u at&t i mult !u !&t 'i unul 'i altul s&nte"i ,olnavi. Nu#i ne!esar. Nu va KPotrivi"i as&a#i situa"ia. Vi r(mase &n pi!ioare &n *a"a lor !u "igara $e *oi &ntre arttorul 'i ]J o!iul giganti!ei lui m&ini $repte. sm %m :i Bla! *run-ele rsu!ite ale a!estei ,uruieni Castorp7 <rata#mi os!ator 'i amator. Cenu'a e ,una !ine e *rumoasa ,runetaD7 ,8, THOMAS MANN 1i !a situa"ia nu se pre-enta $elo! ,ine. Pi!ioarele mi#erau &ng3e"ate !epe"i aveam o su$oare re!e pe tot trupul *a"a &mi era al,a !a o ru*#inima &ntr#o stare 0alni!a pulsul sau a,ia per!epti,il sau !a un va!arm lua la galop &n"elege"i iar !reierul se -,tea &ntr#o agita"ie !unipP0&a Eram !onvins !a $ansam $ansul *inal al vie"ii mele. /pun+ $ansul *ina$ pentru !a a!estea au *ost !uvintele !e mi#au venit &n minte atun!i 'i !at se potriveau pentru a#mi !ara!teri-a starea. C!i la urma urmelor er !eva vesel o a$evrata sr,toare !u toate !a mi#era o *ri!a &ngro-i toare sau mai exa!t !u toate !a tremuram $e spaim $in !ap pma#n pi!ioare. 2ar *ri!a si veselia nu se ex!lu$ lu!ru pe !are $e *apt U s&ie toata lumea. 9trengarului !are e pe !ale sa pose$e pentru prima $ata o pu'tan!a &i este *ri!a 'i lui $ar 'i ei !eea !e nu#i &mpie$i!a sa se topeas! $e pl!ere. Ei 'i eu eram gata sa ma topes!+ inima &mi ,tea ne,une'te 'i ma gseam pe

pun!tul $e a#mi $ansa $ansul *inal al vie"n. &ns s!umpa MSlen$onF !u talentele ei m#a rpit $in starea a!easta. Comprese !u g3ea"a *ri!"iuni !u peria o in0e!"ie !u !am*or 'i iat !um am *ost salvat pentru omenire. 9e-&n$ pe ,an!a &n !alitatea lui $e ,olnav Hans Castorp !u o *igura !e#i $ivulga *ram&ntarea &l privea pe Ce3rens ai !rui o!3i al,a'tri l!rimo'i se umplusera $e la!rimi reale &n timpul povestirii. - 'omnule !onsilier auli! nu#i a'a !a va o!upa"i uneori 'i !u pi!tura1 &ntre,a el $eo$at. Consilierul auli! tresari pre*!&n$u#se !a ar *i primit o lovitura 'i *!u un pas &napoi. # <$i!7 Ei tinere !e "i s#a n-rit7 # Ierta"i#ma. <m au-it $in &nt&mplare. Mi#a 4eni& acum n min&e$ # 2a!a#i a'a nu voi &n!er!a sa tg$uies!. 2a mi s#a &nt&mpDa& cJ mie sa 0ac !e-al!e as&ea$ Anch'io sono pittore, !um avea o,i!eiul s spun spaniolul a!ela. # Peisa0e7 &ntre,a s!urt 'i pe un ton prote!tor Hans Castorp. lmpre #urarile l sileau sa ia aces& &on$ # Tot !e $ori"i rspunse !onsilierul auli! !u o &ngim*are 0ena6 Peisa0e naturi moarte animole 4 !&n$ e'ti &n$r-ne" nu te $ai &n.i*01 la nimic$$$ - 'ar por&re&e" nu. a !a" mi s-a n&impla& Z-a 0ac si un por&ie&$ Drei sa-mi !ai coinai u!aMUNTELE VRJIT ,88 Ei nu nu: &ns va *i *oarte ama,il $in partea $umneavoastr ule !onsilier auli! $a! ve"i ,inevoi !u vreo o!a-ie oare!are sa [ arta"i p&n-ele $umneavoastr. C3iar 'i Joa!3im $up !e arun! o privire mirat !tre varul su se #3i s !on*irme ! asta i#ar *a!e o *oarte mare pl!ere. Ce3rens era &n!&nlat mgulit p&n la entu-iasm. Ro'i $e ,u!urie 'i $in nou o!3ii lui *!ur impresia ! s&nt gata s verse la!rimi. # 2ar !u pl!ere: ex!lam el. 2ar !3iar !u !ea mai mare pl!ere: &ns ime$iat a!um $a!a $ori"i. Hai$em veni"i !u mine o s ,em a!as 'i o !a*ea tur!eas!a. 9i apu!&n$u#i $e m&ini pe am&n$oi tinerii &i ri$i! $e pe ,an!a 'i &i !on$use !a ag"at $e ,ra"ele lor $e#a lungul aleii !u pietri' !tre lo!uin"a lui !are $up !um 'tim era situata &n

aripa $e nor$#vest a 5Cerg3o*D#ului. # @$inioar am *!ut 'i eu !&teva &n!er!ri &n $omeniul a!esta. # Nu mai spune7 Te#ai &n$reptat !tre ulei7 -Nu" nu" n-am mers mai !epar&e !e c&e4a acuarele$ 6n! un 4apor" c&n$ o ve$ere marin 4 !opilrii. 2ar &mi pla!e mult sa v$ pi!turi 'i $e a!eea mi#am 'i &ng$uit... Mai !u seam Joa!3im se sim"i oare!um lini'tit &n urma a!estei lmuriri asupra straniei !urio-it"i a vrului sau iar Hans Castorp reamintise propriile lui &n!er!ri artisti!e mai mult pentru el $e!&t pentru !onsilierul auli!. <0unser+ &n partea a!easta nu exista !a &n partea !ealalt un magni*i! portal $e intrare !u *elinare pe $e laturi. C&teva trepte &n *orm $e semi!er! $u!eau la u'a $e ste0ar a lo!uin"ei iar !onsilierul auli! o $es!3ise !u a0utorul unei !3ei $in legtura sa voluminoas. M&na &i tremura+ 3ot(r&t era emo"ionat. Ptrunser &ntr#un vesti,ul amena0at !a vestiar 'i un$e Ce3rens &'i aga" melonul &ntr#un %l# &nuntru &ntr#o o$i"a &ngusta $espr"it printr#o u' $e sti!l $e !l$irii !3em *emeia $e servi!iu 'i#i $$u $ispo-i"ii. <poi &'i P[*ti musa*irii s intre pe una $intre u'ile $in $reapta *olosin$ tot *elul e expresii voioase 'i &m,ietoare. *teva !amere !e $$eau spre vale mo)ila&e cu un )anal *us& e 6iJ !omuni!au &ntre ele *ar( u'i $espr"ite numai $e $raperii+ o *erie n&r-un s&il R4echi *ermanS" un salon-)irou !e lucru" cu un easupra !ruia pe perete erau ag"ate o 'ap! $e stu$ent 'i $oua &n!ru!i'ate !u !ovoare l("oase un $ivan &n!astrat &ntr#o ,i,liote! s ir'it o !amer $e *umat mo,ilat 5tur!e'te6. Pretutin$eni erau ,89 THOMAS MANN at&rnate pi!turi pi!turile !onsilierului auli! 4 iar vi-itatorii &n!epu le priveas! politi!o'i gata sa#'i exprime a$mira"ia. 2e*un!ta sotD !onsilierului auli! putea *i v-ut &n mai multe iposta-e+ &n ulei sD $iverge *otogra*ii $e pe ,irou. Imaginile &n*"i'au o ,lon$a oare! enigmati!a &m,r!ata &n ro!3ii su,"iri 'i vaporoase "in&n$ m&inile a$u l&nga umrul st&ng 4 nu str&nse !i numai &nln"uite p&na la prima arti! la"ie a $egetelor # 'i !u o!3ii ri$i!a"i sau !omplet aple!a"i 'i as!un'i su, genele lungi

!are#i ie'eau &n relie* o,li! *a"a $e pleoape 4 &ns ni!io$at moarta nu#l privea $ire!t pe !el !e se uita la ea. &n!olo erau mai ales peisa0e montane mun"i su, -pa$a 'i su, ver$ea"a ,ra-ilor mumi &nvlui"i $e valurile $e !ea"a ale &nl"imilor 'i mun"i !are !u !ontururile aspre 'i as!u"ite !restau su, in*luen"a lui /egantini un !er $e un al,as#tru#a$&n!. &n a*ara $e a!estea mai erau !ase "rne'ti p'uni &nsorite 'i va!i !u pielea at&rn&n$ su, gruma- un !o!o' 0umulit al !rui !ap at&rna printre legume apoi *lori *iguri $e munteni 'i &n! multe altele # toate pi!tate !u un anumit $iletantism *a!il !u !ulori &n$r-ne" apli!ate !are a$esea preau puse pe p&n-a $ire!t $in tu, 'i !rora le#a tre,uit $esigur mult timp p&na sa se usu!e !eea !e avea $arul s *a! o oare!are impresie mai ales !&n$ gre'elile sreau &n o!3i. Ca &ntr#o expo-i"ie $e pi!tura verii tre!ur privin$ $e#a lungul pere"ilor &ntovr'i"i $e stap&nul !asei !are i!i 'i !olo le expli!a su,ie!tele $ar !el mai a$esea t!ut 'i !u nelini'tea vanitoasa a artistului las !u voluptate sa i se o$i3neas! o!3ii o $at !u ai strinilor pe operele proprii. Portretul Clav$iei C3au!3at era at&rnat &n salon l&nga *ereastra 4 'i Hans Castorp a,ia intrat &l 'i $es!operise !u o!3ii lui !er!ettori m!ar !a nu pre-enta $e!&t o asemnare &n$eprtata. @!oli inten"ionat lo!ul un$e se a*la portretul &'i re"inu tovar'ii &n su*ragerie un$e se *!u !a a$mira priveli'tea &nver-it a vii /ergi !u g3e"arii al,a'trii &n *un$ apoi se re&ntoarse $in proprie ini"iativa &n !amer tur!eas!a pe !are o !er!eta $e asemenea !u amnun"ime nepre !upe"in$u#'i lau$ele iar $up a!eea intra &n salon un$e privi ta,loun $e pe primul -i$ $e l&nga u'a &n$emn&n$u#l $in !&n$ &n !&n$. 91 P Joa!3im sa#'i $ea prerea. &n s*&r'it se &ntoarse 'i &ntre,a !u o mir calcula&a: - Mi se pare un chip cunoscu&$ # @ re!unoa'te"i7 se int!t!sa ehrens$ "f # 8ire'te 'i nu !re$ !a e posi,il vreun $u,iu. Este $oamna masa ru'ilor ,ine !u nume *ran!e-. MUNTELE VRJIT ,8: Exa!t. C3au!3at. &mi *a!e pl!ere !&n$ mi se spune !a seamn. U Uluitor $e mult: min"i Hans Castorp mai pu"in $in ipo!ii-ie $e!&t rit( *aptului !a $a!a totul s#ar *i petre!ut &n mo$ *ires! el ni!i n#ar *i 3uit sa re!unoas! mo$elul 4 a$i! sa#l re!unoasea tot at&t $e pu"in !&t *i re!unos!ut vreo$at prin

propriile sale mi0loa!e Joa!3im ,unul !3im !are a,ia a!um &n!epea sa &n"eleag !a a *ost p!lit 'i $es!o#rea expli!a"ia verita,ila a a!estei vi-ite $up !ea *alsa $ata $e Hans Castorp a$ineauri. U 2a a'a#i: -ise Joa!3im &n!et 'i se resemna sa#i asiste pe !eilal"i $oi !are examinau ta,loul. 9i#'i $$u seama !a varul sau 'tiuse sa se $espgu,eas! $e *aptul !a *usese "inut $eparte $e so!ietatea $e pe veran$a. Era un ,ust 0umtate &n pro*il pu"in re$us *a"a $e mrimea naturala $e!oltat !u o e'ar*a $rapat &n 0urul umerilor 'i a pieptului &ntr#o ram lai a neagra &mpo$o,ita la marginea $inspre p&n-a !u un !3enar aurit. 2oamna C3au!3at prea !u -e!e ani mai &n v&rsta $e!&t era &n realitate a'a !um se &nt&mpl( $e o,i!ei !u portretele *!ute $e amatori !are &n!ear! s re$ea !ara!terul unei *i-ionomii. Pe *igura se pusese prea mult ro'u nasul aprea gre'it $esenat nuan"a parului nu era *eri!ita 'i !am prea apropiata $e !uloarea paiului gura str&m,a *arme!ul spe!i*i! al !3ipului nu *usese surprins 'i nu era i-,utit $atorita *aptului !a artistul exagerase totul &n mo$ grosolan iar ansam,lul # !are nu avea $e!&t o *oarte &n$eprtata &nru$ire !u un portret # se pre-enta &n mo$ v$it !a pro$usul unui amator $e mina a $oua. &ns Hans Castorp nu se arat !3iar at&t $e preten"ios &n !eea !e privea asemnarea1 &i a0ungea legtura !e exista &ntre p&n-a 'i persoana $oamnei C3au!3at portretul tre,uia s#o repre-inte pe $oamna C3au!3at !are po-ase ea &ns'i &n a!est apartament at&t &i era su*i!ient 'i $e a!eea repet emo"ionat+ #Leita: #Nu spune asta se apar !onsilierul auti!. A 0os& o pnza la care am nci& enorm. 'i nu#mi *a! $elo! ilu-ia !a am reu'it !u toate !a am nevoie $e !el pu"in $ou-e!i $e 'e$in"e # !!i mi#a *ost greu s#o a !apt !u o mutr at&t $e a*urisita. /#ar !re$e !a e u'or s#o prin-i asemenea pome"i 'i !u o!3ii ei $e es!3imoasa. $ar &"i $ai repe$e D a !a totul este !a un aluat moale $e !o*etrie. 2a s#o prin-i $ragul g D nu e u.or# *iin$! rm&n&n$ !ie$ineios $etaliului stri!i ansam,lul. a!e4aral! 'ara$. @ !uno'ti7 Poate !a n#ar *i tre,uii s#o pi!tea4n!-o ln ba&aJ !i s lu!re- $in memorie. 2e *apt. o !uno'ti7 ,8; THOMAS MANN # 2a 'i nu. &n mo$ super*i!ial a'a !um po"i !unoa'te $e#

ai!i... 4 Eu o !unos! mai !ur&n$ pe $inuntru su,!utanat. Presiunea a riala tensiunea "esuturilor Ji !ir!ula"ia lim*ei pe aces&ea le cunosc *oarte exa!t # $in motive lesne $e &n"eles. /upra*a"a. &ns pre-int $i* !ulta"i mult mai mari. <i va-ut#o !um meige7 <'a !um merge. Ea este 'i !3ipul. @ *"arni!a. Ia#i $e pil$ o!3ii 4 nu vor,es! $esp !uloare !are are $eopotriv per*i$iile ei1 ma re*er la a'e-are la *ornia Tietura pleoapelor o sa#mi spui este pie-i'a. 2ar asta nu#i $e!&t prere. Ceea !e te &n'ala este epi!antul a$i! o paiti!ularitate !are exis ta la anumite rase 'i !are !onsta &n a!eea ! o mem,rana !e provine $e la 'aua nasului !o,oar la a!e'ti oameni $in !uta pleoapei p&n( $ea# supra !ol"ului interior al o!3iului. 2a!a vei &ntin$e pielea $e la r$!ina nasului vei !apata un o!3i !a al nostru. E o iiu-ie $estul $e nostima $ar altminteri nu !3iar at&t $e !instita !!i !er!et&n$ mai $e aproape !onstatam !a epi!antul are $repl origine o imper*e!"iune atavi!. 4 Prin urmare a'a stau lu!rurile spuse Hans Castorp. Nu 'tiam $ar $e multa vreme eram preo!upat sa a*lu !e este !u a!e'ti o!3i. 4 /!3im,tori 'i &n'eltori !on*irma !onsilierul auli!. 2esenea-a#i a'a !um s&nt su,"iri 'i pie-i'i 'i vei *i un om pier$ut. Tre,uie sa reali-e-i su,"irimea 'i po-i"ia pie-i' prin a!elea'i mi0loa!e prin !are le reali-ea- 'i natura !a sa !ree-i oare!um ilu-ia unei ilu-ii 'i pentru asta tre,uie sa "ii seama $e existen"a epi!antului. Nu stri!a ni!io$at sa &nve"i !&te !eva. Prive'te pielea a!easta piele a trupului. Este expresiva sau nu e expresiva $up prerea $umitale7 7norm" zise Hans 6as&orp" c& !e e>presi4 este pi!tata a!easta piele. Cre$ !a n#am mai &nt&lnit vreo$at o piele at&t $e ,ine re$ata. <i impresia !a#i ve-i porii. 9i atinse u'or !u mu!3ia palmei $e!olteul portretului !are ie'ea *oarte al, &n evi$en"a &n !ontrast !u ro'ea"a exagerata a !3ipului !a o parte a trupului neexpusa ve$erii &n mo$ o,i'nuit 'i !are se aso!ia struitor inten"ionat sau nu !u i$eea goli!iunii # *aBl ce pro!ucea" n orice caz" un e0ec& *iosolan$ Cu toate a!estea elogiul D.ui Hans Castorp era &n$rept"it. /tralu!irca o)osi&a !in al)ul aces&ui )us& !elica&" !ar !eloc sla)" care se pie&neil *al$urile a-urii ale e'ar*ei avea muita naturale"e1 era evi$ent !a *uJ

pi!tat !u sensi,ilitate &ns &n !iu$a unui !ara!ter pu"in $ul!eag. ar&l is&ul "se)_ 'tiuse sa#i re$ea un soi $e realitate 'nin"i*i!a 'i exa!titate vie. $eoare!e *olosise supra*a"a u'or _grun"uroasa a p&n-ei mai regiunea !lavi!ulei *oarte proeminenia pentru a le$a un *el $e asp naturala a pielei. Nu *usese &itata ni!i o aluni"a la st&nga. a!olo l ales B neiiJa&e M%NTELE VRJIT ,8= sinii -res! &n!epeau s se $espart iar &ntre *ormele rotun$e preau !a se vine u'or al,strii. /#ar *i -is ! su, o!3iul privitorului a!easta HDtate era str,tut $e un a,ia per!epti,il *ior $e sen-ualitate # sau mi a ne exprima !u &n$r-neala+ puteai !re$e !a surprin-i respira"ia vi-i,ila 'i !ia emana"ie a a!estei !arna"ii &n a'a *el &n!&t $a!a "i#ai 8i apsat ,u-ele pe ea ai *i respirat nu mirosul uleiului 'i al vernisului !i ireasma unui &rup omenesc$ Brin aces&e cu4in&e ncercam sa re$m mpresiile lui Hans Castorp. 2ar !u toate !a el era $eose,it $e $ispus s rimeas! ast*el $e impresii totu'i tre,uie s !onstatam &n mo$ o,ie!tiv ! $e!olteul $oamnei C3au!3at era $intre toate p&n-ele $in !amera piesa !ea mai reu'ita. 6onsilierul auli! Ce3rens !u m&inile &n ,u-unarele pantalonilor se legna pe talpa 'i v&r*ul pi!ioarelor privin$ &n a!ela'i timp 'i la opera sa 'i la vi-itatori. # M ,u!ur $ragul meu !oleg -ise el m ,u!ur !a asta &"i sare &n o!3i. Este *oarte util &n a$evr 'i nu#i rau sa 'tii !e anume se petre!e su, epi$erm !a &n *elul a!esta sa po"i pi!ta !on!omitent 'i !eea !e nu se ve$e !u alte !uvinte ai !u mo$elul 'i alt *el $e rela"ii nu numai liri!e1 s a$mitem !a !ineva pra!ti! &n !3ip lturalni! 'i pro*esiunea $e me$i! $e *i-iologist $e anatomist prin urmare $ispune $e un mi! ,aga0 $e !uno'tin"e asupra !elor !e se a*l $e$esu,t 4 a!est *apt pre-int ori!e s#ar spune avanta0ele lui. Pielea a!easta $e# a!olo !ontinua !onsilierul auli! arat&n$ ta,loul a *ost pi!tat &n mo$ 'tiin"i*i! # $e alt*el te po"i !onvinge la mi!ros!op $e

asemnarea ei organi!a. <i!i nu se va$ numai straturile epiteliale 'i !ornoase ale epi$ermei !i mi#am mai &n!3ipuit 'i $e$esu,tul a$i! "esutul !on0un!tiv !u glan$ele se,a!ee 'i glan$ele su$oripare !u vasele sanguine 'i papilele sale # iar mai la *un$ stratul e grsime !ptu'eala ma#n"elegi $umneata temelia !are !u nenumratele ei !elule grase $esav&r'e'te minunatele *orme *eminine. 2ar 'i ea !e g&n$e'ti 'i !eea !e 'tii &n timp !e pi!te-i are $e asemenea rolul ` <!est lu!ru &"i !on$u!e m&na $u!e la reali-are 'i !reea- impresia Par! este si par! nu este 'i ast*el totul !apt plasti!itate. ans Castorp era &n*l!rat 'i entu-iasmat $e a!easta !onversa"ie a i se ro'ise o!3ii &i erau plini $e ar$oare 'i nu 'tiu !e tre,uie s pun!3 mai n&i" n&ruc& a4ea prea mul&e !e spus$ <a ncepu& ar 0i 5 s( !ear !a ta,loul s *ie a'e-at &ntr#un lo! mai prielni! $e!&t pe *in Bere&e care nu avea lumina $up a!eea voise sa )ro!eze pe marBiel N W%DS%eJor !onsilierului auli! !&teva !onsi$era"ii asupra naturii nc J Ware S m&eresa &n !3ip ar-tor iar &n al treilea r&n$ ar *i vrut sa ce sa#'i exprime o i$ee generala 'i *ilo-o*i! !e#i venise to!mai ,88 THOMAS MANN a&unci 'i la !are "inea $in toata inima. &ntin-&n$ !3iar m&na spre !u inten"ia sa#l ia $e un$e at&rna &n!epu gr,it+ - 'a" !a+ Koar&e )ine" es&e impor&an&$ Doiam sa spun$$$ $ nule !onsilier auli! spunea"i+ 59i alt *el $e rela"ii6. <r *i ,ine !a &n a* celor liri!e 4 $a a'a !re$ !a a"i spus 4 &n a*ara rela"iilor artisti!e sa existe &n! 'i alte rela"ii pe s!urt !a lu!rurile s#ar mai putea privi 'iZ un alt aspe!t a$i! $e pil$a su, !el me$i!al. <!est lu!ru este ex!e "ional $e a$evrat 4 ierta"i#ma $omnule !onsilier auli! 4 'i ma g&n$es !a este !u at&t mai a$evrat !u !&t ai!i nu e vor,a &n *on$ $e rela"ii 'i %0 pun!te $e ve$ere $i*erite !i la $rept vor,in$ $e unul 'i a!ela'i sau !el mult $e *orme $i*erite vreau sa -i!+ $e nuan"e a$i!+ variantele unuia 'i a!eluia'i interes a !rui a!tivitate artisti!a nu este ea

&ns'i $e!&t numai o parte 'i un aspe!t $a!a ma pot exprima ast*el. 2a &ns ierta"i#ma $a!a o sa iau ta,loul $e ai!i *iin$! nu are pi! $e lumina o sa#l pun a!olo pe $ivan $a!a se poate... Voiam sa spun+ !u !e se o!upa 'tiin"a me$i!ala7 8ire'te nu ma pri!ep a,solut $elo! $ar la urma urinelor nu se o!upa $e om7 2ar $reptul legisla"ia 'i 0urispru$en"a7 Tot $e om. 2ar lingvisti!a *iin$! ea !el mai a$esea nu se $esparte $e pra!ti!a pe$agogiei7 2ar teologia m&ntuirea su*letului slu0,a preo"eas!a7 Toate a!estea prives! pe om nu s&nt $e!&t tot at&tea variante ale unui singur interes prin!ipal 'i... !apital a$i! al interesului pentru om &ntr#un !uv&nt toate nu s&nt $e!&t pro*esiuni umaniste 'i atun!i !&n$ vrei sa le stu$ie-i &n!epi prin a &nva" &nainte $e toate lim,ile ve!3i nu#i a'a a$i! no"iuni $e !ultura *ormala !um se spune. Poate v mira"i au-in$u#ma vor,in$ $espre toate a!estea eu !are nu s&nt $e!&t un realist un te3ni!ian. M#am g&n$it &ns $e !ur&n$ pe !&n$ stteam &n pat+ este ori!um per*e!t este minunat !ala ,a-a ori!rui soi $e pro*esie umanista $inuie'te elementul *ormal i$eea $e *orma a *ormei *rumoase m &n"elege"i # *apt !are $ruie'te tuturor a!estor pro*esii un !ara!ter no,il 'i inutil 'i &n plus !eva !am !a &n genul sentimentului 'i al... polite"ii 4 ast*el ! interesul $evine aproape !eva !a o propunere !urtenitoare... <$i! pro,a,il !a ni exprim *oarte st&nga!i $ar ve$em !um spiritul 'i *rumuse"ea !are. P s!urt n#au *!ut $e!&t una se !on*un$a !u alte !uvinte+ 'tiin"a 'i arta. / ve"i *i $e a!or$ !a mun!a artisti!a *a!e parte in!ontesta,il $in asta !a !in!ea aptitu$ine oare!um !a nu este nimi! alt!eva $e!&t o pro*tsl umanis&a" o 4arian&a a in&eresului umanist &n msura &n !are o,ie!tu s!opul ei *inal este o $ata mai mult omul. E a$evrat !a &n tinerel mea n#am pi!tat nimi! alt!eva $e!&t vapoare 'i apa $ar !rea"ia !ea L atrgtoare &n pi!tura este 'i ram&ne &n o!3ii mei numai portie !eoarece are !a o,ie!t nemi0lo!it omul 'i $e a!eea v#am &ntre,at MUNTELE VRJIT ,89 $omnule !onsilier auli! $a!a a"i *!ut &n!er!ri &n a!est $ome#Dn Nu !re$e"i !a ai!i &n lo!ul a!esta portretul este !onsi$era,il mai )ine lumma&Y Arnn!oi" a&& ehrens c& si Joachim" se ui&au Ga el !e parca l-ar 0i ,at $a! nu#i este ru'ine $e sporovial lui lipsita $e sens. 2ar

Castorp era mult prea o!upat !u el &nsu'i !a sa *ie sting3erit $e este priviri. Winea portretul lipit $e perete $easupra $ivanului 'i tepta s i se rspun$ $a!a &n lo!ul a!esta nu era mai ,ine luminat. &ntre timp mena0era a$use pe o tava apa !al$a o ma'inu"a $e spirt 'i !e'ti $e !a*ea. Consilierul auli! &i *!u semn sa le $u!a &n ,irou 'i spuse+ # 2ar $a! e a'a ar tre,ui sa te interese-i &n primul r&n$ $e s!ulptura si mai pu"in $e pi!tura... 2a *ire'te ai!i e mai multa lumina. 2a!a &"i &n!3ipui ! poate suporta at&ta... Ma g&n$es! !a !ei !e mo$elea- plasti#!ienii se o!upa &n !3ipul !el mai evi$ent 'i mai ex!lusiv $e om &n gene#ia:. 2ar s ne gr,im !!i alt*el ni se evapora apa t#ornp/et. # 8oarte a$evrat plasti!ienii spuse Hans Castorp &n vreme !e tre!eau &n !ealalt !amera iar el uit sa aga*e ta,loul la lo! sau sa#l re-e#me ast*el !a#l lu !u sine 'i#l a$use !u un aer 3ot(r&t &n !amera alturat. 2esigur la o Venus grea!a sau la unul $intre a!ei atle"i elementul umanist apare in!ontesta,il !u !ea mai mare !laritate 'i &n *on$ este !eea !e#i mai real a$evrata arta umanista $a! te g&n$e'ti. # @ *i &ns !&t $espre mi!u"a C3au!3at o,serva !onsilierul auli! avem $e#a *a!e &n $e*initiv mai $egra, !u un su,ie!t $e pi!tura 'i ma g&n$es! !a 8i$ias sau !elalalt al !rui nume are o re-onan"a iu$ai!a ar *i str&m,at $in nas &n *a"a a!estui gen $e *i-ionomie... 2ar !e *a!i $e ce &e &ram)alezi pn3 aici cu mar0a as&a. Y Ei o s(#l re-em ai!i $e s!aunul meu pentru moment sta *oarte ine ast*el. Numai ! s!ulptorii gre!i nu se sin!3iseau prea mult $e !ap eea !e#i preo!upa era trupul 'i poate !a a!esta era elementul umanist [Pnu#-is... <'a$ar spunea"i !a plasti!a *eminina o !onstituie gtasimea7 C,$a, grsimea: spuse pe un ton !ategori! !onsilierul auli! !are to!#ues!3isese un $ulap s!o"&n$ !ele ne!esare pentru prepararea $ 3 eiS W r&'n5a &urceasc3 cilin!rica" apoi cu&ia cu !a*ea i,ri!ul 'i !utia a pentru -a3r 'i !a*eaua r&'nita toate $in alama. Palmitina na oleina spuse el 'i vrsa ,oa,ele $e !a*ea $intr#o !utie $e ve$ D;a m r.n5a careia &n!epu sa#i &nv&rteas!a manivela. 2up !um N% n OGGmJJorJ Brepar sin*ur totul $e la &n!eput a'a are un gust mult mai ce#"i &n!3ipuiai7 Cre$eai !a plasti!a *eminina este am,ro-ie7

_: p%Z W 'tJam *oarte ,ine. Totu'i mi se pare !iu$at s#o au$. spuse s 6as& ,90 THOMAS MANN /tteau &n !olt &ntre u'a 'i *ereastr &n 0urul unei msu"e $e ? ,us pe !are se a*la o tav $e alam !u motive orientale 'i servi!0 i !a*ea a'e-at alturi $e ustensilele pentru *umtori+ ; pe $ivanul &n!r!at !u perne $e mtase Joa!3im l&nga Ce3 iar Hans Castorp &ntr#un *ot r D $e piele !u rotile $e !are re-emase portretul $oamnei C3au!3at s pi!ioarele lor se a*la un !ovor &mpestri"at. Consilierul auli! ameste! #i,ri!ul !u m&nei lung !a*eaua 'i -a3rul turn apa 'i o las sa $ea !lo!ot pe spirtiera. Puse !aima!ul maroniu &n !es!u"e iar !a*eaua $ove$i la *us& pe c& !e !ulce pe a&& !e &are$ 4 C3iar 'i a $umitale spuse Ce3rens !3iar 'i plasti!a organismuluD $umitale &n msura &n !are se poate vor,i $espre ea este *ire'te tot grsime $e'i nu !3iar &n a!eea'i propor"ie !a la *emei. La noi ,r,a"ii grsimea nu !onstituie &n general $e!&t a $ou-e!ea parte $in greutatea trupului &n vreme !e la *emei *ormea- a 'aispre-e!ea parte. 8(r "esutul elasti! al $ermei n# am *i !u to"ii $e!&t ni'te -,&r!iog0. @ $ata !u tre!erea anilor elasti!itatea $ispare 'i atun!i se pro$u!e *aimoasa 'i at&t $e pu"in esteti!a -,&r!ire a pielii. <!est "esut elasti! este plin $e grsime mi ales pe pieptul 'i p&nte!ul *emeii $(r 'i pe !oapse &ntr#un !uv&nt pretutin$eni un$e se gse'te !&te !eva pentru inim 'i m&n. Tlpile s&nt 'i ele grase $ar 'i pre$ispuse Ia g&$ilat. Hans Castorp se 0u!a !u r&'ni"a !ilin$ri! $e !(*e. Ca tot !e#i &n!on0ura $e alt*el servi!iul era *r &n$oial mai !ur&n$ $e origine in$iana sau persan $e!&t tur!eas!. @ $ove$ea stilul $esenelor gravate &n alama a !ror supra*e"e strlu!itoare ie'eau &n relie* pe *on$ul mat. Hans Castorp privi $esenele *r s le poat surprin$e ime$iat motivele. C&n$ le $eslu'i ro'i ,rus!. 4 2a este un $i!3is numai pentru ,r,a"i spuse Ce3rens. 2e a!eea &l 'i "in &n!3is. Cu!treasa ar or,i $a! l#ar ve$ea. 2ar $umneavoastr !re$ ! nu v poate *a!e prea mult ru. Mi l#a $ruit o !lient o prin"es egipteana !are ne#a *!ut !instea s stea un ani'or printre noi. 2up !um ve$e"i motivul se repet pe *ie!are pies &n parte. Carag3ios nu7 # 2a *aptul este !iu$at rspunse Hans Castorii. Vai nu mie nu#nu *a!e ni!i o impresie *ire'te. Ca !3inr i s#ar putea $a o

interpretare serioasa 'i solemn $a! i vrea !u toate !a motivul nu#i to!mai in$i!at pentru u servi!iu $e !a*ea. Cei ve!3i &l &n*"i'au !&teo$at 'i pe !o'!iuge. PertDJDJ eh o,s!enul 'i sa!rul erau oare!um unul 'i a!ela'i lu!ru. # &ns &n !eea !e o privea pe prin"esa !re$ !a mai $egra!a &i *[n nea o,s!enul. 2e alt*el am &n! tot $e la ea ni'te "igri ex!eDe0l mar*a extra*ina pe !are nu le o*er $e!&t la o!a-ii ex!ep"ionale. 9i s6[. $in $ulap o !utie &n !ulori vii pentru a o arta musa*irilor. J[a MUNTELE VRJIT ,91 5.1 si re*u- lipin$u#'i !l!&iele. Hans Castorp lua 'i *uma o "igara rosime 'i $e o lungime neo,i'nuit &mpo$o,it !u un s*inx $e ( r !are &ntr#a$evr era $eli!ioas. D 8i"i at&t $e ,un $omnule !onsilier auli! 'i mai istorisi"i#ne !&te $espre piele se rug el. Luase iar'i portretul $oamnei C3au!3at c %G1n!u-l pe *enunchi &l privea re-emat $e sptarul s!aunului 'i !u : ara &n gur. Nu !3iar $espre stratul $e grsime a!um 'tim $espre !e te vor,a. 2ar &n general $espre pielea omeneas! pe !are 'ti"i s#o pi!ta"i at&t $e ,ine. #2espre piele7 Te interesea- *i-iologia7 -Koarte mult: 2a. m#a interesat &nrot$!auna enorm. <m avut &ntot$eauna o !urio-itate $eose,it pentru trupul omenes!. Ca !3iar m#am 'i &ntre,at uneori $a! n#ar *i tre,uit s m *a! me$i! 4 'i &n unele privin"e !re$ ! n#a' *i nimerit#o prea r(u. C(!i ori!ine se interesea- $e trup se interesea- 'i $e ,oal 4 mai ales $e ea # nu#i a'a7 2o nll*e: as *i putut tot a'a $e ,ine s &m,r"i'e- 'i alte pro*esiuni. 2e pil$a puteam s( m( *a! preot. - 6um as&a. # 2a. <veam !&teo$at( o vag impresie ! s&nt &n-estrat pentru preo"ie. - A&unci cum !e-ai a#uns in*iner. # 2in &nt&mplare. Cre$ ! m(i !ur&n$ !ir!umstan"ele exterioare au *ost !ele !are au 3otr&t. # <'a$ar $ore'ti s#"i vor,es! $espre piele7 9i !e anume vrei s#"i istorises! $espre a!easta supra*a"a $estinata s( &nregistre-e sen-a"iile $umitale7 Pielea este !reierul $umitale exterior &n"elegi 'i $in pun!t $e ve$ere ontogeneti! ea are

a,solut a!eea'i origine !a 'i aparatul Pretinselor $umitale organe superioare $e a!olo $e sus $in !raniul umi&ale. Ceea !e tre,uie s( 'tii este !( sistemul nervos !entral nu#i e!n o *orm evoluat a epi$ermei iar la spe!iile in*erioare nu exist o $i*eren" &ntre sistemul !entral 'i !el peri*eri! ele miros 'i Dn!( prin piele &n!3ipuie'te#"i una !a asta nu au alte sim"uri $e!&t # ea or X ceea !e tre,uie sa *ie *oarte pl!ut $a! te transpui &n lo!ul &o- lmBW&ri4 la *iin"ele *oarte $i*eren"iate !a $umneata 'i !a mine un am BJeJei este $e#a *i pre$ispus la g&$ilat $eoare!e nu#i $e!&t !e & 0a& 5e aB3rare 7i $e transmisiune &ns $e#o aten"ie a*urisita *a" e se aPropie prea tare $e trup. !(!i se &ntin$e !3iar 'i Or $in!olo $e 6 J8roBrJuSzbse aDe pipitului a$i! &n p(r &n pu*ul $e pe !!i trup 6a 5 urm sn& 0orma&e $in !elule $e piele !3eratinoas !au & $e!i ui !apa!itatea $e a $istinge !ea mai mi! apropiere a unui ,9, THOMAS MANN % !orp strin mai &nainte !3iar !a pie*ea sa *i *ost atinsa. 8ie noi se prea poate !a rolul prote!tor 'i $e*ensiv al pielii sa nu se numai la simplele *un!"iuni trupe'ii... I"i $ai seama &n !e mo$ ro'es* !um ple'ti7 Sbu Nu &ocmai$ 4 Tre,uie sa#"i mrturises! !a noi &n'ine n#o 'tim prea ,ine !el n &n !eea !e prive'te &m,u0orarea $atorita ru'inii. Pro,lema &n! n#a * !omplet re-olvata $eoare!e p&na a!um nu s#a putut sta,ili existenta vase sanguine a unor mu'!3i extensori !are sa *ie pu'i &n mi'!are $ nervii vasomotori. Nu se 'tie $in !are !au-a se um*la !reasta !o!o'ulu0 sau ia ori!are alt exemplu $e a!est gen mai mult sau mai pu"in sus!en ti,il la alu-ii 'i interpretri # 'i te rog s ma !re-i !a ne gsim in *ata unui *apt inexpli!a,il misterios mai ales atun!i !&n$ intra in 0o! 'i anumite in*luen"e

psi3i!e. Noi a$mitem !a exista rela"ii &ntre matern !enu'ie 'i !entrul vas!ular al !reierului. 9i &n urma $i*eritelor expli!a"ii #$e pil$a+ e'ti pro*un$ ru'inat # rela"ia a!easta &'i &n$epline'te rolul nervii vasomotori a!"ionea- asupra !3ipului $umitale 'i $rept !onse!in"a vasele se $ilata se umplu $e s&nge 'i ast*el !ape"i un !ap !a $e !ur!an *a"a &"i este saturata $e s&nge 'i a,ia mai ve-i limpe$e. &n alte !a-uri $impotriv s -i!em !a te p&n$e'te 2umne-eu 'tie !e peri!ol $a! vrei !eva *oarte prime0$ios $e pl!ut 4 atun!i vasele sanguine ale pielii se !ontra!ta pielea $evine pali$a 'i re!e 'i !rea" &n!&t p&na la urma $in !au-a emo"iei ai &n*"i'area unui !a$avru !u !ear!ne plum,urii 'i nasul al, 'i as!u"it. Cu toate a!estea sistemul nervos simpati! are gri0a !a ,tile inimii sa !ontinue. 4 Prin urmare a'a stau lu!rurile7 -ise Hans Castorp. 6am a-a$ Aces&ea sn& reac2ii" n2ele*i. 'ar cum &oa&e reac2iile -i &oa&e re0le>ele au" 0ire-&e" o cauza" noi 0iziolo*ii sn&em n!emna2i a pre6 supune !a 'i a!este *enomene &nso"itoare ale rea!"iilor psi3i!e s&nt. m realitate mi0loa!e $e aprare re*lexe $e aprare ale trupului !a a'a#-isa piele $e gina. 9tii !um "i se *a!e o piele $e gina7 4 Nu ni!i asta nu 'tiu prea ,ine. 4 Este !a sa spun a'a tot un aran0ament al uneia $intre glan$e se,a!ee !are se!reta o su,st.in"a al,uminoasa unsuroasa 'i nu to!i apetisanla &n"elegi $ar !are pstrea- pielea supla !a sa nu !rape 9 ci 0ll5 nu se rup $in !au-a us!!iunii o *a!e sa *ie pl!uta la pipit # AD m!ar nu este $e &n!3ipuit !am !um s#ar pre-enta o piele omeneas!a R sita $e unsoarea !olesterinei. <!easta glan$a se,a!ee a pielii are K mu'!3i mi!i !are o um*la 'i atun!i se petre!e !u tine !eea !e &nt&mplat ,iatului $in poveste !el !ruia prin"esa i#a vrsat n MUNTELE VRJIT ,98 pe'ti+ pielea "i se *a!e !a o r(-toare iar !&n$ iritarea este prea ra apilele se um*la 'i ele ast*el !a parul "i se ri$i!a 4 'i se -,3ie'te K lD&n !ap 'i parul $e pe trup !a la un mistre" !are se apar &n!&t po"i P !a ai primit o le!"ie $espre !um sa te &n*iori. 5 O eu" zise Hans 6as&orp" am primi&-o !es&ul !e !es$ Ma &rec 0iori ele mai $eose,ite &mpre0urri. M#am 'i mirat $e *aptul !a ia

mine ilele se um0la n ocazii a&& !e 4aria&e$ 6n! cine4a z*rie o s&icla cu !on$ei $e ar$e-ie mi se *a!e pielea !a $e gina o mu-i!a $eose,ii " 0rumoas< are la mine a!ela'i re-ultat iar !&n$ am primit /*&nta &mprt'anie !u prile0ul !on*irmrii nu numai !a pielea mi s#a *!ut !a $e gina $ar pe $easupra *iorii 'i mncarimea au con&inua& mul&a 4reme$ Este ori!um $estul $e !iu$at 'i te &ntre,i pi in !e s&iit pu'i &n mi'!are a!e'ti mu'!3i mititei. #2a spuse Ce3rens ex!ita"ia este ex!ita"ie. Trupul este prea pu"in interesat $e !on"inutul ex!ita"iei. 8ie !a e vor,a $e pe'ti *ie $e /*&nta &mprt'anie papilele se um*l. # 2omnule !onsilier auli! -ise Hans Castorp 'i privi ta,loul $e pe genun!3i1 &nga$ui"i#mi sa revin. Vor,ea"i a$ineauri $espre !eea !e se petre!e &n interiorul nostru $espre !ir!ula"ia lim*ei 'i alte lu!ruri asemntoare... Ce se &nt&mpla !u ele7 2e pil$a mi#ar pl!ea sa 'tiu !it mai multe $espre !ir!ula"ia lim*ei $a!a s&nte"i at&t $e ama,il este !eva !e m interesea- *oarte mult. # Te !re$ *!u Ce3rens. Lim*a este tot !e poate *i mai su,til mai intim 'i mai ginga' &n toat a!tivitatea trupului 4 'i &mi &n!3ipui !a 'tii !&te !eva $e vreme !e &mi pui a!easta &ntre,are. /e vor,e'te mereu $espre s&nge 'i $espre tainele lui 'i so!otim !a s&ngele este un li!3i$ !u totul $eose,it. Insa lim*a este su!ul su!urilor esen"a &n"elegi este un Dapte al s&ngelui un li!3i$ a,solut $eli!ios # $e alt*el $up o perioa$a e alimenta"ie !u grsimi are exa!t aspe!tul laptelui. 9i *olosin$ un lim# aJ plin $e imagini &n!epu sa $es!rie !um s&ngele # ro'u !a o hlami!a re!u-ita teatral pro$us $e respira"ie 'i $e $igestie saturat $e oxigen r!at!u !3ilul alimentar !ompus $in grsimi al,umina *ier -a3r 'i J 9i !are la o temperatura $e trei-e!i 'i opt $e gra$e este &mpins $e Ba inimii !e-a lun*ul &u&uror 4aselor sanguine 'i &ntre"ine ast*el

4#R m!eru D6 trup nutri"ia 'i !l$ura animala &ntr#un !uv&nt &ns'i car X 6%m sinSe5e nu a&in*e !irec& celulele" ci !a&ori&a presiunii su) Gun 5ase'te *a!e sa se in*u-e-e un extras lptos al s&ngelui lim*a" !e-a chJ' - 5ereJJJor vaselor in*iltnn$u#l. &n *elul a!esta &n "esuturi &n a'a nir &: X Ba"run$e pretutin$eni umple *ie!are ori*i!iu $ilata &ntin$e 'i Zisti!itatea &ntregului "esut !on0un!tiv. <!easta este tensiunea ,99 THOMAS MANN "esuturilor numit turgor 'i tot $atorita turgorului lim*a $upa str,tut !u $ragoste !elulele 'i le#a asigurat 3rana este trimisa &n b n 4asele lim0a&ice" !asa l#mphatica, 'i ast*el se re&ntoar!e -iin s&nge &n propor"ie !am $e un litru 'i 0umtate. 2upa a!eea !onsir auli! $es!rise mo$ul $e $u!ere 'i a$u!ere $in !a$rul sistemului 00K* vor,i $espre !analul gala!to*or al *emeii !are !ole!tea- lim*a pi6l relor a p&nte!ului 'i a sinilor a unui ,ra" 'i a unei pr"i a !apului a vor,i $espre ginga'ele orgarse#*ii&re care se a0la !is&ri)ui&e pe &raiec& 4aselor lim0a&ice" numi&e *lan!e lim0a&ice" si&ua&e la *&" n *OCui umrului la arti!ula"ia !oaielor la rotula genun!3iului 'i prin alte lo!un nu mai pu"in intime 'i $eli!ate. n aces&e re*iuni se po& pro!uce in*lama"ii expli!a Ce3rens 'i to!# mai $e la a!est *apt am pornit mai a$ineauri. /&nt um*laturi ale glan$elor lim*ati!e sa spunem $e pil$a $e la genun!3i sau $e la !oate !a ni'te tumori 3i$ropi!e i!i 'i !olo 7i se !uvine sa 'tim !a apari"ia lor este &ntot$eauna 0usti*i!ata !3iar $a!a nu s&nt neaprat *rumoase. &n anumite &mpre0urri po"i *oarte u'or sa#"i $ai seama !a te a*li &n *a"a o,turrii $e natura tu,er!uloasa a vaselor lim*ati!e. Hans Castorp t!u. # 2a spuse el &n!et $upa o pau-a a'a stau lu!rurile. <' *i putut *oarte ,ine sa $evin me$i!. Canalul gala!to*or. Lim*a pi!ioarelor... Ma interesea- *oarte mult. Ce este trupul: i-,u!ni el $eo$at !u o impetuo-itate ,rus!. Ce este !arnea: Ce este trupul omenes!: 2in !e este al!tuit: 2umnule !onsilier auli! spune"i#ne#o !3iar a!um &n $upa#amia-a a!easta. /pune"i#ne#o o $at pentru tot$eauna 'i !&t mai exa!t !a sa 'tim.

# Totul e ap: rspunse Ce3rens. <'a$ar te interesea- 'i !3imia organi!a7 &n !ea mai mare msur apa este a!eea !are al!tuie'te !lasi!ul trup al omului a$i! nimi! mai ,un 'i $in nimi! mai rau 'i nu exista ni!i o !au-a mai pro*un$a !are sa te entu-iasme-e. /u,stan"a us!ata repre-int a,ia $ou-e!i 'i !in!i la suta $in !are $ou-e!i la suta este *ormata $in al,u' $e ou $in al,uminoi$e $a!a vrei sa te exprimi in termeni mai ale'i !rora nu Ii se a$aug &n $e*initiv $e!&t un pl6 6 grsime 'i $e sare 4 asta este aproape tot # 2ar a!est al,u' $e ou... !e este9 - 6uprin!e &o& 0elul !e elemen&e$ 6ar)on" hi!ro*en" azo&" o>i*er< sul*. C&teo$ata 'i *os*or. Mani*e'ti &n a$evr o sete ex!ep"ionala0 !unoa'te. Multe al,umine s&nt !om,ina"ii &ntre 3i$ra"i $e carbon, NaS1K glu!o-a 'i ami$on. Cu v&rs*a !arnea $evine tare $in !au- !a su,sia i gelatinoasa !re'te &n "esutul !on0un!tiv este vor,a $e a'a#-isul c D &n"elegi !are !onstituie partea esen"iala a osului 'i a !artila0ului. Kc MUNTELE VRJIT ,9: N mai po4es&esc. A4em acolo" n plasma musculara" un 0el !e al)uN miosino*enul" care n&r-un &rup mor& se nchea*(" !e4ine 0i)nna ;E !Dulara 'i provoa! rigi$itatea !a$averi!a. FG Ah, a'a#i rigi$itatea !a$averi!a -ise Hans Castorp vesel. 8oarte *oarte ,ine. 9i pe urma vine anali-a generala &ntoar!erea in "arina. #2a ,ine&n"eles. 2e alt*el ai exprimat *rumos a!easta stare. <tun!i ta !3estia !apt propor"ii. /e &mpr'tie !a s spun a'a. ;&n$e'te#te t&ta ap(: 9i $e alt*el !3iar 'i !elelalte ingre$iente lipsite $e via"a se onserv( *oarte prost putre-es! si se $es!ompun &n !om,ina"ii mai simple anorgani!e. -Bu&re*a!"ie $es!ompunere spuse Hans Castorp $ar $upa!&te 'tiu a!estea s&nt !om,ustii !om,ina"ii !u oxigenul. # 8oarte 0ust. @xi$are. #9i via"a7 #2e asemenea. Via"a $e asemenea tinere. Tot oxi$are. Via"a este mai !u seam o oxi$are a al,uminei !elulelor $in ea i-vor'te ,una noastr !l$ur animala $in !are !&teo$ata avem !3iar prea mult. M$a a tri &nseamn a muri nu#i nimi! $e &n*rumuse"at &n !3estia asta #une destruction organi4ue, a'a !um a numit via"a nu 'tiu !are *ran!e- !u *rivolitatea Iui &nns!ut. 2e alt*el a!esta este mirosul pe !are#l are via"a. <tun!i !&n$ !re$em ! e alt*el &nseamn !a 0u$e!ata noastr e !orupta. # 9i !&n$ te interese-i $e via"a spuse Hans Castorp te

interese-i mai ales $e moarte. E a$evrat7 # Ei $ar p&na la s*&r'it exista o $i*eren"a &ntre ele. Via"a este !eea !e &n trans*ormarea materiei pstrea- *orma. # 2e !e sa pstre-e *orma7 # 2e !e7 Ei $ar !e spui a!um nu#i $elo! umanist. #8orma e !eva $e !are nu tre,uie sa#"i pese. #Hotar&t ! ast-i e'ti !am &n$r-ne". Ai ce4a !eose)i& !e a*resi4$ ar acum 4a las" spuse consilierul aulic$ Sim& ca ma cuprin!e melancoa a$aug el 'i#'i a!operi o!3ii !u m&na#i enorma. Ve$e"i ma apu!a a'a. [uata. <m luat !a*eaua &mpreuna mi#a *!ut pl!ere 'i iat !a $eo# a a" ma cuprin$e melan!olia. Va rog sa ma ierta"i $omnilor. <m *ost at $e vi-ita $umneavoastr 'i mi#a *!ut !ea mai mare pl!ere... erii se ri$i!ar. &'i repro'au spuser ei !a l#au re"inut pe $omnul Ger aulic a&&a 4reme$$$ 7l i asi*ura ca nu a4eau !e ce$ Hans Wrp se gr,i sa $u!a portretul $oamnei C3au!3at &n !amera alturata n - S a&rne ia locul lui# Nu se &ntoarser prin gra$in pentru a a0unge BrrJi 1SreJe JorD Ce3rens le arata $rumul $e#a lungul !asei &nso"in$u#i u7H ue sti!la. Cea*a prea !a#i ie'ise &n a0ara mai mul& ca !e o)i,9; THOMAS MANN !ei 'i &n starea su*leteas! !e#l np$ise !lipea iute $in o!3ii la! iar musta"a str&m,( !ptase o &n*"i'are 0alni! $in !au-a *ormei n gulate. &n vreme !e mergeau $e#a lungul !ori$oarelor 'i ur!au s!rile H Cas&orp spuse: 4 Tre,uie s re!uno'ti ! am avut o i$ee ,un. # &n ori!e !a- a *ost o varia"ie rspunse Joa!3im. 9i !u a!est pri`e#tre,uie s#o re!unos! ai spus o mul"ime $e lu!ruri. Ca !3iar !re$ !a aD vor,it un pi! !am alan$ala. 2ar nu mai este timp $e pier$ut a'a !a &nainte $e !eai vom merge m!ar pentru $ou-e!i $e minute s ne *a!em !ura $e o$i3na. &ntreprin-tor !um e'ti &n ultima vreme &"i &n!3ipui poate ! mie nu#mi pasa $e pres!rip"iile tratamentului. Este &ns a$evrat ! tu ai mi

putin nevoie !e el !ec& mine$ S&u!ii 9i ast*el se &nt&mpl( !eea !e tre,uia s se &nt&mple 'i !eea !e Hans Castorp nu !u mult timp &nainte nu 'i#ar *i putut &n!3ipui ni!i m!ar &n vis+ iarna se a'ternu iarna $e ai!i pe !are Jo(!3im o !uno'tea *oarte ,ine &ntru!&t pre!e$enta era &n toi !&n$ sosise 'i $e !are lui Hans Castorp &i era pu"in *ri! $e'i se 'tia per*e!t e!3ipat. Vrul lui se sili sa#l lini'teas!. 4 Nu tre,uie s "i#o &n!3ipui prea &n*iortoare &i spuse el nu# i !3iar o iarn ar!ti!a. 8rigul se simte *oarte pu"in $in !au-a us!!iunii aerului 'i a lini'tii. 2a!a te &nvele'ti ,ine po"i sta pe ,al!on p&n( noaptea t&r-iu. *r s &ng3e"i. Pri!ina este legat $e s!3im,area temperaturii $in!olo $e limita !etii !!i &n straturile superioare este !u mult mai !al$ !eea !e o$inioar nu se prea 'tia. E *rig mai !ur&n$ !&n$ plou. &ns a!um ai sa!ul pentru !ur 'i !&teo$ata !&n$ este prea *rig se $ pu"in $rumul 9 la calori0er$ !e 'e al&0el nu pu&ea 0i 4or)a !espre o luare prin surprin!ere Dn 4reo iz)ucnire violent $eoare!e iarna sosi $omol 'i primele ei -i se $eose,ir prea mult $e at&tea altele $in plin var. C&teva -ile sul austrul soarele *usese apstor valea par! se mi!'orase 'i se &ngus 'i mai tare iar &n *un$ul vii la intrare !olinele alpine apru apropiate 'i limpe-i. 2up a!eea se ri$i!ar norii &naint&n$ $inspre p se se s6ra !urile Mi!3el 'i Tin-en3orn spre nor$#est 'i valea se &ntune!a &n!epu sa plou toren"ial. Pe urm ap ploii se tul,ur $eveni $ AB01J !e MUNTELE VRJIT ,9= iu al,i!ios ameste!&n$u#se !u -pa$ 'i valea *u np$it $e vis# ce D cuin a!esta $ur mult vreme 'i !um &ntre timp temperatura H -' Zi ea -pa$a nu mai putu s se topeas! !omplet !i numai s se S aie struin$ ast*el ! &ntreaga vale se pomeni su, un ve'm&nt al,

,tire ume$ 'i peti!it pe !are ie'eau &n evi$en" pov&rni'urile run"uroase !u p$urile $e !oni*ere *umurii1 &n su*ragerie ra$iatoarele ` !epur s $ea !l$ura. Era la &n!eputul lui noiem,rie &n prea0ma /6m,etei Mor"ilor a'a ! lu!rurile preau *ire'ti. C3iar si &n august se etre!use la *el &n!&t pa!ien"ii se $e-o,i'nuiser s mai priveas! -pa$a !a pe un privilegiu al iernii. Ne&n!etat 'i &n *ie!are anotimp aveai -pa$a su, o!3i !3iar $a! o ve$eai mai $e $eparte !!i ve'ni! $(inuiau urme 'i vestigii !are strlu!eau &n !rpturile 'i surpaturile lan"ului st&n!os al lui RotiFon !e prea ! &n!3i$e intrarea vii iar spre su$ s!&nteiau ve'ni! su, -pa$ impuntoarele masive muntoase &n$eprtate. 2ar $e $ata a!easta 'i una 'i !ealalt persistar a$i! at&t ninsoarea !&t 'i s!$erea temperaturii. 2easupra vii !erul apsa !enu'iu mo3or&t 'i 0os $es*oin$u#se &n *ulgi mari !are !$eau t!u"i *r &n!etare !u o a,un$en" exagerata 'i pu"in !am &ngri0ortoare 'i !u *ie!are !eas se *!ea tot mai *rig. <st*el sosi 'i $iminea"a &n !are Hans Castorp !onstat ! &n !amer erau 'apte gra$e iar a $oua -i nu mai erau $e!&t !in!i. Era $e *apt iarna !are se pstra &ntre a!este limite 'i !are persist. P&na a!um *usese &ng3e"at numai noaptea $e $ata a!easta &ng3e"ul !ontinua 'i -iua $e $iminea" p&n seara *r &ntrerupere 'i &n a!ela'i timp !ontinu s ning 'i &n a patra -i 'i &n a !in!ea 'i apoi &n a 9aptea !u s!urte &ntreruperi. Bpa$a &n!epuse s troieneas! 'i aproape c sting3erea. Pe $rumeagul $e servi!iu p&n( la ,an!a $e l&nga p&r&ia' 6l& 9i pe $rumul !e $u!ea &n vale *useser sili"i s *a! p&rtii1 $ar erau nguste 'i atun!i !&n$ te &nt&lneai !u !ineva nu puteai sa te *ere'ti !i erai S sa &e lipe'ti $e peretele $e -pa$ 'i s te &n*un-i p&n( la genun!3i. n tvlug $e piatr tras $e un !al "inut $e !pstru $e un om se rosto# ea &oa&a -iua a!olo $evale pe str-ile t&rgului iar o sanie $e !uloare erJ( asemntoare !u o ve!3e $iligent *ran!e-a $e !are era le*a& K P ug $e -pa$ !e semna !u un ,r(-$ar. tia 'i arun!a &n pr"i n " e aS8eD *!&n$ legtura &ntre !artierul Ca-inoului 'i

partea $e J numit 2or* a !oloniei. Lumea strimta. &nalta 'i pier$uta lume a 'i n- $ eXaJciJ $e sus aprea &nvluit 'i &n*o*olita nu exista ni!i un par Bor& 1 %n$t(ru' care sa nu#/D ai, s!u*ia lui al,a. treptele s!rilor $in *a"a %l !e Ja #DCerg3o*6 $ispruser trans*ormale &ntr#un na& plan &n!li# cara*$ $ u&ln_&eni pe ramurile pinilor a&rnau perne *rele cu 0orme loase iar i!i 'i !olo !&te o grma$ alune!a pres!3im,&n$u#se &n ,98 THOMAS MANN pul,ere &ntr#un nor $e !ea"a al,a !are se spul,era printre trun!3iurD n 0ur#&mpre0ur mun"ii -grun"uro'i la poale erau s!u*un$a"i &n troien R ; piscurile ce !ep'eau limita ar,orilor se la*aiau &n moli!iunea -anD #l Era o vreme mo3or&ta 'i soarele nu se mai ivea $e!&t !a o s!lipire nai#printre valurile $e !ea"a. Bpa$a &ns revars o lumina in$ire!t ,lin$a o lumina lptoasa !are &n*rumuse"a lumea 'i oamenii $ nasurile erau &nro'ite su, !as!3etele $e l&na al, sau $ivers !olorata &n su*rageria !u 'apte mese !onversa"iile erau stp&nite $e venire iernii marele anotimp al a!estor "inuturi. /e spunea !a sosiser *oart mul"i turi'ti 'i sportivi !are umpleau 3otelurile $in 2or* 'i $in p0a&, /tratul $e -pa$a era evaluat la !ir!a 'ai-e!i $e !entimetri 'i se spunea !a este grosimea i$eala pentru s!3iori. /e lu!ra intens la pista $e ,o, !are pe versantul nor$#vesti! $u!ea $e la /!3at-alp p&na &n vale 'i se spunea !a va *i inaugurata !3iar -ilele a!estea $a!a *o3nul nu va rsturna speran"ele. To"i se ,u!urau !a vor putea lua parte !a spe!tatoii la exer!i"iile !elor snto'i ale vi-itatorilor $in vale !are aveau sa &n!eap iar'i la $es*'urarea !on!ursurilor sportive 'i la !urse # la toate a!estea se g&n$eau !a vor asista &n !iu$a inter$i!"iei me$i!ale negli0&n$ !ura $e o$i3n ,a !3iar a,an$on&n$#o uneori !u totul. 2e $ata a!easta era vor,a $e !eva !u totul nou $e o inven"ie $in nor$ s.i.&oring- x , o cursa la !are !on!uren"ii alergau pe s!3iuri trase $e !ai. Pentru a!est eveniment merita s#o tule'ti. 9i se mai vor,ea $e asemenea $espre Cr!iun.

2espre Cr!iun: Nu la a'a !eva Hans Castorp &n! nu se g&n$ise. Ii venise *oarte u'or sa spun 'i sa s!rie ! &n !on*ormitate !u avi-ul me$i!ilor tre,uia sa petrea! iarna ai!i &mpreuna !u Joa!3im. &ns asta impli!a $up !um se va$ea ! va *i silit sa *a! 'i Cr!iunul ai!i iar *aptul avea *ara &n$oiala !eva &nspaim&ntator pentru sensi,ilitatea lui $eoare!e 4 'i nu numai $in a!easta !au- 4 nu petre!use ni!io$at sr,torile &n alta parte $e!&t &n "ara sa natala &n s&nul *amiliei. Tre,uia pentru numele lui 2umne-eu sa se supun 'i a!estei rigori. Nu mai er !opil iar Joa!3im nu prea sa su*ere &n mo$ $eose,it ,a !3iar $a$e impresia !a ar *i &mp!at !u situa"ia *ar( sa se pl&nga 'i &n $e*initiv su !e latitu$ini 'i &n !e &mpre0urri n#au sr,torit oamenii Cr!iunul# @ri!um i se prea !a ar *i !am timpuriu sa vor,eas! $espre Cra!iu R &nainte $e primul a$vent1 p&ii$ atun!i mai erau &n! 'ase sptam&ni &nc iate. 2ar &n su*ragerie sreau peste ele le neso!oteau # *enom su*letes! a !rui experien"a Hans Castorp o *!use *ara &n$oiala#seama lui !3iar $a!a nu se o,i'nuise &n! sa renun"e la sentimentD111 ntr#un !3ip at&t $e &n$r-ne" !a tovar'ii lui a*la"i $e mai multa vr K a!olo. <semenea etape $e# a lungul anului !a $e pil$a sat ,ato MUNTELE VRJIT ,99 era &o& mai cu R nului le priveau !a pe un *el $e ,alansoare mul"umit !rora N sa te legeni 'i s -,ori !u u'urin"a peste intervalele goale. <veau P .. "g0nperatura asimilarea li se a!!elera iar via"a *i-i!a 6 tuata 'i mai stimulata 4 'i poate $in a!este !au-e timpul tre!ea menea repe-i!iune. N#ar *i *ost surprin-tor sa#i ve-i !a prives! iunul !a pe !eva tre!ut 'i $is!uta ime$iat $espre <nul Nou 'i $espre naval. Totu'i &n su*rageria 5Cerg3o*D#ului nu erau !3iar at&t $e *i!iali '0 lipsi"i $e msura. 2eo!am$at se mul"umeau sa se eeteas! pentru Cr!iun sr,toarea !are le $$ea gri0i 'i#i preo!upa. /e s*tuiau asupra $arului !ole!liv !are $up $atina &n!et"enita ai!i tre,uia &nm&nat 'e*ului !onsilierul auli! Ce3rens &n seara s*&nta 'i &n ve$erea !ruia se 'i $es!3isese o

lista $e su,s!rip"ie. 2ata tre!uta i se o*erise un geamantan $up !uir artau !ei !are erau ai!i $e mai ,ine $e un an. 2e $ata a!easta se vor,i $espre o nou masa $e opera"ii $espre un 'evalet $espre o su,a $espre un *otoliu#,alansoar $espre un stetos!op &n!rustat !u *il$e' 'i $espre multe altele $ar /ettem,rini &ntre,at re!oman$a s( se *a! o su,s!rip"ie pentru o opera lexi!ogra*i!a intitulata Sociologia suferinelor !are spunea el se gsea &n pregtire1 &ns numai un li,rar !are sttea la masa $omni'oarei Elee*el$ a *ost $e a!eea'i prere. 2eo!am$at &n! nu reu'iser sa !a$a $e a!or$ &n"elegerea !u pa!ien"ii ru'i se $ove$ea plin $e $i*i!ult"i. 2e a!eea !3eta a *ost &mpr"it &n $oua. Mos!ovi"ii $e!larar ! vor sa#i *a! &n toat li,ertatea 'i numai $in partea lor un !a$ou lui Ce3Tens. Iile ntregi !oamna /to3r se nelini'ti $in !au-a unei sume $e -e!e *ran!i pe !are impru$ent se gr,ise s( i#o $ea !u o!a-ia !3etei $oamnei Iltis iar a!easta 5uita6 mereu s i#o restituie. 5Uita6 # iar tonurile !u !are $oamna /to3r rostea a!est !uv&nt erau extraor$inar $e nuan"ate insa !al!ulate Pentru a exprima ne&n!re$erea !ea mai a$&n!( &n privin"a unei uitri !e Prea ! vrea sa se permanenti-e-e &n !iu$a tuturor alu-iilor 'i !3ema#n or la or$ine *oarte $eli!ate pe !are $oamna /to3r. !um $e!lara ea K 9i le *!ea mereu &n ori!e o!a-ie. 2e nenumrate ori $oamna /to3r ara !a renun"a 'i !a#i *a!e !a$ou $oamnei Iltis suma !e i#o $atora. un2a -i cai 0ace ca!ou !oamnei Gl&is suma ce io !a&ora" urmare pl(&esc -i pen&ru mine -i pen&ru ea" spunea !0nsa1 !ar ea nu-i a mea:6 &ns p&na la urma gsi un mi0lo! $e s!pare pe $estinui !omesenilor &n ran!i s(#i *ie ilaritatea generala+ aran0ase !a suma $e ! 6: restituita $e 5a$ministra"ie6 'i sa *ie tre!uta &n !ontul s0

X 'i as&0el se 0ace ca !e)i&oaiea 4ino4a&a a 0os& &rasa pe 5iar a*a!erea lua s*&r'it. Msau rnS1 nJn5ea# Cerul se &nsenina pe alo!uri1 norii !enu'ii# al,astrii D pnn b[lurile $intre ei sa r-,at !&ie o ra-a $e soare !are $$ea 800 THOMAS MANN peisa#ului o culoare azurie$ Apoi se nsenina comple&$ %n *er pu &nstap&ni o splen$oare 3i,ernala limpe$e 'i struitoare &n plin no# e ,rie # 'i o priveli'te &ntr#a$evar magni*i!a se &ntin$ea &n *a"a ,ale

nelor !u p$uri pu$rate 'i vguni pline $e -pa$a moale !u val &nsorita su, !erul al,astru 'i ra$ios. /eara luna plina rsrea 'i vraD lumea !u o lumina *erme!toare. /!&nteieri !ristaline strlu!iri $iama tine $omneau pretutin$eni. 8oarte al,e 'i negre p$urile preau &n!r menite. /pa"iile mai $eprtate $e luna ale !erului erau ,ro$ate !u stei Casele ar,orii st&lpii $e telegra* *!eau um,re as!u"ite pre!ise 'i inten se !e preau mai reale 'i mai importante $e!&t &nse'i o,ie!tele &ntin#-&n$u#se pe !&mpia s!(nteietoare. C&teva ore $up apusul soarelui temperatura a0ungea la 'apte sau opt gra$e su, -ero. <veai impresia !a lumea este sortita unei puri*i!ri prin &ng3e" iar mur$ria !i *ireas!a prea as!unsa 'i -avor&ta &n visul unei *antasti!e magii ma!a,re. Hans Castorp sttea pe ,al!on p&n noaptea tir-iu &n *a"a a!estei *ei#me!ate priveli'ti mult mai mult $e!&t Joa!3im !are se retrgea la ora -e!e sau !u !&teva minute mai t&r-iu. &'i trsese minunatul lui 'e-long !u !apitona0ul pliant 'i !u sulul !are#i spri0inea !ea*a l&nga ,alustra$a $e lemn pe !are se &ntin$ea o perna $e -pa$a. <lturi $e el pe msu"a al,a ar$ea mi!a lampa ele!tri!a iar l&nga un tean! $e !r"i era un pa3ar !u lapte gro' !are se servea !am pe la ora noua seara &n !amera tuturor lo!atarilor 5Cerg3o* D#ului 'i &n !are Hans Castorp punea o pi!tura $e !onia! !a sa#l poat ,ea. /e *olosise $e toate mi0loa!ele $e prote!"ie &mpotriva *rigului pe !are le avea la $ispo-i"ie !u "oa"e $i!3isurile impuse $e situa"ie. 2isprea p&na la piept &n sa!ul $e ,lana &n!3eiat !u nasturi pe !are#l !umprase $in vreme $e la un maga-in $e spe!ialitate $in sta"iune 'i se &n*'ur $up o,i!eiul lo!ului !u !ele $oua paturi $e !mila. &n a*ara $e a!estea peste 3ainele $e iarna mai avea 'i o s!urta &m,lnita pe !ap o !!iula &n pi!ioare !i-me $e p&sla 'i &n s*&r'it#m(nu'i groase &m,lnite !are nu puteau este a$evrat sa &mpie$i!e !a m&inile sa nu#i amor"eas!. Ceea !e#l &n$emna sa stea at&t $e mult a*ara p&na !tre sau !3iar oD !olo $e mie-ul nop"ii %a$i! mult timp $up !e pere!3ea ru'ilor $e n prsea ,al!onul ve!in) era *ara &n$oiala 'i vra0a nop"ii $e iarna ales !a p&n( la ora unspre-e!e se au-ea mu-i!a &nl"&n$u#se mai aproape sau mai $e $eparte $in vale # &ns o *!ea mai !u seama lene $ar 'i $intr#o sures!itare am&n$oua *a!&n$ !asa ,un+ a$i! o mita lene 'i o o,oseala a trupului Kau $u'man al ori!rei mi'!ri.D K agita"ia spiritului preo!upat !ruia anumite stu$ii noi pe !are t&nai &ntreprin$ea nu#i mai

&ng$uiau ni!i !ea mai mi!a lini'te. Temper !e !in am1, ci&+ MUNTELE VRJIT 801 ea 0ri*ul e>erci&a asupra organismului sau o a!"iune istovitoare. [ # a mult pro*ita $in plin $e *ormi$a,ilele mese $e la 5Cerg3o* !nstele *ripte veneau $up ros,i*urile !u legume # 'i &ng3i"ea totul un$e a6 $$ !ea po*t $e mincare anormala" care aici era cu &o&ul 0ireasca" iar in R pul iernii se v$ea !3iar 'i mai puterni!a $e!&t vara. &n a!ela'i timp a$ea pra$a unei somnolen"e statorni!e ast*el &n!&t &n a!ele nop"i !u na a$ormea a$esea peste !r"ile pe !are le !ar !u el 4 !r"i $espre are vom vor,i mai t&r-iu 4 pentru !a $oar peste !&teva minute $e Dn!on'tien"( sa se tre-eas! spre a#'i !ontinua !er!etrile. 8aptul !a vor,ea !u &n*l!rare 4 'i tre,uie sa spunem !a ai!i mai mult $e!&i la 'es luase o,i!eiul s *le!areas!a impetuos ne&n*r&nat 'i &ntr#un !3ip aproape &n$r-ne" 4 a'a$ar *aptul !a &n timpul plim,ariloi pe -pa$a &i vor,ea lui Joa!3im &n mo$ pre!ipitat &l stor!ea enorm $e puteri+ avea ame"eala tremura 'i nu#l sl,ea o sen-a"ie $e ,uim!eala 'i $e ,e"ie iai !apul ii $oa!rea mereu. Temperatura i se ur!ase $e i1J &n!eputul iernii 'i !onsilierul auli! Ce3rens vor,ise $espre ni'te in0e!"ii la !are urma sa re!urg &n !a- $e temperatura mare 'i persistenta 'i pe !are $oua treimi $in pa!ien"i printre !are intra 'i Joa!3im tre,uiau sa 'i le *a! &n mo$ regulat. 2ar a!easta !om,ustie interna a trupului g&n$ea Hans Castorp avea o legtur to!mai !u agita"ia 'i a!tivitatea sa mentala !are &l "inea at&t $e t&r-iu su, se&nteierea nop"ii &ng3e"ate !ul!at pe 'e-long. Le!tura !are &l !aptiva &i sugera asemenea expli!a"ii. In slile $e !ura 'i pe ,al!oanele sanatoriului interna"ional 5Cerg3o* se !itea mult 4 lu!rul a!esta &l pra!ti!au mai ales nou# veni"ii 'i !ei !e stteau ai!i pu"in1 !!i to"i !eilal"i !are se a*lau ai!i $e mai multe luni sau $e mai mul"i ani &nv"aser !3iar 'i *r $istra!"ii sau preo!upri intele!tuale s $istrug timpul # &nv"aser a!est lu!ru printr#un antrenament !are le !on*erea o mare a,ilitate su*leteas!a 'i $e alt*el mrturiseau ! era o st&nga!ie $e novi!e sa te !rampone-i pentru atingerea a!estui s!op $e o !arte. Cel mult tre,uia sa ai una pe genun!3i sau pe

optiera # at&t era su*i!ient !a sa sim"i !a e'ti &narmat !u !ele ne!esare liote!a sanatoriului poliglota 'i ,ogata &n opere ilustrate repertoriul Pli*i!at al slii $e a'teptare a unui !a,inet $entar sttea la $ispo-i"ia urora. /e &mprumutau !u s!3im,ul 'i !r"i $e la !a,inetul $e le!tura K at-. 2in !&n$ &n !&n$ aprea !&te o !arte o lu!rai e pe !are mul"i 'i#o 6e $ au 'J sBre !are !u o lini'te ipo!rita &ntin$eau m&inile !3iar 'i a!eia !ir etaser s rna1 !iteas!. Pe vremea !&n$ se petre! !ele $e *a"a. <l,D a !e mm. m mna [ ,ro'ura prost tiprit intro$usa $e $omnul $in f ' aDn! ca +JCJu Arta de-a seduce. Te>tul era tra$us !uv&nt !u !uv&nt !e-a &n a'a iDel &n!&t !3iar 'i sintaxa a!estei lim,i *usese pstrat. 80, THOMAS MANN !eea !e $a$e expunerii mult "inut 'i o anumit elegan"a ispitit autorul expun&n$ *ilo-o*ia iu,irii *i-i!e 'i a volupt"ii &m,r!ate & ; 3ain $e pag&nism mo$ern. 2oamna /to3r o !iti pe nersu*late 'i 0 [ 5&m,ttoare6. 2oamna Magnus !ea !u al,umina o apro,a *r re-e K /o"ul ei ,erarul pretin$ea !a trsese *olos &n multe privin"e 'i numai &l privea pe el $in a!east le!tur $r ! spre prerea lui $e r(u $oa na Magnus luase 'i ea !uno'tin" iar lu!rurile a!estea 5stri!6 *emeile D le $au i$ei lipsite $e mo$estie. <!east $e!lara"ie mri *ire'te interesul pe !are !eilal"i &l atri,uiau !r"ii. Ca !3iar &ntre $ou $oamne $in sal $e 0os sosite &n o!tom,rie $oamna Re$is!3 so"ia unui in$ustria' polone- 'i o oare!are v$uv Hessen*el$ $e la Cerlin i-,u!ni $up masa o s!en pu"in &nl"toare 'i la !are Hans Castorp se v-u silit s asiste $in &naltul ,al!onului su !!i *ie!are $intre $oamne pretin$ea ! s#a &ns!ris prima la !arte $r in!i$entul se s*&r'i !u o !ri- $e isterie a uneia $intre ele 4 putea s *ie $oamn Re$is!3 $r putea tot at&t $e ,ine s( *ie 'i $oamna Hessen*el$ 4 'i !u transportarea ,olnavei *urioase &n !amera ei. Tineretul &n3a"ase manualul &naintea persoanelor mai &n v&rsta. &n parte &l stu$iaser &n !omun $up !in &n $i*erite !amere. Hans Castorp &l v-u pe t&nrul !u ung3ia $&n$#o &n su*ragerie unei tinere u'or ,olnava sosit $e !ur&n$ pe nume 8rn-!3en @,er$anF o !opil a$us $e mam# sa 'i al !rei pr ,lon$ era pieptnat !u !rare la mi0lo!. Poate ! erau 'i ex!ep"ii se prea poate s *i existat 'i pa!ien"i !are#'i umpleau timpul orelor $e o$i3n !u vreo preo!upare intele!tual serioas !u vreun stu$iu *olositor $a!

nu pentru alt!eva atun!i m!ar !a s pstre-e o legtur !u via"a $e#a!olo $e 0os su ! s $ea timpului oare!are greutate 'i a$&n!ime pentru a nu *i $oar timp pur 'i nimi! mai mult. 9i poate ! &n a*ar $e $omnul /ettem,rini !are se tru$ea sa $es*iin"e-e su*erin"ele 'i $e ,ravul Joa!3im !u manualele lui !u teme ruse'ti mi era pe i!i pe !olo !&te unul !are avea vreo preo!upare asemntoare $a! nu printre o,i'nui"ii $in su*ragerie # !eea !e *] &n$oial ! n#ar *i *ost !u putin" # $ar m!ar printre !ei !are stteau in pat sau poate !3iar printre muri,un-i Hans Castorp er &n!linat s !rea$. C&t $espre el !um Ocean Steamships nu#i mai spunea a,soiu nimi! !eruse s i se trimit o $at !u 3ainele $e iarn 'i !&teva !arp legtura !u pro*esiunea lui lu!rri te3ni!e $in $omeniul !onstru!"i navale. 2ar lsase a!este volume la o parte &n *avoarea altora c apar"ineau unui se!tor 'i unei spe!ialit"i !u totul $i*erite 'i $e c t&n(rul Hans Castorp se interesa. Erau lu!rri $e anatomie $e *i-iol[i 'i $e ,iologie re$a!tate &n $i*erite lim,i+ german *ran!e- 'i engle !re#i *useser trimise &ntr#o -i $e un li,rar *iin$! $up toate apK MUNTELE VRJIT 808 !oman$ase $in propria Iui ini"iativ !u prile0ul unei plim,ri !!#o K ia Plat- *r Joa!3im !are to!mai *usese !3emat sa i se *a! ` tDa 'i s3 5e cn&3S&# Joa!3im nu#'i putu st(p&ni oare!are uimire K # $ a!este !r"i la vrul su. Erau s!umpe a'a !um se &nt&mpla !u D ie 'tiin"i*i!e. Pre"urile erau mar!ate pe interiorul !opertelor 'i pe # litori. &l &ntre, a'a$ar pe Hans Castorp pentru !e $a!a voia sa ` as! asemenea lu!rri nu le &mprumutase $e la !onsilierul auli! !are a o ,i,liote! ,ogat 'i ,ine aleas $in a!est gen $e literatur. 2ar Hans Castorp &i rspunse !#'i $orise s( le ai, ! !ite'te !u totul alt*el tun!i !&n$ !artea este a lui mai !u seam !(#i pl!ea s su,linie-e 'i sa a$note-e paginile !u !reionul. @re &ntregi Joa!3im au-ea pe ,al!onul vrului su *&'&itul !u"itului tin$ *oile !r"ilor. Dolumele erau grele 'i $elo! lesne $e m&nuit Hans Castorp !ul!at le "inea !u marginea in*erioar re-emat pe piept sau pe stoma!. GG apsau $ar el le suporta1 !u gura &ntre$es!3isa &'i

lsa o!3ii s( par!urg &n voie pasa0ele savante !are erau aproape inutil luminate $e ,e!ul ro'ieti! $e su, a,a0ur !!i s#ar *i putut s le !ite'ti la nevoie 'i la lumina lunii 4 le &ntovr'ea !u o mi'!are a$e!vat a !apului p&n( !e ,r,ia i se spri0inea pe piept po-i"ie &n !are le!torul rm&nea !&t(va vreme re*le!t&n$. mo"in$ somnol&n$ pe 0umtate $up !are &'i ri$i!a iar'i !3ipul spre pagina urmtoare. /e a$&n!ea &n ni'te !er!etri pro*un$e &n timp !e luna &'i urma !alea $easupra vii str0uite $e &nalte pis!uri s!&ntein$ $e !ristale !itea $espre materia organi! $espre !alit"ile protoplasmei $espre a!east su,stan"a $eli!at !are se men"ine &ntr#o !iu$at stare provi-orie &ntre organi-are 'i $e-organi-are !&t 'i $espre $e-voltarea *ormelor ei ns!ute $in *orme primare $r ve'ni! pre-ente !itea par#ti!ip&n$ !u o pasiune -eloas la misterul s*&nt 'i impur al vie"ii. Ce era via"a7 Nu se 'tia. Era *r( &n$oial !on'tient $e sine &ns'i ar asta &n! nu &nsemna ! 'tia !e este. Con'tiin"a !a urmare a sen-a#t]lor exterioare se tre-ea $e timpuriu !3iar la *ormele in0erioare cele M Bnmitive &ns era imposi,il s( *ixe-i prima apari"ie a *enomenelor nn"ei &ntr#un anumit pun!t al $es*'urrii sale naturale sau in$ivi# 9i s( sta,ile'ti vreo $epen$en" oare!are a !on'tiin"ei $e un sistem 8 le-&i 4reo !epen!en er4os$ Kormele animale in0erioare Pu"in *!ut nu aveau sistem nervos 'i !u at&t mai se Boate spune ! aveau !reier $ar !u toate a!estea nimeni n#ar *i D# Srefeala s( !onteste ! $ispuneau $e re*lexe. Mai mult puteai opri ext R n ;a Jns('JZ nu numai ac&i4i&a&ea organelor spe!iale ale sen-a"iilor $a # a&e 6are W 03cea posi,il nu numai nervii. /e mai putea suspen#re*n "rSW cliBD sensi,ilitatea ori!rei materii &n-estrata !u via" at&t &n egetal !&t 'i &n regnul animal 'i era posi,il s nar!oti-e-i ou 'i 809 THOMAS MANN spermato-oi-i !u a0utorul !loro*ormului !lor3i$ratului sau al mo * <'a$ar !on'tiin"a#&n#sine#pentru#sine era pur 'i simplu o

*un!"0 K materiei organi-ate 'i pe o treapt superioar a!east *un!"0%n 9 n&orcea con&ra propriului ei !e"intor $evenin$ o ten$in" $e a apro* K $a 'i $e#a expli!a *enomenele o ten$in"a plin $e n$e0$e 'i $e-na$ Vi a vie"ii $e#a se !unoa'te pe sine o nelini'te &n#sine#pentru#sine anatu K 'i p&na la s*&r'it o !utare -a$arni! $eoare!e via"a !a atare nu se p0 !onverti &n !unoa'tere !!i via" nu#i &n stare sa surprin$ ultima !au a ei &nse'i. Prin urmare !e era via"a7 Nimeni nu 'tia. Nimeni nu !uno'tea pune tul $e origine $e un$e "&'nea $e un$e s!apr. Pornin$ $in a!est pun!t nimi! nu mai era nemi0lo!it i-olat &n $omeniul vie"ii1 $ar via"a &ns'i apruse nemi0lo!it. 2a! se putea spune !eva &n privin"a a!easta era numai at&t+ stru!tura vie"ii tre,uia s *i *ost $e un gen at&t $e evoluat &ne&t restul *r via" al lumii nu !omporta ni!i o *orma !are s#i *ie &nru$it !3iar $e *oarte $eparte. &ntre ami,a pseu$opo$ 'i verte,rate $eose,irea era negli0a,ila ne&nsemnat &n !ompara"ie !u $eose,irea esen"ial !are exista &ntre *enomenele !ele mai simple ale vie"ii 'i !ele# lalte mani*estri ale naturii !are nu meritau s( Ie nume'ti ni!i m!ar moarte $eoare!e erau anorgani!e. C!i moartea nu era $e!&t nega"ia logi! a vie"ii1 $ar &ntre via" 'i restul *r via"a al naturii se !s!a un a,is pe !are 'tiin"a &n!er!a -a$arni! sa#l trea!. @amenii &'i $$eau silin"a s(#l !ir!ums!rie !u teorii pe !are a!est a,is le sor,ea *r s( piar$ nimi! ni!i $in pro*un-ime ni!i $in &ntin$ere. Pentru a a0unge s( sta,ileas! o punte $e legtura s#au lsat amgi"i $e o !ontra$i!"ie intrinse! 'i au presupus existen"a unei materii vii in!omplete organisme &n! neorganismi-ate 4 !are se !on$ensau $e la sine &n solu"ia $e al,umin pre!um !ristalul &n solu"ia#mum 4 !u toate ! $i*eren"iere1 organi! ar *i tre,uit s( *ie prima !on$i"ie 'i mani*estare a ori!rei vie"i !!i nu se !uno'tea *iin" vie !are s nu#'i $atore-e existen"a unei pr[ !rea"ii. Vi!toria sr,torit atun!i !&n$ &n a$&n!urile marii se pes!ui mu!ilagiul originar $eveni o ru'ine. /e $ove$ise !( se luaser ni7 $epo-ite $e g3ips $rept protoplasma. &ns pentru a nu se opri totu'1 *a"a mira!ulosului # !!i via"a !ompus $in a!elea'i elemente !a 'i na ra anorgani! 'i $es!ompun&n$u#se &n ele *(r( pre-en"a unor io interme$iare ar *i &nsemnat existen"a mira!ulosului # se v-ur sil] K a$mit ori!um o pro!rea"ie originara a$i! s( !rea$ !( organi! K ns!ut $in anorgani! !eea !e la urma urmei &nsemna tot a!!ep unui mira!ol. Continuar ast*el s(

a$mit etape interme$iare 'i [ s0 D $e !ontinuitate s presupun existen"a unor organisme in*init inier M%NT7<7 VRJIT 80: unos!ute $ar !are la r&n$ul lor aveau !a as!en$en"i $i,uiri $e # ! 'i mal primitive a$i! proto-oarele !are ar *i tre,uit sa *ie 4 Dnte-e ale unor !om,ina"ii al,uminoi$ale 'i pe !are nu le va ve$ea D ni!io$at $in !au-a mi!imii lor ultrain*rami!ros!opi!e... [ <'a$ar !e era via"a7 Era !l$ur o !l$ur pro$us $e un *enomen # u,stan" proprie $ar !are avea proprietatea s pstre-e *orma era * ,r a materiei !e &nso"ea pro!esul $es!ompunerii 'i al re!ompunerii &n!etate a mole!ulelor $e al,umin( av&n$ o "estur nemrginit $e mpli!at 'i in*init $e ingenioas. Era &ns'i *iin"a a !eea#!e#nu#putea#*i !eea !e se legna &ntr#o $ul!e 'i $ureroas ne3ot(r&re pe 3otarul $intre *iin" 'i ne*iin" &n a!est pro!es ne&n!etat 'i &n*rigurat al $estrmrii 'i al re&nnoirii. Nu era materie $ar nu era ni!i spirit. Era !eva &ntre am&n$ou( un *enomen spri0init $e materie !eva asemenea !ur!u,eului ar!uit peste !as!a$ !eva asemenea *l!rii. 2ar !u toate !a nu se trgea $in materie a!est !eva era sen-ual p&n( la voluptate 'i p&n( la $e-gust a$i! era &ns'i neru'inarea naturii $evenita sen-itiv 'i sensi,il &n sine *orma impu$i! a *iin"ei. Era o veleitate taini! 'i sen-uala &n *rigul !ast al universului o impuritate pro*un$ voluptoas $e nutri"ie 'i $e ex!re"iune o miasma ex!retoare $e a!i$ !ar,oni! 'i $e su,stan"e no!ive $ar $e provenien" 'i $e origine ne!unos!ute. Era o nestatorni!ie *r msur ampli*i!are 'i proli*erare a !eva ,u3it *!ut $in ap al,umin( sare 'i grsimi numit !arne 'i !are $evenea *orm imagine 'i *rumuse"e *iin$ &ns repre-entarea sen-ualit"ii 'i a $orin"ei. C!i a!east *orm 'i a!easta *rumuse"e nu erau purtate $e spirit !a operele poeti!e 'i mu-i!ale ,a mai mult nu erau sus"inute ni!i m!ar $e o su,# stan" neutr 'i a,sor,it spirituali!e'te $e o materie in!arn&n$ spiritul intr#un mo$ ino!ent a'a !um s&nt *ormele 'i *rumuse"ile operelor plasti!e. %lmpotriv *ormele 'i *rumuse"ile a!estea erau sus"inute 'i se $es*'urau ln ca$rul unei su,stan"e &rezi&e" n&r-un chip necunoscu&" la 4olup&a&e" al nei organi!e &ns'i !are trie'te $es!ompun&n$u#se al !rnii intrate 6Putre*a!"ie... n oc?i t&nrului Hans Castorp ale !rui priviri se o$i3neau pe

&ntin#a 4au s!&nteietoare &nvluit !um era $e !l$ura trupului pstrat !u enie $e ,lnuri 'i $e l&n( &n a!east noapte &ng3e"at imaginea n apru luminata $e paloarea astrului mort. Plutea &n *a"a lui un$eva ar&e" in spa"iu 'i &n a!ela'i timp par! lipit $e sim"urile lui a!est &rupZ cios" aces& corp !e o al,ea"a sear,$ r(spin$in$ miresme 'i a,uri lipi# naturii lui !u pete 5 granulo#peli!ulare oe !urgerea 'i &nvol,urarea ginga' a mi0irii tuleielor. Imaginea pa $J % pGelea &n toat impuritatea 'i imper*e!"iunea nat &nvsi #9L 53rK &ngl,enite !u !rpturi 'i regiuni gra ++-. Iii I, fin ... . . . ...... 80; THOMAS MANN vie"ii i se &n*"i'a re-emata nu $e *rigul *r via" al materiei !i &n ei a,urita nepasatoare st&n$ !u !apul &n!ununat $e !eva r!oros 'i pigmentat !are era un pro$us al pielii !u m&inile su, !ea*a '0 nr0 6us pe su, pleoapele ple!ate !u ni'te o!3i !are pre-entau o varia"ie nes*& D $e nuan"e ale irisului !u ,u-ele &ntre$es!3ise 'i u'or ras*r&nte spr6 n$u#se !u toat greutatea pe un pi!ior &n a'a *el &ne&t osul 'ol$ului ie &n relie* prin !arne iar genun!3iul !eluilalt pi!ior u'or &n$oit a"in partea interioar a gam,ei &n timp !e pi!iorul &nsu'i nu atingea pam&m $e!&t !u v&r*ul $egetelor. /ttea a'a &ntore&n$u#se sur&-&n$ &n!re-atoar &n *arme!ul ei !u !oatele &n m&ne!i lu!ioase &n$eprtate a$use &n *ar &n simetria per*e!ta a mem,relor sale. ;olului &ntune!at 'i mirosin$ a transpira"ie al su,suorilor &i !orespun$ea &ntr#un misti! triung3i &ntuneri!ul no!turn $in poale a'a !um o!3ilor le !orespun$ea gura ro'ie 'i epiteliala iar ,o,o!ilor ro'ii ai sinilor om,ili!ul verti!al 'i lunguie" /u, impulsul unui organ !entral 'i al unor nervi motori !are porneau $in !oloana verte,ral p&nte!ele tora!ele 'i !averna pleuroperitoneala se $ilatau 'i se str&ngeau ritmi! iar rsu*larea !al$ 'i ume-it $e mu!oasele aparatului respirator ie'ea printre ,u-e $up !e &n alveolele pulmonare provo!ase !om,inarea oxigenului !u 3emoglo,ina $in s&nge pentru a &ng$ui respira"ia interioara. C!i Hans Castorp &n"elegea !a a!est trup viu era &n e!3ili,rul misterios al stru!turii lui 3rnit !u s&nge str,tut $e nervi $e vene $e

artere 'i $e vase !apilare s!l$at $e lim*a !u s!3eletul interior *urit $in piese gunoase $ar umplute !u m$uva grasa # a$i! $in oase late lungi 'i s!urte !onstruite !u a0utorul su,stan"ei $e ,a-a a srurilor $e !al!ar a gelatinei 'i a !leiului !are le !on# soli$a pentru a putea s re-iste1 !u !apsule 'i !avit"i unsuroase !u ten$oanele !artila0ele 'i arti!ula"iile lui !u mu'!3ii &n numr $e peste $oua sute !u organele lui !entrale servin$ la nutri"ie respira"ie sim"ire 'i !omuni!are !u mem,ranele lui prote!toare !u !avit"ile lui umorale !u glan$ele lui a,un$ente &n se!re"ii 'i !u &n!&l!eala !analelor 'i a *isurilor !omplexei lui stru!turi interioare !are !u lumea exterioara !omuniCD prin ori*i!ii+ &n"elegea !a a!est eu uni*i!ator viu al unei or$ini supeno era *oarte &n$eprtat $e spe!ia a!elor *iin"e extrem $e simple !are resp rau se 3rneau 'i !3iar g&n$eau !u &ntreaga supra*a" a organismului &n a!ela'i timp !a el &nsu'i era al!tuit $in mii 'i mii $e asemenea orc nisme minus!ule !are i-vor&sera numai $inlr#unul singur $intre ele. &nmul"iser $u,l&n$u#se mereu 'i mereu 'i ! apoi s#au organi-at $i*eren"iat 'i au !res!ut i-olat *a!&n$ s se nas! *orme !are erau cH "ia 'i re-ultatul $e-voltrii lor. MUNTELE VRJIT 80= oul asa cum i se &n*"i'a atun!i a!easta *ptura uni!a a!est ie"iiA era a'a$ar o *ormi$a,il multitu$ine $e in$ivi$ualit"i !aie e%Y D au 'i se 3rneau !u s!opuri ,ine pre!i-ate &'i pier$user &ntr#un 0 Zra$ propria lor autonomie $eveniser at&t $e !omplet !ompo#anatomi!e &ne&t *un!"iunea unora se re$u!ea la per!ep"ia luminii netului a pipitului sau a !l$urii pe !&n$ altele nu mai erau &n stare Dt s#'i mo$i*i!e *ormele !ontra!t&n$u#se sau sa se!rete li!3i$e ,a le ni!i nu se $e-voltaser $e!&t pentru a apar a0uta 'i Dransmite !uri la *el !um altele &n s*&r'it erau ,une &n mo$ ex!lusiv numai entru repro$u!ere. Existau 'i $e*i!ien"e ale a!estei pluralit"i organi!e aiunse p&n la *orma superioara a eului !a-uri &n !are multitu$inea in$ivi$ualit"ilor in*erioare nu era organi-ata $e!&t &ntr#un mo$ super*i!ial 'i nesigur &ntr#o unitate superioara a vie"ii. Prietenul nostru stu$ios me$ita asupra *enomenului !onstituirii $e !olonii $e !elule &nv"a !a exist semiorganisme algele 4 ale !ror !elule in$ivi$uali-ate nu erau &nvelite $e!&t $e o mem,rana *iin$ !&teo$ata i-olate unele $e altele 4 orga# nisme totu'i multi!elulare $ar !are $e#ar *i *ost &ntre,ate n#ar

*i 'tiut s rspun$ $a! ar voi sa *ie !onsi$erate !a o aglomerare $e in$ivi$ualit"i uni!elulare sau !a o *iin" &n sine 'i *a!&n$ mrturisiri asupra lor &nse'i s#ar *i legnat &n !3ip straniu &ntre eu 'i noi. <i!i natura &i $e-vluia o stare interme$iar &ntre aso!ia"ia nenumratelor in$ivi$ualit"i elementare !are al!tuiau "esuturile 'i organele eului superior 4 'i li,era existen"a in$ivi$uala a a!estor elemente simple+ organismul multi!elular nu era $e!&t una $intre *ormele $e reali-are a pro!esului !i!li! &n !are via"a se $es*'ura printr#o mi'!are !ir!ulara $in -mislire m -mislire. C!i a!tul *e!un$rii !ontopirea sexuala a $oua !orpuri *ormate $in !elule se gsea la originea *ormarii ori!rui in$ivi$ pluri#[nn a'a !um &l gseai 'i la originea ori!rei spe!ii $e !reaturi ele#entare 'i in$ivi$uale 'i a!est a!t *!ea !ale &ntoarsa numai pentru ei suSi63ci aces& ac& !3inuise !e-a lun*ul mul&or *enera"ii !are nu avur nevoie $e el pentru a se &nmul"i $eoare!e se perpetuau $ivi-&n$u#se uJ Bn sosi un moment &n !are $es!en$en"ii ns!u"i *aia a0utorul u au *ost !onstr&n'i iar'i la &mpreunare 'i a!olo !i!lul se &n!3i$ea. multiplul $omeniu al vie"ii ns!ut $in !ontopirea nu!leelor a $u r [e e s&ra)une era $e!i !omunitatea $e via"a a multor in$ivi#&# " aS ceJulare" 0orma&e n mo! ase>ua&1 !ar !ez4ol&area aces&ui mul-6OGU" Or&leniu era &nmul"irea lor iar !i!lul -mislirii se nchi!ea a&unci erau sexuale elemente !res!ute numai &n ve$erea perpeturii cOn& ns&l&uite &n !uprinsul a!estui $omeniu 'i gseau $rumul !tre PDrea !are stimula $in nou via"a. 808 THOMAS MANN l+BaR 6u un 4olum !e em)riolo*ie spri#init pe !o'ul pieptului t&narul tru aventurier urmarea $e-voltarea organismului &n!ep&n$ $in !li !are spermato-oi$ul unul $intre at&"ia 'i primul $intre ei &nainr61 $atorita mi'!rilor repe-i ale !ilului vi,ratil $in partea sa posteri i-,ea !u v&r*ul !apului mem,rana ovulului 'i ptrun$ea &n !itoplasrti A !are vitellusul nutritiv o *orma !a sa#l primeas! apoi protoplasm #&nvluia $in toate pr"ile pentru a#l resor,i. Nu exista !ari!aturi-are s *arsa !u !are natura s nu se *i !ompl!ut &n variantele a!estui *enom !are ram&nea &n sine nes!3im,at. /&nt animale la !are mas!ulul este u para-it &n intestinul *emelei. /&nt altele la !are ,ra"ul pro!reatorulu ptrun$e &n g&tul pro!reatoarei pentru a#'i $epune sam&n"a 'i

$up !e este &ng3i"it 'i apoi vomitat o ia la goana pe $egete !u singurul s!op $e#a -apa!i 'tiin"a !are !u un termen gre!o# latines! &l $e*inise !a pe o ;inta trin$ autonom. Hans Castorp a*la $espre polemi!a $intre '!olile savante ale ovi'tilor 'i animal!uli'tilor !!i primii pretin$eau !a ovulul era o ,roas!a un !&ine sau un om la $imensiuni minus!ule $ar !omplet *ormat 'i !a sperma nu *!use $e!&t sa $e!lan'e-e !re'terea 'i $e-voltarea pe !&n$ !eilal"i ve$eau &n spermato-oi$ul !are pentru ei avea !ap ,ra"e 'i pi!ioare o pre*igurare a unei *iin"e vii !reia ovulul nu#i *olosea $e!&t $e me$iu nutritiv 4 p&n !&n$ !a-ura $e a!or$ !u to"ii sa atri,uie merite egale 'i ovulului 'i !elulei *e!un$atoare $eoare!e am&n#$oua &'i trgeau o,&r'ia $in !elulele originar i$enti!e ale pro!rerii. Hans Castorp &'i imagina organismul uni!elular al oului *e!un$at # $e!i pe pun!tul $e#a se trans*orma &ntr#un organism multi!elular # -,&r!in$u#se $ivi-&n$u#se 'i ve$ea !orpurile !elulelor *orm&n$ ,lastula la !are mem,rana interioar se ras*r&ngea &nlauntru $&n$ na'tere unei !avit"i un$e &n!epea sa se &n$eplineas! *un!"ia $e nutri"ie 'i $igestie. Era ru$imentul tu,ului $igestiv animalul originar *orma *un$amentala a ori!rei vie"i animale *orma *un$amentala a *rumuse"ii !arnale. Cele $ou straturi epiteliale !el exterior 'i !el interior apreau !a ni'te organe primitive !are prin ie'ituri 'i a$&n!imi $$eau na'tere glan$elor 'i "esuturile . organelor $e sim" prelungirilor trupului. @ *&'ie a stratului exterior &ngro'a se &n$oia &nlauntru *orm&n$ un 0g3ea, !are apoi se &n!3i$e R !onstituin$ !analul me$ular apoi $evenea !oloan verte,rala 'i crel J 9i a'a !um ve$ea mu!usul *etusului trans*orm&n$u#se &ntr#un "esut *i,ros &ntr#un !artilagiu # $eoare!e &n lo! $e mu!in &n!epea sa ap o su,stan"a gelatinoasa # tot a'a ve$ea &n unele lo!uri !elulele c K 0un!tive a,sor,in$ srurile !al!aroase 'i su,stan"ele grase $in su!uri K !are &notau pentru a se osi*i!a. Em,rionul omului sttea g3emuit in &nlauntrul sau !u !oa$a a,ia $eose,it $e a!ela al porcului" a4n! u MUNTELE VRJIT 809 $ enorm !u mem,rele piperni!ite 'i in*orme !u !3ipul larvar K & 5este ,urta um*lata iar *elul &n !are se $e-volta nu se &n*"i'a aK a o repetare !ontinua a *ormarii ori!rei spe!ii -oologi!e 4 $up !onstata &n mo$ !ompetent 'tiin"a

&ntristtoare 'i *oarte pu"in [ # ulitoare !are se o!upa !u a!este tre,uri. Pe l&nga toate a!estea m sul avea 'i ni'te !restaturi ,ra3iale !a la !al!an. /e pare a'a$ar !a &ng$uit ,a !3iar ne!esar sa tragem anumite !on!lu-ii relative la e!tul $estul $e pu"in uman pe !are l#a pre-entat $e#a lungul $i*e#D lor s"ac0ii omul a0uns la per*e!"iune &ntr#un anumit moment $at. pDelea &i era prev-uta !u mu'!3i vi,ratori pentru a se apar $e inse!te * in$ a!operita 'i !u par $in a,un$en"a supra*a"a mu!oasei na-ale era impresionant avea ure!3ile $eprtate mo,ile 0u!&n$ un rol important &n aspe!tul !3ipului su mult mai !apa,ile sa prin$ -gomotele $e!&t ure!3ile noastre a!tuale. @!3ii prev-u"i 'i !u o a treia pleoapa !iliara se gseau a'e-a"i lateral $e o parte 'i $e alta a !apului &n a*ara !elui $e al treilea # al !rui ru$iment este ast-i glan$a pineala # situat !am $ea# supra *run"ii pentru a supraveg3ea v-$u3ul. <!est soi $e om avea printre altele un tra!t intestinal *oarte lung multe masele un laringe !u pungi sonore !a s poat rage iar glan$ele sexuale 'i le purta &n !avitatea a,$omenului. <natomia $e-golea 'i expunea &n *a"a o!3ilor t&narului nostru stu$ios mem,rele !orpului omenes! &i arta mu'!3ii ten$oanele 'i ligamentele at&t super*i!iale !&t 'i pro*un$e+ a$i! pe a!elea ale !oapselor pi!ioarelor 'i mai ales ale ,ra"elor ale umrului 'i ante,ra"ului &l &nv"a numele lor latine'ti !u !are me$i!ina a!easta proie!"ie a spiritului omenes! le $esemnase &ntr#un stil no,il 'i elegant a0ut&n$u#l sa ptrun$ p&na la s!3elet a !rui al!tuire &i $es!3i$ea noi perspe!tive asupra unit"ii a tot !eea !e este uman asupra legturii $intre toate $is!iplinele. 9i ai!i *apt remar!a,il el regsea a$evrata # sau poate !a tre,uie s spunem+ ve!3ea sa !3emare $e a se ple!a &n *a"a a!tivit"ii Znti*i!e a unui repre-entant al 'tiin"ei *apt pe !are#l mrturisi sosin$ 6lT Persoanelor &nt&lnite %$omnul $o!tor EroFoGsFi 'i $omnul eni,rini). Pentru a &nv"a !eva # *ara a avea pre*erin"e anume # stu#K e pnn $i*erite universit"i multe lu!ruri $espre stati!a elasti!itatea K urilor 'i $espre re-isten"a 'i !onstru!"ii !onsi$erate !a o organi#!o i a1OnaJ3 a materialului me!ani! ne&nsu*le"it. <r *i *ost $esigur o au 0 ne / ne ncmBuim !a 'tiin"a inginerului nostru 'i legile me!ani!ii !a * aBSca&e 9i asupra materiei organi!e $ar ni!i nu se putea pretin$e esera complet &nlturate $e a!easta $in urma. Ele se gseau pur si /0m * p

repro$use 'i !on*irmate. Principiul cilin!rului cu in&eriorul *ol 810 THOMAS MANN !ompleta stru!tura oaselor lungi me$ulare &n a'a *el &n!&t minim%rn !al!ulat !u pre!i-ie # al su,stan"ei soli$e !orespun$ea ne!esita"ilor ti!e. Un !orp &nv"ase Hans Castorp !are &n$eplinea !on$i"iile !eri $e re-isten"a la tra!"iune 'i !ompresiune 'i nu era al!tuit $e!&t $intr material tu,ular 'i elasti! putea suporta a!eea'i greutate !a 'i un !o !ompa!t $in a!ela'i material. Tot a'a &n timpul *ormarii oaselor me$ :are se putea o,serva !a pe msur !e supra*a"a se osi*i!a pr"ile inte rioare $evenite inutile $in pun!t $e ve$ere me!ani! se trans*ormau $in su,stan"e unsuroase &n m$uv gal,ena. @sul *emural era o ma!ara la !onstruirea !reia materia organi!a prin *lexiunea piesei osoase $es!ria aproape la milimetru exa!t a!elea'i !ur,e $e !ompresiune 'i tra!"iune pe !are Hans Castorp ar *i tre,uit &n mo$ o,ligator sa le in$i!e $a!a ar *i pre-entat gra*i! un aparat av&n$ a!eea'i sar!in. @ !onstata !u mul"umire !!i $e#a!um &nainte va putea sa ai, !u *emurul 4 'i !u materia organi! &n general 4 o tripla legtura+ liri!a me$i!al 'i te3ni!1 at&t $e puterni! &l impresionaser !ele a*late1 iar a!este trei legaturi &'i &n!3ipuia el nu *ormau $e!&t una singur $in pun!t $e ve$ere uman erau variantele uneia 'i a!eleia'i statorni!e expresii a aptitu$inilor umaniste... Cu toate a!estea per*orman"ele protoplasmei r(m&neau &n! inex# pli!a,ile !!i se prea !a vie"ii &i este inter-is sa se !unoas! pe ea &ns'i. Cea mai mare parte $intre *enomenele ,io!3imi!e erau nu numai ne!unos!ute !i se prea !3iar !a &nsu'irea *ireas! a naturii lor e $e a s!ap &n"elegerii omene'ti. Nu se 'tia aproape nimi! $espre stru!tura 'i !ompo-i"ia a!estei unit"i vii !are se numea 5!elula6. La !e servea sa numeri piesele !onstituitive ale mu'!3iului mort7 Pe $e alta parte nu era !u putin"a sa anali-e-i &n mo$ !3imi! mu'!3iul viu1 !3iar mo$i# *i!rile pe !are le a$u!ea $up sine rigi$itatea !a$averi!a erau $e#a0uns s rpeas! ori!e &n"eles unor asemenea experien"e. Nimeni nu pri!epea *enomenul meta,olismului nimeni esen"a *un!"iunii nervoase0 Ce &nsu'iri aveau papilele gustative !a s ne re$ea sim"ul gustului7 In ce anu.ae !onstau $i*eritele ex!ita"ii prin mirosuri ale unor anumi"i nervi sen-itivi7 Mirosul spe!i*i! al animalelor 'i al oamenilor se $atora un su,stan"e pe !are nimeni nu 'tia sa le $etermine. Prost elu!i$ata era !ompo-i"ia li!3i$ului se!retat numit su$oare.

;lan$ele su$onp rasp&n$eau miresme !are 0u!au &n mo$ in!ontesta,il un rol importa11 mami*ere $ar $espre ele nu se !unoa'te mare lu!ru la om. Ram111 o,s!ura *un!"iunea *i-iologi!a a unor pr"i ale trupului omenes! # P !e s&nt se pare $estul $e importante. /e putea negli0a apen$i!ele. c K era un mister 4 'i la iepurele $e !asa se gse'te umplut &n mo$ !on# K !u o materie $espre !are nu se 'tie ni!i !um este eva!uata ni!i !u MUNTELE VRJIT HLL rosptea-(. 2ar !e se &nt&mpla !u materia al,a 'i !enu'ie $in iKutia 0 N na ce se in&inpl3 cu cen&rul 4izual care a4ea le*a&ari cu ner4iiQ N ci cu s&ra&urile !e ma&erie cenu-ie ale Rpun2iiS. Ma&eria me!ulara op&ic -1 ,ral 'i spinal era at&t $e *ragila &n!&t nu exista ni!i o speran"a $e L na&run!e 4reo!a&( s&ruc&ura$ 6e 0(cea ca ac&i4i&a&ea emis0erelor cerc-le s( nce&eze n &impul somnului. 6e mpie!ica s&omacul !e la au&o-0 ie ceea ce" !e 0ap&" se n&mpla c&eo!a&a la ca!a4re. %nii raspun-r0 ir 4ia"a1 o $eose,ita putere $e re-isten"a a piotoplasmei vii 4 'i se re*!eau a nu ,ga $e seama !a asta este o expli!a"ie misti!a. Teoria unui *enomen at&t $e ,anal !a *e,ra era plin $e !ontra$i!"ii. <!!ele# rarea mo$i*i!rilor !3imi!e avea $rept !onse!in"a o mrire a pro$u!erii $e !l$ura. 2ar $e !e &n alte &mpre0urri nu era stimulata 'i pier$erea $e !l$ura7 &n!etarea *un!"iilor glan$elor su$oripare se $atora !ontra!"iilor pielii7 2ar numai &n !a-ul *risoanelor $ate $e *e,r se putea !onstata un asemenea *enomen !!i alt*el pielea era $e o,i!ei !al$a 5&m,u0orarea6 *e,ra in$i!a sistemul nervos !entral !a se$iu al !au-elor !e provo!au a!!elerarea mo$i*i!rilor !3imi!e $ar ea era 'i o parti!ularitate a pielii pe !are ,iologii se mrgineau s#o !ali*i!e $rept anormal $eoare!e nu 'tiau s#o expli!e. 2ar toat a!easta ne'tiin"a aproape ! nu &nseamn nimi! *a"a $e perplexitatea !are te !uprin$ea !&n$ aveai $e#a *a!e !u un *enomen !um este memoria sau !u unul &n! 'i mai uluitor !um este transmiterea ere$itar a !alit"ilor $o,&n$ite. Era imposi,il sa !on!epi m!ar o expli!a"ie me!ani!a a unei asemenea &nsu'iri a su,stan"ei !elulare. /permato-oi$ul !are transmitea ovulului nenumratele 'i !omplexele !ara!teristi!i in$ivi$uale ale tatlui nu putea *i v-ut $e!&t la mi!ros!op iar `rnaginea !ea mai puterni! mrita nu#l *!ea sa apar $e!&t !a un !orp omogen !eea !e nu &ng$uia sa i se $etermine originea1 !!i aprea erui! la animalele !ele mai $iverse. <!estea ii erau

!on$i"iiie $r orga#are 9i ele te sileau sa presupui !a nu se putea &nt&mpla alt*el !u !elula e!it !u !orpul superior pe !are avea sa#l nas!1 alt*el spus !a si en a'i era un organism superior !are la r&n$ul sau era al!tuit $in !oi#n gii $in unit"i $e via"a in$ivi$uali-ate. /e tre!ea ast*el $e la un ent $espre !are se presupur.ese p&n( atun!i a *i !el mai mi! la un alt v ri ;m 6are &re)uia sa 0ie iniini&ezimal $e mi! 'i &n mo$ui a!esta te K : !onstr&ns s $es!ompui elementul elementar &n elemente 'i mai n&are# Nu exista ni!i o &n$oiala !a a'a !um regnul anima: era n *or#nes m erJ&e spe!ii $e animale si a'a !um organismul animali!#ome#r 0Sm 5 6omPus $intr#un &ntreg regn $e spe!ii

!elulare tot asa 'i orga#!elulei era al!tuit $e un nou 'i multiplu regn animal $e unit"i 81, THOMAS MANN vii elementare a !ror mrime era *oarte $eprtata $e limita vi-i,0r atins $e mi!ros!op 4 unit"i !are !re'teau $in sine 'i se &nmul"eau sine !onstr&nse $e legea $e a nu repro$u!e $e!&t unit"i asemnat lor 'i serveau &n !omun !on*orm prin!ipiului *un$amental al $ivi-0 mun!ii *orma $e via" situata ime$iat $easupra lor. 7rau *enele" )io)las&ele" )io0orii iar Hans Castorp se sim"i &ne&nt s *a! !uno'tin"a !u ele &n a!easta noapte &ng3e"at 'i sa le a*le numel 2ar intrigat la !ulme !um era se &ntre,a !are putea *i natura lor elemen tara $a!a le examinai mai &n$eaproape. 2eoare!e &ntru!&t aveau viata tre,uiau s ai, 'i o organi-are !orespun-toare !!i via"a este organi -are1 $ar $a!a erau organi-ate nu mai puteau *i elementare !!i un organism nu mai este elementar !i plural. Prin urmare erau unit"i $e via"a !are se situau ierar3i! su, unitatea !elulei pe !are o al!tuiau &n mo$ organi!. Ins $a! lu!rurile stteau ast*el 'i !u toate !a erau $e o mi!ime inimagina,il !3iar ele tre,uiau s *ie 5*urite6 $in ele &n'ile 5*urite6 &n !3ip organi! !a *orme ale vie"ii1 $eoare!e !on!eptul $e unitate vie era i$enti! !u !on!eptul ansam,lului organi! $e unit"i mai mi!i 'i in*erioare $e unit"i $e via" organi-ate &n ve$erea unei vie"i superioare. <t&ta vreme !&t $ivi-&n$u#le mereu $$eai peste alte unit"i organi!e !are aveau !alit"ile vie"ii 4 a$i! *un!"iunile asimilrii $e-voltrii 'i &nmul"irii 4 nu se putea presupune ! ar exista vreo limita. 9i at&ta vreme !&t se $is!uta $espre unit"i vii

nu se putea vor,i $e!&t &n mo$ eronat $espre unit"i elementare &ntru!&t !on!eptul unit"ii avea $rept corolar ad infinitum o unitate su,or$onat 'i !omponenta iar via"a elementar # a$i! !eva !are 'i $evenise via" $ar &n! mi era elementara 4 nu exista. &ns m!ar ! logi!a nu#i a$mitea existen"a o asemenea via" tre,uia la urma urmei s existe $eoare!e i$eea genera"iei spontanee #a$i!+ ivirea vie"ii $in nonvia"a 4 nu putea *i $at la o parte iar a!est a,is pe !are !utau -a$arni! sa#l astupe &n materia exterioar a,isul $intre via"a 'i nonvia"a tre,uia !umva astupat su srit pentru a se a0unge &n mie-ul materiei intime a naturii. <!east $ivi-are tre,uia s $u!a. n se 'tie !&n$ la 5unit"i6 !are *r &n$oial !a erau !ompuse $ar nu &nc organi-ate existen"e interme$iare &ntre via" 'i nonvia"a a$i! grupe mole!ule !are *ormau tre!erea $e la organi-area vie la !3imia pura. ? a0uns &n *a" mole!ulei !3imi!e te a*lai iar'i pe marginea unui a $es!3is in*init mai taini! $e!&t a!ela $intre natura organi! 'i al ni!a+ a,isul $intre materie 'i nonmaterie. C!i mole!ula se !omp1 !in a&omi" iar a&omul nu era nici pe !epar&e a&& !e mare ne& sa pWa $e*init alt*el $e!&t !a peste msur $e mi!. Era $oar o !on$ensare nu MUNTELE VRJII 818 N 0irn3" ini2iala -i &ranzi&orie a nonma&eriei" a nca-ne-ma&eriei" !ar 6% an3&oare ma&eriei - o con!ensare a ener*iei" care a)ia !e mai pu&ea D si$erat( materiala $ar pe !are tre,uia sa "i#o &n!3ipui !a pe un sta#$e limit interme$iar &ntre materialitate 'i imaterialitate. 9i ast*el se a pro,lema unei alte origini originare in*init mai taini!e 'i mult D !iu$ate $e!&t a!ea a genera"iei spontanee+ anume a originii materiali#.. 1zvor&te $in imaterialitate. 2e *apt a,isul $intre materie 'i nonrna#. se eerea astupat !u 'i mai mult statorni!ie $e!&t a!ela $intre natu#a organi! 'i !ea anorgani!. Tre,uia s existe &n mo$ ne!esar o 3imie a imaterialului a !om,ina"iilor imateriale $in !are i-vor&se materia a'a !um organismele &'i trgeau o,&r'ia $in !om,ina"iile anorgani!e iar atomii puteau *i proto-oarele 'i monerele materiei 4 o su,stan"a !are era 'i &n! nu era material. 2ar a0un'i la 5!eea !e nu este &n!6 ni!i m!ar nu mai aveam un !riteriu $e !ompara"ie1 'i 5!eea !e nu este &n! ni!i m!ar mi!6 ne apare !a !eva uria' $e mare iar pasul *!ut spre atom ne va aprea *ara exagerare *atal &n !el mai &nalt gra$. C!i &n ultima !lip

!3iar !&n$ materia &n!etea- s se mai $ivi$a 'i sa se in*inite-imali-e-e &n *a"a noastr apare ,rus! universul astronomi!: <tomul este un sistem !osmi! &n!r!at !u energie &n interiorul !ruia gravitea- &ntr#o rota"ie *reneti! ni'te !orpuri &n 0urul unui !entru asemntor soarelui 'i ale !rui !omete par!urg spa"iul eteri! !u vite-e $e ani#lumin pe or,itele lor ex!entri!e "inute &n e!3ili,ru prin puterea !orpului !entral. Printr#o !ompara"ie putem $a *iin"elor multi!elulare $enumirea $e 5stat !elular6. @ra'ul statul !omunitatea so!ial organi-ate $up prin!ipiul $ivi-iunii mun!ii s&nt nu numai !ompara,ile !u via"a organi! !i ele o repet &n mo$ *i$el. Tot a'a &n intimitatea naturii se repet se re*le!ta la in*init ma!ro!osmi!ul univers stelar ale !arm aglomerri grme-i ne,uloase nori *iguri selenare pluteau la capt&iul stu$iosului nostru &n*o*olit pe $easupra vii s!&ntein$ $e apa$. Nu era oare &ng$uit sa te g&n$e'ti ! poate anumite planete $in emul solar atomi! 4 a!este &m,ul-iri 'i !i la!tee ale sistemelor sola# !are !ompun materia # a'a$ar !a unul sau altu& $intre a!este !orpuri e'tl !Jn imensitatea Universului se a*l &ntr#o stare asemntoare !u a !are a *!ut $in p(m&nt se$iul vie"ii7 Pentru un t&n(r *e,ril !u ea pu"in &nnegurat un t&n(r !are nu era !u $esav&rsire lipsit $e nu +enb3 n $omeniul lu!rurilor anormale o asemenea spe!ula"ie nu P&rr J Wa n% B3rea $elo! extravagant !i se &n*"i'a !3iar se$u!toare p%r#" J a se impune cu &oat tria logi! arS 6JJn cuBrmsul lumii ar a a$evrului. ..Mi!imen6 !or#4ala)Ji!onstitui o o,ie!"ie *oarte pu"in R !!i ori!e msurtoare # !are impli!a no"iunile $e 5mi!6 'i 819 THOMAS MANN RmareS -i pier!ea sensul cel ni3i &irziu n clip( n care ni se !ez4ai carac&erul cosmic al aces&or par&icule in0ini&ezimale" iar no2iuniQe 6 5&nluntru6 'i 5&n a*ar6 pier$ 'i ele $in temeini!ie. Lumea atomilor ; un exterior1 tot a'a !um *oarte pro,a,il steaua terestr pe !are o lo!u noi privit $in pun!t $e ve$ere organi! er un $&n! interior. 2ar savant &n visul lui !ute-tor n#a mers p&n a!olo &n!&t s vor,eas $espre 5animalele !aii la!tee6 $espre mon'trii !osmi!i a !ror !arn oase 'i !reieri erau *ormate $in sistemele solare7 9i $a! a'a !um g&n$ea Hans Castorp totul re&n!epea $e la !apt &n !lip !&n$ !re$eai !a i

a0uns la s*&r'it7 /au poate ! &n a$&n!imea 'i interioritatea sa !ea mD taini! el &nsu'i era a!ela !are se regsea &n! o $at el t&narul Hans Castorp &n! o $at &n! $e o sut $e ori &nvelit !l$uros pe a!ela'i ,al!on 'i !u ve$erea spre a!ela'i !lar $e lun al unei nop"i geroase &n v&r*ul muntelui !u $egetele amor"ite 'i o,ra0ii $ogorin$ stu$iin$ !u pasiune umanista 'i me$i!ala via"a trupului7 <natomia patologi! $in !are "inea aple!at un volum spre lumina ro'ieti!a a lmpii mi!i &l lmurea printr#un text presrat !u ilustra"ii (supr !ara!teristi!ilor unor grupe para-itare ale !elulelor 'i ale tumorilor in*e!"ioase. Erau *orme ale "esuturilor # 'i unele $intre ele !e#i $rept $e o voluptuoasa exu,eran"a 4 provo!ate $e i-,u!nirea unor !elule strine &ntr#un organism !are se artase $eose,it $e primitor 'i &ntr#un *el oare!are 4 $e'i ar tre,ui mai ,ine s se spun+ &ntr#un *el $estul $e $e-m"at 4 o*erea !on$i"ii prielni!e $e-voltrii lor. ;rav nu er *aptul ! para-itul sustr(gea 3rana $in "esutul !e#l &n!on0ura1 insa 3ranin$u#se !a ori!are !elul el pro$u!ea se!re"ii organi!e !are se $ove$eau a *i uimitor $e toxi!e 'i evi$ent vtmtoare pentru !elulele organismului !are &l a$postea. /e reu'ise i-olarea 'i pre-entarea su, o *orma !on!entrat a toxinelor !&torva mi!roorganisme 'i ,iologii era% ului"i $e $o-ele in*ime ale a!estor se!re"ii !are erau pur 'i simplu ni'te al,uminoi$e $(r !are patrun-&n$ &n !ir!uitul interior al unui animA provo!au *enomenele unei otrviri $intre !ele mi prime0$ioase ' trgeau $up ele o $istrugere *ulgertoare. <spe!tul exterior al a!es $e-m" era o ex!res!en"a a "esutului tumoarea patologi! *iin$ rea!i !elulelor sntoase &mpotriva ,a!ililor &n!ui,a"i &n mi0lo!ul lor. /e mau g3in$uri $e mrimea ,oa,elor $e mei *!ute $in !elule !u &nD 're v&s!o(s( $intre !are unele extraor$inar $e ,ogate &n protoplas $e mrimi !olosale 'i pline $e o mul"ime $e germeni &ntre !are 9 !are se a!iuau ,a!teriile. <!east e*erves!en"a &ns a$u!ea !u si pr,u'ire rapi$a !!i ime$iat nu!leele a!estor !elule monstruoase L peau sa se !3ir!eas! 'i s ce $es!ompun ir protoplasma lor s MUNTELE VRJIT 81: le-e1 alte -one ve!ine ale "esutului erau atinse n con&inuare !e 6[ t a!"iune strin *enomene in*lamatorii se rsp&n$eau 'i ata!au a G apropiate1 glo,ulele al,e se &ngrm$eau atrase $e

lo!ul $e-as# L R moartea prin !oagulare progresa iute1 'i &n a!est timp otrvurile )ile ale )ac&eriilor amor"iser $e mult !entrii nervo'i organismul a temperatur mare 'i !u pieptul np$it !a $e o vi0elie se &n$repta !ltin&n$u#se !tre propria#i $estrmare. lata !e#i spunea patologia 'tiin"a $espre mala$ii $espre $urerea altoit &n trup $ar *iin$ legat $e trup era impli!it legat 'i $e pl!erile trupe'ti. Coala era *orma $e-m"at a vie"ii. Iar via"a era oare interesat $e a!est *apt7 Poate ! 'i e nu era $e!&t o mala$ie in*e!"ioas a materiei &nto!mai !um !eea !e se putea numi originea prim a materiei nu era $e!&t eventual tot o ,oal $e!&t rs*r&ngerea 'i proli*erarea ima# terialului. Primul pas spre r(u a$i! at&t spre voluptate !&t 'i spre moarte i-vora *r ni!i o &n$oial $e a!olo un$e 4 is!at $e ex!itarea unei in*iltra"ii strine # o prima !on$ensare a spiritului o vegeta"ie patologi! luxuriant $e "esuturi se &n*iripa 'i 4 semivoluptate 'i semi#aprare # !onstituia prima treapt a !eea !e este su,stan"a tre!erea imaterialului la material. Era !$erea &n p!at. < $oua -mislire originar tre!&n$ $e la anorgani! la organi! nu era $e!&t o prime0$ioas tre!ere la !on'tiin" trupului tot a'a !um ,oala organismului este o tre!ere exagerat 'i o a!!entuare $e-m"at a naturii sale *i-i!e # ast*el via"a nu era $e!&t o &naintare anevoioas pe !rarea aventuroas a spiritului o rs*r&ngere $e *ier,in"eal neru'inat a materiei tre-ite la sensi,ilitate 'i !are se artase $ispus s rspun$ a!estei !3emri... Cr"ile stteau a'e-ate tean! pe msu"a su, lampa1 una singur era J[s l&ng 'e-long pe rogo0ina ,al!onului iar a!eea pe !are Hans s&orP [ stu$iase ultima &i aps stoma!ul &i tia respira"ia $ar *r !a a"eria lui !enu'ie s *i porun!it mu'!3ilor respe!tivi s o &n$eprte-e. 1 :se pagina $e sus 'i p&n 0os ,r,ia &i atinsese pieptul 'i pleoapele i (saser peste o!3ii al,a'tri 'i naivi. Ve$ea !3ipul vie"ii mem,rele ei atoase *rumuse"ea ei &ntrupat &n !arna"ie. Ea &'i trase m&inile $e su, a 9L &ntinse ,ra"ele $es!3ise &n interiorul !rora mai ales prin trans#n"a pielii ginga'e $e la arti!ula"ia !otului se $esenau venele !ele s a ramuri ale venelor mari al,a'trii # a!este ,ra"e $e un *arme! nespus. P e! pentru el se aple! spre el peste

el ir el &i sim"i mireasma *& J SJm&i inima ,t&n$u#i puterni!. @ !l$ur suav &i &nlan"ui sBai C Dreme ceD aproape pier-&n$u#'i !uno'tin"a $e pl!ere 'i $e aJ &'i apsa m&inile pe partea $in a*ar a ,ra"elor a!olo un$e pielea 81; THOMASMANN &ntinsa pe tri!eps era $e o *rge-ime r!oroasa sim"i pe ,u-e so ume$a a srutului. 'ans maca)ru La pu"ina vreme $up Cr!iun muri $omnul pasionat $e !lri 2ar mai &nainte *usese 'i Cr!iunul a$i! a!ele $ou -ile $e sar,atoa sau mai pre!is so!otin$ 'i seara $e <0un a!ele trei -ile pe !are !lti n&n$ $in !ap !u o anumit teama Hans Castorp le v-use apropiin$u#se &n timp !e se &ntre,a !um se vor $es*'ura 'i !are apoi rasarisera 'i apuseser !a toate -ilele o,i'nuite !u o $iminea"a o amia- 'i o seara 'i !u o vreme potrivita %se $e-g3e"ase pu"in) $elo! $eose,it $e altele $e *elul lor+ pe $ina*ar se $eose,iser oare!um $e !elelalte 'i in rstimpul 3ara-it lor puseser stap&nire pe mintea 'i inima oamenilor iar pe urma se pre*a!usera &ntr#un tre!ut apropiat 'i apoi $in !e &n !e mai $eprtat las&n$ totu'i amintiri $espre ni'te -ile oare!um $i*erite $e !elelalte... 8iul !onsilierului auli! pe nume Enut veni s#'i petrea! va!an"a 'i lo!ui la tatl su &n aripa $in st&nga 4 un ,iat $rgu" $ar a !rui !ea*a &n!epuse sa *ie &n! $e pe a!um !am proeminenta. Pre-en"a t&narului Ce3rens se sim"i &n atmos*er1 $oamnele $evenira vesele !o!3ete 'i iras!i,ile iar &n !onversa"iile lor era vor,a mereu $espre &nt&lnirile !u Enut &n gra$in &n p$ure sau &n !artierul Ca-inoului. 2e alt*el Enut avu 'i musa*iri+ !&"iva !olegi $e universitate ur!ar $in vale # vreo 'ase sau 'apte stu$en"i !are lo!uiau &n sat $ar luau pr&n-urile la !onsilierul auli! 'i !olin$au !u !amara-ii lor &mpre0urimile. Hans Castorp &i o!oli. &i o!oli pe a!e'ti tineri 'i !&n$ era !a-ul !3iar *ugi $e ei &mpreuna !u Joa!3im !!i nu $orea $elo! sa#i &nt&lneas!a. Pe !el !are *!ea parte $intre !ei $e#ai!i $e sus &l $espr"ea o &ntreaga lume $e a!e'ti petre!re"i $e a!e'ti turi'ti !are#'i &nv&rteau ,astoanele a'a !a nu voi s au$ 'i sa 'tie nimi! $espre ei. &n a*ara $e asta !ei mai mul"i prea originari $in nor$ poate !a printre ei se gseau !on!et"eni $e# ai lui. Hans Castorp !aut sa evite !u ori!e pre" asemenea &nt&lniri 'i a$esea g&n$ea !u sil la eventualitatea sosirii vreunui

3am,urg3e- la R er*i10 D !u at&t mai mult !u !&t Ce3rens &i spusese !a Ham,urgul *urni-a sta mentului un !ontigent impuntor. Poate !a se gseau 'i printre ,ol* *ra4 sau prin&re muri)unzii pe care nu-i 4e!eai$ Nu era !ec& unu ii in1 *ur" un ne*us&or cu o)ra#ii sco0lciti !are sttea $e !&tava vreme iJ 5 $oamnei Iltis 'i !are era originar $in Cux3aven. ;&n$in$u#se la a6 MUNTELE VRJIT 81= N &a&e" Hans 6as&orp se )ucura ca aici a4eai a&& !e pu2in con&ac& cu De ` tii !are nu erau !omesenii ti $ar mai ales !a "inutul lui natal era P . R 00npar"it &n s*ere so!iale *oarte $eose,ite. Pre-en"a neo,servata 111 stui negustor potolea mult &ngri0orrile is!ate $e g&n$ul !a ai!i ar putea &nt&lni3am,urg3e-i. /eara s*&nta se apropie $e!i 'i sosi &ntr#o ,ur.a -i p&na aproape $e iar &n -iua urmtoare apru... Tre!user 'ase saptam&ni $e !&n$ Hans Castorp se mirase !a ai!i se 'i vor,ea $espre Cr!iun+ prin urmare t at&ta timp $a! am vrea sa#l re$m &n !i*re !&t $urase 'e$erea pe !are 'i#o propusese $in !apul lo!ului plus !ele trei saptam&ni petre!ute &n pat. Totu'i a!este prime sase saptam&ni i s#au prut a *i un !onsi$era,il interval $e timp mai ales la &n!eput g&n$ea Hans Castorp # &n vreme !e a!um !antitatea egala aproape nu mai avea ni!i o importan"a+ &ne&t !ei $in su*ragerie aveau $reptate sa *a! at&t $e pu"in !a- $e un asemenea lu!ru. Numai 'ase saptam&ni a$i! ni!i m!ar !&te -ile numra sapt(m&na+ $ar !e puteau ele sa &nsemne $e &n$at !e $oreai sa 'tii !e repre-enta una $intre a!este saptam&ni una $intre a!este mi!i alergri &n !er! $e luni p&na $umini!a 'i apoi $in nou luni. Era $e#a0uns sa te &ntre,i !e valoare 'i !e importan"a avea !ea mai mi!a 'i mai apropiat unitate pentru a &n"elege !a totalul nu prea putea pro$u!e mare lu!ru a!est total !are pe $easupra mai su*erea o re$u!ere o !on$ensare ,a !3iar un *el $e anulare $estul $e sensi,ila. Ce &nsemna o -i so!otit $e pil$ &n!ep&n$ $in !lipa !&n$ te a'e-ai la masa pentru $e0un p&n( la &ntoar!erea a!eleia'i !lipe $up $ou-e!i 'i patru $e ore7 Nimi! 4 !u toate ! tre!user $ou-e!i 'i patru $e ore. 9i !e repre-enta o ora petre!ut la !ura $e o$i3na la plim,are sau la masa # mai !u seama !a enumerarea epui-a aproape toate posi,ilit"ile $e a *a!e sa trea! a!easta unitate $e timp7 Tot nimi!. Totalul

a!estor nimi!uri &ns nu era ni!i el Pnn natura lui sus!epti,il $e a *i luat &n serios. 8aptul nu $evenea serios eci& lzeci atun!i !&n$ !o,orai spre !ele mai mi!i unit"i+ a!este $e 'apte ori secun!e n &impul c(rora 2ineai &ermome&rul n *ura ca sa po2i B e&a n con&inuare *ra0icul cur)ei !e &empera&ura" le pl(&eai scump & rau e>&0em !e impor&an&e1 ele se !ila&au pna la a 0orma o i mic e&ernip 9i intro$u!eau etape $e o *oarte mare trini!ie &n goana um,relor elui Ti & &arelui Timp$$$ r a&oarea a,ia $a!a sting3erea regimul o,i'nuit al lo!atarilor D 6ului# Cu !&teva -ile mai &nainte *usese a'e-at &n partea st&nga 1 n*a masa rusiJor !e rn!" un )ra! z4el&" iar mireasma lui ames&eca n trea!t !u miresmele *elurilor variate $e m&n# mare !e is!a luciri !e *n!uri n ochii c&or4a persoane !in care 818 THOMAS MANN 0urul !elor 'apte mese. La !ina $in -iua $e cI $e!em,rie ,ra$ul *u #$o,it !u ,eteala !u glo,uri $e sti!la !onuri $e pin aurite meri B[Y at&rnate &n plase 'i $i*erite *eluri $e ,om)oane" S !olorata ramaser aprinse &n timpul mesei 'i iar lumnanle !e $up masa. /e -vonea K ,olnavilor $in !amere li se aprinseser la !(pat&i ni'te ,r$ule"i# *0e 'i#l avea pe#al sau. /ervi!iul $e mesagerie &mpr"ise multe pa!3et ultimele -ile. Joa!3im Biemssen 'i Hans Castorp primiser 'i ei pa!3 $in regiunea lor &n$epanata. $e la 'es !u $aruri &mpa!3etate gri0uliu !are le &ntinseser prin !amere+ 3aine alese !u gust !ravate lu!ruri $ lux $in piele 'i ni!3el 'i multe pr0ituri $e sr,tori nu!i mere m.ir"ipan # provi-ii la !are verii se uitar !u un o!3i &n$oielni! &nue ,&n$u#se !&n$ va sosi !lipa &n !are vor *i &n stare s le guste. Hans Castorn 'tia loarte ,ine !a /!3alleen *usese a!eea !are#i aran0ase pa!3etul 'i tot ea !umprase $arurile $up !e se s*tuise temeini! !u un!3ii. James Ti!nappel alturase o s!risoare pe 3&rtie groas pentru s!risori $ar ,tuta la ma'ina. Un!3iul &i transmitea urrile $e ,ine ale ,air&nului

un!3i 'i ale sale personale urri $e sr,tori 'i urri $e &nsnto'ire 'i a$aug !u mult sim" pra!ti! 'i urrile $e <nul Nou !are avea sa soseas! peste pu"ina vreme a$i! *!use &nto!mai !um pro!e$ase &nsu'i Hans Castorp atun!i !&n$ &ntins &n pat trimisese $in vreme s!risoarea pentru Cr!iun !onsulului Tienappel pre!um 'i o $are $e seama amnun"ita asupra propriei sale snt"i. Pomul $in su*ragerie ar$ea s*&r&ia par*uma 'i &ntre"inea &n min"i 'i &n inimi !on'tiin"a a!elei ore. Cu to"ii se &m,ra!asera elegant $omnii &n "inute $e rigoare $oamnele purt&n$ ,i0uterii pe !are so"ii iu,itori le trimiseser poate $e la 'es. Clav$ia C3au!3at pusese 'i ea &n lo!ul 0a!3etei $e l&na !are era Ia mo$a ai!i o ro!3ie eleganta $ar $e o !roiala pu"in !am ar,itrar sau mai !ur&n$ na"ionala+ un ansam,lu $e !uloare $es!3isa ,ro$at 'i !u !or$on un mo$el rusti! ruses! sau poate ,al!ani! eventual ,ulgres! &mpo$o,it !u mi!i *lutura'i $e aur 'i ale !rui !ute ,ogate $$eau siluetei o &mplinire $eose,it $e ml$ioasa armoni-&n$u#se !u !eea !e /ettem,rini numea !u pl!ere 5*i-ionomia ei ttreas!a sa !u 5o!3ii ei $e lup al stepelor6. La masa ru'ilor ,ine to"i erau *oar veseli1 $e a!olo a pornit primul $op $e 'ampanie 'i a,ia $up a!e !elelalte mese !oman$ar 'i ele. la r&n$r.l lor 'ampanie. La masa 4e lor ,atr&na mtu'a a *os& aceea care a coman!a& pen&ru nepoa&a-s pentru Marusia trat&n$u#i pe to"i. Meniul era ales 'i se &n!3eia pl!inta !u ,r&n-a si !u ,om,oane1 &i !ompletar !u !a*ea 'i !u lDc Q ruri" iar !in 4reme n 4reme c&e o crean*a !e )ra!" care se aprinJ e pe care tre,uiau s#o sting repe$e is!a pani!a stri$enta 'i exage +@ M%NT7<7 DEFJGT 819 ,rini &m,r!at !a $e o,i!ei veni spre s*&r'itul !inei sa stea o 5; n s!o,itoarea lui la masa verilor o ta!3ina pe $oamna /to3r 'i RD pu"in $espre 8iul 2ulg3erului 'i &nv"torul omenirii a !rui _i D tere era sr,torit a-i. Nu se 'tia !u !ertitu$ine $a!a trise &n iJT tp 2ar !eea !e s#a ns!ut &n a!ele vremuri 'i a pornit &ntr#un maiJ #-*##i&aib5S b5 &or a 0os& i!eea 4alorii su0le&ului in!i4i!ual" concomi&en& cu @Jeca alitate # pe s!urt $emo!ra"ia in$ivi$ualista. &ntru a!est g&na primi

oleas! pa3arul pe !are#I ri$i!aia &n !instea Lui. 2oamna /to3r gsi a!est *el $e#a 0u$e!a era 5!u $u,lu &n"eles 'i *ara su*le*6. /e s!ula otest&n$ 'i !um lumea &n!epuse sa 'i trea! )n salon tovar'ii $e masa &i urmar exemplul. &nsemntatea 'i &nsu*le"irea reuniunii $in seara a!easta se $atorau si *aptului !a urma s i se &nm&ne-e !onsilierului auli! $arurile1 el v0ni $e alt*el numai pentru o 0umtate $e ora. &mpreuna !u Enut 'i !u $omni'oara von MSlen$onF. Ceremonia se $es*'ura &n salonul un$e se a*lau aparatele opti!e. 2arul ru'ilor era un o,ie! $e argint o tava mare rotun$ &n mi0lo!ul !reia *usese gravat monograma !elui !e#o primea 'i !are nu putea *olosi Ia nimi! *apt !e sarea &n o!3i. Pe 'e-longul o*erit $e !eilal"i pa!ien"i !u toate !a nu avea ni!i &nvelitoare ni!i perna *iin$ a!operit numai !u o p&n- te puteai !el pu"in &ntin$e. 2ar avea sptarul mo,il 'i Ce3rens se gr,i sa veri*i!e !&t era $e !on*orta,il $e!i se &ntinse !&t era $e lung "in&n$ su, ,ra" tava ne*olositoare &n!3ise o!3ii 'i &n!epu s s*orie !a un *erstru pretin-&n$ !a este ,alaurul 8a*nir tolnit l&nga !omoara. Ha-ul a *ost general. C3iar 'i $oamna C3au!3at r&se $e a!east s!en *!u !re"uri la o!3i iar gura &i ramase $es!3isa exa!t !a a lui Pri,islav Hippe g&n$i Hans Castorp atun!i !&n$ lui Hippe i se &nt&mpla s r&$a. Ime$iat $up ple!area 'e*ului se a'e-ar la mesele $e 0o!. /o!ie# aJearus3 ocupa" ca !e o)icei" salonul cel mi!. C&"iva pa!ien"i rama'i &n Pi!ioare &n su*ragerie &n 0urul pomului $e Cr!iun priveau !um se Gng mu!urile luminrilor &n mi!u"ele suporturi $e metal si ron"iau Durile ag"ate $e ramuri. La mesele aran0ate &n! $e pe a!um pentru !e#un" c&e4a persoane singurati!e $eprtate unele $e altele si !u e Pe mas *ie!are &n *elul sau t!eau !u*un$ate &n giruiuri. c h ma H1 6Je Cr!iun a *ost ume$a 'i !e"oasa. Erau noi ii !are se K &sera *oarte 0os pretinse Ce3rens &nvluin$ regiunea. 8iin$! ai!i

ptD % e>Js&a nJcio$ar !ea"a. 2ar *ie nori *ie !ea"a ume_oaDa era !e4 n$Ha&Oare# Bpa$a a'ternuta peste tot se $e-g3e"a :a supra*a"a. Poroas trans*orm&n$u#se &n m&-ga. &n timpul i urei *a"a 'i 8,0 THOMAS MANN m&inile amor"eau &ntr#un mo$ mult mai suprtor $e!&t pe ger !& soare !u $in"i. ra Biua a *ost &n!ununata printr#o serata mu-i!ala un a$evrat !o !u r&n$uri $e s!aune 'i programe tiprite !are au *ost $ate &n $ar $e#ai!i $e !us $e !tre $ire!"ia 5Cerg3o* D#ului. C&ntarea"a pro*esio D 0 !are a $at re!italul $e !&nte!e lo!uia la 2avos un$e pre$a le!"ii t mu-i!a. <vea $oua me$alii pe marginea $e!oiteului ,ra"ele &i semn !u ni'te ,e"e iar vo!ea !u un tim,ru aproape a*on $emonstra &ntr !3ip &n$uio'tor motivele sta,ilirii la 2avos. C&nta+ 9i ast*el &mi port iu,irea 2in lo! &n lo!. Pianistul !are o a!ompania era tot $in 2avos... 2oamna C3au!3at sttea &n primul r&n$ &ns pro*ita $e !el $int&i antra!t pentru a se retrage ast*el !a &n!ep&n$ $in a!ea !lipa Hans Castorp putu !u inima lini'tita s as!ulte mu-i!a %era ori!um mu-i!a) 'i sa urmreas! textul !&nte#!elor tiprite &n !uprinsul programului. /ettem,rini mai ramase un timp l&nga Hans Castorp apoi $ispru 'i el $ar a,ia $up !e *!u vreo !&teva o,serva"ii plasti!e &n legtura !u a!est bel canto !on*u- al !elei !are se sta,ilise la 2avos 'i $up !e#'i exprim pe un ton u'urati! pl!erea ! &n sear a!easta s#au gsit &mpreun &ntr# un !3ip at&t $e loial 'i $e prietenes!. La $rept vor,in$ Hans Castorp rsu*l u'urat $up ple!area am&n$urora a !elei !u o!3ii pie-i'i !&t 'i a !elui !u veleit"i $e pe$agog 'i avu toata li,ertatea sa as!ulte atent !&nte!ele. 5E ,ine se g&n$i el !a &n &ntreaga lume 'i &n &mpre0urrile !ele mai $eose,ite se *!ea mu-i!a pro,a,il !3iar 'i &n expe$i"iile polare.6 Biua a $oua $e Cr!iun nu se $eose,i ni!i ea !u nimi! mai mult $e o $umini!a sau $e o -i o,i'nuita a saptm&nii $a!a n#ar *i *ost o vaga !on'tiin"a a pre-en"ei ei $e !are totu'i nu puteai s!ap iar $up !e sr,toarea se isprvi a *ost relegat &n tre!ut 4 sau mai pre!is &ntr#u viitor &n$eprtat la o $eprtare $e un an+ $ouspre-e!e luni se 4 s!urge iar'i p&n se va

&ntoar!e Cr!iunul 4 a$i! $e *apt. numai 'apte luni mai mult $e!&t petre!use Hans Castorp ai!i. Ime$iat $up Cr!iun a'a$ar &n a0un $e <nul Nou murise $o**i pasionat $e !lrie. Verii o al Iar $e la <l*re$a /!3il$Fne!3t. innn111 ,ietului 8rit- Rot,ein -isa 'i sora Certa !are pe !ori!or" le reianulJ1J mult $is!re"ie evenimentul. Hans Castorp *u *oarte impresionat au &nt&mplarea pe $e o parte *iin$! starea 'i *elul $e a *i al $om pasionat $e !lrie *!user parte $in primele impresii pe !are a4u MUNTELE VRJIT 8,1 Nci # a$i! a!elea !are $e la &n!eput l#au *!ut s#'i &n!3ipuie !a S; u-a *ier,in"elii $in o,ra0i 'i !are $e atun!i n#a mai !e$at $elo! 4 Sl $e alt parte $in motive morale 4 am putea spune+ $in !au-e reli#<lturi $e Joa!3im strui mult &ntr#o lung !onvor,ire !u (ri"a !are se ag" re!unos!toare $e a!east $is!u"ie !e#i prile0ui mplu s!3im, $e preri. 8usese o minune !a a!est $omn mai supra# ` mise sr,torilor. Re-istase !u &n$&r0ire no,ilul !avaler 'i nimeni nu s(#'i expli!e !um $e mai respirase &n ultimul timp. Este a$evrat $e *oarte multe -ile nu mai tria $e!&t $atorita unor !antit"i enorme $e oxigen+ numai ieri a !onsumat patru-e!i $e ,aloane a 'ase *ran!i ,u!ata. C3estia a!easta tre,uie s *i !ostat mult $up !um $omnii pro,a,il !(#'i $au seama 'i pe $easupra nu tre,uie s uitm ! so"ia lui &n ,ra"ele !reia murise r(m&nea a,solut lipsit $e mi0loa!e. Joa!3im $e-apro, a!este !3eltuieli. La !e ,un o asemenea prelungire !ostisitoare 'i arti*i!ial a su*erin"ei &ntr#un !a- *r ni!i o speran"7 El &nsu'i nu putea *i &nvinov"it ! a !onsumat or,e'te ga-ul $ttor $e via"a 'i at&t $e s!ump pe !are i l#au a$ministrat. 2ar a!ei !are &l &ngri0eau ar *i tre,uit s se arate mai ra"ionali 'i $e voie $e nevoie s#l lase s#'i urme-e !alea inevita,il *!&n$ a,stra!"ie sau $impotriv "in&n$ !ont $e &mpre0urri. 8iin$! &nainte $e ori!e exist !ei vii !are au 'i ei $repturile lor 4 'i a'a mai $eparte. La !are Hans Castorp &l !ontra-ise energi!. &i repro'a vrului su ! vor,e'te aproape !a /ettem,rini *(ra

ni!i un pi! $e respe!t 'i *r ni!i o s*ial *a" $e su*erin". 2omnul pasionat $e !lrie murise nu#i a'a7 Prin urmare nu mai era !a-ul $e glum nu#"i mai rm&nea alt!eva $e *!ut $e!&t s $ove$e'ti ! e'ti serios !!i un muri,un$ avea $reptul s *ie respe!tat 'i onorat !um se !uvine a!!entua Hans Castorp. 8iin$! era &n a*ara $e ori!e &n$oial ! Ce3rens &l !er# se Be no,il 'i pro,a,il ! s#a npustit asupra lui &n *elul su nelegiuit. Nu era !a-ul $e!lar sora /!3il$Fne!3t. Este a$evrat ! muri,un$ul mai 03cuse &n ultima !lip o mi! &n!er!are $e *ug vr&n$ s sar 0os ln pat. 2ar o simpla o,serva"ie asupra -$rni!iei unei asemenea &n!er# D a *ost su*i!ient pentru a#l *a!e s se potoleas!. Hans Castorp se %Se chiar s#l va$ pe rposat. @ *!use pentru a &n*runta tirani!ul sistem orni!it !are !onsta $in a tinui asemenea &nt&mplari *iin$! $ispre# a!east voin" egoist $e#a#te#*a!e#!a#nu#ve-i $e#a#nu#privi# &n#*a"a #nu#as!ulta !eea !e#i privea pe to"i pre!um 'i pentru !a voia sa se 4 a sistemului printr#o a!"iune !on!ret. &n!er!ase la masa sa a$u! a&& Bre a!est $e!es &ns se i-,ise $e o ostilitate at&t $e unanima 'i e G!(p("&nat *a" $e un asemenea su,ie!t &n!&t a *ost $ uluit 'i a&- 'oamna S&ohr !e4eni aproape grosolana. Ce i#a trsnit prin 8,, THOMAS MANN !ap sa vor,eas! $espre a'a !eva &l &ntre,a ea 'i !e *el $e e$u!atD a!eea !are i s#a $at. Regulamentul !asei &i punea pe pa!ien"i la a$a K $e ori!e !onta!t !u a!este ,asme 'i iat !a un ageamiu oare!ar &ng$uia sa le $is!ute &n gura mare 'i &n! la *riptura $e *a"a 8iirxi $o!torul ClumenFo3l !are $intr#o -i &n alta putea sa ai, a!e soarta. %<sta tre,uie sa ram&na &ntre noi.) 9i $a!a pe viitor *aptul se m repeta ea are sa re!lame. 2ar

to!mai !a o urmare a a!estei s!ene Ha Castorp se 3otr& # 'i o spuse !3iar !u glas tare # sa a$u! &n !eea !e L privea pe el un ultim omagiu a!estui tovar' $e!e$at *a!&n$ o vi-ita so"iei 'i rostin$ un $is!urs $is!ret Ia !apatiiul lui ,a mai mult spuse !a#l va $etermina 'i pe Joa!3im sa#l &nso"eas!. Cu a0utorul sorei <l*re$a au putut ptrun$e &n !amera mortuara !are era situata la eta0ul &nt&i !3iar $e$esu,tul !amerelor lor. &i primi v$uva o mi!a ,lon$ !iu*ulit vlguita $e nop"ile $e veg3e "in&n$ o ,atista la gura !u nasul ro'u 'i &m,r!ata &ntr#un mantou !u gulerul ri$i!at !!i &n !amera era gro-av $e *rig. Calori*erul *usese &n!3is iar u'a $e la ,al!on sta $es!3isa. Tinerii rostir !u glasul !o,or&t !uvintele potrivite &mpre0urrii apoi *ura invita"i !u un gest $ureros al m&inii sa po*teas! iar ei traversar !amera !u pa'i $emni !latin&n$u#se &n v&r*ul pi!ioarelor p&n la pat un$e ramaser &n !ontemplarea !elui $e!e$at *ie!are &n *elul su+ Joa!3im lu po-i"ia $e $rep"i apoi saluta !u o u'oara &n!linare Hans Castorp &ntr#o atitu$ine oare!um relaxata pier$ut &n g&n$uri !u ,ra"ele &n!ru!i'ate !u !apul ple!at peste umr 'i !u o expresie asemntoare !elei $in !lipele !&n$ as!ulta mu-i!a. Capul !avalerului era re-emat $estul $e sus a'a &ne&t trupul 4 s!3elet prelung 'i !ir!uit multiplu al vie"ii !u v&r*ul pi!ioarelor ie'in$ &n a*ara la !aptul !uverturii prea !u at&t mai su,"iat aproape $e o &ngustime $e se&n$ura. @ !oroana $e *lori era a'e-ata &n $reptul genun!3ilor iar o ramur $e palmier !are se $esprin$ea $in !oroana atingea m&inile mari gal,ene 'i osoase !e stteau &mpreunate pe pieptul !-ut. 2eopotriv $e gal,ene 9i osoase erau !3ipul 'i !raniul ple'uv nasul as!u"it 'i pome"ii ie'i"i L a*ara iar musta"a $e un ,lon$#ro'!at s!otea &n evi$en"a prin $esimea s!o*&l!iturile !enu'ii !u perii -,&rli"i ai o,ra0ilor. @!3ii erau &n!3i'i &n6 *el pu"m !am ne*ires! 4 i#au *ost &n!3i'i &'i spuse Hans Castorp nu s &n!3is ei singuri+ iat !e se nume'te a $a ultimele &ngri0iri $e'i iu a!esta se *a!e mai !ur&n$ $in respe!t pentru supiavie"uitori $e!i $ragoste penlru mort. 2e alt*el tre,uia s#o *a!i ime$iat $up $e!es D $a!a mio-ina s#a 'i *ormat &n mu'!3i ori!e &n!er!are este -a$arni J K mortul ram&ne &ntins !u o!3ii 3ol,a"i si *i!'i as&0el ca pl3 U6 $esav&r'ire imaginea suava a somnului. Hans Castorp sttea &n P1 MUNTELE VRJIT HcH t sim"in$u#se &n elementul sau oare!um !a un spe!ialist &ns pare 6a $oarme6 spuse el $in omenie $e'i expresia mortului era A6 t6l alta. <poi !u un glas !uviin!ios 'i pe un ton

!o,or&t. &n!epu sa 6 !u v$uva $e*un!tului 'i prin &ntre,ri !are mrturiseau 4or'e_ $$$$$$$ R nea 'i ini"ierea lui !a amator &ntr#ale me$i!inii o ini"iere oare!um N mala -i morala" se in&eresa !e su0erin2a so2ului" !e ul&imele zile -i ele !in urm( clipe" c& -i !espie &ranspor&area corpului n 6arin&ia" a0lase c3 se 4a proce!a$ D(!u4a" n aus&riaca ei &(r(*(na&a -i 0 rn3i&aJ suspin&n$ $in !&n$ &n !&n$ gsi surprin-tor !a ni'te tineri erau $spu'i s se interese-e ast*el $e $urerea altuia1 *a !are Hans Cas*orp rspunse !( at&t vrul sau !&t 'i el erau ,olnavi !a &n !eea !e#l pi ivea pe el sttuse a$esea l&ng !ata*al!ul ru$elor !a era or*an $e tata 'i $e mama 'i prin urmare *amiliari-at oare!um $e multa vreme !u moartea. V$uva &l &ntre, !e pro*esie are7 Rspunse !a 5*usese6 inginer. 4 8usese7 # 2a *usese &ntru!&t $eo!am$at surveniser ,oala 'i o 'e$ere ai!i pentru un timp ne$eterminat !eea !e &nsemna o &ntrerupere importanta 'i poate !3iar o !otitura 3otr&toare &n existen"a lui !!i ni!io$at nu puteai 'ti !e anume va urma. %La !are Joa!3im &l privi !u o spaima interogativ.) 2ar $omnul varul $umneavoastr7 4 Voia sa se *a! militar era o*i"er#aspirant. 4 @3 -ise ea pro*esiunea militar este &n a$evr !eva serios un sol$at poate &n anumite &mpre0urri sa intre &n !onta!t $estul $e $ire!t !u moartea a'a ! *a!e *oarte ,ine $a!a se o,i'nuie'te $in vreme !u aspe!tul ei. <poi &'i lua rmas ,un $e la !ei $oi tineri !u o "inut politi!oasa *!ut sa inspire respe!t iar ei sim"ir !ompasiune pentru situa"ia ei &n$urerata $ar 'i $in !au-a sumei mari a *a!turii $e oxigen pe !are so"ul i#o lsase mo'tenire. Verii se ur!ar DZa'i la eta0ul lor. Hans Castorp se arata satis*!ut $e vi-ita *!uta 'i emo"ionat $e strile su*lete'ti prin !are tre!use. -8e4uiscat in pace. spuse el$ Sit tibi terra le!is. 8e4uiem aetemam ei, Domine. Dezi" cn! es&e 4or)a !espre moarte sau !&n$ vor,e'ti Hilor latina &'i re!apt toate $repturile este lim,a o*i!iala &n a!este n eJurari" !e un!e se 4e!e ca moar&ea es&e ce4a !eose)i&$ 'ar nu m $J n curtoa-ie umanist vor,im latine'te &n !instea ei. !!i graiul Rotul [r n% 6S&e Ja&ma 5m 9!oala. &n"elegi tu !i i-vor'te $intr#un !u n" sBin&" !in&r-un spiri& oarecum opus$ 7s&e la&ina sacra" un !ialec& <ui S J mc_bbe4alJ un !&nte! &n,u'it monoton 'i par!a su,pam&ntean. n00 . ern,rini nu i#ar *a!e ni!i o pl!ere nu este !eea !e le &re)uie 6elalal&l Wrrepu)licanD >i pe$agogi !&nte!ul a!esta "ine $e alt spirit

$e 'i a&i&uIrBl-ri&J 7% *asesc ca &re)uic lmurite $i*eritele ten$in"e spirituale 1 spirituale putem spune !a $e $rept s&nt numai $ou. !ea 8,9 THOMAS MANN evlavioasa 'i !ea li,er. <m&n$oua !u avanta0ele lor $ar !eea !e#nv pe inim &mpotriva !elei li,ere ma g&n$es! la a!eea a lui /ettern3 #K este ! pretin$e sa a!apare-e numai pentru ea singur &ntreaga !i D tte omeneas!a !eea !e este exagerat. Cealalt !on"ine $e asern multa $emnitate omeneas!a e ur-it $in $e!en" are o "inuta &nalr $es*(sor un !eremonial impuntor , !3iar mult mai mult $e!&t 5li,era6 !u toate ! "ine seama &n mo$ $eose,it $e sl,i!iunea ` 'u,re-enia omeneas! ir g&n$ul pe !are#l &n!3in mor"ii 'i $es!om punerii 0oa! un rol important. <i v-ut la teatru 2on Carlos 'i !um se petre! lu!rurile la !urtea /paniei !&n$ regele 8ilip intr &nve'm&ntat !omplet &n negru !u @r$inul Jartierei 'i a!ela al L&nii $e <ur 'i !&n$&'0 s!oale &n!et plria !are seamn aproape !u meloanele noastre # 'i#0 s!oate &n sus 'i spune+ 5<!operi"i#va gran-ii mei6 sau !eva &n genul a!esta 4 'i tre,uie sa re!unoa'tem ! nu poate *i vor,a ai!i ni!i $e negli# 0en" 'i ni!i $e un !eremonial nerespe!tat !i $impotriv iar regina spune+ 5&n patria mea 8ran"a era !u totul alt*el6 !!i *ire'te gse'te toate a!estea prea meti!uloase 'i prea !ompli!ate &ntru!&t ar *i $orit o via"a mai intim mai omeneas!. 2ar !e &nseamn omenes!7 Totul este omenes!. Cuviin"a spaniol !&t 'i umilin"a ei solemn $e o rigi$itate ne*ireas! este un stil $e omenie *oarte $emn gses! eu 'i pe $e alt parte !uv&ntul 5omenes!6 poate s as!un$ toate $e-or$inile 'i toate negli0en"ele. # <i!i &"i $au $reptate spuse Joa!3im. Ni!i eu nu pot su*eri negli0en"a 'i in$olen". 2is!iplin &nainte $e toate. # 2ar tu vor,e'ti !a militar 'i a$mit ! &n militarie oamenii se pri!ep la asemenea lu!ruri. V$uva a avut toata $reptatea s spun $espre pro*esiunea voastr !a este serioasa $eoare!e tre,uie s privi"i lu!rurile in *a"a 'i sa *i"i pregti"i $e#a avea $e# a *a!e !u moartea. Purta"i o uni*orma str&ns( pe trup. !urata 'i !u guler tare !eea !e v $a o "inut. 9i apoi voi ave"i o ierar3ie 'i o $is!iplin va $a"i onorurile unul ltui( &n orie &mpre0urare !eea !e aminte'te $e spiritul spaniol $e $evo"iune L lu!rul a!esta &n *on$ &mi pla!e *oarte mult. /piritul a!esta r tre,ui

#$omneas! mi mult 'i l noi !ivilii &n o,i!eiurile noastre. &n `e nostru $e#a *i. iat !e a' pre*era 'i a' gsi !a este !uviin!ios. Consio lumea 'i via"a s&nt ast*el &nto!mite &ne&t ar tre,ui mereu s te &ni,ra K negru !u o !oleret al, s!ro,it &n lo! $e guler sa ai !u oam K rela"ii grave re-ervate 'i *ormale g&n$in$u#te mereu la moarte. R# D U. mi#ar !onveni 'i a' gsi ! este moral. Ve-i tu asta es:e &n! o es0 o pre-um"ie a lui /ettem,rini si s&nt *eri!it ! am prile0ul sa v $espre ele. E: &'i &n!3ipuie nu numai ! are monopolul $emnitt11 MUNTELE VRJIT 8,: L ha nc( -i al moralei cu Rac&i4i&a&ea sa prac&ic(S" cu s(r)(&orile LD minicaJe 'i ten$in"a spre progres %!a 'i !um $umini!a nu te#ai A' la $rept vor,in$ la !u totul alt!eva $e!&t la progres) 'i !u sistemul , J suprirnare a su*erin"elor 4 $espre !are tu nu 'tii nimi! $e alt*el 1 mi-a 4or)i& ca s m instruias! 4 $eoare!e vrea sa le $es*iin"e-e o$ sistemati! !u a0utorul unui lexi!on. Iar $a! a!est lu!ru mi se imoral # ei 'i17 8ire'te n#o s m $u! sa i#o spun m $e-armea- 0elul lui plas&ic !e-a 4or)i" parc3-l au! ca-mi spune: RTe a4er&izez" !omnule inginer:6 2ar eu !re$ ! ai tot $reptul s g&n$esti !eea !e#"i nla!e # 5/ire $a"i#ne li,ertatea $e g&n$ire6. 2e alt*el vreau sa#"i spun !eva &n!3eie el. %<0unseser &n !amera lui Joa!3im iar Joa!3im to!mai se pregtea s se !ul!e.) Vreau s#"i spun !eva la !are m#am g&n$it. Trim ai!i u' &n us( !u muri,un-i 'i !u !ele mai !umplite $ureri 'i su*erin"e iar noi nu numai ! ne !omportam !a 'i !um *aptul nu ne#ar privi ,a mat mult s&ntem !ru"a"i 'i i-ola"i pentru a nu intra &n !onta!t !u realitatea pentru a nu ve$ea nimi! iar pe $omnul pasionat $e !lrie &l vor *a!e sa $ispar tot pe as!uns &n timp !e noi vom lua !eaiul sau gustarea. ;ses! ! este imoral. 2oamna /to3r s#a 'i &n*uriat !&n$ am a$us vor,a $espre a!est $e!es $ar e mult prea proasta pentru mine este lipsit !omplet $e ori!e !ultur 'i !re$e ! 52omol $omol !u!erni!a &n"elep!iune6 este o arie $in ann!user, a'a !um pretin$ea mai -ilele tre!ute la mas $e'i ar tre,ui s ai, sentimente pu"in mai morale !a 'i !eilal"i $e

alt*el. 2e!i m#am 3otr&t !a pe viitor s m( o!up mai mult $e ,olnavii mai grav 'i $e muri,un-ii !asei !eea !e !re$ !a o sa#mi *a! ,ine. Cietul Reuter !are era o$inioar la numrul $ou-e!i 'i 'apte 4 l#am v-ut &n primele -ile ale 'e$erii mele ai!i 4 tre,uie s *i ple!at $e multa vreme ad penates 'i $esigur ! l#au !arat &n mo$ $is!ret !!i &n! $e pe atun!i avea ni'te o!3i enorm $e 3ol,a"i. 2ar mai s&nt *ara &n$oial 'i a vn !asa este plin nu lipses! noii sosi"i iar sora <l*re$a sau supe#oara sau !3iar Ce3rens &nsu'i ne vor a0uta !u pl!ere sa *a!em !uno'# "a unora $intre ei !re$ ! puiem o,"ine a!est lu!ru *ara prea mare !ultate. / presupunem ! este -iua $e na'tere a unui muri,un$ 'i !a . $espre a!east aniversare !!i tre,uie sa existe un mi0l!! sa ne 0e ntlm# Cme &n a!est !a- trimitem respe!tivilor # *ie ,r,at *ie K leJ lie pere!3e !storita $epin$e # un g3ive!i !u *lori &n !amera. uisY Kn Partea a $oi !on*ra"i un g3ive!i !u !ele mai ,une urri $e po#- +.Jre- c!i $e'i !uv&ntul &nsnto'ire este o simpl expresie $e cine -bSJ eS1S Jn&oJcJeauna in$i!at. 8ire'te vom "lD&r'i prin 1i G$ spune Brin uea sau eJJ a'a s&orfJ !e 4la*a cum sn&" ne 4or &ransmi&e un salut prietenes! sau poate ! ne vor invita o !lip &n !amera 8,; THOMAS MANN ne'ti ,a &n! 'i al moralei # !u 5a!tivitatea sa pra!ti!a6 !u sar,at lui $umini!ale 'i ten$in"a spre progres %!a 'i !um $umini!a nu g&n$i la $rept vor,in$ la !u totul alt!eva $e!&t la progres) 'i !u SGS& ai lui $e suprimare a su*erin"elor # $espre !are tu nu 'tii nimi! $e alt* $ar el mi#a vor,it !a sa ma instruias! 4 $eoare!e vrea sa le $es*iin &n mo$ sistemati! !u a0utorul unui lexi!on. Iar $a!a a!est lu!ru m pare imoral # ei 'i7 8ire'te n#o s m $u! sa i#o spun ma $e-arme !u *elul lui plasti! $e#a vor,i par!a#l au$ !a#mi spune+ 5Te averti- $omnule inginer:6 2ar eu !re$ ! ai tot $reptul s g&n$e'ti !eea !e t pla!e # 5/ire $a"i#ne li,ertatea $e g&n$ire6. 2e alt*el vreau sa#"i spun !eva &n!3eie el. %<0unseser &n !amera lui Joa!3im iar Joa!3im to!ma se pregtea sa se !ul!e.) Vreau sa#"i spun !eva la !are m#am g&n$it Trim ai!i u'a &n u'a !u muri,un-i 'i !u !ele mai !umplite $ureri 'i su*erin"e iar noi nu numai !a ne

!omportam !a 'i !um *aptul nu ne#ai privi ,a mai mult s&ntem !ru"a"i 'i i-ola"i pentru a nu intra &n !onta!t !u realitatea pentru a nu ve$ea nimi! iar pe $omnul pasionat $e !lrie &l vor *a!e sa $ispar tot pe as!uns &n timp !e noi vom lua !eaiul sau gustarea. ;ses! !a este imoral. 2oamna /to3r s#a 'i &n*uriat !&n$ am a$us vor,a $espre a!est $e!es $ar e mult prea proasta pentru mine este lipsita !omplet $e ori!e !ultura 'i !re$e !a 52omol $omol !u!erni!a &n"elep!iune6 este o arie $in ann!user, a'a !um pretin$ea mai -ilele tre!ute la masa $e'i ar tre,ui sa ai, sentimente pu"in mai morale !a 'i !eilal"i $e alt*el. 2e!i m#am 3otar&t !a pe viitor sa ma o!up mai mult $e ,olnavii mai grav 'i $e muri,un-ii !asei !eea !e !re$ !a o sa#mi *a! ,ine. Cietul Reuter !are era o$inioar la numrul $ou-e!i 'i 'apte # l#am v-ut &n primele -ile ale 'e$erii mele ai!i # tre,uie sa *i ple!at $e multa vreme ad penates 'i $esigur !a l#au !arat &n mo$ $is!ret !!i &n! $e pe atun!i avea ni'te o!3i enorm $e 3ol,a"i. 2ar mai s&nt *ara &n$oiala 'i al"ii !asa este plina nu lipses! noii sosi"i iar sora <l*re$a sau superioara sau !3iar Ce3rens &nsu'i ne vor a0uta !u pl!ere sa *a!em !uno' tin"a unora $intre ei !re$ !a putem o,"ine a!est lu!ru *ara prea **l $i*i!ultate. /a presupunem !a este -iua $e na'tere a unui muri,un$ 'ic a0lam $espre a!easta aniversare !!i tre,uie sa existe un mi0lcc sa in*ormam. Cine &n a!est !a- trimitem respe!tivilor # *ie ,r,at *emeie *ie pere!3e !storita $epin$e # un g3ive!i !u *lori &n !ame o aten"ie $in partea a $oi !on*ra"i un g3ive!i !u !ele mai ,une ura &nsnto'ire !!i $e'i !uv&ntul &nsnto'ire este o simpl expresl polite"e el este &ntot$eauna in$i!at. 8ire'te vom s*&r'i pnn a i! 6r !ine s&ntem iar ea sau el a'a stor'i $e vlaga !um s&nt ne vor tran prin u'a un salut prietenes! sau poa&e ca ne 4or in4i&a o clipa n c MUNTELE VRJIT 8,= L sc liim,am !&"eva vor,e omene'ti !u ea sau !u el &nainte $e#a 66` # ea pentru ve!ie. &n *elul a!esta va$ eu lu!rurile. E'ti $e a!or$7 &n # prive'te m#am 3otar&t s#o *a! &n ori!e !a-. 6 ne *apt Joa!3im nu putu a$u!e !ine 'tie !e argumente &mpotriva a!estor proie!te. # <*ar $oar ! spuse el planul asta !ontra-i!e or$inea

!asei1 &n iul tu *a!i o mi!a revolu"ie. 2ar &n mo$ ex!ep"ional 'i *iin$! este Dma $at !&n$ &"i exprimi o asemenea $orin"a se prea poate !a Ce3rens #"i $ea &n!uviin"area. 2e alt*el po"i sa invo!i pasiunea ta pentru me$i!in. #2a pe $easupra mai intervine 'i asta -ise Hans Castorp. &n a$evr erau motive $estul $e !omplexe !ele !are#i insu*lasera a!east $orin". Hotar&rea $e#a protesta &mpotriva egoismului !e $omnea ai!i nu era $e!&t una $intre !au-e. Ceea !e#l mai $eterminase era 'i ne!esitatea spiritului su $e a lua &n serios via"a 'i moartea $e a le !insti ne!esitate pe !are n$0$uia s 'i#o satis*a! 'i s#o &ntreas! venin$ &n !onta!t !u ,olnavii grav 'i !u muri,un-ii pentru !a ast*el sa !ompense-e nenumratele a*ronturi pe !are a!easta ne!esitate spirituala era expus s le primeas! la *ie!are pas &n *ie!are -i 'i &n ori!e moment 'i !are !on*irma &ntr#un !3ip nepl!ut anumite preri ale lui /ettem,rini. Exemple se pot $a multe *oarte multe 'i $a!a l#ai *i &ntre,at pe Hans Castorp poate !a &n primul r&n$ ar *i vor,it $espre a!ei pa!ien"i $e la 5Cerg3o* !are !3iar $up propria lor mrturisire nu erau $elo! ,olnavi 'i veniser numai $intr#un im,ol$ su, pretextul unei u'oare o,oseli $ar &n realitate $oar $e pl!ere 'i petre!eau ai!i $eoare!e &i amu-a telul $e via" al ,olnavilor 4 !a $e pil$a a!easta v$uva Hassen*el$ $espre !are am mai vor,it &n trea!t o $oamna vioaie a !rei pasiune era rm'agul+ paria !u $omnii pe ori!e 'i &n legtura !u ori!e paria pe remea !are va *i pe m&n!rurile !are 'e vor servi pe re-ultatul !onsulilor generale 'i pe numrul lunilor a$ugate &n plus *ie!rui pa!ient anumi"i !ampioni $e ,o, $e patina0 sau $e s!3i !u o!a-ia !on!ursu#sportive pe *elul !um se vor s*&r'i legaturile $e $ragoste $intre leK"i 'i pe a#&e o su&a 5* Acrur0 $i*erite 'i !u totul lipsite $e &nsemn(#D Pana pe 'o!olata pe 'ampanie 'i icre ne*re care" apoi" se mncau la ehJ %0an& unae se 'i ,en!3etuia paria pe ,ani pe ,ilete $e !inema 'i a! s(rutari !ine sa le $ea sau s le primeas! 4 pe s!urt prin )in - a pa&e3 a$u!ea &n su*ragerie multa &nsu*le"ire 'i multa via"a &ns # S* lelesZ %narul Hans 6as&orp nu 4oia sa ia n serios aces&e apuca&uri: rea c3 &ns'i existen"a lor repre-int un soi $e su*erin"a provo!ata a!estui lo!a' al $urerii. 8,8 THOMAS MANN !!i !olportorii 'tirii n#au gasit#o at&t $e neo,i'nuita

nc& emo"ione-e *olosin$ termeni at&t $e tari. Ca mai mult ri$i!au Se $in 1 urti"M#i las&n$ sa se &n"eleag !a pentru asemenea lu!ruri era neaprat nevn $oi parteneri 'i !a. *ara &n$oiala nu s#ar *i &nt&mplat nimi! *ara $orim A l tiianti Cl " asta era atitu$inea i pi pl!erea parti!ipantei. Cel pu"in asta era atitu$inea 'i perspe!tiva m& a !oamnei S&ohr n !u)ioasa a0acere !espre care am 4or)i& mai sus ?aroline S&ohr era nspaimn&a&oare$ 'aca ce4a l &ul)ura pe Ha 6as&orp &n !institele lui e*orturi spirituale era *ptura 'i *elul $e#a *i a!estei $oamne. <r *i *ost su*i!iente ,oa!nele pe !are le *!ea ne!o tenit &n materie $e !ultura. /punea 5eugenie6 &n lo! $e 5agonie61 5insol vent6 !&n$ *!ea !uiva imputri pentru vreo o,r-ni!ie 'i $e,ita !ele mai &n*iortoare !ele mai &ngro-itoare prostii $espre *enomenele astronomi!e !are puteau sa provoa!e o e!lipsa solara. Pentru ea. !antitatea $e -pa$a !-uta era 5o a$evrata !apa!itateD6 iar &ntr#o -i &l *!u pe /ettem,rini sa ram&na uluit multa vreme spun&n$ !a to!mai !itea o lu!rare &mprumutata $e la ,i,liote!a sta,ilimentului a$i! 5Cene$etto Cenelli &n tra$u!erea lui /!3iller6: &i pl!eau anumite expresii la mo$a &mpere!3eri $e !uvinte !are &l s!oteau $in srite pe Hans Castorp !!i le gsea a,sur$e 'i $eose,it $e vulgare !a $e pil$a+ 5<sta#i !ulmea !ulmilor:6 sau+ 5Ni!i !u g&n$ul nu g&n$e'ti:6 9i *iin$! a!um expresia 5or,itor6 se u-ase se &nve!3ise 'i pier$use ori!e savoare $ar &nlo!uise Ia vremea ei expresiile 5strlu!it6 'i 5ex!elent6 $oamna /to3r se arun!ase asupra ultimei expresii la mo$ a$i! 5miro,olant6 'i mai &n serios mai &n gluma gsea !a totul este 5miro,olant6 p&rtia pentru s(nii. pr0iturile 'i !3iar temperatura ei !eea !e era a,solut $e-gusttor. La toate a!estea se mai a$aug 'i mania $e a !olporta in$is!re"ii !are $ep'eau msura. 2e exemplu putea sa *ie per*e!t a$evrat !eea !e povestea anume !a $oamna /alomon &'i pusese a-i !el mai s!ump !om# ,ine-on $e $antela pe !are#l avea *iin$! era invitata Ia !onsulta"ie '*cu a!est prile0 "inea sa se pre-inte me$i!ului !u len0eria !ea mai *ina1 !3iar Hans Castorp avusese impresia !a ritualul !onsultului in$epen$ent $e re-ultatele lui *!ea pl!ere $oamnelor 'i &n -iua a!eea se gteau ! $eose,ita !o!3etrie. 2ar !u totul alt*el se pre-entau lu!rurile atun !&n$ $oamna /to3r

te &n!re$in"a !a $oamna Re$is!3 $in Posen # $espr !are se ,nuia !a are tu,er!ulo-a la 'ira spinrii # era o,ligata sa *&"&ie !omplet goala !am vreo -e!e minute prin *a"a !onsilierului au Ce3rens. Neverosimilitatea a*irma"iei aproape !a#i egala ne!uviin &ns $oamna /to3r se &nver'una 'i se 0ura &n *el 'i !3ip ca a$evrul 4 !u toate !a#"i era greu sa pri!epi $e !e nenoro!ita risipea r4na" ins1sten"a 'i &n!apa"&nare pen&iu as&0el !e lucruri" cmJ a4ea a&&a $e'i "&ul MUNTELE VRJIT HcV ! 'i cu BroBrliJe eD gri0i. C!i &ntre timp *usese !3inuita $e o oi o nelini'te !are o ia!eau sa pl&nga mereu `#lari !are proveneau. !it se prea $in agravarea pretinsei sale .ame"eli6 sau $in *aptul !res!use temperatura. Venea la masa pl&ng&n$ &n 3o3ote !u o,ra0ii 6 !iti 'i ro'ii s!l$a"i &n la!rimi 'i plingea &n ,atista -i!&n$ !a 3rens vrea#s#o sileas! s siea la pat $ar ea $orea sa 'tie !e#a spus &n i"ele ei !e avea !e se &nt&nipla $e *apt !u ea !a "inea mor"i' sa Dveas!a a$evrul &n *ata: /pre spaima ei &ntr#o -i o,serva !a vioarele patului erau &n$reptate spie u'a !amerei !e $$ea in !on$or D *a!&n$ a!easta $es!operire era !&t pe !e s#o apu!e nevri!alele. La &n!eput nu i# au pri!eput numai$e!&t *uria 'i groa-a &n spe!ial Hans Castorp nu 'i le putu expli!a ime$iat. Ei 'i !e#i !u asta7 Cum asa7 2ar $e !e patul nu tre,uia sa *ie a'e-at a'a !um era7 4 Pentru nunele lui 2umne-eu tot nu &n"elege"i7 Cu pi!ioarele &nainte:...6 2e-n$0$uita *!u at&ta tr,oi &ne&t tre,uita ime$iat sa#i mute patul !u toate !a $m momentul a!ela lumina avea s#o ,ata &n *a"a 'i $e!i sa#i tul,ure somnul. Toate a!estea erau lu!ruri !am neserioase1 nu spri0ineau $e!&t prea pu"in n-uin"ele spirituale ale lui Hans Castorp. 2ar un in!i$ent &ngro# -itor !are se petre!u tot atun!i &n timp !e luau masa *!u asupra t&narului nostru o impresie !&t se poate $e a$in!a. Un pa!ient sosit $e !ur&n$ pro*esorul Popov un om sla, 'i lini'tit !are luase lo! la ma.sa ru'ilor ,ine &mpreun !u logo$ni!a lui la *el $e sla,anoaga 'i lini'tita su*eri !3iar la mi0lo!ul pr&n-ului o !ri-a violenta $e epilepsie se pr,u'i lapm&nt l&nga s!aun !u a!el r!net al !rui !ara!ter $emoni! 'i inuman a *ost $es!ris

$e multe ori 'i se -v&r!oli !u !ele mai &n*iortoare !ontorsiuni ale m&inilor 'i pi!ioarelor. Ceea !e agrava situa"ia era !a to!#**lai se servise pe'tele ast*el &ne&t existau temeri serioase !a nu !umva ropov &n -v&r!olirile lui sa &ng3it un os $e pe'te. Bp!eala a *ost $e ne$es!ris. 2oamnele &n *runte !u $oamna /t$3r $ar *ara !a $oamnele alomon Re$is!3 Hassen*el$ Magnus. Iltis Levi 'i altele pe !are nu ai numim a!um sa ram&na !u nimi! mai pre0os se pr,u'ir &n e su*ete'ti !ele mai $iverse &ne&t erau !&t pe !e sa a0ung &n situa"ia !are se a*la &nsu'i $omnul Popov. Toate "ipau stri$ent. Nu ve$eai o!ru spasmo$i! &n!3i'i guri !s!ate 'i trupun !ontorsionate. R una singura pre*era sa le'ine pe t!ute. I-,u!nir si unele &use&e 5 ain inecaciuni" !eoarece &oa&a lumea 0usese surprinsa !e aceas&a in&e n&! n&mplaT6 n clipa !&n$ meste!a sau &ng3i"ea. @ parte $intre 6e ! a&l W z)ug3i la goana pe toate u'ile mai apiopiate !3iar 'i pe u'ile 2ap0 *a% spre &er1isa m!ar !a a*ara era un *rig &m,i,at $e ume-eala entul avu un !ara!ter !iu$at 'i tul,urtor a'a !umplit !um era. 330 THOMAS MANN mai !u seama pentru !a pa!ien"ii nu se putur &mpie$i!a sa aso!iere $e i$ei &n legtura !u ultima !on*erin" a $o!torului EroF <nalistul # &n ultimele sale expuneri asupra iu,irii !onsi$erata !a patogen # vor,ise !3iar lunea tre!uta $espre epilepsie $espre a!est6 66 &n !are omenirea v-use r&n$ pe r&n$ $e#a lungul epo!ilor preana3 &n!er!are $ivina o mani*estare pro*eti!a sau o pose$are $emoni!a D !ali*i!ase &n termeni pe 0umtate poeti!i 'i pe 0umtate semi't3nti* $ar ne!ru"tori !a pe un e!3ivalent al amorului 'i !a pe un orgasm !reierului pe s!urt o &n*"i'ase &ntr#un anumit sens $rept at&t $e prim !ioasa" nc& au!i&orii tre,uira sa interprete-e !omportarea pro*esorulu Popov 4 a!easta ilustrare a !on*erin"ei 4 !a pe o mrturisire o,s!ena s !a pe un s!an$al &nvluit &n mister ast*el !a *uga $oamnelor $in *a"a spe!ta!olului putea sa *ie $ova$a unei anumite pu$ori. Consilierul auli! se a*la $e *a"a la a!est pr&n- 'i el a *ost a!ela !are &mpreuna !u sora Mvlen$onF 'i !u !&"iva tineri voini!i $intre oaspe"ii $e la masa l#au s!os a*ara $in su*ragerie &n 3ol pe ,olnavul !are avea a$esea asemenea !ri-e v&nat !u spume la gura "eapn 'i $es*igurat a'a !um era 'i a!olo me$i!ii &l examinar &n vreme !e superioara 'i al"i mem,ri ai personalului roiau &n 0ur $&n$u#'i osteneala pentru !a apoi sa#l transporte pe o targa &n !amera lui. 2ar la *oarte s!urt

timp $up a!eea pa!ien"ii au putut sa#l reva$ pe $omnul Popov lu&n$ lo! la masa ru'ilor ,ine lini'tit 'i voios l&nga logo$ni!a Iui la *el $e lini'tita 'i voioasa 'i termin&n$u#'i pr&n-ul !a 'i !um nimi! nu s#ar *i &nt&mplat. Hans 6as&orp asis&ase la aces& inci!en& cu &oa&e semnele exterioare ale unei spaime pline $e un oare!are respe!t $ar reu'ise sa nu#l ia prea &n serios slava 2omnului: 8ara &n$oiala !a Popov ar *i putut sa se &ne!e &ng3itin$u#'i $umi!atul $e pe'te $ar iat !a &n realitate nu s#a &ne!at $eoare!e 4 &n !iu$a *uriei oar,e 'i aproape in!on'tiente a $e-ln"uirii sale 4 pe as!uns *usese un pi! atent la !eea !e se petre!ea !u el. <!um sttea iar'i ,ine $ispus pe s!aun 'i termina $e m&n!at !omport&n$u#se !a 'i !um n#ar *i *ost a,ia a$ineauri &n pra$a !elei mai u!iga'e 'i n1 smintite *rene-ii 'i $esigur !a nu#'i mai amintea nimi!. Insa G &n*"i'area lui nu era *!uta sa &ntreas! respe!tul pe !are Hans Castorp &l sim"ea &n *a"a su*erin"ei1 'i ea &n *elul ei se a$aug a!elei impresii $e-m" la !are *ara voia lui se gsea expus ai!i sus $e-m" &rnpo&n !ruia era 3otar&t s lupte pe !are era 3otar&t sa#l &n*r&nga !onsa!r&nou &n! 'i mai mult !elor grav ,olnavi 'i muri,un-ilor !3iar !ontra !eiurilor statorni!ite ai!i. La a!ela'i eta0 'i nu $eparte $e !amerele verilor -!ea o t&nara numita Leila ;erngross 'i !are potrivit spuselor sorei <l*re$a. e MUNTELE VRJIT 881 1 lucru a rp <vusese patru 3emopti-ii &ntr#un rstimp $e -e!e -ile. iar parin#6L[ 0l`sera s#o ia a!as sper&n$ s#o mai gseas! &n via"a. &ns a!est nu narea posi,il+ !onsilierul auli! $e!lara !a mi!u"a ;erngross nu *i transportata. <vea 'aispre-e!e sau 'aptespre-e!e ani. Iar Hans !3i,-ui !a to!mai a!um i se o*erea prile0ul sa#'i reali-e-e planul 3ive!iul $e *lori 'i urrile $e &nsnto'ire. 2esigur nu era aniver#a -ilei $e na'tere a Leilei 4 ,a mai mult pe !&t se putea preve$ea ,a,il !( ea ni!i n#avea sa mai apu!e a!easta -i *iin$! $up !um usise Hans Castorp sa a*le aniversarea urma sa ai, lo! to!mai la rimvara. &ns $up prerea lui *aptul a!esta nu tre,uia s *ie o pie$i!a &n *a"a omagiului a $ove-ii $e respe!t 'i $e mila. Cu prile0ul uneia $intre plim,rile lor $e la pr&n- intra !u varul sau &ntr#o *lorrie

$in prea0ma Ca-inoului 'i respir&n$ emo"ionat aerul &n!r!at !u un miros 0ilav $e pam&nt 'i $e miresme !umpra un *rumos g3ive!i $e 3ortensii pe !are#l trimise anonim tinerei muri,un$e spe!i*i!&n$ &n s!ris $oar ! e 5$in partea a $oi ve!ini $e !amera !u !ele mai ,une urri $e &nsnto'ire6. Pro!e$ gr,it 'i voios -p!it &n mo$ agrea,il $e miresmele plantelor 'i $e !l$ura $in *lorrie 4 !are $up *rigul $e a*ara *!ea s#i l!rime-e o!3ii # !u inima -v&!nin$ 'i !on'tient $e &n$r-neala aventuroasa $ar oportuna a a!estei a!"iuni ne&nsemnate !reia el &i $$ea nemarturisit o importan"a sim,oli!a. Leila ;erngross nu avea ni!i o in*irmiera spe!iala $ar era $ata &n gri0a urgenta a $oamnei von MSlen$onF 'i a me$i!ilor1 sora <l*re$a &ns putea s intre la ea 'i !omuni!a tinerilor impresia *!uta $e aten"ia lor. In *a"a a!estei $ove-i $e prietenie venita $e Ia ni'te ne!unos!u"i mititi!a avusese o i-,u!nire $e ,u!urie !opilreas!a 'i !are luminase lumea mrginit a situa"iei ei &ngro-itoare. 8loarea era a'e-ata !3iar lnga pat o m&ng&ia !u privirile 'i !u manile veg3ea sa 0ie u!a&a" iar 1 Plini $e su*erin"a ram&neau ag"a"i $e ea !3iar 'i &n !ele mai groa-ni!e !3inuri $in timpul !ri-elor $e tuse. Prin"ii maiorul pensionar erngross 'i so"ia Iui *useser $eopotriv $e mi'!a"i 'i pl!ut surprin'i um ni!i m!ar nu puteau &n!er!a sa g3i!eas! numele !elor !are / .GS;Ser3 $arul $eoare!e nu !uno'teau pe n&Z cum $e alt*el o 'i mrturisi nimeni &n sanatoriu sora ri$D nu s#a putut stap&ni sa nu Qu- 4aJul anonima&ului !i4ul*n! numele celor !oi 4eri" au&orii !aru-sa W% aces& Prile0 le transmise invita"ia !elor trei ;erngross sa vina Der-$ easca mrturia mul"umirii lor ast*el &n!&t a treia -i am&n$oi su0] JN 6Wn$u'i $e !lugri" intrar &n v&r*ul pi!ioarelor &n !amera $e renn" a Leilei. Muri,un$a era o *ptura ,lon$a $intre !ele mai gra"ioase !u $e !uloarea al,astra a *lorii $e nu#ma#uita 'i !u toate pier$erile &n* 6 toare $e s&nge 'i a respira"iei !e nu se mai &n*iripa $e!&t !u a0utorul rest !u totul insu*i!ient $e "esut pulmonar avea o &n*"i'are plapi . D *ara &n$oial $ar $elo! 0alni!. Le mul"umi 'i sporovai !u 0 v pl!uta $e'i stins. @ p&lp&ire tran$a*irie se ivi 'i#i ramase in o, Hans Castorp !are expli!a prin"ilor 'i ,olnavei motivul gestului sa !eea !e $e alt*el 'i a'teptau $e la el 4 'i !are aproape !a#'i !eru ierta vor,i !u un glas &n,u'it

emo"ionat 'i !u un respe!t $uios. Pu"in a lips. sa nu &ngenun!3e-e 4 sim"ea luntri! nevoia s#o *a! 4 &n *a"a a!estu pat 'i multa vreme "inu s"r&ns m&na Leilei &ntr#a sa $e'i a!easta m&nuta era nu numai ume$a !i $e#a $reptul u$a $eoare!e *eti"a transpira enorm. Transpira at&t $e tare &n!&t !arnea i s#ar *i -g&r!it 'i us!at $e multa vreme $a!a n#ar *i ,ut !u l!omie multa limona$a ,utura $in !are o !an plma se a*la pe noptiera pentru !a &n *elul a!esta sa !ompense-e oare!um pier$erea $e apa a organismului. Prin"ii a'a &n$urera"i !um erau &ntre"inur !onversa"ia potrivit regulilor ,unei#!uviin"e se interesar $e sntatea verilor 'i $is!utar !3estiuni o,i'nuite &ntr#o asemenea situa"ie. Maiorul era un ,r,at !u umerii la"i *runtea &ngusta 'i musta"a -,&rlita 4 un sl,ati! un 3un a,solut nevinovat $e pre$ispo-i"iile mor,i$e 'i $e 'u,re-enia *etei lui1 *aptul sarea &n o!3i. Vinovata era *ara &n$oiala so"ia o *iin"a mi!u"a !u aspe!t spe!i*i! $e *ti-i!a a !rei !on'tiin"a prea sa *ie &n a$evr !ople'ita $e a!easta greutate. C!i atun!i !&n$ Leila $$u $up -e!e minute semne $e o,oseal sau mai !ur&n$ $e sures!itare %tran$a*irii $in o,ra0i se a!!entuaser &n vreme !e o!3ii $e nu# ma#uita &n!epur sa ai, strlu!iri *ugare) 'i !&n$ verii averti-a"i $e o privire a sorei <l*re$a &'i luar rmas ,un $oamna ;erngross &i &nso"i p&na la u'a 'i &n!epu sa se vaite asum&n$u#'i numai ea singura &ntreaga vin *apt !are &l &n$uio'a puterni! pe Hans Castorp. Numai ea ea singur era vinovata $e toate a!estea. &l &ncre6 $in"a mama1 numai $e la ea a putut mo'teni srmanul !opil a!eas ,oala so"ul ei n#avea ni!i o vin era !omplet nevinovat. 2ar !3iar 'i asta putea s#o a*irme nu su*erise $e!&t &n mo$ tre!tor 'i superncl *oarte pu"in timp pe !&n$ era $omni'oara. <poi s#a vin$e!at !omp *aptul i#a 'i *ost !erti*i!at !!i voise sa se mrite era at&t $e *eri!i se mrita 'i !a trie'te i-,utise &n s*&r'it intrase &n via"a !on0ug &mpreuna !u s!umpul ei so". voini! !a ,ra$ul !are &n !eea !e#l Prl ni!i nu se g&n$ise vreo$at la asemenea pove'ti. 2ar ori!&t $e sanato K *i *ost el n#a putut totu'i prin &nr&urirea lui sa &mpie$i!e nenoro C!i ,oala tinuita 'i uitata a i-,u!nit &n !opil 'i a!esta era MUNTELE VRJIT 888 murea" in 4reme ce ea$ -itor iar !opilul n#a putut s#o &nving a o ,iruise 'i a0unsese la v&rsta !&n$ nu se mai temea $e

,oala # mu# 10 rrnanul !opila' a!est s!ump o$or $o!torii nu#i mai $$eau ni!i o anta 'i ea numai ea singura purta vina $in !au-a tre!utului ei. Tinerii se silir s#o &m,r,te-e &ngaimara *ra-e asupra posi,ilit"ii L #n&orsa&uri 0erici&e$ Gnsa maioreasa nu se pu&ea mpie!ica sa pln*a N a suspine" apoi le mul2umi nc( o !a&a mul& !e &o& pen&ru hor&ensii" 0 pentru !a prin vi-ita lor i#au mai $istrat !opila $&n$u#i pu"ina *eri!ire. /r!u"a $e ea -!ea a!olo !u !3inul 'i singurtatea ei &n vreme alte *ete se ,u!urau $e via"a 'i $ansau !u ,ie"i $rgu"i $orin"a *ireas!a pe !are ,oala n#o putea ni!i$e!um &n,u'i. 2omnii &i a$useser !&tevara-e $e soare. 2umne-eule poate !a ultimele. Hortensiile erau !a un su!!es la ,al iar a!easta !onversa"ie !u $oi !avaleri at&t $e !3ipe'i *usese pentru ea !a un mi! *lirt nevinovat 'i ginga' lu!ru pe !are ea mama ;erngross l#a v-ut limpe$e pe *a"a *etei. 9i o $ata !u a!easta *ra-a iat !eva &n msura sa#l impresione-e pe Hans Castorp &ntr#un mo$ nepl!ut !u at&t mai mult !u !&t maioreasa nu pronun"ase !uv&ntul 5*lirt6 &n mo$ !ore!t a$i! pe engle-e'te !i !u un i nem"es! *apt !are &l enerva pro*un$. &n plus el nu era un !avaler !u &n*"i'are !3ipe'a !i *!use o vi-ita mi!u"ei Leila !u s!opul $e#a protesta &mpotriva egoismului !are ,&ntuia ai!i $ar 'i &ntr#un spirit me$i!al 'i moral. Pe s!urt &l enervase pu"in *elul !um se &n!3eiase a!easta vi-ita !u at&t mai mult !u !&t *usese silit sa "in seama $e mentalitatea maiore#sei # totu'i era *oarte &n!&ntat 'i mi'!at $e su!!esul ini"iativei lor. /u*letul 'i sim"urile lui re"inuser mai ales $oua impresii+ mireasma $e pamint $in *lorrie 'i m&nu"a ume$a a mi!u"ei Leila. 9i !um primul pas usese *!ut se &n"eleser !u sora <l*re$a !3iar &n a!eea'i -i sa#l vi-ite-e ND pe ,olnavul ei 8rit- Rot,ein !are se pli!tisea at&t $e ngrozitor cu irmiera lui $e'i 4 $a!a toate semnele nu erau &n'eltoare 4 nu mai a4ea !e trit $e!&t *oarte pu"in. Cunul Joa!3im nu avu &n!otro tre,ui sa#i "in tovr'ie. Elanul lui s Lastorp i-vor&t $in mila 'i $in spiritul lui $e ini"iativa se $ove$i are !ec& a4ersiunea 4arului" pe care aces&a nu pu&u s-o e>prime

a!in$ 'i ple!&n$ o!3ii &n 0os $eoare!e n#ar *i 'tiut s#o 0usti*i!e *ara ue-e !a nu era $elo! animat $e sentimente !re'tine'ti. Hans 5 rP i'i $$u seama *oarte ,ine $e a!est *apt 'i pro*ita. &n"elese e>ac& pu& BseJ !e en&uziasm a celui anima& !e un spiri& !e mili&ar$ 'ar ce ftT- . ce !acape el &nsu'i asemenea ini"iative &l &nsu*le"eau 'i i *!eau &em T !a6a b se Bareau 0olosi&oare. Se pricepu" !eci" sa n0rn*a rezises&ul !e sJa)a a lui Joachim$ Se s0a&uira" prin urmare" mpreuna 889 THOMAS MANN asupra *elului &n !are sa pro!e$e-e $a!a s#i trimit sau $a!a n !a-ul sa $u!a ei &n'i'i ni'te *lori t&narului 8rit- Rot,ein !u toat muri,un$ul era ,r,at. Hans Castorp $orea *oarte mult sa# 'i nci a neas!a a!est plan1 *lorile gsea el aveau !utare1 alegerea 3ortensD !are erau mov 'i !u o &n*"i'are at&t $e pl!uta &l &n!&ntase extraor$D $e a!eea 3otar&ra !a "in&n$ seama $e gravitatea !a-ului se putea tr peste *aptul !a Rot,ein era ,r,at 'i !a pentru a i se trimite *lori nu e a,solut nevoie sa *ie aniversarea -ilei sale $e na'tere $eoare!e mur ,un-ii pot *i trata"i $atorit to!mai situa"iei &n !are se gses! &n perma nen"a la *el !u a!ei !are &'i ser,ea- aniversarea -ilei $e na'tere <sa st&n$ lu!rurile ple!a &mpreun !u vrul sau 'i a0unse iar'i &n atmos*era &n!r!ata !u miresme $e pm&nt a *lorriei apoi !u un ,u!3et $e tran$a*iri garoa*e 'i mi!'unele proaspt stropite 'i par*umate intrar la $omnul Rot,ein *iin$ !on$u'i $e <l*re$a /!3il$Fne!3t !are anun"ase vi-ita tinerilor. Colnavul a,ia &n v&rst( $e $ou-e!i $e ani $ar $e pe a!um pu"in !3el 'i &n!run"it !u pielea gl,uie !a !eara 'i !3ipul o*ilit nasul mare 'i ure!3ile 'i m&inile mari se arata re!unos!tor p&na la la!rimi pentru a!easta &m,r,tare pentru a!est $ivertisment 4 'i &n a$evr primin$ ,u!3etul pl&nse pu"in $in !au-a sl,i!iunii salut&n$u#i pe !ei $oi veri iar !u a!est prile0 &n!epu ime$iat $e'i !u glas a,ia 'optit sa le vor,eas! $espre !omer"ul $e *lori $in Europa 'i $espre $e-voltarea mereu !res!&n$( $espre *ormi$a,ilul export al 3orti!ultorilor $e la Nisa 'i Cannes $espre &n!r!tura vagoanelor 'i a !oletelor po'tale !are porneau $in a!este pun!te &n *ie!are -i &n toate $ire!"iile !tre pie"ele $e angro $e la Paris 'i Cerlin !&t 'i pentru aprovi-ionarea Rusiei. C!i era !omer!iant 'i at&ta vreme !&t

mai tria !ontinua sa se ini"ie-e &n a!easta $ire!"ie. Tatl lui *a,ri!ant $e ppu'i la Co,urg murmura el &l trimisese pentru per*e!"ionare &n <nglia 'i a!olo s#a &m,olnvit. La &n!epu *e,ra lui *usese !onsi$erata !a *iin$ un ti*os 'i l#au tratat &n !onse!in"a a$i! l#au pus la un regim $e -eama su,"ire. Ceea !e l#a sl,it &n 3a? a!esta. <0uns ai!i i s#a &ng$uit s man&n!e 'i a *a!ut#o+ a m&n!at &n p 'i s#a silit sa se alimente-e !u mari e*orturi. 2ar $in ne*eri!ire erap* t&r-iu intestinul &i era atins 'i &n -a$ar !ei $e#a!as se &ngri0eau sa#i mita lim,a a*umata 'i tipar a*umat !!i el nu mai putea suporta ni*l11 <!um tatl lui !3ema& ur*en& !e ehrens prin&r-o &ele*rama" pom1 to!mai $e la Co,urg $eoare!e voia s &n!er!e o interven"ie !3irurg1 $e!isiva a$i! o re-e!"ie $e !oaste iar el era 3ot(r&t s#o *a! 'i Pe a !u toate !a 'ansele erau re$use. Cu glasul a,ia murmurat Rot,ein re K lu!ruri pline $e ,un#sim" &n legtura !u a!east !3estiune oprin! MUNTELE VRJIT 88: triv 'i asupra laturii !omer!iale a opera"iei+ at&t !&t va trai va lu!rurile 'i $in a!est pun!t $e ve$ere. Capitolul !3eltuielilor 'opti i i!i l ! i ! 0i "-pnn( cu rahianes&ezia" se ri!ica la suma !e o mie !e 0ranci" c(ci" inpre H *ini"iv era vor,a sa *ie ri$i!at aproape &ntreg !apa!ul tora!i! a$i! & iar inura )lem care ne ! &i s3B ^au op& !oaste iar singura pro,lema !are se punea era $e#a 'ti s3B # a!est plasament va putea *i relativ renta,il. Ce3rens insista &ns *itul lui era sigur pe !&n$ interesul sau personal i se prea &n$oielni! u puteai 'ti $a!a nu era mai ,ine sa mori lini'tit cu &oa&e coas&ele$ Era greu s#i $ai un s*at. Verii &'i exprimar prerea !. Ia !al!ularea A vi-ului tre,uia "inut seama $e ex!ep"ionala miestrie $e !3irurg a !onsilierului auli!. 9i s*&r'ir( prin a *i $e a!or$ sa a'tepte prerea ,atrinului Rot,ein !are se 'i a*la &n $rum *iin$ !ea 3otar&toare. C&n$ &'i luar rmas ,un t&n(rul

8rit- mai pl&nse pu"in 'i !u toate !a la!rimile nu erau $e!&t un e*e!t al sl,i!iunii ele *!eau un !ontrast straniu !u o,ie!tivitatea sea! a *elului sau $e a g&n$i 'i $e a vor,i. &i ruga pe $omni sa ,inevoias! s#l mai vi-ite-e iar ei &i *ga$uira ,u!uro'i $ar nu mai avur timp. C!i *a,ri!antul $e ppu'i sosin$ seara opera"ia a 'i *ost &n!er!at a $oua -i $iminea"a $up !are t&narul 8rit- n#a mai *ost &n stare sa primeas! vi-ite. Iar $oua -ile mai t&r-iu Hans Castorp tre!&n$ pe !ori$or !u Joa!3im v-u !a se *!ea !urat &n !amera lui Rot,ein. /ora <l*re$a prsise 'i ea 5Cerg3o*D#ui $eoare!e *usese trimisa $e urgen" &ntr#un alt sta,iliment la un alt muri,un$ 'i suspin&n$ !u 'nurul pin!e#ne-#ului prins pe $up ure!3e ple!a l&nga a!esta $in urma $eoare!e tre,uia s *oloseas! singura perspe!tiva !e#i era 3r-it. @ !amer 5prsit6 o !amera eli,erat &n !are se $e-in*e!ta !u am&n$ou !anaturile u'ii $ate $e pere"i 'i !u mo,ilele !o!o"ate unele Peste altele !um putea *i v-uta !&n$ $u!&n$u#te sau &ntor!&n$u#te $in su*ragerie tre!eai pe l&nga una $intre ele # $ar a!est spe!ta!ol $e'i !a# egon! semni*i!ativ era at&t $e o,i'nuit &n!&t aproape !a nu mai impre[na &n!3ipuirea nimnui mai !u seama !&n$ la timpul sau ai intrat 'i stap&nirea unei asemenea !amere 5eli,erate6 &n a!elea'i !on$i"ii usese 'i ea $e-in*e!tat 'i un$e te sim"i !a a!as. Uneori se 'tia cuPase !amera !u numrul respe!tiv !eea ce &e punea" $ oricum" pe J 5'a sXa &nt3nplat &n -iua a!eea 'i la *el s#au petre!ut c" lu!rurile D Pt -ile mai t&r-iu Hans Castorp v-u &n tre!ere !amera mi!u"ei *i!e #8J0SS n aceea'i situa"ie. 2ar &n !a-ul $in urm nu reu'i sa i$enti!a . la& sWiul mi'!rilor !are se au-eau a!olo &nuntru. Pe !&n$ se DR6tai T Bri4iseJ 8nIiitor 'i !am uimit !onsilierul auli! to!mai tre!u $in 88; THOMAS MANN

# /tau ai!i 'i prives! tul,urat -ise Hans Castorp. Cuna -iua nule !onsilier auli!. Mi!u"a Leila... - M!a rspunse Ce3rens ri$i!&n$ $in umeri. <poi $up o t !are $$u a!estui gest &ntreaga lui semni*i!a"ie a$aug+ Nu !umva D gr,it sa#i *a!i o !urte asi$ua to!mai a!um &nainte $e a trage o,loan &mi pla!e la $umneata !a te interese-i pu"in $e mi!ii mei pi"igoi tu3 !ulo'i vi-it&n$u#i &n !oliviile lor $umneata !are e'ti relativ sntos Este o trstura *rumoas a !ara!terului $umitale nu nu te apar est trstura *oarte *rumoasa. 2ore'ti !a $in !&n$ &n !&n$ sa te intro$u! 'i n la al"ii7 Mai am !&teva soiuri $e s!atii $in 'tia !o!o"a"i pe !ra!a # $aca te interesea-. Uite !3iar &n !lipa asta ma $u! 'a $au o raita pe la 5preaum*lata6 mea. Ma &nso"e'ti7 Te voi pre-enta *oarte simplu !a pe un !omptimitor tovar' $e su*erin"a. Hans Castorp mrturisi !a $e *apt !onsilierul auli! &i luase vor,a $in gura !!i &i propunea exa!t !eea !e el &nsu'i avusese inten"ia sa#l roage. <'a$ar se va *olosi !u re!uno'tin"a $e permisiunea $e a#l &ntovr'i. 2ar !ine era oare 5preaum*lata6 'i !um tre,uia &n"eleasa a!eas&a !enumire. 4 Textual spuse !onsilierul auli!. <,solut textual 'i *ara ni!i o meta*ora. Hai$e !a o sa#"i povesteas! !3iar ea. 2up !&"iva pa'i a0unser &n *a"a !amerei 5preaum*latei6 iar !onsilierul intra pe u'a $u,la rug&n$u#l pe &nso"itor sa#l a'tepte. Un 3o3ot $e r&s 'i !&teva vor,e vesele !are sunau !am g&*&ite $in pri!ina respira"iei s!urte rsunar &n !amera la intrarea lui Ce3rens sting&n$u#se !&n$ se &n!3ise u'a. 2ar !&n$ vi-itatorul !omptimitor intra la r&n$ul sau !&teva minute mai t&r-iu &n !amera i-,u!ni $in nou r&sul iar Ce3rens &l pre-enta pe Hans Castorp tinerei $oamne !u o!3i al,a'tri !are !ul!ata &n pat &l privi plina $e !urio-itate 4 sttea &n !apul oaselor !u o perna la spate se agita 'i r&$ea ne!ontenit !u un 3o3ot $e r&s pena *oarte as!u"it 'i argintiu g&*&in$ insa sures!itat 'i par!a stimulata to! mai $e a!easta respira"ie $i*i!ila. R&se la *el 'i $e !3ipul &n !are !o silierul auli! i#l pre-enta pe vi-itator 'i &i striga $e mai multe ori mul"umes! *rumos la reve$ere &i *!u semn !u m&na atun!i a!io-cn! l"e rmos a ree$ere &i *!u semn !u m Ce3rens ple!a apoi s!oase un suspin tremurtor r&se iar'i !u r&s argintiu &'i apas m&inile pe pieptul agitat su, !ma'a $e ,atis . nereu'in$ sa#'i

"in pi!ioarele lini'&i&e$ Se numea !oamna Himmer Hans Castorp o !uno'tea $estul $e vag $oar $in ve$ere. 8 !&teva saptam&ni la masa $oamnei /alomon 'i a li!eanului m&nca61 r&$ea mereu. &n ultima vreme $ispruse *ara !a t&narul nostru sa K *i sin!3isit $e ea. Tre,uie !a ple!ase presupusese el 'i at&t a i[s !1 MUNTELE VRJIT 88= !ut prin minte &n legtura !u $ispari"ia ei. 9i iat K5 @ , numele $e 5preaum*lata6 'i a'tepta $e Ia ea o i iat !a a!um o gsea lmurire. J Hahahaha" chico&i !oamna" suresci&a&( -i cu piep&ul a*i&a&$ %n om $$$ 5* cara*hios" aces& ehrens" e>&raor!inar !e cara*hios -i !e &;T ant s( te *a! s te str&m,i 'i sa te &m,olnve'ti $e r&s. 2ar lua"i $omnule Easten $omnule Carsten sau !um va numi"i ave"i un D e a&& !e cara*hios" hahahaha" 4a rog sa ma ierta"i: Lua"i lo! pe unul a!esta la pi!ioarele mele 'i &nga$ui"i#mi sa#mi ,&"&i pi!ioarele pot alt*el 4 3a...a gemu ea a$&n! !u gura $es!3isa 'i iar'i &n!epu sa !3i!oteas! &mi este !u neputin"a sa ma re"in. Era aproape $rgla'a avea trasaturi pure pu"in !am prea a!!entuate $ar pl!ute 'i o mi!a ,r,ie $u,la. 2ar ,u-ele &i erau vinete iar v&r*ul nasului avea a!eea'i nuan"a *ara &n$oiala pentru !a pa!ienta nu avea su*i!ient aer. M&inile sla,e $ar $estul $e pl!ute la privit si pe !are man'etele $e $antel ale !m'ii le puneau &n valoare erau tot at&t $e neast&mprate !a 'i pi!ioarele. <vea un g&t *e!iorelni! !u 5solni"e6 $easupra !lavi!ulelor *ragile iar su, !ma'a $e ,atist s&nul agitat $e r&s 'i $e greutatea respira"iei &ntr#un ritm neregulat 'i s!urt prea plap&n$ 'i t&nr. Hans Castorp se 'i 3otr& sa#i trimit sau sa#i a$u! 'i ei *lori *rumoase $e import pro$use ale 3orti!ultorilor $e la Nisa sau Cannes proaspt stropite 'i par*umate. Pu"in nelini'tit lua totu'i parte la veselia agitata 'i !am g&*&ita a $oamnei Bimmermann. # 9i $umneavoastr vi-ita"i pe !ei !are au temperatura mare7 &ntre,a ea. C&t este $e amu-ant 'i $e $rgu" $in partea $umneavoastr 3a3a3a3a: 2ar eu &n!3ipui"i#va nu am $elo! temperatura mare a$i! la urma urmei nu aveam $elo! p&na nu $e mult $ar a,solut $elo!... Pina !&n$ $e !ur&n$ s#a ivit !3estia asta... <s!ulta"i sa ve$e"i $a!a n#o sa vi se para !el mai

!arag3ios lu!ru pe !are l#a"i &nt&lnit vreo$at &n toata via"a $umneavoastr... 9i lupt&n$u#se !u aerul printre 3i3i3i 'i trilili &i povesti !eea !e i se m&mplase$ AJci" S%S" a0unsese $oar ni"elu' ,olnava # ori!um $estul $e ,olnava a!a n#ar *i *ost nu ur!a atinsa pro,a,il $e ,oala 'i nu !3iar Dt $e u'or $ar &n s*&r.'it mai !ur&n$ su, o *orma u'oara $e!&t neumo&ora>ul" aceas&a cucerire a&& !e recen&a a &ehnicii chirure# ; 6are cun[s!use un su!!es a,solut *ulgertor &'i $ove$ise &n !a-ul e e>cep5ona5e# Interven"ia reu'ise !omplet 'i starea Him $oamnei rrnann *!use progresele !ele mai satis*!toare1 iar era so"ul # !!i 19 mritata A @ L cere $ J ae.1 mea nu a4ea copii pu&ea sa se )izuie pe ren&oarpes"e $oua sau trei luni. 2ar !3iar atun!i pentru a se $istra 888 THOMAS MANN 03cu o e>cursie p&na la Biiri!3 # $a !ltoria asta n#a *ost $etermD $e!&t $e $orin"a $e#a se $istra. 9i &n a$evr se $istrase $in toat insa *iin$ la Biiri!3 &'i $$u seama !a va avea nevoie sa *ie um*lat nou 'i &nsr!ina !u !3estia a!easta pe un $o!tor $e a!olo. Era un r *erme!tor 'i at&t $e nostim 3a3a3a3a 3a3a3a3a ei $ar !e oare &D ZRR !use7 Nimi! alt!eva $e!&t o um*lase prea tare: Nu exista o alta expre D a!este !uvinte spuneau totul. Era plin $e ,une inten"ii $o!tora'ul H-*ara &n$oiala ! nu prea se pri!epea la !3estia asta 'i pe s!urt+ prea um*lata prin urmare !u palpita"ii 'i !u !ri-e $e astm 4 3a: 3i3i3i 4 &ns( ime$iat !e#a sosit ai!i Ce3rens a v&r&t#o urgent la pat &n0ur&n$ sD r!nin$. C!i $e $at a!easta era &n a$evr *oarte grav ,olnava # nu !3iar !u *e,r puterni! $ar ori!um !&rp!it( $eteriorat 4 3a3a3a3a $ar !e#i !u 5mutra asta6 !e v#a venit sa *a!e"i mutra asta !arag3ioas7 9i ar(t&n$u#l !u $egetul se porni s r&$( at&t $e tare $e mutra lui Hans Castorp &n!&t a!esta sim"i ! p&n( 'i *runtea &n!epea s( i se &nvine"eas! &ns !el mai !arag3ios spuse ea r(m&nea tot Ce3rens !u &n0urturile 'i grosolniile lui. Pe ea o apu!ase r&sul ime$iat !e &n"elesese ! e prea um*lata. 2ar el *r s "in seama $e

nimi! 'i *r( ni!i un mena0ament &i -,ier &n *a"+ 5Via"a $umitale e &n mare prime0$ie:6 # !e mai urs 3a3a3a3a 3i3i3i ierta"i#m(. Puteai s( te &ntre,i !e anume $in spusele !onsilierului auli! o putea *a!e sa r&$ at&t $e perlat 4 sa *i *ost oare numai 5grosolniile6 lui 'i *aptul ! nu#l !re$ea sau !u toate !(#l !re$ea 4 'i *r( &n$oial !a#l !re$ea#gsea extraor$inar $e !arag3ios lu!rul &n sine a$i! prime0$ia $e moarte !are o amenin"7 Hans Castorp avea impresia !( ultima supo-i"ie era !ea a$evrat 'i ! $e *apt nu#i trgea !u 3i3i3i 'i trilili. !u !iripeli 'i !3i!oteli $e!&t $intr#o ne!3i,-uin"( !opilreas!a $intr# o in!on'tien" i-vor&t( $in !reierul ei $e p(s(ri!( *apt pe !are el &l $e-apro,a. Cu toate a!estea &i trimise *lori $ar n#o mai rev-u ni!io$at p r&-(toarea $oamn Bimmermann. C!i $up !e !&teva -ile o mai "inur !u ,aloane $e oxigen muri $e#a a$evr(tele( &n ,ra"ele so"ului !3ema telegra*i! # 5@ g&s!( &n a$evratul sens al !uv&ntului6 a$ug !o silierul auli! $e la !are Hans Castorp a*lase 'tirea. 'ar chiar mai nainte $e asta spiritul $e ini"iativa 'i !ara!terul m ale lui Hans Castorp *!user !u a0utorul !onsilierului auli! 'i aJD mierelor noi !uno'tin"e printre ,olnavii gravi ai !asei iar Joa!3i*li K ,ui s#l &nso"eas!. <st*el &l !ra la *iul $oamnei Tous-les-!eu>" cel 5 $oilea !are mai rmsese &n! &n via"a $up !e $e multa vrem N i i& A$B *!use !ur" 'i se $e-in*e!tase !u H,6O n camera celuilal&a0unser la Te$$S ,ie"elul sosit $e !ur&n$ $eoare!e !-ui lui MUNTELE VRJIT HHV ca s mai poat r(m&ne la !olegiul 58ri$eri!ianum6 un$e era Pr nup a!eea nimeriser la *un!"ionarul unei so!iet"i $e asigurare Dn&e 00^.rus( <nton Earlovi!i 8erge un martir ,la0in. &n s*&r'it intrar /e rer#cita 'i totu'i at&t $e !o!3eta $oamna Mallin!Fro$t !are primi $e enea *lori la *el !a 'i pre!e$en"ii 'i !reia i se $$u $e mai multe as$ "e mncare !3iar &n *a"a lui Hans Castorp 'i Joa!3im... P&n( la urm Dr prin a#'i *a!e reputa"ia $e samariteni 'i $e *ra"i milostivi. <'a !a o ,un -i /ettem,rini $es!3ise $is!u"ia $espre asta. U La nai,a $omnule inginer au$ spun&n$u#se lu!ruri

ex!entri!e &n L a(tur !u !omportarea $umneavoastr: Este a$evrat ! v#a"i $e$i!at !omplet operelor $e ,ine*a!ere7 Wine"i !u tot $ina$insul sa va $e-vinov"i"i prin *ap&e )une. #Nu v mai $a"i osteneal s $is!uta"i $espre lu!rul a!esta $omnule /ettem,rini. Nu merit s st&rni"i t&ta v&lv(. Vrul meu 'i !u mine... # 2ar l(sa"i#l m!ar o $at la o parte pe vrul $umneavoastr: C!i !u $umneavoastr avem !e avem iat !e ne interesea- &n primul r&n$ m!ar ! se vor,e'te $espre am&n$oi. Lo!otenentul este $emn $e respe!t &ns re o *ire simpl Care nu amenin" pe nimeni 'i $e!i nu poate nelini'ti pe un e$u!ator. N#o s m *a!e"i s !re$ ! el este a!ela !are v !on$u!e. Cel mai repre-entativ $intre am&n$oi $ar 'i !el mai expus unei mari prime0$ii s&nte"i numai $umneavoastr. /&nte"i $a!a m pot exprima ast*el un !opil rs*"at $e via" 4 &n!&t tre,uie s se o!upe !ineva $e $umneavoastr. -'esi*ur" !omnule Se&&em,rini am *ost $e a!or$ o $ata pentru tot$eauna. Este *oarte ama,il $in partea $umneavoastr. 2ar mi se pare !a J un !opil rs*"at $e via"6 este nostim spus. Ce mai s&nt &n stare sa invente-e 'i s!riitorii 'tia: Nu#mi $au seama prea ,ine $a! ma pot min$ri !u titlul a!esta &ns 'tiu ! sun $rgu" tre,uie s#o mrturises!. 1 ,ine $a m o!up pu"intel $e 5!opiii mor"ii6 pro,a,il ! la a!easta releri"i. M interese- i!i 'i !olo $ar *r s negli0e- !ura $e o$i3n l !&n$ am timp $e !ei mai grav 'i $e cei mai serios )olna4i" ma ! rl e*e5J ac5ca nu $e a!eia !are s&nt ai!i $oar pentru pl!erea lor 't se u $e-m"ului !i numai $e !ei !are mor. ar este s!ris+ 5Lsa"i mor"ii s(#'i &ngroape mor"ii6 spuse italianul !3i anS IXas&orP ri$i!a ,ra"ele 'i#l *!u sa &n"eleag prin expresia ma-" %l c3 multe lu!ruri erau s!rise $ar ! ar *i greu s le alegi pe !ele stin " ne 'i sa le urme-i. 8la'netarul a$usese ,ine&n"eles un argument Kai mWrJ Weea ce era 5e ac&eB&a&- 'ar" cu &oa&e c3 Hans 6as&orp inca cu & lsBus s#i a!or$e aten"ie s !rea$ !(#i !uviin!ios s(#l as!ulte #re-ervele 'i *r ni!i un anga0ament # 'i &n plus sa mai suporte !u titlul $e experien"a a!easta in*luen"a !u ten$in"a e$u!at totu'i era $estul $e $eparte $e g&n$ul sa renun"e vreo$at $oar !e H ; gul unor !on!ep"ii pe$agogi!e la ini"iativele sale !are i se preau 6 &ntr#un !3ip nu prea lmurit $estul

$e *olositoare 'i $e o m &nsemntate !u toata experien"a *!uta !u mama#;emgross 'i !u *el i $e#a vor,i $espre 5mi!ul *lirt $rgla'6 'i in$epen$ent $e us!a!iu srmanului Rot,ein 'i $e nat&ngul trilili al 5preaum*latei6. 8iul $oamnei Tous#les#$eux se numea Lauro. Primise 'i el *lori vD lete $e Nisa !u miros $e pam&nt 5$in partea a $oi tovar'i $e su*erim plini $e !ompasiune $in sta,iliment !u !ele mai ,une uran $e &ns nato'ire6 $ar *iin$! anonimatul a0unsese o pura *ormalitate &ntru!&t toata lumea 'tia $e la !ine erau a!este $aruri $oamna Tous#les#$eux ea &ns'i mama mexi!ana pali$a 'i &m,r!ata &n negru &i opri pe veri &nt&lnin$u#i pe !ori$or le mul"umi 'i &i invita !u ni'te vor,e rgu'ite $ar mai ales printr#o mimi!a &n$urerata sa primeas! personal $ova$a $e re!uno'tin"a $in partea *iului ei 4 de son seul et dernier fils 4ui al(ait mourir aussi. Ceea !e 'i *a!ura numai$e!&t. /e &nt&mpla !a Lauro sa *ie &n a$evr $e o uimitoare *rumuse"e !u o!3i ar-tori nas a!vilin ale !rui nari *rematau 'i ni'te ,u-e splen$i$e $easupra !rora mi0ea o must!ioara neagra &ns &'i lua o asemenea alura $ramati!a $e erou &n!&t musa*irii Hans Castorp nu mai pu"in $e!&t Joa!3im Biemssem *ura *eri!i"i !&n$ u'a $e la !amera ,olnavului se &n!3ise &n urma lor. C!i &n vreme !e $oamna Tous#les#$eux 4 !u 'alul $e !a'mir !u voalul negru legat su, ,r,ie 'i !u -,&r!iturile transversale ale *run"ii &nguste 'i !3inuite !u pungile enorme su, o!3ii ei negri !a t!iunele 'i !u genun!3ii sl,i"i $e su*erin"a 4 se &nv&rtea prin !amera $e !olo p&na !olo las&n$ sa#i !a$a &n$urerat unul $intre !ol"urile gurii mari 'i apropi#in$u#se $in !&n$ &n !&n$ $e tinerii a'e-a"i pe marginea patului le repeta tragi!a ei *ormula papagali!eas!a+ >Tous Ies de, !ous comprenez /es-sies... %remierment * un et maintenant ('autre;, &n a!est timp *rumo'ii Lauro se lansa tot &n *ran"u-e'te &n tira$e rgu'ite 'i g&*litoare. $e o *an*arona$a nesu*erita al !ror &n"eles era !a se g&n$ea sa moara !a u erovi comme !eros, *espagnol, la *el !a 'i *ratele sau de meme _= son fier &eune frere 0emando, !are murise 'i el !a un erou spaniol C gesti!ul&n$ &'i $es!3eie !ma'a !a sa#'i o*ere pieptul gal,en lovitul] mor"ii apoi !ontinua sa se !omporte ast*el p&na !&n$ un a!!es $e tu stropi ,u-ele !u o spuma su,"ire tran$a*irie &i &n,u'i *an*arona s*oritoare 'i#i 3otr& pe veri sa ple!e &n v&r*ul pi!ioarelor. " Ni!i atun!i 'i ni!i $up a!eea nu mai vor,ir nimi! $espre DiHG !uta lui Lauro 'i !3iar &n intimitatea lor se a,"inur sa#i 0u$e!e

MUNTELE VRJIT 891 par am&n$oi se sim"ir mai la largul lor l&nga <nton Earlovi!i ` $in Peters,urg. !are !u musta"a lui mare 'i pl!uta 'i !u proemi#rcldZD$eopotriv $e pl!uta a mrului lui <$am -!ea &n pat 'i se resta#n3 $nce& '0 greu $up &n!er!area $e a i se apli!a pneumotoraxul &n!er#$e pe urma !reia era !it pe !e sa#'i piar$ via"a. &n a$evr resim#'o! puterni! 'o!ul pleural !unos!ut !a o !ompli!a"ie a a!estei en"ii !3irurgi!ale la mo$a. La el &ns 'o!ul se pro$usese &ntr o a ex!ep"ional $e prime0$ioasa anume a!eea a unui !olaps !omplet R a unei sin!ope $intre !ele mai grave &n*r#un !uv&nt s#a $e-ln"uit !u t&ta putere &n!&t s#au vzut sili*i sa &ntrerup &n mo$ provi-oriu opera"ia. 2omnul 8erge !as!a o!3ii ,l&n-i 'i !enu'ii iar !3ipul &i pa_ea ori $e clte ori vor,ea $espre a!easta &nt&mplare !are tre,uie sa *i *ost pentru el &nspim&ntatoare. # 8ar( aneste-ie $omnilor: Cine noi 'tia n#o putem suporta &n !a-ul nostru este !ontrain$i!ata se 'tie asta 'i !a om !u 0u$e!ata te resemne-i. &ns aneste-ia lo!ala $omnii mei nu ptrun$e prea a$&n! !i amor"e'te numai pielea la supra*a"a &"i $ai seama !a te $es!3i$e 'i *ire'te !a te apas 'i te strive'te. /tteam !ul!at !u *a"a a!operita !a s nu v$ nimi! asistentul m "inea $e m&na $reapta 'i in*irmi era#'e*a $e sting. Era !a 'i !um m#ar *i apsat 'i strivit a$i! era !arnea pe !are o $es!3i$eau 'i o &n$oiau !u a0utorul penselor. 2ar iat !a to!mai atun!i &l au$ pe $omnul !onsilier auli! spun&n$+ 5<'a:6 'i $omnii mei &n a!eea'i cDip( &n!epu s $i,uie pleura !u un instrument ,ont 4 tre,uia sa *ie ,ont !a s n#o strpung prea iute 4 $i,uia !a sa gseas! lo!ul !el mi ,un pentru a putea sa strpung !a sa intro$u! ga-ul &ns &n timp !e#'i plim,a instrumentul $e#a lungul pleurei # $omnii mei $omnii mei: # mi Ya mt&mplat !eva mi#am $at seama !a s#a isprvit !u mine !!i am 6i!eput s simt un rau a,solut $e ne$es!ris. Pleura $omnii mei nu tre#le a&lns ea nu &ng$uie 'i nu vrea sa *ie atinsa este ta,u e a!operita arne i-olata este !eva $e !are nu te po"i apropia ni!i &n ruptul !apu#R vi iat !a o $e-veliser 'i o pipiau. <tunci" !omnii mei" mi s-a rau# Dnspim&ntator $omnii mei 4 ni!io$at n#a' *i !re-ut !a este lnta sa ai o asemenea crezu&-o sen-a"ie at&t $e monstruoasa 'i $e ti!loasa sin

posi)ila aici" pe pamn&" ci numai n ia!+ Am a4u& o ##e Y a$i! trei la 'ir una ver$e alta !a*enie 'i alta violeta. 9i pe m00. &uturora a!easta sin!opa mirosea ur&t 'o!ul pleural &mi lovea mn5 mei# mirosea &n*iortor a 3i$rogen sul*urat a'a *re,uD D !um .U a put &n ia$ 'i &n a!ela'i timp pe !&n$ le'inam ma au-eam pe mi r&-&n$ !&t m "inea gura $ar nu a'a !um r&$e un om nu era 89, THOMAS MANN !el mai ne!uviin!ios 'i gre"os 3o3ot $e r&s pe !are l#am au-it vreo$ via"a !!i $omnii mei $a!a "i se pipie ast*el pleura este !a 'i !um K g&$ila &n mo$ul !el mai exagerat 'i !el mai inuman iat a'a 'i nu i A este !u a!easta ,lestemata ru'ine 'i tortura a!esta este 'o!ul pleu !are ,unul 2umne-eu sa va *ereas!. <nton Earlovi!i 8erge revenea a$esea 'i $e *ie!are $ata v&nat $ spaima asupra a!estei 5in*ame6 experien"e su*lete'ti 3otar&t sa nu m &ng$uie repetarea ei. 2e alt*el !3iar $e la primele !uvinte s#a $ove$it *i un om simplu !ruia toate !3estiunile 5&nalte6 &i erau strine 'i *a"a! !are nu tre,uia sa ai ni!i un *el $e preten"ii $e natura intele!tuala sa sentimentala tot a'a $up !um el &nsu'i nu avea *a"a $e al"ii ni!i 0 preten"ie $e a!est *el. <!est lu!ru o $ata sta,ilit &"i $$eai seama $e alt*el !a povestea lu!ruri interesante $in via"a lui tre!uta 'i $in mi0lo!ul !reia ,oala &l smulsese a$i! $in via"a unui voia0or &n servi!iul unei so!iet"i $e asigurare &mpotriva in!en$iilor+ &ntreprinsese $e la Peters,urg !alatorii lungi $e#a lungul 'i $e#a latul &ntregii Rusii vi-itase *a,ri!ile asigurate iar rolul sau era a!ela $e#a *a!e o an!3eta asupra *irmelor in$ustriale !are se gseau &ntr#o situa"ie *inan!iara grea1 !!i statisti!a $ove$ea !a in!en$iile !ele mai *re!vente i-,u!neau &n *a,ri!ile !are *!eau a*a!eri proaste. 2e a!eea i#au $at &nsr!inarea sa son$e-e !&te o &ntreprin$ere su, un pretext oare!are 'i sa raporte-e ,n!ii re-ultatele an!3etei pentru !a printr#o reasigurare ma0orata sau printr#o alta reparti"ie a primelor sa se previn anumite pier$eri sim"itoare. Vor,ea $espre !ltoriile lui &n plina iarna $e#a lungul imensului imperiu $espre !ursele &n plina noapte pe un ger nemaipomenit !ul!at &n sanie &nvelit !u ,lanuri $e oaie 'i !um v-use sti!lin$ o!3ii lupilor pe &ntin$erea -pe-ii asemenea unor stele. <vea &n la$i" provi-ii !ongelate supa $e var-a 'i p&ine al,a pe !are le $e-g3e"a la

3anuri &n timp !e se s!3im,au !aii iar p&inea era tot at&t $e proaspt !a &n prima -i. Nu ris!ai ni!i o nepl!ere $e!&t atun!i !&n$ venea ,rus! $e-g3e"ul+ atun!i ,u!"elele supa $e var-a !ongelata pe !are le avea la el se topeau 'i !urgeau. &n *elul a!esta $omnul 8erge povestea &ntrerup&n$u#se $in !&n$ i !&n$ !a sa o,serve o*t&n$ !a totul ar *i rmas *oarte *rumos $a!a pu"in n#ar *i *ost ne!esar sa se mai supun unei alte &n!er!ri $e a *a!e pneumotoraxul. Nu spunea nimi! prea $eose,it erau $oar a$evrate pe !are le as!ultai !u pl!ere 'i mai ales Hans Castorp g K !a este *olositor sa au$ vor,in$u# se $espre imperiul ruses! 'i a *elul sau $e via"a $espre samovare 'i arta !oa!erii pl!intelor !a-a!i 'i ,iseri!ile $e lemn !u multe !lopotni"e &n *orma $e !eapa#ai *i putut spune !a s&nt !olonii $e !iuper!i. &l mai ruga pe $omn11 MUNTELE VRJIT 343 vesteas! $espre lo!uitorii a!estei "ari $espre exotismul lor nor$i! ea n a&& mai ciu!a& n ochii lui" !espre sn*ele asia&ic care cur*ea SD le lor $espre pome"ii proeminen"i $espre *orma *ini!o#mongola a DJlor '# as!ulta totul !u un interes pur antropologi! ,a avu !3iar 'i [ o-itatea s( !eara sa i se vor,eas! ruse'te # 'i $e su, musta"a pl!uta 00000uiui 8erge 'i $in mrul lui <$am pornea repe$e !on*u- !omplet N -# near&icula& i!iomul r(s(ri&ean iar Hans 6as&orp *(sea aceas&a HJ4ersiune cu a&& mai pl(cu&( Ia-a e 0(cu&a &inere2eaU cu c& pu&ea sa )ur!e n 4oie n&r-un !omeniu in&erzis !in punc& !e 4e!ere pe!a*o*ic$ 2e multe ori se a,(leau sa stea $e vor,a !&te un s*ert $e ora !u <nton Earlovi!i 8erge. 2ar &ntre timp *!eau vi-ite !opilan$rului Te$$S $e la 58ri$eri!ianum6 un ,ie"a' $e vreo paispre-e!e ani. ,lon$ 'i *in !are avea o in*irmiera parti!ular 'i o pi0ama $e mtase al,a &mpo$o,it !u ,ran$en,urguri. Era or*an 'i ,ogat $up !um &i in*ormase el &nsu'i. &n a'teptarea unei opera"ii !e urma sa ptrun$ la o oare!are pro*un-ime opera"ie pe !are voiau s#o &n!er!e !&t $e !ur&n$ pentru extirparea unor pr"i in*e!tate prsea patul $in !&n$ &n !&n$ pentru o ora 'i &ntr#un !ostum $e sport $rgu" lua parte la reuniunea $in salon. 2oamnelor le pl!ea sa glumeas! !u el iar el as!ulta !onversa"iile lor $e pil$a a!elea &n legtur !u

avo!atul Ein3u* !u $omni'oara !u !3ilo"ii $e tri!ou 'i !u 8rn-!3en @,er$anF. <poi se &ntor!ea s se !ul!e. <'a tria $e a-i pe m&ine !opilan$rul Te$$S elegant las&n$ sa se presupun !a asta era tot !e a'tepta $e la via"a $e#a!um &nainte. 'ar la numrul !in!i-e!i -!ea $oamna Mallin!Fro$t Natalie pe numele !el mi! !u o!3i negri !er!ei $e aur 'i !o!3eta pl!&n$u#i sa se gteas! $ar !are !u toate a!estea era un *el $e La-ar sau $e Iov *eminin lovit $e 2umne-eu !u toate in*irmit"ile posi,ile. @rganismul ei Prea inun$at !u toxine ast*el &n!&t toate ,olile imagina,ile se npusteau asupra#i *ie!are pe r&n$ 'i toate $eo$at. Mai ales pielea &i Me!tata !!i regiuni mari erau a!operite $e o e!-ema !are &i provo# n!arimi atro!e 'i !are i!i 'i !olo a0unsese p&na la !arne vie Pnn-&n$u#i 'i ,u-ele ast*el &n!&t &i era greu sa ,age lingura &n gura. ama"iile interne se "ineau lan" la $oamna Mallin!Fro$t !uprin-&n$u#i ( nrJi!3ii plam&nii periostul 'i !3iar !reierul $in !are !au-a avea DnconS&Den"a iar sl,i!iunea !a urmare a temperaturii 'i a su0 N n& " " p TZ DA Provo!a spaime mari $in pri!ina !rora !&n$ Bil! min!a $e Bu&ea sa n*hi& !um se !uvine+ $umi!atul &i ram&nea &n Sc J g&t. Pe /c * * aWeas&a cl[amna se gsea &ntr#o situa"ie &n*iortoare 'i pe $easupra 9l S mai e se gsea &ntro situa"ie &n*iortoare 'i pe %n al- ? 9l SJn5ura Be lume1 !!i $up !e#'i prsise so"ul 'i !opiii ,at sau mai ,ine spus pentru un a$oles!eri a *ost la r& pen&ru rn!ul ei 899 THOMAS MANN prsita $e amant a'a !um o mrturisi !elor $oi veri1 prin urma avea !min $e'i nu era lipsita $e mi0loa!e $e trai &ntru!&t L ie L S% !3iar so"ul ei. 8ara sa se m&n$reas! &ntr#un mo$ ne!uviin!ios !u A *apt pro*ita ori!um $e genero-itatea lui #

sau poate !a la mi0lo! $ragoste traini!a 4 $ar *ara !a ea &ns'i s#o ia prea &n serios 'i &n"ede !a nu e $e!&t o p!toas nenoro!ita $e-onorata 'i $in !au-a a!ea &n$ura toate plgile vre$ni!e $e un Iov !u o r,$are 'i o $&r-enie su prin-toare !u o putere $e re-isten"a elementara !ara!teristi!a *irii sexului ei &nving&n$ $urerile &ngro-itoare ale trupului $e ,runeta reu'in$ totu'i sa#'i *a! un tur,an !o!3et !3iar 'i $in pansamentul !u !are era silita s(#'i &n*'oare !apul $in !au-a ,olii. Nu mai !ontenea sa#si s!3im,e ,i0uteriile &n!ep&n$ $iminea"a !u !orali 'i s*&r'in$ seara !u perle. &n!&ntata $e *lorile trimise $e Hans Castorp !rora le $$u o semni*i!a"ie mai $egra, galanta $e!&t !arita,ila &i invita pe tineri sa se a'e-e l&nga patul ei 'i sa ia !eaiul pe !are ea &ns'i &l ,ea $intr#un i,ri! av&n$ $egetele a!operite p&na la arti!ula"ii 4 in!lusiv poli!arii # $e opale ametiste smaral$e. &n vreme !e la ure!3i i se legnau !er!eii $e aur le povesti verilor $in prima !lipa !um se petre!use totul. Le vor,i at&t $espre so"ul ei un om vre$ni! $e respe!t &ns pli!tisitor !&t 'i $espre !opiii $eopotriv $e ,uni 'i $e pli!tisitori !are semnau leit !u tatl lor 'i pentru !are nu avusese ni!io$at sentimente $eose,it $e !l$uroase $ar le vor,i 'i $espre a$oles!entul !u !are *ugise 'i lau$a &n$elung tan$re"ea lui plina $e elanuri poeti!e. &ns prin"ii t&narului 'tiura prin tertipuri pline $e vi!lenie 'i !3iar *olosin$ *or"a sa#l &n$eprte-e $e ea $e'i poate !a 'i ,oala !are to!mai atun!i i-,u!nise su, aspe!te multiple 'i nprasni!e &i *!use sila mi!u"ului. Va *a! !umva sil 'i $umneavoastr $omnilor7 &ntre,a ea !u !o!3etrie iar *eminitatea ei ,runa &n*r&nse e!-ema !are#i a!operea 0umtate $in *a"a. Hans Castorp nu sim"i $e!&t $ispre" pentru tinerelul !ruia ea &i pr06 vo!ase sil 'i &'i mani*esta a!est sentiment ri$i!&n$ $in umeri. La'itate poeti!ului a$oles!ent &l &n$emn &n !eea !e#l privea !tre un -el $e natura !u totul opusa 'i gsi prile0ul &n mai multe r&n$uri sa ia ne*eri!itei $oamne von Mallin!Fro$t mi!i servi!ii $e in*irmier cais cereau cuno'tin"e spe!iale+ a$i! &n!er!a sa#i v&re &n gura !u ,gare seama supa $e la pr&n- 4 $a!a se &nt&mpla sa *ie $e *a"a !&n$ i se a$u! &i $$ea sa ,ea $in i,ri! atun!i !&n$ vreun $umi!at i se oprea &n gD1D o a0uta sa#'i mai s!3im,e po-i"ia &n pat !!i &n a0ara !e &oa&e )o\e era !3inuita 'i $e rana &n! ne!i!atri-ata a unei opera"ii. &i $$ea as m&na $e a0utor *ie !&n$ era &n $rum spre su*ragerie *ie !&n$ se &nt[ $e la plim,are rug&n$u#l pe Joa!3im sa#'i !ontinue singur $ru**lU

1 MUNTELE VRJIT &i]B el va $a o raita pe la !a-ul $e la numrul !in!i-e!i pentru a a*la uSr ma0 sim"ea # 'i tria &n el &nsu'i o ,u!urie $eose,ita !are i-vora D@ onvingerea menirii taini!e 'i $in oportunitatea purtrii lui ,u!urie e &mpletea $eopotriv !u o anumita pl!ere nemarturisita 'i *oarte tDna ns!ut $in *elul a!esta $e a a!tiva at&t $e pios $e ,l&n$ 'i $e $a,il &n!&t ni!i $in pun!t $e ve$ere militar ni!i $in pun!t $e ve$ere anist 'i pe$agogi! nu i se puteau *a!e o,ie!"ii serioase. par $espre Earen Earste$t n#am vor,it &n! 'i !u toate a!estea Hans Castorp 'i Joa!3im se &ngri0ir $e ea &ntr#un mo$ !u totul $eose,it. Era o !lienta parti!ulara 'i externa a !onsilierului auli! !are $e alt*el o $$use el &nsu'i &n gri0a milo'ilor veri. Era ai!i sus $e patru ani *ara resurse materiale la ,unul pla! al unor ru$e !are se $ove$iser ne&n$urtoare *a"a $e ea !!i o $ata o 'i luaser $e#ai!i su, pretextul !a ori!um tot era !on$amnata la moarte 'i n#au ,inevoit s#o trimit &nnpoi $e!&t $up interven"iile !onsilierului auli!. Lo!uia &n 2or* la o pensiune ie*tin# avea a,ia nouspre-e!e ani su,"iri!a !u parul lins unsuros 'i !u ni'te o!3i !are se sileau !u s*iala sa as!un$ o lu!ire !e se potrivea !u &m,u0orarea $e *e,ra a o,ra0ilor 'i !u vo!ea ei stinsa &ntr#un !3ip !ara!teristi! $ar !are suna pl!ut. Tu'ea aproape mereu si avea aproape toate v&r*urile $egetelor a!operite !u plasturi *iin$! supurau. Prin urmare verii se o!upar $e ea &n mo$ $eose,it la rugmintea !onsilieruiui auli! !a ,ie"i ,uni !e erau. Totul a &n!eput !u trimiterea unor *lori apoi &i *!ur o vi-ita ne*eri!itei Earen pe ,al!ona'ul ei $in 2or* iar $up a!eea organi-ar !&teva plim,ri &n trei+ la un !on!urs $e patina0 la o !urs $e ,o,. C!i &n valea noastr $in !reierul mun"ilor sezonul spor&urilor !e iarna era acum n &oi" se or*anizase o sap&amna a ainpionatelor ini"iativele se &nmul"eau petre!erile 'i spe!ta!olele se ?ieau lan" # erau &ns mani*esta"ii !rora verii nu le a!or$aser p&na a %ncD $e!&t o aten"ie *ugara. 2e *apt Joa!3im era &mpotriva tuturor $ise!"iilor $e#ai!i. Nu pentru ele se a*la ai!i # nu sttea ni!i pentru a trai se a!omo$a !u a!easta 'e$ere *a!&n$#o pl!uta 'i variata !i numai & a scaPe !&t mai repe$e !u putin"a $e in*iltra"ie sa a0ung vali$ pen#9i ta!e servi!iul a$evratul

servi!iu la 'es &n lo!ul servi!iului pres&a& n S nu L urmarea &ra&amen&ului" care era un succe!aneu" &ns $e !are larn a [a Se a&bnSa n^Sneni$ i era in&erzis sa prac&ice spor&urile !e Sl u $ispl!ea sa *a! pe gur#!as!a. C&t $espre Hans Castorp el se Prea D #KK Ke WeA $e#ai!i $e sus printr#o soli$aritate prea str&nsa 'i lr&la Bentru a mai putea arata !el mai mi! interes *a"a $e via"a eni care consi!erau aces& loc ca pe un &eren !e spor&$ 89; THOMAS MANN 'ar soli!itu$inea lor pentru ,iata $omni'oar Earste$t s situa"ia iar Joa!3im nu putea ri$i!a ni!i o o,ie!"ie 4 !!i &n a!est !a- *i $ove$it mai pu"in animat $e sentimente !re'tine. /e $user $e!i ,olnava $e la lo!uin"a ei mo$esta $in 2or* 'i o !on$user pe un ger !u soare ar-tor $e#a lungul !artierului engle-es! numit a -ai *a ia sBienast*eP $up 5Hotel $D<ngle"erre6 printre maga-inele luxoase $e pe SIra! prin!ipala un$e sniile alergau &n sunet $e -urgli 'i pe un$e se pi1 ,au ,ogta'ii petre!re"i 'i "r&n$avi $in &ntreaga lume !lien"i ai Ca-ino lui 'i ai marilor 3oteluri ,r,a"i *ara plrii &m,r!a"i &n !ostume ele gante $e sport !roite $in sto*e alese 'i s!umpe !u *e"ele ,ron-ate $ ar'i"a soarelui $e iama 'i $e rever,era"ia -pe-ii apoi !o,or&ra mult mai 0os p&na la patinoarul situat &n *un$ul vii nu $eparte $e Ca-inou ZL !are &n timpul verii servise !a teren $e *ot,al. /e au-ea mu-i!a1 or!3es# tra Ca-inoului $$ea un !on!ert pe estra$a pavilionului $e lemn $easupra patinoarului $reptung3iular &n$rtul !ruia se &nl"au &n al,as#trul#&n!3is al !erului mun"ii &n-pe-i"i. Intrar tustrei &'i *a!ura $rum printre spe!tatorii a'e-a"i pe ,anei &n am*iteatru &n 0urul patinoarului gasira lo! 'i &n!epur sa priveas!. Patinatorii !u !ostumele lipite $e trup !u tri!ouri negre 'i $olmane &mpo$o,ite !u gitane se legnau pluteau $es!riau *iguri sreau 'i *!eau !er!uri. @ pere!3e $e virtuo'i un $omn 'i o $oamna pro*esioni'ti $eose,it $e a,ili exe!utar o *igura pe !are &n lumea &ntreaga nimeni nu mai era &n stare s# o reali-e-e provo!&n$ aplau-e a!ompaniate $e mu-i!a. 2isput&n$u#'i re!or$ul $e vite-a 'ase tineri $e na"ionalit"i

$i*erite aple!a"i &nainte 'i !u m&inile Ia spate "in&n$ uneori o ,atista &ntre $in"i *a!ura $e 'ase ori o!olul vastului $reptung3i. Un !lopot &'i ameste!a $in !&n$ &n !&n$ sunetele &n melo$ia mu-i!ii. Uneori $in mul"ime i-,u!neau strigate $e &n!ura0are 'i aplau-e. Era o a$untura pestri"a la !are !ei trei ,olnavi verii 'i prote0ata te privir !u !urio-itate. Engle-i !u 'ep!i $e sto*a !a$rilata 'i $in"i al,i vor,eau *ran"u-e'te unor $oamne par*umate puterni! 'i &m,r!ate o1 cap pna-n picioare cu &ricouri 4iu colora&e" iar unele !in&re ele pur a pan&aloni$ Americani cu sca0rliile mici" p3rul scur&" lipicios" !u pDP ,utu!noase &n gura purt&n$ ,lanuri !u spi!ul aspru &n a*ara. E ,r,o'i 'i elegan"i ,oga"i 'i sl,ati!i la ve$ere !&t 'i olan$e-i $e u6 !or!it !u malaie-i se ameste!au &ntr#o asisten" *ormata $in germa elve"ieni pe !&n$ to"i !eilal"i ne$e*ini"i 'i !are vor,eau *ran"u-6 veni"i $in Cal!ani 'i "rile Levantului oameni !u &n*"i'are aventur pentru !are Hans Castorp avea o oare!are sl,i!iune $ar pe Joa!3im &i !on$amna !a av&n$ !eva interlop 'i lipsit $e !ara!ter. eraS MUNTELE VRJIT 89= 'tia"i pretutin$eni. &ntre timp ni'te !opii se av&ntara &ntr#un !on# lume" 'i se poti!nir $e#a lungul patinoarului av&n$ pe un pi!ior 6 3i 9i Pe ceJaJaJ0 [ patina apoi tot un grup $e ,ie"i &mpinse pe #*ele ni'te *eti"e. @ luar la goana !u luminri aprinse &nvingtorul 0 a!ela !are a0ungea la !apt *ara s i se sting *la!ra1 alerg&n$ erau 3lDeati sa sar peste o,sta!ole sau sa umple !u !arto*i ni'te gale"i !u L &orul unor lin*uri !e cosi&or$ 6ei !in socie&a&ea !is&insa se amuzau omotos. &'i artau unii altora pe !ei mai ,oga"i pe !ei mai !unos!u"i 0 pe !ei mai elegan"i $intre !opii *eti"a unui multimilionar olan$e- *iul unui prin" prusa! 'i ,ie"elul $e $oispre-e!e ani !are purta numele unei mr!i $e 'ampanie !unos!uta &n lumea &ntreaga. Ciata Earen se amuza

'i &n a!ela'i timp tu'ea. 2e ,u!urie ,tea $in palme *ara sa mai "in seama $e $egetele !are#i supurau. Le era at&t $e re!unos!toare. Verii o !on$user 'i la !ursele $e ,o,+ lo!ul p&na un$e tre,uiau sa mearg nu era prea $eparte ni!i $e 5Cerg3o* \ ni!i $e lo!uin"a $omni'oarei Earen Earste$t !!i pista !o,or&n$ $e pe /!3at-aJp se termina &n 2or* &ntre gr$inile !artierului $e pe versantul vesti!. <!olo era instalat mi!ul pavilion $e !ontrol1 se !omuni!a tele*oni! ple!area *ie!rei s(nii. Printre talu-urile $e -pa$a &ng3e"ata par!urg&n$ vira0ele pistei inun$ate $e s!lipiri metali!e !o,orau $in v&r* la intervale $estul $e lungi sniu"ele plate &n!r!ate !u $omni 'i $oamne &n svetere $e l&na al, 'i av&n$ &n 0urul piepturilor ni'te e'ar*e !u !ulorile tuturor na"iu# nilor. Ve$eai !3ipuri &m,u0orate 'i &n!or$ate pline $e -pa$a spul,erata. Pu,li!ul *otogra*ia sniile !are !$eau $erapau sau se $$eau peste !ap rstum&n$ e!3ipele &n -pa$a. 9i ai!i !&nta mu-i!a. Privitorii stteau &n tri,unele mi!i amena0ate spe!ial sau se stre!urau pe !rarea &ngusta spata pe l&nga pista. Po$e"ele $e lemn a'e-ate peste pista 'i pe su, !are alune!a &n goana $in !&n$ &n !&n$ !&te un ,o, erau 'i ele o!upate $e pe!tatori. Ca$avrele sanatoriului *!eau 'i ele a!ela'i $rum tre!eau JUn$ pe su, po$uri $e#a lungul !ur,elor la vale mereu la vale &'i Puse Hans Castorp 'i !3iar vor,i !u !eilal"i $espre a!est lu!ru. 41 la CiosFop#T3eater $in Plat- o !on$user verii &ntr#o $upa# amia-a aren Earste$t $eoare!e &i pl!eau mult lu!rurile a!estea. &n aerul at !are &ngreuna respira"ia !e*or trei &ntru!&t ea maJ cura&3J 'J care Je aBasa piep&urile erau o,i'nui"i numai !u S umpln!u-le cape-u o !ea" tul,ure li!rea &n *a"a o!3ilor lor &n$urera"i o amestero "-J pri N 6 S6ene 5m via"a tremur&n$a $e pe e!ran agitata amu-anta 'i $e L D mtT'H abita"ie *remttoare !e nu se oprea $e!&t !a s#o ia ime$iat Pat a!ompaniat $e o ,iata mu-i!a menita sa atri,uie gonitelor &el S 898 THOMAS MANN nchipuiri tre!ute o &mpr"ire pre-enta a timpului 'i !are &n Bo0i!a

mi0loa!elor sale re$use reu'ea totu'i sa !&nte pe toate registrele sol ta"ii mre"iei pasiunii sl,ti!iei 'i ale unei sen-ualit"i !am $e D Va-ura ast*el $es*a'ur&n$u#se &n t!ere o poveste *ram&ntata !u $rag K 'i !u !rime !are se petre!ea la !urtea unui $espot oriental &nt&m G nea'teptate pline $e gran$oare 'i -$rni!ie pline $e $orin"e tirani! $e *urii *anati!e ale slugrni!iei pline $e !ru-imi 'i $e po*te $e volupt 'i $e &nt&r-ieri semni*i!ative mai !u seama atun!i !&n$ era vor,a $ pil$a $e#a s!oate &n evi$en"a mus!ulatura ,ra"elor unui !alau # pe scur& va-ura !eva &ntemeiat pe o !unoa'tere intima a $orin"elor as!unse ale repre-entan"ilor !ivili-a"iei interna"ionale !are asistau la a!est spe!ta!ol /ettem,rini !a om al ra"iunii ar *i !on$amnat $esigur !u asprime 'i !u o ironie '*i!3iuitoare !lasi!a a!est spe!ta!ol at&t $e pu"in umanist 'i n#ar *i pier$ut o!a-ia sa &n*iere-e a,u-ul $e#a *olosi te3ni!a pentru a $a via"a unor imagini !are &n0oseau $emnitatea omului se g&n$i Hans Castorp 'i &n 'oapta &i &mprt'i varului sau a!este g&n$uri. In s!3im, $oamna /to3r !are era 'i ea a!olo 'e-&n$ nu prea $eparte $e ei prea exta-iata1 !3ipul !ongestionat 'i in!ult i se s!3imonosise $e pl!ere. 2e alt*el pe toate !3ipurile a*late &n sala se petre!ea a!ela'i lu!ru. &n !lipa !&n$ $isprea ultima imagine tremurtoare a unei s!ene !&n$ lumina se aprin$ea iar !&mpul vi-ual aprea spe!tatorilor !a o p&n-a goala ni!i pe $eparte nu mai putea *i vor,a $e aplau-e. Nu mai era nimeni a!olo pe !are l#ai *i putut rsplti !u aplau-e sau pe !are $in a$mira"ie l#ai *i putut re!3ema la rampa pentru a omagia arta $e !are $$use $ova$a. <!torii !are se aso!iasera !a sa reali-e-e a!est spe!ta!ol erau $e mult risipi"i &n !ele patru v&nturi1 pu,li!ul nu v-use $e!&t um,rele !rea"iilor lor a$i! a!ele milioane $e imagini 'i instantanee s!urte prin !are a!"iunea a *ost $es!ompusa 'i apoi re!onstituita !a sa poat *i restituita $uratei $up voie 'i ori!&t $e $es &ntr#o &nln"uire rapi$a 'i tremurtoare. 2in !au-a ilu-iei t!erea pu,li!ului avea !eva vlguit 'i neplacu ` M&inile ram&neau &ntinse neputin!ioase &n *a"a neantului. Te *re!ai o!3i priveai *ix $rept &nainte te ru'inai $e lumina 'i erai ner,$tor te regse'ti &n &ntuneri! !a 'a ve-i $es*a'ur&n$u#se iar'i ni'te *ap&e avuseser un timp al lor propriu $ar a!um erau transplantate rn timp nou *iin$ re&mprosptate !u spoiala mu-i!ii. Tiranul muri &n0ung3iat !u un !u"it r!nin$ !&t &l "inea gura $ar !a !ineva sa#l au$. <poi spe!tatorii v-ur imagini $in

&ntreaga K pe pre'e$intele Repu,li!ii *ran!e-e !u 0o,en 'i $e!ora"ii raspu $in *un$ul lan$oului printr#o s!urt !uv&ntare1 pe vi!eregele IrJ!l MUNTELE VRJIT HI9 nui ra0a3 'i pe Fronprin- &n !urtea unui regiment $in Pots$am. n% # viata 'i &n$eletni!irile unui sat $e in$igeni $in Noul Me!Flem# innta $e !o!o'i &n Corneo sl,ati!i goi !are !&ntau $in *luiere hi G0S i - J ne nas prin$erea unor ele*an"i sl,atici" o ceremonie la cur&ea S L i /iamului 'i o stra$a !u ,or$eluri $in Japonia un$e g3ei'ele au aezate &n$rtul unor -,rele $e lemn. Va-ura $e asemenea oi-i &n*o*oli"i stra,at&n$ !u sniile trase $e reni un pustiu $e -pa$a . nor!ul Asiei" pelerini ru'i &n!3in&n$u#se pe muntele He,ron 'i un lDn!vent persan ,tut !u !iomege. Par!a luai parte la toate a!estea. /pa"iul era $es*iin"at timpul se trsese &napoi 5a!olo6 'i 5atun!i6 $eveniser &ntr#o !lipita ni'te s!amatorii iar 5ai!i6 'i 5a!um6 erau metamor*o-ate 'i &nvluite $e mu-i!a. Pe nea'teptate ve$eai apropiin$u#se $e tine o t&n(r( maro!ana &n mrime naturala &m,r!ata &n mtase vrgata &mpopo"onata !u lan"uri inele 'i paiete 'i !u sinii plini $e-goli"i pe 0umtate. <vea narile largi o!3ii plini $e o via"a primitiva 'i &'i mi'!a lim,a1 r&$ea !u to"i $in"ii ei al,i 'i#'i a!operea o!3ii !u o m&na ale !rei ung3ii preau $e o !uloare mai $es!3isa $e!&t pielea iar !u !ealalt *!ea semn pu,li!ului. Priveai uluit !3ipul ei $e um,ra se$u!tor !are prea !a ve$e 'i nu ve$e ale !rui priviri nu te priveau $elo! al !rui r&s 'i ale !rui gesturi nu "inteau &ntru nimi! pre-entul !i erau numai &n lumea lor a!olo 'i o$inioar ast*el &n!&t n#ar *i avut sens sa le rspun-i. <!est *apt $up !um am mai spus ameste!a ,u!uria !u un sentiment al neputin"ei. 9i !3iar atun!i nlu!a se $estram. @ lumina puterni! inun$ e!ranul $up !e !uv&ntul 5/*&r'it6 *usese proie!tat+ programul o*erit se terminase iar pu,li!ul prsea teatrul &n vreme !e un altul nou se &ng3esuia a*ara $orni! sa se ,u!ure $e repetarea a!estei $es*'urri. &n$emna"i $e $oamna /to3r !are li se alturase 'i $in $orin"a $e#a Pe pla! ,ietei Earen !are &'i &mpreunase m&inile a re!uno'tin"a intra# 91 Ga ca0eneaua 6azinoului$ Muzica era 'i a!olo. @ mi!a or!3estra $e

i!an"i &n *ra!uri ro'ii !&nta su, !on$u!erea unui prim#vionst !e3 sau gur !are $esprins $e grup sttea &n pi!ioare &n mi0lo!ul $ansatorilor 1 cSlnuia instrumentul !u rsu!iri pasionate ale trupului. @ anima"ie ena !omnea n 0urul meselor. /e serveau ,uturi rare. Pentru a se Z 4eni !oman$ar oran0a$e pentru ei 'i prote0ata lor !!i era !al$ <a m m)csi&" n 4reme ce !oamna S&ohr coman!a un lichior !ulce$ sul - aJ SBuse eaD anima"ia &n! nu#i &n toi. <,ia mai spre seara !an&ori# mS%0leIea1 !e alt*el *oarte mul"i pa!ien"i $in $i*erite alte sana# 9L )omavi !are stteau ai!i pe !ont propriu prin 3oteluri 'i la 8:0 THOMAS MANN Ca-inou veneau &n grupuri mult mai mari $e!&t a!um 'i nu numa#$intre !ei !e *!eau *e,ra a tre!ut $ans&n$ pragul eternit"ii 'i a S%c ,at !u o 3emopti-ie *inal golin$ in dulci &ubilo !upa ,u!uriei $e a Ceea !e *!ea pro*un$a ignoran"a a $oamnei /to3r $in a!est in d $ &ubilo era &n a$evr extraor$inar1 primul !uv&nt &l lua $in vo!a,ui italiano#mu-i!al al so"ului ei 'i#l rostea &n !onse!in" 5$ol!e6 ia $oilea !uv&nt numai 2umne-eu 'tie $e un$e#l gsise # iar verii !& i-,u!ni a!east latin apu!ar am&n$oi $eo$at *irele $e pai $in pa3ar &ns( $oamna /to3r nu se art $elo! tul,urata. 2impotriv 3li-in$u#s &n!p"&nat !u $in"ii ei $e iepure se silea prin alu-ii 'i ta!3inri sa g3i!eas! a$evrata !au- a legturilor $intre !ei trei tineri &ntru!&t nu 'i# o putea expli!a limpe$e $e!&t $in pun!tul $e ve$ere al ,ietei Earen !are spunea $oamna /to3r $ata *iin$ purtarea ei ni"el !am naiv era pesemne &n!&ntata $e a *i &nso"it &n a!ela'i timp $e $oi !avaleri at&t $e veseli. Ca-ul i se prea &ns( mai pu"in limpe$e v-ut $in pun!tul $e ve$ere al !elor $oi veri1 $ar ori!&t $e proast 'i ignoranta era intui"ia ei *eminin o a0uta totu'i sa#'i *a! o i$ee in!omplet 'i triviala ,ine&n"eles asupra *aptelor. C!i g3i!i 'i ls !3iar s se &n"eleag prin ta!3ineriile ei ! singurul 'i a$evratul !avaler era numai Hans Castorp pe !&n$ "&n(rul Biemssen se mrginea

$oar s(#I asiste 'i H(ns C(storp a !rui &n!lina"ie intim pentru $oamna C3au!3at &i era !unos!uta n#o &nso"ea pe nenoro!ita $e Earste$t $e!&t &n lips $e !eva mai ,un $eoare!e $up toate aparen"ele nu 'tia $eo!am$at !um s se apropie $e !ealalt 4 un *el $e a 0u$e! $emn $e $oamna /to3r lipsit $e ori!e a$&n!ime morala *oarte stinga!i 'i ,a-at pe o intui"ie vulgara $rept !are Hans Castorp nu o onor $e!&t !u o privire o,osit 'i $ispre"uitoare. atun!i !&n$ ea &'i *ormul prerea pe un vulgar ton $e glum. 2eoare!e legaturile !u ,iata Earen !onstituiau pentru el &n a$evr un *el $e !ompensa"ie 'i un expe$ient oportun 'i util 4 $up !um $e alt*el toa a!"iunile lui !arita,ile aveau un sens asemntor. &ns &n a!ela'i timp% a!este ini"iative pioase aveau 'i un s!op al lor propriu iar mul"umir pe !are o sim"ea nu era $e o natura mai pu"in spontana 'i pur3 . a!eea &n!er!ata !&n$ o a0uta pe in*irma $oamn Mallin!Fro$t sa &ng3it *iertura !&n$ &l as!ulta pe $omnul 8erge $es!riin$ in*ernaU6 b pleural sau !&n$ o ve$ea pe ,iata Earen ,t&n$u#'i !u re!uno'ti:] ,u!urie m&inile !u $egetele a!operite !u plasturi1 mul"umirea a! i-vora $intr#o !on!ep"ie spirituala !e voia sa &ntrea! &ntr#un se ns opSsJ punc&ul $e ve$ere pe !are $omnul /ettem,rini &l repie-enta a!"iunea lui e$u!atoare iar t&n(rului Hans Castorp i se prea ! a prin MUNTELE VRJIT 8:1 meri&a mai curn! !ec& al&ele sa i se aplice 0ormala placet pxpeririTsu"7 &n care lWclna ?aren ?ars&e$t era situata nu $eparte $e p&r&u !alea *erat a$i! la marginea $rumului !e $u!ea spre 2or* a'a !a .. 0Spa mi!ul $e0un puteau lesne !&n$ $oreau sa se $u! s#o ia la r ,area pres!ris. Merg&n$ ast*el &nspre 2or* !a s ias &n 'oseaua ` !ipal aveau &n *a"a priveli'tea mi!ului /!3ia3orn apoi la $reapta R pis!uri numite Turnurile Ver-i $ar a!operite $e o -pa$ lu!in$ r,itor &n ra-ele soarelui iar mai $eparte tot pe $reapta v&r*ul rotun0it G 2or*,ergului. La 0umtatea pov&rni'ului a,rupt se ve$ea un !imitir !imitirul $in 2or* &n!on0urat $e un -i$ $e un$e pro,a,il aveai prile0ul s( te ,u!uri $e o priveli'te *rumoas !uprin-&n$ $esigur 'i la!ul &n!&t "i#l puteai &n!3ipui *oarte lesne !a "inta unei plim,ri. <'a se

*a!e ! pornir tustrei s( a0ung p&n sus &ntr#o $iminea" *rumoas # 'i $e alt*el toate -ilele erau *rumoase+ lini'tite 'i &nsorite $e un al,astru a$ine $e o !l$ur pl!ut r!oroasa 'i $e un al, s!(nteietor. Verii unul !u !3ipul ro'u !a o "igl !ellalt ,ron-at mergeau &n 3ain $eoare!e su, sge"ile unui asemenea soare par$esiurile i#ar *i in!omo$at 4 t&n(rul Biemssen &n !ostum $e sport 'i !u 'o'oni iar Hans Castorp &n!l"at la *el $ar !u pantaloni lungi $eoare!e nu avea !3iar at&ta !3emare pentru exer!i"iile *i-i!e !a s(#i poarte s!ur"i. Era &ntre &n!eputul 'i mi0lo!ul lui *e,ruarie al noului an. <'a e anul se s!3im,ase $e !&n$ Hans Cstorp ur!ase ai!i era notat un altul urmtorul. Un mare arttor l !easorni!ului lumii p'ise !u o unitate mai $eparte nu !u una $intre !ele mai mari nu !u una $intre a!elea !are msoar mileniile 4 *oarte pu"ini erau a!eia !are. trin$ ast-i vor putea asista Ia o asemenea s!3im,are1 'i nu era ni!i una mtre a!elea !are mar!3ea- se!olele sau m!ar $e!eniile nu *r Rnaoial( ! nu. 'ar lim)a in!ica&oare a anilor se !eplasase !e curn!" cu e c Hans Castorp nu era ai!i !3iar $e un an !i a,ia $e pu"in mai u t $e!&t $e o 0umtate $e an 'i la *el !a minutarele unor anumite !ea#e mari !are nu &naintea- $e!&t la *ie!are !in!i minute se oprise 5 mJ p&n( !&n$ avea s *ie nevoit s( se mi'te. 2ar p&n( atun!i arttorul [r &re,uia s( mai &nainte-e &n! $e -e!e ori a$i! $e mai multe ori m $J e W 0acuse !e cn! Hans 6as&orp sosise aici - !eci" pe 0e)ruarie nu-l ca N nea ba soco&eaD !!i o $at &n!eput putea *i !onsi$erat ime$iat c:n J $ Baru&# la *el !um s!3im,&n$ in ,ani mrun"i o mone$a e !a 'i 6ln! ai 0i chel&ui&-o$ !e pe a JJ ln&rSW H1J !ei trei pornir s *a! o plim,are p&n( Ia !imitirul erg 4 'i pentru a *i one'ti p&n la !apt vom pomeni 'i $e 8:, THOMAS MANN a!easta ex!ursie. Hans Castorp luase ini"iativa iar Joa!3im !u t &n!epuse prin a *a!e !&teva o,ie!"iuni $in !au-a ,ietei Earen s [a !onvins p&na la s*&r'it 'i re!unos!u !a ar *i *ost inutil sa se 0oa!e $e#a v#a"i as!unselea 'i sa !aute potrivit la'it"ii a pun la a$post $e tot !eea !e i#ar *i putut $oamnei /to3r sugera sa se g&n$eas!a la tus. Earen Earste$t nu era &n! &n pra$a ilu-iilor !u !are te amagestD #ultima *a-a a ,olii a$i! 'tia

soarta !e#i era 3r-it 'i !e anume &ns na ne!ro-a $in v&r*ul $egetelor. 2ar mai 'tia $e asemenea !a ru$ele nemiloase ni!i nu vor voi sa se g&n$eas!a la !3eltuiala $e a#i transport si!riul a!as 'i !a $up e itus, o sa i se $ea 'i ei un lo!'or mo$est a!olo sus. Pe s!urt puteai sa !onsi$eri !( s!opul plim,rii era $in pun!t $e ve$ere moral mai potrivit pentru ea $e!&t multe altele a$i! $e!&t $e pil$a lo!ul $e sosire al ,o,urilor sau !inematogra*ul # *ara sa mai pui la so!oteala !a la mi0lo! nu era $e!&t un gest spontan $e !amara$erie sa vi-ite-i o $ata !a $in mt&mplare pe !ei $e#a!olo $e sus #a$mi"&n$ ! nu voiai sa !onsi$eri !imitirul numai 'i numai !a pe o !un#o-itate sau !a pe un lo! oare!are $e plim,are. Ur!ar &n!et &n 'ir in$ian !!i pote!a $es*un$at nu le &ng$uia sa trea! $e!&" unul !&"e unul lasara &n urma su, ei 'i $easupra lor vilele a'e-ate pe !oasta 'i suin$ mereu va-ura iar'i pe par!urs s!3im,&n$u#se 'i $es!3i-&n$u#se priveli'tea *amiliara a peisa0ului !are le o*erea &n perspe!tiva splen$oarea lui 3i,ernala+ se $es*'ura !tre nor$#est &n $ire!"ia intrrii &n vale 'i !um se 'i a'teptau ve$erea li se $es!3ise spre la!ul al !rui $is! &ng3e"at 'i a!operit $e -pa$a era &n!on0urat $e $esimea p$urilor1 $in!olo $e "rmul lui !el mai &n$eprtat versantele mun"ilor preau !a se &nt&lnes! iar peste ele alte pis!uri ne!unos!ute a!operite !u -pa$a se &nl"au eta0&n$u#se &n al,astrul !erului. Privir toate a!estea st&n$ &n pi!ioare &n -pa$a &n *a"a portalului $e piatra a'e-at la intrarea &n !imitir apoi ptrunser pe porti"a $e *ier !u grila0 *ixata &n st&lpH ie piatra ai por"ii 4 o porti"a !are se "inea numai &n "&"&ni. Crrile !ur"ate !u lopata !3iar 'i a!olo se &ntin$eau printre m vilele mormintelor a!operite $e -pa$a 'i &mpre0muite !u grila0e a!e paturi o$i3nitoare exe!utate !u gri0a 'i purt&n$ pe ele !ru!i $e piatra $e metal 'i mi!i monumente &mpo$o,ite !u me$alioane 'i epita*uri ni!ieri nu se ve$ea 'i nu se au-ea su*let $e om. Lini'tea singurtate -t!erea preau pro*un$e 'i intime &n multe privin"e1 !&"e un &ngere K piatra sau amora' $e ,ron- !u !!iulite $e -pa$a pe !ap'oare $egetul pe ,u-e pentru a sim,oli-a t!erea putea *oarte ,ine sa K $rept spiritul ei # !u alte !uvinte+ $rept spiritul a!estei t!eri an MUNTELE VRJIT 8:8 unei po N &(ceri Be care [ sim"eai m a$evr !a pe un *oarte puterni! ` ni! 'i a$versar al !uv&ntului a'a$ar !a pe un mutism

ni!i$e!um ` $e en"eles 'i ni!i gol $e via". Pentru !ei $oi ,r,a"i ar *i *ost *ara A ala un prile0 sa se $es!opere $a!a ar *i avut plrii. Insa erau !u L $es!operit a$i! ni!i Hans Castorp nu avea plrie a'a !a se inir $oar sa mearg &n 'ir !&te unul &ntr#o "inuta respe!tuoasa. &n$u#'i gTeutatea trupului &n v&r*ul pi!ioarelor 'i &n!lin&n$u#se u'or la $reapta 'i la st&nga &n urma lui Earen Earste$t. Cimitirul avea o *orma neregulata a$i! se &ntin$ea mai &nt&i !a un $reptung3i &ngust spre su$ apoi se prelungea &n !ele $oua sensuri &n *orma $e asemenea $reptung3iulara. Era evi$ent !a au *ost sili"i sa#l mreas! &n mai multe r&n$uri $rept !are i se a$augasera ni'te par!ele $in ogoarele ve!ine. Cu toate a!estea lo!ul &ngr$it prea o!upat !omplet $a! se poate spune a'a at&t $e#a lungul -i$urilor !&t 'i pe par!elele interioare mai pu"in !utate 4 &n!&t a,ia puteai ve$ea 'i spune un$e mai era posi,il $eo!am$at sa gse'ti la nevoie un lo!. Cei trei vi-itatori se plim,ar !u $is!re"ie $estul $e mult pe !rrile &nguste 'i pe tre!erile printre ins!rip"ii oprin$u#se i!i 'i !olo pentru a $es!i*ra un nume &mpreun !u $ata na'terii 'i $ata mor"ii. Pietrele *unerare 'i !ru!ile erau mo$este 'i $ove$eau ! nimeni nu exagerase ai!i !u !3eltuiala. C&t $espre ins!rip"ii numele erau $e toate *elurile 'i $e pretutin$eni 'i sunau engle-e'te ruse'te 4 &n general erau multe slave $ar 'i germane portug3e-e 'i &ntr#alt*el iar $atele aveau o !ara!teristi!a i-,itoare a$i! intervalele !are $espr"eau pe unele $e !elelalte erau &n total $e o s!urtime impresionant numrul $e ani !are se s!ursese &ntre na'tere 'i exitus se ri$i!a pretutin$eni !am p&na &n 0urul a $ou-e!i 'i *oarte arareori mai mult a'a$ar a!est lo! $e o$i3na era plin $e *oarte multa tinere"e 'i $e [arte pu"ina virtute un popor noma$ !are venise ai!i $in toata lumea 'i !onsim"ise $e*initiv sa se &ntoar! la o *orma $e existen"a ori-ontala. naeva &n $esimea monumentelor &n interiorul pa0i'tii !am pe la J o! era un lo!'or $rept $e lungimea unui om nete$ 'i neo!upat &ntre ovilite $e ale !ror stele *unerare at&rnau !oroane !in&r-un

ma&eriDm! iar !e1 trei vi-itatori se oprir a!olo *ara sa vrea. Ramaser &n e N reZ $omni'oara !eva mai &nainte $e!&t &nso"itorii 'i !itir ginga'ele ren \l 5 p6 pie&rele mormintelor # Hans Ca'torp &ntr#o atitu$ine $e sine !u m&inile &mpreunate &n *a"a !u gura So !s!ata 'i o!3ii - !u - .lJ&naruD Biemssen &n po-i"ie $e $rep"i $ar lsat pu"in pe spate 6 DenDD m&na"i $e o !urio-itate simultana arun!ar *uri'at# o privire Bre !3ipul lui Earen Earste$t. Totu'i ea o)ser4a pri4irile aces&ea 8:9 THOMAS MANN 'i ramase pu"in ru'inata 'i s*ioas !u !apul ple!at &nainte un pic '#surise ne*ires! "uguin$u#'i ,u-ele 'i !lipi repe$e. ai'" Noap&ea Dalpur*iei Peste !&teva -ile urmau sa se &mplineas! 'apte luni $e !&n$ t&n(rul Hans Castorp venise ai!i &n vreme !e varul sau Joa!3im !are se sas $e0a $e !in!i luni atun!i !&n$ sosise !ellalt avea a!um $ouaspre-e! luni &n spatele lui 4 un an &mplinit 4 &mplinit &n sensul !osmi! !!i $e !&n$ lo!omotiva mi!a $ar !u mare putere $e tra!"iune &l lsase ai!i pam&ntul str,tuse &n &ntregime or,ita lui solara 'i se &ntorsese iar'i &n pun!tul &n !are se a*la atun!i. Erau &n perioa$a Carnavalului &n a0un $e Lsata /e!ului iar Hans Castorp &l &ntre,a pe varul lui !are era mai !e mul& n sana&oriu" cum se pe&receau lucrurile cu aces& prile#$ Ma*ni0ic+ i r(spunse Se&&em)rini" pe care 4erii l n&lnira !in nou n &impul plim)(rii lor ma&inale$ Splen!i!+ mai spuse el$ Se pe&rece cu &o& a&&a 4eselie ca -i n Bra&er" !omnule in*iner" o sa 4( pu&e2i !a seama curn!$ O s( ne prin!em cu &o2ii n hora" chiar aici" 4om !ansa ca ni-&e ca4aleri s&r(luci&ori" a!au*( el -i apoi con&inua s( cle4e&easc( cu *lasu-i 4oios" nso2in!u--i cri&icile r(u&(cioase cu *es&uri hazlii 0(cu&e cu )ra2ele" cu capul -i umerii$ 6e 4re2i" am ci&i& c( asemenea )aluri se !au chiar -i dans une maison de s=nte pentru ne,uni 'i i$io"i 4 prin urmare $e !e n#ar avea lo! 'i ai!i7 Programul este al!tuit $in $ansurile ma!a,re !ele mai $i*erite !um $esigur va &n!3ipui"i. Numai !a $in ne*eri!ire unii $intre invita"ii $e anul tre!ut nu vor mai putea s apar $e $ata

a!easta !!i petre!erea se termin &n! $e la orele nou 'i 0umtate... Dre2i sa spune2i$$$ A" !a" )ine zis+ rse Hans 6as&orp$ Sn&e2i mucali&+ <a nou( -i #um(&a&e" ai auzi&" Joachim. A!ic( prea !e4re pen&ru ca Ro anumi&a par&eS !in&re cei !e anul &recu& sa mai poa&( pa& !ipa la petre!ere m!ar o ora. Ha 3a e sinistru: 8ire'te ! este 40 !espre acea par&e care" n&re &imp" a spus pen&ru &o&!eauna !ale n4 'ului $e !arne. Pri!epi 0o!ul meu $e !uvinte7 2ar ori!um s&nt cun a*lu programul spuse el. Este a$mira,il $up prerea mea !a Une ai!i sr,torile 'i !a ast*el mar!am popasurile potrivit o,i!eiului p11 .K 3otar ,ine tras !a s nu trim $e#a valma &ntr#o prea mare mon[ !eea !e ar *i &n a$evr straniu. <m sr,torit Cr!iunul pe urma MUNTELE VRJIT 8:: ama ! era <nul Nou iar a!u iat !a vine Carnavalul. 2up !are r apropia 'uminica Kloriilor Ise 0ac co4ri*i pe aici.U" Sap&amna S pastile 'i Rusaliile !are !a$ 'ase sptam&ni mai t&r-iu apoi vom *i rte aproape $e -iua !ea mai lung a anului solsti"iul $e vara L e"i '0K 0n !ontinuare ne vom pregti pentru toamn. U/ta"i: sta"i: sta"i: ex!lam /ettem,rini ri$i!&n$ o!3ii spre !er 'i apa# $ Ju.'i t&mplele !u palmele. T!e"i: Va po*tes! sa n#o mai lua"i ra-na n 0elul aces&a$ #Ierta"i#m( inten"ia mea era $impotriv... 2e alt*el !re$ !a Ce3rens o s se 3otras! &n s*&r'it s#mi *a! ni'te in0e!"ii !a s &nlture in*iltra"ia !!i am mereu trei-e!i 'i 'apte !u patru !u !in!i !u 'ase 'i !3iar !u 'apte. Nimi! $e *!ut &n privin"a a!easta. /&nt 'i ram&n un !opil rs*"at $e viat. Este a$evrat !a nu m a*lu ai!i pentru prea mult vreme Ra$amante nu mi#a *ixat un termen pre!is totu'i spune !a n#ar avea ni!i un sens s &ntrerup prematur tratamentul atun!i !&n$ am 'i investit ai!i sus at&ta amar $e timp. 9i &n *on$ la !e mi#ar *olosi $a!a mi#ar $a un termen7 <!est lu!ru n#ar &nsemna prea mult !!i atun!i !&n$ spune $e pil$+ o 0umtate $e ani'or este &ntot$eauna aproape $e a$evr $ar $e o,i!ei tre,uie s te a'tep"i la mai mult. <sta reiese 'i $in exemplul pe !are mi#l o*er vrul meu *iin$! tre,uia s *ie gata $e ple!are la &n!eputul lunii # gata &n

sensul $e tm$uit # &ns la ultima !onsulta"ie Ce3rens i#a mai a$ugat patru luni p&n( la vin$e!area !omplet 4 ei 'i pe urm !e se va mai &nt&mpla7 Pe urma va sosi solsti"iul $e vara !um v spuneam *r a avea inten"ia sa v sup(r 'i apoi ne vom &n$repta iar'i spre iarn. Pentru moment &ns este a$evrat !a nu s&ntem $e!&t n penoa$a Carnavalului 4 'i apoi s&nt sigur !a $umneavoastr ma m"elege"i gses! ! este ,ine 'i *rumos sa pra-nuim sr,torile &n ,una mauial $up !um este s!ris &n !alen$ar. 2oamna /to3r spunea !a la [rtar se 'i gses! $e !umprat trompete $e !opii. eea !e era exa!t. 2e alt*el !3iar $e la prima gustare &n $iminea"a U asata /e!ului # !are vine pe nea'teptate 'i &nainte sa prin-i $e veste # ins&n ra5eSe ncePuser s se au$ toate soiurile !e sune&e scoase !in nte $e su*lat !are s*or(iau sau "iuiau1 la pr&n- *useser arun!ate ?$le X serBen&ine $e la masa lui ;nser Rasmussen 'i a $omni'oarei pur&a NJG8r mab muJ&e Bersoane $e pil$ Marusia !ea !u o!3i rotun-i % 5e blr&Je care puteau *i !umprate tot $e la portarul !ar s '!3iop1 s3r)3& J a&% Jn su5raSeSe c& si n salon se rsp&n$i o &nsu*le"ire $e eocarn$at s&ntem singurii !are 'tim $atorit SnHia&i4spiritului $e Gi Hans Castorp un$e avea s $u! a!east seara !e 8:; THOMAS MANN Carnaval. 2ar pe noi !eea !e 'tim nu ne va a,ate $in !alea $omoala $am timpului !instea !e i se !uvine 'i nu gr,im nimi! poate !a pe par!urs trgnam !3iar mersul evenimentelor $e!r &mparta'im !umptarea morala a t&narului Hans Castorp !are a an at&t $e multa vreme $es*'urarea a!estor &nt&mplri. 2upa#amia-a toata lumea ple!a &n pelerina0 la Plat- sa va$ !o !ariile Carnavalului $e pe str-i. 9i privir !um se perin$ar pe $n0 m'ti numero'i Pierrot 'i <rle!3ini !are $uruiau 'i !lmpneau D pietonii 'i !ei $in !arele alegori!e mas!a"i 'i unii 'i !eilal"i se ,atura se 3ar"uira !u !on*eti printre sniile &n-or-onate 'i &mpo$o,ite !u -urgli. <poi se regsir !u to"ii pentru !ina &n 0urul !elor 'apte mese *oarte ,ine $ispu'i 'i

3otar&"i s pstre-e spiritul veseliei generale &n !er!ul lor &n!3is. Ti!3iile $e 3&rtie 3uruitoarele 'i trompetele portarului se v&n$ura la iu"eala iar pro!urorul Paravant lua ini"iativa unei $eg3i-ri mai !omplete pun&n$u#'i un !3imono $e *emeie 'i o !oasa *alsa !are potrivit ex!lama"iilor i-,u!nite $in toate pr"ile tre,uie !a apar"inea $oamnei !onsul general ?urm,ran$t. &'i rsu!ise &n 0os v&r*ul must"ilor !u un *ier $e *re-at ast*el &n!&t semna leit !u un !3ine-. 2e alt*el ni!i a$ministra"ia nu se lsase mai pre0os1 &mpo$o,ise *ie!are $intre !ele 'apte mese !u un lampion $e 3&rtie o luna !olorata !u o luminare aprinsa &nuntru a'a ! /ettem,rini intr&n$ &n su*ragerie 'i tre!&n$ pe l&nga masa lui Hans Castorp !ita ni'te versuri !are se re*ereau la o ilumina"ie asemntoare+ Va$ *l!rui !e ar$ ,al"at: Voioasa#i lumea !e s#a a$unat... 4 rostin$u#le !u un sur&s *in 'i se! apoi se &n$repta la *el $e agale spr lo!ul lui &n timp !e era ,om,ar$at !u ni'te ,ili'oare *ragile p3ne par*um 'i !are sparg&n$u#se &i stropeau pe !ei lovi"i. Pe s!urt !3iar $e la &n!eput erau pu'i pe petre!ere. Ho3ote $e i-,u!neau peste tot serpentinele at&rnau $e lustre 'i se legnaK a$ierea aerului &n sosul *ripturii &notau !on*eti piti!a sosi prima gleata !u g3ea"a 'i prima sti!la $e 'ampanie ameste!ar 'a1 *D nia !u vinul $e Curgun$ia 4 iar !&n$ spre s*&r'itul mesei lumim stinser 'i $oar lampioanele mai rasp&n$eau &n su*ragerie un !lar0 #&mpestri"at !are te *!ea sa te g&n$e'ti la o noapte italiana $isp generala atinse !ulmea 'i la masa lui Hans Castorp se mani*est mul"umire atun!i !&n$ /ettem,rini stre!ur un ,ile"el %&nm&nat rtiD curin! cu MUNTELE VRJIT 8:= LA ve!ina lui !ea mai apropiata gtita !u o !as!3eta $e 0o!3eu * Dt( ver$e) pe !are s!risese cu creionul: Pe g&n$uri stai: E muntele smintit $e#un vr0itor 9i $a!(#un li!uri!i ar vrea sa#"i *ie#nso"itor <r *i mai ,ine !re$e#ma sa nu te#n!re-i: 2o!torul ClumenFo3l !are &n ultima vreme se sim"ise iar'i *oarte (u 'opti !a pentru sine !&teva !uvinte # !u expresia *i-ionomiei 'i a ,u-elor proprii lui # !&teva !uvinte $in !are s#ar *i putut $e$u!e ale !ui erau a!este versuri. Hans Castorp. la r&n$ul sau so!oti !a tre,uie sa $ea un rspuns !are la $rept vor,in$ !re$ea !a nu va putea *i la &nl"ime. /e !ut prin ,u-unare sa

va$ $a!a avea vreun !reion nu gsi 'i nu putu o,"ine vreunul ni!i $e la Joa!3im ni!i $e la pro*esoara. @!3ii str,tu"i $e vini'oare ro'ii &i alune!ar !aut&n$ a0utor spre rsrit &n !ol"ul $eprtat $in st&nga su*rageriei 'i se pare !a a!est g&n$ *ugitiv lune!a &ntr#o aso!ia"ie $e i$ei at&t $e &n$eprtata &n!&t pali 'i uita !u totul $e inten"ia ini"iala. 2e alt*el mai erau 'i alte motive !a Han' Castorp sa pleas!. <!olo &n spatele lui $oamna C3au!3at purta o toaleta *!uta anume pentru Carnaval # o ro!3ie noua sau &n ori!e !a- o ro!3ie !u !are Hans Castorp n#o mai v-use $in mtase su,"ire 'i $e !uloare &n!3isa aproape neagr 'i !are nu lu!ea $e!&t u'or $in !&n$ &n !&n$ !u ape aurii#!astanii !u $e!olteul rotun$ $is!ret 'i tineres! !e nu $e-golea $e!&t g&tul p&na la arti!ula"ia !lavi!ulelor iar &n spate numai verte,rele !e*ei u'or ie'ite &n atara su, parul !&rlion"at atun!i !&n$ &'i &n!lina !apul $ar las ,ra"ele Uav$iei goale p&na la umeri # ,ra"ele ei pl(p&n$e 'i &n a!ela'i timp * inu"e 'i $e asemenea se poate presupune !a erau toto$at 'i *rage$e 4 1 a !ror extraor$inara al,ea"a ie'ea &n evi$en"a at&t $e i-,itor pe atasea &ntune!ata a ro!3iei &n!&t Hans Castorp &n!3i-&n$ o!3ii mur#m Slne: R'umnezeule+S 4 !!i nu mai v-use ni!io$at o aseme#! $ roiala# Cuno'tea toaletele $e ,al !u $e!olteuri a$mise 'i solemne *arD 6Wn0orme cu regula generala !are $e-goleau mult mai mult $ar K ie at&t $e sen-a"ionale. /e $ove$ea ast*el &nainte $e ori!e !&t $e K usese ve!3ea presupunere a lui Hans Castorp !a se$u!"ia a,sur#%&lu# e a acestor ,ra"e !u !are *!use !uno'tin"a prin transparen"a rareS 5 /u,"ireJ nSar *i *ost at&t $e tul,urtoare *r a!ea 5trans*igu#t &l4a X a'a cum !re-use atun!i. Eroare: 8atala rt!ire $e sine: ,ra"e goale s!oase extraor$inar &n relie* 'i at&t $e 8:8 THOMAS MANN &nviortoare erau ale unui organism ,olnav 'i in*e!tat 'i &ntru apari"ie !u mult mai impresionanta $e!&t trans*igurarea $e o$ini [ apari"ie &n *a"a !reia nu te puteai mani0es&a al&0el !ec& plecn! ca iJ W repe&n! 0ara *las: R'umnezeule+S bJ Pu"in mai t&r-iu sosi &n! un ,ile"el !u urmtorul !on"inut+ Tovar'i mai $e soi un$e gse'ti7 8ete 'i mirese tot su*lete cura&e+ <poi 3oltei 'i !avaleri 'i ,utori $omne'ti

Cinstite *e"e La masa a$unate: # Cravo ,ravo: strigar !u to"ii. <0unseser to!mai la !a*eaua servita &n ni'te i,ri!ele !a*enii $e !erami!a al"ii erau la li!3ioruri !a $oamna /to3r $e pil$a !are gsea o pl!ere $eose,ita sa soar,a al!ooluri tari 'i $ul!i. Lumea &n!epu sa se &mpr'tie sa !ir!ule. /e mutar $e la mesele lor vi-it&n$u#se unii pe al"ii. @ parte $intre pa!ien"i se 'i retrsese prin saloane pe !&n$ !eial"i rmseser pe s!aune !ontinu&n$ s onore-e $i*eritele soiuri $e vinuri. 9i iat !a $eo$at /ettem,rini se apropie !u !ea'!a $e !a*ea &n m&na 'i !u s!o,itoarea &ntre $in"i pentru a lua lo! la !ol"ul mesei Intre Hans Castorp 'i pro*esoara. 4 Mun"ii Har- -ise el. &mpre0urimile $e la /!3ierFe 'i Elen$. <'a#i !a nu v#am *g$uit prea mult $omnule inginer7 Mi se pare !a arata !a un a$evrat ,&l!i. 2ar mai a'tepta"i pu"in s&ntem a,ia la &n!eputul mas!ara$ei n#am a0uns &n! la &nl"ime mai este p&na la !aptul $rumului. 2in !&te am au-it o s mai ve$em 'i alte m'ti. Unele persoane s#au 'i retras 4 !eea !e &n$rept"e'te speran"a !a vom mai avea multe alte sur# pri-e. Ve"i ve$ea !a a'a este. 9i &n a$evr noi $eg3i-a"i &'i *a!ura apari"ia+ $oamne &n !ostum ,r,te'ti $e un !omi! 'i un neverosimil $e opereta $in pri!ina rotu 0imilor !arnale prea pronun"ate1 o,ra0i &nnegri"i !u pra* $e pluta ars . $omni &m,r!a"i !u ro!3ii $e $oamne &mpie$i!&n$u#se &n Po_ alele 0us&elor" ca !e e>emplu s&u!en&ul Easmussen care" n&r-o &oale&a neag presrata !u paiete lu!ioase &'i etala $e!olteul plin $e !o'uri p61 spate 'i#'i *!ea v&nt !u un evantai $e 3&rtie. <pru 'i un !er'eG genun!3ii str&m,i spri0inin$u#se &n !&r0e. Cineva &'i *!use un ![ $e Pierrot $in ni'te ru*e al,e 'i $intr#o plrie $e *etru pentru $oa se pu$rase puterni! pe *a"a ast*el &n!&t o!3ii !ptaser un aspe!t str 'i#'i &nro'ise ,u-ele !u un ro'u !a s&ngele. Era t&narul !u ungn MUNTELE VRJIT HNV $e la masa ru'ilor $e r&n$ !are avea pi!ioare *rumoase se plim,a Sr$ e lilia!3ii $e tri!ou !u o mantie o !olereta $e 3&rtie 'i un ,as# D6 a un no,il $e la !urtea /paniei sau !a un prin" $in ,asme. Toate

&0 te !ostume *useser improvi-ate $up !ina. 2oamna /t,3r nu mai a s ra,$e. 2ispru !a sa reapar $up !&tava vreme $eg3i-ata &n * eie $e servi!iu !u *usta ri$i!ata 'i m&ne!ile sumese !u pangli!ile etei $e 3trtie legate su, ,r,ie &narmata !u o gleata 'i o matura pe e ncepu s-o mnuiasca" pen&ru ca apoi sa se apuce sa 0rece cu peria uia&a" printre pi!ioarele interna"ilor !are stteau 0os. /ingura sose'te ,a,a Cau,o re!it /ettem,rini !&n$ o v-u a$ugin$ 'i versul urmtor !u o vo!e limpe$e 'i nuan"ata. Ea &l au-i &l *!u 5!o!o' gali!6 po*tin$u#l sa#'i pstre-e pentru el 5mur$riile6 4 'i#l tutui &n numele li,ert"ii a!or$ate m'tilor $e Carnaval1 &n! $in timpul mesei se a$optase a!est *el $e a vor,i. /ettem,rini to!mai se pregtea sa#i rspun$ !&n$ -gomotul pro$us $e ni'te 3o3ote $e r&s !are r-,tur pe nea'teptate $in 3ol &l &ntrerupse atrg&n$ tuturor aten"ia &n $ire!"ia a!eea. Urmate $e pa!ien"ii !are reveneau $in saloane &'i *a!ura apari"ia $ou *iguri !iu$ate !are pro,a,il !a a,ia a!um isprviser sa se !ostume-e. Una era &m,r!ata &n !lugri" &ns ro!3ia ei neagra era "(ia"a. $e sus 'i p&n 0os $e ,en-i &nguste 'i al,e mai lungi 'i $e alte ,en-i tot al,e $ar mai s!urte ultimele mai apropiate !elelalte mai $eprtate toate !usute pe sto* imit&n$ &nto!mai $ispo-i"ia liniilor unui termometru. Winea $egetul arttor $e la mna s&n*a ri!ica& n !rep&ul )uzelor pali!e" Car &n m&na $reapta avea o *oaie $e temperatura. Cealalt mas!a era &n al,astru pe al,astru+ !u ,u-ele 'i spr&n!enele vopsite &n al,astru !u *a"a N1 g&tul m&n0i"e i!i 'i !olo tot !u al,astru purta o s!u*ie $e l&na al,astra ras p&n peste ure!3i 'i un *el $e !iu$ata &m,r!minte ai,astra legata g e-ne !u pangli!i peste !are avea o ,lu-a tot al,astra !roita $intr#o gura ,u!ata 'i um*lata la mi0lo!ul trupului *orm&n$ o ,urta rotun$a proeminenta. <sistenta re!unos!u &n ei pe $oamna Iltis 'i pe $om# 0llli A iiM L R lnS 5mJn$oi purtau !&te un !artona' pe !are se putea !iti+ .G J ricn ceD <l,astru6. 9i !u un soi $e pa'i 5/ora Un legna"i *a!ura g(turi !e !ellalt o!olul su*rageriei.

un a$evrat su!!es: <!lama"iile -gu$uir toata sala. S&;" 2oamna !in &J %$ma&ura sur# ,ra" 'i m&inile pe genun!3i r&$ea &n gura mare 'i lrnaZ bn&rXun m[$ vulgar prin !are voi sa arate !#'i 0oa!a mai [ ui ei $e *emeie $e servi!iu. Numai /ettem,rini prea inaccesi8;0 THOMAS MANN ruri ,il. /u, musta"a rsu!it *rumos ,u-ele i se su,"iasera $up !e o privire s!urta asupra pere!3ii mas!ate !are !u!erise at&tea aplau-e Printre !ei !e se &ntorseser $e prin saloane &n urma momiii al,a 'i a mutei era 'i Clav$ia C3au!3at. &mpreuna !u Tamara !ea !u parul l&na 'i tovar'ul ei $e masa !u pieptul s!o,it un oare!are Culigin c era &n "inuta $e seara ea tre!u pe l&nga masa lui Hans Castorp '1 &n$repta spre masa t&narului ;nser 'i a $omni'oarei Elee*el$ un$e opri sporovin$ !u m&inile Ia spate 'i r&-&n$ !u o!3ii ei o,li!i pe c-lnI0 !eilal"i $oi &nso"itori !ontinuara sa se "in $up *antomele alegori!e s prsir su*rageria &n urma lor. 2oamna C3au!3at &'i pusese 'i ea o ti!3ie $e Carnaval 4 nu era ni!i m!ar o ti!3ie !umprata !i una $intre a!elea !are se *a! pentru !opii &n$oin$u#se &n triung3i o *oaie $e 3&rtie al,a $ar !are a'a !um 'i#o pusese pe#o parte &i sttea a$mira,il Ro!3ia $e mtase $e un !a*eniu#&n!3is !u ape aurii las sa i se va$ pi!ioarele1 *usta era $e o !roiala ,ogata. 2espre ,ra"e ni!i nu mai vor,im. Era goala p&na la umeri. # Prive'te#o !u aten"ie: &l au-i Hans Castorp !a $e $eparte pe /ettem,rini &n timp !e el o &nso"ea !u privirea urmarin$#o !um se &n$repta spre u'a $e sti!la apoi !um iese $in su*ragerie. Prive'te#o+ e Lilit3. # Cine7 &ntre,a Hans Castorp. Literatul pru &n!&ntat. Rspunse+ - Brima 0emeie a lui A!am$ Kii a&en&$$$ &n a*ara $e ei $oi la masa nu mai era $e!&t $o!torul ClumenFo3l !are sttea singur la extremitatea !ealalt. Restul pa!ien"ilor printre !are 'i Joa!3im tre!use &n salon. Hans Castorp spuse+ # <-i ne#ai !ople'it !u poe-ie !u versuri. Ce mai este 'i !u a!easta Lilit37 <$am a *ost !umva &nsurat $e $oua ori7 Ha,ar n# aveam...

# <'a pretin$e legen$a e,rai!a. <!easta Lilit3 s#a pre*!ut L strigoi e *oarte peri!uloasa pentru tineri mai ales $in !au-a parului *rumos. - <a !racu+ %n s&ri*oi cu par 0rumos$ 7s&e ce4a care mi se pare M sit $e sens nu#i a'a7 Vii sa &mpra'tii lumina 'i sa rea$u!i tineretu !alea !ea ,una asta este impresia pe !are mi#o *a!i &i -ise Hans Cas pe un ton ,i-ar. Cuse !am mult vin 'i ameste!ase sorturile. # <s!ulta"i#ma $omnule inginer prsi"i a!est *el $e a vor,i: po K !i /ettem,rini !u spr&n!enele &n!runtate. 8olosi"i *orma &n!et"eni @!!i$entul !ivili-at a$i! va rog sa vor,i"i la persoana a $oua p <!est *el $e a vor,i nu vi se potrive'te. MUNTELE VRJIT 8;1 pD !um a'a7 2oar s&ntem &n Carnaval. &n seara asta este &ng$uit oriun$e 'i ori!ui... 'a pen&ru sa&is0acerea unei pl!eri imorale. <!est 5tu intre strini. &ntre persoane !are ar tre,ui &n mo$ *ires! sa#'i spun 5$umnea# tra6 este o ,ar,arie $e-gusttoare un 0o! $e#a primitivismul un 0o! at(t $etesta,il $eoare!e &n *on$ este &n$reptat !ontra !ivili-a"iei L umani&(2ii e4olua&e" -i es&e con&ra lor cu imper&inen2a -i neru-inare$ Lp $e alt*el nu v#am tutuit 'i ni!i s nu va a'tepta"i la a'a !eva. N#am *!ut $e!&t s !ite- $intr#o !apo$opera a literaturii $umneavoastr a&ionale$ Brin urmare am 4or)i& n&r-un sens poe&ic$$$ # 9i eu: 9i eu ma exprim oare!um &ntr#un lim,a0 poeti! 4 $eoare!e momentul mi se pare potrivit unui asemenea *el $e a vor,i ma exprim ast*el. N#am a,solut $elo! sentimentul !a a!est *el $e a vor,i &mi este *ires! 'i !a#i u'or sa#"i spun 5tu6 $impotriv ma sile'te la o anumita stp&nire $e sine tre,uie sa ma *or"e- !a s#o *a! $ar o *a! $e ,unvoie !u pl!ere 'i $in inima... - 'in inima. #2a $in inima po"i sa ma !re-i. Uite s&ntem laolalt ai!i sus nu !3iar $e pu"in timp # $e 'apte luni $a!a *a!em so!oteala pre!is1 !eea !e nu este prea mult $ate *iin$ o,i!eiurile $e#ai!i

$e sus. $ar $a!a ma uit &n$rt a!est interval repre-int o ,una ,u!ata $e vreme pentru mentalitatea !elor $e 0os. 9i ve-i tu vremea asta am petre!ut#o &mpreuna pentru !a via"a ne#a str&ns ai!i ne#am v-ut aproape -ilni! 'i a$esea am avut $is!u"ii interesante asupra unor su,ie!te $in !are a!as n#a' *i pri# !eput o ,oa,a. &ns ai!i le#am pri!eput ,ine1 !ptau importan"a 'i ma interesau &n$eaproape a'a &n!&t !u prile0ul *ie!rei $is!u"ii am *ost !&t se poate $e atent. <$i! mai ales atun!i !&n$ &mi expli!ai lu!rurile !a un omo humanus2 &ntru!&t eu *ire'te !u lipsa mea $e experien"a nu prea eam !u !e !ontri,ui 'i puteam !el mult sa gses! extraor$inar $e eresant tot !e#mi spuneai. 2e la tine am &nv"at 'i am &n"eles at&tea... as(m a!um $eoparte pe Car$u!!i. $ar sa ne oprim asupra rapor#or $intre repu,li!a 'i stilul *rumos sau a !elor $intre timp 'i progre#e $ omenini # !!i $a!a n#ar exista timpul !u at& mai mul& nu pu&ea sa ! $e 4reun progres al omenirii $eoare!e &ntreaga lume n#ar *i *ost a'tbna mci6emenit 'i rau mirositoare # iar eu &nsumi 9tiut HD !e a' *i nu-&i riS &Oa&e aces&ea !aca nSai 0i 0os& &u+ iJ sBun J-&uS Bur 'i simBlu S] 4or) 5 8l& numeD iarta#ma &ntru!&t alt*el ni!i n#a' 'ti !um sa#"i aJ%ns T Jn 5a meaJ iax eu \ sBun simplu 5tu6 'i asta este $e nu e'ti un oare!are om posesor al unui nume tu e'ti , un repre# o&nnule Se&&em)rini" un reprezen&an& n aceas&a locali&a&e" &e h, THOMAS MANN a*li alturi $e mine 4 iat !e e'ti tu !on*irma Hans Castorp 'i 6ll palmei i-,i &n *a"a $e masa. 9i a!um vreau sa#"i mul"umes! o $ata tru tot$eauna # !ontinua ating&n$ !u pa3arul plin $e 'ampanie a.rne 6Y !at !u vin $e Curgun$ia !e'!u"a !u !a*ea a $omnului /ettem,rini !um ar *i vrut sa !io!neas! !u el la a!eea'i masa 4 'i#"i mul"umes! te#ai o!upat $e mine !u at&ta prietenie &n timpul !elor 'apte luni $e#aD !a mi#ai &ntins m&na mie un mulus t&nar *(ra experien"a 3r"uit 5 at&tea impresii noi !a ai &n!er!at pe par!ursul exer!i"iilor 'i e>&U rien"elor mele sa ai asupra mea o &nr&urire !ore!tiva inten"ionata a,sn lut sine pecunia, c&eo!a&3 prin po4es&iri" al&eori n&r-o 0orma a)s&rac&a Am limpe!e sen&imen&ul ca a sosit !lipa sa#"i mul"umes! pentru toate a!estea 'i sa#"i !er iertare !a am *ost un elev rau un 5!opil rs*"at al vie"ii6 !um spui tu. /a 'tii ! expresia asta !&n$ mi#ai spus#o prima oara m#a lovit *oarte tare 'i $e *ie!are $at !&n$ mi#o

reamintes! ma simt $eopotriv $e lovit. 8ara &n$oial ! am *ost un !opil rs*"at 'i pentru tine 'i pentru aptitu$inile tale $e pe$agog $espre !are mi#ai vor,it $e alt*el !3iar $in prima -i # *ire'te lu!rul a!esta l#am &nv"at tot $e la tine !a 'i raportul $intre umanism 'i pe$agogie 4 'i $a!a a' sta sama g&n$es! pu"in a' mai ga'i &n! multe altele &nv"ate $e la tine: <'a !a iarta#ma 'i ni!i sa nu#"i trea! prin minte sa te superi. &n sntatea ta $omnule /ettem,rini 'i sa trie'ti: ;oles! pa3arul &n !instea e*orturilor tale literare *!ute &n s!opul $e#a $es*iin"a su*erin"ele omene'ti: &n!3eie el 'i $&n$u#se ,rus! pe spate ,au $in !&teva &ng3i"ituri mari ameste!ul $e vinuri apoi se ri$i!a &n pi!ioare. 9i a!um 3ai sa tre!em $in!olo la !eilal"i: 2omnule inginer as!ulta"i#m( !e s#a &nt&mplat7 spuse italianul !u o!3ii plini $e mirare prsin$ 'i el masa. Ce spune"i suna a $espr"ire# # Nu $e !e $espr"ire7 -ise Hans Castorp !aut&n$ s se sustrag. Nu se sustragea numai la *igurat !u vor,a !i 'i !u trupul 'i *a!&n$ !u ,ustu o &ntoar!ere &n semi!er! se i-,i $e pro*esoar $omni'oara Engel3an#!are to!mai venea sa#i !aute. &n salonul pentru mu-i!a &nsu'i !onsilier11 auli! prepara un pun!i $e Carnaval o*erit $e a$ministra"ie &i anun pro0esoara. 2omnii a$aug tot ea tre,uie sa vin ime$iat $a!a $ore sa mai apu!e un pa3ar. <'a !a tre!ur alturi. 6onsilierul aulic ehrens se a0la acolo" ln*a masa ro&un!a . ,%i0ntr%l,1 mi0lo! a!operita !u o *a"a $e mas al, 'i s!otea !u un poloni! o; castron o ,utura *ier,inte a,urin$a pe !are o &mpr"ea pa!ie str&n'i roata &n 0urul lui 'i !are &i &ntin$eau ni'te p3ru"e !u t[ C3iar 'i el $$use un aer $e veselie oare!um !arnavales! "inu e K o,i'nuite !!i &n a*ara $e 3alatul $e me$i! pe !are &l pur&a ca !e o MUNTELE VRJIT 8;8 !eoarece a!tivitatea lui pro*esionala nu !uno'tea rga- &'i pusese pe !ap un tur!es! verita,il ro'u#aprins !u un !iu!ure negru !are#i sp&n-ura la ure!3e 4 travestire potrivita pentru el !u !ele $oua piese $in !are K i!(tuit(1 potrivita *iin$! a0ungea sa &mping p&na la extrem 'i la u &n*"i'area lui 'i a'a $estul $e !ara!teristi!a. Halatul al, 'i lung eia amploarea !onsilierului

auli!1 $a!a "ineai seama $e &n!ovoierea *ei 'i o suprimai &n g&n$ pentru a#i ve$ea silueta &n toata lungimea ei n!i prea $e o &nl"ime aproape supranaturala !u !apul mi! 'i $ivers lorat 'i !3ipul purt&n$ o expresie neverosimil $e stranie. P&na a-i a!eKt 3ip nu i se pruse ni!io$at at&t $e straniu t&narului Hans Castorp *iin$! a!um i se &n*"i'a purt&n$ pe v&r*ul !apului o !arag3ioasa ti!3ie+ o *i-ionomie ,anala $e !&rn vine"ie 'i a"&"ata &n !are o!3ii al,a'tri l!rimau su, spr&n!enele $e un ,lon$ aproape al, 'i a !rui must!ioara ,laie se ri$i!a pie-i' ar!uita 'i par! &n*uriat $easupra gurii. 8erin$u#se $e a,urii !are se &nl"au $in vas &nvol,ur&n$u#se lsa sa !urg printr#o "&'nitur !ur,a $in poloni! &n pa3arele &ntinse ,utura !a*enie un pun!i &n$ul!it 'i se risipea *ara !ontenire &n glume pe !are le spunea *olosin$ lim,a0ul lui o,i'nuit ast*el !a 3o3otele $e r&s se "ineau lan" &n 0urul mesei !a la ,o$eg. # 2omnul /atan pre-i$ea- expli!a &n!et /ettem,rini arat&n$u#l $is!ret !u m&na pe !onsilierul auli! apoi se las &mpins spre lo!ul un$e se a*la Hans Castorp. 2ar 'i $o!torul EroFoGsFi !3iar 'i el era $e *a"a. Mi! ,on$o! 'i energi! !u 3alatul $e lustrin neagra !ruia &i sp&n-urau m&ne!ile arun!at pe umeri !eea !e#i $$ea un aspe!t $e $omino "inea !u ,ra"ul &n$oit pa3arul ri$i!at &n $reptul o!3ilor 'i *le!area vesel !u un grup $e mas!a"i # ar,a"i travesti"i &n *emei 'i invers. /e au-i o mu-i!a. Colnava !u pro# 1 ui !e &apir cn&a la 4ioara" acompania&a la pian !e &narul !in Manne]n. C&nta un largo $e Hn$el 'i $up a!eea o sonata $e ;rieg !u un a!ter nor$i! 'i mon$en toto$at. To"i aplau$ar !u ,unvoin"a !3iar !ei $e la !ele $oua msu"e $e ,ri$ge pa!ien"i mas!a"i 'i nemas!a"i asera $e0a lo! av&n$ l&nga ei sti!le &n gale"i !u g3ea"a. U'ile erau # " eJ ceiJaHi ,olnavi se rasp&n$isera 'i prin 3ol. Un grup s&rns silS J% mesei ro&un!e pe care era cas&ronul cu punci urmarea pe conlc ca&e expli!a un 0o! $e so!ietate. &n pi!ioare 'i m aple!at peste

l%m J ar cu capul $at pe spate 'i !u o!3ii str&ns &n!3i'i pentru !a toata 0i*ur a BWa&a cons&a&a aces& lucru" !esena" cu un creion" pe !i)ui&e" o S schJ& S5a&eJe uneb car&J !e 4izi&a - era con&urul unui purcel" pe care Bro0il - % nJna mJ en[rma *ara s priveas! a$i! un pur!el v-ut $in !am simplu 'i mult mai i$eal $e!&t &n via"a $ar era totu'i 8;9 THOMAS MANN &n mo$ in!ontesta,il !onturul simpli*i!at 'i !ara!teristi! al unui + lu' re$at &n !on$i"ii at&t $e $i*i!ile. Era un tur $e *or"a se pn!en asemenea tre,uri. Tietura o!3ilor apru un$e tre,uia pu"in !(rti A aproape $e r&t $ar ori!um !am la lo!ul lor1 nu se &nt&mpla &ns a!ei#lu!ru ni!i !u ure!3iu'ele as!u"ite ni!i !u pi!ioru'ele !are sp&n-urau $ ,urta1 $ar prelungin$ linia ar!uita a spatelui !o$i"a se !&rlion"a *oa nostim. C&n$ opera a *ost gata asisten"a ex!lama 5<3:6 'i to"i $aI#u ,u-na sa#l egale-e pe maestru. Erau &ns *oarte rari !3iar 'i a!eia !are *i *ost &n stare s $esene-e !u o!3ii $es!3i'i un pur!el $e!i !u at&t nu pu"in nu puteau !u o!3ii &n!3i'i. Ce monstruo-it"i ie'ir atun!i la iveala: Nu exista ni!i o !ontinuitate &ntre linii. @!3iul era plasat &n a*ara !apului pi!ioarele erau v&r&te &n ,urta !are ea &ns'i rmsese netermi#nat( ir !o$i"a se &nv&rte0a rt!it un$eva &ntr#o parte !a un ara,es! $e sine stttor *ara ni!i o legtura nemi0lo!ita !u *igura prin!ipala 'i ea $e nere!unos!ut. /e r&$ea &n 3o3ote. Jo!ul *!u v&lva. <ten"ia !elor $e la mesele $e ,ri$ge o $at tre-ita 0u!torii !urio'i se apropiara 'i ei "in&n$u#'i !r"ile &n evantai. Ve!inii !elui !are se &n!umeta s#'i &n!er!e $exteritatea &i supraveg3eau pleoapele !a sa#'i $ea seama $a!a nu !umva !lipe'te 4 &mpins $e sentimentul nepri!eperii lui !eea !e *a!ma mai multe persoane 4 iar al"ii !3i!oteau 'i pu*neau &n timp !e $esenatorul se poti!nea $intr#o gre'eala &n alta iar !&n$ &n s*&r'it &'i 3ol,a o!3ii sa#'i priveas! opera a,sur$a to"i 0u,ilau. @ amgitoare &n!re$ere &n sine &i &mpingea pe *ie!are sa se ia la &ntre!ere. Cartea $e vi-ita $estul $e mare *usese umpluta 'i pe o parte 'i pe !ealalt !u $esene a'a !a *igurile gre'ite se &n!ale!au unele peste altele. 2ar !onsilierul auli! mai sa!ri*i!a 'i o a $oua !arte $e vi-it s!o"&n$#o $in porto*el un !arton pe !are pro!urorul Paravant $up !e !3i,-ui &n$elung &n!er!a sa $esene-e pur!elul $intr#o singura trstura 'i a0unse &n a$evr la un re-ultat uni! a$i! insu!!esul sau

&ntre!u pe toate !ele anterioare po$oa,a pentru !are se tru$ise $in greu nu numai ! nu semna a purD !el $ar nu avea ni!i un *el $e asemnare ori!&t $e vaga. I-,u!nii strigate 3o3ote $e ris $ar 'i *eli!itri *urtunoase. /e !autara &n gra !artoanele pe !are erau tiprite meniurile ast*el !a mai multe persoan R $oamne 'i $omni putur $esena &n a!ela'i timp iar *ie!are !on!uren avea supraveg3etorii 'i spe!tatorii lui 'i *ie!are $intre a!e'tia $inu K !aut sau &'i a'tepta r&n$ul la un !reion &ns nu erau $e!&t trei !reio pe !are 'i le smulgeau unul altuia. <par"ineau pa!ien"ilor. Consi L auli! $up !e lansase noul 0o! $ispruse &mpreuna !u asistentullu< Hans 6as&orp urmarea" n*hesui&" pe unul !in&re !esena&orispatele lui Joa!3im 'i se re-emase !u !otul $e umrul a!estuia "Dnl MUNTELE VRJIT 8;: ,r,ia cu toate !ele !in!i $egete ale m&inii iar !ealalt m&na si#o spri0i# 6n 'ol$. Vor,ea 'i r&$ea. 2ar iat !a $eo$at i se na-ari si lui sa 111 ne-e !eru $e!i &n gura mare un !reion 'i &l o,"inu insa era un ` !iot pe !are a,ia $e#l puteai "ine &ntre poli!ar 'i arttor. 2ra!ui !io#i ri$i!&n$ or,e'te !3ipul spre tavan &l $ra!ui !u glas tare 'i#l ,lestema era at&t $e mi! totu'i s!3i" iute un monstru &n*iortor pe !artonul pes `te ale !rui margini tre!u !ontinu&n$ sa $esene-e 'i pe *a"a $e masa. i !ontea-: strig el &n mi0lo!ul r&setelor ,inemeritale. Cum reu'e'ti !u a'a !eva lua#l#ar $ra!uD: 9i arun!a ,u!"i!a $e !reion &n oala !u pun!i. Cine are un !reion !umse!a$e7 Cine#mi &mprumuta unul7 Tre,uie s mai &n!er! o $ata: Un !reion un !reion: Cine are &n! unul7 mai &ntre,a el tare rasu!in$u#se &n toate pr"ile !u ,ra"ul st&ng spri0init $e masa 'i gesti!ul&n$ !u m&na $reapta. 2ar nu primi nimi!. <tun!i se &ntoarse 'i tre!u &n !amera $e alturi !ontinu&n$ sa !eara un !reion 'i se &n$repta "inta spre Clav$ia C3au!3at !are a'a !um el o 'tia *oarte ,ine sttea &n pi!ioare nu $eparte $e $raperia salona'ului 'i $e a!olo urmrise agita"ia $in 0urul mesei !u pun!i. <u-i o vo!e &n$rtul lui strig&n$ &ntr#o lim,a pl!uta+ "h7

Ingegnere7 Aspetti7 3he cosa fa7 Ingegnere7 6n po di ragione, sa7 )a e matto 4uesto ragazzo7 2ar el a!operi a!easta vo!e !u vo!ea sa 'i atun!i $omnul /ettem,rini putu *i v-ut !u ,ra"ele ri$i!ate $easupra !apului !u $egetele r'!3irate 4 gest o,i'nuit &n "ara lui al !rui sens nu#i u'or sa#l tlm!e'ti *iin$ &ntovr'it $e un 5E33 # :6 prelung $up !are para'i ,alul Carnavalului. &ns Hans Castorp se 'i gsea &n pi!ioare &n !urtea pavat !u !rmi$a privin$ $e *oarte aproape epi!antul o!3ilor $e un al,astru#gri# ver$e $e $easupra pome"ilor proeminen"i 'i spuse+ #Nu !umva $in &nt&mplare ai tu un !reion7 7ra !e o paloare ca!a4erica" la 0el !e pali$ !a o$inioar !&n$ m&n0it e sDnge se &ntorsese la !on*erin"a $e la plim,area pe !are o *!use sin# r# sistemul nervos 'i vas!ular !are $au aspe!t !3ipului *!u !a $e a!easta pielea *ara s&nge a o,ra-ului t&nar sa se &n!re"eas! nasul as!u"it 'i su, o!3i !ear!nele !apatara !uloarea pam&ntie a unui avru. Iar marele simpati! !are &'i trimitea nervurile &n inima lui Hans orP [ *(!ea s ,ata &ntr#un asemenea 3al &n!&t ni!i m!ar nu mai a ti vor,a $e o respira"ie normala iar pe t&n(r &l tre!eau *iori !in cap n pi!ioare !onse!in"e ale glan$elor pielii !are se ri$i!ar &mpreuna % smocuri !e paT$ car emeia cu &rD!ornul $e 3&rtie &l msura $e sus 'i p&na 0os !u un sur&s Ta5a nJWJ mbJa 'J n5cA &ngri0orare &n *a"a a!estui !3ip Kac rv'it. Bar&e $intr#un sex !are nu !uno'tea ni!i asemenea gen $e mila 'i 8;; THOMAS MANN ni!i asemenea gen $e &ngri0orare &n pre-en"a spaimei provo!ate /( ip une # $e!i a unui element $up !&t se pare mult mai *amiliar

ei H ,r,atului !are prin natura nu se simte $elo! la largul sau iar *em DA &nregistrea- a!easta stare a ,r,atului tot$eauna !u o mul"%m A vi!leana 'i rut!ioasa. 2e alt*el lui ni!i nu#i pasa $a!a tre-ea rmi &ngri0orare. 7u. r(spunse )olna4a cu )ra2ele *oale aces&ui R&uS$ 'a" poa&e s in!epen!en& !e s&area n care se *(sea" a4ea a&& n surs c& -i n *ias pi! $in emo"ia !e se na'te atun!i !&n$ este rostita prima vor,a $un &n$elungate legaturi *ara !uvinte # o emo"ie plina $e vi!lenie !are *a!e !a un &ntreg tre!ut sa ptrun$ &n !lipa pre-enta. E'ti un am,i"ios E'ti... *oarte... am,i"ios !ontinua ea *ara a#l -e*lemisi !u pronun"ia ei exoti!a !u r#ul strin 'i !u e#ul $eopotriv $e strin 'i prea $es!3is &n vreme !e glasul u'or voalat 'i pl!ut rgu'it a!!entua tare a $oua sila,a a !uv&ntului 5am,i"ios6 !eea !e s*&r'ea prin a#i $a o re-onan"a !omplet strina 4 'i s!oto!in$u#se &n po'eta $e piele !aut !u privirea o,ie!tul apoi apu!a $e su, o ,atista pe !are mai &nt&i o s!oase a*ara un mi! !reion $e argint !u mina su,"ire 'i $eli!at un *le!u'te" $e *ante-ie $e !are a,ia $a!a te puteai *olosi !a lumea. Creionul $e o$inioar primul *usese ori!um mult mai u'or $e m&nuit 'i mai verita,il. Voil, spuse ea 'i#i puse !reionul su, o!3i "in&n$u#l $e v&r* !u poli!arul 'i arttorul 'i legan&n$u#l u'or. Cum i#l o*erea 'i i#l lua &n a!ela'i timp el *!u gestul sa#l apu!e a$i! ri$i!a m&na la &nl"imea !reionului gata sa#l prin$ !u $egetele $ar *ara sa#l prin$ !u a$evrat &ns $in str*un$urile o!3ilor lui $e !uloare plum,urie privirea &i tre!ea r&n$ pe r&n$ $e la !reion la !3ipul ttres! al Clav$iei. Cu-ele lui *ara pi! $e s&nge erau $es!3ise 'i a'a ramaser !!i nu se *olosi $e ele !a s vor,eas! atun!i !&n$ spuse+ 4 Ve-i 'tiam !a tu o s ai. %renez garde, ii est un peu fragile, spuse ea$ 3est a !isser, tu sais-9i#'i aple!ar am&n$oi !apetele &n vreme !e ea &i expli!a me!anis mul *oarte o,i'nuit al !reionului !are !&n$ &l &nv&rteai s!otea o nu su,"ire !a un a! pro,a,il $ur 'i !are $esigur !a a,ia s!ria. /tteau aple!a"i unul spre !elalalt. 2ar *iin$! era &n "inuta $e se purta &n noaptea a!easta guler tare ast*el !a putu s#'i spri0ine ,r,ia# Mic" !ar al &au" spuse el" 0run&e ln*a 0run&e" a!resn!u-se creio lui" 0ara sa mi-&e )uzele$ ? 4 @3 e'ti 'i glume" rspunse Clav$ia !u un r&s s!urt &n$reptin

'i las&n$u#i !reionul. %2e alt*el numai 2umne-eu singur 'tia !u D mai pu&ea 0ace o *luma" !eoarece era limpe!e ca ziua ca n cap nu MUNTELE VRJGT 8;= vi n 2i!atura $e s&nge.) Hai $u#te gra,e'te#te $esenea- $ese#@ ,ine $istinge#te &ntre!&n$u#i. ;lumin$ 'i ea prea !a vrea sa#l &n$eprte-e. Nu tu &n! n#ai $esenat. Tre,uie sa $esene-i 'i tu spuse Hans *r s pronun"e pe t $e la tre,uie 'i *!u un pas &n$rt av&n$ pK!a inten"ia $e#a o lua !u el. Eu7 repeta Clav$ia &n! o $ata !u o surprin$ere !are prea sa *ie n legtur !u alt!eva $e!&t !u propunerea lui. /ur&-&n$ 'i u'or tul,urata ramase o !lipa nemi'!ata apoi atrasa $e mi'!area lui $e retragere !are par!a o magneti-a *!u vreo !&"iva pa'i spre masa !u pun!i. 2ar iat !a a!olo 0o!ul &n!epuse s l&n!e-eas!a ,a era pe pun!tul sa &n!ete-e. 2oar !&te unul mai $esena $ar *ara sa mai ai, spe!tatori. Cartoanele erau a!operite !u m&-galituri *ie!are &'i $ove$ise nepri!eperea masa era aproape prsita 4 !u at&t mai mult !u !&t &ntre timp se pro$usese o s!3im,are !ompleta+ o,serv&n$ !a me$i!ii ple!aser !ineva propuse pe nea'teptate sa se $anse-e. 2a$ura masa la o parte iar la u'ile !are $u!eau &n sala $e !orespon$en"a 'i &n salon *ura posta"i pa-ni!i !u !onsemnul $e a opri ,alul printr#un semn !onvenit $a!a $in &nt&mplare 5,(tr&nul6 EroFoGsFi sau sora#'e*a s#ar ivi $in nou. Un t&nar slav ata! !u mult expresivitate !laviatura pianinei $e nu!. Primele pere!3i &n!epur s se &nv&rteas!a &n interiorul !er!ului neregulat *!ut $in *otolii 'i s!aune pe !are stteau spe!tatorii. Hans Castorp &'i lua rmas ,un !u un gest al m&inii a$res&n$u#se mesei !are to!mai era $ata la o parte+ 52rum ,un:6 *!u el. 9i !u ,r,ia arat ni'te s!aune li,ere pe !are le -rise &n salona' &ntr#un !ol" mai ent ling $raperii. Nu spuse nimi! poate pentru !a mu-i!a i se prea Prea -gomotoas. &mpinse un s!aun # era un a'a#numit 5s!aun $e tri# !u !a$ru $e lemn 'i &m,r!at !u plu' 4 pentru $oamna C3au!3at `ar &n lo!ul pe !are to!mai &l artase prin mimi!a *e"ei iar el &nsu'i &'i a un *otoliu $e r!3it !u sptarul 'i re-emtoarele &mpletite !are lua 'i p&r&ia U '1 se a'e-a aple!at spre ea !u ,ra"ele spri0inite pe . 0 ma&ori !u !reionul &n m&na 'i pi!ioarele su, s!aun. C&t $espre ea se ase prea tare &n plu'ul s!aunului a'a !a era

nevoita sa#'i "in Pu J 6am *i!a"i cu toate a!estea &'i legna pi!iorul pe !are#l Bes&e celalal&" iar !easupra pan&o0ului !e lac ne*ru *lezna i se soan 5 c$ S%&Z ma&asea &o& neagr a !iorapului. &n *a"a lor 'e$eau alte per# are Se &o& !i ! !! ll l )ii 7 an are Se &o& 6$i!au s $anse-e !e$&n$ lo!ul !elor o,osi"i. !u Era un #&e-4ino con&inuu$ (, t .11 8;8 THOMAS MANN Ai o rochie noua" spuse pen&ru a a4ea !rep&ul s-o pri4easc( auzi raspunzn!u-i: W Noua. 7-&i la curen& cu &oale&ele mele. N-am !rep&a&e. 4 Ca $a. Mi#am *a!ut#o $e !ur&n$ la LuFa!eF &n 2or*. Lu!re pentru multe $oamne $e#ai!i. $e sus. &"i pla!e7 4 8oarte mult spuse el &nvaluin$#o &n! o $ata !u privirea &naim $e a#'i ple!a o!3ii. Vrei sa $anse-i7 mai a$aug. 'ar &u o $ore'ti7 &ntre,a ea !u spr&n!enele ri$i!ate sur&-&n$ iar el &i rspunse+ 4 2a $a!a "ie &"i *a!e pl!ere. 4 Rspunsul tau e mai pu"in &n$r-ne" $e!&t &mi &n!3ipuiam !a e'ti spuse Clav$ia 'i !um Hans Castorp i-,u!ni &ntr#un 3o3ot $e r&s ea se gr,i sa &ntre,e+ Varul tau a 'i ple!at7 'a" e 4arul meu" con0irma el cu &o&ul !e prisos$ Am o)ser4a& mai a!ineauri ca a pleca&$ S-o 0i !us sa se culce$ 3'est un &eune homme tres etroit, tres honnete, tres allemand. 7&roi&. Honne&e. repeta el. &n"eleg *ran!e-a mai ,ine $e!&t o vor,es!. Vrei sa spui !a este pe$ant. Cre-i !a noi germanii s&ntem ni'te pe$an"i 4 nous autres Allemands9 Nous causons !e 4o&re cousin$ Mais cJes& 4rai" voi germanii s&nte"i un pi! ,urg3e-i. *ous aimez l'ordre mieux 4ue la liberte, tonte l'"urope le sait. Aimer$$$ aimer$$$ auJes&-ce iue cJes&+ 6a maniue !e !e0ni&ion" ce mo&-la$ Unul o are altul o iu,e'te comme nous disons pro!erbialement, a0irma Hans 6as&orp$ n ul&imul &imp" con&inua el repe!e" m-am *n!i& a!esea la li)er&a&e$ A!i! am au-it at&t $e $es a!est !uv&nt &n!&t mi#a $at $e g&n$it. (e te dirai en francais, ceea ce mi-a &recu& prin cap$ 3e 4ue toute l'"urope nomme la liberte est, peut-etre, une chose assez pedan et assez bourgeoise en comparaison de notre besoin d'ordre - c'est 0a-

 iens! "#est amusant. "#est ton cousin $ui tu penses en disan des c!oses etranges comme ca% Nu" c'est !raiment une bonne =me, o 0ire simpla" neprime#!ui&a$ sais. )ais ii n 'est pas bourgeois, ii est militaire. Neprime#!ui&a. repe&( ea cu *reu&a&e$$$ u veu& dire' une tout fait ferme, sure d#elle-meme% (ais ii est serieuseinent. ton pauvre cousin. 6ine a spus as&a. 4 <i!i s&ntem in*orma"i unii $espre al"ii. 4 Wi#a spus#o !onsilierul auli! Ce3rens7 MUNTELE VRJIT HMV %eut-etre en tne faisant !oir ses tableaux. 3'est-a-dire< en faisant ton portrait9 %our4uoi pas- Tu *as trou!e reussi, mon portrait9 -)ais oui, extremement. 1ehrens a tres exactement rendu ta peau, !raiment tres fidelement. ('aimerais beaucoup Stre portraitiste, moi ' i noura!oir l'occasion d'etudier ta peau comme lui. -%ariez allemand, s'il !ous plat7 - Vai vor,es! nem"e'te !3iar 'i &n *ran"u-e'te. 3est une sorte d'e-de artisti4ue et medicale - en un mot< ii s'agit des lettres h umaines, tu comprends. Nici acum nu 4rei sa !anseziJ. U Nu ar *i !opilros. "n cachette des medecms. Aussitot 4ue 1ehrens re!iendra, tout la monde !a se precipiter sur Ies chaises. 3e sera Noit ridicule. # &l respe!"i !3iar at&t $e mult7 # Pe !ine7 spuse ea pronun"&n$ pronumele interogativ &ntr#un *el !u totul strin. - Be ehrens$ - )ais !a donc a!ec ton 1ehrens7 Dezi 0oar&e )ine ca locul nu-i po&ri4i& sa !ansam$ "t puis sur le tapis...9 Hai$e sa#i privim pe !eilal"i !um $ansea-. # 2a a'a vom *a!e apro,a Hans Castorp. st&n$ l&nga ea !u !3ipul pali$ 'i !u o!3ii al,a'tri $u'i pe g&n$uri !a ai ,uni!ului sau apoi &n!epu sa urmreas! "opaiala ,olnavilor mas!a"i &n salonul $in *a"a $in!olo $e ,i,liote!a. <!olo sltau /ora muta !u Heinri!3 !el <l,astru $ar $ansa 'i $oamna /alomon travestit &n $ansator &n *ra! 'i vesta al,a !u un plastron lu!ios o musta"a pi!tata 'i un mono!lu $eopotriv pi!tat inv&rtin$u#se pe to!urile &nalte ale panto*ilor $e la! !e !ontrastau !u Pantalonii negri ,r,te'ti un Pierrot ale !rui ,u-e strlu!eau $e un su $e s&nge pe *a"a pu$rat al, 'i ai !rui o!3i semnau !u a!eia ai S%l leBure !e casa $e rasa al,ino. ;re!ul !u mantia &'i

v&ntura Bicioarele s&rnse n &ricoul liliachiu" mpre#urul lui Easmussen cel n le!olteu 'i s!&ntein$ $e mrgele negre1 pro!urorul &n !3imono. !u # la 6onsuluPui general ?urm,ran$t 'i !u t&narul ;anser $ansau chiar 5 rei# "in&n$u#se str&ns &m,r"i'a"i1 !&t $espre $oamna /to3r ea $ansa K a singur !u matura pe !are o str&ngea la piept m&ng&in$u#i paiele ^cum ar 0i 0os& parul z)rli& al unui )ar)a&$ Bian .a DWm 0aWeJ reBe&a Hans Castorp ma'inal. Vor)eau nce&" iar W .K . e acoPerea vo!ile. @ sa stm ai!i 'i o sa privim !a &ntr# un vis. SSS cHm Sa 5 63 pen&ru mine *aptul $e#a sta a'a l&nga tine e !a un vis 6n rD!e singulierement profond, car ii faut dormir tres pro8=0 THOMAS MANN fondement pour rever comme cela... )e veu& dire' c#est un rev connu, reve de tout temps, long. eternei, oui, etre assis pre A S comme present, voil l#eternite. ' Boe&e+ spuse ea$ 1ourgeois, humaniste et poete * voil l#+llen au complet, comme ii fautl ' (e crains 4ue nous ne so#ons pas du tout et nullement cortim faut, rspunse el. Sous aucun egard. Oous sommes peut-etre des cop"$ \ i I, rs*"a"i ai vie"ii tout simplement. (oii mot. Dis-moi donc... II n'aurait pas fort difficile de rever reve-lci plus tot. "#est un peu tard $ue monsieur se resout a!resseri parole son !um,le servante. Bouriuoi !es paroles. zise el$ %our4uoi parler9 %arler, discourir c'est une chose bien republicaine, &e le concede. )ais &e doute 4ue ce soit poeti4ue au meme degre. 6n de nos pensionnaires, 4ui est un peu de!enii mon anii, ). Settembrini... II !ient de te lancer 4uel4ues paroles. 7h )ien" cJes& un *ran! parleur" sans !ou&e" ii aime meme )eau-coup ci reci&er !e )eau> 4ers - mais est-ce un poete, cel !omme-l% ' (e regrette sincerement de n'a!oir &amais eu le plaisir de faire la connaissance de ce eh e !al ier.

' (e le crois bien. ' Ah7 tu le crois. 6ommen&. 6Je&ai& une phrase &ou& a 0ai& in!i00cren&e" ce iue#Jai !i& Gci. (oi, tu le remar$ues ,ien,-e ne parle guere le franais. .ourtant, avec toi,-e prefere cette langue ci la mienne, car pour moi parler franais c#est parler sans parler, en $uel$ue maniere * sans responsa,ilite, ou comme nous parlons en reve. u comprends9 * + peu pre. 6a su00i&$$$ Barler" !ontinu Hans Castorp # pau!re affaire7 Dans l'eternite, on ne parle point. Dans l'eternite, tu sais, on fait comme e dessinant un petit cochon< on penche la tete en arriere et on ferme #eux. Bas mal" ca+ Tu es chez toi dans l#eternite, sans aucun doute. connais fond. II faut a!ouer 4ue tu es un petit re!eur assez curiei ' "t puis, zise Nans 3astorp, si &e t'a!ais parle plus tot, ii fallu te dire >!ous;. P" "h bien, est-ce 4ue tu as l'intention de mc tuto#er pour tou& ' )ais oui. (e t'ai tuto#ee de tout temps et &e te tutoierai etern ment. MUNTELE VRJIT 8=1 r'est un psu fort, par exemple. "n tout cas tu n'auras pas trop mps *occasion de me dire R0uS$ (e !ais partir. 'H > v*ntul avu nevoie $e un oare!are timp !a sa#i ptrun$ &n !on# $$ &# <poi Hans Castorp tresari 'i privi &n 0urul lui !u aerul rt!it al . lui ,rus! tre-it $in somn. Conversa"ia lor &naintase $estul $e &n!et N Hans 6astorp vor,ea *ran"u-e'te !u oare!are $i*i!ultate $e par!a ar vut o nesiguran"a &n g&n$ire. Pianul !are t!use o !lipa rsuna $in !e !a&a aceas&a su) !e*e&ele &narului !in Mannheim" care-G sculase t&narul slav pun&n$ pe pupitru 'i ni'te note. 2omni'oara 7n*elhar& tatea l&nga el 'i &ntor!ea paginile. Calul se potolise. /e prea !a un uiriar $estul $e mare $intre pa!ien"i luaser po-i"ia ori-ontala. &n *a"a lor nu mai era nimeni. &n sala $e le!tura se 0u!au !r"i. - 6e-ai !e *n! sa 0aci. n&re)a Hans 6as&orp !u privirea rt!ita. # Voi ple!a repeta ea sur&-&n$ 'i par&n$ uimita $e stupoarea

lui. #Nu se poate -ise el. ;lume'ti. - A)solu& !eloc$ Dor)esc 0oar&e serios$ Blec$ - 6n!. - Mine$ + pre dner. &n el se petre!u o imensa pr,u'ire. /puse+ - %n!e &e !uci. - Koar&e !epar&e !e aici$ - n 'a*hes&an. - Tun'es pas mal instruit. %eut-etre, pour le moment... - Te-ai 4in!eca&. - /uant ca... non. 2ar Ce3rens !re$e ! $eo!am$at nu mai pot ta!e mari progrese ai!i. 3est pour4uoi &e !ais ris4uer un petit change-ment d'air. #<'a$ar te re&ntor!i: # Rm&ne $e v-ut. C&n$ nu se 'tie !u pre!i-ie ni!io$at. Luant ci H+$ tu sais, faime la liberte a!=nt tout et notamment celle de choisir on!cile. Tu ne comprends guere ce 4ue c'est< etre obsede d'inde-%endance. 3est de ma race, peut-etre. XdJ ton mari au Daghestan te l'accorde - ta liberte9 "rog $4 es& 5a maladie e H's- ('ai $ui me la rend. (e voil cet endroit pour la !0 passe un an ici, cette fois. %ossible 4ue &e re!ienne. s ors tu seras bien loin depuis longtemps. C _-rezi" 6la4!ia. nt,, n prDnom aussi9 *raiment. tu Ies prends bien au seneux, Ies 6tD du carna!al7 &" oare" ct *tat !e )olna4. 8=, THOMAS MANN e . Oui... non... 3omme on sait ces choses, ici. Tu as une petitp humide li dedans et un peu de fie!re, n'est-ce pas9 Trente-sept et huit ou neuf f apres-midi" spuse Hans &u. Oh7 mon cas, tu sais, c'est un peu plus compli4ue... pas tout 3 . simple. Glga iueliue chose !ans ce&&e )ranche !e le&&res humaines !i& me!icine" zise Hans 6as&orp" 4u'on appelle< bouchement turbecule des !ases de l#mphe. -Ah7 tu as moucharde, mon cher, on le !oit bien. -"h toi... Iarta#ma: 9i a!um &nga$uie#mi sa te &ntre, !eva !u insisten"a 'i &n nem"e'te: &n -iua !&n$ m#am s!ulat $e la masa pentru a tna $u!e la !onsulta"ie a!um 'ase luni ai privit &n urma mea &"i aminte'ti7 Luelle 4uestion7 II # a six mois7

 9tiai un$e ma $u!7 3ertes, c'etait tout a fait par hassard... 9tiai $e Ia Ce3rens7 Tou&ours ce 1ehrens7 Oh" ii a represen&e &a peau !June 0acon &ellemen& e>ac&e$$$ 'Jailleurs" cJes& un 4eu0 au> #oues ar!en&es e& iui posse!e un ser4ice ( ca&e &res remariua)le$ Je crois )ien iuJil connaisse &on corps. non seulement comme medecin, mais aussi comme adepte d'une autre discipline de lettres humaines. Tu as decidement raison de dire 4ue tu parles en re!e, mon ami. Soi&$$$ <aisse-moi re4er !e nou4eau apres mJa4oir re4eille si cru-ellemen& par ce&&e cloc!e d#alarme de ton depart. Sept mois sous tes 1eu&... 2t present, oii en realite f ai fait ta connaissance. tu me parles de depart! ' (e te repete 4ue nous aurions pu causer plus tot. Ai 0i !ori&-o. -)oi9 Tu ne m'echapperas pas, mon petit. II s'agit de tesinterets. toi. "st-ce 4ue tu e'tais trop timide pour t'approcher d'une femnie a N tu parles en re!e rnaintenant, ou est-ce 4u'il # a!ait 4uel4u'un empeche9 ' (e te F'ai dit. (e ne !oulais pas te dire >!ous;. ' 0arceur. 8eponds donc - ce monsieur beau parleur, cet 4ui a 4uitte la soiree, - 4u'est-ce 4u'il t'a lance, tantot9 ce Je nJen ai en&en!u a)solumen& rien$ Je me soucie &res peu D monsieur, 4uand mes #eux te !oient. )ai tu oublies... ii n'aurait% si facile du tout de faire ta connaissance dans le monde. IIQ'a!m 4ui ,% P MUNTELE VRJIT 8=8 e usin a!ec 4ui &'e'tais lie et 4ui incline tres peu a s'amuser ici< ii FFFG rien $u# son retour dans 3es plaines, pour se faire soldat. 4e %au!re diable. II est, en effet, plus malade 4u'il ne sait. Ton ami r n du reste, ne !a pas trop bien non plus. ' TI le ditlui-meme. )ais mon cousin... "st-ce !rai9 Tu m'effraies. fort possible 4u'il aille mourir, s'il essa#e d'etre soldat dans Ies plaines. Ou'N aille mourir. ,a mort. Temble mot, n'est-ce pas9 )ais c'est ' anse ii ne m impressione pas tellement au&ourd'hui, ce mot. 3etait e facon de parler bien con!entionnelle lors4ue &e disais< >Tu m'effraies; ,'idee de la mort ne m'effraie pas. "lle me laisse tran4uille. (e n'ai pas pitie ' ni de mon bon (oachim, ni de moi-meme, en entendant nu'il !a peut-etre mourir. Si c'est !rai, son etat ressemble beacoup au mien et&e ne le trou!e pas particulierement

imposant. II est mori,ond, etmoi-e sui amoureau&, e! ,ien! * u as parle mon cousin atelier dep!otograp!ie intime, dans antic!am,re, tu te souviens% -(e me sou!iens un peu. -Donc ce-our-l 5e!rens a fait ton portrait transparent9 -)ais oui. -)on Dieu. "t l'as-tu sur toi9 -Oon,&e Tai dans ma chambre. -Ah7 dans ta chambre9 Luant au mien, &e Tai tou&ours dans mon portefeuille. *eux-tu 4ue&e te le fasse !oir9 -(iile remerciements. (a curioi te n#est pas invinci,le. "e sera un aspect tres innocent. -)oi, &'ai !u ton portrait exterieur. ('aimerais beacoup mieux !oir ton portrait interieur 4ui est en ferme dans ta chambre... ,aisse-moi emsnder autre chose7 %arfois un monsieur russe 4ui loge en !iile !ient te !oir- Lui est-ce9 Dans 4uel but !ient-il, cet homme9 - Tu est &oliment fort en espionage, &e Ta!oue. "h bien.&e reponds. ' c est un compatriote souffrant, un ami. ('ai fait sa connaissance 3 au&re sation balneaire, ii # a 4uel4ues annees de&a.. Oos relations9 . a1 nous prenons notre the ensemble, nous fumons deux ou trois de Hs etnous ba!ardons, nous philosophons, nous parlons de Thomme, r] Mi 6%J Da *le$ de la morale, de miile chosese, !oil. mon compte DD@"s-tusatisfait9 ela morale aussi7 "t 4u'est-ce 4ue !ouss a!ez trou!e en fait de me+ m %ar exemple9 $$$ a morale9 3ela t'intercsse9 "h bine, ii nous semble 4u'il faudrait :herla morale non dans la vertu, c#est--dire dans la raison, la dis8=9 THOMAS MANN *f cipline, Ies bonnes moeurs, l'honnetete - mais plutot dans le cont &e !eux dire< dans le peche, en s'abandonnant au dan ger, n ce nu nuisible, a ce 4ui nous consume. II nous semble 4u'il est plus YJJ0 "cs se perdre et meme de se laisser deperir 4ue de se conser!er. <es oT 6 moralistes n#etaient point des vertueu&, mais des aventuriers dans le des vicieu&, des grands pec!eurs $ui nous enseignent nous incf c!retiennement de!ant la misere. Tout ca doit te deplaire beaco n'est-ce pas9 Hans Castorp t!u. Tot mai sttea !a la &n!eput !u pi!ioarele &n!r !i'ate su, s!aunul !are s!&r"&ia "in&n$ &ntre $egete !reionul

$e argint s aple!at spre t&nara *emeie !are 'e$ea !u tri!ornul $e 3&rtie pe !ap privea pe su, pleoape !u o!3ii al,a'tri ai lui Hans Loren- Castorp &n salonul !are se golise. Pa!ien"ii se risipiser. Pianul $in !ol" a*lat o,li! *a"a $e ei nu mai s!otea $e!tt sunete u'oare 'i in!oerente !!i ,olnavul $in Mann3eim !&nta !u o singura m&na iar ling el 'e$ea pro*esoara 'i rs*oia o partitura pe !are o "inea pe genun!3i. C&n$ !onversa"ia &ntre Hans Castorp 'i Clav$ia C3au!3at se s*&r'i pianistul &n!eta 'i el sa mai !&nte las&n$ sa#i !a$a pe genun!3i m&na !u !are !&ntase &n timp !e $omni'oara Engel3art !ontinua sa urmreas! notele. Cele patru persoane singurele !are mai rmseser $e la petre!erea Carnavalului stteau nemi'!ate. T!erea $inui mai multe minute. &n!et !a su, propria lor greutate !apetele pere!3ii $e la pian parura !a se plea! $in !e &n !e mai tare !el al t&narului $in Mann3eim spre !laviatura !el al $omni'oarei Engel3art spre partitura. &n s*&r'it am&n$oi &n a!ela'i timp 'i !el $in Mann3eim 'i pro*esoara !a 'i !um s#ar *i &n"eles &n taina se ri$i!ar &n!eti'or 'i *ara -gomot !u *runtea ple!ata 'i ,ra"ele at&rn&n$u#le "epene 4 'i se $eprtar &mpreuna prin sala $e !orespon$en"a 'i sala $e le!tura evit&n$ &n mo$ v$it sa priveas! spre !elalalt !oi* al !amerei !are mai era &n! ocupa&$ Tout le monde se retire, spuse !oamna 6haucha&$ 3'etaient Ies derniers2 ii se fait tard. "h bien, la fete de carna!al est finie, 'i#'i ri$i!a ,ra"ele !a sa#'i s!oat !u am&n$oua m&inile tri!ornul $e 3&rtie $e p parul ei ro'!at str&ns &ntr#o !oa$a rsu!it !a o !oroana &n 0urul !apulul*ous connaissezles conse4uences, monsieur. 2ar Hans Castorp se &mpotrivi !u o!3ii &n!3i'i *ara sa#'i s!3irn po-i"ia. Rspunse+ (amais, 3la!dia. (amais &e te dirai >!ous;, &amais de la !ie ni mort, !aca se poa&e spune ast*el 4 $e'i ar tre,ui sa se poat. 3etteJ de s'adresser 3 une personne 4ui est celle de *Occident culti!e et ci!ilisation humanitaire, me semble fort bourgeoise et MUNTELE VRJIT 8=: N au fond, de la forme9 ,a forme, c'est la pedanterie elle-j Y 6out ce $ue vous avez fi&e a l#egard de la morale, toi et ton n'E'; atriote souffrant - tu !eux serieusement 4ue ca me surprenne9 37 nud sot me prends-tu% Dis donc, $u#est-ce $ue tu pensese de moi% "#est un su-et $ui ne donne pas ,eacoup penser. Tu es un petit tiornme con!enable, de bonne familie, d'une tenue appetissante, dis-@ le docile de ses precepteurs et 4ui retoumera bientot dans Ies plaines, ur oublier completement 4u'il a &amais parRe en re !e ici et pour aider L rendre son pa#s grand et

puissant par son travail !onnete sur le !antier. Voil ta p!otograp!ie intime, faite sans appareil. u la trouves e&acte, -#espere% -II # man4ue 4uel4ues details 4ue 1ehrens # a trou !es. -Ah7 Ies medecins en trou!ent tou&ours, ils s'# connaissent... - Tu parles commc )onsieur Settembrini. "t ma fie!re9 D'ou !ientelle9 -Allons donc, c'est un incident sans conse4uence 4ui passera !ite. -8on, "lavdia, tu sais ,ien $ue ce $ue tu dis 3ci n#est pas vrai, et tu le dis sans conviction,-#en sui sur. 9a fie!re de mon corp et le batte-ment de mon coeur harasse et le frissonement de mes membres, c'est le contraire d'un incident, car ce n'est rien d'autre iar chipul pali! cu )uzele care-i z4cneau se nclina spre o)razul 0emeii 'rien d'autre 4ue mon amour pour toi, oui, cet amour $ui m#a saisi a Vinstant oii mes 1eu& t#ont vue, ou, plutot, $ue -#ai reconnu, $uand -e t#ai reconnue toi * etc#etaitlui, evidemment, $ui m#a mene cet endroit... - Luelle folie7 - Oh, *amour n'est rien, s'il n'est pas de la folie, une chose insen-see, defendue et une a!enture dans le mal. Autrement c'est une banalite zgreable, bonne pour en faire de petites chansons paisibles dans Ies % aines. )ais 4uant 3 ce 4ue &e t'ai reconnue et 4ue &'ai reconnu mon ourpour toi oui, c'est !rai.&e t'ai de&a. connue, anciennement. toi et M #eux mer!eilleusement obli4ues et ta bouche et ta !oix, a!ec la4uelle % ies - une fois de&a, lors4ue f etais collegien.&e f ai demande ton #on, pour faire enfin ta connaissance mondaine, parce 4ue &e t'aimais sHnnablement, et c'est de la, sans doute, c'est de mon ancien amour pour toi n e 6es maT8ues mes restent 4ue 1ehrens a tou!ees dans mon N ct 4ui indi4uent 4ue &adis aussi &'etais malade... Q cl(n"aneau. 9i &n timp !e $ivaga &'i trsese pi!iorul S6au !e su) *er&u 6ar6 S6OrbJJa 'D &ntin-&n$ mereu a!est pi!ior atinse $u'umeaua !u ceJuDDalt ast*el !a &ngenun!3e &n *ata ei !u !apul hem X ple!at 'i !in &o& &rupul$ (e t'aime, )ol)orosi el"ge t'aime de tout temps, 8=; THOMAS MANN car tu es le Toi de ma !ie, mon re!e, mon sort, mon en!ie, mon " deir... Allons" allons+ spuse ea$ Si &es precep&eurs &e 4ogaien&$$$ 2ar el !latin&n$ $in !ap !u $e-n$e0$e 'i !u *a"a &ntoarsa spre !o

rspunse+ (e m'en fi eh erai s, &e me fiche de tous ces 3arducci et de 8epubli4ue elo4uente et du progres humain dans le temps, c=r&e t'aim i Clav$ia &i m&ng&ie u'urel !u m&na parul tuns s!urt pe !ea*a. %etit bourgeois7 i spuse$ (oii bourgeois ci la petite tache humide "st-ce !rai 4ue tu m'aimes tant9 9i exaltat $e a!easta atingere st&n$ a!um !omplet &n genun!3i !u !apul $at pe spate 'i !u o!3ii &n!3i'i el !ontinua sa vor,eas!+ Oh, l'amour, tu sais... ,e corps, l'amour, la mort, ces trois ne font 4u'un. 3ar le corps. c'est Ia maladie et la !olupte et c'est lui 4ui fait la mort, oui, ils sont charnels tous deux, l'amour et la mort, et !oil. leur terreur et leur grande magie7 )ais la mort, tu comprends, c'est d'une part une chose mal famee, impudente 4ui fait rougir de honte2 et d'autre part c'est une puissance tres solennelle et tres ma&estueuse, - beaucoup plus haute 4ue la !ie riante gagnant de la monnaie et farcissant sa panse -beaucoup plus !enera,le $ue le progres $ui ,avarde par 3es temps -parce $u#elle est l#!istoire et 3a no,lesse et la piee et I'eternei et le sacre 4ui nous fait tirer le chapeau et marcher sur la pointe des pieds... Or, de meme, le corps, lui aussi, et l'amour du corps, sont une affaire indecente et f:c!euse, et le corps rougit et plit sa surface par fra1eur et !onte de lui-meme. (ais aussi ii est une grande gloire adora,le, image mira-culeuse de la vie organi$ue, sainte merveille de la forme et de la ,eaute. et l#amour pour lui, pour le corps !umain, c#est de meme un interet e&tremement !umanitaire et une puissance plus educative $ue toute l; pedagogie du monde!... <!, enc!antante ,eaute organi$ue, $ui ne se compose ni de teinture =#!uile ni de pierre, mais de matiere vivante ei corrupti,le, pleine du secret fe,rile de la vie et de la pourriture! >egat la s1metrie merveilleuse de =#edifice !umain, 3es epaules et 3es !anc!e? et 3es mamelons fleurissants de part et d#autre sur la poitrine. et 3es co arrangees par paires, et le nombril au milieu dans la mollesse du !entr @ et le sexe obscur entre Ies cuisses7 8egarde Ies omoplates se remu sous la peau so#euse du dos, et l'echine 4ui descend !ers la luxuri double et frache des fesses. et Ies grandes branches des !aseE et nerfs 4ui passent du tronc aux rameaux par Ies aisselles, et coMn structure des bras correspond 3 celle deE &ambes. Oh7 Ies douces regF de la &ointure interieure du coudc et du &arret a!ec leur abondaflc MUNTELE VRJIT 8== - L tesses organi4ues sous leurs coussins de chairt Luelle fete nse de

Ies caresser ces endroits delicieux du corps humain7 0ete a F r sans plainte apres7 Oui, mon Dieu, laisse-moi sentir l'odeur de la de ta rotule, sous la4uelle l'ingenieuse capsule articulaire secrete huile glissante7 ,aisse-moi toucher de!otement de ma bouche 'Arteria femoralis 4ui bat au front de ta cuisse et 4ui se di!ise plus bas Ies deux arteres du tibia7 ,aisse-moi ressentir I'exhalation de tes e0 t=ter ton du!et, image humaine d'eau et d'aibumine, destinee potirI'anatomie du tombeau, et laisse-moi perir, mes le!res aux tiennes7 Isprvin$ $e vor,it nu $es!3ise o!3ii1 ramase ast*el nemi'!at !u !apul pe spate 'i !u m&inile !are "ineau mi!ul !reion $e argint $eprtate tremur&n$ 'i !%tin&n$u#se pe genunchi$ 6lau!ia spuse: - Tu es en effet un galant 4ui sait solliciter d'une maniere profonde, =l'allemande. 9i#i puse pe !ap ti!3ia $e 3&rtie. -Adieu, mon prince 3arna!al7 *ous aurez une mau!aise ligne de fie!re ce soir,&e !ous le predis. Spunn! aces&ea se ri$i!a $e pe s!aun !a 'i !um ar *i alune!at 'i alune! mai $eparte pe !ovor spre u'a &n pragul !reia 'ovi se &ntoarse pe 0umtate ri$i!a unul $in ,ra"ele goale 'i puse mina pe miner. <poi peste umr -ise aproape &n 'oapta+ -O'oubliezpas de me rendre mon cra#on. 9i ie'i. I /!3im,ri Ce este timpul7 @ taina 4 ireal 'i atotputerni!. @ !on$i"ie a lumii *enomenale o mi'!are !e impli!a 'i se ameste!a &n existen"a 'i mi'!area !orpurilor &n spa"iu. 2ar oare n#ar exista timp $a!a n#ar exista mi'!are1 9i ni!i mi'!are $a!a n#ar exista timp7 &ntrea,a#te mereu: Timpul este o *un!"iune a spa"iului7 /au invers7 @ri am&n$oua s&nt i$enti!e7 Nu &n!eta s te &ntre,i: Timpul este a!tiv are 'i un !uv&nt !are#i *un$amentea- a!tivitatea+ temporalul. 2ar !e e temporalul oare. Schim)area$ Acum nu es&e atunci, aici nu es&e acolo, !!i &ntre am&n$oua se &ntin$e mi'!area Cum &ns mi'!area prin !are msurm timpul este !i!li!a &n!3isa &n ea &ns'i ne !on*runtam !u o mi'!are 'i o s!3im,are pe !are am putea sale !ali*i!am $rept repaus 'i nemi'!are1 $eoare!e atunci se repe&a nence&a& n acum, iar acolo n aici. 9i !um pe $e alta parte &n !iu$a !elor mai $e-n$0$uite e*orturi nu pot *i imaginate un timp *init 'i un spa"iu limitat oamenii au 3otar&t # *ara &n$oiala &n n$e0$ea $e a reu'i $a!a nu &n mo$ $esav&r'it !el pu"in mai ,ine # sa 5g&n$eas!6 timpul !a etern 'i spa"iul !a in*init. 2ar postul&n$u#se ast*el eternul 'i in*initul nu se $istrugeau &n mo$ logi! 'i $eli,erat limitatul 'i

*initul !are se gses! astte re$use la -ero7 &n etern este oare posi,ila o su!!esiune1 &n in*init o !o !omitenta7 Cum sa &mpa!i a!este ipote-e stringente ale eternului in*initului !u !on!epte !a $istan"a mi'!area s!3im,area sau m!ar pre-en"a !orpurilor limitate &n univers7 Po"i sa te &ntre,i !it po*te'ti# Hans Castorp &'i punea a!este &ntre,ri 'i altele asemntoare !3iar ime$iat $up sosirea lui ai!i sus $ove$ise !a era *!ut p asemenea in$is!re"ii 'i argu"ii 'i $atorita unei pl!eri no!ive !ople'itoare pe !are avea s#o plteas! *oarte s!ump $up a!ee #$eprinsese sa se o!upe !u asemenea nimi!uri 'i *usese &n!ura0at apropie $e spe!ula"ii !ute-toare. &'i punea lui &nsu'i &ntre,ri 'i61 MUNTELE VRJIT 8=9 *ro ,unul Joa!3im a'a !um &ntre,a 'i valea a!operita $e o -pa$a $ #:n vremuri imemoriale m!ar ! ni!i $e la primul ni!i $e la asa 6 Itnu se putea a'tepta la !eva !are sa semene !u un rspuns 4 'i ei a $e spus $e la !ine anume putea sa#l a'tepte. El &nsu'i nu *!ea va $e!&t sa#'i pun asemenea &ntre,ri to!mai *iin$! nu 'tia nsul. ^" $espre Joa!3im era aproape imposi,il sa tre-e'ti &n 0ntea lui !el mai mi! interes pentru preo!upri $e *elul a!esta !!i a'a o spusese Hans Castorp &n *ran"u-e'te &ntr#o seara el nu se g&n$ea la nimi! alt!eva $e!&t sa a0ung sol$at la 'es 'i $u!ea o lupta &nver'unat !u a!easta n$e0$e !are ,a se apropia ,a &'i ,tea 0o! $e el si iar'i se $estrma &n $eprtare iar &n ultimul timp el se 3otar&se !3iar s pun !apt a!estei situa"ii *or"&n$#o $a!a va *i !a-ul. 2a ,unul r,$torul or$onatul Joa!3im at&t $e total ptruns $e statorni!irile servi!iului 'i ale $is!iplinei era $e o ,u!ata $e vreme !ople'it a$esea $e ispita r-vrtirii protesta &mpotriva 5s!rii lui ;a**FS6 a$i! a meto$ei $e examinare prin !are se sta,ilea 'i se evalua !i*ri! &n la,oratorul $e la su,sol # &n 5la,o6 !um i se spunea &n mo$ o,i'nuit # gra$ul $e in*e!tare prin ,a!ili a unui ,olnav+ &n raport !u !antitatea mai mi!a sau mai mare $e ,a!ili gsit &n "esutul anali-at numrul ;a**FS era mai s!-ut sau mai ri$i!at 4 totul *iin$ &n *un!"ie $e a!easta !i*ra. 8ara ni!i o eroare posi,ila re-ultatul in$i!a 'ansele $e vin$e!are pe !are putea !onta titularul lui1 !u a0utorul a!estei !i*re se $etermina *oarte u'or numrul lunilor sau anilor pe !are tre,uia sa#i mai

petre!i ai!i sus a$i! &n!e#pm$ !u vi-ita agrea,ila $e 'ase luni 'i s*&r'in$ !u ver$i!tul 5pe via"a6 care" !e alt*el 4 $a!a i se apli!au o,i'uitele masuri ale timpului 4 putea s se re$u! la o nimi!a toata. Prin urmare Joa!3im se revolta &mpotri#a!estei s!ri ;a**FS !reia re*u-a pe *a"a sa#i $ea vreo !re-are sau #i a!or$e vreo autoritate # a$i! nu to!mai complet pe *a"a $e!i nu &n ezenta superiorilor !i $oar !&n$ era !u varul sau 'i !3iar la masa. # M#am saturat n#o sa ma mai las &n'elat multa vreme spuse el tare ?gele &i navali &n o,ra0ii ,ron-a"i. &n urma !u numai !in!ispre-e!e F D a4eam $oar $oi pe s!ara ;a**FS a$i! o nimi!a toata !u !ele mai perspe!tive 'i iat !a a!um am ln4a!at 'i prin urmare ni!i a0uns la noua a$i! s&nt literalii nu mai poate *i vor,a $espre ple!are. S3 Gn&eJea8a ceSi cu mine" nu mai po& sa n!ur$ Sus" la Scha&zalp p p un WmJ %n baran *recZ pe care l-au &rimis aici &ocmai !in Arca!ia" Boa& n Sani&ar JXa &rimis - un caz !ispera&" 0&izie *alopan&a$ "xitus-nl r4eni $e la o -i la alta $ar ni!io$at &n via"a lui omul a!esta n#a 880 THOMAS MANN avut ,a!ili &n sputa. 2impotriv grsunul !pitan ,elgian !are Bleca& sntos atun!i !&n$ am venit eu ai!i atinsese !i*ra -e!e pe ;a**FS F mi'unau literalmente &n el 'i !u toate a!estea nu avusese la &nc D $e!&t o !averna *oarte mi!a. Nu vreau sa mai 'tiu $e ;a**FS" b%s ori!e tratament 'i ple! !3iar $a!a asta &nseamn !a ma $u! la moart i n halul a!esta a0unsese Joa!3im1 'i to"i erau teri,il $e impresin va-&n$ !um se revolta t&narul a!esta at&t $e ,l&n$ at&t $e serios !umpnit. Hans Castorp au-in$u#l pe Joa!3im amenin"&n$ !a las tot ,alta 'i plea! la 'es nu se putu &mpie$i!a sa nu#'i aminteas! $e anu mite !uvinte pe !are le au-ise rostite &n *ran"u-e'te $e !tre o a treia persoana. 2ar t!u. Putea el sa#i $ea !a exemplu varului sau propria lui r,$are $up !um pro!e$a 'i $oamna /to3r !are $e *apt &l &n$emna pe Joa!3im sa nu *a! pe neast&mparatul &ntr#un !3ip at&t $e ne!uviin!ios !i sa se resemne-e !u toata umilin"a 'i sa ia !a mo$el statorni!ia $e !are $$ea $ova$a ea Earoline !are perseverea- sa stea &n a!este lo!uri 'i#'i inter-i!e !u trie sa

ple!e a!as la Cannstatt un$e sa#'i reia rolul $e stap&na a !asei 'i a!easta numai 'i numai pentru a putea re$a &ntr#o -i so"ului ei o so"ie !omplet 'i $e*initiv vin$e!ata. Nu Hans Castorp nu putea &n$r-ni sa pro!e$e-e ast*el !u at&t mai mult !u !&t $e la Carnaval &n!oa!e avea s!rupule *a" $e Joa!3im 4 !on'tiin"a &i spunea !a Joa!3im ve$ea pro,a,il &n anumite *apte $espre !are nu vor,eau $ar pe !are Joa!3im le !uno'tea *ara &n$oial !eva !e semna a tr$are a $e-ertare a in*i$elitate. 9i asta &n legtura !u $oi o!3i rotun-i 'i !prui !u ni'te a!!ese ne0usti*i!ate $e r&s 'i !u un anumit par*um $e porto!ale ale !rui e*e!te le &n$ura $e !in!i ori pe -i $ar &n a$ierea !ruia &'i ple!a o!3ii &n *ar*urie statorni! 'i ru'inat... 9i !3iar &n t!uta &mpotrivire pe !are Joa!3im o opuse spe!ula"iilor lui $espre 5timp6 lui Hans Castorp Lse pru !a re!unoa'te nu numai o severitate milit(roasa !i 'i un pi! 6e mustrare la a$resa lui. C&t $espre vale valea 3i,ernala a!operita !u un strat gros $e -pa$a !reia Hans Castorp &i punea asemenea &ntre,ri supra*ire'ti a$res&n$u#le 'i pis!urilor !ulmilor pov&rni'urilor 'i Pa!u rilor ei !a*enii ver-i 'i ro'ieti!e 'i !are ram&neau !&n$ nenii'caGe mute &n 'uvoiul $uratei !&n$ s!&nteietoare &n a-urul pro*un$ !&n$ in luite $e neguri &n !urgerea t!uta a timpului terestru !&n$ &nvapainu su, soarele !e le prsea !&n$ lu!in$ $iamantin 'i aspru su, vra0a lui $e luna 4 $ar ve'ni! su, troiene $e 'ase luni nes*&r'ite !are pieriser !a &ntr#o !lipita iar pa!ien"ii mrturiseau !a nu mai po& -pa$a !a le *!ea sila !a 'i vara &i !ople'ise &n privin"a a!easta D MUNTELE VRJIT 881 anele $e -pa$a grme-ile $e -pa$a pernele $e -pa$a alune# 5 le $e -pa$a toate v-ute -i $e -i # toate a!estea &ntre!eau pute# 6 mene'ti 'i erau u!igtoare at&t pentru spirit !&t 'i pentru su*let. 9i sesera o!3elari !olora"i ver-i gal,eni 'i ro'ii pentru a#'i apar D!3ii $ar mai mult &n! pentru inimi. / *i tre!ut oare 'ase luni $e !&n$ valea 'i mun"ii erau su, -pa$a7 erau 'apte: Timpul &naintea- ne!ontenit pe !&n$ noi povestim 4 at&t ` nul nostru6 a$i! !el pe !are &l !onsa!ram a!estei povestiri !&t 'i o*un$ul timp tre!ut al Iui Hans Castorp 'i

al tovar'ilor lui $e $estin !olo sus &n -pa$ a$u!&n$ $up sine s!3im,ri. Toate erau pe !alea !ea ,una urmau sa se &n$eplineas! &nto!mai !um o pre-isese &n !&teva !uvinte gr,ite Hans Castorp &n -iua Carnavalului spre in$ignarea $omnului /ettem,rini pe !&n$ se &ntor!eau $e la Plat-+ nu &n sensul !a solsti"iul $e vara ar *i *ost !3iar at&t $e iminent &ns Pastele tre!use peste valea al,a april p'ea pe aproape perspe!tiva Rusaliilor se &ntre-rea 'i pu"in $up a!eea primvara avea sa irumpa !u topirea -pe-ilor # ,ine&n"eles nu !u topirea tuturor -pe-ilor !!i ram&n ve'ni!e a!elea $e pe !restele $e la su$ &n !rpaturile st&n!oase ale lan"ului RtiFon la nor$ *ara sa mai vor,im $espre !ea !are !$ea &n toate lunile $e vara $ar !are nu $ura1 'i !u toate a!estea mi'!area $e rota"ie a anului *g$uia !u siguran"a !eva nou 'i 3otar&tor !&t $e !ur&n$ !!i p&n( a!um se 'i s!urseser 'ase saptam&ni # a$i! $e $oua ori mai mult $e!&t avusese $e g&n$ Hans Castorp s stea ai!i # $in a!ea noapte $e Carnaval !&n$ &mprumutase un !reion $e la $oamna C3au!3at 'i apoi i#l &napoiase primin$ &n s!3im, la $orin"a mrturisit alt!eva o amin#3re pe !are o purta &n ,u-unar. 9ase spt(m&ni tre!user &n a$evr $in seara !&n$ Hans Castorp o !unos!use pe Clav$ia C3au!3at iar $up a!eea se ur!ase &n !amera lui 0 at&t $e mare &nt&r-iere *a"a $e !on'tiin!iosul Joa!3im 'ase sapta#lni ln zJua urmtoare !are a$usese ple!area $oamnei C3au!3at ple#are %ro!'zorie &n 2ag3estan *oarte $eparte spre Rsrit $in!olo $e az- 6a plecarea aceas&a era pro4izorie" ca nu era o plecare !e0ini-& 9l ca !oamna 6haucha& a4ea in&en"ia sa se &ntoar! &ntr#o -i # $espre estea Hans Castorp primise asigurri $ire!te prin viu grai 4 'i &i !ar S6ra !a&6 n% B6 6Jn! Bur&a un $ialog &ntr#o lim, strina *apt $espre las Dor)l&J !i &n a!el interval pe !are &n !eea !e ne prive'te l#am reac( *ara sa spunem o vor,a 'i &n !uprinsul !ruia am 'im" &ntrerupt estini pentru a &ng$ui !a asupra a!estui interval sa $omneas!a 88, THOMAS MANN numai &impul pur$ Oricum ar 0i" &narul primise aces&e asi*ur ` mrturisiri m&ng&ietoare mai &nainte $e a se &ntoar!e la numrul tre 'i patru !!i a $oua -i n#a mai s!3im,at ni!i o vor,a !u $Oa D C3au!3at &ntru!&t a,ia $e#a va-ut#o a$i! mai ,ine -is

a -arn $oua ori $e $eparte+ la $e0un !&n$ purt&n$ o ro!3ie $e sto*a al,astra 0a!3eta $e l&na al,a a venit pentru ultima oara la masa tr&ntin$ u'a R &n$rept&n$u#se spre lo!ul ei !u pasul gra"ios#lune!ator iar lui Ha Castorp i s#a -,tut inima &n g&t 'i numai supraveg3erea severa pe !a $omni'oara Engel3art a exer!itat#o asupra lui l#a oprit sa nu#'i as!un$ *a"a &n m&ini 4 'i apoi la ora trei $up#amia-( la ple!area ei la !are n asistat propriu#-is $ar a urmarit#o $e la o *ereastra a !ori$orului !e $$ea spre $rumul prin!ipal !tre sanatoriu. Evenimentul s#a $es*'urat a'a !um Hans Castorp &l mai v-use $es*a'ur&n$u#se $e multe ori $e !&n$ 'e$ea ai!i+ sania sau trsura se oprea la rampa ,ir0arul 'i ,iatul $e la eta0 &n!ar!au ,aga0ele iar pa!ien"ii sanatoriului prietenii !elui !are vin$e!at sau nu pornea pe $rumul spre 'es !a sa trias! ori sa moar 4 'i !3iar 'i !ei !are lipseau $e la servi!iu pentru a nu pier$e emo"ia a!estui moment $eose,it !u to"ii se a$unau &n *a"a intrrii prin!ipale1 !&teo$ata un $omn !u re$ingota $e la a$ministra"ie pre!um 'i me$i!ii *!eau a!t $e pre-en" apoi &'i *!ea apari"ia !el !are ple!a 4 *oarte a$esea !u *igura ra$ioasa saluta plin $e voie ,una pe !urio'ii !e#l &n!on0urau ram&n&n$ mai &napoia lui 'i pentru moment se sim"ea puterni! &nviorat $e aventura &n !are se anga0a... 2e!i $e $ata a!easta $oamna C3au!3at *usese a!eea !are ie'ise sur&-atoare !u ,ra"ele &n!r!ate $e *lori &ntr#o 3aina lung $e !ltorie $intr#o sto*a aspra !ptu'ita !u ,lana 'i !u o plrie mare *iin$ &ntovr'it $e $omnul Culigin !ompatriotul ei !el !u pieptul !-ut !are avea sa *a! &mpreuna !u ea o parte $in !ltorie. Era !uprinsa 'i ea $e o &nsu*le"ire ra$ioasa !a ori!ine ple!a $e ai!i 4 'i a!easta $atorita $oar perspe!tivei $e a s!3im,a *elul $e via"a in$epen$ent $a!a ple!ai !u autori-a"ia me$i!ului sau $a!a &"i &ntrerupeai 'e$erea m&nat $oar un $e-gust $e-n$0$uit pe rspun$erea ta 'i !u inima plina $e &ngn00 rare. @,ra0ii i se &m,u0oraser vor,ea *ara &n!etare pro,a,il &n ruse' pe !&n$ i se &nveleau genun!3ii !u o ptura &m,lnita... Nu numai !o patrio"ii 'i !omesenii $oamnei C3au!3at veniser !i se mai a*lau a!o mul"i al"i pa!ien"i iar $o!torul EroFoGsFi &'i $e-velise &ntr#un 3on[ r&s viguros $in"ii gal,eni &n mi0lo!ul ,r,ii iar ,atrina mtu'a &i o*e !ltoarei $ul!iuri 4 5$al!esuri6 $up !um o,i'nuia sa le spun MUNTELE VRJIT 888 la$ ruseas! 4 era pre-enta 'i pro*esoara 'i numai

,olnavul 111 &Kann3eim sttea la oare!are $istan"a as!uns par!a la p&n$a !u .. #n!e"o'a"i iar privirea alune!&n$u#i $e#a lungul peretelui $$u W Hans Castorp la *ereastra !ori$orului 'i se opri o !lipa asupra lui peste nA6A ee&n$u#se... Consilierul auli! Ce3rens nu se arata1 $esigur !a# 'i rmas ,un $e la !alatoare !u alt prile0 'i &ntre patru o!3i... <poi &n ... cu0 *luturrilor $in m&ini 'i ale urrilor &ntregii asisten"e !aii se ` tira iar o!3ii o,li!i ai $oamnei C3au!3at 4 pe !&n$ -$run!intura 0ei o arun!a &ntre perne 4 !utreierar la r&n$ul lor sur&-&n$ &n! o . &ntreaga *a"a$a a 5Cerg3o*D#ului 'i timp $e o *ra!"iune $e se!un$a se oprir pe !3ipul lui Hans Castorp... Rmas singur a!esta $in urma alergase *oarte pali$ prin !amera pentru !a $e a!olo $e sus $e pe ,al!on sa mai va$ 'i sa urmreas! sania !are &nvluita &n !lin!3etele -urglilor lune!ase pe $rumul spre 2or*1 $up a!eea se pr,u'i pe un s!aun s!o"&n$ $in ,u-unarul $e la piept amintirea -logul !are $e $ata a!easta nu mai !onsta $in !&teva a'!3ii !a*enii#ro'!ate $e !reion !i !3iar $intr#o mi! pla! !u rama &ngusta un !li'eu pe sti!la pe !are tre,uia s#l "ii &n lumina !a sa po"i $es!operi !eva 4 a$i! portretul interior al Clav$iei *ara !3ipul ei $ar !are &i $e-vluia osatura plap&n$a a ,ustului !onturat $e transparen"a spe!trala a *orme lor !arnale &i $e-vluia organele $in !avitatea tora!i!a... n &impul care se s!ursese $e atun!i provo!&n$ at&tea s!3im,ri $e !&te ori nu !ontemplase portretul 'i nu#l apsase pe ,u-e: Timpul *!use $e pil$a s intervin o o,i'nuire !u via"a &n a,sen"a Clav$iei C3au!3at $espr"it $e Hans Castorp prin spa"iu 'i asta mult mai repe$e $e!&t 'i#ar *i &n!3ipuit#o+ !!i timpul $e ai!i era $e o natura !u totul $eose,ita 'i Par!a spe!ial *!ut sa !ree-e o,i'nuin"a *ie !3iar 'i o,i'nuin"a $e a nu te i'nm. Nu mai exista ni!i un prile0 sa au-i po!netul u'ii la &n!eputul !reia $intre !ele !in!i *ormi$a,ile mese !!i nimeni nu mai

putea pri!inuias!1 $oamna C3au!3at tr&ntea a!um u'ile &n alta parte la o Partare enorm # !!i era o *orm $e mani*estare a *irii ei *orma P etit 'i legat $e ,oala $e !are su*erea tot a'a !um timpul se 5 e e9te 'i se leag $e !orpurile $in spa"iu+ a'a$ar poate numai ,oala c $ Bri6ula 'i nimi! alt!eva... 2ar $e'i era invi-i,ila 'i a,senta ea K ua !u toate a!estea sa *ie vi-i,ila 'i pre-enta &n g&n$ul lui Hans recu K Y !onstituia &nsu'i !uhul aces&ui loc" un !uh pe care el l r&&r-%S6 .JXb Bose$ase &ntr#o ora ne*asta 'i $e o u!igtoare $ul!ea"a !reia nu i se potrivea ni!i un !&nte! lini'titor $e la 'es un $u3 889 THOMAS MANN MUNTELE VRJIT 88: a^& !e in&r-n *las a !rui silue&a spec&rala o pur&a !e noua luni lipi&a !e inima lu1 !umplit $e &n$rgostita. &n a!ea ora $e neuitat ,u-ele lui tremurtoare ,ol,orosir at&tD lim,a strina !&t 'i &n lim,a sa natala aproape in!on'tient '0 !u sugrumat multe lu!ruri extravagante+ propuneri o*erte proie!t 3otar&ri nes,uite+ voise sa &ntovr'eas! a!est $u3 p&na $in!olo HJ Cau!a- sa#l urme-e 'i sa#l a'tepte a!olo un$e &i va alege o lo!uin"a mai apropiata $e a lui !a sa nu mai *ie vreo$at $espr"i"i '0.0 n *!use 'i alte propuneri ne,une'ti. Ceea !e reu'ise sa o,"in t&narul ! su*let *ara as!un-i'uri &n a!ea ora $e aventura $esav&r'ita nu *uses $e!&t um,ra unui ga0 'i posi,ilitatea !are putea sa para verosimila !a $oamna C3au!3at sa se re&ntoar! pentru a patra oara mai !ur&n$ sau mai t&r-iu $up !um va !re$e $e !uviin"a ,oala !are#i re$a li,ertatea 2ar in$i*erent $a!a se va &nt&mpla mai !ur&n$ sau mai t&r-iu Hans Castorp va *i $esigur 5$e mult timp ple!at *oarte

$eparte6 mai spusese tot ea !&n$ &'i luaser rmas ,un unul $e la altul1 iar t&l!ul $ispre"uitor al a!estei pro*e"ii ar li *ost 'i mai nesu*erit $a!a n#ar *i avut &n"elep!iunea sa#'i spun !a unele pro*e"ii nu s&nt *!ute !a sa se &mplineas! !i to!mai !a sa nu .se &mplineas! la *el !a &n in!anta"iile prin !are $orim sa &n$eprtam un ,lestem. Pro*e"ii $e a!est soi &'i ,at 0o! $e viitor pre-i#!&n$ !eea !e va *i to!mai pentru a sili viitorul sa se ru'ine-e $e#a lua &n*"i'area prev-uta. 9i $a!a a!est $u3 &l numise at&t &n timpul !onvor,irii relatata $e noi !&t 'i $up a!eea un &oii bourgeois au petit endroit humide, expresie !are avea !eva !e suna !a o tlm!ire a *ormulei lui /ettem,rini 5!opil rs*"at al vie"ii6 te puteai &ntre,a pe ,una $reptate !are aspe!t !omponent al a!estui ameste! $e esen"e se va $ove$i mai tare+ ,urg3e-ul sau !elalalt... Mai mult. $u3ul nu "inuse seama !a el &nsu'i ple!ase 'i revenise $e mai multe ori 'i !a la *el !u el Hans Castorp putea sa se &ntoar! la momentul potrivit $e'i &n realitate nu struia sa stea ai!i $e!&t !u s!opul !e a. nu mai *i nevoit sa revin+ pen el !a pentru at&"ia al"ii a!esta era motivul pre-en"ei. 6na $intre glume"ele pro*e"ii ale a!elei seri $e Carnaval se re -ase+ Hans Castorp avusese o *e,ra -$ravn temperatura se nuD $intr#o $ata iar el o notase !u o gravitate solemna 'i $up o se s!$ere se prelungise la nivelul unei linii &nalte u'or os!ilante c men"inuse &n mo$ !onstant $easupra nivelului temperaturilor ooD/ mai &nainte. Era o *e,ra anormala a !rei &nl"ime 'i persisten"a. p[ K spuselor !onsilierului auli! nu puteau *i puse &n legtura !u sta N #o!al(. 5E'ti mult mai in*e!tat $e!&t s#ar prea t&narul meu prie#iu6 use el. Hai$e sa &n!er!m totu'i !u in0e!"iile. @r sa#"i *a! ,ine. D &rei1 patru luni o sa te sim"i !a pe'tele &n apa $a!a lu!rurile se art0ea-( a'a !um !re$.6 <'a se *a!e !a Hans Castorp *u o,ligat sa se -inte $e $ou ori pe s(ptam&n mier!urea 'i s&m,a*a $up plim,area $e $iminea"a la 5la,o6 !a s i se *a! in0e!"ia. Am)ii me!ici a!minis&rau" pe rn!" aces& leac" ns !onsilierul auli! *!ea in0e!"ia !u virtuo-itate $intr#o $ata golin$ seringa &n !lipa &n !are intro$u!ea a!ul. Nu#l preo!upa $e alt*el lo!ul un$e &n"epa ast*el !a uneori $urerea era !umplita iar lo!ul ram&nea tare 'i ustura &n! multa vreme. Pe $easupra in0e!"ia se rs*r&ngea 'i asupra strii generale a organismului -$run!ina sistemul nervos !a o !ompeti"ie sportiva 'i a!est *apt era o

$ova$ a e*i!a!it"ii tratamentului e*i!a!itate !e se va$ea 'i prin a!eea ! pentru moment *!ea sa se ri$i!e temperatura+ a'a pre-isese !onsilierul auli! 'i a'a s#a 'i &nt&mplat &n!&t nu mai era nimi! $e *!ut &n *a"a *aptului &mplinit. Totul se termina repe$e ime$iat !e#"i venea r&n$ul1 !&t ai ,ate $in palme &"i primeai anti$otul &n pielea !oapsei sau a ,ra"ului. C&teo$ata &ns # !&n$ !onsilierul auli! prea mai ,ine $ispus 'i starea lui su*leteas! nu era tul,urata $e tutun # se &n*iripa !u prile0ul a!estei in0e!"ii o s!urta !onvor,ire pe !are Hans Castorp se pri!epea s#o porneas! 'i s#o &n$rume !am &n 0elul aces&a: # Ma g&n$es! !u $eose,ita pl!ere la !easul a!ela $in toamna tre!ut petre!ut la $umneavoastr pe !are ni l#a $ruit &nt&mplarea. !&n$ ne#a"i o*erit o !a*ea $omnule !onsilier auli!. C3iar ieri sau poate mai emult i#am evo!at varului meu aceas&a amin&ire$$$ #;a**FS 'apte spuse !onsilierul auli!. Ciatul a!esta nu vrea 'i nu rea sa se $e-intoxi!e. 9i !u toate a!estea ni!io$at p&na a!um nu s#a !u at&ta &nver'unare s!ai $e mine 'i nu m#a s&!&it mai mult !a &n a vreme !u i$eile lui $e ple!are !a sa se $u!a sa#'i t&r&ie sa,ia i!opsitul: /e vi!re'te 'i#mi repro'ea- mie !ele !in!i minus!ule !e#T* K Be&re6%&e aiciJ !e Barca ar 0i 4or)a !e secole$ Drea sa plece" 0ie !e # J X 6'a sBus#o 'i $umitale7 <r tre,ui sa#l mu'truluie'ti &ntr#o -i ca Ji*hi N %mnea&aJ z!ra4an 'i 3otar&t: Ciatul 0ea reBe!e simpati!a voastr asta se va prp$i $a!a va vi&e !ea"a. <!olo sus &n $reapta. <!est serios !S ;S&e W)ll*a& sa *n!easca prea mul&" !ar !umnea&a" cel mai rios ! Jre)u# s m&re amin!oiJ !umneata !ivilul omul $e *orma"ie ,urg3e-a ar 1 e>plici i s 1 e>plici" mai nain&e !e-a comi&e 4reo pros&ie$ 88; THOMAS MANN Am -i 0acu&-o" !omnule consilier aulic" r(spunse Hans 0 0ara a nce&a s( !iri#eze con4ersa2ia$ Am 0(cu&-o !es&ul !e !es -i L c&e ori l-am 4(zu& c( pro&es&eaz( -i cre! c3" nce&ul cu nce&ul o - S resemne-e &ns exemplele pe !are le avem &n *a"a o!3ilor nu s&nt $D !ele mai ,une au o &nr&urire vtmtoare. Mereu intervin ple!a D ple!ri spre 'es spontane 'i *r( 0usti*i!ri autenti!e iar *aptul a! are

&n sine !eva ispititor mai ales pentru !ara!terele sla,e. 2e piP$a J !ur&n$... !ine a ple!at a!um $e !ur&n$7 @ $oamna $e la masa rusii ,ine $oamna C3au!3at. To!mai &n 2ag3estan a'a s#a -vonit. Ei po0 &im" n 'a*hestan 3a,ar n#am !e !lim (re poate !a a!olo la !anar sus la marginea marii e mai pu"in neprielni!. Totu'i este 'es $up prerea noastr $e'i s#ar putea !a su, aspe!tul geogra*i! s( *ie muntos nu s&nt prea in*ormat &n privin"a a!easta. Cum sa trie'ti a!olo *r s *ii vin$e!at !&n$ &"i lipses! no"iunile $e ,a- 'i !&n$ nimeni nu !unoa'te !&t $e !&t regulile noastre $e ai!i ni!i !um s( stai &ntins ni!i !um sa#"i iei temperatura7 2e alt*el !re$ ! vrea s( se &ntoar! ori!e s#ar &nt&mpla 'i e !eea !e mi#a 'i spus &n trea!t # $ar oare !um $e am a0uns s vor,im $espre ea7 4 a $a &n -iua a!eea $omnule !onsilier auli! v#am &nt&lnit &n gr$in !um $esigur ! v aminti"i a$i! $umneavoastr s&nte"i a!ela !are ne#a"i &nt&lnit !!i noi stteam pe o ,an! 'tiu !3iar !are a' putea s v#o art !u pre!i-ie $a stteam pe ea 'i *umam. <$i! vreau s( spun !a eu *umam $eoare!e vrul meu. !urios lu!ru nu *umea-. 2ar to!mai atun!i *uma"i 'i $umneavoastr ast*el !a ne#am o*erit unul altuia "igrile pre*erate &mi amintes! *oarte ,ine. Crasilul $umneavoastr era ex!elent &ns tre,uie s te por"i !u el !a 'i !u un m&n- !!i &n !a- !ontrar "i se &nt&mpla !eva asemntor !u !eea !e a"i p"it $umneavoastr $up !ele $oua tra,u!uri $e import !&n$ !re$ea"i !a v#a sunat ultimul !eas !u pieptul um*lat gata#gata s( se sparg # 6 !um totul s#a s*&r'it !u ,ine avem tot $reptul sa r&$em. 2e alt*el !oman$at iar'i !&teva sute $e Mria Man!ini la Cremen $eoare!e L pla!e !um s&nt *a,ri!ate le so!otes! *oarte pl!ute $in toate pun!tele ve$ere. Este a$evrat !( transportul 'i vama le s!umpes! $estul oe 'i $a! ave"i $e g&n$ s(#mi prelungi"i tratamentul pentru un !eva mai &n$elungat a' *i totu'i &n stare s( le s!3im, pe un &u&u 5 aici se 4a! prin 4i&rine "igri !u un aspe!t a!!epta,il. 9i $up ne#a"i artat ta,lourile $umneavoastr !are m#au emo"ionat Pu&e ce mi#amintes! $e par!a ar *i ast-i # am *ost &n a$evr uluit v-i D ris!uri a"i &n*runtat &n!er!&n$ s *a!e"i pi!tur &n ulei 4 eu unul M%NTELE VRJIT 88= D!io$at un asemenea !ura0. Mi se pare !a tot !u a!est prile0 am a 1 nortretul $oamnei C3au!3at !u pielea re$ata &ntr#un

!3ip v-ut '1 * 00la*i L Roi is&rai si v mrturises! !( am iost entu-iasmat. Pe atun!i &n! nu cusem mo!elul a$i! &l 'tiam numai $in ve$ere 'i $up nume. . 0ns !u *oarte pu"in &nainte $e ultima ei ple!are am !unos!ut#o personal !um se !uvine. U Ce tot spui a!olo: &i repli! s!urt !onsilierul auli! 'i $a!a ne este # $uit s *a!em o apropiere putem men"iona !( era exa!t !eea !e &i nli!ase 'i atun!i !&n$ Hans Castorp &l anun"ase &naintea primului !onsult !( printre altele avea 'i pu"in temperatura. Iar $up a!eea nu mai spuse nimi! alt!eva. # Ca $a ,a $a am !unos!ut#o insist Hans Castorp. 9tiu $in experien" ! ai!i sus nu este !3iar at&t $e u'or sa *a!i !uno'tin"e $ar &ntre $oamna C3au!3at 'i mine s#a &nt&mplat 'i s#a potrivit !a &n s*&r'it &n ultimul !eas o !onvor,ire sa ne... Hans Castorp trase aerul printre $in"i. P3ii *!u el $&n$u#l a*ara. Cu siguran" ! $in &nt&mplare a"i atins $omnule !onsilier auli! un nerv *oarte sensi,il: @ $a $a $oare &ngro-itor. Mul"umes! pu"in masa0 !almea-... @ $is!u"ie !a asta ne#a apropiat. # <'a s *ie: 9i#apoi7 *!u !onsilierul auli!. Punea &ntre,area !l#tin&n$ $in !ap !u mutra !uiva !are se a'teapt la un rspuns *oarte elogios 'i !are &ntru!&t &l privea pe el punea $inainte &n &ntre,are !on*irmarea elogiului prev-ut. #Presupun !( *ran!e-a mea a mai lsat $e $orit &n!er!a sa se sus#agHans Castorp. 2ar &n $e*initiv $e un$e puteam s 'tiu mai mult7 e Jn&tapl &ns !( to!mai la momentul potrivit &"i tre! prin !ap *el $e e $e lu!ruri a'a ! totu'i ne#am &n"eles &ntr#un mo$ satis*!tor. Y Te !re$. Ei 'i7 repeta !onsilierul auli! provo!atoarea &ntre,are anterioar. <poi a$ug $e la el+ Nostim nu#i a'a7 n!3i-&n$u#'i nasturele $e la g&t Hans Castorp se s!ulase 'i sttea !u `oarele 'i !oatele $eprtate 'i !u !apul $at pe spate e3D n m&J4Z nu6i nimi! nou spuse el. &ntr#o sta"iune ,alneara 'i per % a6e5a'b ac[peri' tries! la $istan" timp $e s(ptam&ni $oua apr N ; Sau !Wu *amilii. 2ar &ntr#o -i *a! !uno'tin" unul !u !ellalt se 'GGR $ " a recJBroc &n mo$ sin!er 'i iat ! $eo$at unul $intre ei este pe Si a] BJece$ &mi &n!3ipui !( asemenea preri $e r(u se ives!

a$esea. a2unci a0 J n s3 B3s&re-i o anumit legtur !u !el ple!at s Wr)inr0" au-i -se !espre el" sau chiar s3-i scrii$ 'ar !oamna 6haucha&$$$ 888 THOMAS MANN M!a" nu-i a-a ca nu 4rea. rse consilierul aulic )ine !ispus 4 Nu ni!i n#a vrut sa au$. Cum ni!i $umneavoastr nu va m!ar $in !&n$ &n !&n$ $e prin lo!alit"ile un$e se a*l7 7i" 0ereasc( 'umnezeu+ la&a ce4a ce n-o s( se n&mple nicio! Mai n&i" !in lene" -i apoi cum ar pu&ea s( scrie. 7u" unul" nu -&1u !ites! ruse'te # la nevoie !e#i $rept o st&l!es! vor,in$ $ar n#a' pu& !iti o ,u!3e. 9i ni!i $umneata. 2a !&t $espre *ran!e-a sau german pisi!u"a noastr le miaun a$ora,il *ara &n$oiala &ns !a sa s!rie # atl !a s#ar gsi &ntr#o mare &n!ur!tur. @rtogra*ia $raga prietene: Nu tre ,uie s te resemne-i tinere. /e mai &ntoar!e $in !&n$ &n !&n$. C3estie $e automatism pro,lema $e temperament !um "i#am spus#o. Unul plea! iar $up a!eea se ve$e silit sa revin altul sta $e la &n!eput mai multa vreme !a sa nu mai ai, ni!io$at nevoie sa se &ntoar!. 2ar $a!a varul $umitale plea! este *oarte posi,il te rog s#i spui !a $umneata &nsu"i sa te mai gse'ti ai!i pentru a asista la solemna lui revenire. 'ar" !omnule consilier auli! !am !&t timp !re$e"i !a eu... 4 Cine#"i spune !a $espre $umneata este vor,a7 Nu $espre el: Iar eu !re$ !a n#o sa &nt&r-ie $evale ni!i m!ar at&t !&t a stat ai!i sus. Este un lu!ru $e !are s&nt !onvins &n mo$ !instit 'i $umneata *ii at&t $e ama,il sa i#o repe"i &nto!mai $in partea mea. Cam &n *elul a!esta se $es*'urau $e o,i!ei !onvor,irile lor. !on$use !u 'iretenie $e Hans Castorp $e'i re-ultatul la !are a0ungea era *oarte anemi! 'i nesigur. C!i &n !eea !e privea timpul pe !are tre,uia sa#l petre!i ai!i !a sa asi'ti la &ntoar!erea unui ,olnav ple!at prea $e timpuriu rspunsul era eva-iv iar !&t $espre !ea ple!ata &n $eprtri re-ultatul era egal !u -ero. 9i Hans Castorp nu va a*la nimi! $espre ea atita vreme !&t taina spa"iului 'i a timpului &i va $espar"i1 ea nu va s!rie 'icu at&t mai mult nu#i va $a prile0ul... 2a!a te g&n$eai ,ine $e !e a$i! ar L avut alta !omportare7 @are i$eea lui $e a#i sugera !a ar putea sa#'i nu *usese pe !&t $e ,urg3e-a pe at&t $e pe$anta av&n$ &n ve$ere !a

scrie o!inioar &'i $$use *oarte ,ine seama !a nu era ne!esar 'i $e $orit K m!ar sa#'i vor,easc unul altuia7 9i oare &n seara a!eea $e Carn alturi $e ea &i vor,ise &n a$evr a$i! &n sensul pe !are !ivili-at &l $a a!estui !uv&nt sau mai $egra, &i vor,ise &ntr# a4al" &ul N$o H0lba = pai strina !a &n vis prin uimare &ntr#un *el !&t se poate $e ne!ivili-a&# K &n !a-ul a!esta pentru !e sa mai s!rie pe 3&rtie $e !orespon$en"a !r"i po'tale $in !ele pe !are le trimitea !&teo$ata a!as la 'es_ B 5 a-i in0orma pe ai lui asupra rezul&a&elor 4aria)ile ale consul&a&ul MUNTELE VRJIT $reptate Clav$ia sa se simt s!utit $e o,liga"ia $e a s!rie ,a-ata a i ne li,ertatea pe !are i#o &ng$uia ,oala7 < vor,i a s!rie # erau i i)li 0ri l ! t !3estiuni eminamente umanist#repu,li!ane a*a!eri ale $omnu#` Rrunetto Latini !are re$a!ta !artea a!eea $espre virtu"i 'i vi!ii 'i &i np *lorentini &i &nva" at&t arta $e a vor,i !&t 'i arta $e a#'i guver#e$u!apt na repu)lica !up3 re*ulile poli&icii$$$ <'a se *a!e !a Hans Castorp se g&n$i iar'i la Lo$ovi!o /ettem,rini N se m)u#ora la 0el cum se m)u#orase o!inioar(" cn! scrii&orul in&rase nea-&ep&a&e n camera el era )olna4 n pa&" iar celalal& aprinsese )rusc lumina$ 74i!en&" Hans 6as&orp ar 0i pu&u& sa-i pun( !omnului Se&&em)rini &oa&e n&re)(rile re0eri&oare la eni*mele me&a0izice chipurile mai mul& ca sa-l pro4oace -i sa-l scie" nea4n! nici n(!e#!e sa primeasc( un r(spuns !in par&ea umanis&ului care nu se sinchisea !eci& !e in&eresele 4ie2ii omene-&i$ 'ar !in seara 6arna4alului -i a ie-irii 0ur&unoase a lui Se&&em)rini !in salonul !e muzic(" in&er4enise o oarecare r(ceal( n rela2iile !in&re Hans 6as&orp -i i&alian" !a&ora&a mus&r(rii !e cu*e& a unuia -i pro0un!ei !ecep2ii a celuilal&" care su0erise o n0rn*ere ca pe!a*o* - &oa&e aces&ea a4n! !rep& consecin2a 0ap&ul ca se ocolir( -i sap&3mni n&re*i nu schim)ar( nici m(car un cu4n&$ Ben&ru !omnul Se&&em)rini" Hans 6as&orp mai era oare un Rcopil r(s0(2a& al 4ie2ii.S Nu" c(ci !up3 opinia celui care c(u&a morala n Ea2iune -i n Dir&u&e" el meri&a s( 0ie p(r(si&$$$ Hans 6as&orp 0(cea pe m)u0na&ul 0a2a !e !omnul Se&&em)rini" ncrun&a sprncenele -i se )osum0la n clipa cn! se n&l-neau" n 4reme ce pri4irea nea*ra -i scn&eie&oare a !omnului Se&&em-orini se oprea mus&r(&oare asupra lui$ To&u-i" aceas&a m)u0nare se risipi ime!ia& n clipa cn! li&era&ul i 4or)i" pen&ru prima

!a&a" !up( mul&e sapt(m&ni $e t!ere !u toate ! nu *usese $e!it &n trea!t 'i su) 0orma [r alu-ii mitologi!e 'i *oarte vagi &n!&t tre,uia sa ai o !ultura o!!i#!a sa Ie po"i $eslu'i. Era $up !ina1 se &nt&lnira pe pragul u'ii $e l6 a care &n!etase s mai po!neas!. Tre!&n$ pe l&nga t&nar 'i 3otar&t $e ai &nainte sa#'i !ontinue $rumul" Se&&em)rini spuse: # Ei $omnule inginer !um "i s#a prut ro$ia7 a--- nu &n"eleg. Ce vre"i sa spune"i !u asta $omnule )T- L /ettem#@ o$ie7 2ar nu ni s#a servit la mas. Ni!io$at $e !&n$ ma 'tiu a !ul am 5au& n&rSW zi suc !e ro!ii cu si0on$ A4ea un *us& prea cu4in& J 6are &recuse mai $eparte &ntoarse !apul 'i a!!entu&n$ Nn&ele spuse: 890 THOMAS MANN "00 4 Bei 'i muritori au vi-itat uneori regatul um,relor 'i au mul &ntoar!erii. 2ar !ei $in lumea um,relor 'tiu !a ori!ine *ru!tele &mpr"iei lor ram&ne 0uruit pe ve!ie. 9i &'i !ontinua $rumul !u eternii lui pantaloni &n !arouri $esen !onvins !a l#a lsat &n urma pe Hans Castorp 5-$ro,it6 $e t&l!ul a! !uvinte # 'i &ntr#a$evar era $e'i enervat 'i amu-at &n a!ela'i tim ,nuiala ! ar putea *i strivit murmura &n sinea lui+ 5Latini Car$u!!i 'i to"i 'oare!ii $e ,i,liote!a lsa"i#ma#n pa!e:6 Totu'i a!este vor,e !are &i *useser a$resate $up at&ta timp $ t!ere &l emo"ionar pla!u"1 !!i !u tot tro*eul a$i! o,ie!tul ma!a,ru !e#l purta &n $reptul inimii se sim"ea legat $e $omnul /ettem,rini "inea la tovr'ia lui iar g&n$ul !a a!esta l#ar *i putut para'i pentru tot$eauna i#ar *i apsat ori!um su*letul mult mai !umplit $e!&t sentimentul unui elev !are ar *i *ost "inut la $istan"a &n !las sau al !uiva !are s#ar *i *olosit $e toate avanta0ele ru'inii !a $omnul <l,in... 2e a!eea &n !eea !e#l privea pe el nu &n$r-nea sa a$rese-e !uv&ntul mentorului sau iar a!esta las iar'i sa trea! saptam&ni &ntregi p&na sa se apropie 'i sa le*e o con4or)ire cu ele4ul care-i pro4oca n*ri#orare$ <sta se &nt&mpla !&n$ valurile !a $e o!ean ale timpului &n

!a$en"a lor ve'ni! monotona arun!ar pe "rm Pastele !are la 5Cerg3o*D a *ost sr,torit !u !ea mai mare gri0a a'a !um se pra-nuiau a!olo toate popasurile 'i to"i ra,o0ii pentru !a &n *elul a!esta sa se evite o monotonie prea mare. La primul $e0un *ie!are pa!ient gsi un ,u!3e"el $e violete l&nga ta!&m. La pr&n- *ie!are primi un ou ro'u iar la !ina masa sr,toreas!a era &mpo$o,ita !u iepura'i $e -a3r 'i $e 'o!olata. 4 <"i !ltorit vreo$at pe mare $omnule lo!otenent 'i $umneavoastr $omnule inginer7 &ntre,a /ettem,rini !&n$ $up masa &n 3ol. se apropie !u o,i'nuita lui s!o,itoare $e msu"a la !are stteau veni#<semenea ma0orit"ii pa!ien"ilor &n -iua a!eea &'i s!urtaser 'i ei !u s*ert $e !eas !ura $e o$i3na $e $upa#amia-a !a sa ia lo! ai!i la o !a 'i un !onia!. 9i !ontinua+ Va-&n$ a!e'ti iepura'i 'i a!este oua &nro'i mi#am a$us aminte $e via"a $e pe unul $intre a!ele mari vapoare !are &n *a"a $e saptam&ni &ntregi numai ori-ontul pustietatea srata 'i printr#un !on*ort $esav&r'it nu te *a!e sa ui"i $e!&t &n mo$ super !iu$"enia lui monstruoasa &n vreme !e &n regiunile a$&n!i ale s ,ilita"ii !on'tiin"a a!estei situa"ii stranii !ontinua sa te ma!ine taini!a nelini'te... Re!unos! ai!i a!ela'i spirit !u !are s&nt respe1 ,or$ul unui ast*el $e vas sr,torile $e pe us!at. Este un g&n$ c&a N 5 MUNTELE VRJIT HVL re se gses! $in!olo $e "rmuri o amintire sen&imen&ala e4oca&a 111 e m !alen$arului... Pe us!at a-i ar *i Pastele nu#i a'a7 Pe us!at ` este sr,torita aniversarea regelui 4 'i asta *a!em 'i noi ai!i $e 5@ $e r(u !!i 'i noi s&ntem tot oameni... Nu#i a'a7 Verii &l apro,ar. 2e *apt a'a tre,uia sa *ie. Hans Castorp tul,urat !#i vor,ise 'i &m,ol$it $e !ugetul lui plin $e preri $e rau lau$a toate tonurile a!easta o,serva"ie o gsi *oarte inteligenta interesanta rara 'i#l spri0ini pe $omnul /ettem,rini $in toate puterile. /igur 'i e!is a'a !um spusese $omnul /ettem,rini &ntr#o at&t $e plasti!a *orm !on*ortul $e pe ,or$ul unui vapor o!eani! te *!ea sa ui"i !on$i"iile 'i !ara!terul 3a-ar$at 'i $a!a &i era &ng$uit sa $e-volte a!east i$ee expun&n$ pun!tul sau $e ve$ere atun!i ar a$aug !a &n a!est !on*ort exista !3iar o

oare!are u'urin"a 'i provo!are !eva asemntor !u !eea !e anti!ii numiser h#bris %$in !o!3etrie &i !ita !3iar 'i pe anti!i) sau !eva !am &n genul a!esta+ 5/&nt regele $in Ca,ilon:6 a$i! pe s!urt o neso!otin". 2ar pe $e alta parte luxul $e pe un asemenea vas impli!a %5impli!a:6) totu'i o ,iruin"a !ategori!a a spiritului omenes! 'i a onoarei omene'ti 4 !!i prin &nsu'i *aptul !a omul era !apa,il sa transporte a!est lux 'i !on*ort pe spuma srata 'i le a*irma !ute-tor &nsemna !a punea oare!um pi!iorul pe gruma-ul *or"elor elementare1 'i lu!rul a!esta impli!a vi!toria !ivili-a"iei umane asupra 3aosului $a!a#i era &ng$uit sa se *oloseas! $e o asemenea expresie. 2omnul /ettem,rini as!ulta atent "in&n$ pi!ioarele 'i ,ra"ele &n!ru!i'ate iar !u s!o,itoarea &'i m&ng&ia elegant musta"a &n *ur!uli"a. # Iat !eva !are menta sa *ie su,liniat spuse el. @mul nu *a!e ni!i o Girma"ie !u !ara!ter general !&t $e !it !umpnita *ara sa se $ivulge &n m&regime 'i *ara sa pun &n mo$ involuntar totalitatea eului sau n a"i'&n$ !a printr#o pil$a tema *un$amentala 'i pro,lema esen"iala a ? lui. Este exa!t !eea !e vi s#a &nt&mplat $umneavoastr $omnule er. _-ele ce a"i spus a$ineauri i-vorau &n a$evr $in a$&n!ul *un$a#al al personalit"ii $umneavoastr exprim&n$ $eopotriv &ntr#o a Boeti!a starea momentana a a!estei acet expersonalit"i+ este oare!um. nca o s&are e>perimen&ala$$$ % periri7 spuse Hans Castorp pronun"&n$ pe ! &n *elul &ta# KPro,&n$ !u !apul 'i r&-&n!$ nica ! 5aW Jn cazul aces&a es&e 4or)a numai !e pasiunea 4re!h!hr7 esBec& a !er!etrii lumii 'i nu $e $e-ma"are. <"i vor,it $espre G loiosit $e a!easta expresie. Darh#bris-ul ra"iunii &mpotriva 89, THOMAS MANN a&ra pu&erilor n&uneca&e este umanitatea !ea mai &nalt 'i $a!a ea r-,unarea -eilor invi$io'i atun!i !&n$ per esempio ar!a $e lux n gia-a 'i se $u!e la *un$ a!esta este un s*&r'it onora,il. ;est Prometeu a *ost $e asemenea un h#bris, iar cazna lui pe s&nca J apare n o!3ii no'tri $rept !ea mai sa!ra $intre ptimiri. Ce se &ru& insa !u !elalalt h#bris, al pier-aniei pre-ent &n experien"a $es*r& *!ut !u $u'manii ira"ionali ai spe!iei umane7 Exista oare vreo !inst #asta7 Poate sa *ie vor,a $espre onoare &ntr#o asemenea

!on!ui&a. Si on D Hans Castorp &nv&rtea linguri"a &n !e'!u"a $e !a*ea $e'i era goala Gn*inere" in*inere" spuse i&alianul cla&inn! !in cap n 4reme pri4irea ochilor lui ne*ri -i 4is(&ori !e4eni 0i>(" nu 4a es&e &eama A 4r&e#ul celui !e-al !oilea cerc al in*ernului !are t&r&ie 'i -g&l"&ie pa!a to'ii !rnii ,lestema"ii !are au 0ert*it ra"iunea $es*r&ului7 :ran Dio !&6$ &mi &n!3ipui !um va ve"i pr,u'i $ogorit $e v&lvataia in*ernala mi se pare !a m#a' pr,u'i 'i eu &n!remenit $e m&3nire !um se pr,u'e'te un !a$avru... Verii *a!ura 3a- ,u!uro'i !a#l au$ glumin$ 'i $&n$ *orme poeti!e i$eilor. 2ar $omnul /ettem,rini a$aug+ 4 2omnule inginer va mai a$u!e"i aminte $e seara Carnavalului !&n$ a"i ,ut vin 'i !a sa spunem a'a v#a"i luat rmas ,un $e la mine $a $a ori!um a *ost !eva asemntor. Ei ,ine ast-i este r&n$ul meu. <'a !um ma ve$e"i ai!i $omnilor m#am pregtit sa#mi iau rmas ,un $e la $umneavoastr. Prses! a!easta !asa. <m&n$oi verii se artar *oarte mira"i. 4 Nu#i !u putin"a: E $oar o gluma: striga Hans Castorp !um mai strigase 'i &n alta &mpre0urare. 9i era aproape tot at&t $e &n*ri!o'at !a 'i atun!i. Insa /ettem,rini rspunse+ 6&u-i !e pu2in$ 7s&e a-a cum 4a spun$ /i" !e al&0el" sn&e2i mai mul& sau mai pu2in pre*(&i2i pen&ru a primi o asemenea -&ire$ D-am spus !oar ca n clipa n care orice n(!e#!e !e-a ma mai pu&ea n&oarce munca mea n&r-un &ermen c& !e c& pre4izi)il 4a 0i pier!u&a" sn& ho&a sa-mi s&rn* cala)alcul -i sa ma s&a&ornicesc un!e4a n sa&$ Gar acu aceas&a clipa a sosi&$ Nu ma po& 4in!eca" es&e un 0ap& s&a)ili&$ Bo& sa#mi prelunges! via"a $ar numai ai!i. Ver$i!tul ver$i!tul $e*initi4 pe via"a # l#a rostit !3iar $omnul !onsilier auli! Ce3rens !u o,i'nui ,una $ispo-i"ie. Cine+ a'a$ar 'tiu !e#mi ram&ne $e *!ut. <m &n!rn lo!uin"a &n sat s&nt pe !ale sa#mi transport mo$estul meu avut in D mentele meseriei mele literare... Ni!i m!ar nu este $eparte $e ai!i# MUNTELE VRJIT HVH !a ne &nt&lnim *ara &n$oial n#o sa ne pier$em $in ve$ere $ar nor&J [ lJ&ate $e !omesean am onoarea sa#mi iau rmas ,un $e la $umneavoastr. <sta a *ost 'tirea pe !are le#a $at#o /ettem,rini &n $umini!a Pa'teiui. N sUau artat extraor$inar $e mi'!a"i. Multa vreme &n! 'i &n repetate

# $uri $is!utar !u el &n legtura !u 3otar&rea luata+ $espre !on$i"iile &n 4a urma &ra&amen&ul pe con& propriu" !espre mi#loacele !e a con&i&nto!mirea vastei opere en!i!lope$i!e a !rei rspun$ere 'i#o sumase a$i! $espre pre-entarea tuturor !apo$operelor ,eletristi!e $in unc&ul !e 4e!ere al !on*li!telor ns!ute $in su*erin"a !&t 'i a $es*iin"rii su*erin"ei1 &n s*&r'it mai vor,ir 'i $espre viitoarea lui lo!uin"a &n !asa unui 5,!an $e miro$enii6 !um &i spunea $omnul /ettem,rini. C!anul $e miro$enii6 pre!i-a el &n!3inase primul e&a# unui croi&or !e $ame originar $in Coemia !are la r&n$ul sau avea su,!3iria'i... 2ar a!este !onvor,iri erau $e $omeniul tre!utului. Timpul tre!ea 'i a$usese multe s!3im,ri. /ettem,rini nu mai lo!uia &n a$evr la sanatoriul interna"ional 5Cerg3o*D !i la LuFa!eF !roitorul $e $ame # 'i asta $e !&teva sptm&ni. Nu ple!ase !u sania !i pe 0os &ntr#un palton s!urt p&na la genun!3i $e !uloare gal,ena !u gulerul 'i man'etele tivite !u ,lana &nso"it $oar $e un om !are $u!ea &ntr#o roa, ,aga0ul literar 'i pam&ntes! al s!riitorului 'i l#au v-ut !um &'i &nv&rtea ,astonul $epart&n$u#se $up !e su, portal mai !iupise o $ata !u $osul a $oua $egete o,ra0ii unei *ete $e la su*ragerie... <prilie am spus#o era &n ,una parte # a$i! pe &rei s0erturi # relegat &n um,ra tre!utului $e'i totul prea &n! &n plin iarn 'i &n !amer $iminea"a erau a,ia 'ase gra$e $easupra lui -ero+ a*ara era un ger $e minus noua gra$e iar $a!a lasai !limara pe al!on !erneala &ng3e"a peste noapte pre*a!&n$u#se n&r-un sloi

!e

g ea" &ntr#o ,u!at $e !r,une. 2ar primvara se apropia toata lumea a$ea seama1 -iua !&n$ soarele strlu!ea puterni! o sim"eai &n aer 9i !olo !a un u'or 'i *oarte ginga' presentiment1 vremea topirii Pe-ilor nu era $eparte 'i a!est *apt a$u!ea !u sine s!3im,ri !are la S rgno* se &n*iripau *(ra &n!etare # 'i nu *oloseau la nimi! ni!i autori# 9i ni!i !uvintele &nsu*le"ite ale !onsilierului auli! !&n$ !om,tea amere 'i &n su*ragerie la *ie!are !onsult la *ie!are vi-ita ## 'i la e masa pre0u$e!ata populara a topirii -pe-ilor ,oi #; DenJsera aJci s *a! pe sportivii $e iarna &ntre,a el sau erau oi &oBiriS J bJacienK /au poate aveau nevoie $e -pa$a &ng3e"ata7 Vremea aBezilor" neprielnica. 'ar era cea mai 0a4ora)ila - !in&re &oa&e+ 899 THOMAS MANN /e $ove$ise !a to!mai &n a!easta epo!a a anului propor"ia ,olnavi $e#ai!i !are nu se puteau $a 0os $in pat era !ea mai mi!a. Pretutin$e D ` lume !on$i"iile !limei pentru ,olnavii $e plam&ni erau &n a!easta en mult mai ne*avora,ile $e!&t ai!i. @ri!ine avea o s!&nteie $e ,un#sirm " ,uia sa se ptrun$ 'i sa pro*ite $e e*e!tul &ntritor al !on$i"iilor a!tu ale temperaturii. 2up a!eea nu#"i mai era *ri!a $e nimi! erai imuni !ontra tuturor !limatelor $in lume ,ine&n"eles !u !on$i"ia sa ai ra,$ 'i sa te vin$e!i !omplet 4 'i a'a mai $eparte. 2ar $egea,a !onsiliemi auli! putea sa vor,eas! mult 'i ,ine # pre0u$e!ata *a"a $e topirea -pe-ilor era a$&n! &n*ipta &n min"i iar sta"iunea se golea1 se prea putea !a apropierea primverii sa *i *ost !ea !are !ol!ia &n trupurile a!estor oameni se$entari $&n$u#le nelini'ti 'i o intensa l!omie $e s!3im,are #insa ori!um ar *i *ost ple!rile 5neast&mparate6 'i 5nes,uite6 se &nmul"eau p&na la a $eveni &ngri0ortoare !3iar 'i la sanatoriul 5Cerg3o*. <'a se *!u !a $oamna /alomon $in <mster$am # !u toate $eli!iile pe !are i le pro!urau examenele me$i!ale o*erin$u#i prile0ul sa#'i etale-e len0eria $in $antelele !ele mai *ine 4 se 3otr& s ple!e

&mpotriva ori!rei ra"iuni *ara &nvoire nu *iin$! se sim"ea mai ,ine !i to!mai *iin$! se sim"ea mai rau. 9e$erea ei ai!i &n!epuse !u *oarte mult &naintea venirii lui Hans Castorp1 tre!use mai ,ine $e un an $e !&n$ sosise !u o a*e!"iune u'oara pentru !are i se pres!risesera trei luni. 2up patru luni se apre!iase !a 5&n patru saptm&ni se &nsnto'e'te !u siguran"6 $ar $up alte 'ase saptam&ni nu s#a mai men"ionat a,solut nimi! $espre vin$e!are+ i s#a spus $oar !a tre,uie sa mai ram&na !el pu"in patru luni. 9i ast*el i se prelungise 'e$erea !!i la urma urmelor ai!i nu era ni!i o!na 'i nicl temni"a si,eriana 4 'i &n *elul a!esta $oamna /alomon rmsese sa#si arate len0eria !ea mai *ina. 2ar iat !a la ultimul !onsult "in&n$u#se seama to!mai $e topirea -pe-ilor i se mai $$u &n! un supliment $e !in!i luni $in !au-a unui ral la st&nga sus 'i a unor -gomote suspe! su, umrul sting iar ea pier-&n$u#'i r,$area protest&n$ 'i ,lestemin 2or*ul 'i Plat-ul *aimosul aer ,un sanatoriul interna"ional 5Cerg3o !&t 'i pe me$i!i ple!a se &napoie a!as la ea la <mster$am. &n ora' igrasios 'i ,&ntuit $e !uren"i $e aer. Pro!e$ase oare &n mo$ !3i,-uit7 Consilierul auli! Ce3rens n $in umeri repe-i ,ra"ele &n sus 'i apoi le las sa !a$a !u -gomo& B coapse$ 6el mai &rziu la &oamna" spuse el" !oamna Salomon s 9 DoiS &ntoar!e # 'i atun!i va *i pentru tot$eauna. <vea oare $reptate# ve$ea $eoare!e &n a!est lo! $e pl!ere avem $e g&n$ sa mai ramD MUNTELE VRJIT 89: perioa!a !es&ul !e lun*a a &impului nos&ru &eres&ru$ 'ar cazul 1 rZn nu era singurul &n *elul sau. Timpul statorni!ea s!3im,ri 4 o /alorno6 &ntot$eauna &ns ni!io$at &ntr#un !3ip at&t $e i-,itor. /u*rageria lina $e goluri lo!uri li,ere la toate !ele 'apte mese la masa ru'ilor !a 'i la niasa ru'ilor $e r&n$ la mesele a'e-ate $e#a lungul !&t 'i la G puse $e#a !urme-i'ul. Evi$ent $in a!est *apt nu s#ar *i putut trage n!lu-ii 3ot(r&toare asupra numrului exa!t al lo!atarilor !asei1 !a tot#auna *useser 'i sosiri1 ori!um !amerele erau o!upate &ns tre,uie levat !a era vor,a $espre pa!ien"ii !are $atorita strii grave nu aveau li,ertatea sa se

mi'te $up ,unul lor pla!. In su*ragerie tre,uie s#o spunem nu lipsea $oar un singur pa!ient 4 'i nu $atorita vreunei inter$i!"ii &n li,ertatea $e mi'!are &n! existenta !i a unei alte !au-e $e !u totul alta natur1 lipseau !3iar mai mul"i nu numai unul $intr#un motiv $eose,it $e a$&n! 'i !avernos !a $o!torul ClumenFo3l !are murise. C3ipul lui !ptase o expresie tot mai pronun"ata $e $e-gust !a 'i !um ar *i avut &n gur !eva gre"os1 apoi -!u &n pat o vreme $estul $e &n$elungat 'i $up a!eea muri 4 $ar nimeni n#ar *i putut spune !u pre!i-ie !&n$ anume1 a!east !3estiune a lui *usese tratata !u toata gri0a 'i $is!re"ia1 un lo! gol. 2oamna /to3r sttea &n su*ragerie l&nga un lo! gol 'i tremura $e *ri!a. 2e asta se mutase &n partea !ealalt a mesei l&nga t&nrul Biemssen 4 pe lo!ul un$e sttuse Miss Ro,inson !are ple!ase vin$e!ata 4 &n *a"a pro*esoarei ve!ina $in s"&nga a lui Hans Castorp !are rmsese ne!lintit &n a!ela'i lo!. 2eo!am$at $oamna /to3r sttea singura pe partea a!easta a mesei !elelalte trei s!aune *iin$ li,ere. /tu$entul Rasmussen !are $in -i &n -i era tot mai sla, 'i mai o,osit -!ea &n pat 'i tre!ea $rept muri,un$1 iar ,atr&na mtu'a nepoata ei 'i Marusia !ea !u pieptul $e-voltat ple!aser &ntr#o !ltorie # spunem 6Ple!aser &ntr#o !ltorie6 a'a !um o spunea toata lumea $eoare!e Propiata lor &ntoar!ere era 3otar&ta $e mai &nainte. Vor reveni !3iar la na # prin urmare puteai oare s#o mai nume'ti ple!are. A&unci" ne m gsi *oarte aproape $e solsti"iul $e vara $up !e vor tre!e Rusaliile ateau la u'a1 'i o $ata sosita -iua !ea mai lunga a anului totul va P sa s!a$ !u repe-i!iune m3&u'( 'i Marusia &n$rept&n$u#se spre iarna 4 pe s!urt 6e S l&%m W puteau *i so!otite aproape !a 'i &ntoarse !eea 9i $ 0Tlcat(1 DeTlcDTe' n&ruc& 4oioasa Marusia nu era !eloc 4in!eca&a lOas pro*esoara au-ise vor,in$u#se $e ni'te tumori tu,er!u# 6a&e 5arusJa cu o!3ii !prui le avea &n s&nii $e-volta"i 'i care a e>&irpa&e n c&e4a rn!uri$ 6n! pro0esoara le po4es&i aceas&a 89; THOMAS MANN !3estiune Hans Castorp &l privi iute pe Joa!3im !are#'i v&r&se 6 *urie *a"a ptat. Vesela mtu' o*erise tovar'ilor ei $e masa a$i! verilor soarei 'i $oamnei /to3r un supeu $e a$io la restaurant un ,an!3 i!re negre 'ampanie 'i li!3ioruri &n timpul !ruia Joa!3im stat *oarte lini'tit 'i nu rostise $e!&t vreo !&teva !uvinte !u glasul apro stins ast*el &n!&t ,tr&na mtu' !u *amiliaritatea

ei plina $e a*e!"iu &n!er!ase s(#i $ea !ura0 ,a !3iar &l 'i tutuise neps&n$u#i $e o,i!eiuril !ivili-ate. 5N#are ni!i o importan"a ,iete nu te sin!3isi ,ea mn&n! 'i vor,e'te o s ne &ntoar!em !ur&n$:6 spuse ea. 5<tun!i o s m&n!m o s ,em 'i o s( stm $e vor, !u to"ii *r s ne g&n$im la lu!ruri triste Iar 2umne-eu o s( a$u! toamna mi &nainte $e a#"i $a seama a'a !a 0u$e! 'i tu $a! este !a-ul s( *ii ne!0it.6 < $ou -i $iminea"a $ruise amintiri aproape tuturor o,i'nui"ilor $in su*ragerie ni'te !utii multi!olore !u 5$(l!esuri6 'i $up a!eea porni &n !ltorie !u !ele $ou *ete. 2ar !u Joa!3im !e se petre!ea7 /e sim"ea eli,erat 'i alinat prin a!east ple!are sau su*letul su se !3inuia !umplit su*erin$ $in pri!ina a,sen"ei !elor $e pe latura mesei !are rmsese goal7 Neo,i'nuita 'i nimi!itoarea lui ner,$are !&t 'i amenin"area $e#a &ntreprin$e 5nes,uita ple!are6 4 $a! me$i!ii ar mai &n!er!a s#l $u! $e nas 4 erau oare legate $e a,sen"a Marusiei7 /au mai !ur&n$ tre,uia s avem &n ve$ere ! $a! $eo!am$at nu ple!ase 'i $$ea as!ultare elogiului *(!ut $e !onsilierul auli! topirii -pe-ilor avea &n ve$ere !ellalt !onsi$erent anume ! Marusia !ea !u pieptul $e-voltat nu ple!ase !3iar pentru tot$eauna !i numai &ntr#o s!urt !ltorie 'i ! la !aptul a !in!i mrunte *ra!"iuni ale timpului $e#ai!i se va &ntoar!e7 &n !omportarea lui era!&te pu"in $in *ie!are1 !!i *ie!are $intre motive trgeau &n ,alan" &n egala msura. Hans Castorp le ,nuia *r s( vor,eas! vreo$at $espre asta !u Joa!3im. C(!i 'i el se a,"inea !u a!eea'i stri!te"e !u !are Joa!ru evita sa rosteas! numele unei alte a,sente !are $e asemenea ple!a &ntr#o s!urt !ltorie. &n vremea a!easta la masa lui /ettem,rini !3iar pe lo!ul italianului oare !ine sttea $e !&tva timp &n tovr'ia pa!ien"ilor olan$e-i a ! po*t $e m&n!are er at&t $e *ormi$a,il &n!&t *ie!are $intre ei !erea se mai $e( trei o!3iuri &n a*ara !elor !in!i *eluri ale mesei -ilGc ` !3iar &nainte $e sup7 Era <nton Earlovi!i 8erge a!ela !are ris!ase ,oli!a aventur a 'o!ului pleural. 2a $omnul 8erge prsise P K starea lui !3iar 'i *r pneumotorx se ameliorase &ntr#o asein M%NT7<7 DEFJ1T 89= a &n!&t !ea mai mare parte a -ilei 'i#o petre!ea &n pi!ioare &m,ra#lG lu&n$ masa &n su*ragerie !u musta"a lui $eas pl!uta 'i !u mrul [ D<$am proeminent $ar nu mai pu"in simpati!. Verii $is!utau !&te#3 cu ei1 *ie &n su*ragerie *ie &n 3ol iar

plim,rile o,ligatorii le au !&n$ se &nt&mpla $e asemenea &n tovr'ia lui plini $e a*e!"iune a!est martir nevinovat !are mrturisea ! nu &n"elege a,solut mi! $in pro,lemele &nalte $ar !are se !uvine s#o spunem vor,ea !u . $espre *a,ri!a"ia !au!iu!ului pentru &n!l"minte 'i $espre &n$eprtatele "inuturi ale imperiului ruses! ;eorgia /amara &n vreme !e to"i trei or,e!iau prin !ea" $e#a lungul -pe-ii pre*!uta &n m&-g(. 2rumurile erau &n a$evr a,ia pra!ti!a,ile *iin$ !omplet $es*un$ate 'i pline $e -pa$a topit iar !e"urile aproape !a se t&rau pe 0os. Consilierul auli! spunea ,ine&n"eles !a nu era !ea"a !i numai nori1 $ar asta &nsemna s te 0o!i !u !uvintele $up prerea lui Hans Castorp. Primvara $u!ea o aprig ,tlie !are !u sute $e re!$eri &n amr!iunile iemii se prelungi luni $e -ile a$i! p&n( &n iunie. &n!ep&n$ $in martie !&n$ soarele strlu!ea a,ia $a!a#i puteai suporta $ogoreala st&n$ pe ,al!on &ntins pe 'e-long m!ar ! aveai 3aine su,"iri 'i te pitulai !3iar su, um,rel 4 'i au *ost $oamne !are atun!i au 'i !re-ut !a venise primvara 'i ar,oraser !3iar $e la mi!ul $e0un ro!3ii $e muselina. <veau !a s!u- &ntr#o oare!are msura *elul !iu$at $e a se mani*esta al !limei !are &ng$uia un *el $e -p!eal ameste!&n$ elementele meteorologi!e ale anotimpurilor1 insa &n a!east ne!3i,-uin"a mai intra 'i mult miopie 'i lipsa $e imagina"ie a$i! a!ea prostie spe!i*i!a *iin"elor !are tries! numai &n pre-ent in!apa,ile s( !on!eap ! vremea se poate s!3im,a &n rau $ar era mai ales o mare sete $e s!3im,are o ner,$are !are $evora timpul+ &n !alen$ar s!ria martie era primvara o vreme tot ^e *rumoas !a 'i vara iar $oamnele $espa!3etaser ro!3iile $e senn( !a s apar &n a!este toalete &nainte $e sosirea toamnei. C!i. #un anumit sens a!easta venea. &n aprilie -ilele se artar !enu'ii ume$e !u ploi *ar( s*&r'it !are se pre*!ur &n -pa$a &ntr#o urare $e -pa$a proaspt. 2egetele &ng3e"ar pe ,al!on !ele * uri $in par $e !mil &'i reluara *un!"iunea 'i n#a lipsit mult s !al 65r*3 la sacul &m,lnit. <$ministra"ia se 3otr& sa $ea $rumul la e se Pingea ! i se *ura primvara. /pre s*&r'itul Pre" R K .1 lunii 0Whn ;ni SS a'ternuse un strat gros $e -pa$1 $ar $up a!eea veni me&e J pre43zu&] presim"it $e pa!ien"ii in*orma"i 'i sensi,ili la varia"iile gD!e+ $oamna /to3r !a 'i $omni'oara Levi !u tenul $e *il$e' 898

THOMAS MANN pre!um 'i v$uva Hassen*el$ &i sim"ir apropierea !3iar mai &nai !el mai mi! nor sa *i aprut $easupra pis!ului graniti! al muntelu1 H5 spre su!$ 'oamna Hassen0el! a4u ime!ia& crize !e plns" !omni S <e4i se 4r n pa&" iar $oamna /to3r $e-golin$u#'i !u o mutra &n! E "&nata $in"ii $e iepure mrturisea $in !eas &n !eas teama supersti"0 !a va avea o 3emopti-ie $eoare!e pretin$ea ea *o3nul are &nsu'ire a provo!a 3emopti-ii. 2omni o -pu'eal $e ne!re-ut !alori*erul stinse 'i !u toate ! &n !ursul nop"ii u'ile $e la ,al!on *ura las $es!3ise $iminea"a &n !amera erau unspre-e!e gra$e. Bpa$a se ton1 c prin *arme! $eveni strve-ie poroas pu*oas1 a!olo un$e era grarna $ita se pr,u'ea &n ea &ns'i p(r&n$ ! se re*ugia- &n pam&nt. Pretu# tin$eni pi!ura 'iroia susura &n p$ure erau revrsri 'i pravaliri 'i at&t talu-urile $rumurilor !&t 'i po!l(-ile al,urii ale p'unilor pierir $e'i nme"ii erau prea mari !a s poat $isprea !u repe-i!iune. 2ar se petre#!ur 'i *enomene !iu$ate surpri-e $e primvar *eeri!e nemaiv-ute peste !are au $at 'i verii &n timpul plim,rilor pres!rise &n vale. /e &ntin$ea a!olo o p'une 4 av&n$ &n ultimul plan pis!ul /!3Gar-3orn !omplet su, -pa$a 'i &n ve!intate g3e"arul /!aletta &n!r!at $eopo# triv !u -pa$a groasa iar terenul p'unii pe !are se gsea un$eva o !pi"a $e *in era $e asemenea a!operit !u un strat $e -pa$a $ar !u unul su,"ire 'i rrit &ntrerupt i!i 'i !olo $e mu'uroaie $e pm&nt tari 'i negri!ioase 'i prin strve-imea !ruia se ve$ea pretutin$eni &ntin#-&n$u#se iar,a us!at. Celor !are se plim,au li s#a prut ! &n *a"a lor se &ntin$e totu'i p'unea a!operit numai !u o p&n- $estul $e su,"ire $e -pa$a 4 mult mai groas mai $eparte spre pov&mi'ul &mp$urit &ns su, o!3ii !elor !e#l priveau a!est peti! !u iar, us!at $e peste iarna $e-vlui !a era presrat &mp&n-it !u o -pa$ &m,o,o!ita &n*lorit... <ple!&n$u#se $easupra lui ramaser ului"i $e !e ve$eau # !!i nu era -pa$a !i *lori g3io!ei topora'i mi!i potire !u tulpini"ele s!urte ai!e 'i al,# al,(strui ,r&n$u'e -au a'a ivite !u milioanele pe p'unea !are mustea $e ap 'i at&t $e $ese in!it le puteai lua pur 'i simplu $rep -pa$a !u !are $e alt*el se !on*un$au *r ni!i o $eose,ire a!olo u se pier$eau &n $eprtare. 8!ur 3a- $e eroare $ar r&sera 'i $e ,u!urie &n *a"a a!estui mira !are se &n*(ptuise su, o!3ii lor a a!estei a!omo$ri ginga'e 'i s*te n a vie"ii organi!e !are !ute-a iar'i s se

iveas!. Le !uleser pe &n! o,servar 'i !er!etar *ormele $eli!ate ale potirelor &'i &mpo! ,utonierele le luar a!as 'i le aran0ar &n pa3are !u ap prin caGO MUNTELE VRJIT 899 N cnrimea anor*anica a 4(ii 0usese !e lun*a !ura&( - 0oar&e lun*(" c(ci aJr $e'i pruse s!urta. 2ar -pa$a *lorilor a *ost a!operit $e o -pa$a a$evrata 'i a!ela'i u sUa &nt&mplat 'i !u !lopo"eii alpini 'i !u primulele gal,ene 'i ro'ii se iviser mi t&r-iu. 2a primvara avea $e luptat !a sa#'i !roias! mul 'i s ,iruie iarna $e ai!i. 2e -e!i $e ori *usese a-v&rlita napoi" Dnte $e#a i-,uti s se statorni!eas! pe a!este &nl"imi 4 p&na la o ua 'i apropiat i-,u!nire a iernii !u vis!ole al,e v&nturi &ng3e"ate 'i lori*er. La &n!eputul lui mai %*iin$! luna mai a sosit !3iar &n vreme !e noi 4or)eam !espre *hioceiU" a'a$ar la &n!eputul lui mai $evenise un a$evrat !3in s s!rii pe ,al!on o !arte po'tal a$resata !elor $in !&mpie at&t $e tare te $ureau $egetele $in pri!ina ume-elii ptrun-toare !a &n noiem,rie1 iar !ei !in!i !opa!i 'i 0umtate $in !urte !are ar *i tre,uit s &n*run-eas! erau gola'i !a pomii $e la 'es &n ianuarie. Bile &ntregi plou 'iroaie $e apa se npustir o sptm&n &ntreaga 'i *ara !alit"ile alintoare ale 'e-longului !are se *olosea ai!i ar *i *ost teri,il $e greu s stai at&tea ore la o$i3na &nvluit $e a!e'ti nori $e !ea" !u *a"a u$ 'i pielea s!oro0it. 2ar &n realitate aveai $e#a *a!e !u o ploaie $e primvar 'i !u !&t "inea mai mult tot mai mult &"i $$eai seama !a era prim(vrati!. 2eoare!e ea topi aproape toata -pa$a+ al,ul iernii $ispruse 'i $oar pe alo!uri se mai -rea !&te un peti! !enu'iu &ng3e"at 'i mur$ar iar p'unile a,ia a!um &n!epeau !u a$evrat s &nver-eas!: Ce ,l&n$ ,ine*a!ere pentru o!3i p'unea a!easta ver$e $up al,ul nes*&r'it: &ns mai era a!olo 'i un alt ver$e !are &ntre!ea &n ginga'a 'i !ulcea lui moliciune 4er!ele ier)ii proaspe&e$ 7rau )uche&ele !e ace &inere ale molizilor - iar Hans 6as&orp rareori pier!ea prile#ul" n plim(nle lui regulamentare s le m&ng&ie !u m&na 'i s#'i ating o,ra-ul $e

Y nu se putea &mpotrivi ispitei $e a le $e-mier$a &ntr#at&t erau $e *rage$e 'i $e proaspete. Y <i!i sim"i $orin"a s $evii ,otanist &i spuse t&narul tovar'ului sau lsPDtit $e a!east 'tiin"a numai $in pl!erea pe !are o sim"i va-&n$ & $ se ie-e'te natura $up o iarn petre!ut pe meleagurile noastre. Ia K . ,iete !e ve-i a!olo la poalele pov&mi'ului este gen"iana iar a- $ a 6oare este un soi $e viorea gal,ena pe !are n#o !unos!. &ns uite Se J em BJciWrul#!o!o'ului $in *amilia ronunculaceelor" )ise>ua&e mi :%J J Bn4e9te !olo numrul mare $e stamine 'i !ele !&teva ovule un o sa $ % 9L un gine!eu $up !&te &mi amintes!. /&nt a,solut !onvins !a Pro!ur una sau $ou !r"i ve!3i $e ,otani!a sa ma ini"ie!eva 900 THOMAS MANN mai temeini! &n a!est se!tor al vie"ii 'i al 'tiin"ei. C&t $e variata d via"a $intr#o $ata: e 4 &n iunie o sa *ie 'i mai *rumos spuse Joa!3im. 2e alt*el Um tite *lorile a!estor lun!i. 2ar eu ori!um ar *i !re$ !a n#am sa le a'tept. 8ara &n$oiala !a inten"ia $e#a stu$ia ,otani!a i#o $atore-i P EroFoGsFi nu7 Lui EroFoGsFi7 Ce voia sa spun7 < $a a$i! &n !ursul ultimei L !on*erin"e $o!torul EroFoGsFi se a*irmase 'i !a ,otanist. 2eoare!e &n'ala amarni! !ei !are &'i &n!3ipuie !a s!3im,rile a$use $e timp ar* &n stare sa siste-e !3iar 'i !on*erin"ele $o!torului EroFoGsFi. Le "inea la *el !a 'i &nainte tot la *ie!are !in!ispre-e!e -ile &m,r!at &n re$ingota $ar *ara san$alele pe !are 'i le va pune iar'i &n !ur&n$ o $ata !u venirea verii 4 le "inea tot lunea $in $oua &n $oua saptam&ni &n su*ragerie !a 'i o$inioar !&n$ Hans Castorp sosise &n &nt&r-iere m&n0it !u s&nge &n primele -ile $e la venirea lui ai!i. Trei s*erturi $e an analistul vor,ise $espre $ragoste 'i $espre ,oala 4 ni!io$at prea mult $intr#o $ata &n $o-e mi!i &n mi!i

!uv&ntari &nto!mite a'a *el !a sa $ure-e 0umtate sau trei s*erturi $e !eas !&n$ &'i $es*'ura !omorile $e in*orma"ie 'i $e g&n$ire iar *ie!are $intre as!ulttori avea impresia !a ni!io$at nu se va opri 'i ! ar putea s !ontinue &n *elul a!esta la in*init. Era un soi $e < mie si una de nopi, povestite ,ilunar !u urmare $e la o $ata la alta 'i ,ine ti!luite !a 'i pove'tile 9e3ere-a$ei &n!3ipuite !a sa mul"umeas! un prin" *oarte !urios 'i sa#i &mpie$i!e a!tele $e violen"a. /u,ie!tul nemrginit al !on*erin"elor $o!torului EroFoGsFi te *!ea sa#"i aminte'ti $e ini"iativa la a !rei reali-are &'i $$use !on!ursul /ettem,rini a$i! de "nciclopedia suferinelor; 'i &"i puteai $a seama $e $iversitatea su,ie!tului ales $e $o!torul EroFoGsFi $a!a te g&n$eai !a $e !ur&n$ !on*eren"iarul vor,ise $espre ,otani!a mai pre!is $espre !iuper!i... 2e alt*el poate !a s!3im,ase pu"in su,ie!tul1 !!i $e $a a!easta era vor,a mai !ur&n$ $espre $ragoste 'i moarte *apt !are#i $a prile0ul sa *a! multe !onsi$era"ii &n parte poeti!e $ar &n parte 'i ne los $e 'tiin"i*i!e. <'a$ar &n a!easta or$ine $e i$ei savantul a0unses vor,eas! # tot !u a!!entul lui trgnat potrivit pronun"iei esti!e. 9i r#ul lingual 4 $espre ,otani!a mai pre!is $espre !iuper!i 4 $espre te luxuriante 'i *antasti!e *pturi ale &ntuneri!ului $espre natura l[r nala" 0oar&e apropia&e !e re*nul animal n&ruc& n s&ruc&ura gseau elementele re-ultate $in asimilarea al,uminei a$i! su,s 3 -a3aroase 'i prin urmare ami$onul animal. Iar $o!torul MUNTELE VRJIT 901 " "e 0 !iuper!a !ele,ra &n! $in anti!3itatea !lasi!a $in !au-a )is5 lui '0 virtu"ilor !are i se atri,uiau 4 un soi $e -,&r!io* !e o 0orma t *!ea s te g&n$e'ti la $ragoste al !rui nume latin avea a$0e!# 'mpudicus, $ar a !rui miasma amintea $e moarte. C!i era a,solut N!en& ca impudicus raspn!ea o !uhoare ca!a4erica a&unci cn!" !in 1 lui n 0orma !e clopo&" se prelin*ea li!3i$ul v&s!os ver-ui 'i ,alos are erau plini sporii. 2ar ignoran"ii atri,uie a!estei !iuper!i p&na &n -ilele noastre virtu"i a*ro$i-ia!e. Ei iat !eva !are *usese pu"in !am mult pentru $oamne gsi

pro!u#rul Paravant !are $atorita spri0inului moral $at $e propagan$a !onsilierului auli! rmsese sa &n*runte ai!i topirea -pe-ilor. 2e alt*el pro!e$a asemenea $oamnei /to3r !are se "inea $&r-a 'i $ove$ea trie $e !ara!ter &n*runt&n$ toate ispitele unei ple!ri nes,uite 'i !are $e!larase la masa !a $o!torul EroFoGsFi *usese pu"in !am 5o,s!ur6 !u !iuper!a lui !lasi!a. 2a !3iar 5o,s!ur6 spusese ne*eri!ita $e-onor&n$u#'i ,oala !u asemenea enorme 'i ,oa!ne gre'eli $e !ultura. 2ar Hans Castorp era surprins mai ales $e *aptul !a Joa!3im *!use alu-ie la $o!torul EroFoGsFi 'i la ,otani!a lui1 !!i la urma urmei ei vor,eau tot at&t $e pu"in $espre analist !a 'i $espre persoana $oamnei C3au!3at sau $espre Marusia # nu $is!utau $espre el a$i! pre*erau s(#i $ispre"uias! &n t!ere 'i a!tivitatea 'i existen"a 4 $ar $e $ata a!easta Joa!3im rostise numele asistentului pe un ton moro!nos a$i! pastr&n$ a!eea'i proasta $ispo-i"ie !u !are spusese mai &nainte !a nu se va resemna sa a'tepte *lorile lun!ilor. Cunul Joa!3im prea !a#'i pier$e pu"in !&te pu"in e!3ili,rul su*letes!1 glasul &i tremura $in !au-a exasperrii 'i nu mai a$ea $elo! $ova$a $e a!eea'i ,l&n$e"e 'i $e a!ela'i spirit !3i,-uit $e uata. Ii lipsea oare mireasma $e porto!ale7 /au &l &mpingea la a!easta $e-n$e0$e a!ea 'arlatanie !are era !i*ra ;a**@g. Nu mai u ea oare s se pun $e a!or$ !u el &nsu'i 'i sa 3otras! $a!a va mai P a toamna sau $a!a nu !umva &n!er!a sa !a$a &n gre'eala &ntre#Pnn-&n$ o !ltorie7 . T rea6tate mai era !eva !are &ntre"inea tremuratura iritata $in glasul 4 Jf)y 111Q )o& ' !a p ' 6o suM $ S a&a& al 4ie"ii 'i al pe$agogiei 'tia *oarte ,ine. Pe s!urt Joa!3im e anumite as!un-i'uri ale varului sau &l spionase 'iL prinsese )o& N m .1 &onub aBroaPe sar!asti! !u !are *!use alu-ie la a prelegerea ma$eun-i. &n privin"a a!easta Hans Castorp nu 'tia nimi! sau. p" e H Cp ' J nu 9tia !a Joa!3im ar 'ti !eva !!i $e *apt el &nsu'i 6o $$ a!est S a&

anumite as!un-i'uri ale varului sau &l spionase 'i#l prinsese 90, THOMAS MANN in !in sav&r'in$ o tr$are asemenea !elei $e !are se *!use vinovat $e T /e!ului # a$i! $e o noua nelealitate agravat $e *aptul !a a0unsese F# K n ri&mul 4e'ni! monoton al timpului !e se $eprta &n goana ` D organi-area nes!3im,ata a -ilelor normale mereu a!elea'i 'i c a!easta !au-a semnau at&t $e mult &ntre ele &n!&t te#ai *i putut !on*un$&n$u#le 4 a$i! &n a!easta eternitate i$enti!a ei &nse'i '0 &n meni&a &n al !rui !uprins &"i era greu sa &n"elegi !um $e se puteau $u!e s!3im,ri 4 a'a$ar &n a!easta r&n$uiala invaria,ila 'i totu'i $o nata $e timp exista a'a !um toata lumea &'i a$u!e aminte turul -ilni! i $o!torului EroFoGsFi &ntre orele trei 'i 0umtate 'i patru $e#a lungul tuturor ,al!oanelor $in 'e-long &n 'e-long 'i $in !amera &n !amera 2e !&te ori nu se repetaser -ilele normale $e la 5Cerg3o*6 $in a!ea -i &n$eprtata &n !are Hans Castorp st&n$ &n po-i"ie ori-ontala se enervase $in !au-a !a asistentul &l evita o!olin$u#i !amera 'i $e!i nu#i $$ea ni!i o aten"ie: Totu'i $e *oarte multa vreme Hans Castorp $evenise $in vi-itator !amara$. <$esea $o!torul EroFoGsFi i se a$resa *olosin$ a!est epitet militar al !rui r &l pronun"a !u un a!!ent strin lovin$ !u lim,a numai o singura $ata partea $in *a"a a !erului gurii epitet !e nu se potrivea $elo! !u &n*"i'area lui Hans Castorp $ar a'a !um el &i spusese lui Joa!3im se potrivea *oarte ,ine !u aspe!tul energi! 'i $e o viguroasa ,una#$ispo-i"ie al me$i!ului 4 !are &"i insu*la o &n!re$ere luminoasa#aspe!t $e-min"it e $rept &ntr#o oare!are msur $e paloarea lui $e ,runet 'i !are avea !umva un !ara!ter e!3ivo!. 7i" camara!e" cum o !uci" cum &e sim2i. spunea !oc&orul ?ro@oAs@i sosin! !e pe )alconul perechii ruse -i apropiin!u-se !e capa&iul pa&ului lui Hans 6as&orp1 iar aces&a" lua& n&r-un mo! a&& !e 4i*uros" s&(&ea cu minile puse la piep&" sur!ea iar(-i poli&icos" ului& !e aces& 0el !e a 1 se a!resa -i pri4ea !in2ii *al)eni ai !oc&orului care se i4eau n )ar nea*ra$ Te-ai o!ihni& cum &re)uie. con&inua !oc&orul ?ro@oAs i-Tempera&ura sca!e. As&(zi" urca. 7i" n-are nici o impor&an2a$ pin &nsurtoare totul se aran0ea-. /alutare: 9i pronun"&n$ a!est !uv&nt !oc&orul OS$ arun^ n *ura lui suna &ngro-itor $eoare!e &l pronun"a 5salDtare6.

!ontinua $rumul tre!&n$ la Joa!3im # un$e nu *!ea $e!&t sa#si o!3ii &n trea!t pentru !ontrol 'i nimi! mai mult. Este a$evrat !a uneori $o!torul EroFoGsFi masiv lat &n urneb sZ in! J sur&-&n$ ,ar,ate'te mai &nt&r-ia pu"in !u 5!amara$ul6 *le!ari !uri $espre sosiri 'i ple!ri $espre starea $e spirit a ,olnavului ,una sau proasta lui $ispo-i"ie $espre situa"ia lui personala !espre MUNTELE VRJIT 908 N ea $espre speran"ele lui p&n !&n$ spunea 5salDtare6 'i#'i !ontinua ruta. po-i"ia Tar Hans Castorp !u m&inile puse su, !ea*a !a sa#'i mai s!3im,e sur&$ea 'i el rspun$ea la toate &ntre,rile *ara a#'i putea Ani un puterni! sentiment $e repulsie $ar ori!um rspun$ea. ,eau pe 'optite 4 'i m!ar !a pere"ii $e sti!la nu $espr"eau &n aime ,al!oanele totu'i Joa!3im nu putea $eslu'i nimi! $in !onvor#. *a I#e alturi 'i $e alt*el ni!i nu &n!er!a. &l au-ea pe varul sau ul&n$u#se $e pe 'e-long 'i intr&n$ !3iar &n !amera !u $o!torul EroFoGsFi pro,a,il !a sa#i arate *oaia $e temperatur1 'i a!olo !onvor,irea mai !ontinua o ,una ,u!ata $e vreme 0u$e!in$ $up &nt&r-ierea !u !are asistentul sosea la Joa!3im venin$ &ns &n a!est !a- prin !ori$or. 'espre ce anume 0lecareau camarazii. Joachim nu n&re)a1 $ar $a!a vreunul $intre noi nu ar pro!e$a !a el 'i ar &ntre,a ar *i lo!ul sa remar!m !&t $e numeroase s&nt su,ie!tele 'i pretextele $e s!3im,uri $e i$ei &ntre oamenii 'i !amara-ii a !ror mentalitate poarta pe!etea !on!ep"iilor i$ealiste $intre !are unul $up ,unul pla! al !re$in"elor sale a0unsese s !onsi$ere materia $rept p!atul originar al spiritului $rept un pro$us peri!ulos 'i ispititor al a!estuia pe !&n$ !elalalt !a me$i! era o,i'nuit s( !on!eap !ara!terul se!un$ar al ,olii organi!e. Ni!i nu ne putem &n!3ipui !&te preri erau s!3im,ate 'i anali-ate preri $espre materia !onsi$erata !a o $egeneres!enta a imaterialului $espre ,oala !a *orm $es*r&nat a materiei: /e mai $is!uta pornin$ $e la teme luate $in !on*erin"ele &n !urs+ $espre $ragoste !a *or"a patogen $espre natura trans!en$entala a vi!iului $espre lo!urile pulmonare 5ve!3i6 'i

5proaspete6 $espre otrvurile solu,ile 'i elixirele $ragostei $espre expli!area in!on'tientului $espre ,ine*a!erile psi3anali-ei $espre trans*ormarea !tural( a simptomului 4 $ar !e 'tim noi !are ne mrginim $oar sa uim a!este su,ie!te 'i !on0e!turi &ntru!&t pe noi ne interesea- numai am $espre !e puteau sa *le!areas!a &mpreuna $o!torul EroFoGsFi 9D?narul Hans Castorp: nJcb nu m7S 0lecareau" e&apa aceas&a &recuse" !urase !oar c& ; saptm&ni1 &n ultimul timp $o!torul EroFoGsFi nu sttea !u K u nostru mai mult $e!&t !u al"ii # iar vi-ita lui se re$u!ea !el mai a`$ a 66J !amara$e76 'i la 5/alDtare:6 &n s!3im, Joa!3im *!use o a J%J 5 WBerire a$i! to!mai a!eea pe !are o !onsi$era !a pe o tr$are tO"%C N S <as&orP 'i o *!use spre !instea lui ost'eas!a un&arJ *r s( *i &n!er!at !&tu'i $e pu"in sa#l &n mo$ !u a! surprin$ # $e 1 Putem *i !onvin'i. &ntr#o mier!uri &n timpul primei cure !e 909 THOMAS MANN o$i3na *usese pur 'i simplu !3emat la su,sol pentru a *i c"n& . !tre ,aie' 4 'i ast*el s#a &nt&mplat !a a $es!operit *aptul. To!mai ? 6 s!rile s!rile a!operite !u linoleum !urat $e pe 5 u'a slii $e !onsulta"ii $e o parte 'i $e alta !are se putea *iin$ !ele $oua !a,D me$i!ale la sting !a,inetul $e ra$ios!opie organi!a iar la $re $up !ol" !a,inetul psi3i! situat !u o treapta mai 0os av&n$ pe !artea $e vi-ita a $o!torului EroFoGsFi. 2ar Joa!3im se opri la 0u tatea s!rilor !!i &l v-u pe Hans Castorp !are to!mai ie'ea $e L in0e!"ie 'i prsea !a,inetul $e !onsulta"ii. Cu am&n$oua m&inile &n!3is u'a pe !are ie'ise repe$e 'i *ara sa priveas! &n 0urul sau o !oti la $rean ta spre u'a pe !are era *ixata !artea $e vi-ita !u ni'te pione-e 'i &n *a"a !reia a0unse $in !&"iva pa'i tiptili. Cio!ani 'i !io!nin$ se aple!a 'i#si apropie ure!3ea $e $egetul !are ,tea. 9i !um atun!i rsuna un 5intra6 ,aritonal !u r#ul strin ir $i*tongul s!3imonosit se la"i ! un e!ou Joa!3im &'i v-u vrul $ispar&n$ &n penum,ra !riptei analiti!e a $o!torului EroFoGsFi. &n! unul: Bile lungi !ele mai lungi la $rept vor,in$ &n raport !u numrul orelor solare pe !are le !uprin$eau1 $oar !a $inuirea

lor astronomi!a nu le s!3im,a &ntru nimi! ni!i $imensiunea &n ansam,lu ni!i pe a *ie!reia &n parte 'i ni!i goana monotona. 2e alt*el e!3ino!"iul $e primvara tre!use $e trei luni solsti"iul $e vara sosise. 2ar la noi !ei $e#ai!i $e sus. anul a'a !um se $es*'ura &n natur era &n &nt&r-iere *a"a $e anul $in !alen$ar a,ia !um &n ultimele -ile venise $e*initiv primvara o primvara *ara ni!i o -pu'eala $e vara &nmiresmata limpe$e 'i spnn ten !u un er ra$ios al,astru#argintiu 'i !u o *lora a pa0i'tilor naiva ' mul&icolora$ Hans Castorp gsi pe talu-urile $in 0ur *lori ai$oma a!elora $in Joa!3im !u at&ta $rgl'enie &i pusese !&teva ultime spe!imene !amera !a sa#i ure-e ,un venit+ !oa$a#'ori!elului 'i !lopo"ei # un s K pentru el !a anul &n sine se &n!3eiase. 2r !&te nu erau soiurile K organi!e !are rsreau $in pam&nt o $ata !u iar,a $e smaral$ !osti'ele 'i p'unile lun!ilor !a+ stelu"e potire 'i !lopo"ei sau mul 5 0orme nere*ula&e" m)alsamn! aerul cu o mireasma aspra: cru Mal&a" un soi !e licheni" 'i enorm $e multe pansele sl,ati!e p[ MUNTELE VRJIT 90: mari ete !iu,o"i!a#!u!ului gal,ene 'i ro'ii mult mai *rumoase 'i mai He!&t &'i amintea Hans Castorp !a v-use la 'es $a!a le remar!ase 666 &3 acolo" #os1 iar pe !easupra mai erau sol!anelele cu !lopo"eii lor rtori al,a'tri purpurii 'i tran$a*irii o spe!ie !are !re'te numai &n L regiuni. Culese !&te pu"in $in toate a!este lu!ruri ginga'e 'i le a!as( &n ,u!3ete $ar !u o inten"ie serioasa a$i! nu at&t pentru a#'i no$o,i !amera !&t pentru un riguros stu$iu 'tiin"i*i! pe !are 'i#l pro#sese &'i !umprase !&teva instrumente $e ,otanist un manual general A ,otani! o mi! lopata u'or $e m&nuit pentru a $e-gropa plantele un R r,ar 'i o lup puterni!a1 &ns !u toate a!estea t&narul &'i petre!ea vre# mea pe ,al!on 4 iar'i &n 3aine $e vara a$i! &ntr#unui $intre !ostumele pe !are le a$usese !&n$ sosise ai!i # 'i a!easta !onstituia &n! un semn !a anul se &mplinise. &n !amera erau pretutin$eni *lori proaspete puse &n mai multe pa3are !u ap a'e-ate pe t,liile mo,ilelor 'i pe msu"a $e l&nga 'e-longul minunat $e !omo$. Pe ,alustra$a 'i par$oseala ,al!onului se a*lau &mpr'tiate *lori pe 0umtate o*ilite $ar &n! pline $e seva pe !&n$ altele l"ite !u gri0 &ntre *oile sugativei !are le a,sor,ea ume-eala erau apsate su, pietre pentru !a ast*el Hans Castorp s#'i poat *ixa pe 3&rtie

!erat &n al,um prepara"iile presate 'i us!ate. /ttea !ul!at !u genun!3ii &n$oi"i ,a mai mult !u unul pus peste !elalalt 'i &n vreme !e pe pieptul lui manualul $es!3is !u tarta0ele &n a*ar prea !a o !reasta $e a!operi' el "inea lentila groasa a lupei &ntre o!3ii naivi 'i al,a'tri 'i o *loare a !rei !orola o tiase &n parte !u ,ri!eagul !a sa#i poat stu$ia mai ,ine re!epta!olul 'i !are su, lupa puterni!a &'i marea *orma stranie 9i !arnal. /taminele revrsau a!olo la extremitatea *iri'oarelor polenul ga ,en $in gine!eu aprea stilul !&rligat iar atun!i !&n$ *!eai o se!"i#eJ puteai s ve-i !analul $eli!at pe un$e semin"ele 'i punguli"ele !u erau a$use !u o se!re"ie -a3aroasa &n !avitatea gine!eului. Hans rp numra examina 'i !ompara1 !er!eta stru!tura 'i po-i"ia peta#J a !ali!iului 'i a !orolei a organelor mas!ule 'i *emele se &n!re#" $ a o& ceea ce ve$ea !orespun$ea !u plan'ele s!3emati!e 'i !u ilus-&ui NN m manuaDD !onstata !u satis*a!"ie !ertitu$inea 'tiin"i*i!a a al!a#&oniQ eJor Be !are le !er!eta 'i apoi &n!er!a 'a $etermine !u a0u#!are l 16arS JuA Linn pe se!"ii grupe spe!ii 'i *amilii plantele pe Progr Y 9tJ%& sa le !enumeas!(. 9i !um avea mult timp *!u oare!are *l 6eea ce Bo4es&e me&o!a )o&anica" plecn! !e la )aza morBara&e$ Su) 0iecare plan&a usca&a !in ier)ar" Hans 6as&orp i 90; THOMAS MANN s!ria !aligra*i! numele latin pe !are 'tiin"a i#l $$use &ntr#un mo$ a&&!e L 5unu$6l !urtenitor apoi &i *!ea !ara!teri-area arat&n$u#le $up a!eea Joa!3im !are se mira. /eara !ontempla a'trii. &l apu!ase po*ta sa stu$ie-e to!mai etapele $es*'urrii anului $e'i p&na &n pre-ent petre!use !am $ou-e!i 'i unu $e ani timp &n !are nu se sin!3isise vreo$at $e ase nea lu!ruri. C3iar noi $a!a ne#am *olosit $e expresii !a 5e!3ino!"iul rt primvara6 am *a!ut#o &n spiritul lui 'i "in&n$ seama $e re!enta Iui pasD une. C!i a!e'tia erau termenii pe !are se !ompl!ea $e !&tava vrem sa#i !omuni!e !elor $in 0ur uimin$u#'i $eopotriv varul !u !uno'tin"ei &n a!est $omeniu. Acum soarele es&e *a&a sa in&re n zo!ia Eacului" ncepea el pe cn! se plim)au1 &u e-&i l(muri& n pri4in2a aces&or ches&iuni. 7 primul semn zo!iacal al 4erii" n2ele*i. 'up( aceea 4om in&ra n zo!ia <eului -i a Kecioarei" pen&ru a

nain&a spre echinoc2iul !e &oamna" c(&re s0ir-i&ul lui sep&em)rie" unul !in&re cele !oua punc&e echinoc2iale" cn! soarele 4a n&lni iar(-i ecua&orul cerului" a-a cum s-a n&mpla& !e curn!" n mar&ie" cn! soarele a in&ra& n zodia. er)ecului$ 4 <sta mi#a s!pat spuse Joa!3im &m,u*nat. Ce tot &n$rugi a!olo !u at&ta siguran"a7 Bo$ia Cer,e!ului7 Bo$ia!ul7 Gn a!e4(r" zo!iacul1 zodiacus'. Ve!3ile !onstela"ii -o$ia!ale+ /!orpionul /gettorul Capri!ornul Vrstorul sau !um &i mai -i!e e !u neputin"a sa nu te interese-e: /&nt $ouspre-e!e la numr !el pu"in at&ta tre,uie sa 'tii a$i! trei $e *ie!are anotimp semnele as!en$ente 'i semnele $es!en$ente !er!ul -o$ia!al pe !are soarele &l str,ate # 'i#D str,ate !u mre"ie $up prerea mea: &n!3ipuie'te#"i ! &ntr#un tenipDu egiptean nu $eparte $e Te,a a!este semne au *ost $es!operite pe o *res!a 4 'i pe $easupra &ntr#un templu &n!3inat <*ro$itei. ;&n$este#tt un pi! &n'i'i !al$eenii le !uno'teau 4 a!est strve!3i popor $e ffl=% ara,o#semiti! # erau *oarte &nv"a"i &n astrologie 'i &n g3i!irea viitorului#Ei stu$iaser &n! $e pe atun!i ,r&ul !erului pe !are gones! planete dN mpar"in$u#l &n a!este $ouspre-e!e -o$ii dode.atemona, cu&&l spuneau ve!3ii gre!i 'i !um ne#a *ost transmisa 'i noua. Este granu Este &ns'i umanitatea: Acum 4a! ca spui Rumani&a&eS" ca Se&&em)rini$ 4 2a !a el sau numai pu"in alt*el. Tre,uie s#o iei a'a !um este gran$ioasa a'a !um este. C&n$ stau !ul!at 'i prives! planetele. K g&n$es! !u $ragoste la !al$eeni !!i ei aproape !a le !uno'teau MUNTELE VRJIT 90= proape *iin$! nu le !uno'teau !3iar pe toate m!ar !a au *ost at&t $e uti Cea $espre !are nu 'tiau nimi! 'i ni!i eu n#o va$ numita B n$a 0os& !escoperi&a !ec& a)ia !e curn!" cu &elescopul" n urma u o suta $ou-e!i $e ani. U pe !ur&n$7 &ng$uie#mi sa spun !a a *ost $es!operit $e !ur&n$ &n !ompara"ie !ei trei mii $e ani !&"i au tre!ut $e pe vremea !al$eeni lor. 2ar !&n$ u a'a !ul!at 'i prives! planetele a!e'ti trei mii $e ani $evin un 5$e r&n$6 'i ma g&n$es! !u un *el $e intimitate su*leteas!a la a!e'ti

al$eeni !are le#au v-ut 'i ei !are au &n"eles !&te !eva $in al!tuirea lumii 'i a!easta se nume'te umanitate. - 'a" )ine1 mi se pare !a $in !apul tau "&'nes! i$ei mre"e. # Tu spui 5mre"e6 'i eu spun 5intime6 # $ar *ie a'a !um $ore'ti. C&n$ soarele va intra insa &n -o$ia Calan"ei $e!i !am peste vreo trei luni -ilele se vor *i mi!'orat su*i!ient pentru !a -iua 'i noaptea sa *ie egale. 2up a!eea vor s!$ea p&na la Cr!iun !um !re$ !a 'tii *oarte ,ine. &ns g&n$e'te#te te rog numai la a!est *apt+ !&n$ soarele par!ur ge -o$iile iemii a'a$ar Capri!ornul Vrstorul 'i Pe'tii -ilele &n!ep iar'i s se mreas!: <tun!i se apropie $in nou e!3ino!"iul $e primvara pentru a treia mia oara $e la !al$eeni iar -ilele &n!ep iar'i sa !reas! p&na !&n$ se &ntoar!e &n!eputul verii. - 74i!en&$ #Nu este o *arsa $e Eulenspiegel: Iarna -ilele !res! 'i !&n$ sose'te !ea mai lunga la cL iunie &n!eputul verii iat ! au 'i &n!eput sa s!a$ Gn $in !e &n !e mai s!urte 'i &naintea- !tre iarna. Wie *aptul a!esta "i pare evi$ent $ar $a!a &l prive'ti alt*el $e!&t !a evi$ent te sim"i $eo# a&a aBu!at $e spaima 'i e'ti gata sa te aga"i $e ori!e. E !a 'i !um un enspiegel a &nto!mit lu!rurile &n a'a *el &n!&t primvara sa &n!eap $e P la &n!eputul iernii iar toamna la &n!eputul veni... /&ntem $u'i ast*el as_ ne n4&rtirn &n !er! &n speran"a !a vom prin$e $in urma !eva !are a laxa'i un punc& !e n&oarcere$$$ Bunc& !e n&oarcere n cerc$ 'ar &oa&e punc&e !e n&oarcere !in care es&e 0orma& cercul" sn& 0ara n&incar J n6&uJ !e n&oarcere nu poa&e 0i masuia&" nu e>is&a nimic s&a&ornic lnclce $ire!"ia $e &naintare iar e&erni&a&ea nu es&e un R!rep& naJ J 0ep& nain&eS" ci o n4r&ire n cerc$$$ Rcarusel" caruselS$ X Jnce&eaza+ 4ara+ par)a&0area solsti"iului $e vara: spuse Hans Castorp. /olsti"iul $e e pe mun"i $ansurile &n !er! !&n$ te "ii $e m&na &n 0urul 908 THOMAS MANN *l!rilor puri*i!atoare: Nu le#am v-ut ni!io$at $ar mi se

par *elul a!esta sr,toreau oamenii !u o ro,uste"e 'i o prospe"0m Jn &n!eput mie-ul -ilei 'i !ulmea anului !are e $es!reas!a 4 $ansau se &nv&rteau 'i se $up a!eea &nrB

,u!urau: 2e !e se vesele simplitatea lor primitiva # po"i tu oare sa &n"elegi7 2e !e erau at&t *eri!i"i7 Pentru !a anul !o,ora &n &ntuneri! sau poate pentru !a urc p&na atun!i iar &ntoar!erea sosise !u inevita,ilul pun!t solsti"ia0 mi $e noapte al verii pis!ul melan!oli! &n semea" sa revrsare $e *on = /pun toate a!estea a'a !um le v$ eu !u vor,ele !are#mi vin la &n$ m&na. @ melan!oli! seme"ie 'i o semea" melan!olie &i *!eau pe oame nii primitivi sa $anse-e &n 0urul *l!rilor *ara ni!i o &n$oiala !a $ansau $in $e-n$e0$e &mi &ng$ui sa ma exprim ast*el &n !instea *arsei !u &nv&rtirea &n !er! 'i a ve'ni!ei &ntoar!eri !are n#are ni!i o $ire!"ie 'i &n care &o&ul se repe&a$ Nu 4reau sa ma e>prim n nici un 0el" murmura Joachim" &e ro* sa nu !ai &o&ul pe mine. Insa re!unos! !a seara !&n$ stai &ntins pe ,al!on te o!upi &n a$evr $e lu!ruri *oarte &n$eprtate. 4 2a nu pot sa neg !a gramati!a rusa !u !are te o!upi tu este mai *olositoare. 2esigur !a &n !ur&n$ o sa vor,e'ti !urent a!easta lim,a. Evi$ent ar *i un mare avanta0 pentru tine $a!a ar i-,u!ni un r-,oi sa ne *ereas! 2umne-eu. 4 /a ne *ereas!7 Vor,e'ti !a un !ivil. R-,oiul este ne!esar. 8ara r-,oaie lumea ar putre-i repe$e a spus MoltFe. 'a" es&e a!e4(ra& ca e>is&a o &en!in2( n sensul aces&a$ Tre)uie sa recunosc" relua Hans 6as&orp -i era *a&a-*a&a s( re4in( l( cal!eeni" care 0(cuser( -i ei un rz,oi 'i !u!eriser Ca,ilonul !u toate !a erau semit:. prin urmare aproape evrei !&n$ am&n$oi o,servar !a $oua persoane !are se plim,au merg&n$ *oarte aproape &n *a"a lor &ntor!eau mereu !apetele &n$rt au-in$u#le glasurile 'i pr&n$ tul,ura"i &n propria lor $is!u"ie. Erau pe stra$a prin!ipala &ntre Ca-ino 'i 3otelul Celve$ere la &rJ&0 !erea spre 2avos#2or*. Valea se tolnea &n ve'minte $e sr,toare. !ulori ginga'e luminoase 'i vesele. <erul era minunat. @ sim*onie G rita $e miresmele *lorilor $e pe pa0i'ti umplea atmos*era pura us!a transparenta. &l re!unos!ur pe Lo$ovi!o /ettem,rini alturi $e un strin1 se P K &ns ! el nu#i recunoscuse sau ca nu !orea sa-i n&lneasca" deH &ntoarse repe$e !apul a$&n!in$u#s! gesti!ul&n$ &n $is!u"ia !e#o a MUNTELE VRJIT 909

G H ,a &n!er!&n$ !3iar sa iu"eas! pa'ii. 9i este a$evrat !a atun!i 6; A 4erii l salu&ara 4enin! pe !reap&a" !n! 4eseli !in cap" el simula 6 mai mare mirare ex!Jam&n$ 5La nai,a:6 'i 5<m $at#o $ra!ului:6 H, - &n a!el moment pru !a vrea sa &n!etineas! pasul 'i sa#i lase sa ! &nainte !eea !e ei nu pri!epur $eoare!e nu ve$eau ni!i un motiv &ru un asemenea *es&$ Sin!er ,u!uro'i sa#l &nt&lneas!a iar'i $up o n* $espr"ire se oprir l&ng( el 'i pe !&n$ &i str&ngeau m&na R teres&n$u#se !um o mai $u!e !u sntatea se uitar !er!ettori $ar 6ntr#o atitu$ine politi!oasa la &nso"itorul lui. In *elul a!esta &l silir sa *a! !eea !e $up !&t se prea ar *i pre*erat sa evite &ns lor li se pru lu!rul !el mai *ires! 'i mai potrivit $in lume a$i! sa le pre-inte pe a!est tovar' 4 $ar a,ia !&n$ pornir $in nou /ettem,rini *!u re!oman$rile !u gesturi potrivite 'i !uvinte spirituale &n$emn&n$u#i pe tustrei s# 'i str&nga m&inile &n $reptul pieptului sau. /e prea !a strinul !are putea sa ai, v&rsta lui /ettem,rini &i era ve!in $e !amera+ a$i! !elalalt su,!3iria' al !roitorului $e $ame LuFa!eF un oare!are Nap3ta $up nume 4 a'a pri!epusera tinerii. Era un om mi! *oarte sla, ras 'i am putea spune teri,il $e tios+ $e o ur&"enie !orosiva &n!&t verii au *ost oare!um mira"i. Totul era tios la el+ nasul !oroiat !are#i $omina *a"a gura ,o"ita 'i ,u-ele su,"iri o!3elarii 4 !u sti!lele !onvexe 'i $e alt*el !u pu"ine $ioptrii !are#i as!un$eau o!3ii $e un !enu'iu#$es!3is 4 'i !3iar t!erea !e o pstra 'i $in !are puteai trage !on!lu-ia !a 'i vor,a &i era tioasa 'i logi!a. Era !u !apul $es!operit a'a !um se !uvenea &n 3aina 4 'i $e alt*el &m,r!at !u mult gust+ !ostumul $e *lanel $e un al,a'tru#&n!3is !u $ungi al,e era *rumos !roit 'i arta ,ine a$aptat $is!ret mo$ei a'a !um o !onstatar verii !in&r-o privire experta $e oameni $e lume $ar 'i ei la r&n$ul lor *useser supu'i unei examinri i$enti!e &ns mult mai rapi$e 'i mult mai Ptrun-toare $in partea mi!ului Nap3ta. 2a!a Lo$ovi!o /ettem,rini n#ar 9tiut s#'i poarte !u at&ta gra"ie 'i $emnitate u-ata sto*a *lau'ata 'i &alonii n carouri &n*"i'area lui ar *i !ontrastat &n !3ip $e-agrea,il

asemenea so!ietate $istins. &ns !ontrastul era !u at&t mai mi! !u 4 pan&aD[nii &n !arouri *useser proaspt !l!a"i ast*el &n!&t la prima #$ J Bu&eau *i lua"i $rept noi # opera proprietarului sau" 0ara n!oiala" mo ! /Mr &inerSJ 'ar !aca 6ritul Nap3ta era prin elegan" 'i aspe!tul cos&umului" mai aproape !e 4eri !ec& !e 4ecinul lui !e locuJ &inerJ J 5 Sc5ml:J nu numai 4rs&a mai nain&a&a l !eose)ea !e cei !oi Nnul& !ec& !e a!esta $in urma !i 'i alt!eva !are se putea 910 THOMAS MANN re$u!e *oarte u'or la tenul *ie!reia $intre !ele $oua pere!3i !(!D erau ,ron-a"i 'i &nnegri"i $e soare iar !eilal"i pali-i+ o,ra0ii lu# #Oa . 6 se ,ron-aser &n! 'i mai tare &n timpul iernii iar ai lui Hans Cast lu!eau tran$a*irii su, !rarea ,lon$a1 &ns asupra palorii romane a $ nului /ettem,rini s!oasa &n evi$en"a at&t $e no,il $e musta"a lui nea ra$ia"iile solare nu avuseser ni!i o in*luen" pe !&n$ tovar'ul sau &oa&e ca a4ea parul ,lon$ # $e alt*el $e un ,lon$#!enu'iu metali! spl!it 4 pe !are#l purta lung 'i $at pe spate pielea o,ra-ului $e!olorata par!a 'i pali$a. 2oi $intre !ei patru aveau ,astoane a$ie Hans Castorp 'i /ettem,rini1 !!i Joa!3im nu um,la !u ,aston $i motive militare'ti iar Nap3ta $up !e *usese pre-entat &'i pusese ime $iat m&inile la spate. Erau mi!i 'i plap&n$e a!este m&ini !a 'i pi!ioarele *oarte gra"ioase *iin$ $e alt*el &n armonie !u statura. Nu puteai *i surprins ni!i !a#"i *!ea impresia unui om r!it 'i ni!i !a avea un *el $e a tu'i stins 'i monoton. /ettem,rini 'tiu sa risipeas! repe$e 'i !u elegan"a sting3ereala 'i in$ispo-i"ia mani*estate !&n$ &i -rise pe tineri. 2$u $ova$a $e !ea mai ,una $ispo-i"ie $in lume pre-ent&n$u#i pe !ei trei tovar'i unul altuia *(!&n$ multe glume 'i pore!lin$u# l pe Nap3ta $e pil$ princeps scholas-ticorum. Veselia spuse el 5"inea 'e$in"e strlu!ite &n sala pieptului sau6 !um se exprimase <retino 'i era meritul primverii al unei primveri pe !are el o lau$a. 2omnii tre,uiau s 'tie !a el repro'a *oarte multe lu!ruri a!estei lumi $e#ai!i $e sus &ne&t &'i exprimase a$esea $orin"a $e a o para'i. 2ar !inste a!estei primveri $in !reierul mun"ilor &n stare sa#l &mpa!e !3iar 'i numai vremelni! !u toate ororile a!estui pam&nt. Lipsea ai!i tot !eea !e

primvara $e la 'es avea mai tul,urtor 'i mai a"&"ator. 8ara !lo!ote &n a$&n!uri: 8ara miresme ume$e *r a,uri &n,u'itori: @ numai lumina se!eta senintate 'i un *arme! amar. Era pe pla!ul lui N1 era super)+ Mer*eau &uspa&ru" unul ln*a al&ul" !ar nu &o& &impul la rn!" ci !Wa atun!i !&n$ era posi,il !!i $e &n$at !e a!ei !are se plim,aser 'i s &ntor!eau a!um a0ungeau &n $reptul lor /ettem,rini era silit sa trea! $reapta ,a !3iar sa !o,oare $e pe trotuar pe stra$a ast*el !a alinierea rupea 'i sau unul sau altul ram&nea &n urma a$i! *ie Nap3ta !am st&nga *ie Hans Castorp !are &'i avea lo!ul &ntre umanist 'i 4arul s Joa!3im. Nap3ta r&$ea s!urt pe un ton &n,u'it $e om guturanit !ar *!ea sa te g&n$e'ti la sunetul unei *ar*urii !rpate pe !are o !io!an <rat&n$u#l pe italian !u !apul spuse !u un a!!ent trgnat+ MUNTELE VRJIT 911 Ei as!ulta"i#l pe voltairian. pe ra"ionalist. Lau$a natura $eoare!e 6n &mpre0urrile ei !ele mai *e!un$e nu te ame"e'te cu a)uri mis&ici" # trea-a o us!!iune !lasi!a. Cum oare s#o *i spun&n$ ume-eala &n latine'te7 D.(&umor, striga /ettem,rmi peste umrul st&ng &ns humor are" n Hita"iile pro*esorului nostru asupra naturii a!ela'i sens pe !are &l a 'i la s*&nta Caterina $in /iena a$i! atun!i !&n$ ve$ea primule ro'ii se g&n$ea la rnile lui Hristos. Nap3t( rspunse+ U Toate astea s&nt mai !ur&n$ spirituale $e!&t umoristi!e. 2ar &n a!ela'i timp &nseamn !a tre,uie sa#"i la'i spiritul sa ptrun$ &n natura. <re nevoie. #Natura spuse /ettem,rini !o,or&n$ glasul 'i nemaivor,in$ peste umr !i !a 'i !um ar *i !ugetat !u vo!e Dare n#are nevoie $elo! $e spiritul $umneavoastr. Ea &ns'i este spirit. #Nu v pli!tisi"i ni!io$at !u monismul $umneavoastr7 # Ei a'a$ar re!unoa'te"i !a numai $intr#o ,olnvi!ioasa pasiune $up $istra!"ii $umneavoastr &mpr"i"i lumea &n $oua 'i separa"i pe 2umne-eu $e natura: # Ei este $eose,it $e interesant pentru mine *aptul !a !eea !e numes! eu pasiune 'i spirit $umneavoastr apre!ia"i !a este

$oar o pasiune ,olnvi!ioas $up $istra!"ii. # ;&n$i"i#v !a ma !onsi$era"i retor to!mai $umneavoastr !are &ntre,uin"a"i !uvinte at&t $e mari pentru nevoi at&t $e *rivole: # /trui"i prin urmare sa so!oti"i !a spirit &nseamn *rivolitate. 2ar nu#i nimi! $e *!ut $a!a e $e origine $ualista. 2ualismul antite-a este prin!ipiul motor pasionat $iale!ti! 'i spiritual. < ve$ea lumea $espi!ata &n $oua eemente a$verse &nseamn spirit. @ri!are monist este pli!tisitor. Solet Anstoteles 4uaerere pugnam. C <nstotel7 <ristotel a trans*erat realitatea i$eilor generale &n unit"i Rn$ivi$uale 'i asta &nseamn panteism. als. 2a!a atri,ui"i unit"ilor in$ivi$uale un !ara!ter su,stan"ial anspune"i prin g&n$ire esen"a lu!rurilor &n a*ara generalului $e!i &o& r m!ual X a'a cum au *!ut#o Toma 'i Conaventura !a ,uni aris# 4 atun!i a"i i-olat lumea $e ori!e rela"ie !u i$eea !ea mai &nalta bb D8 v 4@ mme n a0ara !i4inumiZ iar 'umnezeu !e4ine &ranscen!en&$ +"6S&e Ace e4ul me!iu clasic" !omnul 74ul meu$ me$iu !lasi! este o $eli!ioasa !om,ina"ie $e !uvinte. 91, THOMAS MANN Da ro* sa ma scuza2i" !ar eu ma 0olosesc !e i!eea !e clasic un!e es&e la locul ei" a!ic( pre&u&in!eni un!e o i!ee a&in*e o cui W An&ichi&a&ea n-a 0os& permanen& clasica$ O)ser4 la !umnea4oas& a4ersiune ca&e*orica mpo&ri4a$$$ !rep&ului ca&e*oriilor sa--i sch !omiciliul" mpo&ri4a a)solu&ului$ 'ori2i ca spiri&ul sa 0ie numai pi0 sul !emocra&ic$ Sn&em !e acor!" sper" ca spiri&ul" oric& !e a)solu& ar 0i el" nu 4 pu&ea sa 0ie ni!io$at avo!atul rea!"iunii. 4 Totu'i este &ntot$eauna avo!atul li,ert"ii. 4 Totu'i7 Li,ertatea este legea $ragostei umane nu#i ni!i ni3ilism ni!i rutate. 4 Lu!ruri $e !are va &nspaim&nta"i $up !&t se pare. /ettem,rini -v&rli ,ra"ele $easupra !apului. 2isputa ramase &n suspensie. Joa!3im uluit se uita !&n$ la unul !&n$ la altul &n vreme !e Hans Castorp !u spr&n!enele &n!runtate privea "inta

&n pam&nt. Nap3ta vor,ise pe un ton tios 'i !ategori! !u toate ! el *usese a!ela !are aprase li,ertatea !ea mai larga. 8usese $e-agrea,il mai ales *elul sau $e#a rspun$e !u a!el 58als:6 !&n$ &'i str&nsese ,u-ele 'i rostise 'uiertor pe 5s6 pentru !a apoi sa# 'i "uguie gura1 /ettem,rini &i repli!ase !&n$ vesel !&n$ pun&n$ &n !uvinte !l$ura su*leteas!a mai ales atun!i !&n$ &i reaminti !on!ep"iile *un$amentale !are le erau !omune. Iar a!um &n vreme !e Nap3ta t!ea italianul &n!epu sa le expli!e verilor via"a a!estui ne!unos!ut raspun-&n$ ast*el unei !urio-it"i pe !are ,nuia !a o aveau tinerii $oritori sa a*le !&teva lmuriri $up a!easta $isputa !u Nap3ta. Era pro*esor $e lim,i !lasi!e &n !lasele superioare $e la 58ri$eri!ianum6 le expli!a /ettem,rini 'i potrivit o,i!eiului italian s!oase &n evi$en"a !&t se poate $e pompos situa"ia !elui pe !are#l pre-enta. 2estinul $omnului Nap3ta era ai$oma !u al sau. <$us ai!i &n urma !u !in!i ani $e starea snt"ii 'i !onving&n$u#se !a avea nevoie sa ram&na &n a!este lo!uri pentru un timp *oarte &n$elungat prsise sana toriul 'i se sta,ilise la LuFa!eF !roitorul $e $ame. 9!oala $in lo!ali *usese $estul $e ,ine inspirata !a sa#'i asigure !on!ursul a!estui $o!e remarca)il la&inis&" 0os& ele4 al unui ins&i&u& eclezias&ic$$$ Be s6 !lip /ettem,rini *!ea totu'i mare !a- $e ur&tul Nap3ta $e'i $oar !u o nain&e se an*a#ase cu el n&r-o !ispu&a care urma sa con&inue n&rziere$ r3 <!ela'i /ettem,rini &n!epu sa#i $ea expli!a"ii $omnului Nap3ta AsaS 4erilor $e un$e reie'i !a#i vor,ise 'i mai &nainte $espre ei# D MUNTELE VRJIT 918 ta era t&narul inginer !el !u trei saptam&ni !ruia !onsilierul auli! ns i-a gsit un lo! ume$ iar !elalalt era speran"a armatei prusiene en&ul ,iemssen$ Apoi i 4or)i !espre ner,$area lui Joa!3im re proie!tele lui $e ple!are 'i a$aug !a *ara &n$oiala s#ar *a!e o $reptate inginerului $a!a nu i s#ar atri,ui a!eea'i ner,$are $e a se &ntoar!e la mun!a lui. Nap3ta str&m, $in nas. /puse+ M r#omnii au aici un &u&ore eloc4en&$ Ma *eres! s pun la &n$oiala *

$elitatea !u !are v interpretea- g&n$unle 'i $orin"ele. Mun!a mun!a 4 va rog 4eti ve$ea !a ma va $e!lara $u'manul neamului omenes! ini-micushumanae naturae, $e &n$at !e voi &n$r-ni sa evo! vremurile &n !are !u a!easta s*oritoare elo!in"a n#ar *i o,"inut nimi! anume vremurile &n !are to!mai opusul i$ealului sau era "inut la mare !inste. Pentru ! Cernar$ $e Clairvaux a !on!eput o alta ierar3ie a per*e!"iunii $espre !are $omnul Lo$ovi!o ni!i m!ar n#a visat. 2ori"i sa 'ti"i !are7 El a'e-a starea !ea mai $e 0os &n 5moara6 a $oua pe 5!&mp6 iar a treia $ar 'i !ea mai lu$a,ila # as!ulta ,ine /ettem,rini # 5pe patul $e o$i3na6. Moara este sim,olul vie"ii lume'ti 4 'i nu#i rau ales. C&mpul semni*i!a su*letul omului lumes! pe !are &l ara preotul 'i &nv"torul spiritual. <!east treapta este $e alt*el !eva mai vre$ni!a. Pe pat &ns... # 2estul: 9tim: striga /ettem,rini. 2omnii mei iat !ine vrea sa va s!oat o!3ii !u s!opul 'i utilitatea !anapelei. - 'omnule <o!o4ico" nu 'tiam !a e'ti at&t $e pu$i!. C&n$ te ve$e lumea !um *a!i !u o!3iul *etelor... 2ar !um ram&ne !u lipsa $e pre0u$e!"i pg&na7 Prin urmare pe $e o parte patul este lo!ul un$e iu,ita se !ontope'te !u iu,itul pe $e alta parte este luat !a sim)ol al epartrii !ontemplative $e lume 'i $e !rea"ie &n s!opul !ontopirii &n 2umne-eu. - %0" andate, andate7 se apar italianul aproape pl&ng&n$. /e *!u R 2ar mai apoi /ettem,rini !ontinua !u $emnitate+ < nu eu s&nt rWpean" occi!en&al$ Gerarhia !umneavoastr este @rient suta la suta. n ui are oroare $e a!"iune. Lao#T-& propova$uie'te !a tr&n$avia este olositoare $e!&t ori!e alt!eva a*lat &ntre !er 'i pam&nt. 0 2a!a to"i : ar &n!eta sa mai a!tive-e atun!i repausul 'i *eri!irea $eplina ar Peste pm&nt. lata !ontopirea $e !are vor,i"i. pe p" % mai spune"i: 9i misti!a apuseana7 2ar !3ietismul !are#l numra !eoar Wn Be111; a$ep"ii lui 'i !are &nva" !a ori!e a!"iune este o gre'eala a 4rea sa *ii a!tiv &nseamn sa#l 0igne'ti pe 2umne-eu !are 919

THOMAS MANN &n"elege sa a!"ione-e singur7 Pot !ita &n a!est sens 'i una $intre -i"iile lui Molinos. Prin urmare s#ar prea !a posi,ilitatea spiritual gsi m&ntuirea &n repaus este rasp&n$ita &n omenire &n mo$ univer D <i!i interveni 'i Hans Cas"orp. /e ameste!a &n $is!u"ie !u ! ingenuit"ii 'i remar!a privin$ &n gol+ 4 2eprtare !ontopire: Ia"a !uvinte !are au o semni*i!a"ie 'i n7 le as!ul"i !u pl!ere. Noi trim ai!i sus &n a$&n!ul unei !onsi$era"i $eprtri se !uvine s#o spunem. /tm &ntin'i pe 'e-longurile noast ex!ep"ional $e !on*orta,ile la o altitu$ine $e !in!i mii $e pi!ioare n R vim &nlauntrul lumii 'i al omenirii 'i s&ntem *r(m&nta"i $e tot *elul $ g&n$uri. Iar $a!a mai g&n$es! ,ine 'i ma 3otrs! sa spun a$evrul est ne&n$oios !a patul a$i! 'e-longul va rog sa m &n"elege"i m#a a0utat &n -e!e luni sa agonises! mult mai multe i$ei $e!&t moara $in !&mpie $e#a lungul tuturor anilor petre!u"i a!olo. /ettem,rini &l privi !u o!3ii lui negri 'i !lipin$ $e &ntristare. 'omnule in*iner" spuse el apsat $omnule inginer: 9i lu&n$u#l pe Hans Castorp $e ,ra" &i &n!etini pu"in mersul pentru a#l !onvinge#&n parti!ular oare!um 4 &n spatele !elorlal"i. 2e !&te ori v#am tot spus !a *ie!are ar tre,ui sa#'i $ea seama !e repre-int 'i s g&n$eas!a pe msura lui. Menirea @!!i$entului este &n !iu$a tuturor aser"iunilor Ra"iunea <nali-a 8apta 'i Progresul # nu patul $e tr&n$avie al !lugrului. Naph&a ascul&ase$ n&orcn!u-se spre ei" 4or)i: 4 <l !lugrului: Mul"umit !lugrilor "rile europene au *ost !ultivate. 2atorita lor ;ermania 8ran"a 'i Italia nu mai s&nt ni'te !o$n neum,la"i ni'te mla'tini !i ro$es! gr&u au *ru!te 'i pro$u! vin. Clugrii $omnule au mun!it *oarte ,ine... 7))e" a&unci$$$ Te ro*$ Ac&i4i&a&ea clericilor n-a 0os& ni!i un s!op &n sine a$i! un nar!oti! ni!i o &n!er!are $e a a0uta lumea sa progrese-e 'i nJci n6 !utat *oloase !omer!iale. Era un exer!i"iu pur as!eti! o etap &n $is!i plina peniten"ei o m&ntuire. &i o!rotea apar&n$u#i &mpotriva !a**lii#amor"ea sen-ualitatea. <vea prin urmare # &nga$ui"i#mi sa su,linJe a!est lu!ru 4 un !ara!ter a,solut antiso!ial. Era !el mai $esav&r'it ec ism reli*ios$ 4 Va s&nt *oarte re!unos!tor pentru expli!a"iile $umneavoas s&n" *eri!it sa va$ !a mun!a &'i $a roa$ele !3iar &mpotriva voin"ei o**l 2a &mpotriva inten"iei sale. Noi nu su,liniem ai!i nimi! ai

$e!&t $eose,irea $intre util 'i uman. MUNTELE VRJIT 91: &n primul r&n$ o,serv !u prere $e rau !a iar'i &mpr"i"i lumea &n $ou p Regret !a v#am nemul"umit $ar tre,uie s3 separam" sa 0acem or!ine ruri 'i s puri*i!am i$eea A5homo Dei, !e orice elemen& necura&$ mneavoastra italienii a"i ns!o!it !mtria 'i a*a!erile ,an!are1 mnezeu s3 4a ier&e$ 'ar en*lezii au in4en&a& sociolo*ia economica" N *eniul uman nu le 4a ierta ni!io$at a!est lu!ru. U < geniul umanit"ii a inspirat $eopotriv 'i pe marii g&n$itori e!o#mi'ti $e pe a!ele insule: Vre"i sa spune"i !eva $omnule inginer7 Hans Castorp tg$ui $ar !u toate a!estea vor,i 4 &n timp !e Nap3ta '0 /ettem,rini &l ascul&au cu o anumi&a ncor!are: U Prin urmare ar tre,ui sa v pla!a $omnule Nap3ta pro*esiunea vrului meu 'i s(#i &n"elege"i ner,$area $e a o exer!ita... &n !e ma prive'te s&nt un !ivil in!ura,il varul meu mi#o repro'ea- $estul $e $es. Ni!i m!ar nu mi#am *!ut servi!iul militar 'i s&nt &ntr#a$evar un !opil al p!ii1 am mers !&teo$ata p&na la a ma g&n$i ! puteam *oarte ,ine sa a0ung preot 4 &ntre,a"i#l $e alt*el pe varul meu !!i i#am vor,it $e nenumrate ori &n a!est sens. 2ar $a! las la o parte pre*erin"ele mele personale # 'i poate !a ni!i m!ar nu e ne!esar sa ma &n$eprte- $e ele prea tare # va mrturises! !a am multa &n"elegere 'i simpatie pentru !ariera militar. Pro*esia $e osta' e a $ra!ului $e serioasa e o 5as!e-a6 $a!a vre"i # !3iar $umneavoastr v#a"i *olosit a$ineauri $e a!easta expresie # &ns exer!it&n$#o tre,uie sa te a'tep"i ori!&n$ sa ai $e#a *a!e !u moartea 4 $e !are &n $e*initiv te o!upi $eopotriv ,a &n! *oarte mult 'i &n !ariera $e preot 4 !!i $oar asta &i este menirea. 2ar $in &nsu'i raptul !a este expusa sa se &nt&lneas!a ori!&n$ !u moartea pro*esia $e militar &'i extrage !ara!terele ei spe!i*i!e1 bienseance, ierarhie" supu-ere onoare spaniola $a!a ma pot exprima ast*el 'i n#are ni!i o impor#an"a $a!a por"i guler "(re !e uni0orma sau colere&a scro)i&a1 ceea ce S&ipor&3 es&e ..as!etismul6 !um v# a"i exprimat a$ineauri at&t $e 0ust... Nu m !aca am reu'it sa v *a! sa#mi &n"elege"i g&n$urile !are... urn s nu !um sa nu spuse Nap3ta arun!&n$u#i o privire lui

ette, p p tem,nni !are#'i &nv&rtea ,astonul 'i !ontempla !erul. VL $e a!eea !re$ !ontinua Hans Castorp !a &n!lina"iile varului , K re,ui s( v *ie pe pla! $up toate !&te a"i spus. Nu ma g&n$es! 6aro a S&ron 9i altar6 sau la alte asemenea &n0g3e,ri !u a0utorul soli$ [Km$Jna !e oameni $is!iplina"i 'i $e ,una !re$in"a $au un temei Ci vreau s spun $oar !a tru$a ost'eas!a a$i! servi!iul # 91; THOMAS MANN 7I 'i numai &n a!est !a- se poate vor,i $espre servi!iu 4 nu urrnarest un !&'tig 'i nu are ni!i un raport !u 5so!iologia e!onomi!a6 ] D spunea"i 'i $in !au-a a!easta engle-ii nu au $e!&t *oarte pu"ini soiri !&"iva pentru In$ii 'i al"i !&"iva la ei a!as pentru para$e... 'omnule in*iner" n-are nici un sens sa mai con&inua2i" l n&reru Se&&em)rini$ Gns&i&u2ia os&(-easca - -i spun aceas&a 0ara a in&en2iona s #i*nesc pe loco&enen& - nu poa&e 0i !iscu&a&a !in punc& !e 4e!ere mor 0iin! a)solu& 0ormala -i 0(r( nici un con2inu& propriu" !eoarece &ipul 0unJ !amen&al !e sol!a& es&e mercenarul care se an*a#eaz( n ser4iciul orica rei cauze pe scur&" au e>is&a& sol!a2i ai con&rare0ormei spaniole" sol!a&J ai arma&ei re4olu2ionare" napoleonieni" ai lui Pari)al!i" iar acum a4em -i sol!a2i prusaci" n*a!ui2i-mi sa 4or)esc !espre sol!a2i numai a&unci cn! -&iu pentru ce se )a&$ 4 Nu este mai pu"in a$evrat repli!a Nap3ta ! *aptul $e a se ,ate ram&ne o !ara!teristi!a a institu"iei ost'e'ti iar eu !re$ !a e ,ine sa ne oprim la a!easta !onstatare. Este posi,il !a re$usa numai la at&t sa nu ai, $reptul $up $umneavoastr $e a $eveni 5$is!uta,ila $in pun!t $e ve$ere moral6 &ntru!&t se situea- &ntr#o -ona !are s!ap &n &ntregime mo$ului ,urg3e$e#a &n"elege via"a. 4 Ceea !e va pla!e sa numi"i 5mo$ul ,urg3e- $e#a &n"elege via"a6 rspunse /ettem,rini $in v&r*ul ,u-elor &n vreme !e !ol"urile gurii i se &ntin$eau su, musta"a -,urlita iar g&tul i se $e'uru,a $in guler &n !3ip !iu$at pie-i' 'i !u -v&!nituri va *i &ntot$eauna gata sa apere su, ori!e *orma i$eile Ra"iunii 'i ale Moralei !&t 'i in*luen"ele lor ,ine &ntemeiate asupra tinerelor su*lete 'ovitoare. Urma o t!ere. Consterna"i tinerii priveau $rept &nainte. &ns

$up !&"iva pa'i /ettem,rini !are#'i a$usese !apul 'i g&tul &n po-i"ia lor normala spuse+ Nu &re)uie sa 4a prin$ mirarea !a noi a$i! a!est $omn 'i cu mine ne !ertam a$esea *iin$! o *a!em !u toata prietenia 'i pornin$ la mai multe !onvingeri !omune. < *ost o u'urare. ;estul $omnului /ettem,rini era 'i !avaleres! omenes!. &ns Joa!3im # $e'i avea !ele mai ,une inten"ii 'i $orea $is!u"ia sa !ontinue &ntr#un !3ip ino*ensiv 4 spuse $e par!a &l &nG[ !eva oare!um &mpotriva voin"ei lui+ "" Tocmai !iscu&am !espre r(z)oi" 4arul meu -i cu mine" Be mer*eam a!ineauri n urma $umneavoastr. MUNTELE VRJIT 91= Km au-it rspunse Nap3ta. <m prins !uv&ntul $in -,or 'i mi# am s !apul# 8!ea"i politi!7 2is!uta"i $espre situa"ia generala7 @ nu r&se Hans Castorp. Cum putem noi a,or$a un asemenea 3De!t7 Vrului meu &ns'i pro*esia &i inter-i!e sa se o!upe $e politi!a !&t $espre mine renun" s#o $is!ut $eoare!e n#o pri!ep !&tu'i $e pu"in. . R m3car n-am !eschis un ziar !e cn! ma a0lu aici$ /ettem,rini gasi !a 'i alt$at !a *aptul a!esta este repro,a,il 9i me$iat arat ! este per*e!t $e ,ine in*ormat asupra prin!ipalelor venimente interna"ionale 'i le gasi *avora,ile $eoare!e lu!rurile luau $up prerea lui o &ntorstur &n avanta0ul !ivili-a"iei. <tmos*era general a Europei era $ominata $e g&n$uri pa!i*iste 'i $e planuri $e $e-ar# mare. I$eea $emo!rati!a &nainta va-&n$ !u o!3ii. &i asigura pe tovar'ii $e plim,are !a avea in*orma"ii !on*i$en"iale potrivit !rora Junii Tur!i puneau la pun!t ultimele pregtiri &n ve$erea loviturii $e stat. Tur!ia $evenita stat na"ional 'i !onstitu"ional 4 !e ,iruin"a a umanit"ii: # Eli,erarea Islamului spuse Nap3ta &n ,taie $e 0o!. Minunat: 8anatismul luminat # *oarte ,ine. 2e alt*el !3estiunea a!easta va prive'te a$aug el 'i se &ntoarse !tre Joa!3im. 2a!a <,$ul Hami$ !a$e s#a -is !u in*luen"a voastr &n Tur!ia iar <nglia po-ea- &n prote!toare... 2umneavoastr tre,uie s lua"i *oarte &n serios legaturile 'i in*orma"iile lui /ettem,rini al nostru !ontinua el a$res&n$u#se $estul $e agresiv !elor $oi veri 'i par&n$ !a#i !re$e &ntr#a$evar &n stare sa nu#l ia &n serios pe $omnul /ettem,rini. Este ,ine in*ormat &n !3estiunile na"ional# revolu"ionare. Lei $in "ara lui &ntre"in rela"ii ami!ale !u !omitetul engle- pentru oal!ani. 2ar Lo$ovi!o !e se va mai alege $in

!onven"iile $e la Reval $a! tur!ii $umitale progresi'ti vor reu'i7 E$Gar$ al VH#lea va re*u-a mai lase ru'ilor tre!erea prin 2ar$anele 'i $a!a <ustria se va 3otr& 6% &oa&e aces&ea pen&ru o poli&ica ac&i4a n alcani" a&unci$$$ #Pro*e"iile $umitale !atastro*i!e: &l &ntrerupse Se&&em)rini$ Ni@olai e7te pa!ea. Lui i se $atores! !on*erin"ele $e la Haga !are ram&n ac&Ani morale !e primul or!in$ i $up mi!a nereu'ita &n @rient Rusia tre,uia sa#'i ia o !ompen#a&le ct $e mo$est. 0ec0 U9JneJ !omnul meu+ N-ar &re)ui sa 4a )a&e"i 0o! $e $orin"a $e e a omenirii$ Acea par&e a poporului care se opune unor asemeper#ne MM nun 4a 0i 0ar3 n!oiala !escali0ica&a !in punc& !e 4e!ere moral$ 6e sSar mai 0ace poli&ica !aca nu s-ar !a prile#ul unora sau al&o- comBrWmi&a !in punc& !e 4e!ere moral. ra 918 THOMAS MANN # /pri0ini"i pangermanismul7 Nap3ta ri$i! $in umerii !are nu stteau !3iar la a!eea'i &nal"im & a*ar $e *aptul ! era ur&t mai era se pare 'i pu"in asimetri! G !ata$i!si s( rspun$. /ettem,rini !on!3ise+ - Oricum e !ini! !eea !e spune"i. 2umneavoastr nu vre"i sa ve$ ` &n e*orturile generoase ale $emo!ra"iei $e a se impune pe plan intern "ional $e!&t ni'te vi!lene manevre politi!e... # Poate a"i $ori s( v$ i$ealism sau !3iar religio-itate7 Este vor,a $oar $e ultime 'i sla,e resturi ale instin!tului $e !onservare &ntr#un sistem $e lume !on$amnat. Catastro*a tre,uie s vina va veni pe toate !aile 'i &n toate *elurile. /( lum $e pil$ politi!a ,ritani!a: 2orin"a <ngliei $e a#'i asigura &n mo$ urgent ,astionul in$ian este legitima. 2ar !onse!in"ele7 E$Gar$ 'tie tot at&t $e ,ine !a $umneavoastr 'i !a mine !( guvernan"ii $e la Peters,urg tre,uie s(#'i ia revan'a pentru &n*r&n#gerea su*erit &n Man!iuria 'i ! au nevoie s -$ro,eas! revolu"ia a'a !um au nevoie $e p&ine. 9i !u toate a!estea E$Gar$ $evia- ten$in"ele expansioniste ruse'ti spre Europa 4 e nevoit s#o *a!: 4 'i a"&"( rivalit"ile a$ormite $intre Peters,urg 'i Viena... # <3 Viena: Pro,a,il v &ngri0orea- a!east pie$i!a &n !alea progresului lumii $eoare!e re!unoa'te"i &n imperiul putre$ a !rui !apitala este mumia /*&ntului imperiu roman $e na"iune

german: # Iar eu !onstat !( s&nte"i ruso*il pro,a,il $in simpatie umanista pentru !e-aro#papism. # 2omnul meu $emo!ra"ia are mult mai mult $e a'teptat $e la Eremlin $e!&t $e la Ho*,urg 'i a!easta este o ru'ine pentru patria lui Lut3er 'i ;uten,erg... # 2e alt*el !eea !e spune"i este pro,a,il o prostie. 2ar 'i o prostie poate *i o unealt a *atalit"ii... # <3 mai lasa"i#ma !u *atalitatea $umneavoastr: Ra"iunii urna nu#i tre,uie $e!&t s( !rea s( *ie mai tare $e!&t *atalitatea 'i este # Nimeni nu $ore'te vreo$at alt!eva $e!&t $estinul !are#i este -it. Europa !apitalist 'i#l $ore'te pe al su. r-,oiul1 $ nara4 <tun!i !&n$ nu#l ur'ti &n$ea0uns &n!epi s !re-i !a apropie es&e # 2in pun!t $e ve$ere logi! antipatia $umitale *a" $e r-,[ in!oerent at&ta timp !&t n#o *a!i sa porneas! $in &ns'i esen"a s MUNTELE VRJIT 919 /tatul na"ional este prin!ipiul a!estei lumi pe !are ave"i s#o $a"i @h; 2ar *a!e"i !a na"iunile sa *ie li,ere 'i egale apra"i#le pe !ele mi!i ,e $e asuprire *a!e"i $reptate !rea"i *rontiere na"ionale... 2a *rontiera $e la Crenner 'tiu. 2es*iin"area <ustriei. 2a!a ar a' putea a*la !um &n"elege"i s#o li!3i$a"i *r r-,oi... U 2ar eu a' vrea s a*lu $a! $e *apt am !on$amnat vreo$at r-,oaiele na"ionale. U <'a$ar am au-it ,ine... U Nu tre,uie s !on*irm spusele $omnului /ettem,rini &n a!east orivin" interveni Hans Castorp &n $is!u"ia pe !are o urmrise !u !apul ple!at $in mers uit&n$u#se !u aten"ie r&n$ pe r&n$ !&n$ la unul !&n$ la !ellalt $intre !ei $oi interlo!utori. Varul meu 'i !u mine am avut uneori pl!uta o!a-ie s $is!utm !u $omnul /ettem,rini $espre a!este !3estiuni 'i $espre altele asemntoare a$i! ,ine&n"eles noi &l as!ultam expun&n$u#'i 'i pre!-&n$u#'i i$eile. Iat $e !e va pot !on*irma 'i !re$ ! vrul meu &'i va aminti 'i el ! $omnul /ettem,rini nu ne#a vor,it numai o $at plin $e entu-iasm $espre prin!ipiul mi'!rii al revoltei 'i al per*e!"ionrii lumii 4 !are la urma

urmei mi se pare !a nu este un prin!ipiu a,solut pa!i*ist 4 spun&n$u#ne $e asemenea ! a!est prin!ipiu va tre,ui s mai *a! mari e*orturi &nainte $e a *i pretutin$eni ,iruitor pentru !a &n *elul a!esta s se &n*ptuias! mult*eri!ita Repu,li! Universal. <!estea au *ost !uvintele lui $e'i erau mult mai plasti!e 'i expuse mai literar $e!&t ale mele se &n"elege $e la sine. 2ar !eea !e 'tiu 'i !eea !e am re"inut !u pre!i-ie # &ntru!&t &n !ali&a&ea mea e cr4Dl !onvins m#a &ngro-it &n a$evr # este $e a#l *i au-it spun&n$ a ! a!east -i nu va sosi pe aripi $e porum,el !i pe aripi $e vultur Pile vulturului s&nt a!elea !are m#au &n*ri!o'at $a!a#mi amintes! i 9i ! Viena ar tre,ui s *ie &nvins $a! vrem sa $es!3i$em !alea ri!ire. Prin urmare nu se poate spune ! $omnul /ettem,rini a n a&nna& n general r-,oiul. <m $reptate $omnule /ettem,rini7 are!um spuse italianul s!urt legn&n$u#si ,astonul pe !are#l &lnea n&ors$ uJ rnJi Nap3ta str&m,&n$u#se. Iat &n!lina"iile $umitale n#c ra-,oi#un"ate !3iar $e propriul $umitale $is!ipol. Assument pennas ut %n Krie!ri h 9L Dol&aire a apro,at r-,oiul !ivili-ator 'i l#a re!oman$at lui al H-lea ni'O&ri4a &iir^-1ir$r impo&ri4a &urcilor$ 9,0 THOMAS MANN # 9i &n lo! sa le *a! r-,oi s#a aliat !u ei 3e 3e: Ca pe $e mai vii 'i !u Repu,li!a Universal: Renun" s mai &ntre, !e v ram&ne $in prin!ipiul mi'!rii 'i al revoltei $a!a *eri!irea 'i unitat D vor reali-a. &n a!eea'i !lipa revolta ar !e4eni o crima$$$ # 9tii *oarte ,ine 'i tinerii $omni o 'tiu $e asemenea !a este v $espre progresul umanit"ii presupus !a un pro!es permanent. # 2ar ori!e mi'!are este !i!li!a spuse Hans Castorp. Legile ! servarii masei 'i !ele ale perio$i!it"ii ne &nva" !a at&t &n spa"iu !it si ` timp mi'!area este !i!li!a. To!mai $espre a!easta !3estiune vor,eam a$ineauri !u varul meu. @are mai poate *i vor,a $espre progres atun! !&n$ e'ti &n *a"a unei mi'!ri &n!3ise *ara $urat 'i sens7 C&n$ stau &ntins seara 'i prives! -o$ia!ul a$i! 0umtatea vi-i,ila $e#ai!i ma g&n$es! la ve!3ile popoare &n"elepte...

# <"i *a!e mai ,ine sa nu va mai *ram&nta"i at&ta 'i sa nu mai visa"i $omnule inginer !i s va &n!re$e"i *erm &n instin!tele v&rstei 'i ale rasei $umneavoastr !are tre,uie sa v $u!a la a!"iune. &ns'i pregtirea $umneavoastr 'tiin"i*i!a tre,uie sa va lege $e i$eea progresului. Privi"i !um via"a &n imensele sale spa"ii $e timp se $e-volt $e la in*u-orp&na la om ast*el !a nu mai las ni!i o &n$oiala !u privire la posi,ilit"ile $eo!am$at nelimitate $e per*e!"ionare $es!3ise omului. 2ar !3iar $a!a va &n!p"&na"i sa ram&ne"i numai &n planul matemati! totu'i $u!&n$ mi'!area $umneavoastr !i!li!a $in $esav&r'ire &n $esav&r'ire ve"i a0unge sa va a$pa"i $in &nv"tura se!olului al optspre-e!elea potrivit !reia omul a *ost la &n!eput ,un *eri!it 'i $esav&r'it 'i n#a *ost *alsi*i!at 'i !orupt $e!&t $e erorile so!iale iar !a sa $evin $in nou ,un *eri!it 'i $esav&r'it e $ator sa mearg pe $rumul ce !uce la ac&i4i&a&e" la re4l6 -uirea !riti! a &ntregii stru!turi so!iale alt*el... # 2omnul /ettem,rini uita sa a$auge interveni Nap3ta !a i$ili!a teorie rousseauista este o a$aptare s!3ilo$it 'i ra"ionalista a $o!trine !re'tine privitoare la starea originara a omului !are nu !uno'tea p!atul 'i ni!i so!ietatea !i numai originea sa $ivina 'i legtura 2umne-eu stare la !are urmea- s se re&ntoar!. &ns re!ia &mpr"iei lui 2umne-eu $up nimi!irea tuturor *ormelor terestre situata &ntr#un pun!t un$e !erul 'i pam&ntul 4 un$e ra"ionalul 'iD naiul 4 se ating m&ntuirea este trans!en$enta iar &n !eea !e p repu,li!a $umitale universala 'i !apitalista mi se pare *oarte K $raga $o!tore sa te au$ vor,in$ $espre 5instin!t6 &n legtura D 8iin"a instin!tiva este ne!on$i"ionat alturi $e !eea !e este nap MUNTELE VRJIT IcL 2umne-eu &nsu'i a s$it &n oameni instin!tul *ires! !are i#a I$it s( se $espart unii $e al"ii *orm&n$ state $i*erite. R-,oiul... R-,oiul striga /ettem,rini !3iar r-,oiul $omnul meu a *ost el R s##1& sa slu0eas! progresul 4 e'ti o,ligat sa *ii $e a!or$ !u mine ai &n ve$ere unele evenimente !3iar $in epo!a $umitale pre*erata u sa spun+ !ru!ia$ele: <!este r-,oaie !ivili-atoare au *avori-at &n Hui !el mai *eri!it $in lume raporturile e!onomi!e 'i !omer!iale ale noarelor 'i au soli$ari-at umanitatea apuseana su, semnul unei i$ei. # E'ti *oarte &ng$uitor *a"a $e i$ee. 2ar &mi permit sa re!ti*i! spusele $umitale !&t mai politi!os posi,il men"ion&n$ *aptul !a !ru!ia$ele &n a*ar $e impulsul !e l#au $at !omer"ului au exer!itat o in*luen"a &ntr#un sens $elo! interna"ional !i

$impotriv au &nv"at popoarele sa se $eose,eas! unele $e altele 'i au prile0uit $e-voltarea i$eii $e stat na"ional. - n&ocmai" !ar numai $a!a privim lu!rurile $in pun!t $e ve$ere al raporturilor $intre popoare 'i !ler. 2a &n !lipa a!eea sentimentul onoarei na"ionale a &n!eput sa se !onsoli$e-e &mpotriva ar,itrarului i-vorit $in ierar3ie... # 9i !u toate a!estea !eea !e nume'ti ar,itrar i-vor&t $in ierar3ie nu este alt!eva $e!&t i$eea $e unire a oamenilor su, semnul spiritului. # Cunoa'tem a!est spirit rousseauist 'i renun"am ,u!uro'i la el. # Este evi$ent ! &m,ol$it $e mania $umitale na"ionala ai oroare $e !osmopolitismul ne,iruit al ,iseri!ii. 2a!a a' putea m!ar sa 'tiu !um vrei s( &mpa!i a!est *el $e a g&n$i !u aversiunea $umitale *a"a $e r-,oi: Cultul pentru statul !on!eput $up mo$elul anti! tre,uie sa *a! `n $umneata un parti-an al unei !on!ep"ii 0uri$i!e po-itive 'i !a atare... - GJiscu&am ches&iuni #uri!ice. n !rep&ul popoarelor" !omnul meu" a !reptului natural 'i a ra"iunii umane universale ram&ne !ea mai 4ie$$$ a lm serio'i $reptul popoarelor $espre !are vor,e'ti nu este nimi! !ec& o 0orma corup&a rousseauis&a a lui &us di!inum, care nu re4 $lc SeXa 0ace ni!i !u natura 'i ni!i !u ra"iunea !i se spri0in pe &us r0- N mnuJe Pro*esor sa nu ne !ertam pe !uvinte: Numi"i netul,urat 7ser40 m 6;ea We ;% cms&esc ca $rept natural 'i $rept al popoarelor. nal"a ;S&e W3 !easuBra $repturilor po-itive ale statelor na"ionale se superior general#vala,il 'i !are ne &ng$uie sa solu"ionam 9,, THOMAS MANN prin instan"e $e ar,itra0 !3estiunile litigioase i-vor&te $in interese tra$i!torii. Brin ins&an2e !e ar)i&ra#+ 6n! au! o naz)&ie ca as&a+ 'eci" nr#n& con$ un

Dle"u iat tri,unal ,urg3e- $e ar,itra0 !are 3otr'te asupra pro,lemelor !are statorni!e'te voia lui 2umne-eu 'i *un$amentea- istoria: Cun !eva pentru pi!ioru'ele $e porum,ei: 2ar atun!i !um ramne cu ari !e 4ul&ur. Morala )ur*heza$$$ 4 2umne-eule $ar morala ,urg3e-a ni!i m!ar nu 'tie !e vrea: Urla &mpotriva s!$erii natalit"ii 'i pretin$e re$u!erea taxelor pentru instru!"ia 'i pregtirea pro*esionala a !opiilor. 9i totu'i te &n,u'i $e mul"ime iar toate pro*esiunile s&nt at&t $e supra&n!r!ate &n!&t lupta pentru un ,li$ $e m&n!are este mult mai &n*iortoare $e!&t toate r-,oaiele $in vremurile tre!ute. Par!uri 'i ora'e#gra$ini: Revigorarea rasei: 2ar la !e ,un s#o revigore-i $a!a progresul 'i !ivili-a"ia $ores! sa nu mai *ie r-,oaie7 R-,oiul ar *i mi0lo!ul &mpotriva tuturor a!estora 'i pentru toate a!estea. Pentru revigorarea rasei 'i !3iar &mpotriva s!$erii natalit"ii. 4 ;lume'ti. Ceea !e spui nu mai este serios. 2e alt*el $is!u"ia noastr s#a 'i $estrmat 'i to!mai la momentul oportun. <m a0uns spuse /ettem,rini 'i arat&n$ verilor !u ,astonul !su"a se opri &n *a"a por"ii. Era mo$esta *iin$ a'e-ata ling intrarea &n 2or* pe 'oseaua $e !are n#o $espr"ea $e!&t o gr$ini"a &ngusta. Vi"a sl,ati!a !u r$!inile $e-golite &n!ununa u'a !asei 'i#'i &ntin$ea una $intre tulpinile rsu!ite 'i !"rate pe -i$ spre *ereastra parterului la $reapta un$e se a*la vitrina unei mi!i ,!anii. Parterul apar"inea ,!anului $e!lara /ettem,rini. Lo!uin"a lui Nap3ta se a*la la primul eta0 la !roitor 'i el &nsu'i lo!uia su, a!operi'. Era o mansar$a lini'tita. Mani*est&n$ $eo$at o ama,ilitate surprin-toare Nap3ta i71 exprima n$e0$ea !a a!estei &nt&lniri &i vor mai urma 'i altele. Dizita"i#ne spuse el. <' spune+ vi-ita"i#ma $a!a $o!torul /et ,rini ai!i $e *a"a nu ar avea $repturi mai ve!3i la prietenia $urnn voastr. Veni"i ori $e !&te ori o ve"i $ori ori!&n$ va va *i $or $e o $is!u"ie. Pre"uies! s!3im,urile $e i$ei !u tineretul. Poate !a ni!i mie lipse'te o oare!are tra$i"ie &n pe$agogie... 2a!a maestrul nostru $e $ra %'i#l arata pe /ettem,rini) pretin$e sa reparti-e-e numai umani lui ,urg3e- $arurile 'i vo!a"ia pe$agogi!a tre,uie sa#l !ontra-D <'a$ar pe !ur&n$. MUNTELE VRJIT 9,8 /ettem,rini invo!a greut"i. /&nt numeroase -ise el. Bilele

$omnu#R L !otenent erau ai!i numrate *iin$! urma sa ple!e iar $omnul ingi# 0'i va $u,la $esigur -elul pentru a#'i respe!ta 'i mai riguros regimul U'i poat &nt&lni varul !&t mai !ur&n$ la 'es. Tinerii !a!ura !rep&a&e amn!urora" mai n&i unuia" apoi celuilal&$ Bri-$ er invita"ia lui Nap3ta !u !&te o &n!linare a !apului 'i ime$iat $up ea !on*irmar prin mi'!ri $in !ap 'i $in umeri re-ervele *ormulate $e /ettem,rini. <st*el ori!are alternativa rm&nea $es!3isa. - 6um l-a porecli&. n&re)a Joachim pe cn! urcau !rumul n spirala care con!ucea la R er*ho0S$ #Eu unul am &n"eles 5maestru al !ate$rei6 spuse Hans Castorp 'i am $e g&n$ sa re*le!te- serios la a!est lu!ru. 2esigur !a este o gluma *r importan"1 &'i $au &ntre ei at&tea pore!le !iu$ate. /ettem,rini i#a -is lui Nap3ta princeps scholasticorum 4 !eea !e nu#i rau. &n $e*initiv s!olasti!ii au *ost !rturarii evului me$iu *ilo-o*ii $ogmelor $a!a vrei. Hm: 2e alt*el $espre evul me$iu s#a pomenit $e mai multe ori # *apt !are mi#a amintit !a /ettem,rini a spus !3iar $in prima -i $e $up sosirea mea ! multe lu!ruri $e ai!i $e la noi i se par !a amintes! $e evul me$iu. < spus#o &n legtura !u <$riati!a von MSlen$onF a$i! $in !au-a numelui ei. 2ar el !e impresie "i#a *!ut7 # Mititelul7 Nu prea gro-ava. < spus multe lu!ruri !are mi#au pl!ut. 8ire'te ! tri,unalele $e ar,itra0 s&nt o *"rni!ie. 2rept sa#"i spun el personal nu mi#a pl!ut $elo! 'i &n $e*initiv !e *olos !a spune at&tea lu!ruri interesante $a! el &nsu'i este un tip e!3ivo!7 9i este &ntr#a$evar e!3ivo! nu po"i sa negi. C3iar povestea a!eea !u 5lo!ul !omuniunii6 a rost $e *apt e!3ivo!a. 9i pe $easupra mai are 'i un nas $e evreu uita#te Nne la el+ 'e al&0el numai semi"ii pot avea un aer at&t $e mala$iv. Te gin$e'ti &n mo$ serios sa#l vi-ite-i7 ire'te [ saXJ 4izi&am amn!oi" preciza Hans 6as&orp$ 6& !espic lcul lui. vor,e'te militarul $in tine. 9i !al$eenii aveau a!ela'i *el $e ..D erau $eopotriv $e &nver'una"i &n !er!etrile lor 'i mai ales &n iele o!ulte. Nap3ta are 'i el !eva $e a$ept al 'tiin"elor o!ulte 'i ma 6e rcseaza !es&ul !e mul&$$$ 'e al&min&eri" nici nu pre&in! ca l-am pri-Bri W 1\ 5e 5Il' Jnsa !aca-l 4om &nt&lni mai $es poate !a o sa s*&r'im 5.U Pn!epe 'i nu#i !3iar imposi,il !a mintea noastr sa pro*ite &n 8en5! e tu $evii ai!i $in !e &n !e mai &n"elept !u ,iologia !u ,ota#

6% &oa&e pun!tele tale solsti"iale lipsite $e statorni!ie. 2e alt*el 9,9 THOMAS MANN &impul &e-a in&eresa& chiar $in -iua sosirii tale. 9i !u toate s&ntem ai!i numai 'i numai !a s ne &nsnto'im a$i! s $evenim plet snto'i pentru !a &n s*&r'it s ni se restituie li,ertatea 'i sa *D trimi'i vin$e!a"i la 'es. # Li,ertatea lo!uie'te &n mun"i: !&nt Hans Castorp pe un ton vesel Ia spune tu !e !re-i !( este li,ertatea !ontinu el. Nap3ta 'i /ettem,rirr au $is!utat 'i ei a$ineauri $ar n#au reu'it s( se &n"eleag. 5Li,ertate este legea iu,irii $e oameni6 spune /ettem,rini 'i a!easta a*irma"ie te *a!e sa te g&n$e'ti la strmo'ul lui !ar,onarul. 2ar ori!&t $e !ura0os a *ost !ar,onarul 'i ori!&t $e !ura0os ar *i &nsu'i /ettem,rini al nostru... # 2a lu!rurile $eveniser pli!ti!oase !&n$ au &n!eput s vor,eas! $espre !ura0ul personal. # ...!re$ totu'i ! se teme $e multe lu!ruri $e !are Nap3ta nu se teme &n"elegi tu 'i !( li,ertatea 'i !ura0ul lui s&nt lu!ruri $estul $e !on*u-e. Cre-i tu !( ar avea !ura0ul de se perdre ou meme de se laisser deperir9 # Ce te#a apu!at $e vor,e'ti *ran"u-e'te7 # Uite#a'a... <tmos*era $e ai!i este at&t $e interna"ionala. Nu 'tiu !are ar tre,ui s( se simt( mai ,ine /ettem,rini !u repu,li!a lui ,urg3e#-o#universala sau Nap3ta !u !osmopolitismul lui ierar3i!. 2up !um ve-i am *ost *oarte atent &ns( n#am pri!eput !3iar totul $impotriv mi s#a prut !a $in $is!u"ia lor reie'eau mari !on*u-ii. # <'a se &nt&mpl &ntot$eauna 'i o s !onsta"i mereu !( a vor,i 'i a avea preri $u!e numai la !on*u-ie. Nu "i#am mai spus#o7 Ceea !e importa nu este !&tu'i $e pu"in !e p(rere ai !i numai s( 'tii $a!a e'ti sau nu om !instit. Cel mai sntos este s n#ai ni!i un *el $e prere 'i s#t1 0aci ser4iciul$ # 2a tu po"i sa spui asta &n !alitate $e viitor o*i"er *(!&n$ parte $intr#institu"ie pur *ormal. Cu mine &ns e alt!eva eu s&nt !ivil am oare!a rspun$ere. 9i m( enervea- s( v$ o atare !on*u-ie !( unul pre L L a&& !e repu,li!a interna"ional 'i ur'te &n prin!ipiu r-,oiul $ar este patriot &n!&t !ere partout *rontiera $e la Crenner # &n vreme !e !e so!ote'te statul !a *iin$ opera $iavolului 'i lau$ pe toate tonurile lalal&

soli!ului $aritatea universala &ns( !u o !lipa mai t&r-iu apr $reptul instin natural 'i#'i ,ate 0o! $e !on*erin"ele $e pa!e. Tu spui ! noi s&nte nu !a s $evenim mai inteligen"i !i !a s ne vin$e!m. 2ar tre,ui &0el" e9 po"i &mp!a pe am&n$oua ,iete !!i $a!a nu pro!e$e-i asu MUNTELE VRJIT 9,: ` $e !on!ep"ia $ualist asupra lumii 'i "in s(#"i atrag aten"ia !a Ceasta este o gre'eal *oarte mare. 2espre &mpr"ia lui 2umne-eu 'i $espre m&ntuirea prost &n"eleas Hans Castorp sttea pe ,al!on 'i i$enti*i!a o plant !are !re'tea &n multe lo!uri a!um !&n$ vara astronomi!a &n!epuse iar -ilele se mi!'orau+ !oa$a#'ori!elului sau a=uilegia o varietate a ranun!ula!e!lor !are !re'tea !a un !op!el !u tulpina lunga *lori al,astre violete 'i ro'ii#!a*e#nii 'i !u *run-ele ier,i*orme $estul $e $e-voltate. Planta !re'tea i!i 'i !olo &n numr mare $ar mai ales &n a!el !ol" lini'tit un$e iat ! &n !ur&n$ avea s *ie un an $e !&n$ o v-use pentru prima oara+ a$i! &n a!ea $eprtat vale &mp$urit plin $e vuietul torentului !u o !rare 'i o ,an! un$e se s*&r'ise plim,area lui $e o$inioar plim,are prematur 'i $estul $e pu"in *olositoare $ar un$e se mai $u!ea $in !&n$ &n !&n$. Nu era un !rum chiar a&& !e lun*" $a! *!eai a!east plim,are &ntr#un mo$ mai pu"in aventuros $e!&t o *!use el alt$at. Ur!&n$ o por"iune pe pov&mi'ul $e $easupra $er$elu'ului $e la 2or* a0ungeai !am &n $ou-e!i $e minute 4 !u !on$i"ia sa mergi *r o!oli'uri *r arii $in opere 'i *r opriri $in pri!ina o,oselii 4 &n partea pitoreas!a a pote!ii !are 'erpuin$ $e#a lungul p$urii tre!ea peste po$e"ele $e lemn ale pistei $e ,o, !e !o,ora $inspre /!3at-alp iar !&n$ Joa!3im era re"inut la anatoriu $e &n$atoririle impuse $e tratament $e vreo !onsulta"ie $e 4reo ra$iogra*ie $e vreo luare $e s&nge pentru anali- $e vreo in0e!"ie o,liga"ia $e a se !&ntari Hans Castorp ple!a $a! vremea era rurnoas *ie $up al $oilea $e0un *ie $up primul 'i !&teo$ta pro*ita e orele $intre !eai 'i !ina pentru a#'i vi-ita lo!ul pre*erat a!ela'i eT o$inioar avusese o 3emoragie pe nas at&t $e !umplit ir a!olo 9e-a pe o ,an! as!ulta !u !apul ple!at vuietul torentului 'i

privea 9i a!ea mul"ime al,astr $e !oa$a#'ori!elului !are &n*lorea iar'i m <ta!ul vii. Jeas - nea Ware numai Ben&f at&t7 Nu. se $u!ea a!olo 'i $in nevoia su*le# sin*ur !a s(#'i poat( a$u!e aminte s(#'i siile L re!apitule-e impre# 'i *e# $ JmPDrile at&tor luni # 'i pentru a se g&n$i l toate. Erau multe X m a*ara $e asta ni!i nu#i venea prea u'or sa 'i le pun &n 9,; THOMAS MANN or$ine !!i &i apreau &n!&l!ite ameste!&n$u#se &ntre ele &n nes* *eluri ast*el &n!&t !ea mai limpe$e amintire reala a,ia putea *i $e'i Priita $e !eea !e g&n$ise visase sau &'i &nchipuise !oar$ Gnsa &oa&e erau _# esen"a aventuriera at&t $e intens &n!&t atun!i !&n$ &l np$eau inima $estul $e u'or impresiona,ila a$i! a'a !um *usese !3iar $in prima D sosirii ai!i sus se oprea 'i apoi ,tea !u putere. /au poate numai !onst tarea lu!i$a !a &n a!easta vale # un$e &ntr#un moment $e exaltar Pri,islav Hippe &i apruse &n !arne 'i oase iar a=uilegia nu mai era !e v-uta o$inioar !i &n*lorise &n! o $at # oare simpla !onstatare !a a!ele 5trei sptm&ni6 ale lui se vor pre*a!e &n !ur&n$ &ntr#un an &ntreg era &n$ea0uns s(#i &nspim&nte &ntr#un !3ip at&t $e straniu inima impresiona,il7 2e alt*el a!um nu#i mai !urgea s&nge $in nas pe ,an!a $e l&nga torent # *aptul a!esta rmsese &n urm. 8!use progrese !u a!limati-area lui asupra !reia Joa!3im &i atrsese aten"ia !3iar $e la &n!eput 'i !are &n a$evr se $ove$ise anevoioas. 2ar $up unspre-e!e luni puteai s#o !onsi$eri !a terminata 'i a,ia $a! mai era !a-ul sa te a'tep"i la !eva nou &n a!east $ire!"ie. C3imismul stoma!ului i se normali-ase 'i se a$aptase. Mria Man!ini &'i re!ptase &ntreaga savoare nervii mu!oaselor us!ate at&ta vreme sim"eau iar'i ,u!3etul a!estui pro$us !are era *oarte ,un 'i $e a!eea#l !oman$a !u a!ela'i sentiment pios to!mai $e la Cremen !&n$ re-ervele erau pe terminte m!ar !a &n vitrinele sta"iunii interna"ionale erau expuse "igri *oarte ispititoare. @are Mria nu *!ea un *el $e legtur &ntre el !are se gsea &n a$&n!ul $eprtrii 'i lumea

$in !&mpie ve!3ea lui patrie7 9i oare a!east legtur nu se &ntre"inea 'i nu se pstra mult mai ,ine &n a!est *el $e!&t prin mi0lo!irea !r"ilor po'tale $e pil$a pe !are le trimitea $in !&n$ &n !&n$ a!olo 0os. un!3ilor lui $ar pe !are $e la o vreme le !am rrise !u at&t mai mult ! !&t &nsu'in$u#'i !on!ep"iile lo!ale &'i &nsu'ise *oarte ,ine &n spe!ial o i !eiul $e#a irosi timpul. Cel mai a$esea le s!ria !r"i po'tale ilustra $eoare!e erau mai pl!ute la ve$ere repre-ent&n$ priveli'ti !u valea -pa$a sau !u aspe!tele ei $e var 'i nu aveau pentru s!ris $e!&t e !&t tre,uia pentru a !omuni!a ultimele $iagnosti!e ale me$i!ilor re tatul vreunei !onsulta"ii lunare sau generale !u alte !uvinte lo! Pe termenii &n !are relate-i a!este $iagnosti!e spre *olosul ru$elor aoi anun"i $e exemplu *aptul ! se !onstatase !u a0utorul $epistri10 K a!usti!e *ie opti!e o &m,unt"ire in!ontesta,ila &ns !a ,olna4 era $eo!am$at $e-intoxi!at 'i ! u'oara !re'tere a temperaturii P MUNTELE VRJIT 9,= rnai a4ea" pro4enea !in cele c&e4a mici punc&e care pentru mo#t rnai $(inuiau $ar *r &n$oial vor $isprea !omplet $a!a pa!ien#a avea pu"in r,$are spre a nu mai *i silit mai t&r-iu sa se &ntoar#Putea presupune !u oare!are !ertitu$ine !a nimeni nu se a'tepta sa `meas!( $e la el !ompo-i"ii epistolare mai ample1 $oar nu se a$resa i s*ere umaniste 'i retori!e1 rspunsurile pe !are le primea nu erau R i ele mai expansive. 2e !ele mai multe ori &nso"eau trimiterea $e !as a mi0loa!elor ,ne'ti a$i! a venitului provenit $in averea printeas! 'i !are pres!3im,at &n mone$a a!estei "(ri $evenea at&t $e !onsi$era,il &n!&t re-ervele ni!i nu apu!aser vreo$at sa se s*&r'eas!a &n !lipa !&n$ &i sosea un nou man$at &ntovr'it $e !&teva r&n$uri ,tute la ma'in semnate $e James Tienappel !u g&n$uri ,une 'i urri $e &nsnto'ire $in partea ,tr&nului su un!3i iar !&teo$at( 'i $in partea lui Peter !el mereu ple!at pe mare. Consilierul auli! &n!etase $e !&t(va vreme s#i mai a$ministre-e in0e!"iile &i anun"ase Hans Castorp pe !ei $e a!as. Nu#i *!eau ,ine t&nrului pa!ient &i $$eau $ureri $e !ap &i stri!au po*ta $e m&n!are &l *!eau s piar$ $in greutate &l o,oseau ,a &n!epuser !3iar sa#i ri$i!e temperatura !are $up a!eea nu mai !o,or&se. 8e,ra sen-a"ia su,ie!tiv &l $ogorea !u *ier,in"eal us!at su, tenul tran$a*iriu amintin$ a!estui vlstar al !&mpiei !u vesela ei meteorologie ume$ ! a!limati-area nu !onsta totu'i $e!&t &n a te o,i'nui s nu te

o,i'nuie'ti !eea !e era $e alt*el 'i !a-ul lui Ra$amante &nsu'i !are avea o,ra0ii mereu vine"ii. 5Mul"i nu se o,i'nuies! ni!io$at6 &i spusese Joa!3im !3iar $e la &n!eput 'i a!esta prea s *ie !a-ul lui Hans Castorp. C!i tremurul !etei !are &n!epuse s(#l sting3ereas! u'or ime$iat $up sosirea a!i sus" nu nce&ase nici el" ci con&inua - !a &l sim"ea !&n$ mergea !&n$ 4or,ea 'i !3iar ai!i &n a!est re*ugiu ales pentru me$ita"ie &n *eeria astr &n*lorit ti!ul se mani*esta &n mo$ at&t $e insistent &n!&t aproape e o,i'nuise s(#'i re-eme ,r,ia &n *elul $emn al lui Hans Lorens&orp$ 6u acest prile0 era $e *ie!are $at nevoit sa#'i aminteas! $e erul tare al ,(tr&nului urma' $ire!t al !oleretei $e para$a $e rotun#a su*lat !u aur a !upei $e ,ote- $e repetarea sonora 'i evlavioasa a strve!3i rostiri 'i $e alte lu!ruri asemntoare !are#l mpin*eau p s3 se g&n$eas!( l propriul su !omplex $e via"a. islav Hippe nu#i mai aprea &n !arne 'i oase !a &n urma !u vreo niai H66e J%nJJ 5cJima&1izarea mJ Hans 6as&orp se e0ec&uase" &rupul nu-i cea "eapn &ntins pe ,an! iar eul sau nu mai &nt&rzia pe 9,8 THOMAS MANN meleaguri &n$eprtate # asemenea &nt&mpl(ri nu mai aveau lo! D @ pe-imea vie a a!estei a$u!eri aminte atun!i !&n$ o evo!a se pastr limitele normale 'i sntoase1 'i !u a!est prile0 Hans Castorp s!otea pl!ere $in ,u-unarul 3ainei amintirea $e sti!la pe !are#o pstra &ntr pli! $u,lu v&r&t la r&n$ul lui &n portvi-it+ o pl!u"a !are atun!i !&n$ "inea ori-ontal avea s!lipiri negre *ara lu!iu $ar &nl"ata &n lumi !erului se limpe-ea 'i $e-vluia lu!ruri omene'ti+ imaginea transna renta a trupului omenes! al!tuirea !oastelor *orma inimii ar!ul $0a *ragmei 'i !ontururile plam&nilor iar &n plus oasele ,ra"elor 'i ale !la vi!ulei toate a!estea mrginite $e &nveli'ul pali$ 'i a,urit al a!elei !arni $in !are Hans Castorp gustase &n mo$ neso!otit &n saptam&na Carnavalului. Prin urmare !e putea *i surprin-tor &n *aptul !a inima lui emotiva se oprea 'i#'i iu"ea ,tile atun!i !&n$ privea a!easta amintire !on#tinu&n$ $up a!eea sa re!apitule-e 'i sa retrias! 5totul6 re-em&n$u#se $e sptarul ru$imentar al ,n!ii !u ,ra"ele &n!ru!i'ate 'i !apul ple!at pe umr &n vuietul torentului 'i &n *a"a !o-ii#'ori!elului &n *loareD7 8orma superioara a vie"ii organi!e omul &i aprea &nto!mai !a &n a!ele nop"i geroase 'i $e lumina astrala $in vremea

savantelor lui stu$ii iar $e a!easta vi-iune interioara $epin$eau pentru t&narul Hans Castorp &n! multe alte pro,leme 'i pre!i-ri $e !are ,unul Joa!3im era s!utit sa se o!upe &ns $e !are el &n!epuse sa se simt rspun-tor &n !alitatea lui $e !ivil !u toate !a a!olo 0os la 'es nu#i *useser ni!io$at $e-vluite 'i nu le#ar *i $es!operit ni!io$at $ar ai!i $e un$e privea lumea 'i vie"uitoarele $e pe pis!ul a!estui pun!t pier$ut $e la o altitu$ine $e !in!i mii $e pi!ioare las g&n$urile sa se $epene 4 $esigur 'i pentru !a trupul &i era a"&"at $e toxinele solu,ile a !ror !l$ura us!ata &i $ogorea o,ra0ii. /e g&n$ea !u a!est prile0 la /ettem,rini la *la'netarul pe$agog al !rui tata venise pe lume &n ;re!ia 'i ve$ea menirea suprema a omuD lui &n politi!a revolta 'i elo!in" 'i !are s*in"ea sa,ia 'i s!utul pe altar Umanit"ii1 se g&n$ea $e asemenea la 5!amara$ul6 EroFoGsFi 'i $is!u"iile purtate !u el $e !&tva timp &n !amera neagra 'i re*le!ta la s sul $u,lu al anali-ei spun&n$u#'i !&t putea *i $e prielni!a a!"iunii 'i P gre'ului 'i !&t era $e &nru$ita !u morm&ntul 'i !u &ntoar!erea &n "arD Evo!a imaginile !elor $oi ,uni!i revoltatul 'i evlaviosul car &m,ra!au &n negru $in motive $i*erite &i !ompara &ntre ei 'i le aBr !emni&a&ea$ 2ar se mai las 'i &n voia !onsi$era"iilor asupra unor D ru'iAA plexe at&t $e vaste !a *orma 'i li,ertate spirit 'i trup onoare 9i timp 'i eternitate 4 'i sim"ea o s!urta 'i ,rus!a ame"eala la g&n MUNTELE VRJIT 9,9 $ata &n*lorea !oa$a#'oi!elului 'i !a anul se nchi!ea n propriul lui ciclu$ A4ea n re0u*iul sau pi&oresc un cu4n& ciu!a& pen&ru aceas&a R as( a!tivitate la !are &'i supunea g&n$irea+ &i spunea 5!&rma6 $up termen *olosit $e !opii la 0o! 'i &ntre,uin"a a!east expresie !ar!#i r!ea !u toate ! era legata $e spaimele ame"elile 'i toate soiurile $e ,u!iume ale inimii marin$u#i $ogoreala $in o,ra0i. 2ar nu gsea ne!uviin!ios !a tru$a impus $e a!east a!tivitate &l silea sa#'i spri0ine ,r,ia1 !!i o asemenea atitu$ine !orespun$ea per*e!t !u $emnitatea pe !are i#o $$ea &n sinea lui *aptul $e a *olosi 5!&rma6 &n *a"a imaginilor !e#i apreau &n minte. Nomo Dei numise ur&tul Nap3ta *ptura superioara atun!i !&n$

&i luase aprarea &mpotriva teoriilor so!iologi!e engleze. A4n! n 4e!ere &oa&e a!estea oare !e ar putea *i surprin-tor &n *aptul ! Hans Castorp se !re$ea o,ligat 4 &n numele responsa,ilit"ii !on*erite $e starea lui $e !ivil 'i &n interesul 5!&rmei6 4 sa *a! &mpreuna !u Joa!3im o vi-ita mititelului7 /ettem,rini nu se artase $elo! &n!&ntat $e asemenea eventualitate 4 iar Hans Castorp avea $estula *ine"e 'i sensi,ilitate pentru a#'i $a per*e!t seama $e a!est lu!ru. Ni!i m!ar prima &nt&lnire nu *usese pe pla!ul umanistului 'i $up toate aparen"ele /ettem,rini se silise !3iar s#o evite $in pru$en" pe$agogi!a voin$ sa#i !ru"e pe tineri 4 a!easta era expli!a"ia pe !are 'i#o $$ea ra*inatul !opil rs*"at al vie"ii 4 sa#i s!uteas! $e a *a!e !uno'tin"a !u Nap3ta $e'i el &nsu'i avea legaturi !u a!esta $in urma 'i $is!uta !u el. <'a s&nt e$u!atorii. Numai ei &'i mga$uie !eea !e este interesant so!otin$ !a s&nt &n-estra"i pentru a!est ucru1 $ar inter-i! tineretului 'i#i !er sa nu se !onsi$ere &n-estrat pentru !eea !e este interesant. 2in *eri!ire *la'netarul nu avea vreun $rept real s #i inter-i! in$i*erent !e t&narului Hans Castorp1 'i la urma urmei ni!i a!ar n#o *!use &n mo$ serios. 2is!ipolul neast&mparat n#avea $e!&t #9i as!un$ 0o!ul pre*a!&n$u#se !a este naiv pentru !a &n *elui a!esta i! sa nu#l mai &mpie$i!e a $a !urs &n mo$ politi!os invita"iei mi!u#i ap3ta # !eea !e *!u $e alt*el iar Joa!3im vr&n$#nevr&n$ &l &nso"i a -ile $up prima lor &nt&lnire &ntr#o $umini!a $upa# amia-a $up 6%ra $e o$i3n. 5 a 5Cerg3o*6 p&n la u'a !su"ei &mpo$o,ite !u vi"a sl)a&ica %rc - 5 6&e4a mmute. Intrar las&n$ pe $reapta u'a !e $a &n ,!nie 'i 63re$ cara ngusta !are &i !on$use p&na &n *a"a u'ii $e la eta0 l&nga a erie nu se a*la $e!&t o t,li"a !u numele lui LuFa!eF !roitor $e 430 THOMAS MANN !ame$ <e !eschise un !opilan$ru un ,iat $e servi!iu !u parul s!urt 'i o,ra0ii ro'ii &m,r!at !u un soi $e livrea a$i! o 3aina J 'i 0am,iere. &ntre,ar $e $omnul pro*esor Nap3ta 'i !um nu aveau L !r"i $e vi-it &'i spuser numele pe !are !opilan$rul se $use sa D D !omuni!e $omnului Nap3ta # al !rui nume &l

pronun"a *ara a#i ' vreun titlu &n *a". U' $e l !amer $in *a"a intrrii prin!ipale st $es!3isa 'i $$ea &n atelierul !roitorului iar LuFa!eF $e'i era -D sr,toare 'e$ea !u pi!ioarele &n$oite su, el la o masa 'i !osea 8A pli$ 'i !3el1 su, nasu#i enorm musta"a neagr se revars peste gu $&n$u#i o expresie amar. - una ziua" spuse Hans 6as&orp$ - :riitsi, rspunse &n $iale!t !roitorul salut&n$u#i la r&n$ul lui !u toate !a a!est grai elve"ian nu se potrivea ni!i !u numele 'i ni!i !u &n*"i'area lui 'i suna pu"intel !am *als 'i neo,i'nuit. # <t&t $e -elos7 !ontinu Hans Castorp $&n$ $in !ap... 2oar e $umini!a: # Lu!ru urgent rspunse s!urt LuFa!eF !ontinu&n$ sa !oas. # 8r &n$oiala ! este !eva $eose,it presupuse Hans Castorp !umva o nevoie urgent pentru vreo serat sau !(m 'a !eva7 Croitorul ls !&tva timp &ntre,area *r rspuns rupse *irul !u $in"ii 'i ,g altul &n a!. <poi $$u $in !ap. - Da 0i ce4a coche&. mai n&re)a Hans Castorp. 9i pune"i 'i m&ne!i7 # 2 m&ne!i este pentru o ,tr&n( rspunse LuFa!eF !u un pronun"at a!!ent ,oemian. 2ar &ntoar!erea mi!ului servitor &ntrerupse a!east !onvor,ire $in pragul u'ii. 2omnul Nap3ta roag pe $omni s intre anun" el 'i $es!3ise tinerilor o u' !are se a*l l $oi su trei pa'i spre $reapta 'i &n a!ela'i timp ri$i!a $easupra lor o $raperie. Nap3ta &n papu!i !u pam#poane st&n$ pe un !ovor $e un ver$e !a mu'!3iul &i primi pe !ei $oi !are intrar. Amn!oi 4erii au 0os& surprin'i 'i !3iar ului"i v-&n$u#se &nt&mpn?* &n nea'teptatul lux al a!estei !amere $e lu!ru luminat $e $ou *erestr !!i aspe!tul sr!!ios l !su"ei !u s!ara 'i !ori$orul ei 0alni! nu &nga $uia pentru nimi! &n lume s preve-i un asemenea lu!ru 'i $$ea p !ontrast elegan"ei aran0amentului interior al lo!uin"ei lui Nap3ta un $e ,asm. $e'i a!ea elegan" n#o avea $elo! &n realitate si $esigur !a *i avut#o ni!i &n o!3ii lui Hans Castorp 'i Joa!3im Biemssen. Cu to a!estea era $istins !3iar luxos ,a &n po*i$a ,iroului 'i a $ulap11111 MUNTELE VRJIT 981 a4ea" n reali&a&e" aspec&ul unei camere !e lucru$ 7ra acolo prea - mtase $e un ro'u#&n!3is p&na la purpuriu+ $raperiile !are a!o# u'ile ur&te !&t 'i "estura &ntins pe grupul $e mo,ile aran0ate

B %00n laturile &nguste $in $reptul !elei $e a $oua u'i &n *a"a unui D ui n !e at&rna peste aproape &ntreg peretele. Erau ni'te s!aune 4 !u go,len K te *isti!3ii 'i !u perne mi!i pe sptarele $e mtase # puse roata &n L unei mese rotun$e &n!rustat !u metal &n spatele !reia se a*la o a!ea &n a!ela'i stil &n!r!ata !u perne $e !ati*ea. 2ulapurile !u !r"i uoau toat l"imea peretelui &ntre !ele $oua u'i. /emnau !u masa $e ris sau mai mult !u s!rinul !are#'i gsise lo!ul &ntre *erestre prev-ut !u un o,lon !onvex pe rotile 'i toate erau s!ulptate &n lemn $e ma3on !u u'i $e sti!l &n$rtul !rora era &ntins mtase ver$e. Iar &n !ol" la st&nga grupului $e s!aune se ve$ea un o,ie!t $e arta o s!ulptura $e lemn pi!tat 'i a'e-at pe un so!lu &nvelit &n mtase ro'ie 4 !eva !are &n sine te &nsp(im&nt(. @ .iet, naiv 'i expresiva p&na la grotes!+ Mai!a 2omnului !u s!u*ie !u spr&n!enele &n!runtate 'i gura pie-i' str&m,t( $e pl&ns "in&n$ &n poal pe M&ntuitorul !u *runtea &n!ununata $e spini *a"a 'i ,ra"ele stropite !u pi!turi $e s&nge s&nge !oagulat la rana $in !oast 'i la stigmatele $e Ia m&ini 'i $e Ia pi!ioare 4 o s!ulptur primitiv $e propor"ii ar,itrare !u o anatomie grosolan $ove$in$ ignoran"a s!ulptorului. <!east lu!rare !iu$at $$ea o not $eose,it !amerei &mpo$o,ite !u mtsuri. Tapetul vi-i,il $easupra $ulapurilor !u !r"i 'i &ntre *erestre *usese ales $up !&t se prea $e !tre su,!3iria'+ ver$ele ,en-ilor verti!ale era a!ela'i !u al !ovorului moale a'ternut pe $u'umea 9i peste !are *usese &ntins o !arpet ro'ie. Numai tavanul s!un$ $$ea impresia ! nu#i stri!a s *ie pu"in pus la pun!t. 2ar $in el !o,ora o mi! lustr vene"ian(. 8erestrele aveau per$ele !rem !are atingeau $u'umeaua. # lat !( ne regsim pentru a mai sta !e 4or)a" spuse Hans 6as&orp" reme !e o!3ii &i &n!iemeniser mai !ur&n$ pe evlavioasa oroare $in $e!&t pe lo!atarul a!estei !amere surprin-toare !are !onstata !u a!"ie !( verii se "inuser $e !uv&nt. &n!er!a s(#i !on$u! !u gesturi 1 9i ospitaliere *!ute !u m&na $reapt spre s!aunele !apitonate !u eJ $ar Hans Castorp !a vr0it se &n$repta $ire!t !tre grupul s!ulptat

nin oprin$u#se &n *a"a Iui !u m&inile &n 'ol$uri 'i !apul ple!at. K e ave"i $umneavoastr ai!i: spuse el &n!et. 2ar este &nspair Jun# @are s#a mai v-ut vreo$at o asemenea r]R su*erin"7 8i# 9te!(e 54a 0oar&e 4echi$ 98, THOMAS MANN ((I, 4 /e!olul al paispre-e!elea rspunse Nap3ta. 2e origine renan6 ,a,il. Va impresionea-7 7norm" spuse Hans 6as&orp$ 'e al&0el" o asemenea lu!ra poate sa nu *a! o impresie puterni!a asupra ori!ui o ve$e. Nu mD &n!3ipuit !a !eva poaie *i toto$at at&t $e ur&t # va rog sa ma ierta"i at&t $e *rumos. 4 Crea"iile unei lumi a su*letului 'i a expresiei rspunse Nan3 s&nt &ntot$eauna ur&te prin *rumuse"e 'i *rumoase prin ur&"enie a!ea este regula. Este vor,a $espre *rumuse"ea spirituala nu $espre !ea !a nala !are e a,solut stupi$a. 2e alt*el este 'i a,stra!ta a$aug el 8rumuse"ea !rnii este a,stra!ta. Realitate nu are $e!&t !ea interioara a$i! *rumuse"ea expresiei religioase. 4 <"i *!ut $eose,irea 'i a"i s!os &n evi$en" a!est lu!ru !u multa 0uste"e -ise Hans Castorp. <l paispre-e!elea7 repeta el pentru sine. O mie trei sute 'i !eva7 2a este evul me$iu a'a !um &l gse'ti &n !r"i 'i re!unos! oare!um imaginea pe !are mi# am *a!ut#o &n ultima vreme $espre evul me$iu. &n $e*initiv nu#l !uno'team $elo! $eoare!e eu s&nt un om al progresului te3ni! $a!a persoana mea interesea- &n a!easta !3estiune. 2ar ai!i sus imaginea evului me$iu mi#a $evenit mai apropiata &n mai multe &mpre0urri. /o!iologia e!onomi!a nu exista pe atun!i asta e !lar. @are !um se numea artistul7 Naph&a ri!ica !in umeri$ 6e impor&an2a are. zise el$ N-ar &re)ui sa ne 0ramn&am cu asemenea n&re)(ri" !eoarece nici con&emporanii aces&ei opere nu s-au 0ramn&a&$ <ucrarea pe care o 4e!e2i nu are ca au&or un in!i4i!" un )onsieur oare!are !i este anonima !reata &n !omun. <par"ine $e alt*el unui ev me$iu *oarte &naintat &n plin goti! signum mortificat/nis. Nu ve"i a*la ai!i ni!i o $orin"a $e !ru"are sau $e &n$urare &n mo$ul $e a# &n*a"i'a pe Cru!i*i!at a$i! ni!i !oroan regala ni!i trium*ul maiestuos asupra lumii 'i a martira0ului mor"ii !a &n epo!a romana. <i!i totul s trans*ormat &ntr#o $estainuiie sin!er a

su*erin"ei 'i a sl,i!iunii !armJ#2e *apt numai stilul goti! este propriu#-is as!eti! 'i pesimist. 2esig !a nu !unoa'te"i s!rierea lui Ino!en"iu al III#lea De miseria conditionis, o ,u!at literara plina $e $u3. 2atea- $e la s*&r'itul seJ colSJ 0 lui al $oispre-e!elea &ns numai a!easta arta $e#ai!i o ilustrea- a$evrat. # 2omnule Nap3ta spuse Hans Castorp $up !e suspina nia m K sea-a *ie!are !uv&nt pe !are#l rosti"i mai apsat. Signum mortificatt MUNTELE VRJIT 988 aIisBusY O s3#mi a$u! aminte $e a!easta expresie. 2ar a$ineaun Di"i &nii eva 'i $espre 5anonimat 'i !rea"ia &n !omun6 la !are va tre,ui $e Zpa sa me$ite-. <ve"i $reptate $in ne*eri!ire sa ,nui"i !a nu ! s!rierea a!estui papa 4 !!i presupun ia Ino!en"iu al li&#l!a a pap. V#am &n"eles oare !ore!t !&n$ a"i spus !a s!rierea Iu1 este lot#as!eti!a 'i glumea"7 Tre,uie sa va mrturises! !a nu mi#am 3ipuit ni!io$at !a a!este lu!ruri pot merge &mpreuna $ar a!um !a nia g&n$es! mai ,ine &n"eleg $eoare!e !onsi$era"iile asupra mieriei omene'ti te ispites! sa *a!i glume pe so!oteala !aniii. /!rierea a!easta se a*l &n !omer"7 2a!a a' re!urge la toata latina pe !are am &nva"at#o poate a' reu'i s#o !ites!. # Pose$ !artea rspunse Nap3ta arat&n$ !u !apul spre unu: $intre $ulapuri. V sta la $ispo-i"ie. 2ar nu vre"i sa lua"i lo!7 Pute"i ve$ea .iet tot at&t $e ,ine 'i $e pe !anapeaua asta. lata &ns !a sose'te 'i o mi!a gustare... Mi!ul servitor a$u!ea !eaiul &mpreuna !u un elegant panera' argintat &n !are se gsea un !o-ona! tiat *elii. 2ar !ine intra &n$rtul lui pe u'aramas( $es!3is !u un pas &naripat ex!lam&n$ 5La nai,a:6 >Acci-denti7; !u o um,ra $e sur&s pe *a"a7 Era !3iar $omnul /ettem,rini !are lo!uia la eta0ul $e $easupra 'i !o,or&se sa "in tovr'ie a!estor $omni... V-use pe *erestrui!a &i lamuri el sosirea verilor 'i &n!3eiase la repe-eal una $in paginile en!i!lope$iei !are to!mai &i ie'ea $e su, !on$ei pentru a putea s se invite singur la a!easta reuniune. Nimi! nu era mai *ires! $e!&t venirea lui. 8aptul !a $e mult &i !uno'tea pe lo!atarii $e la ..Cerg3o*6 &l &n$rept"ea sa#i !aute 'i

pe $easupra rela"iile 'i s!3im,urile lui $e i$ei !u Nap3ta erau *oarte str&nse # lu!ru limpe$e !a lumina -ilei &n po*i$a $ivergen"elor $e preri !e se iveau &ntre ei # a!riei in!it ga-$a &i ura ,un venit *ara sa se simt sting3eiit 'i *ara v1T se nui! !easta nu#l &mpie$i!a pe Hans Castoip sa ai, la venirea lui o $ii3ia presie1 &n primul r&n$ i se pru !a /ettem,rini &'i *!use apari"ia !a sa D ase singuri pe el 'i pe Joa!3im sau &n spe!ial numai pe el !u 7D ur&tul Nap3ta $orin$ sa !ree-e pnn pre-enta lui in e!3ili,ru i a[gi!1 'i &n al $oilea r&n$ era limpe$e !a se *olosea !u pla!ero $e prile0 !a sa#'i poat para'i o !lipa mansai$a pentru !amera rapeta&a a& a lui Nap3ta 'i sa ia un !eai ,ine servil+ de alt*el &'i Bo! *te!a serg$ BaJmelor !u $osul pros al m&milor lui gl,ui. &nainte $e a se net $ J ara sa69i as!un$ mul"umirea &n!epu sa manin!e !u o po*ta $e 1 0eliile ro&un!e !e cozonac umplu& cu ciocola&a$ 989 THOMAS MANN Convor,irea !ontinua sa se $epene &n legtura !u .iet, !e0 Hans Castorp rmsese !u privirea 'i vor,a ag"ate $e a!est su,ie!t *el !a se &ntoarse !tre $omnul /ettem,rini pentru a#l pune la !urent apre!ierile legate $e a!easta opera $e arta $e'i umanistul prea sa m *este o s!&r,a v$ita *a"a $e a!est su,ie!t $up !um se putea $e$u!e ri mutra !e#o *!use arune&n$u#'i privirile spre s!ulptura1 $e alt*el lir un s!aun se a'e-a !u spatele la !ol"ul respe!tiv. Prea politi!os !a spun tot !e g&n$ea se margini sa !riti!e $e*e!tele propor"iilor *ormelor trupe'ti ale grupului 'i s remar!e a,aterile $e la realitate !ar ni!i pe $eparte nu i se preau emo"ionante $eoare!e nu proveneau $in st&nga!ia unui artist primitiv !i se $ove$eau a *i $e rea#!re$in"a av&n$ !a origine un prin!ipiu !u $esav&r'ire ostil naturii 4 !eea !e Nap3ta !on*irma !u mali"io-itate. 2esigur nu putea *i vor,a $e vreo st&nga!ie $e me'te'ug. Era spiritul !are se eman!ipa &n mo$ !on'tient $e !eea !e este natural 'i prin re*u-ul $e a i se supune &'i a*irma $ispre"ul pro!lam&n$ smerenia religioasa. 2ar !&n$ /ettem,rini &'i expuse prerea+ !a negli0area naturii 'i a stu$iului ei era o eroare $in pun!t $e ve$ere uman 'i !&n$ a,sur$ului !ult al in*ormului !ruia i se &nro,iser at&t evul me$iu !&t 'i epo!ile !e l#au imitat &i opune mo'tenirea gre!o#romana # $e!i !lasi!ismul !ultul *ormei *rumuse"ea ra"iunea 'i evlavia *ireas!a a senint"ii singurele

!3emate sa apere !au-a omului 4 Hans Castorp se ameste!a &n $isputa 'i &ntre,a !e tre,uie sa mai !rea$ &n asemenea !on$i"ii $espre Plotin !ruia &i *usese ru'ine !a avea un trup 'i $espre Voltaire !are se revoltase &n numele ra"iunii &mpotriva !utremurului $e pam&nt $e la Lisa,ona7 8elul lor $e a g&n$i *usese a,sur$7 2a *usese a,sur$ $ar $a!a te g&n$eai ,ine la toate a!estea &"i era &ng$uit $up prerea lui sa tragi !on!lu-ia !a a,sur$ul putea *i *oarte $emn $e !inste $in pun!tul $e ve$ere al spiritului 'i !a $e!i a,sur$a ostilitate a artei goti!e *a" $e natura *usese la urma urmei tot at&t $e onora,ila !a 'i a&l tu$inea unor Plotin 'i Voltaire !!i ea exprima a!eea'i eli,erare $e aes tin 'i $e realitatea *apti!a a!eea'i tru*ie ne&m,l&n-ita !are re*u-a sTi &n!ovoaie &n *a"a *or"ei stupi$e !u alte !uvinte &n *a"a naturii..# Nap3ta se revars &ntr#un 3o3ot $e r&s !are amintea $e *ar*uria pata $espre !aro a mai *ost vor,a 4 'i se &ne! tu'in$. /ettem,rini sp !u no,le"e+ # &i *a!e"i rau ga-$ei noastre *iin$ at&t $e spiritual 'i toto$at va $i"i nere!unos!tor pentru a!est !o-ona! minunat. 2ar oare re!uno7 K este o !3estiune !are va prive'te pe $umneavoastr !a musa*ir7 KP MUNTELE VRJIT 98: aceas&a a*irm ! re!uno'tin"a !onsta &n a te *olosi !&t mai ,ine $e $arurile pe !are le prime'ti... rZar !um Hans Castorp se ru'ina !elalalt se $ove$i plin $e elegan"a cn$ a$uga+ U 2omnule inginer v#a"i !u!erit o *aima $e mu!alit. 8elul $urnnea#astra $e a glumi prietene'te pe so!oteala ,inelui nu#mi &ng$uie sa ( &n$oies! !a#i s&nte"i $evotat. 9ti"i evi$ent !a nu poate *i so!otita $rept vre$ni!a $e !inste $e!&t a!ea revolta a spiritului &mpotriva naturii !are are &n ve$ere $emnitatea 'i *rumuse"ea omului prin urmare nu si a!eea !are $e'i nu "inte'te reu'e'te toiu'i sa#l &n0oseas! 'l sa#l $e-onore-e. 9i mai 'ti"i $e asemenea !&te atro!it"i inumane 'i $u'manii s&ngeroase a prile0uit perioa$a !reia a!easta opera $e arta. !are e]te a!olo &n spatele meu. &'i $atorea- existen"a. Este $estul sa va reamintes! $espre a!el &nspaim&ntator 0u$e!tor al ereti!ilor s!l$at $e s&nge !are a *ost Eonra$ von Mar,urg !u &n*iortoarea sa ura $e !leri! &mpotriva a tot !e se opunea

$omniei supranaturalului. /&nte"i prin $umneavoastr &n'iv *oarte $eparte $e#a !onsi$era spa$a 'i rugul !a pe ni'te instrumente ale !ra*os&ei !e oameni$$$ # 2impotriv repli!a Nap3ta &n sensul a!estei $ragoste $e oameni a lu!rat 'i ma'ina Conven"iei s!ap&n$ lumea $e !et"enii nemerni!i. Toate os&n$ele $ate $e ,iseri! !3iar rugul 'i !3iar ex!omuni!area au *ost ho&ar&e pen&ru a m&ntui su*letele $e pier-ania ve'ni! !eea !e nu s#ar putea spune $espre entu-iasmul $istrugtor al ia!o,inilor. &mi &ng$ui sa o,serv ! ori!e 0usti"ie in!3i-itoriala 'i s&ngeroasa este ,estiala numai &n msura &n !are nu i-vor'te $in !re$in"a &n via"a $e !incolo$ Gar c& espre n#osirea omului" is&oria ei coinci!e e>ac& cu n#osirea spiri&ului urg3e-. Rena'terea se!olul luminilor 'tiin"a naturii 'i $o!trinele e!o# omi!e ale se!olului al nouspre-e!elea n#au uitat sa propage nimi! $ar solu& nimic" care sa nu s&imuleze in&r-ur$ 0el sau al&ul aceas&a n#osi1 e" pin$ !3iar !u noile !on!ep"ii &n astronomie !are au *!ut $in !entrul J4ersului - loc &nl"tor un$e 2umne_eu 'i $iavolul &'i $isputau s1& $ XW oarecare planeta mrunta suspen$&n$. $eo!am$at" *ran!ioasa osmi!a a omului pe !are se &ntemeia $eopotriv 'i astrologia. K eo!am$ata7 9i pun&n$ a!easta &ntre,are $omnul /eitem,rini avea cu J %nuD Ju$e!tor $e ereti!i a unui a 6omBromi&e" prin&r-un rspuns in!3i-itor !are aS&ep&a D.a va$ # $emn $e pe$eapsa !ei !are \a 98; THOMAS MANN # 2esigur. Pentru !&teva sute $e ani &i !on*irma !u r!eala Na a semnele nu ne n-ala" a&unci" su) aces& rapor&" scolas&ica 4a 0i r i hi) i ncepu& 6rnic 4a 0i n0& ! B &m

'aca Iitata iar s!3im,area a 'i &n!eput. Coperni! va *i &n*r&nt $e Te-a 3elio!entrista se i-,e'te $in !e &n !e mai puterni! $e re-ist spiritului ale !arui a!"iuni vor $u!e *ara &n$oial la ,iruin"a *inala 8 pro,a,il !a 'tiin"a va *i silita $e !tre *ilo-o*ie sa restituie pam&ntul toata mre"ia pe !are i#o atri,uia $ogma ,iseri!ii. 6um. 6um. Eezis&en2a spiri&ului. /&iin2a sili&a !e 0ilozo0ieJ iruin2a 0inala. 6e soi !e 4olun&arism 4or)e-&e prin *lasul !umnea 4oas&r(. 'ar li)er&a&ea necon!i2iona&a a cerce&(rii. 'ar cunoa-&erea pura. 'ar a!e4(rul" !omnul meu" cum ramne cu a!e4(rul a&& !e in&im le*a& !e li)er&a&ea omeneasca -i ai carui mar&iri 4or ramne 4e-nic mn!ria aces&ei plane&e" mpo&ri4a celor care" ca !umnea4oas&r(" i consi!era !rep& ni-&e pn*ari&ori ai ei. 8elul $e a pune &ntre,ri al $omnului /ettem,rini avea !eva !ople'itor. 9e$ea pe s!aun !u ,ustul $rept 'i Ias sa#i !a$a !uvintele pline $e $emnitate peste mititelul $omn Nap3ta ampli*ie&n$u#'i vo!ea at&t $e puterni! &ne&t se ve$ea ,ine !&t era $e sigur !a rspunsul a$versarului nu putea *i $e!&t o t!ere ru'inat. &n timp !e vor,ea "inuse &ntre $egete o ,u!ata $e !o-ona! $ar pe !are o puse &napoi pe *ar*urie !!i $up !e pusese asemenea &ntre,ri nu mai avea !3e* sa man&n!e. Nap3ta rspunse !u o lini'te &ngri0ortoare+ 'ra*a prie&ene" nu e>is&a cunoa-&ere pura$ <e*i&imi&a&ea !oc&rinei -&iin2i0ice a )isericii" care se poa&e rezuma prin propozi2ia lui Au*us&m: R6re!$ ca prin aceas&a sa cunoscS" es&e a)solu& !e ne&(*(!ui&$ 6re!in2a es&e ins&rumen&ul principal !e cunoa-&ere" iar in&elec&ul es&e secun!ar$ /&iin2a !umnea4oas&r( necon!i2iona&a es&e un mi&$ 7>is&a n&o&!eauna o cre!in2a" o concep2ie uni0ica&oare a lumii" o i!ee" pe scur&: o 4oin2a" c es&e menirea ra2iunii s-o e>plice" s-o !o4e!easc(" mereu -i n &oa cazurile$ 7s&e 4or)a sa a#un*em la Luod crat demonstrandum. L no"iunea $e argumenta"ie !on"ine $in pun!t $e ve$ere psi3ologi!#element voluntar *oarte !ategori!. Marii s!olasti!i $in se!olul al spre-e!elea 'i al treispre-e!elea erau $e a!or$ &n !onvingerea !am nu putea *i a$evrat &n *ilo-o*ie $a!a era *als &n teologie. 2a!a vre" R lsam la o parte teologia $ar o umanitate !are n#.ir re!unoa'te !a nu poate *i a$evrat &n 'tiin"ele naturii $in !eea !e este *als &n *ilo-ott . mai *i umani&a&e$ Ar*umen&area S0n&ului O0iciu mpo&ri4a lui MUNTELE VRJIT 98= ea la aceea ca principiile lui 0izico-as&ronomicc erau a)sur!e !in t $e ve$ere *ilo-o*i! 'i nu poate exista o argumentare mai 3otai&toare.

Ug0 ei numai !a argumentele ,ietului 'i marelui nos&ru Palilei sau e$it mai soli$e. Nu sa vor,im serios pro*esore: &n *a"a a!estor $oi R ii at&t $e aten"i raspun$e#mi la urmtoarea &ntre,are+ Cre$e"i &ntr#un %iev(r unul o,ie!tiv un a$evr 'tiin"i*i! pe !are &nalta lege a ori!rei orale ne porun!e'te sa#l !utam 'i ale !rui ,iruin"e asupra autorit"ii cons&i&uie *loria spiri&ului uman. Hans Castorp 'i Joa!3im &ntoarser !apetele primul mai repe$e $e!&t al $oilea $e la /ettem,rini !tre Nap3ta. U @ asemenea ,iruin"a nu este posi,il $eoare!e autoritatea este omul interesele sale $emnitatea 'i m&ntuirea lui iar &ntre a!estea 'i arie var nu poate avea lo! ni!i un !on*li!t. /e !ontopes!. #Prin urmare a$evrul ar *i... #Este a$evrat numai !eea !e *olose'te omului. &n el s#a !on!entrat &ntreaga natur numai el singur a *ost !reat &n &ntreaga natur 'i &ntreaga natur a *ost *!uta $oar pentru el. El este msura lu!rurilor iar m&ntuirea lui este !riteriul a$evrului. @ !unoa'tere teoreti!a !e nu s#ar re*eri &n mo$ pra!ti! la i$eea m&ntuirii omului este at&t $e total lipsita $e interes &ne&t ar tre,ui s i se nege &ntreaga valoare $e a$evr 'i sa nu *ie a$mis ni!io$at. &n !eea !e prive'te omul se!olele !re'tine erau &ntru totul $e a!or$ asupra ne&nsemnata"ii 'tiin"ei naturii. La!tan"iu pe !are Constantin !el Mare l#a ales !a &nv"tor pentru *iul sau se &ntre,a *"i' !e ,eatitu$ine &'i 3r-ea prin *aptul !a 'tia $e un$e i-vor'te Nilul sau !eea !e &n$rugaser *i-i!ienii $espre !er. Ce#ar *i sa#i rspun$e"i lui7 aca 0ilozo0ia pla&onica a *ost pre*erata ori!rei alte *ilo-o*ii asta s#a orat *aptului !a nu avea !a o,ie!t !unoa'terea naturii !i !unoa'terea urnne-eu. Pot sa va asigur !a omenirea este pe !ale sa se re&ntoar! Ja aces& pun!t $e ve$ere 'i 'a#'i $ea seama !a menirea a$evratei 'tiin"e s e sa alerge $up !unoa'teri lipsite $e utilitate !i sa elimine &n mo$ raati! !eea !e este $untor sau pur 'i simplu *ara semni*i!a"ie $in !e 4e!ere al i!ealului" n&r-un cu4n& sa !ea !o4a!a !e ins&inc&" iiasur3 si rr aiscernam&nt. Este o !opiiarie s !re-i !a ,iseri!a a luat ap

!eci ea$n&unericuJai mpo&ri4a luminii$ A a4u& !e &rei ori !rep&a&e sa a!ic - mo4a&a o !unoa'tere !are n-uia sa se lipseas! $e ori!e premisa. s0##$ N na 6are nu agea ni!i o !onsi$era"ie *a"a $e spiritual 'i. p&na la $e m&ntuire iar a!eea !are l#a !u*un$at pe om &n ,e-na 'i#l 988 THOMAS MANN va !u*un$a $in !e &n !e mai a$&n! este mai !ur&n$ 'tiin"a naturii * ni!i o premisa6 'i a*ilo-oii!a. # Pre$i!a"i a'a$ar un pragmatism rspunse /ettem,rini np R J iJ6 5are n#ave"i $e!&t sa#l transpune"i pe plan politi! pentru a va $a seama # esie $e prime0$ios. Cun real si $rept este numai !eea !e !onvine stat lui. /alvarea $emnitatea 'i puterea lui !onstituie !riteriul moral. CineD &n *elul a!esta $es!3i$em u'a tuturor !rimelor iar !&t $espre a$evr G uman 0usti"ia in$ivi$uala 'i $emo!ra"ie # vai $e !apul lor... # Va propun s *olosim pu"in logi!a rspunse Nap3ta. /au Ptolomeu 'i s!olasti!a au $reptate iar lumea este *inita in spa"iu 'i timp. 2a! este a'a $ivinitatea este trans!en$ent antite-a &ntre 2umne-eu 'i lume exist 'i omul el &nsu'i este o *iin" $ualist+ pro,lema su*letului sau !onst &n !on*li!tul $intre *i-i! 'i meta*i-i! 'i tot !e este so!ial $evine se!un$ar. Nu pot !onsi$era !a logi! $e!&t a!est gen $e in$ivi$ualism. /au $impotriv astronomia $umneavoastr $in Rena'tere a gsit a$evrul iar universul este in*init+ &n !a-ul a!esta nu exista lume trans!en$enta nu exista $ualism1 $in!olo este integrat &n $in!oa!e opo-i"ia $intre 2umne-eu 'i natura $ispare 'i &n !a$rul a!estei ipote-e personalitatea uman nu mai este !&mpul $e lupta pe !are se &n*runta $oua prin!ipii potrivni!e !i $in !ontra este armonioasa 'i unitara # prin urmare !on*li!tul interior al omului $epin$e numai $e !on*li!tul $intre interesele lui 'i ale !ole!tivit"ii iar s!opul urmrit $e stat $evine regula *un$amentala a eti!ii !on*orm ,unelor prin!ipii pag&ne. /au una sau alta. # Proteste- striga /ettem,rini &ntin-&n$ spre ga-$ m&na !u !are "inea !ea'!a !u !eai. Proteste- &mpotriva a!estei insinuri !a statul mo$ern &nseamn &nro,irea $ia,oli! a in$ivi$ului. 9i mai proteste- &mpotriva alternativei 0ignitoare &ntre prusianism

'i rea!"iunea goti!a. &n "a"a !reia &n!er!a"i s ne pune"i. 2emo!ra"ia nu are alt sens $e!&t a!ela !ore!tiv in$ivi$ualist al ori!rui a,solutism al statului. <$evrul 0usti"ia s&nt nestematele $in !oroana moralei in$ivi$ualisie 'i &n caz !on*li!t !u interesele statului pot lua !3iar &n*"i'area $e *or"e a$v statului $ar numai *ormal *iin$! &n realitate ele tin$ spre *i suprem ,a putem !3iar spune+ spre ,inele suprapam&ntean al s&a Rena'terea# originea i$olatriei statale: Ce logi!a $egenerat: Cu!enn &ntre,uin"e- !uv&ntul &n sensul etimologi!+ !u!eririle Rena'terii 91 5 secolului luminilor" !omnul meu" se numesc personali&a&ea" !rep omului" li)er&a&ea+ MUNTELE VRJIT IHV 3 ' $oi veri r(su*lar( u'ura"i $eoare!e &'i "inuser respira"ia &n tot ul n!elun*ii replici a !omnului Se&&emorini$ Hans 6as&orp nici ar nu se putu stap&ni s nu loveas! &n marginea mesei !u muia $e'i oare!are $is!re"ie pru$enta. 5Remar!a,il:6 spuse el printre $in"i iar 3im se arta $e asemenea *oarte &ne&ntat. $e'i prusDuvnismu: *usese menit &ntre termenii nepl!u"i. 2ar amin$oi ce n&oarser $up a!eea tre interlo!utorul al !rui ata! *usese respins !u asemenea su!!es 'i Hans Castorp pro!e$a at&t $e ner,$tor &ne&t &'i re-ema !otul $e masa R ,0#,ia &n pumn # !am !a atun!i !u prile0ul $esena"ii pur!elu#iior 4 'i privi atent 'i *oar&e !e aproape chipul !omnului Naph&a$ <!esta sttea lini'tit 'i tios !u m&inile sla,e pe genun!3i. /puse+ #Eu &n!er! s intro$u! pu"in logi! &n $is!u"ia noastr iar $umneavoastr &mi rspun$e"i !u !3estiuni generale 'i generoase. <m re!unos!ut *r ni!i o 'oviala !a Rena'terea a a$us Durnii tot !eea !e se nume'te li,eralism in$ivi$ualism umanism ,urg3e-. 2ar toate a!estea m las re!e !!i !u!erirea v&rsta eroi! a i$ealului $umneavoastr a tre!ut $e mult vreme a!est i$eal este mort sau !el pu"in &n agonie iar !ei !are#i vor $a ultima lovitura s&nt !3iar &n *a"a u'ii. Va so!oti"i *r &n$oial un revolu"ionar. 2ar $a! va &n!3ipui"i !a re-ultatul viitoarelor revolu"ii va *i li,ertatea 4 v &n'ela"i.

Prin!ipiul li,ert"ii s#a &n*ptuit 'i s#a epui-at &n !in!i sute $e ani. @ pe$agogie !are ast-i se pre-int !a i-vor&t $in se!olul luminilor 'i !are#'i ve$e mi0loa!ele $e e$u!a"ie &n !riti! &n $e-ro,ire 'i &n !ulmi eului &n $istrugerea *ormelor $e via"a av&n$ un !ara!ter a,solut # o ast*el $e pe$agogie mai poate sa repurte-e su!!ese momentane &ns !ara!terul ei retrogra$ nu mai poate *i pus la &n$oial pentru ni!i un spirit !larv-tor. Toate institu"iile !u a$evrat u!ative au 'tiut $intot$eauna !eea !e avea valoare !u a$evrat &n pe$agogie+ a$i! autoritatea a,soluta $is!iplina $e *ier sa!ri*i!iul egarea eului siluirea personalit"ii. &n ultima anali-. &nseamn sa na reune'ti !&tu'i $e pu"in tineretul $a!a#"i &n!3ipui !a el &'i gse'te ,u!u D,ertate. Cu!uria lui !ea mai pro*un$ este supunerea oa!3im se &m,"o'a. Hans Castorp se &m,u0ora. 2omnul /eltem,rini nla&J &'i rsu!ea musta"a *rumoas. sn& L %+ !ontlnu Nap3ta. /e!retul 'i imperativul a!estor#. roumi r.u !ee# D6l rohirea 9i ni!i &mplinirea personalit"ii. Ceea !e le rre)uie" 6r!er' eea ce vcr avea 8 e*te 8 9er&area% cu4&nt &l pronun"ase mai &n!et $e!&t pe oMo sa#'0 ` pre!e$ente *r L9te &ruBul: numai s&iclele ochelarilor i sclipeau$ 6ei ire i ascul990 THOMAS MANN tatori tresarira $eo$at p&na 'i /ettem)rini care" ime!ia&" se reas surzn!$ J Ne es&e n*(!ui& sa ne in0ormam" n&re)a el" cine sau ce - si H 7AJ $up !um ve$e"i nu *a! $e!&t sa &ntre, m!ar !a ni!i nu 'tiu pre!is anume tre,uie sa *ormule- &ntre,area # a'a$ar !ine sau !e !re$e"i !a tr ,uie sa *ie $up $umneavoastr spri0initorul a!estei 4 $a repet &n s G e>presia aces&ei &erori. Nap3ta sttea 0os !alm tios 'i s!&nteietor. /puse+ Sn& la or!inele $umneavoastr. 9i nu !re$ sa ma &n'el presupu n&n$ !a s&ntem $e a!or$ 'i putem a$mite ! a existat $emult o stare primor$iala 'i i$eala a umanit"ii o stare *ara organi-are so!iala 'i *ara re!urgere la *or"a o via"a trita numai &n 2umne-eu 'i &n !are sa nu existe ni!i stap&ni ni!i supu'i ni!i lege 'i ni!i !3iar pe$eapsa *ara ne$reptate *ara legtur !arnala *ara $i*eren"e $e !lasa *ara mun!a *ara proprietate !i numai egalitate *raternitate 'i $esav&r'ire morala.

 Koar&e )ine$ Sn& !e acor$ $e!lara /ettem,rini. /&nt $e a!or$ !u totul &n a*ara $e legtura !arnala &ntru!&t este evi$ent !a a existat $intot#$eauna !!i omul este un verte,rat superior 'i nu se $eose,e'te $e alte *iin"e... 4 Cum !re$e"i. Constat a!or$ul nostru $e prin!ipiu &n !eea !e prive'te starea primor$iala para$i-ia!a slo,o$a $e 0usti"ie 'i &n legtura nemi0lo!ita !u $ivinitatea pier$ut prin !$erea &n p!atul originar. Cre$ !a mai putem merge alturi unul l&nga !elalalt &n! o ,u!at $e $rum !onsi$er&n$ statul !a un !ontra!t so!ial !are "in&n$ seama $e p!at a *ost &n!3eiat pentru a apar omul !ontra ne$rept"ii statorni!in#$u#se &n *elul a!esta originea puterii suverane. enissimo" s&ri*a Se&&em)rini$ %n con&rac& social$$$ aces&a-i secolul luminilor" acesta#i Rousseau. N#a' *i !re-ut... D( ro*$ Aici" !rumurile noas&re se !espar&$ 'in 0ap&ul ca" la ncepu&" au&ori&a&ea -i pu&erea apar2ineau poporului -i ca aces&a a &recu& pnnci pelui !rep&ul !e le*i0erare -i &oa&a au&ori&a&ea s&a&ului" -coala !umne 4oas&r( &ra*e concluzia ca poporul are !rep&ul sa se re4ol&e mpo&n regalit"ii. Pe !&n$ noi... 5Noi7 &'i spuse Hans Castorp &n!or$at. Cine s&nt a!e'ti noi 7 #-iu tre,uie neaprat sa#l &ntre, pe /ettem,rini !ine s&nt a!e'ti no !are se gin$e'te Nap3ta.6 Noi" &n !eea !e ne prive'te spuse Nap3ta poate !a ne*iin$ mai i revolu"ionari $e!it $umneavoastr am a0uns &n primul r&n$ 'i !in&S1J MUNTELE VRJIT 991 la !on!lu-ia &nt&ieta"ii ,iseri!ii asupra statului lai!. C!i $a!a lui nu#i era s!ris pe *runte !ara!terul sau ne$ivin ar *i *ost &n ar su*i!ient s va amintes! numai *aptul istori! !a el se spri0in pe D ta poporului 'i $e!i nu#i $e origine $ivina !a ,iseri!a pentru a va ve$i !a. &n ori!e !a- !3iar $a!a nu#i &n0g3e,area $ire!ta B r(ului este !el pu"in o expresie a neputin"ei. #/tatul $omnul meu... U 9tiu !e g&n$i"i $espre statul na"ional. 5&nainte $e ori!e $ragostea .e patrie 'i nemrginita $orin"a $e glorie.6 E $in Vergiiiu. <$auga"i#i un ni! $e in$ivi$ualism li,eral 'i iat $emo!ra"ia1 &m.a a!est lu!ru nu s!3im,a !u nimi! rela"iile $umneavoastr $e prin!ipiu !u statul. 8aptul !a su*letul lui este ,anul nu v 0igne'te $elo!. /au poate ave"i preten"ia sa n#o

re!unoa'te"i7 <nti!3itatea a *ost !apitalista $eoare!e avea un a$evrat !ult pentru stat. Evul me$iu !re'tin a $es!operit !u $eose,ita limpe-ime !ara!terul !apitalist imanent al statului lai!. 5Canul va *i &mprat6 este o pro*e"ie $in se!olul al unspre-e!elea. Pute"i oare nega !a ea s#a &n$eplinit &nto!mai 'i !a $rept urmare via"a s#a ti!lo'it a0ung&n$ sa *ie $ominat $e $iavol7 # 2rag prietene ave"i !uv&ntul. /&nt ner,$tor sa *a! !uno'tin"a !u marele ne!unos!ut purttor al teroarei. # Este o !urio-itate temerara pentru avo!atul unei !lase so!iale promotoare a unei li,ert"i care a mpins lumea la pieire. La nevoie pot renun"a la repli!ile $umneavoastr !!i !unos! i$eologia politi!a a ,ur#g3e-imii. /!opul $umneavoastr este imperiul $emo!rati! $e-voltarea prin!ipiului $e stat na"ional !tre universal a$i! spre statul universal. A#me va *i &mpratul a!estui imperiu7 &l !unoa'tem. Utopia $umneavoastr este &n*iortoare 'i !u toate a!estea # !3iar &n a!est pun!t ne Rnt&lnim oare!um. C!i repli!a $umneavoastr universal# !apitalista are e4a trans!en$ental !!i statul universal este trans!en$en"a statului lai! intern $e a!or$ &n !re$in"a !a unei stri originare $esav&r'ite a enini tre,uie s#i !orespun$a o stare *inala $esav&r'ita !e urinea- sa #; 1Deasc un$eva la ori-ont. 2ar &n! $in timpul lui ;rigore !el Maie. 5 eie&orul s&a&ului clerical" )iserica a consi!erai ca es&e !e !a&oria ei %ca Be om su) crmuirea lui 'umnezeu$ Bapa n-a preJins pen&ru e#$ nu SSf1 su4erani&a&ea: !ic&a&ura lui" n locul si n numele lui 'umnezeu$ S un mi#loc !e a a&in*e mn&uirea *inal o *orma $e tran# di&i !Orn- N a % BaSn !tre &mpr"ia !erurilor. Le#aii vor,it a!estor tineri e a 'ti $espre *aptele s&ngeroase ale ,iseri!ii $espre intoleranta 99, THOMAS MANN ei !are os&n$e'te 4 &n mo$ !u totul gre'it !!i este $e la sine 0n"eg -elul religios nu poate *i pa'ni! $e alt*el ;rigore a 'i rostit ma ` A 5Clestemat *ie !el a !rui sa,ie !ru"a s&ngele6.

Ca puterea este re 'tim. &ns $ualismul ,inelui 'i al r(ului al lui $in!oa!e 'i al lui $in al spiritului 'i al puterii tre,uie sa *ie # pentru &mpr"ia !e va veni ` mo$ tre!tor suspen$at 'i &nlo!uit printr#un prin!ipiu !are sa &rnp as!e-a !u autoritatea. lata !e numes! !u ne!esitatea Teroarei. 6ine o 4a a!uce. 6ine o 4a a!uceJ$J 6e 0el !e n&re)are e as&a. Oare sa-i 0i scpat man!3esterianismului $umneavoastr existenta unei $o!trine so!iale !are pro!lama ,iruin"a omului asupra e!onomismului 'i ale !rei prin!ipii si s!opuri !oin!i$ &nto!mai !u !ele ale statului !re'tin al lui 2umne-eu7 Prin"ii ,iseri!ii au !onsi$erat 5al meu6 'i 5al tau6 $rept expresii ,lestemate 'i au !ali*i!at proprietatea parti!ulara !a o u-urpare 'i un *urt. <u !on$amnat proprietatea $eoare!e at&t $up $reptul natural !it 'i $up $reptul $ivin pam&ntul este !omun tuturor oamenilor 'i &n !onse!in"a el $a roa$e pentru *olosul tuturor. <u artat !a numai l!omia !are este o !onse!in"a a p!atului originar re!lama $repturi $e proprietate 'i a $at na'tere propriet"ii parti!ulare. <u *ost $estul $e umani $ar 'i $estul $e $u'mani ai nego"ului pentru a so!oti ori!e a!tivitate e!onomi! &n general !a pe un peri!ol pentru m&ntuirea su*letului !u alte !uvinte+ pentru !eea !e este uman. <u ur&t ,anii 'i a*a!erile ,ne'ti 'i au !ali*i!at ,og"ia !apitalista $rept !om,usti,ilul !are alimentea- *l!rile ia$ului. <u $ispre"uit $in toata inima prin!ipiul *un$amental al $o!trinei e!onomi!e anume !a pre"ul re-ulta $in e!3ili,rul $intre o*erta 'i !erere 'i au !on$amnat !a pe o exploatare !ini!a a $urerii aproapelui *aptele a!elora !are pro*ita $e !on0un!tura. 2ar &n o!3ii lor exista o exploatare &n! 'i mai mi'eleas!a+ a!eea a tun pului 4 prin urmare m&r'(via !are !onsta &n a *i nevoit sa plte'ti prima pentru simpla s!urgere a timpului a$i! o $o,&n$a 'i $e a a,u` &n *elul a!esta pentru propriul *olos $e o r&n$uiala $ivina 3r-it tu ror anume timpul. -1enissimo7 s&ri*a Hans 6as&orp care" n en&uziasmul sau$ se &o !e e>presia !e apro)are a !omnului Se&&em)rini$ Timpul$ O rin $i\ in 3r-it tuturor... <sta este *oarte important:... 4 In a$evr !ontinua Nap3ta. <!e'ti oameni ai spiritului au $erat g&n$ul &nmul"irii prin ei &n'i'i a ,anilor !a pe !eva rep a*a!erile $e plasament sau $e spe!ula"ie le#au !ali*i!at $rept !am MUNTELE VRJIT &n$ !a ori!e om ,ogat era sau un 3o" sau mo'tenitorul unui

3o". u mers 'i mai $eparte. Ca 'i Toma $D<=uino au privit !omer"ul in ral 4 a$i! a*a!erea pur !omer!iala !umprarea sau rev&n-area !u # tv *r trans*ormri sau &m,unt"iri a o,ie!tului a!estor opera"iuni 4 0 meserie ru'inoasa. Nu erau $ispu'i sa ia!a mare !a- $e mun!a &n ea ne*iin$ $e!&" o trea,a morala nu religioasa pe !are o &n$e#ine'ti *iin$ &n slu0,a vie"ii nu &n slu0,a lui 2umne-eu. 9i &ntru!&t nu a vor,a $e!&t $e via"a 'i $e e!onomie au !erut !a a!tivitatea pro$u!tiva s( *ie !on$i"ia ori!rui *olos e!onomi! si msura onora,ilit"ii. Wranul 'i meseria'ul erau $emni $e stima &n o!3ii lor iar nu negusioru: 'i ni!i in$ustria'ul. C!i voiau !a pro$u!"ia s se a$apt!_e ne!esit"ii 'i aveau oroare $e pro$u!"ia &n masa a ,unurilor. 9i iat ! a a!um toate a!este prin!ipii 'i a!easta s!ara a valorilor e!onomi!e au &nviat $up se!ole &n mi'!area mo$ei na a !omunismului. Con!oi$an"a este !ompleta p&n 'i &n sensul reven$i!rii &nt&iet("ii pe !are tre,uie s#o !apete mun!a interna"ionala &mpotriva $omniei interna"ionale a !omer"ului 'i a spe!ula"iei a$i! proletariatul mon$ial !are opune umanitatea 'i prin!ipiile statului lui 2umne-eu putre-i!iunii ,uTg3e-e 'i !apitaliste. 2i!tatura proletariatului a!easta mani*estare a m&ntuirii politi!e 'i e!onomi!e a vremii noastre nu are &n"elesul unei $omina"ii pentru ea &ns'i 'i pentru ve'ni!ie !i $oar a!ela al unei suspen$ri momentane a !on*li!tului $intre spirit 'i autoritate su, semnul !ru!ii a'a$ar sensul unei ,iruin"ei asupra lumii pam&ntene !u a0utorul $omina"iei lumii sensul tran-i"iei al trans!en$en"ei al suveranit"ii. Proletariatul a reluat opera Iui ;rigore !el Mare -elul !u!erni! al a!estuia a *ost &mprosptat prin elJ 'i $up !um n#a *a!ut#o ni!i s*&ntul ni!i proletariatul nu#'i poate ln*a!ui s#'i opreas! m&na $e a vars s&nge. 2atoria lui este sa &ntrone-e teroarea pentru m&ntuirea lumii pentru atingerea &naltului sau "el+ o Dla+a [rientata !tre 2umne-eu *ara stat 'i *r !lase. <!esta a *ost $is!ursul tios al lui Nap3ta. Parti!ipan"ii la mi!a une t!ur. Tinerii se uitau la /ettem,rini. Era r&n$ul lui sa se mani#es&e n&r-un 0el sau al&ul$ Spuse: imitor: V mrturises! !a s&n" realmente -gu$uit la asta nu ma B&am$ 8oma locuta. 9i !um # $a !um a vor,it: < exe!utat su, o!3ii nWS\ un 6eas&a @, 1 surprinza&or salto mortale - 'i $a!a exista vreo !ontra$i!"ie &n

"#ai E aBTeciere" pu&em spune ca a "$suspen!a&-o n mo! pro4izoriuS" ah" 6e$# rJe J e uimitor. Pro*esore $esigur v#a"i gm$it !a se pot ivi o,ie!"ii #P . o,ie!"ii numai $in pun!tul $e ve$ere al !onse!ven"ei7 V#a"i 999 THOMAS MANN silit mai a$ineauri s ne *a!e"i s &n"elegem un in$ivi$ualism cretin mai ,a-at pe $ualitatea Iui 2umne-eu 'i a lumii 'i sa ne $ove$i"i &nt&iet Iui asupra &ntregii morale &ntemeiate pe politi!a. Iar !&teva minute t&r-iu a"i &mpins so!ialismul p&na la $i!tatura 'i p&na la teroare ! rimea- asta7 # Contra$i!"iile spuse Nap3ta pot sa rime-e. Numai 0umt"ile $ msur 'i me$io!rul nu rimea-. In$ivi$ualismul $umneavoastr !u mi#am &ng$uit s va atrag a$ineauri aten"ia este un !ompromis 0umtate $e msur. El pigmentea- morala $umneavoastr pagina statului !u un pi! $e !re'tinism !u un pi! $e 5$rept al in$ivi$ului6 !u un pi! $e a'a#-is li,ertate 'i asta#i tot. 2impotriv un in$ivi$ualism !are porne'te $e la &nsemntatea !osmi! $e la &nsemntatea astrologi! a su*letului in$ivi$ual !are so!ote'te omenes!ul nu !a pe un !on*li!t &ntre eu 'i so!ietate !i !a pe un !on*li!t &ntre eu 'i 2umne-eu &ntre !arne 'i spirit # un asemenea in$ivi$ualism se potrive'te *oarte ,ine !omunit"ii organi-ate... # E anonim 'i !ole!tiv spuse Hans Castorp. /ettem,rini &l privi !u o!3ii mari. # T!e"i $omnule inginer: porun!i el !u o severitate !are tre,uia pusa pe seama nervo-it"ii 'i a &n!or$rii. Instrui"i#va $ar nu va expune"i prerile: # Este un rspuns spuse el &ntor!&n$u#se !tre Nap3ta ma lmure'te prea pu"in $ar este unul. / lum &n !onsi$erare toate !onse!in"ele... Neg&n$ valoarea in$ustriei !omunismul !re'tin reneaga te3ni!a ma'ina progresul. Iar prin !eea !e numi"i *orma !omer!iala ,anii 'i a*a!erile ,ne'ti pe !are anti!3itatea le#a situat mai sus $e!it agri!ultura 'i $e me'te'ugurile a!ela'i !re'tinism neag li,ertatea. 8iin$! este limpe$e sare &n o!3i ! prin &nsu'i a!est *apt !a 'i &n evu me$iu toate rela"iile parti!ulare 'i pu,li!e vor *i legate $oar $e parG 'i $e agri!ultur &nto!mai !a 'i # nu#mi este $elo! u'or s#o spun &nto!mai !a 'i personalitatea. C!i numai pm&ntul este &n stare 3rneas! numai el singur $

li,ertate. Me'te'ugarii 'i "ranii oriei vre$ni!i $e !inste ar *i $a! nu pose$a pm&nt s&nt supu'ii !elui ! pose$. &ntr#a$evr marea mas !3iar la ora'e a *ost !ompusa $in ' p&n( t&r-iu &n evul me$iu. Pe par!ursul $is!u"iei $umneavoastr a"i s se &n"eleag multe lu!ruri $espre $emnitatea uman. 9i !u toate a K tea apra"i o moral e!onomi! $e !are s&nt legate ro,ia 'i DnJ personalit"ii. MUNTELE VRJIT 99: &ns 2espre $emnitate 'i &n0osire repli! Nap3ta s#ar putea $is!uta. u &n!eput voi *i mul"umit $a! a!este cone>iuni 4-ar 0ace sa p i li,ertatea nu at&t !a pe o atitu$ine *rumoas !&t !a pe o pro,lema. 'i neavoastr !onstata"i !a morala e!onomi! !re'tina &n *rumuse"ea R menia ei a$u!e !u sine ro,ia. 2impotriv !onstat !a pro,lema rt(tii 4 pro,lema ora'elor !um se poate spune &ntr#un mo$ mai !on#e& U ori!&t $e &nalt ar tre,ui sa *ie este istori!e'te legata $e $egeneres#nta pro*un$ inuman a moralei e!onomi!e a$i! $e toate ororile omer"ului 'i ale spe!ula"iilor mo$erne $e $omnia $iavoleas!a a ,anului 'i a a*a!erilor. # Constat ! nu v as!un$e"i &n *a"a vreunei &n$oieli sau a vreunei antinomii !i v $e!lara"i limpe$e 'i *r e!3ivo! parti-an al rea!"iunii !elei mai negre. #Primul pas spre a$evrata li,ertate 'i spre umanitate va !onsta $in eli,erarea $e a!est tremurat $e *ri!a &n *a"a i$eii $e 5rea!"iune6. # Cine a0unge $e!lara /ettem,rini !u un glas !e tremura u'or &raping&n$ !ea'!a 'i *ar*uria !are $e alt*el erau goale 'i ri$i!&n$u#se $e pe !anapeaua &m,r!at !u mtase. Cre$ ! ne a0unge at&t1 &ntr#o singur -i mi se pare ! e $estul. Pro*esore v mul"umim pentru minunata $umneavoastr gustare 'i pentru a!east !onversa"ie *oarte spiritual. Prietenii mei $e la 5Cerg3o*D tre,uie s(#'i e*e!tue-e !ura iar eu a' vrea &nainte $e ple!are s le art !3ilia mea $e sus. Veni"i $omnii mei: Adio, padre. <!um &l numise pe Nap3ta 5pa$re6 re"inu Hans Castorp &n!runt&n$ spr&n!enele. Iar /ettem,rini aran0ase $up ,unul lui pla! ple!area 'i $ispunea $e veri *r s &ntre,e $a! nu !umva

voia 'i Nap3ta s vina !u eg# Tinerii &'i luar rmas ,un mul"umir ga-$ei 'i *ur invita"i s mai ma. Ple!ar $e!i numai &n tovr'ia italianului $ar nu *ara !a Hans orP s *i &mprumutat s!rierea De mi seria humanae conditionis, un um car&ona&" ros !e !ari. C&n$ tre!ur prin *a"a u'ii. !a sa a0ung la sar$ pe s!ri"a !are ur!a aproape verti!al $up !e !otea $in s!ara !ipal ursu-ul LuFa!eF sttea tot la masa Iui !os&n$ la ro!3ia !u siJne6l !es&lnat ,tr&nei. 2e alt*el nu era $e *apt un eta0. Era pur 'i a& Po$ul !u ,&rnele goale puse !3iar su, 'in$rila 4ar a unui po$ !u mirosul lui $e lemn un$e $omnea Po$ &n!ins. 2ar a!est #eau !Dea !WU mansar!e n care lo!uia !apitalistul repu,li!an 'i ele slu#sHcioi S$ W 'i !e !orrni&or aces&ui a$ept al literelor 'i !ola,orator la suferinelor. Le arat ,u!uros tinerilor lui prieteni mansar# 99; THOMAS MANN $ele le numi !ompartimentul su i-olat 'i intim !a ast*el sa le sus !&t mai exa!t !uvintele $e !are ei s#ar putea *olosi pentru a#i *a!e elo J [ !eea !e *!ur &n a$evr $e !omun a!or$. Era a,solut &no&nt stator $e!larar am&n$oi $is!ret 'i intim exa!t a'a !um spusese el. <run! s!urta privire 'i &n $ormitorul un$e un !ovora' *!ut $in ,u!"ele !ap la !ap servea $e !arpeta la pi!ioarele patului apoi examinar ! 3 netul $e lu!ru tot at&t $e sr!!ios !a 'i $ormitorul &ns !are &n a!el timp *!ea para$a $e o or$ine aproape rigi$. /!aune grele $e mo$ ve!3e patru la numr !u partea un$e se sta *!ut $in pai &mpletit erau a'e-ate simetri! $e#o parte 'i $e alta a u'ii iar !anapeaua era 'i ea lipita $e perete ast*el &n!&t masa rotun$a se a*la i-olata &n mi0lo!ul &n!perii *iin$ a!operit !u un !ovora' ver$e pe !are era pusa &n !3ip $e ornament 4 sau pentru o potolire !u siguran" nevinovat a setei # o !ara*a !u ap pe g&tul !reia se a*la un pa3ar &ntors. Ni'te !r"i unele legate altele ,ro'ate stteau re-emate o,li! unele $e altele pe un ra*t iar l&nga *erestrui!a $es!3is se &nl"a pe ni'te pi!ioare lungi un pupitru lu!rat simplu av&n$ 0os &n *a"a lui un !ovora' $e p&sla to!mai at&t $e lat !&t sa po"i sta pe el. Hans Castorp rmase o !lip oare!um !a &ntr#un *el $e &n!er!are &n *a"a pupitrului la !are $omnul

/ettem,rini stu$ia artele *rumoase potrivit unui s!op en!i!lope$i! 'i $in pun!tul $e ve$ere al su*erin"elor umane 4 &'i re-em !otul pe t,lia &n!linat 'i $e!lar !a avea un sentiment $e i-olare 'i $e intimitate. <'a tre,uie sa *i stat la Pa$ova spuse el 'i tatl lui Lo$ovi!o !u nasul lui at&t $e *in 'i lung &n *a"a pupitrului 'i &n a$evr a*la !a avea su, o!3i !3iar pupitrul ,atr&nului &nv"at 'i ! s!aunele !u *un$ul $e pai masa 'i !3iar !ara*a !u apa proveneau tot $e la el ,a s!aunele !u *un$ul $e pai apar"inuser &nsu'i ,uni!ului su !ar,onarului a*l&n$u#se printre mo,ilele $e la Milano $in !a,inetul $e avo!at. Era impresionant. &n o!3ii tinerilor &n*"i'area s!aunelor !apt un *el $e aureol politi! 'i revolu"ionara. iar Joa!3im !are *r sa ,nuias! nimi! 'e$ea pe unul pi!ior pes picior" se s!ula &l privi ,nuitor 'i nu se mai a'e- la lo!. C&t $esp Hans Castorp sttea &n pi!ioare &n *a"a pupitrului ,atr&nului /etterrGn 'i se g&n$ea la *iul !are lu!ra a!um &m,in&n$ prin artele *runioa politi!a ,uni!ului 'i umanismul tatlui. <poi tustrei ple!ar. /!rii se o*erise sa#i &ntovr'eas! pe veri. @ ,u!ata $e $rum t!ur $ar !3iar 'i a!easta t!ere &l privea !$ Nap3ta iar Hans Castorp putea sa a'tepte lini'tit+ era sigur !a $o K /ettem,rini va &n!epe sa vor,eas! $espre !olo!atarul sau n&ruci" MUNTELE VRJIT 99= aparen"ele &i &ntovr'ise numai !u a!est s!op. 9i nu se &n'ela. R un suspin !are pru sa#i serveas! $e elan italianul &n!epu+ U 2omnii mei # a' vrea sa va previn. Cum *!u o pauza" Hans 6as&orp n&re)a 0oar&e 0iresc" cu o uimire pre*!uta+ U 2e !e7 <r *i putut ,ine&n"eles sa &ntre,e+ 5&mpotriva !ui76 2ar pre#* a a!east *orm impersonala !a sa#'i arate &ntreaga nevinov"ie !u toate ! &nsu'i Joa!3im &n"elesese per*e!t $e ,ine. M #mpotriva personalit"ii ai !rei musa*iri a"i *ost rspunse /ettem#,rini 'i !u !are v#am *!ut !uno'tin"a &mpotriva $orin"ei 'i voin"ei mele. 9ti"i ,ine ! numai &nt&mplarea a vrut#o iar eu n#am putut sa nu#i $au !urs1 &ns port o rspun$ere !are m apas. 2atoria mea este sa apar m!ar tinere"ea $umneavoastr $e prime0$iile su*lete'ti la !are v expune"i &n rela"iile !u a!est om 'i sa va rog printre altele sa va men"ine"i &n limitele pru$en"ei. Este logi! &n *orm $ar !u i$eile lui rasp&n$e'te !on*u-ie.

# &n a$evr a'a este &'i $$u !u prerea Hans Castorp. !!i nu te sim"i to!mai la largul tu &n pre-en"a lui Nap3ta ,a !&teo$ata !uvintele lui aveau !eva !am straniu. La un moment $at aproape ai *i putut spune ! pretin$ea &n a$evr !a soarele se &nv&rte'te &n 0urul pam&ntului. 2ar &n $e*initiv !um ar *i putut ei verii s !rea$ !a ar *i o impru$en" sa intre &n rela"ii !u un prieten al $omnului /ettem,rini7 Nu spusese !3iar el a$ineauri ! l#au !unos!ut pe Nap3ta prin mi0lo!irea sa7 Nu l#au &nt&lnit &n tovr'ia lui nu se plim,a !u $omnul Nap3ta 'i nu venise &ntr# un *el *oarte $ega0at sa ia !eaiul Ia a!esta $in urm7 Toate a!estea nu $ove$eau !... - 'esi*ur" !omnule in*iner" !esi*ur$ Plasul !omnului Se&&em)rini a ,lin$ 'i resemnat !u toate !a avea un u'or tremur. Mi se poate a$u!e gumentul a!esta 'i !3iar mi#l a$u!e"i. Cine va $au ,u!uros so!oteala Purtarea mea. Tries! su, a!ela'i a!operi' !u a!est $omn este *oarte sa nu#l &nt&lne'ti o vor,a a$u!e $up sine alta 'i ast*el *a!i in"a. 2omnul Nap3ta este un om !u 0u$e!ata !eea !e e lu!ru rar e noastre. Este o natura $is!ursiva la *el !a mine 4 'i ori!&t a' *i K amnat &mi pla!e s *oloses! prile0ul !e mi se o*er $e#a &n!ru#apro SBa!aJ!eii 6% %n a!4ersar !e 0Wr.a e*ala$ Nu am pe nimeni" nici Be ni6i !epar&e--- Be scur&" acesta#i a$evrul+ ma $u! la el vine la PDDml8am mpreuna$ 'iscu&am$ Ne cer&am pna la sn*e" pro aBro 5 BJJml8am mpreuna$ 'iscu&am$ Ne cer&am pna la sn*e" care zDJ $ar mrturises! ! *arme!ul legaturilor noastre 998 THOMAS MANN cons&a &ocmai n a!easta $ivergen"a $e preri $intre noi. <m $is!u"ii &n !ontra$i!toriu. Convingerile noastre nu tries! $a!a n o*erim o!a-ia sa lupte 'i &n !e prive'te !onvingerile mele ele s&nt s statorni!ite. Insa !um a"i putea spune la *el $espre ale $umneavoastr $umneavoastr $omnule lo!otenent 'i $umneavoastr $omnule in ner7 /&nte"i $e-arma"i &n *a"a s!amatoriilor intele!tuale 'i ris!a"i sa v &m,olnvi"i mintea 'i su*letul su, in*luen"a vi!le'ugurilor a!estui om n 0umtate *anati! 'i pe 0umtate rut!ios. 'a a'a este a$mise Hans Castorp 'i a$aug !a *ara &n$oiala varul lui 'i !u el &nsu'i erau ast*el mai mult sau mai pu"in amenin"a"i <'a se &nt&mpla !u !opiii rs*"a"i ai vie"ii iar el &n"elegea. &ns tuturor a!estora li se putea opune Petrar!a

a$i! $evi-a lui $omnul /ettem,rini 'tia !e vrea sa spun 'i !u toate a!estea era interesam sa as!ul"i !e $e,ita $omnul Nap3ta+ tre,uia sa *ii $rept 'i sa re!uno'ti ! !eea !e spusese $espre timpul !omunist pentru s!urgerea !ruia nimeni nu tre# ,uia sa primeas! o prima ,neas!a *usese remar!a,il iar el Hans Castorp sim"ise un interes ar-tor 'i *a"a $e anumite o,serva"ii asupra pe$agogiei pe !are $esigur !a *ara Nap3ta nu le#ar *i au-it ni!io$at... 2omnul /ettem,rini &'i str&nse ,u-ele 'i Hans Castorp se gr,i sa a$auge !a el &nsu'i se a,"inea ,ine&n"eles $e a 3otr& $ar gsise pur 'i simplu interesante spusele lui Nap3ta $espre 5!eea !e !onstituie pasiunea tineretului6. 4 &ns expli!a"i#ne. o $ata pentru tot$eauna un lu!ru !ontinua el. <!est $omn Nap3ta 4 spun 5a!est $omn6 pentru a arata !a nu mi#e $elo! simpati! 'i $impotriv pstre- *a"a $e el o stri!ta re-erva interioara... 4 9i *a!e"i *oarte ,ine striga re!unos!tor $omnul /ettem,rini. $$$a-a!ar" aces& !omn Naph&a ne-a spus o mul2ime !e lucruri mpo&ri4a )anilor" su0le&ul s&a&ului" cum s-a e>prima& el" mpo&ri4a proprie&(2ii par&iculare care ar 0i un 0ur&" pe scur&" con&ra )o*(2iei capi&a lis&e" !espre care a !eclara&" mi se pare" ca es&e com)us&i)ilul c alimentea- *l!rile ia$ului 4 $a !re$ !a a'a s#a exprimat 'i a Jau pe toate tonurile *aptul !a evul me$iu !on$amna !amata. 9i m ace timp el &nsu'i... Ierta"i#ma $ar !re$ !a tre,uie... Este o a$evrata #pri-a !&n$ intri la el. Toata matasaria a!eea... 7i !a" zm)i Se&&em)rini" es&e carac&eris&ic pen&ru *us&ul sau$ 5 $$$0rumoasele mo)ile 4echi" -i reamin&i Hans 6as&orp$ ;ie se!olul al paispre-e!elea... Lustra vene"iana... mi!ul servitor in li4rea N MUNTELE VRJIT 999 ona!ul !u !io!olata multa la $is!re"ie... C3eltuie'te pro,a,il" pen&ru pe5oana lui$$$ 2omnul Nap3ta rspunse /ettem,rini este pentru persoana lui tot at&t $e pu"in !apitalist !a 'i mine. 2ar7 &ntre,a Hans Castorp. C!i rspunsul pe !are mi l#a"i $at or&3 un 5$ar6 $omnule /ettem,rini. U Ei ,ine oamenii a!e'tia nu#i las ni!io$at pe ai lor sa moara $e 0oame$

U !ine s&nt 5oamenii a!e'tia67 U Prin"ii a!eia. # Prin"ii7 Prin"ii7 # 2ar $omnule inginer ma re*er la ie-ui"i. <i!i interveni o mi! pau-. Verii mani*estau !ea mai vie surpri-a. Hans Castorp striga+ - 6e lua#o#ar nai,a $e trea,a lir#ar sa *ie 4 omul nsta#i ie-uit7 #<"i g3i!it spuse !u $eli!ate"e $omnul /ettem,rini. # Nu nu ni!i &n ruptul !apului nu mi#a'... Cine putea sa se g&n#$eas! la a'a !eva7 <!esta e motivul pentru !are i#a"i $at titlul $e padre9 # < *ost o mi!a exagerare $in polite"e rspunse iute /ettem,rini. 2omnul Nap3ta nu este preot. Numai ,oala e $e vin $a!a $eo!am$at n#a atins &n! a!easta treapta. 2ar 'i#a *!ut novi!iatul a rostit !3iar 'i primele 0urminte solemne. Coala insa l#a silit sa#'i &ntrerup stu$iile teologi!e. 2up a!eea a mai slu0it vreo !&"iva ani &ntr#un institut al @r$inului a$i!+ &n !alitate $e supraveg3etor pre!eptor guvernor al tinerilor &nv"!ei. <semenea slu0,a i se potrive'te $e alt*el av&n$ &n ve$ere &n!lina"iile lui pe$agogi!e. 9i tot a!easta vo!a"ie &l &nsu*le"e'te Pre$&n$ latina ai!i la 58ri$eri!ianum.6 /e a*la ai!i $e !in!i ani. Nu mai S1gur ! va putea sa prseas! vreo$at lo!alitatea. 2ar este mem,ru a @r$inului 'i $a!a nu mai este !3iar at&t $e legat $e el ori!um nu $u!e Psa $e nimi!. V#am spus !a &n !eea !e#l prive'te este sra! vreau sa Pun !a nu pose$ vreo avere. 8ire'te a!easta este regula lor: &ns $ispune $e ,oga"ii imense 'i are gri0a $e ai sai $up !um ve$e"i i. $r!ia $ra!ului murmura Hans Castorp. 9i eu !are ni!i n#am K K macar nu mi-am nchipui& ca un asemenea lucru mai poa&e Jn 4remea noastr: Un ie-uit: <sta#i:... 2ar alunei spune"i#mi R $a!a este at&t $e ,ine aprovi-ionat 'i &ngri0it $e oamenii a!eia 6 J locuieS&e &ocmai acolo.$$$ Nu 4reau" !esi*ur" sa !eni*rez Jig !%mnea4oas&ra# $omnule /ettem,rini. 2umneavoastr s&nte"i e ms&ala& la <u@aee@$ es&e a&& !e "n&im" a&& !e simpa&ic$ r$sa n 9:0 THOMAS MANN 4reau sa spun ca !aca Naph&a are o pun*a a&&t $e $ol$ora !a serves! $e o expresie vulgara $e !e nu lo!uie'te &ntr#un alt2 !u o &n*"i'are mai *rumoasa !u o intrare potrivita 'i &n!peri

mari 6 !asa $istinsa7 8elul !um s#a instalat &n gaura a!eea !u toate mat(s ` [ alea are... miroase a !eva misterios 'i aventuros. /ettem,rini $$u $in umeri. # 2e ,una seama !a 3otar&rea i#a *ost $eterminat 'i $e ta!t $ar R $e anumite motive impuse $e gust. Cnuies! ! st&n$ &ntr# o !amera ti om sra! &'i satis*a!e !on'tiin"a anti!apitalista gsin$ o !ompensa"ie & *elul !um lo!uie'te. 2is!re"ia $e asemenea pro,a,il ! intra 'i ea &n 0o!. Nu tr&m,i"e-i pe toate uli"ele gri0a $eose,ita !u !are te a0uta $iavolul. Este mai pru$ent sa a$op"i o *a"a$a su*i!ient $e $is!reta &n$rtul !reia sa te po"i $e$a &n toata li,ertatea patimii tale preo"e'ti pentru mtsuri.. Koar&e ciu!a&" spuse Hans 6as&orp$ 6u &o&ul nou -i cap&i4an& pen&ru mine" o m(r&urisesc$ n&r-a!e4(r" noi" !omnule Se&&em)rini" 4a !a&oram mul&a recuno-&in2a pen&ru 0ap&ul ca ne-a2i a#u&a& sa-l cunoa-&em$ /i 4a ro* sa ne cre!e2i c( ne 4om mai !uce pe la el !es&ul !e !es$ As&a-i !e la sine n2eles$ Asemenea rela2ii l(r*esc orizon&ul n&r-un chip nea-&ep&a& -i &e a#u&a sa 4ezi o lume a c(rei e>is&en2( nici m(car n-o )(nuiai$ %n iezui& a!e4(ra&+ Gar a&unci cn! spun Ra!e4(ra&S" as&a m( 0ace sama *n!esc la ceea ce-mi &rece prin min&e -i ceea ce a- mai 4rea sa a0lu$ Ma n&re): To&ul es&e per0ec& corec&. /&iu 0oar&e )ine" !umnea4oas&r( cre!e2i ca nimic nu-i per0ec& corec& n 4ia2a cui4a care !a&oreaz( mi#loacele !e &rai !ia4olului$ ns( ceea ce 4oiam sa impun poa&e 0i enun2a& in urm(&oarea n&re)are: 7s&e el" oare" per0ec& corec& ca iezuit # iat !e#iG tre!e prin !ap. < $e,itat ni'te lu!ruri # 'ti"i la !e anume ma re*er# $espre !omunismul mo$ern 'i $espre -elul evlavios al proletariatu !are nu se va $a &napoi &n *a"a s&ngelui pe s!urt a a*irmat ni'te lu!ruri spun nimi! mai mult $ar ,uni!ul $umneavoastr !u spa$a lui !et"ean ar *i *ost pe ling toate a!estea un mielu'el nevinovat ierta"i expresia. %n asemenea lucru es&e oare posi)il. Superiorii lui i-a &n!uviin"area &n a!est sens7 /e potrive'te oare un asemenea te g&n$i !u $o!trina $e la Roma &n spiritul !reia @r$inul $in !are K parte tre,uie sa a!"ione-e &n &ntreaga lume7 Nu#i !umva 4 nu m D cum sa-i zic - ere&ic" !e4ia&or" incorec&. <a &oa&e aces&ea ma *n legtura !u Nap3ta 'i a' $ori *oarte mult sa 'tiu !e prere ave"i# Se&&em)rini surise$ MUNTELE VRJIT INL 8oarte simplu. 2omnul Nap3ta este &n a$evr &nainte $e toate R& es&e un verita,il 'i total ie-uit. 2ar &n al $oilea r&n$ este 'i un N toSi!enl 4 $a! n#ar *i nu i#a' !aut tovr'ia 4 'i !a atare &si $a &fli:ue,e . , . . . . .

sa cree-e noi variante a$aptri a!omo$ri 'i !ore!tri mai !on# vremurilor noastre. <"i v-ut !&t m#au surprins teoriile lui. $ 5ocCata nu 'i#a $es!3is inima &n *a"a mea at&t $e !omplet. M# am servit Dm,ol$ul pe !are &l !onstituia &ntr#o oare!are msura pre-en"a $um# avoastr !a sa#l &mping sa#'i spun o $ata pentru tot$eauna ultimul !uv&nt. < *ost $estul $e !iu$at 'i $estul $e respingtor. #2a $a. 2ar $e !e n#a a0uns preot7 Cre$ !a avea v&rsta !eruta. U V#am spus $oar !a ,oala $e !are su*er l#a &mpie$i!at &ns numai &n mo$ provi-oriu. #Cine $ar oare nu !re$e"i !a $a!a e &n primul nn$ ie-uit 'i &n al $oilea r&n$ un om inteligent !u preri originale a!easta a $oua !alitate !omplementara se $atorea- ,olii7 # Ce vre"i s spune"i7 - Nu" nu" !omnule Se&tem,rini. Vreau sa spun numai at&t+ are o pata ume$ 'i a!est *apt l#a &mpie$i!at sa se *a! preot. 2ar *ara &n$oiala !a toate prerile lui originale l#ar *i &mpie$i!at 'i ele sa $evin preot 4 'i ! prin urmare prerile pe !are le mani*esta 'i pun!tul sau ume$ merg oare!um m&n#n m&na. &n *elul lui este !umva 'i el !a un !opil rs*"at al vie"ii un &oii &esuit cu o petite t=che humide. <0unseser la sanatoriu. Pe peronul $in *a"a !l$irii se mai oprir pu"in &nainte $e a se $espr"i *orm&n$ un mi! grup &n vreme !e !i"iva pa!ien"i !are rt!eau *(ra ni!i o trea,a prin $reptul portalului &i priveau !um stau $e vor,. 2omnul /ettem,rini spuse+ X 91 a!um tinerii mei prieteni va previn &n! o $ata. Nu va pot pie$i!a sa !ultiva"i o !uno'tin"a pe !are a"i *a!ut#o $a!a va $ ,r&n!i -itatea. Ins &narma"i#va inima 'i spiritul !u ne&n!re$ere nu uita"i Do$at s opune"i a!estui om o re-isten" !riti!a. Vi#l voi $e*ini &ntr#un 6%4n&-7s&eun!eS0rina&+ 60iipurile verilor se lungir. <poi Hans Castorp &ntre,a+ gar n cumK &ng$ui"i#mi va rog $ar nu apar"ine unui or$in !alu#0%r $J uBa c&e 9tiu &ntr#un asemenea !a- tre,uie rostite anumite

MM ee 9l#&n Blus este at&t $e 'u,re$ at&t $e pirpiriu... C3es* [mnule m8iner. spune"i lu!ruri nes,uite rspunse Se&&em)rini$ 6e Bri4 an6 ar6 6% 'ui2re-enia 6i!i &n !lin ni!i &n m&ne!a iar &n !eea JDJiamintele exist $e-legri. <m vor,it &ntr#un sens mai larg 9:, THOMAS MANN 'i mult mai a,stra!t to!mai pentru ! m( a'teptam s gses! la H nea4oas&r3 o oare!are &n"elegere. V mai aminti"i $e -iua !&n$ am v s v vi-ite- &n !amera $umneavoastr # e gro-av $e mult timp H atun!i # to!mai v &n$eplinea"i stagiul o,ligatoriu $e -!ut &n pat $u !e a"i *ost primit &n sanatoriu. 4 Cine&n"eles. <"i intrat era &n amurg 'i a"i aprins lumina. Mi#a$u aminte $e par! ar *i ast-i... # Cine &n -iua a!eea am a0uns s vor,im # $up !um slava 2omnului se mai poate &nt&mpla !&teo$at # $espre lu!ruri mai &nalte. Ca !3iar !re$ !a am vor,it $espre moarte 'i via" $espre mre"ia mor"ii &ntru!&t moartea este o !on$i"ie 'i un a!!esoriu al vie"ii !&t 'i $espre aspe!tul grotes! pe !are#l ia atun!i !&n$ spiritul sv&r'e'te &ngro-itoarea gre'eal $e a o i-ola !a prin!ipiu. 2omnii mei !ontinu /ettem,rini apropiin$u#se $e tineri &ntin-&n$ !tre ei poli!arul 'i mi0lo!iul $e la m&na sting !a pe o *ur!uli" spre a le atrage aten"ia 'i ri$i!&n$ arttorul m&inii $repte !u un gest $e a$monestare... <minti"i#v ! spiritul este suveran ! voin"a sa este li,er ! el $etermin universul moral: 2a! i-olea- $ualist moartea a!easta $evine &n *apt actu, m( &n"elege"i o putere &n sine opus vie"ii un prin!ipiu ostil marea ispitire iar &mpr"ia ei este a!eea a volupt"ii. M &ntre,a"i+ $e !e a volupt"ii7 V rspun$+ pentru ! $e-leag 'i m&ntuie pentru ! este m&ntuirea $ar nu m&ntuirea $e r(u !i o m&ntuire $es*r&nat(. 2istruge moravurile 'i morala li!3i$ea- $is!iplina 'i "inuta 'i te pregte'te pentru $es*r&nare. 2a! v previn &mpotriva a!estui om pe !are vi l#am pre-entat *(ra voia mea 'i $a! v &n$emn s v &n!inge"i inimile $e trei on !u spirit !riti! &n rela"iile 'i $is!u"iile !u el este pentru ! toate g&n$urne lui s&nt $e natur voluptuoas pentru ! s&nt a'e-ate su, o!rotire mor"ii au o putere $intre !ele mai $es*r&nate !um v#am mai spus o$inioar $omnule inginer 4 &'i amintes! per*e!t $e ,ine expresia L amintes! &ntot$eauna expresiile pre!ise 'i tari pe !are am avut o!a-ia sa *ormule- 4 o putere &n$reptat &mpotriva !ivili-a"iei a progresul mun!ii 'i vie"ii 'i $e al !rei su*lu $ia,oli! e$u!atorul are $atoria mai &nalt s o!roteas! su*letele tinere.

ai hmp Mai )ine ca !omnul Se&&em)rini nu se pu&ea 4or)i" nici mai 'i ni!i mai elegant. Hans Car.torp 'i Joa!3im Biemssen !l$uros pentru tot !e le spusese &'i luar rmas ,un 'i ur!ar m 5 i mulJu &rep 5 !e la R er*ho0S" n 4reme ce !omnul Se&&em)rini se n&orcea la B%B i&nZ MUNTELE VRJIT INH umanist !u un eta0 mai sus $e !3ilia !apitonata !u mtase a $om#56uluiNap3ta. Am povestit ai!i numai rstimpul primei vi-ite a verilor la Nap3ta. a&unci au urma& al&e !oua sau &rei 4izi&e" !in&re care una n lipsa nului /ettem,rini1 iar a!estea au alimentat $eopotriv re*le!"iile # arului Hans Castorp atun!i !&n$ *orma superioar numit horno De&, rea o!3iului su luntri! !&n$ st(&ea &n lo!ul &n*lorit al,astru al re*ugiul6D su 'i !&n$ *olosea 5!&rma6. I-,u!nire $e m&nie. 9i alt!eva *oarte nepl!ut <st*el veni luna august 'i o $at !a s!urgerea primelor ei -ile. Tre!u !u ,ine 'i aniversarea sosirii eroului nostru ai!i sus. Era o *eri!ire ! tre!use # !!i t&nrul Hans Castorp o v-use apropiin$u#se !u oare!are nelini'te. 2e alt*el a!easta era regula. Ni!i !elor interna"i $e un an ni!i !elor interna"i $e mai mul"i ani nu le pl!eau prea mult aniversrile sosirilor 'i nu le !omemorau &n vreme !e pe $e alta parte nu se pier$ea ni!i !el mai mi! prile0 pentru pr-nuirea tuturor soiurilor $e sr,toriri !a s poat ,ea unii &n sntatea altora &nmul"in$ o!a-iile $e ,u!urie *eneral 'i mar!&n$ prin *el $e *el $e o!a-ii personale sau !3iar stri!t

anonime ritmul 'i pulsa"ia anului 4 a' se &nt&mpl !u aniversrile $e na'tere !ontroalele me$i!ale generale ple!rile autori-ate sau nu 'i &n! multe alte evenimente !are erau sr,torite la restaurant prin ospe"e m po!netele $opurilor $e 'ampanie pe !&n$ aniversarea sosirii era r ita !elei mai $epline t!eri se tre!ea u'or peste ea ,a !3iar uitau s#o G seam ast*el &n!&t *ie!are putea s#'i spun !u toat &n!re$erea !a !eilal"i nu#'i vor reaminti $e ea !&tu'i $e pu"in. 8r &n$oial ! se a so!oteal $e &mpr"irile timpului1 o,servau !alen$arul su!!e# -uelor 'i re&ntoar!erea lor aparent. 2ar msurarea 'i so!otirea ui pe !are ai!i sus *ie!are &l sim"ea legat $e spa"iu # a'a$ar &erm 55 &impului personal 'i in$ivi$ual a!easta era trea,a !elor !u mul 6 Scur&e sau a &n!eptorilor1 !ei ve!3i ignorau ori!e *el $e !al!ul. ace N uSse cu eternitatea imper!epti,il !u -iua !are era mereu s####$ J ln $eli!ate"e *ie!are presupunea la !ellalt $orin"a pe !are o Gnsu'i. 2a! ar *i spus !ineva $e pil$ ! se &mplineau exa!t 9:9 THOMAS MANN trei ani $e !&n$ era a!olo ar *i *ost !onsi$erat st&nga!i 'i !3iar ,r $ar nu asemenea lu!ruri nu se &nt&mplau. C3iar $oamna /to3r R $e*e!te ar *i putut sa ai, &n alte privin"e asupra a!estui pun!t av e$u!a"ie 'i ta!t1 ni!io$at n#ar *i *!ut o asemenea ga*a. 8r &n$oial ,oala 'i starea *e,ril a trupului se &ngemnau !u pro*un$a ei in!ult C3iar $e !ur&n$ la mas vor,ise $espre 5a*e!ta"iunea6 v&r*uri plam&nilor ei iar !&n$ !onversa"ia alune!a spre evenimentele istorD $e!larase !a $atele istori!e *useser tot$eauna pentru ea 5inelul L D Poli!rat6 !eea !e i#a *!ut pe ve!inii ei s &n!remeneas! vreme $e !lipa. 2ar nu i#ar *i tre!ut ni!io $at prin !ap s(#i reaminteas! &n

*e,ru arie t&narului Biemssen !a to!mai era aniversarea sosirii lui $e'i pro,a,il ! o 'tia. C!i mintea ei nenoro!ita era *ire'te plina !u $ate 'i lu!ruri inutile 'i#i pl!ea sa "in so!oteala !elorlal"i1 $ar $atina $e la 5Cerg3o*D &i inter-i!ea ori!e !omentariu &n a!east privin"a. 2e!i 'a se &nt&mpl( 'i !u -iua sosirii lui Hans Castorp. La masa $oamna /to3r &n!er!ase $esigur sa#i *a! o $at !u o!3iul &ntr#un mo$ semni*i!ativ $ar !um se i-,ise $e o expresie !u totul in$i*erenta se gr,i sa ,ata &n retragere. T!use $e asemenea 'i Joa!3im !u toate !a &'i amintea *r &n$oial $e -iua &n !are#'i a'teptase la gara $in 2or* varul venit sa#i *a! o vi-ita. &ns Joa!3im $in *ire *oarte pu"in $ispus sa vor,eas! 'i &n ori!e !a- mult mai pu"in vor,re" $e!&t se $ove$ise a *i ai!i Hans Castorp *r sa mai pomenim $e umani'tii 'i re,usi'tii spiritului $in !er!ul lor $e !uno'tin"e # a'a$ar Joa!3im pstrase &n ultima vreme un mutism !iu$at 'i mani*est ,u-ele mai rosteau !&te un !uv&nt $ar &n$rtul m'tii sim"eai ! se petre!e !eva. Era limpe$e !a pentru el alte imagini erau legate $e !ea a grii $in 2or* nu amintirea a'teptrii 'i sosirii... &ntre"inea o !orespon$en"a a!tiv !u !&mpia. &n el se $e*initivau unele 3otar&ri. 8!ea pregtiri !are se apropiau $e s*&r'it. Luna iulie *usese !al$ 'i senin. 2ar la &n!eputul !elei noi vremea $eveni ur&t o umi$itate re!e se &nst(p&ni apoi se npusti o ploaie ameste!at !u -pa$ # -pa$ pur 'i simplu 'i *r e!3ivo! # iar a!east vreme se prelungi !u ex!ep"ia !&torva -ile *rumoase $e var p1 $in!olo $e s*&r'itul lunii p&n( la mi0lo!ul lui septem,rie. La &n!ep !amerele mai pstrar !l$ura perioa$ei $e vara a'a !um *usese a!eas perioa$ la &n!eput1 erau -e!e gra$e !eea !e tre!ea $rept pl!ut. * !ur&n$ se *!u $in !e &n !e mai *rig 'i au *ost *eri!i"i !&n$ au 4 !a-&n$ -pa$a !are a!operi valea !!i numai ninsoarea # ninsoare s!$erea temperaturii $e par!a *ie!are &n parte n#ar *i *ost $e#a0u M%NTELE VRJIT 9:: ina Kministra"ia s( $ea !l$ur mai &nt&i &n su*ragerie apoi 'i &n iar !&n$ venin$ $e la !ura $e o$i3n 'i $es!otorosit $e !ele rai0l # naturi prseai ,al!onul puteai sa pipai !u m&inile ume$e 'i "epene toarele pl!ute a !ror su*lare us!at &"i mrea la $rept vor,in$ 'i Kai mult ro'ea"a o,ra0ilor. @are sosise $e pe a!um iarna7 /im"urile nu s!pau $e

a!east im# sie 'i te pl&ngeai ! 5"i s#a *urat vara6 !u toate !a la urma urmelor sr!eai singur a0utat $e &mpre0urrile *ire'ti 'i arti*i!iale printr#o Dsip( interioar 'i exterioar a timpului. Ra"iunea &"i spunea !a vei mai vea &n! -ile *rumoase $e toamna1 poate !3iar ! vor !ontinua &n serie si vor *i $e o splen$oare at&t $e !al$ &n!&t nu le#ai *a!e o !inste prea mare acor!n$u#le !3iar numele $e -ile $e var !u !on$i"ia s *a!i a,stra!"ie $e or,ita soarelui $e pe a!um mai pie-i'a 'i $e *aptul !a apunea mai repe$e. Insa a!"iunea pe !are a!easta priveli'te 3i,ernala o exer!ita asupra strii su*lete'ti era mai tare $e!&t toate mn*ierile$ Te a'e-ai &n *a"a u'ii &n!3ise $e la ,al!on !a sa prive'ti !u s!&r,a a!este v&rte0uri $e ninsoare # 'i Joa!3im !are &n!remenise a'a. spuse !u un glas plin $e n$u*+ # @are a!um are $e g&n$ s( o ia $e la !apt7 Hans Castorp st&n$ &n$rtul lui &n !amera rspunse+ # <r *i !am prea $evreme nu poate *i !eva $e*initiv &ns este $rept ! are un aspe!t &n*iortor $e $e*initiv. 2a! iarna !onsta &n &ntuneri! -pa$ *rig 'i ra$iatoare !al$e atun!i iat ! avem iar'i iarn nu e !3ip s#o negi. Iar $a!a te g&n$e'ti ! a,ia am ie'it $in iarn 'i a,ia s#a terminat !u topirea -pe-ilor 4 $e'i mi se pare, nu#i a'a !a a,ia a *ost primvar # po"i s( te sim"i o !lipa $e-gustat re!unos!. 9tiu situa"ia te a!e s#"i *ie le3amite $e ori!e ,u!urie omeneasca !e a &rai !ar lasa-ma sHi expli! !e vreau s( spun. Vreau s( spun anume !( &ntreaga lume este gani-ata &n !3ip *ires! ast*el &n!&t rspun$e nevoilor omului 'i se Potrive'te ,u!uriei $e a tri !re$ !a e'ti $e a!or$ !u mine. Nu vreau sa a prn( la a a*irma !( or$inea *ireas! a lu!rurilor 4 $rept pil$a ii lua multe mrimea eas!( &n 0urul lui 'i a pam&ntului timpul !are#i tre,uie s se & soarelui ritmul !osmi! $a!a vrei # !a ar *i ulate Pe msura

nevoilor noastre !!i $a! am a*irma asta ar zC. razmcie 'i o prostie ar &nsemna !a *a!i teologie !um spun *ilo#ral R r 6S&e sJmBm bi evi$ent ! nevoile noastre 'i &nt&mplarile genera %n!amen&aGe se acor!a n&re eleZ slav 2omnului # 'i spun slava `i pentru !a este &n a$evr un prile0 s#l lau-i pe 2umne-eu # 9:; THOMAS MANN !!i atun!i !&n$ la 'es vara sau iarna soses! vara sau iarna $inaD lor s#au !u*un$at &n tre!ut $estul $e $emult pentru !a vara sau iarn a ni se para iar'i ,inevenite 'i &n a!est *apt !onst ,u!uria $e a trai n ai!i sus la noi at&t or$inea !&t 'i potrivirea $e !are "i#am vor,it s&nt ,urate &n primul r&n$ pentru !a ai!i nu exista anotimpuri verita,P $up !um tu &nsu"i ai remar!at &ntr#o -i !i numai -ile $e vara 'i ,#Ce iarn pele-me(e, unele pes&e al&ele 'i &n al $oilea r&n$ $eoare!e ai!i g#noi sus timpul nu tre!e a,solut $elo! ast*el &n!&t iarna viitoare atun D !&n$ sose'te nu este $elo! nou !i este ve'ni! a!eea'i1 iar a!est *apt expli! nepl!erea !u !are tu te ui"i pe *ereastr. 4 Mul"umes! spuse Jo!3im 'i a!um $up !e ai expli!at !um se &nt&mpl( !u vremea !re$ ! e'ti at&t $e satis*!ut &n!&t pe $easupra te sim"i mul"umit 'i $e *aptul !a se &nt&mpl a'a !u toate !... Ei ,ine nu a$ug Joa!3im m#am saturat este o por!rie. Toata a!easta poveste este o *ormi$a,ila 'i $e-gusttoare por!rie 'i $a!a &n !eea !e te prive'te... Eu... 9i para'i !amera !u pa'i iu"i ,a mai mult tr&nti !3iar 'i u'a 'i $a!a toate semnele nu erau &n'eltoare *rumo'ii lui o!3i ,l&n-i &notau &n la!rimi. 6elalalt ramase sting3erit &n urma lui. Nu luase &n serios anumite 3otr&ri ale varului sau at&ta vreme !&t a!esta se mrginise $oar la amenin"ri ver,ale. 2ar a!um !&n$ !eva as!uns se *ram&nta su, trasaturile !3ipului t(!ut al lui Joa!3im 'i !&n$ se !omporta a'a !um o *!use a$ineauri lui Hans Castorp &n!epu s(#i *ie team $eoare!e &n"elegea !( a!est militar era omul &n stare s trea! la *apte # &n!epu sa#i *ie teama pentru am&n$oi at&t pentru sine &nsu'i !&t 'i pentru !ellalt. 0ort possible 4u'il aiI(e mourir, g&n$i el 'i !um *r ni!i o &n$oial a!esta era un *apt 'tiut $e la o a treia persoan *r(m&ntarea unei ,nuieli mai ve!3i 'i ni!io$at potolita se ameste!a &n su*letul lui &n timp !e# 'i spunea+ Este !u putin" sa ma lase singur ai!i sus 4 pe mine !are n#am venit $e!i sa#i *a! o vi-ita7: # !a sa a$auge+ ar *i !eva ne,unes! un lu!ru &nspai m&nt(tor ar *i !eva at&t $e

smintit 'i $e groa-ni! &n!&t simt !um l &ng3ea" *a"a iar inima o ia ra-na !!i $a! rm&n singur ai!i sus #$a!a plea! a'a !um se va &nt&mpl( &ntru!&t este pur 'i simplu ex!lus ple! !u el 4 'i $a!#i a'a 4 &ns uite numai g&n$in$u#ma inima m opre'te $e tot # nu voi mai ple!a $e ai!i &n ve!ii ve!ilor $eoare!e i $ata nu voi mai regsi $rumul spre !&mpie... : niciSJ Aces&ea au 0os& *n!urile care l-au &eroriza& a&unci pe Hans 6as&orB2ar !3iar &n !ursul a!eleia'i $upa#amie-e $ori s 'tie exa!t !um a4eau MUNTELE VRJIT INX $es*'oare lu!rurile+ iar Joa!3im &'i mrturisi planul -arurile r se $$u o lupt 'i se lua o 3otr&re. @up( !eai !o,or&r &n su,solul luminat pentru examenul lunar. Era ` !eputul lui septem,rie. Intr&n$ &n atmos*era us!ata a slii $e !onsul#.. S gsir pe $o!torul EroFoGsFi st&n$ la lo!ul lui &n *a"a ,iroului - 4reme ce consilierul aulic !u !3ipul *oarte v&n(t !u ,ra"ele # !ru!i'ate sttea re-emat $e perete "in&n$ &ntr#o m&na stetos!opul !u are se lovea ritmi! pe umr. Cs!a $&n$ !apul pe spate. 5Po*ta ,una !opii:6 spuse !u un glas o,osit mani*est&n$u#'i $e altminteri si in alte *eluri starea $estul $e $eprimat $e melan!olie 'i $e resemnare totala &n !are se gsea. 8umase mult *ara &n$oiala: 2ar mai *useser 'i tot *elul $e alte pli!tiseli $espre !are verii au-iser vor,in$u#se+ ni'te in!i$ente la sanatoriu $e un soi $estul $e !unos!ut. @ *ata t&nara numit <mmS N@lting venit pentru prima $ata toamna tre!uta 'i trimis &napoi $up nou luni &n august !a vin$e!at se &ntorsese &nainte $e s*&r'itul lui septem,rie $eoare!e 5nu se sim"ise ,ine6 a!as iar &n *e,ruarie *usese iar'i so!otit !omplet resta,ilita *iin$ re$ata !&mpiei &ns pe la mi0lo!ul lui iulie &'i reluase lo!ul la masa $oamnei Utis 4 $e!i a!east <mmS *usese surprinsa la ora unu noaptea !u un ,olnav numit PolSpraxios a!ela'i gre! !are &n seara Carnavalului *!use sen-a"ie !u *rumuse"ea pi!ioarelor lui un t&n(r !3imist al !rui tata avea la Pireu o u-in $e !oloran"i 4 *usese a'a$ar surprins &n !amera ei $e o prietena &nne,unit $e gelo-ie !are ptrunsese &n -isa !amer pe a!ela'i $rum !a 9i PolSpraxios

a$i! intr&n$ pe ,al!on 'i s*&'iat $e $urere 'i *urie &n `a"a a!estei $es!operiri s!osese ni'te "ipete &n*iortoare 'i provo!ase un ar,oi at&t $e nemaipomenit &ne&t $espre a!easta &nt&mplare se rasp&n$i vestea &n &ntreg sanatoriul. Ce3rens tre,ui sa#i $ea a*ara pe to"i trei pe eman pe Nolting 'i pe prietena ei 'i to!mai $is!utase a!east a*a!ere eP !ut cu asistentul su la !are <mmS !a 'i rivala ei urmaser $e D &ra&amentul parti!ular. &n lot timpul examinrii !ontinua s vor#a $e a!east a*a!ere pe un ton trist 'i resemnat !!i avea o at&t $e 4Dr'rt( virtuo-itate a aus!ulta"iei &ne&t era !apa,il s explore-e inte# unui om &n timp !e vor,ea $espre alt!eva 'i#i $i!ta asistentului ceea ce cons&a&ase$ aJ 4o Ssntlemen, a*urisitul sta $e li,i$o spuse el. Pe $umnea# con! 5 lre.&eZ aces&e lu!ruri v mai amu- &n!. # Ve-i!ular. # 2ar unui pu& $ or e sanatoriu !a mine poate s i se *a! le3amite $a $a oalare # pute"i s m !re$e"i. Ce vre"i sa *a!. $a!a 0&izia es&e 9:8 THOMAS MANN ne$espr"ita $e o anume po*ta $es*r&nata7 # u'or sunet aspru. N#a eu a!ela !are a 3otar&t ast*el $ar mai &nainte $e a#"i $a seama $e <0os& ce4a" stai ai!i !a un pa-ni! $e temni"a. # /u*lu s!urt su, umrul st&ns A *!ut an!3eta am primit mrturisirea # $a po*ta ,una: Cu !&t a!e ga'!a $e min!ino'i este lsata $e !apul ei !u at&t $evine mai li,ertD Eu pre!oni-e- stu$ierea matemati!ilor. 4 <i!i e mai ,ine -gomotul $isprut. # /a te o!upi $e matemati!i spun este !el mai ,un le &mpotriva $es*r&narii. Pro!urorul Paravant era !umplit &n!er!at $e ispit $ar s#a arun!at asupra matemati!ilor a!um a a0uns la !va$ratura !er!uD lui 'i asta &l potole'te mult. &ns ma0oritatea s&nt prea pro'ti sau prea lene'i pentru asta. 2umne-eu sa#i ierte. # Ve-i!ular. Ve$e"i $umnea# voastr eu 'tiu per*e!t $e ,ine !a ai!i tineretul se $es*r&nea-a 'i o apu!a pe !ai gre'ite !u $estula u'urin"a $e alt*el mai $e mult am &n!er!at sTt pun stavila $e-m"ului. 2ar atun!i mi s#a &nt&mplat !a un *rate sau un logo$ni! oare!are sa ma &ntre,e &n *a"a+ a$i! !e ma prive'te pe mine !e *a! ei7 2e atun!i nu mai s&nt $e!&t me$i!. 4 U'or ral &n $reapta sus.

Termin&n$ !u Joa!3im &'i stre!ur stetos!opul &n ,u-unarul 3alatului 'i#'i *re!a o!3ii !u uria'a lui m&na st&nga a'a !um avea o,i!eiul s#o *a! atun!i !&n$ 5a0ungea la !apt6 $evenin$ melan!oli!. <poi ma'inal 'i !as!&n$ &n rstimpuri &'i $e,ita mi!a sentin"a+ 4 Hai$e Biemssen $evi-a sa#"i *ie+ mereu voios. Este a$evrat !a $eo!am$at lu!rurile nu merg !3iar a'a !um s!rie &n manualul $e *i-iologie. Pe i!i pe !olo mai '!3ioptea- iar !u ;a**FS n#ai li!3i$at &n! $e*initiv mi!ile so!oteli ,a $e !ur&n$ ai mai ur!at !u un numr la s!ara 4 $e $ata a!easta ai 'ase $ar nu#i !a-ul sa te &nspaim&n"i. C&n$ ai venit ai!i erai mult mai ,olnav pot sa "i#o $au &n s!ris 'i $a!a mai stai &n! !in!i sau 'ase mi!i mense # 'tii $oar !a o$inioar se spunea 5mensa6 'i nu 5luna6. Este mult mai $rgu". 2e alt*el m#am 3otar&t sa nu mai spun alt*el $e!&t 5mensa6... 'omnule !onsilier auli! &n!epu Joa!3im... /ttea &n pi!ioare ! ,ustul gol &ntr#o atitu$ine "eapn !u pieptul &n a*ara !u !al!&iele lip1 iar *a"a &i era tot at&t $e ptata !a &n -iua &n !are Hans Castorp &ntr#anumita &mpre0urare o,servase pentru prima oara !a a!esta era *elu !are plea !3ipul ,ron-at al varului sau. 4 2a!a mai *a!i !ontinua Ce3rens repe-in$u#'i !uvintele $a mai *a!i servi!iul ost'es! &n! o 0umtate $e ani'or e'ti un om po"i s iei !u asalt Constantinopolul vei a0unge at&t $e voinic inci& 0ace *eneralissim al *eneralissimilor$$$ *!ut. MUNTELE VRJIT INV rDne 'tie !e#ar mai *i *ost &n stare sa trn!neas! &n situa"ia lui $e o,oseal $a!a "inuta &n!remenit a lui Joa!3im 'i 3otar&rea lui iJn&i&a !e-a 4or)i" anume !e a 4or,i !u !ura0 nu l#ar *i *!ut sa#'i piar$ 'irul. 2omnule !onsilier auli! spuse t&narul &mi &ng$ui sa va in*orme63m-amho&3r&saplec$ U Bau7 Vrei s $evii voia0or7 Cre$eam !a ai $e g&n$ !a &ntr#o -i `n$ te vei *i vin$e!at !omplet sa te *a!i sol$at. MNu" !omnule consilier aulic" &re)uie sa plec chiar acum" pna-n op& zile$ U /pune#mi te rog au$ ,ine7 <run!i pu'!a 'i vrei s#o 'tergi7

9tii $umneata ! asta &nseamn $e-ertare7 U Nu $omnule !onsilier auli! nu a!eea'i este 'i !onvingerea mea. Tre,uie sa plec la re*imen&$ # C3iar $a! &"i $e!lar !a peste o 0umtate $e an &"i $au &n mo$ ne&n$oios autori-a"ia sa ple!i $ar !a &nainte $e 0umtate $e an &mi este !u neputin"7 Po-i"ia lui Joa!3im $evenise $in !e &n !e mai militareas!a. &'i supse stoma!ul 'i spuse s!urt !u glasul &n,u'it+ # /&nt ai!i $e peste un an 'i 0umtate $omnule !onsilier auli!. Nu pot s a'tept mai mult. 2omnul !onsilier auli! a spus la &n!eput un s*ert $e an. 2up a!eea tratamentul mi#a *ost prelungit $e *ie!are $ata !u !&te un s*ert sau !u !&te o 0umtate $e an 'i !u toate a!estea va$ !a tot nu s&nt sntos. - 7 4ina mea. # Nu $omnule !onsilier auli!. &ns nu mai pot sa a'tept. Nu pot sa a'tept ai!i s ma vin$e! !omplet $a!a nu vreau sa pier$ prile0ul potrivit. uie s3 BJec !e4ale !3iar a!um. &mi tre,uie $oar pu"in timp !a sa ma ec?pe- 'i s *a! unele pregtiri. # 8amilia $umitale este $e a!eea'i prere7 # Mama este $e a!or$. Totul e aran0at. La &nt&i o!tom,rie intru !a i &n regimentul al 'apte-e!i'i'aselea. - 6u orice risc. &ntre,a Ce3rens privin$u#l !u o!3ii in0e!ta"i. a or_linele $umneavoastr $omnule !onsilier auli! #0 rspunse c6im ale !rui ,u-e tremurau. aulic ai!6J HiemssenJ n cazul aces&a &o&ul e n re*ula$ 6onsilierul *$n 0 c&lim,a la *a" atitu$inea i se $estinse 'i nu mai insista $elo!. J 5lerrissen. 9terge#o. Plea! 'i $rum ,un: Va$ !a 'tii !e vrei 9;0 THOMAS MANN iei totul asupra $umitale a'a$ar este &n a$evr numai trea,a $umit nu 'i a mea &n!ep&n$ $in !lipa &n !are#"i asumi rspun$erea K pentru sine. Porne'ti la $rum *(ra ni!i o garan"ie eu nu raspunI# ,+ nimi!. 2ar sa ne *ereas! 2umne-eu poate !( totul o sa ias *oarte ,i Te $u!i s te $e$i!i unei pro*esiuni &n aer li,er. Este per*e!t posi,il sa R prias!a 'i sa ie'i $in &n!ur!tur$

 'a" !a" !omnule consilier aulic$ # Ei 'i a!um $umneata tinere !ivil !e#i !u $umneata7 Ple!i 'i $%m nea&a n pelerina#. Era r&n$ul lui Hans Castorp s rspun$. /ttea tot at&t $e pali$ !a 'i a!um un an pe timpul primei !onsulta"ii !ea &n urma !reia rmsese ai!i. /ttea nemi'!at la *el !a &n -iua a!eea 'i iar'i i se ve$eau &n mo$ $istin!t ,tile inimii &ntre !oaste. /puse+ 4 <' $ori !a asta s $epin$ $e prerea $umneavoastr $omnule !onsilier auli!. # 2e prerea mea. Cine: 9i#l apu!a $e ,ra" &l trase la el &l !io!ani 'i#l as!ulta. 2ar nu $i!ta nimi!. Merse $estul $e repe$e. C&n$ s*&r'i spuse+ # Po"i sa ple!i. Hans Castorp ,&igui+ 4 Cum... a$i!7 /&nt sntos7 4 2a e'ti sntos. 2espre pata $in st&nga $e sus ni!i nu merit s mai vor,im. Temperatura $umitale nu $epin$e $e ea. 2e un$e provine nu#"i pot spune. 2ar &"i pot spune !a nu &nseamn mare lu!ru. 2a!(#"i *a!e pl!ere po"i ple!a. # 2ar... $omnule !onsilier auli!... Cre$ ! pentru moment nu vor,i"i !3iar serios. - 6hiar serios. 6um a'a7 @are !e#"i &n!3ipui $umneata7 &n $e*initiv tare#a' vrea s 'tiu !am !e g&n$e'ti $espre mine. 2rept !ine m iei7 Un proprietar $e $ug3ean7 Era un a!!es $e m&nie. Culoarea vine"ie a *e"ei !onsilierului auli! s!3im, &n violet prin navala unui s&nge &n*ier,&ntat !uta ,u-ei L a!!entuase su, musta"a mi! &n a'a *el &n!&t !aninii superiori &i ie'ea a*ara &'i av&nt( !apul !a un taur iar o!3ii &i l!rimau ume-i 'i in0e6 Te ro*+ s&ri*( el$ Mai n&i" nu sn& !eloc proprie&ar+ Nu sin !ec& un 0unc2ionar+ Sn& me!ic+ Nu sn& !ec& me!ic" ma n2ele*l-s&nt !o$o': Nu s&nt un signor Amoroso de Toledo !in 0rumosul JZ * ma au-i ,ine7 /&nt un slu0itor al omenirii su*erin$e: 'i $a!a v#a"i i alta i$ee $espre mine pute"i sa v $u!e"i am&n$oi la $ra!uD pute"i MUNTELE VRJIT 9;1 ti s v sp&n-ur"i un$e vre"i $up po*ta inimii: Cltorie spr&n!e# Prsi o$aia !u pa'i mari ie'in$ pe u'a !are $$ea &n sala $e ra$io#s!opie 'i o tr&nti $up el. Cut&n$ un s*at verii se &ntoarser spre $o!torul EroFoGsFi $ar es&a $in urm era prea !u*un$at 'i pier$ut &n 3&r"oagele lui.

/e gr,ir $e!i sa se &m,ra!e. Pe s!ar Hans Castorp spuse+ #2ar e &ngro-itor. L#ai mai v-ut vreo$at &n 3alul asta7 UNu ni!io$at &ntr#o asemenea stare. /&nt a!!ese $e autoritate. /ingurul lu!ru !e#"i rm&ne $e *!ut este s le &n$uri *r s#"i pier-i s&ngele re!e. 8ire'te era $e mai &nainte enervat la !ulme $e !3estiunea lui PolSpraxios 'i a $omni'oarei Nolting. 2ar ai o,servat !ontinu Joa!3im "i#ai $at seama ! la &n!eput ,u!uria $e#a *i !&'tigat parti$a se revars $in el 'i#i apsa pieptul iar apoi !um s#a $e-um*lat 'i a !apitulat !&n$ a &n"eles ! vor,es! serios7 E $e#a0uns s *ii energi! 'i sa nu te la'i legat la o!3i. <!um am &ntru!&tva un *el $e &nvoire $in partea lui #!3iar el a spus ! poate o s ies $in &n!ur!tur 4 a'a ! peste opt -ile ple!m... <$i! peste trei s(pt(m&ni voi *i la regiment se !ore!t el ls&n$u#l pe Hans Castorp &n a*ara $e !au- 'i limit&n$u#'i la propria lui persoan optimismul exu,erant. Hans Castorp t!u. Nu mai spuse nimi! ni!i $espre a'a#-isa 5&nvoire6 !ptat $e Joa!3im 'i ni!i $espre a sa proprie !are s#ar *i !uvenit totu'i sa *ie $eopotriv $is!utate. /e pregti pentru !ura $e o$i3n &'i puse termometrul &n gur 'i $in !&teva mi'!ri repe-i 'i sigure !u o $exteritate $es(v&r'it( !on*orma !u pra!ti!a &n$eo,'te !onsa!rat $espre !are nimeni $e la 'es nu avea ni!i !ea mai nu! no"iune se &n*'ur &n !ele $oua pturi $in par $e !mila apoi r(mase nemi'!at un !ilin$ru per*e!t pe minunatul lui 'e-long &n umi$itatea re!e a a!estei $up#amie-e $e &n!eput $e toamna. Norii !e ploaie se &rau pe #os" !rapelul 0an&ezis& !in *ra!ina 0usese a #iar rm'i"ele $e -pa$a rmseser ag"ate $e !rengile ume$e ale a-ilor. 2e 0os $in sala $e o$i3na un$e !u mult timp &n urm se au-ise ru prima $at vo!ea $omnului <l,in se &nal" un u'or murmur $e 1 ur!&n$ !tre ure!3ea t&nrului !are#'i *!ea !ura 'i ale !rui $egete raJi &n"epeniser ime$iat $e *rig 'i ume-eala. 2ar se o,i'nuise 'i era Dn!3nOS6a&Or aces&ui 0el !e viata singurul pe !are 'i#l mai putea a!3 J Bentru avanta0ul pe !are "i#l $$ea $e a sta ast*el &ntins la era 3otar&t Joa!3im urma <uc 5 !e a &e B%&ea *n!i la orice-s# p# sa ple!e. Ra$amante &i $$use voie #nu $up ritualul o,i'nuit 'i ni!i a'a !um ar *i ple!at $a!a ar *i

9;, THOMAS MANN *ost sntos !i apro,&n$u#i pe 0umtate ple!area a$i! &n!lin&n$u *a"a motivelor 'i a ne!lintirii lui Joa!3im. <!esta va !o,or& !u $e! R K p&na la Lan$=uart $e a!olo Ia Romans3orn 'i apoi va pa'i $in!ol la!ul a$&n! 'i &ntins pe !are !avalerul $in poe-ie &l tre!ea !alar !ltorin$ $e#a lungul &ntregii ;ermanii se va &ntoar!e a!as. Va ` a!olo &n lumea $in !&mpie &n mi0lo!ul oamenilor !are 3a,ar n#avea mo$ul !um tre,uia s trie'ti !are nu 'tiau nimi! $espre terrnomet $espre arta $e a te &mpa!3eta $espre sa!ul &m,lnit $espre !ele t D plim,ri -ilni!e $espre... er greu $e spus era greu s le &n'iri pe toat !ele $espre !are !ei $e#a!olo $e 0os nu 'tiau nimi! $ar g&n$ul !a Joa!3im $up !e trise ai!i sus timp $e mai ,ine $e un an 'i 0umtate va *i silit sa trias! $e a!um &nainte printre ignoran"i # a!est g&n$ !are nu#l privea $e!&t pe Joa!3im 'i nu#l atingea $e!&t $e *oarte $eparte pe el Hans Castorp 'i oare!um $oar !u titlul $e ipote-a 4 &l tul,ura totu'i at&t $e tare &n!&t &n!3ise o!3ii 'i *!u $in mina un gest $e aprare RGmposi)il" imposi)il+S murmura el$ 2ar $e vreme !e era imposi,il va mai putea !ontinua sa trias! ai!i singur *ar( Joa!3im7 2a. C&t vreme7 P&n !&n$ Ce3rens &l va trimite a!as vin$e!at temeini! vin$e!at nu !a ast-i. 2ar &n primul r&n$ asta era o $at !e nu putea *i prev-ut $e!&t s!3i"&n$ &n er gestul imprevi-i,ilului 'a !um *!use Joa!3im &ntr#o -i iar &n al $oilea r&n$ putem spune oare !a a!est lu!ru imposi,il va $eveni $up a!eea posi,il7 Mai !ur&n$ !ontrariul era a$evrat. 9i tre,uia s re!unoas! &n mo$ !instit ! to!mai a!um i se &ntinsese o m&n( $e a0utor a!um !&n$ imposi,ilul poate !a nu era &n! at&t $e imposi,il !um putea $eveni mai t&r-iu #un a0utor 'i o !lu- !are &n a,sen"a lui Joa!3im ple!at at&t $e ne!3i,-uit aveau s#l rea$u! &n !&mpia pe !are ,i-uin$u#se $oar pe el &nsu'i ris!a sa n#o mai gseas! &n ve!ii ve!ilor. Pe$agogia umanist l#ar &n$emna ime$iat s apu!e a!easta m&n 'i s primeas! a!east !lu- $a! pe$agogia umanista ar *i surprins prile0ul. 2ar $omnul /ettem,nni nu era $e!&t repre-entantul unor *apte 'i puteri interesante !are to u7 R nu erau singurele existente *iin$ !on$i"ionate $e altele # 'i Da Je petre!eau lu!rurile 'i !u Joa!3im. El era militar. Ple!a aproape &n &n !are Marusia !ea !u pieptul voluptuos urma s se &ntoar! %se pre!is ! tre,uia sa se &ntoar! la &nt&i o!tom,rie) &n vreme !e lui$

!ivilului Hans Castorp ple!area i se prea # s#o spunem pe 'leau ` imposi,il &ntru!&t tre,uia s#o a'tepte pe Clav$ia C3au!3at aespK !rei re&ntoar!ere nu se 'tia a,solut nimi!. 5Nu a!eea'i este 'i c0 *erea meaS" spusese Joachim a&unci cn! Ea!aman&e pomenise lO4in-!espre M%NT7<7 DEFJGT 9;8 r&are !eea !e &n legtur !u Joa!3im *ara &n$oiala !a nu *usese prostie 'i o aiureala $in partea !onsilierului auli! !u mintea ta Pentru el &ns pentru !ivilul $in el lu!rurile stteau oare!um * & 2ar numai pentru el %$a *r ni!i o &n$oiala !a a'a era:) 9i $a! &ntins ast-i &n a!est *rig ume$ este to!mai pentru a $eslu'i a!easta ni*i!a"ie 3ot(r&toare $in !ea"a strilor lui su*lete'ti 4 pentru el ar *i t o $e-ertare &n a$evr $a! ar *i *olosit prile0ul 'i ar *i ple!at !a un i,ati! sau aproape !a un sl,ati! la 'es o $e-ertare *a"a $e rspun-i rile $e !are $evenise per*e!t !on'tient &n !lipa !&n$ !ontempla imaginea a!elei *iin"e superioare numit homo Dei, o tr$are *a"a $e $ato# riile apstoare 'i pline $e &n$emnuri ale 5!&rmei6 lui pe !are o $ep'eau greut"ile &n$atoriri !e erau totu'i at&t $e *erme!toare 'i $e aventuroase 'i !rora li se !onsa!rase ai!i pe ,al!on !&t si &n re*ugiul $e $easupra vii &mpo$o,ite !u *lori al,astre. &'i s!osese termometrul $in gura !u tot at&ta &nver'unare !um o mai *!use 'i &n alt -i+ atun!i !&n$ se *olosise pentru prima oar $e a!est ginga' instrument pe !are i#l v&n$use sora# 'e*( 'i &l privi !u a!eea'i nepotolit !urio-itate. Mer!urul ur!ase &n mo$ sim"itor 'i arata trei-e!i 'i 'apte 'i opt aproape 'i nou. Hans Castorp -v&rli pturile $e pe el sri &n pi!ioare *!u vreo !&"ivapa'i repe-i"i prin !amer p&n( la u'a !ori$orului $ar se &ntoarse. <poi &ntin-&n$u#se iar'i pe 'e-long &l strig &n!et pe Joa!3im &ntre,&n$u#l !e temperatur are. - Nu mi#o mai iau rspunse Joa!3im. - 7i )ine" eu am !es&ul tempus, spuse Hans Castorp pun&n$ a!est !uv&nt !a 'i $oamna /to3r la a!ela'i gen !a humus. La !are $in$ar(tul peretelui $e sti!l Joa!3im nu rspunse nimi!. Ni!i mai t&r-iu nu spuse nimi! a$i! ni!i n ziua aceea" nici n cea atoare 'i nu se interes ni!i $e planurile 'i 3otar&rile varului su 9i $at *iin$ s!urtimea rga-ului p&n la ple!are ele tre,uiau s se

uie ##* #a s#ne1 pr#n #-ap&e sau prm a,"iner!a $e la anumite *apte e a*l pe !ea $e#a $oua !ale. /e prea ! optase pentru !3ietism caruia a a!"iona &nseamn s 0igne'ti pe 2umne-eu Ba !are &'i Q%# R a numi pentru el a!est privilegiu. @ri!um ar *i *ost a!tivitatea &orp sJa re!us" n in&er4alul aces&or zile" la o vi-it *!ut Nui hS aM& ! ?-nSJ a6bJ! Ja W convor,ire pe !are Joa!3im o 'tia $e mai &nainte !es03s meJ n6& pe cele cinci !e8e&e ale rninii pu&ea s3-i calculeze nu mai area 'i rezultatul. Vrul lui tre,uise $esigur s $e!lare # !a s m asupra a!estui su,ie!t # ! pe viitor este 3ot(r&t s $ea 9;9 THOMAS MANN mai multa aten"ie ve!3ilor 'i numeroaselor &n$emnuri ale !onsiH auli! s a'tepte vin$e!area !omplet 'i sa uite un !uv&nt ne!ugetat D tit &ntr#o !lip $e proasta $ispo-i"ie1 avea HX a nu se putea so!oti li3 &n toata regula 'i neput&n$ sa interprete-e vor,a rostita $eun-i $e ! silierul auli! &n sensul unei &n$eprtri la !are el Hans Castorp nu a sentimentul $e a *i !ontri,uit !u !eva se 3ot(r&se $up o rnatu !3i,-uin" 'i &n $e-a!or$ total !u vrul lui. Joa!3im Biemssen sa m D r(m&n( ai!i 'i sa a'tepte p&na va *i !omplet $e-intoxi!at. La !are !on silierul auli! rspunsese *r &n$oial+ 5Cun 'i *rumos:6 'i 58ara suprare:6 'i+ <st &nseamn s vor,e'ti !u 0u$e!at 'i+ V-use !3iar $e l &n!eput ! Hans Castorp avea mai mult talent pentru ,oala $e!&t 'trengarul la !are#i un t&r&ie#sa,ie. 9i a'a mai $eparte. &n *elul a!esta tre,uie sa se *i $es*'urat !onversa"ia potrivit !al!ulelor aproximative ale lui Joa!3im. <'a$ar nu spuse nimi! $ar se margini s !onstate &n t!ere ! Hans Castorp nu lua parte la pregtirile lui $e !ltorie. 2e alt*el ,unul Joa!3im era $estul $e preo!upat $e propriile lui nevoi. 9i *(r &n$oial ! nu se mai putea &ngri0i pe $easupra $e soarta varului su. &n piept !um era 'i *ires! &i tl(-uia o *urtun. Ca &n! er o *eri!ire ! nu#'i mi lua temperatur 'i ! sprsese termo# metrul s!p&n$u#l $in m&n !um pretin$ea el1 $a! 'i#ar *i luat# o poate ar *i avut surpri-e nepl!ute 4 &n starea $e sures!itare &n !are se a*la+ !&n$ &m,u0orat $e o *ier,in"eal &ntune!ata !&n$

pali$ $e ,u!urie 'i $e o *e,ril ner,$are *iin$! a'a era Joa!3im a!um. Nu mai putea s stea &ntins+ Hans Castorp &l au-ea toata -iua !um se plim,a prin !amera1 &l au-ea mereu $e patru ori pe -i &n vreme !e la 5Cerg3o*D $omnea po-i"ia ori-ontal. Un an 'i 0umtate: 9i a!um $eo$at s te ve-i !o,o#r&n$ &n !&mpie a!as s a0ungi Ia regiment &n mo$ real 'i !3iar !u o semi&nvoire: Nu era $elo! un *lea! $in ori!e pun!t $e ve$ere ai privi#iar Hans Castorp &'i $$ea seama $e toate a!estea au-in$ !um varul lui se plim,a *r ast&mpr. Trise ai!i optspre-e!e luni str,tuse !i!lu !omplet al anului 'i $up( a!eea &n! o 0umtate $e !i!lu se o,i'nui *oarte ,ine se legase $e a!easta organi-are $e a!easta ne!lintita reg D $e via" !u s(pt(m&n( *ixa pe !are o p-ise timp $e 'apte ori 'ap&eze $e -ile &n ori!e *el $e anotimp # 'i a!um iat ! se &ntor!ea a!as m lume strina printre ignoran"i: C&te greut"i $e a!limati-are aveau &nt&mpine a!olo: 9i oare mai putea *i $e mirare ! *rm&ntarea a intens a lui Joa!3im nu era *!ut numai $in ,u!urie !i 'i $in spai K pe $easupra 'i $in su*erin"a $espr"irii $e lu!rurile !u !are se o,i' at&t $e pro*un$7 4 C3iar $a!a ni!i nu mai pomenim !e Marusia$ MUNTELE VRJIT 9;: Cu!uria &ns &l !ople'ea. Inima 'i gura ,unului Joa!3im nu *!eau va $e!&t s#o mrturiseas! mereu 'i !u prisosin"a. Nu mi vor,ea a #t $espre el 'i se $e-interesa !omplet $e viitorul vrului su. /punea u !&t $e nou 'i proaspt va *i totul viata el &nsu'i timpul 4 *ie!are ` * e!are !eas. Va avea iar'i un timp ,ine statorni!it ani $e tinere"e $J$ L agale 'i $in plin. Vor,ea $espre mama sa mtu'a prin alian" a lui H ns Castorp !are avea o!3ii tot at&t $e negri 'i ,l&nzi ca Joachim" $espre mama sa pe !are n#o v-use tot timpul !&t sttuse &n !reierul mun"ilor $eoare!e a'tept&n$u#l $in lun &n lun $in 0umtate &n Dumtate $e an nu se 3otr&se ni!io$at sa#'i vi-ite-e *iul. Vor,ea !u un

suris inspira& !espre 0urm&ntul pe $rapel pe !are#l va $epune &n !ur&n$ # solemnitatea avea lo! !3iar &n pre-en"a $rapelului a stin$ar$ului &nsu'i iar 0urm&ntul se $epunea &n &mpre0urrile !ele mai *alni!e. # Bu7 spuse Hans Castorp. Vor,e'ti serios7 Pe o !oa$ $e lemn7 Pe o ,u!at $e p&n-(7 # 2a evi$ent1 iar la artilerie 0urm&ntul se $epunea pe tun in !3ip sim,oli!. # Ce o,i!eiuri roman"ioase ,a !3iar sentimentale *anati!e s# ar putea spune o,serv !ivilul1 la !are Joa!3im m&n$ru 'i *eri!it $$u apro,ativ $in !ap. Se pier$ea &n tot *elul $e pregtiri a!3it ultima not l a$ministra"ie 'i &n!epu s(#'i *a! ,aga0ele !3iar &n a0unul $atei pe !are 'i#o *ixase el singur. &'i &mpa!3eta 3ainele $e var 'i !ele $e iarn 'i#l rug pe omul $e la eta0 s#i !oas sa!ul &m,lnit 'i pturile $in p(r $e !mil &n p&n- $e sa!+ poate ! le voi *olosi la marile manevre. &n!epu s(#'i ia r(mas ,un. 8!u vi-ite $e a$io lui Nap3ta 'i lui /ettem,rini # singur !!i arul sau nu merse !u el 'i ni!i nu se interes !e *el $e apre!ieri *!use ettem,rini at&t &n legtur !u apropiata ple!are a lui Joa!3im. !&t 'i pre *aptul ! nu era vor,a 'i $e ple!area lui Hans Castorp+ !!i &i saprea pu"in $!( a spus+ 5Ia te uita ia te uit:6 sau+ 5Nu se poate:6 S8% amn$oua $eo$at ori &n s*&r'it+ 5Povere&&oS$ Apoi sosi a0unul ple!rii -iua &n !are Joa!3im &'i &n$eplini pentru ve a oar toate &n$atoririle *(!&n$ !on'tiin!ios *ie!are !ur $e e Plim,are pres!ris 'i &n !are#'i lu rmas ,un $e o$i3na F la me$i!i 'i $e ve L L X.e cbJn s*&r'it sosi 'i -iua &ns'i mult a'teptata -i+ Joa!3im D micuI $e0un !u o!3ii ar-tori 'i !u m&inile re!i !!i nu $ormise a&A noap&ea 'J 5e alt*el a,ia $a! m&n!( !eva iar !&n$ piti!a &l 6ag0ele *useser ur!ate &n trsur sri $e pe s!aun !a sa#'i ia n $e la tovar'ii $e mas. 2oamna /to3r spun&n$u#i a$io. 9;; THOMAS MANN vrsa !&teva la!rimi la!rimile super*i!iale 'i *r amr!iune ale simplu $r &n spatele lui Joa!3im *!&n$ pro*esoarei semn !u !latin&n$ m&na !u $egete r'!3irate &'i exprim printr#o

str&m,tur un 0o! *oarte vulgar al *i-ionomiei &n$oielile !e le avea at&t asupra *a tului $a! ple!area era &n$rept"it !&t 'i asupra posi,iiita"ilor $ &nsnto'ire a lui Joa!3im. Hans Castorp !are to!mai &'i golea !ea'! st&n$ &n pi!ioare pentru a#l urma ime$iat pe vrul lui o v-u. lSra rmsese sa &mpart ,a!'i'urile 'i s rspun$ &n 3ol urrii o*i!iale repre-entantului a$ministra"iei. Ca &ntot$eauna se a*lau $e *a"a ' pa!ien"i pentru a asista l( ple!are+ $oamna Iltis !u 5steriletul6 ei $omni'oara Levi !u tenul $e *il$e' 'i $epravatul Popov !u logo$ni!a lui. C&n$ trsura !u roata $in spate *r&nat !o,or& panta !ei rama'i pe s!ri &i *a!ura semne !u ,atistele. Lui Joa!3im i se o*erir tran$a*iri. Purta plrie. Hans Castorp nu. 2iminea" era splen$i$a prima -i !u soare $up at&ta vreme ur&ta. /!3ia3ornul Turnurile ver-i pis!ul $e la 2or*,erg se &nl"au &n a-ur !a ni'te semnale ne!lintite iar privirile lui Joa!3im poposir pe ele. <proape !a#i p!at spuse Hans Castorp ! vremea s#a *!ut at&t $e *rumoas to!mai la ple!are. Este &n splen$oarea a!easta o oare!are rutate !a!i o vreme ur&ta *(!ea o impresie mai re!on*ortant 'i u'ura $espr"irea. La !are Joa!3im rspunse ! nu sim"ea ni!i o nevoie sa#i *ie u'urata mai !u seama ! o asemenea vreme era *oarte ,un pentru instru!"ia pe !&mp 'i ! o sa ai, nevoie $e ea 'i 0os. <poi nu mai spuser nimi!. Este a$evrat !a ni!i nu mai aveau mare lu!ru sa#'i spun "in&n$ seama $e &mpre0urri. 9i &n plus portarul '!3iop sttea in *a"a lor pe !apr alturi $e ,ir0ar. Co!o"a"i 'i -g&l"&i"i pe pernele tari ale trsurii tre!ur p&r&ia'ul 'i !alea *erata &ngust $up a!eea apu!ar pe $rumul paralel !u 'inele 9i mrginit i!i 'i !olo $e !ase 'i &n s*&r'it se oprir &n pia"a pietruita $i *a"a grii $in 2or* !are nu era $e!&t un *el $e 'opron. Hans Casto K re!unos!u totul !u spaim. Nu mai rev-use gara $e la sosirea lui. a!ea &nserare &n urm !u treispre-e!e luni. 5<i!i am sosit6. sp6se a,solut inutil la !are Joa!3im rspunse+ 5M$a ai!i6 'i pla"i ,ir0ar6 R <!ela'i *un!"ionar '!3iop $ar vre$ni! avu gri0a $e toate $e ,ile . !e ,aga0e. /taleau pe peron &n pi!ioare unul l&nga altul aproape $e tr !u vagoane mi!i &n *a"a !ompartimentului !apitonat &n !enu'iu Joa!3im &'i o!upase lo!ul a'e-&n$ paltonul ptura *!uta sul 'i ,u $e tran$a*iri. MUNTELE VRJIT 9;=

Hi a!um $u#te 'i#"i $epune roman"ios 0ur(m&ntul: spuse Hans s&p /e *a!e &i rspunse Joa!3im. /i $up aceea, !e se mai petre!u7 &'i &n!re$in"ar unul altuia trans#. a _#e salu&ari" pen&ru cei !e #os" pen&ru cei !e sus$ Apoi Hans torp nu mai *!u alt!eva $e!&t sa $esene-e !u ,astonul pe as*alt. 2ar ari !&n$ au-i strig&n$u#se+ 5Po*ti"i &n vagoane6 'i#l privi pe Joa!3im . a6esta &l privi 'i el. &'i $$ur m&na. Hans Castorp -&m,i vag1 o!3ii !eluilalt &i arun!ar &n gra,a o privire serioasa 'i trist. #Hans: spuse el # 2umne-eule atotputerni!: mai existase oare pe lume un lu!ru at&t $e nepl!ut7 &l striga pe Hans Castorp pe numele lui mi!. Nu#i mai spunea 5tu6 sau 5,iete6 a'a !um o *!use &ntot$eauna !i iat ! rup&n$ $intr#o $at !u toate o,i!eiurile lor $e severitate 'i $e re-erva &l strigase !u o exu,eran" tul,urtoare pe numele lui: Hans: &i spuse el 'i !u o &n*rigurare urgent str&ngea m&na lui Hans Castorp !are nu putea s nu#'i $ea seama ! !ea*a lui Joa!3im $up o noapte $e nesomn 'i#n *rigurile ple!rii tremura !um i se &nt&mpla 'i lui !&n$ era la5!&rm6. Hans spuse el struitor s vii !&t mai iute $up mine: <poi sri pe s!ar. Portiera se &n!3ise se au-i un *luierat tampoanele vagoanelor se !io!nir &ntre ele mi!a lo!omotiv se opinti trenul porni. Pe *ereastr !ltorul *!u semn !u plria !ellalt rmas &n urma *!u semn !u m&na. /ingur !u inima rs!olit Hans Castorp mai &nt&r-ie mult timp pe peron. <poi o lua &n!et pe $rumul pe !are Joa!3im &l !on# $usese o$inioar. A&ac respins Roata se &nv&rtea. <rttorul &nainta. 8lorile or3i$eei $e munte 'i ale u#'ori!elului se s!uturaser tot a'a 'i ale gnroa*ei sl,ati!e. /telu"ele al,astru at&t $e a$&n! gen"iana ,r&n$u'a pali$ 'i veninoas !e mcePura s rsar iar'i prin iar,a ume$a iar $easupra p$urilor se 1 . -.*-. w.yi r^*" *-** JtlXk-'CAUlllVUU Jl VU UVU TUL/IU t-f t4+%l +;++ J.< v= 2J<%( ea o lumin ro'ieti!. E!3ino!"iul $e toamn tre!use

/r,toarea maiD lnt6[r era pe un$eva pe aproape 'i pentru ai &JmBuJuiJ postul Cr!iunului se 'i !onsumatorii !ei s!urr apropia !u -iua !ea mai a S 'J1 cu sr,toarea Cr!iunului. &ns mai venir 'i 0rnm J -ile o!tom,rie # -ile ai$oma a!eleia in !are verii v-user : m ulei ale consilierului aulic$ 9;8 THOMAS MANN 2e Ia ple!area lui Joa!3im Hans Castorp nu mai sttea la $oamnei /to3r a$i! la a!eea $e la !are $o!torul ClumenFo3l ni pentru a muri 'i un$e Marusia &'i &n,u'ea o$inioar &n ,atista *umata !u porto!al o veselie *ara motiv. <!um a!olo stteau pac0 proaspt sosi"i !u totul ne!unos!u"i. 2ar prietenului nostru !are &m r nea a $oua lun $in al $oilea an a$ministra"ia &i $$u un alt lo! G masa ve!ina a'e-at $e#a !urme-i'ul !eleilalte mai aproape $e u'a $i sting $e la veran$a &ntre ve!3ea lui masa 'i masa ru'ilor ,ine pe s!urt la masa lui /ettem,rini. 2a Hans Castorp sttea a!um pe ve!3iul lo! i umanistului a$i! tot la !aptul mesei &n *a"a lo!ului re-ervat me$i!u lui *iin$! la *ie!are $intre !ele 'apte mese un lo! ram&nea re-ervat !on# silierului auli! sau asistentului sau. To!mai a!olo la a!est !apt $e masa la st&nga lo!ului $e onoare al me$i!ului 'e$ea pe mai multe perne un mexi!an !o!o'at *otogra*ul amator. Pre-en"a lui avea !eva $in a unui sur$ $in !au- ! nu !uno'tea ni!i o lim, strina iar alturi $e el &'i avea lo!ul ,atr&na $omni'oara $in Transilvania !are a'a !um se pl&nsese mai $emult 'i /ettem,rini pisa mereu lumea trn!nin$ $espre !umnatul ei $e'i nimeni nu 'tia 'i ni!i nu voia sa 'tie nimi! $espre a!est in$ivi$. Putea *i v-uta la anu# mite ore $in -i *!&n$ $e#a lungul ,alustra$ei ,al!onului exer!i"ii $e respira"ie 'i ,om,&n$u#'i pieptul us!at !u a0utorul unui ,astona' !u minerul $e argint $e Tuia pus $e#a !urme-i'ul pe !ea*a 'i $e !are se *olosea $eopotriv 'i &n plim,rile reglementare. &n *a"a ei sttea un !e3 !ruia &i -i!eau $omnul ?en-el $eoare!e nimeni nu 'tia s#i pronun"e numele $e *amilie. La vremea lui $omnul /ettem,rini se silise $e !&teva ori s pronun"e 'irul $ivers $e !onsoane $in !are se !ompunea a!est nume 4 $esigur nu &n mo$ serios !i numai pentru a *a!e &n gluma $ova$a no,ilei sale in!apa!it"i $e latin &n *a"a a!estui talme'#,alme' ,ar,ar $e sunete. Cu toate ! era gras !a un ,ursu! 'i se remar!a

mo! $eose,it printr#o po*ta $e m&n!are extraor$inara !3iar 'i printre oarne K $e#ai!i $e sus !e3ul a!esta spunea mereu $e patru ani !a va muri. timpul reuniunilor $e sear !&nta uneori la o man$olina &mpo$o,ita pangli!i !&nte!e $in "ara lui 'i vor,ea $espre ogoarele $e s*e!ia -a3r pe !are lu!rau *ete *rumoase. L&nga el sttea Hans Castorp aP $e o parte 'i $e alta a mesei erau $oamna 'i $omnul Magnus ,erar] Halle. Era o pere!3e !ople'ita $e melan!olie $eoare!e arn I pier$eau su,stan"ele a !ror asimilare este esen"iala 4 $omnul -a3r $oamna Magnus al,umina. In spe!ial pali$a $oamna Ma*SS: MUNTELE VRJIT 9;9 Huse par! ori!e urm $e speran"a1 rsp&n$ea &n 0urul ei o mare goli# ` su*leteas! !eva !a o a$iere $e 3ru,a repre-ent&n$ ast*el &ntr#un A mult mai evi$ent $e!&t in!ulta $oamn /to3r un *el $e sinte-a * nitiv a ,olii 'i prostiei *apt !are#l i-,ise !in punc& !e 4e!ere moral Hans Castorp 'i pentru !are *usese $o0enit $e $omnul /ettem,rini. n mnul Magnus $ispunea $e un spirit mai ptrun-tor 'i mai spontan toate ! nu a!"iona $e!&t &n $ire!"ia &n !are a"&"a o$inioar ner,$area $ rar a lui /ettem,rini. 2ar pe $easupra mai era 'i iras!i,il 'i se !erta $e *oarte multe ori !u $omnul ?en-el $is!ut&n$ politi! sau alte !3estiuni. C!i aspira"iile na"ionale ale ,oemianului &l iritau 'i &n plus !e3ul se $e!lara a$ept al antial!oolismului 'i 0u$e!a !u o se4eri&a&e exagerat pro*esia ,erarului &n vreme !e a!esta !ongestionat la *a" apra !alit"ile po-itive $in pun!t $e ve$ere sanitar ale ,uturii $e !are

interesele iui erau at&t $e str&ns legate. In ast*el $e &mpre0urri $omnul Se&&em)rini in&er4enea o$inioar !u o glum !are &mp!a lu!rurile1 &ns &n lo!ul a!estuia Hans Castorp nu se sim"ise !3iar at&t $e a,il 'i nu putea s#'i asume su*i!ient autoritate !a s#l &nlo!uias!. Nu avea rela"ii personale $e!&t !u $oi $intre !omeseni+ unul era <.E. 8erge $in Peters,urg ve!inul $in st&nga !el at&t $e &n!er!at $e su*erin"e !are !u smo!ul lui $e musta" ro'!at# !astanie vor,ea $espre *a,ri!area !au!iu!urilor 'i $espre "inuturile &n$eprtate $espre !er!ul polar 'i $espre iarna ve'ni! $e Ia Capul Nor$ 'i uneori *!ea !&te o mi! plim,are !u Hans Castorp. Cellalt !are &n limita posi,ilit"ilor li se altura !a al treilea $in grup 'i &'i avea lo!ul la !aptul opus al mesei DRng( mexi!anul !o!o'at era t&nrul $in Mann3eim !u parul rar 'i $in"ii stri!a"i numit ?e3sal 8er$inan$ ?e3sal !omer!iant $e meserie ai !rui o!3i &n!e"o'a"i $e o aprig $orin" *useser at&ta vreme ag"a"i $e aptura ginga' a $oamnei C3au!3at 'i !are $e la Carnaval !aut struitor prietenia Iui Hans Castorp. @ *!ea !u &n!(p"&nare 'i umilin"a !u un $evotament slugarni! 11 aspira lui Hans Castorp un sentiment $e repulsie 'i spaima &n 9i timp $eoare!e &i pri!epea sensul $e !ompli!itate $ar se silea sa 3 n&r-un chip c& mai uman la aces&e a4ansuri$ 6u pri4irea # Ja" !!i 'tia ! !ea mai mi!a &n!runtare a spr&n!enelor era $e a0uns ne 56 5ie&ul om care se &ragea &napoi 'i se *!ea mi! Hans 6a suP[ita !omportrile slugarni!e ale Iui ?e3sal !are nu nicJ pier$ea "0a&- R$ pnJeJ s se &n!line &n *a"a lui 'i sa#i *a! mi!i servi!ii ,a !&teo# maJ &ng$uia s#i $u!a par$esiul &n timpul plim,rilor # 'i 9=0 THOMAS MANN ?e3sal i#l $u!ea pe ,ra" !u un anume -el *ier,inte 4 &n suporta 'i !onversa"ia anosta a a!estui mann3eime-. Lui ?e3s L A6#D pl!ea sa pun &ntre,ri !a $e pil$a $a!a avea vreun

sens 'i era &n"eP D sa#i spui unei *emei !a o iu,e'ti !&n$ ea ni!i nu voia sa 'tie $e tin a$i! $orea sa a*le !e !re$eau $omnii $espre $e!lara"ia fr spera C&t $espre el &nsu'i $omnul ?e3sal *!ea mare !a- a*irm&n$ !a ri a!est lu!ru $epin$ea o *eri!ire nespusa. 2a!a &n a$evr gestul mart risirii tre-ea sila 'i !erea multa umilin" &n s!3im, te apropia ori!um $ su,ie!tul iu,irii tale &l *!ea prta' !u &ns'i intimitatea mrturisirii r atmos*era propriei tale pasiuni 'i !3iar $a!a totul s#ar *i isprvit !3inurile *ara s*&r'it nu erau prea s!ump pltite prin *eri!irea $e-n$0$uita a unei !lipe !!i mrturisirea &nseamn violen" 'i !u !&t $e-gustul este mai mare !u at&t e mai mare 'i pl!erea. <u-in$ a!estea pe !3ipul lui Hans Castorp tre!u o um,ra !are#l *!u pe ?e3sal sa ,ata &n retragere $e'i la $rept vor,in$ ea se $atora mai $egra, pre-en"ei ,l&n$ulm 8erge 4 !ruia !um o su,linia a$esea toate lu!rurile &nalte 'i !ompli# !ate &i erau a,solut strine 4 $e!&t m&n$riei 'i austerit"ii eroului nostru. Cum ne silim mereu sa nu#l pre-entam ni!i mai ,un 'i ni!i mai rau $e!&t era tre,uie sa pre!i-am ! srmanul ?e3sal insista &ntr#o seara # &n termeni *oarte $is!re"i pe !&n$ se a*lau numai ei singuri 4 !a Hans Castorp sa#i $e-vluie !&teva amnunte &n legtura !u evenimentele 'i experien"ele unei anumite nop"i $e Carnaval iar Hans Castorp $$u !urs a!estei rugmin"i !u o ,unvoin"a lini'tita *ara !a a!est $ialog &n 'oapta 4 'i insistam !a le!torul sa ne !rea$ !a a'a s#au petre!ut lu!rurile # prin urmare *ara !a $is!u"ia sa *i avut !eva li,ertin sau m&r'av. Cu toate a!estea avem unele motive s#o lsam $eoparte a$i! sa pstram t!erea *a"a $e !ititorul nostru 'i ne mrginim sa a$ugam !a &n!ep&n$ $in a!ea -i. ?e3sal &n!epu sa !are par$esiul simpati!ului Hans Castorp !u 'i niai mare $evotament. <t&t $eo!am$at $espre noii tovar'i $e masa ai lui Hans Castorp Lo!ul $in $reapta lui era li,er 'i nu *usese o!upat $e!&t &n mo$ tre!ato ` vreme $e !&teva -ile+ $e un vi-itator a'a !um *usese 'i el la &n!epuDD o ru$a $e un invitat $e un musa*ir $e la 'es !um s#ar putea spmie n&r-un cu4n&" !e unchiul lui Hans" James Tienappel$ Cptase propor"ii $e a$evrata aventura *aptul !a un repre-entau emisar al ora'ului natal 'e$ea pe nea'teptate alturi $e el av&n$ &n]#l "estura !ostumului $e sto*a engle-eas!a atmos*era ve!3ii $epart vie"i tre!ute a unei vie"i 5super*i!iale6 a$&n! &nmorm&ntata. Insa MUNTELE VRJIT

9=1 tre,uiser s a0ung ai!i. 2e mult vreme Hans Castorp a'tepta n i,urat o asemenea o*ensiv pornita $e la 'es 'i prev-use &n mo$ R !3iar persoana !are va *i &nsr!inata !u a!easta is!o$ire 4 !eea !e lt*el ni!i nu *usese prea greu $e prev-ut !!i Peter !el ve'ni! ple#oe mare nu pu&ea 0i pus la socoteal iar &n !eea !e#I privea pe 6nul un!3i Tienappel se 'tia !a ni!i o pere!3e $e ,oi n#ar *i *ost $e ` ns !a s#l ur!e &n a!este "inuturi a !ror presiune atmos*eri!a &i inspi#at&tea temeri. Nu James era singurul !are putea *i trimis sa se intere# $e !el !e lipsea $e a!as1 numai !a Hans Castorp &l a'teptase s soseas! mai !ur&n$. 2ar $e !&n$ Joa!3im se &ntorsese singur 'i *usese o,ligat s $e( *amiliei toate in*orma"iile !erute 'i a,solut ne!esare !lipa ata!ului sosise a'a ! Hans Castorp nu mani*est ni!i !ea mai mi!a surprin$ere !&n$ exa!t Ia paispre-e!e -ile $up ple!area Iui Joa!3im portarul &i &nm&n o telegram pe !are o $es!3ise ne&n$oin$u#se m!ar o !lipa $e !on"inutul ei 'i !are#i a$u!ea 'tirea apropiatei sosiri a lui James Tienappel. <vea unele tre,uri &n Elve"ia 'i !u a!est prile0 se 3otar&se sa *a! 'i o mi! ex!ursie p&na la altitu$inea un$e se gsea Hans. 9i ast*el &'i anun" sosirea peste trei -ile. R ineS" *n!i Hans 6as&orp$ RMinuna&S" -i mai spuse el$ a" chiar a!(u*( n sine ce4a cam !e 0elul aces&a: RBo0&i2i" 4( ro*+S /i *n!in!u-se la cel care urma s( soseasc(" -i mai zise: R'aca ai -&i ci& !e c& !espre ce es&e 4or)a+S Be scur&" primi -&irea cu cea mai mare lini-&e" o comunic(" !e al&0el" -i consilierului aulic ehrens" iar la a!minis&ra2ie re2inu o camer( - cea a lui Joachim mai era li)era -i a &reia zi" cam pe la ora la care el nsu-i sosise" a!ic( aproape pe la ora op& seara" !e al&0el se -i inserase" o porni spre *ara !e la 'or0 cu aceea-i &r(sur( cu care-l Jnso2ise -i pe Joachim" ca s(-l n&mpine pe &rimisul celor !e la -es" 4eni& s( va$ !um stau lu!rurile. n$ trenul sosi &n gara el se gsea pe peron !u !apul gol tenul emi! ,ron-at 'i numai &n 3ain &n *a"a portierei $in spatele !reia se JDl SDe!enia pe care o invita s !o,oare. Consulul Tienappel # !are $e J era numai vi!e!onsul $ar &l mai &nlo!uia 'i pe ,tr&n &n mo$ *oarte n *un!"iile lui o*i!iale # !o,or& &n*rigurat 'i &n*'urat &n c $ palton nu +$S6ara senin3 !e oc&om)rie se ara&a a 0i" n a!e4r at&t $e re!e

&n!&t !e - ea ec& *oarte pu"in !a sa po"i spune ! era o vreme numai ,una a'g. D a !3iar ! spre -ori &ng3e"ul se va pro$u!e !u siguran"a mani J co)or $in !ompartiment 'i mani*esta o pl!uta surpri-a # &n Pu"in re"inut 'i *oarte !ivili-at a germanului $in nor$#vest # 9=, THOMAS MANN &'i saluta nepotul insist&n$ mai ales asupra mul"umirii !e#o simte stat&n$ !e ,ine arata apoi se v-u s!utit $e !tre portarul '!3iop s 6 poarte gri0a ,aga0elor 'i se sui &mpreun !u Hans Castorp &n trasur D s!aunele &nalte 'i tari. Pornir su, un !er spu-it $e stele iar H Castorp !u !apul $at pe spate 'i !u arttorul &n aer &n!epu tlm!eas! un!3iului elementele 3ar"ii !ere'ti $es!nin$u#i !u vor, gesturi !utare sau !utare !onstela"ie s!lipitoare arat&n$u#i planetele numele lor 4 pe !&n$ !elalalt mult mai atent la persoana &nso"itorul sau $e!&t la universul stelar &'i spunea &n sine !a toate a!estea era totu'i *oarte posi,ile 'i !a nu era neaprat ne,un *iin$! vor,ea to!mai a!um 'i at&t $e nea'teptat $espre stele !&n$ $e *apt ar *i putut $is!uta $espre at&tea alte lu!ruri mult mai importante. 2ar oare $e !&n$ !uno'tea at&t $e ,ine toate a!ele astre &n$eprtate &l &ntre,a pe Hans Castorp1 la !are el &i rspunse !a 'i#a &nsu'it a!easta 'tiin"a &n timpul serilor !&n$ &'i *!ea !ura $e o$i3na pe ,al!on primvara vara toamna 'i iama. # Cum stteai noaptea &ntins pe ,al!on7: # @ $a. 9i ni!i !onsulul nu va putea *a!e alt*el. Nu va avea ni!i un mi0lo! $e s!pare. - 'esi*ur ,ine&n"eles: spuse James Tienappel !u ama,ilitate sim"in$u#se intimi$at. Nepotul 'i *ratele lui a$optiv vor,ea potolit 'i monoton. N#avea plrie n#avea palton 'i sttea lini'tit !u tot *rigul aspru aproape geros al a!estei seri $e toamna. - Nu "i#e *rig !3iar $elo!7 &l &ntre,a James $eoare!e el tremura su, sto*a groasa a paltonului iar *elul lui $e a vor,i avea !eva !are era toto$at pre!ipitat 'i &n"epenit arat&n$ !a $in"ii a,ia se mai puteau "ine !a sa nu !lan"ane. # Noua nu ne e *rig rspunse Hans Castorp lini'tit 'i s!urt. Consulul nu se mai satura sa#l priveas! $intr#o parte pe *uri'.

Hans Castorp &ns nu se interesa ni!i $e ru$ele 'i ni!i $e prietenii $e#a!asa Primi mul"umin$ lini'tit salutrile pe !are James i le transmise $e !ei $in vale !3iar 'i pe ale lui Joa!3im !are se 'i a*la la regiment 'i strlu!ea $e *eri!ire 'i $e m&n$rie 'i nu !eru ni!i o alta veste asup situa"iei $e a!as. Tul,urat $e !eva nelmurit 'i *ara sa poat spune $a sen&imen&ul aces&a emana !e la nepo& sau !aca nu cum4a se !a&ora p priei lui stan *i-i!e James se uita &n 0urul lui *ara sa va$ mare lu!ru A l eTB1J priveli'tea vii $intre mun"i 'i aspira a$&n! a!rul pe !are pe !ina u ra &l !ali*i!a $rept minunat. 2esigur &i rspunse !elalalt !!i nu $eg ,a era at&t $e renumit. <erul a!esta avea &nsu'iri remar!a,ile. LU MUNTELE VRJIT 9=8 celera com)us&ia *enerala" a#u&a &rupul sa asimileze al)umin!$ aer era n s&are sa 4in!ece orice )oala pe care un om o pur&a n el tare latenta &ns &n!epea prin a#i gr,i &n mo$ v$it evolu"ia $eter#R &n$ printr#un pro!es organi! general o irumpere oare!um *estiva a respec&i4ei )oli$ M 7>plica-mi" &e ro*" n ce sens 0es&i4a. U pa0# $esigur: Cum &n! nu o,servase oare !a i-,u!nirea unei ,oli ea !eva pl!ut !onstituin$ &ntr#un *el o sr,toare a trupului7 # 2a ,ine&n"eles se gr,i sa rspun$ un!3iul !ruia nu#i venea sa#'i !rea$ ure!3ilor apoi &l anun"a pe Hans Castorp !a are $e g&n$ sa stea opt -ile a$i! o sptam&na1 eventual 'apte -ile sau poate numai 'ase. 9i *iin$! se !onvinsese !a Hans Castorp se resta,ilise &ntr#un !3ip mul"umitor ,a !3iar remar!a,il $atorita unei 'e$eri !are $e alt*el se prelungise mult $in!olo $e toate a'teptrile presupunea !a se vor &ntoar!e &mpreuna a!as. - 7i" ei" n-o lua chiar at&t $e repe$e &i spuse Hans Castorp. 9i a$aug !a James $is!uta exa!t !a oamenii $e la 'es. 2ar n#avea $e!&t sa priveas! pu"in &n 0urul lui sa se a!limati-e-e pu"in 'i avea sa va$ !a prerile i se vor s!3im,a $e la sine. 8iin$! esen"ial era sa se vin$e!e $e*initiv s o,"in un re-ultat $e*initiv1 a!esta era lu!rul !el mal important1 $ova$ *iin$ *aptul !a Ce3rens &i mai $$use $e !ur&n$ &n! 'ase luni. La !are un!3iul &n!ep&n$ a#i spune 5Ciatule6 &l &ntre,a $a!a nu se

smintise. 5@are te#ai smintit !omplet76 Va!an"a asta $urase !in!i tnmestre iar el vor,ea a!um $e &n! o 0umtate $e an: Pentru numele lui 2umne-eu !re$ea oare ! mai putea risipi at&ta timp7 2ar Hans Castorp nse lini'tit 'i s!urt !u !apul &nl"at spre stele. 2a timpul: 2ar mai iiainte $e a avea $reptul sa vor,eas! James ar tre,ui sa &n!eap prin a#'i re!onsi$era mentalitatea pe !are a a$us#o o $ata !u *iin"a lui ai!i sus. D! &ns'i i$eea sa asupra timpului omenes!. Nu &n interesul lui Hans rnune va vor,i serios !u $omnul !onsilier auli! &i *g$ui . Y #o: &i spuse Hans Castorp. @ sa#"i pla!a. Este o *ire interesanta e a'i timp energi!a 'i melan!oli!a. <poi &i arata luminile sanatonu#a /!3at-alp 'i#i vor,i !a $in &nt&mplare $espre !a$avrele trans#BOr&5Be pis&a !e )o)$ n luar &mpreuna masa $e seara la restaurantul $e la ]oerg30pi 5 cam NJ Ba ce Hans Castorp &'i !on$use mai &nt&i musa*irul &n 1 Joa!3im !a sa se poala aran0a pu"in. Camera &i spuse Hans 9=9 THOMAS MANN ar0" 6as&orp" *usese $e-in*e!tat !u H,C@ tot at&t $e serios !a 'i !&n$ n avut lo! o ple!are nes,uita prin urmare nu un exodus, ci un exiti cum unchiul l n&re)a !e sensul aces&ei e>presii - Jar*on" i spuse nepo&ul" o e>presie locala" Joachim a !ezer&a& !ezer&a& pentru $rapel !!i se mai &nt&mpla 'i $e astea. 2ar gr,e'te !a sa mai apu!i m&n!area !al$a: <'a$ar luar lo! &n restaurantul !on*orta,il 'i &n!l-it la o ma#a'e-ata mai sus. Piti!a &i sen i !u r&vna 'i James !oman$a o sti!la !u vi$e Curgun$ia !are a *ost a$usa &ntr#un !o'ule". Cio!nna pa3arele &n$ul!ea !l$ura a vinului &i &nvlui Me-inul &i vor,i $espre via"a $e ai!i $e#a lungul anotimpurilor $espre anumite &nt&mplari $in su*rageiie $espre pneumotorax al !rui pro!e$eu i#l expli! !it&n$ 'i !a-ul ,l&n$ului 8erge 'i se lungi &n tot *elul $e pre!i-ri asupra sen-a"iei peni,ile a 'o!ului pleural *ara sa omit !ele trei sin!ope $i*erite &n !are $omnul 8erge spunea !a se pr,u'ise o $ata !u 3alu!ina"ia mirosului !are 0u!ase un rol 3otar&tor &n timpul 'o!ului 'i !u r&sul &n !are i-,u!nise pe !&n$ le'ina. Numai el sus"inu &ntreaga !onversa"ie. James m&n!a 'i ,au -$ravn a'a !um avea o,i!eiul $ar !u o po*ta 'i mai mare. a"&"ata $e s!3im,area $e aer 'i $e !ltorie.

Totu'i !&teo$ata se &ntrerupea ram&nea !u gura plina uit&n$ sa meste!e !u !u"itul 'i *ur!uli"a &n!ru!i'ate pe *ar*urie 'i#l privea insistent pe Hans Castorp $e'i prea !a ni!i nu#'i $a seama $e a!est lu!ru $up !um ni!i Hans Castorp nu prea !a o,serva !eva. 2ar pe t&mplele !onsulului Tienappel" acoperi&e cu par )lon!" se 4e!eau 4inele um0la&e$ Nu se vor,i a,solut nimi! ni!i $espre &nt&mplarile $e a!as ni!i $espre !3estiunile personale 'i *amiliale ni!i $espre ora' ni!i $espre a*a!eri 'i ni!i $espre *irma 5Tun$er > ?ilms6 'antier *a,ri!a $e ma'ini 'i *ierrie !are a'tepta &ntoar!erea t&narului stagiar # !eea !e *ire'te era at&t $e $eparte $e a *i singura ei gri0a &ne&t te puteai &ntre, $a!a &ntr#a$evar &l mai a'tepta. Ce#i $rept James Tienappel atinsese m tiea!at toate a!este su,ie!te &n timpul !&t merseser !u trsura ,a eni 'i mai t&r-iu 4 $ar toate *useser &nlturate 'i nu mai aveau ni!i o pu $up !e se i-,iser $e in$i*eren"a lini'tita 3otar&t 'i *ireas!a a lui HT Castorp $e !eva $in el $e neatins 'i $istant !are te *!ea sa te gin la nepsarea lui *a" $e r!oarea s!rii $e toamna 'i la a!easta 4 5Noua nu ne e *rig6. 9i poate $in !au-a asta un!3iul sau &l privea u at&t $e *ix. /e vor,i 'i $espre superioara $e asemenea $espre rne $espre !on*erin"ele $o!torului EroFoGsFi # pre!um 'i $e *ap MUNTELE VRJIT IXN ar *i putut eventual sa asiste la una $intre ele $a!a avea $e g&n$ a opt -ile. Cine#i sugerase nepotului !a un!3iul ar *i $ispus sa la !on*erin"7 Nimeni. 2ar lui i se prea un lu!ru *oarte *ires! 4 `*estat $e alt*el printr#o siguran"a plin $e lini'te !are presupunea $e ine !( numai i$eea $e a nu asista ar tre,ui sa i se par !eluilalt o &*i5ilitate # iar un!3iul se sili sa &n$eprte-e ori!e ,nuiala asupra estui lu!ru !u un gr,it 52esigui ,ine&n"eles6" a&& !e pu&ernica era in*erea per6eputa &n mo$ !on*u- $ar porun!itor !are#l silea pe $omnul Tienappel &n a!ea !lipa s se uite la nepotul sau !u gura !s!ata !!i !aile respiratorii i se astupaser $e'i $up 'tiin"a lui. !onsulul nu avea guturai. &'i as!ulta nepotul vor,in$ $espre ,oala !are ai!i !onstituia o tem $e interes oare!um pro*esional a tuturora 'i $espre !um unii aveau pre$ispo-i"ii pentru ea1 Hans Castorp &i $$u $e exemplu &nsu'i !a-ul lui !are era *r gravitate &ns greu $e vin$e!at &i arata e*e!tul pe !are#l pro$u! ,a!ilii asupra !elulelor rami*i!a"iilor !ailor respiratorii 'i asupra alveolelor pulmonare &i vor,i $espre *ormarea tu,er!ulilor 'i a toxinelor solu,ile $espre

$es!ompunerea !elulelor 'i $espre !a-eini-are &n privin"a !reia &ntre,area era $e a 'ti $a! pro!esul se va opri la o !al!i*i!are 'i $e!i printr#o !i!atri-are !on0un!tiva sau $a!a $impotriv se va $e-volta &nmul"in$u#'i *o!arele 'i $a!a va sapa !averne $in !e &n !e mai a$&n!i $istrug&n$ organul. Consulul mai au-i vor,in$u#i#se 'i $espre *orma a!!elerata 'i galopanta a a!estui pro!es !are &n !&teva luni ,a !3iar 'i#n !&teva saptam&ni $u!ea la exitus, 'i mai au-i $espre pneumotomie o opera"ie pe !are !onsilierul auli! o *!ea intr# un mo$ magistral a$i! re-e!"ia plam&nului !are urma s *ie apli!ata m&ine sau &n ori!e !a- &n !ur&n$ unei ,olnave sosite $e !&teva -ile olnav !are era &ntr#o stare *oarte grava+ o s!o"ian!a *erme!toare pe !muri $ar !are *iin$ atinsa $e gangraena pulmonum, cu al&e cu4in&e 0 can*rena a plamnului" era cuprinsa acum !e un proces !e !escom-nere cu *orme negre#ver-ui 'i $e a!eea era silita sa respire toata -iua eme vapori-at !a sa n#o &nne,uneas! grea"a $e ea &nsasi 4 'i iat D e[aat( se petre!u !eva neo,i'nuit $eoare!e consulul iz)ucni n rs s $ Sa 4reaD , !3iar spre v$ita lui &n!ur!tura. /e apu!a a'a !a $in R 3o3oteas! &'i reveni se stap&ni !u o *igura speriata tu'i 'i se nel6 #l Sa 6JJsJmuJeze cu ori!e !3ip a!easta pornire a,sur$a lini'tit 'i !3i! J- JS aceia5 &JmP # !onstat&n$ iar'i !a Hans Castorp nu se sin# D U9l 56 Bu5rb 5e un inci!en& ce nu-i pu&use ^capa" !ar l ne*li#a 9l 56 Bu5rb 5e un inci!en& ce nu-i pu&use ^capa" !ar l ne*li#a .u o en%e care !esi*ur ca nu era !a&ora&a nici &ac&ului 'i ni!i !onsi# 9=; THOMAS MANN $era"iilor $e polite"e !i prea sa *ie pur 'i simplu in$i*eren" o inc0 gen" $eterminat $e un *el $e nepsare &ngri0ortoare !a 'i !um s#$e-va"at $e mult vreme s se mai mire $e asemenea &nt&mpl(ri. 2a ! a,ia $up a!eea !onsulul avea $e g&n$ s $ea a!!esului sau $e ii R "a"e o 0usti*i!are !&t $e !&t &ntemeiata 'i logi!a *ie $in alt !au- &n!epu !u vinele $e la t&mple um*late sa vor,eas! pe nea'teptate a !a &ntre ,r,a"i $espre o pretins 5'ante-(6 $e !a,aret o muieru'!a a*u risita !are to!mai atun!i *!ea *urori &n !artierul /t. Pauli 'i a# c#r *arme!e 'i temperament pe !are el le $es!ria nepotului tia rsu*larea ,r,a"ilor $in Ham,urg. Pe !&n$ povestea lim,a &n!epu sa i se &mple ti!eas!a &ns &'i $$u seama ! nu er !a-ul s se nelini'teas! $eoare!e r,$area plina $e in$i*eren"

tovar'ului su $e mas era par! $ispus s(#i tolere-e 'i a!east mani*estare. Totu'i &n!etul !u &n!etul s*lr'i prin a sim"i at&t $e !lar marea o,oseala a !ltoriei &n!&t !am pe la ora -e!e 'i 0umtate &i propuse s ur!e &n Camer 'i &n sinea lui se sim"i *oarte pu"in mul"umit !&n$ &l &nt&lnir( &n 3ol 'i pe $o!torul EroFoGsFi $espre !are vor,iser $e !&teva ori la mas1 $o!torul to!mai &'i !itea -iarul l&ng u'a unuia $intre saloane 'i nepotul &l pre-ent. 2ar la !uvintele energi!e 'i sprintene pe !are i le a$res me$i!ul !onsulul aproape nu se pri!epu s rspun$ $e!&t+ 52esigur ,ine&n"eles:6 'i *u *eri!it !&n$ pu"in mai t&r-iu Hans Castorp 4 spun&n$u#i ! va veni a $oua -i $iminea" la ora opt s#l ia la mi!ul $e0un 4 prsi prin ,al!on !amera $e-in*e!tat a lui Jo(!3im !a s intre &n a sa 'i !&n$ !u "igara lui o,i'nuita $e sear putu &n s*&r'it s se tr&nteas! &n patul $e-ertorului. 9i n# lipsit mult ! s mai provoa!e 'i un in!en$iu !!i a$ormi &n $oua r&n$uri !u "igara aprins &n gur. James Tienappel # !ruia Hans Castorp &i spunea !&n$ 5un!3iul James6 !&n$ 5James6 pur 'i simplu 4 era un $omn !u pi!ioare lungi $e vreo patru-e!i $e ani &m,r!at !u sto* engle-eas! 'i !u len0erie $e o prospe"ime $e petal !u p(rul rar 'i gal,en !a gu'a !anarului !u o!3u al,a'tri apropia"i unul $e !elalalt !u o must!ioar $e !uloarea paiuluiD tiata !u gri0 'i ni'te m&ini $eose,it $e &ngri0ite. /o" 'i tata $e !i*l ani *r !a pentru (st( s *i *ost nevoit s prseas! vil spa"ioasa ,atr&nului !onsul $e pe !alea H(rveste3u$ # !storit !u o t&n(ra !er!ul !elor apropia"i *amiliei !are era tot at&t $e !ivili-at 'i *ina el 'i vor,ea iute $ar *r sa ri$i!e tonul !u a!eea'i polite"e ra*ina K 'i el James era la el a!as un om $e a*a!eri *oarte energi! !ir!u**l * 'i $e o in$i*eren"a realist !u toata elegan"a lui. $ar &n"r#un alt m MUNTELE VRJIT 9== # # a!olo un$e $omneau alte o,i!eiuri !um ar *i in !ltorie sau" !e L A &n ;ermania $e su$ *irea lui !pta !eva prevenitor 'i pre!ipitat P 000ple-en"( politi!oas 'i gr,ita par!a s se renege pe sine 'i !are nu e$ea ni!i$e!um o lips $e &n!re$ere &n propria lui !ultura !i mai Trra,( !on'tiin"a ex!lusivismului ei $ar 'i $orin"a $e a#'i as!un$e &ntr#un 0 c#& 0nai e*i!a!e *elul aristo!rati! $e a *i nevr&n$ sa se &ntreva$ LJJ%6 $in uimirea &n *a"a unor *orme $e existen"a !are i se preau $e !re-ut. .8ire'te $esigur ,ine&n"eles:6 se gr,ea el sa spun pentru !a m(nui s nu#i trea! prin minte !a $e'i era *oarte ,ine !res!ut

era totu'i mrginit. Venit ai!i !u o atri,u"ie pre!isa 'i !on!reta !e#i $rept anume !u inten"ia 'i misiunea sa &n$repte !u energie situa"ia sa#'i $e!ongele-e6 t&nra ru$a &nt&r-iat( !um se exprima el &n sinea lui 'i s#o a$u! a!as avea totu'i !on'tiin"a !a operea- pe un teren strin 4 'i sim"ise !3iar $in prima !lip ! ai!i &l &nt&mpina o lume !u un sens pe !&t $e spe!i*i! pe at&t $e !iu$at o lume !u o,i!eiuri ,ine sta,ilite !are nu numai ! nu se ple!a &n *a"a inten"iei sale pline $e 3otar&re $ar &l $omina &ntr#un asemenea gra$ &ne&t vigoarea sa $e om $e a*a!eri intra ime$iat &ntr#un !on*li!t $intre !ele mai grave !u ,una lui !re'tere !!i &n a!east s*er nou &l apsa o *or"a !are par! &l &n,u'ea. To!mai a!est lu!ru &l prev-use Hans Castorp atun!i !&n$ &n sinea lui rspunsese la telegrama !onsulului printr#un+ 5Po*ti"i va rog:61 insa ar *i gre'it s !re$em ! se *olosea !u ,una 'tiin"a &mpotriva un!3iului su $e *or"a $e re-isten"a a lumii !are#l &n!on0ura. Nu mai putea sa ai, o asemenea !omportare !!i se !on*un$ase $e prea mult vreme !u a!est me$iu 4 a'a se *a!e ! nu el a *ost !el !are s#a *olosit $e a!easta tor" &mpotriva agresorului !i se &nt&mpl to!mai !ontrariul iar totul e!urse !u simplitatea !ea mai *ireas!a &n!ep&n$ !3iar $in !lipa !&n$ un m Bresentiment al -$rni!iei ini"iativei lui # eman&n$ ,ine&n"eles a ms('i persoana nepotului su 4 &l !uprinse vag pe !onsul p&n( la s &r'itul 5aventurii61 iar Hans Castorp este a$evrat nu se putu &mpie#:!a s n#o &nt&mpine !u un sur&s melan!oli!. n prima $iminea" $up mi!ul $e0un &n timpul !ruia Hans $$ orP DL Pre-ent pe noul sosit !elor $e :a masa lui Tienappel a*la $in 5 gura !onsilierului auli! Ce3rens # !are mare 'i !ongestionat. m$$ $ e BaDi$ul su asistent to!mai intrase &n su*ragerie v&slin$ $in 00 J 6a sY[ traverse-e !u aJ sau ..<"i $ormit ,ine76 !are era o pur a e matinal # a*l !um spuneam" nu numai ca a4usese o i!ee %## a sa vina s(#i "in pu"ina tovr'ie singurati!ului nepot $ar

9=8 THOMAS MANN *!use *oarte ,ine !3iar &n propriul lui interes $eoare!e se limpe$e !a -iua !a era $estul $e anemiat. <nemiat el Tienappel7 Hai!a-!e" -i cum nc(+ spuse ehrens" -i cu ar(&(&orul n&oar !os una !in&re pleoapele in0erioare ale consulului$ n cel mai nal& s a!au*( el$ 'omnul unchi 4a !o4e!i ca es&e 0oar&e pre4(z(&or s&a)ilin!u con0or&a)il" c& era !e lun*" pen&ru c&e4a sap&amni" pe )alcon" -i p0 sa#'i ia nepotul $rept exemplu $in toate pun!tele $e ve$ere. &n starea L $estul $e &ngri0ortoare avea $atoria sa se !omporte !a 'i !um ar *i *0 atins $e o u'oara tuberculosis pulmonum, care !e al&0el e>is&a la &oa&a lumea$ 4 2esigur ,ine&n"eles: spuse repe$e !onsulul 'i 4 !u gura !l!ata $ar 'i !u un -el politi!os 4 se mai uita o !lip la me$i!ul !are se $eprta !u !ea*a lui proeminenta 'i !u mi'!ri $e par!a v&slea &n vreme !e nepotul sttea l&nga el !alm si ,la-at. <poi *a!ura plim,area pres!risa p&na la ,an!a $e l&nga p&r&u 'i $up a!eea James Tienappel petre!u 'i prima ora $e o$i3na &n*'urat $e Hans Castorp !are &n a*ara ple$ului a$us $e el &i mai &mprumuta 'i una $intre paturile lui $in pr $e !mila #!!i av&n$ &n ve$ere vremea *rumoasa $e toamna lui &i a0ungea o singura ptura 4 'i#i arata exa!t mi'!are !u mi'!are arta tra$i"ionala $e#a se &n*'ur 4 'i !3iar $up !e !onsulul *usese &n*'urat !um tre,uie 'i $i!3isit !a o mumie el $es*!u &n! o $ata totul !a s(#l *a! sa repete el &nsu'i &ntreaga pro!e$ura pro*esorul marginin$u#se $oar sa !ori0e-e gre'elile 'i printre altele &l mai &nva" 'i !um sa *ixe-e um,rela $e p&n-a $e 'e-long 'i !um s#o m&nuias!a &n raport !u soarele. Consulul *!ea glume. /piritul !&mpiei era &n! puterni! &n el 'i#91 ,tea 0o! $e tot !eea !e a*la a'a !um &'i ,tuse 0o! 'i $e plim,area reglementara $e $up mi!ul $e0un. 2ar atun!i !&n$ v-u sur&sul pla!i$ 'i $e ne&n"eles !u !are nepotul &nt&mpina a!este glume sur&s &n !are se ras*r&ngea &ntreaga siguran"a oar,a a a!estei lumi morale !iu$ate se temu 4 $a se temu pentru energia lui $e om $e a*a!eri 'i se 3otan s provoa!e !&t mai !ur&n$ posi,il $is!u"ia $e!isiva !u !onsilierul auliT# L legtura !u !a-ul nepotului sau !3iar &n a!eea'i $upa#amia-a a$i! a vreme !&t ar mai *i avut &n! puterea ne!esara s#o $u!a la ,un s*&r'i *or"ele 'i spiritul a$use $e la 'es1 !!i sim"ea !um a!este *or"e par6 volatili-au iar spiritul lo!ului se aliase !u ,una

lui !re'tere &ntr#o a !ia"ie peri!uloasa &n$reptat &mpotri4a lui$ # 9i mai sim"ea !a 'i !onsilierul auli! &l s*tuise &n mo$ !omple&J sa a!op&e o)iceiurile )olna4ilor !in pricina pre&insei lui anemia as&abb MUNTELE VRJIT IXV !ine &n"eles nu putea exista ni!i o alta posi,ilitate $up toate 0> la *u ntele iar un om ,ine !res!ut !a el nu reu'ea sa $is!earna !3iar $e # epu0 Jn ce masura lini'tea 'i &n!re$erea at&t $e netul,urate ale lui s Castorp !ontri,uiau la a!easta situa"ie sau m!ar &n !e masura sta situa"ie imposi,ila exista &n a$evr. Nimi! nu putea *i mai *ires! 6t !a primei !ure $e o$i3na sa#i urme-e a $oua $up masa mai !om#l ta $up !are plim,area p&n la Plat- $e!urgea &n mo$ *ires! ram&## $ !a apoi Hans Castorp sa#'i &nveleas! iar'i un!3iul. 2a &l n4elea" &a era cuv&ntul. 9i su, soarele $e toamna pe un 'e-long al !rui on*ort era a,solut $e netg$uit ,a !3iar $emn $e#a *i lu$at $in toata inima &l lsa &ntins la *el !um sttea el &nsu'i &ntins p&na !e sunetul repetat $e e!ouri al gongului te po*tea la un $e0un &n !omun !are se $ove$ea $e m&na &nt&i 'i at&t $e !opios &n!&t !ura $e o$i3na generala !are urma $evenea mai pu"in o o,liga"ie exterioara $e!&t o ne!esitate intima !reia te supuneai $in proprie !onvingere. Totul !ontinua &n *elul a!esta p&n la *ormi$a,ila !in 'i p&na la reuniunea $e seara $in salon &n 0uru0 instrumentelor opti!e 4 'i nu puteai o,ie!ta a,solut nimi! &mpotriva a!estei *olosiri a timpului !!i ea se impunea !u o logi! at&t $e !onvingtoare &n!&t nu $$ea vreun prile0 0usti*i!at pentru ni!i un *el $e o,ie!"ie !3iar $a!a aptitu$inile !riti!e ale !onsulului n#ar *i *ost $iminuate $e o stare pe !are nu voia !u ni!i un !3ip s#o numeas! in$ispo-i"ie $ar !are era totu'i *ormata $in o,oseala 'i iritare toate !om,inate !u sen-a"ii $e !l$ura 'i $e *rig. Ben&ru a aran#a o con4or)ire cu consilierul aulic ehrens" pe care James Tienappel o $orea !u ner,$are se *olosir $e !alea ierar3i!a+ Hans Castorp a$res !ererea ,aie'ului iar a!esta o transmisese supe# noarei a !rei stranie !uno'tin"a !onsulul o *!u atun!i !&n$ ea apru pe acon unale &l gsi &ntins 'i un$e prin !iu$"enia purtrii ei

puse la &n!er!are polite"ea !onsulului !are -!ea *ara aprare su, paturile inta'urate. 5/a ,inevoias!a $omnia ta sa mai ai, pu"ina r,$are -ile1 !!i !onsilierul auli! era o!upat+ opera"ii !onsulta"ii generale... c- .DD omenirea su0erin!a &recea pe planul n&i" po&ri4i& chiar princre9tine 'i pentru ! el era presupus sntos tre,uia n" $

sa se o,i'# a Sa n% Se consi!ere ai!i numrul unu !i sa stea la lo!ul a't lui 'i sa#'i sui& L nn 5r 0i 0Ws& cu &o&ul al&ce4a !aca 4oia sa-i solici&e o conn-a4 $J ea ce BerUtru ea <$riati!a nu era $elo! surprin-tor &ntru!&t &rernu - e6% Sl J6 %5J 6u ocmJ n ocnii luD tul,uri 'i !u privirile reJ 9i a'a !um &l ve$ea !ul!at &n *a"a ei era mai mult $e!&t 980 THOMAS MANN evi$ent !a la el nu era totul !3iar in or$ine 'i nu !3iar totul era !om era !urat $ar sa nu exagere-e &n"elesul !uvintelor ei 4 a'a$ar &n!3eie vor,a $espre o !erere $e !onsulta"ie sau $espre o !onvor,ire !u !ar personal7 4 Cine&n"eles numai $espre o $is!u"ie personala: !on*irma !el !a sttea &ntins. In a!est !a- tre,uia sa mai a'tepte p&na !&n$ i se va *ixa o z 6onsilierul aulic n-a4ea !ec&t rareori timp pentru !onversa"ii personale Pe s!urt lu!rurile se $es*a'urar alt*el $e!&t &'i &n!3ipuise James iar a!east $is!u"ie !u superioara &i -$run!inase $estul $e tare e!3ili,rul Prea !ivili-at !a s se pl&nga &ntr#un *el nepoliti!os nepotului # al !rui !alm $e ne-$run!inat &i $ove$ea !a a!esta era per*e!t $e a!or$ !u pro!e$eele o,i'nuite ai!i 4 nu !ute-ase ni!i sa#i spun !&t $e &ngro-itoare i se pruse a!easta *emeie !i &n!er!a *oarte pru$ent s o,serve !a supe# rioara era *ara &n$oiala o $oamna tare originala 4 !eea !e Hans Castorp a$mise pe 0umtate $up !e arun!ase &n gol o privire vag &ntre,toare 'i !3iar &l 'i &ntre,a la r&n$ul lui $a!

$omni'oara MSlen$onF &i v&n$use vreun termometru. Nu" mie. Aces&a-i rolul ei aici. ripos&a unchiul$ 2ar !eea !e !apata o &ntorstur nepl!uta 4 a'a !um $e alt*el se putea !iti *oarte limpe$e pe *a"a nepotului 4 era *aptul ! el ni!i ma!at nu s#ar *i mirat $a!a !eea !e presupunea s#ar *i &nt&mplat &n realitate. 5Noua nu ne e *rig6 puteai !iti pe !3ipul lui. 2ar !onsulului &i era *rig &i era ne!ontenit *rig $e'i !apul &i ar$ea 'i &'i -ise !a $a!a superioara &#ar *i o*erit &ntr#a$evar un termometru $esigur !a l#ar *i re*u-at $ar !a *ara &n$oiala ar *i gre'it $eoare!e !a om !ivili-at nu puteai &ntre,uin"a ter# mometrul unei alte persoane a$i! $e pil$ ni!i !3iar pe a!ela alnep0S &ului &au$ <st*el tre!ur !&teva -ile. !am vreo patru sau !in!i. Via"a errusaru mergea !a pe roate 4 mai pre!is !a pe ni'te 'ine !are *useser p anume pentru el 'i $e pe !are prea !a este !u neputin"a sa se a,at# Consulul *!ea experien"e 'i !ulegea impresii # pe !are $e alt*el# ni!i $orim sa le urmrim mai $eparte. &ntr#o -i $e pil$a &n !amera lui Castorp lua $e pe !omo$a o mi!a pla!a $e sti!l neagra %prin$e lu!ruri intime &mpo$o,ea 'i ea !minul !ur"el) !are sttea re-erna K un mi! stativ s!ulptat 'i v-uta &n lumina se $ove$i a *i %G1 ne 0o&o*ra0ic$ MUNTELE VRJIT IaL par as&a oare ce-o mai 0i. l n&re)a unchiul" pri4in!u-l$ n&re)area J &i0ica&. por&re"ui nu avea !ap era s!3eletul unui ,ust omenes! un &nveli' ne!lar $e !arne # un ,ust *emeies! $e alt*el $up !um se putea ve$ea. As&a. %n sou!enir, rspunse Hans Castorp. La !are un!3iul spuse+ #Par$on: 'i puse pla!a pe stativ &n$epart&n$u#se repe$e "sdu este $e!&t unul $intre exemplele experien"elor 'i impresiilor lui A'n timpul a!estor patru sau !in!i -ile. 2ar asist $e asemenea 'i la o !on*erin" a $o!torului EroFoGsFi $eoare!e nimnui $e ai!i ni!i m!ar nu#i putea tre!e prin !ap sa lipseas!. C&t $espre !onvor,irea parti!ulara !u !onsilierul auli! Ce3rens pe !are o soli!itase primi un rspuns a*irmativ to!mai a 'asea -i. 8iin$ !onvo!at $up mi!ul $e0un !o,or& la su,sol 3ot(r&t s s!3im,e !u a!est om !&teva !uvinte serioase &n legtur !u nepotul su 'i !u timpul pe !are#l pier$ea ai!i. C&n$ se &ntoarse &ntre, !u o vo!e stinsa+ # <i mai au-it vreo$at una !a asta7

Era &ns limpe$e ! Hans Castorp mai au-ise $espre un asemenea lu!ru !are &l lsa !omplet re!e ast*el &n!&t !onsulul o taie s!urt 'i nu mai rspunse &ntre,rilor potolite pe !are i le punea nepotul $e!&t prin+ #Nimi! nimi!: 2ar $in !lipa a!eea &n!epu s ai, un nou o,i!ei1 anume a!ela ! se uita pie-i' &n sus !u spr&n!enele &n!runtate 'i !u ,u-ele "uguiate pentru ca apoi s#'i &ntoar! ,rus! !apul 'i sa#'i *ixe-e privirea &n $ire!"ia [pus(... 2is!u"ia !u Ce3rens se $es*('urase oare tot &n ni'te !on$i"ii !omplet $i*erite $e a!elea pe !are le prev-use !onsulul7 La urma urmelor" 0usese 4or)a nu numai !espre Hans 6as&orp !i 'i $espre el lca $espre James Tienappel &nsu'i a'a &n!&t !onvor,irea &'i pier$use ara!terul nepro*esional7 Comportarea !onsulului te *!ea s#o ,anuie'ti. ea *oarte ,ine $ispus *le!rea mult r&$ea *ara noim 'i !u pumnul &i a ea nepo&ului c&e un g3iont &n ,urt ex!lam&n$+ " LD latrine *l!u: 9i &ntre timp privirea &i sarea ,rus! &n!olo 'i !e. Ins o!3ii lui urmreau 'i $ire!"ii !eva mai pre!ise !eea !e se P a $e pil$ la masa sau &n timpul plim,rilor reglementare 'i a reunmniQOr serale$ nceput !onsulul nu $$use vreo aten"ie $eose,ita unei "00 oare!are !Oa $ ?e$is!3 so"ia unui in$ustria' polone- !are sttea la masa ochRi -l alomonJ a,sent pentru moment 'i a li!eanului !el la!om !u J bbZ ae rap&" nu era !ec& o oare!are $oamn a*lata la !ur 98, THOMAS MANN asemenea !elorlalte $e alt*el o ,runa mi!a 'i plinu"( nu !3iar d' !ele mai tinere 'i $e pe a!um !am &n!run"it &ns !u o $u,la 3 gra"ioasa 'i !u ni'te o!3i mari 'i vioi. /u, raportul ,unei#!re'teri nu *i putut msura $elo! !u so"ia !onsulului

Tienappel $e#a!olo $e D $in !&mpie. 2ar $umini! seara &n 3ol $atorit unei ro!3ii negre !u iete 'i $e!oltate !onsulul $es!operi ! $oamna Re$is!3 avea s&ni ni s&ni $e *emeie $e un al, mat *oarte tari a !ror linie $espr"itoare e vi-i,il $estul $e a$&n! iar a!east $es!operire &l rs!oli 'i#l entu-iasm p&n( &n str*un$urile su*letului pe a!est ,r,at ra*inat 'i v&rstni! !a si !um ar *i v(-ut un lu!ru !u totul nou ne,(nuit 'i uni!. Caut 'i *aeu !uno'tin" !u $oamna Re$is!3 $is!uta mult !u ea mai &nt&i &n pi!ioare apoi 'e-&n$ unul l&nga altul 'i se $use la !ul!are *re$on&n$. < $oua -i $oamna Re$is!3 nu mai purta toaleta neagr !u paiete !i o ro!3ie &n!3is p&n( &n g&t1 $ar !onsulul 'tia !e 'tia 'i r(mase !re$in!ios primelor lui impresii. 2ori s#o &nt&lneas!( la plim,rile reglementare !a s mearg alturi $e ea *le!(rin$ &ntors spre ea &ntr#un *el $eose,it $e *erme!tor 'i !are#l prin$ea ,ine. La mas ,au &n sntatea ei 'i ea &i rspunse l(s&n$ s(#i strlu!eas! &ntr#un sur&s &m,r!mintea $e aur !are#i a!operea mai mul"i $in"i iar &n timpul unei !onversa"ii !u nepotul su !onsulul $e!lar ! respe!tiva $oamn era &n a$evr 5o *emeie $ivina6 $up !are &n!epu iar'i s *re$one-e. Hans Castorp suporta toate a!estea !u o &ng$uin" !alm 'i $e par! era *oarte *ires! !a lu!rurile s se $es*'oare ast*el. 2ar a!east &nt&mplare nu prea s !on# soli$e-e !&tu'i $e pu"in autoritatea ru,e$eniei lui mai v&rstni!e 'i nu se potrivea &ntru nimi! !u misiunea consulului$ Pr&n-ul 4 &n timpul !ruia !onsulul ri$i! pa3arul 'i &n! $e $oua on &n !instea $oamnei Re$is!3+ mai &nt&i la pe'te 'i $up a!eea la 'er,et #era to!mai a!ela pe !are !onsilierul auli! Ce3rens &l lua la masa lui Han Castorp 'i a invitatului su !!i !um s#a mai spus el pr&n-ea pe rn! la *ie!are $intre !ele 'apte mese 'i pretutin$eni &i era re-ervat un ta!irn lo!ul $e onoare. Cu m&inile lui enorme &mpreunate &n *a"a *ar*u0l sttea !u musta"a -,&rlit( &ntre $omnul ?e3sal 'i !o!o'atul mexi !ruia &i vor,ea &n spaniol # !!i !uno'tea toate lim,ile !3iar tur! ungara # 'i &l privea !u o!3ii lui l(!rmo'i 'i in0e!ta"i pe conS Tienappel cum ri!ica paharul plin cu 4in !e or!eau> n cins&ea oW nei Ee!isch$ Gar ce4a mai &rziu" &o& n cursul prnzului !onsilierul K improvi-a o mini !on*erin" stimulat $e James !are $e ia !ellalt D 'i peste toat lungimea mesei &i puse pe nea'teptate o &ntre, MUNTELE VRJIT IaH

" ce se &nt&mpl !u omul !&n$ se $es!ompune. Consilierul auli! A6 $iase $oar trupul $in toate pun!tele $e ve$ere trupul este spe!iali#lui el este oare!um prin"ul trupului $a!a te po"i exprima ast*el $ar este &n msur s ne relate-e !e se &nt&mpl( atun!i !&n$ trupul se $es!ompune. U Mai &nt&i &"i !rap ,urta rspunse !onsilierul auli! !u !oatele riiinite $e mas 'i aple!at peste m&inile empreunate. Ba!i pe tala'ul 'i rumegu'ul si!riului iar ga-ele &n"elege"i se $ega0a te um*l a'a !um *a! 'trengarii !ei neast&mpra"i !u ,roa'tele pe !are le um*la !u aer 4 &n s*&r'it te pre*a!i &ntr#un a$evrat ,alon iar ,urta nu mai poate suporta presiunea ast*el ! !e$ea- 'i !rap. Po!: 8&ss: a$i! te u'ure-i &n mo$ sim"itor *a!i !a Iu$a Is!ariotul !&n$ a !-ut $e pe !ra! te $e'er"i. M$a. 'i apoi re$evii om $e so!ietate. <tun!i $a!a "i s#ar a!or$a un !on!e$iu te#ai putea &ntoar!e s#"i reve-i ru$ele ramase &n via" *r sa le provo!i suprri prea mari. C!i se !3eam ! ai &n!etat s mai pu"i. 2a!a $up a!eea "i#ar veni po*ta s te plim,i pe a*ara prin aer li,er &n! te#ai mai pre-enta !a un *l!u *oarte $rgu" asemenea a!elor !et"eni $in Palermo at&rna"i $e pere"ii !ori$oarelor su,terane ale !apu!inilor $e la Porta Nuova. /tau a!olo sp&n-ura"i us!a"i 'i elegan"i 'i se ,u!ur $e stima general. Important este ! ai &n!etat s pu"i. # Cine&n"eles: spuse !onsulul. V mul"umes! *oarte mult. 2ar a $oua -i $iminea"a !onsulul $ispruse. @ luase la sntoasa ple!ase !u primul tren spre 'es 4 $up !e *ire'te se a!3itase $e toate o,liga"iile materiale+ !ine ar *i putut presupune !ontrariul: &'i pltise nota 'i $epusese onorariul !uvenit pentru onsulta"ia !are avusese lo! 'i !u toat $is!re"ia *r s su*le o vor,u# ru$ei lui &'i pregtise singur !ele $ou vali-e 4 $esigur ! asta s#a plat seara sau spre -ori a$i! Ia o or $in noapte 4 !!i aproape !ui $e0un !&n$ Hans Castorp intr &n !amera un!3iului su o gsi goala. P. cM $ mase !u ,ra"ele &n!ru!i'ate 'i spuse 5<'a a'a:6 2ar se &nt&mpl Luc L 1B% a6eea Di *lutur pe !3ip un sur&s melan!oli!. 5<3 a'a s&au R mai spuse el 'i !ltin $in !ap. Cineva o luase la sntoasa 0i&e # peste !ap 'i#ntr#o gra, mut !a 'i !um tre,uia sa pro#

case L 6 JB3 $e 3otr&re 'i mai ales s nu s!ape a!east !lip &'i arun# iri!epi- n 6 n 4aJJza si ple!ase+ singur nu &nso"it 'i nu $up !e 'i#ar *i onora,ila misiune !i *eri!it ! apu!ase s s!ape tea*r un 989 THOMAS MANN ,urg3e- !are *uge sa se a$posteas! su, $rapelul !&mpiei a! un!3iul James. Ei !ltorie spr&n!enata: J Hans Castorp nu pomeni nimnui 'i &nainte $e toate '!3iopului ! &nso"ise pe !onsul p&na la gara !a nu 'tiuse nimi! $espre iminenta !are a ru$ei 'i vi-itatorului sau. 9i primi o !arte po'tala $e pe K.i la!ului Constan"a !are#l in*orma !( James *usese !3emat la 'es prin" telegrama *oarte urgenta pentru ni'te a*a!eri. Nu voise sa#u $eranie nepotul. @ min!iuna !onven"ionala. 59e$ere pl!ut 'i pe viitor:6 Era ze0lemea. n cazul aces&a" o ze0lemea &eri)il !e ar&i0iciala" *n!i Hans 6as&orp !!i &n mintea un!3iului nu se a*lase ni!i urma $e -e*lemea sau $e gluma atun!i !&n$ ple!ase &n gra,a !i o *!use ver$e $e *ri!a !on# statase &n sinea Iui 'i reali-ase &n sinea Lui !a $up o 'e$ere $e numai o saptm&na &ntor!&n$u#se la 'es va avea !&tava vreme impresia !a totul era pre*!ut 'i !am ne*ires! si !a ar *i lu!ru $e mirare sa nu *a! plim,area reglementar $up mi!ul $e0un 'i s nu se &ntin$ 5la ori-ontal6 &n aer li,er &n*'urat &n paturi $up tipi! !i &n lo! $e toate a!estea sa se $u!a la ,irou. Iar a!east !onstatare &n*ri!o'toare *usese $e *apt motivul *ugii lui pripite. <st*el se &n!3eie &n!er!area !&mpiei $e a pune iar'i m&na pe Hans Castorp !are eva$ase. T&narul nu#'i as!unse pe lo! !a e'e!ul !omplet pe !are#l prev-use era $e#o importan"a $e!isiva pentru raporturile lui !u oamenii $e#a!olo. &nsemna !a 'esul renun"a la el ri$i!&n$ $in umeri1 iar pentru el asta &nsemna li,ertatea $esav&r'it( !are &n!etul !u &n!etul &n!etase sa#i mai &m,ol$eas! inima. Opera&iones spiri&uales Leo Nap3ta era $e ,a'tin $intr#un tirgu'or $in ve!intatea *ron tierei gali"iano#vol3ini!e. Tat ii lui $espre !are vor,ea !u respe!t#iar avea !on'tiin"a !a se &n$eprtase su*i!ient $e ve!3iul me$iu pentru T putea sa#I 0u$e!e !u ,unvoin"a 4 *usese NO_ie* a$i! 3a3am $ar !i $eose,ita se va$ea a!easta meserie

*a"a $e !ea pra!ti!ata $e ma!e !re'tin !are era numai un negustor 'i un meseria'. Nu tot a'a se p !eau lu!rurile 'i !u tatl lui Leo. El era un o*i!iant ritual av&n$ ca apoJ un sens spiri&ual. Examinat $e ra,in in privin"a rivnei evlavioase &mputerni!it sa $o,oare vitele $up legea lui Mois! 'i &n !on*orm !u pre!eptele Talmu$ului Elia Nap3ta # ai !rui o!3i al,a'tri MUNTELE VRJIT 98: &n!re$eai &n portretul !e i#l *!ea *iul sau $e o strlu!ire stelara 'i ` $e o senin spiritualitate 4 avusese &n toata *iin"a !eva sa!er$otal !are * #r0tea ! &n timpurile strve!3i $o,or&rea vitelor *usese &ntr#a$evar o letni!ire a preo"ilor. C&n$ Leo # sau Lei, !um &l strigau &n !opilrie #l v-use pe tatl lui &n$eplinin$ &n !urte *un!"iunile rituale a0utat ai $e o slug v&n0oasa 4 un t&nar $e tip iu$ai! un a$evrat atlet pe care plp&n$ul Elia !u ,ar,a lui ,lon$a prea &n! 'i mai 'u,re$ 'i ai $eli!at Y 'i repe-in$ spre animalul legat 'i !u !lu' &n gura $ar nu me"it !u"itul ritual *a!&n$u#i o tietura a$&n!a &n regiunea verte,rei ervi!ale in vreme !e asistentul str&ngea in str!3ini s&ngele !are 'iroia a,urin$ umplmrlu#le iute ,iatul a,sor,ea spe!ta!olul !u a!ea privire $e !opil !are $in!olo $e aparen"ele sensi,ile ptrun$e p&na la esen"a 'i !are era *oarte proprie *iului lui Elia !u o!3ii &nstela"i. El 'tia !a m!elarii !re'tini erau o,liga"i sa ame"eas! vitele !u o lovitura $e m!iu! sau $e ,ar$a &nainte $e#a le u!i$e 'i !a a!easta $ispo-i"ie *usese $at pentru a s!uti animalele $e un tratament prea !ru$1 pe !&n$ tatl lui # !u toate ! era !u mult mai $eli!at 'i mult mai &n"elept $e!&t a!e'ti mito!ani 'i !u toate !a avea o!3ii &nstela"i !a ni!i unul $intre ei #a!"iona $up lege $&n$u#i !reaturii neame"ite lovitura !are &i tia g&tul 'i ls&n$#o s#'i piar$ s&ngele p&na se pr,u'ea. T&narul Lei, avea sentimentul ! pro!e$eul a!elor ,$rani $e goi era $eterminat $e un *el $e ,untate &ng$uitoare 'i pro*ana !are nu !instea !um se !uvine a!tul sa!ru $eoare!e &i lipsea to!mai !ru-imea solemn pe !are o &ntre,uin"a tatl Iui iar i$eea $e mila se &mpletise &n mintea lui !u a!eea $e !ru-ime tot a'a $up !um &n &n!3ipuirea lui aspe!tul 'i mirosul s&ngelui !are "&'nea erau legate $e i$eea $e sa!ru. C!i el ve$ea ,ine !a tatl sau nu#9i alesese a!easta meserie s&ngeroasa m&nat $e a!eea'i po*ta ,rutala u &m,ol$ise

pe tinerii 'i vl0ganii $e !re'tini !&t 'i pe sluga sa !i otive pur spirituale 'i oare!um &n sensul o!3ilor lui &nstela"i m!ar 6J1J _+m Bun^ !e 4e!ere 0izic" era a&& !e 0ira4$ n a$evr Elia Nap3ta *usese un vistor 'i un g&n$itor nu or aD Torei !i 'i un !riti! al /!ripturii ale !rei numai un c prin!ipii le $is# %n! % J !ispu&e care a#un*eau !es&ul $e $es la !earta. &n "inutul cor r "6%laJ &recea !rep& un om !e un 0el !eose)i& nu numai prin&re e4Qa $ narb- ca unul !are 'tia mai mult $e!&t !eilal"i # pe $e o parte $in &ntru J ar Be $e alta parte 'i &ntr#un mo$ !are putea sa nu *ie !3iar !on*orm pres!rip"iumlor 'i &n ori!e !a- nu !orespun$ea unei Knuite. Exista &n el !eva ie'it $in !omun propriu se!tarilor 98; THOMAS MANN !eva $e *anati! al lui 2umne-eu un *el $e Caal#9em sau $e a$i! un *el $e *!tor $e minuni !u at&t mai mult !u !&t &n a$evr bbJ $e!ase &ntr#o -i o *emeie $e spu-eala alt$at vin$e!ase un ,iat !u ` Plus $e !&r!ei 'i toate a!estea numai prin s&nge 'i $es!&nte!e. 2ar to aureola unei e4la4ii cam prea &emerare" n care 0aima 0olosirii sirm #uca un rol a&& !e mare" i-a pricinuit s*&r'itul. C!i !u prile0ul r-meri"e populare 'i a unei pani!i *urioase provo!ate $e u!i$erea ine pli!a,ila a $oi !opii $e !re'tini Elia para'i via"a pe o !ale &n*ri!o' toare+ l#au gsit !ru!i*i!at !u piroane pe u'a !asei in!en$iate $up !ar so"ia lui $e'i tu,er!uloasa 'i "intuita la pat prsise "inutul &mpreuna !u *iul ei Lei, 'i !u !ei patru me-ini url&n$ 'i gem&n$ !u ,ra"ele ri$i!ate spre !er. Nu !omplet lipsita $e resurse $atorita preve$erii lui Elia &n!er!ata *amilie gsise a-il &ntr#un or'el $in Vorarl,erg un$e $oamna Nap3ta o,"inuse &ntr#o *ilatura $e ,um,a! o slu0,a pe !are o &n$eplini at&ta vreme !&t i#o &nga$uira puterile &n timp !e !opiii mai mari mergeau la '!oala primara. 2ar $a!a $is!iplinele intele!tuale ale a!estei '!oli erau su*i!iente pentru temperamentul 'i nevoile *ra"ilor 'i surorilor lui Leo nu a!esta a *ost 'i !a-ul !elui mai mare $intre ei. 2e la mama#sa mo'tenise germenul *ti-iei &ns $e la tatl lui &n a*ara $e statura mrunta primise o inteligen"a ex!ep"ionala 'i unele $aruri intele!tuale

!are *ara &nt&r-iere se unir !u aspira"ii mai am,i"ioase !u o nostalgie s*&'ietoare $up *ormele $e via"a mai aristo!rati!e 'i !are &i inspirar o nevoie pasionata $e a se ri$i!a mai sus $e originile lui so!iale. In a*ara $e '!oala a$oles!entul $e paispre-e!e sau !in!ispre-e!e ani &'i *ormase spiritul !u ner,$are *ara ni!i o or$ine 'i numai !u a0utorul !r"ilor pe !are 'tiuse sa 'i le pro!ure 'i !u !are#'i 3rnise inteligen"a. ;&n$ea 'i spunea ni'te lu!ruri !are o *!eau pe mama lui su*erin$a sa#'i v&re !apul &ntre umeri 'i sa ri$i!e m&inile spre tavan. Prin *elul sau prin rspunsurile $ate la le!"iile $e religie atrase asupra lui aten"ia ra,inului !orou nita"ii un om evlavios 'i &nv"at !are *!u $in el elevul sau pre*erat 'i satis*a!u &n!lina"ia *ormala printr#o &nv"tura a lim,ilor e,rai!a 'i c si!e iar nevoia $e logi! printr#o ini"iere &n matemati!i. &ns soli tu$inea srmanului om avea sa *ie prost rspltit1 !!i nu &nt&r-ie '@ $ea seama !a 3rnise la s&n un 'arpe. 2up !um se &nt&mplase pe si acuS1 4 muri 'i &ntre Elia Nap3ta 'i ra,inul sau tot a'a se &nt&mpla &n!epur sa nu se mai &n"eleag &ntre pro*esor 'i elev i-,u!nir !on 1 r? religioase 'i *ilo-o*i!e !are se &nsprir tot mai mult iar !institul $E t MUNTELE VRJIT IaX &ngro-itor $e su*erit $in pri!ina revoltei spirituale a &n!lina"iei 0 riti!a 'i spre s!epti!ism $in pri!ina spiritului $e !ontra$i!"ie 'i a ti!ii tioase a t&narului Leo. La toate a!estea se mai a$aug 'i *ap#ingenio-itatea 'i spiritul r-vrtitor al lui Leo s*&r'ira prin a lua un revolu"ionar+ !uno'tin"a pe !are o *!use !u *iul unui mem,ru Dalist al Rei!3stagului 'i !3iar !u &ns'i persoana a!estui erou al tri#ei $$u spiritului sau o orientare politi!a 'i &i !anali-a pasiunea $e D!ian &ntr#un sens !riti! la a$resa so!iet"ii. Rostea ni'te !uvinte !are#i * eau parul m!iu!a onestului talmu$ist !!i a!esta a'e-a mai presus or1ce !instea su*leteas!a a$i! pro*era vor,e !are s*&r'ira prin a pune !apt &n"elegerii $intre &nv"tor 'i &nv"!el. Pe s!urt lu!rurile a0unseser la pun!tul &n !are Nap3ta *usese ,lestemat si gonit pentru tot$eauna $e !tre !rturar $in

!amera lui $e lu!ru 'i asta to!mai &n vremea !&n$ mam#sa Ra3el Nap3ta era pe moar&e$ Cam tot pe atun!i ime$iat $up moartea mamei lui Leo &l !unos!use pe printele Unterpertinger. &ntr#o -i t&narul &n v&rsta $e 'aispre-e!e ani 'e$ea &nsingurat pe o ,an!a &n par!ul $in MargaretenFap* a'e-at pe o &nl"ime &n vestul ora'ului pe "rmul Illului $e un$e te ,u!urai $e o priveli'te &ntinsa 'i limpe$e asupra vii Rinului 4 'e$ea a!olo pier$ut &n g&n$uri amare 'i triste asupra $estinului 'i viitorului sau !&n$ un pro*esor $e la internatul ie-uit 5Morgenstern6 !are to!mai se plim,a prin par! se a'e-a l&nga el &'i puse plria alturi &'i &n!ru!i'a pi!ioarele su, sutana $e preot 'i $up !e rs*oi !&tava vreme ,reviarul anga0a o !onversa"ie !are !ontinua !u multa &nsu*le"ire 'i !are avea s 3otras! soarta lui Leo. Ie-uitul om !u experien"a 'i !u o ex!elenta e$u!a"ie pe$agog $in pasiune !unos!tor $e oameni 'i a$emeni#or $e oameni as!ulta !u aten"ie primele *ra-e sar!asti!e limpe$e ros#lke prin !are t&narul evreu sr!!ios &i rspun$ea la &ntre,ri. @ spiri#tate as!u"ita 'i *ram&ntata se $esprin$ea $in t&narul Nap3ta 'i rur` -&n$ mai a$&n! ie-uitul se i-,i $e o !ultura 'i $e o elegan"a $e ire pe !are &n*"i'area ne&ngri0ita a t&narului le *!ea sa apar !u at&t Kai surBrin-atoare. Vor,ir $espre Earl Marx 'i $espre 3apitalul pe eo Nap3ta &l stu$iase &ntr#o e$i"ie populara 'i $e a!olo tre!ur la K J pe !are#l !itise $estul sau $espre !are !itise $estule !a sa poat !rteva o,serva"ii i-,itoare. 8ie $intr#o &n!lina"ie generala spre tKa!iox *i H J e Gn mten"ia $e a *i politi!os # $e!lara !a#l !onsi$era pe Ware - N +WlncbJ&or K!atoli!61 iar !&n$ preotul sur&-&n$ &l &ntre,a pe !e a-a a!easta a*irma"ie # $eoare!e Hegel &n !alitatea lui $e 988 THOMAS MANN 0ilozo0 al s&a&ului prusac" &re)uia consi!erat protestant &n mo$ ese R 'i spe!i*i! 4 el rspunse+ to!mai a!easta expresie $e 5*ilo-o* al st lui6 !on*irma !a &n sensul religios $a!a nu *ire'te 'i &n sensul $ mati!#e!le-iasti! era &n$rept"it sa vor,eas! $espre !atoli!ismul L Hegel. C!i %lui Nap3ta &i era $raga &n mo$ !u totul $eose,it a!east !on0un!"ie ea !apata oare!um !eva trium*tor 'i nemilos &n gura lui 0 o!3ii &i s!&nteiau &n$rtul sti!lelor $e la o!3elari $e *ie!are $ata !&n$ putea s#o intro$u! &ntr#o *ra-) !!i !on!eptul politicii era n mo! ps#3ologi! legat $e

!on!eptul !atoli!ismului al!tuia o !ategorie !are &m,r"i'a tot !e exista !a mani*estare o,ie!tiv $inami!a reali-a,ila a!tiva 'i e*i!a!e. <!estei !ategorii i se opunea s*era pietista protestanta i-vor&ta $in misti!ism. 2ar numai &n ie-uitism a$aug el se mani*esta !u toata evi$en"a natura pe$agogi!a 'i politi!a a !atoli!ismului1 &n a$evr a!est or$in !onsi$erase &ntot$eauna arta politi!ii 'i a e$u!a"iei !a pe ni'te $omenii proprii. <poi &l mai !ita pe ;oet3e !are $e'i era in!ontesta,il protestant 'i#'i &n*ipsese r$!inile &n pietism totu'i avusese o latura 3otar&t !atoli!a to!mai prin realismul lui 'i $o!trina a!"iunii. <prase pra!ti!area !on*esiunii iar !a e$u!ator aproape !a se v$ise a *i ie-uit. 6a Nap3ta spusese a!este lu!ruri pentru !a le !re$ea pentru !a le gsea spirituale sau *iin$! voia sa#i pla!a interlo!utorului sau &n !alitatea lui $e om srman !are tre,uia sa mguleas! 'i sa !al!ule-e !u pre!i-ie !eea !e putea sa#i serveas! sau s#i $une-e ori!um pe preot &l interesa mai pu"in sin!eritatea a!estor !uvinte $e!&t inteligen"a pe !are o $ove$eau1 'i ast*el !onversa"ia !ontinua ie-uitul a*la $estul $e repe$e !on$i"iile $e via"a ale lui Leo iar &nt&lnirea se s*&r'i !u invita"ia *!uta $e Unterpertinger !a Leo sa vina sa#l va$ la internatul pe$agogi!. <st*el se *!u !a Nap3ta a0unse &n situa"ia sa pun pi!iorul &n 5/telia matutina6 a !rei atmos*er 'tiin"i*i! 'i nivel so!ial ri$i!at &i a"&"aser $e multa vreme &n!3ipuirea 'i nostalgia1 ,a mai mult+ $atorita a!estei &ntorsturi a lu!rurilor &'i *!use rost 'i $e un nou pro*esor 'i prote!] R mult mai $ispus $e!&t !elalalt sa#i &n!ura0e-e 'i sa#i apre!ie-e tempe mentul un pro*esor a !rui ,untate era &n mo$ *ires! re!e *iin$ experien"ei lui $e via" 'i# n prea0ma !ruia el sim"ea !ea mai $orin"a sa ptrun$. <semenea multor evrei $e &nalta L!ul mare li&a&eiaJl- J Nap3ta era $in instin!t toto$at 'i revolu"ionar 'i aristo!rat so!iaD1 &n a!ela'i timp st(p&nit $e visul $e atinge *orme $e existen"a no $istinse ex!lusive 'i or$onate. Cele $int&i !uvinte pe !are i le#a s MUNTELE VRJIT 989 en"a unui teolog !atoli! $e'i le rostise oare!um !a pe o pur !iere !omparativ *useser o $e!lara"ie $e $ragoste pentru ,iseri!a

mana pe care o pre"uia !a pe o putere toto$at no,ila 'i spirituala "$ antimateriala antireala antilumeas!a 'i &n !onse!in"a revolu# R nara. Iar a!est omagiu era sin!er 'i pornea $in str*un$ul *iin"ei lui N cum o expli!a el &nsu'i iu$aismul $atorita so!ialismului 'i spiri#lui su politi! era mult mai aproape $e s*era !atoli!a &i era mult mai `nru$it $e!&t protestantismul !u su,ie!tivitatea lui misti!a 'i in$ivi$ualist # a'a &n!&t !onvertirea unui evreu la religia !atoli!a !onstituia o evolu"ie spirituala mult mai u'oara $e!&t a!eea a unui protestant. Certat !u pstorul !omunit"ii religioase &n !are se ns!use or*an 'i prsit 'i pe $easupra ner,$tor sa respire un aer mai !urat sa !unoas! ni'te *orme $e existen"a la !are &nsu'irile lui &i $$eau $reptul Nap3ta $up !e atinsese $e multa vreme v&rsta la !are putea lua asemenea $e!i-ii era gata !u at&ta ner,$are sa trea! pragul noii !on*esiuni &n!&t 5$es!operitorul6 lui se v-u s!utit $e tru$a $e a !&'tiga la religia sa a!est !reier ex!ep"ional. C3iar mai &nainte $e#a *i primit taina ,ote-ului &n urma ini"iativei preotului Leo gsise la 5/tella6 un a-il vremelni! 3rana sa materiala $ar 'i pe !ea spirituala. /e mutase a!olo parasin$u#'i *ra"ii mai mi!i !u !ea mai mare lini'te su*leteas!a 'i !u in$i*eren"a unui aristo!rat al spiritului 'i#i las la ,unul pla! al asisten"ei pu,li!e 'i la voia &nt&mplarii sortin$u#i vie"ii !e o meritau av&n$ &n ve$ere &nsu'irile lor me$io!re. Terenul institu"iei pe$agogi!e era vast la *el !a 'i spa"iul !l$irilor !are puteau a$posti patru sute $e interni. &n plus a'e-am&ntul mai avea paaun 'i p'uni o 0umtate $e $u-ina $e terenuri $e 0o! a!areturi 'i gra0$uri pentru sute $e !apete $e vite. Institu"ia era toto$at un pension oala mo$el o a!a$emie sportiv o pepiniera $e savan"i 'i un templu -elor1 !!i se 0u!au mereu piese $e teatru 'i se *!ea mu-i!a. Via"a a!ela'i timp seniorala 'i mona3ala. Cu $is!iplina 'i !u elegan"a omneau !u veselia ei $is!reta !u spiritualitatea 'i organi-area ei "n $ GoasaZ cu pre!i-ia &mpr"irii timpului ea mgulea !ele mai a$&n!i

e ae Jui <eo$ 7ra nespus !e 0erici&$ <ua mesele e>celen&e n&r-un

s& M ec&0G6iu &n !are $omnea t!erea un$e un t&nar supraveg3etor !ainuia s /'?%) r @:na n BuBb&ru nal&" ci&ea !u glas tare 'i a!eea'i lini'te D Be cori!oarele institu"iei. Belul lui la &nv"tura era ar-tor iar po0i!a PDam&nilor sensi,ili &'i $$ea toata silin"a sa nu urm ni!i la 0o!urile sportive. Pio'enia !u !are as!ulta &n 990 THOMAS MANN *ie!are $iminea"a prima liturg3ie 'i !u !are lua parte &n *ie!are $umi 6 la slu0,a *estiva era &n msura sa#i entu-iasme-e pe prin"ii pe$as Winuta 'i manierele lui nu#i mul"umeau mai pu"in. Iar &n -ileQe sr,toare $upa#amia-a $up !e m&n!ase pr0ituri 'i ,use vin !u!ea sa se plim,e &m,r!at !u o uni*orma !enu'ie 'i ver$e guler &nal !u pantalonii la $unga 'i purt&n$ 'ap!a. Era ptruns $e o re!uno'tin"a plina $e uimire *a"a $e gri0a $e !are s ,u!ura g&n$in$u#se la originea lui la !re'tinismul lui $e $ata re!enta la situa"ia lui personala &n general. Nimeni nu prea sa 'tie !a ,ene*i!ia $e o ,ursa $in partea institu"iei. Regulile '!olii a,teau aten"ia !amara-ilor $e la *aptul !a el nu avea ni!i *amilie 'i ni!i !min. Nimnui nu#i era &ng$uit sa primeas! pa!3ete !u m&n!are sau pr0ituri. Cele !are soseau &n !iu$a a!estei inter$i!"ii erau &mpr"ite tuturor $eopotriv iar Leo &'i primea 'i el partea lui. Cosmopolitismul !are $omnea &n institu"ie inter-i!ea !a originea lui rasiala sa ias &n vreun *el &n evi$en"a. /e gseau a!olo $e alt*el tineri $in !ele mai $eprtate "ari $e pil$a su$ameri!ani $e origine portug3e-a !are preau mult mai 5evrei6 $e!it el 'i &n *elul a!esta no"iunea se pier$ea. 2e pil$a prin"ul etiopian !are *usese primit &n a!ela'i timp !u Nap3ta era !3iar un tip $e maur !u patul !re" $ar !u toate a!estea era *oarte $istins. &n !lasa $e retori!a Leo &'i exprim $orin"a sa stu$ie-e teologia pentru a putea &ntr#o -i sa *ie $emn $e a apar"ine @r$inului. 2e atun!i ,ursa $e !ategoria a $oua pe !are o primea 'i !are#i $$ea $reptul la un regim mai mo$est i#a *ost tre!uta la !ategoria &nt&i. <!um la masa era servit $e slu0itori iar

!amera lui se &nve!ina &ntr#o parte !u a!eea a unui !onte sile-ian von Har,uval un$ C3amar iar &n !ealalt !u a unui mar!3i- $i Rangoni#/anta!ro!e $in Mo$ena. &'i tre!u &n mo$ strlu!it examenele 'i !re$in!ios 3otar&rii luate para'i institutul pentru a#'i *ace novi!iatul la Tisis !are se gsea &n apropiere a$i! pentru o via"a $e smerenie ne!on$i"ionata $e $is!iplina muta 'i $e antrenament relig10 !are &i pro!urau pl!eri spirituale &n !on!or$an" !u !on!ep"iile *ana"i $e alt$at. Totu'i sntatea Iui su*erea 4 'i anume nu at&ta $e pe urma asprD novi!iatului !are preve$ea 'i oare!are rga- trupului !it $in prl6 vie"ii luntri!e. Cu &n"elep!iunea 'i is!usin"a lor pro!e$eele pe$agog al !ror o,ie!t era !orespun$eau aptitu$inilor sale personale s&l l&n$u#i#le &n a!eea'i msura. &n timpul pra!ti!ilor spirituale !ror &n!3ina -ilele ,a !3iar 'i o parte $in nop"i 'i !&t $urar toate a!este asprd MUNTELE VRJIT 991 (tiri examene $e !on'tiin"a !er!etri 'i limpe-iri el se impli!a &n P . 4o#& &n nes*&r'ite greut"i !ontra$i!"ii tg$uiri &m,ol$it $e un spi#. 0e 'i!ana rut!ioasa 'i ptima'a. Era $e-n$e0$ea # $ar &n a!ela'i 'i marea n$e0$e 4 a &n$rumtorilor lui spirituali pe !are#i *!ea &n !are -i sa simt toate *l!rile ia$ului !&n$ &i lua &n *ur!a $iale!ti!ii ` D uluia !u lipsa lui $e ingenuitate. Ad haec 4uid tu9 n&re)a el !in!a-&ul sclipi&oarelor sti!le $e o!3elari. 9i luat $in s!urt printelui nu#i mai rm&nea alt!eva $e *!ut $e!&t sa#l &n$emne la rug!iune !a sa#'i !&'tige pa!ea su*leteas!a+ ut in ali4uem gradum 4uietis in anima per!eni-at Numai ca aceas&a RpaceS se 4a!ea a 0i" a&unci cn! reu'eai sa a0ungi la ea $oar o istovire !ompleta a vie"ii personale 'i te pre*!ea pentru tot$eauna &ntr#o simpla unealta a$i! era pa!ea su*leteas!a a !imitirului ale !rei semne exterioare at&t $e &ngri0ortoare *ratele Nap3ta le putea stu$ia &n prea0ma lui pe nenumratele !3ipuri !u o!3ii !-u"i &n *un$ul !apului 'i pe !are el nu avea s#o ating $e!&t !u pre"ul ruinrii trupe'ti. Pentru &nalta "inut spirituala a superiorilor lui sttea mrturie *aptul !a a!este re-erve 'i o,ie!"ii nu in*luen"au &ntru nimi! stima $e !are se ,u!ura &n o!3ii lor. C3iar stare"ul &nsu'i &l !3ema la el la s*&r'itul !elui $e#al $oilea an $e novi!iat $is!uta 'i !onsim"i sa#l primeas! &n s&nul @r$inului1 iar t&narul s!olasti!

!are p&na atun!i primise !ele patru !on*irmri in*erioare a$i! *usese r&n$ pe r&n$ portar para!liser pre$i!ator 'i apoi se lep$ase $e /atana *a!&n$ $e asemenea 'i 0urmintele 5simple6 ast*el &n!&t el apar"inea &n mo$ $e*initiv so!iet"ii ple!a la !olegiul $e la 8alFen,urg $in @lan$a pentru a ncepe s&u!iile superioare !e &eolo*ie$ 6e vremea a!eea avea $ou-e!i $e ani iar trei ani mai t&r-iu $in au-a !limei neprielni!e 'i &n urma e*orturilor intele!tuale ,oala lui itara *!use asemenea progrese &n!&t nu 'i#ar *i putut !ontinua stu# ec& pun&n$u#'i via"a &n prime0$ie. @ 3emopti-ie &i alarma pe nori 'AJ $up !e se -,tu mai multe saptam&ni &ntre via"a 'i moarte resta,ilit a *ost trimis &napoi la 5/tella matutina6. &n a!est a'e-am&nt K iv un$e *usese !res!ut gsi un lo! $e pe$agog supra4e*he&or al a#&0 r ln&erni $ar 'i !a pro*esor pentru stu$iile !lasi!e 'i *ilo-o*i!e. 2e n! D 85luJ aces&a intra &n or$inea pres!risa $e o,i!ei &ns $up !e#l aWsol N ;ai Dreme 5e c&iga ani te &ntor!eai la !olegiu !a sa urme-i 'i sa n*3! L -;1 9aB&e am !e s&lJ!ii &eolo*ice$ 'ar 0ra&elui Naph&a nu-i era asemenea perspe!tiva. C!i el !ontinua sa *ie ,olnav1 me$i!ul 99, THOMAS MANN 'i superiorii lui so!oteau !a slu0,a pe !are o o!upa 'i !are se &n$epr &n aer li,er 4 $e pil$a supraveg3erea elevilor la mun!ile agri!ole # 0#$eo!am$at prielni!a. Primi totu'i primul gra$ superior 'i i Se ! &nvoirea sa !&nte !a o*i!iant la slu0,a solemna $e $umini!a # &nvoire $ !are $e altminteri ni!i nu se *olosi mai &nt&i *iin$! nu avea $elo! si mu-i!al 'i &n al $oilea r&n$ $eoare!e glasul lui stins $e ,oala &l *!ea ! totul inapt $e a !&nta. Nu &nainta &n gra$ mai sus $e su,$ia!onat 'i n a0unse ni!i la $ia!onat 'i ni!i la 3irotonisirea !a preot1 'i !um 3ernon ti-ii Ie se repetau iar *e,ra nu &n!eta se v-u silit sa *a! o !ura prelun gita pe !3eltuiala @r$inului aleg&n$u#'i $omi!iliul la

2avos # 'i iat !a &n a!easta 'e$ere era pe pun!tul sa &mplineas! 'apte ani. 2e alt*el a,ia $a!a se mai putea vor,i $espre o !ura propriu#-isa. 9e$erea la 2avos $evenise o !on$i"ie in$ispensa,ila pentru salvarea vie"ii lui ne!esitate &n$ul!it pu"in $e a!tivitatea $e pro*esor $e latina la li!eul ,olnavilor $in lo!alitate... Hans Castorp a*la toate a!este &nt&mplari &nso"ite 'i $e alte amnunte mai !uprin-toare 'i mai pre!ise !3iar $in gura lui Nap3ta &n timpul !onvor,irilor !&n$ &l vi-ita &n !3ilia !apitonata !u mtase *ie singur *ie uneori &n tovr'ia ve!inilor $e masa 8erge 'i ?e3sal pe !are &i pre-entase lui Nap3ta1 sau !&n$ &l &nt&lnea &n timpul plim,rii 'i se &ntor!eau &mpreuna spre 2or* 4 $ar in$i*erent $a! le a*l $in &nt&mplare pe srite sau su, *orm $e povestiri &n!3eiate *apt era !a &n !eea !e#l privea pe el le gsea nu numai *oarte neo,i'nuite $ar &i mai &m,ol$ea 'i pe 8erge 'i ?e3sal sa le remar!e !iu$"enia !eea !e se 'i &nt&mpla. primul este a$evrat mrturisin$ limpe$e 'i $ire!t !a toate lu!rurile &nalte &i erau strine %!!i numai aventura 'o!ului pleural &l t&r&se $in!olo $e omenes!ul !el mai mo$est) al $oilea $impotriv !u o v$ita simpatie *a"a $e *eri!ita !ariera a unui om pornit $e *oarte $e 0os 'i !rui ,oala !e#o aveau &n !omun &i ri$i!ase &n *a"a o pie$i! pentru a#i sta4l uria'ul av&nt. C&t $espre Hans Castorp. el regreta a!east &ntrerupere 'i se gDn !u m&n$rie $ar 'i !u gri0 la $ragul lui Joa!3im omul $e onoare !a printr#un e*ort eroi! s*&'iase re"eaua re-istenta a palavrelor Ra$amante 'i *ugise spre $rapelul al !rui ,a" Hans Castorp par!a L #ve$ea apu!&n$u#l !u m&n st&nga pentru !a apoi ri$i!&n$ trei $ege la m&na $reapta s $epun 0uram&ntul $e !re$in"a. Nap3ta 0urase 9i K un steag 'i el se plasase la a$postul lui $up !um &nsu'i se exprl MUNTELE VRJIT 998 a&unci cn! l pusese la curen& pe Hans 6as&orp asupra 0elului n ca&e era aniza& Or!inul sau1 $ar $up !&t se prea se arata a#i *i mai pu"in HDn!ios !u i$eile 'i spe!ula"iile intele!tuale $e!&t era Joa!3im *a"a $e #u # 'i !u toate a!estea el Hans Castorp as!ult&n$u#l 4 a$i! el. ` DIul 'i !opilul p!ii pe ci-de!ant sau pe 4ii&orul iezui& se sim"ea tarit &n !onvingerea !a *ie!are $intre ei at&t Joa!3im !&t 'i Nap3ta tre#Da s ai, simpatie pentru situa"ia 'i pro*esia !eluilalt 'i sa le simt # ru$ite !u propria lui situa"ie 'i

pro*esie. C!i &n *on$ am&n$oua erau $eopotriv !aste militare 'i a!easta &n mai multe privin"e+ su, raportul as!e-ei6 !&t 'i al ierar3iei al supunerii 'i al onoarei spaniole. Mai ales a!easta $in urma $omnea &n @r$inul lui Nap3ta !are $e alt*el era $e origine spaniola 'i a !rui regula privitoare la exer!i"iile spirituale #!eva asemntor !u a!eea pe !are 8rie$ri!3 al Prusiei o impusese mai t&r-iu in*anteriei lui 4 *usese re$a!tata la &n!eput &n lim,a spaniola *apt !e &l *!ea pe Nap3ta sa se slu0eas! a$esea $e expresii spaniole &n povestirile 'i relatrile lui. <'a se *!ea !a vor,ea $espre !ele $o.7 ban-deras, !ele $ou stin$ar$e &n 0urul !rora se a$unau armatele &n ve$erea marii ,tlii+ !el spiritual 'i !el in*ernal1 unul &n "inutul Ierusalimului un$e !oman$a Isus cpitan general al tuturor $rep"ilor - celalal& pe cmpia a)ilonului" a4n! !rep& caudillo, a$i! 'e* pe Lu!i*er... Par!a a'e-am&ntul 5/tella matutina6 nu *usese o a$evrata '!oala militar ai !rei elevi grupa"i &n 5$ivi-ii6 *useser o,liga"i sa pstre-e o bienseance eclezias&ica mili&ar ptrunsa $e spiritul onoarei o &m,inare $e 5guler s!ro,it6 'i 5!olereta spaniola6 $a!a ne putem exprima ast*el7 Lu !&ta limpe-ime g&n$i Hans Castorp aprea i$eea $e onoare 'i $e no,le"e !are 0u!a un rol at&t $e strlu!it &n pro*esiunea lui Joa!3im 'i &n !eea &n !are Nap3ta *!use o !ariera $in nenoro!ire at&t $e s!urta numai m Bncina ,olii. 2a!a era sa#l !re-i a!est @r$in nu se !ompunea $e!&t Jn o*i"eri extrem $e am,i"io'i &nsu*le"i"i $oar $e g&n$ul $e a se $istinge n &impul ser4iciului ?Inisgnes esse se spunea &n latine'te). Potrivit $o!#ei 'i regulamentului sta,ilite $e &ntemeietorul 'i generalul suprem [ ui LoSola ei &n$eplineau mai multe servi!ii # ni'te servi!ii mult F unate $e!&t ale tuturor !elor !are nu a!"ionau $e!&t !on$u'i $e lm5 5aJ maJ muJ1D D9i &n$eplineau &n$atorirea ex supererogatio carnJJ 5 65ncobW 5e $atoria lor $e!i nu numai re-ist&n$ r-vrtirii nE a $e!&t * 6 camisQ, ceea ce la urma urmei nu era nimic mai mul& oncarub om sntos 'i !u ,un#sim" !i !om,at&n$ spre &n!linrile aiitate amor#propriu 'i $ragoste $e via" !3iar &n !3estiunile 999 THOMAS MANN n! !are erau &ng$uite oamenilor o,i'nui"i. C!i a lu!ra $u'manul agere contra, prin urmare Ra&acn!S" era mul& mai onorahJ !ec& a

&e mar*ini sa &e aperi ?resistareQ. /a#l vlguie'ti 'i sa#l $istrugi $u'man: spunea regulamentul $e servi!iu &n !ampanie1 'i autorul L%D spaniolul LoSola era o $at mai muVt !omplet $e a!or$ !u a!el cpitan general al lui Joachim" cu Krie!rich al Brusiei !!i regula $e r-,oi a!estuia suna ast*el+ 5<ta!: <ta!a:6 5Nu#l sla,i pe inami!:6 ,Atta4uez donc tou&ours7;. 2ar !eea !e mai ales se $ove$ea a *i !omun at&t universului lui Nap3ta !&t 'i !elui al lui Joa!3im era atitu$inea lor &n privin"a vrsrii $e s&nge 'i axioma !a nu tre,uia s#o evi"i+ lumile @r$inele 'i !astele lor se potriveau riguros 'i pentru un !opil al p!ii era *oarte interesant sa#l au$ pe Nap3ta vor,in$u#i $espre tipurile $e !lugri r-,oini!i $in evul me$iu !are as!e"i p&na la istovire 'i totu'i la!omi $e !u!eriri spirituale nu !ru"aser s&ngele pentru a &ntrona !&t mai gra,ni! statul lui 2umne-eu a!ela al $omniei supranaturalului pe pam&nt1 $espre a!ei templieri#osta'i !are !re$eau ! moartea &n lupta &mpotriva ne!re$in!io'ilor este mult mai vre$ni! $e lau$ $e!&t moartea &n patul lor 'i !are so!otiser !a a *i u!is sau a u!i$e pentru iu,irea &ntru Isus C3ristos nu era o !rim !i suprema glorie. Era ,ine !( /ettem,rini nu au-ise a!este vor,e: 8la'netarul n#ar *i s!pat o!a-ia s le pun !apt sun&n$ &n trompeta p!ii # $e'i !3iar &n propriul lui program politi! exista s*&ntul r-,oi na"ional 'i !ivili-ator $ar numai &mpotriva Vienei un r-,oi pe !are ,ine&n"eles &l a!!epta 4 iar Nap3ta !om,tea !u sar!asm 'i $ispre" &n mo$ sin!er *ara &n$oial a!easta pasiune 'i sl,i!iune a a$versarului su. Cel pu"in ori $e !&te ori italianul se &n*l!ra mani*est&n$ ast*el $e sentimente Nap3ta a*i'a ime$iat un !osmopolitism !re'tin mrturisin$ *ie ! toate "rile erau patria lui *ie !( ni!i una $intre ele nu#i era patrie 'i repeta pe un ton tios !uv&ntul unui general al @r$inului num1 Ni!Fel $up !are $ragostea $e "ar era 5o !ium 'i moartea sigura a i ,irii !re'tine6. Cine&n"eles !( &n numele as!e-ei Nap3ta privea patriotismul !a P o !iuma 4 $ar !&te nu &n"elegea el prin a!est !uv&nt !&te lu!ruri !are nu !ontra-i! $up prerea lui as!e-a 'i &mpr"ia lui 2umne-eu: numai $ragostea $e *amilie 'i $e patrie !i !3iar 'i $e sntate / via"a+ to!mai a!east $ragoste i#o repro'a umanistul atun!i !&n$ eJ ,ea $espre pa!e 'i $espre *eri!ire1 &l a!u-a mustr&n$u#l !( iu,e'te amor camalis, ! iu,e'te !omo$ita"ile personale commodoruin / carnea-coi''

r G1S MUNTELE VRJIT 99: c si i az4rlea n o)raz ca numai un 0ilis&in pu&ea sa 0ie a0& !e lipsi& po; b $$$ $$$$ A sim" religios !a s $ea o !&t $e mi! importan"a vie"ii 'i sanatatu. Toate a!estea *useser spuse &n timpul unei !uprin-toare $is!u"ii ut( %000" $ivergen"ele !are#i separau &n !3estiunile privin$ sntatea R ,oala 'i care se anga0ase &ntr#o -i !3iar &n prea0ma Cr!iunului pe &n$ se plim,au pe p&rtia $e -pa$ p&na la Plat- 'i &napoi 'i la !are luaser parte !u to"ii+ /ettem,rini Nap3ta Hans Castorp 8erge 'i ?e3sal # to"i !in!i !u u'oar *e,r ame"i"i 'i &n a!ela'i timp &ntar&ta"i $e at&ta um,lat 'i vor,rie prin aerul &ng3e"at al &nl"imilor to"i -g&l"&i"i $e tremuraturi *ie ! rolul lor era a!tiv !a a!ela al lui Nap3ta 'i al lui /ettem,rini *ie !a era pasiv 'i se mrginea $oar la s!urte interven"ii &n $is!u"ie1 !u to"ii &ns parti!ipau &m,ol$i"i $e un -el at&t $e &n*l!rat in!it a$esea uit&n$ $e toate se opreau *orm&n$ un grup pro*un$ preo!upat !are gesti!ula 'i vor,ea alan$ala &mpie$i!&n$ !ir!ula"ia *r s se preo!upe $e strinii !are tre,uiau s(#i o!oleas! a*ar $e !a-ul !&n$ s#ar *i oprit 'i ei s as!ulte ului"i a!este $ivaga"ii &nver'unate. 2is!u"ia pornise $e la Earen Earste$t ,iata Earen !u v&r*urile $egetelor supur&n$e $e!e$at $e !ur&n$. Hans Castorp nu a*lase nimi! $espre agravarea strii ei 'i ni!i $espre ex0D*us1 alt*el ar *i luat parte !a un !amara$ la &nmorm&ntare 4 !u at&t mai mult !u !&t &n general avea o mare pre$ile!"ie pentru &nmorm&ntari. &ns o,i'nuita $is!re"ie lo!ala &l *!use s a*le prea t&r-iu $e moartea ,ietei Earen ast*el !a atun!i !&n$ a*la ea se 'i gsea &nmorm&ntat( &n gr$ina amora'ilor !u s!u*i"e $e -pa$ puse pe#o ure!3e 'i luase $e*initiv po-i"ia ori-ontal. 8e4uiem zeternam rosti el 'i &n!3in &n amintirea ei !iteva !uvinte prietene'ti !eea !e &l *!u pe /ettem,rini s#'i ,at 0o! $e a!tivitatea !arita,ila a lui Hans 'i $e vi-itele lui la Leila ;erngross Ia omul $e a*a!eri Rot,ein la amna Bimmermann !ea 5prea um*lata6 la &n*umuratul *iu al $oamnei R 0%sSles# $eux 'i la nenoro!ita Natalia von Mallin!Fro$t ,a &n! &'i mai u 0o! 'i $e *lorile at&t $e s!umpe !u !are inginerul &'i $emonstra 0 amentul *a" $e a!east a$untur pe !&t $e ti!loasa pe at&t $e

gnioas. In privin"a a!easta Hans Castorp &i atrsese aten"ia !a to"i care se ,u!uraser $e gestul lui muriser !u ex!ep"ia # $e *apt nul slHWrie X a !oamnei Mallin!Fro$t 'i a t&narului Te$$S la

!are $om# ""<"$$ $orini &ntre, $a!a &nt&mpl(tor a!est lu!ru &i *!ea mai l respe!#tat'iA B oare nu exist totu'i !eva ripost Hans Castorp !are num se )r#ni ; 6omP&imire !re'tin &n *a"a $urerii7 9i mai &nainte !a /ettem# 1 Bu&ut !3ema la or$ine Nap3ta &n!epu sa vor,eas! $espre 99; THOMAS MANN e>cesele !e cari&a&e iz4or&e !in sen&imen&ul reli*ios pe care le n !use evul me$iu $espre !a-urile uimitoare $e *anatism 'i exaltare m*estate &n &ngri0irea ,olnavilor+ *ete $e regi !are au srutat rnile im "ite ale lepro'ilor s#au expus $e ,unvoie sa se molipseas! $e lepra au !onsi$erat $rept tran$a*iri ,u,oaiele !e a!opereau trupurile ,oln vilor !are au ,ut apa un$e se s!al$asera a!este trupuri pline $e pu ` $e!lar&n$ $up a!eea !a nimi! nu li s#a prut vreo$at mai ,un. /ettem,rini se pre*!u !a#i vine sa vomite. 2ar &l &ngre"o'a mai pu"in !eea !e era *i-i! respingtor &n a!este imagini 'i evo!ri $e!lara el $e'i &i &ntor!eau stoma!ul pe $os $e!&t !eea !e &i aprea lui $rept o monstruoasa rt!ire !are !on*irma o asemenea !on!ep"ie $espre !aritate a!tiva. 9i se &nl"a &n repli!a &ntr#o atitu$ine $e $emnitate senina vor,in$ $espre *ormele mo$erne ale !arit"ii 'i umanitarismului 'i $espre ,iruin"a repurtata asupra ,olilor !ontagioase opun&n$ tuturor a!estor orori igiena re*ormele so!iale 'i marile !u!eriri ale 'tiin"ei me$i!ale. Numai ! a!este lu!ruri onora,ile 'i ,urg3e-e rspunse Nap3ta n#au *olosit $e!&t &n mi!a msura se!olelor pe !are to!mai le evo!ase+ a!este lu!ruri au slu0it $eopotriv $e pu"in at&t ,olnavilor 'i &n$urera"ilor !&t 'i !elor snto'i 'i *eri!i"i !are $e alt*el s#au $ove$it milo'i mai pu"in $in !ompasiune $e!&t $in $orin"a m&ntuirii su*letului. C!i o re*orma so!iala &n!ununata !u su!!es i#a lipsit pe unii $e putin"a $e a#'i 0usti*i!a su*erin"a iar pe !eilal"i $e r&vna lor s*&nta. 2e a!eea men"inerea sr!iei 'i a ,olii e &n interesul !elor $oua ta,ere iar men"inerea a!estei

!on!ep"ii se $ove$e'te posi,ila numai at&ta vreme !&t este posi,il sa ne men"inem la pun!tul $e ve$ere pur religios. %n punc& !e 4e!ere m&r'av $e!lar /ettem,rini 'i o !on!ep"ie at&t $e stupi$a &n!&t aproape !a 'ovie sa se &n0oseas! p&na la a o !onitJa&e C!i i$eea sr!iei s*inte 4 la *el !a 'i !eea !e inginerul nostru a*irnGs ` $e alt*el *oarte pu"in original $espre 5!omptimirea !re'tina a $urerii erau gogo'i o pura *ante-ie o stare su*leteas!a &n'eltoare o eroa psi3ologi!a. Mila pe !are omul sntos o mani*esta *a"a $e ,olnav 'i8 !are o &mpinge p&na la respe!t $eoare!e nu#'i poate &n!3ipui !um putea suporta o asemenea su*erin"a !aca i s-ar n&mpla lui - ace mila este *oarte exagerata ne*iin$ !&tu'i $e pu"in provo!ata $e ,[ K !i este re-ultatul unei erori $e 0u$e!ata 'i $e imagina"ie &n masur !are omul sntos ar &mprumuta ,olnavului propriul sau *el 6e &n!3ipuin$u#'i !a ,olnavul este un om sntos !are tre,uie sJa J MUNTELE VRJIT IVX * rin"ele unui ,olnav 4 !eea !e !onstituie o pro*un$a eroare. Colnavul pur 'i simplu numai un om ,olnav !u *elul sau $eose,it $e a *i 'i ensi)ili&a&ea schim)a&a pe care o implica )oala1 !!i ,oala alterea- om &n a'a *el &n!&t p&na la urma se o,i'nuie'te !u ea mai !u seama !a *enomene $e sensi,ilitate atro*iata stri $e in!on'tien"a toropeli lintoare a$i! tot soiul $e su,ter*ugii 'i expe$iente spirituale 'i orale $e !are sntosul &n naivitatea lui uita sa "in so!oteala. Cel mai 3un exemplu &l !onstituie &ns'i toata pleava asta $e tu,er!ulo'i pe !are o &nt&lne'ti ai!i !u ne!3i,-uin"a prostia 'i $es*r&ul lor !u lipsa lor $e gra,a !a sa#'i re!apete sntatea. Pe s!urt $a!a omul sntos !are *a!e para$a $e a!east mila respe!tuoasa ar *i el &nsu'i ,olnav $e!i n#ar mai *i un om sntos atun!i 'i#ar $a seama !a ,oala este &n a$evr o stare $eose,it &n sine $ar $elo! onora,ila pe !are a luat#o prea &n serios.

Aici" An&on ?arlovi!i 8erge protesta 'i sari &n aprarea 'o!ului pleural &mpotriva $e*imrilor 'i a lipsei $e !onsi$era"ie. Cum7 Ce &nseamn asta7 9o!ul lui pleural a *ost luat prea &n serios7 8oarte mul"umes! minunat: Marele mar al lui <$am 'i musta"a# i pl!ut ar!uita ur!au 'i !o,orau iar el se revolta !a oamenii nu !ata$i!seau sa "in seama $e tot !eea !e su*erise. Era numai un om simplu a$aug un !omis#voia0or al unei so!iet"i $e asigurare 'i toate lu!rurile &nalte &i erau strine1 !3iar 'i a!easta $is!u"ie $ep'ea !u mult ori-ontul sau. &ns $a!a $omnul /ettem,rini voise $in &nt&mplare sa impli!e 'o!ul pleural in spusele lui 4 a!el in*ernal g&$ilat !u putoarea sul*uroasa 'i !u !ele trei le'inuri $e !ulori $i*erite 4 atun!i se ve$ea silit sa proteste-e 'i sa spun $e o mie $e ori mul"umes!. C!i &n !a-ul a!esta n#a *ost a,solut $elo! vor,a $e sensi,ilitate mi!'orat $e toropeli alinatoare 'i ni!i $e erori $e &n!3ipuire !i a *ost &n s!3im, !ea mai mare 'i !ea mai $e-#statoare por!rie $e pe lume 'i !ine n#a *!ut experien"a unei aseme#nea in*amii nu poate s ai, ni!i un *el $e... 1 !a" ei !a+ spuse !omnul Se&&em)rini$ 6olapsul !omnului Ker*e n !e &n !e mai mre" pe msura !e tre!e timpul iar $omnia# sa Se& 5 5rJn aSS pur&a n Jurul capului ca pe o aureola !e s0n&$ 'ar el" nniD $$ea prea pu"ina importan"a ,olnavilor !are au " pretin$eau !a KK P ui s( *ie a$mira"i. El &nsu'i era ,olnav 'i nu u'or1 &ns *ara ni!i )iseS erareJ lui Barca &i venea mai !ur&n$ sa#i *ie ru'ine. 2e alt*el vor# aS%pr %n m[$ impersonal *ilo-o*i! iar o,serva"iile pe !are le *!use ale om ereneJor existente &ntre *irea 'i sen-a"iile ,olnavului 'i !ele 1 sanatos erau per*e!t &ntemeiate 'i este $e a0uns !a $omnii $e 998 THOMAS MANN *a" sa se g&n$eas!a la ,olile mintale la 3alu!ina"ii $e pil$a. 2a!a u $intre tovar'ii lui $e *a"a $e exemplu $omnului inginer sau $omn ?e3sal i s#ar &nt&mpla sa -reas! asta#sear &n amurg &ntr#un !ol] !amerei pe $omnul rposatul tatl lui !are

l#ar privi 'i i#ar vor,i # * tul a!esta aT *i pentru persoana &n !3estiune pur 'i simplu o enormitat o &nt&mplare -gu$uitoare 'i tul,urtoare &n !el mai &nalt gra$ !are L *a!e sa se &n$oias! $e sim"urile 'i !3iar $e ra"iunea sa 'i l#ar 3otr& s prseas! ime$iat !amera pentru a $a *uga s(#'i &ngri0eas! nervii / n#ar *i avut $reptate7 2ar 3a-ul !onsta to!mai &n *aptul ! a!estor $omnD nu li se putea &nt&mpla un asemenea lu!ru $eoare!e am&n$oi s&nt !u mintea &ntreaga. 2ar $a!a li s#ar &nt&mpla a'a !eva atun!i n#ar mai *i snto'i !i ,olnavi 'i n#ar mai rea!"iona !a un om sntos a$i! nu le#ar mai *i team 'i n#r mai lua#o la sntoasa !i ar primi a!easta apari"ie !a 'i !um ar *i *oarte *ireas!a 'i ar &n!epe o !onversa"ie !u ea a$i! s#ar !omporta !a ni'te ,olnavi !are au 3alu!ina"ii 'i a !re$e !a 3alu!ina"ia !onstituie pentru asemenea ,olnavi un motiv $e spaima sntoasa este to!mai gre'eala $e imagina"ie pe !are o *a!e !el !are nu#i ,olnav. 2omnul /ettem,rini vor,ea &ntr#un *el *oarte !arag3ios 'i plasti! $espre rposatul tata $in !ol"ul !amerei. 9i nimeni nu s#a putut stap&ni $e a *a!e 3a- !3iar 'i 8erge $e'i era m&3nit $in !au-a $ispre"ului pe !are !eilal"i &l ratau *"( $e in*ernala lui aventura. C&t prive'te pe umanist el pro*it $e a!easta &nsu*le"ire pentru !omenta 'i a motiva pe larg $e !e *!ea at&t $e pu"in !a- $e !ei !are aveau 3alu!ina"ii 'i &n general $e to"i pazzi< <!e'ti oameni spuse el &'i &ng$uie prea multe lu!ruri 'i a$esea nu $epin$e $e!&t $e ei !a sa#'i stap&neas!a $emen"a a'a !um !3iar el &nsu'i a putut o,serva &n timpul unor vi-ite pe !are le#a *!ut in $i*eritele spitale $e ne,uni. C!i atun!i !&n$ un me$i! sau un strin apare &n pragul salonului ne,unul &'i stap&ne'te $e !ele mai multe on 3alu!ina"ia str&m,aturile palavrageala lipsita $e sens 'i gesti!ula"ia.71 sta !uminte tot timpul !&t se 'tie o,servat pentni !a ime$iat $up a!eea s#o ia $in nou $e la !apt. Prin urmare este in!ontesta,il !a numeroase !a-uri $emen"a semni*i! o $elsare &n sensul !a serve7 unor !ara!tere sla,e $rept re*ugiu 'i a$post &mpotriva unei mari $u &mpotriva unei lovituri a soartei pe !are asemenea oameni nu se sirn stare s le &n$ure !u $eplin lu!i$itate. 9i toat lumea poate ti !on $e a!este !on!lu-ii $eoare!e !3iar el /ettem,rini &nsnto'ise nu K !el pu"in &n mo$ tre!tor a mai multor ne,uni numai !u pn4l opun&n$ $ivaga"iilor o atitu$ine nemilos $e logi!... MUNTELE VRJIT IVV Naph&a a4u un rs sarcas&ic" n 4reme ce Hans 6as&orp pro&es&a" spu-

# ri+ e cre!e cu4n& cu cu4n& &o& ceea ce spusese !omnul Se&&em)rini$ a su*i!ient sa#'i &n!3ipuie !um sunsese pe su, musta"a 'i !um ` Dse !u ra"iunea lui at&t $e ne&n$uple!ata &n o!3ii !elui sla, la minte tru a &n"elege *oarte ,ine ! nenoro!itul se v-use silit s( se !on!en#ze 'i s $epun toate e*orturile pentru a#'i re!apt lu!i$itatea $e'i f e'te tre,uie s *i sim"it interven"ia $omnului /ettem,rini !a pe o R mvire $estul $e ru venita... 2ar 'i Nap3ta vi-itase spitale $e ne,uni 'i ` D amintea ! tre!use pe la 5pavilionul agita"ilor6 un$e i se &n*"i'aser s!ene 'i priveli'ti &n *a"a !rora 2umne-eule privirea &n"eleapt 'i in*luen"a salvatoare a $omnului /ettem,rini *ar( &n$oiala ! n#ar *i *olosit la nimi!+ s!ene $ante'ti !3ipuri grote'ti ale spaimei 'i ale !a-nei+ ne,uni goi !3ir!i"i &n ,aie lu&n$ toate aspe!tele &n*ri!o'rii groa-ei 'i &n!remenirii unii strig&n$u#'i su*erin"a al"ii !u ,ra"ele ri$i!ate 'i gura !s!at s!o"&n$ 3o3ote $e r&s &n !are se ameste!au toate elementele in*ernului. # <3a: spuse $omnul 8erge 'i &'i &ng$ui s le reaminteas! propriul lui r&s !el pe !are#I avusese atun!i !&n$ le'inase. #<'a$ar re-um $omnul Nap3ta pe$agogia ne&n$uple!ata a $omnului /ettem,rini ar tre,ui s#'i ia tlp'i"a &n *a"a nlu!irilor $e la pavilionul agita"ilor 'i *iorul unei re!ulegeri religioase ar *i &n ori!e !a- o rea!"ie mai omeneas! $e!&t a!este preten"ii morali-atoare ale ra"iunii pe !are mult strlu!itorul nostru !avaler al soarelui 'i vi!ar al lui /olomon se !ompl!ea s le opun ai!i $emen"ei. Hans 6as&orp nu a4u &impul sa se o!upe $e titlurile pe !are Nap3ta o!mai i le a!or$a $in nou $omnului /ettem,rini. &'i propuse sa revin asupra lor !u prima o!a-ie. &ns pentru moment !onversa"ia !ontinua 'i 11 a,sor,ea toata aten"ia. C!i Nap3ta to!mai !omenta !u severitate marile generale !are#l $eterminau pe umanist s( !insteas! $in prin#l sntatea &n0osin$ 'i ne!instin$ pe !&t posi,il ,oala pun!t $e !are *ire'te $ove$ea o nepsare remar!a,il 'i totu'i aproape tu$D F S n&ruc& $omnul /ettem,rini era el &nsu'i ,olnav. &ns ati#se ,D #%l X WareJ 5e'J m,r!at( &n 3aina unei $emnit"i ex!ep"ionale $e & \ &o&u7D Pe eroare # re-ulta $intr#o stima 'i $intr#un respe!t *a"a &n st D 6are nar 5 bWs& Jusli0Jcte $e!&t $a!a trupul s#ar mai *i a*lat &n! are a %l oe8JnarJ aproape $e 2umne-eu &n lo! s se gseas! &ntr#o

a 8D aproape $e 2umne-eu &n lo! s se gseas! &ntro sese hX eSra!are - in sttu degradationis # !!i !reat nemuritor *u#stri!!iunii 'i s!&r,o'eniei &n urm !orup"iei naturii prin :00 THOMAS MANN p!atul originar $evenin$ ast*el muritor 'i tre!tor a$i! nu era alt!eva $e!&t o &n!3isoare a su*letului proprie !el mult sa tre-eas! timentul ru'inii 'i al !on*u-iei pudoris et confusionis sensum spunea s*&ntul Igna"iu. Aceas&a es&e s&area su*leteas!a striga Hans Castorp pe !are a re$ &n mo$ peremptoriu umanistul Plotin. 2ar $omnul /ettem,nni ri$ !&n$u#'i ,rus! ,ra"ele $in!olo $e arti!ula"ia omopla"ilor $easupra !a lui &l invita sa nu mai !on*un$e pun!tele $e ve$ere !i mai $egra, s se mrgineas! a *i re!eptiv la !ele !e se spuneau. 2ar &ntre timp Nap3ta !anali-a $is!u"ia !tre respe!tul pe !are evul me$iu !re'tin &l $ove$ise *a"a $e mi-eria trupului prin apro,area religioasa pe !are o a!or$a su*erin"ei !rnii. C!i ,u,oaiele trupului nu numai !a &i $ove$eau &n mo$ evi$ent $e!$erea $ar mai !orespun$eau &n! 'i perversit"ii otrvite a su*letului &ntr#un !3ip limpe$e 'i satis*!tor pentru spirit 4 pe !&n$ *rumuse"ea trupeas!a era un *enomen &n'eltor 'i 0ignitor pentru !on'tiin"a 'i $e a!eea *!eau *oarte ,ine !ei !are o respingeau umilin$u#se a$&n! &n *a"a in*irmit"ii. Lms me hbet-abit de corpore mortis hu&usl Cine ma va eli,era $e trupul a!estei mor"i7 Era &ns'i vo!ea spiritului !are &n ve!i va *i vo!ea a$evratei umanit"i. Nu era o vo!e no!turna $up prerea rostita !u emo"ie $e $omnul /ettem,rini 4 vo!ea unei lumi pentru !are soarele virtu"ii 'i al umanit"ii &n! nu rsrise. Evi$ent $e'i &nveninat &n !eea !e prive'te persoana lui *i-i!a el /ettem,rini mai era totu'i un spirit $estul $e sntos 'i neatins $e otrava trupeas!a pentru a mai *i !apa,il sa#i *a! &n !iu$a !leri!alului Nap3ta &n pro,lema trupului 'i !a sa#'i ,ata 0o! $e su*let &ntr#un *el agrea,il. 9i &mpinse &n*umurarea !3iar p&na la a slavi trupu omului !a pe a$evratul templu al lui 2umne-eu la !are Nap3ta $e!lar !a a!easta ur-eala materiala !are era trupul nu repre-enta alt!eva valul &ntins &ntre noi 'i eternitate !eea !e avu $rept re-ultat /ettem,rini &i inter-ise $e*initiv sa se mai *oloseas! $e !uv&ntul 5u nitate6... 'i a'a mai $eparte. !ec&

Cu o,ra0ii &n"epeni"i $e *rig !u !apetele goale p'in$ !u 'o'on !au!iu! !&n$ pe stratul $e -pa$a tare !are s!&r"&ia *iin$ a!open " =apau !enu'a 'i se &nal" p&na $easupra trotuarului !&n$ *ram&ntma , E !easa 'i moale a 'oselei /ettem,rini &m,r!at !u un palton a guler 'i revere $e !astor preau nap&rlite $e at&ta &ntre,uin"are. !are#l purta !u elegan"a 'i Nap3ta &ntr#o 'u,a neagra per*e!t in MUNTELE VRJIT NOL 6n$u#i p&n( la pi!ioare 'i !are !ptu'ita &n &ntregime !u ,lana &l perea !omplet $is!utau $espre a!este prin!ipii !u o &n*l!rare or&ta $in pasiune 'i se &nt&mpla $estul $e $es sa nu se mai a$rese-e L altuia !i lui Hans Castorp !ruia vor,itorul &i expunea pun!tul sau ve$ere art&n$u#'i a$versarul numai !u !apul sau !u $egetul. Iar Hans Castorp mergea &ntre !ei $oi a$versari &ntor!&n$u#'i !apul !&n$ # &r#o parte !&n$ &n !ealalt 'i apro,a pe r&n$ pe *ie!are sau oprin$u#se ,ustul repe-it pie-i' &n$rt 'i gesti!ul&n$ !u m&na &nmanu'ata &n ,lana $e ie$ *!ea !&te o o,serva"ie personala ,ine&n"eles !u totul ne&nsemnat &n vreme !e 8erge 'i !u ?e3sal se &nv&rteau &n 0urul !elor trei !&n$ lu&n$u#le#o &nainte !&n$ ram&n&n$ &n urma lor. sau reu'in$ sa mearg &n a!ela'i r&n$ p&n &n !lipa &n !are tre!torii le rupeau alinierea. /u, in*luen"a unor o,serva"ii ale lui 8erge 'i ?e3sal !onvor,irea alune! spre su,ie!te mai !on!rete 'i a0unse repe$e r&n$ pe r&n$ 'i tre-in$ interesul !res!&n$ al tuturor la pro,leme !a in!inerarea pe$epse !orporale tortura 'i os&n$irea la moarte. 8er$inan$ ?e3sal a *ost !el !are a$use &n $is!u"ie pe$eapsa !orporala 'i a!easta i$ee se potrivea !u mutra lui # a'a i se pru lui Hans Castorp. 9i nimeni n#a *ost surprins !&n$ $omnul /ettem,rini se $e-lan"ui &n tira$e av&ntate invo!&n$ $emnitatea uman &mpotriva a!estui pro!e$eu tot at&t $e !on$amna,il &n pe$agogie !&t 'i &n $reptul penal 4 'i n#au *ost totu'i ni!i prea uimi"i $ar ori!um $estul $e ,uim!i"i $e at&ta &n$r-neala sinistra !&n$ Nap3ta se pronun" &n *avoarea ,astona$ei. 2up prerea lui &n legtura !u a!east !3estiune este a,sur$ !a sporovie'ti $espre $emnitatea umana ca!i a$evrata $emnitate apar"ine spiritului nu !(rmi 'i !um su*letul menes! este &n!linat !u prea mare u'urin" sa#'i s!oat numai $in trup reaga ,u!urie $e a trai su*erin"ele la !are &i este

supus trupul pre-int un mi0lo! *oarte re!oman$a,il !a sa#'i potoleas! pl!erea nior 'i s(#l oriente-e oare!um $e la !arne spre spirit pentru !a a $in urm sa#'i re!apete &ntreaga pu&ere asupra lui$ 7s&e o e !u totul a,sur$ sa so!ote'ti pe$eapsa !orporala !a pe !eva $u3A; S 5 umili&or# /*&nta Elisa,eta a *ost eJZ ?onra! 4on Mar)ur*" iar *lagelat p&na la s&nge $e ar #X l po&ri4i& le*en!ei Rsu0le&ulS ei )Ga& " Smcn&at p&na la a treia strana6 'i ea &ns'i a ,tut !u nuiele o t6l sa t6 6 na 63re5a S era Brea somn !a sa se spove$eas!. Era oare posi#suBus [a!ui a !onsi$era inumane 'i ,ar,are *lagelrile la !are s#au benerai h- SJ %nWr anumJ&e or$ine 'i se!te 'i" 4or)in! n&r-un mo! mai lar 9L urJe&e persoane !u a$&n!i triri interioare pentru !a &n :0, THOMAS MANN *elul a!esta sa &ntreas! &n ei prin!ipiul spiritului7 I$eea !a mter$D prin lege a pe$epselor !orporale !onstituie un important progres &n " ` !are se so!otes! &naintate era o !onvingere !are !u !&t se $ove$e'te $e ne-$run!inat !u at&ta pare mai !arag3ioasa. M!ar at&t ar tre,ui sa se a$mit spuse Hans Castorp !a &n a! !on*li!t $intre !arne 'i spirit !arnea &ntrupea- *ara &n$oiala prin!ipP rau si $r!es!... &ntrupea- ei $a a'a$ar &ntrupea- $eoare!e !arn *a!e parte &n mo$ *ires! $in natura 4 &n mo$ natural $in natura nu $elo! rau exprimat # 'i !a natura &n ostilitatea ei *a"a $e spirit $e ra"iune este 3otr&t rea a$i! rea &n &n"elesul misti! putem spune 'i Hans Castorp &'i !eru s!u-e !a &n$r-nea sa *a! a!easta o,serva"ie ,a-&n$u#se pe !ultura 'i pe !uno'tin"ele lui. Iar a!est pun!t $e ve$ere o $at a$mis !ontinua el era *oarte logi! sa te por"i !u trupul &n !onse!in"a a$i! sa#i apli!i toate mi0loa!ele $e pe$eapsa pe !are puteai $eopotriv sa le !onsi$eri misti! rele 4 $a!a i se &ng$uia 'i lui sa ai, o opinie personala. 9i poate !a $a!a $omnul /ettem,rini ar *i avut#o alturi $e el pe o oare!are s*&nta Elisa,eta atun!i !&n$ sl,i!iunea trupului l#a &mpie$i!at sa se $u!a la !ongresul progresist $e la Car!elona... /e pornir pe r&sete 'i !um umanistul &n!er!a sa proteste-e Hans Castorp se apu!a sa vor,eas! repe$e $espre ni'te lovituri pe !are el &nsu'i le primise o$inioar+ la li!eul pe !are#l *re!ventase asemenea pe$epse se mai o,i'nuiau &n! &n !lasele in*erioare !u a0utorul unor vergi $e'i pro*esorii $in anumite

!onsi$era"ii so!iale nu apli!au pe$eapsa !u m&na proprie totu'i &ntr#o -i primise $e la un !oleg mai puterni! $e!&t el o mare pu'lama o ploaie $e lovituri !u un ,a" *lexi,il peste !oapse 'i peste pulpele !are nu#i erau a!operite $e!&t $e ni'te !iorapi 4 &l $uruse &ngro-itor amarni! $e neuitat $e#a $reptul misti!. &n!it a pl&ns &n 3o3ote pe !are nu 'i le putea stap&ni a pl&ns $e ru'ine 'i !e amr!iune # $omnul ?e3sal sa ai, ama,ilitatea sa#i ierte expresia#iar $up a!eea mult mai t&r-iu Hans Castorp !itise !a &n &n!3isori t&l3arii !ei mai *ioro'i se smior!aiau !a ni'te !opila'i !&n$ li se a! tra ,as&ona!a$ &n vreme !e $omnul /ettem,rini &'i as!un$ea *a"a !u amin m&inile pe !are avea ni'te m(nu'i *oarte 0erpelite Nap3ta &ntrena#s&ngele re!e al unui orator politi! !am !um ar *i !u putin"a oare $omole'ti ni'te !riminali re!al!itran"i $a!a nu !u !lu'ul 'i c% unelte &ntru totul la lo!ul lor 'i !orespun-toare !u prin!ipiiDe K temni"e1 o &n!3isoare umanitara era o tran-a!"ie esteti!a un !ompr MUNTELE VRJIT :08 iar 0raze pun-l $omnul /ettem,rini !u toate !a era un orator 'i un &n$rgostit $e 0rumoase nu se pri!epea &n *on$ $elo! la *rumuse"e. 2ar $in !t $e ve$ere pe$agogi! $a!a ar *i sa#l !re$em pe Nap3ta !on!ep"ia " pre $emnitatea omeneas!a a a!elora !are nu voiau sa a$mit pe$ep#ele !orporale &'i avea originea &n in$ivi$ualismul li,eral al epo!ii ,urg3e-e 'i umanitariste a$i! &ntr#un a,solutism luminat $e eul !are a!um era gata#gata sa se sting 'i s( *a! lo! unor i$ei so!iale noi 'i mai pu"in $eli!ate unor i$ei $e $omolire 'i $e supunere $e !onstr&ngere 'i $e as!ultare !are nu puteau *i reali-ate *ara !ru-imea sa!ra !e te *a!e sa prive'ti !u un alt o!3i !3iar 'i o pe$eapsa !orporala apli!ata unui !a$avru. 2e un$e 'i expresia sa *ii supus !a un !a$avru spuse /ettem,rini $ispre"uitor 'i !um Nap3ta &i atrase aten"ia !a $eoare!e !3iar 2umne-eu a $at trupului nostru ru'inea !umplita a putre-i!iunii !a sa#l pe$epseas! re-ulta &n mo$ logi! !a nu tre,uie sa !onsi$eram !a o !rima $e le-maiestate *aptul $e a a$ministra a!eluia'i trup o ploaie $e lovituri 4 'i

iat ! $eo$at !onversa"ia aluneca spre incinerare$ /ettem,rini o ri$i!a &n slavi. lata o posi,ilitate sa le!uie'ti a!easta ru'ine spuse el vesel. Consi$era"ii $e or$in pra!ti! $ar &n a!ela'i timp 'i motive i$ealiste au $eterminat umanitatea s(#i gseas! lea!ul. 9i &n !ontinuare $e!lara !a urma sa ia parte la lu!rrile pregtitoare ale unui !ongres interna"ional &n *avoarea in!inerrii !are pro,a,il avea sa se "in &n /ue$ia. Proie!tau sa expun !3iar 'i un !rematoriu mo$el !onstruit pe ,a-a tuturor experien"elor a!umulate p&na &n pre-ent pre!um 'i o sal pentru urne $e !enu'a 'i era $e prev-ut !a a!est !ongres va exer!ita o in*luen"a &nsemnata 'i stimulatoare. Ce pro!e$eu &nve!3it 'i $emo$at mai este 'i &nmorm&ntarea # $ate *iin$ !on$i"iile DJe"ii mo$erne: Extin$erea ora'elor: &mpingerea la peri*erie a !imiti#[r a!este lo!uri $e o$i3na !um ne arata etimologia !uv&ntului: Pre"ul nurilor+ 6arac&erul prozaic al nmormn&arilor !e&ermina& !e ne4oia &e slu#i !e mi#loace !e &ranspor& mo!erne+ 'espre &oa&e aces&e ec&e aJe pro)lemei /ettem,rini vor,i !u exu,eran"a *a!&n$ o,ser# Pune $e ,un#sim". &'i ,tu 0o! $e mutra 0alni!a a v$uvului *ua& care se !uce zilnic n pelerina# la mormn&ul scumpei lui )ar J 5en&ru a s&a $e vor,a !u ea la *a"a lo!ului. 2ar pentru &n0g3e# nei asernenea i!ile se cere" nain&e !e &oa&e" sa !ispui !in plin !e &"u 6are e mai Pre"ios al vie"ii a$i! $e timp 'i $e alt*el

a!tivitatea vie 4i!u4 H nef&e m&r-un cimi&ir cen&ral mo!ern are *ri#a sa-l 4in!ece pe 6est! mo*turi tra$i"ionale. 2istru*erea ca!a4rului prin 0oc :09 THOMAS MANN iat o i$ee pur igieni! 'i $emn ,a !3iar eroi! $a eroi!a &n lo! la'i pra$a unei $e-gusttoare $es!ompuneri s *ie $evorat $e nD organisme in*erioare. /entimentul &nsu'i are mult mai mult $e !&'ti prin a!est pro!e$eu nou !are rspun$e nevoii umane $e#a $inui @ D !eea !e era $istrus $e *o! erau $oar pr"ile vremelni!e ale trupului !a !3iar &n timpul vie"ii *useser mereu re&nnoite prin nutri"ie1 $impotriv !ele !are luau !el mai pu"in parte la a!easta stare $e vremelni!ie 'i !are G &nso"eau pe om aproape *r s se s!3im,e $e#a lungul existen"ei sale

ram&neau i$enti!e !u !ele !are re-istau *o!ului ele *ormau !enu'a pe !are str&ng&n$#o supravie"uitorii pstrau partea nepieritoare a mortului - Koar&e 0rumos -ise Nap3ta1 o3 *oarte *oarte $rgu": Partea nepieritoare a omului !enu'a. # <3 ,ine&n"eles !ontinu /ettem,rini ,ine&n"eles ! Nap3ta are preten"ia s pstre-e umanitatea &n atitu$inea ei ira"ionalist *a"a $e pro!esele ,iologi!e !a s poat permanenti-a !on!ep"ia religioasa primitiv pentru !are moartea era o *antoma &n*ri!o'toare menita s tre-eas! ni'te *iori at&t $e misterio'i &n!&t &"i era inter-is s &n$rep"i privirea ra"iunii lu!i$e asupra a!estui *enomen. Ce ,ar,arie: /paima &n *a"a mor"ii &'i are originea &n a!ele vremuri *oarte primitive ale !ivili-a"iei umane &n !are moartea violent *usese regula iar !ara!terul &n*ri!o'tor pe !are &l avea &n a$evr a!east moarte violenta a rmas mult vreme legat &n !on'tiin"a omului $e i$eea mor"ii &n general. 2a& $atorita $e-voltrii 'tiin"ei generale a igienei !&t 'i progreselor &n privin"a se!urit"ii personale moartea natural a $evenit treptat#treptat regula o,i'nuit 'i pentru un mun!itor mo$ern g&n$ul unui repaus ve'ni! $up epui-area *ireas! a *or"elor nu mai are nimi! &nspai#m&nt(tor !i $impotriv este normal 'i $e $orit. Nu moartea nu erani!i *antom 'i ni!i mister1 era un *enomen simplu ra"ional ne!esar 'i $e $orit $in pun!t $e ve$ere *i-iologi! 'i ar &nsemna s irose'ti via"a $a!a ai strui s !ontempli moartea mai mult $e!&t este ne!esar. To!ma1 oD !au-a a!easta parti!ipan"ii la !ongres pl(nuiau s !omplete-e a!est !r matoriu mo$el !u o sal pentru urne a$i! oare!um o sal a mor"u c alta sal a vie"ii un$e ar3ite!tura pi!tura s!ulptura mu-i!a 'i Poe vor tre,ui s#'i $ea m&na pentru a a,ate sensi,ilitatea supravie"uiton $e la trirea mor"ii 'i a#i apra $e o $urere stupi$ 'i $e un $oliu rost pentru a#i &n$repta spre ,u!uriile vie"ii... " # C&t mai urgent: spuse &n ,taie $e 0o! Nap3ta. Ca nu !umva o16 s &mping prea $eparte !ultul mor"ii s nu mearg prea $epar e MUNTELE VRJIT :0: e!tul *a" $e un *apt at&t $e simplu $ar *ara $e !are n#ar exista este r!sp $ $$$ $$$ $$ vrat ni!i ar3ite!tur ni!i pi!tura ni!i s!ulptura ni!i mu-i!a 'i ni!i

chiar poezie$ U pe-ertea-( !a s se pun &n slu0,a $rapelului spuse Hans Castorp 'i o,serva"ia $umneavoastr $omnule inginer este !on*u-a nuse /ettem,rini las totu'i s i se &ntreva$ !ara!terul vre$ni! $e mustrare. Experien"a mor"ii tre,uie s *ie &n ultima instan" experien"a vie"ii $a! nu ea nu este $e!&t o poveste !u strigoi. # &n sala vie"ii se vor pune oare 'i sim,oluri o,s!ene !a a!elea $e pe sar!o*agele anti!e7 &ntre, Hans Castorp !u toat serio-itatea. /im"urile vor *i a!aparate prin ori!e mi0lo! &l &n!re$in"a Nap3ta. &n marmur !&t 'i &n ta,louri gustul !lasi! va expune trupul a'a !um este a$i! un trup plm$it $in p!ate 'i pe !are $umnealor &l apra $e putre-ire !eea !e nu mai are nimi! surprin-tor at&ta vreme !&t $in prea mare $ragoste pentru el nu mai vor s(#l lase ni!i m!ar sa *ie ,i!iuit... <i!i interveni ?e3sal 'i a$use vor,a $espre tortur1 iar su,ie!tul se potrivea $e minune !u *a"a lui. Ce !re$eau $omnii $e *a" $espre a!east !3estiune7 El 8er$inan$ &n timpul !ltoriilor lui $e a*a!eri nu s!pase ni!io$at prile0ul s vi-ite-e &n !entrele $e !ultur ve!3e lo!urile tinuite &n !are se pra!ti!ase a!est mo$ $e a !er!eta !on'tiin"ele. <'a se *!ea ! reu'ise s va$ !amerele $e tortur $e la Nurn,erg 'i $e la Ratis,ona c(!i &n interesul !ultivrii lui intele!tuale le vi-itase 'i le stu$iase &n$eaproape. &n a$evr a!olo &n a!ele !amere au *ost $ate trupului !ele mai pu"in $eli!ate 'i !ele mai ingenioase lovituri &n numele $ragostei Pentru su*let. 9i lu!rurile nu s#au &nt&mplat numai o singura $ata. Para nt( &n gura $es!3is *aimoasa para !are evi$ent nu mai era un lu!ru e cios X !&lp !are $omnea t!erea o t!ere *oarte ,ine *olosita... C%orcheria, murmur /ettem,rini. rge spuse ! toat !instirea $at perei 'i t!erii ,ine *olosite nu na nimi!. C!i ei nu $es!operiser !eea !e era !el mai &ngro-itor %cf. anume s "i se pipie pleura$ au 0!ut#o !a s(#l vin$e!e: etul &mpietrit remar! Nap3ta 'i $reptatea 0ignita 9# &n$rept"es! &#n! J$ n )un msur suprimarea tre!toare a !omptimirii. Pretu#S. . r&ura n#a *ost $e!&t un re-ultat al progresului ra"ional... 1J Naphta nu era !3iar &n toate min"ile.

:0; THOMAS MANN Cu toate a!estea nu ,tea !&mpii: 2omnul /ettem,rini era un e 'i *ara &n$oiala !a pentru moment nu#'i amintea $e &ntreaga istori pro!e$urii $in evul me$iu. &n a$evr se ra"ionali-ase &n mo$ prosre D 'i !3iar &n a'a *el &n!&t 2umne-eu a *ost pu"in !&te pu"in &n$eprtat $i no"iunile $e $rept 'i &nlo!uit !u no"iuni &n$r-ne"e ale ra"iunii. Ju$e!at lui 2umne-eu !-use &n $esuetu$ine $eoare!e 0uri'tii 'i#au $at seam ! !el mai tare era &nvingtor !3iar atun!i !&n$ nu avea $reptate @amenii $e soiul $omnului /ettem,rini a$i! s!epti!ii 'i spiritele !riti!e au *!ut a!easta o,serva"ie 'i au o,"inut !a in!3i-i"ia # !are nu "inea seama $e interven"ia lui 2umne-eu &n *avoarea a$evrului $ar !are tin$ea sa o,"in $e la a!u-at mrturisirea a$evrului 4 sa *ie su,stituita ve!3iului mo$ naiv $e a pune &n pra!ti!a 0usti"ia. <$i! ni!i o !on$amnare *ara mrturisire # 'i !3iar 'i ast-i este $e a0uns sa as!ul"i opinia pu,li!a+ instin!tul ei &n a!easta privin"a este a$&n! &nr$!inat 'i ori!&t $e str&ns s#ar pre-enta &n'iruirea pro,elor !on$amnarea este so!otita ne&n$repta"it( atun!i !&n$ lipse'te mrturisirea. 2ar !um s#o o,"ii7 Cum sa surprin-i a$evrul $in!olo $e toate aparen"ele $in!olo $e ni'te simple ,nuieli7 Cum s ptrun-i &n !reierul 'i &n inima unui om !are &l $isimulea- !are re*u-a sa#l $ivulge7 C&n$ spiritul era re!al!itrant in!3i-itorilor nu le mai ram&nea $e!&t posi,ilitatea $e a se a$resa trupului pe !are puteau ori!&n$ s#l !onstr&nga. Tortura !a mi0lo! $e a o,"ine mrturisirea a,solut ne!esar era $e!i impusa $e !tre ra"iune. 2ar !3iar $omnul /ettem,rini era a!ela !are re!lamase $eopotriv 'i intro$usese o,liga"ia sa se re!urg la mrturisire 'i prin urmare el era deopotriv 'i nas!o!itorul &or&urii$ Umanistul &i ruga pe !eilal"i $omni sa nu#i $ea !re-are. /pusele $omnului Nap3ta erau ni'te glume $ia,oli!e. 2a!a totul se petre!use a'a !um pretin$ea $omnul Nap3ta a$i! $a!a ra"iunea inventase. &n a$e var asemenea pro!e$eu &n*iortor *aptul $ove$ea !el mult !&ta nevoi avea ra"iunea $e#a *i mereu sus"inuta 'i luminat 'i !&t $e pu"ine moti4 au a$oratorii instin!tului natural !&n$ se tem ! pe pam&nt s#ar pu petre!e toate potrivit ra"iunii: &ns onora,ilul !are &l !ontra-i!e rt!ise !u siguran"a. <!easta 0usti"ie &n*iortoare n#a putut *i inspira& virtute pentru ,unul motiv !a *on$ul ei era !re$in"a &n in*ern. N# aD $e!&t sa ve-i mu-eele 'i !amerele $e tortur !a s te

!onvingi !a a pro!e$ee $e a &mpunge $e a &ntin$e $e a "intui 'i $e a p&r0oli erau. !&t se pare i-vor&te $intr#o imagina"ie !opilroas 'i or,it $in !0 $e a imita !u s*in"enie !eea !e se !re$ea !a se pra!ti!a &n lo!urile p MUNTELE VRJIT :0= sei eterne &n lumea $e apoi. 2e alt*el in!3i-itorii erau !onvin'i !a#l a0uta pe &mpri!inat: /e *ormulase !3iar prerea !a &nsu'i su*letul lui !3i# it aspira la mrturisire $ar !( numai !arnea !a prin!ipiu al r(ului se ` ootrivea voin"ei. 9i ast*el s#a a0uns la !re$in"a !a a!u-atului i se *!ea servi!iu !arita,il -$ro,in$u#i#se !arnea prin tortura. Rt!iri $e as!e"i... @are ve!3ii romani nu pro!e$au &n a!ela'i *el7 Eomanii. )a chel 9i totu'i au !unos!ut 'i ei tortura !a *orm pro!e$urala. &n!ur!tur logi!a... Hans Castorp &n!er!a sa *uri'e-e &n $e-,atere $in proprie ini"iativa pro,lema pe$epsei !u moartea !a 'i !um el ar *i putut avea !3emarea s !on$u! o asemenea $is!u"ie. Tortura a *ost suprimata !u toate !a 0u$e!torii $e instru!"ie $ispuneau ori!&n$ $e mi0loa!ele lor proprii sa#i !3inuias! pe a!u-a"i. 2ar pe$eapsa !u moartea prea nemuritoare 'i nu $$ea impresia !a se putea renun"a la ea. C3iar 'i !ele mai !ivili-ate popoare o mai apli!au. 8ran!e-ii au avut *oarte mari nepl!eri $in pri!ina $eportrilor. N#au mai 'tiut &n a$evr !e solu"ie pra!ti! 'a gseas! &n legtura !u ni'te *pturi antropoi$e a*ara $oar s le s!urte-e !u un !ap. Nu erau ni'te 5*pturi antropoi$e6 &i $es!3ise o!3ii $omnul /ettem,rini1 erau ni'te oameni !a el Hans Castorp 'i !3iar !a a!ela !are vor,ea # numai !a nu aveau voin"a 'i pe $easupra mai erau 'i vi!timele unei so!iet"i prost organi-ate. 9i &n !ontinuare povesti $espre un mare !riminal !are *!use mai multe omoruri 'i apar"inea a!elui tip pe !are pro!urorii au o,i!eiul &n re!3i-itoriile lor 'a#l !ali*i!e $rept Zrt!it6 $rept 5,estie !u !3ip omenes!6 &ns a!est om a!operise !u Dersuri -i$ul !elulei. 9i versurile nu erau $elo! rele # ,a erau !3iar mai )une !ec& a!elea pe !are le#ar *i *!ut &n'i'i pro!urorii. aptul a!esta arun! o lumina $estul $e ,i-ara asupra artei

rspunse B ta. 2ar &n a*ar $e asta !3estiunea nu era vre$ni!a sa i se a!or$e Dreo !onsi$era"ie. ailS bXas&orB crezuse ca !omnul Naph&a se 4a !eclara par&izanul G ;psei cu moar&ea$ Naph&a" spuse el" era 0ara n!oiala &o& a&& !e re4o-5 !a 'i $omnul /ettem,rini $ar &ntr#un sens !onservatorist a$i! 0n revolu"ionar al !onservrii. acea meaJ surse !omnul Se&&em)rini 0oar&e si*ur !e el" 4a &rece pes&e a0`a&e e4olutie a rea!"iunii antiumane oprin$u#se la alte

pro,leme nea !e zi$ 'omnul Naph&a pre0era sa suspec&eze ar&a !cc& :08 THOMAS MANN sa re!unoas! $es!3is !a se poate restitui $emnitatea umana All !elui mai !on$amna,il $intre oameni. &n numele unui asertie *anatism este !u neputin"a sa !&'tigi tineretul !are tin$e !tre lum To!mai a luat *iin"a o liga interna"ionala al !rei s!op este suspen$ar pe$epsei !u moartea &n toate "rile !ivili-ate. 2omnul /ettem,rini ar !instea sa#i *ie mem,ru. Nu se alesese &n! lo!ul un$e se va "ine viitor !ongres &ns umanitatea putea sa ai, !ertitu$inea !a oratorii !e se v *a!e au-i"i &n a!easta !3estiune vor *i &narma"i !u argumente. 9i printr argumente pomeni pe a!ela !are $inuia mereu anume al posi,ilit"ii unei erori 0u$i!iare 'i $e!i a unui asasinat legal pre!um 'i pe a!ela !a ve'ni! va $inui speran"a !a un !riminal se poate &n$repta p&na la s*&r'it ,a !3iar !ita+ 5R-,unarea &mi apar"ine6 $e!lar&n$ &n !ontinuare !a $a!a statul este interesat mai mult sa ameliore-e natura umana $e!&t sa *oloseas! violen"a atun!i nu#i era &ng$uit sa rsplteas! r(ul !u rau #'i ast*el $omnul /ettem,rini respinse i$eea $e 5pe$eapsa6 $up !e pe ,a-a unui $eterminism 'tiin"i*i! o !om,tuse pe a!eea a 5vinov"iei6. <tun!i 5tineretul !are tin$e spre lumina6 &l v-u pe Nap3ta rsu!in$ g&tul r&n$ pe r&n$ la *ie!are $intre a!este argumente 'i &l au-i *a!&n$ glume pe so!oteala *ri!ii $e a vars s&nge 'i a respe!tului pentru via"a umana pe !are le mani*esta generosul interlo!utor a*irm&n$ !a respe!tul pentru via"a i-olata la in$ivi$ nu era $e!&t pro$usul epo!ilor ,urg3e-e !elor mai stupi$e 'i mai *ilistine $ar !a &n &mpre0urri !&t $e !&t mai $ramati!e $e &n$at !e ar *i &n 0o! o singura i$ee !are ar tre!e peste a!eea a 5siguran"ei personale6 a$i! o i$ee suprapersonala a'a$ar

suprain$ivi$uala 4 iar a!easta era singura $emna $e om 'i prin urmare !u a$evrat *ireas!a &ntr#un sens mai &nalt 4 via"a i-olata la in$ivi$ nu numai !a ar *i sa!ri*i!ata *ara 'ovire unui s!op superior !i !3iar respinsa $e ,unvoie 'i *ara e-itare !a un lu!ru ru'inos $e &nsu'i in$ivi$ul respec&i4$ Kilan&ropia !omnului Se&&em)rini" a!4ersarul !aen-spuse el tin$e sa rpeas! vie"ii toate a!!entele ei teri,il $e serioase o gravitate suprema1 tin$e sa !astre-e via"a !3iar prin $eterminism11 pretinsei ei 'tiin"e. 2ar a$evrul ne arata nu numai !a i$eea $e vinovat nu poate *i anulat $e $eterminism $ar !a prin el nu *a!e $e!&t sa ap mai riguros 'i mai &nspaim&ntator. Nu era rau. Nu !umva $orea !a ne*eri!ita vi!tima a so!iet"i1 s simt !3iar $e#a ,inelea vinovata 'i sa mearg $e ,unvoie la e'a*o 8ire'te. Criminalul este !onvins $e vinov"ia lui a'a !um este vins $e el &nsu'i. C!i este a'a !um este nu poate 'i ni!i nu vrea s MUNTELE VRJIT :09 * l 'i to!mai asta &i este vinov"ia. 2omnul Nap3ta $eplasa vinov"ia L eri&ul !in !omeniul empiric &n $omeniul meta*i-i!. Este a$evrat !a &ul 0ap&a" erau !e&ermina&e" aici nu pu&ea 0i 4or)a !espre un li)er ar)i$ar alt*el se petre! lu!rurile !u existen"a propriu#-isa. C!i omul &e 'i ram&ne !eea !e vrea sa *ie p&na &n pragul exterminrii lui1 a u!is !uros 5pentru sensul vie"ii lui6 'i $e!i tre,uia sa plteas! pe $eplin * ri!it !u propria lui via"a. /a moara *iin$! isp'ea prin asta pl!erea sa cea mai pro0un!a$ Pl!erea !ea mai pro*un$a7 Cea mai pro*un$a. Celalalt &'i mu'!a ,u-ele. Hans Castorp tu'i. Lui ?e3sal &i sp&n-ura pie-i' *al!a. 2omnul 8erge suspina. 2omnul /ettem,rim o,serva !u *ine"e+ # /e ve$e !a exista o maniera $e#a generali-a !are $a su,ie!tului o nuan"a personala. V#ar pl!ea sa u!i$e"i7 # <sta nu v prive'te. 2ar $a!a totu'i a' *i *a!ut#o r&$eam in o,ra-ul unei ignorante umanitare $ispusa sa ma 3rneas! !u linte p&na la s*&r'itul *ires! al -ilelor mele. N#are ni!i un *el $e

sens !a asasinul sa supravie"uias! !elui u!is. Ei s&nt 'i vor rm&ne prta'i la o taina !are#i leag 'i#i va lega pe ve!ie a'a !um $oua *iin"e nu o *a! $e!&t &ntr#o alta &mpre0urare uni!a 'i asemntoare una supun&n$u#se !ealalt a!"ion&n$. 2estinele lor s&nt $e ne$espr"it. /ettem,rini mrturisi !u r!eala !a &i lipsea re!eptivitatea pentru un asemenea misti!ism al mor"ii 'i al omorului 'i !a nu#i prea $elo! rau. Nu avea $e a$us ni!i o o,ie!"ie talentelor eminamente religioase ale $omnului Nap3ta 4 !are &n mo$ in!ontesta,il le $ep'eau pe ale lui otu'i tre,uia sa !onstate !a nu#l invi$ia. @ nevoie imperioasa !e punate &l &n$eprta $e o s*era &n !are $omnea nu numai su, raportul *i-i! 9i su, !el moral respe!tul pentru nenoro!irea $espre !are tineretul os $e experien"e vor,ise a$ineauri pe s!urt $e o s*era &n !are vir# ea ra"iunea 'i sntatea nu &nsemnau nimi! $ar &n !are vi!iile 'i [ala se ,u!urau $e !ea mai &nalta !onsi$era"ie. K ap3ta !on*irma !a &n a$evr virtutea 'i sntatea nu erau stri st / WaS6 56 rea5zase un 0oar&e mare succes" spuse el" a&unci cn! se Jrmpe!e ca reli*ia nu a4ea nimi! !omun !u ra"iunea 'i !u ,aN a!au8a elJ religia nu are nimi! $e#a *a!e !u via"a. Via"a se e con$i"ii 'i ni'te !oor$onate !are $e!urgeau !&n$ $in cin#-i prm# n[a'terii !&n$ $in $omeniul eti!. Primele se numeau timpul :10 THOMAS MANN spa"iul !au-alitatea # !elelalte se numeau moralitatea 'i ra"iun Toate a!este lu!ruri nu numai !a erau strine 'i in$i*erente esen"ei r ! gioase !i &i erau !3iar a$verse1 !!i to!mai ele erau a!elea al!tuiau via"a a'a#numita sntate a$i!+ mo$ul $e a *i originar#* r tin 'i originar#,urg3e- *a" $e !are universul religios !onstituia to!rn !ontrariul a,solut &n sensul $e a,solut genial. 2e alt*el el Nap3ta n voia s tg$uias! &n mo$ $e*initiv posi,ilitatea s*erei vie"ii $e a $

na'tere geniului. Exista o manier $e a *i ,urg3e- nu lipsit $e mre"i triviala 'i $e maiestate *ilistin pe !are puteai s#o so!ote'ti $emna $e respe!t !u !on$i"ia sa#"i aminte'ti ! &n $emnitatea ei rs!r!rat 'i greoaie !u m&inile la spate 'i pieptul um*lat &n a*ara se va$ea &ns'i &n!arnarea $ispre"ului *a" $e religie. Hns Castorp ri$i!a $egetul arttor !a la '!oala. Nu voia sa !ontra-i! vreo prere spuse el &ns $up !&t se prea ai!i era vor,a $e progres $e progresul uman 'i prin urmare p&na l un anumit pun!t $e politi!a 'i $e repu,li!a tri,unei li,ere pre!um 'i $e !ivili-a"ia @!!i$entului !ultivat 'i el voia numai s spun ! $i*eren"a sau $a!a $omnul Nap3ta "inea !u tot $ina$insul a$versitatea $intre via" 'i religie tre,uie s *ie re$us la opo-i"ia $intre timp 'i eternitate. C!i progresul nu avea lo! $e!&t &n timp1 &n eternitate nu exista progres ni!i politi!a 'i ni!i elo!ven"a. I"i re-emai oare!um !apul pe umrul lui 2umne-eu 'i &n!3i$eai o!3ii. 9i a!easta era $i*eren"a $intre religie 'i moralitate $estul $e !on*u- exprimat. Naivitatea *elului su $e a se exprima interveni /ettem,rini era mai pu"in &ngri0ortoare $e!&t teama lui $e a !ontra-i!e prerile altora 'i $e!&t &n!linarea $e ( *a!e !on!esii $iavolului. Ei: 2r $espre $iavol $is!utaser mult vreme $omnul /ettem,rini 'i el a$i! Hans Castorp. O Satana, o ribellione7 @are !rui $iavol sa#i *i *!ut a!este !on!esii7 Celui al re,eliunii al mun!ii 'i al !riti!ii sa mai $egra, !eluilalt7 &n a$evr erai &n peri!ol $e moarte 4 un $iavol $reapta un $iavol la st&nga numai $ra!uD 'tie !um s *a!i !a s s!api# Cara!teri-&n$ ast*el situa"ia a$i! a'a !um $orea s#o va$ $om /ettem,rini spuse $omnul Nap3ta mergi pe un $rum &ntorto!3ea#&n linie $reapt. Ceea !e se $ove$ea a *i 3otr&tor &n !on!ep"ia lui univers era ! *!ea $in 2umne-eu 'i $in 2iavol $ou persoane 9D . prin!ipii $eose,ite 'i punea &ntre ei 5via"a6 exa!t $up mo$elul e D me$iu !a o,ie!t al luptei $intre ei. 2ar &n realitate 'i D;mntl 'ia4olul nu cons&i&uie $e!&t una 'i a!eea'i *iin" 'i se opun $eop0 MUNTELE VRJIT :11 "ep0in &n"elegere vie"ii vie"ii ,urg3e-e eti!ii ra"iunii virtu"ii #o Dtie i-vor&t $in prin!ipiul religios pe !are#l repre-int &mpreun.

Ce &nsemna ameste!tura asta gre"oas # che guazzabuglio proprio mache!olel strig /ettem,rini. R(ul 'i ,inele sa!rul 'i !rima toate se &n a!eea'i oal: 8r 0u$e!at: 8r voin": 8r puterea $e#a &n$i !eea !e este $e os&n$it: 2omnul Nap3ta 'tia !e anume neaga !on# nin$u#i pe 2umne-eu 'i pe 2iavol &n pre-en"a a!estor tineri 'i neg&n$ rin!ipiul moral &n numele unei asemenea $ualit"i $e-gusttoare: Neag !aloarea 4 ori!e s!ar $e valori 4 !eea !e este &ngro-itor. <'a$ar exist ni!i ,ine ni!i ru !i numai o lume luat &n totalitatea ei o lume a moralit"ii $e-or$onate lipsite $e ierar3ie. 9i !u at&t mai mult nu poate exista in$ivi$ul !u $emnitatea lui !riti! !i numai a!easta !omunitate !are &ng3ite 'i nivelea- totul &n nimi!irea ei misti!. In$ivi$ul... Ce minunat lu!ru ! $omnul /ettem,rini se !onsi$era o $ata mai mult in$ivi$ualist: &ns pentru a *i in$ivi$ualist tre,uie s !uno'ti $eose,irea $intre moralitate 'i a$evrata *eri!ire !eea !e nu era $elo! !a-ul $omnului nostru iluminist 'i monist. <!olo un$e via"a este !onsi$erat &n mo$ stupi$ !a un s*&r'it &n sine a!olo un$e nimeni nu se nelini'te'te !&tu'i $e pu"in $e un sens 'i $e un *el al vie"ii a!olo $omne'te o eti! ierar3i! 'i so!ial o moral $e verte,rate $(r nu in$ivi$ualismul # !are#'i gse'te l!a'ul numai 'i numai &n $omeniul religios 'i misti! a$i! to!mai &n a'a#numita 5lume a moralit"ii $e-or$onate lipsite $e ierar3ie6. <'a$ar !e !uprin$e 'i !e urmre'te morala $omnului /ettem,rini7 Ea este legat $e via" a'a$ar nu este $e!&t *olositoare a'a$ar nu este eroi! ast*el !a sa merite !ompasiune. Ea nu te &m,ol$e'te $e!&t s a0ungi ,tr&n 'i *eri!it ,ogat 'i sntos # 'i !u asta Pun!t. Iar a!est *ilistin prin!ipiu al ra"iunii 'i al mun!ii este !onsi$erat !a 0iin! o eti!: In !eea !e#l prive'te pe el pe Nap3ta &'i &ng$uie iar'i %r -i----- -i - - i JLJ r --i--------= -T-------o !ali*i!e !a pe o !on!ep"ie ,urg3e- 'i mes!3in a vie"ii ettem,rini &l s*tui s se mai &n*r&ne-e &ns lui &nsu'i glasul &i N

%ra 5e Patim atun!i !&n$ $e!lar $e nesuportat *aptul ! $omnul or,ea ne&n!etat $espre 5!on!ep"ia ,urg3e- a vie"ii6 'i mai Be un ton $e aristo!rati! $ispre" !a 2umne-eu 9i s ` 'i !um !ontrariul # ##&le ce es&e !ontrariul vie"ii # ar *i mai $istins: c#"e $ 0Dl&uri alte !uvinte &n"eptoare. <!um a0unseser la no,le"e la Jn 0ri ea aris&ocra&iei# Hans Castorp &n*ier,&ntat 'i istovit $e at&ta stat ; a&&ea BrW)leme" nemai0iin! si*ur nici chiar n ceea ce Bri4ea renta 'i &n$r-neala propriilor lui !uvinte ros&i&e cu n0ri*u:1, THOMAS MANN rare mrturisi !u ,u-ele &n"epenite $e *rig !a el &'i imaginase totri moartea purt&n$ o !olereta spaniola s!ro,ita sau !el pu"in &nve'm& D !u o 3aina o,i'nuit $a!a se poate spune [ !ol"urile &ntoarse pe !&n$ via"a 'i#o a'a !u un guler tar &n!3ipuise $impotriv !u un s1n gulera' $rept... Insa el &nsu'i se sperie !&t $e ame"ite 'i pline $e nalu D &i erau !uvintele !are $eveneau ast*el nepotrivite &ntr#o !onversa"ie D &n!re$in"a !a !eea !e#a vrut sa spun nu a 0os& as&a$ 'ar oare nu e a$evrat !a existau oameni anumi"i oameni pe !are nu "i#0 p%&e . &n!3ipui mor"i to!mai $in !au-a !a erau &ntru totul ni'te oare!areD) <$i! voia sa spun+ a!e'tia preau &ntr#at&t *!u"i pentru via"a &n!&t &"i $$eau impresia ! ni!io$at nu vor putea muri 'i $e!i nu erau $emni sa primeas! s*in"irea mor"ii. 2omnul /ettem,rini &'i exprima n$e0$ea !a nu se &n'ela pre#supun&n$ !a Hans Castorp spune a!este lu!ruri numai !a sa *ie !ontra-is. T&nrul &l va gsi &ntot$eauna $ispus sa#l $u!a $e m&na !&n$ va *i ata!at spirituali!e'te $e asemenea ispite. 58!ut pentru via"a67 spusese el. 9i se *olosise $e a!east *ormul &ntr# un sens $ispre"uitor. Nu1 tre,uia sa spun+ 52emn $e a tri:6 lata $e !e ar *a!e mai ,ine sa su,stituie a!easta expresie !eleilalte 4 'i atun!i i$eile lui s#ar inlan"ui &ntr#o or$ine logi!a 'i *rumoasa. <'a$ar 5$emn $e a trai6+ 'i ime$iat prin aso!ia"ia !ea mai *ireas!a 'i !ea mai legitim i$eea $e 5pl!ere $e a trai6 va"&'ni at&t $e str&ns &nru$ita !u !ealalt &n!&t s#ar putea spune !a numai !eea !e este !u a$evrat $emn $e a trai simte &n a$evr 'i pl!erea $e a trai. 9i to!mai a!este $oua !alit"i &ntrunite a$i! $emnitatea vie"ii 'i !ea a pl!erii *ormau !eea

!e se numea no,le"e. Hans Castorp gsi !a a!este i$ei erau a$emenitoare 'i *oarte interesante. Prin teoria sa plasti!a spuse el $omnul /ettem,rini &l !u!erise !u multa u'urin"a. C!i puteai spune ori!e voiai 4 a$i! puteau *i emise anumite preri $e pil$a !a ,oala er o *orma $e existen"a superioara 'i avea oare!um !eva solemn # $at un lu!ru era sigur anume a!ela !a ,oala &nsemna a!!entuarea elementu trupes! !a $e!i &l re$u!ea pe om &n mo$ !omplet numai la trupul lui A prin urmare era vtmtoare $emnit"ii omului p&na la a#l !eoarece l mar*inea numai la &rup$ Brin urmare" )oala era ce4a inuman Coala este per*e!t omeneas!a interveni ime$iat Nap3ta1 !!i &nseamn a *i ,olnav &n a$evr omul este prin esen"a ,olnav 'i a 0i0111 &ocnJ8J &mping sa se &mpa!e !u natura 5s se &ntoar! la natura6 %!&n$ in tate n#a *ost ni!io$at natural) a$i! tot !eea !e se tr&m,i"a ast-i 0ap&ul ca es&e )olna4 0ace !in el un om" iar oricine 4oia sa-l 4in!ec N &ntoar! la natura6 %!&n$ in MUNTELE VRJIT NLH D ale unor pro*e"ii &mprospattoare vegetarieni naturi'ti nu$i'ti 'i mai $eparte prin urmare ori!e soi $e Rousseau nu &n!ear! alt!eva sa#l $e-umani-e-e 'i s#l apropie $e animal. Umanitatea7 LL3 3ie"ea7 /piritul este a!ela !are#l $eose,e'te pe om $e ori!e alta *orma via" organi! $eoare!e omul este *iin"a prin ex!elenta rupta $e tur !reia i se opune &n mo$ evi$ent. <'a$ar $emnitatea omului ,le"ea lui se $atorau numai ,olii. 5Pe s!urt este !u at&t mai om !u !it te mai ,olnav iar geniul ,olii este mai uman $e!&t geniul snt"ii.6 Este surprin-tor !a !ineva !are *a!e pe iu,itorul $e oameni sa &n!3i$ o!3ii &n *a"a unor asemenea a$evruri *un$amentale ale omenirii. 2omnul /ettem,rini nu !re$e $e!&t &n progres. Ca 'i !um progresul at&t !&t exist nu se $atore'te numai ,olii a$i! geniului !are nu este alt!eva $e!&t ,oala. Ca 'i !um to"i oamenii snto'i n#au trit &ntot$eauna prin !u!eririle ,olii. <u existat oameni !are au a!!eptat &n mo$ !on'tient 'i $e ,unvoie ,oala 'i ne,unia !a sa !u!ereas! pentru omenire !uno'tin"e !e aveau s( $evin sntate $up !e *useser !u!erite prin $emen" iar posesiunea 'i *olosin"a a!estor !u!eriri o,"inute printr#un

sa!ri*i!iu eroi! nu mai $epin$ $e ,oala 'i $e $emen"a. <!easta este a$evrata !ru!i*i!are... Aha" *n!i Hans 6astorp ie-uit ne!instit !u !om,ina"iile tale 'i interpretarea !ru!i*i!rii. /e ve$e ,ine $e !e n#ai a0uns preot -oii -esuite lapetite tac!e !umide. Ei ,ine rage o $ata leule i se a$resa el &n sine $omnului /ettem,rini. Iar a!esta se porni sa 5rag6 $e!lar&n$ !a tot !eea !e sus"inuse Nap3ta nu era $e!&t nlu!ire vor,rie goala 'i !on*u-ie. #Hai spune#o &i striga el a$versarului su spune#o $e!i pe raspun# e0ea $umitale $e e$u!ator spune#o !instit &n *a"a a!estor tineri !are se Wrmeaza" ca spiritul # este ,oala: &n a$evr ast*el &i vei &n!ura0a sa#'i Zi tive spiritul &i vei !&'tiga pentru !re$in"a: Pe $e alta parte $e!lari !a 9i moartea s&nt no,ile $ar !a sntatea 'i via"a s&nt vulgare 4 $a 'i a es&e cea mai *aran&a&a me&o!a pen&ru a ncura#a ele4ul sa sluJeas! Smani&a&ea+ Da!!ero, e crimonoso7 a!J Wa %n ca4aJer D5 teama lua aprarea no,le"ei a snt"ii 'i a vie"ii e3D aceJeia pe !are ne#o $$ea natura 'i !are n#avea nevoie sa se sin#&ntr [a Wa are Sa% nu are sBirJl- Korma+ ros&i el" iar Naph&a spuse Q0 em*ati!+ Logosul: &ns !elalalt !are ni!i nu voia sa au$ $e S Sra5uneaSZ Be !&n$ omul logosului apar 5pasiunea6. aces&J Toate ;a !e4enira con0uze$ RO)iec&ul+S spunea unul" iar celalal&: Reul+S1 :19 THOMAS MANN n s*&r'it veni vor,a !3iar 'i $espre 5arta6 pe $e o parte 'i $espre ti!a6 $e alta parte 'i iar'i !a &ntr#un vlm'ag $espre 5natura6 'i T0es 5spirit6 pentru a se 'ti !are $in $oua era prin!ipiul !el mai no,il !&t ` $espre 5pro,lema aristo!ra"iei6. 9i !u toate a!estea nimi! nu se or&n$uD 'i ni!i nu se limpe-ea !!i nu numai !a totul era !ontra$i!toriu $ar $easupra se &n!ur!a mereu iar interlo!utorii !are se !ontra-i!eau &ntre se mai !ontra-i!eau 'i pe ei &n'i'i. /ettem,rini *!use a$esea pe par curs" elogiul !riti!ii pe !&n$ apra !ontrariul anume arta !a pe prin!i piui no,il1 'i pe !&n$ Nap3ta se mani*estase nu numai o $ata !a apa ratorul 5instin!tului natural6 &mpotriva lui /ettem,rini !are so!otise natura $rept o 5*or"a stupi$a6 !a pe

un *apt ,rutal 'i !a pe un $estin impla!a,il &n *a"a !rora ra"iunea 'i orgoliul uman nu aveau $reptul s !e$e-e a!um tre!ea $e partea spiritului 'i a 5,olii6 &n !are puteai gsi no,le"e 'i umanitate pe !&n$ !elalalt $evenea avo!atul naturii 'i al no,le"ei sntoase *r sa#'i mai aminteas! $e nevoia m&ntuirii. Ni!i !ontroversa asupra 5o,ie!tului6 'i a 5eului6 nu era mai pu"in !on*u-a1 ai!i &ns &n!&l!eala !are $e alt*el era pretutin$eni a!eea'i $evenea !u totul *ara lea! 'i asta &ntr#un asemenea gra$ &n!&t nimeni nu mai 'tia !are $in $oi era &n realitate omul !u!erni! 'i !are omul !u i$ei li,ere. Nap3ta &i inter-i!ea &n termeni severi lui /ettem,rini s se numeas! 5in$ivi$ualist6 &ntru!&t nega !ontra$i!"ia $intre 2umne-eu 'i natur 'i nu &n"elegea pro,lema omului 'i a !on*li!tului personalit"ii $e!&t prin prisma intereselor parti!ulare 'i generale ast*el &n!&t situ&n$u#se pe terenul unei morale ,urg3e-e legata $e via"a 'i av&n$ !a s!op $oar via"a n-uia *ara ni!i un eroism numai la utilitar 'i gsea &n ra"iunea statului legea morala1 4 pe !&n$ el Nap3ta 'tiin$ per*e!t $e ,ine !a pro,lema omului se &ntemeia pe !on*li!tul $intre natural 'i supranatural repre-enta a$evratul in$ivi$ualism in$ivi$ualismul misti! 'i era in reali&a&e omul i!eilor li,ere 'i al tririi interioare. 2ar $a! era a' R g&n$ea Hans Castorp !um rm&nea !u 5anonimatul 'i !omunitatea pentru a nu !ita !a exemplu $e!&t o singura !ontra$i!"ie7 Pe par&e" cum ramnea cu punc&ele impor&an&e pe care el le a&insese n c p" a u pun&ee impor&an&e pe care el le vor,irile !u printele Unterpertinger asupra !atoli!ismului 'i *il[zW lui Hegel asupra legaturilor intime $intre i$eile $e 5politi! b 5!atoli!6 !&t 'i asupra !ategoriei o,ie!tivrii pe !are a!estea oi mentau &mpreuna7 <rta politi!ii 'i !ea a e$u!a"iei nu *useser K $omeniul spe!ial al a!tivit"ii @r$inului lui Nap3ta7 9i &n! !e e$u! 2esigur !a $omnul /ettem,rini era un pe$agog -elos -elos p&na MUNTELE VRJIT NLN tDsitor 'i st&n0enitor1 $ar su, raportul o,ie!tivittii as!eti!e $ispre#P . aie a eului prin!ipiile lui nu puteau sa rivali-e-e !&tu'i $e pu"in !u ale lui Nap3ta. Porun! a,soluta: 2is!iplin $e *ier: Constr&ngere: uitare: Teroare: Toate a!estea puteau s ai,

partea lor onora,ila nu "ineau so!oteala $e!&t prea pu"in $e $emnitatea in$ivi$ului. Era ulamentul militar al lui 8rie$ri!3 al Prusiei 'i al spaniolului LoSola L !u!erni! 'i sever p&n la s&nge1 'i !u a!est prile0 a0ungeai sa te &ntre,i um putea Nap3ta &n $e*initiv sa tin$a spre a!est a,solut s&ngeros `ntru!&t mrturisise ! nu !re$e ni!i &n !unoa'tere pura 'i ni!i &n 'tiin" *r ipote-e pe s!urt ! nu !re$e &n a$evr &n a$evrul o,ie!tiv 'tiin"i*i! pe !are $up Lu$ovi!o /ettem,rini tre,uia s(#l $es!opere legea suprem ( &ntregii morale umane. 2a era !u!erni! 'i sever $omnul /ettem,rini &n vreme !e Nap3ta !u oare!are in$i*eren" prea !a vrea s !o,oare a$evrul l nivelul omului s(#l re$u! la !eea !e i s#ar potrivi omului mai ,ine: @are nu $ove$eai o !on!ep"ie ,urg3e- 'i un utilitarism $e *ilistin atun!i !&n$ pro!e$ai &n *elul a!esta a$i! *!eai ! a$evrul s $epin$ $e interesul omului7 2a! priveai lu!rurile mai $e aproape o asemenea !on!ep"ie nu mai !uprin$ea o o,ie!tivitate *erma !!i exist &nluntrul ei mai mult li,ertate 'i mai mult su,ie!tivism $e!&t ar *i vrut Leo Nap3ta 4 m!ar ! era tot 5politi!a6 &ntr#un sens $estul $e asemntor *ormulei $omnului /ettem,rini. 5Li,ertatea este legea iu,irii aproapelui6. 2up !&t se prea a!easta &nsemna+ li,ertatea s $epin$ $e om 4 'i tot a'a spunea 'i Nap3ta. Hotar&t ! un asemenea lu!ru &nsemna 'a te ar"i mai mult !u!erni! $e!&t li,er 'i iat !a ast*el !lsparea &n! o $i*eren" !eea !e era *ires! sa se &nt&mple !&n$ a$optai asemenea $e*ini"ii. <3: a!est $omn /ettem,rini: Nu $egea,a era literat D! nepotul unui om politi! 'i *iul unui umanist. /e preo!upa !u ner[-itate $e !riti!a 'i $e *rumuse"ile progresului 'i *luiera *etele pe e le &nt&lnea pe stra$ pe !&n$ tiosul !el mititel Nap3ta era legat 0urminte aspre. 9i totu'i a!esta $in urma era aproape un li,ertin ea lui in$epen$en"a iar !ellalt un ptima' $espre !are se putea snD ; W ; nne)uni& !uP virtute. 2omnului /ettem,rini &i era teama $e pro a)s[lut6 'i voia !u ori!e pre" s !ontopeas! partout spiri&ul cu li&arul S% !emocra&ic Y *iin$ &nspaim&ntat $e li,ertina0ul religios al mi# aP3ta !are ameste!a pe 2umne-eu 'i pe 2iavol !ri0"0 s*in"enia 'i ra&iunS N 9L @WaJaJ 'i nu !uno'tea ni!i 0u$e!ata $e valoare ni!i i!eea erau eiJ 6J 4Wma# @are !ine era li,er oare !ine era !u!erni! 'i !are n eDe !e sta,ileau a$evrata po-i"ie 'i a$evrata !on$i"ie a :1;

THOMAS MANN I omului+ $ispari"ia &n !omunitatea !are a,sor,ea 'i nivela o $isna pustiitoare 'i as!eti!a # sau mai !ur&n$ 5su,ie!tul !riti!6 &n !are su *i!ialitatea 'i severitatea virtuoasa a ,urg3e-ului intrau &n !on*li!tDD S prin!ipiile 'i aspe!tele se !io!neau ne&n!etat !ontra$i!"iile interne &ngrm$eau iar !ivilul nostru era silit s# 'i asume o rspun$ere ter3 $e anevoioas 4 a$i! nu numai s se $e!i$ &ntre !ontrarii ,a &n! s# i mai 'i separe !u !laritate !a pe ni'te preparate $e la,orator 4 ast*el &n R !re'tea tenta"ia $e a te arun!a or,e'te &n 5universul moralmente $e-or $onat6 al lui Nap3ta. Era o !io!nire $e prin!ipii 'i o &n!ur!tura gene# ral era o mare !on*u-ie iar lui Hans Castorp i se prea !a a$versarii ar *i mai pu"in &n$&r0i"i $a!a pe !&n$ se !ertau a!easta !on*u-ie nu le#ar !ople'i su*letele. Ur!ar &mpreuna p&na la 5Cerg3o*D apoi tustrei pa!ien"ii &i !on$user pe !ei $oi externi p&na &n *a"a !su"ei lor iar ai!i mai &nt&r-iara &n! multa vreme st&n$ &n -pa$a pe !&n$ Nap3ta 'i !u /ettem,rim !ontinuau sa se !erte 4 !a ni'te &n"elep"i pe$agogi !e erau a'a !um Hans Castorp o 'tia *oarte ,ine pentru a !ontri,ui la mo$elarea unor tineri $oritori $e lumina. Pentru $omnul 8erge !3estiunile a!estea erau mult prea &nalte !um $e alt*el o 'i lsase sa se &n"eleag $e mai multe ori iar pe ?e3sal &l interesau prea pu"in $e vreme !e nu mai era vor,a $espre ,i!iuire 'i tortura. Hans Castorp !u !apul ple!at s!ormonea &n -pa$a !u ,astonul 'i se g&n$ea la marea !on*u-ie. Cei trei pa!ien"i $e la 5Cerg3o* se &ntoarser a!as iar !ei $oi pe$agogi rivali tre,uira sa intre &mpreuna &n !su"a lor unul pentru a se $u!e &n !3ilia lui !apitonata !u mtase iar !elalalt &n !mru"a $e umanist !u pupitrul 'i !ara*a $e apa. &ns Hans Castorp se re*ugie pe ,al!on !u ure!3ile pline $e vuietul 'i $e -$ranganitul armelor !elor $oua o'tiri !are una &naint&n$ $inspre Ierusalim 'i alta $inspre Ca,ilon se !io!neau sub dos banderas, &nvalma'in$u#se &ntr#o ,tlie !on*u-a. Bpa$ 2e !in!i ori pe -i pa!ien"ii a'e-a"i la !ele 'apte mese &'i m* &n mo$ unanim nemul"umirea $in pri!ina *elului !um se pre-ent mea &n a!ea iarna. Consi$erau !a nu#'i &n$epline'te $e!tt *oarte tis*a!ator o,liga"iile ei $e iarna $in !reierul mun"ilor !a nu pune po-i"ie a'a !um se spe!i*i!a &n prospe!t mi0loa!ele meteorolog 4re-

MUNTELE VRJIT :1= oare !rora a!easta regiune &'i $atora reputa"ia 4 o reputa"ie !u !are D e!3i erau o,i'nui"i 'i pe !are !ei noi se a'teptau s#o veri*i!e. /e eistra o &ngri0ortoare s!$ere a strlu!irii soarelui a$i! to!mai a D important *a!tor $e tm$uire *ara a0utorul !ruia &nsnto'irea era mo$ inevita,il &nt&r-iata... 9i ori!e ar *i putut g&n$i $omnul ttem,rini &n legtura !u sin!eritatea !u !are a!e'ti oaspe"i $e la munte str$uiau s se *a! snto'i !&t mai repe$e 'i#'i $oreau re&ntoar!erea a!as6 la 'es a$evrul era ! ori!um ei &'i !ereau $repturile !u struin" voiau s li se $ea !eva &n s!3im,ul ,anilor pe !are#i plteau prin"ii sau so"ii lor 'i ,om,neau mereu &n !onvor,irile $e la masa &n as!ensor 'i &n 3ol. 2e a!eea $ire!"ia generala &n"elese per*e!t $e ,ine ! &i revenea sar!ina $e a &n$repta a!easta situa"ie a$i! $e a o !ompensa prin alte avanta0e. Cumparara $e!i un nou aparat $e 5soare arti*i!ial6 &ntm!&t !ele $ou aparate pe !are le aveau nu mai erau su*i!iente &n raport !u !ererile !elor !e voiau sa se ,ron-e-e prin ele!tri!itate *iin$! ,ron-area le sttea ,ine *etelor 'i *emeilor iar ,r,a"ilor !u toata via"a lor ori-ontal le $$ea o &n*"i'are impuntoare $e sportivi 'i $e !u!eritori &n plus a!easta &n*"i'are le o*erea 'i v$ite avanta0e $eoare!e *emeile $e'i pe $eplin in*ormate asupra originii te3ni!e 'i naturii arti*i!iale a a!estei virilit"i erau totu'i $estul $e proaste sau $e vi!lene a$i! su*i!ient $e &nne,unite $up o ilu-ie pentru a se las ame"ite 'i se$use $e a!east amgire. - 'umnezeule+ i-,u!nea $oamna /!3on*el$ o ,olnava ro'!ata !u o!3ii ro'ii venita $e la Cerlin 2umne-eule repeta ea seara &n 3ol unui tinar 3oltei !u pi!ioarele lungi 'i pieptul s!o,it !are pe !artea $e vi-ita DParita &n *ran"u-e'te se $$ea $rept A!iateur diplome et "nseigne de la anne allemande, i se *!use un pneumotorax 'i purta smo!3ing la 0un 'i &i s!otea seara &n!re$in"&n$u#i pe to"i ! a!esta era regulamentul anna. 42umne-eule: ex!lama ea privin$u#l !u l!omie pe aspirant

minuna& s-a )ronza& cu soarele ar&i0icial+ Ai zice ca !ia4olul as&a e %n4&ntor $e vulturi: aga $e seam sireno &i 'opti la ure!3e &n as!ensor aspirantul in a'a *e# Bri4J N m6G& ;a Se n0iWra &oa&a$ Da Gre)ui sa-mi !ai soco&eala pen&ru ^ici J ; aJ 55 n0oca&e+ fi &recn! pe )alconul $e $in!olo $e pere"ii $e si0.e resPe!tivul $iavol 'i v&nator $e vulturi gsi !alea !tre acestea mai lipsea mult !a soarele arti*i!ial sa acel an $evin &n mpensa"ie reala pentru sl,i!iunea astrului $e pe !er. 2ou :18 THOMAS MANN sau trei -ile senine !u soare pe luna # -ile !are !e#i $rept &n$rtul R !urilor al,e s!&nteiau $e un al,astru a$&n! *oarte a$&n! $e !ati*ea lu!ire $e $iamant 'i !u un $eli!ios pun!t *ier,inte s!&nteiau pe !ea* !3ipurile oamenilor risipin$ valul !enu'iu 'i gros al !etii # $oua sau t -ile $up !e tre!user saptam&ni era prea pu"in pentru starea su*le&eas a oamenilor al !ror $estin &n$rept"ea nevoia ex!ep"ionala $e &m,a ,atare 'i se ,i-uiau &n sinea lor pe un *el $e pa!t !are &n s!3im, G renun"rii la pl!erile 'i nepl!erile omenirii $e la 'es le asigura o viat lipsita *ara &n$oiala $e veselie $ar !u totul u'oara 'i agrea,ila *ara gri0i merg&n$ p&na la $es*iin"area timpului 'i o!rotita $in toate pun!tele $e ve$ere. Consilierul auli! &'i $$ea seama !a nu mai *olosea la nimi! sa le reaminteas! interna"ilor !a 'i &n a!este !on$i"ii aparent neprielni!e via"a $e la 5Cerg3o*6 nu se asemna ni!i pe $eparte !u !ea a unei vie"uiri &ntr#o mina si,eriana !a aerul a!estor pis!uri rar 'i u'or !um era eter pur !a sa spunem a'a lipsit at&t $e impurit"i terestre !&t 'i $e elemente ,une sau rele avea mari !alit"i &i apar pe oaspe"ii lui !3iar 'i &n lipsa soarelui $e *umul 'i $u3orile !&mpiei+ proasta $ispo-i"ie 'i protestele se &nmul"eau nes,uitele amenin"ri !u ple!area erau la or$inea -ilei ,a se &nt&mpla !a unele erau $use la &n$eplinire !u tot exemplul pe !are#l $$ea re!enta &ntoar!ere plina $e triste"e a $oamnei /alomon al !rei !a- la &n!eput nu *usese grav 'i era pe !ale sa se &m,unt"eas! $ar !are &n urma ple!rii 'i a 'e$erii pe propria ei rspun$ere &n !uren"ii $e aer ai ume$ului <mster$am $evenise in!ura,il. &n lo! $e soare veni -pa$a o !antitate enorma $e -pa$a mormane $e -pa$a at&t $e *ormi$a,ile !um Hans Castorp nu

mai v-use vreo$at &n via"a lui. 9i totu'i ni!i iarna tre!ut nu lsase nimi! $e $orit in multe privin"e &ns ninsoarea *usese sla,a &n raport !u a!eea a a!tualei ierni. Prin !antitatea ei monstruoasa 'i peste ori!e limite te *!ea sanu#P mai $ai seama $e aspe!tul !iu$at 'i ex!entri! al a!estei regiuni. Ninge -i $e -i 'i nop"i $e#a r&n$ul+ ningea mrunt *ara sa vis!oleas! ningea. Pu"inele !arari pra!ti!a,ile preau ni'te $rumuri s!u*un$a &n!remenite &ntre pere"ii $e -pa$a ri$i!&n$u#se pe am&n$oua Pa mai &nal"i $e!&t statura unui om 'i par$osi"i !u pla!i !a $e ala,as pl!ute la ve$ere s!&nteietoare !ristaline 'i grun"uroase # placl 0olosi !eseS; $e pa!ien"ii $e la 5Cerg3o* !a sa#'i transmit prin s!ris 'i pnn D tot *elul $e ve'ti $e glume 'i $e alu-ii pi!ante. 2ar !3iar 'i &ntre a talu-uri mergeai pe un strat $e -pa$a $estul $e gros m!ar !a se # K $estul $e a$&n! iar $e *aptul a!esta &"i $$eai seama &n lo!uri MUNTELE VRJIT NLV veritate !&t 'i &n gropile un$e pi!iorul se a*un$a pe nea'tep&a&e pna unchi: I-"a tre,uia !3iar sa *ii *oarte atent sa nu#"i rupi un pi!ior. c0le $ispruser !a &ng3i"ite+ !&te o *r&ntura $e sptar mai rsrea i!i L olo $in a!est morm&nt al,. Jos &n sat nivelul str-ilor su*erise o him)are a&& !e s&ranie" n!&t prvliile $e la parterul !aselor $eveniser 1 i"e 0n care s!o,orai $e pe trotuar pe ni'te trepte tiate &n -pa$a. bi -i $e -i peste nme"ii &ngrm$i"i !ontinua sa ning pe un *rig mi0lo!iu $e -e!e p&na la !in!ispre-e!e gra$e su, -ero # !are nu te ptrun$ea totu'i p&n( la oase a$i! &l sim"eai pu"in !a si !um n#ar *i *ost $e!&t !in!i sau !3iar $oua gra$e !!i nu ,tea v&ntul iar us!!iunea aerului &l atenua. 2iminea"a era *oarte &ntuneri!+ se m&n!a la lumina arti*i!ial a lustrelor &n *orma $e luna &n sala !u ,ol"ile viu !olorate. <*ara struia neantul !enu'iu lumea s!u*un$ata &ntr#o vata al,urie !are se &ngrm$ea la *erestre &nvluita !a &ntr#un a,ur gros $e ninsoare 'i !ea"a $eas. Mun"ii nu se mai ve$eau+ !el mult a,ia

$a!a se putea $eslu'i $in !&n$ &n !&n$ !&te !eva $in ,ra-ii !ei mai apropia"i1 erau la lo!urile lor &n!r!a"i $e -pa$a 'i $ispreau iute &n negura iar $in rstimp &n rstimp !&te un ,ra$ se s!utura par!a $e prea marea greutate $e -pa$a rasp&n$in$ &n !ea"a !enu'ie o pul,ere al,i!ioasa. Ctre ora -e!e soarele aprea !a un *um su,"ire !u lumina stinsa $easupra mun"ilor rasp&n$in$ o via"a sear,$ 'i *antomati!a un re*lex pali$ al lumii reale &n peisa0ul $e nere!unos!ut. &ns totul ram&nea estompat &ntr#o ging'ie 'i o paloare spe!trala lipsit $e ori!e linie pe !are o!3iul s#o *i putut urmri !u !ertitu$ine. Contururile !restelor se pier$eau se &mpien0eneau se pre*!eau &n *um. &ntin$erile $e -pa$a s!&ntein$ &ntr#o umin( *irava se $es*'urau unele $up altele !lu-in$ privirile spre o me $e 3imer. 9i se &nt&mpla uneori !a un nor luminat numai el ase#enea unui *um sa pluteas! &n$elung *ara sa#'i s!3im,e *orma prin 0a&a 4reunui pere&e !e s&nca$ atre amia-a soarele r-,in$ numai pe 0umtate $in negura" se ;8 sa s0cie !ea"a $in al,astrul !erului. 2ar era $eparte $e#a i-,uti !u !a vreme $e o !lipa -reai un pi! $e a-ur &n v-$u3 $ar !3iar 'i K a sla,a lu!ire era $e a0uns sa &nsu*le"eas! priveli'tea $e*ormata o)i L an.a HaBezS Sb s6[ *a! sa scn&eieze cu re0le>e !iaman&ine$ 'e n8a! JNJjam Ja a6eas&a ora Dn!eta sa mai ning $e par!a -pa$a 'i#ar *i in&ern4 W Bn4ire 8enerala asupra re-ultatului o,"inut iar rarele -ile e cu soare preau 'i ele !a urmres! a!ela'i lu!ru lui n !&n! 4isco:i cn! 0oar&e apropia&a &ipsie cu #ar a cerului se silea sa :,0 THOMAS MANN topeas! nepri3nita 'i maiestuoasa &ntin$ere a -pe-ii proaspete t*i*a"i. sarea lumii era *eeri!a 'i !opilroas 'i !arag3ioas. Pernele gro *lo!oase !a 'i !um ar *i *ost proaspt ,tute !are se o$i3neau pe ram rile !opa!ilor movilele $e pam&nt su, !are se as!un$eau ar,u'tii pi* R sau proeminen"ele st&n!oase aspe!tul

!3ir!it 'i par! s!u*un$at al pei 0ului at&t $e !omi! travestit toate $$eau la iveal o lume $e spiri!u 6 s!oasa par! $intr#o !ulegere $e ,asme. 2ar $a! s!ena apropiata !are te mi'!ai !u greutate lua o &n*"i'are *antasti! 'i po-na'a &n s!3im, impresiile tre-ite $e a$&n!urile $eprtrii erau a!elea $e mre"ie 'i 3ieratism transmise $e priveli'tea gran$ios#statuar a <lpilor a!operi"i !u -pa$a. 2up#amia-a &ntre $ou 'i patru Hans Castorp sttea &ntins pe ,al!on ,ine &mpa!3etat !u !ea*a re-emat $e sptarul minunatului sau 'e-long ni!i prea sus ni!i prea 0os 'i privea peste ,alustra$a !ptu'ita !u -pa$a !o$rii 'i mun"ii. P$urea $e ,ra-i $e un ver$e#&ntune!at se !a"ara pe pov&rni'uri iar printre !opa!i pm&ntul era pretutin$eni a!operit !u -pa$a. 2easupra se &nl"au !restele st&n!oase $e un !enu'iu#al,i!ios !u imense &ntin$eri $e -pa$a &ntrerupte i!i 'i !olo $e ni'te st&n!i mai &ntune!ate 'i !&teva pis!uri !are se pier$eau molati! &n neguri. Ningea lini'tit. Totul se &mpien0enea $in !e &n !e mai tare. Privirea rt!in$ &ntr#un neant vtuit &"i !rea o pre$ispo-i"ie la somn. <"ipirea era &nso"it $e o tresrire &ns $up a!eea nu exista alt somn mai senin $e!&t &n aerul &ng3e"at 4 era o o$i3na *ara vise netul,urat $e vreo reminis!en" in!on'tient a greut"ilor vie"ii $eoare!e respirarea aerului rr ne!onsistent 'i *ara miros nu apsa organismul mai tare $e!&t lipsa $e respira"ie a unui mort. C&n$ te tre-eai muntele $ispruse !u totul &n vol,ura -pe-ii 'i nu se mai iveau 4 !&n$ 'i !&n$ $oar pentru !&teva !lipe # $e!&t ni'te *r&nturi o !reast sau un !ol" st&n!os !are se as!un$eau aproape ime$iat !a &n valuri opa!e. <!est 0o! t!ut al iD tomelor era $intre !ele mai $istra!tive. Tre,uia s#"i &n!or$e-i aten"i *oarte tare !a s surprin-i asemenea un$uire $e *antasmagorii &nvalun &n metamor*o-area lor taini!. /l,ati! 'i uria' limpe-it $e !ea"a# -rea un lan" st&n!os al !rui pis! 'i ale !rui poale nu se ve$eau. Ins &n$at !e#l s!pai o !lipa $in o!3i $isprea. C&teo$ata se $e-lan"uiau *urtuni $e ninsoare !are te &mpi $esv&r'ire sa stai pe ,al!on $eoare!e v&rte0urile viscolului napa !3iar 'i a!olo a!operin$ totul po$eaua 'i mo,ilele !u un strat gr0 K -pa$. C!i i-,u!neau 'i asemenea *urtuni &n valea str0uita L cu !eaS MUNTELE VRJIT NcL $$ mun"ilor. <!easta atmos*era at&t $e lipsita $e materialitate

era R 4"n-olit( $e vi0elii 'i se umplea $e o asemenea *or*oteala $e *ulgi nu mai ve$eai ni!i m(!ar la un pas &n *a"a ta. Ni'te ra*ale !are#"i ` u respira"ia $$eau -pe-ii o iu"eala 'i o intensitate sl,ati!a &nv&rte#R R si pie-i' o v&nturare $e 0os &n sus $in *un$ul vii !tre !er *a!&n$#o c s( *iar, &ntr#un *el $e sara,an$ ne,uneas!a 4 nu mai era nin#are !i un 3aos $e &ntuneri! spoit !u al, un $e-m" monstruos o ` ver'unare a *enomenelor naturii $intr#o regiune alungata $in -ona ei lDnistit( 9i un$e numai !inte-oii !are o -,ug3eau $eo$at &n stoluri !om# pa!te se sim"eau a!as 'i erau &n stare sa se oriente-e. Totu'i lui Hans Castorp &i pl!ea a!east via"a &n -pa$. ;sea ! se &nru$e'te &n multe privin"e !u pla0ele $e pe "rmul mrii+ monotonia primitiv a priveli'tii era !omuna !elor $ou lumi1 -pa$a a!east pul,ere a$&n! vtuita 'i ima!ulata avea a!eea'i *un!"iune !a 'i nisipul $e un al,#g(l,ui $e#a!olo $e 0os1 te atingeai 'i nu te mur$rea !!i era su*i!ient $oar s s!uturi $e pe g3ete 'i $e pe 3aine pul,erea al,a 'i re!e !um *!eai a!olo 0os !u pul,erea $e piatr 'i $e s!oi!i a marii !a s( nu lase ni!i o urm iar mersul prin -pa$ era la *el $e o,ositor !a 'i o plim,are $e#a lungul $unelor a*ar numai $a! ar'i"a soarelui i#ar *i topit &n mo$ super*i!ial supra*a"a !are noaptea s# ar *i &ntrit+ atun!i puteai merge !u mai multa u'urin" 'i !u mai mult pl!ere $e!&t pe un par!3et 'i tot at&t $e u'or 'i $e pl!ut !a pe nisipul nete$ tare ume-it 'i elasti! $e pe malul mrii. Numai c anul a!esta ninsorile 'i nme"ii erau at&t $e mari &n!&t !u ex!ep"ia s!3iorilor nimeni nu mai avea posi,ilitatea sa *a! vreo mi'!are &n aerul li,er 'i pur. Plugurile $e -pa$a lu!rau1 $ar mun!eau greu s $ega0e-e at&t $rumeagurile !ele mai *re!ventate !&t 'i stra$a i!ipal( a sta"iunii ast*el ! pu"inele $rumuri !are mai puteau *i Sl&e 'i !are $$eau ime$iat &ntr#o *un$tura erau *oarte um,late $e ato'i 'i $e !ei ,olnavi $e lo!alni!i 'i $e vi-itatorii 3otelurilor nale1 6ar sportivii !u sniu"ele se i-,eau $e pi!ioarele $oam#9i $omnilor !!i lsa"i pe spate 'i !u tlpile &nainte "ip&n$ !&t &i erau Pentru a $a $e veste sa li se *a! lo! pe un ton $ove$in$ !&t saniu& P(trun'i !e importan"a a!"iunii lor alune!au &n!le!a"i pe $e-a h 6oBii" $e#a lungul pantelor &n!ur!&n$u#se &ntre ei 'i $&n$u#se e eacul] pentru !a ime$iat !e a0ungeau 0os s ur!e iar'i u#Z $e s*oar 0u!riile la mo$a. :,,

THOMAS MANN Hans Castorp era mai mult $e!&t satul $e a!este plim,ri. <D N A r @ N JDea!Wua $orin"e+ !ea mai puterni!a era a!eea $e#a ii singur numai !u g&n$ur G visurile lui iar ,al!onul i#ar *i o*erit poate prile0ul sa 'i#o &n$eplinea $e'i &ntr#un mo$ $e'tul $e super*i!ial. C&t $espre !ealalt leoat prima era nevoia $e a intra &ntr#o legtura mai intima 'i mai li,era muntele !ople'it $e -pa$a pentru !are &n!epuse sa simt o !3em $eose,ita iar a!easta $orin"a nu se putea &n$eplini at&ta vreme !6 ram&nea un pieton $e-armat 'i *ara aripi1 !!i s#ar *i &n*un$at ime$i p&na la ,r&u &n a!est element al naturii $a!a ar *i &n!er!at sa trea! $in !olo $e !rrile o,i'nuite spate !u lopata 'i pe !are &'i $$use silin"a sa le par!urg &n toate $ire!"iile !u pas 3otar&t. <'a$ar &ntr#o -i a !elei $e#a $oua ierni pe !are o petre!ea ai!i sus Hans Castorp se 3otr& sa#'i !umpere ni'te s!3iuri 'i sa &nve"e a le *olosi &n msura &n !are i#o impunea $orin"a reala !e#l anima. Nu era un sportiv1 nu *usese ni!io$at $eoare!e &i lipseau &nsu'irile *i-i!e1 $e alt*el ni!i nu se pre*!ea !a ar *i !um se &nt&mpla !u mul"i pa!ien"i $e la 5Cerg3o*D !are pentru a *i &n ton !u o,i!eiurile lo!ului 'i !u mo$a se !ostumau !a sportivi # &n spe!ial $oamnele $e pil$a Hermine Elee*el$ !are $e'i pro,lemele $e respira"ie &i &nvine"eau ve'ni! v&r*ul nasului 'i ,u-ele se !ompl!ea totu'i sa apar la al $eilea $e0un !u pantaloni $e l&na iar $up mas se tr&ntea ast*el &m,r!ata !u pi!ioarele $es*!ute &ntr#un *otoliu $e r!3ita $in 3ol &ntr#un *el $estul $e ne!uviin!ios. 2a!a Hans Castorp ar *i !erut autori-a"ia !onsilierului auli! pentru proie!tul lui extravagant '#ar *i i-,it !u siguran"a $e un re*u-. /portul era a,solut inter-is !elor $e ai!i $e 'us at&t la 5Cerg3o* !&t 'i &n toate !elelalte sta,ilimente $e a!ela'i gen1 !!i atmos*era !are ptrun$ea in aparen"a at&t $e u'or &n plam&ni !erea totu'i mu'!3ilor inimii sa *a! e*orturi stra'ni!e iar &n !eea !e#l privea pe Hans Castorp o,serva"ia lui spusa !u nepsare $espre 5o,i'nuin"a $e a nu se o,i'nui6 rmsese pe tru el pe $eplin vala,ila &ntru!&t ten$in"a $e a *a!e *e,ra pe ca iruia cS lui Ra$amante o punea &n legtura !u existen"a unei pete ume$e stai &n!apa"&nare. <lt*el !e#ar mai !aut ai!i7 <'a$ar $orin"a 'i inten"ia erau pe !&t $e !ontra$i!torii pe at&t $e nepotrivite. Totu'i se !uvin &n!er!am a#l &n"elege. Ceea !e#l

&m,ol$ea nu era am,i"ia $e#a *i ase nea &n*umura"ilor vie"ii &n aer li,er 'au !elor !are *!eau spor !o!3etrie 'i $a!a mo$a le#ar *i !erut#o ar *i mani*estat a!elea'i K -eloase !a sa 0oa!e !r"i &ntr#o !amera &n,u'itoare. /e sim"ea n K a,solut mem,rul unei alte !omunit"i mai legate $e!&t mi!a g10 MUNTELE VRJIT NcH Nstilor 'i $intr#un pun!t $e ve$ere mai larg 'i mai ine$it # a$i! &n 00lele unei anumi&e $emnit"i $istante 'i !are#i impunea o anumita &nere U avea sentimentul ! nu era trea,a lui sa se -,enguie *ara oteala !a oamenii a!eia 'i sa se tvleas! prin -pa$a !a un ne,un. E inten"iona sa *a! vreo es!apa$a !i avea $e g&n$ sa *ie !&t mai *npatat iar Ra$amante ar *i putut *oarte ,ine sa#i $ea apro,area. Cum 0nsa Hans Castorp preve$ea !a &l va opri totu'i &n numele regulamentului sanatorial se 3otr& sa a!"ione-e *ara 'tirea me$i!ilor. Gme!ia& ce se i4i prile#ul" i comunica !omnului Se&&em)rini inten"ia lui 2omnul /ettem,rini era !&t pe !e s#l &m,r"i'e-e $e ,u!urie. U 2ar $esigur $ar $esigur $a $omnule inginer *a!e"i#o pentru numele lui 2umne-eu: Nu &ntre,a"i pe nimeni 'i *a!e"i#o 4 &ngerul $umneavoastr p-itor v#a inspirat &n a!est sens: 8a!e"i#o ime$iat a$i! mai &nainte !a a!easta $orin" *rumoasa sa va prseas!. Merg !u $umneavoastr v &nso"es! la maga-in 'i o sa !umpram &mpreuna ime$iat a!este ustensile ,ine!uv&ntate: Mi#ar pl!ea 'i mie sa va &nso"es! pe munte 'i sa gones! alturi $e $umneavoastr !u pi!ioarele &naripate asemenea lui Mer!ur $ar un ast*el $e lu!ru nu mi#e &ng$uit... Ei &ng$uit: <' *a!e#o $esigur !3iar $a!a 5nu mi#e &ng$uit6 &ns nu pot s&nt un om pier$ut. 2impotriv $umneavoastr... asta nu va va *a!e ni!i un rau ni!i !el mai mi! rau $a! s&nte"i &n"elept 'i $a!a nu sri"i peste !al. Ei 'i !3iar $a! o ' va *a! pu"in rau ori!um tot &ngerul $umneavoastr ,un va avea gri0 sa... Nu spun mai mult. Ce i$ee minunata: ]a a*la"i ai!i $e $oi ani 'i &n! mai s&nte"i &n stare $e o asemenea naivitate # a3 nu !3intesen"a $umneavoastr este ,una nu exista ni!i un emei s se &n$oias! !ineva $e $umneavoastr. Cravo ,ravo: Pute"i $a u lSJa &ntune!atului prin" !are va !on$u!e $estinele a!olo sus 4 !umpa#U s!3iurile spune"i sa le trimit la mine sau la LuFa!eF ori Ja ,!anul uJ 0os &n !su"a noastr. Ve"i veni sa le lua"i $e a!olo pentru a va amrena 'i 4eti lune!a pe supra*a"a -pe-ii...

C3iar a'a *!u. /u, o!3ii $omnului /ettem,rini !are#'i $$u aere & $ noscator greu $e satis*!ut $e'i nu avea ni!i o no"iune $espre spor# T ans Castorp !umpra &ntr#o prvlie $e spe!ialitate $e pe stra$a F P a o pere!3e $e s!3iuri *rumoase $in lemn $e *rasin lustruite &n rn" escnisJ !u ni'te splen$i$e !urele 'i !u v&r*urile &n$oite !umpa#nelD # asemenea si ni'te ,e"e $e s!3i !u v&r*urile $e *ier 'i !u ron$ele Pe u - %SS6 a)a&u& $in 3otar&rea $e a#'i $u!e

&ntreg !ala,al&!ul singur D Pm( la lo!uin"a lui /ettem,rini un$e se &n"eleser repe$e !u :,9 THOMAS MANN ,!anul asupra !on$i"iilor $e $epo-itare a e!3ipamentului. Hans Ca !storp !are nu era !3iar !omplet nepri!eput $eoare!e urmrise a$esea s!3D 'i artase mult interes pentru s!3i &n!epu singur $eparte $e *urni! terenurilor $e antrenament s(#'i *a! $e ,ine $e rau u!eni!ia panta aproape !ur"ata nu $eparte $e sanatoriul 5Cerg3o*D iar $in !D &n !&n$ $omnul /ettem,rini &l privea !um lu!rea- $e la o $istan"a oar !are re-emat &n ,aston &n!ru!i'&n$u#'i gra"ios pi!ioarele 'i aplau$&nri !u entu-iaste ex!lama"ii $e ,ravo progresele *!ute. Totul mergea ,in ,a se &nt&mpla !a &ntr#o ,una -i Hans Castorp !o,or&n$ $ega0at !otitura $rumului spre 2or* !a sa#'i lase s!3iurile la ,!an &l &nt&lni pe !on silierul auli!. Ce3rens nu#l re!unos!u !u toate !a era -iua#n amia-a mare 'i s!3iorul &n!eptor era !&t pe !e s se i-,eas! $e el1 a!esta se &nvlui &ntr#un nor $e *um $e "igara 'i tre!u mai $eparte. Hans Castorp a*la !a ori!ine &'i poate &nsu'i repe$e o oare!are &n$e#m&nare !u !on$i"ia sa simt &ntr#a$evar $orin"a. Nu r&vnea sa a0ung un virtuo-. <t&ta !&t voia sa 'tie putea sa &nve"e &n rstimp $e !&teva -ile *ara sa n$u'eas! 'i *ara sa g&*&ie. ;ri0a lui era sa#'i "in pi!ioarele str&ns lipite a'a !um !ere regula 'i sa lase $&re paralele apoi &nva" !um sa se *oloseas! $e ,e"e la ple!are pentru a#'i lua $ire!"ia 'i $e asemenea !um sa trea! $intr#o singura sritura !u ,ra"ele ri$i!ate peste o,sta!ole mai s!un$e 'i peste mi!i ri$i!aturi &nvluin$u#se 'i s!u*un$&n$u#se !a un vapor pe o mare agitata 'i ast*el &n!ep&n$ !u a $oua-e!ea &n!er!are nu mai !-u atun!i !&n$ &n plina !ursa *r&na $up meto$a TelemarF !u un pi!ior &ntins

&nainte 'i &n$oin$ genun!3iul !eluilalt. &n!etul !u &n!etul &'i largi gama exer!i"iilor. &ntr#o -i $omnul /ettem,rini &l v-u tre!&n$ prin !ea"a al,urie r!ni &n $ire!"ia lui !u m&inile *!ute !u'. s*atuin$u#l sa *ie prev-tor apoi se &ntoarse a!as mul"umit &n inima lui $e pe$agog. Era *rumos peisa0ul muntelui 3i,ernal1 nu *rumos &n &n"elesul ,l&n$ 'i agrea,il !i a'a !um este *rumoasa pustietatea Marii Nor$ului p un v&nt puterni! $in vest 4 *ara vuiet $e tunete !e#i $rept !i $irnp triva &ntr#o t!ere $e moarte $ar !are tre-ea unele stri su*lete'ti ve!i &ntru totul !u venera"ia. Lungile tlpi *lexi,ile &l purtau pe Hans Cas [ &n multe $ire!"ii+ $e#a lungul versantului sting spre Clava$el sau ! $reapta tre!&n$ pe $inaintea versantelor lui 8rauenFir!3 'i spatele !rora se pro*ila &n !ea"a um,ra masivului $e la <msel $eopotriv 'i &n valea 2is!3ma sau &n spatele 5Cerg3o*D#ului u* $ire!"ia /ee3ornului &mp$urit a !rei !reasta nins se &nal" el0lu N D MUNTELE VRJIT NcN upra lini'tei ar,orilor !&t 'i a p$urii $in valea 2rusatts!3a &n$a# L !reia se -area silueta pali$a a lan"ului RatiFon a!operit comple& !e a$. /e $u!ea !u s!3iurile lui 'i lua *uni!ularul p&n la /!3at-alp !a # e plim,e a!olo &n lini'te &n voia !elor $oua mii $e metri &nl"ime pe # tin$erile &n!linate s!&ntein$ su, -pa$a spul,erata 'i !are pe vreme nina o*ereau o priveli'te vasta 'i su,lima asupra peisa0ului &nlauntrul !ruia se $es*'ura aventura lui. /e ,u!ura $e a!easta !u!erire !are &l a0uta sa &nlture anumite nere#ali-(ri 'i s &nving aproape toate o,sta!olele. 2e alt*el &l &nvluia 'i singurtatea mult $orita !ea mai $esav&r'ita !are se poate &n!3ipui o singurtate !e#i umplea inima !u un sentiment $e o sl,ati!a 'i !riti!a &n$eprtare $e oameni. Exista a!olo $e o parte &n !ea"a -pe-ii o r&pa $in !are se &nl"au ,ra-i iar $e !ealalt parte o surpatura a,rupta $e st&n!i !u mormane uria'e $e -pa$a !i!lopi!e 'i !ur,ate !are *ormau pe'teri 'i !!iuli enorme. T!erea 4 !&n$ se oprea 'i nu se mai au-ea ni!i pe sine # era ne!on$i"ionata $esav&r'ita o mu"enie $e vata neo,i'nuita ni!i!&n$ &nt&inita !um nu exista ni!ieri &n

lume. Ni!i o a$iere ni!i !3iar !ea mai $ia*an nu atingea !opa!ii 'i ni!i un murmur nu se &n*iripa ni!i un glas $e pasare. Era &ns'i t!erea eterna !ea pe !are o p&n$ea Hans Castorp &n !lipa !&n$ ram&nea &n!remenit &n pi!ioare re-emat &n ,e"e !u !apul lsat pe umr !u gura &ntre$es!3is1 'i &n!et *ara !on# tenire ninsoarea !ontinua sa !a$a *ara !el mai mi! -gomot. Nu lumea a!easta !u t!erea ei $e neptruns nu avea nimi! ospitalier &l a$mitea pe vi-itator numai &n ,a-a voin"ei 'i pe garan"ia lui nu#l mt&mpina # a$i! tolera intrusul 'i pre-en"a lui &ntr#un *el nelini'titor ara s#'i ia ni!i o rspun$ere iar !eea !e las s se $esprin$ 'i sa te %le era impresia unei amenin"ri lini'tite 'i elementare nu !3iar a ei !usmnii !i $oar a unei in$i*eren"e u!igtoare. Copilul !ivili-a"iei rain !a *orma"ie 'i prin origini $e a!easta natura sl,ati!a era mai sen#Rn "a"a mre"iei ei $e!&t *l!ul aspru silit a se ra*ui !u ea &n! $in ai *rage$a iantate !opilrie 'i !are trie'te &n mi0lo!ul ei n&r-o s&are !e & ,anal 'i potolita. <!esta $in urma a,ia $a!a !unoa'te &e re6gioas !u !are !ellalt &n!runt&n$ spr&n!enele &n*runta e mSuen"ea- toate raporturile intime !u ea 'i natura #0n &ntre"ine ne&n!etat pulo 6 %n D 5e tul,urare evlavioasa $e Pr 5e camil3 cu mneci lun*i" cu emo"ie &n*ri!o'ata. Cu Schiu 1 mole&iere" s&n! pe za&or R %l !e m>] Hans Castorp se sim"ea &n stare s *ie *oarte !ute#a!east t!ere !iu$ata a naturii sl,ati!e 'i a iernii uci:,; THOMAS MANN g(tor $e !alme iar sen-a"ia $e lini'te pe !are o sim"ea atun!i !& &ntor!&n$u#se -area ivin$u#i#se &n *a" prin atmos*era &n!e"o'atD primele lo!uin"e omene'ti &l *!ea s#'i $ea seama prin !ompara"ie d' starea su*leteas! pre!e$ent 'i &l silea s &n"eleag ! ore &ntregD spaim taini!a 'i primitiv &i st(p&nise inim. La /Slt !u pantaloni al,i sigur elegant 'i $e*erent sttuse pe marginea uria'ei *ale-e s!l$ate $e valuri !a &n *a"a !u'tii unui leu $e $up gratiile !reia *iara *ero!e &'i arat *l!ile !s!ate !u !ol"ii &ngro-itori. <poi se s!al$ase &n vreme !e un gar$ian &i averti-a pe &nottori prin semnale $e !orn ! s&nt &n prime0$ie a!eia !are &n!er!au !u temeritate s trea! prima linie $e valuri 'i sa se apropie $e v&rte0urile amenin"toare iar a!estea !u o ultim r,u*nire $e !atara!ta &nspumat &l i-,eau

&n !ea* !a lovitura unei la,e $e *iara. <!olo t&n(rul !unos!use *eri!irea unor u'oare 'i $rgstoase !onta!te !u *or"e a !ror &m,r"i'are total l#ar *i putut $istruge. 2ar nu#l ispiti !&tu'i $e pu"in po*ta $e a &mpinge a!est !onta!t ame"itor !u natura u!igtoare p&na la limita &m,r"i'rii totale 4 nu#l ispiti pe el plap&n$ul muritor &narmat 'i !&t $e !&t &n-estrat $e !ivili-a"ie 4 a$i! s se av&nte !&t mai $eparte &n imensitate ori !el pu"in s evite !&t mai mult !u putin"a *uga $in *a"a ei &n!&t &n a!east aventur s ri'te s ating momentul !riti! &n !are ori!e limit va *i $ep'it ast*el &n!&t nu va mai putea *i vor,a numai $e spum 'i $e o u'oar lovitur ,estial $e la,a !i $e v&rte0ul tala-ului $e g&tle0ul *iarei $e o!ean. &ntr#un !uv&nt Hans Castorp $ove$ea !ura0 a!olo sus 4 $a! prin !ura0 tre,uie s &n"elegem nu un s&nge re!e stupi$ &n *a"a elementelor naturii !i o $ruire !on'tient $e sine 'i o ,iruin" !&'tigata prin simpatia pentru ele 4 o ,iruin" asupra *ri!ii $e moarte. /impatie7 # Hans Castorp sim"ea $e *apt &n pieptul lui &ngust $e !ivil o a$&n!a simpatie pentru a!este elemente1 iar $e a!east simpatie $epin$ea noua ?i !on'tiin" pe !are 'i#o *ormase &n legtur !u propria#i $emnitate a$ie sa !onsi$ere ! o singurtate a$&n!( 'i mare i se potrivea mai /ine $e!i gloata !elor !u sniu"a 'i ,al!onul !amerei $e la sanatoriu. Contemp $in &naltul a!estui ,al!on pis!urile !u*un$ate &n !ea" $ansul *ulg]0 -pa$ &nv&rte0i"i $e vis!ol 'i se ru'inase p&n( &n a$&n!ul su*letului ram&nea un simplu spe!tator aparat $e -i$ul !on*ortului. 2in a! !au- &nv"ase s s!3ie-e $e!i nu $intr#un ex3i,i"ionism sportiv 'i $in vreo exu,eran" spontana a trupului. 2a! nu se sim"ea &n sigu &n mre"ia 'i t!erea $e moarte a peisa0ului alpin # 'i $e *apt a!est al !ivili-a"iei nu se sim"ea ai!i !&tu'i $e pu"in la &n$em&na # spin MUNTELE VRJIT NcX N &a lui 0(cuser( !e mai nain&e cuno-&in2(" aici sus" cu pericolul$ O vor,ire !u Nap3ta 'i !u /ettem,rini nu era &ntru nimi! mai R titoare1 se av&nta 'i ea $impotriv $in!olo $e !rrile um,late " ept&n$u#se spre prime0$iile !ele mai grave1 iar $a! putem vor,i pre o simpa&ie a Gui Hans Castorp pentru imensa sl,ti!ie a iernii ta se $atore'te *aptului ! sim"ea &n !iu$a spaimei lui evlavioase !a

east priveli'te era $e!orul !el mai potrivit pentru maturi-area !om# lexelor g&n$irii lui 'i ! a!olo era un lo! in$i!at pentru !ineva !are" 0ar3 #si $ea prea ,ine seama !um a0unsese ai!i era !ople'it $e sar!ina $e a sta la 5!&rma6 unor g&n$uri privitoare la situa"ia 'i po-i"ia lui homo Dei. <i!i nu se a*la ni!i un om !are sun&n$ $in !orn sa#l previn pe !ute-tor $e prime0$ia !are#l amenin"a a*ar $oar $a!a a!ela n#ar *i &nsu'i $omnul /ettem,rini !a atun!i !&n$ pun&n$ m&inile !u' la gura &l strigase pe Hans Castorp !are se &n$eprta. 2ar t&n(rul era plin $e !ura0 'i $e $ragoste pentru elementele naturii 'i nu#i mai pasa $a!(#l s&riga !ineva $in urma $up !um nu se sin!3isise ni!i $e a!ea !3emare !are#i rsunase &ntr#o anumit sear $e Carnaval+ "h, Ingegnere, un po' di ragione, sa7 < $a g&n$i el e'ti iar'i tu /atan pe$agogi! !u ale &ale ragione 'i ribellione. 6u &oa&e aces&ea &mi e'ti $rag. 2e'i e'ti !e#i $rept numai *le!ar 'i *la'netar te $ove$e'ti plin $e !ele mai ,une inten"ii 'i#mi e'ti mai $rag $e!&t mititelul ie-uit 'i terorist ne&n$uple!at !lul 'i '*i!3iuitorul spaniol !u o!3elarii lui !are arun! *ulgere m!ar ! are aproape &ntot$eauna $reptate !&n$ v !erta"i... !&n$ va !erta"i !a pe$agogi pen*ru ,ietul meu su*let a'a !um o *!eau 2umne-eu 'i 2iavolul $isput&n$u#'i omul $in evul me$iu... /pri0inin$u#se &n ,e"ele $e s!3i 'i !u pi!ioarele pline $e pul,ere $e Pa$ ur!a pe o &nl"ime al,urie ale !rei &ntin$eri asemenea unor ear'a*ur0 al,e suiau &n terase $in !e &n !e mai &nalte 'i nu se

putea nui nc[tro se &n$reptau1 preau !a nu $u! ni!ieri1 partea lor $e sus Pier$ea &n !erul tot at&t $e l, 'i $e !e"os !a 'i ele 'i nu 'tiai $e un$e B a" nu se 4e!ea nici pisc" nici creas&a" ci numai un nean& ne*uros Go N 6ar6 5ans Castorp &nainta 'i !um &n$rtul lui lumea 'i valea K ^e oameni nu &nt&r-iar $eopotriv s se &n!3i$ privirii !um !e4 N S%ne& nuXJ mai a0ungea $in urm singurtatea 'i i-olarea 6#& #$ erJ maD &nainte $e a#'i *i putut $a seama tot at&t $e pro*un$e pe care JS S&are eJ nsuci s3 'i le $oreas! pro*un$e p&n( la spaima sBuse N 6Wn Breala,il( !ura0ului$ %raeterit figura hu&us mundi, &'i JJ ln&r6@ latin !are nu era &n spirit umanist # expresia au-ita la :,8 THOMAS MANN Nap3ta. /e opri 'i privi &n$rt. 2e 0ur#&mpre0ur nu se mai ve$ea nD R &n a*ara $e !&"iva *ulgi mrun"i $e -pa$a !e !o,orau $in al,ul ni RD milor spre al,ea"a p(m&ntului 'i pretutin$eni struia o t!ere gran$D 'i nepstoare. &n vreme !e privirea i se i-,ea &n toate pr"ile $e goi al, !are#l or,ea &'i sim"i inima !um ,ate tul,urat $e ur!u'1 -v*!ne a!ei mu'!3i ai inimii a !ror *or" animal 'i me!anism le &ntre-rise o &n$r-neal poate nelegiuit printre *ulgerrile s*&r&ito(re ale !a,ine tului $e ra$ios!opie. 9i &l !uprin$ea un *el $e emo"ie o $ragoste simpla 'i *ier,inte pentru inima lui inima omului !are ,ate at&t $e singura numaD !u &ntre,area 'i taina ei pe a!este &nl"imi &n vi$ul &ng3e"at. Ur!a $in greu $in !e &n !e mai sus spre !er. Uneori &n*un$a &n -pa$ partea superioar a unuia $intre ,e"ele !u v&r*ul as!u"it 'i ve$ea $in a$&n! un li!r al,astru !are "&'ne( &n !lipa !&n$ trgea ,"ul a*ar Lu!rul a!esta &l amu-a1 era &n stare s stea mult vreme 'i s repete mereu 'i mereu gestul !are provo!a a!est mi! *enomen opti!. Era o stranie 'i ginga' lumin a mun"ilor 'i a$&n!urilor $e un al,astru#ver-ui limpe$e

!a g3ea"a 'i totu'i &nvluit $e um,re 'i taine atrgtoare. &i amintea $e !uloarea 'i strlu!irea unor anumi"i o!3i $oi o!3i o,li!i ai $estinului su 'i pe !are $omnul /ettem,rini &i !ali*i!ase $in pun!t $e ve$ere umanist o 5$espi!(tur ttreas!6 'i 5o!3i $e lup $in stepe6 #$oi o!3i pe !are#i privise o$inioar 'i pe !are &i regsise &n mo$ inevita,il o!3ii lui Hippe 'i ai Clav$iei C3u!3at. 5Cu pl!ere 'opti el &n mi0lo!ul t!erii. 2ar s nu mi#l rupi. __ es* a !isser, tu sais.; 9i &n g&n$ au-i &n spa&ele lui n!emnuri eloc4en&e !e a 0i rezona)il$ /pre $reapta la o oare!are $istan" p$urea se pier$ea &n !ea"a. O apu! &n a!east $ire!"ie pentru a ve( &n *a"a o!3ilor o "inta p(rnin#tean( &n lo! $e o trans!en$en" al,urie 'i $eo$at alune! *r s ti o,servat !&tu'i $e pu"in ! &n *a"a lui se a*la o $epresiune a solului#Monotonia or,itoare &l &mpie$i!a s re!unoas! !eva $in stru!tu terenului. Nu se ve$ea nimi!1 totul se !ontopea &n *a" o!3ilor. :Ja mereu $ep'in$ o,sta!ole !omplet neprev-ute. /e ls &n voia pa *r sa#i poat msur !u privirea gra$ul $e &n!linare. P$urea !are#l ispitise era situat $in!olo $e prpastia pe l&nga to!mai !o,or&se *r s(#'i $ea seama. 8un$ul r&pei a!operit !u o zaP moale 'i pu*oas se aple!a spre partea muntelui $up !um D/1 seama !&n$ o !lip se ls s alune!e &n a!east $ire!"ie. pov&rni'urile se &nl"au $e o parte 'i $e alta $in !e &n !e mai aprop1 DK !a un $rum $e-golit $epresiunea terenului prea !#l poart sp MUNTELE VRJIT NcV i mun&elui. <poi v&r*urile s!3iurilor se ri$i!ar iar'i1 terenul suia 'i #n$ nu mai existar pere"i laterali $e ur!at1 !ursa *r $rum a lui Hans torp &l $u!ea $in nou $e#a lungul unei &ntin$eri $es!3ise a muntelui spre cer$ V-u p$urea $e ,ra-i &ntr#o parte &n$rt 'i su, el o apu!a &n asta ultim $ire!"ie 'i printr#o !o,or&re iute atinse ,ra-ii &n!r!a"i $e na$ !are a'e-a"i &n *orm $e ung3i &naintau !a o avangar$ a p$urii ` $ispreau mi 0os &n !ea" &n spa"iul ne!uprins. @$i3nin$u#se su, ramurile lor" *uma o "igara sim"in$u#'i su*letul mereu apast

&n!or$at 'i nelini'tit $e t!erea prea mare $e a!east singurtate aventuroas insa m&n$ru $e a le *i !u!erit prin !ura0ul lui 'i !on'tient $e $repturile pe !are $emnitatea i le $$ea asupra priveli'tii. Era $up(#amia-a !tre ora trei. Pornise la $rum ime$iat $up mas 3ot(r&t s renun"e at&t la o parte $in !ura !ea mare $e o$i3na !&t 'i la gustarea $e la ora patru 'i !u inten"ia $e a se &ntoar!e &nainte $e !$erea nop"ii. /e sim"ea *eri!it la g&n$ul !a mai avea &n *a"a lui multe ore pentru a 3oinri li,er $e#a lungul 'i $e#a latul a!estui $e!or gran$ios. &ntr#un ,u-unar al pantalonilor $e s!3i avea pu"in !io!olat iar &ntr#unui $e la 3ain o sti!lu" !u vin $e porto. <,ia $a! mi putea s $isting un$e se gsea soarele at&t $e $eas era !ea"a &n 0urul lui. &n spate $inspre vale venin$ $in ung3iul muntos !are nu se mai -rea norii se &ntune!ar ir o negur $in !e &n !e mai 0oas prea ! &naintea- spre el. /#ar *i -is ! se pregtea sa ning ! tre,uia s se a'tepte la -pa$ l 'i mi multa -pa$ $e par! ar *i existat unele ne!esit"i meteorologi!e urgente prin urmare tre,uia s se Pregteas! pentru un a$evrat vis!ol. 9i &n a$evr *ulgi mi!i 'i lini'ti"i &n!epur s !a$ $in ,el'ug. Hans Castorp *!u vreo $oi pa'i 'i lsa sa#i !a$ !&"iva pe m&ne!a Pa !are !a naturalist amator !e era &i privi !u un o!3i $e !unos!tor. m(nau la prim ve$ere !u ni'te minus!ule -$ren"e in*orme &ns 'ese $estul $e $es su, ex!elenta lui lup semeni !e-ai lor" as&0el nc& perte!t $e ,ine ! erau ! ni'te mi!i 'i pre"ioase giuvaiere lu!rate !u leJ ,i0uterii stele agra*e $e $iamante iar ,i0utierul !el mi talen# r n *ost &n stare s le *a! mi ,ogate 'i mai minu"ios asortate # &a&J east BuJ)ere al,a u'oar 'i pu*oas !e se prvlea !u toata greu# Basn$ P$urea a!operea &ntin$erea pe !rei 9in supra*a" alune!au

b a&e Ke lemn o pul,ere !e semna !e#i $rept *oarte era ,ine $e'i eose,ita !u !ea $e pe pla0a mrii $in "ara lui $e nisip la care 510 THOMAS MANN $G%G nu se putea &mpie$i!a sa se g&n$eas!a+ &n *a"a sa nu erau graum piatra !i $in mii 'i mii $e *ragmente $e apa !on!entrate &ntr#o mult $ine uni*orma 'i !ristalina # *ragmente $e su,stan"a anorgani!a !e * $e asemenea sa "&'neas!a plasma vitala trupul plantelor 'i al omului # R printre a!este miliar$e $e stele magi!e &n nepatrunsa lor splen$oa s*&nta invi-i,ila 'i $elo! $estinata privirii omene'ti una nu semna ! !ealalt1 $omnea a!olo o nes*&r'ita ar$oare $e !rea"ie &n trans*ormarea $e-voltarea ra*inata a uneia 'i a!eleia'i teme *un$amentale a 3exagonu lui !u laturile 'i ung3iurile egale &ns &n ele &n'ile *ie!are $intre a!este pro$use re!i era $e o egalitate $esav&r'ita 'i $e o regularitate gla!iala 'i to!mai &n a!est *apt $inuia !eva ne*amiliar antiorgani! 'i ostil vie"ii#erau $e o regularitate !e atingea un asemenea gra$ &n!&t su,stan"a $e natur organi!a nu#l putea atinge ni!io$at !!i vie"ii &i repugna o pre!i-ie at&t $e exa!ta pe !are o !onsi$era u!igtoare a'a$ar &ntrupa &nsu'i misterul mor"ii iar Hans Castorp !re$ea !a &n"elege $e !e !onstru!torii templelor $in anti!3itate &n mo$ $eli,erat 'i &n taina &'i &nga$uisera anumite in*ra!"iuni la regulile $e simetrie &n a'e-area !oloanelor. &'i lua -,orul alune!a pe s!3iuri !o,or& $e#a lungul li-ierei p$urii pe stratul gros $e -pa$a al pantei spre !ea"a se las $us ur!&n$ alune#!&n$ 'i !ontinua sa rt!eas! *ara "int 'i *ara gra,a $e#a lungul supra*e"ei moarte !are !u &ntin$erile on$ulate vegeta"ia us!ata !e se !ompunea $oar $in um,re &nalte $e ,ra-i 'i !u ori-ontul ei mrginit $e $ealuri pl!ute semna at&t $e straniu !u un peisa0 $e $une. Hans Castorp $$ea $in !ap !u satis*a!"ie !&n$ se oprea 'i se $es*at $e a!easta asemnare1 'i suporta !u pl!ere *ier,in"eala o,ra0ilor $orin"a $e a tremura !iu$atul 'i ame"itorul ameste! $e a"&"are 'i $e o,oseala !are &l stap&neau $eoare!e toate a!estea &l *!eau sa se g&n$eas!a a$ine la ni'te impresii *amiliare pe !are i le $ruise $eopotriv 'i aerul mann !&n$ &i ,i!iuise nervii provo!&n$u#i &n a!ela'i timp 'i o mare poita somn. &'i $$u seama !u satis*a!"ie $e in$epen$en"a lui &naripata 3oinreala lui li,era. &n *a"a sa nu exista ni!i un $rum pe !are satie sa#l

urme-e 'i !u at&t mai mult nu exista ni!i unul &n$rtul sau $u!a a!olo $e un$e venise. La &n!eput mai $ainuisera ni'te st&lpi#0aloane &n*ipte &n -pa$a &ns Hans Castorp nu &nt&r-iase sa se elitJe K inten"ionat $e a!east tutela &ntru!&t toate &l *!eau sa se gnl!e mereu la omul cu !ornul iar lui i se prea !a nu se potrives! !u turile intime pe !are le avea !u marea 'i sl,ati!a singurtate a MUNTELE VRJIT :81 n spatele &nl"imilor st&n!oase 'i a!operite !u -pa$a prin $e*ileul ora tre!u !otin$ !&n$ la $reapta !&n$ la st&nga se n&in!ea un plan # !linat apoi unul ori-ontal 'i $up a!eea apru muntele &nalt ale !rui *ileuri 'i psuri !apitonate pu*os preau a!!esi,ile 'i ispititoare. 2a # inima lui Hans Castorp era puterni!a ispita $eprtrilor &naUimilor 'i 00igurat("ii !are se $es!3i$eau mereu 'i mereu 'i !u ris!ul $e a &nl&r_ia (trun$ea tot mai a$&n! &n lini'tea sl,ati!a &n straniu &n stera prime0$ioas # *ar( sa#i pese $e *aptul !a &ntre timp &n!or$area 'i nelini'tea se s!3im,aser &ntr#o a$evrat *ri!a la ve$erea &ntune!rii pretimpurii 'i !rese&n$e a !erului !are &nvluia !a ni'te voaluri !enu'ii "inutul. <!easta *ri!a &l *!u sa &n"eleag !a p&na &n !lipa $e#atun!i se silise &n a$&n!ul lui s piar$ !3iar 'i sim"ul $e orientare 'i sa uite !u $esavirsire &n !e $ire!"ie erau situate valea 'i t&rgul 4 lu!ru pe !are#l i-,utise tot at&t $e !omplet pe !&t 'i#l $orise. 2e alt*el putea presupune !a $a!a s#ar &ntoai!e ime$iat 'i $a! ar !o,or& mereu la vale ar a0unge $esigur repe$e p&na 0os !3iar $a!a nu $ire!t la 5Cerg3o*D. &n a!est !a- &ns ar a0unge prea !ur&n$1 'i ast*el nu s#ar *olosi $e tot timpul $isponi,il pe !&n$ $a!a#l surprin$ea vis!olul atun!i &n a$evr era pro,a,il sa nu mai regseas! $rumul &napoi. 2ar se &mpotrivi s#o ia la goana prea $evreme ori!&t $e greu l#ar *i apsat *ri!a4 *ri!a lui sin!era $e elementele naturii. <!easta nu &nsemna $elo! a te !omporta !a un sportiv1 !!i sportivul intra &n lupt !u elementele numai at&ta vreme !&t se simte stap&n1 a$i! este pru$ent !!i &n"elept es&e sa ce!ezi$ 'ar ceea ce se pe&recea n su0le&ul lui Hans 6as&orp nu se pu&ea e>prima !ec& prin&r-un sin*ur cu4n&: s0i!are+ 91 !u toate ! a!est !uv&nt impli!a ni'te sentimente in$e!ente !3i ar $a!a 4 sau mai ales !aca - 4elei&a&ea repro)a)ila pe care o in!ica era le*a&a !e n!( sin!era totu'i ea poate *i &n"eleasa $a! ne g&n$im !a

oameni !e n em ! &n str*un$urile *iin"ei unui t&nar 'i unui om !are a trit ani la m *elul eroului nostru s#au a$unat multe lu!ruri ai!i ori s#au uit cum ar 0# Sp%S p#ans castorp inginerul 'i !are &ntr#o -i sau tre,uiau sa explo$e-e &ntr#un elementar 5Hai$a#$e:6 sau &ntr#un i o ti:6 spontane pline $e o ner,$are exasperata pe S6%OO sa se n& b B1e1150 s*i$are sau o &mpotrivire $iametral opusa pru$en"ei l%n eD KA ast*el se *a!e ! 3otarit porni pe tlpi!ii iui lungi mai *3se eSa lungul

a!estei pante 'i se ur!a pe !olni!ul urmtor un$e se Plin $D [ [arecaie $istan"a o !asa $e lemn un *el $e po$ !u a!operi'ul Blin ! %ca5 ca5 5e piatra !eva asemntor !u o !oli,a $e pastor cu0a$ a'e-ata re muntele urmtor a !rui spinare era plina $e ,ra-i si $in!olo :8, THOMAS MANN $e !are se &ngrm$eau ni'te pis!uri &nalte &nvluite $e o ne ne$eslu'ita. &n *a"a lui peretele st&n!os presrat !u !&teva p&l!urD ri !opa!i se av&nta a,rupt &ns apu!&n$#o la $reapta puteai sa#l o!olestD 0umtate par!urg&n$ o panta mo$erat pentru a tre!e &n$rtul Im ca ve-i !e mai urmea-. Hans Castorp &n!epu $e!i !u a!easta explorar $up !e !3iar &n *a"a tp'anului pe !are se a*la a$postul se v-u sil sa mai !o,oare o r&pa $estul $e a$&n!a 'i a !arei panta se &n!lina $e L $reapta spre st&nga. <,ia &n!epuse sa ur!e !&n$ a'a !um prev-use vis!olul 'i vi0elia i-,u!nir !u toata puterea1 era &nsu'i vis!olul !are amenin"a $e multa vreme $a!a se poate vor,i $espre 5amenin"are6 &n legtura !u a!este elemente oar,e 'i ne'tiutoare !are nu urmres! $elo! sa ne $istrug !eea !e prin !ompara"ie ar li *ost relativ $estul $e m&ng&ietor !i s&m !utremurtor $e in$i*erente &n !eea !e prive'te !onse!in"ele a!"iunii lor. 5< sosit:6 &'i spuse Hans Castorp 'i se opri !&n$ prima plesnitura $e v&n" se repe-i prin v&rte0ul gros $e -pa$ 'i &l atinse. 5lata o r,u*nire sa#"i &ng3e"e 'i su*letul.6 9i &n a$evr v&ntul era $e un soi !u totul $e nesuportat+ gerul &n*iortor !are $omnea !am vreo $ou-e!i $e gra$e su, -ero nu se sim"ea ,a !3iar prea ,l&n$ atun!i !&n$ aerul lipsit $e umi$itate era !a $e o,i!ei lini'tit 'i &n!remenit1 $ar $e &n$at !e v&ntul se apu!a

sa#l v&n-oleas!a ptrun$ea &n !arne !a un !u"it iar !&n$ era !a a!um 4 !!i prima pala $e v&nt !are maturase -pa$a nu *usese $e!&t premergtoare 4 'apte ,lanuri n#ar *i *ost $e a0uns sa#"i apere oasele $e o spaima mortala 'i gla!iala1 or Hans Castorp nu avea 'apte ,lanuri !i $oar un pulover $e l&na !are &n alte &mpre0urri i#ar *i *ost per*e!t su*i!ient 'i !are &l 'i sting3erise la !ea mai mi!a ra-a $e soare. 2e alt*el vi0elia &l lovea $intr#o parte 'i $in spate ast*el !a ni!i prin minte nu#D tre!ea sa se &ntoar! 'i s#o primeas! &n *a"a1 !um &ns a!easta situa"ie se ameste!a 'i !u &n!apa"&narea $ar 'i !u 3otar&tul 5Ei 'i:6 al su*letului sau t&narul nes,uit !ontinua sa &nainte-e printre ,ra-ii rari !a sa a0ung111 !ealalt parte a muntelui pe !are#'i pusese &n *n! sa-l urce$ Nu era $esigur ni!i o pl!ere !!i nu se -area a,solut nimi! p 0o!ul *ulgilor !are *ara sa#i ve-i !a-&n$ umpleau tot spa"iul !u &rn -eala lor &nv&rte0ita 'i $easa iar valurile &ng3e"ate !are o str,tea ar$eau ure!3ile provo!&n$u#i o $urere ptrun-toare &i parali-au *li ,rele 'i#i amor"eau m&inile a'a &n!&t uneori nu#'i $$ea seama $a!a str&ngea sau nu &n palme ,e"ele !u v&r*ul as!u"it. Pe la spate -a. ptrun$ea prin guler 'i se topea $e#a lungul spinrii sau i se ase MUNTELE VRJIT :88 N a!operin$u#i partea $reapt. <vea impresia !a va &n!remeni ai!i u om $e -pa$a !u ,e"ele &n"epenite &n mina. /itua"ia Iui era insu# ta,il( &n !iu$a unor !on$i"ii relativ *avora,ile !!i $a!a s#ar *i . rs ar 0i 0Ws& 9i mai rauZ !ar !rumul !e napoiere se !o4e!ea a 0i o !in grea $e'i ori!um ar *i *ost mai ,ine s#o porneas! *ara &nt&r-iere. /e opri $e!i $$u $in umeri m&nios 'i#'i &ntoarse s!3iurile. V&ntul po#vni! &i tie ime$iat respira"ia a'a &n!&t tre,ui sa *a! &n! o $ata !easta !ompli!at manevr !a sa#'i trag su*letul &nainte $e a primi iar'i &n *runte mai ,ine pregtit i-,itura nepstorului $u'man. Cu !apul ple!at 'i !ru"&n$u#'i !u pru$en" respira"ia i-,uti s#o porneas! &n $ire!"ia v&ntului 4 surprins $e greutatea mersului $e'i se a'teptase la mai rau or,it $e vis!ol 'i !u rsu*larea tiat. &n *ie!are !lipa era silit sa se opreas! &nt&i !a sa respire apar&n$u#se $e *urtuna 'i apoi pentru !a "in&n$ !apul ple!at 'i !lipin$ mereu nu mai reu'ea sa

va$ nimi! &n a!east o,s!uritate al, *iin$ mereu silit sa *ie atent s nu se i-,eas! $e !opa!i 'i s( nu se &n!ur!e printre at&tea o,sta!ole a*late &n !ale. 8ulgii &m,ul-i"i !u $uiumul &l i-,eau &n plin *a"a 'i se topeau ast*el &n!&t pielea &i &ng3e"a &i intrau &n gura un$e se topeau !u un gust u'or apos i se loveau $e pleoapele !are se &n!3i$eau spasmo$i! &i np$eau &n o!3i &mpung&n$u#i ve$erea !are $e alt*el tot n#ar *i *olosit la nimi! &ntru!&t !&mpul vi-ual era a!operit $e o per$ea at&t $e $eas iar toat a!east al,ea" or,itoare &i parali-a ori!um sim"ul ve$erii. 9i atun!i !&n$ se silea s va$ privirea &i rt!ea &ntr#un neant al, 'i &nvol,urat. 2oar $in !&n$ in !&n$ apreau ni'te *antome $in lumea real+ !&te o tu* $e ,ra-i piti!i sau vaga siluet a coli)ei pe ln*a care &recuse$ @ ls &n urm silin$u#se sa gseas! $rumul &ntoar!erii peste !olni!ul un$e se &nalta 'opronul. 2ar nu exista ni!i un $rum1 'i a pstra o nentare orientarea aproximativa &nspre !as 'i vale era mai mult o estiune $e noro! $e!&t $e inteligen"a !!i !3iar $a!a reu'ea sa#'i a m&na a$us p&na &n *a"a o!3ilor &n s!3im, nu#'i ve$ea ni!i m!ar s!3iurilor1 totu'i poate ! ar *i i-,utit p&n la urm s le va$ c nSar Ei 0Ws& a'a $e teri,il $e greu s( &nainte-e $in !au-a a&&or o)s&aR a"a toat plin $e -pa$a 'i v&ntul potrivni! !are#i tia respira"ia &l i!au sa inspire 'i s( expire silin$u#l la *ie!are pas s se &ntoar! n a a S6 O!inni [ !lip. Pro,a,il ! nimeni n#ar *i reu'it sa &nainte-e el M $$ nea concAitii # ni!i Hans Castorp 'i ni!i un altul mai voini! $e!&t %mpe J J &re)uia sa se opinteas! sa g&*&ie 'i sa !lipeas! pentru a#'i 11 $e pien0eni'ul $e ap s#'i s!uture plato'a $e -pa$ :89 THOMAS MANN !are#l &ngreuna 'i sa lupte !u sen-a"ia !a era o &n!apa"&nare smintit mai &nainte-e &n a!este !on$i"ii. 9i totu'i Hans Castorp &nainta+ a$i! se mi'!a $in lo!. 2a!a o *a !u *olos sau nu $a!a se mi'!a &n $ire!"ia !ea ,una 'i $a!a n#

ar *i * oare mai pu"in prime0$ios pentru el sa ram&na un$e se gsea %&ns 'i a prea tot at&t $e imposi,il) iat &ntre,ri la !are nu se putea rspun$ pro,a,ilitatea teoreti!a par&n$ !3iar sa &n!line &n sensul opus iar pra!t vor,in$ Hans Castorp avu !ur&n$ impresia !a nu se a*la pe $rumul !el ,un a$i! pe tp'anul !olni!ului pe !are#l ur!ase $in r&pa !u mare greu tate. 2up !&t se prea *urtuna venin$ $in su$#vestul regiunii a$i! $inspre intrarea vii &l a,tuse $in $rum prin *urioasa ei presiune !ontrara. <'a#-isa lui &naintare !are $e !&tva timp &l istovea era ilu-orie &nvluit $e o noapte &nvol,urata 'i al,a ptrun$ea !u mare greutate or,e!in$ &n a!easta prime0$ie nepasatoare. R7i" as&a-i+S scr-ni el prin&re !in2i -i se opri$ Nu ros&i 4reo al&a 0raza mai emo2ionan&a" !e-i o clipa a4u sen&imen&ul ca o mna !e *hea2a se n&in!e -i-i apuca inima" care &resari -i se z)(&u n&re coas&e" pornin! apoi sa )a&a &o& a&& !e iu&e ca n ziua cn! Ea!aman&e i !escoperise oJ pa&a ume!a$ 6(ci n2ele*ea ca nu a4ea !rep&ul sa spun( cu4in&e e>a*era&e -i sa 0ac( *es&uri mari" n&ruc& el nsu-i 0usese acela care aruncase s0i!area" iar &o& ceea ce si&ua2ia a4ea mai n*ri#or(&or nu se iscase !ec& &o& !in pricina lui$ RNu-i rauS" mai zise -i sim2i ca liniile 0e2ei" mu-chii care alc(&uiau e>presia 0i*urii" nu mai ascul&au !e su0le& -i nu mai erau n s&are sa re!ea nimic" nici &eama" mei mnie" nici !ispre2" !eoarece n*he2aser($ R/i acum. Sa co)or pe aici" piezi-" -i sa ma las !us ca!e miros" !rep& nain&e" e>ac& mpo&ri4a 4n&ului$ 7 mai u-or !e zis !ec& !e 0(cu&" con&inua el" *0in!" 4or)in! saca!a&" n reali&a&e cu #um(&a&e !e *las" -i porni iar(-i la !rum1 !ar oricum &re)uie sa 0ie ce4a !e 0(cu&" nu po& sa ma a-ez -i sa a-&ep&" c(ci ace-&i n(me2i he>a*onali ma 4or acope comple& -i nc( 0oar&e repe!e" iar !aca !omnul Se&&em)rim 4a 4eni ma cau&e cu micul lui corn" ma 4a *(si *hemui& aici" cu ochn s&iclo-i cu o )one&a !e z(pa!a pusa pe-o ureche$$$S -i !(!u seama ca--i 40 sie'i 'i &n! &ntr#un *el $estul $e !iu$at. 2rept urmare &'i inter-ise s vor,eas! &ns &n!epu iar'i !u toate !a ,u-ele 'i le sim"ea a "epene &ne&t renun"a sa le mai mi'te 'i ast*el vor,ea *ara !onsoane# !e ceea 0el 5Ta!i $in gur 'i &n!ear! sa &nainte-i &'i spuse el 'i apoi a$aug# ce-i reamin&i !e o mpre#urare 0oar&e 4eche n care i se rn&mplase M%NT7<7 VRJIT NHN c( ai &n!eput sa aiure-i mintea nu#"i mai este prea limpe$e !eea !e B &e *ra4 !in &oa&e punc&ele !e 4e!ere$S Numai !a *aptul $e a se *i gsit &ntr#o situa"ie serioasa $in

pun!tul $e A re al 'anselor pe !are le avea !a sa s!ape era o simpla !onstatare ti!a a ra"iunii a'a$ar venin$ !a $e la o persoana strina $e-intere#ta 'i totu'i &ngri0orata. C&t $espre temperamentul lui a!esta era teri,il pOrnit sa se lase &n voia !on*u-iei !are voia sa pun stap&nire pe el o Ia cu o)oseala cres!&n$a &ns tot el &'i $$u seama !a &m,ol$irea este ne*ireas!a 'i &n!epu sa me$ite-e asupra ei. 5Este o mo$i*i!are a *elului $e a sim"i al !uiva !are se tre-e'te prins &ntr#o vi*orni"a 'i nu#'i mai gse'te $rumul g&n$i el tru$in$u#se 'i exprim&n$u#se &n *ra-e *ara 'ir e&*&in$ o!olin$ $in $is!re"ie expresiile mai !lare. @amenii !are au$ vor,in$u#se $up a!eea $espre asemenea expeiien"e &'i &n!3ipuie !a este !eva &ngro-itor insa uita !a ,oala 4 iar starea mea este 'i ea un *el $e ,oala # &'i pregte'te omul &n a'a *el &n!&t sa se poat &n"elege !u el. Exista *enomene $e sensi,ilitate s!-uta $e ame"eli ,ine*!toare expe$iente *ire'ti $a $esigur... &ns tre,uie sa lup"i &mpotriva lor !!i s&nt !u $oua *e"e s&nt e!3ivo!e &n !el mai &nalt gra$1 'i $a!a vrei sa le apre!ie-i totul $epin$e $e pun!tul $e ve$ere $in !are le prive'ti. /&nt *olositoare 'i ,ine*!toare !&n$ $rumul este pier$ut pe ve!ie $ar s&nt *oarte ru*!toare 'i peri!uloase $e &n$at !e tre,uie sa#"i regse'ti $rumul !a &n !a-ul meu !!i eu ni!i nu ma g&n$es! 4 nu ma g&n$es! &n inima a!easta a mea !are ,ate nvalni! 4 sa ma las a!operit $e a!easta !ristalometrie stupi$ $e or$onata...6 In a$evr se sim"ea !3iar $e pe a!um ispitit &n mo$ evi$ent $e tul# urarea interioara 'i lupta !u un &n!eput $e !on*u-ie a sim"urilor &ntr#un e !are la r&n$ul lui era $eopotriv $e !on*u- 'i &n*rigurat. Nu se spaim&nta !um s#ar *i !uvenit sa se &nspaim&nte !a om sntos !e era &'i $$u seama !a $eviase iar'i $e pe $rumul nete$+ $e $ata a!eas# Ba !&t se prea o apu!ase spre partea pantei !olni!ului. C!i se sa lune!e av&n$ v&ntul pie-i' &n *a"a 'i !u toate !a pentru moment [st nimerit sa nu se lase $us totu'i o !lipa asta i se pru mai <Wrno! B

c J S c[re!t g&n$i el. @ sa regses! $ire!"ia ,una pu"in mai 0os.6 s0r 5a 5acuJ sau crezu !a o *a!e sau n#o !re-u ni!i el &nsu'i sau &n *a! D ;eace era maD nelini'titor &n!epu sa#i *ie in$i*erent $a!a o mai caror 5 50a c5ec&uD intermiten"elor interioare e!3ivo!e &mpotriva o,Ose i- $mai JuB&a $e!&t !u oare!are in$i*eren"a. <!est ameste! $e 9i $e emo"ie !e *orma starea o,i'nuita 'i intima a unui oaspete I :8; THOMAS MANN a !rui a!limati-are !onsta &n a nu se o,i'nui se pre!i-ase at&t $e lim &n!&t ni!i nu mai putea *i vor,a s lup"i !u a0utorul g&n$irii &mpot D golurilor $in su*let. Tremura $e ,e"ie 'i $e exaltare !uprins $e a "eal( aproape tot a'a !um *usese $up !onvor,irea !u Nap3ta 'i /ett ,rini &ns in*init mai intens1 'i ast*el prin reminis!en"ele unor anumD $is!u"ii &'i 0usti*i! *a" $e sine &nsu'i in$i*eren"a *aptul ! nu opun ni!i o re-isten" a!estor goluri somnolente 'i !u toat revolta $ispr "uitoare &mpotriva g&n$ului $e a se lsa a!operit $e nme"ii uni*ormi D 3exagonali ,&l,&ia !eva &n sinea lui o ,&l,&ial( al !rei sens 'i nortsen era urmtorul+ sentimentul $atoriei !are#l &n$emna s lupte &mpotriva a!estor suspe!te pier$eri $e !uno'tin" nu era !3iar eti! pura !i o mes!3in !on!ep"ie ,urg3e-a $espre existen" 'i *apta unui *ilistin nere#ligios. Po*ta 'i ispita s se &ntin$ 'i s se o$i3neas! &i &nvaluiramintea su, urmtoarea *orma+ &'i spunea ! era !a &n timpul unei *urtuni $e nisip &n $e'ert un$e ara,ii se arun!au !u *a"a la p(m&nt 'i#'i trgeau ,urnu-urile peste !ap 'i numai *aptul ! nu avea ,urnu- 'i nu# 'i putea trage peste !ap tot at&t $e ,ine un pulover $e l&n i se prea o o,ie!"ie vala,il pentru o asemenea !omportare !u toate ! nu mai era !opil 'i ! $in multe povestiri 'tia $estul $e exa!t !um se petre! lu!rurile atun!i !&n$ mori &ng3e"at. 2up o pornire !u o vite- mi0lo!ie pe un teren mai $egra, nete$ ur! iar'i iar panta se $ove$i a *i $estul $e a,rupta. Era posi,il s nu *i gre'it !alea !!i $rumul !are $u!ea $evale tre,uia 'i el s ur!e pe alo!uri ir !&t $espre v&nt $esigur ! $in !apri!iu &'i s!3im,ase $ire!"ia !!i Hns Cstorp &l avea a!um iar'i &n spate 'i se ,u!ura $e a!est avanta0. @are vi*orni"a era a!eea !are#l aple!a &nainte sau to!mai a!est pov&rni' &nvluit $e un amurg $e -pa$ al, 'i *rage$ !are exer!ita un *el $e

!3emare asupra trupului su7 N#r *i *ost nevoie $e!&t s se lase in voia !3emrii s i se $ruias! iar ispita era mare 4 tot a'a $e mar . spe!i*i! 'i prime0$ioas !um s!rie la !arte *apt !are nu#i rpea ms nimi! $in puterea vie 'i e*e!tiv. Ca mai mult ea pretin$ea ni'&e Sr turi !e erau numai ale ei 'i re*u-a s *ie pus alturi 'i printre $a generale ale experien"ei nu a!!epta s se re!unoas! &n ele 'i se uni! 'i *r asemnare &n struin" ei 4 *r s po"i totu'i nega !a e inspirat $e !ineva anume ! a$i! era o sugestie provenit $e *ptur &n ni'te 3aine $e un negru spaniol !u o !oleret( rotu &n!re"it $e o al,ea" $e -pa$ imagine $e !are erau legate o su ` K. nie $e impresii &ntune!ate ie-uiti!e !ategori!e 'i ostile umanit"i1J $ I,, M%NT7<7 DEFJGT :8= &e soiurile $e torturi 'i ,astona$e lu!ruri !e#I &ngro-eau pe $omnul tem,rini *!&n$u#I $e r&s !u re*renul *la'netei 'i !u a!ea ragione a 2ar Hans Castorp se purta vite0e'te 'i se &mpotrivi ispitei $e a se Gca Nu 4e!ea nimic" lupta 'i &nainta # !u *olos sau nu # $ar se !3inuia !eea !e#l privea 'i se mi'!a &n !iu$a lan"urilor !are#l &mpovrau a lan"urilor !u !are *urtuna &ng3e"at &i &ngreuna $in !e &n !e mai mult e**l,rele. Cum ur!u'ul $evenea prea piepti' o apu!a &ntr#o parte !ar *r s#'i $ea prea ,ine seama 'i urma ast*el panta !&t(va vreme. Ca s(#si $es!3i$ pleoapele &n"epenite tre,uia s *a! un e*ort a !rui -$rni!ie o &n!er!ase 'i nu mai era &n$emnat s(#l repete. Totu'i $in !&n$ &n !&n$ mai -rea !&te !eva+ ,ra-i !are par! se apropiau o g&rl sau o groap a !ror negreal se $eslu'ea &ntre marginile $e -pa$ !e se pov&rneu1 iar !&n$ pentru a mai s!3im,a !o,or& iar'i o pant &n*runt&n$ $e alt*el &n! o $at v&ntul -ri &n *a"a lui la o oare!are $istan"a

um)ra unei lo!uin"e omene'ti plutin$ li,era !a &n aer 'i prin *a"a !reia *luturau valuri !e"oase. Ve$ere ,inevenit 'i m&ng&ietoare: /e !3inuise vite0e'te &n !iu$a tuturor pie$i!ilor p&n !&n$ reu'ise s( va$ !l$iri ri$i!ate $e m&na omului" care i !$eau $e 'tire ! valea lo!uit tre,uia s *ie prin apropiere. Poate ! &nuntru erau oameni1 poate ! se putea a$posti sa a'tepte &n!etarea vi*orni"ei sau !3iar sa plteas! $!( va *i nevoie un &nso"itor sau o !lu- &n !-ui !&n$ &ntuneri!ul *ires! l nop"ii va !$ea &ntre timp. /e &n$rept !tre a!est !eva aproape 3imeri! 'i !are a$esea era !&t pe !e s $ispar &n &ntune!imea urgiei $ar !a s a0ung p&na a!olo mai tre,ui s( *a! &n! o as!ensiune istovitoare &mpotriva v&ntu# 1 ns3 a#uns sus se !onvinse !uprins $e sentimente $e revolt uimire paim( 'i ame"eal ! nu regsise !u pre"ul !elor mai eroi!e e*orturi ecZ ,ine!unos!uta !oli, a!el po$ !u a!operi'ul &n!r!at $e pietre. ZEi $r!ia $ra!ului:6 2e pe ,u-ele &n"epenite ale lui Hans Cas&orp spnn$eau ,lesteme !are nu !uprin$eau !onsoanele la,iale. 9i !a s oriente-e se &nv&rti &n 0urul !oli,ei 0ut&n$u#se !u ,"ul !onstat&n$ J 'ese $in nou ai!i prin spate 'i ! prin urmare vreme $e mai ,ine in N Wr3J 5uB3 socoteala lui !-use pra$ !elei mai !ategori!e 'i mai Prostii. 2ar a'a se petre!user lu!rurile 'i 'a puteai s( le gse'ti A ui !r"i T6 A cn! mvirteai &n !er! te istoveai &n!3ipuin$u#"i !

&nainte-i pe &e a$ rea6tate nu *!eai $e!&t vreo !&teva o!oluri largi 'i stupi$e !are . au m Pun!tul $e un$e ple!ase'i asemenea &n'eltoarei or,ite a /a te rt!eai a'a nu#"i mai regseai !asa. Hans Castorp &'i :88 THOMAS MANN $$u seama !u o oare!are mul"umire $e'i !u spaima ! se gsea unui *apt !unos!ut prin tra$i"ie 'i se plesni !u m&inile peste !oa !iu$a $ar 'i $e satis*a!"ie &ntru!&t experien"a se repetase !u at&ta i &n !a-ul sau spe!ial in$ivi$ual 'i pre-ent. 9opronul singurati! era ina!!esi,il u'a *iin$ &n!3isa ast*el !a puteai intra pe ni!ieri. Totu'i Hans Castorp se 3otr& sa ram&na a! G $eo!am$at !!i strea'in a!operi'ului $$ea totu'i ilu-ia unui a$apo iar !oli,a ea &ns'i &n partea $inspre munte un$e Hans Castorp a$posti o*erea &n a$evr o oare!are aprare &mpotriva *urtunii $a! &"i re-emai umrul $e peretele $in s!&n$uri !ioplite grosolan !!i $D pri!ina lungimii s!3iurilor nu era posi,il sa se re-eme !u spatele. 2una !e &n*ipse ,"ul alturi &n -pa$a se propti pe pi!ioare !u m&inile &n ,u-unare 'i !u gulerul puloverului $e l&na ri$i!at "in&n$u#se &n e!3ili,ru pe pi!iorul &ntins &nainte iar !u o!3ii &n!3i'i &'i lipi !apul ,&ntuit $e ame"eala !a sa se o$i3neas! $e peretele $e s!&n$uri negeluite arun!&n$ $in !&n$ &n !&n$ !&te o privire peste umr $in!olo $e r&pa !tre masivul st&n!os $in !ealalt parte !are se ivea uneori $estul $e nelmurit prin per$eaua $e ninsoare. Po-i"ia lui era relativ !omo$a. 5La nevoie se poate sta ast*el toata noaptea &'i spuse el numai sa s!3im, $in !&n$ &n !&n$ pi!iorul a$i! $up !um s#ar -i!e sa ma !ul! oare!um pe partea !ealalt iar &ntre timp *ire'te sa ma mai mi'! pu"in !eea !e este a,solut ne!esar. 9i m!ar !a pe $ina*ar s&nt amor"it am a$unat $estula !l$ura &nluntrul meu $atorita mi'!rii pe !are am *a!ut#o prin urmare n#am or,e!ait *ar( *olos !u toate !a m#am pier$ut 'i m#am tot &nv&rtit mereu &n 0urul !oli,ei...6 5ZPier$ut] $ar oare !e expresie *oloses! eu ai!i7 Nu e $elo! ne!esara nu !orespun$e $elo! !u !eea !e mi s#a &nt&mplat m#am *olosit $e ea &ntr#un mo$ !u totul ar,itrar $eoare!e !apul &n! nu mi#! Prea limpe$e 'i !u toate a!estea &n anumite privin"e este un !uv&nt potnvi. $up !&te mi se pare... 2in *eri!ire &n! mai pot re-ista $eoare!e a!easta *urtuna a!est uragan $e -pa$a a!easta vi*orni"a 3aotica poa toarte ,ine

sa "in p&na m&ine $iminea"a 'i !3iar $a!a nu "ine $e!it p la !$erea nop"ii este posi,il !a situa"ia sa $evin $estul $e grava ! noaptea prime0$ia $e#a te pier$e $e a te pier$e rt!in$ &n !er! este at&t $e mare !a 'i pe vreme $e vis!ol... <r tre,ui !3iar sa se lase s tre,uie sa *ie !am 'ase 4 at&t amar $e timp am pier$ut !&t m#am r 2ar oare !e ora o *i76 9i#'i !aut !easorni!ul $e'i *ire'te ruH u'or sa se s!oto!eas! prin ,u-unare !u $egetele "epene !a sa $e S ceasornic ceasorni!ul $e aur !u !apa! 'i monograma !are ti!ia MUNTELE VRJIT NHV Nu 'i !re$in!ios ai!i &n a!east singurtate !omplet pustie ti!ia D !a 'i inima lui !a o inim omeneas!a plina $e $uio'ie &n i$ura organi!a a o$i"ei tora!i!e. Era patru 'i 0umtate. La $ra!u !am tot at&t *usese 'i atun!i !&n$ R ,u!nise *urtuna. Tre,uia oare sa !rea$ ! nu se rt!ise $e!&t un s*ert !eas7 5Timpul mi s#a prut lung g&n$i el. < te pier$e este pli!tisitor o !&t se pare. Totu'i la ora !in!i sau la !in!i 'i 0umtate se &ntune!a mple&" aces&a-i un 0ap& care nu se poa&e mo!i0ica$ Oare 0ur&una 4a 6n!eta mai &nainte a$i! $estul $e repe$e !a sa nu mai ris! a ma pier$e iar'i7 9i pentru reali-area a!estei $orin"e a' putea sa trag un git $e porto !a sa m &ntres!.S Luase a!easta ,utura $estinata amatorilor numai pentru !a se gsea la Cerg3o*6 &n sti!le plate se vin$ea ex!ursioni'tilor 4 'i ,ine&n"eles !a nimeni nu se g&n$ise la eventualitatea !a &mpotriva regulilor unii se vor rt!i &n mun"i pe ninsoare 'i ger 'i &n asemenea &mpre0urri vor *i sili"i sa &nt&r-ie noaptea. 2a! mintea i#ar *i *ost mai limpe$e ar *i tre,uit sa#'i spun !a $in pun!tul $e ve$ere al 'anselor $e &ntoar!ere ,utura era tot !e putea *i mai rau. &ns $e *apt !3iar 'i#o spuse $up !e ,au !&teva &ng3i"ituri !are#i pro$user un e*e!t *oarte asemntor !u a!ela pe !are#l sim"ise $up !e !onsumase ,ere $e Eulm,a!3 &n seara sosirii lui atun!i !&n$ rostin$ $is!ursuri $e-or$onate &n legtura !u sosurile $e pe'te 'i alte su,ie!te similare &l suprase pe $omnul /ettem,rini 4 $omnul Lo$ovi!o pe$agogul !are prin privirea lui &n$emna la ra"iune pe ne,unii !are#'i *!eau $e !ap 'i a !rui pl!uta !3emare $in !orn Hans

Castorp to!mai o au-ea venin$ prin aer semn !a elo!ventul e$u!ator se aPropia &n mar' *or"at !a sa#'i salve-e $in a!easta situa"ie ne,uneas!a elevul pre*erat !opilul rs*"at al vie"ii 'i sa#l $u!a &napoi a!as... Ceea D ure9te era a,sur$ 'i nu provenea $e!&t $e la ,erea $e Eulm,a!3 pe 6are [ ,use $in gre'eala. C!i &n primul r&n$ $omnul /ettem,rini nu a,solut ni!i un !orn el nu avea $e!&t *la'neta re-emata pe un pi!ior emn 'i !u !are a!ompania $ansul altora ri$i!&n$ o!3ii lui $e uma#pre terestrele !aselor1 'i &n al $oilea r&n$ nu 'tia 'i nu ve$ea nimi! ea !e se &nt&mpla $eoare!e nu mai sttea la sanatoriul 5Cerg3o*6 !eF !roitorul $e $ame &n mi!a lui mansar$a !u !ara*a $e apa $re !3iliei $e mtase a lui Nap3ta # a'a &ne&t nu mai avea ni!i 6arn 9L nicb Bu&in"a sa intervin !a alt$at # $e pil$a ca n %lZ !&n$ Hans Castorp se a*lase &ntr#o po-i"ie at&t noap&ea )un $e ne# a&l& !e S0ava a$i! to!mai atun!i !&n$ &i &napoiase 6la4c#,olnavei au!3ats!G cra#on, creionul ei cu mina" creionul lui Bri)isla4 !e$ :90 THOMAS MANN b Hippe$.. 2e *apt $e !e *olosea expresia 5po-i"ie67 Pentru !a a!est sa#'i !apete sensul 0ust 'i propriu &n lo! $e unul pur meta*ori! $e!6 sa te gse'ti &ntr#o po-i"ie tre,uie sa stai !ul!at nu &n pi!ioare p0 R ori-ontala era a!eea !are se potrivea unui tovar' at&t $e ve!3i al $e#ai!i $e sus. @are nu se o,i'nuise s stea &ntins &n aer li,er pe soare 'i pe *rig at&t noaptea !&t 'i -iua7 9i to!mai era gata#gata sa se L sa !a$a !&n$ sim"ul luntri! &l -g&l"&i 'i apu!&n$u#l par!a $e guler i "inu $rept &n pi!ioare ast*el &n!&t ,&iguirile g&n$irii lui asupra 5po-i"i 6 tre,uiau puse $eopotriv 'i pe seama ,erei $e Eulm,a!3 'i nu nurnaD $orin"ei lui oare!um impersonale $e a se &ntin$e 'i $e a $ormi tipi! prime0$ioasa &nto!mai !a &n !r"i 'i !are &n!er!a sa# l ame"eas! *olo sin$ so*isme 'i 0o!uri $e !uvinte. RAm 0(cu& o *re-eala" recunoscu el$ Dinul !e por&o nu es&e !eloc in!ica&" aces&e c&e4a n*hi2i&uri mi-au n*reuna& n*rozi&or capul" e *a&a sa-mi ca!a pe piep&" ca sa spun a-a" iar *n!urile mele nu mai sn& !ec& ni-&e aiureli -i ni-&e *lume cu !ou( n2elesuri n care nu &re)uie sa ma ncre! -i nu numai *n!urile care-mi &rec prin cap sn& n!oielnice" ci chiar -i o)ser4a2iile cri&ice pe

care le 0ac asupra lor" ia&( nenorocirea ^Son cragon+] As&a nseamn( creionul ^ei] nu al lui" -i n aces& caz nu se spune ^son]" !ec& 0iin!c( cra#on este la mas!ulin restul e numai o gluma. 2e alt*el ni!i m!ar nu 'tiu $e !e insist asupra a!estui lu!ru. C&n$ ar tre,ui $e pil$a s ma &ngri0ore- mult mai tare $e *aptul !a pi!iorul st&ng pe !are m spri0in aminte'te &ntr#un !3ip i-,itor $e pi!iorul $e lemn al *la'netei lui /ettem,rini pe !are mereu o &mpinge &nainte !u genun!3iul pe !al$ar&m atun!i !&n$ se apropie $e vreo *ereastra 'i &ntin$e plria $e !ati*ea pentru !a *eti"a $e sus sa#i arun!e o mone$a. &n a!ela'i timp ma simt atras oare!um spre -pa$a $e ni'te rn&ini ale nimnui simt $orin"a sa ma !ul!. Numai mi'!area ar mai putea &n$repta !eva. Tre,uie sa *a! mi'!are sa ma pe$epses! pentru ,erea $e Eulm,a!3 $ar 'i !a sa#mi mla$ie- pi!iorul $e lemn.6 Cu o smu!itura $in umr se $esprinse $e perete. 2ar a,ia se G parta $e 'opron 'i a,ia *!u un pas &nainte !a v&ntul &l 'i i-,i !a o tura $e !oasa &mping&n$u#l &n$rt spre a$postul peretelui. 8ara m iala !a a!esta era lo!ul un$e &l silea sa stea 'i !u !are tre,uia &n K provi-oriu sa se mul"umeas! $eoare!e ai!i avea !el pu"in posi,i sa se re-eme 'i !u umrul st&ng a$i! sa mai s!3im,e po-i"ia spnJ $u#se pe pi!iorul $rept 'i mi'!&n$u# l u'or pe !elalalt !a sa#l ae "eas!. 5Pe un asemenea timp &'i spuse el stai a!as. Po"i sa#P DKUI pu"ina $istra!"ie $ar nu tre,uie sa ai preten"ie la !eva ine$it '1 s MUNTELE VRJIT NIL 3ar"a !u *urtuna. /tai lini'tit 'i lasa#"i !apul sa at&rne $a!a &l sim"i Z;- !e *reu$ Bere&ele e )un" )rnele sn& !e lemn" )a chiar mi se pare ca 6n$es! o oare!are !l$ur $a!a se poate vor,i ai!i $espre !l$ura o r $ ra $is!reta a lor proprie $e'i este posi,il !a totul sa nu *ie $e!&t 3Douire !eva pur su,ie!tiv... Ei !e mu*"i copaci+ 6e clima& 4iu al celor 4ii+ 6e mireasma+$$$S "0n par! &ntins se a*la $e$esu,tul lui !3iar su, ,al!onul pe !are &ea-un Daic 4as&5 cu 0 vegeta"ie luxurianta 'i ar,ori !u *run-e ulmi latani *agi ar"ari 'i meste!eni !u o u'oara nuan"are &n !oloritul *run-elor *rage$e lu!ioase 'i ale !ror v&r*uri se legnau *o'nin$ u'or. Iar aerul $eli!ios pu"in ume$ 'i &nmiresmat a$ia $e respira"ia ar,orilor. Un ropot s!urt $e ploaie

tre!u $ar era o ploaie plina $e lumina. Ve$eai p&na sus &n &naltul !erului aerul &n!r!at !u pi!aturi strlu!itoare $e apa. C&t era $e *rumos: @ $u3 al pam&ntului natal par*um 'i ,el'ug al !&mpiei !&t $e mult mi#ai lipsit: V-$u3ul era numai !&nte! $e pasarele *luierturi $ia*ane !iripeli g&ngureli 'i suspine $e o ptima'a suavitate 'i ging'ie &ns *r s se arate ni!i !ea mai mi! pasare. Hans Castorp surise 'i respira a$ine !u re!uno'tin"a. Iar &ntre timp totul se *!ea 'i mai *rumos. 2easupra peisa0ului apru un !ur!u,eu larg 'i luminos ar!uit $e#a !urme-i'ul !erului o a$evrata splen$oare $e#o strlu!ire ume$a iar toate !ulorile lui par&n$ unsuroase !a uleiul !urgeau pe iar,a $eas 'i strlu!itoare. Era !a o mu-i!a par!a ni'te a!or$uri $e 3ar*e se &mpleteau &n mo$ armonios !u *laute 'i viori. Mai ales al,astrul 9i violetul se prelingeau &ntr#un !3ip minunat. Totul se !ontopea 'i se pier$ea &ntr#un *el *erme!tor se metamor*o-a $evenin$ mereu tot mai a )as&ru 'i mai proaspt. Era exa!t !a &n -iua a!eea !u mul"i ani &n urma !&n$ lui Hans Castorp i s#a &ng$uit sa as!ulte un !&ntare" !ele,ru urnea &ntreag un t&nr italian al !rui g&tle0 revrsase peste inimile oamenilor mn*ierea unei ar&e pline !e har$ A&acase cu o no&a nal&a e !3iar $e la &n!eput *usese *oaite *rumoasa. &ns pu"in !&te pu"in !u & *i YJBacare &re!ea a!easta armonie &n*l!rat se lrgise se $ilatase K se &nsenin&n$u#se printr#o lumina $in !e &n !e mai strlu!itoare. c Wl&e unu voalurile $e !are ni!i nu#"i $a$use'i seama la &n!eput s## $ rZn!" n&r-un 0el sau al&ul mai era curn Ui &n!3ipuiai prin a $a la iveala numai unul sin*ur care 4a J marea revela"ie !ea aln&re ele $ar $up a!eea mai !-u un val bbl pura HJ sunr] 'i apoi un altul 5bern" carp 0n 5 'i $e s aaevar las sa "&'ne(s!a &ntreag a,un$en"a $e strlu!ire oareD s!l$ata &n la!rimi &ne&t $intre spe!tatori se &n,ust &nal" un urrnur $e &ne&ntare !e prea totu'i sa *ie un protest 'i o :9, THOMAS MANN &mpotrivire 'i !3iar el &nsu'i t&narul Hans Castorp *usese !onUT#] 3o3ote $e pl&ns. <'a era 'i a!um !u priveli'tea !are se metarnor* !are se trans*igura treptat#treptat. <-urul inun$a... Voalurile poleite D ploii !a-ura+ 'i se ivi marea # o mare era

Marea /u$ului $e un al,ast intens 'i pro*un$ !u s!&nteieri 'i s!lipiri argintii 'i plutin$ !a &m a,ureala $ia*ana 'i &n!on0urat pe 0umtate $e un lan" $e mun"i $e al,astru $in !e &n !e mai stins se $es!3ise un gol* minunat presrat ! insule pe !are apreau palmieri iar !su"e al,e lu!eau printre pil!uri $ !3iparo'i. @ o a0unge nu era vre$ni! $e !eea !e ve$ea $ar oare !e &nsemna a!east generoasa risipa $e lumina 'i $e a$&n!a puritate a !eru# lui a!easta prospe"ime $e apa &nsorita7 Hans Castorp nu mai v-use ni!io$at nu mai v-use ni!io$at !eva asemntor. Tre!use prea pu"in prin su$ !u prile0ul s!urtelor !alatorii $e va!an"a. Cuno'tea este a$evrat marea sl,ati!a 'i pali$a $in nor$ 'i se legase $e ea !u ni'te sentimente ne$e*inite !are apar"ineau !opilriei $ar nu *usese ni!io$at p&n( pe "rmul Me$iteranei p&na la Neapoli" pna n Sicilia sau pna n Precia" !e pil!a$ 6u &oa&e aces&ea" i amintea. 2a !iu$"enia era !a re!uno'tea totul 'i se ,u!ura. 5< $a e a'a !um 'tiu:6 striga un glas &n el $e par!a ar *i purtat $intot$eauna &n sine *ara s(#'i $ea seama a!est prea*eri!it a-ur &nsorit $e par!a l#ar *i pstrat p&n a!um &n taina as!uns !3iar 'i *a"a $e el &nsu'i. Iar a!est 5$intot$eauna6 era vast in*init $e vast !a marea $es!3isa spre st&nga lui a!olo un$e !erul o !olora !u o nuan"a $e un violet ginga'. Orizontul se &ntin$ea !a o &nl"ime spa"iul prea !a ur!a $ar nu era $e!&t o ilu-ie $atorata *aptului !a Hans Castorp privea gol*ul $e sus $e la oare!are altitu$ine. Mun"ii &naintau asemenea unor promontorii &n!ununa"i $e p$uri ptrun$eau &n mare 'i se retrgeau &n semi!er! !3iar $e la mi0lo!ul peisa0ului pe !are#l a$mira 'i p&na la lo!ul un$e sttea tJ &n! 'i mai $eparte1 !!i sttea pe o !oasta st&n!oasa pe ni'te trepte $e piatra $ogorite $e soare iar &n *a"a lui "rmul !o,ora plin $e mu'!3i ' $e pietre &n trepte al!tuite $in ,lo!uri 'i a!operite $e mr!ini sp pla0a 0oasa un$e printre trestii se iveau gol*uri minus!ule altJas mi!i porturi 'i mi!i la!uri. Iar a!est "inut &nsorit a!este maluri &nal !are se a0ungea u'or a!este ,a-ine vesele &n!on0urate $e *ale-e !a &n largul marii p&na la insulele &n !are ,r!ile ple!au 'i veneau era populat. @amenii !opii ai soarelui 'i ai marii se mi'!au 'i se K neau ,u!uro'i 'i &n"elep"i o omenire *rumoasa 'i t&nara at&t $e p K la ve$ere &n!&t privin$#o inima lui Hans Castorp se $ilata plina $e 'i $e $ragoste. MUNTELE VRJIT NIH <$oles!en"i !u m&inile pe *r&ie struneau ni'te !ai goneau pe

l&ng( R alele !are ne!3e-au 'i#'i smu!eau !apetele trgeau $e $&rlogii i ai !elor nrva'i al"ii &n!ale!au *ara 'a 'i le $$eau g3es &n !oaste !l!&iele goale pentru a#i &n$emna sa intre &n mare pe !&n$ mu'!3ii telui le 0u!au &n soare su, pielea ,ron-ata iar strigatele pe !are 'i le !resau pre6um 'i a!elea !u !are#'i &m,ol$eau *alni!ii armsari a4eau" HDntr#un motiv oare!are o sonoritate $e vra0. La marginea unui mi! ol0 acolo un!e malul se o*lin!ea ca n&r-un lac !e mun&e" pa&runzn! o&n( $eparte &n pam&nt $ansau ni'te *ete tinere. Una $intre ele al !rei rstr&ns "n&rM%n coc !easupra ce0ei avea un *arme! $eose,it sttea 0os !u pi!ioarele &ntr#o mi!a surpatura 'i !&nta $intr#un !aval !u o!3ii aten"i pe $easupra $egetelor !are se mi'!au gra"ios iar tovar'ele ei $ansau sur&-(toare *ie singure !u ,ra"ele &ntinse 'i purt&n$ ve'minte *&l0i&oare" *ie pere!3i !u t&mplele apropiate &n !3ip 'galni! &n vreme !e. &n$rtul a!eleia !are !&nta $in !aval a$i! a spatelui ei al, prelung 'i *rage$ pe !are mi'!rile ,ra"elor &l *!eau sa un$uias!a alte surori stteau 0os se "ineau &m,r"i'ate 'i priveau vor,in$ &n lini'te. Mai $eparte !&"iva tineri *!eau exer!i"ii $e tragere !u ar!ul. Era o s!ena *eri!ita 'i o$i3nitoare s#i ve-i pe !ei mai v&rstni!i !um &i &nv"au pe a$oles!en"ii st&nga!i 'i !u parul )ucla& 0elul !e a n&in!e coar!a apasn! pe sgeata sa#i urmre'ti "intin$ laolalt !u &nv"!eii 'i !um &i spri0ineau atun!i !&n$ re!ulul provo!at $e sgeata !are "&'nea vi,r&n$ &i *!ea sa se !latine 'i sa ri$a.

<l"ii pes!uiau !u un$i"a. /tteau &ntin'i pe ,urta pe st&n!ile nete$e ale "rmului arun!&n$u#'i un$i"ele &n mare sporovain$ lini'ti"i !u !apetele mtoarse spre ve!inii lor !are !u trupurile &ntinse &ntr#o po-i"ie pie-i'a -v&rleau 'i ei momeala *oarte $eparte. &n s*&r'it al"ii se tru$eau sa trag n mare o cora)ie cu )or!urile nalte !u !atarge 'i vintrele smu!in$ imping&n$ 'i proptin$. Copii se 0u!au 'i se -,enguiau &n valuri. @ meie 0&nara !ul!ata pe pla0a privea &n spatele ei ri$i!&n$u#'i !u o ve'm&ntul &n*lorat peste s&ni iar pe !ealalt o &ntin$ea &n aer sa un 0ruc& nvluit !u *run-e pe !are un ,r,at !u 'ol$urile &nguste m pi!ioare la !apat&iul ei i#l &ntin$ea 'i i#l lua &napoi 0u!&n$u# se. 5 eau re-ema"i $e ni'te *iri$e st&n!oase al"ii 'ovaiau pe marginile 4r0 orJ cu ,ra"ele &n!ru!i'ate sau !u m&inile pe umeri" nceren! cu i##$"" pi6loarelor r!eala apei. 2e#a lungul "rmului se plim,au pere!3i %rec3ea *ie!rei tinere se a*la apropiata gura !elui !uc !e#o !on# !e u $ aSas&os. Capre !u parul lung sreau $in st&n!a &n st&n!a p-ite an &nar !are sttea &n pi!ioare pe un !olni! "in&n$ o mna n :99 THOMAS MANN 'ol$ re-em&n$u#se !u !ealalt $e un ,a" lung 'i purt&n$ o palarioar ,orurile ri$i!ate a'e-ata peste ,u!lele !astanii. R'ar e ncn&a&orJ$ -i spuse Hans 6as&orp !in &oa&a inima$ 7s&e ah lu& m)ucur(&or -i 0ermec(&or+ 6& sn& !e !r(*u2i -i s(n(&o-i in&eli*en2i -i 0erici2i+ 7i" !ar nu sn& numai 0rumo-i" ci -i 4n&eli*en&#,inevoitori. 8aptul a!esta ma &n$uio'ea- 'i aproape ma *a!e sa m &n$rgostes!+ $e spiritul 'i sensul !e $e*ines! *ptura lor !u alte !uvint $e spiritul 'i sensul prin !are s&nt uni"i 'i &n !are li se $es*'oar via"a:6 &n"elegea prin asta ama,ilitatea 'i $e*erenta *r

margini 'i egala pentru to"i pe !are 'i#o artau &n rela"iile lor a!e'ti oameni ai soarelui# un respe!t senin &nvluit &ntr#un sur&s pe !are 'i#l mrturiseau unii altora printr#o $is!u"ie aproape $e nesesi-at 'i totu'i &n numele unei i$ei !e ptrunsese a$&n! &n *iin"a lor a unei legaturi spirituale !are#i unea &n mo$ v$it pe to"i1 o $emnitate 'i !3iar o anumita severitate *oarte 3otar&ta &n voio'ia ei &i !lu-ea &n *aptele 'i &n li,ert"ile !e 'i le &ng$uiau !a o s*tuitoare spirituala 'i a*lata mai presus $e toate s*tuitoare ptrunsa $e o gravitate $elo! posomorita 'i $e o evlavie &n"eleapt 4 !u toate !a nu era lipsita $e un anume !eremonial. C!i a!olo pe o piatra rotun$a 'i a!operita !u mu'!3i sttea o mama t&nara !are#'i $esprinsese $e pe umr ro!3ia !a*enie !a sa potoleas! *oamea prun!ului. 9i ori!ine tre!ea pe l&nga ea o saluta &ntr#un *el $eose,it !are re-uma tot !eea !e $inuia at&t $e gritor nem(rturisit &n purtarea generala a a!estor oameni+ tinerii se &ntor!eau !tre mama 'i#'i &n!ru!i'au ,ra"ele pe piept &ntr#un gest u'or 'i iute pentru a#'i lua o "inuta $emna apoi &'i &n!linau sur&-atori !apul *etele *a!&n$ o $eli!ata genu*lexiune asemenea !re$in!io'ilor !are tre! prin *a"a altarului. 2ar &n a!ela'i timp to"i *!eau semne prietene'ti voioase i-vor&te $in inima iar a!es ameste! $e evlavie *ormala 'i prietenie plina $e voio'ie !&t 'i gestul u'or 'i $e-involt !u !are mama pentru a#'i a0uta prun!ul s sug &'i aBas s&nul !u $egetul arttor 'i &n a!ela'i timp &'i &nal" o!3ii 'i mul"umea un sur&s !elui !are#i arata respe!t s*&r'rra prin a#l *erme!a pe Castorp. Nu se mai satura privin$ 'i toto$at se &ntre,a !u spaim avea $reptul sa priveas! $a!a *aptul $e a p&n$i a!easta *eri!ire 'i !ivili-ata nu era repro,a,il # pentru el !are se sim"ea !u totul lipsl no,le"e ur&t 'i grosolan. $& /#ar *i -is !a nu mai avea timp pentru asemenea g&n$uri. Ln *rumos al !rui par lung $at &ntr#o parte !$ea u'or pe *runte in$u#se spre t&mpla sttea !3iar $e$esu,tul lui !u ,ra"ele &n!ru!i9 piept $eoparte $e tovar'ii sai ni!i trist ni!i &n$rtni! !i pur /1 ,ca MUNTELE VRJIT NIN arte $e !eilal"i. Iar a!est ,iat &l v-u 'i#'i &nal" o!3ii spre el pe a privirea lui tre!u $e la !el !are spiona !tre s!enele $e pe pla0a 'i # toarse p&n$in$u#l pe p&n$itor. Insa $eo$at &'i ri$i!a o!3ii 'i se s$ $ -n $eprtare iar sur&sul $e !urtoa-ie *r"eas!a 'i

politi!oasa !are le !omun tuturora $ispru $e pe !3ipul *rumos pe 0umtate !opilros R !u trsturi severe 4 $a 'i *ara sa *i &n!runtat spr&n!enele pe !3ip &i aru o serio-itate !a $e piatr *ara expresie 'i $e neptruns un erme#. mortal !e#l *!u pe Hans Castorp !are a,ia se lini'tise sa se simt !uprins $e o spaim !umplita o spaima !reia &i presim"ea &n mo$ nel# murit semni*i!a"ia. n&oarse 'i el !apul... Coloane puterni!e *ara so!lu *!ute $in ,lo!uri !ilin$ri!e prin !rpaturile !rora !re'tea mu'!3iul se &nl"au &n$rtul lui 4 !oloanele unui portal pe ale !rui trepte sttea el 0os. /e s!ul !u inima grea ur!a treptele &ntr#o parte ptrunse pe su, ar!ul a$&n! al por"ii 'i#'i !ontinua mersul pe o !ale par$osit !u lespe-i $e piatr !are &l !on$use ime$iat su, alte !oloane maiestuoase. Tre!u $e ele 'i iat ! se pomeni &n *a" !u templul enorm ver-ui 'i ros $e vreme !u un postament $e trepte &nalte 'i un *ronton lat !are se re-ema pe !apitelurile !oloanelor puterni!e aproape grosolane $ar !are se &ngustau la partea superioar iar $in &m,inarea lor se ivea $in !&n$ &n !&n$ !&te un ,lo! rotun0it. <0ut&n$u#se !u m&inile 'i o*t&n$ $in greu !!i inima i se str&ngea $in !e &n !e mai tare Hans Castorp se !a"ara !u mare greutate pe treptele &nalte 'i a0unse &n sala mare a p$urii $e !oloane. Era *oarte a$&n!a iar el se plim,a !a printre trun!3iurile p$urii $e *agi !e pe "rmul mrii pali$e o!olin$ $ina$ins *iin$! nu $orea sa#i !al!e in!inta. 2ar se &ntor!ea mereu &n lo!ul un$e 'irurile !oloanelor se rreau 9L aJunse &n *a"a unui grup $e statui $oua !3ipuri $e *emei !ioplite &n 0a a'e-ate pe un so!lu mama 'i *ii!a $up !&te se prea+ una &n aD 9e-&n$ $emn nespus $e ,lin$a 'i $ia*ana insa !u spr&n!enele ngatoare $easupra o!3ilor goi 'i *ara pupile &ntr#o tuni!a plisata. !u on$ulat $e matroana a!operit !u un val1 !ealalt &n pi!ioare. c aHSa&3 cu un *es& ma&ern !e prima" a4n! o 0i*ura o4ala c copila$ 1 e 'i m&inile &mpreunate 'i as!unse &n pliurile 3ainei sale lungi murD 6m_b 5ans 6as&orp pri4ea *rupul" inima lui$ !in mo&i4e nelaAh"$" MLJ S6 ea &o& mai grea mai nelini'tita &n!r!ata $e lnclra-m 4 'i totu'i era silit 4 sa presentimente. sa ao!oleas! a!este !3ipuri !a )ronz Sa m!ara&ul lorJ pe r&n$ul al $oilea $e !oloane $u,le1 u'a $e &n *a"a anc&uarului era $es!3isa iar genun!3ii nenoro!itului

tremurar %l sBec&acol pe care-l surprinse cu pri4irea$ 'oua 0emei cu X-~ :9; THOMAS MANN prul !runt pe 0umtate goale !u s&nii at&rn&n$ 'i s*&r!urile iun R ni'te $egete se $e$au unei pra!ti!i &n*iortoare a!olo &nuntru n ` v&lv(tile *l!rilor. <ple!ate $easupra unui !a-an s*&'iau un prun 0 s*&'iau !u m&inile &ntr#o lini'te sl,ati! 4 Hans Castorp ve$ea e3D prul su,"ire 'i ,lon$ m&n0it !u s&nge # 'i#l $evorau ,u!"i!a ,u!"i!a !rn"(nin$ &ntre $in"i os!ioarele *ragile iar $e pe ,u-ele L &nspaim&nttoare !urgea s&nge. Un *ior $e g3ea" &l "intui pe Ha Castorp. Voi s#'i a!opere o!3ii !u m&inile &ns nu i-,uti. Voi s *ug 'i nu putu. 2ar iat ! ele &l -rir 'i !ontinu&n$ s se $e$ea o!upa"ieD lor o$ioase &l amenin"ar !u pumnii &ns&ngera"i st&n$ !u spatele la el 'i#l &n0urar *r glas !u !ea mai !umplit grosolnie !u vor,e neru'inate &n !3iar $iale!tul vor,it $e popor &n patria lui Hans Castorp /e sim"ea r(u at&t $e r(u !um nu se mai sim"ise vreo$at. 9i se -,tu !u $e-n$e0$e sa se smulg $in lo! &ns $in pri!ina e*ortului !-u !u spatele proptit $e o !oloan # 'i ast*el se regsi av&n$ &n! &n au- a!ea !&r!oteala 3i$oas spri0init $e 'opron !u !apul !-ut &n piept 'i re-emat $e ,ra" 'i !u pi!ioarele v&r&te &n s!3iurile &ntinse &n *a"a. Cu toate a!estea &n! nu era o tre-ire verita,il1 !lipi numai *eri!it ! s!pase $e a!ele *emei &n*iortoare &ns nu#'i $$ea seama prea ,ine 'i ni!i nu se sin!3isea prea tare $a! sttea re-emat $e !oloana unui templu sau $e#un 'opron iar visul i se prelungi oare!um *r imagini numai &n g&n$ $ar &ntr#un *el nu mai pu"in !ute-tor 'i &ntorto!3eat. 59tiam eu ! a *ost un simplu vis aiura &n sinea lui. Un vis *erme!tor 'i *oarte &n*ri!o'tor. &n *on$ am 'tiut tot timpul ! vise- pe toate mi le#am ur-it singur # at&t par!ul &n*run-it !&t 'i $ul!ea a,urire #iar !eea !e a urmat $up a!eea *rumosul !a 'i ur&tul aproape ! le 'tiam $inainte. 2ar !um $e po"i s 'tii 'i s ur-e'ti &n &n!3ipuire 'i &ne&ntare 'i spaim7 2e un$e am luat eu gol*ul a!ela minunat presrat !u insule 7JR acelui cu $up a!eea in!inta templului spre !are m#a &n$rumat privirea t&nar pl!ut !e sttea at&t $e singur7 Mi se pare ! nu vise-i numai propriul tu su*let !i vise-i &ntr#un *el oare!um anonim 'i !omun ! $a! &ntr#un mo$ uni!. Marele su*let $in

!are tu nu e'ti $e!&t o par&l visea- prin tine &n *elul tu lu!ruri pe !are &n tain le visea- ve' noi # $espre tinere"ea $espre n$e0$ea $espre *eri!irea $espre p K lui... 'i $espre *estinul lui s&ngeros. Iata#m( re-emat $e !oloana ' pstre- &n! &n trup a$evrate vestigii ale visului meu *iorul $e S !are m#a str,tut &n *a"a *estinului s&ngeros $ar mai pstre- 'i Ke inimii pe !are am sim"it#o &n *a"a *eri!irii 'i evlavioaselor o,i!ei umanit"ii al,e. Mi se !uvine 4 o a*irm 4 merit pe $rept !uv&n MUNTELE VRJIT NIX t ai!i 'i s vise- asemenea lu!ruri. <m &nv"at multe $e la !ei $e#ai!i [ re $es*r&nare 'i $espre ra"iune. M#am rt!it !u Nap3ta 'i !u &&ern,rini &n !ei mai peri!ulo'i mun"i. 9tiu totul $espre om. I#am s!ru#!arnea 'i s&ngele i#am &napoiat ,olnavei Clav$ia C3au!3at !reionul ` pri,islav Hippe. @ri!ine !unoa'te trupul !unoa'te via"a 'i moartea n r asta nu#i totul !i este !el mult un &n!eput $a!a te situe-i $in pun!#i %0e ve$ere pe$agogi!. Tre,uie sa ai &n ve$ere &ns mereu !elalalt spe!t !el !ontrar. C!i tot interesul pe !are#l sim"i pentru moarte 'i ,oal nu este $e!&t o *orm a interesului pentru via" $up !um o $ove$e'te $e alt*el &nv"tura umanist $espre me$i!in !are se a$resea- vie"ii 'i mor"ii &ntr#o latineas! at&t $e !urtenitoare 'i nu este $e!&t o varietate a a!estei uni!e mari 'i aprige preo!upri !reia vreau !u toat $ragostea mea s#i spun pe nume+ este !opilul rs*"at al vie"ii este omul situa"ia 'i po-i"ia lui... &l !unos! $estul $e ,ine am &nv"at *oarte multe $e la !ei $e#ai!i $e sus am ur!at *oarte mult $easupra !&mpiei p&n la pun!tul un$e era !&t pe !e s#mi pier$ rsu*larea1 $ar $e la ,a-a !oloanei mele am o priveli'te !are nu mi se pare $elo! rea... <m visat $espre !on$i"ia omului 'i $espre *irea lui politi!oas inteligent 'i respe!tuoas &n spatele !reia &n templu se $es*'oar un *estin s&ngeros. C&t $e !urtenitori 'i *erme!tori erau unii *a" $e al"ii oamenii soarelui 'i totu'i !um $e r,$au !u lini'te asemenea $eprin$eri &ngro-itoare7 /au poate to!mai $e a!eea !omportarea lor este $emn 'i *oarte elegant. &n su*letul meu vreau s rm&n !u ei nu !u Nap3t( 'i $e alt*el ni!i pe at&t !u /ettem,rini1 am&n$oi s&nt ni'te *le!ari. Unul este sen-ual 9i pervers iar !ellalt nu su*l ni!io$at $e!&t &n mi!u"ul !orn al ra"iunii in!nipuin$u#'i ! poate s(#i &nsnto'eas! !3iar 'i pe ne,uni !eea !e enot o lips $e gust: Nu este alt!eva $e!&t spirit primar 'i eti! pur es&e SBsa $e religie iat un *apt ,ine sta,ilit. 2ar nu vreau s tre! ni!i Partea mititelului

Nap3ta la religia lui !are nu#i $e!&t un guazz-6T'/ al lui 2umne-eu 'i al 2iavolului al Cinelui 'i al Rului a$i! 6J& &reJ8%ie pentru !a in$ivi$ul s se arun!e or,e'te 'i sa se K e m !3ip misti! &n general. Ce mai pe$agogi: P&n 'i !erturile 'i ,atT e5en 6are nu se Jasa Jor nu sm& !ec& un guazzabuglio, un con0uz 4uie& !e e4i L ame"it ni!i un om !u mintea limpe$e 'i inima $e lWas3- 6u pro,lemele lor relative la aristo!ra"ie: Cu sporovial lor oa#-e o)lete: Via" sau moarte # ,oal sntate # spirit 'i natur. /&nt ;S&ea con&rarii7 M &ntre,+ oare !onstituie ele pro,lem7 Nu nu K emeZ jD ni!i pro,lema no,le"ei lor nu este o pro,lem. a mor"ii i-vor'te $in via" 'i *r ea via"a n-ar mai 0i" iar -Ai :98 THOMAS MANN a'a por"ia lui homo Dei este la mi0lo! # &ntre $es*r&nare 'i ra"iune # "o& !um situa"ia lui se a*la &ntre !omunitatea misti!a 'i in$ivi$ualD u'urati!. lata !eea !e va$ $e l&nga !oloana mea. In a!easta situa"ie este silit sa ai, rela"ii ra*inate 'i galante 'i pline $e ama,ilitate res tuoasa !!i numai el singur este no,il iar !ontrariile nu exista @m este stap&nul !ontrariilor ele exista $atorita lui 'i prin urmare el este m D no,il $e!&t ele. Mai no,il $e!&t moartea prea no,il pentru ea # '0 a !onstituie li,ertatea min"ii lui. Mai no,il $e!&t via"a prea no,il pentr ea 4 asta este evlavia $in inima lui. lata !a am gsit rima unui vis poe"i $espre @m. Vreau sa nu uit. Vreau sa *iu ,un nu vreau sa#i &ng$ui mor"ii ni!i o putere asupra g&n$urilor mele: C!i &n asta !onsta ,untatea 'i mila &n nimi! alt!eva. Moartea este o mare *or"a. C&n$ te apropii $e ea te $es!operi 'i mergi !u pas !a$en"at &n v&r*ul pi!ioarelor. In !instea ei te &m,ra!i so,ru 'i numai &n negru !!i ea poarta !olereta $e !eremonie a tre!utului. Ra"iunea este nt&nga &n *a"a mor"ii !!i ea nu#i nimi! alt!eva $e!&t virtute &n vreme !e moartea este li,ertate $es*r&nare lipsa *ormei 'i voluptate spune visul meu iar nu iu,ire... Moartea 'i iu,irea 4 a!easta#i o rima improprie $e prost gust o rima *alsa: Iu,irea &n*runta moartea1 numai ea singura nu virtutea este mai tare $e!&t moartea. Ea singura nu virtutea inspira g&n$urile ,une. 8orma nu este ni!i ea alt!eva $e!&t iu,ire 'i ,untate+ *orma 'i !ivili-a"ia urnei !omunit"i ra"ionale 'i prietenoase a unei !on$i"ii umane armonioase !u

su,&n"elesul $is!ret a *estinului s&ngeros. @ iat !eva visat &n mo$ $eslu'it o Z!&rma] ,una: Vreau s g&n$es!. In inima vreau sa#i pstre- mor"ii &ntreaga mea !re$in"a &ns vreau sa#mi a$u! limpe$e aminte !a ori!e !re$in"a $ruit mor"ii 'i tre!utului nu este $e!&t vi!iu voluptate &ntune!ata 'i antiumana atun!i !&n$ porun!e'te g&n$ului 'i !on$uitei noastre. <mul nu tre,uie sa ngduie morii sa domneasc asupra gndurilor lui n numele ,untii i iu,irii. 9i !u asta m tre-es!... C!i mi#am $us visul p&na la !apt. 2e multa vreme !utam a!est !uv&nt+ 'i a!olo un$e mi#a aprut Hippe 'i pe ,al!on 'i Pre&u D $eni. 2up a!eea !utrile m#au m&nat &n mun"ii a!operi"i $e -apa 2ar iat !a l# am gsit. Visul mi l#a relevat limpe$e a'a in!it &l bu ve!ie. 2a s&nt &n!&ntat 'i iat !a m#am &n!l-it. Inima &mi ,ate pu 'i 'tie pentru !e. Nu ,ate numai $in motive *i-i!e nu ,ate a'a R` K ung3iile unui !a$avru !ontinua sa !reas!1 !i ,ate omene'te 'i se L D !u a$evrat *eri!ita. Cuv&ntul meu $in vis este un elixir mai ,u vinul $e porto 'i ,erea 'i#nu !urge prin vine asemenea iu,im 91 5* !a sa ma smulg $in somn 'i $in vis !are 'tiu *ire'te !a#mi pun M%NT7<E VRJIT NIV i$ie t&nara mea via"... Hai s!oal 3ai s!oal: 2es!3i$e o!3ii: P. mein,rele tale ale tale s&nt pi!ioarele $e#a!olo $in -pa$a: &n!or##le 'i s&ai !rep&+ Ga &e ui&a 4remea-i !in nou )una+S 6umpli& !e ane4oioasa a 0os& smul*erea !in le*a&urile care-G $ eau 'i#l "ineau1 $ar av&ntul lui a *ost mai puterni!. Hans Castorp se ri0ini &ntr#un !ot &'i &ntinse !u putere genun!3ii trase se re-ema 'i R 0n sus 8ram&nta -pa$a !u tlpile se lovi !u m&inile peste !oapse R si s!utura umerii uit&n$u#se vioi 'i !urios &mpre0urul lui $ar 'i &n sus atre !erul un$e se ve$ea un al,astru pali$ printre valurile su,"iri ale norilor !enu'ii#al,a'tri !are alune!au &n!et $e-velin$ se!era su,"ire a lunii Un amurg potolit. Ni!i *urtuna ni!i ninsoare. Bi$ul muntelui st&n!os $in partea !ealalt !u spinarea &n!r!at $e ,ra-i aprea &ntreg limpe$e 'i se o$i3nea &n pa!e. Era um,rit numai p&na la 0umtate1 !ealalt 0umtate se s!al$a &ntr#o lumina tran$a*irie. @are !e se &nt&mpla !u !e se mai &n$eletni!ea lumea7 Era !umva $iminea"a7 Iar el petre!use o noapte &n -pa$ *r sa moara $e *rig a'a !um sta s!ris &n !r"i7 Ni!i un m$ular nu#i era amor"it ni!i unul nu i se sprgea !u sunet se! &n vreme !e tropaia se s!utura 'i se &nv&rtea &n 0urul lui *a!&n$ e*orturi sa se

g&n$eas!a la situa"ia &n !are se gsea. Ure!3ile v&r*urile $egetelor $egetele $e la pi!ioare &i erau *ire'te amor"ite $ar nu mai mult $e!&t alt$at !um i se &nt&mplase a$esea iarna pe !&n$ sttea &ntins pe ,al!on. I-,uti s#'i s!oat !easul. Mergea. Nu se oprise !um avea o,i!eiul s#o *a! atun!i !&n$ uita sa#l &ntoar!. Ni!i pe $eparte nu arata ora !in!i. Mai lipseau !am vreo $ouspre-e!e sau treispre-e!e minute. Uimitor: Era oare posi,il sa nu *i stat $e!&t -e!e minute ai!i &n -pa$a sau poate ceva mai mult 'i s *i s!ornit pentru el &nsu'i t&tea imagini *eri!ite 'i ttitior(toare at&tea g&n$uri &n$r-ne"e &n vreme !e neor&n$uiala 3exagonal se risipea tot at&t $e repe$e pe !&t i-,u!nise7 9i apoi !u siguran"a avusese noro! &n !eea !e prive'te putin"a $e a se &ntoar!e a!as. C!i ou r&n$uri visurile 'i *a,ula"iile lui luaser o asemenea &ntorstura tresarise reanimat pe moment+ &nt&i $e spaima si apoi $e ,u!urie. c Prea !a via"a avea inten"ii ,une &n privin"a !opilului ei rs*"at pu p rt!ite... %*r K [6cilm ar 0i 0Ws&D in$i*erent $a!a era $iminea"a sau $up amia-a ext ` l6l W &?bWiaJa ca aJWia ncepea sa se nserezeU" nici n mpre#ur!rile Bu&u& X ; f1 J56J Jn s&area l11J personala nu !inuia nimi! !are sa#l *i aT00c3 Ble!i!a pe Hans Castorp sa se &ntoar! a!as 'i !3iar a'a *!u #vaie J un aglnt mre" sau !um s#ar spune -,ur&n$ prin aer !o,or& &n e Duminile erau aprinse $e mult !&n$ a0unse $e'i unele rm'i"e ::0 THOMAS MANN al)e ale -ilei pstrate $e -pa$ i#ar *i *ost prea $e a0uns sa#i i%r&u $rumul. Co,ori prin Cre3men,ii3l. $e#a lungul MattenGal$ului 'i a- ; !am pe la ora !in!i 'i 0umtate &n 2or* un$e &'i las la ,!an e!3D mentul sportiv se o$i3ni &n !mru"a mansar$at a $omnului /ettem, D R 'i#i povesti !u $e# amanuntul vis!olul $e !are *usese surprins. UmanD se arata *oarte &ngri0orat. &'i repe-i m&na p&na $easupra !apului &l 6e . !u str'ni!ie pe ne!3i,-uitul !are &n*runtase o asemenea prime0$ie D aprinse ime$iat lampa $e spirt !are ar$ea !u mi!i po!nituri pentru a D pregti t&narului istovit o !a*ea a !rei trie nu#l &mpie$i!a pe Hans Castorp sa a$oarm pe s!aun. @ ora mai t&r-iu atmos*era !ivili-ata $e la 5Cerg3o*6 &l &nvlui !u su*lul ei m&ng&ietor. La !ina avu o minunata po*ta $e m&n!are. Ceea !e visase &n!epea sa pleas!. 9i !3iar &n seara

a!eea nu mai &n"elegea at&t $e ,ine !eea !e g&n$ise. &n !alitate $e militar 'i $e ,rav Hans Castorp primise mereu ve'ti s!urte $e la varul lui la &n!eput exu,erant $e ,une apoi mai pu"in *avora,ile 'i &n s*&r'it !&teva !are as!un$eau $estul $e st&nga!i o situa"ie *oarte 0alni!a. /eria $e !r"i po'tale &n!epu !u povestirea plina $e 3aa sosirii lui Joa!3im la regiment 'i a !eremoniei pasionante &n $e!ursul !reia *!use 0uram&ntul $e sr!ie !astitate 'i supunere 4 $up !um se exprima Hans Castorp &ntr#o !arte po'tala trimisa !a rspuns vrului su. <poi s!risorile !ontinuar sa relate-e !u senintate+ etapele unei !ariere simple plina $e avanta0e 'i u'urata at&t $e ata'amentul pasionat pentru meseria aleasa !&t 'i $e simpatia 'e*ilor iar *ie!e s!risoare $e &n!3eia !u salutari 'i urri $e gra,ni!a reve$ere. Cum Joa!3im stu$iase !&teva semestre la universitate *uses s!utit $e !ursurile $e la '!oala $e r-,oi 'i $ispensat $e servi!iul $e su o*i"er#elev. &naintat la gra$ul $e su,o*i"er !3iar $e <nul Nou &i trimise *otogra*ie repre-ent&n$u#l !u galoanele puse $e !ur&n$. 8ie!are oi relatrile sale s!urte strlu!eau $e &n!&ntarea !e#o sim"ea 0a&a o,liga"ia $e a &n$ura spiritul unei ierar3ii $e *ier !alita $e sentinie onoarei $ar !are totu'i "inea so!oteala &ntr#un stil sever 'i $es 3a-liu $e sl,i!iunile omene'ti. Erau 'i ane!$ote privitoare la K K portarea !u i- oare!um romanti! 'i tul,utator pe !are o avea tai sergentul un sol$at ursu- 'i ar"gos &n stare sa x a!a n aces& MUNTELE VRJIT NNL # !are putea gre'i pe 'e*ul sa!rosan!t $e m&ine pe !el !ruia &i *usese a!um &ng$uit a!!esul la Cer!ul Militar. Era !ai ag3ios 'i pasio# Aooi 4eni 4remea s se pre-inte la eximenul $e o*i"er si ast*el la eputul lui aprilie. Joa!3im era avansat lo!otenent. 2up toate aparen"ele nu exista om mai *eri!it vreunul a !rui *ire ` ie !rui $orin"e sa gseas! o &mplinire mai limpe$e &n a!est *el $e L &3 6u un soi $e voluptate pu$i!a relata !um tre!&n$ prin *a"a prima#ei &n noua 'i splen$i$a lui uni*orma $$u pe lo! repaus !u un singur est al m&inii santinelei !are &n!remenise pentru a#i pre-enta onorul. 9i#l mai in*orma $e asemenea $espre mi!ile nepl!eri 'i

satis*a!"ii ale servi!iului $espre !amara-ii anima"i $e o simpatie plina $e soli!itu$ine $espre vi!lenia $evotata a or$onan"ei lui $espre &nt&mplarile 3a-lii $in timpul exer!i"iilor 'i a orelor $e instru!"ie teoreti!a $espre inspe!"ii !&t 'i $espre agapele !amara$ere'ti. &n trea!t &i mai vor,ea $e asemenea 'i $espre evenimentele mon$ene vi-ite $ineuri 'i ,aluri. 2ar $espre sntatea lui ni!io$at. P&n( la &n!eputul verii nu se &nt&mpla nimi!. 2ar atun!i &i mrturisi ! sttea &n pat 'i !a $in ne*eri!ire se v-use silit sa a$mit !a era ,olnav+ o *e,ra gripal o !3estiune $e !&teva -ile. La &n!eputul lui iunie &'i relu servi!iul &ns !tre mi0lo!ul lunii se sim"i iar'i 5mole'it6 se pl&ngea !u amr!iune $e 5g3inionul6 lui 'i#'i arata teama !a nu va putea *i la post pentru marile manevre $e la &n!eputul lunii august pe !are le a'tepta !u o ner,$toare ,u!urie. Prostii !!i &n iulie era per*e!t sntos 'i o $use a'a !&teva saptam&ni p&na !&n$ se ivi ne!esitatea unui !onsult impus $e os!ila"iile ,lestemate ale temperaturii !onsult $e !are avea sa $epin$ totul. Hans Castorp rmase multa vreme *ara ni!i o este &n legtura !u a!est !onsult me$i!al iar atun!i !&n$ a*la nu Joa!3im cel care-i scria 0ie ca nu 0usese n s&aie" 0ie ca-i 0usese ru'ine 4 !i sa $oamna Biemssen era a!eea !are#i telegra*ie. &l anun"a !7. !3im &'i luase un !on!e$iu $e !&teva saptam&ni so!otit $e me$i!i !a u& necesar$ Gn!ica& al&i&u!ine nal&a" prescris plecare ime!ia&a" ro* WBn&l !ou3 !amere. Rspuns pltit. /emnat+ Mtu'a Lui se. s& 5 5e Ja s5&r'i&uJ mi iulie cn! Hans 6as&orp ci&i aceas&a &ele*rama" aJcon # o !iti 'i o re!iti $e mai multe ori. 9i $$u u'or !ar $in !ap n%mai !in !ap !i &'i legna tot ,ustul 'optin$ printre a'a $in"i+ 5<'a 6uBri 6are 4a sa zic3# Y Joa!3im se &ntoar!e:6 'i ,rus! &l iat o ` %6%rbaJ nsa aproape ime$iat se potoli 'i#'i -ise+ 5Hm 3m l&e 0oar&e *ra4a$ a" s-ar pu&ea chiar spune c3-i o surpriza 0ru::, THOMAS MANN !e moa'a: 2ra!e rapi$a evolu"ie 4 gata !opt s revin &n patrie7 sose'te !u el 4 %spuse Zmama] nu Zmtu'a Luise]1 sentimentul L R ru,e$enie sl,ise pe nesim"ite ast*el &n!&t se

sim"ea aproape un straD !eea !e este *oarte grav 'i to!mai &nainte $e marile manevre la a!est ,iat ,un ar$ea s ia parte: Hm 3m exista &n toate a!estea o m $o-a $e m&r'avie o m&r'avie &mpletit !u $ispre" 'i !are !onstituie *apt antii$ealist. Trupul trium*a vrea alt!eva $e!&t su*letul 'i se impu spre ru'inea oamenilor pre-um"io'i !are pro!lam !a el este supus su*le tului. /e pare !a respe!tivii oameni nu 'tiu !e vor,es! !!i &ntr#un !a !a a!esta $a!a ar avea $reptate *aptul ar arun!a o lumina $u,ioasa asupra su*letului. Sapieni sat, 'tiu !e 'tiu 'i !e spun. C!i &ntre,area pe !are eu vreau s#o pun este to!mai &n !e msura e o eroare sa !onsi$eram trupul 'i su*letul !a existen"e !are se opun sau $impotriv $a!a nu#i mai potrivit sa le privim !a *iin$ &n per*e!t a!or$ 'i a*l&n$u#se $e a!eea'i parte a ,ari!a$ei 4 numai !a prea*eri!i"ilor pre-um"io'i o asemenea i$ee n#o sa le trea! ni!io$at prin !ap. Cunul meu Joa!3im !ine ar vrea sa#"i repro'e-e !eva "ie 'i -elului tau ex!esiv7 Tu e'ti loial # $ar la !e *olose'te loialitatea $a!a trupul 'i su*letul au !-ut la &nvoiala7 <r *i oare !u putin"a s nu *i uitat anumite miresme &nviortoare un sin plin 'i un r&s *ara motiv !are &l a'teapt la masa $oamnei /to3r7... Joa!3im se &ntoar!e: &'i mai spuse el &n! o $ata 'i tresari $e ,u!urie. Vine &ntr#o stare proasta *ar( &n$oial $ar vom *i iar'i am&n$oi iar eu nu voi mai *i lsat ai!i !omplet $e !apul meu. lata !eva ,un. Este $rept !a nu va mai *i !3iar totul a'a !a alt$at1 !amera lui este o!upata1 Mistress Ma!$onal$ tu'e'te $in !e &n !e mai stins 'i *ire'te l&nga ea se a*la &n permanen"a *otogra*ia mi!u"ului ei !opil *ie !a e a'e-ata pe msu"a *ie !a o "ine &n m&na. $ar ori!um e &n ultima *a-a 'i $a!a o$aia nu#i !umva re-ervata atun!i... 2e alt*el a' putea re"ine a3a &n mo$ provi-oriu $ou-e!i 'i op" este li,era $up !&te 'tiu. Ma $u! ime$iat la a$ministra"ie sau mai ,ine !3iar la Ce3rens. lata &ntr#a$evar o veste # tiista om anumite pun!te $e ve$ere 'i stra'ni!a $in altele insa &n ori!e !a- es veste *ormi$a,ila: Numai !a iat to!mai a!um s&nt silit sa#l mai a' 'i pe !amara$ul !u salDtare !are tre,uie sa trea! numai$e!&t *iin$! 'i *!ut trei 'i 0umtate. Vreau sa#l &ntre, $a!a mai !re$e !a 'i &n caz 0enomenul 0izic &re)uie soco&i& ca secun!ar$$$S $$ 9i !3iar mai &nainte $e ora !eaiului se $use la ,iroul a$min? Camera la !are se g&n$ise 'i !are $$ea pe a!ela'i !on$or !a 'i a ll K. $isponi,ila. /e va gsi una 'i pentru !a-area $oamnei Biemsse*l# MUNTELE VRJIT

::8 se #i s se $u!a la Ce3rens. 2$u peste el in 5la,o6 !u o "igara &n iar &n !ealalt !u o epru,et( plin !u un li!3i$ $e o !uloare $u,ioas. U 2omnule !onsilier auli! a"i a*lat7 &n!epu Hans Castorp... # 2a !( ne!a-ul nu se $a ,tut rspunse pneumotomistul. Prive'te#l a!est Rosen3eim $in Utre!3t spuse el 'i !u "igara arata epru,et(. Ta00@g ze!e. Ei po*tim 'i to!mai a!um mi#a !-ut pe !ap $ire!torul $e *a,ri! /!3mit- !are a &n!eput sa vo!i*ere-e 'i sa se vi!reas! $eoa#e!e Rosen3eim a s!uipat pe !&n$ se plim,a m!ar !a are ;a**FS -e!e. <r tre,ui s(#l mu'truluies!. &ns $a!(#i trag o sapuneala &l apu!a *uriile *iin$! este teri,il $e sus!epti,il 'i o!upa trei !amere !u &ntreaga *amilie. Nu pot s#l $au a*ara !!i m iau la ,taie !u $ire!"ia generala. Uite &n !e !on*li!te s&nt impli!at &n *ie!are !lip 'i $egea,a &n!er! sa#mi urme- !alea lini'tit 'i *ara $e pri3ana. # /tupi$ poveste: spuse Hans Castorp !u &n"elegerea !elui ini"iat 'i !u ve!3ime. &i !unos! pe a!e'ti $omni. /!3mit- "ine mor"i' la !onvenien"e pe !&n$ Rosen3eim este mai !ur&n$ un nepstor. 2ar poate !a exista &ntre ei 'i alte pun!te $e $ivergen"a $e!&t !ele privitoare la igiena !el pu"in a'a mi se pare. /!3mit- 'i !u Rosen3eim s&nt am&n$oi prietenii 2onei Pere- $in Car!elona !ea $e la masa $oamnei Elee*el$ pro,a,il !( ai!i tre,uie !utata originea a!estei !erte. Mi#a' &ng$ui sa va *a! o propunere+ reaminti"i &ntr#un mo$ general pres!rip"iile in$i!ate &n asemenea !a-uri iar pentru rest s &n!3i$e"i o!3ii. #8ire'te !a#i &n!3i$. Nu *a! $e!&t asta+ $e at&ta &n!3is aproape !a am !ptat un spasm al pleoapelor. 2ar pe !umnea&a ce &e a!uce la mine. 9i Hans Castorp $$u $rumul 'tirii !elei triste 'i stra'ni!e toto$at. Nu se poate spune !( $omnul !onsilier auli! s#a artat surprins. N#ar 1 rost ni!i &n mo$ o,i'nuit $ar $e $ata asta nu pru !3iar $elo! eoare!e Hans Castorp. *ie !a era &ntre,at *ie $in proprie ini"iativa &l nuse mereu la !urent !u starea snaia"ii lui Joae3im 'i#l in*ormase pe rens !3iar $in luna mai !a varul lui !-use la pat. # <3a *!u Ce3rens. Ei asta#i. Ce "i#am spus 'i !e i#am spus textu#R u ^e -e!e !i $e o suta $e ori7 <!um iat !a a"i o,"inut

!e#a"i po*tit: r $ s er&uri $e an a *!ut !e#a vrut si 'i#a v-ut raiul !u o!3ii. &ns &ntr#un e e-in*e!tat nu exista salvare1 iat !eeo !e eva$atul nostru n# a vrut iSW sBunea )a&rnul ehrens$ 'ar pe )a&rnul ehrens &re)ui W pre $ cre-i &ntot$eauna !a $a!a nu t!#ai $us pe !op!a 'i te po!ie'ti lu# iat a o,"inut gra$ul $e lo!otenent este a$evrat nimi! $e ::9 THOMAS MANN -is. 2ar la !e#i mai *olose'te7 2umne-eu prive'te &n a$&n!ul inimii nu#l preo!upa ni!i rangul ni!i starea !uiva stm !u to"ii goi &n *a"a i generalul !a 'i sol$atul $e r&n$... 9i &n!epu sa se ,&l,&ie &'i *re!a o!3D !u m&na#i enorma "in&n$ &ntre $egete "igara 'i#l ruga pe Hans Casto sa nu#l re"in mult $e $ata asta. @ !amera pentru Biemssen va *i u'or $ gsit iar !&n$ &i va sosi vrul &l va &nsr!ina pe Hans Castorp sa#l v6 ime$iat &n pat. C&t $espre el el Ce3rens nu repro'ea- ni!io$at nima nui nimi! !i &'i $es!3i$e printe'te ,ra"ele 'i este gata sa taie vi"elul !el gras la &ntoar!erea *iului risipitor. Hans Castorp trimise o telegrama. 9i povestea &n $reapta 'i &n sting ! vrul lui era pe !ale sa revin iar to"i !ei !are#l !uno'teau pe Joa!3im erau &n mo$ sin!er 'i &ntrista"i 'i *eri!i"i !!i !ara!terul leal 'i !avaleres! al lui Joa!3im !&'tigase simpatia generala iar prerea sau sentimentul neexprimat al multor ,olnavi era ! *usese !el mai ,un $intre ei to"i. Nu vi-m pe nimeni &n spe!ial &ns !re$em ! nu numai unul $intre ei sim"i o oare!are satis*a!"ie a*l&n$ ! Joa!3im tre,uia sa se &ntoar! $e la starea militar la mo$ul $e via" ori-ontal 'i ! &n po*i$a !ore!titu$inii lui ne&n$oielni!e va *i iar'i unul 5$e#ai no'tri6. /e 'tie !a $oamna /to3r prev-use a!est lu!ru !3iar $e la &n!eput1 iar a!um avea !on*irmarea s!epti!ismului vulgar pe !are 'i#l mani*estase $e alt*el 'i !u prile0ul ple!rii lui Joa!3im spre 'es 'i nu se s*ia s se lau$e !u previ-iunea ei. 5Putre$ putre$6 *!u ea 'i a$aug+ ime$iat &'i $$use seama !a lu!rurile mergeau prost 'i n$0$uia ! Biemssen !u &n!pa"&narea lui nu putre-ise !omplet. %/pusese 5putre-ire !omplet6 !u nemrginita ei vulgaritate.) 2e!i ori!um tot mai ,ine era s r(m&i la t&rl( a'a !um *!use ea m!ar ! avea

$i*erite !3estiuni 0os &n !&mpie la Cannstatt. un ,r,at 'i $oi !opii. &ns ea 'tia s se stap&neas!a... Ni!i Joa!3im 'i ni!i $oamna Biemssen nu mai rspunser !u vreo veste. Hans Castorp rmase !omplet nein*ormat asupra -ilei 'i orei sosirii lor. 2in a!eas !au- ni!i nu#i a'tepta la gar $ar $up trei -ile $e la expe$ier telegramei lui Hans sosir pur 'i simplu aprur a!olo iar lo!otenen Joa!3im ar,ora un r&s silit l&nga 'e-longul reglementar al varului sa <ucrurile se pe&recura la ora cn! ncepea cura !e o!ihna !e se Sosiser !u a!ela'i tren !are#l a$usese ai!i sus 'i pe Hans Castorp atun!i tre!user ani !are n#au *ost ni!i s!ur"i ni!i lungi !i $oar lip*i: $urata a$i! *oarte ,oga"i &n triri interioare totu'i goi 'i -a$arru R . Xil! perioa$a era 'i ea a!eea'i !3iar exa!t a!eea'i+ una $in prnneie K lui august. <'a$ar !um an# spus Joa!3im intra vesel 4 $a. * MUNTELE VRJIT ::: ent a*i'a un *el $e agita"ie in!ontesta,il vesel # &n Camer lui Hans &orp sau mai pre!is tre!u $in !amera pe !are o str,tu !u pas gim&ic Be ,al!on 'i r&-&n$ &'i salut vrul respir&n$ s!urt sa!a$at 'i ,u'it# 8!use iar'i !ltoria lunga par!urg&n$ $i*erite "ari tre!&n$ ste la!ul asemntor !u o mare 'i $up a!eea ur!ase $in nou !0eurile &nguste 'i iat !a se a*la a!olo !a 'i !um n#ar *i *ost ni!io$at le!at *iin$ salutat $e ru$a sa !are se ri$i!ase *ie 0umtate $in po-i"ia ori-ontala ex!lam&n$ $e nenumrate ori+ 5Ia te uit nu e !u putin"a6. Tenul i era !olorat *ie $in !au-a vie"ii &n aer li,er pe !are o $usese la 'es *ie $in !au-a !ltoriei. <lergase $ire!t la numrul trei-e!i 'i patrii. !3iar *r s se interese-e mai &nt&i $e !amera lui !a sa#'i saluie tovar'ul ve!3ilor -ile re$evenite pre-ente &n vreme !e

mama sa era o!upat s se aran0e-e pu"in. /e g&n$eau sa cineze pes&e zece minu&e" la restaurant *ire'te iar Hans Castorp putea *oarte ,ine sa man&n!e $e $ata asta !u ei sau !el pu"in s ,ea un $eget $e vin. 9i Joa!3im &l trase $up el pe vrul su p&n la numrul $ou-e!i 'i opt un$e se petre!u exa!t ce4a ce se &nt&mplase &n seara sosirii lui Hans &ns $e $ata a!easta rolurile erau in4ersa&e: sporo43in! 0e)ril" Joachim era cel care" acum" se spla pe m&ini &n !3iuveta strlu!itoare &n vreme !e Hans Castorp &l urmrea mirat 'i $e alt*el oare!um $e-amgit !in pricina ca 4arul lui era &n !ivil. 2in !omportarea lui nimi! nu tr$a pro*esia $e militar. &n &n!3ipuire &l v-use mereu !a o*i"er &n uni*orm 'i !&n$ !olo iat(#l &n !ostumul lui !enu'iu !el o,i'nuit un !ostum $intr#o singura !uloare !a un oarecare. Joa!3im r&se 'i gsi ! e un *el naiv $e a privi lu!rurile. < nu uni*orma o lsase *rumu'el a!as. Hans Castorp tre,uia sa 'tie !a uni*orma este !eva $eose,it. &n uni*orm nu po"i *re!venta ori!e lo!al. ]< a'a stau lu!rurile1 *oarte mul"umes!6 spuse Hans 6as&orp$ 'ar oa!3im nu prea s#ji $ea seama $e sensul 0ignitor pe !are putea sa#l Pete expli!a"ia lui. 9i se interes $e persoanele 'i &nt&mplarile $e la o3or *r !el mi mi! aer $e superioritate ,a !3iar !u $uio'ia 'i uoinea cui4a care se n&oar!e a!as. <poi prin u'a $e !omuni!a"ie D $oamna Biemssen !are &'i saluta nepotul a'a !um o,i'nuies! c0& Bersoane in asemenea &mpre0urri+ !a 'i !um ar *i pl(!ut surprins aJ6JS W% W e>BresJe care$ !e al&0el" era n&uneca&a !e o u'oar niel

le WW Ge- !e o,oseala 'i $e trisle"e mut !are $up !it se prea erau &n T%ra cu J[a!3im # 'i to"i trei !o,or&ra. L5ac? b#lerrissen avea a!eia'i o!3i *rumo'i negri 'i ,l&n-i !a anii tot at&t $e negru &ns str,tut $e *ire al)e 4izi)ile" era ::; THOMAS MANN prins &ntr#un *ileu aproape invi-i,il iar a!est lu!ru se potrivea !u #gul ei *el $e a *i !are era armonios !umpnit !u gra"ie $is!r ,l&n$e"e 'i !are &n !iu$a unei anumite simplit"i spirituale &i *U0 $emnitate agrea,il. Era limpe$e 'i $e alt*el Hans Castorp ni!i mir ! ea nu &n"elegea veselia Iui Joa!3im respira"ia lui pte!ipitar *elul gr,it $e a vor,i 4 mani*estri !are !ontra-i!eau *r &n$oD P#!omportarea lui $e a!olo $e 0os &n a$evr *oarte nepotrivit !u situatDD &n !are se gsea # n#o &n"elegea 'i er oare!um s!an$ali-at. G se pare trist a!easta &ntoar!ere 'i !re$ea ! tre,uie s *ie &nso"it $e o "inur !orespun-toare. Nu putea s parti!ipe la strile su*lete'ti ale IuD Joa!3im la strile lui su*lete'ti at&t $e nvalni!e provo!ate $e &ntoar!ere # 'i Care t&ru !u ele ! &ntr#un *el $e ,e"ie !el pu"in pentru moment tot !eea !e li se opunea 4 iar *aptul ! respir $in nou a!est aer aerul nostru $e#(i!i $e sus neasemuit $e u'or ne!onsistent 'i !al$ *r( &n$oial !a#l exalta 'i mai tare. Pentru e a!este impresii le lui Joa!3im erau $e ne&n"eles. 5Cietul meu ,iat6 &'i spunea privin$u#l pe ,ietul ,iat !are &mpreun !u vrul su se ls !u totul &n voia unei ,u!urii nestp&nite evo!&n$ mii $e amintiri pun&n$ mii $e &ntre,ri r&-&n$ $e rspunsurile pe !are le primea 'i l(s&n$u#se !&t m(i !omo$ pe sptarul s!aunului. Bise $e !&teva ori+ 52ar !opii:6 Iar !eea !e spuse mai apoi $e'i ar *i tre,uit sa *ie !eva vesel avu un a!!ent $e uimire 'i aproape $e mustrare+ 5&n a$evr Joa!3im este *oarte mult vreme $e !&n$ nu te#am mai v-ut a'a. /#ar spune ! tre,uia sa revenim ai!i !a s *ii iar'i !a &n -iua avansrii tale6. La !are e $rept veselia lui Joa!3im se stinse ,rus!. Cun lui $ispo-i"ie $ispru &'i $$u seam $e situa"ia &n !are se gsea t!u 'i nu se m(i atinse $e pr0itur !u toate !( era un su*leu $e !io!olat !u *ri'!a $intre !ele mai ispititoare %Hans Castorp $impotriv u *!u toate onorurile $e'i tre!use a,ia o or $e la s*&r'itul su,stan"ialei lui !ine) 'i s*&r'i prin ( nu mai ri$i!a $elo! o!3ii *iin$! $up !&te s pare(

erau plini $e la!rimi. Cu siguran" !( $oamna Biemssen nu $orise a!est lu!ru. @ Zc mai !ur&n$ $in respe!t pentru !onvenien"e 'i &n!er!ase s(#'i sileas! s *ie pu"in m(i serios 'i mai potolit ne,(nuin$ ! tot !eea ! mi0lo!iu 'i !umptat er !u $esv&r'ire strin a!estui lo! 'i ?1 !a- nu aveai $e ales $e!&t &ntre !ele $ou extreme. C&n$ &ns J9i o$rasla !ople'it $e $urere &ntr#un asemenea gra$ ea &ns'i era !i sa i-,u!neas! &n pl&ns 'i &i *u re!unos!toare nepotului pentru e $epuse !a sa#i &m,r,te-e *iu: at&t $e pro*un$ &ntristat. Ci MUNTELE VRJIT NNX $ &1 remar! nepotul Joa!3im va gsi $esigur multe s!3im,ri 'i tule nout"i $ar &n ansam,lu lu!rurile &'i urmaser &n lipsa lui !alea $ nu0t(. 2e pil$a ,(tr&na mtu' se &ntorsese $e mult &mpreuna !u ta suita ei 'i respe!tivele $oamne 'e$eau !a &ntot$eauna la masa amnei /t,3r. Iar Marusia !ontinua s r&$ mult 'i $in toat inima. Joa!3im t!u. &ns a!este !uvinte &i reamintir $oamnei Biemssen $e anumit &nt&lnire 'i $e ni'te salutri pe !are voia s le transmit !&t mai epe$e !a s nu uite 4 a$i! $e &nt&lnirea !u o $oamna !are nu prea <pati! $e'i !ltorea singur 'i avea linia spr&n!enelor pu"in !am prea regulat 'i !are la Miin!3en un$e se opriser o -i &ntre $oua &renuri !e noap&e" 4enise la masa lor" la res&auran&" ca sa-l salu&e pe Joa!3im. @ ve!3e !uno'tin" $e la sanatoriu Joa!3im va 'ti *r &n$oial s#'i reaminteas! numele... # 2oamna C3au!3at spuse lini'tit Joa!3im. 2eo!am$at se a*la &ntr#o sta"iune ,alnear $in <llgu iar la toamn voia sa ple!e &n /pania. La iarn se va re&ntoar!e $esigur ai!i. &l rugase s transmit !ele mai ,une urri. Hans Castorp nu mai era un !opil a'a !a &'i st(p&ni nervii vas!ulari !are l#ar *i putut *a!e sa pleas! sau sa ro'eas!. /puse+

# < ea era7 Ia te uit a'a$ar s#a re&ntors $in *un$ul Cau!a-ului 'i vrea s ple!e &n /pania7 'oamna pomenise o locali&a&e !in Birinei$ #@ *emeie $rgu" &n ori!e !a- $estul $e atrgtoare. @ vo!e pl!uta 9i gesturi pl!ute. &ns are un *el $e a *i !am li,er 'i negli0ent -ise $oamna Biemssen. Ne#a a!ostat pur 'i simplu !a pe ni'te ve!3i prieteni ne#a mtre,at 'i ne#a povestit o sume$enie $e lu!ruri m!ar ! $e *apt [a!3im !um mi#a spus#o !3iar el nu i#a *ost pre-entat ni!io$at. Ci-ar: # <!esta#i @rientul 'i ,oala rspunse Hans Cstorp. /&nt realit"i r[ra nu tre,uie s li se apli!e msurile !ivili-a"iei umaniste !!i ar *i gre'eal. <'a$ar $oamna C3au!3at avea. &n a$evr inten"ia sa ple!e Pania: Hm: /pania era $iametral opus 'i *oarte $eparte $e !alea $e J [! umanist 4 $ar nu su, aspe!tul nepsrii !i su, a!ela al rigi#tu nu era a,sen"a *ormei !i ex!esul $e *orm moartea so!otita !a a- cum se spune nu moartea !a $es!ompunere a$i! austeritatea JJ neagr $istins 'i s&neeroas. In!3i-i"ia !u !olereta s!ro,ita . t s!urialul... <r *i interesant $e 'tiut !um se va sim"i $oamna 6sDl Jn 5Bama- Kar3 &n$oial ! se va $e-,ra $e o,i!eiul $e a tr&nti D 7D poate o s ve$em lu&n$ *iin" un oare!are e!3ili,ru uman &ntre ::8 THOMAS MANN !ele $ou ta,ere antiumaniste. &ns atun!i !&n$ @rientul se $u!e &n este posi,il sa re-ulte 'i un terorism *ero!e... Nu ni!i nu ro'ise ni!i nu plise $ar rea!"iile pe !are i le pro4 sera a!este nea'teptate ve'ti $espre $oamna C3au!3at se mani*e printr#un 'ir $e !uvinte !are nu puteau primi alt rspuns $e!&t o ta plina $e nelmuriri. Joa!3im &ns era mai pu"in speriat1 el !uno perspi!a!itatea $e !are u-a varul sau ai!i sus. 2ar &n o!3ii $oam 6 Biemssen se putea !iti o imensa stupoare1 se !omporta $e par!a Ha Castorp ar *i rostit ni'te vor,e $e o *oarte grosolana ne!uviin" 'i $un o t!ere peni,ila se ri$i!a $e la masa spun&n$ !&teva !uvinte menite sa pun !apt a!estei situa"ii 0enante. &nainte $e a se $espar"i Hans Castorn le a$use la !uno'tin"a instru!"iunile !onsilierului auli! potrivit !rora Joa!3im tre,uia p&na una#alta sa stea m&ine &n pat $up !are va *i supus !onsultului me$i!al. Mai t&r-iu vom mai ve$ea. <poi

!ele trei ru$e se !ul!ar &n !amerele !u u'ile $e la ,al!oane $es!3ise spre r!oarea a!estei nop"i $e var $in !reierul mun"ilor # *ie!are !u g&n$urile lui Hans Castorp preo!upat ,ine&n"eles $e perspe!tiva &ntoar!erii $oamnei C3au!3at eveniment !e se va pro$u!e $up !um spera el &ntr#un termen $e 'ase luni. <'a$ar ne*eri!itul $e Joa!3im revenise &n patrie pentru un mi! tratament suplimentar !are se impunea. <!east expresie $e tratament suplimentar era $up toate aparen"ele *ormula !urenta $e !are se *oloseau 'i !ei $e la 'es $up !um o &ntre,uin"au $eopotriv 'i !ei $e#ai!i $e sus. &nsu'i !onsilierul auli! Ce3rens o a$opt !u toate !a $in !3iar prima -i &i a$ministra lui Joa!3im patru saptam&ni $e o$i3n la pat+ erau ne!esare at&t pentru a pre&nt&mpina vreo !ompli!a"ie mai grava !&t 'i pentru a#l a0uta sa se a!limati-e-e 'i &n a!ela'i timp sa#i reglemente-e &ntr#o oare!are msura $i*eren"ele prea mari $e temperatura. 2e alt*el 'tiu sa o!oleas! pro,lema pre!i-rii termenului ne!esar pentru a!est mi! tratament suplimentar. &n a,sen"a lui Joa!3im $oamna Biemssen &n"eleap a. plina $e ,un#simt si *ara a se legna !&tu'i $e pu"in !u spera nes,uite propuse toamna $e pil$a luna o!tom,rie !a $ata eveniua ple!rii iar Ce3rens o apro,a $eoare!e atun!i $e!lara el vor 'u &n$oial mai mult $e!&t a!um. 2e alt*el !onsilierul auli! &i *(cus K impresie ex!elent. Era *oarte galant &i spunea 5prea stimata $oam o privea !instit &n *a"a !u o!3ii lui l!rmo'i 'i in0e!ta"i 'i &ntre &ntr#un *el at&t $e nostim lim,a0ul s!ornit $e stu$en"ii germani in R toat triste"ea !are o !ople'ea s*&r'i prin a r&$e. 59tiu ! se a*la L MUNTELE VRJIT ::9 mai ,une m&ini6 spuse ea 'i $up opt zile !e la sosire pleca la #r#)ur*" !eoarece nu pu&ea n mo! serios s3-i 0ie !e 4reun 0olos cu riiiriJe e5Z cu a&Jc maJ muJ& cu cJc Joa!3im avea a!olo o ru$a !are sa#i "in tovr'ie. #<'a$ar ,u!ur#te+ stai numai p&na la toamna spuse Hans Castorp R tr&n$ la numrul $ou-e!i 'i opt si a'e-&n$u#se la !apat&iul varului sau. C(trinul s#a anga0at $estul $e *erm p&n( la un anumit pun!t. Po"i sa te ,i-ui pe spusele lui prin urmare &n!epe sa so!ote'ti -iJele !&t ai $e stat ai!i sus. @!tom,rie # iat momentul potrivit. <tun!i mul"i vor ple!a &n /pania iar tu te vei re&ntoar!e la va0ni!a ta unitate !a sa#"i *a!i $atoria &n !3ip mai

mult $e!&t strlu!it. @!upa"ia lui -ilni!a era sa#l m&ng&ie pe Joa!3im mai ales pentru *aptul ! venin$ ai!i pier$use prile0ul s ia parte la marile manevre !are &n!epeau !3iar &n a!este -ile $e august 4 !!i mai !u seama !u a!est g&n$ nu se &mp!a $elo! mani*est&n$ ne!ontenit un pro*un$ $ispre" *a"a $e sl,i!iunea !are#l $o,or&se &n ultima !lipa. -8ebellio carnis, spuse Hans 6astorp. N#ai !e s( *a!i. Ni!i !el mai vitea- o*i"er nu poate *a!e nimi! 'i !3iar s*&ntul <nton a sim"it pe pielea lui povestea asta. 2oamne &n *ie!are an s&nt manevre 'i apoi tu 'tii !um $evine !3estiunea !u timpul nostru $e#ai!i $e sus. Nu exist $elo! iar tu n#ai lipsit !3iar at&t $e multa vreme !a sa nu reintri repe$e &n ritm 'i !&t ai ,ate $in palme tratamentul suplimentar s#a 'i terminat. Totu'i sensul timpului se mo$i*i!ase prea evi$ent &n !on'tiin"a lui Joa!3im prin 'e$erea la 'es !a sa nu#i *ie totu'i team $e a!este patru sptm&ni !are urmau. &ns to"i &'i $$eau silin"a s#l a0ute s( le par#curg(1 iar simpatia *a"a $e !ara!terul lui at&t $e $emn se mani*est $e pretutin$eni prin vi-ite *!ute $e !uno'tin"e *ie $e aproape *ie mai $e eparte. /ettem,rini veni &l !omptimi se !omporta *erme!tor 'i #6um !in&o&!eauna i spusese Gui Joachim locotenente - !e !a&a aceas&a i u &i&lul !e capitano. Nap3ta *!u 'i el o vi-ita ,olnavului 'i toate 1 e !uno'tin"e ale !asei &n!epur sa apar &n!etul cu nce&ul 0iecare m!u-se sa pro0i&e !e un mic s0er& !e ora li)er$ n&re ceasurile !e erDt. !a s ia lo! pe marginea patului sa#i repete expresia $e 5mi! eru suplimentar6 'i sa#l roage sa le povesteas! &nt&mplari&e prin \eh lr66%se Y a$i!+ $oamnele /to3r Iltis 'i Eleelel$ $omnii 8erg! sl in! mul"i al"ii. Unii &i a$u!eau 'i *lori. <poi !&n$ !ele s3 patru l0% tre!urJ se s!ul $eoare!e temperatura &i s!-use s s Ku*ieient !a a ki rni'!a in voie 'i &'i relua lo!ul &n su*ragerie alturi !e 4arul :;0 THOMFS MANN

sau a$i! &ntre Hans Castorp 'i so"ia ,erarului $oamna Magnus R $e $omnul Magnus la !aptul mesei 'i !3iar pe lo!ul pe !are &l o D !&tava vreme un!3iul James iar mai t&r-iu $oamna Biemssen <st*el !a alt$at tinerii &n!epur sa trias! iar'i unul l&nga L ,a !3iar pentru !a situa"ia anteiioar sa re&nvie &n! 'i mai $eplin D $iat !e Mistress Ma!$onal$ &'i $$u ultimul suspin !u portretul , D "elului &n m&na Joa!3im reintra &n posesia ve!3ii lui !amere alturi $ !ea a lui Hans Castorp $up !e ,ine&n"eles *usese $e-in*e!tat &ntr#u mo$ *oarte !on'tiin!ios !u H,C@. Totu'i &n realitate 'i $in pun!t $ ve$ere sentimental lu!rurile stteau ast*el &n!&t $e#a!um &n!olo Joa!3im va *i a!ela !are va tri pe l&nga Hans Castorp nu Hans Castorp pe l&nga varul lui. <!um primul era lo!atarul !are nu se mi'!ase $in lo! 'i la a !rui existen"a Joa!3im nu *!ea $e!&t sa parti!ipe vemelni! 'i $oar !a vi-itator. C!i Joa!3im nu pier$ea $in o!3i !u o 3otar&re ne&n$uple!ata 'i stra'ni!a termenul *ixat p&na &n o!tom,rie !u toate !a anumite par"i ale sistemului su nervos !entral nu se resemnaser sa urme-e o !on$uita !on*orma !u norma umanista 'i ! pielea !ontinua sa#i *ie *ier,inte 'i us!ata. &n!epuser $e asemenea sa *a! vi-ite lui /ettem,rini 'i lui Nap3ta relu&n$ 'i plim,rile !u a!e'ti $oi oameni uni"i prin antagonismele lor iar !&n$ <.E. 8erge 'i 8er$inan$ ?e3sal luau 'i ei parte !eea !e se &nt&mpla a$esea erau 'ase &n timp !e a!e'ti a$versari &n $omeniul spiritului &'i !ontinuau ne&n!etatele lor $ueluri $espre !are n#am putea sa *a!em o relatare mai limpe$e *ara a ne pier$e &ntr#un la,irint $e-na#$a0$uitor $e nes*&r'it a'a !um o *!eau ei &n'i'i &n *ie!are -i &n *a"a unui pu,li! impuntor $e'i Hans Castorp &n!lina s#'i so!oteas! srmanul lui su*let !a s!op prin!ipal &n $isputele lor $iale!ti!e. <u-ise $e ia Nap3ta !a /ettem,rini ar *i *ran!mason # !eea !e nu#i *!u o impresie mai pu"in vie $e!&t $e-vluirile italianului $espre legaturile lui Napn !u ie-ui"ii 'i $espre i-vorul veniturilor lui. 9i iar'i ramase *oarte mi a*l&n$ !a &n a$evr existau ni'te lu!ruri at&t $e *antasti!e 'i &l m&re insisten"a pe terorist asupra originii 'i esen"ei a!estei !iu$ate organ1 !are peste !&"iva ani va sr,tori $oua se!ole $e existen"a. /ettem,rini &i vor,ea $espre !ara!terul spiritual al lui Nap3ta '1 !&n$ a!esta nu era $e *a"a airag&n$u#i aten"ia &n mo$ pateti! sa s K reas!a $e el !a $e !eva $ia,oli! &n s!3im, Nap3ta !&n$ umanis K era $e *a"a &'i ,tea 0o! .sin!er 'i *ara em*a-a $e s*era pe repre-enta

/ettem,rini las&n$ sa se &n"eleag !a toate teoriile MUNTELE VRJIT :;1 !omplet $emo$at 'i &napoiat+ li,eralismul a!esta ,urg3e$e It(ieri nu era nimi! alt!eva $e!&t o 0alni!a *antoma a spiritului $ar se mai legna !u ilu-ia !arag3ioasa !a ar *i &n! &n-estrata !u un *iu revolu"ionar. /punea+ Ce vre"i ,uni!ul lui a *ost earbonaro, !eea #nseamna+ !r,unar. 2e la el mo'tene'te a!easta !re$in"a $e !r,unar Ra"iune &n Li,ertate &n Progresul Umanit"ii iar tot !e se a*la &n la$a ta plin $e o i$eologie $e virtu"i ,urg3e-e#!lasi!iste este ros $e molii Ve$e"i $umneavoastr !eea !e -p!e'te lumea este $ispro#nor"ia &ntre vite-a spiritului 'i grosolnia &n!etineala inimagina,ila tr&n$avie 'i stare $e iner"ie a materiei. Tre,uie sa re!unoa'tem !a a!east $ispropor"ie ar putea slu0i !a s!u-a unui spirit !are se $e-interesea- !omplet $e real !!i este &n o,i!eiul unui asemenea spirit sa resping &n mo$ statorni! termenii !are $e!lan'ea- $e *apt revolu"iile. &n a$evr spiritului viu &i este mai nesu*erit un spirit mort $e!&t o ro!a oare!are $e!&t toate ,a-alturile $in lume $eoare!e ,a-alturile m!ar n#au preten"ia !a s&nt spiritul vie"ii. <semenea ,a-alturi vestigii ale unor realit"i $e $emult pe !are spiritul le#a lsat at&t $e $eparte &n$rtul lui &n!&t re*u- s le mai aso!ie-e !on!eptul $e real se !onserva prin iner"ie iar $atorita persisten"ei apstoare 'i moarte &mpie$i!a $in ne*eri!ire i$eile &napoiate sa#'i $ea seama $e &napoierea lor. Vor,es! &n general $ar apli!a"i $umneavoastr &n'iv a!este generalit"i la un anumit li,eralism umanitar !are !re$e mereu ! se gse'te &ntr#o situa"ie eroi! *a" $e $espotism 'i $e autoritate. 8ar( sa mai vor,im $espre unele evenimente !atastro*ale !u !are vai: ar vrea sa *a! $ova$a !a e Dlu 'i $espre a!ele trium*uri &nt&r-iate 'i -gomotoase pe !are le pregte'te vis&n$ !( le va putea sr,tori &ntr#o -i: Numai la g&n$ul a!esta spiritul viu ar putea muri $e pli!tiseala $a!a nu ar 'ti !a numai e singur va *i !el !are va 3otr& !e este a$evrat pro*it&n$ $eopotriv e e4enirnentele !atastro*ale el !are une'te elementele tre!utului !u entele !ele mai viitoare ale viitorului &n ve$erea verita,ilei revo#6D / cum se simte varul $umitale $omnule Hans Castorp7 9tii mi#e &oane simpa&ic$ Mul"umes! $omnule Nap3ta. <m impresia !a toata lumea &l ea- !!i se poate spune !u toata !ertitu$inea !a e uri sim#F

,iat tare Jala" aoinnului /ettem,rim &i pla!e mult $e'i !ezapro)a" 0ara n!ou$ 5c J n anurni& &erorism e>al&a&" implica& n pro0esiunea lui Joachim$ 5 &ns !a $omnia sa este *rate &ntr#o lo0a. lata !eva la !are nu ePtam. Mrturises! !a lu!rul a!esta ma pune pe g&n$uri. 2e all*!l. :;, THOMAS MANN 0ap&ul ni#l &n*"i'ea- su, un nou aspe!t iar mie &mi expli!a nelmuriri. <'a$ar nu !umva &'i pune tlpile pi!ioarelor &n ung3i !&n$ este !a-ul 'i $a m&na &ntr#un anumit *el7 N#am o,servat la pi $e genul a!esta... - 6re! ca )unul nos&ru Kra&e-!e-Trei-Bunc&e tre,uie s *i $epa'n $iul unor ast*el $e !opilrii. 2e alt*el ,nuies! !a !eremonialul loii s#a a!or$at $esigur $estul $e greu !u us!!iunea spiritului ,urg3e- a!estor vremuri. <-i s#ar ru'ina !u ritualul $e o$inioar !a $e un sari tanism ne!ivili-at # 'i nu !3iar !u totul pe ne$rept !!i este &n a$evr ne!uviin!ios sa &nve'm&n"i &ntr#un *el solemn repu,li!anismul ateu $&n$u#l $rept mister. Nu 'tiu prin !e &ns!enri $e groa-a au pus la &n!er!are !ura0ul $omnului /ettem,rini 4 a$i! $a!a l#au purtat !u o!3ii lega"i prin tot soiul $e !otloane 'i l#au *!ut s a'tepte pe su, ,ol"i sum,re mai &nainte $e a i se $es!3i$e &n *a" sala plina $e lumini 'i $e lu!iri a lo0ii pentru a i se a!or$a !onsa!rarea. Nu 'tiu $a! l#au !ate3i-at !u toata pompa ritualului 'i $a!a &n *a"a unui !ap $e mort 'i a trei luminri aprinse l#au amenin"at !a#i strpung !u sa,ia pieptul gol. Tre,uie sa#l &ntre,a"i !3iar pe el $ar ma tem !a n#o sa#l gsi"i prea $ispus s vor,eas! $eoare!e !3iar $a!a toate a!estea se vor *i $es*'urat $up un tipi! mai ,urg3e- nu &nseamn $elo! !a n#a *ost silit sa $epun &n mo$ solemn 0uram&ntul t!erii. # /a 0ure &n mo$ solemn7 / pstre-e t!erea7 Prin urmare totu'i7 # 2esigur. Juram&ntul t!erii 'i al supunerii. # 9i al supunerii7 2omnule pro*esor &n !a-ul a!esta mi se pare !a n#ar mai tre,ui sa ai, ni!i un motiv sa se arate at&t $e enervat $e terorismul 'i $e *anatismul pe !are le !omporta pro*esiunea varului meu. T!ere 'i supunere: N#a' *i !re-ut ni!io$at !a un om at&t $e li,eral !a /ettem,nm ar putea s se supun unor !on$i"ii 'i unor 0urminte at&t $e spaniole. <m impresia !a exista !eva militares!#ie-uit &n *ran!masonerie.

# Impresie *oarte 0usti*i!ata rspunse Nap3ta. Cag3eta $umnea voastr magi! vi,rea- 'i love'te un$e tre,uie. I$ee $e uniune *un$amental 'i permanent ne$espr"ita $e i$eea $e a,solut. Prin urm a!easta i$ee este terorist a$i! antili,erala. Ea $egrevea- !on' ] in$ivi$uala 'i &n numele s!opului a,solut !ons*in"e'te toate mi0l[ !3iar 'i pe !ele mai s&ngeroase !3iar 'i !rima. <vem motive sap punem !a la &n!eput unirea $intre *ra"i &n lo0ile masoni + pe!etluita &n mo$ sim,oli! prin s&nge. @ uniune nu#i ni!io$at !o K plativ !i este &ntot$eauna prin &ns'i natura ei. organi-atori! MUNTELE VRJIT :;8 iritual a,solut. Nu 'ti"i $esigur !a &ntemeietorul @r$inului Ilumi# LVnr cate o vreme aproape ! se !on*un$a !u *ran!masoneria era un napD01J t mem,ru al /o!iet"ii lui Isus7 Mu mrturises! ! este !eva nou pentru mine... U <$am ?eis3aupt 'i#a organi-at aso!ia"ia se!reta umanitara exa!t " 3 0no$elul @r$inului Ie-ui"ilor. El &nsu'i era *ran!mason iar !ei mai spe!ta,ili *ra"i ai lo0ei $in a!ele timpuri erau ilumina"i. Vor,es! $espre $oua 0umtate a se!olului al optspre-e!elea pe !are /ettem,rini n#ar ovi s vi#l !ara!teri-e-e !a pe o epo!a $e $e!a$en"a a !on*reriei sale. &ns &n realitate a!easta a *ost epo!a ei $e suprema &n*lorire !a $e alt*el a tuturor aso!ia"iilor se!rete epo!a &n !are *ran!masoneria a *ost &n a$evr &nsu*le"it $e o via"a superioara $e o via"a $e !are mai t&r-iu oameni $e soiul *ilantropului nostru au epurat#o !!i $a! prietenul nostru ar *i trit pe vremea a!eea ar *i taxat#o *ara &n$oiala $rept ie-uitism 'i o,s!urantism. # 9i existau motive pentru asta7 # 2a 4 $a! vre"i. Li,era#!ugetare triviala avea motivele ei s se !omporte ast*el. Erau vremurile !&n$ prin"ii no'tri se

sileau sa &nsu*le"eas! @r$inul printr#o via"a !atoli!a 'i ierar3i!a 'i !&n$ la Clermont &n 8ran"a &n*lorea o lo0 masoni!a ie-uit(. Este printre altele vremea !&n$ &n $i*eritele lo0i ptrun$e spiritul rosenFreu-erienilor 4 o !on*rerie *oarte !iu$at !um ve"i putea o,serva !are a &n!er!at sa *a! o sinte-a &ntre o $o!trin !e urmarea s!opuri pur ra"ionaliste 'i progresiste at&t politi!e !&t 'i so!iale 'i &n a!ela'i timp pra!ti!a un !ult !iu$at ,a-at pe unele 'tiin"e se!rete $in @rient 'tiin"e &n !a$rul !rora &n"elep!iunea in$us 'i !ea ara,a se &mpleteau !u elemente $e magie naturala. <tun!i au os& re*ormate multe lo0e masoni!e 'i &n$reptate !tre pa-irea stri!ta a pnncipiilor &ntr#un sens pur ira"ionalist 'i ptruns $e mister un sens gD!#al!3imist iar $e ai!i provin 'i gra$ele superioare ale masoneriei # e mspirate $in or$inele !avalere'ti !rora li s#a a$ugat ve!3ea ie# le miJi&ara cuprin-&n$ u!eni!ii !al*ele 'i mae'trii gra$e $e mari cu !ara!ter aproape sa!er$otal 'i inspirate $in misterele Jreuzenenilor$ 7s&e 4or)a aici !e ren4ierea anumi&or or!ine relica4alerilor !in e4ul me!iu" n special acela al &emplierilor" 'tDt1 sarJ L ;ia 6aie cJeBuneau n 0a&a pa&riaihului !in Gerusalim #uramn&ul !e rar"$ J 6as&itate 'i supunere. C3iar 'i ast-i un mare maestru $in ie# masoni!a poart titlul $e 5Mare 2u!e $e Ierusalim6. :;9 THOMAS MANN 'omnule Naph&a" &oa&e aces&ea sn& noi" a)solu& noi pen&ru Ii 2ar &n!ep sa#l prin$ !u o!aua mi!a pe /ettem,rini al nostru 2u!e $e Ierusalim6 nu#i rau $elo!. <r tre,ui s(#i spune"i ast*el &n gl !u vreun prile0 oare!are. 2oar v#a numit mai -ilele tre!ute Doctor an 1NJ cus. A!easta merita o r-,unare. O" e>is&( o mul2ime !e al&e &i&luri" la 0el !e semni0ica&i4e !esemneaz(" con0orm unei s&ric&e &ra!i2ii" *ra!ele !e mae-&ri -i &emn+J eri$ A4em" !e pil!(" un Maes&ru 'es(4r-i&" un 6a4aler al Orien&ului u Mare Breo& Superior" iar *ra!ul al

&reizeci -i unulea se in&i&uleaz( chiar-Brincipe Au*us& al Mis&erului Ee*al$ O)ser4a2i ca &oa&e aces&e nume !au pe 0a2( le*a&urile cu mis&icismul orien&al$ ns(-i reapari2ia &emplierului nu nseamn( al&ce4a !ec& reluarea unor asemenea le*(&uri p(&run!erea 0ermen2ilor ira2ionali n&r-o lume !e i!ei ra2ionale -i mili&aris&e$ Brin ei 0rancmasoneria a c-&i*a& un 0armec nou -i o noua s&r(lucire care e>plic(" !e al&0el" succesul repur&a& la 4remea ei$ A a&ras la sine &oa&e elemen&ele care erau o)osi&e !e ra2ionalismul secolului" !e li)eralismul lui umani&ar" lumina& -i cump(ni&" elemen&e nse&a&e !e esen2e mai &ari$ Succesul or!inului a 0os& a&& !e mare" nc& 0ilis&inii s-au plns ca-i a)(&ea pe oameni !e la 0ericirea con#u*al( -i !e la !emni&a&ea 0eminina$ 4 2a!(#i a'a $omnule pro*esor atun!i &n!ep s &n"eleg $e !e $omnul /ettem,rini nu#'i aminte'te !u pl!ere a!east epo!a $e &n*lorire a !on*reriei sale. 4 Nu nu#'i aminte'te !u pl!ere ! au existat vremuri !&n$ !on*reria lui 'i#a atras &ntreaga antipatie pe !are li,eralismul ateismul ra"iunea en!i!lope$i! o arun!a $e o,i!ei &n spinarea !omplexului ,iseri!ii a$i! a !atoli!ismului !lugrului evului me$iu. <"i au-it $esigur !a *ran!masonii au *ost !onsi$era"i o,s!uranti'ti... 'e ce7 <' $ori sa#mi $a"i unele amnunte $espre !au-ele a!estui *enomen. D( 4oi lamuri ime!ia&$ Eespec&area s&ric&a a &ra!i2iei cerea o ap 0un!are -i o l(r*ire a mo-&enirii or!inului" si&un!u-i ori*inea is&orica lumea mis&erelor -i n pre&insele prac&ici n&uneca&e ale e4ului nie Marii mae-&ri ai lo#ilor erau ini2ia2i n ph#sica m#stica, se a*lau in P sesia 'tiin"elor magi!e ale naturii erau mai ales mari al!3imi'ti### Acum &re)uie sa 0ac un e0or& mare ca sa-mi amin&esc semni precisa a cu4n&ului alchimie$ Mi se pare ! al!3imie &nsearnna aur piatra *ilo-o*ala. Aururn potabile... i*i!a"U 0ace MUNTELE VRJIT NMN 2esigur &n &n"elesul popular. 2ar &ntr#un lim,a0 pu"in mai savant cuv&nt &nseamn puri*i!area transmuta"ia 'i &nno,ilarea materiei su)s&an"iali-area 'i anume intr#o *orma mai &nalt prin urmare nsi0icarea a acelei lapis philosophorum pro!us an!ro*in !e sul0ura N !e mercur" o res bina, iar acea prima materia )ise>ua&a nu era cu Dmi! mai mult 'i !u nimi! mai pu"in $e!&t &nsu'i prin!ipiul in&ensi-

r arii al $e-voltrii spre o *orma superioara !u a0utorul in*luen"elor exterioare # o pe$agogie magi! $a! vre"i. Hans Castorp t!u. Privea un$eva &n sus !lipin$ $es. U Un sim,ol al transmuta"iei al!3imiste !ontinu Nap3ta !are era mai ales mormn&ul$ - Mormn&ul. # 2a lo!ul un$e se $es(v&r'e'te $es!ompunerea. <!esta este prin!ipiul *un$amental al ori!rei ermeti!i nimi! alt!eva $e!&t vasul retorta $e !ristal pstrat !u gri0 &n interiorul !reia materia este &mpins p&na la ultima trans*ormare 'i puri*i!are. # 5Ermeti!6 este ,ine -is $omnule Np3ta. 5Ermeti!6 4 !uv&ntul a!esta mi#a pl!ut &ntot$eauna. Este un a$evrat !uv&nt magi! !u ni'te aso!ia"ii $e i$ei ne$e*inite 'i &n$eprtate. Ierta"i#m totu'i tre,uie sa m g&n$es! la ,or!anele $e !onserve pe !are mena0era noastr $e la Ham#,urg # !are se nume'te /!3aleen *r $oamn ni!i $omni'oara !i /!3aleen pur 'i simplu 4 le pstrea- &n !mar &n'iruite pe ra*turi ni'te ,or!ane ermeti! &n!3ise. /tau a!olo aliniate luni 'i ani iar !&n$ $es!3i$e vreunul $up !um o !ere nevoia !on"inutul este pe $eplin proaspt 'i inta!t1 lunile anii nu i#au putut *a!e nimi! iar !on"inutul Poate *i !onsumat a'a !um se a*l. Este a$evrat ! la /!3aleen nu este 101 alchi&nie" nici puri0icare" ci pur 'i simplu !onservare $e un$e 'i mele $e !onserv. 2ar !eea !e e magi! &n !3estiunea a!easta este ! Pe!tiva !onserv s#a sustras timpului+ a *ost ermeti! i-olata timpul a u& pe l&ng ea 4 ea n#a avut timp a stat &n a*ara lui pe ra*t. Ei !am s aS lu!rurile !u ,or!anele $e !onserve. Evi$ent n#am spus !ine 'tie a rog s m ierta"i. Cre$ ! voia"i s#mi mai $a"i 'i alte expli!a"ii. urnai $a! $ori"i. /e !ere !a u!eni!ul s *ie la!om $e 'tiin" 'i eam( !a s ne exprimm &n spiritul temei noastre. 6a4oul" : con"$5 J --5Xbb1D5 \5V <Y1G%1 %lii 111 J<Y111<%A GD111DY1 llVMYl-9]Jl-$lb--5M5b-b- L sac n a 0Ws& n&o&!eauna sim)olul principal al le*amn&ului !e 5]$-

R U!eni!ul ageamiul !are $orea s *ie a$mis I s &nv"tura tre,uia ca u 6a are curaJ m *a" ororilor morm&ntului tra$i"ia or$inului !erea s *ie $us 'i lsat !u titlu $e &n!er!are &ntr#un morm&nt 'i sa :;; THOMAS MANN nu ias $e a!olo $e!&& con!us !e mna unui 0ra&e necunoscu& rA N e aic# provine la,irintul $e !ori$oare 'i $e !otloane &ntune!ate pe !are n !ele mason tre,uia sa le str,at sto*a neagra !u !are era &m,r!ata L R !on*orm unei stri!te tra$i"ii !&t 'i !ultul si!riului !are 0u!a un rol at&t ri important la ini"iere 'i &n !eremonialul a$unrii. 2rumul misterului sD puri*i!rii era &nvluit $e prime0$ii. 2u!ea prin spaime prin &mpratD putre-i!iunii iar u!eni!ul neo*itul nu era $e!&t tineretul setos $e inir !olele vie"ii ner,$tor $e a se ve$ea $otat !u o *or"a $emoni!a supranaturala !lu-it $e oameni mas!a"i !are nu erau $e!&t um,rele misterului # Va mul"umes! *oarte mult $omnule pro*esor Nap3ta. < *ost minunat: 2e!i a!easta este pe$agogia ermeti!. Cre$ ! nu poate exista ni!i un rau &n *aptul ! ma lmures! 'i asupra a!estor lu!ruri. # Cu at&t mai pu"in !u !it e vor,a $e o &n$rumare spre $omeniul pro,lemelor *inale spre mrturisirea $e !re$in" a trans!en$entului a,solut 'i mai $eparte spre atingerea "elului suprem. /tri!ta tra$i"ie masoni! al!3imista a !on$us &n timpul $e!eniilor urmtoare multe spirite no,ile 'i nelini'tite spre a!est "el # "el pe !are $e alt*el !re$ !a nu mai este ne!esar sa &l numes! !!i nu se poate s va *i s!pat !a &naltele gra$e s!o"iene nu s&nt $e!&t un surogat al ierar3iei sa!re !a &n"elep# !iunea al!3imista a maestrului *ran!mason se &n$epline'te &n !3iar misterul transsu,stan"iali-arii 'i !a $ire!tivele se!rete pe !are lo0a le#a $at a$ep"ilor ei se regses! tot at&t $e limpe$e &n ini"ierea e!lesiasti! a'a !um ritualurile sim,oli!e ale !eremonialului masoni! se regses! &n sim,olismul liturgi! 'i &n ar3ite!tura s*intei noastre ,iseri!i !atoli!e. # < a'a stau lu!rurile: # Te rog asta &n! nu e totul. Mi#am &ng$uit mai &nainte sa remar! !a nu#i $e!&t o interpretare istori!a a*irma"ia !a lo0ile &'i au originea in !instita ,reasla a -i$arilor. @ri!um o,servarea stri!ta a tra$i"iei a $at *ran!masoneriei unele *un$amente

omene'ti mult mai pro*un$e. Ri&u Iul lo0ilor pre-int o nota !omuna !u anumite misterii ale ,iseri!ii no tre &ntre altele legaturi !u solemnit"ile o!ulte 'i $e-ln"uirile sa!re p prii omenirii !elei mai strve!3i... Ma g&n$es! &n !eea !e prive'te 2i ri!a la agape 'i la !ina !ea $e taina la taina &mprt'aniei !u carne LZ sn*e" pe !e al&a par&e n prac&ica lo#ilor se mani0es&a$$$ # @ !lipa o !lipa $a!a#mi &ng$ui"i o o,serva"ie marginala. t> a'a#numite agape 'i &n !asta &n!3isa $in !are *a!e parte varul meu# K s!risorile lui mi#a vor,it a$esea $espre ele. 8ire'te &n a*ara $e *ap MUNTELE VRJIT NMX 3er!3eles! pu"in totul se petre!e *oarte !ore!t a$i! lu!rurile nu S * ni!i m!ar at&t $e $eparte !a la petre!erile stu$en"e'ti... par !rora le !orespun$e &n pra!ti!a lo0ilor !ultul morm&ntului 'i sicriului asupra !ruia v#am atras aten"ia a$ineauri. &n am&n$oua urile ne a*lm &n pre-en"a unui sim,olism al lu!rurilor extreme 'i preme !u alte !uvinte !lementele unei religio-it"i primitive 'i rgia!e !u 0ert*e no!turne 'i $es*r&nate &n !instea mor"ii 'i a $evenirii a ans*orrnarii 'i a &nvierii... Va aminti"i ! at&t misterele lui Isis !&t 'i !ele $e la Eleusis se !ele,rau noaptea &n pe'teri &ntune!oase. &ns a existat 'i exista &n! *oarte multe reminis!en"e egiptene &n masonerie 'i multe so!iet"i se!rete s#au 'i numit <lian"e Eleusiene. <!olo se $es*'urau ser,rile lo0ilor sr,toriri ale misterelor eleusiene 'i a*ro$i-iene &n !are p&n la urm *emeia 0u!a totu'i un rol 4 /r,toarea Ro-elor la !are se re*er *r &n$oiala !ei trei tran$a*iri al,a'tri $e pe gluga masonului pr-nuiri !are s#ar prea tre,uiau sa $egenere-e &n or*ii )ahice$$$ #@pri"i#v o !lip $omnule pro*esor Nap3ta !!i !e au$ este

uluitor: Cum toate a!estea &nseamn *ran!masonerie7 9i &n legtur !u toate a!estea tre,uie s mi#l repre-int pe $omnul /ettem,rini al nostru !el !u o minte at&t $e !lara... # Nu *iin$! a"i *i *oarte ne$rept *a"a $e el: Nu /ettem,rini este !u totul strin $e toate a!estea. Nu v#am mai spus !a Lo0a s#a $es!otorosit !u a0utorul !elor $e o seama !u el $e toate elementele unei vie"i superioare7 /#a umani-at mo$erni-at 2umne-eule: 9i#a revenit ast*el $in rt!iri &ntor!&n$u#se la util 'i la ra"iune la progres 'i la lupta &mpotriva Pnn"ilor 'i e!le-iasti!ilor pe s!urt la o !on!ep"ie so!iala a *eri!irii. <!um $is!ut &ntre ei iar'i $espre natura 'i $espre virtute $espre tem#Peran"( 'i $espre patrie. Cnuies! !a mai vor,es! !3iar 'i $espre a*a!e# lor personale$ n 0ine$ es&e n&rea*a mizerie )ur*heza su) 0orma unui clu)$$$ # P!at # p!at pentru /r,toarea Ro-elor: &l voi &ntre,a pe /ettem# `i!a &ntr#a$evr nu mai 'tie nimi! $espre asemenea pra-ni!e. Y AAre$einstitul !avaler al e!3erului: spuse !u ironie Nap3ta. ;&n$i"i#va -p Wa nXa *[st to!mai at&t $e u'or pentru el sa *ie a$mis pe 'antierul K P ui Umanit"ii !!i este sra! !a un 'oare!e $e ,iseri!a iar !ei W W nu pre&in! chiar a&& !e muJ& o cul&ura superioara" o cul&ura u 0a> a W3 cJori"iD c& cer sa aD [ avere su*i!ienta !a sa#"i po"i pla"i e Gn&rTire 'i !oti-a"iile anuale !are nu s&nt $elo! ne&nsemnate. :;8 THOMAS MANN Cultura 'i avere iata#l pe ,urg3e-. 9i prin a!estea ave"i *un$ament Repu,li!ii li,erale universale: 4 &n a$evr r&se Hans Castorp iata#le $ate pe *a" su, o!3ii nost6 6u &oa&e aces&ea" a!(u*( Naph&a !up( o &(cere" mi n*(!ui a s0(&ui sa nu #u!eca2i cu prea mare u-urin2( nici omul -i nici cauza lui h a- 4rea" pen&ru ca 4eni 4or)a" sa 4( n!emn cu s&(ruin2( sa 0i2i c#& m re-ervat 'i mai pru$ent. 2emo$atul nu este !3iar e!3ivalentul nevino vatului. 2a!a e'ti mrginit nu e'ti neaprat nev(t(mator. <!e'ti oamer* au turnat multa apa &n vinul lor !are o$inioar era generos &ns i$eea

$e alian"a prin ea &ns'i este $estul $e !on!entrat pentru a suporta sa *ie $iluata !!i ea pstrea- vestigiile unui mister *e!un$ 'i se !uvine sa ne &n$oim *oarte pu"in $e *aptul ! lo0ile trag s*orile mon$iale ale lumii $up !um se !uvine sa nu 'ovaim a !re$e ! &n$rtul a!estui ama,il $omn /ettem,rini se as!un$ ni'te puteri al !ror a*iliat 'i emisar este... 7misar. 4 2a un *!tor $e pro-eli"i a$i! un pes!uitor $e su*lete. 59i oare !am !e *el $e emisar e'ti tu76 g&n$i Hans Castorp. 2ar !u vo!e tare spuse+ 4 Va mul"umes! $omnule pro*esor Nap3ta. V s&nt sin!er re!unos!tor pentru s*atul $umneavoastr. 9ti"i !e voi *a!e7 Voi sui &n! un eta0 $a! mai poate *i vor,a $e eta0 la a!east &nl"ime 'i#l voi son$a pe a!est $eg3i-at *rate mason. Un u!eni! tre,uie sa *ie setos $e &nv"tura 'i s nu 'tie !e#i teama. Mai tre,uie *ire'te sa *ie 'i pru$ent... Cu emisarii pru$en"a se impune $e la sine. Hans Castorp &ns putea sa#'i !ontinue *r team instruirea &n a!est $omeniu !3iar prin $omnul /ettem,rini !are nu avea s#i repro'e-e nimi! $omnului Nap3ta $in pun!tul $e ve$ere al $is!re"iei 'i $e alt*el ni!i nu pruse preo!upat &n mo$ spe!ial s *a! o taina $in legaturile lui !u a!ea so!ietate !are#'i pusese $rept "el armonia. 8i!ista della)asso-neria Italiana era $es!3is pe masa lui. Hans Castorp nu o o,servase pur 'i simplu p&n &n !lipa a!eea. Ir !&n$ ini"iat $e Nap3ta &n$rep !onvor,irea spre arta regal masoni! $e par! raporturile /ettem,rini !u *ran!masoneria n#ar *i lsat m!ar o singura !lip 4 ##um,r $e &n$oiala nu s#a lovit $e!&t $e o aparent re-erva. 2esig R existau anumite aspe!te pe !are literatura nu le $e-vluia &n &ntregi111 asupra !rora &'i "inea ,u-ele str&nse !u o oare!are ostenta"ie 'i se prea era &n a$evr legat prin a!ele 0urminte teroriste $espre 4or)ise Naph&a: !e 0ap& era mai mul& un 0el !e a 0ace pe mis&erios care sul cu MUNTELE VRJIT NMV *lea!uri !e nu se re*ereau $e!&t la !omportarea exterioara 'i la pro# !t C1 R lui po-i"ie &n s&nul a!estei !iu$ate organi-a"ii. 2ar &n !eea !e R este restul &i vor,i !3iar pe larg 'i#i s!3i"a !elui setos $e a 'ti un 3lou amnun"it al rasp&n$irii aso!ia"iei repre-entata

aproape &n lumea a*a pr#n $ou-e!i $e mii $e lo0i 'i o suta !in!i-e!i $e mari lo0i 'i se &ntin$ea !3iar p&na la !ivili-a"ii !a a!elea $in Haiti 'i $in repu,li!a neagr a Li,eriei. Cita $e asemenea tot *elul $e nume mari ai !ror $e"intori *useser *ran!masoni sau erau &n!. Pomeni ast*el $e Voltaire La*aSette 'i Napoleon 8ranFlin 'i ?as3ington Ma--ini 'i ;ari,al$i iar printre !ei vii &l pomeni pe &nsu'i regele <ngliei1 printre altele enumera 'i multe personalit"i &nsr!inate !u $i*eritele a*a!eri pu,li!e ale statelor europene mem,ri &n guverne 'i parlamente. Hans Castorp &'i mani*est respe!tul $ar nu se arta $elo! uimit. <'a se petre!eau lu!rurile 'i &n aso!ia"iile stu$en"e'ti g&n$i el. 9i a!estea te legau pe via" 'i se pri!epeau sa atrag &n s&nul lor !&t mai mul"i mem,ri1 ,a $a! n#ai *i *ost mem,rul ni!i unei asemenea aso!ia"ii reu'eai !u *oarte mare greutate sa o!upi vreo slu0, a$ministrativa $e stat. <'a ! $omnul /ettem,rini nu expli!a lu!rurile prea limpe$e 'i ni!i nu spunea !ine 'tie !e pun&n$ un a!!ent $eose,it pe legaturile mem,rilor !u lo0a1 !!i tre,uia s a$mi"i $impotriv !a $a!a at&tea *un!"ii importante *useser o!upate $e !tre *ran!masoni asta nu $ove$ea la urma urmei $e!&t puterea lo0ii !are !u siguran"a !a#'i avea rolul ei important &n tragerea s*orilor politi!ii mon$iale a$i! mult mai important $e!&t voia $omnul /ettem,rini s#o mrturiseas! &n mo$ *"i'. /ettem,rini surise. Ca !3iar &'i *!u v&nt !u revista pe !are o "inea &n nuna. Cre$ea !ineva ! i se poate &ntin$e o !ursa7 &ntre,a el. @ri &'i &n!3ipuie !#l poate sili sa *a! mrturisiri impru$ente at&t asupra naturii Politi!e !&t 'i &n legtur !u spiritul Lo0ii prin esen"a politi!. # <r *i o 'iretenie a,solut inutila $omnule inginer: Noi a$mitem iti!a *r re-erve pe *a"a. 9i ne sin!3isim prea pu"in $e animo-itatea are cHiva pro'ti 4 instala"i &n "ara $umneavoastr $omnule inginer 1 aproape ni!ieri aiurea # o mani*esta *ata $e a!est !uv&nt 'i $e a!est ` *ilantropul nu poate ni!i m(!ar s a$mit vreo $i*eren"a &ntre lc( 'i nonpoliti!(. Nu exista nonpoliti!a. Totul este politi!. Y Lua"i o !ale o!olit7 a&r J8rea hJne c3 e>Js&a unbi care so!otes! ! este re!oman$a,il s

'ar a 6n5a asuBra *aptului !( la origine *ran!masoneria era apoliti!. ce'ti oameni se 0oa!a !u vor,ele 'i trag ni'te *rontiere pe !are a :=0 THOMAS MANN sosit timpul sa le re!unoa'tem !a *ante-iste 'i stupi$e. &n primul A lo0ile spaniole !el pu"in au a4u& chiar !e la ncepu& o orien&are poli&J Sn& con4ins !e aces& lucru$ 'umnea4oas&r(" !omnule in*iner" sn&e2i con4ins !e 0oar&e pu& lucruri$ Sa nu 43 nchipui2i ca 4a pu&e2i con4in*e !e mul&e prin !u nea4oas&ra n-i4(1 !e aceea" n primul rn! n4(2a2i -i !a2i-4a silin2a 4a 0olosi2i !e ceea ce -&i2i - 4( ro* as&a n in&eresul !umnea4oas&r( i 2arii !umnea4oas&r( -i al 7uropei -i s( re2ine2i )ine ceea ce 4oi ncerc acum sa 43 4r n cap$ n al !oilea rn!" i!eea masonica n-a 0os&" n reali &a&e" nicio!a&( apoli&ica -i n-a pu&u& s( 0ie n nici o 4reme" iar !aca a !re-ut !umva ! este s#a &n'elat asupra propriei ei naturi. Ce s&ntem noi7 Ni'te -i$ari 'i ni'te mun!itori !are lu!rea- la o !onstru!"ie. To"i urmres! un "el uni! iar !ea mai ,una parte a &ntregului este legea *un$amentala a *raternit"ii. Care anume este a!east parte ex!ep"ional a !onstru!"iei7 E$i*i!iul so!ial *urit &n mo$ meto$i! a$i! per*e!"ionarea umanit"ii noul Ierusalim. Ce !aut &n toate a!estea politi!a 'i non#poli#ti!a7 Pro,lema so!ial pro,lem vie"ii &n so!ietate este ea &ns'i politi! integral politi! numai politi!. @ri!ine se !onsa!r a!estei pro,leme 4 iar a!ela !are i s#ar sustrage n# ar merita numele $e om # va apar"ine politi!ii politi!ii interne !a 'i politi!ii externe 'i &n"elege !a arta *ran!masonului este arta $e a guverna... - $$$!e a *u4erna$$$ # Ca *ran!masoneria ilumina"ilor a !unos!ut gra$ul $e regent... - Koar&e )ine" !omnule Se&&em)rini$ Ar&a !e a *u4erna" *ra!ul !e re*en&" &oa&e aces&ea mi pla!. 2ar spune"i#mi un lu!ru+ $umneavoastr s&nte"i !re'tini $umneavoastr !ei $in lo0a $umneavoastr7 -%erche9 # Ierta"i#ma o sa pun &ntre,area alt*el &ntr#un !3ip mai general 'i mai simplu. Cre$e"i &n 2umne-eu7 Da 4oi r(spun!e$ 'ar !e ce mi pune2i aceas&a n&re)are. N-am 4oi& sa 4( ispi&esc a!ineauri" ns( e>is&a o po4es&e )i)lic " care cine4a l ispi&e-&e pe 'umnezeu" prezen&n!u-i o mone!a roma11 prime'te rspunsul !a tre,uie s $ea Ce-arului !e este al Ce-arului '

2umne-eu !eea !e este al lui 2umne-eu. Mi se pare !a a!est m[ $emonstra ne arata $i*eren"a &ntre politi! 'i nonpoliti!(. 2a!a exis 2umne-eu tre,uie sa se poat *a!e a!easta $eose,ire. 8ran!m !re$ &n 2umne-eu7 MUNTELE VRJIT NXL *vl#am anga0at s v rspun$. Vor,i"i $espre o unitate pe !are noi Hm s#o !rem $ar !are spre marele regret al oamenilor ,inevoitori # nu exist. Ni!i Liga universal a *ran!masonilor nu exista. 2ar H ! a *i reali-at # 'i repet ! se lu!rea- !u o $&r-enie t!uta la a!easta er mrea" 4 !re$in"a ei religioas va *i 'i ea *ara &n$oiala uni*i!ata * R n$ !on!eput &n urmtorii termeni+ "crasez F'infame7 - &n mo$ o,ligatoriu7 2ar a!easta &nseamn intoleran": UM( &n$oies! $omnule inginer ! a"i *i &n stare sa $is!uta"i pro,lema toleran"ei. &ns &n!er!a"i sa va aminti"i !a toleran"a se trans*orma &n !rim atun!i !&n$ este apli!at R(ului. # @are 2umne-eu ar *i Rul7 # Meta*i-i!a este R(ul. C!i nu este ,un la nimi! alt!eva $e!&t sa a$oarm a!tivitatea pe !are tre,uie s#o !onsa!ram !onstruirii Templului /o!iet"ii. 2e a!eea Marele @rient al 8ran"ei a $at $e multa vreme exemplul sterg&n$ numele lui 2umne-eu $e pe toate a!tele. Noi italienii i#am urmat exemplul... # @ ini"iativ *oarte !atoli!: # Vre"i s spune"i !... #;ses! ! este teri,il !e ca&olic sa-l anulezi pe 'umnezeu+ # Cu alte !uvinte v re*eri"i la... #Lanimi! $eose,it $omnule /ettem,rini. Nu $a"i aten"ie *le!relii mele. <m avut pentru o !lipa impresia ! ateismul este uria' $e !atoli! 9i ! &l anulea- pe 2umne-eu numai !a s poat *i 'i mai !atoli!. 2a! $omnul /ettem,rini *!u o pau-a lung $up a!este vor,e $esigur ! n#a pro!e$at ast*el $e!&t $in !erin"e pe$agogi!e. Rspunse a,ia $up o t!ere ,ine !al!ulat+ Y 2omnule inginer $eparte $e mine $orin"a $e a v &n'ela sau $e a JKni &n protestantismul $umneavoastr. <m vor,it $espre toleran"a... S&e !e Prisos s su,linie- !a am *a"a $e protestantism mai mult $e!&t eran"a am o a$&n!a a$mira"ie pentru rolul lui istori! $e lupt

&mpotri# rangulrii !on'tiin"ei. 2es!operirea artei tiparului 'i apari"ia [rmei s&nt 'i rm&n meritele !ele mai $e seama ale Europei Centrale K !au-a Umanit"ii. <sta este &n a*ar $e ori!e &n$oiala. Iar $up a"i spus nu m &n$oies! ! m ve"i &n"elege exa!t $a! v voi eh L a&en5a asupra 0ap&ului ca &oa&e aces&ea nu sn& !ec& un aspec& al u 9L ! mai exista 'i altele. Protestantismul !omport %#* unele ele# une# SS <mar personalitatea re*ormatorului $umneavoastr !omporta emente... M re*er la elemente $e !3ietism 'i $e !on&emplare :=, THOMAS MANN 3ipnoti!a !e nu s&nt europene !i strine 'i ostile legii vie"ii pe !ontinent a!tiv. 2e!i privi"i#l !u aten"ie pe a!est Lut3er: Privi"i#i p0 tele pe !are le avem $e la el a!elea $in tinere"e !&t 'i pe !elelalte ariD $in epo!a maturit"ii: Ce *el $e !raniu este a!esta7 Ce semni*i!atD a!e'ti pome"i 'i a!easta !iu$ata a'e-are a o!3ilor7 2ragul meu este <sD i N#a' *i surprins n#a' *i $elo! surprins $a! s#ar $ove$i ! este &n 0o! element van$alo#slavo# sarmati! 'i $a! personalitatea $e alt*el *ormD $a,il 4 'i nimeni nu se va g&n$i s#o nege 4 a a!estui om ne arat ! unul $intre talerele at&t $e peri!ulos e!3ili,rate ale "(rii $umneavoastr a *ost &n mo$ *atal supra&n!r!at !u o greutate !olosala # talerul oriental !are p&na &n -ilele noastre *a!e !a talerul o!!i$ental s salte &n aer... 2e la pupitrul su $e umanist $e l&ng lu!arn &n *a"a !ruia sttuse &n pi!ioare p&n( a!um $omnul /ettem,rini se apropie $e masa rotun$a !u !ara*a $e ap apoi se &n$repta spre elevul su !are 'e$ea pe !anapeaua lipit $e perete *r s se lase pe spate !u !oatele pe genun!3i 'i ,r,ia &n palm. 3aro, spuse !omnul Se&&em)rini$ 3aro amico7 <r tre,ui s se ia 3otar&ri 3otr&ri $e o importan" $e nepre"uit pentru *eri!irea 'i viitorul Europei 'i !3iar "(rii $umneavoastr &i va reveni atri,u"ia sa le ia iar ele tre,uie sa se &n*ptuias! &n primul r&n$ &n su*letul ei. /ituat &ntre Rsrit 'i <pus ea va tre,ui sa aleag &n mo$ 3otar&tor 'i &n $eplin !on'tiin"a &ntre !ele $ou

s*ere Cre#'i $isput *iin"a ei va tre,ui sa se 3otras! &n mo$ !ategori! 'i pentru tot$eauna. /&nte"i t&n(r ve"i lua parte la a!east 3otr&re ve"i *i !3emat s#o in*luen"a"i. / ,ine!uv&ntam $e!i $estinul !e v#a !lu-it &n a!este lo!uri &n*iortoare $ar &n a!ela'i timp &mi $ o!a-ia sa exer!it o oare!are in*luen"a asupra ml$ioasei $umneavoastr tinere"i prin !uv&ntul meu nu !3iar !omplet nepri!eput ni!i !omplet neputin!ios 'i sa v *a! sa sim"i"i rspun$erile !e le ave"i !e le are "ara $umneavoastr &n o!3ii !ivili-a"iei... Hans Castorp sttea !u ,r,ia &n pumn. Privea a*ara prin lu!arna 7 &n o!3ii lui al,a'tri 'i naivi se putea !iti o anumit opo-i"ie. T!u. # T!e"i spuse $omnul /ettem,rini emo"ionat. 2umneavoastr 9i "ara $umneavoastr lsa"i s plane-e supr( a!estor lu!ruri o ta *oarte re-ervat o t!ere at&t $e opa!a &n!&t nu &ng$uie sa#"i *acl nl prere (supr a$&n!imii ei. Nu iu,i"i !uv&ntul a$i! sau nu va pnc s(#l *olosi"i sau &l !onsi$era"i sa!ru &ntr#un mo$ !are nu#i $estinat !o ni!(rii iar lumea !are vor,e'te nu 'tie 'i ni!i nu !unoa'te !e se p K !u $umneavoastr. 2ragul meu prieten *aptul a!esta este primeP MUNTELE VRJIT NXH ` ,aiul este &ns'i !ivili-a"ia... Cuv&ntul !3iar !el mai !ontra$i!toriu o o,liga"ie... C!i mutismul i-olea-. Unii presupun este a$evrat . ]1 &n!er!a sa va sparge"i i-olarea prin anumite a!te. GG ve"i *a!e &n $ L acesta pe varul $umneavoastr ;ia!omo sa a!tive-e %$omnul ttem,rini *iin$! &i era mai la &n$em&n( avea o,i!eiul sa#l numeas! Joa!3im 5;ia!omo6) &l ve"i *a!e pe vrul $umneavoastr ;ia!omo . &nainte-e $in!olo $e t!erea $umneavoastr 'i 5$oi $u'mani va $o,or& !u mre"e lovituri iar !eilal"i o vor lua la goan6. Cum Hans Castorp &n!epu s r&$a $omnul /ettem,rini r&se 'i el 0n!&ntat !el pu"in pentru moment $e e*e!tul !itatului su plasti!. # Cine sa r&$em: spuse el. M ve"i gsi &ntot$eauna $ispus sa *iu vesel !!i 5r&sul este o strlu!ire a su*letului6 !um spunea un g&n$itor gre!. 2ar ne#am &n$eprtat $e la su,ie!tul nostru 'i

am a0uns la ni'te lu!ruri !are o re!unos! s&nt legate $e $i*i!ult"ile $e !are se loves! lu!rrile noastre pregtitoare &n ve$erea unei Ligi universale masoni!e $e ni'te $i*i!ult"i pe !are ni le opune mai ales Europa Protestanta... 'omnul Se&&em)rini !ontinua a#i vor,i !u !l$ur $espre i$eea a!estei Ligi universale !are se ns!use &n Ungaria 'i &n a !rei &n*ptuire avea toate motivele s spere &ntru!&t !on*erea *ran!masoneriei o putere !e va 3otr& &nsu'i $estinul lumii. &i arta &n trea!t !&teva s!risori primite &n legtura !u a!east !3estiune $e la ni'te mari $emnitari strini ai Ligii o s!risoare autogra* $e la marele maestru elve"ian *ratele ^uartier l Tente v&n$ gra$ul al trei-e!i 'i treilea 'i tot &n !ontinuare !oment proie!tul la care lucrau" !e a 0ace !in i!iomul ar&i0icial numi& esperanto lim,a universal a Ligii. 9i !u ar$oarea lui o,i'nuit se &nl" &n s*era politi!ii &nalte *!u o!olul Europei 'i evalua posi,ilit"ile $e eu9it( ale g&n$irii revolu"ionare repu,li!ane &n propria lui "ara &n Pania 'i &n Portugalia. &i mai mrturisi !a &ntre"inea !orespon$en" !u nele persoane situate &n *runtea Marii Lo0i a a!estui regat. 8r &n$o#c a!olo a$i! &n Portugalia lu!rurile se apropiau $e etapa $e!i#a- 'eci" Hans 6as&orp s se g&n$eas! la el la /ettem,rini $a!a ar&e cur&n$ evenimentele se vor pre!ipita. 9i Hans Castorp *g$ui s Se *n! ar se cere sa pre!i-m ! asemenea $is!u"ii masoni!e !are avuseser L io! separat &ntre elev 'i *ie!are $intre !ei $oi mentori ai lui" se es&3Suraser 'i &n perioa$a !are pre!e$ase #0 re&ntoar!erea lui 6 Controversa asupra !reia ne oprim a!um s#a re4 petre!ut $up a iui mai pre!is la noua saptm&ni $e la sosire *iin$ 'i el $e :=9 THOMAS MANN *a" a$i! la &n!eputul lui o!tom,rie iar Hans Castorp avea sa past ve'ni! vie amintirea a!estei &ntruniri $in *a"a Ca-inoului $in Plat7 soarele $e toamn !u ,uturi r!oritoare pe mas 'i n#avea s#o R ni!io$at $eoare!e &n -iua a!eea Joa!3im &i insu*l o taini! &ngri0ora &ngri0orare $atorit unor simptome 'i aspe!te !are &n mo$ o,i'nuit s&nt un motiv $e gri0 !u alte !uvinte ni'te $ureri &n g&t 'i o usn r(gu'eal prin urmare $oar un *el $e 0en ino*ensiv $ar !are i s &n*"i'a t&nrului Castorp &ntr#o lumin

pu"in !am !iu$at4 a$i! putem spune !#l &ngri0ora !3iar lumina pe !are !re$ea !#o o,serv &n ($&n!ul o!3ilor lui Joa!3im ai a!estor o!3i !e *useser &ntot$eauna ,l&n-i 'i mari &ns &n -iua a!eea 4 $ar $e alt*el !a 'i mai &nainte 4 se mriser 'i se a$&n!iser( &ntr#un anumit !3ip nelmurit !(pt&n$ o expresie vistoare 'i 4 tre,uie sa a$ugm a!est !uv&nt straniu 4 amenintoare &mpletin$u#se totu'i armonios !u lu!irea interioar pomenit mai sus 'i !are nu#i $ispl!ea lui Hans Castorp # ,a $impotriv o gsea !3iar *oarte pl!ut !u toate !a to!mai ea era a!eea !are#l &ngri0ora. Pe s!urt este imposi,il s vor,e'ti $espre asemenea impresii alt*el $e!&t numai !on*ua$i! exa!t a'a !um se pre-entau ele. Convor,irea !ontroversa # *ire'te o !ontrovers &ntre Nap3ta 'i /ettem,rini 4 era un *apt $eose,it 'i nu semna $e!&t *oarte vag !u $is!u"iile pe !are le aveau *ie!are &n parte !u Hans Castorp $espre *ran!masonerie. 2e $ata a!easta &n a*ara !elor $oi veri mai asistau 'i 8eige 'i ?e3sal *iin$ !u to"ii seto'i $e a 'ti m!ar ! nu to"i erau la &nl"imea su,ie!tului 4 iar $omnul 8erge o 'i su,linie !u tot $ina$insul ! el nu se pri!epea la asemenea lu!ruri. 2ar o $is!u"ie $us pe $e o parte !a 'i !um &ns'i via"a ar *i *ost &n 0o! iar pe $e alt parte !u at&ta spirit 'i aut $e s!&nteietor !a 'i !um n-ar *i *ost vor,a $espre via"a !i $espre un !on!urs elegant # 'i $oar a!esta era !ara!terul tuturor $isputelor &ntre /ettem,rini 'i Nap3ta # o asemenea lupt era interesanta &n sine !3iar 9i pentru a!eia !are nu prea pri!epeau mare lu!ru 'i ni!i nu ave pregtirea s(#i urmreas! sensul $e!&t &n mo$ !on*u- !!i trgeau ure!3ea 'i unii !u totul strini !are 'e$eau $in &nt&mplare &n apropiere mesei un$e avea lo! $is!u"ia as!ult&n$#o uimi"i !u spr&n!enele ri$1 'i rpi"i $e pasiunea 'i gra"ia $ialogului. <!easta se petre!ea !um am spus &n *a"a Ca-inoului $upa# arG $up !eai. Cei patru interna"i $e la 5Cerg3o*6 se &nt&lnisera !u ,rini iar Nap3ta li se altur $in &nt&mplare. /tteau !u to"ii &n Ju Se&&emJ rul msu"e $e *ier !u $i*erite ,uturi aran0ate &n *a" a$i! si*on ana MUNTELE VRJIT NXN u& Nap3ta !are#'i lua ai!i gustarea $e $up#amia-a !eruse sa *ie rvit !u vin 'i pr0ituri !eea !e era pe !&t se prea o reminis!en"a $e vremea novi!iatului iar Joa!3im &'i ume-ea

*oarte $es g&tul ,olnav limona$a pe !are 'i#o prepara *oarte tare 'i *oarte a!r &ntru!&t &i mai tr&ngea "esuturile g&tului 'i#i alina 0ena. /ettem,rini !are ,ea ap 3arat( pur 'i simplu &ns o ,ea *olosin$u#se $e un pai !u o gra"ie at&t . *erme!toare &n!&t par! ar *i savurat !ea mai aleas ,utura r!oritoare glumi+ U 2omnule inginer !e#am au-it7 Ce -von mi#a a0uns la ure!3i7 Vi se &ntoar!e Ceatri!e7 Clu-a $umneavoastr $e#a lungul !elor noua !ir#!ums*ere ale para$isului7 Ei $ar vreau sa sper !a &n !iu$a a!estui experiment n#o s $ispre"ui"i !u totul mina prieteneas! pe !are v#o &ntin$e Vergiliu al $umneavoastr: E!le-iastul nostru ai!i $e *a" va va !on*irma ! universul lui me$ieval nu este &ntreg $a!a lipse'te misti!is# mul *ran!is!an polul $iametral opus al teoriei !unoa'terii t3omiste. /e *!u 3a- $e a!east pe$anterie glumea" 'i to"i se uitar Ia Hans Castorp !are r&-&n$ 'i el &'i ri$i! pa3arul !u vermut &n sntatea lui 5Vergiliu al su6. 9i ar *i *ost *oarte greu $e prev-ut !e aprig !on*li!t $e i$ei tre,uia s i-,u!neas! &n timpul orei urmtoare $in !uvintele nevinovate $e'i pe$ante ale lui /ettem,rini. C!i Nap3ta oare!um provo!at tre!u ime$iat la ata! 'i se leg $e poetul latin pe !are /ettem,rini &l venera at&t $e mult &n!&t &l situa $easupra lui Homer &n vreme !e Napt3a &'i mai mani*estase p&n( atun!i 'i nu numai o $ata $ispre"ul !el mai $e*initiv *a" $e el !&t 'i *a"a $e poe-ia latina &n general a'a ! se *olosi iar'i !u rutate 'i promp&i&u!ine !e prile#ul ce i se o&erea$ Kusese o i!ee n&mpla&oare a marelui 'an&e" spuse el" sa-l n4a-uie &ntr#o lumin at&t $e sr,toreas! pe a!est me$io!ru versi*i!ator 'i sa#i a!or$e &n poemul su un rol at&t $e mre" !u at&t mai mult !u !&t a &n$oial Lo$ovi!o $$ea a!estui rol o semni*i!a"ie prea v$it asoni!(. 2ar oare !e#a avut m rog at&t $e $eose,it a!est !urtean#lau#9i angu al !asei $omnitoare iuliene a!est literat $e !apital a uJ aces& re&or scli4isi&" lipsi& !e cea mai sla)a scn&eie crea&oare" al l su*let $a! a avut vreunul nu putea *i !u siguran" $e!&t $e a rrun( 'i !are n#a *ost !&tu'i $e pu"in poet !i un *ran"u- oare!are !u a pu$rat $in vremea $omniei lui <ugust. mnul /ettem,rini spuse+ Nu se &n$oia ! onora,ilul su n preopi# per# lsBunea $e &nsu'iri *ire'ti &n msura s &mpa!e $ispre"ul *a" $e roman $e !ivili-a"ie ra*inat !u *un!"iunea $e pro*esor $e

:=; THOMAS MANN latina. Insa L se prea *olositor sa atrag aten"ia $omnului Nap3ta asu !ontra$i!"iei mult mai grave la !are se expunea prin asemenea ver$D !!i &l puneau &n $e-a!or$ !u &nse'i se!olele lui pre*erate !are nu nu !a nu l#au $ispre"uit pe Vergiliu !i !3iar i# au resta,ilit mre"ia $&n$u D $reptate 'i *a!&n$ $in el un &n"elept !u totul ex!ep"ional 'i un ma*ician Este a,solut -a$arni! repli!a Nap3ta !a $omnul /ettem,rini sa invo! &n a0utorul lui ingenuitatea a!elei tinere 'i vi!torioase epo!i !are 'i $ove$it *or"a !reatoare p&na !3iar 'i &n pstrarea $emonia!ilor in$is !uta,ili. 2e alt*el &nv"a"ii tinerei ,iseri!i n# au o,osit sa tot atrasa aten"ia &mpotriva min!iunilor *ilo-o*ilor 'i poe"ilor $in anti!3itate 'i &n spe!ial &mpotriva elo!ven"ei voluptuoase a lui Vergiliu iar ast-i !&n$ o epo! se &n!3eie 'i !&n$ mi0e'te o aurora proletara !easul era &n a$evr ,ine ales sa *ii $e a!or$ &ntru totul !u primii &nv"a"i ai ,iseri!ii: 2omnul Lo$ovi!o putea *i &n!re$in"at pentru a pune !apt !3estiunii !a el !el !are vor,ea &'i &n$eplinea pro*esiunea parti!ulara la !are *!use alu-ie !u toata !uveni&a reser!atio mentalis. 9i nu era !omplet lipsit $e o oare!are ironie *aptul ! parti!ipa la un sistem $e e$u!a"ie !lasi!a 'i oratori!a un sistem !ruia ni!i !3iar !el mai mare optimist $in lume nu#i putea *g$ui mai mult $e!&t vreo !&teva -e!i $e ani $e existen"a. /i cu &oa&e aces&ea" a2i s&u!ia&" s&ri*a Se&&em)rini" i-a2i s&u!ia& cu su!oarea 0run2ii pe 4enera)ilii poe2i -i 0ilozo0i -i a2i ncerca& s( 4a nsu-i2i pre2ioasa lor mo-&enire" &o& a-a !up( cum a2i 0olosi& ma&erialul cons&ruc2iilor an&ice pen&ru cons&ruirea caselor 4oas&re !e ru*(ciuni$ 6(ci 4-a2i !a& prea )ine seama ca nu 4e2i 0i n s&are sa 0(uri2i o noua 0orma !e ar&( numai cu pu&erea su0le&ului 4os&ru prole&ar -i a2i n(!(#!ui& sa )a&e2i an&ichi&a&ea cu propriile ei arme$ Aces& lucru se 4a m&mpla!in nou" aces& lucru se 4a n&mpla mereu+ 'ar &inere&ul !umnea4oas&r( incul& ar &re)ui sa n4e2e la -coala pe care ncerca2i sa 4a con4in*e2i S1 sa#i !onvinge"i 'i pe al"ii !a o $ispre"ui"i !!i *r !ultura nu va vei putea impune &n *a"a umanit"ii 'i nu exista $e!&t o singura !ultur a!eea pe !are o numi"i !ultura ,urg3e-a 'i !are este !ultura umana &n! mai pune"i &ntre,area pe !are o !onsi$era"i vala,ila pentru rstimp $e !&teva -e!i $e ani # re*eritoare la s*&r'itul prin!ipiilor e!u &i4e )a-ate pe umanism7 Numai polite"ea &l oprea pe $omnul /ettern sa nu i-,u!neas! &ntr#un 3o3ot $e r&s pe !it $e nepstor pe a D ,at0o!oritor. @ Europa !are 'tia sa#'i gospo$reas!a patrimoniu va tre!e !u su*letul semn pe or$inea $e -i a ra"iunii !lasi!e toa calipsele

prole&are pe care unii se complac sa le nchipuie$ MUNTELE VRJIT :== nar Nap3ta rspunse pe un ton mu'!tor to!mai &n legtura !u t or$ine $e -i a*irm&n$ !a $omnul /ettem,rini nu prea prea ,ine at. C!i &ntre,area pe !are el o !onsi$era !a *iin! rezol4a&a era mai la or$inea $e -i anume a!eea $e a 'ti $a!a tra$i"ia me$ite#eano#!lasi!o#umamst( era o pro,lema a omenirii &ntregi 'i prin rmare un lu!ru omenes! 'i etern sau $a!a $impotriv nu *usese $e!&t tare $e spirit 'i anexa unei epo!i a epo!ii ,urg3e-e 'i li,erale 'i $a!a 4a muri sau nu o $ata !u ea. Numai istoriei &i revenea $reptul sa 3otras! &ns &n a'teptare $omnul /ettem,rini ar *a!e ,ine sa nu se lase legnat $e !ertitu$inea ilu-orie ! a!easta 3otar&re ar putea *i *avora,il !onservatorismului sau latin. Era o mare impertinen" $in partea mititelului Nap3ta sa#l &n*"i'e-e pe $omnul /ettem,rini $rept !onservator !&n$ el era slu0itorul $e!larat al Progresului. Cu to"ii sim"ir lovitura !are provo!a o amr!iune $eose,it &n spe!ial !elui atins $e a!easta sgeata 'i !are#'i rsu!ea musta"a -,&rlita !aut&n$ o repli!a 'i $&n$ rga- &n *elul a!esta inami!ului su s *a! noi in!ursiuni &mpotriva i$ealului 'i !ulturii !lasi!e &mpotriva spiritului literar 'i retori! al '!olii 'i al pe$agogiei europene &mpotriva $ragostei lui pentru *orma &n expresie 'i !onstru!"ie gramati!al !are nu era $e!&t o unealta a $omina"iei $e !lasa ,urg3e-e $ar !are pentru popor era $e mult vreme un lu!ru vre$ni! $e r&s. 2a ni!i nu puteai ,nui &n !e msura &'i ,tea 0o! poporul $e titlurile noastre $e $o!tor 'i $e tot man$arinatul nostru universitar !&t 'i $e &ntreaga noastr 9!oal primara o,ligatorie $e a!est instrument al $i!taturii ,urg3e-e $e !lasa $e !are se *olosea !u ilu-ia !a instruirea poporului tre,uia s *ie !ultura 'tiin"i*i!a populari-ata. Poporul 'tia $e *oarte mult vreme un$e sa !aute a$i! aiurea $e!&t &n a!este &n!3isori o*i!iale !ultura 'i uca"ia $e !are avea nevoie &n lupta lui &mpotriva stap&nirii putre$e a gne-iei iar vr,iile !iripeau pe toate a!operi'urile !a tipul $e '!oala a] !u alte !uvinte a'a !um s#a ns!ut $in '!oala mnstireas!a a evu#e$iu !onstituia un ana!ronism 'i o ve!3itura ra$i!ala !a nimeni pe %#9i mai $atora '!olii !ultura propriu#-isa 'i !a un &nva"am&nt li,er si,n tuturora prin !on*erin"e pu,li!e prin expo-i"ii 'i prin !ine#gral era in*init superior ori!rui &nv("am&n" '!olar.

afe'#,alme'ul $e revolu"ie 'i $e o,s!urantism pe !are 5 Nap3ta &l &is&S a au!ll0Slor lui rspunse $omnul /ettem)rini" par&ea o)scuranBop Ware W seea v(-&n$u#l pe Nap3ta at&t $e gri0uliu sa instruias! era pu"in !am &ntune!ata $e teama !a nu !umva sa ,iruie &n el :=8 THOMAS MANN pornirea instin!tiva $e a pr,u'i poporul 'i lumea &n &ntuneri!ul an l* ,etismului$ Nap3ta surise. <nal*a,etismul7 @are &'i &n!3ipuia !ineva ! ai a !apul ;orgonei rostin$ a!est !uv&nt &ngro-itor 'i ! prin urmare to lumea va pli7 El Nap3ta regreta ! tre,uie s#i !'une-e preopinent lui su o $e!ep"ie 'i sa#i atrag aten"ia !a teroarea umani'tilor &n *at i$eii $e anal*a,etism &l &nvesele'te pur 'i simplu. Tre,uia s *ii literat al Rena'terii a$i! un om $in Seicento, un marinis&" un )u0on al lui estilo culto, pentru a mai atri,ui $is!iplinelor le!turii 'i s!risului importan"a pe$agogi! at&t $e exagerat &n!&t s#"i &n!3ipui !a pretutin$eni un$e va lipsi a!east &nv"tur tene,rele vor $omni asupra spiritului 2omnul /ettem,rini &'i va mai a$u!e oare aminte ! !el mai mare poet al evului me$iu ?ol*ram von Es!3en,a!3 *usese un om *r !arte7 &n a!ea epo!a &n ;ermania ar *i prut ru'inos s# "i trimi"i la '!oal ,iatul !are nu voia sa a0ung preot iar a!est $ispre" aristo!rati! 'i popular &n a!ela'i timp *a"a $e artele literare a *ost &ntot$eauna o $ova$a $e no,le"e verita,il &n vreme !e literatorul a!est !opil puterni! al umanismului 'i al ,urg3e-iei 'tia $esigur s !iteas! 'i s s!rie lu!ru l !are nu se pri!epea sau la !are se pri!epea prost gentilomul r-,oini!ul 'i poporul $ar &n a*ar $e 'tiin"a lui $e !arte literatorul nu mai 'tia nimi! 'i ni!i nu pri!epea nimi! $in lume !!i nu er $e!&t un *arsor !are &'i !3ivernisea !uv&ntul &n mo$ arti*i!ial las&n$ via"a pe m&na oamenilor !insti"i 'i *r &n$oial ! $in !au-a a!easta ,ur$u'ea politi! &ns'i !u retori! 'i literatur *rumoas !eea !e &n lim,a0 $e parti$ se numea ra$i!alism 'i $emo!ra"ie 4 'i a'a mi $eparte 'i a'a mai $eparte. 2up !are i-,u!ni $omnul /ettem,rini: Prea mre strig el era &n$r-neala !u !are a$versarul su &'i etala mereu gustul pentru ,ar,ana -eloas a unor anumite epo!i ,at0o!orin$ $ragostea pentru *orma l]e rara *r $e !are ni!i o umanitate nu numai ! n#r *i *ost posi,ila a$evrat $ar ni!i m!ar n#ar *i

*ost imagina,il. Vor,ea $espre no,le"e#Numai unul !are ur'te neamul omenes! putea s ,ote-e !u a!est n ,&l,&iala 'i realitatea !oti$ian in!ult 'i mut. No,il era numai un mit lux o anumit generosit !are !onst &n a a!or$a *ormei o va o umana proprie in$epen$enta $e !on"inutul ei 4 !ultul vor,irii ! pentru art a!east mo'tenire a !ivili-a"iei gre!o#latine pe !are ni'tii uomini letterati, au transmis#o Romagnei ma!r ei i#au tra a!est !ult !are a *ost i-vorul ori!rui i$ealism mai vast 'i mai su "ial !3iar 'i al i$ealismului politi!. MUNTELE VRJIT NXV Koar&e )ine $omnul meu: Ceea !e a"i vrea sa $e*ima"i i-ol&n$ 6ntul $e via"a nu este $e!&t unitatea superioara $in !ununa *rumu#.. 0ar c&t prive'te $e !are parte anume se va a*la tineretul generos &rUo a'a#-is lupta $intre literatura 'i ,ar,arie iat( o &ntre,are !are numi !'unea- ni!i o nelini'te. Hans Castorp nu $$use !onvor,irii $e!&t o aten"ie $estul $e $is#ata $eoare!e era preo!upat $e persoana osta'ului a*lat $e *a" a$i! a repre-entantului a$evratei no,le"i sau mai pre!is era o,se$at $e noua pres#e a o!3ilor lui1 tresri sim"in$u#se interpelat 'i pus &n !au-a $e ultimele !uvinte ale $omnului /ettem,rini &ns $up a!eea *!u o mutra !a &n -iua !&n$ /ettem,rini &n!er!ase &n mo$ solemn s(#l sileas! s aleag &ntre 5Est 'i Vest61 o mutr &n$rtni! 'i plina $e re-erve 'i t!u. Cei $oi situau ori!e pe !&te o !ulme a'a !um era $esigur neaprat nevoie atun!i !&n$ voiai s te !er"i 'i se s*$eau &nver'unat &n 0urul unor alternative extreme pe !&n$ lui i se prea !a un$eva &ntre a!este extre#misme a$i! &ntre umanismul elo!vent 'i ,ar,aria anal*a,eta tre,uia sa se gseas! !eva !are putea *i $is!utat &ntr#un mo$ !on!iliant omenes! a$i! human. 2ar nu spuse nimi! !a nu !umva sa enerve-e !ele $oua spirite 'i#i ls !u toate reti!en"ele lui s se &mpung $in !e &n !e mi tare s se a0ute &ntre ei pe t!ute &n lupta 'i s ,at !&mpii &n!ep&n$ !3iar $e !&n$ /ettem,rini $e!lan'ase $is!u"ia !u mi!a lui glum $espre latinul Vergiliu. /ettem,rini !ontinu s apere !uv&ntul sa#l *luture s(#l *a! s trium*e. /e npusti !a aprtor al geniului literar glori*i!a istoria litera#uni &n!ep&n$ !u !lipa &n !are pentru prima oar un om pentru ( $ Perenitate 'tiin"ei 'i *elului su $e sim"i s!ri0elase ni'te !uvinte pe o Piatr. Vor,i $espre -eul egiptean T3ot !are *usese i$enti! !u Hermes al nismului !el $e trei ori mare venerat !a inventator al s!risului !a e!tor al ,i,liote!ilor

'i animator al tuturor n-uin"elor spiritului. &'i a genun!3iul ,ine&n"eles numai &n !uvinte &n *a"a a!estui tris#gist umanistul Hermes 'i maestrul palestrei !ruia umanitatea &i Pre"iosul $ar al vor,irii pe a!ela al retori!ii agonale 'i ast*el &l lna pe Hans ;% Castorp s *a! urmtoarea remar!+ Prin urmare 0 WS8mar $in Egipt *usese *r &n$oiala un politi!ian 'i 0u!ase Pe *i mareJ a!ela'i rol !a 'i $omnul Crunetto Latini !are &i e$u!ase GG% &nv("&n$u#i at&t arta !uv&ntului !&t 'i pe a!eea $e#a re guverna a !uBa rlil liiii l Nh !l Se&& p * a !uBa regulile politi!ii # la !are Nap3ta rspunse !a $omnul e>agerase pu"in 'i#l *latase prea tare pe T3ot#Trismegistul &n :80 THOMAS MANN portretul pe !are i#l *!use. C!i &n realitate a!esta *usese mai !ur6 $ivinitate !u !3ip $e maimu" &n!3inat lunii 'i su*letelor un R pan-eu !u se!era lunii pe !ap iar su, numele $e Hermes a *igu &nainte $e toate un -eu al mor"ii 'i al mor"ilor+ &m,l&n-itorul 'i !ala `D torul su*letelor pe !are ultimele perioa$e ale anti!3it"ii l#au trans* mat !3iar &n printe al magi!ienilor 'i $in !are evul me$iu !a,alist *!ut printele al!3imiei ermeti!e. Cum 'a7 Cum a'a7 &n mintea 'i atelierul $e *ante-ii ale lui Hans totul era un talme'#,alme'. Exista moartea &nvluit &n mantia#i al,astra 'i ea era un retor umanist+ $ar atun!i !&n$ &l priveai mai $e#aproape pe -eul pe$agog al literaturii 'i prietenul oamenilor $$eai peste o maimu"a st&n$ pe vine !are purta pe *runte semnele nop"ii 'i ale magiei... &"i inter-i!ea &"i *!ea !u o!3iul 'i#'i a!operea $up a!eea o!3ii !u m&inile 2ar &n &ntuneri!ul &n !are -p!eala lui se re*ugiase vo!ea lui /ettem,rini rsuna !ontinu&n$ s sr,toreas!a literatura. Nu numai mre"ia !ontemplativ !i 'i mre"ia a!tiv strig el *useser $intot#$eauna $eopotriv $e unite1 'i#i $$u $rept pil$ pe <lexan$ru Ce-ar 'i Napoleon &l pomeni pe 8rie$ri!3 al Prusiei 'i al"i eroi ,a !3iar pe Lassalle 'i MoltFe. Nu se ls a,tut $in $rumul ra"ionamentului sau ni!i atun!i !&n$ Nap3ta vru s(#l antrene-e to!mai &n C3ina un$e $omnea i$olatria !ea mai grotes!a a s!risului 'i un$e a0ungeai generalissim pentru !

'tiai sa $esene-i !u tu' patru-e!i $e mii $e 3ierogli*e per*or# man"a !are ar tre,ui sa#l ung la inim pe un umanist. El Nap3ta #srman ironist: 4 'tia $esigur *oarte ,ine ! nu era vor,a sa $esene-i !u tu' ni'te semne !i $e literatura so!otit !a im,ol$ $t lumii $e &nsu'i spiritul ei !are era pur 'i simplu spiritul a$i! mira!olul &mpletirii anali-ei !u *orma. <!esta era $u3ul !are tre-ea inteligen"a pentru tot !eea !e este spe!i*i! uman !are se silea sa !om,at pre0u$e!"ile stupi$e 'i s le $es*iin"e-e !are puri*i!a &nno,ila 'i &m,unt"ea genul uman. 8un$amen"&n$ !el mai su,til ra*inament moral 'i sensi,ilitatea !ea mai su,tila $eparte $e a#i *anati-a el &i &n$ruma pe oameni spre &n$oia ] $reptate 'i toleran"a. E*e!tul puri*i!ator 'i san!ti*i!ator al literaturii alte !uvinte $istrugerea pasiunilor prin !unoa'tere 'i prin expresi . literatura so!otit !a o progresiune treptat !tre &n"elegere !tre ie 'i !tre iu,ire *or"a eli,eratoare a lim,a0ului spiritul literar *enomenul !el mai no,il al spiritului uman &n general literatul ! $esav&r'it !a s*&nt # + !am pe a!est ton $e exaltare se &nal" apoioge 1 sau 5 imn !e lau!a al !omnului Se&&em)rini$ Dai" !ar nici a!4ersarul ] MUNTELE VRJIT NaL a lips $e argumente1 el se pri!epu s &ntrerup psalmul &nl"tor !u ii !austi!e 'i strlu!itoare $e!lar&n$u#se total pentru $o!trina !on# 3rii *i a ""i#ii$ mpo&ri4a spiri&ului !escompunerii care se as!un$ea t(r(tul a!estei $upli!it"i &nl"toare. &mpletirea mira!uloasa !are#i ulsese $omnului /ettem,rini tremolouri pateti!e nu era nimi! alt!e#$e!&t o lu!ire 'i o ilu-ie $e'arte &ntru!&t *or"a spiritului literar !are se * lea ! &mp!a prin!ipiul li,erei !er!etri !u a!ela al $is!riminrii era o *orm prelni! 'i min!inoas a$i! nu una autenti!a normal ns!uta si $e-voltat &n mo$ *ires! # $e!i nu era vie. 8r &n$oial ! pretinsul re*ormator al omenirii avea pe ,u-e numai !uvinte !a puri*i!are 'i s*in"enie $ar &n realitate asta $u!ea la !astrarea 'i anemierea vie"ii1 ,a mai mult+ spiritul -elul $e a teoreti-a pro*ana via"a 'i ori!ine &n!er!a s $istrug pasiunile instaura neantul # purul neant &ntru!&t !uv&ntul pur este singurul a$0e!tiv pe !are#l mai po"i a$uga la rigoare neantului &ns to!mai prin a!easta $omnul /ettem,rini literatul ne $ove$ea &n mo$ evi$ent !eea !e era a$i! un om al progresului al li,eralismului 'i al revolu"iei ,urg3e-e. C!i progresul era ni3ilism pur iar !et"eanul li,eral era $e *apt omul neantului 'i

al /atanei !are &l nega !3iar 'i pe 2umne-eu a$i! nega a,solutul &n sensul !onservator 'i po-itiv 0ura pe a,solutul a$vers 'i $emoni! 'i struia s !rea$ !a este un mo$el $e evlavie !u pa!i*ismul lui asasin. 2ar nu era ni!i$e!um !u!erni! !i $impotriv un tr$tor al vie"ii !are merita s *ie tra$us &n *a"a In!3i-i"iei 'i a severului tri,unal se!ret... et caetera. <st*el prin asemenea &n"epturi Nap3ta reu'i sa $ea imnului $e apoteo- o &ntorstur $ia,oli! 'i sa se &n*"i'e-e pe el &nsu'i !a &ntruparea iu,irii austere 'i a spiritului !onservator &n a'a *el &n!&t $evenea m nou $e#a $reptul imposi,il s mai $istingi un$e se gsea 2umne-eu /J un$e 2iavolul un$e Moartea 'i un$e Via"a. 2ar !ititorul s ne !rea$ a a$versarul su a *ost &n stare s(#i rspun$ 'i a!est rspuns !are se o4e$i a *i remar!a,il atrase $up sine un altul nu mai pu"in ,un $up ^isputa !ontinua &n! o ,un ,u!at $e vreme $eviin$ !tre unele erne $espre !are mai *usese vor,a pn3 acum$ 'ar Hans 6as&orp nu #$ asculta $eoare!e Joa!3im &i spusese &ntre timp ! avea impresia e 6nipe$e ! r!ise 'i nu prea 'tie !e masuri s ia &ntru!&t guturaiul &n # a reD6 aD[DD $ueli'tii nu $$ur ni!i o nS s&orP !are $up !um am importan" a!estui !uv&nt Pri R ln*ri#ora&" se re&rase cu spus#o &l urmarea pe vrul su si Joachim chiar n mi#locul unei replici" ! sa ve$em $a! restul pu,li!ului !ompus $in 8erge 'i $in :8, THOMAS MANN \ehsal" 4a mai cons&i&ui un impuls pe!a*o*ic su0icien& pen&ru con0 area !ez)a&erii$ &n timpul $rumului !-u $e a!or$ !u Joa!3im !a &n materie r0 r!eli 'i $e $ureri $e g&t tre,uia sa iei !alea ierar3i!a a$i! sa#i !omun !i ,aie'ului !are avea s#o previn pe superioara $up !are &n s*&rsDt urma sa se *a! !eva pentru ,olnav. <'a pro!e$ar 'i pro!e$ar ,ine X u'a lui Joa!3im pe !&n$ Hans Castorp se gsea $in &nt&mplare &n !amera varului sau apru superioara !are se in*orma !u vo!ea ei as!u"ita $e $orin"ele 'i lamentrile t&narului o*i"er. 52urere $e g&t7 Ragu'eala1 repeta ea. 2omDle !e po-ne ne mai *a!i a!um76 9i &n!epu sa se uite la ,olnav !u o privire ptrun-toare *ara !a o!3ii lor sa se &nt&lneas!a m!ar o !lipa $e'i Joa!3im era !u totul nevinovat+ a$evrul este !a privirea superioarei era a!eea !are sarea $intr# o parte &n alta !u &n!apa"&nare. 2at oare $e !e pro!e$a ea

mereu &n a!ela'i *el !&n$ experien"a &i $ove$ise ! nu#i era $at sa reu'eas!7 9i !u a0utorul unui soi $e lingura $e metal pe !are o s!oase $in punga $e la !ingtoare examina g&tul pa!ientului &n vreme !e Hans Castorp !a sa#i $ea mai multa lumina apropiase lampa $e pe noptiera. Pe !&n$ ri$i!ata &n v&r*ul pi!ioarelor examina omu'orul lui Joa!3im &l &ntre,a+ # Hai spune prea stimate $omDle # ai &ng3i"it vreo$at str&m,7 Ce puteai rspun$e la o asemenea &ntre,are7 &n timpul examinrii era ori!um imposi,il sa rspun-i. 2ar !3iar $up !e isprvise examinarea am&n$oi ramaser *oarte sting3eri"i. 8ire'te $e !&n$ era pe lume &ng3i"ise str&m, o $ata sau $e $oua ori m&n!&n$ sau ,&n$1 insa asta era soarta tuturor oamenilor 'i *(ra &n$oiala !a nu a!est lu!ru l#a urmrit ea prin &ntre,area pusa. /puse+ 5Cum a'a7 nu va aminti"i $a!a s#a &nt&mplat $e !ur&n$76 Ei nu#i nimi!1 a *ost !eva !are i#a tre!u prin !ap. <'a$ar r!ise spuse ea spre uimirea verilor &ntru!&t !uv&ntul 5r!eala6 era $e o,i!ei inter-is &n sanatoriu. 2ar pentru a i se examina mai &n$eaproape gl&u ` poate !( ar *i ,ine sa se re!urg la laringos!opul !onsilierului au?#Ple!&n$ &i las ni'te *ormamint o *a' 'i un ptrat $e gutaper!a ur**li !a Joa!3im sa#'i pun ni'te !omprese peste noapte1 iar Joa!3im le *[10 pe am&n$oua ,a !3iar mrturisi !a $atorita a!estor !omprese se si 8 e mult mai ,ine 'i !ontinua sa 'i le apli!e !u at&t mai mult !u !it 'eala nu voia sa !e$e-e la tratament iar &n -ilele urmtoare pr[e $estul $e tare !u toate !a $urerea $e g&t &i $isprea !&teo$ata apr comple&$ MUNTELE VRJIT NaH ne altminteri r!eala lui *usese numai un ro$ al imagina"iei. Consta#a o)iec&i4a se $ove$i a *i !ea o,i'nuita # examinarea *!uta !on#3 Kagnosti!ul !onsilierului auli! !are &l re"inuse pe Joa!3im pentru mi! tratament suplimentar mai &nainte !a a!esta sa *ie &n stare sa $ea . . ` *uga su, $rapel. Termenul $in o!tom,rie tre!u &n mo$ *oar&e !is-e& Nimeni SJ nl3F cnJar !onsilierul auli! nu su*la vreo vor,a &n privin"a !easta. Ni!i verii &ntre ei+ t!u"i 'i !u o!3ii ple!a"i tre!ur peste a!east $ata 2up !ele pe !are Ce3rens le $i!ta asistentului expertului &n psi3ologie cu ocazia consulta"iei lunare 'i $up !ele !e arata pla!a *otogra*i!a era mai mult $e!&t limpe$e !a ori!e ple!are n#

ar *i *ost $e!&t o !urata ne,unie $eoare!e $e $ata a!easta era vor,a sa persevere-i !u o $is!iplina $e *ier &n tratamentul pe !are 'i#l impusese p&na &n !lipa !&n$ va *i !ptat &n mo$ $e*initiv o sntate $e ne-$run!inat1 numai atun!i va putea sa# 'i reia servi!iul la 'es 'i sa#'i respe!te 0uram&ntul $e o*i"er. <!esta era !uv&ntul $e or$ine asupra !ruia pe t!ute erau !u to"ii $e a!or$. &ns &n realitate ni!i unul $intre ei nu era !3iar a,solul sigur ! !elalalt !re$ea !u a$evrat &n a!easta solu"ie iar !&n$ ple!au o!3ii unul &n *a"a !eluilalt era to!mai $in !au-a ,nuielii iar asta se &nt&mpla *ara !a privirile lor sa se *i &nt&lnit mai &nainte. /!ena &n!epu sa se petrea! $estul $e $es $up $is!u"ia asupra literaturii &n timpul !reia Hans Castorp surprinsese pentru prima $ata a!ea lu!ire noua &n a$&n!ul o!3ilor lui Joa!3irn pre!um 'i expresia lor !iu$at $e 5amenin"toare6. @ $ata se &nt&mpla 'i la masa+ a$i! atun!i !&n$ Joa!3im ve'ni! rgu'it se me!a 'i !u mare !a-na mai putu sa#'i re!apete rsu*larea. <tun!i a'a$ar pe !&n$ Joa!3im g&*&ia a!operin$u#'i gura !u 'ervetul iar $oamna Magnus ve!ina lui &l ,tea pe spate potrivit unei ve!hi prac&ici" oc3ii lor se &nt&lnira o !lipa &ntr#un *el !are#l tul,ura 'i#l &nspaim&nta pe ns Castorp mai mult $e!&t in!i$entul &nsu'i 4 un in!i$ent !are putea e*mitiv sa se &nt&mple ori!ui # !!i ime$iat $up a!eea Joa!3im 'i#i Cse 'i cu 0a"a 4ir0"a m 'er4e" para'i masa 'i su*rageria !a sa s*&r#'eas!a $e tu'it a*ara. upa zece minu&e se ln&oarse Sur&-ator $e'i &n! pali$ !u un !uv&nt -e pentru $eran0amentul pe !are#l !'unase !elorlal"i apoi !a 'i ne a&unciZ lua par&e la 0ormi!a)ila cina uit&n$ !omplet 'i Denm$ $elo! ni!i !3iar !u o !&t $e mi!a o,serva"ie ac asupra 6#$ $ 6lcAent ,anal. C&teva -ile mai t&r-iu &ns $e $ata asta nu la !ina Pul $e0unului la *el $e !opios se petre!u a!ela'i lu!ru # *ara !a :89 THOMAS MANN $e alt*el o!3i lor sa se &nt&lneas!a sau !el pu"in a!eia ai verilor Hans Castorp $e'i rmsese aple!at peste *ar*urie !ontinu&n$ man&n!e !u o in$i*eren"a pre*!uta tre,ui totu'i la s*&r'itul mesei spun !&teva !uvinte &n legtura !u !eea !e se

&nt&mplase # 'i Joa!3imD $es!ar! toata *uria &mpotriva a!estei ,lestemate s!orpii $e MSlen$on F !are !u &ntre,area ei a,sur$a &l ,gase &n sperie"i 'i &i sugerase ! se &ne!a lua#o#ar $ra!uD $e vr0itoare: 2a $up !&t se pare este o sugestD -ise Hans Castorp # 'i e $estul $e amu-ant s#o !onsta"i &n mi0lo!ul a!es tor nepl!eri !are ne in$ispun. Iar Joa!3im a!um !a spusese lu!rurilor pe nume !apata !ura0 'i se apar *oarte ,ine $up a!eea &mpotriva sugestiei provo!ate $e vr0itoare m&n!a la masa !u *oarte mare aten"ie 'i nu se &ne!a mai $es $e!&t oamenii nevra0i"i+ $e alt*el in!i$entul nu se mai repeta $e!&t peste noua sau -e!e -ile !&n$ la urma urmei nu mai era !a-ul sa se *a! vreun !omentariu. 6u &oa&e aces&ea" Ea!aman&e l in4i&a sa 4ina la !onsulta"ie &n a*ara orelor o,i'nuite 'i a programului $e primire. /uperioara &l se-isase pe !onsilier insist&n$ asupra *aptului !a un !onsult este oportun # 'i $esigur !a nu *!use rau1 !!i $e vreme !e exista un laringos!op &n sanatoriu iar a!easta ragu'eala struitoare se trans*orma la anumite ore &ntr#o a$evrata a*onie 'i !um pe $e alt parte $urerea reaprea $e &n$at !e Joa!3im negli0a sa#'i emolie-e g&tul prin mi0loa!ele !are#i a!tivau sali#va"ia au a0uns la !on!lu-ia !a toate a!estea !onstituiau motive su*i!iente pentru a s!oate $in $ulap instrumentul at&t $e ingenios !onstruit #*ara sa mai "inem seam 'i $e *aptul !a $a!a Joa!3im nu se mai &ne!a $e!&t $estul $e rar asta se $atora pre!au"iilor pe !are le lua !&n$ m&n!a a'a !a la mas ram&nea aproape &n mo$ regulat &n urma ve!inilor lui. <'a$ar !onsilierul auli! &ntre,uin"a laringos!opul 'i privi *oarte a$&n! 'i &n$elung &n g&tle0ul lui Joa!3im $up !are ,olnavul la rugmintea insistenta a lui Hans Castorp veni ime$iat pe ,al!onul a!estuia !a sa#i spun !um a $e!urs !onsulta"ia. 8usese *oarte nepl!uta 'i D g&$ilase *oarte tare &i spuse el a,ia 'optit # $eoare!e lu!rurile se peIre !eau to!mai &n timpul !urei prin!ipale $e o$i3na ast*el !a t!erea e o,ligatorie # iar la s*&r'it a$aug Joa!3im Ce3rens mormi tot *elul lu!ruri $espre o oare!are stare $e irita"ie 'i#i re!oman$a sa#'i *aca *ie!are -i ni'te ,a$i0ona0e a$ugin$ ! va &n!epe !auteri-area !in] m&ine a$i! exa!t timpul ne!esar pentru prepararea me$i!ament Prin urmare o irita"ie 'i !auteri-ari. Hans Castorp &n !apul !ruia !ia"iile $e i$ei &n!epur s se &m,ul-eas! 'i mergeau *oarte $epar MUNTELE VRJIT NaN Dn$u#se la persoane &n$eprtate !a $e pil$ la portarul

'!3iop sau ea !oamna care su0erise !e ureche o saptam&na &ntreaga &ns pe p&n( la s*&r'it o vin$e!aser !omplet # mai avea &n! multe &ntre#R pe ,u-e $ar nu se putea $e!i$e sa le rosteas! *iin$ 3otar&t sa le n !onsilierului auli! &ntre patru o!3i iarp&n una#alta se margini sa#'i prime *a" $e Joa!3im satis*a!"ia pentru *aptul !a a!easta mi!a l(!ere se '0 gsea supusa !ontrolului me$i!al 'i &nsu'i !onsilierul uli! o luase &n gri0. E un tip minunat 'i nu va &nt&r-ia sa gseas! reme$iul La !are Joa!3im apro, $in !ap *r s(#l priveas! pe !elalalt iar $up a!eea &i &ntoarse spatele 'i tre!u pe ,al!onul lui. Ce se petre!ea !u ,unul 'i !institul Joa!3im7 In ultimele -ile privirea &i $evenise nesigur 'i s*ioasa. 9i !3iar $e !ur&n$ sora superioar MSlen$on!F &n $orin"a $e a 'ti !e mai era !u el 'i !um se sim"ea se i-,ise $e privirea lui ,lin$a 'i &ntune!ata iar $a!a i#ar *i tre!ut prin minte s(#'i &n!er!e $in nou noro!ul !u *elul ei $e a &ntre,a 'i privi nimeni n#ar *i putut preve$ea !u exa!titate !e &ntorstura ar *i luat lu!rurile. @ri!um ar *i *ost Joa!3im o!olea asemenea !on*runtri iar atun!i !&n$ totu'i aveau lo! %!!i Hans Castorp &l supraveg3ea mereu) nu te sim"eai prea la largul tau. &ngri0orat Hans Castorp ramase singur pe ,al!on *rm&ntat $e $orin"a $e a#l !onsulta ime$iat pe 'e*ul sanatoriului. Era &ns !u neputin"a !!i Joa!3im l#ar *i au-it !a se s!oal a'a !a se v-u silit sa am&ne a!est proie!t ram&n&n$ sa#l &nt&lneas!a pe Ce3rens &n !ursul $upa#amie-ei. 'ar nu iz)u&i+ Koar&e ciu!a&+ Nu iz)u&i chiar !eloc sa !ea pes&e !onsilierul auli! ni!i &n seara a!eea 'i ni!i &n urmtoarele $oua -ile. 8ire'te m reali-area planului Joa!3im &l sting3erea pu"in *iin$! nu tre,uia sa a*e !e seama nimic" !ar aces& 0ap& nu era su0icien& ca sa e>plice W&i4ul pen&ru care Hans 6as&orp nu putea sa aran0e-e &nt&lnirea 'i nu ea mi0lo!ul s $ea peste Ra$amante. &l !aut 'i se interesa $e el &n tot natoriul $ar &l trimiteau mereu &n alte lo!uri un$e # spuneau ei # !u anta ca 4a putea *i gsit 'i un$e $e *apt nu#l gsea ni!io$at. ns lua parte la una $intre mese $ar se a'e-a *oarte $eparte la ru'ilor $e r&n$ 'i o 'terse &naintea $esertului. 2e !&teva ori avu lngerea ! a pus mina pe el $e par!a l#ar *i "inut $e nasturele $e la 00 D 4azu pe s!ar 'i pe !ori$oare $is!ut&n$ !u EroFoGs@i" cu supe-6Zar fG 6llJar cu un ,olnav 'i p&n$i !lipa !&n$ avea sa ram&na singur. la n&[r!ea o!3ii !a Ce3rens o 'i lua la sntoasa. :8;

THOMAS MANN <,ia a patra -i &'i atinse s!opul. eI v-u $e pe ,al!on $&n$ &n$ru gr$inarului. /e $es!otorosi repe$e $e ptur 'i !o,or& s!rile &n g0 Cu !ea*a rotun$ !onsilierul auli! v&slea !tre apartamentul sau H Castorp &n!epu s *ug &'i &ng$ui !3iar s(# l strige $ar !elalalt n au-i. &n s*&r'it !u su*letul la gura reu'i s(# l a0ung 'i s(#l opreas! 6e !au"i $umneata ai!i7 &l apostro* !onsilierul auli! !u o!rT l(!rmo'i. @are tre,uie s $(u $ispo-i"ii s "i se &nm&ne-e un exempla spe!ial $in regulamentul sanatoriului7 2up !&te 'tiu e ora !urei !i o$i3na. Ni!i !ur,a $e temperatur 'i ni!i pla! $umitale *otoanatomi!a nu#"i $au vreun $rept spe!ial s *a!i pe aristo!ratul. <r tre,ui s $au or$in s se instale-e ai!i o sperietoare magi! menit sa#i sperie 'i sa#i $enun"e pe to"i !ei !are#'i &ng$uie li,ert"i &n gra$in &ntre $ou 'i patru: 9i &n *on$ !e po*te'ti7 4 2omnule !onsilier auli! tre,uie neaprat s v vor,es! o !lipa: 4 @,serv ! lu!rul a!esta &"i um,l prin !p $e !&t(va vreme. M urmre'ti $e par! a' *i o *emeie o raritate sau te miri !e minun"ie. Ce vrei $e la mine7 4 Ierta"i#m( $ar e numai !eva &n legtur !u vrul meu $omnule !onsilier auli!. <!um i se *a! ,a$i0ona0e... <m !onvingerea ! lu!rurile s&nt pe !alea !ea ,un. 2ar oare este vor,a $e !eva a,solut ino*ensiv #iat !eea !e voiam s v &ntre,7 6as&orp" !umnea&a 4rei mereu !a totul s *ie ino*ensiv !!i a'a e'ti $umneata. E'ti teri,il $e $ispus s te o!upi !3iar 'i $e lu!rurile !are nu s&nt prea ino*ensive $r pe !are $umneata le trate-i !a 'i !um ar *i 'i !u asta !re-i ! e'ti pe pla!ul lui 2umne-eu 'i al oamenilor. E'ti un *el $e poltron 'i $e ipo!rit omule ir !&n$ vrul $umitale &"i -i!e "ivil asta este &n! o expresie !u un Cara!ter $estul $e eu*emisti!. Toa&e sn& cum spune2i !umnea4oas&r(" !omnule consilier aulic-Kire-&e" sl()iciunile carac&erului meu sn& o reali&a&e n a0ar( !e orice !iscu2ie$ 'ar &ocmai pen&ru c(" !eocam!a&(" nu es&e 4or)a !espre ele" m( 2in !up( !umnea4oas&r( !e &rei zile -i 4( ro* s( )ine4oi2i s3Sm spune"i numai... 'umnea&a !ore-&i s(-2i n!ulcesc -i s(-2i 0alsi0ic a!e4(rul$ Drei m( sci -i s( m( plic&ise-&i pen&ru ca" pn( l( s0r-i&" eu" &ocmai eu" sa &n!ura0e- &n ,lestemat $umitale ipo!ri-ie 'i ast*el s po"i $ormi !a prun! &n vreme !e al"i oameni stau $e veg3e. 4 2ar $omnule !onsilier auli! s&nte"i *oarte sever !u mine.

voi $impotriv... MUNTELE VRJIT NaX 2a $umitale nu#"i prea !onvine severitatea. Varul $umitale este *l!u !u totul $eose,it este $e o !u totul alta esen"a $e!&t $umneata. tie !e#i rm&ne $e *!ut. @ 'tie $ar ta!e m( &n"elegi7 El nu se aga" o%lpanele oamenilor !a sa !ear s i se $e,ite-e nero-ii 'i !uvinte $e # ,(r,(tare. El a 'tiut !e *a!e 'i !e ris! iar a!um 'tie sa#'i pstre-e unitatea 'i s(#'i "in *lean!a !eea !e este o art ,r,teas!a $ar $in *eri!ire nu#i o !3estiune !are s se potriveas! unor exemplare ,ipe$e $rgu"e !a $umneata. &ns Castorp &"i $e!lar ! $a!#mi *a!i s!ene $a!a &n!epi s "ipi 'i s te la'i pra$ sentimentelor $umitale $e !ivil te $au pur 'i simplu a*ar. C!i ai!i ,r,a"ii vor sa rm&n( numai &ntre ei &n"elege-m3$ Hans Castorp t!u. <!um !3ipul i se a!operi !u pete s!3im,&n$u#'i !uloarea. Era prea ,ron-at !a sa pleas! !omplet. &n s*&r'it !u ,u-ele tremurtoare spuse+ # V mul"umes! mult $omnule !onsilier auli!. 2e alt*el $in !lipa asta nu mai am ni!i o &n$oiala !!i presupun ! nu mi#a"i vor,i at&t $e... !um s spun7 # &n mo$ at&t $e solemn $a!a &n a$evr !a-ul lui Joa!3im n#ar *i at&t $e serios. 2e alt*el nu#mi st $elo! &n *ire sa *a! s!ene sau s m vi!res! m 0u$e!"i r(u. Iar $a! e vor,a s *iu $is!ret voi 'ti s m( st(p&nes! !re$ !( $e lu!rul a!esta pot s v asigur. # Hans Castorp &"i iu,e'ti mult varul7 &ntre,a !onsilierul auli! apu#!&n$ $eo$at m&na t&n(rului 'i privin$u#l pe su, pleoape !u o!3ii lui al,a'tri l(!rmo'i 'i !u genele al)icioase$$$ # Ce vre"i s spun $omnule !onsilier auli!7 @ ru$ at&t $e apropiata un prieten at&t $e ,un 'i singurul meu tovar' $e# ai!i $e sus. Hans Castorp avu un suspin s!urt 'i spri0inin$u#'i pi!iorul &n v&r* &ntoarse !l!&iul &n a*ar. 6onsilierul auli! se gr,i s(#i $ea $rumul la m&n(. # Hai$e atun!i s *ii $rgu" !u el &n rstimpul urmtoarelor

'ase sau Pk s(pt(m&ni spuse el. Las#te pra$a gustului $umitale *ires! pentru ensiv *aptul a!esta &i va *a!e *r &n$oiala !ea mai mare pl!ere. 9i J Sln& 5 eu ai!i voi *i 'i eu mereu pre-ent pentru a aran0a !a totul sa Petrea! &n limitele posi,ilului pe !&t $e !avaleres! pe at&t $e pl!ut. 6Y Laringele nu#i a'a7 spuse Hans Castorp *(!&n$u#i un semn !u ul consilierului aulic$ m X ,ar#ngea, !on*irm Ce3rens. Un s*&r'it rapi$. 2e alt*el 'i KK asa *aringelui este &ntr#o stare $eopotriv $e proast. /e prea poate /atele $e !oman$ $e l( regiment s *i !reat a!olo un locus :88 THOMAS MANN minoris resistentiae. &ns &ntot$eauna tre,uie sa ne a'teptm la ase nea $iversiuni. <re pu"ine 'anse tinere1 la $rept vor,in$ ni!i una & *ire'te vom &n!er!a tot !e este in$i!at 'i ne sta &n putere. - Mama$$$ spuse Hans 6as&orp$ # Mai t&r-iu mai t&r-iu. 2eo!am$at nu#i ni!i o gra,a. Pro!e$ea- &n a'a *el &n!&t !u ta!t 'i elegan"a sa *ie "inuta la !urent treptat /D a!um 'terge#o la postul $umitale. <lt*el ar ,aga $e seama. 9i i#K 0#*oarte nepl!ut sa simt !a vor,im &n spatele lui. Joachim se !ucea n 0iecare zi la )a!i#ona#$ 7ra o &oamna 0rumoasa <$esea purt&n$ pantaloni $e *lanel al,a 'i o 3ain al,astr sosea !u &nt&r-iere la mas &ntor!&n$u#se $e la tratament !ore!t 'i !u aerul militares! saluta s!urt &ntr#un !3ip ama,il 'i ,r,tes! s!u-&n$u#se !a a venit mai t&r-iu 'i se a'e-a !a sa i se serveas! masa o masa !are a!um i se pregtea aparte &ntru!&t n#ar mai *i reu'it sa !onsume meniurile o,i'nuite *r sa ri'te sa &ng3it str&m,1 i se $$eau supe to!aturi 'i pireuri. Ve!inii $e mas &n"elesesera repe$e situa"ia. Rspun$eau tare politi!os 'i gr,it la salutul sau spun&n$u#i 5$omnule lo!otenent6. C&n$ nu era $e *a"a !3iar 'i !eilal"i $e la alte mese veneau 'i se interesau la Hans Castorp $e starea lui. 2oamna /to3r apru *r&ng&n$u#'i m&inile 'i vai!arin$u#se &ntr#un mo$ ne!uviin!ios. &ns Hans Castorp nu rspun$ea $e!&t prin monosila,e re!unos!&n$ serio-itatea in!i$entului $ar neg&n$ p&na la un anumit pun!t extrema lui gravitate 'i pro!e$&n$ ast*el pentru onoarea lui 'i a vrului sau !u sentimentul !a nu avea $reptul sa#l tr$e-e pe Joa!3im &nainte $e vreme. /e plim,au &mpreun 'i str,teau $e trei ori pe -i $istan"a !on*orm pres!rip"iei o $istan"a pe !are !onsilierul auli! o *ixase

a!um *oarte pr;6 !is pentru !a Joa!3im s evite o irosire inutila a *or"elor. Hans Castorp mergea la st&nga varului sau 4 o$inioar mergea *ie tot a'a *ie altte R !um se &nt&mpla. &ns a!um Hans Castorp sttea !u pre!$ere la st&nga-Nu prea 4or)eau mul&" iar pe )uze le 4eneau numai cu4in&ele n le*a&u1 <.l !u &nt&mpl(rile o,i'nuite ale -ilei $e la 5Cerg3o*D 'i nimi! alt!eva vor,eau nimi! &n legtura !u su,ie!tul !are &ntre ei !ontinua sa ta nelmurit !a &ntre ni'te oameni &n!lina"i spre o anumita pu$oare 'iT nu#'i spun pe nume $e!&t &n &mpre0urri 3otar&toare. Totu'i nevoia i-,u!ni se intensi0ica uneori n piep&ul ci4ilului Hans 6as&orp$ *a&a6] . sa se reverse. &ns nu era !u putin"a. Ceea !e se &ngrm$ise dureiG nvalni! re!a$ea &n su*let 'i rm&nea mut. %i MUNTELE VRJIT :89 Joa!3im mergea alturi $e el !u !apul ple!at. Privea &n 0os $e par!a * is!o$it pam&ntul. Era o situa"ie at&t $e !iu$ata+ iata#l merg&n$ ai!i minte 'i !ore!t salut&n$ tre!torii &n *elul lui !avaleres! pastr&n$ ` uta 'i *ireas!a lui bienseance $e tot$eauna 4 'i totu'i apar"inea pam&n#lui Cu to"ii &i vom apar"ine mai !ur&n$ sau mai t&r-iu. 2ar !&n$ e'ti t5t %0e t&n(r 'i nutre'ti o $orin"a at&t $e *ier,inte sa slu0e'ti $rapelul este ri!um o mare amr!iune presim"irea !a va tre,ui sa apar"ii pam&ntu#lui &ntr# un termen at&t $e s!urt+ $ar *aptul era mult mai amar 'i mai $e ne&n"eles pentru Hans Castorp !are 'tia pre!is 'i !are mergea alturi $e el $e!&t pentru &nsu'i omul "arinei a !rei !unoa'tere re"inuta 'i $is!reta a *aptului era &n $e*initiv $e o natura *oarte o,ie!tiva 'i &n *on$ nu avea &n o!3ii lui $e!&t o realitate *oarte pali$a pr&n$ a *i mai pu"in trea,a sa personal $e!&t a!eea a altora. In a$evr moartea noastr este mai mult trea,a !elor !are supravie"uies! $e!&t a noastr &n'ine1 'i in$i*erent $a!a ne amintim sau nu pentru moment a!easta vor,a a unui &n"elept ironi! ea r(m&ne vala,ila &n ori!e !a- pentru su*let+ at&ta timp !&t s&ntem noi nu este moartea iar !&n$ este moartea nu mai s&ntem noi1 prin urmare &ntre moarte 'i noi nu $inuie'te ni!i un raport real ea este un lu!ru !are nu ne prive'te $elo! pe noi !i !el mult lumea 'i natura # 'i $in !au-a a!easta toate *pturile o prives! !u o mare lini'te !u in$i*eren"a lipsa $e rspun$ere 'i nevinov"ie egoista. Iar Hans Castorp surprinse *oarte multa

nevinov"ie 'i lipsa $e rspun$ere $e a!est soi &n *elul $e a *i al lui Joa!3im &n $e!ursul a!estor saptam&ni 'i pri!epu *r ni!i o &n$oiala ! varul lui 'tia $ar !a totu'i nu#i era greu sa pstre-e o t!ere !uviin!ioas &n legtur !u a!easta !unoa'tere a realit"ii &ntru!&t !onexiunile lui su*lete'ti !u ea &i apreau &n! &n$eprtate 'i teoreti!e sau poate !a Rn msura &n !are puteau *i luate &n seama &n mo$ pra!ti! ele erau or$o#a&e 'i $eterminate $e un sntos sentiment al $estinului a$i! $e o s are !e spiri& care a!mi&ea &ot at&t $e pu"in sa !omente-i *aptul $e a 'ti !u nu a!!epta s( *ie $is!utate alte *un!"ii ne!uviin!ioase $e !are via"a per*e!t !on'tienta 'i $e !are#i !on$i"ionat $ar !are totu'i nu o DKpie$i!a sa Pare-e !onvenien"ele. 'a se *a!e !a mergeau &n t!ere 'i nu vor,eau $espre multe lu!ruri :D $e !are ar *i *ost ne!uviin!ios sa te atingi. <mu"iser !3iar 'i . JuD Joa!3im &n$uio'at 'i m&nios la &n!eput mrturisin$ regre# pse'te $e la manevre 'i &n general $e la servi!iul militar. 6e oare # &n lo!ul a!estora 'i !u toata nevinov"ia sa # 2ar &. R &n o!3ii J )lnzi reaprea expresia unei timi$it"i tul,uri a$i! a!easta nesigu# :90 THOMAS MANN ran"( !are *(ra &n$oiala !a ar *i *a!ut#o pe superioar s se !onsi$ere vD torioasa $a!a 'i#ar mai *i re&nnoit &n!er!area7 @are 8iin$! 'tia !a o!36 &n!epuser sa i se 3ol,e-e iar o,ra0ii s se s!o*&l!eas!a7 C!i era exa !eea !e i se &nt&mpla &n a!este s(ptam&ni !u o repe-i!iune uimitoare D &ntr#un mo$ mult mai v$it $e!&t pe vremea revenirii $e la 'es iar ten L sau oa!3e' $evenea pe -i !e tre!e $e un gal,en tot mai strve-iu rYt $espre el se !omporta !a 'i !um ar *i $es!operit motive sa#i *ie ru'ine 'i s( se $ispre"uias! pe sine to!mai &ntr#un me$iu !are $up exemplul $omnului <l,in nu se sin!3isea $e nimi! alt!eva $e!&t s( se ,u!ure $e avanta0ele nemrginite ale neru'inrii. &n *a"a !rui lu!ru 'i &naintea !ui se ple!a 'i se *erea privirea lui o$inioar at&t $e loial7 C&t este $e stranie a!east pu$oare a *pturii !are se retrage &n *a"a vie"ii !a sa !rape &ntr#o as!un-toare 4 &n!re$in"at pe ,un $reptate !a nu se poate a'tepta $in partea naturii exterioare la ni!i un *el $e aten"ie la ni!i un *el $e mila pentru $urerea 'i moartea ei $up pil$a

!&r$urilor $e pasri migratoare !are nu numai ! nu#'i !instes! tovar'ele ,olnave !i le gones! m&nioase 'i $ispre"uitoare lovin$u#le !u !io!ul. &n mo$ o,i'nuit asta este natura &ns inim lui Hans Castorp se umplea $e o mila 'i o $ragoste pro*un$ omeneas! v(-&n$ !um p&lp&ia pu$oarea instin!tiva &n o!3ii srmanului Joa!3im. Mergea la st&nga lui 'i o *!ea &na$ins1 !!i Joa!3im &n!ep&n$ sa nu se mai "in ,ine pe pi!ioare el &l sus"inea !&n$ $e pil$ era vor,a $e ur!at o pant mi! a vreunei pa0i'ti &nving&n$u#'i &n a!est s!op o,i'nuita#i !on$uit sever pentru a#l !uprin$e !u ,ra"ul 'i uita !3iar sa#l ia $e pe umerii lui Joa!3im p&n !&n$ a!esta se s!utura u'or enervat spun&n$+ 4 <s!ulta ,iete lasa#te $e astea $a! ne#ar ve$ea !ineva merg&na a'a ar !re$e !a ne#am &m,tat. 'ar sosi un moment &n !are privirea tul,ure a lui Jo!3im &i aparu lui H(ns Castorp su, o alta lumina 'i asta s#a &nt&mplat la &n!eputul li6 noiem,rie !&n$ Joa!3im primi $ispo-i"ia s se a'e-e &n pat # iar -pa$a era mare. &n a$evr !am pe atun!i &n!epuse s( nu mai poat &ng3i"i ni to!aturi 'i pireuri $e!&t !u *oarte mare greutate &ntru!&t se &ne!a *ie!are $ou $umi!aturi. Era in$i!ata o 3ran ex!lusiv li!3i$ !are s poat alune!a mai u'or &ns &n a!ela'i timp Ce3rens or$on 'i repa[ !ontinuu la pat pentru a !ru"a *or"ele ,olnavului. <'a$ar era &n a)u -ilei &n !are Joa!3im se a'e- &n pat ultima seara !&n$ mai sttea pi!ioare iar Hans &l gsi # &l gsi vor,in$ !u Marusia !are r&$ea motiv Marusia !u ,atista mirosin$ a porto!ale 'i !u pieptul at&t $e ge M%NT7<7 VRJIT :91 *ormat. Era $up !in &n timpul reuniunii $e seara &n 3ol. Hans aorp se oprise &n salonul $e mu-i!a 'i ie'i ime$iat !a sa#l !aute pe Ze3inv. 'i &l gsi &n *a"a 'emineului $e *aian"a l&nga *otoliul Marusiei 4 0o&oliu-)alansoar pe care Joachim" !u m&na st&ng( pe sptar &l "inea le!at pe spate &n a'a *el &n!&t Marusia $in po-i"ia ei !ul!at &l privea u o!3ii !a*enii 'i rotun-i $rept &n *a" iar el !u !apul &n!linat $easupra i i 4or)ea nce&" cu *lasul saca!a&" n 4reme ce ea r!ea !in cn! n

!&n$ 'i $$ea $in umeri !u o voio'ie neps(toare. Hans Castorp se gr,i sa *a! un pas &napoi $ar nu *(ra sa *i v-ut ! 'i ali pa!ien"i urmreau s!ena !um le era o,i!eiul !u o privire amu-at 4 neo,serva"i $e Joa!3im sau !el pu"in *(ra !a el s le a!or$e vreo aten"ie !&t $e mi!a. <!est spe!ta!ol+ Joa!3im marturisin$u#se *ar( re-erv Marusiei !u pieptul ,ogat la masa !reia sttuse at&ta timp *r s s!3im,e o singura vor,a !u ea1 &n *a"a *pturii 'i existen"ei !reia &'i ple!ase o!3ii !u o expresie severa 'i toto$at &n"eleapt 'i loiala !u toate !a *a"a &i plea 'i se pta atun!i !&n$ venea vor,a $espre ea # &l -$run!ina pe Hans Castorp mai mult $e!&t toate semnele $e sl,i!iune o,servate &n a!este ultime s(ptm&ni Ia vrul lui. 52a este pier$ut6 g&n$i el 'i se a'e- lini'tit &ntr#un *otoliu $in salonul $e mu-i! !a s(#i lase lui Joa!3im tot rga-ul pe !are 'i# l mai &ng$uia &n a!east ultim sear. <'a$ar &n!ep&n$ $in a!ea !lip Joa!3im lu $e*initiv po-i"ia ori-ontal iar Hans Castorp &i !omuni! Luisei Biemssen s!riin$u#i $e pe tninunatul lui 'e-long ! a!um se ve$ea silit sa a$auge la !omuni!rile `nai pu"in serioase $e p&na atun!i vestea ! Joa!3im !-use Ia pat 'i *r !a el s *i spus !eva totu'i se putea !iti &n o!3ii lui $orin"a s o ai, pe mai!#sa l&nga el !onsilierul auli! Ce3rens spri0inin$ &n mo$ *ormal aceast $orin" nem(rturi'ita. Ultima *ra- o a$aug !u $eli!ate"e &ns 6l& se P@te $e lmurit. 9i ast*el n#a *ost ni!i o minune !a $oamna *tissen a re!urs la mi0loa!ele $e !omuni!a"ie !ele mai rapi$e pentru a m ling *iul ei1 sosi !3iar $up trei -ile $e la ple!area alarmantei K [n &n po*i$a tuturor mena0amentelor omene'ti iar Hans Castorp o pm( pe o vreme $e vis!ol !u sania &n sta"ia $e la 2or* 4 st&n$ &n re pe peron 'i !ompun&n$u#'i o asemenea expresie &nainte $e ea mi!ului tren &n!&t ni!i s n#o &nsp(im&nte pe mam ime$iat $ar a sa nu#i poat !iti &n o!3i la prima ve$ere o voio'ie &n'eltoare nu 6 6J&e Wrb &Tel:mie s3 se mai 0i pe&recu& asemenea n&lniri" !e c&e ori 1 6 alergat &n gra, unii spre al"ii iar a!ela !are !o,ora $in :9, THOMAS MANN tren $e !&te ori n#o *i p&n$it &nspim&ntat 'i struitor privirile !elui !a primea: 2oamna Biemssen *!ea impresia ! ar *i venit pe 0os $e Ham,urg p&na la 2avos. Cu !3ipul &n*ier,&ntat str&nse la piept m&na L R Hans Castorp privi !u teama &n 0urul ei pun&n$u#i &ntre,ri gr,ite 'i ' un ton oare!um taini! pe !are el

le o!oli mul"umin$u#i !a a venit am $e repe$e # era minunat 'i !&t $e *eri!it va *i Joa!3im: 2a $in p!ate se gsea iar'i la pat p&na la noi $ispo-i"ii &ns asta se $atora numai 3raneD li!3i$e !are *ire'te avea unele urmri !e tre,uiau s in*luen"e-e asupra puterilor lui *i-i!e. 2ar la nevoie mai existau 'i alte mi0loa!e $e pil$a alimenta"ia arti*i!iala. 2e alt*el &'i va $a seama ea singura. Ea &ns &n"elese 'i alturi $e ea 'i Hans Castorp. P&n( &n !lipa a!easta toate s!3im,rile !are se pro$useser &n &n*"i'area 'i starea lui Joa!3im &n ultimele saptam&ni nu *useser pentru el at&t $e evi$ente #$eoare!e oamenii tineri nu va$ ni!io$at asemenea lu!ruri. 2ar a!um st&n$ l&ng mama sosita $e $eparte 'i !are &l privea &ntr#un *el $e par!a nu l#ar *i v-ut $e multa vreme reali-a limpe$e 'i 3otr&t !eea !e reali-a 'i ea *ar( ni!i o &n$oiala &ns !eea !e $intre ei trei numai Joa!3im o 'tia !el mai ,ine anume ! era muri,un$. Winea m&na $oamnei Biemssen &ntr#a lui !are era tot at&t $e gal,ena 'i istovita !a 'i !3ipul iar $in !au-a sl,i!iunii generale ure!3ile a!east m&3nire $in anii lui &n*loritori &i ie'eau 'i mai tare &n evi$en"a $e!&t &n mo$ o,i'nuit *apt !are#l ur&"ea $estul $e mult &ns( &n a*ara a!estui $e*e!t *igura prea mai !ur&n$ &n*rumuse"at &ntr#un mo$ viril !u toata pe!etea su*erin"ei pe !are o avea $atorita expresiei $e serio-itate 'i $e severitate ,a !3iar 'i $e m&n$rie # m!ar !a ,u-ele lui $easupra !rora se a*la must!ioara neagra preau prea pline pe l&nga um,rele o,ra0ilor a$&n!i"i. 2oua !ute i se sapasera verti!al &n pielea gl,uie a *run"ii &ntre o!3ii !are $e'i mult a$&n!i"i &n or,itele osoase erau mai *rumo'i 'i mai mari !a ni!io$at o!3ii &n !are Hans Castorp ar *i vrut sa poat privi !u pl!ere. C!i $e !&n$ Joa!3im se !ul!ase ori!e tul,urare ori!e nelini'te 'i ori!e nesiguran"a &i $ispruser 'i numai a!ea lu!ire $e alt$at mai era -i,ila &n a$&n!urile t!ute 'i &ntune!ate 4 $e'i mai $inuia este a$evr 'i a!ea 5amenin"are6. Nu -&m,i "in&n$ m&na mamei 'optin$u#i )u -iua 'i ur&n$u#i ,un venit. 2ar nu -&m,ise ni!i atun!i !&n$ ea intrase a!easta nemi'!are a!easta &mpietrire a !3ipului sau spunea tot. Luise Biemssen era o *emeie !ura0oasa. La ve$erea ,ravul !opil nu se lsa pra$a $urerii. /toi!a "in&n$u#se tare !a 'i *ileul K vi-i,il !are#i str&ngea parul !u s&nge re!e 'i !u energie" cum erau MUNTELE VRJIT NVH ile $in "ara ei lua asupra sa &m,ol$ita $e &n*"i'area lui

Joa!3im ritirea a!estuia !u o voin" $e lupta materna 'i &nsu*le"it $e a!ea #$in"a !are $a!a ar mai *i *ost !eva $e salvat numai prin energia 'i se4eren"a ei ar mai *i i-,utit 'i $esigur !a nu pentru propria ei mo$itate !i $intr#un sim" al !onvenien"elor a *ost $e a!or$ !&teva $$ ###a0 t&r-iu sa *ie a$us 'i o in*irmiera Ia !ap(t&iul !elui grav ,olnav. 7ra sora er&ha" Al0re!a Schil!@nech& pe numele ei a$evrat !are apru u vali-a neagr la !ap(t&iul lui Joa!3im &ns ni!i -iua 'i ni!i noaptea outerea ex!lusiv#o!rotitoare a $oamnei Biemssen nu#i las mare lu!ru $e *!ut ast*el &n!&t sora Cert3a avea timp ,ere!3et sa stea pe !ori$or la p&n$ !u 'nurul o!3elarilor pe $up ure!3e. Clugri"a protestant avea un su*let pro-ai!. /ingura &n !amera numai !u Hans Castorp 'i !u ,olnavul !are nu mai putea $ormi !u ni!i un !3ip !i -!ea pe spate !u o!3ii $es!3i'i a *ost &n stare sa spun+ # N#a' *i visat ni!io$at !a &ntr#o -i voi *i !3emata sa#l &ngri0es! pe unul $intre $umneavoastr p&na#'i va $a su*letul. &nspim&ntat Hans Castorp &i arata pumnul !u o expresie sl,ati!a $ar ea a,ia &n"elese !e anume voia el sa spun at&t era $e strina 'i pe ,una $reptate $e g&n$ul !a s#ar *i !uvenit sa ai, o !onsi$era"ie $eose,it *a" $e Joa!3im *iin$ &n a!ela'i timp 'i mult prea impar"iala !a s presupun !a !ineva !u at&t mai mult !el interesat &n !au-a ar *i putut s se legene !u ilu-ii asupra !ara!terului 'i $e-no$am&ntului a!estui !a-. 5lata &i spunea ea pun&n$ apa $e !olonie pe o ,atista 'i "in&n$# o su, narile lui Joa!3im mai *a!e"i#va &n! pu"in !3e*ul $omnule lo!otenent:6 9i &n a$evr &n a!ele !lipe ar *i *ost pu"in re-ona,il sa &n!er!i a#l roai &n'ela pe ,unul Joa!3im 4 a*ara numai $a!a n#ai *i *a!ut#o !u s!opul a e>er!i"i asupra lui o in*luen"a toni!a a'a !um &n"elegea sa pro!e$e-e amna Biemssen !&n$ &i vor,ea !u glasul tare 'i &n$uio'at $espre anato'ire. C!i $oua lu!ruri erau !lare 'i asupra lor nu &e pu&eai $ a: n primul r&n$ !a Joa!3im era pe moarte *iin$ per*e!t !on'tient D n al $oilea r&n$ !a murea &mp!at !u sine 'i

mul"umit $e el. <,ia &n a saptam&n( a$i! la s*&r'itul lui noiem,rie !&n$ o,oseala inimii se evi$enta &n!epu sa aiure-e ore &n 'ir !uprins $e un val $e spe#niing&ietoare &n legtura !u starea lui. <tun!i vor,ea $espre apro# oar!ere la regiment 'i !a va lua parte la marile manevre B" " !are re!ea pi eh J lnWa maJ con&muau# 9i to!mai &n !lipa a!eea consilierul aulic s0r J S renur&5 sa mai $ea vreo speran"a !elor apropia"i 'i $e!lara !a 1 S1 nu mai era !ec& o ches&iune !e ore$ :99 THOMAS MANN Este un *enomen pe !it $e melan!oli! pe at&t $e legitim a! uitu! 'i !re$ul autoilu-ionare !u !are se 3rnes! !3iar 'i su*letele vD R &n rstimpul !&n$ pro!esul nimi!irii se apropie propriu#-is $e 3ot mor"ii 4 *enomen impersonal *ires! 'i mai puterni! $e!&t o D !on'tiin" in$ivi$ual tot at&t $e puterni! !a 'i ispita somnului pent !el !are va muri $e *rig sau eroarea !elui !are s#a rt!it 'i se &nv&rte 6 !er! revenin$ mereu pe urma propriilor pa'i. Hans Castorp pe ca m&3nire 'i s*&'ierea inimii nu#l &mpie$i!au s priveas! a!est *enome !u o,ie!tivitate *!ea legturi &ntre el 'i anumite !onsi$era"ii exprimate st&nga!i $e'i lu!i$e &n $i*eritele $is!u"ii avute !u Nap3ta 'i /ettem,rini atun!i !&n$ le povestea starea &n !are se a*la ru$a sa *iin$ mustrat $e a!esta $in urm !&n$ &i spuse ! o,i'nuita !on!ep"ie # potrivit !reia !re$ulitatea *ilo-o*i! 'i &n!re$erea &n ,ine era o $ova$ $e sntate &n vreme !e pesimismul 'i austeritatea *a" $e lume ar *i un semn $e ,oal 4 se ,a-a $up !&t se prea pe o eroare1 alt*el starea *inal 'i $e-n$0$uit n#ar putea prile0ui un optimism nelini'titor pe l&ng( !are $ispo-i"ia sum,ra !e o pre!e$ase se v$ea !a o mani*estare $e via" sntoas 'i viguroas. 2ar slava 2omnului ! &n a!ela'i timp putea sa le !omuni!e a!estor prieteni at&t $e !omptimitori ! Ra$amante mai las s $inuias! o ra- $e n$e0$e !3iar 'i &n mi0lo!ul a!estei situa"ii $e-n$0$uite pro*eti-&n$ &n po*i$a tinere"ii lui Joa!3im un exitus ,l&n$ 'i *r su*erin"e. 4 E o !3estiune i$ili! o !3estiune $e inim prea stimat $oamn spunea el "in&n$ m&na Luisei Biemssen &n enormele lui m&ini &n *orma $e lope"i 'i privin$#o pe su, pleoapele !u o!3ii apo'i l(!ramo'i 'i in0e!ta"i &mi pare ,ine &mi pare nespus $e ,ine ! lu!rurile iau un !urs !or$ial $a! pot s m exprim ast*el 'i !a nu mai este !a-ul sa ne a'teptm

la un e$em al glotei 'i la alte asemenea !ompli!a"ii ti!loase1 &n 0elul a!esta va *i s!utit $e multe 'i!ane. Inima !e$ea- repe$e 'i !u at&t mal )ine pen&ru el" cu a&& mai )ine pen&ru noi" !eoarece n 0elul aces&a m pu&em n!eplini &ntreag $atorie !u o seringa $e !am*or *r ris!ul pr mare sa#l mai expunem la alte !ompli!a"ii prelungite. C&n$ L se apropia s*&r'itul va $ormi mult 'i va avea visuri pl!ute a!est luc !re$ !a vi#l pot garanta 'i $a! &n !3iar ultima !lip nu va prea $o totu'i va avea o moarte rapi$a 'i *r $ureri iar el ni!i n#o sa se !3iseas! va rog *i"i &n!re$in"at. &n $e*initiv aproape tot$eauna K &nt&mpl( a'a. Cunos! moartea s&nt unul $in ve!3ii ei slu0itori 'i !re$e"i K ! o supraestimm. Pot s v asigur ! e aproape un *lea!. C!i !e MUNTELE VRJIT NVN numite &mpre0urri pre!e$e a!estei !lipe a$i! nes*&r'itele s*&'ieri a!estea nu le po"i so!oti ! *a! parte $in moarte &ntru!&t s&nt o stiune vie !are poate $u!e !tre via" 'i snta&e$ 'ar !espre moar&e $ *n# care s#ar &ntoar!e $in ea n#ar *i &n stare s( ne povesteas! &n 0gvr !eva !&t $e pu"in $eoare!e n#a tr(it#o 'i n#a v-ut#o. Ie'im $in -n( 'i ne &ntoar!em &n ,e-n iar &ntre a!este $ou !lipe exist 6mt&rnplri trite &ns $e *apt noi nu trim ni!i &n!eputul 'i ni!i s*&r'itul ni!i na'terea 'i ni!i moartea !!i ni!i una n#are un !ara!ter su,ie!tiv iar ca *enomene &n sine apar"in numai vastului $omeniu al lumii o,ie!tive iat !um stau lu!rurile &n a!east privin". n&r#un asemenea stil 'i mo$ &n"elegea !onsilierul auli! sa !onsole-e. / n$0$uim ! &n"eleptei $oamne Biemssen vor,ele lui &i *!ur !&t $e !&t ,ine1 &n !eea !e prive'te asigurrile lui ele se a$everir &nto!mai. Epui-at Joa!3im $ormi ore &ntregi &n ultimele -ile vis !eea !e &i era $rag s( vise-e a$i! v-u presupunem noi &n visurile lui sensul mtlitriei 'i s!ene $in via"a militar1 iar atun!i !&n$ se tre-ea 'i era &ntre,at

!um se simte rspun$ea mereu $e'i !on*u- ! se sim"ea ,ine 'i *eri!it # m!ar ! aproape nu mai avea puls 'i s*&r'ise prin nu mai sim"i ni!i &n"eptura in0e!"iei !(!i trupul &i $evenise !omplet insensi,il &n!&t ai *i putut s(#l ar-i 'i s(#l !iupe'ti $eoare!e toate a!estea nu l#ar mai *i atins pe ,unul Joa!3im. Totu'i $e la sosirea mamei se pro$useser &n el anumite s!3im,ri mari. Cum pe $e o parte &i venea greu s se ,r,iereas! ast*el ! n#o mai *!use $e vreo opt sau -e!e -ile 'i !um pe $e alt parte avea o ,ar, *oarte aspr !3ipul ! $e !ear !u o!3ii ,l&n-i era &n!a$rat $e o oar, mre 'i neagr 4 $e o ,ar, $e r-,oini! a'a !um 'i#o lsa sa reas! sol$a"ii pe !&mpul $e lupt 'i !are $up prerea tuturor &i ea [ *rumuse"e viril. 2a $in pri!ina a!estei ,r,i $in t&nr !um er. aclUm $evenise $eo$at un ,r,at &n v&rst( 'i *r &n$oiala nu numai ont(ei. <$evrul er ! tria rapi$ !a un me!anism $e orologiu !are aP(r( srin$ v(l#v&rte0 &n galop v&rstele !e nu#i mai erau &ng$uite ating &n timp ir &n !uprinsul ultimelor $ou-e!i 'i patru $e ore ese un mo'neag. 2in !au-a sl,irii inimii *a" i se um*lase *apt aaau lui Hans Castorp impresia ! moartea tre,uia s *ie !el pu"in [rt *oarte greu !u toate !a Joa!3im $atorit multor !olapsuri 'i ale !uno'tin"ei nu prea s#'i *i $at seama. 2e *apt" cele mai erau ,u-ele iar us!!iunea 'i irit"ia $in interiorul gurii !on#Gn mo$ v$it s(#I *a! pe Joa!3im s se exprime mormain$ !a e :9; THOMAS MANN un mo'neag *oarte ,(tr&n1 'i $in !au-a a!estei 0ene se enerva1 $a!a n *i *ost s&!&iala a!easta spunea el ,&l,&in$u#se totul ar *i minunat !&n$ a'a era o ,lestemata pli!tiseala. Ce &n"elegea el !&n$ spunea !a 5totul ar *i minunat6 nu reie'ea e3 limpe$e 4 ten$in"a spre e!3ivo! a &nse'i strii lui se va$ea &ntr#un e3 uimitor 'i nu o $ata spusese lu!ruri !u $oua &n"elesuri par&n$ !a#'i $a !a nu#'i $a seama iar o $ata s!uturat !a $e un *ior al nimi!irii $e!lara !latin&n$ $in !ap !u o u'oara m&3nire !a+ ni!io$at nu s#a sim"it a'a $e rau. <poi !omportarea lui $eveni $istanta severa ina!!esi,ila 'i !3iar nepoliti!oasa1 nu#l mai atingea ni!i o nlu!ire nu mai primea ni!i un paleativ 'i ni!i nu mai rspun$ea la &ntre,ri !i privea $rept &nainte !u un aer a,sent. Mai ales $up !e t&narul pastor 4 pe !are Luise Biemssen trimisese sa#l !3eme 'i !are

spre marea prere $e rau a lui Hans Castorp nu purta guler s!ro,it !i un simplu gulera' # se rug &mpreuna !u el atitu$inea lui !apata o not solemna 'i nu#'i mai exprima $orin"ele $e!&t su, *orma unor or$ine s!urte. La ora 'ase $upa#amia-a se apu!a sa *a! un lu!ru ,i-ar+ tre!u $e mai multe ori !u m&na $reapta la a !rei &n!3eietura avea ,r"ara mi!a $e aur prin $reptul 'ol$ului apoi o ri$i!a pu"in 'i o a$use spre el pe !uvertura !u un gest !u !are par!a ar *i vrut sa -g&rie ori sa r&!&ie !eva sau !a 'i !um ar *i !ules 'i a$unat !eva. La ora 'apte muri 4 <l*re$a /!3il$Fne!3t era pe !ori$or ast*el !a numai mama 'i vrul lui au *ost $e *a"a. /e pr,u'i &n pat 'i porun!i s!urt s *ie ri$i!at. &n timp !e $oamna Biemssen se supunea a!estui or$in &nln"uin$ !u ,ra"ele umerii *iului el spuse gr,it !a tre,uie sa re$a!te-e ime$iat o !erere pentru prelungirea !on!e$iului 'i &n vreme !e rostea a!este !uvinte 5moartea rapi$a6 se &mplini 4 *iin$ o,servata $e Hans Castorp !u toata !u!erni!ia la lumina mi!ii lmpi $e la !aptDl-voalata !u ro'u. 2$u o!3ii peste !ap &n!or$area in!on'tienta trasaturilor $ispru um*ltur peni,ila a ,u-elor $ispru 'i ea aproap ,rus! iar !3ipul mut al lui Joa!3im al nostru &'i re!apt *rumu'ei tinere"ii virile. /e s*&r'ise. 6um <uise Hiemssen se n&orsese cu spa&ele" pln*n! n hWn Hans 6as&orp a 0os& acela care" cu 4r0ul inelarului" nchise ple0 6 !elui !are ni!i nu mai respira ni!i nu mai mi'!a 'i tot el a iosi !are#i &mpreuna u'or m&inile pe !uvertura. <poi se ri$i!a 'i el 9D P las&n$ sa#i !urg pe o,ra0i la!rimile !are arsesera at&t $e tare & M%NT7<7 DEFJGT :9= rului engle- a!east li!oare limpe$e !are !urge at&t $e a,un$ent He amarni! 'i &n *ie!are !lipa pretutin$eni &n lume a'a &n!&t vilor n&ului li s#a $at un nume poeti! !are reaminte'te $e a!est pro$us L alin 'i sara& aS unor *lan!e" s&ors !in &rupul nos&ru !e z!runcinarea rvoas a unei $ureri !are ne strpunge *ie !a e o $urere *i-i!a *ie !a e $urere moral. Iar Hans Castorp mai 'tia !a a!est li!3i$ !on"ine 'i pu"in mu!in 'i al,umina. Consilierul auli! veni anun"at $e sora Cert3a. Ie'ise $in

!amera a,ia $e o 0umtate $e ora !!i &i mai *!use muri,un$ului o in0e!"ie !u !am*or ast*el ! nu s!pase $e!&t !lipa 5mor"ii rapi$e6. U M$a iat unul !are a isprvit spuse el simplu s!ul&n$u#se &n pi!ioare 'i ri$i!&n$ stetos!opul $e pe pieptul lini'tit al lui Joa!3im. /tr&nse m&inile !elor $ou ru$e *!&n$u#le !&te un semn $in !ap. <poi mai sttu o !lip !u ei privin$ !3ipul nemi'!at al lui Joa!3im &n!a$rat $e o ,ar, $e r-,oini!. T&nar ne,un 'trengar !ute-tor spuse el privin$ peste umr !3ipul senin al !elui !are se o$i3nea. < vrut s *or*e-e lu!rurile &n"elege"i # *ire'te a!olo 0os servi!iul lui n#a *ost $e!&t !onstr&ngere 'i violen" 4 el 'i#a *!ut servi!iul &n timp !e *e,ri!ita &l &n$eplinea ori!um 'i ori!e s#ar *i &nt&mplat. L#a !3emat !&mpul $e onoare m#n"elege"i iar $e-ertorul a 'ters#o spre !&mpul $e onoare. 2ar onoarea a *ost pentru el moartea 'i moartea 4 pute"i sa interpreta"i lu!rurile !um $ori"i 4 a spus a!um !u siguran"a+ 5<m onoarea: Copilan$ru ne,un 'trengar ne,un6. 9i ple!a mare 'i &n!ovoiat !u !ea*a lui proeminent. Transportarea lui Joa!3im &n ora'ul natal era un lu!ru 3otar&t iar casa er*ho0 se ocupa cu &o& !e prea ne!esar $e!ent 'i la mo$a. Mama bi varul nu avur ni!i o ,taie $e !ap. < $oua -i purt&n$ !ma'a $e ase cu man'ete printre *lorile rasp&n$ite pe !uvertura o$i3nin$u#se `o lumina mat 'i al,urie Joa!3im $evenise &n! 'i mai *rumos $e!&t e!ia& $up moarte. <!um ori!e urma $e !3in &i $ispruse $e pe !3ip1 etat !ptase *orma lui lini'tit !ea mai pura. Parul negru 'i u'or a& &i !$ea pe *runtea nete$ 'i gl,uie !are prea plm$it $intr#o e no,ila 'i $eli!ata !eva &ntre !eara 'i marmura iar &n ,ar, $e enea !rea" ,u-ele se ar!uiau pline 'i m&n$re. Un !oi* anti! i s#ar *i a!estui !ap a'a !um remar!ar mai mul"i vi-itatori veni"i sa# 'i Garamas)un$

0ub 5na /to3r pl&nse !u &nsu*le"ire !&n$ v-u !e $evenise a!ela !are %sese Joachim$ :98 THOMAS MANN 4 Un erou un erou: striga ea $e mai multe ori 'i $e!lara !a tre, D neaprat sa i se !&nte la &nmorm&ntare sim*onia 5Eroti!a6 $e Ceet3ov # 2ar t!e"i o $ata: &i 'uiera /ettem,rini !are se gsea l&nga ea s6 a*lau &mpreuna &n !amera iar el era v$it emo"ionat. &l arata vi-itatorii !u am&n$oua m&inile pe Joa!3im &n$emn&n$u#i sa#l 0eleas!. 6n m !anotto tanto simpatice tanto stimabile7 e>clama el !e mai mul&e ori Nap3ta nu se putu a,"ine pastr&n$u#'i atitu$inea me$itativa 'i *ara sa#l priveas! pe italian sa nu spun !u o vo!e a$&n!a 'i mu'!toare# # /&nt *eri!it sa va$ !a. &n a*ara Li,ert"ii 'i a Progresului mai ave"i 'i un sim" al lu!rurilor serioase. /ettem,rini o &ng3i"i. Poate !a avea !on'tiin"a unei superiorit"i a po-i"iei lui Nap3ta asupra sa superioritate evi$ent tre!toare $atorata numai &mpre0urrilor1 $ar poate !a to!mai a!easta superioritate $e o !lipa a a$versarului &n!er!a el s#o e!3ili,re-e prin &nsu*le"irea !u !are#'i mani*esta regretele 4 *a!&n$u#l sa ta! !3iar 'i atun!i !&n$ Leo Nap3ta *olosin$u#se $e avanta0ele tre!toare ale po-i"iei lui o,serva !u un ton tios 'i senten"ios+ 7roarea li&era&urii !(inuie-&e n 0ap&ul !e a cre!e ca numai spiri&ul &e 0ace cu4iincios$ Mai curn! con&rariul es&e a!e4(ra&$ Nu e>is&a )una-cu4iin2a !ec& acolo un!e nu e>is&( deloc spiri&$ 5Hai$e g&n$i Hans Castorp iat &n! un ver$i!t $e ora!ol anti!: 9i $a!a mai str&ngi 'i ,u-ele $up !e V#ai rostit pentru moment po"i !3iar sa intimi$e-i...6 'upa-amiaza sosi sicriul !e plum)$ %n om care venise o $ata !u el $$u sa se &n"eleag !a numai lui singur &i revenea rolul $e a#l a'e-a pe Joa!3im &n a!est somptuos !ul!u' &mpo$o,it !u inele 'i !apete $e Ier. era o ru$a a antreprenorului $e pompe *une,re !ruia i se a$resaser &m,r!at &n negru !u un *el $e re$ingota s!urta 'i !are purta la m&na im $e om $in popor o verig3eta al !rui !er! gal,en era oare!um &n!rustat &n !arne a$i! a$&n! aproape s!u*un$at. Te sim"eai ispitit sa !re-i ! $in !ostumul lui $e gala se rasp&n$ea un miros $e !a$avru !eea !e n era $e!&t o pre0u$e!ata. Totu'i a!est om mani*esta preten"ia lui $e sp !ialist potrivit !reia lu!rul tre,uia *!ut &n$rtul !uliselor

&ntru!it se !uvenea sa ara"i supravie"uitorilor $e!&t imagini pioase 'i &naltatoar R *apt !are tre-i ne&n!re$erea lui Hans Castorp ast*el !a voi sa#i satis spe!ialistului $orin"a. @ 3otr& a'a$ar pe $oamna Biemssen sa ias !amera &ns el nu se las &n$uple!at prin ni!i un *el $e um Ramase 'i $$u !3iar o m&na $e a0utor. <pu!a trupul $e umeri 'i aJu M%NT7<E VRJIT NVV $us $e pe pat &n si!riu pe !ear'a*ul 'i perna &mpo$o,ita !u $antele are a *ost &ntins !a$avTul lui Joa!3im &nalt 'i solemn &ntre s*e'ni!ele 0 miza&e !e casa er*ho0$ 'ar a !oua zi se pro!use un 0enomen care-l &3r pe Hans 6as&orp sa se $espart sa se $esprin$ &n sinea lui $e ( 'i s( lase *r &nt&r-iere sr!!iosului p-itor al piet"ii $omeniul ` !are &'i exer!ita pro*esia. &n a$evr Joa!3im !are p&na a!um avusese expresie at&t $e grava 'i $e loiala &n!epuse sa -&m,eas!a &n ,ar,a lui $e r-,oini! iar Hans Castorp nu#'i as!unse impresia !a a!est -&m,et avea ten$in"a sa $egenere-e+ inspira !elui !e#l privea o ,rus!a urgen"a. /i 2oamne &n $e*initiv prea *eri!it !&n$ venir sa#l mai va$ pesemne *iin$! si!riul urma sa *ie &n!3is 'i &n'uru,at. Tre!&n$ peste o,i!eiurile lui $e seme"ie &nns!uta Hans Castorp atinse u'or !u ,u-ele in semn $e rmas ,un *runtea &ng3e"ata a lui Joa!3im !el $e o$inioar 'i !u toata ne&n!re$erea *a"a $e omul $in !ulise para'i !uminte !amera &mpreun !u Luise Biemssen. / lsm !ortina sa !a$a pentru penultima oara. Insa &n vreme !e !a$e vom mai merge !u g&n$ul &mpreuna !u Hans Castorp !are a rmas &n !reierul mun"ilor s privim &n $eprtare !tre un !imitir &n !ea"a $e la 'es un$e o sa,ie se &nal" s!lipe'te 'i se plea! 'i sa as!ultam !um rsuna ni'te !omen-i iar o tripla salva 4 trei saluturi $e onoare 4 se avint peste morm&ntul $e sol$at al lui Joa!3im Biemssen morm&nt str,tut $in lo! &n lo! $e r$!ini. DGG Plim,are pe "rm Oare &impul &nsu'i poate *i povestit !a atare &n sine 'i pentru

sine7 Nu iar o asemenea &n!er!are ar *i &n a$evr ne,uneas!. Un om !u mintea sntoasa nu va lua ni!io$at $rept o povestire !eva &n !are s#ar spune+ 5Timpul tre!e se s!urge timpul se revars6 'i a'a mai $eparte. <r *i aproape !a 'i !um te#ar apu!a sminteala sa "ii o ora &ntreaga una 'i a!eea'i nota sau un singur a!or$ 4 'i ai avea preten"ia ! *a!i mu-i!a. 8iin$! povestirea se aseamn !u mu-i!a prin a!eea !a umple timpul !a#l 5*olose'te !um se !uvine6 !a#l 5&mparte6 ! *a!e &n a'a *el &n!&t 5se &nt&mpla !eva6 'i !a 5se eli,erea- !eva6 4 pentru a !ita !u pietatea melan!oli!a pe !are o $e$i!am vor,elor !elor mor"i ni'te !uvinte o!a-ionale ale rposatului Joa!3im+ !uvinte !are au rsunat &n urma !u *oarte mult vreme 4 'i nu 'tim &n !e msur !ititorul &'i $a seama &ntr#un mo$ limpe$e !&t a tre!ut $e atun!i. Timpul este elementul povestirii a'a !um este 'i !el al vie"ii 4 este in$isolu,il legat $e ea !um este legat $e !orpurile $in spa"iu. Timpul este $e asemenea elementul mu-i!ii !!i ea#l msoar 'i#l &mparte *a!&n$u#l toto$at pl!ut 'i pre"ios+ iar prin asta !um s#a spus se &nru$e'te !u povestirea !are nu este ni!i ea $e!i o su!!esiune %!u totul alt!eva $e!&t pre-en"a ime$iat 'i s!&nteietoare operei plasti!e !are nu este legata $e timp $e!&t !a materialitate ime$ia *iin$ neputin!ioasa sa se reali-e-e alt*el $e!&t !a o s!urgere 'i !a un n 'i are nevoie sa re!urg la timp !3iar $a!a ar &n!er!a la un moment sa#'i reali-e-e pre-en"a &n $esav&r'ita ei totalitate. <!estea s&nt lu!ruri v$ite. 2ar nu este mai pu"in evi$ent !a exi is&aS # es&e $eose,ire &ntre povestire 'i mu-i!a. Elementul timp al mu-i!iD numai unul singur+ a$i! e o se!"iune $in timpul omenes! $e pe Pa n care ea se revars pentru a#l &nno,ila 'i exalta imens. 2imP0 M%NT7<7 DEFJGT ;01 vestirea !omport $ou *eluri $e timp+ &n primul r&n$ propriul ei a$i! $urat mu-i!(l#rela !are#i !on$i"ionea- s!urgerea 'i ri"ia1 'i &n al $oilea r&n$ timpul propriu !on"inu&ului ei" care se zin&a #n perspe!tiva unui aspe!t at&t $e $i*erit &n!&t timpul imaginar L povestirii poate ori sa !oin!i$ aproape !omplet !u s!urgerea sa mu#i!ala ori sa *ie la o &n$eprtare astrala. @ ,u!ata $e mu-i!a intitulata+ *als de cinci minute, $urea- !in!i minute 4 'i numai prin a!easta 'i nrin nimi! alt!eva se sta,ile'te raportul ei !u timpul. Insa o povestire a !rei a!"iune

va $ura !in!i minute ar putea &n !eea !e o prive'te sa se &ntin$ pe o perioa$a $e mii $e ori mai mare !u !on$i"ia !a a!este !in!i minute s *i *ost &mplinite !u o s!rupulo-itate ex!ep"ionala 4 'i ar putea totu'i s par *oarte s!urta $e'i &n raport !u timpul ei imaginar a *ost *oarte lung. Pe $e alt parte este posi,il !a $inuirea evenimentelor relatate s $ep'eas! la nes*&r'it $urata proprie a povestirii !are le &n*"i'ea- a,reviat 4 'i spunem 5a,reviat6 pentru a in$i!a un element ilu-oriu sau !a sa ne exprimam *oarte limpe$e un element mor,i$ !are se mani*est &n a!eea ! povestirea se *olose'te $e o vra0a ermeti!a 'i $e o perspe!tiv exagerat amintin$ anumite !a-uri anormale 'i &n mo$ v$it &n$eprtate $e la experien"a reala spre supranatural. <st*el avem &nsemnrile *umtorilor $e opiu !are mrturises! ! su, stap&nirea stupe*iantului $e!i &n rstimpul s!urtei perioa$e a exaltrii au trit ni'te visuri !are se &ntin$eau pe -e!e pe trei-e!i pe 'ai-e!i $e ani sau !are $ep'eau toate limitele posi,ile ale unei experien"e omene'ti a timpului 4 prin urmare ni'te visuri a !ror $urata &n!3ipuita $ep'ea propria lor $urat 'i &n !are se reali-a o a,reviere $e ne!re-ut a experien"ei timpu# %1Z o accelerare a ima*inilor" as&0el nc& ai 0i pu&u& cre!e" cum se e>pnm un m&n!(tor $e 3a'i' !a $in mintea a*lat su, ame"eala a ie'it 6ceva asemntor !u ar!ul unui ceasornic s&rica&S$ 6ovestirea poate oare!um sa &n*"i'e-e timpul &n *elul a!estor visuri Dti!iale a$i! s#l trate-e &n a!est mo$. 2ar tot a'a !um poate sa#l a&ezeS" &o& pe a&& e !e clar ca &impul" care es&e elemen&ul po4es&irii" e in egal msura s $evin obiectul ei. 9i $a!a ar &nsemna prea sa a*irmm ! se poate 5povesti timpul6 totu'i nu este o a!"iune at&t $e a,sur$ !&t ni s#a prut $in !apul lo!ului a!eea $e a &n!er!a u 06l &impul n&r-o po4es&ire" as&0el nc& sa 0im n s&are sa-i a&ri)uim "#e ns 66,lu !are ar apar"ine &n mo$ straniu visului 'i !reia i#am $a 5 &rea !e Rroman al &impuluiS$ 'e 0ap&" n-am 0ormula& n&re)area s&e Posi,il s poveste'ti timpul $e!&t pentru a avea prile0ul sa ;0, THOMAS MANN

mrturisim ! to!mai a!es&a es&e scopul ce ni l-am propus !e-a lun5 povestirii $e *a"a. 9i $e ne#am &ntre,at &n trea!t $a!a au$itorii a$un &n 0urul nostru &'i $au limpe$e seama !&t timp s#a s!urs p&na &n pre-ent $e !&n$ !institul Joa!3im 4 mort $e atun!i 4 a arun!at &ntr#o !onvor,i o o,serva"ie similara asupra mu-i!ii 'i asupra timpului %!are $ove$est $e alt*el o anumita &nl"are al!3imista a su*letului sau &ntru!&t o,sei va"ii $e a!est gen nu se potriveau la urma urmelor !u *irea lui) U nMa&n *i *ost $elo! supar"i ail&n$ !a pentru moment ei nu s&nt to!mai lamun"i &n privin"a a!easta+ n#am *i supar"i ,a !3iar am *i ,u!uro'i pentru simplul motiv !a avem evi$ent tot interesul !a 'i ei sa &mprt'eas! sentimentele eroului nostru iar el a$i! Hans Castorp nu era $elo! lmurit asupra a!estui lu!ru # 'i nu mai era $e *oarte multa vreme. <!easta *a!e parte $in romanul lui $intr#un roman al timpului 4 a'a 'i numai a'a tre,uie &n"eleasa !3estiunea. &n $e*initiv !&t $e mult a trit ai!i sus alturi $e Joa!3im p&n la ple!area lui nes,uita sau !&t a trit !u totul1 !&n$ pentru a "ine seama $e !alen$ar a avut lo! a!easta prima ple!are &n!p"&nata !&t $e mult a lipsit Joa!3im !&n$ s#a &ntors 'i !&ta vreme sttuse ai!i &nsu'i Hans Castorp p&na la revenirea lui Joa!3im iar $up a!eea p&na la ie'irea lui $in timp1 !&t $e mult pentru a#l las $eoparte pe Joa!3im nu *usese pre-enta $oamna C3au!3at 'i $e !&n$ revenise iari a!olo %!!i era iar'i a!olo) 'i !&t timp pam&ntes! trise Hans Castorp la 5Cerg3o*D p&na la re&ntoar!erea ei+ $a la toate a!este &ntre,ri 4 presupun&n$ !a i#ar *i *ost puse !eea !e $e alt*el nimeni nu se g&n$ea sa *a! 'i ni!i !3iar lui nu#i tre!ea prin minte sa le *ormule-e &ntru!&t $esigur !a se temea sa 'i le pun 4 la a!este &ntre,ri n#ar *i 'tiut sa rspun$ $e!&t *re!&n$u#'i *runtea !u v&r*ul $egetelor 'i n#ar *i 'tiut s#o spun pre!is $eoare!e era stap&nit $e un *enomen tot at&t $e tul,urtor !a 'i a!ea greutate pe !are o avusese !3iar &n prima seara a sosirii lui anume greutatea $e a#i spune $omnului /ettem,rini !&"i ani are ,a a!um se gsea &n *a"a unei agr v(ri a a!estei $i*i!ult"i !!i nu mai 'tia $elo! !&"i ani avea: 8aptul a!esta poate prea !iu$at &ns el este *oarte $eparte $e a nemaiau-it sau neverosimil &ntru!&t &n anumite &mpre0urri ori!aru $intre noi i s#ar putea &nt&mpla un lu!ru asemntor. 2a!a a!este &mp 0urari s#ar reali-a nimi! nu ne#ar putea &mpie$i!a sa pier$em on K !on'tiin"a a s!urgerii timpului 'i prin urmare 'i a v&rstei noastre.

0enomen es&e posi)il !eoarece nu !ispunem !e nici un or*an in&eri pen&ru a percepe &impul" as&0el ca sn&em incapa)ili sa-l !e&erminai MUNTELE VRJIT MOH re!i-ie !3iar aproximativa $intr#un pun!t $e ve$ere a,solut a$i! mai Prm nob 11511; ci 5ara a#u&orul reperelor e>terioare. Ni'te mineri ropa"iA lipsi"i $e ori!e posi,ilitate $e a o,serva su!!esiunea -ilelor 'i ntilor &n !lipa !&n$ au *ost salva"i au evaluat la numai trei -ile timpul tre!ut &n &ntuneri!. C&n$ $e *apt ei sttuser &ngropa"i -e!e -ile. /#ar utea !re$e ca" n spaima lor" &impul &re)uia sa le para lun*$ Gnsa el s-a "#%S la mai pu"in $e o treime $in $urata lui o,ie!tiva. /e pare $e!i !a An &mpre0urri ex!ep"ionale neputin"a omeneas!a tin$e mai !ur&n$ sa trias! timpul pres!urt&n$u#l *oarte mult $e!&t sa-l e4alueze cu prea mare $rni!ie. 8r &n$oiala nimeni nu spune !a Hans Castorp ar *i &nt&mpinat vreo $i*i!ultate reala $a!a ar *i $orit sa s!ape $e a!easta in!ertitu$ine *a!&n$ un simplu !al!ul tot a'a !um l#ar putea *a!e *ara greutate 'i !ititorul $a! mintea lui sntoas re*u-a !on*u-ia. Ni!i Hans Castorp nu se sim"ea poate prea la largul lui $ar nu#'i $$ea osteneala sa *a! vreun e*ort !&t $e mi! pentru a s!ap $e a!easta !on*u-ie 'i ni!i !a sa !al!ule-e exa!t timpul $e !&n$ 'e$ea ai!i iar !eea !e#l &mpie$i!a era o teama o team a !ugetului sau 4 !u toate !a este !ea mai mare lipsa $e !on'tiin!io-itate s nu "ii seama $e timp. Nu 'tim $a!a tre,uie sa invo!am &n aprarea lui *aptul !a &mpre0urrile *avori-au &n mo$ spe!ial lipsa $e interes !a sa nu vor,im *"i' $e reaua lui voin"a a'a !um s#ar !uveni. C&n$ $oamna C3au!3at reveni %$ar !u totul alt*el $e!&t &'i &n!3ipuise Hans Castorp &ns $espre a!est lu!ru va *i vor,a mai $eparte) postul Cr!iunului tre!use &n! o $ata Dar !ea mai s!urta -i 4 prin urmare &n!eputul iernii vor,in$ $in pun!tul ve$ere astronomi! 4 era *oarte aproape. &n realitate $a!a negli0ai le teoreti!e 'i $a!a nu "ineai so!oteala $e!&t $e -pa$a 'i $e ng atun!i puteai spune !a era iar'i iarna 2umne-eu 'tie $e !&n$ !a" :1 lnca una !are nu *usese &ntrerupta $e!&t &n mo$ tre!tor $e !&teva -ile 2in"i $e vara !u un a-ur $e o pro*un-ime at&t $e exagerata &n!&t ,tea egru $e !&teva -ile $e vara !um se &nt&mpla numai &n plina iarna !u !on$i"ia sa *i uitat $e -pa$a !!i &n $e*initiv ningea a$esea 'i ursul tuturor lunilor $e vara.

2e !&te ori nu $is!utase Hans Castorp posatul Joa!3im $espre a!easta !on*u-ie &n !are se-oanele se e!au 'i se ncurcau" erau #e0ui&e ano&impurile anului" as&0el ca anul 4o h a S6%0& W% zaJ8a4a sau Jun8 cu pe care Joachim o ros&ise !ez*us&a&" cu repeziciune" nc& - po&ri4i& unei u 0oar&e mul&a 4reme n nici nu mai pu&ea 0i 4or)a !e &imp$ 'ar" !e 0ap&" ceea ce se ;09 THOMAS MANN ameste!a 'i se &n!ur!a &n a!easta mare !on*u-ie erau !on!ep&ele a0ec&iDe iar sau $iversele !on'tiin"e su!!esive ale unui 5&n!6 sau ale unui 5iatD a!easta experien"a &n!&l!it( a*urisit 'i &n general amgitoare H Castorp o trise &n po*i$a strii lui su*lete'ti !3iar $in prima -i petre!ut ai!i sus+ anume &n timpul !elor !in!i mese *ormi$a,ile $in su*rage D -ugrvit &n !ulori vesele un$e a 'i *ost apu!at $e o prim ame"eala $ soiul a!esta # relativ nevt(mtoare. 2e atun!i a!easta ilu-ie a sim"urilor 'i a spiritului luase propor"ii mai mari. Timpul !3iar !&n$ sen-a"ia su,ie!tiva este sl,it sau $es*i in"ata are totu'i o realitate o,ie!tiv &ntru!&t a!tivea- &ntru!&t se s!urge6. Ram&ne o pro,lem pentru g&n$itorii $e pro*esie # iar Hans Castorp a &n!er!at sa 'i#o pun &ntr#o -i &m,ol$it numai $e pre-um"ia lui tinereas! # $e a 'ti $a!a o !utie $e !onserve ermeti! &n!3isa 'i a'e-ata pe ra*t este sau nu &n a*ara timpului. 2ar noi 'tim *oarte ,ine !a timpul &'i &mpline'te opera !3iar 'i asupra !elui !are $oarme. Un me$i! men"ionea- !a-ul unei !opile $e $oispre-e!e ani !are a a$ormit &ntr#o -i 'i a !ontinuat s $oarm treispre-e!e ani # &n a!est interval &ns ea n#a rmas o !opila $e $oispre-e!e ani !i s#a tre-it *emeie t&nr( !!i &ntre timp !res!use. 9i $e alt*el !um ar putea *i alt*el7 Mortul e mort 'i a parasi" lumea a!easta1 el are *oarte mult timp a$i! nu mai are a,solut $elo! # vor,in$ $in pun!tul lui $e ve$ere. Totu'i *aptul a!esta nu &mpie$i!a !a ung3iile 'i p(rul sa &i !reas! 'i $up a!eea totul este posi,il # $ar nu vrem sa mai reamintim expresia stu$en"eas! $e !are s# a *olosit &ntr#o -i Joa!3im relativ la a!est lu!ru !are atun!i l#a suprat pe Hans Castorp !a om al 'esului !e era. 9i lui &i !re'teau prul 'i ung3iile 'i $up !&t se prea &i !re'teau $estul $e repe$e !!i a$esea sttea &ntr#unui $in *otoliile *ri-erului $e pe stra$a prin!ipal $in 2or* instalat !on*orta,il 'i &n*'urat !u

un 'ervet al, !a s(#'i tun$ prul &ntru!&t o $ata mai mult &i apruser la"e &n 0urul ure!3ilor # 'i &n $e*initiv a!olo era mereu sau mai ,ine -is atun!i !&n$ se gsea *le!(rin$ !u *ri-e16 $estoini! 'i prevenitor !are &'i &n$eplinea o,liga"iile $up !e timp61D le *!use pe ale lui # sau !3iar 'i atun!i !&n$ sttea &n pi!ioare l&ng(uj ,al!onului 'i#'i tia ung3iile !u a0utorul unor *or*e!u"e 'i pile sc0 $in trusa lui *rumoas !ptu'it !u !ati*ea 4 el se sim"ea mereu !upr !on!omitent 'i $e un *el $e spaima &n !are se ameste!a 'i o !iu pl!ere $ar 'i o anumit ame"eala+ $e o ame"eala !are#l *!ea sa e-i alegerea !uvintelor s nu mai per!eap $eose,irea $intre ilu-ie N1 l!iune 'i#i $$ea sentimentul in!apa!it"ii $e a mai $eose,i pe ]l MUNTELE VRJIT MON Dara'i6. 4 iar a!est ameste! a!east estompare pro$u!eau atem#ralele 5tot$eauna6 'i 5ve'ni!6. <0n mai men"ionat a$eseori !a nu vrem sa#l *a!em ni!i mai ,un $ar ` i mai r(u $e!&t este 'i prin urmare n#o sa as!un$em !a se silea $e uite ori s(#'i rs!umpere sl,i!iunea repro,a,ila *a" $e anumite g*tri misti!e 4 pe !are 'i le provo!a &n mo$ !on'tient 'i inten"ionat e*orturi *!ute &n sens !ontrar. Putea s stea !u !easul $e ,u-unar &n m&n( # !easorni!ul lui $e aur plat 'i lu!ios !ruia &i $es!3i$ea !apa!ul avat cu monogram 4 'i si priveas! o vreme !a$ranul $e por"elan &mpo$o,it !u $ou r&n$uri $e !i*re ara,e &n negru 'i &n ro'u pe !are !ele $ou a!e $e aur !i-elate !u *ine"e 'i elegan"a se $eprtau unul $e !ellalt &n vreme !e se!un$arul su,"ire se &nv&rtea a,sor,it $e mersul -v&!nit &n mi!a sa lume. Hans Castorp &'i a"intea o!3ii pe el !a m!ar un singur minut s#l opreas! sau m!ar s(#l &nt&r-ie $e par! ar *i vrut sa prin$ timpul $e !oa$. Mi!ul a! &ns &'i urma !u pa'i slta"i !rarea *r s#i pese $e !i*rele la !are a0ungea pe !are le atingea &n trea!t 'i srea peste ele las&n$u#le &n urma tot mai &n urm lu&n$ goana mereu $e la !apt 'i mereu a0ung&n$ s#o porneas! $in nou. &i erau !omplet in$i*erente s!opurile segmentele 0aloanele. <r *i tre,uit s se opreas! o !lip m!ar la MO sau !el pu"in s *a! un semn oare!are !a &n a!est lo! s#a &n!3eiat !eva. 2ar $up mo$ul !um se -orea s trea! peste 'i $in!olo exa!t la *el !a 'i peste !ea mai mi!a linie ne!i*rata &"i $$eai seama ! pentru el toate !i*rele 'i su,$ivi-iunile $in $rum nu aveau alt rol $e!&t s *ie $o,or&te 'i $ep'ite 'i ! rostul lui era numai sa goneas! s goneas! mereu... 9i atun!i Hans Castorp &'i v&ra !easorni!ul &n

,u-unarul $e la vesta 'i lsa timpul &n voia lui. Cum puteau mo$e'tii lo!uitori $e la 'es s pri!eap lesne a!este m[$i*i!(ri s(v&r'ite &n lumea intim a t&nrului aventurier7 Iar propor"ia cestor i$entit"i ame"itoare !re'tea. Nu era u'or !3iar $a! ai *i avut o mai &ng$uitoare s $eose,e'ti pre-entul $e un ieri $e un alaltieri !e un r(salaltieri !are erau asemenea !u -iua $e a-i $up !um un seamn !u altul # 'i !u at&t mai mult puteai *i &m,ol$it 'i &n stare !a nzi prezen&ul ac&ual cu prezen&ul !in urma cu o luna sau !e acum D 9i s la'i sa se ameste!e unele !u altele iar toate sa $evin tot# scSlm,ate. 2ar at&ta vreme !&t aveai !on'tiin"a !lara a -$" lui l3r JL a 6iar'i6 'i a lui 5$e a!um &nainte6 puteai *i ispitit sa Se 0$ b sensuD termenilor relativi $e 5ieri6 'i 5m&ine6 prin !are 5ast-i6 a 9i releg3ea- at&t tre!utul !&t 'i viitorul 'i s apli!i a!este ;0; THOMAS MANN cuvinte unor situa"ii mai ample. N#ar *i prea greu s ne &n!3ipuiK "v *iin"e !are ar lo!ui $e pil$a pe planete mai mi!i $e!&t a noastr !ar avea la $ispo-i"ie un timp miniatural 'i pentru a !ror via"a 5s!un `T goana sprintena a se!un$arului nostru ar avea &ntreaga &n!etineala &nvD -i,ila a orei !are &naintea-. 2ar am putea sa ne &n!3ipuim $e asem nea 'i ni'te *iin"e $e al !ror spa"iu ar *i legat un timp $e o &ntin$ere *ormi$a,ila ast*el &n!&t i$eile $espre 5ime$iat6 'i $espre 5peste pu"in6 $espre 5ieri6 'i $espre 5m&ine6 ar !apata &n existen"a lor o importan"a in*init $e ampla. <!est *apt ar *i spunem noi nu numai posi,il !i &n spiritul unui relativism tolerant 'i potrivit prover,ului 5C&te ,or$eie at&tea o,i!eie6 tre,uie so!otit !3iar legitim normal 'i $emn $e respe!t 2ar !e tre,uie sa g&n$im $espre un *iu al pam&ntului !are pe $easupra mai este 'i la v&rsta !&n$ o -i o saptm&n( &ntreag o luna sau un semestru ar tre,ui s( 0oa!e &n! un rol important &ntru!&t a$u! &n via"a

at&tea s!3im,ri 'i progrese # 'i !are &ntr#o ,un -i ar !pta o,i!eiul nelegiuit sau !el pu"in $in !&n$ &n !&n$ s#ar lsa pra$ pl!erii $e a spune 5ieri6 &n Io! $e 5!u un an &n urma6 'i 5m&ine6 &n lo! $e 5peste un an67 Nu &n!ape &n$oiala !a am *i &n$rept"i"i sa vor,im &n !a-ul a!esta $espre o 5rt!ire 'i !on*u-ie6 'i !a am *i &n$rept"i"i sa resim"im o &ngri0orare $intre !ele mai pro*un$e. Exista pe pam&nt situa"ii situa"ii $e via"a exista am,ian"e sau peisa0e %$a!a putem vor,i $espre 5peisa06 &n !a-ul nostru) &n !are o asemenea !on*u-ie 'i rt!ire a $istan"elor spa"ial# temporale se pro$u! oare!um &n mo$ *ires! 'i 0usti*i!at a0ung&n$ !3iar p&na la o in$i*eren"a ame"itoare ast*el &n!&t o s!u*un$are &n a!easta magie poate ti a$misa m!ar &n orele li,ere. Este &n inten"ia noastr sa vor,im $espre o plim,are pe malul marii 4 am,ian"a pe !are Hans Castorp o regsea &n el &nsu'i !u !ea mai mare pl!ere $up !um 'tim !a &n via"a $in mi0lo!ul -pe-ilor regsea ,u!uros 'i re!unos!tor amintirea $unelor $e a!as. N$0$uim !a experien"a 'i amintirea !ititorului ne vor a0uta sa n *a!em &n"ele'i !&n$ vom evo!a a!easta minunata singurtate. Merg1D mergi mereu... Ni!io$at n#o sa te mai &ntor!i la timp $intr#o asemene plim,are !!i ai pier$ut timpul 'i el te#a pier!u& pe &ine$ O" mare" ia sn&em !epar&e !e &ine" !ar po4es&in!" ne n!rep&am spre &ine &0 g&n$urile 'i toata $ragostea noastr invo!&n$u#te anume 'i !u glas &a J !!i tu tre,uie sa *ii pre-enta &n povestirea noastr !um ai *ost !um &n mo$ $is!ret vei *i mereu... /ingurtate s*&'iata $e muge&u lurilor &nvluita &ntr#un !enu'iu limpe$e &n!r!ata $e o 0il(veala a MUNTELE VRJIT MOX Ne al !rei gust srat ne rm&ne pe ,u-e. Mergem mergem pe un teren o u'oara elasti!itate presrat !u alge 'i !u s!oi!i mrunte iar au-ul este &n*iorat $e v&nt $e a!el v&nt amplu vast 'i $ul!e !are str,ate r,er *r *r&u 9i *ara $u'mnie spa"iul ame"in$u#ne un pi! mintea 4 lin$m !olin$am 'i privim lim,ile $e spuma ale marii !um se repe$ # ainte 'i !um iar'i se trag &n$rt &ntin-&n$u#se !a sa ne ling pi!ioarele. T(l(-uirea !lo!ote'te val $e val se i-,e'te ri!o'&n$ !u un vuiet limpe$e# n*un$at 'i *&'&ie 4 i!i 'i !olo 'i mai $eparte !a o mtase pla0a &ntinsa pe ,an!urile $e nisip 4 iar a!easta rumoare !on*u-a a!oper totul *o'ne'te &n!et *a!&n$u#ne sa nu mai au-im ni!i un alt glas $in lume. &"i e'ti pro*un$ $e#a0uns "ie &nsu"i 'i ui"i &n

plina !on'tiin"a... /a &n!3i$em o!3ii !!i s&ntem &n siguran"a pentru eternitate. Ca nu prive'te o p&n-a $e !ora,ie a!olo &n $eprtarea !enu'iu#ver$e 'i &nspumat !are se pier$e &ntr#o uimitoare s!urtime $e timp spre ori-ont. <!olo7 Ce *el $e a!olo este a!esta7 C&t este $e $eparte7 C&t este $e aproape7 Nu 'tii. 9i &n !lipa a!eea nu#"i mai $ai seama !e *el $e ame"eal &"i tul,ur 0u$e!ata. Pentru a spune !&t $e $eparte $e "rm este a!easta ,ar!a ar tre,ui sa#i !uno'ti mrimea. E mi!a 'i apropiata sau e mare 'i $eprtata7 Privirea noastr se *r&nge $e ne'tiin"a !!i nu avem ni!i un organ 'i ni!i un sim" !are sa ne $ea in*orma"ii asupra spa"iului... Mergem mergem mereu 4 $ar !&t e $e !&n$ mergem7 C&t e $e $eparte7 9i !e se a*la apoi7 Nimi! nu ne s!3im,a pasul 5a!olo6 este la *el !u Zai!i6 5&nainte vreme6 este asemenea !u 5a!um6 'i !u 5$up a!eea61 timpul se &nea! &n in*inita monotonie a spa"iului mi'!area $e la un !apt la !elalalt !apt nu mai este mi'!are 'i a!olo un$e mi'!area nu mai este mi'!are nu mai exista timp. &nv"a"ii $in evul me$iu pretin$eau !a timpul era o ilu-ie !a s!urgerea lui U prm urmare succesiunea $intre !au-a 'i e*e!t 4 nu "ine $e!&t $e natura sim"urilor noastre 'i !a a$evrata realitate este un pre-ent &n!re#enit. @are $o!tul me$ieval !are primul a !on!eput a!easta i$ee se P irn,ase pe malul marii # 'i sim"ise pe ,u-e gustul u'or amrui al eter#Gi. Repetam !a a!easta este &n ori!e !a- $oar o 3oinreala pe !are lnga$ui &n va!an"a sau *ante-ia unui rga- al vie"ii !a sa ne Pnmam ast*el !are &n$estulea- aspe!tul moral al spiritului tot at&t $e & $ e Be c& o!ihna pe nisipul cal! re!a trupului sntatea. <r *i o ati#e Pre!on!eputa a,sur$a ne$emna 'i potrivni!a $a!a *a!&n$ !riti!a &n$ .a6eJOr 'A *ormelor !unoa'terii omene'ti 'i pun&n$ su, semnul 11 4ala,ilitatea lor ai *i !onvins !a o asemenea luare $e po-i"ie ;08 THOMAS MANN este !umva legata $e o alta inten"ie $e!&t a!eea $e a statorni!i ra"in R` anumite limite pe !are ea nu le va putea $ep'i *ara a se *a!e vinov $e negli0area *un!"iei sale esen"iale. Nu putem $e!&t s *im re!unos!at unui om !a $omnul /ettem,rini !are !u o energie *oarte pe$agogi!a D &n*"i'at meta*i-i!a $rept 5r(ul6 *un$amental t&narului al !rui $estin n preo!upa 'i pe !are &ntr#o anumita o!a-ie l#a $enumit !a *iin$ un !onDl rs*"at al vie"ii6. 9i !instim memoria unui mort !are

ne este $rag atun!i !&n$ spunem !a sensul inten"ia 'i s!opul prin!ipiului !riti! nu pot 'i nu tre,uie sa *ie $e!&t+ i$eea $e $atorie 'i porun!a $e a trai. Ca mai mult $a!a &n"elep!iunea a *ixat legi 'i a statorni!it prin !riti!a unele limite ra"iunii atun!i ea a &mpl&ntat !3iar pe 3otarele ei $rapelul vie"ii 'i a pro!lamat !a $atoria ost'eas!a a omului este sa#'i *a! servi!iul su, a!est $rapel. 9i av&n$ &n ve$ere *aptul !a !eea !e *usese $enumit $e un oare!are palavragiu melan!oli! 5ex!esul $e -el6 al vrului sau a tras $up sine un $e-no$am&nt *atal nu s#ar !uveni oare sa#i !erem s!u-e lui Hans Castorp 'i sa a$mitem ! a *ost !on*irmat &n vi!ioasa lui gospo$rire a timpului 'i &n 0o!ul sau peri!ulos !u eternitatea7 Mgnheer Beeper@om )#nheer Beeper@om" un olan!ez n&re !oua v&rste se a*la $e !&tva timp !a oaspete al sanatoriului 5Cerg3o*D !are avea pe *irma epitetul *oarte ,ine &ntemeiat $e 5interna"ional6. Na"ionalitatea u'or !olorata a lui PeeperFom 4 !!i era olan$e- $in !olonii !u re'e$in"a &n Java un plantator $e !a*ea # n#ar *i *ost &n! $e# a0uns s ne 3otras! sa#l intro$u!em 'i pe el pe Pieter PeeperFom %a'a se numea 'i a'a &'i -i!ea !3iar el1 5<!uma Pieter PeeperFom se va &nviora !u un ra!3iu6 o,i'nuia sa spun) # n#ar *i *ost &n! $e#a0uns spuneam sa ne 3otras! sa# i intro$u!em persoana &n ora a unspre-e!ea &n povestirea noastr1 !a! R 2oamne 2umne-eule: !e &n!&l!eala $e siluete nu ne o*erea !3iar 'i Pina a!um lumea $in ex!elenta institu"ie a !rei $ire!"ie me$i!ala apar"in !onsilierului auli! Ce3rens !el lim,ut 'i poliglot: Nu era su*i!ient !a. !ur&n$ lo!uise tot ai!i 'i o prin"esa egipteana !ea !are o*erise o$inio !onsilierului auli! un remar!a,il servi!iu $e !a*ea 'i ni'te "igri /pnJ o *ptura sen-a"ionala !u $egetele &mpo$o,ite $e inele 'i pata&e ni!otin !u parul tuns s!urt 'i !are &n a*ara meselor prin!ipale la K lua parte &n toalete pari-iene se plim,a purt&n$ !ostume ,ar,ate' DR MUNTELE VRJIT MOV taloni !u $unga 'i $e altminteri se sin!3isea *oarte pu"in $e lumea r0 'i nu#'i mani*esta ,unvoin"a tr&n$ava 'i violenta toto$at c& 0a&a !e W e4reica $in Rom(nia !are se numea pur 'i simplu $oam# Lan$auer &n !iu$a *aptului ! pro!urorul Paravant &'i negli0ase &erna&icile Dn pr#cma alte"ei sale iar &n !alitatea lui $e amore-at

iunsese s 0oa!e !3iar pe *a" rolul unui ms!ri!i+ a'a$ar nu era $e 0uns !um spuneam numai pre-en"a ei personala !!i &n mi!a ei suita se mai gsea 'i un eunu! etiopian un om sla, 'i ,olnvi!ios $e a !rui !onstitu"ie Caroline /to3r nu !ontenea sa#'i ,ata 0o! 'i#l !riti!a &n mo$ s&ngeros $eoare!e "inea la via"a mai mult !a nimeni altul 'i prea nem&ng&iat $e *otogra*ia pe !are i#o o*erea !li'eul interiorului sau atun!i cn! razele T au ptruns $in!olo $e pielea#i neagra... 6ompara& cu o asemenea *alerie" m#nheer PeeperForn putea sa par ! nu mai are ni!i o !uloare. 9i m!ar !a a!est !apitol al povestirii noastre ar *i putut sa poarte !a titlu 5&n! !ineva6 asemenea unui !apitol pre!e$ent totu'i nu#i ni!i un motiv $e &ngri0orare !a a!um va intra &n s!en un nou *a!tor $e !on*u-ie spirituala 'i pe$agogi!. Nu m#nheer PeeperForn nu era $elo! omul !are s a$u! &n lume vreo &n!ur!tura logi!. C!i el era un om !roit !u totul alt*el a'a !um vom ve$ea. C persoana lui a !'unat totu'i eroului nostru &n !iu$a a!estor lu!ruri evi# $ente !re&n$ o peni,ila &n!ur!tura va reie'i $in !ele !e urmea-. )#nheer PeeperForn sosi &n gara 2or* !u a!ela'i tren $e seara !a 'i $oamna C3au!3at a0unse la 5Cerg3o*D &n a!eea'i sanie !u ea 'i lua !ina Za res&auran& n tovr'ia ei. Nu numai ! sosiser simultan !i sosiser c_uar mpreuna, iar a!est ameste! $e interese !omune !are se v$ea $e Pil$ 'i &n *aptul !a m#nheer se v-u plasat la masa 5ru'ilor ,ine6 l&nga ceea !are se re&ntorsese 'i vi-avi $e lo!ul $o!torului a$i! exa!t pe aunul pe !are o$inioar pro*esorul Popov avusese a!ea !omportare ati! 'i e!3ivo!a 4 $a to!mai a!easta $evlm'ie evi$enta &l -apa!i unul Hans Castorp !are nu prev-use asemenea situa"ii. Consilierul

b%llc h sBusese" n 0elul lui" ziua 'i ora revenirii Clav$iei. 5Ei Castorp au ,(tr&n &i -ise el statorni!ia *i$ela este rspltit. Pisi!u"a ma K n"ea-a printr#o telegrama !a poim&ine se va *uri'a iar'i printre ar $espre *aptul ! $oamn C3au!3at nu avea sa soseas! sin# Zconsilierul auli! nu#i $$use sa &n"eleag nimi! poate pentru !a el nu 't0a 6 4a 4eni &mpreuna !u PeeperForn 'i !a al!tuiau o lOr X 9LZln ori!e !a- se pre*!u surprins atun!i !&n$ &n -iua sosirii Preun Hans Castorp &i !eru oare!um expli!a"ii. ;10 THOMAS MANN Ha)ar n-am !e un!e l-( m(i cules -i pe (s&a" l lamuri el$ Bresu ca o 0i 4reo cuno-&in2( 0(cu&a n &impul c(l(&oriei prin Birinei$ M!a &re)ui s( &e o)i-nuie-&i -i cu as&a" &inere 6ela!on !ezam(*i&" c(ci n n J in2( (s&a nu-i nimic !e 0(cu&$ 7 o prie&enie consis&en&a" ma n2ele*i s pare c( au pun*( comuna$ Omul es&e imens !e )o*a&$ Ee*e al ca0el J re&ras !in a0aceri" n2ele*i" are un 4ale& malaiez -i !uce un &rai e>&raor!J nar !e m)el-u*a&$ 'e al&0el" es&e !e la sine n2eles ca n-a 4eni& !e pia cere !!i &n a*ara $e un e$em pulmonar $e origine al!ooli! se pare !a mai avem $e#a *a!e 'i !u o ex!elent *e,r tropi!ala maligna !&t 'i cu ni'te *riguri intermitente ma#n"elegi iar tratamentul lor $urea- teri,il $e mult. <'a &n!&t &n privin"a lui va tre,ui s ai r,$are. D( ro*" 4a ro*" spuse Hans 6as&orp cu !ispre2$ R/i &u. *n!i el$ 6um &e sim2i. 6(ci !oar nu e-&i chiar a&& !e comple& !ezin&eresa&" !aca ne *n!im l( &recu& -i !ac( 0el !e 0el !e in!icii nu sn& n-el(&oare" s&ima&e 4(!u4 cu o)ra#ii &(i 4ine2i -i cu pic&ura &a n ulei" a&& !e realis&($ Ai aerul ca-2i )a2i #oc !e mine" &o&u-i mi se pare c(" oarecum" sn&em &o4ar(-i !e su0erin2(" !in cauza aces&ui Beeper@orn$S Ho&ar&" e un &ip ciu!a&" o 0izionomie ori*inala" con&inu( Hans 6as&orp cu un *es& care e4oca persona#ul$ Di*uros -i plapn!" !a" as&a es&e impresia pe care 2i-o 0ace" cel pu2in as&a es&e impresia pe care mi-a 0(cu&-o mie" la micul !e#un$ Di*uros -i" n acela-i &imp" pl3pn!" ia&( a!#ec&i4ele cu care" mi se pare" es&e nimeri& s(-l carac&erizezi" !e-i !e o)icei ele se con&razic$ K(r( n!oial( ca e nal&" la& -i--i n0i*e )ucuros minile n )uzunarele 4er&icale ale pan&alonilor am o)ser4a& c( sn& &(ia&e 4er&ical" nu la&eral" ca la !umnea4oas&r( -i ca la mine -i n *eneral cum se o)i-nuie-&e n cercurile claselor sociale nal&e" iar a&unci cn! s&( a-a" n picioare" /1 vor,e'te $in !erul gurii !u a!!entul

lui olan$e- are in!ontesta,il !eva *oarte viguros. Car,i'onul &i e &ns rar 4 lung 'i at&t $e rar &n!&t !re-i !a po"i s#i numeri *irele $e par iar o!3ii &i s&nt mi!i 'i spl!i"i aproape in!olori 'i n#am !e#i *a!e $egea,a a tot &n!er!at s#i !a'te ! e*ortu reu'it sa#i s!oat 'i mai &n evi$en" ri$urile $e pe *runte at&t $e a$m !are ur! mai &nt&i $e#a lungul t&mplelor 'i apoi ,r-$ea- ori-on *runtea # *runtea &nalt 'i ro'ie 'ti"i &n 0urul !reia p(rul al, este ? $ar rar 4 totu'i are o!3ii mi!i 'i spl!i"i $egea,a 'i#i tot 3ol,ea-#vest &n!3isa p&n#n g&t &i $ un aer $e popa m!ar ! re$ingota !arouri. <sta este impresia pe !are mi#a *!ut#o a-i#$iminea"(. $ Da! c( l-ai ochi& )ine" r(spunse ehrens" -i c( nu 2i-a sc(pa una !in&re par&iculari&(2ile omului nos&ru" ceea ce mi se pare n2eleB MUNTELE VRJIT MLL $umitale !!i va tre,ui ori!um s te a!omo$e-i !u pre-en"a lui aici% ;%Da, a'a vom *a!e *ara &n$oial &i spuse Hans Castorp. &#am lsat lui gri0a s ne s!3i"e-e o imagine aproximativ a a!estui sa*ir at&t $e nea'teptat 'i n#a s!os#o prea r(u la !apt. Ca !3iar este ,a,il ! noi n#am *i *a!ut#o !u mult mai ,ine. E a$evrat !a lo!ul lui o,serva"ie era $intre !ele mai prielni!e+ 'tim !a p&n la sosirea riav$iei *usese a'e-at &n ime$iata apropiere a mesei 5ru'ilor ,ine6 la o masa paralel !u a!easta # $oar !u singura $i*eren"a !a !ealalt era pu"in mai aproape $e u'a veran$ei 4 at&t Hans Castorp !it 'i PeeperForn o!upau laturile &nguste situate spre interiorul slii ast*el !a erau a'e-a"i oare!um unul l&ng altul Hans Castorp pu"in &n spatele olan$e-ului !eea!e#i $$ea posi,ilitatea unei o,servri *oarte $is!rete &n vreme !e pe $oamna C3au!3at n#o ve$ea $e!&t $in trei s*erturi. /#ar !uveni poate s !ompletm s!3i"a $e mi sus *!ut !u at&ta talent a$ugin$ ! PeeperForn &'i r($ea musta"a ! avea nasul mare ! gura &i era $eopotriv $e mre 'i ! ,u-ele lui pre-entau un aspe!t neregulat !a 'i !um ar *i *ost s*&rte!ate. &n plus m&inile se ve$ea ! s&nt mai mult late $ar $egetele aveau ung3iile lungi 'i as!u"ite iar &n timp !e vor,ea le mi'!a mereu 4 *r &ns !a Hans Castorp s poat prin$e &n mo$ $istin!t sensul !uvintelor 4 'i vor,in$ *!ea gesturi alese !are "ineau aten"ia &n suspensie $eli!at nuan"ate ra*inate pre!ise 'i !ivili-ate !a ale unui 'e* $e or!3estr &n$oin$ arttorul !a sa *orme-e un !er! !u poli!arul sau !u palma $es!3isa 4 lat $ar !u ung3iile as!u"ite &ntinsa pro#

te!toare 'i lini'titoare soli!it&n$ aten"ia 4 pentru !a ime$iat sa $e-amgeas! a!east aten"ie sur&-toare o,"inut prin rostirea !&te unui u4mt al !rui sens nu putea *i prins" !ar cu e0ec& e>&raor!inar !e )ine iun - sauZ I#a6 nu ah#a#- s$o $e-amgeas! propriu#-is !el pu"in s#o rans*orme &ntr#o uluire plin $e 3a-1 !!i $i,!ia $eli!ate"ea 'i impor#sernni*i!ativ a tuturor a!estor preparative $espgu,eau $in plin ul care nu *usese &n"eles &ntru!&t a!easta gesti!ula"ie &i &n!&nta prin a/i pe as!ulttori &i $istra ,a !3iar &i !ople'ea &n !el mai &nalt R D#Ueo$at a!est !uv&nt ni!i nu era rostit. <tun!i &'i punea u'or al $ Be an&eJ:JTaul neD ve!inului $in st&nga un t&nr savan& )ul*ar" sau pe cel &ac K3au!3at !are#i sttea &n $reapta o ri$i!a apoi pie-i' !er&n$ a&en"ie pentru !eea !e se pregtea s spun 'i !u &n! spr&n!enele 'i !ol #; n a9a 5 nc& SPurile care 0ormau un un*hi !rep& n&re 0run&e e e>terioare ale o!3ilor se a$&n!eau !a pe o mas!a privea *a"a ;1, THOMAS MANN $e masa $inaintea !elui pe !are pusese m&na &n vreme !e ,u-ei mari 'i s*&rte!ate preau !a s&nt gata sa rosteas! ni'te lu!ruri *o importante. 2ar $up o !lipa rsu*la renun"a sa mai vor,eas! iar un semn prea sa !oman$e 5repaus6 'i *ara sa *i s!os o vor,a se &ntor! la !a*eaua !are#i era servita ex!ep"ional $e tare &n propriul sau *iltru 2up !e o ,ea pro!e$a la *el &n !ontinuare. Cu m&na tia !onver sa"ia !elorlal"i 'i o,"inea t!ere asemenea 'e*ului $e or!3estra !are potole'te $e-or$inea instrumentelor !e se a!or$ea- 'i#'i !on!entrea- oamenii printr#un gest imperios 'i ra*inat &nainte $e a ata!a uvertura#!!i !apul lui mare &nvluit &n ni'te 'uvi"e $e par al, !u o!3ii spl!i"i !u *ormi$a,ilele ri$uri $e pe *runte !u ,ar,i'onu#i lung 'i gura#i -$ren"uita 'i &n$urerata pro$u!ea &n mo$ evi$ent un e*e!t $e asemenea natura &n!&t toata lumea se supunea gestului sau. To"i t!eau &l priveau sur&-&n$ a'teptau pe !&n$ i!i 'i !olo !&te unul &i *!ea semn !u !apul -&m,in$u#i !a sa#i $ea !ura0. Iar el spunea !u vo!ea 0oasa+ 'oamnelor -i !omnilor$$$ ine$ To&ul e )ine$ <i-chi!a&$ To&u-i 4re2i sa lua2i n consi!erare -i sa nu pier!e2i$$$ nici o clip($$$ !in 4e!ere ca$$$ To&u-i asupra aces&ui punc&" nimic al&ce4a$ 6eea ce-mi re4ine mie sa e>prim es&e mai pu2in aceas&a" !ec&" nain&ea oric(rui al& 0ap& -i n primul rn! ca a4em !a&oria$$$ cea mai in4iola)ila$$$ o repe& -i pun &o& accen&ul pe aceas&a e>presie$$$ ca e>i*en2a cea

mai in!iolabila care ni se pune$$$ Ou7 Nu $oamnelor 'i $omnilor nu#i a'a: Nu#i a'a !a eu... Ce gre'eala ar *i $in partea $umneavoastr sa g&n$i"i !a eu... ,i-chidat $oamnelor 'i $omnilor. Totul este li!3i$at. 9tiu !a s&ntem $e a!or$ !u $esav&r'ire a'a !a+ la trea,a: Nu spusese nimi!1 $ar !apul lui avea o &n*"i'are at&t $e netaga$ui semni*i!ativa 0o!ul *i-ionomiei 'i al gesturilor era at&t $e !ategori! ati $e insistent 'i at&t $e expresiv &n!&t to"i !3iar 'i Hans Castorp car ascul&ase" crezur !a au au-it lu!ruri teri,il $e importante # $e'i L7 $$eau seama !a la urma urmei nu li se spusese a,solut nimi! nu aJ totu'i sen-a"ia a!estui nimi!. Ne &ntre,am !are putea *i impresia sur$. Poate !a era m&3nit &ntru!&t ,a-&n$u#se pe expresia vor,itor ar *i avut o prere ne&ntemeiata asupra !on"inutului !elor spuse L puin$u#'i !a in*irmitatea lui l#a *!ut s piar$ !eva *oarte pr <semenea oameni s&nt pre$ispu'i la ne&n!re$ere 'i la amara!iU6 s!3im, un t&nar !3ine- $e la !elalalt !apt al mesei !are nu $e!&t *oarte pu"in germana 'i !are evi$ent nu &n"elesese MUNTELE VRJIT MLH uitase 'i v-use &'i mani*esta vesela satis*a!"ie ex!lam&n$+ *er# ui - ,a pe $easupra mai 'i aplau$a. Gar m#nheer Beeper@orn se a0la Rla &rea)aS$ Se n!rep&a" um*l&n$u#'i ` ntul lat &'i &n!3eie re$ingota !u !arouri peste vesta &n!3isa iar !apul lui al, avea !eva reges!. 8!u semn unei *ete $e servi!iu # era !3iar pi#tD!a # iar a!easta $e'i *oarte- o!upata se supuse ime$iat gestului autoritar &n*"i'&n$u#se l&nga s!aunul lui !u !ana $e lapte 'i !a*etiera &n m&na. Mi!i !3iar ea nu se putu opri sa nu#i *a! un semn &n!ura0ator suri-&n$u#i !u !3ipul ei ,atr&ni!ios sugestionat par!a $e privirea spl!ita $intre ri$urile *ormi$a,ile 'i $e m&na ri$i!ata al !rei arttor *orma un !er! !u poli!arul &n vreme !e !elelalte trei $egete se &nl"au $ominate $e suli"ele as!u"ite ale ung3iilor. # Copila mea -ise el... ,ine. Totul este minunat p&na a!um. E'ti mi!a... $ar !e#mi pasa7 2impotriv: Va$ &n asta un avanta0 'i mul"umes! lui 2umne-eu !a e'ti a'a !um e'ti 'i $atorita staturii $umitale at&t $e !ara!teristi!a... Cine *ie 'i a'a: Ceea !e $ores! eu $e la $umneata este la *el $e mi! mi! 'i !ara!teristi!. 2ar &nainte $e toate !um te !3eam7 Bi&ica se )l)i surz&n$ 'i apoi spuse !a numele ei era Emerentia. # 8oarte potrivit: ex!lama PeeperForn las&n$u#se pe sptarul s!aunului 'i &ntin-&n$ m&na spre piti!. /!osese a!easta ex!lama"ie pe un ton $e par!a ar *i vrut sa spun+ <'a se 'i

!uvine. Totul este !&t se poate !e minuna&+ # Copila mea !ontinua el *oarte serios 'i aproape !u asprime *aptul a!esta &ntre!e toate speran"ele mele. Emerentia: 2umneata &l roste'ti !u mo$estie $ar numele... 'i &n! purtat $e o persoana !a $umneata... pe s!urt situa"ia a!easta $es!3i$e !ele mai *rumoase perspe!tive. Merita oste# neala sa te ata'e-i 'i sa#"i legi mima... !a un *el $e alintare... ma#n"elegi lneD !opila mea "i s#ar putea spune 'i Rentia $ar $eopotriv 'i enZ ceea ce ar 0i !e na&ura sa en&uziasmeze" !ar pen&ru momen& ma Prese *ara 'ovire la Em!3en. <'a$ar Em!3en !opila mea as!ulta#ma R Pu"ina p&ine $rgu"a mea. @pre'te#te: /tai: /a nu !are !umva sa e!oare &ntre noi vreo ne&n"elegere ori!&t $e mi!a. Va$ pe !3ipul tau mare ca aces& pericol$$$ pine" Eenzchen" !ar nu pine coap&a$$$ aicK $estula 'i $e $i*ente *orme. Ci arsa &ngera'ul meu. J-J P&ine $e la ezeu p&ine !lara mi!u"a mea alintare *iin$! vrem sa ne #5 &ntrim. !e " asn& sigur !a sensul a!estui !uv&nt... &"i voi propune $e!i pe a!ela 4re J Ktor6 $a!a nu !umva s&ntem amenin"a"i iar'i $e prime0$ia 1 ne&n"elegeri lipsite $e &nsemntate... Li#!3i$at Rentia. <m ;19 THOMAS MANN li!3i$at 'i am terminat. <$i! &n sensul $atoriei 'i al unei a s0in&e$$$ 'e pil!a" al !a&oriei !e onoare ce-mi revine sa $ove$ mi!imii tale !ara!teristi!e... !e &nseamn un &ntritor pentru... Un ra!lv $e ienupr iu,ita mea:... Ca sa ma $es*at voiam sa spun. Un /!3ie$am Emeren-!3en. ;ra,e'te#te 'i a$u#mi#l. %n rachiu !e ienup(r 4eri&a)il" repe&a pi&ica" 0acn! s&n*a-mprei cu in&en2ia s( se !esco&oroseasc( !e cana cu lap&e -i !e ca0e&iera" pe car le -i puse pe masa lui Hans 6as&orp" chiar ln*3 &acmul lui" !eoarece r0u voia sa#l $eran0e-e pe $omnul PeeperForn. 8ata se gr,i 'i $orin"a lui *u ime$iat &n$eplinit. Pa3arul era at&t $e plin &n!&t 5p&inea6 se revars !omplet 'i u$a *ar*uria. PeeperForn apu! pa3arul &ntre poli!ar 'i mi0lo!iu 'i &l &nal" &n lumina.

4 Prin urmare $e!lara el Pieter PeeperForn se $ele!tea- !u un ra!3iu 'i $$u pe g&t ,utura $istilata $in !ereale $up !e#'i !ltise o !lipa gura !u ea. <!um mai a$aug el va prives! pe to"i !u ni'te o!3i &nviora"i. 9i lu $e pe *a"a $e masa m&na $oamnei C3au!3at o $use la ,u-e apoi o a'e- la lo! "in&n$ &n! o !lip m&na peste a!eea a *emeii. %n om !iu$at o personalitate impuntoare $e'i ne$eslu'ita 'i greu $e ptruns. /o!ietatea $e la 5Cerg3o*D se interesa *oarte mult $e el. /e spunea !a se retrsese $e !ur&n$ $in nego"ul !u miro$enii 'i !a#'i pusese averea la lo! sigur. /e vor,ea $espre splen$i$ul sau palat $e la Haga 'i $espre vila $e la /!3eveningen. 2oamna /to3r &l numea un 5magnet $e aur6 %Magnat: &nspaim&ntatoarea:) 'i !u a!est prile0 *!ea alu-ie la un !olier $e perle pe !are $oamna C3au!3at &l purta la ro!3ia $e seara $e !&n$ se &ntorsese 'i !are $up prerea Earolinei !u greu putea *i !onsi$erat !a o mrturie a galanteriei so"ului ei $in Trans!au!a-ia !i provenea !u siguran" $in 5punga $e !ltorie !omuna6. 9i &n a!ela'i timp. !lipea $in o!3i arat&n$u#l !u un gest al !apului pe Hans Castorp 'i *acea o mutra !omi!a ,at&n$u#'i 0o! *ara sa "in seama $e nenoro!irea Iu1D !!i pe ea n#o e$u!ase n#o sensi,ili-ase ni!i ,oala 'i ni!i su*erin"a. 2 el &'i pstra "inuta. Ca !3iar &i re!ti*i! eroarea nu *ara o oare!are n[ $e gluma. 5V#a luat gura pe $inainte &i spuse el. Magnat al aurului#ni!i magnet nu#i rau !!i $up !it se pare PeeperForn pose$a &ntr#a var !eva similar !u o putere magneti!a.6 Rspunse la *el !u o in!l renta $estul $e ,ine pre*!uta 'i pro*esoarei Engel3art atun!i !in &m,u0or&n$u#se u'or sur&-&n$ str&m, 'i *ara s(#l priveas! &l in !aca-i place noul pacien&$ ,()#nheer PeeperForn este o Zpersona 'tears] spuse el # o personalitate $esigur $ar Z'tears].6 Exa!"i MUNTELE VRJIT MLN s&ei aprecieri era o !o4a$a $e o,ie!tivitate $in partea lui 'i prin are 'i $e lini'te su*leteas!a1 'i ast*el o *!u pe pro*esoara sa#'i Dar$ po-i"ia avanta0oasa. C&t $espre 8er$inan$ ?e3sal 'i alu-ia lui it &n legtura !u &mpre0urrile nea'teptate &n !are se &ntorsese 6hauchat Hans Castorp &i $ove$i !a exista priviri a !ror sem# i*i!a"ie *r e!3ivo! nu s&nt !u nimi! mai pre0os $e!&t !ele mai limpe-i !uvinte. 5In$ivi$ mi-era,il:6 spunea privirea !u !are &l msura pe !el $in Mann3eim 'i *!u asta *ara s lase vreo posi,ilitate $e a te &n'ela asupra semni*i!a"iei ei iar ?e3sal

&n"elese sensul privirii o &ng3i"i ,a !3iar o 'i apro,a $in !ap arat&n$u#'i $in"ii stri!a"i # $ar $e la a!est in!i$ent !el $in Mann3eim renun" totu'i sa mai $u!a par$esiul lui Hans Castorp &n timpul plim,rilor !u Nap3ta /ettem,rini 'i 8erge. 2ar pentru numele lui 2umne-eu Hans Castorp putea sa 'i#I $u!a 'i singur ,a mai mult !3iar pre*era a!est lu!ru 'i numai $in ama,ilitate i#l lsase $in !&n$ &n !&n$ nenoro!itului stuia. &ns *r &n$oiala !a nimeni $intre noi nu se &n'ala 'i nu las sa#i s!ape *aptul ! &n realitate Hans Castorp *usese lovit stra'ni! $e a!este evenimente at&t $e nea'teptate !are#i ruinau toate pregtirile su*lete'ti &n ve$erea !lipei !&n$ tre,uia sa#'i reva$ o,ie!tul aventurii $in noaptea Carnavalului. Mai ,ine spus+ a!este pregtiri $eveniser inutile iat !eea !e era !el mai umilitor. Inten"iile lui Hans Castorp *useser $intre !ele mai $eli!ate 'i mai &n"elepte1 a$i! se pstrase $eparte $e ori!e pornire impetuoasa. Nu se gin$ise $e pil$a sa se $u!a s#o a'tepte pe Clav$ia la gara 4 'i !3iar se $ove$i ! avusese noro! !&n$ gonise $e la &n!eput g&n$ul a!esta: &ns &ntre,area se punea &ntr#un mo$ !u totul general $e a 'ti $a! o *emeie !reia ,oala &i a!or$a o li,ertate at&t $e mare va mai voi sa !rea$ &n realitatea unor &nt&mplri *antasti!e petre!ute &ntr#o &n$eprtat noapte 4Ds $e mas!ara$a 'i $e !onvor,ire &ntr#o lim,a strina 'i $a!a ar $ori 1 se mai reaminteas! a!este lu!ruri. Nu *ara in$is!re"ii *ara preten"ii ga!e: C3iar a$mi"&n$ !a raporturile sale !u ,olnava !u o!3ii o,li!i P'iser pe $eparte limitele ra"iunii 'i ale !ivili-a"iei o!!i$entale 9i se !uvenea !a el sa p-eas! riguros *orma regulilor !ivili-a"iei " 5 mai $es(v&r'ite 'i $e!i pentru moment sa se pre*a! at&t $e ,ine m sa BMa ! uitase totul. Un salut $e om $e lume a$resat $e la o Da $ M a aJ&a # pentru &n!eput at&t 'i nimi! mai mult: Mai t&r-iu !&n$ se &o Pnle0ul &i va *a!e o vi-it mon$ena pentru a se in*orma pe un 6ZRJ aespre starea )olna4ei !in ziua aceea !e cn! a pleca& n 11( ;1; THOMAS MANN ca o ap-

!alatorie... 'i atun!i se vor regsi !u a$evrat !a alt$at 'i va *i rsplata primita pentru a!east st(p&nire $e sine at&t $e !avalereas!a 2ar $up !um s#a spus a!easta $eli!ate"e aprea -a$arni! prin * tul !a ori!e !ara!ter voluntar 'i prin urmare ori!e merit &i erau rpit Pre-en"a lui m#nheer PeeperForn ex!lu$ea !u $esav&r'ire ori!e posi,ilD tate ta!ti!a &n ve$erea unei a,ateri $e la o !on$uita extrem $e re-ervata &n seara sosirii Hans Castorp v-use $e pe ,al!on sania ur!&n$ la pas !otitura $rumului 'i &n a!easta sanie pe s!aunul pe !are era !o!o"at servitorul malaie4 un omule" gal,en !u guler $e ,lana la palton 'i cu plrie melon 4 sttea 'i strinul !u plria &n !ap iar alturi $e el se a*la Clav$ia. In noaptea a!eea Hans Castorp nu &n!3isese o!3ii. 2iminea"a nu i#a *ost greu s a*le numele tul,urtorului &nso"itor 'i pe $easupra mai !unos!u 'i noutatea ! am&n$oi o!upaser la primul eta0 ni'te apartamente luxoase 'i alturate. <poi venise primul $e0un iar el instalat la postul lui $in vreme a'teptase *oarte pali$ !a u'a $e sti!la sa se i-,eas!. 2ar nu se mai au-i ni!i un po!net Clav$ia intrase &n lini'te !!i &n urma ei &n!3ise u'a m#nheer Beeper@orn 4 mare lat &n spate !u *runtea &nalta 'i !apul puterni! &nvluit $e *l!rile al,e ale parului p'in$ ime$iat $up tovar'a lui $e !ltorie !are !u o,i'nuitul mers *elin 'i !apul ple!at &nainte se apropiase $e masa ei. 2a era !3iar ea nes!3im,ata. &mpotriva planului pe !are 'i#l *!use 'i uit&n$ !u $esav&r'ire $e toate Hans Castorp o !uprinse !u o privire !e#i tr$a insomnia. Era !3iar parul ei $e un ,lon$#ro'!at !omplet ne!oa*at !i $oar &mpletit &ntr#o !oa$a simpla &nv&rtita &n 0urul !apului $a erau 5o!3ii ei $e lup al stepelor6 !ur,a !e*ei ,u-ele !are preau mai pline $e!&t erau $in !au-a proeminen"ei pome"ilor !e $eterminau a$&n!iturile gra"ioase ale o,ra0ilor... Clav$ia: g&n$i el !utremur&n$u#se # 'i ime$iat se uita la !el !are o &nso"ea at&t $e nea'teptat $ar nu *ara sa#'i *i a-v&rlit !apul pe spate !a un semn $e s*i$are ,at0o!oritoare &n *a"a mre"ei apari"ii in *a"a a!estei m'ti 'i nu *ara a#'i $a $in toata inima silin"a sa r&$a $e sigu ran"a a!tualului proprietar pe !are un oare!are tre!ut &l punea su, u mare semn $e &ntre,are sau mai $egra, un tre!ut *oarte pre!is m pu"in vag $e!&t anumite ta,louri pi!tate $e un amator !are reu'ise sa nelini'teas! totu'i !3iar 'i pe el. 2oamna C3au!3at &'i pstrase asemenea !3iar 'i o,i'nuitul ei *el $e a *i sur&-&n$ !u *a"a &ntoarsa ! su*ragerie &nainte $e a se a'e-a a$i! $e a se pre-enta oare!um tentei iar PeeperForn o asista

s &n$eplineas! a!easta !eremonie] s MUNTELE VRJIT ;1= ni!ioare &n spatele ei !a apoi sa se a'e-e la !aptul mesei alturi $e Evi$ent nu mai putuse *i vor,a sa se salute !a ni'te oameni $e me $e la o masa la alta. &n timpul 5pre-entrii6 o!3ii Clav$iei lune#aser( peste persoana lui Hans Castorp 'i peste lo!ul un$e se a*la el entru a se pier$e &n *un$ul slii1 iar &n timpul urmtoarei &nt&lniri $in u*ragerie lu!rurile nu se petre!ura alt*el1 'i $up *ie!are masa !are tre!ea *r !a privirile lor sa se &n!ru!i'e-e alt*el $e!&t !u o in$i*eren"a oar, 'i $istrata $in partea $oamnei C3au!3at prile0ul sa#'i plase-e salutul lui $e om $e lume $evenea tot mai imposi,il $e prisos. &n timpul s!urtei reuniuni $e seara tovar'ii $e !ltorie se retrgeau &n salona'1 'e$eau unul l&nga altul pe !anapea &n mi0lo!ul ve!inilor $e mas iar PeeperForn a !rui *igura gran$ioas 'i *oarte ro'ie se $esprin$ea $in al,ea"a strlu!itoare a parului 'i a ,ar,i'onului &'i golea sti!la $e vin ro'u pe !are o !oman$a la !in. C!i la *ie!are $in mesele prin!ipale el ,ea o sti!la a$i! o sti!la 'i 0umtate sau !3iar $oua $e vin ro'u *ara sa mai vor,im $espre 5p&inea6 !u !are#'i &n!epea mi!ul $e0un. 2up !&t se prea a!est ,r,at !u aspe!t reges! sim"ea o nevoie extraor# $inar s se &nviore-e. 9i#'i mai satis*!ea a!east !erin"a 'i su, *orma unor !a*ele *oarte tari pe !are le ,ea $e mai multe ori pe -i nu numai $iminea"a $evreme !i 'i $upa#amia-a. Le ,ea $intr#o !ea'!a mare at&t $up !&t 'i &n timpul mesei !on!omitent !u vinul. 9i !a*eaua 'i vinul &l au-i Hans Castorp pe olan$e- erau re!oman$ate &mpotriva *rigurilor *r s mai pomenim $espre e*e!tul lor $es*ttor reme$ii ex!elente &mpotriva *rigurilor lui intermitente !are !3iar $e a $oua -i &l re"inuser mai multe ore &n !amera 'i &n pat. Erau a'a#-isele *riguri !vartale &i spuse !onsilierul auli! $eoare!e !&n$ &l apu!au pe olan$e- &l "ineau !&te patru -ile+ !ri-a &n!epea !u o !ln"aneala $e $in"i urmata $e o *e,ra puterni!a 'i !ontinuata !u transpira"ie. Iar ,oala lui mai avea !a e*e!t o !ila&are a splinei$ Din*& e& un st*el tre!u un timp # !!i s#au s!urs !el pu"in trei sau poate !3iar n saPtm&ni $up so!otelile noastre pe !are le pre*eram &ntru!&t nu K em &n!re$e !&tu'i $e pu"in &n 0u$e!ata 'i &n sim"ul lui Hans

AP $espre timp. <lune!ar *ara sa a$u! lu!ruri noi !i $oar ;18 THOMAS MANN z*n!areau n su0le&ul eroului nos&ru un 0el !e mnie" !e4eni&a o3 nuin"a &mpotriva unor &mpre0urri neprev-ute !are &ns &i impuseser !omportare re-ervata vre$ni!a $e lau$a1 &mpotriva a!elei &mpre0u !e#'i spunea el singur Pieter PeeperFom atun!i !&n$ &ng3i"ea un ra!3D &mpotriva existen"ei st&n0enitoare a a!estui ,r,at !u aspe!t reaes ,r,at impo-ant 'i &n!&l!it # &n a$evr st&n0enitoare 'i $e o agresivitate !u totul $e o alta natura $e!&t *usese vreo$at a!eea a $omnului /ettem,rini. &ntre spr&n!enele lui Hans Castorp se ve$eau *oarte limpe$e a$&n!iturile spate $e !utele nemul"umirii 'i enervrii iar $e su, a!este !ute o privea $e !in!i ori pe -i pe t&nara *emeie ori!e s#ar *i &nt&mplat *eri!it ori!um !a o poate privi 'i plin $e $ispre" *a"a $e pre-en"a atotputerni!a a unuia !are ni!i nu ,nuia !&t $e e!3ivo! era tre!utul tovar'ei lui. 2ar &ntr#o seara !um se &nt&mpla !&teo$ata *r vreun motiv anumit reuniunea $in 3ol 'i $in salon lua o &ntorstura mai &nsu*le"it $e!&t $e o,i!ei. /e *!use mu-i!a a$i! ni'te arii "igne'ti exe!utate la vioara !u multa &nsu*le"ire $e !tre un stu$ent ungur $up !are !onsilierul auli! Ce3rens !are apruse &mpreuna !u $o!torul EroFoGsFi $oar pentru un s*ert $e ora &l $etermin pe unul $intre interna"i sa !&nte la pian" pe clapele oc&a4elor in0erioare" 3orul pelerinilor, &n vreme !e el &nsu'i tre!ea !u v&r*urile $egetelor peste notele $e sus ale pianului paro$iin$ &n *elul a!esta vioara. 8apt !are &nveseli asisten"a 'i provo!a 3o3ote $e r&s. 2ar &n mi0lo!ul aplau-elor puterni!e !onsilierul auli! par&n$ surprins oare!um $e propria#i veselie para'i salonul $&n$ $in !ap !u ,unvoin". Reuniunea se prelungi mai *a!ura mu-i!a $ar *ara sa se !eara o aten"ie prea !on!entrata se a'e-ar *ie pentru o parti$a $e $omino *ie $e ,ri$ge 'i se !oman$ar ,uturi1 unii se $istrau !u 0u!riile opti!e. al"ii glumeau rasp&n$i"i i!i 'i !olo. @,i'nui"ii $e la masa 5ru'ilor ,ine se ameste!aser 'i ei printre grupurile $in 3ol 'i $in salonul $e mu-i!a#)#nheer PeeperFom rsrea mereu &n $i*erite lo!uri 4 'i nu se putea s nu#l remar!i 4 &ntru!&t !apul sau maiestuos $omina pe !ei $in 0ur. tnu *a prin *or"a lui regeas!a 'i impuntoare 'i $a!a !ei !are &l &n!on0ur nu *useser atra'i la &n!eput $e!&t $e *aima imensei ,oga"ii $up a!e numai personalitatea lui era !ea !are#i re"inea. 8!eau !er! &n 0urul sur&-atori &l apro,au $in !ap &l &n!ura0au uit&n$ !omplet $e ei

&n9L Erau *as!ina"i $e o!3ii spl!i"i su, *ormi$a,ilele !ute ale *run"ii# "i !u su*letul la gura $e struin"a gesturilor ra0ina&e ale un*hiilor ascu4 MUNTELE VRJIT MLV a !a vreunul m!ar sa se simt $e-amgit o !lipa &n *a"a in!oeren"ei n*u-iei 'i lipsei $e !onsisten"a a !eea !e spunea. 2a!a &n a!easta &mpre0urare &l vom !aut pe Hans Castorp vom $a s&e el n !a,inetul $e le!tura 'i $e !orespon$en"a un$e o$inioar %ei cest o$inioar e vag1 povestitorul eroul 'i !ititorul nu mai s&nt !3iar t&t $e limpe$e orienta"i $espre !&t este $e $eparte a!est o$inioar) i s#au *!ut mrturisiri importante $espre organi-area progresului Umanit"ii. <i!i erai mai lini'tit. 2oar !&teva persoane se mai gseau !u el. La unul $in ,irourile $u,le un ,olnav s!ria su, un ,e! ele!tri! at&rnat $e tavan la !aptul unui *ir lung. @ $oamna !are purta pin!e#ne- *run-rea l&nga ,i,liote! un volum ilustrat. Hans Castorp se a*la l&nga u'a $es!3isa !are $$ea &n salona'ul $e mu-i!a1 sta !u spatele la $raperie 'i !u un -iar &n min pe un s!aun a'e-at !3iar a!olo un s!aun &n stil renais-sance, &m,r!at !u plu' $a!a "ine"i la asemenea amnunte !u sptarul &nalt 'i $rept *ar( re-ematori. T&narul "inea -iarul a'a !um se "ine un -iar !&n$ vrei s#l !ite'ti $ar nu#l !itea1 $impotriv !u !apul ple!at as!ulta a!or$urile !e a0ungeau p&na la el printre -gomotele !onversa"iilor &n vreme !e spr&n!enele &n!runtate $ove$eau !a 'i a!est lu!ru nu#l *!ea $e!&t *oarte $istrat 'i g&n$urile &i rt!eau pe ni'te !ai mai pu"in mu-i!ale rt!eau pe $rumurile spinoase ale $e!ep"iei !'unate $e ni'te &nt&mplari !are#'i ,teau 0o! $e un t&nar r,$tor la !aptul unei lungi a'teptri 4 $rumuri pline $e revolte amare &n!&t la un moment $at era !&t pe !e s arun!e -iarul pe s!aunul !el in!omo$ a*lat a!olo $in &nt&mplare sa trea! pragul primei u'i 'i apoi al u'ii $in 3ol 'i sa prseas! a!easta reuniune nereu'ita pentru a !aut singurtatea &ng3e# "ata a ,al!onului su o singurtate &n $oi+ el 'i Mria Man!ini. # 9i varul $umneavoastr monsieur9 &ntre,a o vo!e &n spatele sau easupra !apului. Era o vo!e *erme!toare &n au-ul lui pre$estinat sa le o ncntare nemrginita &n a!est tim,ru voalat 'i pu"in rgu'it 4 lca era &ns'i i$eea ,u!uriei &mpins p&na la limitele ei extreme 4 era Ocea !are spusese !u ani &n urma+ 5Cu pl!ere.

2ar numai sa nu#l Pi o vo!e ire-isti,ila a $estinului 'i $a!a nu se &n'ela" n&re)ase !e JWachim$ (s &n!et -iarul &n 0os 'i ri$i! pu"in *a"a ast*el &n!&t !apul nu i se Pn0inea $e!&t pe verte,ra !ervi!ala re-emata $e sptarul tare. @ &n!3ise iar o!3ii $ar &i re$es!3ise ime$iat !a sa#i &nal"e pie-i' mai la#D #l D8u&ea aJun*e !u privirea $in a!easta po-i"ie a !apului uit&n$u#se mplare un$eva &n gol. 5Cunul Joa!3im6 'opti el &n sine iar !3ipul ;,0 THOMAS MANN lui avea !eva $in expresia unui proro! 'i a unui somnam,ul. <r *i "0 ` s i se mai repete &ntre,area $ar nu se petre!u nimi!. 2e!i ni!i ma nu mai era sigur $a!a ea se mai a*la &n pi!ioare &n$rtul lui !&n$ $un un rstimp $estul $e lung privin$ straniu rspunse a,ia 'optit+ 4 E mort. /# $us la 'es sa#'i *a! servi!iul 'i a murit. C3iar el &nsu'i &'i $$u seama ! prima vor, mai a!!entuata s!3im,ata &ntre ei era !uv&ntul 5mort6. @,serv &n a!ela'i timp !a ne*iin$ prea *amiliari-at !u graiul lui ea alegea ni'te expresii mult prea u-uale pentru !on$olean"e atun!i !&n$ spuse $in$r(tul 'i pe $easupra lui+ O" ce nenoro!ire: P!at !3iar mort 'i &ngropat7 2e !&n$7 4 2emult. L#a luat mama lui !u ea. &i !res!use o ,ar, $e r-,oini! /#au tras 'i trei salve $e onoare la &nmorm&ntarea lui. 4 Le#a meritat. < *ost tot$eauna ,rav. Mai ,rav $e!&t mul"i al"ii $e!&t anumi"i al"ii. 'a" era )ra4$ Ea!aman&e 4or)ea mereu !e e>cesul lui !e zel$ 'ar &rupul s(u n-( 4ru& s( 2in( seam( !e nimic$ 8ebellio camis, spun ie-ui"ii. < avut ve'ni! o &n!lina"ie *ireas! pentru mani*estrile trupului $ar &ntr#un sens no,il. Trupul su s#a lsat &ns np$it $e $e-onoare ,t&n$u#'i 0o! $e ex!esul lui $e -el. 2ar $e alt*el este mai moral sa te pier-i pe tine &nsu"i $e!&t sa te aperi. 4 Constat ! in!a mai s&nte"i un *ante-ist al *ilo-o*iei. Ra$amante7 Cine mai e 'i asta7 ehrens$ A-a-i spune Se&&em)rini$ 4 < /ettem,rini 'tiu. Este italianul !are... Nu era pe gustul meu. Nu era $estul $e uman %iar vo!ea ei rosti !uv&ntul uman !u un a!!ent trgnat nepstor 'i !u un *el $e lene vistoare). Era orgolios. %Lu a!!entul pe sila,a ( $ou.) Nu m(i e ai!i7 /&nt o proast. Nu 'tiu !e &nseamn Ra$amante. 4 Ceva umanist. /ettem,rini nu mai lo!uie'te ai!i. <m

$is!ut multa *ilo-o*ie &n ultima vreme el Nap3ta 'i !u mine. 6ine-i Naph&a. An&a*onis&ul lui$ 'aca es&e an&a*onis&ul lui" a- 4rea s(-l cunosc$ 'ar oare nu 4Y spus !a varul $umneavoastr va muri $a! va &n!er!a sa ple!e la be#se *a! sol$at7 4 2a tu 'tiai. 4 Ce v#a apu!at a'a $eo$at7 MUNTELE VRJIT McL Urm o t!ere prelung. 2ar el nu retra!ta nimi!. <'tept !u verte# a re-emata $e sptarul tare !u o privire $e proro! !a vo!ea s se au$ "$ nou &ntre,&n$u#se iar'i $a! mai era &n$rtul lui tem&n$u#se !a u-i!a vag !e venea $in !amera alturata s nu#i *i a!operit -gomotul a'ilor !are se &n$eprtau. &n s*&r'it au-i !in nou: U 9i monsieur ni!i m!ar nu s#a $us la &nmorm&ntarea varului sau7 Rspunse+ U Nu i#am spus a$io ai!i &nainte $e a#l &n!3i$e $e*initiv $eoare!e &n!epuse s -&m,eas!(. Tu ni!i nu#"i po"i &n!3ipui !e re!e &i era *runtea. # Iar'i7 Ce este a!east manier $e a vor,i unei $oamne pe !are a,ia o !unoa'te"i7 # / vor,es! umanist sau omene'te7 %8r voia lui rosti la r&n$ul su a!est !uv&nt &ntr#un !3ip trgnat 'i somnoros aproape !a !ineva !are se &ntin$e 'i !as!.) - Luelle blague7 <"i stat ai!i &o& &impul. # 2a. <m a'teptat. #Ce7 - Be &ine$ 2easupra !apului su i-,u!ni un 3o3ot $e r&s s!os &n a!ela'i timp !u!uv&ntul 5ne,un6: # Pe mine7 /pune mai ,ine ! nu te#ar *i lsat s ple!i. # Ca nu Ce3rens m#ar *i lsat s ple! &ntr#o -i &ntr#un a!!es $e *urie $ar n#ar *i *ost $e!&t o *als ple!are. C!i &n a*ar $e ve!3ile !i!atri!e $e alt$at $in timpul li!eului 'tii mai exist a!olo 'i o pat proaspt pe !are Ce3rens a $es!operit#o 'i $in pri!ina !reia am temperatur. - Mai ai &empera&ura. Y 2a mereu. <proape mereu. Cu intermiten"e. 2ar nu s&nt *riguri intermitente.

CDes allusions9 T!u. &n!runt spr&n!enele !u un aer &ntune!at $easupra privirii lui !e Proro!. 2up o !lip &ntre,+ Y 9i tu un$e#ai *ost7 ^ min lovi sptarul s!aunului. -)ais c'est un sau!age7 %n!e-am 0os&. Bre&u&in!eni$ <a Mosco4a ea spuse 5Muos!ova6 !u un a!!ent trgnat la *el !u !el pe !are#l ese Bronun"&n$ !uv&ntul 5uman6) la CaFu la ni'te sta"iuni termale <rm n Spania$$$ ;,, THOMAS MANN O+ n Spania$ 6um a 0os&. 4 <'a 'i a'a. /e !ltore'te prost. @amenii s&nt pe 0umtate neg ` Castilia este stearpa 'i aspra. Eremlinul este mult mai *rumos $e!6 !astelul ala sau $e!&t m&nastirea aia $e#a!olo $e la poalele muntelui 7seuri aiul$ 'a" cas&elul lui Kilip$ %n !astel inuman. Mi#a pl!ut mult rnaD mult $ansul popular $in Catalonia. /ar$ana a!ompaniata $e !impoi. <m $ansat 'i eu. Lumea se prin$ea $e m&na 'i $ansa roata. &ntreaga pia"a era plina $e lume. 3est charmant. Este omenes!. Mi#am !umprat 'i o ,one#"i! al,astra a'a !um poarta to"i ,r,a"ii 'i ,ie"ii $in popor e aproape !a un *es se nume'te ,oina. @ pun !&n$ &mi *a! !ura $e o$i3na $ar 'i &n alte &mpre0urri. )onsieur &'i va $a prerea $a!a#mi sta ,ine. 6are monsieur9 6el care s&a pe scaunul as&a$ 6re!eam: m#nheer Beeper@orn$ 4 El 'i#a $at prerea. /pune !#mi sta a$mira,il. 4 < spus asta7 9i a rostit *ra-a p&na la s*&r'it7 < terminat *ra-a &n a'a *el &ne&t a putut *i &n"eles7 A" mi se pare ca sn&e2i pros& !ispus$ Am 4rea sa 0im r(u&(cios" mu-c(&or" ncercam sa ne )a&em #oc !e oamenii care sn& mai mari -i mai )uni -i mai umani !ec& noi n-ine" mpreuna cu$$$ a!ec son ami ba!ard de la )editerranee, son matre grand parleur.... &ns nu voi &ng$ui !a &n legtura !u prietenii mei... 4 Mai pstre-i &n! portretul meu interior7 o &ntrerupse el !u un a!!ent melan!oli!. 7a rse$ Tre)uie sa-l cau&1 o 4oi 0ace n&r-una !in zilele as&ea$ 4 Pe al tau &l port la mine. <m 'i o rama mi!a pe !omo$ un$e m timpul nop"ii...

2ar nu mai avu vreme sa isprveas! *ra-a. PeeperForn era m pi!ioare &n *a"a lui. @lan$e-ul &'i !utase tovar'a $e !ltorie1 intras pe u'a 'i se &n*ipsese &n *a"a s!aunului a!eluia !u !are o v-use sporov(in$ 4 'i sttea a'a &nalt 'i rigi$ !a un turn at&t $e aproape v&r*ul pi!ioarelor lui Hans Castorp &ne&t a!esta &n"elese ! &n !iu$a so nolen"ei sale sosise vremea sa se ri$i!e 'i sa *ie politi!os. I#a *ost $es $e greu s se s!oale at&t $e &ngust rmsese spa"iul &ntre ei am&n!o1 &ne&t !a s se ri$i!e se v-u nevoit sa *a! un pas lateral ast*el !a p sona0ele &n !au-a *ormar un triung3i av&n$ s!aunul a'e-at la mi0l[cJ MUNTELE VRJIT McH 2oamna C3au!3at &'i &n$eplini $atoria !on*orm !onvenien"elor @!!i$entului !ivili-at pre-ent&n$u#i pe 5!ei $oi $omni6 unul altuia. @ 0ino'tin" $e o$inioar spuse ea re*erin$u#se la Hans Castorp 4 $in `mpul unei 'e$eri pre!e$ente ai!i sus. 8ptura $omnului PeeperForn avea nevoie $e ni!i un !omentariu. Ea &i pronun"a $oar numele iar olan$e-ul &'i &n$repta spre t&nar o!3ii spl!i"i $e su, ara,es!ul !utelor g&n$itoare ale *run"ii 'i t&mplelor 'i#i &ntinse m&na mare al !rei $os era nlin $e pistrui 4 o m&na $e !pitan g&n$i Hans Castorp $a!a nu "ii so!oteal $e suli"ele ung3iilor. /im"ea pentru prima $ata e*e!tul ime$iat al puterni!ei personalit"i a lui PeeperForn %5Personalitate6 4 !!i a!est !uv&nt &"i venea automat &n minte &n pre-en"a lui1 era su*i!ient sa#l ve-i !a s 'tii $intr#o $ata !e &nsemna o personalitate $a ,a &n! 'i mai mult te &n!re$in"ai !a o personalitate nu putea sa ai, alta &n*"i'are) iar a!est sexagenar !u spatele lat *a"a ro'ie 'i 'uvi"ele $e par al,e !u gura &n$urerat 'i par! s*&'iat 'i !u ,ar,a !are#i at&rna lunga 'i su,"ire pe vesta $e pastor &n!3isa p&na sus -$ro,ea su, talp pe t&narul *irav. &ns *(!&n$ a,stra!"ie $e asta PeeperForn era gentile"ea &ntru!3ipat. #2omnule spuse el... negre'it. Nu &nga$ui"i#mi... negre'it: &n seara a!easta *a! !uno'tin"a !u $umneavoastr 4 !uno'tin"a unui t&nar !are inspir &n!re$ere 4 o *a! per*e!t !on'tient $omnul meu !u toate puterile mele la $rept vor,in$. &mi pl!e"i $omnul meu1 eu... va rog mult: <m li!3i$at. /&nte"i pe gustul meu. Nu se mai putea o,ie!ta nimi!. ;esturile lui stu$iate erau $in !ale#a*ara $e evi$ente. Hans Castorp &i pl!ea. Iar PeeperForn trase $in toate a!estea ni'te !on!lu-ii pe !are le exprim prin !&teva alu-ii !on*irmate cu ,untate $e tovar'a lui $e !ltorie.

# Copilul meu spuse el... totul e ,ine. 2ar sa nu !re$e"i... va rog mult nu va &n'ela"i. Via"a este s!urta iar puterea $e a rspun$e exigen"elor nu ni s#a $at $e!&t o singura $at... <!estea s&nt realit"i !opilul meu. fl# Ne&n$uple!ate. Pe s!urt !opilul meu pe s!urt 'i ,ine. 4 8!u un s expresiv !are te invita sa iei o 3otar&re las&n$ sa se &n"eleag !a nu# m ni!i o rspun$ere &n !a-ul &n !are !u toata propunerea lui s#ar 1 luat o 3otar&re gre'it. K $up !&t se prea $oamna C3au!3at era $eprinsa sa# s i &n"eleag eilSul $orin"elor. /puse+ e ce nu7 Poate ! mai putem ram&ne &n! pu"in #%cM &mpreuna sa 6e4a 9i s ,em o sti!la $e vin. Ce a'tepta"i7 se &ntoarse #l ea spre astorp. Urni"i#v: 2oar n#o sa ram&nem numai noi trei tre,uie sa ;,9 THOMAS MANN ne &n0g3e,am un mi! !er!. Cine mai este &n salon7 Invita"i pe regsi"i: Cuta"i !&"iva prieteni $e pe )alcoane$ Noi o sa-l in4i&am pe !0 torul Ting#8u $e la masa noastr. PeeperForn &'i *re!a satis*!ut m&inile. # <,solut spuse el. Per*e!t. Minunat. ;r,i"i#va t&narul meu prie ten: <s!ulta"i: @ sa *ormam un mi! !er!. Vom 0u!a vom m&n!a 'i vom ,ea. @ sa sim"im vom *i... <,solut tinere: Hans Castorp sui !u as!ensorul la eta0ul $oi. Ctu la u'a lui <.E. 8erge !are ple!a la r&n$ul lui sa#l !aute pe 8er$inan$ ?e3sal 'i sa#l ia pe $omnul <l,in $e pe 'e-longul $in sala $e o$i3n $e 0os. &n 3ol mai gsir pe pro!urorul Paravant 'i pe so"ii Magnus iar &n salon pe $oamna /to3r 'i pe Hermine Elee*el$. <st*el &n0g3e,ar o mas mare $e 0o! su, lustra $in mi0lo! pun&n$ $e 0ur#&mpre0ur s!aune 'i msu"e. Cu o privire spl!ita 'i politi!oasa $e su, ara,es!ul *run"ii !on!entrate 'i &n!re"ite m#nheer &i saluta pe *ie!are $intre invita"ii !are se pre-entau. Erau $oispre-e!e 'i se instalar !on*orta,il Hans

Castorp &ntre ga-$a maiestuoasa 'i Clav$ia C3au!3at1 apoi !autar( ni'te !r"i $e 0o! 'i ni'te *ise !!i !-user !u to"ii $e a!or$ sa *a! o parti$ $e *ingt et un, 'i !u *elul lui impuntor PeeperForn !oman$ piti!ei pe !are o !3emaser ime$iat sa le a$u! vin al, un C3a,lis $in DVOM trei sti!le pentru &n!eput pre!um 'i ni'te $ul!iuri a$i! tot !e se mai putea gsi la ora a!eea !a *ru!te us!ate 'i *urse!uri. 8elul &n !are#'i *re!a m&inile va-&n$ a!este lu!ruri $eli!ioase servite ime$iat $ove$i marea lui satis*a!"ie iar prin in!oeren"a impo-anta a !uvintelor &n!er!a s(#'i exprime strile su*lete'ti i-,utin$ *oarte ,ine &n sensul !(# i *!u pe to"i sa simt as!en$en"a personalit"ii lui. Punea iar'i am&n$oua m&inile pe ante,ra"ele ve!inilor ri$i!a arttorul !u ung3ia !a o suli"a soli!ita 'i o,"inea !u un su!!es $esav&r'it aten"ia ne!esara pentru a se a$mira splen$i$a !uloare aurie a vinului $in pa3are pentru strugurii $e Malaga !e preau !( transpira $e at&ta -a3r !&t 'i pentru un soi $e !ovrigi mi!i sra"i 'i presar"i !u ma! pe !are#i $e!lara $ivini sugrum&n$ $in *a' printr#un ge peremp&oriu 'i !al!ulat ori!e o,ie!"ie pe !are !ineva ar 8i !ute-at s#ri$i!e &mpotriva vor,elor lui energi!e. < *ost primul !are a luat asup sa ,an!a1 &ns !ur&n$ o !e$a $omnului <l,in $eoare!e la urma urm aceas&a ches&iune i s&rica )ucuria !e a *us&a n 4oie pl!erea petre!e Era evi$ent !( 3a-ar$ul avea pentru el o importan"a se!un$ar. $up prerea sa se 0u!a pe nimi! $e'i !3iar la propunerea lui se ti mi-a minima la !in!i-e!i $e 8appen, sum !are pentru !ei mai m MUNTELE VRJIT McN $ as 0u!tori era prea mare1 at&t pro!urorul Paravant !it 'i $oamna !tD3r se !ongestionau 'i se &ngl,eneau r&n$ pe r&n$ 'i &n spe!ial a!eas# H0n urma era pra$ unor teri,ile lupte luntri!e atun!i !&n$ se punea - &re)area !aca la op&sprezece mai &re)uie sau nu sa cumpere$ 9i s!otea Dste "ipete asur-itoare !&n$ $omnul <l,in !u o lini'te $e om rutinat &i arun!a o !arte !are $intr#o $at *!ea sa i se nruie toate so!otelile &n$r-ne"e &n vreme !e PeeperForn r&$ea $in toata inima. 5Wipa"i "ipa"i madame7 &i spunea el. Wipatul este un sunet as!u"it plin $e via"a !are vine $in str*un$ul... Ce"i mai $es*ata"i#v inima.6 4 9i &i turna vin mai turna ve!inului &'i mai turna 'i lui !oman$a alte trei sti!le 'i ,ea &n sntatea lui ?e3sal 'i a nenoro!itei $oamne Magnus $eoare!e am&n$oi

preau s ai, o $eose,it nevoie sa *ie &nviora"i. Vinul &n a$evr era ex!elent 'i !olora la iu"eala !3ipurile tuturora !u ex!ep"ia $o!torului Ting#8u al !rui o,ra- ram&nea $e un gal,en nes!3im,at !u pupilele lui $e 'o,olan $e un negru $e !r,une 'i !are !u un noro! or, ris!a mi-e *oarte mari. 2ar ni!i !eilal"i nu voira sa ram&na mai pre0os. <st*el pro!urorul Paravant !u privirea tul,ure provo!a $estinul pun&n$ -e!e *ran!i pe o !arte $e $es!3i$ere !are nu promitea $e!&t *oarte pu"in suprali!ita plin$ 'i !&'tiga $e $oua ori mi-a &ntru!&t $omnul <l,in in$us &n eroare $e un as pe !are#l trsese !eru $u,larea mi-elor. 2ar asemenea emo"ii nu erau $intre a!elea $estinate sa se mrgineas! numai la persoana !elui !are 'i le pri!inuise. &ntregul !er! lua parte la ele 'i !3iar 'i $omnul <l,in 4 !are rivali-a &n privin"a impasi,ilit"ii !ir!umspe!te !u !rupierii !a-inoului $e la Monte Carlo un$e !um pretin$ea el ar *i un !lient o,i'nuit # nu#'i putea stap&ni $e!&t !u *oarte mare greutate &n*rigurarea. Hans Castorp $e asemenea 0u!a tare1 !a 'i $oamna Elee*el$ 'i $oamna C3au!3at. <poi tre!ur la tururi 0u!ar nemin de 0er, pe urma )eine Tante, deine Tante # 'i a0unser la Brime#!ioasa Difference. I-,u!nir strigate mari $e veselie e>plozii !e perare r,u*niri $e *urie 'i 3o3ote se su!!e$ar &n valuri provo!ate >!itarea pe !are noro!ul !apri!ios &l exer!ita asupra nervilor $ar 'i 0 9i !elelalte erau $eopotriv $e autenti!e serioase # 'i nu s#ar *i 1 es&a& al&0el !aca ar 0i 0os& vor,a $e &nt&mplari reale ale vie"ii. . roate a!estea nu era numai 0o!ul a$i! nu 0o!ul era &n primul $il a Ware $etermina la to"i &n!or$area nervoasa &n*l!rarea *e"elor car ea OcnJJor strlu!itori sau !eea !e s#ar *i putut numi e*ortul pe K !ea mi!ul !er! !u alte !uvinte starea lui $e tensiune $ureroasa 'i !entrare extrema. &n realitate toate a!estea se $atorau in*luen"ei ;,; THOMAS MANN unui temperament $e 'e* !are se a*la printre ei 5personalit"ii6 pre-e &n mi0lo!ul asisten"ei lui m#nheer BeeperForn !are !u mre"e gestu ` "inea *r&iele &n m&na 'i#i *!ea pe to"i s se supun vra0ei $e o or ur-it $e pantomima

marelui 0o! al mimi!ii 'i privirii spl!ite $e su, !utei monumentale ale *run"ii $ar 'i $e vor,a 'i struin"a *irii sale. Ce spunea7 Lu!ruri *oarte !on*u-e !are $eveneau 'i mai tul,uri pe m(sura !e ,ea mai mult. Totu'i ram&neai ag"at $e ,u-ele lui sur&$eai 'i 6u spr&n!enele ri$i!ate a mirare priveai !er!ul pe !are#l *!ea !u poli!arul 'i arttorul 'i $easupra !ruia !elelalte $egete se &nl"au !a ni'te suli"e &n vreme !e !3ipul reges! *!ea un e*ort similar !u vor,irea 'i ast*el *r sa mai opui ni!i o re-isten" te lsai $e ,unvoie &n pra$a unui sen# timent $e supunere !e $ep'ea !u mult m(sura unei pasiuni $e !are &n mo$ o,i'nuit a!e'ti oameni nu s#ar *i !re-ut !apa,ili. <!east supunere $ep'ea !u mult puterile unora $intre ei. @ri!um $oamnei Magnus i se *!u rau. Era !&t pe !e s le'ine $ar re*u- !u &n!p("&nare sa se retrag &n !amer mul"umin$u#se s se &ntin$ numai pe un 'e-long 'i $up !e se o$i3ni pu"in "in&n$ un 'ervet u$ pe *runte se &ntoarse iar'i &n mi0lo!ul veselei so!iet"i. PeeperForn sus"inu ! sl,i!iunea ei ar avea $rept !au-a o alimenta"ie ne&n$estultoare. 9i &'i spri0ini a!east prere prin mi0lo!irea unor !uvinte $e o in!oeren"a plina $e &n"eles su,liniate !u arttorul ri$i!at. Iar &n !on!lu-ie $$u $e &n"eles ! tre,uie s mn&n!i s m(n&n!i &n mo$ regulat !a sa te po"i apar a'a ! el !oman$ !eva !u !are sa#'i re!on*orte-e invita"ii a$i! o mi! gustare !eva !arne san$vi'uri lim,a a*umat piept $e g&s!a *riptur !&rn"i 'i 'un! 4 !u alte !uvinte tvi &n!r!ate !u tru*an$ale garnisite !u mel!i'ori $e unt !u ri$i!3i 'i !u ptrun0el 'i !are semnau !u ni'te straturi $e *lori. &ns !u toate ! 'i !e $ata a!easta se m&n!a -$ravn # &n !iu$a mesei pe !are a,ia o luaser 'i a !rei ,og"ie *usese &n a*ara ori!rei $is!u"ii 4 m#nheer PeeperForn $e!lara $up !&teva &ng3i"ituri !a toate noile gustri nu erau $e!&t ni9 5mo*turi6 'i spuse a!est lu!ru !u o *urie !are $ove$ea !&t $e neprev(- 'i $e &ngri0ortoare puteau *i salturile temperamentului su $e stapin# se &n*urie 'i mai tare !&n$ !uiva &i tre!u prin minte s ia aprarea ap tivului 'i &n timp !e !apu#i viguros se um*la i-,i !u pumnul &n ni $e!lar&n$ ! toate a!estea nu erau $e!&t 5*lea!uri6 la !are to"i am sting3eri"i $eoare!e &n $e*initiv !el !are o*erea a$i! am*itrionul $reptul s apre!ie-e !eea !e $$ea. iei MUNTELE VRJIT McX Totu'i ori!&t $e !iu$at ar putea s para aceas&a 0urie se po&ri4ea 0oar&e

cu *i-ionomia lui $up !um Hans Castorp tre,ui s#o re!unoas!. vr #l $es*igura $elo! 'i nu#l mi!'ora ,a !3iar pro$u!ea un $eose,it *e!t prin ,i-areria pe !are nimeni n#ar *i &n$r-nit ni!i &n *orul lui inte# $ s$o pun pe seama !antit"ilor $e vin !onsumate1 pru at&t $e mare L a&#& %0g reges! &n!&t to"i ple!ar !apul 'i *ie!are se *eri s mai ia m!ar o singura &ng3i"itura $in tru*an$alele $e pe *ar*urii. 2oamna C3au!3at *u a!eea !are#'i lini'ti tovar'ul $e !ltorie$ i mn*ie mna mare !e !pitan !are $up lovitura $e pumn se o$i3nea &ntins pe mas 'i#i spuse !u un glas m&ng&ietor ! se putea *oarte ,ine !oman$a alt!eva o m&n!are !al$ $e pil$ $a! $orea 'i $a! ,ine&n"eles mai era posi,il s se o,"in un asemenea lu!ru $e la ,u!tarul#'e*. 5Copila mea -ise el... ,ine.6 9i *r ni!i un e*ort pastr&n$u#'i &ntreaga $emnitate gsi mi0lo!ul s trea! $e la *uria oar,a la o !omportare mai potolita a$i! srut m&na Clav$iei. Nu $orea $e!&t ni'te omlet pentru el 'i invita"ii si # a$i! pentru *ie!are &n parte o omlet ,un !u ver$e"uri ast*el &n!&t s poat rspun$e !elor mai legitime exigen"e. 2ar o $ata !u !oman$a trimise Ia ,u!trie 'i o ,an!nota $e o sut $e *ran!i *ran!e-i pentru a !e&ermina personalul s se apu!e $e trea,a &n !iu$a orei &nt&r-iate. 2e alt*el &'i re!ptase !omplet ,una#$ispo-i"ie !&n$ purtata pe *ar*urii mari apru omleta &nvluita $e a,uri $e un gal,en !a gu'a $e !anar 9i presrat !u ver$e"uri rsp&n$in$ &n !amera o mireasm !al$a 'i $ul!eag $e ou 'i unt. To"i m&n!ara -$ravn &mpreun !u PeeperForn 'i su, supraveg3erea sa !!i !u vor,e &ntorto!3eate 'i gesturi autoritare &l silea pe *ie!are s se

,u!ure *oarte atent ,a !3iar !u *ervoare $e a!est UF al lui 'umnezeu$ Turn un r&n$ !omplet $e gin olan$e- 'i &i o,lig Pe to"i s ,ea &ntr#o pro*un$a re!ulegere a!easta li!oare limpe$e !are pra'tia o aroma sntoasa $e !ereale &m,inat !u o u'oara a$iere $e ienupr. ans Castorp *uma. 8uma 'i $oamna C3au!3at ni'te "igarete !u carJ Pe !are le s!otea $intr#o !utie $e la! ruseas! &mpo$o,ita !u o troi! pe rara D Pentru a#i *i la &n$em&na o pusese pe masa iar PeeperForn nu#'i ecma s guste $in a!east pl!ere $e'i el &nsu'i nu *uma ni!i# p % % in punc&ul lui !e 4e!ere" !aca reu-ea sa se 0ac( n2eles" con-p $ &u&unului $e-vluia ni'te volupt"i prea ra*inate pe !are nu le ` a 5ec& m po*i$a mre"iei $arurilor simple ale vie"ii a a!estor 1 exigen"e la !are sensi,ilitatea noastr a,ia $a! poate a0unge. It I ;,8 THOMAS MANN Tinere" i spuse lui Hans 6as&orp" 0ascinn!u-l cu pri4irea-i s laci&a -i cu *es&ul s&u!ia&" &inere$$$ simpli&a&e+ S0n&a+ ine" m(-n2ele*i o s&icla cu 4in" o 0ar0urie cu oua a)urin!e" un alcool !e cereale cura& limpe!e$$$ !aca ni le n!eplinim -i ne )ucuram" o !a&a -i )ine" -i !aca G !onsumam p&na la !apt &n a$evr !a sa atingem o srutare atun!i ja tis*a!"ia merge p&na la... <,solut $omnul meu. Li!3i$at. <m !unos!ut oameni ,r,a"i 'i $oamne !o!ainomani *umtori $e 3a'i': Mor*ino mani... Cine prietene: Per*e!t: Trea,a lor: Nu tre,uie sa 0u$e!am 'i sa !on$amnam pe nimeni. 2ar a!e'ti oameni renun"aser la !eea !e este mai simplu 'i mare la !eea !e este ns!ut $in 2umne-eu... Li!3i$at prietene. Con$amnat. Clestemat. Erau !omplet $atori vie"ii. 2a tinere $ar oare !are "i#o *i numele7... Cine l#am 'tiut l#am uitat... nu &n !o!aina nu &n opiu 'i nu vi!iul &n sine !reea- pe vi!io'i. P!atul !are nu poate *i iertat este... Se n&rerupse$ Mare 'i lat &ntors !tre ve!inul lui pstra o !lipa $e t!ere stra'ni! $e elo!venta !are te silea sa &n"elegi numai $in gestul arttorului ri$i!at 'i $in expresia gurii lui !iop&r"ite su, ,u-a in*erioara ,r,ierit ro'ie 'i rnita u'or $e o tietur

$e ,ri!i. Cutele mo,ile ale *run"ii ple'uve &mpo$o,it !u vapai al,e aveau o &n!runtare $ureroasa o!3ii mi!i 'i spl!i"i erau $ilata"i $e !eva !a $e o spaima &n a$&n!ul !reia lui Hans Castorp i se pru !a ve$e g&n$ul !rimei al a!estui mare p!at a!east sl,i!iune $e neiertat la !are el *!use alu-ie 'i pe !are &n t!ere !u &ntreaga putere $e *as!ina"ie rsp&n$it $e *ptura lui $e !on$u!tor &l invita pe interlo!utorul sau sa#i ptrun$ &ntreaga oroare... O spaim a,stra!ta se g&n$i Hans Castorp $ar 'i !eva !a o teroare personala !are#l privea numai pe el &nsu'i pe a!est om !u aspe!t reges! #a'a$ar o team, nu o teama mes!3in 'i re$us !i aveai impresia !a in !lipa a!eea "&'ne'te $in str*un$ul *iin"ei lui o terori-anta pani!a ia0 Hans 6astorp era prea &n!linat sa ai, !ultul respe!tului 4 &n !iu$a tut ror motivelor pe !are le#ar *i putut avea sa nutreas! &n! *ata mre"ul tovar' $e !ltorie al $oamnei C3au!3at anumite sentime ostile # !a sa nu *ie -gu$uit $e !eea !e o,servase. Bleca o!3ii 'i !ltina $in !ap &n semn $e a*irma"ie !tre ilustrul s ve!in pentru a#i $a satis*a!"ia ! a *ost &n"eles. 4 2a este per*e!t a$evrat rspunse el $up o !lipa $e re!uleg E posi,il s *ie un p!at # 'i un semn $e insu*i!ien"a # atun!i !in K !ompla!i &n ra*inamente *ara sa *i a0uns &n! s( gu'ti $arurile simP *ire'ti !are s&nt pe !&t $e mari pe at&t $e sa!re. 2a! v#am &n"eleS easta este prerea $umneavoastr m#nheer PeeperForn 'i m!ar !a o emenea 0Kee nu rniMa tre!ut ni!io$at prin minte pot sa 4a apro) cu at( !onvingerea $in moment !e mi#a"i atras aten"ia asupra ei. 2e alt*el se &nt&mpla $estul $e rar sa a!or$am tot !e se !uvine a!estor ,ine*a!eri sntoase 'i simple ale vie"ii. 8ara &n$oiala !a oamenii &n marea lor ma0oritate s&nt prea nepstori prea $istra"i prea pu"in !on'tiin!io'i si prea o,osi"i su*lete'te pentru a li se $rui !omplet. 8ara &n$oiala !a a'a este. 7>&raor!inarul persona# se ara&a ncn&a&$ #Tinere spuse el... per*e!t. Vre"i s(#mi &ng$ui"i... ni!i un !uv&nt mai mult. Va rog sa ,e"i !u mine s va goli"i pa3arul p&na la *un$ 'i anume ,ra" peste ,ra". <sta nu &nseamn !a va propun sa ne tutuim *r"e'te... a$i! eram !&t pe !e s#o *a! $ar m#am g&n$it !a ar *i pu"in !am prea $evreme. 8oarte pro,a,il o s v $au voie !&t $e !ur&n$... <ve"i &n!re$ere: 2ar $a!a $ori"i ime$iat 'i insista"i s...

Hans 6as&orp se !eclara !e acor! cu amnarea su*era&a !e Beeper@orn$ #Cine tinere prieten. Cine !amara$e: Insu*i!ien"... ,ine. Cine 'i &n*iortor. Prea pu"in !on'tiin!io'i... *oarte ,ine. 2arurile... nu#i ,ine. Exigen"ele: /*intele *emeie'tile exigen"e ale vie"ii *a"a $e onoarea 'i *or"a ,r,teas!... Hans Castorp &'i $$u seama $eo$at !a PeeperForn era !omplet ,eat. Ins !3iar 'i ,e"ia lui nu era ni!i 0osni!a ni!i umilitoare. Nu era o stare $e-onoranta !i se !on*un$a !u maiestatea *pturii lui ur-in$ un tenomen gran$ios 'i !are porun!ea respe!t. 9i Ca!3us la ,e"ie g&n$i Hans Castorp se spri0inea $e tovar'ii lui entu-ia'ti *ara !a prin asta s Piar$ !eva $in esen"a sa $ivina 'i &n $e*initiv *aptul important se re$u!ea la a 'ti !ine era ,eat o personalitate sau un simplu "estor. 9i el se p-i p&na &n !el mai as!uns !ol" al su*letului !a nu !umva sa eas!a !eva $in respe!tul $atorat a!estui tovar' $e !ltorie ale 1 8es&uri $eveniser moi 'i a !rui lim,a se &mpleti!ise. Y J *rate pe !are#l tutuies!... -ise PeeperForn las&n$u#'i pe spate " B 4iguros &n pra$a unei ,e"ii $epline 'i m&n$re "in&n$u#'i ,ra"ul s pe mas ,t&n$ alene !u pumnul str&ns u'or # pe !are mi propun 5 SMiiesc$$$ 6&t mai !ur&n$ !&n$ !3i,-uin" !ea mai gra,ni!a... ,ine. $ a&# Via"a... tinere... este o *emeie tolnit !u s&nii apropia"i 'urta ampla nete$ 'i moale &ntre 'ol$urile 'i puni !u ? /"l@ $J mari !u ,ra"ele Z Bulpele rotun$e 'i o!3ii pe 0umtate &n!3i'i !are !u gran$ioasa ;80 THOMAS MANN 'i ,at0o!oritoarea ei a"&"are ne impune patima !ea mai *ier,inte patD suprema &n!or$area extrema a pl!erii noastre $e mas!ul !are sau &i tD piept sau se *a!e $e o!ara... $e o!ar tinere pri!epi tu ,ine !e &nseam a!est lu!ru7 /entimentul !a e'ti &n*r&nt $e via" iat insu*i!ien"a !are n merita sa *ie iertata pentru !are nu tre,uie sa ai ni!i o miJa 'i ni!i o !on si$era"ie !!i este ireme$ia,ila 'i ,lestemat &n mo$ ,at0o!oritor... li!3i $ata tinere 'i vomitata... Ru'inea 'i $e-onoarea s&nt !uvinte

pali$e pentru a!easta ruina 'i a!est *aliment pentru a!est ri$i!ol &n*iortor. Este apusul $e-n$e0$ea in*ernala s*&r'itul lumii... Pe !&n$ vor,ea olan$e-ul &'i lsase pe spate tot mai tare trupul puterni! &n vreme !e !apul reges! i se las pe piept !a 'i !um era gata sa a$oarm. Ins !3iar pe ultimul !uv&nt rostit &'i lua av&nt 'i las sa#i !a$a pe masa !u o lovitura sur$a pumnul relaxat a'a &n!&t plap&n$ul Hans Castorp sures!itat $e 0o! $e vin 'i $e alte multe situa"ii !iu$ate tresari 'i#'i privi !u un respe!t &n*ri!o'at at&t $e !ople'itorul tovar' $e masa. 5/*&r'itul lumii6 4 'i !it $e ,ine i se potriveau a!este !uvinte: Hans Castorp nu#'i mai a$u!ea aminte s le *i au-it rostite vreo$at &n alta parte $e!&t &n timpul orei $e religie 'i nu era o &nt&mplare &'i -ise &n sine !!i !are om $in !&"i !uno'tea el intuia dimensiunile a!estei expresii &n!&ntatoare 4 'i era la &nl"imea unei asemenea pro,leme7 8ara &n$oiala ca numai mi&i&elul Naph&a ar 0i pu&u&-o 0olosi n !reo &mpre0urare. Insa pe ,u-ele lui ar *i sunat !a o u-urpare 'i !a o *le!reala &n vreme !e &n gura lui PeeperForn a!easta expresie nimi!itoare !apata &ntreaga ei putere $estru!tiva rsuna !a un sunet $e trompeta pe s!urt $e-vluia toata mre"ia lui ,i,li!a. 52umne-eule 4 este o personalitate: sim"i el pentru a suta oara. <m !-ut peste o personalitate !are este !3iar tovar'ul $e !ltorie al Clav$iei:6 La r&n$ul sau Hans Castorp el &nsu'i $estul $e ame"it &nv&rtea !u o m&na pa3arul $e vin $e pe masa 'i !ealalt m&na o "inea &n ,u-unarul 3ainei !lipin$ $es $in !au-a *umului "igrii pe !are o "inea &n !ol"ul gurii. @are n#ar *i tre,uit sa ta! $up !e preopinentul sau autori-at rostise !uvintele nimi!itoare7 La !e ,un sa#' mai *a! au-ita vo!ea ,i!isni!a7 @,i'nuit &ns $e !tre e$u!atorii $emo!ra"i !u un anumit *el $e a $is!uta # am&n$oi $e esen"a $enio!r( ti!a m!ar !a unul se &mpotrivea 'i nu se re!uno'tea !a atare # se an&rena& n sensul comentariilor lui sin!ere 'i naive. /puse+ O)ser4a2iile !umnea4oas&r(" m#nheer Beeper@orn Ice ehBr mai este 'i asta+ o,serva"ii: 2ar se pot *a!e oare 5o,serva"ii6 asup s*&r'itului lumii7) mi#au &m,ol$it g&n$urile sa revin la !onclu MUNTELE VRJIT ;81 upra !reia am !-ut $e a!or$ a$ineauri &n legtura !u vi!iul !are este 0ignire a$usa $arurilor simple 'i !um spunea"i s*inte ale vie"ii sau !um pre*era eu sa spun $arurile !lasi!e ale vie"ii $arurile $e $imensiune !a S( -i! a'a 'i sa pre*eri &n lo!ul lor ra*inamentele tar$ive 'i sum,re &n mre0ele !rora unii se

5&nro,es!6 a'a !um s#a exprimat !ineva $intre noi &n vreme !e al"ii se 5!onsa!ra6 iar al"ii a$u! 5sa!ri*i!ii6. 2ar mie mi se pare ! putem gsi s!u-a vi!iului &n el &nsu'i 4 'i v !er iertare ! am o *ire pre$ispusa sa gseas! tuturora o s!u-a $e'i s&nt per*e!t !on'tient ! ni!i s!u-a nu are $imensiuni 4 $e!i s!u-a vi!iului e ,a-ata to!mai pe *aptul !a i-vor'te $intr#o insu*i!ien" !um v#a"i pronun"at. <"i spus $espre teroarea insu*i!ien"ei lu!ruri $e o asemenea $imensiune &n!&t $up !um ve$e"i s&nt pro*un$ uluit. 2ar !re$ !a omul vi!ios nu este $elo! nesim"itor *a"a $e a!easta teroare !i $impotriv &i re!unoa'te &ntreaga putere &ntru!&t to!mai sl,i!iunile sensi,ilit"ii lui &n *a"a $arurilor !lasi!e ale vie"ii &l &mping spre vi!iu !eea !e nu este 'i n#are nevoie sa *ie o 0ignire a$usa vie"ii $eoare!e o asemenea stare poate sa *ie !onsi$erata tot at&t $e ,ine 'i !a un omagiu a$us vie"ii !!i &n $e*initiv ra*inamentele s&nt 'i ele mi0loa!e $e ,e"ie 'i $e exaltare a$i! ni'te stimulantia, !um se spune ni'te spri0initoare 'i re!on*ortante ale sensi,ilit"ii ast*el !a tot via"a este ori!um ar *i s!opul 'i sensul lor a$i! $ragostea $e sensi,ilitate nevoia $e a reme$ia insu*i!ien"a a!estei... M g&n$es!... Ce tot &n$rug el a!olo7 Nu era oare $estula o,r-ni!ie $emo!rati!a ta expresia 5!ineva $intre noi6 atun!i !&n$ se vor,ea $e personalitate 'i $e persoana lui7 /au avea !ura0ul sa se arate at&t $e impertinent ,a-&n$u#se pe unele *apte $in tre!ut !are arun!au o lumina &n$oielni!a asupra anumitor $repturi $e proprietate7 Ce#i trsnise prin !ap !a pe easupra s se 'i anga&eze n&r-o analiza la *el $e impertinenta asupra 6Vi!iului67 <!um tre,uia s &n!er!e sa ias $in &n!ur!tura1 !!i era DRmpe$e !a $e-lan"uise o *urtuna. in 4reme ce in4i&a&ul sau 4or)ea" m#nheer PeeperForn rmsese tot 11 pe spate !u !apul lsat pe piept a'a &n!&t nu puteai *i sigur $a!a ele lui Hans Castorp a0ungeau p&na &n !on'tiin"a lui. 2ar nce&ul cu %GJ 'i &n timp !e t&narul se -p!ea $in !e &n !e mai tare el &n!epea e &n$repte ri$i!&n$u#se tot mai sus tot mai &nalt &n &ntreaga lui rnr0 ar ? !&n$ !apul sau maiestuos se um*la 'i se ro'ea o $ata !u n - 6%riJe *run"ii !are se ri$i!au 'i se &n!or$au iar o!3ii i se $ilatau u ^e o amenin"are spl!ita. <!!esul $e *urie pe !are#l avusese

J ;8, THOMAS MANN mai a!ineauri urma sa 0ie" pe ln*a cel care se 4es&ea" un mic capriciu d momen&$ uza in0erioara a lui m#nheer Beeper@orn se lipise str&ns !u expresie $e teri,ila m&nie $e ,u-a superioara &n a'a *el &n!&t !ol"uri gurii &i !a-ura ,r,ia *u &mpins &nainte iar ,ra"ul $rept i se ri$i!a &n! $e pe mas p&na la &nl"imea !apului 'i $in!olo $e el str&ng&n$ pumnul lu&n$ un elan gran$ios !a sa $istrug $intr# o singura lovitura pe a!est $emo!rat guraliv !are 4 &nspaim&ntat 'i &n a!ela'i timp &nveselit &ntr#un mo$ $estul $e *rivol $e imaginea unei m&ini regale 'i expresive $es*'urata &n *a"a lui 4 !u greu reu'ea sa#'i as!un$ teama 'i $orin"a $e a o lua la goana. Lu&n$u#i#o &nainte spuse pripit+ # Evi$ent m#am exprimat $estul $e !on*u-. Toate a!estea s&nt o !3estiune $imensionala nimi! mai mult. Nu po"i numi vi!iu !eea !e are $imensiune. Vi!iul nu are ni!io$at $imensiuni. Ni!i ra*inamentele nu au. 2ar $e !&n$ e lumea omul $orni! $e sen-a"ii mari a $ispus $e mi0lo!ul $e a se &m,at 'i a se entu-iasma *apt !are !onstituie prin el &nsu'i unul $intre tlarurile !lasi!e ale vie"ii !!i are !ara!terul simpli!it"ii 'i al s*in"eniei un reme$iu $e $imensiune gran$ioasa $a!a ma pot exprima ast*el a$i! vinul un $ar $ivin *!ut oamenilor a'a !um au mai spus#o ve!3ile popoare umaniste prin urmare inven"ia *ilantropi!a a unui -eu $e !are este oare!um legat !ivili-a"ia $a"i#mi voie s#o reamintes!. C!i oare nu se spune !a $atorita artei $e#a planta vi"a#$e#vie 'i $e#a stoar!e strugurii omul a ie'it $in starea lui $e ,ar,arie 'i a !u!erit !ivili-a"ia7 Ca &n! 'i ast-i popoarele la !are !re'te vi"a#$e#vie s&nt so!otite 4 sau ori!um ele !re$ ast*el 4 !a *iin$ mai !ivili-ate $e!&t a!elea la !are nu !re'te $elo! !um este !a-ul !imerienilor !eea !e merita $esigur s *ie su,liniat. 9i $e ai!i putem $e$u!e !a !ivi# li-a"ia nu este $elo! o !3estiune $e &n"elep!iune $e !larvi-iune sau $e elo!ven"a !i mai !ur&n$ $e entu-iasm $e ,e"ie 'i $e $es*tare. Nu !re$e"i 'i $umneavoastr la *el $a!a#mi &ng$ui"i sa pun a!easta &ntre,are7 Un 'trengar a!est Hans Castorp: /au !um se exprimase $omn /ettem,rini !u *ine"e $e s!riitor un 5mu!alit6. Impru$ent 'i cnl o,ra-ni! &n raporturile lui !u personalit"ile # $ar nu mai pu"in ]D atun!i !&n$ era vor,a sa ias $in &n!ur!tura. Mai &nt&i $e toate

situa"ia !ea mai peri!uloasa *iin$ silit sa improvi-e-e i-,utise !u mul&a elegan"a sa salve-e onoarea ,uturii iar $up a!eea !a $in &nt&mp vor,ise $espre 5!ivili-a"ie6 !u !are atitu$inea &nspaim&ntatoare 'i Prl &i4a a lui m#nheer PeeperForn nu prea sa mai ai, vreo legtura ' R M%NT7<7 DEFJGT ;88 *&r'it !om,tuse a!easta !omportare *a!&n$#o sa apar nepotrivita ,a un&n$u#i !3iar 'i o &ntre,are !elui !are 'i#o asumase &ntr#un !3ip at&t $e are" $ar la !are era !u neputin"a sa rspun-i ri$i!&n$ amenin"tor pumnul. &n a$evr olan$e-ul &'i potoli gestul $e m&nie ante$iluviana1 `n!etul !u &n!etul ,ra"ul i se apropie $e masa !apul se $e-um*la iar pe !3ip i se Bu&u ci&J: ]aD noro!:6 &ntru!&t nu mai era amenin"tor $e!&t &n mo$ !on$i"ional 'i retrospe!tiv ast*el !a *urtuna se &mpr'tie 'i &n plus $oamna C3au!3at se ameste!a &n !onversa"ie atrag&n$ aten"ia tovar'ului ei $e !ltorie asupra *aptului !a !eilal"i !omeseni &'i pier$user ,una#$ispo-i"ie. # 2rag prietene &"i negli0e-i invita"ii &i spuse ea &n *ran"u-e'te. Te la'i a,sor,it &n mo$ prea ex!lusiv $e a!est $omn !u !are ai *ara &n$oiala !3estiuni importante $e tran'at. 2ar &ntre timp 0o!ul aproape !a a &n!etat 'i ma tem !a lumea se pli!tise'te. Vrei sa &n!3eiem serata7 PeeperForn se &ntoarse ime$iat !tre !omeseni. Era a$evrat+ $emorali-area letargia l&n!e-eala pusese stap&nire pe to"i1 invita"ii se o!upau !u *lea!uri !a ni'te '!olari *r supraveg3ere. Unii erau pe pun!tul sa a$oarm. PeeperForn re&n'*a!a *r&iele pe !are le lsase la voia &nt&m#plarii. 52oamnelor 'i $omnilor6 striga el !u arttorul ri$i!at 4 iar $egetul as!u"it era !a o sa,ie !are *!ea un semnal sau !a un $rapel iar !3emarea suna asemenea !u+ 5Cine nu#i la' sa ma urme-e:6 rostita $e !on$u!torul !are stvile'te un moment $e $eruta ivit &ntr#o ,tlie. 2e!i interven"ia personalit"ii lui &i re&nsu*le"i ime$iat pe to"i. /e s!uturar se &n$reptar &n s!aune *igurile o,osite se &nviorar 'i rspunser $&n$ apro,ator $in !ap sur&-&n$ privirii spl!ite a am*itrionului puter#ni! privire ivit $e su, liniile !ontorsionate ale *run"ii lui $e i$ol. &i *as!ina 'i#i &n$emna sa#'i *a! $atoria mai $eparte unin$ v&r*ul art# torului !u a!ela al poli!arului 'i ri$i!&n$ $rept &n sus !elelalte trei $egete u ung3iile as!u"ite. &ntinse m&na $e !pitan !u un gest

prote!tor !a 'i 6lti ar *i stvilit un tala- iar $e pe ,u-ele#i !u &n*"i'are $e s*&'iere reroas( "&'nira ni'te !uvinte a !ror !on*u-ie sa!a$ata avu !ea mai erni!a in*luen"a asupra inimilor mul"umit numai *aptului !a erau sBn#ini&e !e personali&a&ea lui$ Y iJomnilor 'i $oamnelor... ,ine. Camea $oamnelor 'i $omnilor s#a F &n! o $at... Li!3i$at. Nu... &nga$ui"i#mi... 5neputin!ioasa6 a'a cns &n /!riptura. 5Neputin!ioas6 a$i! este &n!linat sa se sustrag s *eneDor... 2ar eu *a! apel la $umneavoastr onorata a$unare... Pe J ei ,ine $oamnelor 'i $omnilor *a! a#pel. &mi ve"i spune+ somnul. ;89 THOMAS MANN Cine $oamnelor 'i $omnilor per*e!t minunat. &mi pla!e 'i !inste somnul. &i slves! voluptatea a$&n!a $ul!e 'i $es*ttoare. /omnul numra# !um spuneai tinere7 #printre $arurile !lasi!e ale vie"ii prin& re primele $a!a nu e !3iar primul $oamnelor 'i $omnilor primul 'i c i mai ,un. 2ar va rog sa va reaminti"i+ ;3etsimani: 5&l lua !u el pe Petru 'i pe !ei $oi *ii ai lui Beve$eu. 9i le spuse+ Z/ta"i ai!i 'i veg3ea"i !u mine].6 Va reaminti"i7 59i veni la ei 'i#i gsi $ormin$ 'i spuse !tre Petru+ Z@are nu po"i veg3ea un !eas !u mine7]6 Intens $oamnelor 'i $omnilor. Ptrun-tor. Emo"ionant. 59i veni $ar &i gsi $ormin$ 'i o!3ii lor erau plini $e somn. 9i spuse !tre ei+ ZVai: vre"i sa $ormi"i 'i sa va o$i3ni"i7 lata a venit !easul...] 6 2oamnelor 'i $omnilor+ tul,urtor s*&'ietor. &n a$evr &nmrmuriser !u to"ii sim"in$u#se mi'!a"i p&na &n a$&n#!ul su*letului. Iar el &'i &mpreunase m&inile pe piept peste ,ar,a &ngusta 'i#'i aple!ase !apul &ntr#o parte. Privirea spl!ita aproape !a se stinsese &n vreme !e triste"ea singurati!a 'i mortala &i apruse pe ,u-e. 2oamna /to3r i-,u!ni &n 3o3ote $e pl&ns. 2oamna Magnus s!oase un suspin a$ine. Pro!urorul se v-u o,ligat &n !alitate $e $elegat oare!um $elegat al so!iet"ii sa spun &n 'oapta !&teva vor,e !institului am*itrion pentru a#l asigura $e $evotamentul tuturor. Ca la mi0lo! tre,uie ! era o mi!a eroare. To"i se sim"eau proaspe"i 'i vioi veseli 'i ,u!uro'i alturi $e el $in toata inima. Era o seara

$e sr,toare at&t $e *rumoasa at&t $e extraor$inara 4 pe !are o &n"elegeau 'i o sim"eau !u to"ii 'i nimeni nu se g&n$ea $eo!am$at sa se *oloseas! $e a!est ,un al vie"ii !are este somnul. )#nheer Beeper@orn pu&ea sa con&eze pe in4ita"ii lui pe *ie!are $intre ei. # Per*e!t: Minunat: striga PeeperForn 'i sa &n$repta. M&inile i se $espr"ir se &nal"ara $es!3i-&n$u#se &ntinse 'i $repte !u palmele &ntoarse &n a*ara !a pentru o ruga pagina. Mrea"a lui *i-ionomie !are !u o !lipa mai &nainte *usese &nsu*le"it $e o $urere goti!a. &n*lorea a!um luxurianta 'i senina1 ,a &n o,ra0i &i apru !3iar o gropi"a $e si,arit#5Ia"a a venit !easul6 4 Ceru lista &'i puse pin!e#ne-#ul peste ale !ar rame $e !orn i se &nal" *runtea 'i !oman$a 'ampanie trei sti!le 5Muram > Co. Cor$on Rouge tres se!61 in plus ni'te petits fours $e L !ioase pr0iturile &n *orm $e !ornet gla-urate !u -a3r !olorat *ac $in aluatul !eP mai *in umplute !u !rema $e !io!olata 'i $e *is&l6 servite pe 'erve"ele $e 3&rtie $antelata. 2oamna /to3r &'i lingea $eg tele. 2omnul <l,in $e-lega !u o in$i*eren"a $e !unos!tor primul MUNTELE VRJIT ;8: *orrna lui $e !iuper!a $in !u'!a $e s&rma 'i $in gulerul aurit iar !u o !nitur( De pistol $e !opil &i $$u $rumul sa sar p&na &n tavan apoi !on*orm tra$i"iei elegante &n*'ur sti!la !u un 'ervet !a sa toarne &n oa3are. /puma no,il stropi *a"a $e mas. Cio!nir !upele golir pe nersu*late primul pa3ar 'i &'i ele!tri-ar stoma!urile !u a!easta ,utura &n"eptoare &ng3e"ata 'i par*umata. @!3ii s!&nteiau. &ntrerupser 0o!ul *r s mai !onsi$ere ne!esar sa ri$i!e $e pe masa !r"ile 'i ,anii. 9i ast*el &ntreaga so!ietate se las &n voia unei $eli!ioase lenevii !ontinu&n$ o sporovial *(ra !ap 'i *ara !oa$a # ale !rei elemente erau pro!urate *ie!ruia $e o anumita exaltare a sensi,ilit"ii 4 pe teme 'i su,ie!te !are la prima lor &n*"i'are *g$uiau *rumuse"e suprema $ar !are pe par!urs se &n!ur!au printre !uvinte 'i $egenerau &ntr#un *el $e -um-aiala inter# mitent 'i l&n!e$a pe 0umtate in$is!reta 'i pe 0umtate $e ne&n"eles !are l#ar *i uluit pe ori!e om !u s&nge re!e survenit pe nea'teptate &ns pe !are !ei interesa"i o suportau *ara greutate $eoare!e to"i se lsau legna"i $e a!eea'i stare $e iresponsa,ilitate. C3iar 'i $oamnei Magnus i se &nro'iser ure!3ile 'i mrturisea !a simte !um o !otrope'te via"a !eea !e nu pru !(#l entu-iasmea- prea mult pe $omnul Magnus. Hermine Elee*el$ se re-emase $e umrul $omnului <l,in 'i

&ntin$ea mereu !upa sa i se mai toarne. PeeperForn $iri0&n$ orgia !u gesturile lui as!u"ite 'i ra*inate avea gri0a $e aprovi-ionare $e re&mprosptarea re-ervelor. 2up 'ampanie !oman$a un r&n$ $e !e'ti $u,le !u !a*ea mo!!a &nso"ite iar'i 'i $e 5p&ine6 $ar 'i $e li!3ioruri $ul!i apricot brand#, char-&reu$se" !rem $e vanilie 'i maraschino, pentru $oamne. 2up a!eea !oman$ *ileuri $e pe'te marinat 'i ,ere 'i &n s*&r'it !eai verita,il !eai !3ine-es! pre!um 'i !eai $e mu'e"el pentru !ei !are *ie !a nu $oreau sa Garn6 a la 'ampanie sau la li!3ioruri *ie !a pre*erau s se &ntoar! la un 4m N" 1rios" ca m#nheer &nsu'i !are $up mie-ul nop"ii revenise &mpre#una u $oamna C3au!3at 'i Hans Castorp la un vin ro'u elve"ian u'or 'i sPui .os $in !are golea !u sete verita,ila pa3ar $up pa3ar. i ora unu osp"ul &n! mai $ura prelungit pe $e o parte $e o ,e"ie BJ lm)" pe !e al&a par&e !e o s&ranie 4olup&a&e !e a pier!e as&0el o!ihna BJ l 9i &n s*&r'it 'i $in !au-a e*e!tului personalit"ii lui PeeperForn # 'i J ales ca sa nu urmeze pil!a s0n&ului Betru 'i a !elorlal"i apostoli 1ni nevr&n$ s se *a! vinovat $e o ast*el $e sl,i!iune. 2ar vor,in$ n mo$ mai general *emeile preau mai pu"in prime0$uite &n a!easta *. C!i &n vreme !e ,r,a"ii !ongestiona"i sau pali-i &'i &ntin$eau ele 'i#'i um*lau o,ra0ii ,&n$ $in !e &n !e mai rar 'i oare!um &ntr#un ;8; THOMAS MANN mo$ !u totul automat *emeile $impotriv se $ove$eau mai viguros Hermine Elee*el$ !u !oatele goale spri0inite $e masa 'i !u o,ra0ii & palme &'i $e-velea al,ea"a $in"ilor r&-&n$ $e Ting#8u !are !3i!otea !&n$ $oamna /to3r !u ,r,ia lipita $e g&t *lirta peste umr silin$u#s sa#l "in trea- pe pro!uror. 2oamna Magnus a0unsese sa se a'e-e n genun!3ii $omnului <l,in 'i#l trgea $e lo,ii ure!3ilor !eea !e se prea !a#l lini'te'te mai !ur&n$ pe $omnul Magnus. Rugat sa povesteas! aventura sa !u 'o!ul pleural <nton Earlovi!i 8erge se ,&l,&i &n a'a 3al &n!&t se v-u silit sa mrturiseas! !instit !a#i este !u neputin"a *apt !are#i 3otr& pe !eilal"i s se apu!e iar $e ,ut. 2eo$at ?e3sal &n!epu sa pl&nga &n 3o3ote iar la!rimile &i i-vorau $in a$&n!ul

su*erin"ei pe !are nu putea s#o !omuni!e semenilor lui *iin$!(#i lipseau !uvintele potrivite $ar a *ost repe$e lini'tit 4 $in pun!t $e ve$ere su*letes! 4 'i repus pe pi!ioare !u !a*ea 'i !onia!1 &ns s!&n!elile lui a,ia murmurate !&t 'i la!rimile !e#i pi!urau pe piept $e pe ,r,ia &n!re"it tre-ir interesul lui PeeperForn !are !u arttorul ri$i!at 'i &n!runt&n$u#'i ara,es!ul spr&n!enelor atrase aten"ia tuturor asupra strii lui ?e3sal. 4 <!easta este... spuse el. lata !eea !e totu'i este... Nu &nga$ui"i#mi+ s*&nt: 9terge#"i ,r,ia !opila' ia 'ervetul meu: /au mai $egra, nu lasa#l: El &nsu'i renun": 2oamnelor 'i $omnilor... s*&nt: /*&nt &n toate sensurile &n !el !re'tin !a 'i &n !el pg&n. Un *enomen originar: Un *enomen $intre primele... $intre !ele mai mari... Nu nu asta este... Toate !uvintele lmuritoare !u !are &'i &nso"i interven"ia !&t 'i gesturile viguroase 'i pre!ise $e'i pu"in !am !arag3ioase erau ur-ite pe tema primelor propo-i"ii 5a!easta este6 5iat !eea !e totu'i este6. 9i avea un *el al lui sa uneas! arttorul &n$oit !u poli!arul *orm&n$ ast*el un !er! pe !are#l "inea $easupra ure!3ii 'i#'i &ntor!ea pie-i' !apul !u un aer ironi! !eea !e is!a ni'te sentimente asemntoare !u !ele pe !are le#ar *i is!at un preot venera,il al unui !ult !iu$at !&n$ lepa$&n$u#'i 3aina sa!er$otala ar *i &n!eput sa $anse-e !u o gra"ie stranie &n *a"a altarului $e sa!ri*i!iu. <poi &ntin-&n$u#se pe s!aun !&t putu &ntr#o atitu$ine gran$ioasa 'i &ng3esuin$ s!aunul ve!in &i sili pe to"i spre mare lor uluire s se !u*un$e &mpreuna !u el &ntr#o evo!are *oarte vie 'i emo"ionanta a $imine"ii a unei $imine"i $e iarna geroasa 'i neguroasa !i lumina gl,uie a lmpii $e la !apat&i se re*le!ta &n geamul *erestrei pn !are se v$ a*ara ramurile $es*run-ite &n !ea"a &ng3e"ata 'i matina aspra !a un !ron!nit $e !or,... 2up multe alu-ii evo!atoare i-,uti re$ea at&t $e puterni! a!easta apari"ie &n*rigurata a -ilei &n!&t to"i MUNTELE VRJIT MHX omenir tremur&n$ !u at&t mai mult !u !&t $es!rise 'i apa &ng3e"ata pe g0#e o la'i $is#$e#$iminea"( sa "i se preling $in ,urete pe !ea*a 'i pe are o numim puri*i!atoare. Nu era $e!&t o $igresiune o instruire exem#lar!e atrgea aten"ia asupra lu!rurilor vie"ii o improvi-a"ie *antasti!a ime$iat prsita pentru a se &ntoar!e !u o insisten"a sentimentala la a!easta ora $in noapte !are se s!urgea &ntr#o atmos*era $e sr,toare. /e art &n$rgostit $e &ntregul antura0 *eminin *ara alegere *ara pre*erin"a 'i *ara s a!or$e ni!i !ea mai mi!a aten"ie nimnui. 8!u piti!ei asemenea $e!lara"ii &n!&t !3ipul prea mare 'i

,atr&ni!ios al *pturii slute se ,o"i &ntr#un r&n0et 3i$os spuse $oamnei /to3r ni'te ama,ilit"i $e un asemenea !ali,ru &n!&t *emeia a!easta vulgara $in na'tere se apu!a sa#'i *&"&ie umerii 'i mai tare $e!&t $e o,i!ei *an$osin$u#se !u ni'te aere a*e!tate &mpinse p&na la nesim"ire o ruga pe Hermine Elee*el$ sa#l srute pe gura lui mare 'i s*&rte!ata 'i !o!3eta !3iar 'i !u ne*eri!ita $oamn Magnus toate a!estea *a!&n$u#le &n po*i$a $evotamentului $uios *a"a $e tovar'a lui $e !ltorie !reia &i $u!ea mereu m&na la ,u-e !u o *ervoare galant. /puse+ # Vinul... *emeile... <!easta este totu'i... &nga$ui"i#mi... s*&r'itul lumii... ;3etsimani... Cam pe la ora $ou se -voni !a 5,atr&nul6 # a'a$ar !onsilierul auli! Ce3rens 4 se apropie &n mar' *or"at $e saloane. Pani!a i-,u!ni ime$iat printre invita"ii o,osi"i. /!aunele 'i gle"ile !u g3ea"a se rsturnar 'i to"i o luar la *uga prin ,i,liote!a. PeeperForn !uprins $e o *urie regeas!a v(-&n$ ! i s#a $estrmat at&t $e ,rus! sr,toarea plina $e vitalitate ,tu !u pumnul &n masa 'i#i !ali*i!a pe *ugari $rept ni'te 5s!lavi *ri!o'i6. Ins Hans Castorp 'i $oamna C3au!3at i-,utir totu'i sa#l lini'teas! intr#o oare!are msura *!&n$u#l sa &n"eleag !a a!easta petre!ere !are $urase aproape 'ase ore tre,uia ori!um sa se termine iar el se mai Slrn"i &n$uple!at 'i $e &n$emnul 5s*intei $es*tri a somnului6 'i con-Slrnti s se lase $us la !ul!are. Y <0uta#m !opila mea: <0uta#ma 'i tu tinere: le spuse el $oamnei C3au!3at 'i lui Hans Castorp. <'a$ar !&n$ se s!ula $e pe s!aun pentru a porni s se o$i3neas! K m$oi &i spri0inir trupul greu &i $a$ura ,ra"ul 'i ag"at ast*el $e ei &n fa 9i &n $reapta porni !u pa'i mari 'i !apul puterni! lsat pe un arJ trag&n$ $up sine $in pri!ina pa'ilor legna"i !&n$ pe unul !&n$ aZul $intre spri0initori. &n *on$ era un lux reges! !el pe !are 'i#l ^uia ls&n$u#se !lu-it 'i sus"inut &n *elul a!esta. 2a!a &n a$evr ;88 THOMAS MANN ar *i *ost nevoie ar *i putut merge 'i singur # &ns $ispre"uia

a!est e*ort !are putea !el mult sa &nsemne !a &n"elegea s(#'i as!un$ ,e"ia pe !&n$ el nu numai ! nu se ru'ina ,a &n! se mai 'i !ompl!ea !u o mre"i super,a 'i se $istra $eopotriv $e rege'te s &mping &mpleti!in$u#se !&n$ la $reapta !&n$ la st&nga pe !ei $oi !are#l !on$u!eau at&t $e &n$a toritor 'i !3iar el le spuse pe !&n$ mergea+ 4 Copiii mei... Prostii... *ire'te nu#i a,solut nimi!... 2a!a a!easta !lipa... <r tre,ui s ve$e"i... Ri$i!ol. 4 Ri$i!ol: !on*irm Hns Cstorp. 8ar( ni!i o &n$oial: / !onsa!ri $arului !lasi! al vie"ii !eea !e i se !uvine 'i s te &mpleti!e'ti *r ru'ine &n !instea lui. Ca $impotriv !u toat serio-itatea... 'i eu s&nt ame"it &ns !u toate a!estea 'i !u toat pretinsa mea ,e"ie s&nt per*e!t !on'tient ! am ex!ep"ionala onoare $e a !on$u!e la !ul!are o personalitate neo,i'nuita $ar asupra mea e*e!tul ,e"iei este at&t $e sla, &n!&t su, aspe!tul *ormei ni!i nu suport !ompara"ie. 4 Cine mi! *le!ar !e#mi e'ti &i spuse PeeperForn 'i &mpleti!in$u#se &l &mpinse spre rampa s!rii tr(g&n$#o $up el 'i pe $oamna C3au!3at. Era limpe$e !a -iua ! 'tirea $espre venirea !onsilierului auli! nu *usese $e!&t o alarm *als. Poate !a o rsp&n$ise !3iar piti!a o,osit !a s pun !apt petre!erii. &n a!east situa"ie PeeperForn se opri 'i vru sa se &ntoar! s ,ea mai $eparte1 &ns !ei $oi !are &l &ntovr'eau &l s*tuira sa renun"e 'i sa se lase !us$ Valetul malaie- omule"ul !u !ravata al, 'i !u !iorapi negri $e mtase &'i a'tepta stp&nul pe !ori$or &n *a"a u'ii apartamentului 'i &l &nt&mpina salut&n$u#l a$i! pun&n$u#'i o m&na pe piept. 4 /aruta"i#v: porun!i PeeperForn. Tinere pentru &n!3eiere sarut#o pe *runte pe a!east &n!&nttoare *emeie &i spuse el lui Hans Castorp. Nu va ve$ea &n asta ni!i un nea0uns 'i#"i va restitui srutul. 8a!e"i#o &n sntatea 'i !u &ng$uin"a mea spuse el. &ns Hans Castorp se &mpotrivi. Nu" maies&a&ea voastr. Ierta"i#m $ar asta nu se poate. PeeperForn spri0init $e valetul su &'i &n!runt ara,es!uri e spr&n!enelor 'i vru s 'tie pentru !e nu se poate. 4 Pentru !a nu pot s *a! s!3im, $e srutri pe *runte !u tovar' $umneavoastr $e !ltorie spuse Hans Castorp. V ure- noapte ,u Nu $in toate pun!tele $e ve$ere ar *i o !urat

prostie: 9i !um $oamn C3au!3at se &n$repta spre u'a !amerei s D PeeperForn &l lsa 'i pe t&nrul re!al!itrant sa se &n$eprte-e urrnarrn MUNTELE VRJIT ;89 tu'i !u privirea 'i spr&n!enele &n!runtate o !lipa peste umrul lui 'i al alaie-ului surprins $e a!east neas!ultare pe !are *irea lui $e suveran era o,i'nuita s#o &nt&lneas!a. Mgnheer Beeper@orn Icon&inuareU )#nheer PeeperForn !ontinua s stea la sanatoriul 5Cerg3o*D tot timpul a!estei ierni 4 a$i! lunile !&te mai rmseser 4 p&n( &n primvar ast*el !a p&n la s*&r'it mai *!u 'i o ex!ursie memora,ila %la !are luar parte $e asemenea 'i /ettem,rini 'i Nap3ta) &n valea 8luela la !as!a$... <'a$ar p&n la s*&r'it7 Prin urmare $up a!eea n#a mai rmas mult vreme ai!i7 Nu nu prea multa vreme. < ple!at $e!i7 # 2a 'i nu. # 2a 'i nu7 V rog s nu *a!e"i pe misteriosul: 4 Cine vom 'ti sa ne pstrm !almul. 9i lo!otenentul Biemssen a murit *r s mai pomenim $e at&"i al"i $ansatori ai mor"ii mai pu"in onora,ili: 2e!i !on*u-ul PeeperForn a *ost se!erat $e *rigurile tropi!ale maligne7 4 Nu nu !3iar $e ele1 $ar $e !e at&ta ner,$are7 Exist o condiie impusa vie"ii 'i povestirii !are !ere !a totul s nu se &nt&mple $intr#o $at 'i se !uvine ori!um s respe!tm !a pe ni'te $aruri $ivine *ormele !unoa'terii omene'ti: / $m timpului !el pu"in onorurile pe !are natura povestirii noastre ne &ng$uie s i le $m: Lu!rurile nu merg este a$evrat &ntr#un mo$ *oarte pre!ipitat sau $a! a!east expresie pare !umva exagerata am putea spune ! &naintam $estul $e ,ini'or: Un v&r* mi! $e a! ne msoar timpul 'i se &nv&rte'te !a 'i !um ar msura se!un$ele pe !&n$ in realitate 'i $e *ie!are $at el tre!e in$i*erent 'i *ara sa se opreas! la pun!tul !ulminant in$i!&n$ numai 2umne-eu 'tie !e. Ceea !e este sigur e raptul ! s&nt ani $e !&n$ ne a*lam ai!i sus !a ne sim"im !uprin'i ! e un *el $e ame"eal !a trim un vis arti*i!ial *ar( opiu sau 3a'i' ! nstan"a suprem a moravurilor ne va !on$amna 4 'i to!mai $e a!eea Punem !u ,un 'tiin" multa lu!i$itate 'i as!u"ime logi!a a!estei teri#e lnnegurri. 9i ori!ine va re!unoa'te !a nu $in &nt&mplare ne#am on0urat $e ni'te min"i !a ale $omnilor Nap3ta 'i /ettem,rini &n lo! ne marginim numai la ni'te PeeperForni &n!e"o'a"i # $ar lu!rul a!esta s]e'te este a$evrat la o !ompara"ie !are se &ntoar!e $in multe c e $e

ve$ere 'i &n spe!ial su, raportul dimensiunii, n a4an&a#ul %l Persona0 aprut at&t $e t&r-iu &n povestirea noastr. /t&n$ &ntins c[n Hans Castorp re!uno'tea &n sine 'i se ve$ea silit sa#'i martu# ;90 THOMAS MANN riseas!a *ara o!ol !a !ei $oi e$u!atori ultraorgam-a"i su*lete'te !are ` &mpr"iser &ntre ei ,ietul lui su*let !ptau $imensiuni re$use *ar putin"a $e tg$uire 4 &n pre-en"a lui Pieter PeeperForn a'a !um $e alt *el a!esta $in urma o 'i remar!ase !u o !on$es!en$en"a ,at0o!oritoare !onsi$er&n$u#i $rept ni'te 5*le!ari mrun"i6 *apt !are pe Hans Castorp &i ispitea sa#i !ali*i!e la *el 'i sa se so!oteas! *oarte *eri!it !a pe$agogia ermeti!a &l pusese &n !onta!t !u o personalitate at&t $e puterni!a. 8aptul !a a!easta personalitate apruse &n !alitate $e tovar' $e !ltorie al Clav$ei C3au!3at 'i !a prin urmare !onstituia un o,sta!ol uria' era o !3estiune !u totul aparte 'i !are nu#l tul,ura pe Hans Castorp &n 0u$e!"ile lui $e valoare. 9i repetam !a nu se las a,tut $in !alea stimei sin!ere 'i a simpatiei lui 4 !&teo$at !am &n$r-nea" *a"a $e un om $e o asemenea $imensiune 4 numai pentru motivul !a "inea punga !omuna !u *emeia $e la !are Hans Castorp &mprumutase un !reion &n noaptea Carnavalului. @ asemenea !omportare nu se potrivea !u *irea lui 'i spun&n$ asta a$mitem $e ,unvoie !a nu numai o singura persoana sau !3iar mai multe $intre !ititorii no'tri vor *i 0ignite $e o asemenea 5lipsa $e temperament6 4 !a ar *i pre*era,il !a Hans Castorp sa#l *i ur&t 'i sa#l *i o!olit pe PeeperForn 'i !a &n *orul lui interior s nu *i vor,it $espre el $e!&t !a $espre un ,atr&n im,e!il 'i un ,e"iv !are vor,ea aiurea &n lo! sa#l vi-ite-e atun!i !&n$ !$ea la pat $in !au-a *rigurilor intermitente sa se a'e-e la !apat&iul lui 'i s sporovias! &mpreuna !u el 4 a!easta expresie *ire'te neapli!&n$u#se $e!&t !uvintelor lui Hans Castorp nu 'i mre"elor e*u-iuni ale lui PeeperForn # 'i sa se lase in*luen"at $e pre-en"a a!estei personalit"i $e!i sa *ie $ominat $e !urio-itatea unui !alator !are vrea sa se instruias!. <sta era !omportarea lui iar noi relatam *aptul in$i*erent $a!a ris!am &n vreun *el !a !ineva sa#'i a$u! aminte !u a!est prile0 $e 8er$inan$ ?e3sal !are $u!ea par$esiul lui Hans Castorp. &ns a!easta amintire nu $ove$e'te nimi!. Eroul nostru nu era un ?e3sal. 2ar ni!i pro*un-imile su*lete'ti nu erau &n *irea lui. &n $e*initiv nu era $elo! 5erou6 a$i! nu *emeia era !ea !are#i $etermina raporturile !u !eea !e

este mas!ulin. Cre$in!io'i prin!ipiul111 nostru $e a nu#l *a!e ni!i mai ,un 'i ni!i mai rau $e!&t era !onstatam ! re*u-a &n mo$ simplu # nu &n mo$ !on'tient 'i expres !i &n mo$ naiv sa se lase a,tut $in !ale $e anumite !onsi$erente romane'ti &n lega&u !u $repturile pe !are i le#ar *i a!or$at propriul lui sex sau sa renun"e avanta0ele su*lete'ti pe !are le avea $e pe urma legaturilor !u un a nea om$ Acest lu!ru poate $ispl!ea *emeilor # 'i nu ne &n'elam spu n: MUNTELE VRJIT MIL # &ns'i $oamna C3au!3at se enerva in$epen$ent $e voin"a ei1 a!est !ru &l presupunem ,a-&n$u#ne pe anumite !omentarii !austi!e !are#i apar &n $i*erite &mpre0urri $ar poa&e &ocmai aceas&a era cali&a&ea care 0 cea !in el un su)iec& a&& !e po&ri4i& pen&ru !ispu&ele !in&re pe!a*o*i$ Pieter PeeperForn era a$esea ,olnav # 'i nimeni nu va *i mirat sa a*le ! se &m,olnvise !3iar a $oua -i $up seara &n!3inata 0o!ului $e !r"i 'i 'ampaniei. 2e alt*el aproape to"i invita"ii la a!ea petre!ere prelungit 'i o,ositoare erau &ntr#un 3al *ara 3al in!lusiv Hans Castorp !are avea o $urere groa-ni!a $e !ap !eea !e nu#l &mpie$i!a sa *a! o vi-it am*itrionului sau $in a0un+ a'a$ar se anun"a la PeeperForn prin malaie-ul pe !are#l gsi pe !ori$orul primului eta0 'i *u po*tit sa intre. Ptrunse &n $ormitorul !u $oua paturi al olan$e-ului printr#un salon !are#l $espr"ea $e salonul $oamnei C3au!3at 'i !onstata !a se $eose,ea $e tipul o,i'nuit al !amerelor $e la 5Cerg3o*D at&t prin $imensiuni !&t 'i prin elegan" 'i !on*ort. Erau a!olo *otolii &m,r!ate &n mtase 'i msu"e !u pi!ioare rsu!ite1 un !ovor gros a!operea $u'umeaua iar paturile nu se pre-entau ni!i ele &n genul o,i'nuitelor paturi pre$estinate mor"ii !i erau !3iar gran$ioase+ a$i! $in lemn $e !ire' lustruit !u ornamente $e aram 'i !u un singur polog !omun 4 *ara per$ele 4 'i numai !u un mi! ,al$a!3in !are le &ngemna 'i le o!rotea. PeeperForn sttea &ntins pe unul $in !ele $oua paturi iar !uvertura $e mtase ro'ie era plina $e !r"i s!risori 'i -iare pe !&n$ el !itea !u o!3elarii pe nas -iarul Telegraaf. Pe s!aun l&nga pat era a'e-ata o tava pentru !a*ea iar pe noptiera alturi $e pro$usele *arma!euti!e se gsea o sti!la !u vin ro'u pe 0umtate goala 4 vinul u'or 'i spumos $e asear. /pre $is!reta uimire a lui Hans Castorp. olan$e-ul nu purta !ma'a $e pin-a al,a !i una $e l&na !u m&ne!i lungi *ara guler ras*r&nt ras!roita

&n 0urul g&tului &n!3isa !u nasturi la man'ete 'i !are se lipea $e umerii la"i 9L Se piep&ul pu&ernic al )a&rnului: *ran!oarea omeneasca a capului sau abe-at pe perna era 'i mai mrita exaltata $in!olo $e s*era ,urg3e-a $e ea &m,r!minte !are $$ea !3ipului un !ara!ter pe $e o parte popular 9I Br[letar pe $e alta etern 'i s!ulptural. # Negre'it tinere spuse el apu!&n$ $e partea $e sus a ramei o!3e#!orn 'i pun&n$u#i alturi. Va rog insistent... ni!i$e!um. 2impo# a-Gar Hans Castorp se a'e-a l&nga el as!un-&n$u#'i e*u-iunea !ompa# oare - nu era oare mai !ur&n$ o a$evrata a$mira"ie la !are#l silea c r&lnirea lui su, *orma unei *le!reli prietene'ti 'i &nsu*le"ite7 # pe eeperForn o se!on$a !u o nepsare gran$ioasa 'i !u o gesti!ula"ie ;9, THOMAS MANN insistent. Nu arata $elo! ,ine prea gal,en 'i *oarte su*erin$. /n $iminea" avusese o !ri- puterni! $e *riguri iar o,oseala !are su venise se !om,ina !u urmrile !3e*ului. Geri am 0acu&-o cam la&a" spuse el$ Nu" !a-mi 4oie$$$ *ra4 -i raui /&nte"i &n!... ,ine asta n#are importan"... 2ar l v&rsta mea 'i &ntr#n stare at&t $e amenin"toare... Copil mea se &ntoarse el !u o severitate $uioas &ns 3ot(r&t spre $oamna C3au!3at !are to!mai intra venin$ $in salon a!um totul e ,ine $ar "i#o repet ! ar *i *ost mai ,ine s *im mai aten"i !a ar *i tre,uit s m &mpie$i!a"i... Ceva !a o *urtun $e m&nie regeas! se prevestea &n trsturile !3ipului 'i &n vo!ea lui. Era &ns su*i!ient s#"i &n!3ipui *urtuna !are ar *i i-,u!nit $a! ai *i &n!er!at &n mo$ serios s#l opre'ti s ,ea pentru a msura toata ne,unia 'i ne$reptatea repro'ului. &ns asemenea in!onse!ven"e *!eau parte *r &n$oiala $in &ns'i stru!tura mre"iei lui. 2e a!eea tovar'a sa $e !ltorie nu le $$u ni!i o aten"ie salut&n$u#l pe Hans Castorp !are se s!ulase &n pi!ioare 4 'i $e alt*el ni!i nu#i &ntinse m&na !i $oar &l invita !u un sur&s 'i !&teva semne $in !ap s stea 0os 5mai !u seam6 s nu se $eran0e-e s nu se &ntrerup 5&n ni!i un *el6 $in tete--tete-ul cu m#n-heer PeeperForn... /e &n$eletni!i prin !amer !u *el $e *el $e lu!ruri 'i $$u $ispo-i"ie *e!iorului sa ri$i!e tava $e la $e0un $ispru o

!lip 'i reapru &n v&r*ul pi!ioarelor !a s i parte &n tre!ere la !onversa"ie #,a $a! vrem s re$m impresia vag a Iui Hans Castorp !3iar pentru a o supraveg3ea pu"in. 8ire'te: Putuse s se re&ntoar! la 5Cerg3o* &n tovr'ia unei personalit"i $e mari $imensiuni $ar $e#n$at( !e a!ela !are o a'teptase ai!i at&ta timp arta tot respe!tul !uvenit a!estei personalit"i $e la ,r,at la ,r,at ea mani*esta o nelini'te 'i !3iar pu"in asprime !u a!ele 5mai !u seam6 'i !u 5&n ni!i un *el6 ale ei. Hans Castorp sur&$ea aple!&n$u#se peste genun!3i !a s(#'i as!un$ -&m,etul 'i &n a!ela'i timp ar$ea $e o ,u!urie luntri!. PeeperForn &i turn un pa3ar $e vin $in sti!la a'e-at pe noptier. &n asemenea !on$i"ii spuse olan$e-ul !el mai ,ine era s reiei lu!rurile $e a!olo $e un$e le#ai &ntrerupt noaptea tre!ut iar a!est vin spumos &n$eplinea &ntru totul 'i [ !iul si*onului. Cu &n sntatea lui Hans Castorp iar el" n &imp ce )e &l urmri !um ri$i! pa3arul !u m&na $e !pitan pistruiat !u ungi as!u"ite 'i str&nsa l man'et $e nasturii !m'ii $e l&n( 'i privi )uzele n! late 'i s*&rte!ate ating&n$ marginea pa3arului pre!um 'i vinul !urg $e#a lungul g&tle0ului su proletar 'i statuar &n a!ela'i timp 'i ni(ru <$am salt&n$ &n sus 'i &n 0os. <poi $is!utar $espre me$i!amentul !e MUNTELE VRJIT MIH 6sea pe msu"a $e noapte $espre li!oarea !a*enie $in !are PeeperForn ` g3i"i [ lingur3 plin 4 pe !are $oamna C3au!3at i# o &ntinsese $up !e #` reamintise $e ea era un antipireti! !are !on"inea mai ales !3inina iar PeeperForn &i $$u 'i musa*irului s guste $in a!est preparat sa#i apre!ie-e gustul !ara!teristi! apoi *!u elogiul !3ininei !are era ,ine*!toare nu numai *iin$! $istrugea germenii 'i exer!ita o in*luen" salutar asupra !l$urii naturale a !orpului $ar tre,uia apre!iat 'i !a toni!1 re$u!ea eliminarea al,uminei *avori-a alimenta"ia pe s!urt era o ,utur $eli!ioas1 o a$evrat $o!torie !are tre-ea &ntrea 'i re&nsu*le"ea 4 $ar $e asemenea 'i un stupe*iant1 puteai s(#l iei u'or pe un v&r* $e pai spuse el !a 'i ieri glumin$ &ntr#un *el mre" exprim&n$u#se !u $egetele 'i !u !apul 'i iar'i seman&n$ !u un preot p(g&n !are se pregte'te sa $anse-e. 2a e un lu!ru minunat a!east !oa0 antipireti! 4 'i $e alt*el nu se &mpliniser &n! trei se!ole $e !&n$ *arma!ologia !ontinentului nostru a*lase $espre existen"a ei 'i nu se

&mplinise ni!i o sut $e ani $e !&n$ !3imia $es!operise al!aloi$ul $in !are#'i trgea &nsu'irile anume !3inina propriu#-is 4 $es!operit p&n la un anumit pun!t 'i anali-at 4 !!i !3imia nu putea pretin$e ! elu!i$ase &n mo$ per*e!t !onstitu"ia a!estui me$i!ament ni!i ! ar *i &n stare s#l *a,ri!e pe !ale arti*i!iala. 2e alt*el *arma!ologia noastr *!ea *oarte ,ine ! nu se &n!re$ea prea mult &n propria ei 'tiin" &ntru!&t la *el se &nt&mpla 'i !u multe alte su,stan"e+ 'tia anumite lu!ruri $espre $inami! $espre e*e!tele pro$use $e su,stan"e &ns o &n!ur!a $e *oarte multe ori &n str$ania $e a 'ti !ror !au-e tre,uiau atri,uite a!este e*e!te. T&n(rul n#avea $e!&t s stu$ie-e toxi# !ologia # a$i! propriet"ile elementare !are $eterminau e*e!tele a !eea !e se numeau toxi!ele !!i nimeni nu va *i &n stare sa#l lmureas! mai Rne. Existau a!olo $e pil$ veninurile 'erpilor $espre !are nu se 'tia inu! alt!eva $e!&t ! a!este se!re"ii animale erau pur 'i simplu ni'te orn,ina"ii ale al,uminei 'i se !ompuneau $in $i*erite al,uminoi$e !are 69i pro$u!eau e*e!tul *ulgertor $e!&t $in !au-a unui $o-a0 $eterminat 4 caZ $e *apt !u totul in$eterminat 4 iar &n !ir!ula"ia s&ngelui pro#eau ni'te e*e!te *ulgertoare !are nu te puteau $e!&t ului+ *iin$! nu 1 WJ8i'nuit s *a!i o legtur &ntre al,umin( 'i otrava. 2ar a'a s&nt %l&e toate su,stan"ele $in lume # spuse PeeperForn !u !apul ri$i!at P rn !u o!3ii spl!i"i su, ara,es!urile *run"ii *!&n$ un !er! per#6o 6% sulHele $egetelor # $a toate su,stan"ele erau *!ute s !uprin$ nutent via"a 'i moartea+ toate erau &n a!ela'i timp lea!uri 'i ;99 THOMAS MANN otrvuri me$i!a"ia 'i toxi!ologia repre-entau unul 'i a!ela'i lu!ru t vin$e!ai !u otrvuri 'i !eea !e !re$eai !a este o *orma vitala putea &n anumite !on$i"ii sa u!i$ printr#un singur spasm &n rstimpul %ne#se!un$e. Vor,ea $espre lea!uri 'i $espre otrvuri !u multa insisten"a s !u o !oeren"a ex!ep"ionala iar Hans Castorp &l as!ulta aple!at &nainte $&n$ $in !ap a,sor,it nu at&t $e !on"inutul a!estor expuneri !are preau sa#l interese-e *oarte mult pe $omnul PeeperForn !&t $e $orin"a $e a stu$ia &n t!ere mani*estrile personalit"ii lui !are &n ultima instan"a erau tot at&t $e expli!a,ile !a 'i e*e!tele veninului 'erpilor. 2inami!a pur!ese PeeperForn iat !eea !e este esen"ial &n lumea materiei totul nu#i $e!&t $inami!a 4 restul este !on$i"ionat $e el. C3iar 'i !3inina este un me$i!ament#otrava

mult mai puterni! $e!&t ori!are altul. Patru grame $e !3inina te sur-eau te ame"eau &"i tiau respira"ia &"i tul,urau ve$erea !a 'i atropin te &m,atau !a al!oolul iar mun!itorii !are lu!rau &n *a,ri!ile $e !3inina aveau o!3ii in*lama"i ,u-ele um*late 'i su*ereau $e erup"ii ale pielii. <poi &n!epu sa vor,eas! $espre cinchona, ar,orele $e !3inina $in p$urile virgine ale Mun"ilor Cor$ilieri un$e se a*la patria a!estui ar,ore la trei mii $e metri altitu$ine 'i $e un$e s#a a$us !oa0a &n /pania &ntr#o epo!a at&t $e tar$iva su, numele $e 5pul,erea ie-ui"ilor6 4 a!easta !oa0a ale !rei &nsu'iri ,'tina'ii $in <meri!a $e /u$ le !uno'teau $e multa vreme1 'i &n !ontinuare $es!rise *ormi$a,ilele planta"ii $e cinchona pe !are guvernul olan$e- le pose$a &n Java 'i $e un$e s&nt &m,ar!ate pentru <mster$am 'i Lon$ra &n *ie!are an milioane $e livre $in a!este !o0i ro'ieti!e 'i asemntoare !u s!or"i'oara. Co0ile 'i &n general &ntreg "esutul ar,orilor $in a!este p$uri $e la epi-dermis 'i p&na la cambium # spuse PeeperForn # pose$a extraor$inare &nsu'iri $inami!e at&t &n ,ine !&t 'i &n rau iar popoarele $e !uloare ne s&nt mult superioare su, raportul !unoa'terii $rogurilor. Tinerii $in multe insule $e la rsrit $e Noua ;uinee &'i prepara un *iltru $e $ragoste !u a0utorul s!oar"ei unui anumit ar,ore !are pro,a,il !a este un !opa! veninos !a antiahs toxicaria !in Ja4a" care" asemenea ar)orelui manzanilla, otrvea aerul $in prea0ma prin exalarile lui ame"in$ moarte oamenii 'i animalele # a'a$ar pisea- o !oa0a $in a!est !opa!#ameste!a pra*ul ast*el o,"inut !u ra-atura $e nu!a $e !o!os rasu!e ameste!ul &ntr#o *run-a 'i apoi &l pun la !opt. Iar &n timpul somnului pr sar a!easta mixtura pe na-uroasa pe !are o iu,es! iar ea se &n$r goste'te ime$iat $e a!ela !are i#a presarat#o. C&teo$ata &ns'i r$!inii are o mare putere no!iva !um este !a-ul !u o liana $in MUNTELE VRJIT ;9: elagul malaie- numit str#chnos tieute, !u a0utorul !reia in$igenii a a$aug&n$u#i veninul 'arpelui upasradscia, o su,stan"a !are intro$us &n !ir!ula"ia s&ngelui !u a0utorul unei sge"i $e pil$a pro$u!e instantaneu moartea 'i nimeni nu va *i &n stare sa#i spun t&narului Hans Castorp !um se petre!e asta. Ceea !e se 'tie pre!is este $oar !a su, raportul $inami!ii upas seamn !u stri!nina... Iar PeeperForn !are s*&r'ise prin a se ri$i!a &n pat 'i !are &'i $u!ea $in !&n$ &n !&n$ !u m&na lui $e !pitan pu"in tremurtoare pa3arul !e 4in la )uzele-i s0r&eca&e" i po4es&i n con&inuare"

cu un aer preocupa&" !espre copacul nucii !oinica $e pe !oasta Eoroman$el ale !rui ,oa,e porto!alii nuca !omica, !on"ineau al!aloi$ul !el mai puterni! stri!nina # apoi &i vor,i &n a'a *el !u glasul s!-ut 'i spr&n!enele ri$i!ate $espre ramurile !enu'ii $espre *run-i'ul extraor$inar $e strlu!itor 'i $espre *lorile $e un gal,en#ver-ui ale a!estui ar,ore &n!&t t&narul Hans Castorp avu &n *a"a o!3ilor o imagine toto$at trista 'i oare!um "iptor &mpestri"ata 'i p&na la urma nu se sim"i $elo! &n apele Iui. To!mai atun!i interveni &n $is!u"ie $oamna C3au!3at atrag&n$u#le aten"ia !a e*ortul &l o,osea pe PeeperForn 'i !a#i va ri$i!a iar'i temperatura. @ri!&t $e mult regreta ! tre,uie sa &ntrerup &ntreve$erea se ve$ea silita sa#l roage pe Hans Castorp sa se mul"umeas! pentru a-i !u at&t. 8ire'te ! el se supuse ime$iat a!estei rugmin"i $ar ulterior &ntre $oua a!!ese $e *riguri intermitente &n !ursul lunilor !are urmar veni a$esea sa se a'e-e la !apat&iul ,r,atului !u aspe!t reges! &n vreme !e $oamna C3au!3at ie'in$ 'i intr&n$ supraveg3ea !u $is!re"ie !onversa"ia sau lua parte la ea1 $ar !3iar 'i &n -ilele !&n$ PeeperForn nu avea temperatur Hans Castorp petre!ea multe ore &mpreuna !u el 'i !u tovar'a lui $e !ltorie !are purta la g&t !olierul $e perle !!i atun!i !&n$ olan$e-ul nu sttea &n pat rareori pier$ea Prile0ul s nu a$une o mi!a so!ietate *ormata $in pa!ien"ii $e la 5Cerg3o*6 !are ni!io$at nu erau a!eia'i pentru un 0o! $e !r"i un Pa3ar $e vin sau &n ve$erea altor lu!ruri pl!ute *ie &n salon *ie la staurant iar Hans Castorp &'i avea lo!ul lui $e vi-itator o,i'nuit &ntre ara *emeie in$olenta 'i ,r,atul mre". 2e asemenea *a!ura &mpreuna m,ari la !are luar parte $omnii 8erge 'i ?e3sal iar peste pu"in 'i em,rini 'i Nap3ta a$versarii &ntru spirit pe !are nu se putuse sa nu#i neas!a 'i pe !are Hans Castorp se sim"i &n a$evr *eri!it sa#i poat enta lui PeeperForn pre!um 'i Clav$iei C3au!3at *ara sa se sin#as! $elo! $a!a a!easta pre-entare 'i a!este rela"ii vor *i sau nu &e !elor $oi antagoni'ti 'i !u !onvingerea as!uns !a am&n$oi J ;9; THOMAS MANN aveau nevoie $e un o,ie!t $e stu$iu pe$agogi! 'i !a $e!i vor pre*era sa *a! o ,una primire tovar'ilor sai in$e-ira,ili $e!&t sa renun"e a rnaD $e-,ate &n *a"a lui Castorp temele lor !ontroversate. &n a$evr nu se &n'ela &n presupunerea !a mem,rii !er!ului

sau $e prieteni at&t $e &mpestri"at se vor o,i'nui m!ar !u i$eea !a nu se pO" o,i'nui unii !u al"ii+ existau ,ine&n"eles &n!or$ri &ntre ei in!ompati,ilit"i ,a !3iar 'i o ostilitate t!uta 'i este $e mirare !3iar pentru noi &n'ine !a ne&nsemnatul nostru erou s#a pri!eput sa#i grupe-e &n 0urul lui #$ar ne expli!am situa"ia prin temperamentul sau a*a,il voios 'i plin $e via"a !are#l *!ea sa gseas! totul 5$emn $e a *i as!ultat6 a$i! avea &nsu'irea !are s#ar putea numi o *ire &n$atoritoare nu numai &n sensul !a &l &mprietenea !u persoanele 'i !u personalit"ile !ele mai $iverse !i &l *!ea sa reu'eas! a le &mprieteni &ntre ele p&na la un anumit pun!t. Ciu$ate mai erau a!este &mpletituri $e rela"ii !are os!ilau &ntr#o parte 'i alta: /&ntem ispiti"i s &n*"i'am o !lipa m!ar toate *irele lor &n!&l!ite a'a pre!um &n timpul unor plim,ri &nsu'i Hans Castorp le o,serva !u o privire 'ireata 'i ,inevoitoare. Era printre ei nenoro!itul ?e3sal !are o $orea ar-tor pe $oamna C3au!3at 'i#i lingu'ea &ntr#un !3ip 0osni! pe PeeperForn 'i pe Hans Castorp pe unul $in pri!ina mre"iei lui a!tuale pe !elalalt $in !onsi$era"ii !e "ineau $e tre!ut. 9i mai era la r&n$ul ei Clav$ia C3au!3at ,olnava 'i !ltoarea !u mersul in$olent 'i gra"ios s!lava !onvinsa %*r &n$oiala) a lui PeeperForn m!ar ! era pu"in nelini'tita 'i s&!&ita &n as!uns va-&n$ pe !avalerul unei &n$eprtate nop"i $e Carnaval &ntr#o at&t $e mare intimitate !u $omnul 'i st(p&nul ei. @are a!easta s&!&iala nu te *!ea s te g&n$e'ti la !ea !are se mani*esta 'i &n rela"iile ei !u /e""em,rini7 Cu a!est retor 'i umanist pe !are nu#l putea su*eri 'i pe !are#l so!otea pre-um"ios 'i inuman7 Cu prietenul 'i e$u!atorul t&narului Hans Castorp # pe !are l#ar *i &ntre,at !u pl!ere $espre !uvintele a-v&rlite !u $ispre" &n a!el i$iom me$iteranean &n"eles $e ea tot a"&t $e pu"in pe !&t &i &n"elegea el graiul 4 al t&narului german at&t $e ,ine !res!ut al a!estui mi! ,urg3e- $rgu" $e *amilie ,una 'i !u o pa&a ume$a 4 a'a$ar $espre !uvintele rostite atun!i !&n$ o$inioar t&naru era to!mai pe pun!tul sa se apropie $e ea7 Hans Castorp &n$rgosti !um se o,i'nuie'te sa se spun 5p&na peste ure!3i6 nu &n sensul glum al a!estei expresii !i a'a !um iu,e'ti atun!i !&n$ $ragostea este inter-l-'i nes,uita iar &n privin"a a!easta nu exista ni!i o posi,ilitate sa !in mi!i 'i mol!ome !&nte!e $e la 'es # prin urmare un &n$rgostit $uios 9 R prin &nsu'i a!est *apt sortit sa $epin$ sa *ie supus suspinator 'i ,un MUNTELE VRJIT ;9=

lu0eas!( $ar !u toate a!estea !apa,il sa pstre-e !3iar 'i &n s!lavie Hestul 'iretenie !a sa#'i $ea per*e!t $e ,ine seama $e valoarea pe !are $evotamentul lui putea s#o repre-inte 4 ori!e s#ar *i &nt&mplat+ &n su*letul ,olnavei !u mersul lune!tor 'i !u o!3ii $e o tietura *erme!tor $e tataras!a $ragostea lui Castorp repre-enta o valoare asupra !reia atitu$inea lui /ettem,rini *a"a $e ea nu putea $e!&t sa#i atrag aten"ia o ati# tu$ine !are nu *!ea $e!&t sa#i !on*irme prea evi$ent ,nuielile $eoare!e ea era &n a$evr at&t $e $istanta pe !&t putea s#o &ng$uie polite"ea umanista. Insa partea !ea mai rea # sau avanta0ul &n o!3ii lui Hans Castorp 4 $inuia &n *aptul !a legaturile !u Nap3ta $e la !are ea a'teptase *oarte mult nu#i o*ereau $elo! o !ompensa"ie. 2esigur ai!i nu se i-,ea $e o atitu$ine $estinata s#o nege *un$amental !a a!eea pe !are i#o opunea $omnul Lo$ovi!o iar !on$i"iile erau mai *avora,ile pentru &ntre"inerea unor !onvor,iri+ $is!utau !&teo$ata numai ei singuri Clav$ia 'i tiosul mititel $espre !r"i 'i $espre pro,leme $e *ilo-o*ie politi!a pe !are &n"elegeau sa le trate-e &ntr#un spirit extremist1 iar Hans Castorp a$u!ea &n toate a!estea naivitatea lui. &ns o anumita limitare pe !are parvenitul i#o impunea a'a !um pro!e$ea- $e alt*el to"i parveni"ii nu putea s trea! neo,servata1 &n *on$ terorismul spaniol al lui Nap3ta nu se potrivea $elo! !u umanitatea peregrina 'i in$olenta a $oamnei C3au!3at1 iar la asta se mai a$aug &n! un element 'i mai su,til a$i! o u'oara ostilitate a,ia per!epti,ila *a"a $e ea pe !are !u perspi!a!itatea ei *eminin o sim"ea eman&n$ $e la !ei $oi a$versari $e la /ettem,rini !a 'i $e la Nap3ta %tot a'a !um o sim"ea *oarte ,ine 'i !avalerul ei $e la Carnaval) 'i $atorat legaturilor pe !are am&n$oi le aveau !u el a'a$ar !u Hans Castorp+ era reaua# voin"a a e$u!atorului *a"a $e *emeie !are intro$u!ea un element tul,urtor 'i sting3eritor !u alte !uvinte o anumit ostilitate taini!a 'i originara !are &i apropia $eoare!e a$versitatea or era neutrali-at $e sentimentele $e pe$agogi !are#i &nsu*le"eau pe am&n$oi. Nu intra oare un pi! $in a!easta ostilitate 'i &n atitu$inea pe !are cei 01 $iale!ti!ieni o a$optau *a"a $e Pieter PeeperForn7 Hans Castorp ea impresia !a o o,serva poate pentru !a o prev-use at&t $e mali"ios

cu seam !a &n $e*initiv *usese $estul $e ner,$tor sa#i str&nga la Oc Pe ,&l,&itul !u aspe!t reges! 'i pe !ei $oi 5!onsilieri $e regen"a6 %lJ !um le spunea !&teo$ata &n gluma 'i sa stu$ie-e re-ultatul a!estei run&ari$ )enheer era &n aer li,er mai pu"in gran$ios $e!&t &ntr#un Dimitat. Plria mare $e *etru pe !are 'i#o &n$esase pe *runte 'i ;98 THOMAS MANN care#i a!operea $eopotriv at&t 'uvi"ele $e par lungi 'i al,e !&t 'i mari ale *run"ii &i mi!'ora trasaturile le !3ir!ea oare!um 'i rpea !3ia $in maiestatea nasului !are se &nro'ea1 &n a*ara $e asta era mult mai impuntor atun!i !&n$ sttea nemi'!at $e!&t atun!i !&n$ mergea1 avea o,i!eiul sa *a! pa'i s!ur"i 'i sa#'i lase toata greutatea trupului &n!ep&n$ $in !re'tet pe pi!iorul !are p'ea !eea !e te &n$emna sa te g&n$e'ti mai !ur&n$ la o senilitate 0alni! $e!&t la o regalitate *erme!toare1 &n s*&r'it nu mergea $rept !&t era $e mare !i pr,u'it &n sine. 2ar !u toate a!estea $omina !u un !ap 'i mai ,ine at&t pe $omnul Lo$ovi!o !&t 'i pe mititelul Nap3ta # iar a!est *apt nu era singurul prin !are pre-en"a lui apas $estul $e mult existen"a !elor $oi politi!ieni exa!t at&t pe !&t o prev-use Hans Castorp. Era o presiune o $iminuare 'i un pre0u$i!iu i-vor&te $in !ompara"ia pe !are te ve$eai silit s#o *a!i 4 !e se ras*r&ngeau asupra o,servatorului mali"ios $ar 'i asupra !elor &n !au-a a$i! a !elor $oi ,r,a"i *iravi 'i supraarti!ula"i !&t 'i a g&ngavului magni*i!. PeeperForn se purta !u Nap3ta 'i !u /ettem,rini !u o polite"e 'i o aten"ie extrema 'i !u un respe!t pe !are Hans Castorp l#ar *i !ali*i!at $rept ironi! $a!a nu l#ar *i &mpie$i!at sentimentul *oarte limpe$e !a o asemenea atitu$ine ironi!a nu se potrivea !u i$eea unui om $e mare $imensiune. Regii nu !unos! ironia 4 ni!i m!ar &n sensul unui pro!e$eu $e retori! $ire!ta 'i !lasi!a !u at&t mai pu"in &ntr#un sens mai !ompli!at. <'a$ar era mai $egra, -e*lemiseala su,tila 'i mrea" toto$at !are su, o aparen"a $e serio-itate pu"in !am exagerata !ara!teri-a purtarea olan$e-ului *a"a $e prietenii lui Hans. 52a#$a: spunea el $e pil$a amenin"&n$u#i !u $egetul 'i &ntor!&n$ !apul !u ni'te ,u-e !are sur&$eau -e*lemitor. /&nt... /&nt... /tima"ii mei $omni va atrag aten"ia... 3erebrum, !ere,ral ma &n"elege"i#Nu... nu per*e!t extraor$inar este se pare

totu'i...6 Iar ei se r-,unau s!3im,&n$ ni'te priviri !are $up !e se &nt&lnisera se &nl"au !u $e-n$e0$e spre !er !aut&n$ o!3ii lui Hans Castorp &ns a!esta se sustragea privirii lor. /e &nt&mpla !3iar !a $omnul /ettem,rini sa !eara *ara o!ol so!oteala elevului sau mani*est&n$u#'i ast*el nelini'tea $e pe$agog. - 'ar pen&ru numele lui 'umne-eu $omnule inginer nu#i $e!&t un ,atr&n stupi$: Ce#a"i gsit la el7 V poate *i *olositor !u !eva7 &mi s&a mintea &n lo!. Totul ar *i limpe$e 4 *ara &ns a *i prea lu$a,il # $a!a G-tolera pur 'i simplu numai pentru !a $ori"i !a prin interme$iul sau s ? in tovr'ia a!eleia !are momentan &i este amanta. 2ar este imposi'l1 MUNTELE VRJIT ;99 u."i $ai seama ! v( o!upa"i $e el aproape mult mai mult $e!&t $e ea. V(rog a0uta"i#m( s pri!ep... Hans 6as&orp ncepu sa r!a$ #Negre'it: spuse el. Per*e!t: /e &nt&mpla !a... 2a"i#mi voie... Cine: 9i toto$at se silea sa imite 'i gesturile lui PeeperForn. 2a $a !ontinua el sa ri$a vi se pare stupi$ 'i totu'i $omnule /ettem,rini nu#i limpe$e $elo! !eea !e &n o!3ii $umneavoastr este $esigur mai rau $e!&t stupi$. <3 prostie: Exista at&tea soiuri $e prostie iar inteligen"a nu#i ni!i ea !ea mai ,una... <ten"ie mi se pare !a am ,ro$it o *ormula ,ine ti!luita am emis o aser"iune. Cum va pla!e7 # 8oarte mult. <'tept !u ner,$are prima $umneavoastr !ulegere $e a*orisme. 2ar poate nu#i prea t&r-iu $a!a va rog sa va aminti"i $e anumite !onsi$era"ii pe !are le#am *!ut &mpreuna asupra prime0$iei !e#o repre-int para$oxul pentru om. #Nu le#am uitat $omnule /ettem,rini. /igur !a nu le#am uitat. Nu !u a!east vor,a a mea n#am vrut !&tu'i $e pu"in sa v&ne- para$oxuri. Voiam numai s v( arat !&ta greutate &nt&mpini !&n$ &n!er!i sa $eose,e'ti 5prostia6 $e 5inteligen"a6... <'a$ar... o &nt&mpini nu#i a'a7 Insa este at&t $e greu sa le $eose,e'ti &ntru!&t se !on*un$a. 9tiu *oarte ,ine ur&"i guazzabugl&o-ul misti! 'i s&nte"i parti-anul valorii s&nte"i pentru 0u$e!ata $e valoare 'i v $au per*e!ta $reptate. 2ar a $eose,i prostia $e inteligen"a este !&teo$ata un a$evrat mister 'i $e ori!e natura ar *i el tre,uie sa ai $reptul sa te o!upi 'i $e mistere a$mi"&n$ !a ai *i minat $e $orin"a sin!era $e a le ptrun$e pe !&t posi,il. @ sa va pun o &ntre,are. V &ntre,+ pute"i tg$ui !a ne ,aga pe to"i &n

,u-unar pe to"i at&"i !&"i s&ntem7 Ma exprim &n mo$ vulgar 'i totu'i pe !&t &mi pot $a seama nu pute"i nega. Ne ,aga pe to"i &n ,u-unar 'i are $e un$eva nu 'tiu $e un$e $reptul sa#'i ,ata 0o! $e noi. 2e un$e7 Cu !e $rept7 Pentru !e7 t*este nu $atorita inteligen"ei. Re!unos! !a a,ia $a!a poate *i vor,a $e ?teligen"a. Este un om al !on*u-iei 'i al sensi,ilit"ii sensi,ilitatea un$ !a sa spunem a'a marota lui # ierta"i#mi a!easta expresie triviala: au s spun+ nu ne ,aga &n ,u-unar !u prea marea#i inteligen"a 4 aZ 4e"i protesta $umneavoastr nu !u elemente $e natura spiri&uala JGn a$evr a'a este. &ns ni!i !u elemente ale !orpului. Nu $in pri!ina 01 lui $e !pitan ni!i $in !au-a *or"ei mus!ulare 'i ,rutale 'i ni!i ru ! ar putea sa ne $o,oare !u un pumn pe *ie!are $intre noi. Ni!i rece prin min&e ceea ce ar 0i &n stare sa *a! iar $a!a eventual se ; Pia s#i trea! prin !ap a0ung $oar !&teva !uvinte !ivili-ate !a sa#l ;:0 THOMAS MANN potoleas!... <'a$ar nu ne impresionea- !u elemente *i-i!e /D *r &n$oiala trupul 0oa! un rol &n toate a!estea nu numai &n 6 *or"ei mus!ulare !i &ntr#un altul a$i! &ntr#un sens misti! # nr 3i $evine misti!a &n msura &n !are trupul 0oa! un rol 4 iar element G r se pre*a!e &n element spiritual sau invers a'a &n!&t nu#l mai $eos 3 pe unul $e !elalalt 'i nu mai po"i $eose,i prostia $e inteligen" $ &ntr#un !a- 'i &n altul e*e!tul este $inamismul &n!&t ne ,ag &n ,u-u pe to"i. 9i nu avem $e!&t un singur !uv&nt pentru a exprima a!est *ant !ruia &i -i!em 5personalitate6. 8r &n$oial ! a!est !uv&nt e *olosit n ,un $reptate &ntru!&t to"i s&ntem ni'te personalit"i morale 'i 0uri$i!e sau !um $ori"i. 2ar nu asta vreau s spun. Vreau s vor,es! $espre un mister !are este $in!olo $e inteligen" 'i $e prostie 'i $e !are tre,uie s( ne *ie &ng$uit s ne preo!upm 4 &n parte !a s#l ptrun$em &n msura posi,ilului &n parte pentru propria noastr e$i*i!are 'i lmurire. 9i $a! s&nte"i un parti-an al valorilor personalitatea este &n $e*initiv o valoare po-itiv

!re$ eu un element mult mai po-itiv $e!&t prostia 'i inteligen"a po-itiv &n !el mai &nalt gra$ po-itiv &ntr#un mo$ absolut, !a via"a 4 pe s!urt+ este o valoare a vie"ii 'i este *!ut s te interese-e &n a$evr &n mo$ $eose,it. Iat !eea !e am !re-ut ! tre,uie s( v( spun &n privin"a prostiei. 'e !&tva timp Hans Castorp nu se mai -p!ea 'i nu se mai &n!ur!a pe par!ursul unor asemenea $estinuiri 'i nu mai r(m&nea !a o mom&ie. &'i $u!ea repli!a p&n la !apt !o,ora glasul punea un pun!t *inal 'i#'i !ontinua $rumul !a un ,r,at $e'i &n! mai ro'ea iar &n a$&n!ul su*letului se temea $e t!erea !are va urma $up vor,ele sale 'i &n !uprinsul !reia i se $$ea rga-ul sa#i *ie ru'ine. 2omnul /ettem,rini prelungi voit a!east t!ere1 apoi spuse+ # Tg$ui"i ! alerga"i $up para$oxuri. &ns 'ti"i tot at&t $e ,ine !a &mi $ispla!e sa v( v$ alerg&n$ $up mistere. 8a!&n$ $in personalitate mister ris!a"i s !$e"i &n i$olatrie. Venera"i o mas!. Ve$e"i o rms a!olo un$e nu#i $e!&t o misti*i!are. Ne a*lm &n pre-en"a uneia a!ele *orme gunoase 'i &n'eltoare prin !are $emonul trupu *i-ionomiei 'e !ompla!e !&teo$at( s( ne p!leas!. N#a"i in o$at &n !onta!t !u me$iul !a,otinilor7 Nu !unoa'te"i a!ele !ap mimi !are &ntrunes! trsturile lui Iulius Ce-ar ale lui ;oetne ' Ceet3oven 'i ai !ror *eri!i"i posesori $e &n$at !e $es!3i g $ove$es! a *i !ei mai lamenta,ili nero-i !are se a*l su, soare. MUNTELE VRJIT MNL Cine: Un 0o! al naturii spuse Hans Castorp. &ns nu#i numai un L naturii nu#i numai o p!leala. C!i $e vreme !e a!e'ti oameni J tori tre,uie s ai, taJent iar talentul este superior inteligen"ei 'i tei este o valoare a vie"ii. Iar m#nheer PeeperForn are talent ori!e ` une 'i $atorit a!estui talent ne ,ag pe to"i &n ,u-unar. <'e-a"i#l $omnul Nap3ta &ntr#un !ol" al unei !amere 'i pune"i#l s "in o !on#n" !are s *ie extraor$inar $e interesant s vor,eas! $e pil$a ore ;rigore !el Mare 'i &mpr"ia lui 2umne-eu 4 iar &n !elalalt !ol" L !amerei sa se a*le PeeperForn !u gura lui stranie 'i !u spr&n!enele &n!runtate !are s nu spun $e!&t+ 5Negre'it: 2a"i# mi voie... Li!3i$at:6 U 'i o s ve$e"i ! oamenii vor *a!e !er! &n 0urul lui PeeperForn to"i *r ni!i o ex!ep"ie iar Nap3ta va rm&ne a,solut singur !u inteligen"a lui 'i !u &mpr"ia lui 2umne-eu $e'i vor,e'te !u o asemenea limpe-ime &n!&t te ptrun$e p&n &n m$uva oaselor !um &i pla!e lui Ce3rens s spun.

# Nu v este ru'ine s elogia"i su!!esul &n *elul a!esta7 &ntre, $omnul /ettem,rini. )undus !uit decipi. Nu a' pretin$e !a lumea s se str&ng &n 0urul $omnului Nap3ta. Este un spirit $untor *!ut s rt!eas!. 2ar s&nt ispitit s tre! $e partea lui &n s!ena pe !are a"i imaginat#o 'i pe !are pre"i s o apro,a"i &ntr#un !3ip ru'inos. &n!er!a"i numai s $ispre"ui"i !laritatea pre!i-ia 'i logi!a a$i! to!mai !omponentele Cuv&ntului omenes!. &n!er!a"i s pre*era"i &n lo!ul lor nu 'tiu !e ,&l,&ial( i-vor&t $in 'arlatanism intuitiv # 'i $iavolul v va so!oti $in !eata lui. # 2ar v asigur ! 'tie s vor,eas! *oarte !oerent atun!i !&n$ se &nsu*le"e'te spuse Hns Castorp. Mi# vor,it $e !ur&n$ $espre otr# unle puterni!e 'i $espre ar,orii venino'i asiati!i. Era at&t $e interesat relatarea &n!epuse s $evin sinistr iar pe $e alt parte !eea !e 9Punea era mai pu"in interesant $e!&t e*e!tul pro$us $e personali&a&ea ar Hsta &i $$ea o not interesant 'i sinistr toto$at... tre'te !unoa'tem sl,i!iunea $umneavoastr pentru tot !e#i asia# e a$evarat eu nu s&nt &n stare s v serves! mira!ole $e soiul K eia rspunse !u at&ta amr!iune $omnul /ettem,rini &n!&t Hns P se gr,i s $e!lare ! avanta0ele pe !are le $atora el &nv"turii pri N\ &&em,rini erau $e !u totul alt or$in 'i nimnui nu i# ar tre!e e s5 bac( vreo !ompara"ie !are ar *i $unat am,elor #&aCpr"i. &ns 63 n% W)ser4a a!east polite"e. 9i !ontinua+ -O5 4i&a&e 16%m ar 5@$ mi &ng$ui"i $omnule inginer s va a$mir o,ie!ti#ini'"ea su*leteas!. Ve"i re!unoa'te ! atinge grotes!ul. C!i ;:, THOMAS MANN lu!rurile a'a !um se &n*"i'ea- 'i se $es*'oar... Namila a!e rapit#o pe Ceatri!e # !!i &mi pla!e sa spun lu!rurilor pe nume G H E nea4oas&ra. 7s&e ce4a nemaiauzi&$ 'eose)iri !e &emperamen&+ !omnule Se&&em)rini$ 'eosehJ L rasa n ceea

ce pri4e-&e *alan&eria ca4alereasca -i n0l(c(rarea sn Kire-&e" !umnea4oas&r(" ca om !in Su!" a2i 0i recurs la o&ra4a -i ia nai sau &n ori!e !a- a"i $a &nt&mplarii un !ara!ter mon$en 'i pasional s!urt a"i a!"iona !a un !o!o'. 8ar( &n$oiala !a asta ar *i !eva *oarte vD i *oarte viril 'i *oarte elegant. Cu mine &ns lu!rurile se petre! alt*el N s&nt !3iar at&t $e viril &n!&t sa va$ &ntr#un rival $oar pe mas!ulul &n$rgostit $e a!eea'i *emeie 4 sau poate nu s&nt a,solut $elo! $ar este sigur !a nu s&nt $e o maniera pe !are *ara voia mea o numes! 5mon$ena6 $e'i nu 'tiu prea ,ine $e !e. Ma &ntre, &n a$&n!ul meu $a!a am !eva sa#i repro'e-. Mi#a *!ut !u ,una 'tiin"a vreun rau oare!are7 8iin$! o 0ignire tre,uie *!ut !u inten"ie alt*el nu mai este 0ignire. Iar &n !eea !e prive'te 5vinov"ia6 s#ar !uveni sa i#o atri,ui ei &ns $e *apt nu am ni!i un $rept 4 nu am ni!i &n general 'i ni!i &n spe!ial &n !eea !e#l prive'te pe PeeperForn. C!i &n primul r&n$ el este o personalitate !eea !e !ontea- la *emei iar &n al $oilea r&n$ nu este un !ivil !a mine !i un *el $e militar !a varul meu a$i! are un point d'honneur, o marota 'i to!mai a!easta este sensi,ilitatea via"a... 2e,ite- prostii &ns pre*er mai !ur&n$ sa ,at pu"in !&mpii 'i s exprim $oar pe 0umtate lu!rurile greu $e exprimat $e!&t sa spun mereu a!elea'i lu!ruri !omune impe!a,ile 'i tra$i"ionale 4 &ntru!&t exista poate &n !ara!terul meu !eva !a o trstura militar $a!a pot spune ast*el... # Pute"i sa#i spune"i 'i a'a repeta"i#o ne!ontenit apro,a $omnul /ettem,rini $&n$ $in !ap. &n ori!e !a- asta ar *i o trstura $e !ara!ter !are s#ar !uveni lu$ata. Cura0ul !unoa'terii 'i al expresiei # iat sensu pro*un$ al literaturii 'i al umanit"ii. <st*el a0unser sa se $espart &n termeni a!!epta,ili1 !!i $om /ettem,rini $$use s*&r'itului $is!u"iei o &ntorstura &mp!iuitoare avea motive *oarte &ntemeiate s#o *a!. Po-i"ia sa nu era &n a$evr ta!a,ila 'i n#ar *i *ost pru$ent $in partea lui sa &mping severitatea p $eparte1 o $is!u"ie !are ar *i atins 'i pro,lema gelo-iei era un tere Ha ca 5 alunecos pen&ru el1 la un moment $at ar *i tre,uit sa rspun$ K pun!tul $e ve$ere al vo!a"iei sale pe$agogi!e ni!i rela"iile lui ! K nu erau $e un or$in pur so!ial !a prin urmare prea Pu PeeperForn &i tul,ura pe !ei $in 0ur !u a!elea'i !rep&uri ca Naph&a

MUNTELE VRJIT MNH C3au!3at1 'i ! &n s*&r'it nu putea n$0$ui sa#'i sustrag ele#su, in*luen"a 'i a!"iunea superiorit"ii *ire'ti a unei personalit"i R !3iar 'i el putea sa#i s!ape tot at&t $e pu"in !a 'i partenerul lui &n s n&receri in&elec&uale$ T seau $in &n!ur!tura 'i mai lesne atun!i !&n$ $e-,teau su,ie!te lte !&n$ $is!utau 'i re"ineau aten"ia !elor !u !are 'e plim,au printr#una . controversele lor elegante ptima'e 'i toto$at a!a$emi!e &ns !on# pe un ton !a 'i !um ar *i *ost vor,a $espre o ar-toare pro,lema $e $ualitate $e o importan"a vitala $e-,ateri pe !are le &ntre"ineau aproape 6n &ntregime numai ei singuri !!i at&ta timp !&t $urau personalitatea $e mare $imensiune6 pre-ent 'i ea era oare!um neutrali-at $eoare!e nu putea lua parte $e!&t prin ex!lama"ii $e uimire &n!runtri $e sprin!ene 'i in!oeren"e o,s!ure 'i ,at0o!oritoare. 2ar !3iar 'i &n a!este !on$i"ii exer!it asupra tuturor un *el $e presiune 'i arun!a o um,ra asupra $is!u"iei &ns'i &n a'a *el &n!&t a!easta &'i pier$ea par!a strlu!irea !!i &i opunea !eva ne$e*init $ar resim"it puterni! $e to"i &n mo$ in!on'tient sau 2umne-eu 'tie !&t $e !on'tient1 *apt !are nu numai !a nu *avori-a ni!i una $intre !ele $oua pr"i anga0ate &n $isputa $ar silea &ns'i $isputa sa#'i piar$ $in marea ei &nsemntate 'i !3iar 4 'ovim s spunem 4 o *!ea sa para -a$arni!a. /au alt*el spus+ !ontroversa lor su,tila $e'i era !ontinuata !u &nver'unare 'i se re*erea &n taina &ntr#un *el vag $elo! pre!i-at la !el !u $imensiuni mari !are p'ea alatun $e ei totu'i magnetismul a!estuia $in urma &i sl,ea importan"a. Nu s#ar putea $es!rie alt*el a!est *enomen misterios 'i *oarte nepl!ut pentru !ei $oi a$versari. Este !lar !a $a!a Pleter PeerperForn nu s#ar *i a*lat a!olo ai *i *ost !onstr&ns sa parti!ipi la $isputa &ntr#un mo$ mult mai $e!isiv tre!&n$ $e pil$a $e partea lui Leo Nap3ta !are apar !ara!#erul revolu"ionar al ,iseri!ii $e!i &mpotriva te-ei $omnului /ettem,rini are nu voia sa va$ &n a!easta putere istori!a $e!&t prote!toarea *or"elor s!ure ale !onservatorismului 'i pretin$ea !a toate n-uin"ele *avora#`e"u 'i viitorului toate *or"ele revolu"iei 'i progresului i-vorau $in piue iluministe 'tiin"i*i!e 'i progresiste $in epoca *lorioasa a s&e" -&iin2i0ice -i pro*resis&e" !in epoca *lorioasa a ni ci4iliza2iei an&ice" -i persis&a n aceas&a pro0esie !e cre!in2a cu 2 l 'i al gestului. <tun!i Nap3a u n e foric se &n!umeta sa $ove$eas! # 'i o $ove$i !u o

evi$en"a a2iei an&ice" -i persis&a n aceas&a pro0esie !e cre!in2a cu e" elan al !uv&ntului 'i al gestului. <tun!i Nap3ta !u un ton re!e meta sa $ove$eas! 'i o $ove$i !u o !e evi$en"a 6 strJ%6uboare - ca )iserica" n&rupn! principiul asce&ismului reli J Slls"# $ J es&eJ +n esen"a *oarte $eparte $e a se eri0a &n aprtoarea 'i ea a ceea !e se &n!apa"&nea-a sa mai $inuias! retrogra$ &n ;:9 THOMAS MANN !ultura umana a'a$ar a prin!ipiilor 0uri$i!e ale s&a&ului c3 rT i i i - L J 5Bo& a &ns!ris &n mo$ !onstant pe $rapelul ei prin!ipiul revolu"iona ra$i!al rsturnarea !ea mai !omplet !!i la urma urmelor tot J e so!otit $emn $e a *i pstrat tot !eea !e nevolni!ii la'ii 'i 5 !o torii a$i! ,urg3e-ii &n!ear! sa pstre-e # statul 'i *amilia n 'tiin"a pro*ana 4 a *ost &ntot$eauna &n opo-i"ie !on'tienta sau i 'tienta !u i$eea religioasa !u ,iseri!a a !rei n-uin"a ini"iala 'i al ! s!op invaria,il este $i-olvarea ori!rui or$in temporar 'i reorgari-ar so!iet"ii $up mo$elul &mpr"iei i$eale 'i !omuniste a lui 2umne-e 2omnul /ettem,rini lua apoi !uv&ntul 'i 2oamne 2umne-eule: 6L *olosi ,ine. @ asemenea !on*un$are $ia,oli!a a i$eii revolu"ionare !u revolta generala a tuturor instin!telor rele spuse el este $emna $e !omptimire. /piritul &nnoitor al ,iseri!ii s#a &n!p"&nat se!ole $e#a r&n$ul sa urmreas! sugrumarea prin in!3i-i"ie a g&n$irii *e!un$e 'i &n,u'irea a!esteia &n *umul rugurilor 'i iat !a a-i se pro!lama revo# lu"ionara prin solii sai pretin-&n$ !a "elul ei este s &nlo!uias! Li,ertatea Civili-a"ia 'i 2emo!ra"ia !u $i!tatura ple,ei 'i !u ,ar,aria. Ei iat &n a$evr un exemplu &nspaim&ntator $e !onse!ven"a !ontra$i!torie 'i $e !ontra$i!"ie !onse!venta. Nap3ta o,ie!ta !a ni!i !ontra-i!torul sau nu !ontenea sa evite ni'te !ontra$i!"ii asemntoare. 2emo!rat $a!a ar *i sa#l !re-i el se exprim &ntr#un mo$ *oarte pu"in *avora,il egalit"ii 'i nu $ove$e'te $elo! vreo simpatie pentru popor mani*est&n$ $impotriv o atitu$ine $e impertinen"a aristo!rati!a 'i 0ignitoare !!i !ali*i!a $rept ple,e proletariatul mon$ial !3emat sa instaure-e o $i!tatura provi-orie. &n a!ela'i timp se

!omporta !a un $emo!rat *a"a $e ,iseri!a &ns ,iseri!a este &n a$evr #tre,uie s#o re!unoa'tem !u m&n$rie 4 puterea !ea mai no,ila a istoriei omenirii no,ila &n &n"elesul suprem 'i !el mai &nalt &n &n"elesul spiritului. C!i spiritul as!eti! # $a!a te po"i *olosi $e un asemenea pleonasm#spiritul nega"iei lumii 'i al nimi!irii lumii este no,le"ea prin ex!e prin!ipiul aristo!rati! &n stare pura un asemenea prin!ipiu nu p $eveni popular # iar ,iseri!a $e !&n$ e lumea a *ost &n *on$ nep lara. 2a!a $omnul /ettem,rini 'i#ar *i $at pu"ina osteneala sa ta! !&teva investiga"ii $e or$in literar asupra !ivili-a"iei evului me$i K $es!operit puterni!a antipatie pe !are poporul 4 poporul &n &n"e mai larg 4 a sim"it#o *a"a $e !inul ,iseri!es!1 au existat $e piloame!iu" c&e4a &ipuri $e !lugri &n!3ipuite $e poe"ii populari i f opus &n! $e pe atun!i &ntr#un stil *oarte luteran vinul MUNTELE VRJIT ;:: $ #!ei# !e asce&ism$ Toa&e ins&inc&ele eroismului pro0an" n&re*ul L0 r(z)oinic -i" n plus" poezia *alan&a au !(inui& n&r-un con0lic& mai spiri& ra> au mai pu"in mrturisit !u i$eea religioasa 'i prin urmare !u &e# 3a C!i toate a!estea erau 5lumea6 'i spiritul ple,eian &n !ompara"ie no,le"ea spirituala repre-entata $e ,iseri!a. 2omnul /ettem,rini &i mul"umi !ontra-i!torului sau *iin$! ,inevoise U ` 00m0rospate-e memoria. Tipul !lugrului Ilsan $in :radina Trandafirilor &n a$evr $eli!ios *a"a $e aristo!ratismul morm&ntului slvit &n !est poem iar $a! el vor,itorul nu era totu'i un parti-an al re*ormatorului german la !are s#a *!ut a$ineauri alu-ie &l vom gsi ori!um gata s( apere !u &n*l!rare ori!e in$ivi$ualism $emo!rati! !are sttea !3iar la ,a-a $o!trinei lui &mpotriva ori!rei *orme $e *eu$alitate spirituala 'i $e a!aparare a personalit"ii. - Dai+ s&riga $eo$at Nap3ta. 9i !e *!ea el !u o at&t $e omeneas!a a,sen"a a pre0u$e!"ilor $in $reptul !anoni!7 2in $reptul !anoni! 4 !are nu !eruse $e!&t apartenen"a la !omunitatea ,iseri!ii 'i *i$elitatea *a"a $e $ogma 'i !are se eli,erase $e toate !onsi$era"iile so!iale 'i pu,li!e $e!lar&n$ ! to"i s!lavii pri-onierii $e r-,oi !&t 'i 'er,ii au $reptul sa $epun mrturie 'i sa primeas! o mo'tenire 4 &n vreme !e $reptul roman !on$i"iona exer!itarea $reptului $e proprietate personala 'i prin starea $e !et"ean li,er iar $reptul germani! &l *!use sa

$epin$ $e na"ionalitatea 'i $e li,ertatea personala: <!easta a*irma"ie remar!a /ettem,rini !u un glas tios va *i *ost *ara &n$oiala men"inut nu *r g&n$ul as!uns al 5$i0mei !anoni!e6 &n!asata pentru *ie!are testament. &n plus vor,i $espre 5$emagogia !leri!ala6 pe !are o re$use Ia o voin"a $e putere lipsita $e s!rupule !omenta *aptul !a iseri!a punea &n !ir!ula"ie in*ernul pe !are -eit"ile anti!e &l repu$iau 'i irm( printre altele !a !eea !e interesa ,iseri!a era $up !&t se prea itatea $e su*lete mai mult $e!&t !alitatea lor $e un$e &"i este &ng$uit 0ungi la !on!lu-ia !a era pro*un$ lipsita $e no,le"e spirituala iseri!a # lipsita $e no,le"e7 <tun!i $omnul /ettem,rini ar tre,ui sa e mai multa aten"ie aris&ocra&ismului eea ere$it"ii ru'inii1 transmiterea nen!upleca& !in care se J $ unei gre'eli pe linia $es!en# careJ &n mo$ $emo!rati! vor,in$ erau totu'i nevinova"i+ sa se a ! aispre"ul !are $e#a lungul vie"ii lor apsa $e 6o $$$ pil$ asupra NaBh& r na&%raGi nBsi&J !e orice !rep&$ 'ar !omnul Se&&em)rini a n% mab JnsJs&e X m primul rn! pen&ru ca sen&imen&ele lui l ru*a pe %l&ian Dra&eau &mpotriva unei asemenea stri $e lu!ruri 'i &n al ;:; THOMAS MANN !oilea rn! pen&ru ca era o,osit $e o!oli'uri $eoare!e &n vi!le apologeti!ii a$versarului sau el re!uno'tea !ultul a,solut in*am D ` D ,oli! al neantului pe !are voia sa#l intitule-e spirit 'i avea prete r *a! $in nepopularitatea re!unos!uta a prin!ipiului as!eti! !eva le D R 'i s*&nt. <i!i Nap3ta !eru &ng$uin"a sa i-,u!neas! &n r&s. /a vor, R $espre ni3ilismul ,iseri!ii: 2espre ni3ilismul sistemului $e guvernam6 !el mai realist $in istoria lumii: 2omnului /ettem,rini nu#i tre!use nD D o$at prin !ap 'i ni!i m!ar nu sim"ise su*lul $e ironie umana !u !ar ,iseri!a *!ea nes*&r'ite !on!esii !arnalului as!un-&n$ !u o !on$es!en $en"a prev-toare ultimele !onse!in"e ale prin!ipiului 'i las&n$ spiritul sa $omneas!a &n !3ip $e in*luen"a regulatoare *ara sa !ontra-i! prea tare natura7 Este oare !u putin"a !a el s nu *i au-it vor,in$u#se ni!i $espre su,tila !on!ep"ie a 5in$ulgen"ei6 !are !uprin$ea !3iar 'i o tain anume a!eea a !storiei 'i !are nu era $elo! un ,un po-itiv asemenea !elorlalte taine !i pur 'i simplu o aprare &mpotriva p!atului $ruita pentru a mo$era po*tele sim"urilor 'i ne&n*r&narea ast*el &n!&t prin!ipiul

as!eti! i$ealul !astit"ii sa se pstre-e *r !a trupul 'i !arnalul sa *ie supuse unei severit"i nepoliti!e7 <'a$ar !um este posi,il !a $omnul /ettem,rini sa nu *ie &mpotriva a!estei &n*iortoare !on!ep"ii a 5politi!ului6 &mpotriva a!estui gest $e o &ng$uin"a 'i $e o pru$en"a pre-um"ioasa prin !are spiritul # sau !eea !e era &n*"i'at !a atare # &'i lua asupra sa sar!ina sa reali-e-e o opera &n lo!ul !ontrariului sau pretins vinovat 'i pe !are voia sa#l trate-e 5&n mo$ politi!6 pe !&n$ &n realitate a!esta nu are $elo! nevoie $e asemenea &ng$uin"a otrvit1 &mpotriva ,lestematei $upli!it"i a unei !on!ep"ii asupra lumii !are popula universul !u $emoni a$i! at&t via"a !&t 'i !o trariul sau pre-um"ios spiritul+ !!i $a!a una repre-enta prin!ipiul rau 'i !ealalt !a nega"ie pura tre,uia sa *ie la *el. Lua apoi aprarea ino!e volupt"ii 4 !eea !e#l *!u pe Hans Castorp sa se g&n$eas!a ia mansar$a $e umanist !u pupitrul s!aunele $e paie 'i !ara*a $e ap vreme !e Nap3ta a*irm&n$ !a nu exista voluptate *ara p!at 'i !a n are toate motivele sa#'i simt !on'tiin"a nelini'tita &n *a"a sp $e*inea politi!a ,iseri!ii 'i &ng$uin"a spiritului ca Riu)ire ca ,ata ni3ilismul prin!ipiului as!eti! 4 iar Hans Castorp so!oti !uv&nt 5iu,ire6 nu se potrivea !&tu'i $e pu"in !u &n*a"i'area sl,u"ului 'i mititelului Nap3ta... MUNTELE VRJIT ;:= 9i Castorp a!estea !ontinuau la nes*&r'it+ !unoa'tem 0o!ul Hans &l !uno'tea $eopotriv. Ca 'i el am as!ultat o !lipa !a sa ve$em Jsarea pe care o 4a lua una !in&re aces&e n&receri peripa&e&ice la J ? a personalit"ii6 !are#i &nso"ea pe !ei !e se plim,au 'i &n !e !3ip st pre-en"a va $etermina !a $is!u"ia sa piar$ pe nesim"ite $in lu!ire <st*el se &nt&mpla !a taini!a nevoie $e a "ine seama $e a!easta -en" stingea s!&nteia !are "&'nea $in !&n$ &n !&n$ pro$u!&n$ a!ea n-a"ie $e $es!ura0are !e ne !uprin$e atun!i !&n$ se &ntrerupe !urentul L trie per*e!t: <'a se &nt&mpla. Nu mai existau ni!i p&lp&iri &ntre !ontra-i!tori ni!i *ulgere ni!i *lui$ spiritual 4 !!i a!easta pre-en"a pe !are spiritul voia s#o neutrali-e-e era !ea !are $impotriv neutrali-a spiritul1 iar H(ns Castorp plin $e uimire 'i !urio-itate &'i $$ea seama $e a!est *apt. Revolu"ia 'i !onservatorismul se !io!neau a!olo &ntr#o apriga !ontrovers 4 'i te uitai la PeeperForn 'i#l ve$eai !um mergea nu prea impo-ant ,a !3iar !u pasul pu"in !am sl,it 'i !u

plria trasa pe *runte1 &i ve$eai ,u-ele late s*&rte!ate neregulat 'i#l au-eai !um arat&n$ glume" !u !apul spre interlo!utori -i!ea+ 52a $a $a: 3erebrum, !ere,ral &n"elege"i: Este... Pe $e alta parte se pare...6+ 'i iat !a ,rus! *lui$ul murea $e*initiv. Cutau aiurea re!urgeau la ni'te vr0i mai tari a0ungeau la 5pro,lema aristo!rati!a6 Ia !ea a popularit"ii 'i a no,le"ei. 2ar nu mai "&'nea ni!i o se&nteie. Ca prin *arme! !onversa"ia !apata o &ntorstura personal+ Hns Castorp &l ve$ea pe tovar'ul $e !ltorie al Clav$iei &ntins pe pat a!operit !u !uvertura $e mtase ro'ie &n !ma'a $e tri!ou *r guler arat&n$ &n parte !a un mun!itor ,atr&n 'i &n parte !a un ,ust imperial 'i $up !&teva p&lp&iri sla,e tensiunea $isputei se ingea. Urmau &n!or$ri 'i mai mari. Pe $e o parte negarea 'i !ultul ului 4 iar pe $e alta parte a*irmarea unui $a etern 'i a $ragostei m spirit pentru via". Ce $eveneau tensiunea *ulgerul 'i *lui$ul !&n$ &"i arun!ai privirea spre m#nheer ' lucru care se n&mpla lsZ aproape au&omat $in pri!ina unei atra!"ii taini!e7 Pe s!urt nu mai existai, @ i6 'i !a sa re$m o o,serva"ie a lui Hans !eea !e se nai mult ni!i mai pu"in $e!&t un petre!ea nu era ni!i mi "0e " mister. Pentru !ulegerea lui cele 5meZ Bu&ea s3 re&ina ca un mis&er nu se poa&e e>prima !ec& prin Brim slmBJe cu4in&e - sau" n caz con&rar" r3mne !e-a pururi nee>-Bu&ea cX W U9LJ Ben&ru a e>prima mis&erul !espre care es&e 4or)a" s-ar lui 6 r&e u ca" pri4in!u-l pe Bie&er Beeper@om" cu masca a 9i ,r-$ata !e ri!uri" cu *ura lui schimonosi&a !e o ;:8 THOMAS MANN ner4ul str&m,(tura amara erai 'i pentru 'i !ontra !a 'i unul 'i !ellalt veneau 'i se anulau &n el+ asta 'i !ealalt unul 'i !elalalt 2 !omporta a!est ,atr&n stupi$ a!est -ero atotstap&nitor: Parali-a !ontroversei $ar nu &n!ur!&n$ lu!rurile prin o!oli'uri &ntorto!3 Nap3ta1 nu avea o atitu$ine e!3ivo!a la *el !u a!esta $in urma D mani*esta &ntr#un mo$ !u totul $i*erit &ntr#un mo$ po-itiv !!i mister 'ovitor &ns evi$ent !a lumina -ilei se situa nu numai $in $e prostie 'i $e inteligen"a $ar era mai presus $e at&tea alte antite-e !are $omnii /ettem,rini 'i

Nap3ta le invo!au $in $orin"a $e a o,"i tensiunea maxima ne!esara s!opurilor lor pe$agogi!e. Personalitatea $up !&t se pare nu era e$u!ativ 4 'i !u toate a!estea !e noro! putea !onstitui pentru !ineva !are !ltorea !a sa se !ultive: C&t era $e !iu$at sa o,servi a!est $u,lu aspe!t al unui rege atun!i !&n$ !ei $oi !ontra-i!tori &n!epur sa $is!ute $espre !ltorie $espre gre'eala 'i $espre taina in$ulgen"ei $espre p!at 'i nevinov"ia volupt"ii. &l ve$eai !um &'i las !apul pe umr 'i pe piept !um ,u-ele &n$urerate i se $es!3i$eau iar gura#i o,osita 'i t&nguitoare se !as!a narile se um*lau 'i se lrgeau !a 'i !um ar *i ptimit !utele *run"ii se ri$i!au iar o!3ii i se mreau &ntr#o spl!ita privire su*erin$a+ o i!oan a amr!iunii. 2ar iat !a $eo$at &n a!eea'i !lipa a!easta *igura $e martir !apata o expresie $e voluptate. <ple!area !apului &ntr#o parte $evenea mali"ioasa ,u-ele &n! &ntre$es!3ise sur&$eau !u neru'inare gropi"a $e si,arit pe !are am remar!at#o 'i &n alte &mpre0urri &i aprea &n o,ra- 4 'i iat !a preotul pag&n 'i $n"uitor rsrea a!olo &n vreme !e !u un gest ,at0o!oritor al !apului arata pe !ei $oi !are $is!utau aprig 'i#l au-eai -i!&n$+ 5Ei $a $a $a... per*e!t. <sta#i... <stea s&nt... lata !eva nou... Taina volupt"ii &n"elege"i...6 Cu toate a!estea a'a !um am spus#o $estitui"ii prieteni 'i pro*esori ai Iui Hans Castorp se mai gseau &n! &ntr#o situa"ie relativ *avora atun!i !&n$ puteau sa se !iorovaias!a numai ei am&n$oi. Pe vremea omul $e mari $imensiuni nu era pre-ent ei se a*lau &n elementu !3iar puteai *i nelmurit &n !e prive'te rolul pe !are#l 0u!a el &n a !a-uri. Insa situa"ia era limpe!e n !eza4an&a#ul lor cn! nu a 5 vor,a 4 o ,u!at $e vreme 4 $espre s!prri $e inteligen"a#!uvinte 'i $espre spiritus, !i $espre lu!ruri pam&nte'ti 'i pra s!urt $espre !3estiuni 'i o,ie!te !are pun la &n!er!are *irile toare+ atun!i se isprvea !u ei se topeau &n um,ra 'i am&n$oi K nesemni*i!ativi iar PeeperForn apu!a s!eptrul $etermin # MUNTELE VRJIT ;:9 ! $a $elega 'i porun!ea... @are era $e mirare !a el !aut sa rea$u! Ri5 in a!easta situa"ie 'i sa le s!oat $in v&rte0ul loeomahiei. Jle ea at&ta timp !it a!easta $omina sau !el pu"in atun!i !&n$

$omina multa vreme1 &ns nu su*erea $in vanitate 4 iar Hans Castorp era $e a!est *apt. Vanitatea nu are $imensiune iar mre"ia nu este &n*u#t Nu setea $e realit"i evi$ente pe !are o avea PeeperForn artinea unor alte motive 'i anume apar"inea 5*ri!ii6 !a s#o spunem * arte s!3emati! 'i *oarte grosolan apar"inea a!elui -el 'i a!elui pun!t $e noare pe !are Hans Castorp &l invo!ase !u titlu $e &n!er!are &mpotriva $omnului /ettem,rini ram&n&n$ sa#l pre-inte !a pe o trstura oare!um militar. # 2omnii mei spunea olan$e-ul ri$i!&n$u#'i m&na $e !pitan !u ung3iile as!u"ite &ntr#un gest $e implorare 'i !on0urare. Cine $omnii mei per*e!t ex!elent: <s!etismul... In$ulgen"a... Voluptatea... <' vrea... Negre'it: 8oarte important: 8oarte $is!uta,il: Totu'i $a"i#mi voie... M tem s( nu *a!em o grava... Ne sustragem $omnii mei ne sus#tragem &ntr#un mo$ ne0usti*i!at $e la !ele mai s*inte... Respira a$&n!. <!est aer $omnii mei a!est v&nt !are veste'te *o3nul pe !are#l respiram a-i 'i#l sim"im ptruns $e o ginga'a mireasma primavarati!a &n!r!ata $e presentimente 'i amintiri... nu s#ar !uveni sa#l aspiram pentru a#l expira su, *orma $e... Va rog struitor+ n#ar tre,ui sa *a!em asta. Este o Jignire. Numai lui avem $atoria sa#i &n!3inam &ntreaga 'i !ompleta noastr... Li!3i$at $omnii mei: 9i pentru a#i slavi !um se !uvine !alit"ile s#ar !uveni !a $in pieptul nostru... Ma opres! $omnii mei: Ma opres! &n !instea a!estui... /ttea &n pi!ioare rmas pu"in &n urma !u um,ra plriei peste ochlJ .N &o&i &i urmar exemplul. Y V &n$rept aten"ia !ontinua el spre pis!ul a!estei &nl"imi !tre una'a &nl"ime spre a!est pun!t negru 'i rotitor a!olo sus $ea#a6;S&%5 aH%r e>&raoiS!inar care )a&e m ne*ru$$$ 7s&e o pasare !e c J Basare mare $e pra$a. Este $a!a nu ma... 2omnii mei 'i tu m ;S&e W ac4ila# Va &n$rept !u toata 3otar&rea !tre... Privi"i: 6l& !e4in m3sura 6e "n N nam&e-. Parul meu e al, $esigur. I#a"i 4e!ea &o& a&& !e JJL0&pe! a6gilaa 9L mine 0orma rotun0it a aripilor. @ a!vila $omnii mei o masura ce &nainte- &n... 2a *ire'te !opila mea pe Wr slnSura&a"i. /e rote'te &n a-ur $easupra noastr plute'te aie

$in aripi la o &nl"ime ame"itoare 'i p&n$e'te !u o!3ii J ;;0 THOMAS MANN ei puterni!i ptrun-tori 'i ,ul,u!a"i p&n$e'te *ara &n$oiala < $omnii mei pasarea lui Jupiter regele neamului sau leul va-$ aD <re ve'm&nt $e pene !io! $e o"el !are nu este &n$oit 3 puterni! $ ` D v&r* 'i ni'te !ngi $e o putere nemaiau-ita ni'te g3eare &n$oite &na ast*el &n!&t !ele $inainte !u !ele $inapoi !are s&nt mai lungi *or D un ,r&u $e *ier. Privi"i !am a'a arata: 9i !u m&na lui $e !pitan ung3iile as!u"ite &n!er!a sa &n*"i'e-e g3earele a!vilei. Ei !umetre ! rote'ti 'i p&n$e'ti a!olo7 spuse &ntor!&n$u#'i *a"a &n sus. Napuste'te#t i Crapa#i !apul 'i o!3ii !u !io!ul tau $e o"el s*&rte!a p&nte!ul !reaturii !are 2umne-eu... Per*e!t: Li!3i$at: Tre,uie !a g3earele tale sa &n!ur!e &n ma"e iar !io!ul sa#"i *ie plin $e s&nge... Era inspirat 'i ast*el $atorita lui &ntreg grupul !are se plim,a pier$u interesul pentru anotinomiile lui Nap3ta 'i ale lui /ettem,rini. 2e alt*el apari"ia a!vilei *ara sa se mai vor,eas! $espre ea !ontinua sa in*luen"e-e 3otar&rile 'i ini"iativele !are urmar su, !on$u!erea lui m#n-heer< intrar &ntr#un 3an ,aura 'i m&n!ara la o ora !u totul nepotrivita &ns !u o po*ta a"&"ata taini! $e amintirea a!vilei. /e osptar 'i !3e*uira a'a !um o *!eau a$esea !3iar 'i &n a*ara $e 5Cerg3o*D la instiga"ia lui m#nheer, pretutin$eni pe un$e se &nt&mpla &n Plat- &n 2or* &ntr# un 3an $e pe ;laris sau Eloster un$e se $u!eau !u $e!ovilul &n ex!ursie. /u, or$inele lui PeeperForn se !onsumau $arurile !lasi!e ale vie"ii !a*ea !u *ri'!a p&ine $e "ara !u ,r&n-a &m,ietoare &ntinsa pe un minunat unt $e <lpi !u !astane !al$e 'i !u vin ro'u $e Veltlin $up po*ta inimii1 iar PeeperForn &ntovr'ea gran$ios a!este mese improvi-ate !u vor,e in!oerente sau &l rugau pe <nton Earlovi!i 8erge sa le vor,eas! $a ii po*tea pe a!est ,l&n$ martir !ruia toate su,ie!tele &nalte &i erau strine &ns !are putea istorisi !u *oarte multa pri!epere $espre *a,ri!area !au!iu!urilor ruse'ti pentru &n!l"minte1 se ameste!au &n masa !au!iu!u sul* 'i alte materii 'i g3etele terminate erau 5vul!ani-ate6 l o tempe ratura mai mare $e o suta $e gra$e. Le mai povestea $e asemene $espre !er!ul polar !!i !ltoriile lui $e a*a!eri &l $useser $e multe ori p&na &n regiunile ar!ti!e1 le vor,ea $espre soarele $e la nop"ii 'i $espre iarna ve'ni!a la Capul Nor$. <!olo spunea el ! no$uros 'i $e su, musta"a pe oal vaporul i se

pruse minus!ul in para"ie !u st&n!ile *ormi$a,ile 'i !u oglin$a marii !enu'ii !a o" i0rp4a !el-l pe !er se ivir ni'te *&'ii !e lumina *al)ena" care nu erau au]aurora ,oreala. 9i lui <nton Earlovi!i totul i se pruse a *i l(6 &ntregul $e!or 'i !3iar el &nsu'i. MUNTELE VRJIT MML at&ta $espre $omnul 8erge singurul $in a!easta mi!a so!ietate !u $esav&r'ire strin $e rela"iile re!ipro!e ale !elor $in 0urul lui. K.mai &n !eea !e prive'te a!este rela"ii este !a-ul sa istorisim $oua nar /DFFF n&re4e!eri" !oua con4or)iri ciu!a&e" n&re pa&ru ochi" pe care S Q nos&ru lipsi& !e eroism le a4usese n&re &imp cu 6la4!ia 6hau!3at tovar'ul ei $e !ltorie !u *ie!are separat una &n 3ol $up !ina reme !e 5sting3eritorul6 era &n pra$a *rigurilor iar !ealalt &ntr#o $up(#amia- la !ap(t&iul lui m#nheer. &n seara a!eea 3olul era !u*un$at &n semio,s!uritate. Reuniunea ,i'nuit *usese s!urta 'i lipsita $e &nsu*le"ire pa!ien"ii se retrasesera repe$e 'i $evreme pe ,al!oane pentru !ura $e seara $a!a nu !umva trgeau la *it $ans&n$ sau 0u!&n$ a!olo 0os &n vale. @ singura lamp ar$ea un$eva pe &ntin$erea pla*onului stins 'i ni!i saloanele alturate nu erau mai luminoase. &ns Hans Castorp 'tia !a $oamna C3au!3at !are#'i luase !ina *(ra stp&nul ei nu se ur!ase &n! la primul eta0 !a &nt&r-iase singura &n salonul $e le!tura 'i !orespon$en"a 'i $in !au-a a!easta &nt&r-iase 'i el sa ur!e. Ramase a'a$ar a'tept&n$ &n *un$ul 3olului pe estra$a $espr"ita $e partea !entrala prin !&"iva st&lpi al,i &m,r!a"i !u lemn. /ttea &n *a"a !minului $e *aian"a &ntr#un *otoliu !u legntoare asemenea !elui &n !are se legnase Marusia &n seara !&n$ Joa!3im avusese !u ea uni!a lui !onvor,ire 'i *uma o "igara $up !um &ng$uia regula !el pu"in la ora a!easta. Clav$ia se apropie iar Hans Castorp &i au-i pa'ii venin$ $in spate 'i *o'netul ro!3iei apoi se ivi alturi $e el *a!&n$u#'i v&nt !u o s!risoare Pe !are o "inea $e un !ol" al pli!ului 'i#i spuse !u vo!ea ei at&t $e asemntoare !u a!eea a lui Pri,islav+ # Portarul a ple!at. 2a"i#mi $umneavoastr un timbre-poste. n seara a!eea purta o ro!3ie $e mtase &n!3is 'i u'oar o ro!3ie !u eul rotun$ 'i m&ne!ile &n*oiate !are se &n!3i$eau str&ns &n

0urul c eieturilor. Era sl,i!iunea lui. /e &mpo$o,ise !u !olierul $e perle s!inteia !u o lu!ire stins &n semio,s!uritate. El ri$i!a o!3ii 'i#i Bn4i !3ipm $e Firg3i-a. Repet+ X Tim)re. N-am$ 4ici m nSa5 Tant pis pour !ous. Nu s&nte"i &n stare sa *a!e"i un ser# ma $ 6K !oamne. 9i#9i str&nse ,u-ele $&n$ $in umeri. 8aptul a!esta Puise a8eS0e. V !re$eam m!ar or$onat 'i !on'tiin!ios. &mi &n!3i# D65 Jn&r6[ $espar"itura a porto*elului o mi!a !ole!"ie $e P[Ntale aran0ate pe !ategorii. ;;, THOMAS MANN # Nu !e s *a! !u ele7 Nu s!riu ni!io$at s!risori &n pl0c r R ` putea s!rie7 8oarte rar trimit !&te o !arte po'tal pe !are o !um R [. )ra&3 *a&a$ 6ui sa-i mai scriu scrisori. N-am pe nimeni$ Nu mai a un *el $e legturi !u !&mpia am pier$ut !onta!tul. Noi avem 6 !ulegere $e !&nte!e populare un !&nte! !are spune+ 5M#am pier$ lume6. <'a e 'i !u mine. # Cine atun!i $a"i#mi !el pu"in o papiroas=, om pier$ut spuse ea D se a'e- &n *a"a lui l&ng( !min pe ,an!a a!operita !u o pern $e p nz-&n!ru!i'&n$u#'i pi!ioarele 'i &ntin-&n$ m&na. Cel pu"in !u "igri tre,uie *i"i aprovi-ionat. 9i nepsatoare *r s#i mul"umeas! lua o "igar $in ta,a!3era $e argint pe !are el i#o &ntinse aprin-&n$ ,ri!3eta &n *a"a !3ipului ei aple!at &nainte. <!est lene' 5atun!i $a"i#mi6 'i *aptul $e a lua *(ra s( mul"umeas! tr$au 'i nepsarea *emeii rs*"ate $ar 'i sensul unei 5!omunit"i6 umane $e o simplitate *oarte *ireas! sl,ati! 'i toto$at ginga' $e a lua 'i $e a $a. &n sinea lui &i !riti!a atitu$inea !u o soli!itu$ine $rgstoas apoi spuse+# # 2a "igri am mereu. &n a$evr m!ar !u "igri s&nt tot$eauna aprovi-ionat. Cum sa te lipse'ti $e ele to!mai ai!i7 Nu#i a'a7 Vor,in$ ast*el s#ar spune ! s&nt ptima'. 2ar tre,uie sa mrturises! sin!er ! nu s&nt $elo! un om ptima' &ns am *ire'te !&teva patimi pasiuni *legmati!e. # 8aptul $e a a*la ! nu s&nte"i un pasionat ma lini'te'te *oarte mult &i spuse ea s!o"&n$ a*ara &n timp !e vor,ea *umul pe !are#l trsese &n piept. 2e alt*el !um a"i putea *i7 N#a"i mai *i $umneavoastr &n'iv. Pasiunea &nseamn+ a trai pentru $ragostea $e via". 2ar este 'tiut ! voi exista"i numai pentru tririle pe !are vi le $ via"a. Pasiunea este uitarea $e sine. Pe

!&n$ voi nu s&nte"i preo!upa"i $e!&t s v &m,og"i"i# 3 e ga. Ni!i nu v( $a"i seama ! a!est lu!ru este un egoism &ngro-itor 'i s apre"i &ntr#o ,un -i !a ni'te $u'mani ai omenirii. # Hai$e 3ai$e: C3iar a'a inami!i ai omenirii7 # Ce tot spui a!olo#Clav$ia $e !e generali-e-i ast*el7 La !e anume pre!is 'i person g&n$e'ti !&n$ spui ! noi nu ne sin!3isim $e via" !i s&ntem pre numai s( ne &m,og"im7 Voi *emeile $e o,i!ei nu *a!e"i mor K &nt&mplare. <3 las morala. Un asemenea su,ie!t este mai tem $e $isputa pentru Nap3ta 'i /ettem,rini. I-vor'te $in $o K mrii !on*u-ii. @are poate 'ti !ineva $a! trie'te pentru sine in D !m pentru $ragostea $e via" poate !ineva s#o 'tie &n mo$ m Vreau s spun ! nu exista o limita pre!is &ntre una 'i a MUNTELE VRJIT ;;8 Teii egoiste 'i egoisme $evotate... Cre$ !a 'i ai!i e la *el a'a !um e tDn$eni &n $ragoste. Este imoral *r &n$oial ! nu pot s( $au tan"( la !eea !e &mi spui tu &n legtur !u morala 'i !a &nainte $e c&nt *eri!it s *iu &mpreun !u tine a'a !um n#am mai *ost $e!&t o ori!e G6 ` ura $at p&n( a!um 'i ni!io$at $e !&n$ te# ai &ntors. 9i ! pot sa#"i c&t $e ,ine te prin$ a!este man'ete !are#"i str&ng &n!3eieturile 'i ast mtase su,"ire !are *o'ne'te &n 0urul ,ra"elor # ,ra"ele tale pe !are le !unos!... - Blec$ #Nu ple!a te rog: Voi "ine seama $e &mpre0urri 'i $e personalit"i. U E *ires! s te a'tep"i numai la at&t $e la un om *r pasiuni. #2a ve-i tu: &"i ,a"i 0o! 'i m !er"i !&n$ eu... 9i vrei s ple!i !&n$... - /&nte"i rugat s vor,i"i !u !&t mai pu"ine la!une $a! $ori"i s( *i"i &n"eles. #Prin urmare nu vrei s#mi &ng$ui s( m *oloses! m!ar un pi! $e a,ilitatea ta $e a !ompleta *ra-ele neterminate7 <' spune !#mi *a!i o ne$reptate... $a! n#a' &n"elege ! i$eea $e $reptate n#are !e !uta ai!i...

# < nu. 2reptatea este o pasiune *legmati!a. /pre $eose,ire $e gelo-ie $in pri!ina !reia oamenii *legmati!i a0ung &n mo$ sigur ri$i!oli. # Ei ve-i7 Ri$i!ol. <'a$ar las#m s( *iu *legmati!. I"i repet+ !um a' putea ie'i $in &n!ur!tura *r ( *i a'a7 2e pil$ !um a' *i putut &n$ura s a'tept7 -6um. # / te a'tept. - *o#ons, tnon ami, n#o s( m. opres! la *orma &n !are#mi vor,e'ti 6u W ncp"&nare !am smintit. @ s( s*&r'e'ti prin a o,osi 'i &n $e*ini# J nu s5n& [ mo*turoas nu *a! na-uri !a o ,urg3e- supar!ioas. #Nu *iin$! tu e'ti ,olnav. Coala &"i $ &ntreaga li,ertate. Te *a!e... @$ nu vine &n minte un !uv&nt $e !are nu m# am *olosit ni!io$at: Te &ace genial: S3 4orr#im alt$at $espre geniu$ Nu as&a 4oiam sa spun$ $ 'oresc un lucru N r, - Sa mcerca&i sa pretin$e"i ! am vreun ameste! &n &ar a'tep# mnea4oastr( # $a! &n a$evr a"i a'teptat # !a v#am chi &n!ura0at ,a ma# - am au&ori-at. V rog s#mi !on*irma"i !3iar a!um &n mo$ *or# MM6aes&e e>ac& con&rariul$$$ ace0e Clav$ia $esigur. Nu tu m#ai &n$emnat sa a'tern a'tept. <m $e nimeni. &n"eleg *oarte ,ine !( $ai importan" a!estei... ;;9 THOMAS MANN # C3iar !on!esiile $umneavoastr au !eva impertinent 2 s&nte"i un om o,ra-ni! 'i numai 2umne-eu 'tie !um este posi,il asta. Nu numai &n raporturile $umneavoastr !u mine !i !3iar ` al&0el" una 6a i n al&e &mpre0urri. &ns'i a$mira"ia $umneavoastr supunerea $umnea are !eva o,ra-ni!. Cre$e"i !a n#o va$7 2in a!easta !au-a ar tre,ui m!ar sa nu va vor,es! !u at&t mai mult !u !&t ave"i &n$r-neala vor,i"i $espre o pretinsa a'teptare. C3iar 'i *aptul !a mai s&nte"i &n! D R este ne0usti*i!at. <r *i tre,uit $e multa vreme s *i"i pre-ent la mun $umneavoastr pe 'antier

sau mai 'tiu eu un$e... # <!um vor,e'ti *ara geniu 'i e'ti *oarte !onven"ionala Clav$ia 2ar $e alt*el 'tiu !a nu#i $e!&t un *el $e a vor,i !!i tu n#o sa po"i g&n$i !a /ettem,rini. <'a vor,i"i voi $ar eu nu va pot lua &n serios. N#am $e g&n$ sa ple! &n mo$ nes,uit !a ,ietul meu var !are a'a !um ai pre-is#o 'i tu a murit $up !e a &n!er!at sa#'i *a! servi!iul militar la 'es !u toate !a el &nsu'i 'tia !a va muri $ar a pre*erat sa moara $e!&t sa !ontinue ai!i servi!iul tratamentului. Cine !a nu $egea,a era sol$at $ar eu eu nu s&nt sol$at eu s&nt !ivil 'i pentru mine ar &nsemna sa $e-erte- $a!a a' *a!e !a el $a!a a' $ori !u ori!e pre" 'i &n po*i$a inter$i!"iei lui Ra$amante sa slu0es! progresul la 'es 'i s *a! o trea,a *olositoare. <sta ar *i !ea mai mare ingratitu$ine 'i !ea mai mare nestatorni!ie at&t *a" $e ,oala 'i $e geniu !&t 'i *a"a $e iu,irea mea pentru tine # ale !rei !i!atri!e ve!3i 'i rni proaspete le port &n mine 4 *a" $e ,ra"ele tale pe !are le !unos! $e'i a$mit !a nu le#m !unos!ut $e!&t &n vis &n timpul unui vis genial a'a !a pentru tine ,ine&n"eles nu poate exista ni!i o !onse!in"a ni!i o o,liga"ie 'i ni!i o limitare a li,ert"ii... Ea r&se !u "igara &n gura iar o!3ii tatra'ti se &ngustar $evenin$ !a $oua linii o,li!e 'i re-em&n$u#se $e sptar !u m&inile spri0inite p ,an!a pi!ior peste pi!ior &'i legna panto*ul $e la! negru. - /uelle generosite! <!, l, la, vraiment! Exa!t a'a mi#am &n!3ipuiD &ntot$eauna un homme de genie, )ie&ul !e &ine+ - ine" *ie !um vrei tu Clav$ia. 8ire'te prin !3iar originea mea tot at&t $e pu"in om $e geniu pe !&t s&nt om $e mari $imensiuni ,$H 2umne-eule. &ns $atorita &nt&mplarii 4 eu &i spun &nt&mplare #strmutat 'i ur!at at&t $e sus &n a!este regiuni geniale... &ntr-un cu @ nu 'tii *ara &n$oiala !a $inuie'te &n !3estiunea asta !eva !am ! pcie supc gogia al!3imisto#ermeti!a a$i! o transsu,stan"iere intr#o OZK6 5 *a rioara prin urmare o !re'tere o ri$i!are 'i o intensi*i!are $a! ma &n"elegi. 2ar este evi$ent !a un !orp !are se $ove$e'te !ap MUNTELE VRJIT MMN nea $e-voltare tre,uie ori!um s ai, pentru &n!eput !&teva 8 rtDti proprii. 9i !eea !e aveam &n mine o 'tiu pre!is era !a $e multa m sim"eam *amiliari-at !u ,oala 'i !u moartea 'i &n! $e

pe 4reme H eram $oar un !opil am avut ne,unia sa#"i !er sa#mi &mprumu"i un L n e>ac& la 0el ca aici" n noap&ea 6arna4alului$ 'ar iu)irea 0ara este genial !!i moartea 'tii este prin!ipiul genial o res bina, un pis philosophorum, 'i mai este $e asemenea 'i prin!ipiul pe$agogi! !i pasiunea pentru a!est prin!ipiu te !on$u!e !tre iu,irea $e via"a 'i $e om. <'a stau lu!rurile le#am $es!operit st&n$ pe ,al!on 'i s&nt &ne&ntat ! pot sa "i le spun. Exista $oua $rumuri !are $u! spre via"a$ Unul este !el o,i'nuit $ire!t 'i !instit. Celalalt e peri!ulos $u!e la moarte 'i este $rumul genial: # E'ti un *ilo-o* pu"in !am smintit &i spuse Clav$ia. Nu vreau sa pretin$ !a &n"eleg tot $in &n!&l!itele tale g&n$uri germane &ns tot !e spui tu sun omene'te 'i !u siguran"a !a te#ai exprimat en philosophe. -Brea en philosophe, $up gustul tu Clav$ia nu#i a'a7 # Las impertinen"ele: 2evine pli!tisitor. < *ost stupi$ 'i nepermis sa a'tep"i. 2ar nu#i a'a !a nu e'ti suprat pe mine ! ai a'teptat *ara nici un sens. # < *ost &ntr#o privin"a pu"in !am greu Clav$ia !3iar pentru un om !u pasiuni *legmati!e 4 greu pentru mine $ar 'i greu pentru tine !a te#ai &ntors &mpreun !u el &ntru!&t 'tiai *ire'te $e la Ce3rens !a eram ai!i 'i ! te a'teptam. 2oar "i#am spus !a am so!otit noaptea noastr !a pe o noapte $e vis 'i "i#am a!or$at &ntreaga li,ertate. &ns p&na la s*&r'it n#am a'teptat &n -a$ar !!i e'ti iar'i ai!i stm unul l&nga altul !a o$inioar Dti au$ vo!ea *erme!tor $e limpe$e o vo!e $e a&&a amar !e 4reme ui&ima auzului meu iar su, a!easta mtase vaporoasa s&nt ,ra"ele tale pe e !unos! # m!ar !a tovar'ul tau $e !ltorie -a!e a!olo sus a *e,rei marele PeeperForn !are "i#a $ruit a!este perle... Vi !u !are $umneavoastr &n"elege"i at&t $e ,ine sa va &m,og"i"i e>Perien"a. pem % K,uie sa *ii suprata pe mine Clav$ia. /ettem,rini m# a !ertat $ec$ eD'i motiv &ns numai $intr#o pre0u$e!ata

mon$ena. N#am ^u D9tigat *iin$ &n rela"ii !u a!est om 4 pentru numele lui ei" I#a T J !!i es&e &n a$evr o personalitate: Re!unos! !a e &n v&rsta #/i a' &n"elege !a tu !a *emeie sa#l iu,e'ti nespus $e mult. JZ lK lu&Je'ti at&t $e tare7 ;;; THOMAS MANN # Cu tot respe!tul !uvenit *ilo-o*iei tale Hans nem"i'orul spuse m&ng&in$u#i parul nu gses! !a e omene'te sa#"i vor,es! $ D 6 $ragostea mea pentru el: # Vai Clav$ia $e !e nu7 Cre$ !a omenia &n!epe a!olo un$e o lipsi"i $e geniu &'i imaginea- !a se s*&r'e'te. /a voT,im lini'ti"i $ el. &l iu,e'ti !u pasiune7 7a se apleca nain&e !a sa arun!e mu!ul "igrii alturi &n !min a ` ramase re-emat !u ,ra"ele &n!ru!i'ate. # Ma iu,e'te &i spuse iar iu,irea lui ma *a!e sa#i *iu !u m&n$rie re!unos!toare 'i $evotata. Tre,uie sa &n"elegi sau alt*el n#ai *i $emn $e prietenia pe !are "i#o $ruie'te. Pasiunea lui m#a silit sa#l urme- 'i sa#l slu0es!. Cum putea *i alt*el7 Ju$e!a 'i tu: Cre-i oare !a omene'te este posi,il sa te sustragi pasiunii sale7 # &ntr#a$evar este imposi,il: !on*irma Hans Castorp. Nu ,ine&n"eles este a,solut ex!lus. Cum ar putea o *emeie sa trea! peste pasiunea sa peste spaima pasiunii sale 'i sa#l lase !a sa spun a'a &n ;3etsimani pra$a !3inului... # Nu e'ti prost &i spuse ea iar o!3ii o,li!i !apatara un aspe!t *ix 'i vistor. E'ti inteligent. /paima provo!a&a !e pasiune$$$ # Nu#i nevoie $e prea mare inteligen"a !a sa#"i $ai seama !a tre,uie sa#l urme-i !u toate !a iu,irea lui are !eva nelini'titor sau mai pre!is #*iin$! tre,uie sa ai, !eva nelini'titor. - 3est exact... Nelini'titor. Cu el ai multe gri0i multe $i*i!ult"i... li luase rn&na 'i se 0u!a in!on'tient !u $egetele $ar ri$i!&n$ ,rus! o!3ii &n!runta spr&n!enele 'i &ntre,a+ # /tai: @are nu#i 0osni! sa vor,im $espre el a'a !um o *a!em7 # 2esigur !a nu Clav$ia... Nu e $eparte $e a'a !eva. Ca !u sigu ran"a !a nu#i $e!&t *oarte omenes!. Wie &"i pla!e a!est !uv&nt. n SP &ntot$eauna !u un a!!ent &n!&ntator iar eu l#am as!ultat v$it interes ori $e !&te ori &l rosteai. Varului meu Joa!3im nu#i pl!ea $in mo militare. Bi!ea !a a!est !uv&nt &nseamn in$olen"a nepsare 9i interpretam &n *elul a!esta !a pe un guazzabuglio $e toleran"a K ginit eu &nsumi a' avea

!&teva o,ie!"ii $e *!ut o re!unos!. Insa K !&n$ are sensul li,ert"ii al geniului 'i al ,unt"ii !uv&ntul a! un lucru mare" pe !are#l putem invo!a &n toata lini'tea pentru P K $is!u"iei noastre $espre PeeperForn 'i a gri0ilor 'i $i*i!ult"ile 8 Kd le !au-ea- el. 8ire'te a!estea $e!urg $in sentimentul lui i exagerata $in teama lui $e a nu *i la &nl"imea pasiunii !are -2nio 1 MUNTELE VRJIT MMX as! at&t $e intens experien"ele 'i $eli!iile !lasi!e ale vie"ii a$i! S a !e $es*at 4 a'a !a putem vor,i !u tot respe!tul $eoare!e la el ktp $e mare $imensiune $e o $imensiune gran$ioasa 'i regeas!a. 9i &o&ul esic n#osim" nici nu-l n#osim" !iscu&n! !espre as&a n chip omenesc$ Mu este vor,a $e noi spuse Clav$ia &n!ru!i'&n$u#'i $in nou ,ra# <r &nsemna sa nu *ii *emeie $a!a n#ai a!!epta sa te umile'ti pentru L hJrea unui om" pen&ru iu)irea unui om !e mari !imensiuni" cum spui si !are are pentru mine o pasiune &mpins p&na la spaima. U Negre'it Clav$ia. 8oarte a$evrat. Umilin"a s*&r'e'te 'i ea prin a vea o asemenea $imensiune iar *emeia poate vor,i !u tot $ispre"ul $e !ulmile umilin"ei sale tuturor !elor !are n#au $imensiune regeas!a a'a !um ai pro!e$at tu a$ineauri &n legtura !u mr!ile po'tale 'i exa!t pe tonul !u !are ai spus+ 5V !re$eam m!ar or$onat 'i Z!on'tiin!ios]:6 #E'ti sus!epti,il7 Las#o ,alta. Hai$e sa $am $ra!ului sus!epti,ilitatea # e'ti $e a!or$7 9i eu am *ost sus!epti,ila !&teo$ata 'i "in s#o re!unos! $eoare!e &n seara asta s&ntem ai!i unul l&nga altul. <m *ost enervat $e *legmatismul tau 'i $e *aptul !a te &n"elegeai at&t $e ,ine !u el $ar 'i $in pri!ina $ragostei !e#o ai pentru egoista#"i experien"a a vie"ii. 9i totu'i *aptul mi#a *!ut pl!ere 'i "i#am *ost re!unos!toare *iin$! v$ !a#l respe!"i... Este mult loialitate &n purtarea ta 'i !u toate !( e &nso"it $e un pi! $e impertinen"a totu'i p&na la s*&r'it apre!ie- aces& 0ap&$ # lata !eva *oarte $rgu" $in partea ta. /e uit la el. Bise+ # /e pare !a e'ti in!origi,il. Mai ,ine -is e'ti un t&nar 'iret. Nu 'tiu a ai spirit $ar !u siguran"a !a e'ti plin $e 'iretenie. Cine 'i

$e alt*el P em &mpa! 'i a'a. Ca se poate avea !3iar 'i prietenie pentru tine. sa tun prieteni ,uni 'i sa &n!3eiem o alian"a pentru el a'a !um se e c4&e[$ata o alian"a &mpotriva !uiva: &mi $ai m&na7 <$esea ma LNN neori mi-e 0rica sa ramn sin*ura" sa ma sim& sin*ura n mine SJD J u sais--- 7 un om at&t $e nelini'titor. C&teo$ata mi#e teama sa nu t u Brost... Uneori tremur... Mi#ar pl!ea at&t $e mult sa am un om el]1 N r&ll&le-$$ "nfin, $a!a vrei sa 'tii poate $e a!eea m#am &ntors !u 'e-ati *a" &n *a"a *enunchi ln*a *enunchi" el S&5&*8% Je/(nt n 0o&oliul cu s&rnse - ; f1 apleca& n *a"a ea pe ,an!a. Rostin$ ultimele !uvinte &i na lui Hans Castorp 'i o lipi $e o,ra-. El &i spuse+ ;;8 THOMAS MANN <n*a mine. Dai" as&a-i minuna&$ Ah" 6la4!ia" es&e a&& !e &a&$ <a mine ai venit !u el7 9i mai pretin-i ! a'teptarea mea a * pi$a !a am *a!ut#o *ara permisiune 'i *(ra sens7 <r *i o mare st& $in partea mea $a!a n#a' apre!ia $arul prieteniei tale al prietenieD tru el alturi $e tine... <tun!i &l sruta pe gura. Era o srutare ruseas!a &n *elul a!el !are se s!3im,a !a o mrturisire $e $ragoste !u prile0ul marilor sar,ato D !re'tine &n a!ea "ara vasta 'i plina $e su*let. Cum &ns !ei !are#o s!3im ,au a!um erau un t&nar !unos!ut $e to"i !a 5'iret6 'i o t&nara *emei &n!&ntatoare !u pasul lune!tor *aptul a!esta ne *a!e *ara voia noastr sa ne g&n$im la maniera at&t $e $i,a!e &ns pu"in !am e!3ivo!a !u !are $o!torul EroFoGsFi vor,ea $espre iu,ire &ntr#un spirit ni"el !am $u,ios ast*el &n!&t nimeni n#a 'tiut vreo$at !u !ertitu$ine $a!a iu,irea este un sentiment pios sau !eva !arnal 'i pasionat. / *a!em 'i noi !a el sau poate Hans Castorp 'i Clav$ia C3au!3at &l imitau !u srutul lor ruses!7 2ar !e va spune !ititorul $a!a vom re*u-a pur 'i simplu sa mergem p&na &n a$&n!ul a!estei !3estiuni7 2up prerea noastr ar *i *ara &n$oiala un ,un prile0 $e anali- $ar 4 !a sa ne *olosim $e expresia lui Hans Castorp # 5*oarte st&nga!i6 'i &n a$evr ar *i s $ove$im $in partea noastr *oarte pu"ina simpatie *a"a $e via"a $a!a am &n!er!a s *a!em o $is# tin!"ie 5pura6 &ntre evlavia !are are $rept s!op ,inele 'i pasiune. 2ar !e &nseamn ai!i 5pur67 &n *on$ este un sens 'ovitor 'i

e!3ivo!. Nu vom nega !a ni!i nu ne sin!3isim $e a!este $eose,iri. Nu#i oare ,ine 'i minunat !a graiul nostru o,i'nuit nu are $e!&t un singur termen pentru tot !e se poate &n"elege prin a!est !uv&nt 4 iu,ire 4 &n!ep&n$ !u sentimentul pios 'i s*&r'in$ !u $orin"a !rnii7 <!est e!3ivo! este !u $esav&r'ire univo! &ntru!&t iu,irea !ea mai !u!erni!a nu poate *i imateriala 'i ni!i nu poate *i lipsita $e evlavie. /u, aspe!tul ei !el mai !arnal iu,irea ramine ve'ni! ea &ns'i a$i! este ,u!uria $e#a trai sau pasiunea suprema simpatia pentru organi! &m,r"i'area $uioasa 'i voluptuoasa a !eea este sortit $es!ompunerii # $eoare!e exista mil p&na 'i &n PasJunearla0. mai minunata sau &n !ea mai &nspaim&ntatoare. Un sens 'ovitor. $= 'ar-1nsul ar !e pentru numele lui 2umne-eu n#avem $e!&t sa lsam sa 'ovie !uv&ntului 5iu,ire6. <!easta 'oviala este via"a 'i omenes!u &nsemna sa $ai $ova$a $e#o su*i!ient $e $e-n$a0$uitoare J8 'iretenie $a!a te#ai nelini'ti. a% <'a$ar &n vreme !e ,u-ele lui 'i ale $oamnei C3au!3at se in &ntr#o srutare ruseas! vom *a!e &ntuneri! &n mi!ul nostru &ea&ru" MUNTELE VRJIT ;;9 la un alt ta,lou. C!i o sa *ie vor,a $espre !ea $e a $oua $intre e$erile pe !are am *g$uit $oar !a le vom povesti 'i $up !e aprin$e iar'i lumina lumina tul,ure a unei -ile $e primvara pe Dte &n vremea topirii -pe-ilor &l vom -ri pe eroul nostru &ntr#o tie $evenit pentru el o,i'nuin"a a$i!a 'e-&n$ la !apat&iul marelui gperForn 'i $is!ut&n$ !u el respe!tuos 'i prietenos. 2up !eaiul $e la patru servit &n su*ragerie 'i la !are $oamna C3au!3at venise sin#ura &nto!mai !a 'i la !ele trei mese pre!e$ente pentru !a ime$iat $up a!eea sa ple!e la shopping p&na &n Plat- Hans Castorp !eru sa *ie anun"at la olan$e- &n ve$erea uneia $intre a!ele vi-ite la ,olnav o,i!ei luat &n parte pentru a#i $ove$i $eose,ita sa aten"ie &n parte pentru a se ,u!ura el &nsu'i $e tovr'ia personalit"ii lui 4 pe s!urt $in motive pe !&t $e 'ovielni!e pe at&t $e pline $e via"a. PeeperForn puse alturi $e el -iarul Telegraaf, arunca !easupra ochelarii cu rama $e !orn $up !e 'i#i luase $e pe nas "in&n$u#i $e ar! 'i#i &ntinse vi-itatorului m&na lui $e !pitan &n timp !e ,u-ele mari 'i s*&rte!ate se mi'!au &n mo$ ne$eslu'it !u o

expresie $ureroasa. Ca $e o,i!ei avea la &n$em&na vin ro'u 'i !a*ea+ servi!iul $e !a*ea era a'e-at pe s!aun ptat &n ,run $e at&ta &ntre,uin"are # m#nheer &'i luase !a*eaua $e $upa#amia-a tare 'i *ier,inte !u -a3r 'i !aima! iar a!um transpira. C3ipul &n!on0urat $e 'uvi"e al,e i se &nro'ise 'i stropi mi!i &i ,ro,oneau *runtea 'i ,u-a superioara. # Transpir pu"in -ise el. 8ii ,ine venit tinere. 2impotriv. Ia lo!: Este un semn $e sl,i!iune atun!i !&n$ ime$iat $up !e ai ,ut o ,utur !al$a... Vrei sa#mi... &nto!mai. Catista. Mul"umes! mult. 2e alt*el ro'ea"a $e pe *a" &i $ispru &n!etul !u &n!etul *a!&n$ lo! oarei gl,ui !are a!operea $e o,i!ei *a"a omului magni*i! $up un es $e *riguri. 8rigurile intermitente *useser puterni!e &n $upa#ami# !easta tre!&n$ prin !ele trei *a-e !ea re!e !ea ar-toare 'i !ea a] iar mi!ii o!3i spl!i"i ai lui PeeperForn aveau o privire o,osita ,,es!ul *run"ii $e i$ol. &i spuse+ ste... a,solut tinere. Cuv&ntul 5lu$a,il6 mi se pare &n &ntre# sWlu&# Este *oarte $rgu" $in partea $umitale !a pe un ,oln ,atr&n 7u s- 1Hl&ez. n&re)a Hans 6as&orp$ Nici!ecum" m#nheer Beeper@orn$ care tre,uie sa va arat re!uno'tin"a pentru !a pot !%niGU sta l&nga !ec# n ' W56J eu B1051 in*init mai mult $e!&t $umneavoastr 'i vin ln motive egoiste. &ns este o !ali*i!are !iu$ata 'i inexa!ta a J ;=0 THOMAS MANN n-ar persoanei $umneavoastr !&n$ spune"i 5un ,atr&n ,olnav ni n#a putea g3i!i !a e vor,a $e $umneavoastr. Este o imagine !u totul * ine" )ine" r(spunse m#nheer 'i pentru !&teva !lipe &n!3is o$i3nm$u#'i pe perna !apul maiestuos !u ,r,ia ri$i!ata 'i $eget L ung3iile lungi &mpreunate pe marele lui piept reges! al !rui !ontu &ntreve$ea prin !ma'a $e tri!ou. Este ,ine tinere

sau mai !ur&n$ inten"ii ,une s&nt !onvins. < *ost pl!ut ieri $up masa... $a $a si ieri $up masa... &n satul a!ela ospitalier... i#am uitat numele... un$e a m&n!at $eli!iosul salam italienes! !u 0umari 'i a!el sntos vini'or !i regiune... 4 < *ost minunat !on*irma Hans Castorp. <m avut o pl!ere aproape inter-isa 4 iar ,u!atarul#'e* $e la 5Cerg3o*D ar *i *ost *oarte m&3nit $a!a ne#ar *i v-ut 4 pe s!urt am *ost !u to"ii *ara ni!i o ex!ep"ie *oarte ,ine $ispu'i. Era un salam $e !alitate ,una $omnul /ettem,rini a *ost emo"ionat l#a m&n!at !a sa -i!em a'a !u o!3ii &n la!rimi. 8iin$! este un patriot $up !um !re$ !a 'ti"i un patriot $emo!rat. 9i#a &n!3inat suli"a $e !et"ean pe altarul umanit"ii pentru !a &n viitor sa nu mai plteas! vama pentru salam la *rontiera Crennerului. 4 N#are importan"a $e!lara PeeperForn. Este un om !u maniere elegante vesel 'i vor,re" un a$evrat !avaler $e'i nu are prea $es *eri!irea sa#'i s!3im,e !ostumul. 4 Nu 'i#l s!3im,a ni!io$at spuse Hans Castorp. N#are ni!io$at a!easta *eri!ire. &l !unos! $e multa vreme 'i ne leag o ve!3e prietenie a$i! a avut gri0a $e mine &ntr#un mo$ pentru !are#i port re!uno'tin"a $eoare!e so!ote'te !a s&nt un 5!opil rs*"at al vie"ii6 # este o expresie $e !are ne *olosim 'i al !rei sens nu#i prea limpe$e 4 'i se sile'te sa#mi !ori0e-e $e*e!tele exer!it&n$ asupra mea o in*luen"a !u urmri *olositoare &ns nu l#am v-ut ni!io$at &m,r!at alt*el *ie vara *ie iarna#$e!&t !u a!e'ti pantaloni &n !arouri 'i !u a!easta re$ingota. 2e alt*el ' i sa#'i poarte !u o !ore!titu$ine remar!a,ila 3ainele ve!3i exa!t ! om $istins 'i &n privin"a asta va $au per*e!ta $reptate. <!est *el al a 'ti sa#'i poarte 3ainele este o ,iruin"a asupra sr!iei iar !&t m veste pe mine pre*er a!easta sr!ie elegan"ei mititelului Nap3ta D nu mi s#a prut ni!io$at prea !ore!ta. Ca este !3iar !a sa spun ' o elegan"a $ata $ra!ului iar resursele lui au o origine tene,roa a'a# !!i am oare!ari in*orma"ii &n privin"a situa"iei. peepe0J 4 Un om !u maniere *oarte elegante 'i *oarte vesel repeta Forn *ara sa se opreas! la o,serva"iile au-ite asupra lui Nap MUNTELE VRJIT ;=1 &oa&e pre#

c nu este # &nga$ui"i#mi a!easta re-erva 4 !omplet lipsit $e He!a"i# 2oamne tovar'a mea $e !ltorie nu#l pre"uie'te prea It a'a !um pro,a,il a"i o,servat 'i $umneavoastr1 vor,e'te $espre f a simBa&ieD $eoare!e pe !&t se pare !omportarea pe !are o are *a"a ea as!un$e anumite pre0u$e!"i. Ni!i o vor,a tinere. 2eparte $e R e inten"ia &n !eea !e#l prive'te pe $omnul /ettem,rmi 'i sentin"ele $umitale $e prietenie *a"a $e el sa vreau... Li!3i$at: Ni!i nu#mi e!e prin minte !a su, raportul !urtoa-iei un !avaler ar $atora vreo$at unei *emei... Per*e!t $raga prietene a,solut *ara ni!i un repro': Totu'i exist o margine o re-erva o anumita re#!u#-a#re !are *a!e !a atitu$inea $oamnei sa *ie omene'te vor,in$ *oarte... #8oarte $eslu'it. 8oarte inteligi,ila. Care o &n$rept"e'te $in plin. Ierta"i#ma m#nheer PeeperForn !a mi#am &ng$uit sa s*&r'es! eu &nsumi *ra-a $umneavoastr. Pot ris!a a!est lu!ru &ntru!&t am !on'tiin"a !a s&nt per*e!t $e a!or$ !u $umneavoastr. Mai ales $a!a "inem seama !&t $e mult $epin$ *emeile 4 ve"i sur&$e *ara &n$oiala !&n$ o sa ma au-i"i vor,in$ la v&rsta mea &ntr#un mo$ at&t $e general $espre *emei 4 a'a$ar !&t $e mult $epin$e atitu$inea pe !are o au *a"a $e ,r,at $e atitu$inea pe !are o are ,r,atul *a"a $e ele 4 $ar &n *aptul a!esta nu#i nimi! surprin-tor. Cam ast*el a' vrea sa#mi *ormule- g&n$ul &n a!easta privin"a a$i! o,serv&n$ !a *emeia este o *ptura !are rea!"ionea- *ara sa ai, o ini"iativa proprie $ominata $e in$olen"a &n &n"elesul $e pasivitate... Inga$ui"i#mi $a!a nu va supar"i sa $e-volt !eva mai !omplet a!est pun!t $e ve$ere. &n !3estiunile $e iu,ire $up !&t mi#am putut $a seama *emeia se !onsi$era pe sine &n primul r&n$ !a *un$ un o)iec&1 &e asa sa &e apropii !e ea" nu ale*e cu &oa&a li)er&a&ea" nu !e4ine su)iec&ul lu 66ii su,ie!tul !are nu alege $e!&t $up !e ,r,atul 'i#a *!ut alegerea !3iar 'i &n !lipa a!eea &nga$ui"i#mi sa a$aug li,erul ei ar,itru #nu"&n$ !a nu este vor,a $e un ,r,at $in !ale#a*ara $e pu"in &n-estrat nici !3iar asta nu poate *i so!otita $rept o !on$i"ie 3otar&toare #D l)erul ar,itru este *oarte limitat 'i $iminuat prin &nsu'i *aptul !a c $ eaJ cJ a 0os& aleasa$ 'oamne" 'umnezeule" ceea ce spun &re)uie 0oar& %6mS )anale &ns !&n$ e'ti t&nar *ire'te !a totul "i se pare nou ea $ ou 9L uimitor. &ntre,i o *emeie+ 5Prin urmare &l iu,e'ti76 la !are &n!3D a$Spun!e Mi!in$ sau ple!&n$ o!3ii+ 5Ma iu,e'te at&t $e mult:6 cbni3 J JJ5 %n asemenea ^spuns n *ura unuia $intre noi. Ierta"i#ma 1Z.. ez aJa&un pe a!ela'i

plan !u $umneavoastr. /e prea poate sa &l !are au $atoria sa rspun$ ast*el $ar sa re!unoa'tem !a . ;=, THOMAS MANN sn& ni'te !arag3io'i verita,ili ni'te ,r,a"i su, papu!ul nevesteD casa ma e>prim &ntr#un *el epigramisti!. <' vrea sa 'tiu !um se apre D sine o *emeie atun!i !&n$ rspun$e &n *elul a!esta. Cre$e !a $at ,r,atului un $evotament nemrginit ,r,atului !are &i $a !instea D sale unei *pturi at&t $e in*erioare sau ve$e &n $ragostea pe ,r,atul o are pentru persoana sa un semn in*aili,il al per*e!"iunii 6`J lata !e m#am &ntre,at !&teo$at &n trea!t &n timpul orelor $e o$i3n 4 <$evruri eterne *apte !lasi!e pe !are le atingi tinere !u mi L $umitale !uvinte &n$em&nati!e a$i! atingi sentimente s*inte raspun PeeperFom. Cr,atul se &m,at !u propria lui $orin"a iar *emeia !ere 'i a'teapt sa *ie &m,tata $e $orin"a ,r,atului. 2e ai!i provine pentru noi o,liga"ia pasiunii $e ai!i $e!urge &n*iortoarea ru'ine a insensi,ilit"ii a neputin"ei $e a tre-i $orin"a *emeii. Ia !u mine un pa3ar $e vin ro'u Ceau. Mi#e sete. <m transpirat *oarte mult ast-i. Da mul2umesc mul&" m#nheer PeeperFom. Este a$evrat ! nu ,eau la a!easta ora1 &ns s&nt gata sa iau ,u!uros o &ng3i"itura &n sntatea $umneavoastr. 4 Cine ia pa3arul. Nu exist $e!&t unul. Eu o sa ma *oloses! $e pa3arul pentru apa. Cre$ !a nu 0ignes! vini'orul asta spumos $a!a#l ,eau &ntr#un vas at&t $e umil. Turn a0utat $e musa*ir !u m&na $e !pitan tremurtoare 'i &nsetat a-v&rli &n golul unui g&tle0 $e statuie vinul ro'u $in pa3arul *ara pi!ior &nto!mai !a pe o apa !3ioara. As&a !es0a&(" zise el$ Nu mai )ei. A&unci" n*a!uie-mi sama mai ser4esc o !a&a - -i" 4arsn! pu2in 4in" )au a !oua oara$ 6ear-a0ul r(s0rn& pes&e cu4er&ura se p(&a cu ro-u$ Eepe&" spuse el" cu !e*e&ul ri!ica&" m 4reme ce paharul cu 4in i &remura n cealal&( mna" repe&: !e ace a4em o)li*a2ia" o)li*a2ia religioasa a pasiunii. Pasiunea noastr Jme ge"i este *or"a virila !are tre-e'te via"a. Via"a somnolea-. Ea vrea s tre-ita $e !tre puterea pasiunii $ivine pentru nunta originara pasiunea tineTe este $ivina. @mul este $ivin &n msura &n !are sirn ` este sensi,ilitatea lui 2umne-eu. 2umne-eu l#a !reat !a sa simt p @mul nu este nimi! alt!eva $e!&t organul prin !are 2umne-eu #

K tore'te nunta !u via"a tre-ita 'i &m,tata. 2a!a omul p!tuie'te pasiune p!tuie'te *a"a $e 2umne-eu !eea !e &nseamn *or"ei virile a lui 2umne-eu a$i! o !atastro*a !osmi!a o ne&n!3ipuit... &'i goli pa3arul. M%NT7<E VRJIT MXH &ng$ui"i#mi s va iau pa3arul m#nheer PeeperFom spuse Hans i Urmres! $es*'urarea g&n$irii $umneavoastr *iin$!a#mi este *oarte mare *olos. 2umneavoastr expune"i o teorie prm !are i"i omului o *un!"ie religioasa *oarte onora,ila $e'i poate pu"in a unilateral. Exista $a!a#mi &ng$ui"i sa o,serv &n *elul $umnea#stra $e#a ve$ea un rigorism $estul $e &ngri0ortor # ierta"i#ma: @ri!e ritate religioasa este *ire'te &ngri0ortoare pentru ni'te oameni $e o $rnensiune mai mo$esta. Nu ma g&n$es! sa va !ori0e- $ar a' vrea sa vin asupra a !eea !e a"i spus $espTe anumite 5pre0u$e!"i6 pe !are le#ar vea potrivit o,serva"iilor $umneavoastr $omnul /ettem,rini *a"a $e $oamna tovar'a $umneavoastr $e !ltorie. &l !unos! pe $omnul /ettem,rini $e multa $e *oarte multa vreme $e ani $e -ile. 9i pot sa va asigur ! pre0u$e!"ile lui &n msura &n !are exista nu au a,solut $elo! un !ara!ter mes!3in 'i mi!#,urg3e4 ,a !3iar ar *i ri$i!ol sa te g&n$e'ti la a'a !eva. <i!i nu poate *i vor,a $e!&t $espre pre0u$e!"i &n stil mare 'i prin urmare !u un !ara!ter impersonal $espre prin!ipii pe$agogi!e generale &n privin"a !rora $omnul /ettem,rini v#o spun !u toata sin# !eritatea &n !alitatea mea $e 5!opil rs*"at al vie"ii6 mi#a... 2ar asta m#ar $u!e prea $eparte. Este o !3estiune mult prea vasta pe !are n#a' putea#o re-uma &n $oua !uvinte... # 9i $umneata o iu,e'ti pe $oamna7 &ntre,a $eo$at m#nheer, &ntor!&n$u#'i spre musa*ir !3ipul reges! !u gura 0alni! s*&'iata 'i !u o!3ii mi!i spl!i"i su, ara,es!ul !utelor *run"ii... Hans Castorp sim"i un *ior $e teama. 9i se ,&l,&i+ # 2a!a eu... <$i!... 8ire'te !a o respe!t pe $oamna C3au!3at mai ales &n !alitatea sa$e... - Da ro*" zise Beeper@orn n&inzn! mna ca pen&ru a respin*e" cu ces& *es&J rspunsul !eluilalt. Lasa#ma !ontinua $up o pau-a &n !are t!u lo! pentru !eea !e avea sa spun lasa#ma sa#"i repet !a s&nt 0 ;par&e !e a Drea s repro'e- a!estui $omn italian !a ar *i gre'it vreo$at regulile !urtoa-iei. Nu *ormule- a!est repro' &mpotriva

nimnui. insa un lucru$$$ 'ar n aces& momen&" mai curn! ma )ucur$$$ %le$ &ineip r-r as& L minuna& !e 0rumos 'i $e ,ine. Ma ,u!ur &n privin"a &o&u $ Cx nici [ &n$oial1 *aptul a!esta &mi pla!e &n a$evr *oarte mult. 9i mm& $ spun### In s*&r'it pe s!urt &mi spun+ o !uno'ti pe $oamna $e Dlipan R GG1% vreme $e!&t mine. <i *ost 'i $umneata ai!i 'i a"i * r GmBuD Pre!e$entei sale 'e$eri &n a!est lo!. &n plus este o *eineig r P Pe!e$entei sale 'e$eri &n a!est loc$ n plus" es&e o 0ace$ p-0armec" iar eu nu sn& !ec& un )a&rn )olna4$ 6um se c s&nt su*erin$ a !o,or&t singura a-i $upa#amia-a *ara ;=9 THOMAS MANN &nso"itor !a sa *a! t&rguieli &n sat... Nu#i ni!i o nenoro!ire: N !a nu: &ns este nen!oielnic ca$$$ Tre)uie oare sa-mi e>plic 0a & 5 te#ai lsat antrenat $e im,ol$ul $umitale !avaleres! nu ri15 Z uin cau.a in*luen"ei... !um spuneai a$ineauri... a prin!ipiilor pe$aeoo1K ` r 0e5[i5e ale x signor Se&&em,rini... te rog sa m &n"elegi literal mente... <i&eralmen&e" m#nheer PeeperForn. Vai nu: 2ar ni!i$e!u ma !on$u! a'a !um m taie !apul. 2impotriv !u un prile0 oar $omnul /ettem,rini !3iar mi#a... v$ ai!i pe !ear'a*ul $umneavoa ni'te pete $e vin m#nheer PeeperFom. N#ar tre,ui oare... Noi o,i'nui sa presarm sare !&n$ petele s&nt proaspete... 4 N#are importan"a -ise PeeperFom *ara s(#l s!ape $in o!3i musa*ir. Hans 6as&orp pali$ <ucrul" zise el cu un zm)e& sili&" poa&e sa ramn( aici oarecum al&0el !ec& n mo! o)i-nui&$ Dreau s( spun ca a&mos0era care !omne-&e aici nu es&e o a&mos0era con4en2ional($ 6el care are priori&a&e es&e )olna4ul" )(r)a& sau 0emeie$ Brecep&ele *alan&eriei se risipesc n 0a2a aces&ei re*uli$ Sn&e2i in!ispus n mo! &rec(&or" m#nheer PeeperForn. 2ar este o in$ispo-i"ie a!ut 'i $e!i o in$ispo-i"ie !are !ontea-. Tovar'a $umneavoastr $e !ltorie este &ntru!&tva sntoasa. 2e!i !re$ !( pro!e$e- !u totul &n spiritul $oamnei repre-ent&n$#o pu"in Ung $umneavoastr in timpul lipsei sale 4 pe !&t poate *i vor,a ai!i $e repre-entare 3a: 3a: # &n lo! s v repre-int pe

$umneavoastr pe l&ng $&nsa 'i s m o*er s#o &nso"es! &n sat. 9i !u !e $rept i#a' impune tovar'ei $umneavoastr $e !ltorie servi!iile mele !avalere'ti7 Ca s#o *a! nu am &n! titluri ni!i pro!ura. 2e alt*el tre,uie s va spun !( am un *oarte $e-voltat sim" al situa"iilor po-itive $e $rept. Pe s!urt gses! ! po-i"ia mea este !ore!t !orespun$e situa"iei generale !orespun$e mai ales sentimentelor sin!er pe !are le am *a" $e $umneavoastr m#nheer PeeperForn 'i !re$ !( am $at un rspuns satis*!tor &ntre,rii pe !are mi#a"i pus#o #&n a$evr a"i avut inten"ia s m &ntre,a"i. la&a un r(spuns 0oar&e pl(cu&" r(spunse Beeper@orn$ Ascui !es0(&are in4olun&ar( micile !umi&ale cu4in&e" &inere$ O iau razna -i lucrurilor o n0(2i-are accep&a)il($ 'ar sa&is0(c(&oare$$$ nu$ EasB D $umitale nu m mul"ume'te pe $eplin... iarta#ma $a!a &n *elul a $e-amges!. Te#ai slu0it mai a$ineauri $raga prietene $e ! K. 5rigorism6 !oment&n$u#mi anumite !on!ep"ii pe !are "i le#am !at. &ns 'i &n vor,ele $umitale exist $eopotriv o oare!are a$i! !eva aspru 'i silit !are mi se pare !( nu se potrive'te ^ MUNTELE VRJIT ;=: R le <m mai *!ut 'i !u alte prile0uri !&teva o,serva"ii asema# asupra !on$uitei $umitale. <i 'i a!um a!eea'i !omportare silita 11 o ai *a"a $e $oamna C3au!3at &n timpul ex!ursiilor 'i plim# Be noastre !omune # 'i n#o ai *a"a $e nimeni altul # 'i asupra !reia N ? &orezi o e>plica"ie 4 este o $atorie este o o,liga"ie tinere. Eu nu # 6nsel @,serva"ia a!easta evi$ent mi s#a impus 'i mi#a *ost !on*ir# t( prea $e multe ori 'i este imposi,il sa n#o *i *!ut 'i al"ii &ntr#un H tot at&t $e evi$ent !u singura $eose,ire !( a!e'tia !unos! $up !it se pare expli!a"ia *aptului &n sine. 6u &oa&e ca era slei& !e 0e)ra" m#nheer vor,ea &n $upa#amia-a asta &ntr#un stil ex!ep"ional $e pre!is 'i viguros. Nu se mai va$ea ni!i !ea mai mi! in!oeren"a. /t&n$ &n !apul oaselor !u umerii *ormi$a,ili 'i !u mre"ul su !ap &ntors spre musa*ir "inea un

,ra" &ntins pe !uvertura patului iar m&na $e !pitan pistruiat &nal"&n$u#se la !aptul m&ne!ii $e lin *orma !er!ul $ominat $e $egetele !u ung3iile as!u"ite &n vreme !e glasul rostea !uvintele !u o as!u"ime tot at&t $e pre!isa 'i tot at&t $e plasti! pe !&t ar *i putut#o $ori &nsu'i $omnul /ettem,rini rostogolin$ r# urile unor !uvinte $in expresiile 5$up !&t se pare6 'i 5o,serva"ia a!easta evi$ent.6 #2umneata v$ !( -&m,e'ti !ontinua el. &ntor!i capul n&r-o par&e 'i#n alta 'i !lipe'ti $in o!3i. /e pare !(#"i *r(m&n"i mintea -a$arni! 'i totu'i nu exist ni!i o &n$oial !a 'tii !e vreau sa spun 'i $espre !e este vor,a. Nu a*irm ! nu#i a$rese-i $oamnei $in !&n$ in !&n$ !&te o vor,a sau ! ui"i s#i rspun-i atun!i !&n$ !onvor,irea o !ere. &ns repet ! &n asemenea o!a-ii $a! prive'ti lu!rurile mai atent 'i su, raportul unei anumite exigen"e a *ormei ai &n !omportare !eva silit 'i $ai impresia ecis( ! te *ere'ti 'i ! o evi"i. <t&t !&t poate 0i 4or)a !e asemenea n $umneata *a!i impresia !( la mi0lo! este un rm'ag pe !are l#ai !u $oamna 'i !( p&n la expirarea unui termen !onvenit nu ai $rep# & ai $rese-i $ire!t !uv&ntul. Evi"i !u regularitate 'i *r ex!ep"ie s i resezi" nu-i spui ni!io$at 5$umneavoastr6. X ar" m#nheer PeeperForn... @are !e *el $e rm'ag... ca $ nd3!uie-mi s#"i atrag aten"ia asupra *aptului $e !are *ar( &n$oiala seama 'i $umneata 'i anume ! "i s#au al,it p&n 'i ,u-ele. privea as&orP nu#'i ri$i! o!3ii. <ple!at &nainte !ontinu sa el. La l> pa&a ro'ie $e pe !ear'a*. 5Tre,uia s se a0ung 'i ai!i g&n$i D*!iiie c a DWia s aJung. Cre$ &ns ! 'i eu am *!ut tot !e a $epins $e ur0 aJungem ai!i. &mi $au seama a,ia a!um ! &ntr#o oare!are ape am n-uit la asta. @are am plit &n a$evr at&t $e tare7 ;=; THOMAS MANN

Este *oarte posi,il !!i a!um tre,uie s se aleag &ntr#un *el N !e se va &nt&mpla. Mai pot &n! min"i7 <r *i *oarte posi,il $ar n 5 vreau. 2eo!am$at ma ag" $e pata asta $e s&nge $e pata asta $e vD pe !ear'a*.6 2ar $easupra lui !elalalt t!ea $eopotriv. T!erea $ura $oua trei minute 4 &ng$uin$ sa#"i $ai seama !&ta amploare puteau !a a!este minus!ule unit"i &n asemenea &mpre0urri. Pieter PeeperForn *u a!ela !are relua $is!u"ia. 7ra n seara &n !are am avut pl!erea sa te !unos! &n!epu el !u u glas melo$ios iar vo!ea &i suna !a 'i !um n#ar *i *ost $e!&t prima *ra-a $intr#o lunga poveste. <m organi-at o mi!a petre!ere am ,ut 'i am m&n!at apoi ,ine $ispu'i gata sa *a!em toate na-,&tiile 'i &ntr#o stare $e omeneas!a prsire $e sine ne#am $us la !ul!are ,ra" la ,ra" la o ora $in noapte $estul $e t&r-ie. /e &nt&mpla atun!i !a ai!i &n *a"a u'ii mele lu&n$u#ne rmas ,un mi#a venit i$eea $e a te invita sa atingi !u ,u-ele *runtea *emeii !are mi te pre-entase !a pe un ,un prieten $e o$inioar 'i $e a#i las ei gri0a sa rspun$ su, o!3ii mei la a!est gest !a un semn al ,u!uriei $in a!el !eas. <i respins ni!i mai mult ni!i mai pu"in propunerea mea ai respins#o spun&n$ !a "i se pare a,sur$ sa va sruta"i pe *runte $umneata 'i !u tovar'a mea $e !alatone. Nu vei nega !a expli!a"ia a!eea !ere ea &ns'i o expli!a"ie pe !are mi#o $atore-i p&na a-i. E'ti $ispus sa te a!3i"i $e $atorie7 RA-a!ar a o)ser4a&-o -i pe as&a. *n!i Hans 6as&orp -i--i concen&ra a&en2ia cu -i mai mul&a pu&ere asupra pe&elor !e 4in" )a chiar rci una !in ele cu 4r0ul n!oi& al mi#lociului$ n 0on!" n ziua aceea am !ori& in a!e4(r sa--i !ea seama" al&0el n-a- 0i spus ceea ce am spus$ Gnsa" acum$ ce se mai poa&e n&mpla. Gnima mi )a&e !es&ul !e &are$ Oare o sa asis& la un re*esc acces !e 0urie" un acces !e prima clasa. Oare nu cum4 &re)ui sa 0iu mai a&en& la pumnul sau care poa&e ca ma -i anieni Ho&ar&" ma a0lu n&r-o si&ua2ie 0oar&e ciu!a&a -i !in&re cele mai cri&ice2eo$at sim"i !um m&na lui PeeperForn &i apu!a m&na $reap ncheie&ura$ $" Bi si0lb RAcum ma prm!e !e ncheie&ura minii" *n!i Hans 6as&orp- L ri!icol" ui&e cum s&au ca o 0avra plouat. M#am *!ut vinovat i cella]l1 ei 5 gre'eala *a"a $e el7 <,solut $elo!. &n primul r&n$ numai so"u 55ii 0i i&lb bb 2ag3estan ar *i &n $rept sa se pl&nga. 9i a,ia $up a!eea to"i

to!mai la urma eu. Iar el nu are $up !&te 'tiu ni!i un pl&nga. <tun!i pentru !e#mi ,ate inima7 Este &ns timpul sa n MUNTELE VRJIT MXX $emnitate 'i sa#i prives! $es!3is &n *a"a ,ine&n"eles !u respe!t chipul re*esc$ <'a *!u. 8igura extraor$inar $e puterni!a era gal,ena o!3ii arun# privire spl!ita su, liniile rsu!ite ale *run"ii expresia ,u-elor -ate era amara. 9i *ie!are !iti a$ine &n o!3ii !eluilalt imensul ,atrin R u"intelul t&n(r &n vreme !e primul !ontinua sa#l "in $e &n!3eietura &inii pe !el $in urma. &n s*&r'it PeeperForn spuse &n!e&: # <i *ost amantul Clav$iei &n timpul anterioarei sale 'e$eri ai!i7 Hans Castorp las &n! o $ata !apul &n 0os &ns &l ri$i!a ime$iat 'i $up !e respira a$&n! spuse+ K - )#nheer PeeperForn: &mi $ispla!e extrem $e mult sa va mint 'i ma siles! s#o evit !&t &mi sta &n putin"a. 9i nu#i $elo! u'or. M#a' lau$a $a!a a' !on*irma a*irma"ia $umneavoastr 'i a' min"i $a!a a' !ontesta#o. <'a stau lu!rurile !a sa se 'tie. <m lo!uit multa vreme *oarte multa vreme &n a!est sanatoriu 'i &n a!ela'i timp !u Clav$ia 4 a$i! ierta"i#ma 4 !u a!tuala $umneavoastr tovar'a $e !ltorie *ara sa#i *i *ost vreo$at pre-entat. Rela"iile noastre n#aveau nimi! mon$en !el pu"in rela"iile mele !u $&nsa ale !ror origini vreau s spun s&nt !u*un$ate &n ,e-na &n mintea mea nu i#am spus Clav$iei ni!io$at alt*el $e!&t tu 'i a'a s#a &nt&mplat 'i &n realitate. C!i &n seara !&n$ m#am s!uturat $e a!ele legturi pe$agogi!e $espre !are a *ost vor,a a$ineauri # pe s!urt !&n$ m#am apropiat $e ea lu&n$ !a pretext o mas!ara$a 4 &ntr#o seara $e Carnaval &ntr#o seara $e nimeni 'i $e nimi! 0usti*i!ata &ntr#o seara &n !are tutuirea era un lu!ru general !onvenit atun!i 5tu6#ul a!esta 'i#a !ptat &ntregul sau sens $e#o maniera a,ia !on'tienta 'i !a &ntr#un vis. Toto$at era &n a0unul ple!rii Clav$iei. # &ntregul sau sens repeta PeeperForn. Te#ai exprimat *oarte politi#R`` u $$u $rumul lui Hans Castorp 'i &n!epu sa#'i *re!e *l!ile e spr&n!enelor o,ra0ii 'i ,r,ia !u m&inile $e !pitan !u

ung3iile # D P[D D/i &mpreuna m&inile pe !ear'a*ul ptat !u vin 'i#'i las !apul parte &n partea st&nga opusa musa*irului ast*el &ne&t ai *i putut ne5a n6 mai vrea sa#l va$. ar&l raspuns !&t mai pre!is !u putin"a m#nheer Beeper@orn" S'` i mc1 !astorp 'i m#am silit !u toata !on'tiin!io-itatea sa nu spun &neu ! muJ&D ni!i prea pu"in. &nainte $e toate era vor,a $in pun!tul Sau nu ; ereZ sa 4a ro8 sa o,serva"i !a s&nte"i oare!um li,er sa "ine"i *ost o s W ;aJa 5e aceasta seara &n!3inata lui 5tu6 'i ple!rii &ntru!&t a Ren!a#$ u Sl&uata &n a*ara $e ori!e r&n$uiala 'i aproape &n a*ara $e !a#rs S oeu!re !a sa -i! a'a o seara suplimentara o seara $e ;=8 THOMAS MANN 1 &i'it an ,ise!t a$i! $ou-e!i 'i noua *e,ruarie 'i prin urmare n# as * $e!&t pe 0umtate $a!a a' *i negat !onstatarea $umneavoastr PeeperForn nu rspunse. # <m pre*erat relua Hans Castorp $up o pau-a am pre*erat spun a$evrul !3iar !u ris!ul $e#a va pier$e ,unvoin"a vor,in$ !&t se poate $e sin!er ar *i pentru mine o pier$ere !onsi$era,Dl pot sa v#o mrturises!1 o lovitur o lovitura !umplita pe !are putea#o !ompara $e!&t !u lovitura !e#am sim"it#o a!um la revenir $oamnei C3au!3at !&n$ am v-ut !a nu s#a &ntors singura !i !a tova rasa $umneavoastr $e !ltorie. <m &n*runtat $e!i 'i a!est ris! $eoare!e $e multa vreme $oream !a totul s *ie limpe$e &ntre noi # &ntre $umneavoastr pentru !are am ni'te sentimente $e respe!t at&t $e pro*un$e 'i mine 4 'i am pro!e$at ast*el !!i mi s#a prut mai *rumos 'i mai omenes! 4 'ti"i !um pronun"a Clav$ia a!est !uv&nt !u glasul ei *erme!tor $e voalat taragan&n$u#l at&t $e melo$ios 4 $a mi s#a prut !a#i mai ,ine sa pro!e$e- ast*el $e!&t sa ta! sau sa ma pre*a! 'i $in a!est pun!t $e ve$ere &mi $au seama !a mi#a"i luat o piatra $e pe inima !&n$ a$ineauri a"i !onstatat#o. Ni!i un rspuns. # &n! !eva m#nheer PeeperForn mai exista &n! un lu!ru !are m#a *!ut a $ori sa a0ung &n situa"ia $e a v putea spune a$evrul a$i! ma re*er la experien"a mea personala &n legtura !u nesiguran"a enervanta 'i !u semi,anuielile !e

struiau &n a!east privin"a. <!um $umneavoastr 'ti"i !u !ine 'i#a petre!ut !u !ine s#a &ntre"inut 'i !u !ine a &n!3eiat Clav$ia # a'a$ar sa spunem ! 'i#a &n!3eiat # un $ou-e!i 'i noua *e# ,ruarie &nainte !a situa"ia $e $rept &ntru totul po-itiva sa se *i sta,ilit &ntre ea 'i $umneavoastr a!easta situa"ie a,solut po-itiva &n *a"a !reia ar *i o !urata ne,unie sa nu te ple!i. C&t $espre mine n#am putut s a0ung ni!io$at la o asemenea !ertitu$ine $e'i nu mi#a s!pat niZ !lipa *aptul !a ori!&t $e pu"in ai *i &n!linat sa#"i imagine-i aseme lu!ruri la urma urmei tre,uie sa a$mi"i 'i eventualitatea $e a ave $e!esori 'i &n plus am 'tiut printre altele !a &nsu'i !onsilier% Ce3rens 4 !are a"i a*lat poate !a se o!upa !a amator 'i $e pi!tu *!ut &n numeroase 'e$in"e un portret remar!a,il re$&n$u#i ! pielii !u o verosimilitate extraor$inara !eea !e &ntre noi ti! uluit $estul. Mi#a pri!inuit multa ,taie $e !ap 'i !3in 'i !3iar ' &mi *ram&nt mintea &n a!easta privin"a. MUNTELE VRJIT ;=9 @ mai iu,e'ti 'i a-i7 &l &ntre,a PeeperForn *ara sa#'i s!3im,e R Da a$i!+ *ara sa#'i &ntoar! *a"a... Vasta !amera se s!u*un$a $in !e . mai mul& n semio)scuri&a&e$ Ierta"i#ma m#nheer PeeperForn &i rspunse Hans Castorp $ar senti#le Re care Pe am *a"a $e $umneavoastr ni'te sentimente $e pro*un$ t K 0g a$mira"ie m#ar *a!e sa par ne!uviin!ios vor,in$u#va $espre timentele mele *a"a $e tovar'a $umneavoastr $e !ltorie. U '0 "i le &mprt'e'te7 &l &ntre,a PeeperForn &n 'oapta. Wi le mai &mprt'e'te !3iar 'i ast-i7 UN#am spus &i rspunse Hans Castorp n#am spus !a le#ar *i &mprt'it vreo$at. <sta mi se pare pu"in pro,a,il. Mai a$ineauri vor,in$ $espre rea!"iile naturii *eminine am atins &n trea!t 'i $e#o maniera teoreti! a!east !3estiune. 8ire'te la mine nu prea are mare lu!ru sa iu,eas!. Ce $imensiune am eu 0u$e!a"i 'i $umneavoastr. 2a! $in &nt&mplare se ive'te un... un $ou-e!i 'i noua *e,ruarie asta $epin$e numai $e *aptul !a *emeia se poate las se$usa &ntru!&t a *ost aleasa $e ,r,at # $e'i a' vrea sa a$aug+ am impresia !a m !am lau$ 'i s&nt lipsit $e gust !&n$ vor,es! $espre mine !a $espre un 5,r,at6 &ns Clav$ia este !u siguran" o *emeie. - A ascul&a& !e *lasul pasiunii" murmura Beeper@orn cu )uzele s0r&e-ca&e$ # Exa!t a'a !um a pro!e$at 'i &n !a-ul $umneavoastr $ar !u mult mai mult supunere spuse Hans Castorp 'i a'a !um $up toate aparen"ele a mai *a!ut#o 'i &n alte nenumrate !a-uri asupra a!estui pun!t nu va putea exista vreo$at

&n$oiala pentru ori!ine se va gsi mtr#o situa"ie similara... Y Jtai: &i spuse PeeperForn !ontinu&n$ sa ram&na tot !u *a"a &ntoarsa VF &acn! cu la&ul minii un *es& spre in&erlocu&orul sau$ Nu-i oare #os-Slc s3 4Wr)im as&0el !espre ea. 5 Nu cre!" m#nheer BeeperForn. Nu 'i am !re$in"a !a pot sa va c pe $eplin. @are nu vor,im $espre lu!ruri omene'ti 4 lu&n$ ]omenes!6 &n sensul $e li,ertate 'i $e genialitate # ierta"i#mi RM pu"in !am !utat $ar mi l#am &nsu'it $e !ur&n$ $eoare!e 5 ^S^Re4oie !e el$ %D 97 + e. !ontinu &i porun!i PeeperForn &n!et. $ Scau ?ans Castorp vor,i $eopotriv $e &n!et st&n$ pe marginea *eniln " $J na pat aple!at spre reges!ul ,tr&n 'i !u m&inile &ntre ;80 THOMAS MANN 6(ci ea es&e o e>is&en2a *enial(" spuse el" iar so2ul care se a0T H-Io $e Cau!a- # $eoare!e 'ti"i $esigur !a are un so" $in!olo $e a!or$a a!easta li,ertate 'i genialitate *ie $in prostie *ie $in mcom&eligen"a !!i nu#l !unos! pe a!est om. @ri!um ar *i pro!e$ea- ,ine !i $ #D acor!a li,ertatea &ntru!&t ea a a0uns ast*el $atorita prin!ipiului geni L ,olii 'i ori!ine se a*la &n a!eea'i situa"ie ar *a!e ,ine sa urme-e a!estui ,r,at 'i sa nu se pl&nga ni!i pentru tre!ut ni!i pentru viitor 'umnea&a nu &e pln*i. l n&re)a Beeper@orn &ntor!&n$u#se !at el... Prea pali$ &n semio,s!uritate1 o!3ii &i erau spl!i"i 'i o,osi"i su, liniile *run"ii $e i$ol iar gura mare 'i s*&rte!ata ramase &ntre$es!3isa !a a!eea a unei m'ti tragi!e. Nu ma *n!eam ca poa&e 0i 4or)a !espre mine" i rspunse Hans Castorp !u mo$estie. &mi $au numai silin"a sa o,"in !a $umneavoastr sa nu va pl&nge"i 'i $in !au-a &nt&mplarilor $e alta $ata sa nu#mi retra#ge"i ,unvoin"a. 4 Cu toate a!estea *r sa 'tiu spuse PeeperForn "i#am provo!at $esigur o a$&n!a su*erin"a.

4 2a!a este o &ntre,are &i spuse Hans Castorp 'i $a! va rspun$ $a nu &nseamn &n ni!i un !a- 'i pentru nimi! &n lume !a nu pre"uies! imensul avanta0 $e#a va *i !unos!ut !!i avanta0ul a!esta este str&ns legat $e pomenita $e!ep"ie. 4 I"i mul"umes! tinere &"i mul"umes!. <pre!ie$rgl'enia mi!ilor $umitale !uvinte. 2ar $a!a *a!em a,stra!"ie $e legaturile noastre personale... 7s&e *reu sa 0aci a)s&rac2ie" i spuse Hans 6as&orp" iar eu nici nu cre! ca" n ceea ce m( pri4e-&e" aces& lucru ar 0i !e !ori&" ca sa raspun n&re)(rii !umnea4oas&r($ 'eoarece 0ap&ul ca ea" 6la4!ia" s-a n&or nso2i&a !e o personali&a&e !e !imensiunea !umnea4oas&r(" nu pue L 0ire-&e" !ec& sa m(reasc( -i sa a*ra4eze r3ul care oricum &re)uia rezul&e pen&ru mine" !ac( s-ar 0i n&ors mpreuna cu un al& )(r)a&" n!urera& e>&rem !e mul& -i ma !oare nc( -i as&(zi" nu o ne*$ /iin m#am pstrat pe !&t posi,il la aspe!tul po-itiv al situa"iei a$i!. K !era mea venera"ie pentru $umneavoastr m#nheer Beeper@or N ce &n alta situa"ie n#ar *i *ost posi,il *ara pu"ina rutate *a"a $e $umneavoastr $e !ltorie !!i *emeilor nu le prea pla!e !a arn le $evin prieteni. )ar)ie n a!e4(r" spuse Beeper@orn -i" &recn!u--i pes&e *ura /i DD palma &n$oita &'i as!unse un -&m,et !a 'i !um s#ar *i temut sa n MUNTELE VRJIT MaL na C3au!3at sur&-&n$. Hans Castorp surise 'i el $is!ret apoi 'i i si !elalalt $$ur $in !ap &n !omplet a!or$. Aceasta mi!a r-,unare !ontinua Hans Castorp mi se !uvine &n *nitiv numai mie !!i &n msura &n !are merit sa vor,es! 'i $espre R e am &n a$evr un oare!are $rept sa ma pl&ng $ar nu $e Clav$ia 'i N i !e !umnea4oas&r(" m#nheer Beeper@orn" ci numai !e via"a 'i $e soar# mea 9iJ &ntru!&t am !instea sa ma ,u!ur $e &n!re$erea pe !are mi#o arta"i 'i *iin$! a!est !eas $e amurg este su, toate raporturile at&t $e !iu$at vreau m!ar prin alu-ii sa va vor,es! pu"in $espre mine. -Te ro*" i spuse Beeper@orn poli&icos" iar Hans 6as&orp con&inua: - Ma a0lu aici sus" m#nheer PeeperForn $e multa vreme $e ani $e -ile# a$i! ni!i eu nu mai 'tiu pre!is $e !&n$ $ar &n ori!e !a- $e mul"i ani $e via"a 'i $e a!eea am vor,it $espre 5via"6 &ns voi reveni ime$iat la momentul potrivit 'i asupra sor"ii. Venisem sa *a! o

mi!a vi-ita vrului meu un militar plin $e inten"ii ,rave 'i loiale !are nu i#au *olosit la nimi!+ a murit a$i! mi#a *ost rpit iar eu am rmas 'i s&nt &n! ai!i. Nu eram militar !i aveam o pro*esie !ivila !um poate a"i au-it o pro*esie soli$ 'i ra"ionala !are !ontri,uie se pare la soli$aritatea interna"ionala &ns eu n#am *ost ni!io$at prea legat $e ea va mrturises! 'i asta $in motive $espre !are nu pot spune $e!&t !a &mi s&nt ne!lare+ a!es# te motive se gses! &ns la originile sentimentelor mele *a"a $e tovar'a $umneavoastr $e !ltorie 4 'i &na$ins o numes! ast*el !a s va arat !a nu m g&n$es! $elo! s -$run!in $repturile $umneavoastr po-itive 4 a$i! ale sentimentelor mele pentru Clav$ia C3au!3at 'i ale *aptului !a o tutuies! sentimente pe !are nu le#am tg$uit ni!io$at $e !&n$ i#am Init Pen&ru prima oara o!3ii 'i au pus stap&nire pe mine 4 $e !&n$ au Pus ne,une'te stap&nire pe mine ma &n"elege"i. 2in iu,ire pentru ea 'i 1 in!u-l Be $omnul /ettem,rini m#am aservit prin!ipiului ira"ional Pnn!ipmiui genial al ,olii !ruia i#am *ost supus $e *apt $intot$eauna el am rmas ai!i nu mai 'tiu pre!is $e !&n$. C!i am uitat totul 'i s Bl cu &oti 9i !u toate !u ru$ele !u pro*esia mea $e la 'es $ar 'i !u @mc an&ele mele. Iar

atun!i !&n$ Clav$ia a ple!at am a'teptat#o 'i n#am &n / a W a'teBl aJcDJ mereuA a'a &n!&t s&nt $e*initiv pier$ut pentru 'es iar ma # D [e 5e acolo $e 0os s&nt !a sa -i! a'a mort. La toate a!estea mi#a Yeam 6Jn6b 4Xam 4or,it $espre 5soarta6 'i $atorita a!estor lu!ruri sit%a&- 8a$uit s insinue- !a &n $e*initiv am $reptul sa ma pl&ng $e Poves& $reptul meu 0ignit. Mi s#a &nt&mplat o$at sa !ites! o al&0e# J lca nu" am 4azu&-o la &ea&ru" povestea unui t&nar ,rav # $e 6itar !a 'i vrul meu # !are are $e#a *a!e !u o "igan!a *er# ;8, THOMAS MANN me!atoare 4 era *erme!toare !u o *loare $up ure!3e o *emei * 'i sl,ati!a $e !are se &n$rgosti &n a'a 3al in!it &'i pier$u !u $esa 6 min"ile sa!ri*i!a totul pentru ea $e-erta $eveni !ontra,an$ist si $ $in toate pun!tele $e ve$ere. 2ar !&n$ a0unse &n situa"ia a!easta lam ,ila ea se pli!tisi 'i#l para'i *ugin$ $up un mata$or o personal] !ople'itoare $espoti!a 'i !u o splen$i$a vo!e $e ,ariton. Iar povestea s*&r'e'te ast*el+ sol$atul sla, 'i as!ulttor al, !a varul 'i !u !am $es!3eiata o

strpunge !u !u"itul &n *a"a arenei *apt pe !are $e alt*el singura &l provo!ase !u insisten"a. 2ar am a0uns a,solut *ara ni!i un sens la a!easta poves&e$ Gnsa la urma urmelor !e ce mi-am reamin&i&-o. In !lipa &n !are Hans Castorp rosti !uv&ntul 5!u"it6 m#nhear PeeperForn &'i s!3im,a pu"in po-i"ia &n pat. /e trase mai &n$rt &ntor#!&n$u#se ,rus! !u *a"a !tre musa*ir is!o$in$u#i s!ruttor o!3ii !u un aer &ntre,tor. /e &n$repta se re-ema mai ,ine &n !ot 'i#i spuse+ Tinere" am auzi&" -i acum sn& l(muri&$ n*a!uie-mi sa ma spri#in pe )unacre!in2a a m(r&urisirilor !umi&ale -i sa-2i !au o e>plica2ie loiala$ 'aca parul meu n-ar 0i al) -i !aca n-a- 0i n(p(s&ui& !e ni-&e 0ri*uri mali*ne" m-ai 0i 4(zu& *a&a sa2i !au sa&is0ac2ie" ca !e la )(r)a& la )(r)a&" cu arma n mna" a&& pen&ru nea#unsul pe care 2i l-am pricinui&" c& -i pen&ru acela pe care 2i l-a pricinui& &o4ar(-a mea !e c(l(&orie -i pen&ru care 2i !a&orez !e asemenea sa&is0ac2ie$ Ber0ec&" !omnul meu$$$ m-a2i 4e!ea *a&a$ ns(" !a&a 0iin! s&area ac&uala !e lucruri" n*a!uie-mi sa2i 0ac o al&a propunere$ A!ic( urm(&oarea: mi amin&esc !e-o clipa !e e>al&are" chiar la ncepu&ul cuno-&in2ei noas&re mi amin&esc" m(car ca s&(&usem la &ai0as cu o s&icla !e 4in &are !e o clipa prin urmare" cn!" pl(cu& impresiona& !e 0irea !umi&ale" am 0os& *a&a sa-2i propun sa ne &u&uim ca ni-&e 0ra2i" !ar cn! mi-am !a& seama ime!ia& ca ar 0i 0os& pu&S1 cam prematur... Cine a-i ma re*er la !lipa a!eea revin 'i $e!lar !a ter menul pe !are l#am *ixat atun!i s#a s!urs. Tinere s&ntem *ra"i &"i aiirm s&ntem. <i vor,it $espre o tutuire &n sensul !omplet al a!estui !uvin a noastr va avea &ntreaga plenitu$ine a sensului ei sensul unei r &ntru pasiune. /atis*a!"ia pe !are v&rsta 'i ,oala ma &mpie$i!a sa "ipe !alea armelor "i#o o*er su, a!easta *orma "i#o o*er &n sensu tratat *r"es! $e alian"a a'a !um se &n!3eie !&teo$ata &n lume &mp[ K unui al treilea insa pe !are noi tre,uie sa#l &n!3eiem &n sensul un uni !omune pentru !ineva. Tinere ia#"i pa3arul &n vreme !e eu p3relul meu *ara !a ast*el sa a$u! !ea mai mi!a ne$reptate vini'or !are *ier,e... MUNTELE VRJIT MaH !D !u m&na $e !pitan !are &i tremura u'or umplu pa3arele a0utat $e Castorp &ntr#un *el respe!tuos 'i tul,urat. Ia: &i repeta PeeperForn. Tre!e#"i ,ra"ul peste ,ra"ul meu. 9i ,ea la mine... Cea pa3arul p&na la *un$:... Per*e!t tinere. Li!3i$at. Uite n mea. E'ti satis*!ut7 M *4i!en&" !ar aces&a es&e numai un 0el !e-a 4or)i" m#nheer Beeper-rn i zJse Hans Castorp !are se !am !3inuise sa goleas! pa3arul $intr#o singura &ng3i"itura 'i#'i 'terse genun!3ii !u ,atista $eoare!e se stropise !u vin. <' spune mai !ur&n$ !a s&nt nespus $e *eri!it 'i

&n! nu &n"eleg !um $e m#am *!ut vre$ni! $e o asemenea *avoare... 9i !a sa *iu sin!er am impresia !a vise-. Este o !inste uria'a pentru mine # 'i ni!i nu 'tiu !um $e#am putut#o merita !!i n#am *!ut a,solut nimi! !are sa merite a!easta onoare 'i nimeni nu se va mira a*l&n$ !a mie mi se va prea !am 3a-ar$at sa ma *oloses! $e la &n!eput $e noua *ormula 'i ma voi &mpie$i!a $e ea # mai ales &n pre-en"a Clav$iei !are &n !alitatea ei $e *emeie ar putea *oarte ,ine sa nu *ie $e a!or$ !u !onven"ia noastr. # Las asta pe seama mea rspunse PeeperForn !!i restul va *i numai o !3estiune $e o,i'nuin"a: 9i a!um tinere $u#te: Lasa#ma !opilul meu: /#a &ntune!at s#a &nnoptat $emult iu,ita noastr poate reveni $intr#o !lipa &n alta 'i poate !a ar *i mai ,ine sa nu va &nt&lm"i a!um. - Eami cu )ine" m#nheer PeeperForn: spuse Hans Castorp 'i se s!ula. Ve-i &mi ,irui s*iala *ireas!a 'i *a! exer!i"ii &n ve$erea a!estei *ormule $e#o !ute-an" ne,una. /#a &nnoptat este a$evrat. &mi &n!3ipui !a $a!a $omnul /ettem,rini ar intra ai!i pe nea'teptate ar aprin$e umina pentru !a ra"iunea 'i so!ia,ilitatea sa intre o $ata !u el # a mai 4u& cn$va a!easta sl,i!iune. Pe m&ine: Ple! *eri!it 'i m&n$ru a'a !um i visat ni!io$at: Vin$e!are gra,ni!a: <!um !el pu"in trei zile" &u a mai ai *riguri 'i &n rga-ul lor o sa po"i *a!e *a"a tuturor exi# or# 8aptul a!esta m ,u!ura !a 'i !um eu a' *i tu. Noapte ,una: Mgnheer Beeper@orn IncheiereU 6S&e un Joc a&ra*a&or n ca!rul unei e>cursii" iar noua ne es&e 0 sla'lcfreu sa e>plicam !e ce Hans 6as&orp" care a4ea o mare reasco#- Ben&ru !$erile $e apa nu vi-itase p&na a!um !as!a$a pito# Pa$urea vii 8luela. Pe vremea lui Joa!3im avea $rept s!u-a ;89 THOMAS MANN sau n acesscrupulele se4ere ale 4arului sau !are nu vie"uise ai!i pentru ,u pla! 'i nu pier$use ni!i o !lipa $in ve$ere "elul pre!is al 'e$erii te lo!uri limit&n$ ori-ontul la ime$iata ve!intate a 5Cerg3o*D#ui D $up moartea lui Hans Castorp pstrase &n raporturile !u regiunea ex!eptam plim,rile !u s!3iurile a!eea'i uni*ormitate !onservat !are # &n !ontrast !u extin$erea experien"elor lui intime 'i !u $atoria ri 5a sta la !&rma6 4 nu *usese *r *arme!. Cu toate a!estea apro,a vnD proie!tul pus la !ale $e mi!ul !er!

$e prieteni *ormat $in 'apte persoan %numar&n$u#se 'i pe el) !are al!tuiau mnun!3iul rela"iilor lui !ele maD apropiate !a sa *a! o plim,are !u trsura &n a!ea regiune at&t $ atrgtoare. Era &n mai luna *eri!irii 4 $a!a $$eai !re-are naivelor !&nte!ele $e la 'es # &ns ai!i sus se pre-enta re!e 'i prea pu"in a$emenitoare prin &ns'i natura aerului $ar ori!um m!ar topirea -pe-ilor putea *i so!otita !a terminat. Evi$ent !3iar 'i &n ultimele -ile ninsese $e mai multe ori !u *ulgi mari &ns $e pe urma ninsorii nu rmsese $e!&t pu"ina ume-eal1 marile troiene ale iernii se topiser 'i $ispruser las&n$ $oar !&teva resturi1 iar a!easta lume &nver-it re$evenita pra!ti!a,ila !onstituia un *el $e ispita pentru o $orin" &ntreprin-toare. 'e al&0el" le*a&urile *rupului su*eriser $in pri!ina ,olii !on$u!# torului ei PeeperForn !el magni*i! ale !rui *riguri tropi!ale maligne nu !e$aser ni!i &n *a"a !limatului extraor$inar 'i ni!i a anti$oturilor unui me$i! at&t $e remar!a,il !um era !onsilierul auli! Ce3rens. B!use multa vreme &n pat nu numai &n -ilele !&n$ *rigurile intermitente &'i *!eau $e !ap !u !ru-ime. /plina 'i *i!atul &i $$eau 'i ele $e *ur!a a'a !um o mrturisise &n parti!ular !onsilierul auli! persoanelor apropia e ,olnavului1 ni!i stoma!ul nu era !um s!rie la !arte iar Ce3rens nu ui sa *a! alu-ii la prime0$iile unei eventuale epui-ri !roni!e $e !are e amenin"at &n a!este !on$i"ii !3iar 'i un organism at&t $e viguros ! olan$e-ului. n aces&e sap&amni" m#nheer Beeper@orn nu prezi!ase !ec& un *ur c3e* no!turn 'i renun"ase la plim,rile o,i'nuite a*ara $e un K gura !are $e alt*el *usese s!urta. 2e altminteri *ie spus &ntre noi. Castorp sim"i oare!um !a pe#o u'urare a!easta $estrmare a spin !omunitate a grupului !!i &l sting3erea situa"ia $e *raterniK tovar'ul $e !ltorie al $oamnei C3au!3at1 'i $e *apt &n !onvor L K !u PeeperForn se va$ea a!eea'i 5sting3ereala6 'i a!elea'i 5evitri . 'i !um ar *i *ost &n a$evr vor,a $espre un rm'ag # o!olea E u&e MUNTELE VRJIT ;8: asa cum *usese !a-ul 'i !u Clav$ia+ evita prin &ntorto!3eri $e stranii sa se a$rese-e $ire!t lui PeeperFom ori $e !&te ori nu putea vite pe 5tu6 4 'i $e alt*el era !am a!eea'i $ilema 4 $e *apt o

bb M$MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM$MMiM N S iMM MMM YXi i M M J L M -MM !ilema !u sens opus 4 !are apas asupra !onvor,irilor !u Clav$ia &n pre-en"a al&or persoane sau chiar numai a s&apnului ei" !ilema care" rita to!mai satis*a!"iei pe !are o primise $e la PeeperFom luase propor"ii p&n( la a#l sting3eri *oarte tare. <'a$ar proie!tul unei plim,ri la !as!a$a era la or$inea -ilei #PeeperFom &nsu'i *ixase termenul 'i se sim"ea *oarte ,ine $ispus g&n$in#$u#se la a!easta ex!ursie. Tre!user a,ia trei -ile $up un acces !e 0ri*uri in&ermi&en&e1 iar m#nheer anun"a ,u!uros !a n$0$uia sa pro*ite $e a!est *apt. 2esigur nu apruse &n su*ragerie la primele $e0unuri 'i !eruse a'a !um pro!e$a *oarte a$esea &n ultimul timp sa *ie servit separat !u $oamna C3au!3at &n salon. Insa !3iar $e la mi!ul $e0un portarul '!3iop &i transmisese lui Hans Castorp invita"ia nestrmutata sa *ie gata pentru plim,are $up o ora $e la masa sa !omuni!e invita"ia $omnilor 8erge 'i ?e3sal sa#i previn at&t pe /ettem,rini !&t 'i pe Nap3ta !( vor tre!e s(#i ia 'i &n s*&r'it sa anga0e-e $ou lan$ouri pentru ora trei. 9i !am la a!easta ora se &nt&lnir( &n *a"a intrrii prin!ipale $e la 5Cerg3o*6+ Hans Castorp 8erge 'i ?e3sal pentru a a'tepta a!olo pe $oamna 'i $omnul s !o,oare $in apartamentul lor prin!iar 'i se amu-au s m&ng&ie !aii 'i sa le $ea ,u!"ele $e -a3r pe !are a!e'tia le apu!au !u ,u-ele lor negre 'i ume$e. 2e alt*el tovar'ii $e !ltorie nu aprur pe peron $e!&t !u o mi!a &nt&r-iere. PeeperFom al !rui !ap !u aspe!t reges! se &ngustase ramase $rept alturi $e Clav$ia &m,r!at !u %n raglan lung pu"in !am ve!3i 'i saluta ri$i!&n$ plria moale 'i un$a iar ,u-ele#i rostir un ,una -iua general &ns a,ia au-it. <poi u mJna cu 0iecare !in&re cei &rei !omni care se apropiara p&na la PD!ioarele s!rilor &n &n"&mpinarea pere!3ii. mere &i spuse Iui Hans Castorp pun&n$u#i m&na st&nga pe umr... cuni te sim"i *iul meu7 "umes! Ke m&re,are. 2ar $umneavoastr7 rspunse !el &ntre,at *oa strlu!ea era o -i *rumoasa 'i luminoasa totu'i *!user a4e me 63X'A luaser par$esiele+ *ara &n$oiala !a merg&n$ !u trsura !u c e r!oare. 2oamna C3au!3at purta 'i ea o 3aina

!l$uroasa 0urul nZ &rXW sto*a proasa !u !arouri mari 'i !3iar !u o or Ibi lsase &ntr#o parte ,orul plriei $e ,lani"a &n vOai *etru 'i#'i pusese o 6&3 a* plil Roarea mslinei legat su, ,r,ie !are &i sttea $e minune ;8; THOMAS MANN ast*el &n!&t !ea mai mare parte $intre !ei $in *a"a sim"ir un * su*erin"a # !u ex!ep"ia lui 8erge singurul !are nu era &n$rgostit ; 'i $atorita naivit"ii lui s#a &nt&mplat !a *a!&n$u#se $ reparti-area -orie a lo!urilor p&na !&n$ vor *i tre!ut sa#i ia 'i pe $omnii $in vale *ost invitat &n primul lan$ou vi-avi $e m#nheer 'i $e $oamna &n vr !e Hans 6as&orp" nu 0ara sa o)ser4e un surs )a&#ocori&or pe )uz 6la4!iei" se urca mpreuna cu Ker!inan! \ehsal n al !oilea lan!ou G ex!ursie lua parte 'i silueta su,"iri!a 'i &nalta a *e!iorului mlaie Purt&n$ un paner voluminos $e su, !apa!ul !ruia ie'eau a*ara $ou g&turi $e sti!le 'i pe !are &l a'e-a su, s!aunul $in spatele primului lan$ou el apruse &n urma stap&nilor 'i &n !lipa !&n$ &'i &n!ru!i'a ,ra"ele pe piept alturi $e ,ir0ar !aii au 'i *ost &n$emna"i sa porneas! iar lan$ourile !u toate *r&iele str&nse &n!epur sa !o,oare &n!et la !otitura $rumului. 2ar 'i ?e3sal o,servase sur&sul $oamnei C3au!3at1 arat&n$u# 'i $in"ii stri!a"i se a$resa tovar'ului sau $e plim,are+ 4 <"i v-ut &l &ntre,a !um &'i ,ate 0o! $e $umneavoastr *iin$! tre,uie s merge"i &n a!eea'i trsur !u mine7 2a $a !ine e pgu,it e 'i ,at0o!orit. @are va enervea- 'i va $e-gust at&t $e mult sa sta"i l&nga mine7 # Caga $e seama ?e3sal 'i nu mai spune at&tea in*amii &l $o0eni Hans Castorp. 8emeile -&m,es! la !el mai mi! prile0 $oar pentru pl!erea $e a -&m,i. Nu *olose'te la nimi! s#"i tot &n!3ipui !&te !eva $e *ie!are $at. 2e !e te &n0ose'ti mereu &n 3alul a!esta7 Ca noi to"i ai 'i $umneata !alit"ile 'i $e*e!tele $umitale. 2e pil$ !&n"i *oarte $rgu" la pian $in *isul unei nopi de vara, ceea ce nu es&e n s&are oricine$ Ar &re)ui sa &e mai pro!uci n una !in zilele aces&ea$ # 2a $a &mi vor,i"i $e pe pis!ul &nl"imii $umneavoastr &i rspunse ne*eri!itul 'i nu va $a"i seama !&t( agresivitate -a!e &n asemenea vor,e m&ng&ietoare 'i ni!i ! vor,in$u#mi ast*el ma umili"i 'i mai m R V vine u'or '( vor,i"i 'i s !onsola"i !lare pe situa"ie !um s&nte"i. ! $a!a ast-i va a*la"i &ntr#o situa"ie pu"in !am ri$i!ol totu'i $umn voastr a"i *ost luat &n seam

a"i avut partea $umneavoastr 'i# 2[ 2umne-eule a"i *ost &n al 'aptelea !er i#a"i sim"it ,ra"ele 'i !ea*a 5 !&n$ ma g&n$e'! la ele mi se u'u!a g&tul 'i ma ar$e la inima. 2umn mare # 'i $umneavoastr &mi 0u$e!a"i !3inurile !u $eplina !on' L *avorurilor $e !are v#a"i ,u!urat... Nu-i !eloc 0rumos ceea ce spui" \ehsal$ a chiar e *roa $e-gusttor 'i ni!i n#am nevoie sa "i#o as!un$ mai !u searna !e MUNTELE VRJIT ;8= e-i mie ! s&nt agresiv1 se prea poate sa vrei inten"ionat sa *ii $e-#tor 'Hi $ai silin"a sa provo!i s!&r,a !!i nu &n!ete-i sa te plo#ti 8sti oare &n a$evr at&t $e &n$rgostit $e ea7 &nsp(im&ntator: se !ina ?e3sal !latin&n$ $in !ap. Nu exista inte &n stare s spun !e !3inuri &n$ur !&t mi#e $e sete $e *ptura ei ` u !&t( po*ta la!om o $ores!1 a' vrea sa pot spune !a $in asta o sa mi trag moartea $ar &n starea &n !are ma gses! nu se poate ni!i tri !i muri. &n timpul !&t a *ost ple!at lu!rurile se potoliser ,ini'or 'i # !etul !u &n!etul &n!epusem s#o uit. 2ar $e !&n$ s#a &ntors 'i o am su, !3i -i $e -i $orin"a ma apu!a uneori at&t $e !umplit &n!&t &mi mu'! ,ra"ul gesti!ule- &n v&nt 'i nu mai 'tiu !e#i !u mine. N#ar tre,ui sa ne *ie 3r-ite asemenea !3inuri $eoare!e nu s&ntem &n stare sa ne lep$m $e a!este su*erin"e # !!i atun!i !&n$ pun st(p&nire pe tine nu po"i $ori sa nu existe &ntru!&t ar &nsemna sa te lepe-i $e propria#"i via"a !are se !on*un$ !u ele 'i prin urmare &"i este !u neputin"a 4 'i apoi !e *olos ai avea s mori7 2up 4 !u pl!ere. &n ,ra"ele ei 4 $in tot su*letul. 2ar &nainte ar *i stupi$ !!i via"a este $orin" $orin"a e via"a !are nu se poate &ntoar!e &mpotriva ei &nse'i 'i to!mai a!esta#i ,lestemul+ ! mereu ne lsm prin'i &n 0o!. 9i !&n$ pomenes! $espre 5,lestem6 nu#i $e!&t un *el $e a vor,i $eoare!e rostes! a!est !uv&nt !a 'i !um a' *i un altul !!i eu &nsumi nu#l pot g&n$i. /&nt Castorp at&tea torturi pe lume iar uni!ul s!op al !elui !e &n$ura tortura este sa s!ape ime$iat $e ea $ore'te sa *ie m&ntuit $e su*erin"a &n mo$ a,solut 'i !u ori!e pre". 2ar $e tortura po*tei !arnale nu te po"i eli,era !u ni!i un pre" 'i prin ni!i un alt mi0lo! $e!&t potolin$#o. <'a au *ost r&n$uite lu!rurile # !&n$ nu e'ti &n'*!at $e a!easta po*ta !arnala ni!i nu te g&n$e'ti la ea $ar !&n$ te stap&ne'te a,ia a unei &l &n"elegi pe 2omnul nostru Isus C3ristos 'i pl&ngi !u la!rimi are. 2umne-eule $in !eruri !e *el $e r&n$uiala o mai *i 'i asta !a !arnea noastr s $oreas! ast*el !arnea pentru simplul motiv

!a F a noastr 'i *iin$! apar"ine unui alt su*let # !&t este $e s&raniu" iar ai 'i te g&n$e'ti mai ,ine !e pu"in lu!ru $inuie'te &n *on$ &n . ei $es*tare. /#ar putea spune+ $a!a nu $ore'te nimi! alt!eva sa a aZ pen&ru numele lui 2umne-eu !eea !e $ore'te: C!i oare !e S#n erJ 6as&orp. Dreau oare s-o asasine-7 Vreau m!ar sa#i vrs Dana# !oresc numai s-o mn*i+ 6as&orp" !ra*ul meu 6as&orp" s m# a W3 m3 4i!(res! &n 3alul asta $ar oare &i este at&t $e ;a &u7iJ exist &n !3estiunea asta 'i !eva imposi,il %rma &nl"tor !!i la r nu s&nt o ,estie 'i &n *elul meu s&nt totu'i om. Po*ta $e THOMAS MANN carne are : multe &n"elesuri nu#i legata $e !eva anume nu#i $elimDt !eva pre!is 'i $e a!eea o numim ,estial. 2ar !&n$ se *ixea- ; trupului 'i !3ipului unei persoane umane ,u-ele noastre vor,es! $ $ragoste. Nu#i $ores! numai ,ustul sau numai trupul !!i $a!a *i ar *i avut alta &n*"i'are poate !a a' &n!eta s#o mai $ores! &n &ntregD 'i &n a$evr este $estul $e !lar !a eu !u su*letul meu &i iu,es! su*let LD 8iin$! iu,irea chipului es&e iu)irea su0le&ului$$$ # Ce te#a apu!at ?e3sal7 Wi#ai ie'it !omplet $in *ire 'i ai luat ra-na 2umne-eu 'tie !u !e !onse!in"e... # 2ar pe $e alt parte to!mai asta#i nenoro!irea !ontinua ne*eri!i tul !a ea are un su*let !a este o *ptur omeneas!a &n-estrata !u trup si !u su*let: C!i vai mie &n$ureratul 'i nenoro!itul su*letul ei nu vrea sa 'tie $e su*letul meu 'i ni!i trupul ei $e trupul meu 'i $in a!easta !au-a $orin"a mea este os&n$ita sa se ru'ine-e iar trupul meu tre,uie sa se -v&r!oleas!( mereu. 2e !e nu vrea sa 'tie a,solut nimi! ni!i $espre mine ni!i $espre trupul ni!i $espre su*letul meu Castorp 'i $e !e $orin"a mea &i inspira oroare7 Nu s&nt 'i eu om7 Cum un ,r,at ur&!ios nu#i ,r,at7 Wi#o 0ur !a s&nt extraor$inar &n a!east privin"a !a a' *i &n stare sa ma !omport *ara pre!e$ent $a! ,ra"ele ei mi#ar $es!3i$e &mpr"ia $es*trilor a3 ,ra"ele ei 4 !are s&nt at&t $e *rumoase $eoare!e *a! parte $in armonia su*letului ei: Castorp i#a' $rui toate volupt"ile $in lume $a!a n#ar *i vor,a $e!&t $e $ragostea trupeas!a 'i nu $e *rumuse"ea !3ipului a$i! $a!a n#ar exista

su*letul ei ,lestemat !are ni!i nu vrea sa au$ $e mine $ar *r $e !are poate !a nu i#a' mai $ori a,solut $elo! trupul1 iat mori'!a $ia,oli!a &n !are ma -,at 'i m !3inui ve'ni!... # /st ?e3sal vor,e'te mai &n!et: Cir0arul te &n"elege: 2ina$ins nu &ntoar!e !apul &ns va$ $up spatele lui ! as!ulta. # &n"elege 'i as!ulta iat esen"ialul Castorp: lata $in nou a!eas ,lestemata poveste !u !ara!teristi!a 'i parti!ularit"ile ei: 2a!a a' 4 $espre palingene-a sau $espre... 3i$rostati!a n#ar &n"elege nrrru as!ulta 'i nu l#ar interesa !&tu'i $e pu"in. 8iin$! n#ar *i Pe in" tuturor. 2ar !ea mai &nalta !ea mai importanta 'i !ea mai &n*iora misterioasa !3estiune anume a!eea a !rnii 'i a su*letului nos este &n a!ela'i timp lu!rul !el mai pe &n"elesul tuturora toata K pri!epe 'i#'i poate ,ate 0o! $e &n$rgostitul pentru !are -iua es D sa *ie o tortura a volupt"ii iar noaptea un in*ern al ru'inii# KK $ragul meu Castorp lasa#ma sa ma vi!res! pu"in !!i g&noe. MUNTELE VRJIT ;89 ` 0a !3inurile pe !are le tries! &n *ie!are noapte: <3 o vise&n P noapte 'i !&te nu vise- &n legtura !u ea g&tle0ul mi se usu! 'i $e la inima numai !&t ma g&n$es!: 9i toate visurile mele se s!u# # Ae *ie!are $ata su, o ploaie $e palme ma palmuie'te 'i ma 0mia3" u& L a !rep& n 0a2a - ma scuipa cu chipul su0le&ului ei schimonosi& !e L )a ma scuipa -i ma palmuie-&e" iar n clipa aceea ma &rezesc" sc(l!a& !e su$oare $e ru'ine 'i $e voluptate... #Hai$e ?e3sal &n!ear! sa ta!i a!um 'i sa#"i "ii lim,a p&na a0un#m la ,!an 'i p&n( !&n$ !ineva o sa se ur!e &n trsura !u noi. lata !e propun 'i iat !e#"i porun!es!. Nu vreau sa te 0ignes! 'i re!unos! !a e'ti &ntr#o situa"ie nenoro!ita &ns &n "ara mea se poveste'te &nt&mplarea unui oare!are om pe$epsit &n *elul urmtor+ pe !&n$ vor,ea &i ie'eau $in gura 'erpi 'i ,roa'te a$i! la *ie!are !uv&nt un 'arpe sau o ,roas!a. Povestea nu spune !um a s!pat $in &n!ur!tura &ns &ntot$eauna mi#am &n!3ipuit !a a tre,uit s s*&r'eas!a prin a t!ea.

# 2ar !&n$ se a*la &ntr#o asemenea situa"ie spuse ?e3sal pe un ton 0alni! omul simte nevoia $ragul meu Castorp simte imperios nevoia sa vor,eas! 'i sa#'i u'ure-e inima. # Ca $a! vrei este !3iar un $rept al omului ?e3sal. &ns $up prerea mea exista $repturi $e !are am *a!e mai ,ine sa nu ne *olosim. Prin urmare t!u a'a !um 3otar&se Hans Castorp 'i $e alt*el a0unser repe$e &n *a"a !su"ei ,!anului &mpo$o,ita !u vi"a sl,ati!a. Nap3ta 'i !u /ettem,rini se 'i gseau &n stra$ unul &n paltonul lui 4e!3i tivit !u ,lana !elalalt !u un par$esiu gl,ui potrivit !u vremea Par$esiu tig3elit la toate !usturile !are &i $$ea un aer $e *il*i-on. &'i a!ura semne se salutara &n timp !e trasurile &ntor!eau iar $omnii se ara. Nap3ta !a al patrulea &n primul lan$ou alturi $e 8erge1 *n,nni &ntr#o $ispo-i"ie strlu!itoare s!&ntein$ $e glume 'i veselie %rca alturi $e Hans Castorp 'i $e ?e3sal. 2e altminteri a!esta $in H !e$ lo!ul $in *un$ul trsurii iar $omnul /ettem,rini &l o!upa !u unuia !are se plim,a pe !orso alt*el spus !u o in$i*eren"a $istinsa. 6o " J cu a!ea atitu$ine 'i po-i"ie a trupului !are gusta o o$i3na pla !e-a lun*ul unui !ecor ce se schim)a mereu" elo*ia placerea * * Plim,rii mani*esta *a"a $e Hans Castorp ni'te sentimente SGE5G Ma ec5une printeas!a 'i !3iar &l $e-mier$a $e !&teva ori pe o,ra- &n$rum&n$u#l sa uite $e propriul sau eu antipati! 'i sa 6areBun XbS<a J%me BJma !e lumina" ara&n!u-i-o cu mna !reap&a" pe a [ mnu' $e piele roasa. ;90 THOMAS MANN 8!ur o plim,are minunat. Caii to"i patru !u ,oturile al, teni 'i vin0o'i !u prul lu!ios nete$ # !ai ,ine 3r(ni"i # mergeau L 66 !u pas viguros pe un $rum ,un pe !are &n!( nu era pra*. Clo!u D $e st&n!a &n !rpaturile !rora !re'teau iar, 'i *lori se apropiau $e ei st&lpii $e telegra* *ugeau &napoi p$urile se !a"arau pe pov&mD !otituri gra"ioase le ie'eau &nainte 'i ei le $ep'eau. Toate le "ineau o-itatea &n!or$at iar ni'te lan"uri $e mun"i pe alo!uri &n!( a!operitD ri -pa$ !ontinuau s tot apar &n $eprtare &n plin soare. Pu"in $u a!eea pier$ur $in ve$ere priveli'tea *amiliar a vii iar s!3im,ar $e!orului o,i'nuit pro$use asupra spiritului un e*e!t re!on*ortant & !ur&n$

se oprir la mrginea p$urii. 2e ai!i voiau s !ontinue ex!ursia pe 0os 'i s ating "int # o "int pe !are o 'i per!epeau $e !&tva timp $e'i $estul $e sla, 'i *r s#'i *i $t seama $in primul moment. Cu to"ii $istinser un -gomot &n$eprtat un ameste! $e *&'&it *o'net *reamt 'i vuiet sur$ !are !&teo$at se pier$ea &n t!ere $ar pe !are ex!ursioni'tii se &n$emnau s(#l as!ulte 'i#l as!ultau !u au-ul mereu &n!or$at. 4 Pentru moment spuse /ettem,rini !are venise a$esea p&n ai!i -gomotul pare $estul $e timi$. &ns la *a"a lo!ului &n a!est anotimp este ,rutal 4 ni!i n#o s ne mai au-im vor,in$. <'a$ar ptrunser &n p$ure pe o !rare a!operit !u a!e $e ,ra$ ume$e1 &n *runte Pieter PeeperForn !u *etrul negru tras pe *runte 'i pasul u'or 'ovitor mergea spri0inin$u#se $e ,ra"ul tovar'ei lui $e !ltorie1 l mi0lo! Hans Castorp *r plrie !a to"i !eilal"i $omni !u m&inile &n ,u-unare !u !apul ple!at privin$ &n 0ur 'i *luier&n$ u'or1 $up ei Np3t( 'i /ettem,rini apoi 8erge 'i ?e3sal 'i &n s*&r'it mala#ie-ul singur $u!ea !o'ul !u merin$e. /e vor,ea $espre p$ure. P$urea a!easta nu era ! toate !elelalte. @*erea un aspe!t pitores straniu ,a !3iar exoti! 'i &n tot !a-ul lugu,ru. Era np$it $e un soi li!3eni a!operi"i !u mu'!3i *iin$ !omplet !ptu'it !omplet &n(, !a ni'te ,r,i lungi in!olore ur-eala !&l"oasa a plantei para-ite a&irna !e pe ramurile &n*'urate 'i &n!&l!ite &n a!east re"ea &n!&t a!ele aproap nu se mai ve$eau nu mai $istingeai $e!&t g3irlan$e $e mu'!n K a!estea slu0eau &n,u'itor straniu p$urea !are o*erea un r&ie LK ,olnvi!ios 'i vr0it. P$urea nu era sntoas su*erea !e-o 5 riant( !are amenin"a s#o su*o!e a!easta era prerea general D !e mi!ul grup &nainta pe !rarea a!operit !u !e av&n$ &n ure D mo"ul Cas!a$ei !e se au-ea tot mai aproape va!armul 'i 9uier MUNTELE VRJIT MVL au nce&ul cu &n!etul un a$evrat muget &nsp(im&nttor 'i preau *irme !eea !e spusese mai &nainte /ettem,rini. Sa o !otitur a $rumului $es!3ise priveli'tea $e*ileului st&n!os 'i

r$c neste !are tre!ea un po$ un$e !$ea !as!a$a 'i &n !lipa !&n$ o p$uros p N - z*omotul !res!u &n intensitate 4 era un -gomot in*ernal. Masele se prvleau verti!al &ntr#un singur 0g3ea, $e !as!a$ &nalt $e L pu"in 'apte sau opt metri 'i $estul $e lat apoi se npusteau ` (lm'in$u#se peste st&n!i. /e rostogoleau !u un -gomot &nne,unitor # !are par!a erau ameste!ate toate sunetele 'i toate stri$en"ele posi,ile tunet arm 'i v&0&it muget 'i urlet 'uierturi *an*are plesnituri 'i s*&r&ituri $angt 'i vaier $e !lopot 'i &n a$evr aproape ! te asur-eau. Vi-itatorii se apropiar $e st&n!a lune!oas se uitar &mpro'!a"i *iin$ $e un su*lu ume$ &nvlui"i $e un *el $e a,ur !a o pul,ere re!e $e ap !u ure!3ile pline 'i &n*un$ate $e vuiet s!3im,&n$ mereu priviri !ltin&n$ $in !ap !u un -&m,et intimi$at 'i !ontinuar( s !ontemple a!est spe!ta!ol a!east !atastro* ne&ntrerupt *!ut $in spum 'i vaier al !rei ,u,uit &nne,unitor 'i !umplit &i ame"ea &i &n*ri!o'a 'i le provo!a ilu-ii au$itive. <veai impresia ! au-i &n$rtul tu 'i pretutin$eni ni'te strigte $e alarm ni'te amenin"ri 'i trompete 'i un vlm'ag $e aspre vo!i omene'ti. /tr&n'i &n$rtul lui m#nheer PeeperForn # $oamna C3au!3at se a*la printre !ei !in!i $omni # to"i priveau o $at !u el torentul. Nu#i $istingeau !3ipul &ns &l v-ur $es!operin$u#se ls&n$ li,ere *l!rile Z,e ale p(rului 'i !um um*l&n$u#'i pieptul trase !&t mai mult aer. omuni!au unii !u al"ii prin priviri 'i gesturi !!i vor,ele !3iar $a! e#ai *i spus la ure!3e ar *i *ost &n,u'ite $e tunetul !as!a$ei. Cu-ele lor s&eau cu4in&e !e uimire 'i $e a$mira"ie !are nu erau per!epute. Hans orP. /ettem,rini 'i 8erge !-ur $e a!or$ prin semne *!ute !u a0Z J sa se !a"(re p&n &n v&r*ul $e*ileului &n *un$ul !ruia se a*lau sa ! Pasarela superioar 'i s priveas! rostogolirea apei !e acolo" &ii - % ;ra Brea Sreu: &i $u!ea o s!ar piepti'( !u trepte &nguste al&ul S S&Jn63J spre un e&aJ superior al p$urii1 se !("arara unul $up( eascJr1 Ser3 pe Pasarel 'i $e la mi0lo!ul po$ului arun!at peste ar!ul s&03)S J eHernatD $e ,alustra$ *!ur semn prietenilor $e 0os. <poi $e &Or P[$ul 'i aprur iar'i &n o!3ii !elor rama'i &n

urm $in!olo SchJ Be 6ar6 mab 5OS JJ &ra4ersa un al !oilea po!$ s 5e sernne !in&re ei se re0erea acum la *us&are$ 6ei mai eau c3 era mai )ine sa se $eprte-e $e -ona -gomotoas a'a ;9, THOMAS MANN &n!&t sa se poat ,u!ura $e a!east masa &n aer li,er nu !a ni'te mu"i !i !u au-ul u'urat $e vuiet. Tre,uira totu'i sa#'i $ea sea K PeeperForn era $e prere opusa. El !latin $in !ap arata !u $ee AA mai multe ori *un$ul prapastiei iar ,u-ele tremur&n$e !are se $ $eau !u e*ort arti!ulau un 5ai!i6: Ce puteau sa *a!7 &n pro,i a$ministrative el era 'e* 'i stap&n. <utoritatea personalit"ii sale in*luen"at ori!um 3otar&rea !3iar $a!a el n#ar *i *ost !a &ntot$eau organi-atorul 'i ini"iatorul ex!ursiei. Un om $e asemenea $imensiunD *ost 'i va ram&ne $e# a pururi un tiran 'i un auto!rat. )#nheer voia sa gustarea &n *a"a !as!a$ei &n vuietul ei $e tunet !!i asta era &n!a#pa"&narea lui suverana 'i ori!ine nu voia sa se lipseas! $e masa tre,uia sa rm&na pe lo!. Mai to"i erau nemul"umi"i. 2omnul /ettem,rini !are ve$ea spul,er&n$u#se ori!e posi,ilitate a unui s!3im, $e preri a unei !onversa"ii sau a unei $e-,ateri $emo!rati!e 'i !ore!t rostite &'i arun!a m&na peste !ap &ntr#un gest $e $e-n$e0$e 'i resemnare. Malaie-ul se gr,i sa exe!ute or$inele stap&nului sau. Existau $oua s!aune pliante pe !are le spri0ini $e peretele st&n!os pentru m#nheer 'i pentru $oamna. <poi a'e-a la pi!ioarele lor pe o *a"a $e masa !eea !e se a*la &n !o'+ !e'ti $e !a*ea 'i pa3are termosuri pr0ituri $e !asa 'i vin. To"i se &m,ul-ir sa primeas! !eea !e li se o*erea. 2up a!eea luar lo! pe st&n!i pe ,alustra$a po$ului "in&n$ *ie!are &n m&na !ea'!a !u !a*ea *ier,inte iar pe genun!3i *ar*uria !u pr0ituri # 'i luar masa pe t!ute &n -gomotul asur-itor. PeeperForn !u gulerul $e la 3aina ri$i!at !u plria pusa 0os l&nga el ,au vin $e porto $intr#un p3rel $e argint !u monograma pe !are#l goli $e mai multe ori. 9i $eo$at &n!epu sa vor,eas!. Ciu$at om: Era !u neputina sa#'i au$ m!ar propria#i vo!e ni!i vor,a $espre !eilal"i poat $eslu'i ,arem o singura sila,a $in !eea !e le $$ea sa &n"ele *ara sa *ie au-it. 2ar el ri$i!a arttorul &ntin$ea ,ra"ul st&ng %nt p3relul !u m&na $reapta &'i &nal" o,li! palma 'i las sa L se regeas!a *igura mi'!at $e !uvinte 'i gura arti!ul&n$ vor,e lipsl sunet $e par!a ar *i *ost pronun"ate &n vi$. Ceilal"i so!otir renun"a !ur&n$

la a!easta s*or"are inutila la !are to"i priveau !u u sting3erit # $ar el !ontinua sa vor,eas! !u gesturi *as!inante ale st&ngi !are atrgeau aten"ia !u tot va!armul asur-itor &n$rep o!3ii mi!i o,osi"i 'i $e!olora"i $ar $es!3i'i larg su, -,&r!itunle K !&n$ !tre unul !&n$ !tre altul $intre spe!tatori ast*el &n!&t !e se a$resa era silit $e *ie!are $ata sa apro,e $in !ap !u spr&n!e MUNTELE VRJIT ;98 !u gura $es!3isa apropiin$ $e ure!3e mina *!uta p&lnie !a 'i !um 0J0os& posi)il sa se reme!ieze n 4reun 0el oarecare o situa"ie at&t $e rata. 9i iat(#l ! a0unse !3iar s( se &nal"e &n pi!ioare: Cu p3relul &n !u gulerul ri$i!at al 3ainei $e !ltorie mototolite 'i !are#i A a p&n( peste gle-ne *ara plrie !u *runtea &nalta $e i$ol ,r-$ata # !on0urat $e v&lvataia parului al, sttea $rept re-emat $e st&n!a iar * ura i se &nsu*le"ea &n timp !e !u un gest pro*esional *!ea un !er! !u attorul 'i poli!arul &nso"in$ o &n!3inare muta 'i !on*u-a !u gestul mperios al pre!i-iei. Puteau *i re!unos!ute $up mi'!ri 'i i se ci&eau pe ,u-e unele !uvinte pe !are le rostea $e o,i!ei+ 5Per*e!t6 5li!3i$at6 4 'i nimi! mai mult. /e ve$eau aple!rile !apului o amr!iune &i s*&'ia ,u-ele 'i nu mai era $e!&t o imagine a $urerii. <poi se v-u &n*lorin$u#i par! &n o,ra0i gropi"a 'trengreas! $e si,arit $$u impresia !a $ansea- ri$i!&n$u#'i poalele+ $in nou apru impu$i!itatea sa!ra $e preot pg&n. Ri$i! p3relul &l *!u sa $es!rie un semi!er! prin *a"a oaspe"ilor 'i &l goli $in $oua sau trei &ng3i"ituri p&n#n *un$ $&n!u-l peste !ap. 2up a!eea &ntin-&n$ ,ra"ul &n!re$in"a o,ie!tul malaie-ului !are#l lu $u!&n$ m&na la piept # apoi &n s*&r'it $$u

semnalul ple!rii. To"i se &n!linar &n *a"a lui pentru a#i mul"umi pregatin$u#se sa se !on*orme-e $ispo-i"iei. Cei !are se *hemuisera pe #os sarira n picioare" !ei !are sttuser re-ema"i $e ,alustra$ &'i &n$reptar trupurile. 8iravul 0avane- !u plria tare 'i 3aina !u guler $e ,lana str&nse resturile gustrii 'i vesela. In a!eea'i or$ine &n !are veniser a0unser pe po&eca ume$ 'i a!operit !u a!e $e pin prin p$urea $e nere!unos!ut $in !au-a li!3enilor la lo!ul $e pe 'osea un$e &i a'teptau trasurile. Hans Castorp lua lo! $e $ata a!easta !u stap&nul 'i !u tovar'a lui $e orie. /ttea &n *a"a lor alturi $e minunatul 8erge !ruia pro,lemele n erau !omplet strine. Nu se vor,i aproape nimi! &n timpul !ern spre !as. )#nheer 'e$ea !u m&inile &ntinse pe !uvertura !are ea a&& genun!3ii lui !it 'i pe a!eia ai Clav$iei las&n$ sa#i at&rne ca&r e&&emJ:rmi 9i Nap3ta !o,or&r( 'i#'i luar rmas ,un mai &nainte e sa *i tre!ut peste !alea *erata 'i !ursul $e apa. #n ?e3sal singur &J6asur( ur!a 'oseaua !are $u!ea la 5Cerg3o*6 un$e "ir" se $espar# K Ktii &n *a"a por"ii. conSe L aD%& Oare 5ans 6astorp &n a!ea noapte somnul at&t $e u'or !a o a a D0eunei alarme in&erioare" !espre care su0le&ul lui nu a4ea cuno 6eB&i)Ji- J B rnu5&urriit !reia sesi-ase mo$i*i!area aproape imper# &'nuitei t!eri no!turne a 5Cerg3o*D#ului iar trepi$area ;99 THOMAS MANN a,ia sensi,il a !l$irii provo!at $e un pas str(in s *i *ost

su*i!D s(#l tre-eas! 'i s#l *a! s se ri$i!e pe $eplin !on'tient &n [a oaselor 'i s se re-eme $e perna7 /e tre-ise &n a$evr !u !&teva mai &nainte !a !ineva s#i ,at la u'a *apt !are avu lo! pu"in $un $ou noaptea. Rspunse ime$iat *r s mai *ie somnoros !u toat terea 'i pre-en"a $e spirit. Era vo!ea puterni! &ns 'ovitoare a u ` in*irmiere a sanatoriului !are#l ruga $in partea $oamnei C3au!3at !o,oare ime$iat la eta0ul &nt&i. Cu vigoare sporit rspunse !a va ve 6 sri $in pat se &m,r! &n gra, &'i &n$eprt !u m&na p(rul $e pe *runt 'i !o,or& ni!i prea iute 'i ni!i prea &n!et nemaipun&n$u#'i &ntre,area#5$e !e76 !i mai $egra,+ 5!um76 era posi,il s *ie !3emat la o asemenea or. ;si larg $es!3ise u'a salonului 'i pe a!eea $e la $ormitorul olan$e-ului un$e erau aprinse toate luminile. /e a*lau a!olo !ei $oi me$i!i supraveg3etoarea von MSlen$onF $oamna C3au!3at 'i servitorul malaie-. <!esta $in urma nu mai era &m,r!at !a $e o,i!ei !i purta un soi $e !ostum na"ional o ,lu- !u $ungi late !u m&ne!i lungi 'i largi o *usta multi!olor &n lo! $e pantaloni o ,onet !oni! $e sto* gal,en pe !ap iar &n a*ar $e toate a!estea mai avea 'i o amulet pe piept1 sttea nemi'!at !u ,ra"ele &n!ru!i'ate pe partea sting la !pt&iul patului &n !are Pieter PeeperForn era lungit pe spate !u m&inile &ntinse. Pali$ Hans Castorp !uprinse $intr#o privire $e la intrare &ntreaga s!en. 2oamna C3au!3at se ve$ea $in spate. Era a'e-at &ntr#un *otoliu s!un$ la pi!ioarele patului !u !otul spri0init pe !uvertur !u ,r,ia &n min a!operin$u#'i !u $egetele ,u-a in*erioar 'i privin$ *igura tovar'ului $e !ltorie. Jn( seara" prie&ene" i spuse ehrens care se n&re2inuse n -oap&a c !oc&orul ?ro@oAs@i -i cu supra4e*he&oarea" -i !(!u !in cap cu un ae melancolic" r3sucin!u--i mus&a2a al)($ 7ra n hala&ul !e me!ic" s&e copul i ie-ea !in )uzunar" pur&a papuci )ro!a2i -i n-a4ea *uler$ Nimic 0(cu&+ a!(u*( el cu #um(&a&e !e 4oce$ Trea)( pre*(&i&( cu *n#3#apropie#te. <run!#"i o privire $e !unos!tor 'i o s *ii $e a!or$ ! ! s#a prevenit &n mo$ $eli,erat ori!e interven"ie me$i!ala. $ n 4r0ul picioarelor" Hans 6as&orp se apropie !e pa&- !n $ malaiezului &i urmreau *ie!are mi'!are se roteau *(ra sa in K *a"a ast*el ! i se ve$ea numai al,ul o!3ilor. 2intr#o privire ( ) T pie-i' !onstat ! $oamna C3au!3at nu se o!upa $e el asttei T# lo!ului &ntr#o atitu$ine !ara!teristi! a$i! spri0init pe un pl

T&0 MUNTELE VRJIT ;9: le &n!ru!i'ate pe p&nte! 'i !u !apul &n!linat pe umr &ntr#o !ontem# 10 ` respe!tuoas g&n$itoare. PeeperForn era !ul!at a!operit !u P rtura $e mtase ro'ie &n !ma'a sa $e tri!ou a'a !um Hans Castorp use a!esea$ Minile &i erau um*late $e un v&nt !are se apropia $e !a 'i unele pr"i le o,ra0ilor. 8aptul a!esta &l $es*igura &ntr#o Rsur $e'i trsturile maiestuoase rmseser a!elea'i. C3iar &n ast po-i"ie $e o$i3na !onturul *run"ii $easupra pleoapelor &n!3ise # alte $e i$ol ie'ea &n evi$en" &n!a$rat $e !&teva 'uvi"e al,e 'i $e &ru sau cinci cu&e orizon&ale care co)orau n un*hi !rep& !e-a lun*ul *mplelor spate $e &n!or$area o,i'nuit a unei &ntregi vie"i. Cu-ele !u ri!tus amar erau &ntre$es!3ise. &nvine"irea !o4e!ea o oprire )rusca" o stvilire violent 'i apople!ti! *un!"iilor vitale. Hans Castorp rmase un moment pe g&n$uri pun&n$u#'i &ntre,ri &n legtur !u situa"ia1 'ov(ia s#'i s!3im,e atitu$inea a'tept&n$ !a 5v$uva6 s(#i a$rese-e !uv&ntul. Cum ea t!ea so!oti pre*era,il sa n#o tul,ure 'i se &ntoarse !tre grupul !elorlalte persoane $in spatele su. Consilierul &i *!u semn $in !ap &n $ire!"ia salonului. Hans Castorp &l urm. -Suicidium9 &l &ntre, el !u 0umtate glas 'i pro*esional... # Ve-i ,ine: &i rspunse Ce3rens *!&n$ un gest $ispre"uitor 'i a$ug+ 9i &n! !um: La superlativ. <i mai v-ut vreo$at vreun ast*el $e arti!ol $e lux7 &ntre, el s!o"&n$ $in ,u-unar o mi! tea!a $e *orm neregulat $e un$e s!oase un o,ie!t minus!ul pe !are#l art t&nrului... Eu nu: 2ar merit s *ie v-ut. Nu 'tii ni!io$at tot. Este $e o !iu$at ingenio-itate. G l#am luat $in m&n. <ten"ie. 2a!(#"i !a$e o pi!tur pe Piele ri'ti s te ar-i. Hans Castorp &ntoarse &ntre $egete misteriosul o,ie!t. Era $in o"el" e9 aur 'i !au!iu! !u un aspe!t *oarte ,i-ar. /e ve$eau $oua

g3eare $e WB "n *orm $e *ur!uli" &n$oite 'i *oarte as!u"ite 'i o parte mi0lo!ie on$ulat $in *il$e' &n!rustat !u ur &n !are g3earele erau &ntr#o oare# msur arti!ulate iar totul se termina printr#un *el $e par $e !au!iu! "arp rv c# $imensiunea n#o $ep'ea pe a!eea a $oua $egete groase. -6e X As&a" Poate *i asta7 &ntre, Hns Castorp. rspunse $o!torul Ce3rens este o seringa pentru in0e!"ii. /au !# $$ ln&r-un al& punc& !e 4e!ere" es&e un mecanism care repro!uce "0 . cu oc3elari. &n"elegi7 Nu pari lmurit spuse el &n timp !e J. 3elari. &n"elegi7 Nu pari lmurit spuse el &n timp !e ## S&orPJ ,uim!it nu pier$ea $in o!3i !iu$atul instrument. Iat 5 Ss c[mplet !ompa!"i !i str,tu"i $e un tu, !apilar $e un e im al !rui ori*i!iu $e intrare se ve$e limpe$e ai!i pe ;9; THOMAS MANN partea $in *a"a pu"in $easupra g3earelor. Cine&n"eles ! a!este tu, s&nt $es!3ise 'i $e !ealalt parte !omuni!a $e!i !u $es!3i$erea ` !au!iu! !are *a!e !orp !omun !u partea mi0lo!ie $e *il$e'. &n mo D mu'!turii $in"ii se retrag u'or !um !re$ !a#"i $ai seama 'i e> asupra re-ervorului !are alimentea- !analele o u'oara presiune &n!&t &n momentul pre!is !&n$ g3earele ptrun$ &n !arne veninul intro$us &n !ir!ula"ia s&ngelui. Pare $estul $e simplu !&n$ ai o,ie!tul; *a"a o!3ilor. 2ar tre,uia inventat. 8ar( &n$oiala ! *ost *a,ri!at $u propriile sale in$i!a"ii. 'esi*ur+ spuse Hans 6as&orp$ Nu cre! c $o-a a *ost prea mare urma !onsilierul. Cantitatea tre ,uie sa *i *ost &nlo!uita prin... 4 2inami! &l !ompleta Hans Castorp. 4 Cam a'a. Vom a*la noi !e este. Putem a'tepta !u oare!are !urio-itate re-ultatul anali-ei &ntru!&t ne va $a pro,a,il o!a-ia sa a*lm lu!ruri noi. Vrei s punem rm'ag ! exoti!ul nostru servitorul $e !olo $in spate !are s#a pus ast#sear( la mare "inut ne#ar putea in*orma !u pre!i-ie7 Eu presupun ! este un

ameste! *!ut $in venin $e animale 'i otrvuri vegetale $e un ra*inament ori!um $esv&r'it !!i e*e!tul tre,uie s *i *ost *ulgertor. Totul ne arat ! i#a tiat instantaneu respira"ia+ parali-ia !entrului respirator &n"elegi as*ixie rapi$ pro,a,il *ar( e*orturi 'i *r $urere. 'eie 'omnul+ zise Hans 6astorp pios 'i suspin&n$ &napoie !on# silierului tul,urtorul o,ie!t minus!ul apoi se &ntoarse &n !amera $e !ul!are. Numai malaie-ul 'i $oamna C3au!3at erau &n!( a!olo. 2e $ata a!easta Clav$ia ri$i! o!3ii spre t&narul !are se apropiase $in nou $e Pa N A4eai &o& !rep&ul sa 0ii chema&" zise ea$ 7 0oar&e ama)il !in par&ea !umnea4oas&r(" i spuse Hans 6as&orp-A4e2i !rep&a&e$ A#unsesem sa ne &u&uim$ Mi-e ru-ine pn3 n An su*letului !a $in a!east !au-a m#am 0enat $e oameni 'i am re!ur peri*ra-e. <"i *ost l&ng el &n ultimele momente7 Ser4i&orul m-a anun2a& cn! &o&ul se s0r-i-e$ . A4ea o asemenea !imensiune" relua Hans 6as&orp" nci& r sec(&uirea pu&erii !e a percepe 4ia2a in&ens -i cu pasiune" ca pe 5 s&ro0( cosmic(" ca pe o ru-ine n 0a2a lui 'umnezeu$ 6(ci s K organul nup"ial al lui 2umne-eu va rog s m !re$e"i. Era o .0 regeas!... Iar !&n$ e'ti emo"ionat ai !ura0ul sa te *olose'ti $e MUNTELE VRJIT ;9= ar grosolane 'i nelegiuite $ar !are s&nt mai solemne !ec& cu4inl5!e recule*ere )re4e&a&e$ 3'est une abdication, spuse ea. 9tia $e ne,unia noastr7 UJ\*#am putut#o tg$ui Clav$ia. @ g3i!ise $up !e am re*u-at s te ne *runte &n *a"a lui. Pre-en"a sa &n a!est moment este mai mult R ,oli!( $e!&t reala $ar &mi &ng$ui s o *a! a!um7 Cu un gest ,rus! 'i o mi!a mi'!are $in !ap Clav$ia ri$i!a *runtea # !3i-&n$ o!3ii. Hans Castorp &'i aple!a ,u-ele pe *runtea ei. Privirile a*enii $e animal ale malaie-ului supraveg3eau s!ena &n$reptate &ntr#a!olo art&n$u#'i numai al,ul o!3ilor. Marea s&upi!i&a&e Vom mai au-i &n! o $at glasul $o!torului Ce3rens 4 sa#l as!ultm !u luare#aminte: Poate !#l au-im pentru ultima oara: P&n 'i a!east poveste va avea un s*&r'it1 !ea mai mare parte a timpului su a tre!ut sau mai !ur&n$+ $es*'urarea !on"inutului su a !ptat un asemenea av&nt &n!&t nu mai poate *i oprit iar $urata sa mu-i!ala se apropie $eopotriv $e s*&r'it ast*el

! nu vom mai avea poate prile0ul s as!ultm vo!ea sprinten 'i lo!u"iunile pro4er)iale ale lui Ea!aman&e$ i spunea lui Hans 6as&orp: # Castorp ,tr&ne prietene te pli!tise'ti. 8a!i o mutr lunga &"i !ites! &n *ie!are -i pe *runte proasta $ispo-i"ie. E'ti un tip ,la-at Castorp te#a Zterat sen-a"ionalul 'i $a! nu "i se propune n 0iecare zi c&e o nou&a&e e Pnm( !las ,om,ni 'i stai &m,u*nat tot timpul se-onului mort. <m !rep&a&e sau nu. Hans Castorp nu rspunse 'i a!east atitu$ine $ove$ea !a &ntr#a$evr gm$urile preau s(#i *ie $estul $e &ntune!ate. rn !rep&a&e" ca n&o&!eauna &'i rspunse Ce3rens sie &nsu'i. 9i mai K. ea $i*u-a ai!i otrava nemul"umirii $umneata !et"ean nega# au& JN J Decbea ca nu esti $elo! prsit $e 2umne-eu 'i $e oameni ! $ H e au un o!3i asupra $umitale ! nu te#au pier$ut $in 4e!ere" euD /i ! &n!ear! &n permanen" 'i *r rga- s te E3h$ $istre-e. Wa&rinul 0. u ens mai este &n! pe#ai!i. 2ar sa lsam gluma 4eni0 N ,iete: Mi#a %urnne-eu mi#e martor ! am avut nop"i $e Jnain& H insomnie mai a4u& Sb sasl ceva !are s te mul"umeas!. /#ar putea spune ! am e iluminare 4 'i a$evrul este !a a'tept multe $e la a!east ;98 THOMAS MANN Blecarea i$ee a$i! ni!i mai mult ni!i mai pu"in $e!&t $e-intoxi!area 'i $umitale trium*ala la o $ata $e o proximi&a&e ne)anui&a$ 8a!i o!3ii mari urma el $up o pau- !al!ulata $e'i Hans C nu#i *!use mari $elo! !i#l privea !u un aer somnolent 'i $istrat# orp 9i ni!i nu ,anuie'ti !e vrea sa spun ,atr&nul Ce3rens. lata !um stau lu!ru L 7s&e ce4a care nu mer*e la $umneata 'i nu se poate !a a!est lu!ru

s!pat onoratei $umitale aper!ep"ii. Nu merge &n sensul !a *enome $e intoxi!are nu mai !orespun$ $e mult a*e!"iunii $umitale pulmona !are este in!ontesta,il *oarte ameliorata. Nu numai $e ieri ma g&n$es! la asta. lata ai!i ultima $umitale *otogra*ie... /a apropiem pu"in $e lumina a!est o,ie!t magi!. Ve-i ni!i !el mai mare !&r!ota' 'i pesimist !um -i!e &mpratul nostru n#ar mai gsi ai!i mare lu!ru $e o,servat Mai multe *o!are s&nt pe $e#a#ntregul resor,ite !ui,ul $e in*e!"ii s#a mi!'orat 'i s#a !onturat mai pre!is !eea !e savant !um e'ti nu se poate sa nu 'tii ! e un in$i!iu $e vin$e!are. Totu'i a!easta stare $e lu!ruri nu expli!a prea ,ine os!ila"iile neregulate ale *e,rei $umitale tinere1 iar me$i!ul este o)li*a& sa cau&e al&e cauze$ Hans Castorp $$u $in !ap exprim&n$ $oar o !urio-itate politi!oasa 'i at&t. # <!um Castorp te vei g&n$i ,ine&n"eles !a ,atr&nul Ce3rens este o,ligat sa re!unoas! ime$iat !a tratamentul sau a *ost gre'it. 2ar ast*el nu vei *a!e vreun pas &nainte 'i nu te vei arata la &nl"imea situa"iei $umitale 'i a ,atr&nului Ce3rens. Tratamentul n#a *ost gre'it $ar s#ar putea sa *i rmas unilateral. Mi#a aprut posi,ila eventualitatea !a simp#tomele $umitale sa nu se $atore-e ex!lusiv tu,er!ulo-ei 'i $e$u! a!easta pro,a,ilitate $in *aptul !a ast-i &ntr#a$evar nu mai este $elo! !a-ul sa le expli!am ast*el. Tre,uie !a tul,urrile $umitale au o alta origine#2up mine ai !o!i. Bo&ri4i& pro0un!ei mele con4in*eri" repe&a consilierul su)linun a*irma"ia $up !e &nregistra mi'!area $in !ap !are se impune partea lui Hans Castorp ai strepto # !eea !e $e alt*el nu este un mo *ii &nspaim&ntat. a INu pu&ea 0i 4or)a !e spaima. 8i-ionomia Iui Hans Castorp e 8 mai $egra, un soi $e re!unoa'tere ironi!a *ie a perspi!a!it"ii !reia se a*la *ie a noii $emnit"i !u !are !onsilierul &l inves !in ipo&eza$U 4ani1b1 # Nu e ni!i un motiv s *ii !uprins $e pani!a relua a!esta *ormulele !e ncura#are$ 6oci are &oa&a lumea$ Orice im)ecil are MUNTELE VRJIT ;99 R $e !e s( *ii m&n$ru. 2e !&tava vreme 'tim !3iar !a po"i per*e!t $e ( ai strepto!o!i &n s&nge 'i sa nu pre-in"i ni!i un simptom vi-i,il D *e!"ie# /&ntem &n pre-en"a a!estui *apt pe !are mul"i $intre

!on*ra"ii tri nu#l !unos! 'i anume !a s&ngele poate !on"ine tu,er!uli *ara ni!i *el $e !onse!in"a. <m a0uns !3iar *oarte aproape $e presupunerea !a ,er!ulo-a n#ar *i alt!eva $e!&t o ,oala a s&ngelui. Hans Castorp gsi a!est lu!ru *oar&e in&eresan&$ U &n !onse!in" !&n$ spun strepto relua Ce3rens nu tre,uie ,ine&n"eles sa#"i repre-in"i imaginea unei ,oli grave. <nali-a ,a!teriologi! a s&ngelui ne va arta $a!a a!e'ti !orpus!uli !are s&nt $e resortul meu s#au instalat &ntr#a$evr la $umneata. 2ar numai tratamentul !u streptova!!in 4 !!i va tre,ui sa#l apli!am $a!a lu!rurile stau ast*el 4 ne va arta $a! a!easta este originea strii $umitale *e,rile. Iat !alea pe !are va tre,ui s#o urmm $raga prietene 'i a'a !um "i#am mai spus so!otes! ! re-ultatul va *i !u totul nea'teptat. 2e'i tu,er!ulo-a se &ntin$e uneori la nes*&r'it totu'i se &nt&mpl( 'i s( te vin$e!i *oarte repe$e 'i $e ,oli $e a!est soi iar $a!a &ntr#a$evar vei rea!"iona la a!este in0e!"ii peste 'ase saptam&ni te vei sim"i !a pe'tele &n apa. Ce prere ai7 Catr&nul Ce3rens veg3ea- nu#i a'a7 #Pentru moment nu#i $e!&t o ipote-a rspunse Hans Castorp *ar( entu-iasm. # @ ipote- !are se poate !on*irma o ipote-a *oarte *e!un$a rspunse !onsilierul. &"i vei $a seama !&t este $e *e!un$a !&n$ vei ve$ea $es!in$ !o!ii &n !ulturile noastre. M&ine $upa#amia-a te vom &n"epa &orp" J&i 4[m lua s&nge1 $up toate regulile artei ,r,ierilor $e "ara. s e o pl!ere &n sine 'i nu va putea avea asupra !orpului 'i su*letului !umi&ale !ec& e0ec&e !in&re cele mai 0erici&e$$$ ans Castorp se $e!lara $ispus sa se supun 'i a!estei varia"ii 'i 1 consilierului pentru aten"ia pe !are i#o a!or$ase. Cu !apul ple# Pe umr &l privi pe Ce3rens !um se $eprta. Interven"ia 'e*ului se se exa!t la momen&ul cri&ic1 Ea!aman&e in&erpre&ase cu !es&ula no J[!ul *i-ionomiei 'i starea $e spirit a oaspetelui $e pe munte iar pe c e>Berien"a era $estinata # !3iar &n mo$ spe!ial $estinata lu!ru treac$ e a\el nici nuMi ascunsese M saMQ a#u&e pe Hans 6as&orp sa Bu&ea Bunctul mort la !are a0unsese $e !&tava vreme a'a !um se uJui ir, Dn e>presia sa care o amin&ea e>ac& pe aceea a raposa&-

[C3im r&nrl L N $$ Z-ina anumi&e ho&ar&n ne&n$uple!ate 'i anumite su$an se J =00 THOMAS MANN 2ar asta nu este tot. Nu numai !a Hans Castorp prea sa *i a#uns la un asemenea pun!t mort $ar a!est lu!ru &i aprea a$evrat pentru L &ntreaga pentru tot pentru 5ansam,lu6 sau mai !ur&n$+ i se prea ne6 K puit $e greu sa $eose,eas! &n !a-ul $e *a" parti!ularul $e gener G n la neo,i'nuitul s*&r'it al rela"iilor sale !u o anumita personalitate $ tul,urrile $e tot *elul pe !are a!est s*&r'it le provo!ase &n sanatoriu D H cn! 6la4!ia 6haucha& prsise $in nou !omunitatea !elor $e#ai!D sus1 $e la $espr"irea !are avusese lo! la um,ra tragi!a a unei m ` renun"ri $in respe!t pentru $e*un!t &ntre t&nara *emeie 'i !el !are s tutuise !u stap&nul 'i suveranul ei $e!i $e la a!easta !otitura # t&n(rul D i se prea ! !eva '!3iopat at&t &n lume !&t 'i &n via"a1 !a toate mergeau $in !e &n !e mai prost 'i !a &l !uprin$ea o nelini'te !res!&n$(1 !a 'i !um un $emon ar *i pus m&na pe putere un $emon peri!ulos 'i ,u*on !are 0u!a $e mult vreme un rol &nsemnat $ar !are &'i pro!lamase $e !ur&n$ autoritatea *r re-erve inspir&n$ o teroare misterioasa 'i suger&n$ g&n$uri $e *ug 4 un $emon !are se numea stupi$itatea. /e va so!oti poate ! autorul &'i &n!ar! paleta !u prea mult romantism aso!iin$ !uv&ntul stupi$itate prin!ipiului $emoni! 'i a*irm&n$ !a pro$u!ea o teroare misterioas. 9i totu'i nu este un ,asm iar noi urmrim *oarte exa!t trirea personal a simplului nostru erou # pe !are o !unoa'tem este a$evrat $intr#o surs !e s!ap ori!rui !ontrol # 'i !are $ove$e'te ! stupi$itatea poate !pta &n anumite &mpre0urri a!est !ara!ter 'i inspira asemenea sentimente. Hans Castorp privea &n 0urul lui... 9i nu numai ! ve$ea lu!ruri lugu,re &ngri0ortoare $ar &n"elegea !e ve$ea+ via"a &n a*ara timpului via"a neps(toare 'i *r speran"e via"a !a $estr,lare a unei stagnri a!tive via"a moarta. Totu'i a!easta via" era a!tiv &n *elul ei1 toate soiurile $e o!upa"ii erau pra!ti!ate $ar $in !&n$ &n !&n$ una $intre ele $egenera &ntr#o mo$ *uri,un$ in *a"a !reia toat lumea se supunea !u *anatism. <st*el pasiunea pen *otogra*iile $e amatori $e"inuse &ntot$eauna un lo! important &n iu 5Cerg3o* D#ului1 $e $ou ori p&n atun!i # !!i $a! ram&neai ai!i #un timp

su*i!ient $e &n$elungat asemenea epi$emii se puteau rep $e'i a!east pasiune $egenerase timp $e sptm&ni 'i $e luni &ntr#o K unie general ast*el &n!&t nu era nimeni !are !u expresia !on!e !u !apul &n!linat $easupra unui aparat proptit $e !o'ul pieptului# ` $e!lan'e-e un o,ie!tiv iar !opiile !ir!ulau la nes*&r'it &n timpul 2e multa vreme !amera o,s!ur pusa Ia $ispo-i"ia !elor interna"i !orespun$ea ne!esit"ilor. /e !amu*lau !u per$ele negre *ere#u'ile $e la ,al!oanele !amerelor 'i se me'terea la lumina ro' en&ra&a" $s3im F.@ei% M%NTELE VRJIT =01 * il# !3imi!ale p&n !&n$ un in!en$iu a *ost !&t pe !e sa i-,u!neas! u$entului ,ulgar $e la masa 5ru'ilor ,ine6 nu i#a lipsit mult sa *ie D * rmat &n !enu' $up !are a$ministra"ia a inter-is a!easta &n$elet#&n !amere. 2e alt*el pro!e$eul simplu $e a *otogra*ia &n!eta sa 6 D interese-e. /e lansar *otogra*iile exe!utate la magne-iu 'i *oto#*iile &n !ulori $up pro!e$eul Lumiere. /e tre!eau $in m&n &n m&na rt te Kg persoane !are surprinse $e *ulgerul magne-iului !u o!3ii * si !u *igurile pali$e 'i !onvulsionate preau !a$avrele unor oameni sasina"i pe !are !ineva i#ar *i a'e-at &n pi!ioare. Iar Hans Castorp stra o pla! &nrmata !u !arton !are atun!i !&n$ era privita &n trans# paren" &l &n*"i'a &ntre $oamna /to3r 'i $omni'oara Levi !ea !u pielea $e *il$e' prima &ntr#un tri!ou al,astru !a !erul !ea $e#a $oua &ntr#unui purpuriu !u o *igura ,ron-ata 'i printre *lori $e pp$ie gal,ene $intre !are una &i era &n*ipt la ,utonier totul pe un *on$ $e ga-on $e un ver$e $e culoarea 4eninului$ Mai exista 'i mania $e a !ole!"iona mr!i po'tale !are pra!ti!ata permanent $e anumi"i pa!ien"i $evenea uneori o ne,unie general. Toat lumea lipea s!3im,a tra*i!a. Toat lumea era a,onata la reviste *ilateli!e !orespon$a !u *irme spe!iale $in toat lumea !u aso!ia"ii $e amatori se !3eltuiau sume neverosimile pentru !umprarea anumitor tim,re rare 'i a!esta era !3iar !a-ul unor pa!ien"i a !ror avere nu &ng$uia $e!&t !u greu 'e$erea $e luni 'i ani &n a!est a'e-am&nt luxos. Aceast epi$emie "inu p&n !&n$ un alt sno,ism &i lua lo!ul ,unul#gust unpun&n$ sto!area 'i !onsumarea !u nesa" a unor mari !antit"i $e !io!olat $e !ele mai $i*erite mr!i. Toata lumea avea ,u-ele negre iar Pro$usele !ele mai apetisante ale

,u!triei 5Cerg3o* D#ului nu mai erau apre!iate $e p&nte!ele &n$opate 'i stri!ate $e )il.a-Out, chocolat ci la Teme d'amandes, )ar4uis-Oapolitains 'i $e lim,ile $e pisi! &nvelite m 0oi&e aurii$ esenele $e pur!elu'i exe!utate !u o!3ii &n!3i'i $istra!"ie inaugu# A r#o sear $e !arnaval $e !tre !ea mai &nalta autoritate a sanato# $f1 !reia $e atun!i toata lumea i se $e$a a$esea a$user mo$a r geometri!e $e r,$are !rora le era $e$i!at &n anumite con 6J n&reSuD e*ort mintal al pa!ien"ilor 5Cerg3o*#ului 0iin!ule mani0 ; 5na 9b ul&imele *n!uri ale muri)unzilor n supremele lor 5mriul an$5e ener*ie- Timp !e sap&amni n&re*i" sana&oriul &rai su) 6ercuri urb cornpli!ate !are se !ompunea $in nu mai J pu"in $e opt Ber0Orrn 5 mJci 'i !in mai mul&e &riun*hiuri nscrise unul n&r-al&ul$ era ca a!east *igura sa *ie $esenata $intr#o singura linie1 =0, THOMAS MANN $ar a$evrata miestrie !onsta s o exe!u"i !u o!3ii str&ns legatD pe !are ex!ept&n$ anumite gre'eli $e esteti! lipsite $e impo numai procurorul Bara4an& a 0os& n s&are s3-l !uca pna la cana& pi era s&apni& n chip !eose)i& !e aceas&a manie a preciziei$ 9tim !a se $e$i!ase matemati!ilor am a*lat !3iar $in gura silierului auli! 'i !unoa'tem ru'inoasa origine a a!estei toane ale ! e*e!te !almante l#am 'i au-it elogiin$u#le. Ea potolea a"&"area sim"uri 'i $a!a toata lumea ar *i urmat exemplul pro!urorului anumite masu $e preve$ere !are tre,uisera luate $e !ur&n$ ar *i *ost *ara &n$oial inutile. Aces&e masuri cons&au n special $in &n!3i$erea tuturor tre!erilor $intre ,al!oane a$i! $intre ,alustra$a 'i pere"ii $e sti!la mata !u ni'te u'i"e pe !are ,aie'ul venea sa le &n!uie peste noapte !u un sur&s 0ovial &n!ep&n$ $e atun!i !amerele $e la eta0ul &nt&i !are $$eau pe veran$a erau *oarte !utate pentru !a o$at tre!uta ,alustra$a se putea merge $in ,al!on &n ,al!on pe $easupra a!operi'ului $e sti!la. 2a!a &ns n#ar *i *ost $e!&t pro!urorul nu s#ar *i sim"it $esigur ni!i$e!um nevoia s se re!urg la a!easta nou restri!"ie. Peri!uloasa ispita !reia $in !au-a sosirii unei anumite 8atma egiptene &i !-use pra$a

Paravant era $e mult &n*r&nta 'i a!easta *usese ultima !are &i mai a"&"ase sim"urile. Pro!urorul se arun!ase !u o ar$oare &nte"it &n ,ra"ele -ei"ei !u o!3ii limpe-i 'i#i lu$a puterea !almanta &n termeni extrem $e e$i*i!atori iar pro,lema !are -i 'i noapte pusese stap&nire pe g&n$urile lui !reia el &i $e$i!a toata struin"a 'i tena!itatea sportiv $e !are era &n stare 'i pe !are o$inioar 4 &nainte $e a ple!a &ntr#un !on!e$iu !e amenin"a sa $evin o pensionare $e*initiva # o pra!ti!ase pentru a $u!e &n ispita 'i al"i ne*eri!i"i in*ra!tori # a!easta pro,lema nu era alta $e!&t !va$ratura !er!ului. 8un!"ionarul $e-r$!inat !ptase &n timpul a!estor stu$ii ale sa !onvingerea !a &n!er!rile prin !are 'tiin"a pretin$ea a *i sta,ilit vmp ,ilitatea reali-rii a!estei *iguri geometri!e nu erau $emne $e &n!r 'i !a soarta nu#l &n$eprtase $e umanitatea in*erioar a lumii !elor A K nu#l a$usese ai!i $e!&t pentru !a#l alesese !a sa !o,oare a!es trans!en$ent &n $omeniul posi,ilit"ilor terestre. lata !um &'i 4e misiunea. 2esena !er!uri 'i !al!ula oriun$e s#ar *i a*lat a!oper tita"i enorme $e 3&rtie !u *iguri litere !i*re sim,oluri alge' 5a 0i*ura sa )ronza&a" 0igura unui om &n aparen"a per*e!t sanato . K expresia a,senta 'i &n$rtni!a a mania!ului. Conversa"ia sa se K &n ex!lusivitate 'i !u o &n*ri!o'toare monotonie numa1 MUNTELE VRJIT =08 ului propor"ional pi, a!easta *ra!"ie !are te $u!ea la exasperare 'i n e geniul umil al unui !al!ulator numit Ba!3arias 2ase o sta,ilise P . U] 5+ Z&r a la a $oua suta -e!imala 4 'i asta &ntr#un mo$ *astuos tuit pentru ! $oua mii $e -e!imale n#ar *i epui-at !u nimi! mai i* Zansele $e a o,"ine o pre!i-ie" !e al&0el irealiza)ila$ Toa&a lumea anatoriu *ugea $e *ilo-o*ul !3inuit !!i a!eia pe !are reu'ea sa n m&na erau sili"i sa#i ra,$e 'uvoiul $e vor,e &n*l!rate menite sa#i * !a sa simt ru'inea 'i opro,riul pe !are ira"ionalitatea ireme$ia,ila a estei propor"ii misti!e le !onstituiau pentru spiritul omenes!. Inutilitatea ve'ni!elor &nmul"iri ale $iametrului !u pi # pentru a $etermina perimetrul ptratului superior ra-ei $e!i pentru a sta,ili aria a!estui !er! &l *!ea pe pro!uror sa trea! prin !ri-e $e &n$oiala. /e &ntre,a $a! $e la <r3ime$e &n!oa!e omenirea nu !ompli!ase inutil solu"ionarea pro,lemei 'i $a!a a!easta solu"ionare nu era &n realitate $e o simplitate !opilreas!. Cum7 Nu se putea *a!e

oare $in ori!e !er! o linie $reapt7 Nu se putea oare s!3im,a ori!e $reapta &ntr#un !er!7 Uneori Paravant se !re$ea *oarte aproape $e marea $es!operire. Era v-ut a$esea seara t&r-iu st&n$ la masa lui &n su*rageria goala 'i prost luminata. <'e-a !u gri0a un *ir &n *orma $e !er! 'i prin surprin$ere &l &ntin$ea !a# ntr#o amar reverie. Consilierul auli! &l &n!ura0a uneori &n melan!oli!a sa o,sesie ,a !3iar i#o 'i &ntre"inea. Ne*eri!itul i se a$resa o $ata 'i lui Hans Castorp apoi &n! o $at $eoare!e &nt&lnise la a!esta o &n"elegere prietenoasa *a" $e misterul !er!ului. &i $emonstra t&narului impasul !i*rei pi !u a0utorul unui $esen *oarte pre!is &n !are !u pre"ul unui e*ort ne&n!3ipuit &ns!risese un !er! &ntre un poligon exterior 'i unul interior !u laturi minus!ule 'i nenumrate exe!utat cu cea mai mare e>ac&i&a&e a care Putea a0unge un om. 2ar restul $e!i !ur,a !are s!ap &n mo$ c 9i spiritual ra"ionali-rii 'i !al!ulului 4 a!easta 4 spunea pro!u# cu laica &remurn! aces&a reprezen&a pi7 Hans 6as&orp" cu &oa&a G D0GGHa lui" mani0es&a mai pu"in interes pentru pi !ec& pen&ru in&er-p W sau# &i spuse ! totul nu era $e!&t o ilu-ie &l s*tui pe $omnul K nt sa nu se entu-iasme-e prea mult pe par!ursul a!estei !er!etri la O J 5esBre punc&ele 0ara n&in!ere !in care se compunea cercul !e prec pu&ul sau !e nu exista 'i p&na la s*&r'itul !are nu exista mei at&t sensuQ 9L !esPre melan!olia &n*umurata a ve'ni!iei !are *ara a avea 4Wr)# H ;%neK $ire!"ii se urmarea numai pe sine &n sine &ns'i 'i &i mo$&r Oa&e aces&ea cu o cucernicie a&& !e po&oli&a" nci e>erci&a" n orJ o

in*luen" !almant asupra pro!urorului. 1 I Ir. $ I =09 THOMAS MANN 2e alt*el &ns'i *irea ex!elentului Hans Castorp &l &mpinge meas!a $estinuirile $i*eri"ilor sai tovar'i !-u"i pra$a vreunei r& R 'i !are#i mrturiseau !&t su*er !a nu mai gses! ni!i un *el Kt la !eilal"i pa!ien"i !are luau via"a &n gluma. Un *ost $e &nt L ; $intr#o provin!ie austria!a un om &n v&rsta !u s!ulptor ri musta"a al,a !oroiat 'i o!3ii al,a'tri !on!epuse un plan *inanciar - pe car !aligra*iase su,liniin$ !u tu' pasa0ele importante # plan !are !on i$eea !a *ie!are a,onat al unui -iar tre,uia sa verse la

&n!eputul *ie! luni o !antitate !orespun-toare !u patru-e!i $e grame $e -iare ve!3i -i !eea !e *!ea pe an !am LIOOO $e grame &n $ou-e!i $e ani pest caa $e Filograme !are so!otin$ Filogramul la cO $e p*enigi repre-enta o valoare $e NX MO mr!i. Cin!i milioane $e a,ona"i # arata &n !ontinuare memoriul 4 ar *urni-a $e!i &n $ou-e!i $e ani *ormi$a,ila suma $e caa $e milioane $e mr!i $in !are $oua treimi s#ar $e$u!e $in pre"ul noilor a,onamente iar surplusul o treime sau aproximativ LOO $e milioane $e mr!i ar *i $estinat operelor umanitare &n!ura0rii talentelor "arii *inan"rii sanatoriilor populare pentru ,olile $e plam&ni 'i a'a mai $eparte. Planul era ela,orat &ntr#un mo$ *oarte amnun"it. <utorul sau repre-entase prin gra*i!e !3iar ,aremul $up !are organi-a"ia &nsr!inata !u !ole!tarea 3&rtiei tre,uia sa !al!ule-e &n *ie!are luna valoarea ,a !on!epuse p&na 'i *ormularele per*orate !are ar servi $rept !3itan"e pentru sumele vrsate. Proie!tul era 0usti*i!at 'i *on$at $in toate pun!tele $e ve$ere. Risipa ne,uneas!a 'i $istrugerea 3&rtiei $e -iar pe !are oamenii ne'tiutori o arun!au la !anal 'i &n *o! era o &nalta tr$are *a"a $e p$urile noastre o lovitur $ata e!onomiei noastre na"ionale. Cru"area 'i e!onomisirea 3&rtiei &nsemna !ru"area 'i e!onomisirea !elulo-ei a p$urilor a materialului uman pe !are#l ne!esita *a,ri!area !elulo-ei ' a 3&rtiei. Cum 3&rtia $e -iare ve!3i putea !apata # prin prelu!rarea i 3&rtie $e am,ala0 'i !arton 4 o valoare $e patru ori mai mare ea pu $eveni o,ie!tul unor taxe *is!ale avanta0oase pentru stat 'i m%nl palita"i iar !ititorii -iarelor ar *i *ost $egreva"i $e un volum tot a mare al !ontri,u"iei lor. Pe s!urt proie!tul era ,un 'i *on$ul lui nu p *i !om,tut iar $a!a avea !eva sinistru gratuit amar sau !3iar K asta nu se $atora $e!&t *anatismului ex!esiv !u !are *ostul artist s K 'i apar 4 mai presus !e orice al&ce4a un proiec& economic pe realitate el &nsu'i &l lua at&t $e pu"in &n serios &n!&t nu *!ea ni!i SG as!u6 mi!a &n!er!are sa#l a$u! la &n$eplinire... Hans Castorp ] $ clU 0a&a 5 capul pleca&" apro)a a&unci cn! in&erlocutorul &'i sus"inea u6 . Kp vor,e &n*rigurate 'i &naripate i$eile salvatoare anali-&n$ &n a! MUNTELE VRJIT =0:

na&ura $ispre"ului 'i repulsia !are#l &mpie$i!au s "in partea inventa# J mpo&ri4a unei lumi nechi)zui&e$ &0 TDtiva pa!ien"i ai 5Cerg3o*D#ului stu$iau lim,a esperanto 'i se l!eau sa $is!ute spora$i! la masa &n a!easta psreas!a arti*i!iala. Castorp &i privea !u un aer mo3or&t $ar !onvins &n sinea lui !a R nu erau cei mai rai$ 'e c&a4a 4reme e>is&a un *rup !e en*lezi in&ro!useser un 0o! $e so!ietate+ unul $intre parti!ipan"i punea Dnului su urmtoarea &ntre,are.6 Did #ou e!er see the de!ii /ith a @ htcap on9 iar !elalalt rspun$ea+ Oo7 I ne!er sa/ the de!ii /ith a nieht-cap on2 $up !are punea a!eea'i &ntre,are urmtorului 4 'i a'a mai $eparte. Era &n*ri!o'tor. 2ar ,ietul Hans Castorp se sim"ea 'i mai 0enat &n *a"a !elor !are *!eau pasien"e !are puteau *i v-u"i pretutin$eni 'i la ori!e or. C!i pasiunea pentru a!easta $istra!"ie se mani*estase &n ultimul timp &ntr#o asemenea msura &n!&t inva$ase literalmente &ntregul sanatoriu1 Hans Castorp avea !u at&t mai mult $reptul $e a se sim"i grav le-at !u !it el &nsu'i !$ea uneori vi!tima 4 'i poate &ntr#un mo$ *oarte serios # a!estei ,oli molipsitoare. Pasien"a !u unspre-e!e !r"i &l vr0ise+ 0o!ul !onsta $in a'e-area a trei 'iruri $e !&te trei !r"i 'i $in a!operirea a $ou $intre ele. !eea !e &mpreuna *!eau unspre-e!e apoi se a!opereau treptat !ele trei *iguri atun!i !&n$ ie'eau p&na !e o 'ansa *avora,il re-olva parti$a. Cu greu se poate a$mite !a su*letul ar *i &n stare s se lase stimulat p&n la *erme!are $e ni'te mi'!ri at&t $e simple. 9i !u toate a!estea Hans Castorp !a 'i at&"ia al"ii &'i &n!er!a noro!ul suport&n$u#i !onse!in"ele !u spr&n!enele &n!runtate !!i ex!esele nu srnt ni!io$at amu-ante. <,an$on&n$u#se !apri!iilor $emonului !r"ilor !aptivat $e a!easta *ervoare *antasti!a 'i s!3im,toare !are ,a *a!ilita a#ntr#un -,or u'or 'i *eri!it pere!3ile $e unspre-e!e !r"i 'i &nt&lnirile &e 4aJe& - !ama riga ast*el &n!&t 0o!ul ie'ea &n &ntregime mai &nainte ! R a 55 serie sa se *i terminat %o vi!torie tre!toare !are nu *!ea a\e nervii pentru o nou &n!er!are) ,a re*u-a p&na la ultima Prin D [e Bos5J-UiJi&a&e !e acoperire sau mpie!ica n ul&imul momen&" 0ace OprJre ,rus!a un su!!es aproape asigurat. <'a$ar Hans Castorp imi BaSlen&e Bre&u&in!eni" la orice ora !in zi" noap&ea su) s&ele" pgamaJ la masa 'i !3iar &n vis. /e &n*iora 'i se lep$a $e i iL Z sa 'i !3iar &n vis. /e &n*iora 'i se lep$a $e

aJ lnsa !ontinua sa *a! pasien"e. <st*el &n!&t vi-ita #S $om# em J care surveni &ntr#o ,un -i &l 5$eran0a6 a'a !um se !e; ln&o&!eauna cu 4enirea i&alianului$ ente7 sPuse a!esta. Va $a"i &n !r"i $omnule inginer7 =0; THOMAS MANN 4 Nu to!mai &ntin$ !r"ile pur 'i simplu m lupt !u 3a-ar$ul Capri!iul sau s!3im,tor &mi $ $e g&n$it !!i !&n$ e $e o never ` K servia,ilitate !&n$ $e o ne&n!3ipuit &n$rtni!ie. <-i#$iminpa]#m#am s!ulat mi#a reu'it $e trei ori una $up alta $in !are D $ou serii !eea !e este un re!or$. M ve"i !re$e $a!a o sa va 0 $at &n $au a!um a trei-e!i 'i noua oar *r s *i reu'it s a0ung ni!i o sBun ca o Sln*ura $at m!ar p&n( la 0umtatea 0o!ului7 'omnul /ettem,rini &l privi a'a !um o *!use a$esea &n ultimiD prin urmare !u o!3ii &ntune!a"i 'i &ntrista"i. # @ri!um pre"i a,sor,it spuse el. <m impresia ! ai!i nu voi ga R ni!i o m&ng&iere pentru gri0ile mele 'i ni!i un ,alsam pentru -,u!ium G su0le&esc care ma chinuie$ 4 B,u!ium7 repeta Hans Castorp 'i &ntoarse o !arte. 4 /itua"ia interna"ionala m tul,ur gemu *ran!masonul. &n"elegerea ,al!ani!a se va reali-a $omnule inginer1 toate in*orma"iile ne#o in$i!. Rusia o pregte'te !u &n*rigurare iar v&r*ul !om,ina"iei sale este &n$reptat &mpotriva monar3iei austro#ungare *r $istrugerea !reia ni!i un pun!t $in programul ruses! nu se poate &n$eplini. &mi &n"elege"i s!rupulele7 Urase Viena $in tot su*letul o 'ti"i. 2ar este a!esta un motiv !a sa a!or$ $espotismului armat spri0inul meu su*letes! !&n$ el este pe pun!tul sa aprin$ tor"a in!en$iatoare pe preano,ilul nostru !ontinent7 Pe $e alt parte o !ola,orare $iplomati! *ie 'i &nt&mpltoare a trii mele !u <ustria m#ar a*e!ta !a o $e-onoare. /&nt s!rupule $e !on'tiin"a !are... # 9apte 'i patru spuse Hans Castorp. @pt 'i trei valet $am riga. E per*e!t. &mi a$u!e"i noro! $omnule /ettem,rini... Italianul t!u. Hans Castorp &i sim"i o!3ii negri privirea a$tn! &ntns#tat $in pri!ina g&n$ului 'i a sim"ului su moral $ar mai

!ontinu !&tev !lipe s a!opere !r"ile &nainte $e a#'i spri0ini o,ra-ul &n m&n( 'i an !a o!3ii !u o mutr nepo!(it 'i *als ino!ent $e mi! 'trengar. mentorul su !are sttea &n pi!ioare &n *a"a lui. Ochii !umi&ale" spuse a!esta se str$uies! &n -a$ar s ase 'tii *oarte ,ine un$e ai a0uns. 5 - %lacet experiri, *u impertinentul rspuns al lui Hans Cas K $omnul /ettem,rini &l prsi 4 $up !are rmas singur &in n&rzie un &imp cu capul spri#ini& n mn3" la masa" n mi#lWcu al,e *r s re&n!eap pasien"a 'i &n a$&n!ul su*letului se sinu 0g $e un *el $e pani! &n *a"a aspe!tului sinistru 'i nesigur p DoK atri,uia a!um lumii &n *a"a r&n0etului a!elui $emon 'i -eu al ta MUNTELE VRJIT =0= 0i putere smintit 'i nestap&nit se ve$ea a0uns 'i !are se numea SMarea S&upi!i&a&eS$ TTn nume grav 'i apo!alipti! *!ut &ntr#a$evr pentru a inspira o nelini'te. Hans Castorp 'e$ea pe s!aun 'i !u palmele &'i *re!a a 'i pieB&ul m $reptul inimii. &i era *ri!. G se prea ! 5toate a!es# 6 nu puteau s se termine !u ,ine ! aveau s s*&r'eas! printr#o tro*( printr#o revolt a naturii r,$toare printr#o vi0elie printr#un ,an !are va mtura totul va rupe vra0a !e stap&ne'te lumea va t&r& a"a $in!olo $e 5pun!tul mort6 'i ! 5se-onul pli!tisitor6 va *i urmat $e o !umplit 0u$e!at $e apoi. <r *i $orit s *ug a'a !um am mai spus#o # si prin urmare era un a$evrat noro! ! !ei autori-a"i aveau 5o!3iul a"intit6 asupra lui $up !um s#a v-ut ! !itiser a$evrul pe trsturile sale 'i avuseser gri0 s#l $istrag prin noi 'i *e!un$e ipote-e: Pe un ton $e 0ovial !olegialitate 'i vi!lenie autoritatea suprem $e!larase ! este pe urma a$evratelor !au-e ale

temperaturii neregulate a lui Hans Castorp !au-e !rora !on*orm $ove-ilor 'tiin"i*i!e &i era at&t $e u'or s le vin $e 3a! &n!&t vin$e!area 'i ple!area legitim la 'es preau !#i s&nt *g$uite pentru o $at apropiat. Inima t&nrului ,tea &nvluit $e impresii multiple !&n$ &ntinse ,ra"ul spre a i se lua s&nge. Clipin$ $in o!3i 'i &ngl,enin$u#se u'or la *a" a$mir minunata !uloare ru,inie a sevei sale vitale !are ur!a 'i umplu epru,eta transparent &nsu'i !onsilierul auli! asistat $e $o!torul EroFoGsFi 'i $e o in*irmier miloas exe!ut a!east mi! opera"ie ale !rei re-ultate urmau s *ie at&t $e &nsemnate. <poi tre!ur !&teva -ile pentru Hans &orP pline $e $orin"a $e a !unoa'te $a! s&ngele pe !are#l $$use Din$u#i anali-at &n a*ara *iin"ei lui va ie'i &nvingtor &n o!3ii 'tiin"ei. Cine&n"eles ! $eo!am$at !ulturile nu avuseser timpul s germi#eJ &n!epu prin a#i spune !onsilierul auli!. P&n( &n pre-ent $in p!ate e $es!operise &n! nimi! spuse el mai t&r-iu. 2ar veni 'i $iminea"a F D a ora mi!ului $e0un se apropie $e Hans Castorp UZru9ilor ,ine6 !3iar &n !apul mesei !are sttea a!um in & un$e alt$at luase lo! o c[ pers[nalitate !u !are se tutuise 'i &l anun" *eli!it&n$u#l !l$uros toril B&W6ocuG *usese $es!operit *r urm !e n!oiala n&r-una !in cul-)ili&]$-" Bara&e- Nu mai era acum !ec& e a se sta,ili $a! *enomenele o ches&iune !e calcul al pro)a-&u&"e#$ $e intoxi!are se $atorau mi!ii Por"i1 $ K 6areJ bncontesta,il exista sau strepto!o!ilor gsi"i &n pro#tia mK . mo$este. El Ce3rens &'i propunea s examine-e pro,le#K(t(0n eaBroaPe. Cultura nu se $e-voltase $eo!am$at !omplet. I#o R era un *el $e 0eleu ro'u $e s&nge pe !are se $istingeau =08 THOMAS MANN sa mi!i pun!te !enu'ii. <!estea erau !o!ii. %2ar !3iar 'i ultimul m !o!i la *el !a 'i tu,er!uli 'i $a!a n#aveai simptome nu era !a & a!or-i ni!i un *el $e importan" a!estei !onstatri.) I-olat $e *iin"a lui Hans Castorp 'i su, o!3ii 'tiin"ei s&ngele ! lat al t&narului !ontinu s(#'i trea! examenele. Veni $iminea"a #!onsilierul auli! &i !omuni! &n termeni $e o emo"ie stereotipa# !n 6 $e-voltaser nu numai pe una $in !ulturi !i s*&r'iser( prin a se &nmul"i toate !elelalte &n !antit"i mari. Nu era sigur $a! to"i erau strepto!o D 2ar era mai mult $e!&t sigur !a *enomenele

$e intoxi!are proveneau $ la ei !u toate !a nu se putea !unoa'te !u pre!i-ie !e tre,uia pus ' seama tu,er!ulo-ei $e !are *usese in!ontesta,il atins 'i $e !are nu era &n! pe $eplin vin$e!at. Ce !on!lu-ie sa tragi $e ai!i7 Un autova!!in $e strepto!o!i: Pronosti!ul7 Extraor$inar $e *avora,il: Cu at&t mai mult !u !&t &n!er!area nu !omporta ni!i un ris! a$i! nu putea s#i *a! r(u &n ni!i un *el. C!i serul era extras $in !3iar s&ngele lui Hans Castorp ast*el &n!&t in0e!"ia nu intro$u!ea in !orpul su ni!i un agent $e ,oala !are sa nu *i existat anterior. &n !el mai r(u !a- tratamentul ar *i *ost *ara re-ultat a$i! e*e!t+ -ero 4 $ar $e vreme !e ,olnavul tot tre,uia sa ram&n( ai!i un asemenea lu!ru se mai putea numi oare un caz *ra4. 2elo! iar Hans Castorp nu voia s mearg !3iar p&n a!olo. /e supuse totu'i tratamentului $e'i &l !onsi$era ri$i!ol 'i $e-onorant. <!este va!!inri !u propriul su s&nge &i preau o $iversiune &ngro-itor $e nepl!ut un *el $e in!est ru'inos !u sine &nsu'i $e la eu la eu sterp 'i ne*olositor. <st*el 0u$e!a &n ipo3on$ria#i $e ignorant # 'i nu avu $reptate $e!&t $in pun!tul $e ve$ere al inutilit"ii # $ar su, a!est raport &n mo$ total 'i *r re-erve. 2iversiunea $ura sptm&ni &n 'ir. Uneon prea sa#i *a! rau # !eea !e nu putea *i $e!&t o eroare # alteori prea !u *olos !eea !e mai t&r-iu se $ove$ea a *i tot o eroare. Re-ultatul *u - *ara s *i *ost $e alt*el !ali*i!at 'i $e!retat !a atare. &n!er!area se pier &n gol iar Hans Castorp !ontinua sa *a! pasien"e # o!3i &n o! $emonul a !rui $omnie a,soluta asupra spiritului sau avea gseas! un s*&r'it violent. Bro0unziune !e armonie Ce !u!erire 'i !e alt inova"ie a sanatoriului 5Cerg3o* aD ce eli)ereze pe 4echiul nos&ru prie&en $e mania pasien"elor !a sa D &n ,ra"ele unei alte pasiuni mai no,ile $e'i &n *on$ nu MUNTELE VRJIT =09 N . /ntem pe pun!tul $e a relata $espre asta &nsu*le"i"i $e *arme!ul S al su,ie!tului nostru 'i sin!er ner,$tori a#l &n*"i'a. Ks&e 4or)a $e un supliment la 0o!urile $e so!ietate $in salonul !el p'it 'i 3otr&t $e !omitetul a'e-am&ntului 'i a!3i-i"ionat !u mari Huielii $ar ale !ror so!oteli nu le vom *a!e $e!i a!3i-i"ionat $in Dnta Pe care tre,uie s#o !ali*i!m $rept generoas 'i $esigur *oarte oman$a,il a !on$u!erii a!estei institu"ii. / *ie oare vreo 0u!rie R genioas &n genul !utiei stereos!opi!e al !alei$os!opului &n *orm $e G net sau al tam,urului

!inematogra*i!7 2a 'i nu. Primul a$i! suplimentul apru &ntr#o sear spre surprin$erea generala 4 $ar nu su, *orma unui aparat opti! 4 apru $e!i instalat &n salonul un$e se gsea 'i pianul1 era un aparat !are nu putea *i !omparat ni!i !a gen ni!i !a rang ni!i !a valoare !u $istra!"iile *a!ile. Nu era un aparat !opilres! 'i ,anal $e presti$igita"ie $e !are te pli!tiseai repe$e 'i !ruia nu#i mai a!or$ai ni!i o aten"ie $up !e l#ai *i avut trei saptam&ni la $ispo-i"ie. Era un !orn al a,un$en"ei !are $istri,uia pl!eri artisti!e vesele sau melan!oli!e. Era un gramo*on. Brima noastr gri0 este !a nu !umva a!est !uv&nt s *ie luat &ntr#un sens ne$emn 'i perimat 'i s evo!e o i$ee !are s !orespun$ mai !ur&n$ unei *orme &nve!3ite 'i $ep'ite a o,ie!tului la !are ne g&n$im $e!&t o,ie!tului verita,il pe !are &n!er!rile neostenite ale unei te3ni!i $e$i!ate mu-elor l#au ri$i!at p&n( la !el mai no,il nivel al per*e!"iunii. @ s#l pre-entm !u ,unvoin"a $umneavoastr: Cine&n"eles ! nu era vor,a $espre a!ea ne*eri!it !utie !u manivel !are o$inioar prev-ut !u ls! 'i a! prelungit !u o $i*orm p&lnie $e trompet asur-ea !3iar 'i Ve!3ile *r preten"ii !u un muget *ornit $in &naltul unei mese $e ,irt e mna a $oua. Mi!ul !u*r vopsit &n negru#mat !are pu"in mai lung a&Z era pus printr#un !or$on mtsos &n !onta!t !u !uren&ul elec-J e D(*(ia !u o no,ila $istin!"ie pe un $ulp(' !u ra*turi 'i nu mai ! $ nimic !omun !u a!ea ma'inrie grosolan 'i ante$iluviana. 2es!3i#su ` apacuJ care se ri$i!a elegant 'i pe !are o mi! p&rg3ie $e alama &l 4ai JS rnoc5 automat &ntr#o po-i"ie o,li! 'i proteguitoare 'i o,servi .K&a Be un $ispo-itiv plat pla!a turnanta a!operit !u postav Patru riD tlVlt cu ni!3el pre!um 'i a!ul $e asemenea ni!3elat !are $rea a ln Jg3ea,ul unui $is! $e e,onit. Mai o,servai &n plus la Dna$u# D m 5aJ Be W Ja&uraJ un !ispozi&i4 cu ci0re ca !e ceasornic" care sau on N 5 area vite-ei1 la st&nga p&rg3ia !u a0utorul !reia porneai nichel T!l &%ra&iaJ &n s*&r'it la st&nga 'i &n$rt ve$eai un *el $e !ot $e 9i arti!ulat &n !utia $e re-onan" iar &n !ealalt parte un =10 THOMAS MANN mi! $ispo-itiv rotun0it 'i plat 'i al !rui 'uru, servea la *ixarea 2a! $es!3i$eai !anaturile u'i"ei situate &n partea anterioara a an D6 lui o,servai un *el $e o,lon *ormat $in %S &rui&" 'i nimi! mai mult. mi!i sting3ii o,li!e $e lem

# <!esta este !el mai per*e!"ionat mo$el spuse !onsilierul a D !are intrase o $ata !u pa!ien"ii. Ultima a!3i-i"ie !opii prima !lit extra nu exist nimi! mai extraor$inar &n genul sta. Pronun" a! !uvinte &ntr#un mo$ teri,il $e !arag3ios exa!t !a un negustor in! !are#'i lau$ mar*a. Nu e ni!i aparat ni!i ma'ina !ontinu el s!o"&nri un a! $intr#o !utiu"a $e ta,l !olorat 'i *ix&n$u#l !i e un instrument u /tra$ivarius un ;uamieri are !alit"i $e re-onan" 'i $e vi,ra"ie $e !el mai $es(v&r'it ra*inament: Mar!a 5PolS3Smnia6 $up !um arat ins!rip"ia $in interiorul !apa!ului. 8a,ri!at &n ;ermania pri!epe"i. Noi s&ntem ne&ntre!u"i &n a!easta privin"a. <$evrat mu-i!a su, *orma mo$erna 'i me!ani!. /u*letul german up to date. Iar ai!i ave"i $is!ote!a: a$ug ar(t&n$ spre un $ul(pior &n !are se a*lau tean!uri $e al,ume !u !otorul gros. Va o*er toata a!east vr0itorie pentru *eri!irea $umneavoastr $ar v re!oman$ s#o p-i"i !a pe un ,un !omun. Vre"i sa *a!em o au$i"ie !u &i&lu !e ncercare. Colnavii &l rugar !u insisten" 'i Ce3rens lu unul $intre a!ele al,ume magi!e mute $ar pline $e su,stan"a &ntoarse paginile grele s!oase un $is! $intr#o &nvelitoare !artonat al !rei gol rotun$ lsa sa se va$ titlul !olorat 'i &l puse la aparat. Cu un singur gest al m&inii sta,ili !onta!tul ele!tri! a'tept $ou se!un$e p&n( !e $is!ul !pt vite-a ne!esar 'i puse !u gri0a v&r*ul *in al a!ului $e o"el pe marginea lui. /e au-i un u'or s!r&'net. &n!3ise !apa!ul. &n a!ela'i moment prin u'a $es!3is a aparatului printre $es!3i-turile o,lonului 'i pornin$ $in toate !ol"urile !u*ara'ului i-,u!ni o *rene-ie instrumental o melo vesel -gomotoas 'i struitoare primele msuri sltre"e $intr#o u tura $e @**en,a!3. To"i as!ultau sur&-&n$ !u gurile !s!ate. Nu le venea sa#'i c ure!3ilor at&t erau $e pure 'i $e naturale sunetele instrumente su*lat. @ vioar un solo $e vioara se au-i &ntr#un !3ip $e#a $rep tasti!. /e sim"ea alune!area ar!u'ului vi,rarea !oar$elor suava ru&J1 !e Ga un re*is&ru la al&ul$ Apoi se auzi melo!ia" 4alsul" cunoscu am pierdut-o. <rmonia or!3estrei sus"inea &n mo$ $is!ret arJamMY0iJg toare 'i era o a$evrat pl!ere s#o as!ul"i repet&n$u#se &ntr#reluat !u toate onorurile $e &ntreaga or!3estr. Cine&n"eles 3 exa!t !a 'i !um o a$evrata or!3estr ar *i !&ntat !3iar a!olo in MUNTELE VRJIT

=11 e!tiva sunetului era &ngustat $e'i stru!tura sa &n rest nu era i#*iT#at# 2Uteai !re$e 4 $a! era &ng$uita !ompara"ia unui *enomen &ic cu unul !in !omeniul v-ului # puteai !re$e !a ve-i printr#un Iu rsturnat un ta,lou &n a'a *el &n!&t s par &n$eprtat 'i N orat *r s piar$ nimi! $in pre!i-ia $esenului $in lumino-itatea $ -ior Cu!ata mu-i!al s!&nteietoare 'i exe!utat !u talent se $es*# cu toat strlu!irea unei inven"ii pline $e spirit. Iar s*&r'itul era o # v(lni'eal a$i! un galop !are &n!epea !u 'oviri 3a-lii un !an!an moer&inen& care e4oca scena unor #o)ene 0lu&ura&e n aer" a unor genun!3i -v&rli"i &nainte 'i a unor !am('u"e !u $antel 4 un galop !are amina mereu s se &n!3eie &ntr#un !omi! trium*al. <poi mi'!area se opri $e la sine. <sta era tot. 9i se aplau$ $in toat inima. Mai !erur 'i alt!eva 'i o,"inur+ o vo!e omeneas!a se au-i $in !u*(ra' ,r,teas! ,l&n$ 'i toto$at puterni!a &nso"ita $e or!3estra. Era un ,ariton italian !u nume !ele,ru iar a!um nu mai putea *i vor,a $e ni!i o !ortin 'i ni!i $e vreo $eprtare oare!are. Minunata vo!e rsuna !u intensitatea ei natural !u &ntreaga sa putere iar $a!a tre!eai &ntr#una $in !amerele alturate $e un$e aparatul nu se mai ve$ea ai *i spus ! artistul &n persoan era pre-ent &n salon !u notele &n m&n( !&nt&n$. C&nta &n lim,a sa o ,u!ata eroi!a $intr#o oper+ el, ii ,ar,iere. Di $ualit, di $ualit.# Aigaro $u, 0igaro la, 0igaro, 0igaro, 0igaro7 <s!ulttorii se prp$ir $e r&s l a!est parlando &n *alset la !ontrastul $intre vo!ea &n*un$at 'i volu,ilitatea re!itativului $in pri!ina !reia era cit pe !e !a tenorului s i se &mpleti!eas! lim,a. Cei mai !ompeten"i Puteau urmri 'i a$mira *ra-area 'i te3ni!a $e a respira. Maestru al ire-isti,ilului virtuos &n maniera italian a da capo-ului" el 0ila penul&i-aiEJt( !ea !are pre!e$a toni!a *inala $&n$ impresia !a &naintea- spre Pa !u m&na ri$i!at a'a &n!&t urale prelungite s i-,u!neas! mai lnain&e !e a *i s*&r'it. Era per*e!t. e mai au-ir 'i altele. Un !orn $e v&natoare exe!ut !u o

gri0a c J 4aria"ii pe un !&nte! popular. @ soprana las sa rsune un s*a# J Boi &rilurile unei arii !in Tra!iata, cu o prospe"ime 'i o pre!i-ie c#m ce mai se$u!toare. 8antoma unui violonist $e renume mon$ial am. Kan" $e Ru,instein !a $in spatele unor vluri !u a!ompani# I B5an ce suna su,"ire asemenea unui !lave!in. 2in !u*ra'ul ai]en& !e 5a*i#$ 6ar &repi!a &n!eti'or ie'eau sunete $e !lopot glisan$uri $e 3arpe #a a A roBW&e $e to,e. &n s*&r'it se !&nta 'i mu-i! $e $ans. Existau in genui a&%nci !&teva ,u!"i $intr#o anume mu-i!a re!ent importata lc aJ unui ca)are& !e por&: &an*oul" !es&ina& sa &rans0orme =1, THOMAS MANN valsul viene- &ntr#un $ans strve!3i. 2ou pere!3i !are !uno'teau mo$a se pro$user pe !ovor. Ce3rens se retrsese $up !e re!om 6 sa nu se *oloseas! a!ul $e!it o singura $ata 'i sa se m&nuias!a !iD 5!um ai um,la !u oua proaspe&eS$ Hans 6as&orp a4u *ri#a !e apara& b 2e !e to!mai el7 8aptul veni $e la sine. /!urt 'i !u vo!e $omo &n$eprtase pe !ei !are $up ple!area !onsilierului auli! ar *i voit o!upe $e s!3im,area a!ului 'i a $is!urilor $e !one!tarea 'i $e!o tarea !urentului. 5Lasa"i#ma pe mine:6 spusese el $&n$u#i la o parte D ei in$i*eren"i &i !e$aser lo!ul mai &nt&i *iin$! *!ea impresia !a pri!epe $e mai multa vreme 'i apoi pentru !a &i interesa mai pu"in sa *ie utili sursei $e pl!eri 'i pre*erau s se $ispense-e !omo$ 'i *ara raspun $ere $e un e*ort at&ta vreme !&t a!easta trea,a nu#i pli!tisea. Nu tot ast*el se petre!eau lu!rurile !u Hans Castorp. &n vreme !e !onsilierul auli! pre-enta !elor $e *a"a noua a!3i-i"ie el sttuse lini'tit &n *un$ul o$ii *ara sa se ,u!ure *ara sa aplau$e $ar urmrin$ *ie!are ,u!ata !u o aten"ie &n!or$ata rasu!in$u#'i !u $oua $egete !on*orm o,i!eiului una $in spr&n!ene. Pra$a unei oare!are agita"ii &'i s!3im,ase $e mai multe ori lo!ul se retrase &n ,i,liote!a pentru a as!ulta $e la $istan"a 'i !u m&inile la spate !u expresia preo!upata s*&r'ise prin a se opri l&nga Ce3rens !u o!3ii a"inti"i spre !u*ara' urmrin$ manipularea *oarte u'oara a aparatului. Ceva &i spunea+ 5/tai: <ten"ie: E un eveniment epo!al: /#a &nt&mplat

!eva !u tine6. /e sim"ea &nsu*le"it $e presentimentul *oarte pre!is al unei pasiuni al unei &n!&ntari 'i al unei iu,iri viitoare. Un t&nar oare!are $e la 'es pe !are sgeata $ragostei &l love'te $rept &n inima la !ea $in"ii privire arun!at unei *ete nu &n!ear! alte sentimente. Interveni un *el $e gelo-ie !are#i $i!ta ime$iat lui Han Castorp !e anume tre,uia sa *a!. Proprietate !omuna7 Curio-itate in$i*erenta nu are ni!i $reptul ni!i puterea sa pose$e. 5Lasa"i#ma * mine+S spusese el prin&re $in"i 'i to"i se supuser. Mai $ansar &n! vreme $up ,u!"ile u'oare pe !are le pre-enta el mai !erura o tJ $e !anto un $uet $e opera ,ar!arola $in %o!estirile lui Noffman le ncn&a urechile" iar cn! Hans 6as&orp nchise capacul" plecar A AsJa 0ie la !ura $e o$i3na *ie sa se !ul!e u'or sures!ita"i 'i *le!arino# K $orea. Ceilal"i lasara totul la &nt&mplare !utiile $e a!e D al,umele 'i $is!urile &mpr'tiate. <'a le era *elul: /e pre*!u !a K !u ei $ar &i para'i pe as!uns &n $reptul s!rii se &ntoarse &n!3ise toate u'ile 'i ramase 0umtate $in noapte pro*un$ a,sor D /e *amiliari-a !u noua a!3i-i"ie. Examina *ara sa ne s D0n !omoara $e $is!uri !on"inutul al,umelor grele. Erau $ouaspr MUNTELE VRJIT =18 # *ormate !on"in&n$ *ie!are !&te $ouspre-e!e $is!uri1 'i !um multe este pla!i negre gravate !on!entri! aveau $oua *e"e 4 nu numai pen&ru ! unele ,u!"i erau imprimate pe $is!ul &ntreg !i 'i pentru !a un numr $e pla!i aveau $oua ,u!"i $i*erite 4 $es!operi un $omeniu * umoase posi,ilit"i pe !are !u greu &l puteai !uprin$e $in !apul lui 'i a caruD ,og"ie te tul,ura. &'i !&nta vreo $ou-e!i 'i !in!i $e ca"i *olosin$u#se $e a!e !u sur$ina !a s nu#i supere pe !eilal"i 'i sa $eran0e-e &n plina noapte 4 $ar asta era a,ia a opta parte $in !eea !e i o*erea $in ,el'ug 'i#l &m,ia la &n!er!ri ispititoare. Pentru moment se mul"umi s par!urg titlurile sa &n!er!e $in timp &n timp !&te una $in a!ele imprimri !ir!ulare 'i mute pun&n$u#le pe gramo*on !a sa#l *a! sa rsune. Privite !u o!3iul li,er a!este $is!uri $e e,onit nu pre-entau alta $eose,ire &ntre ele $e!&t prin eti!3etele !olorate 4 prin nimi!

alt!eva. Unul semna !u !elalalt *iin$ a!operit &n &ntregime sau aproape &n &ntregime $e !er!uri !on!entri!e1 'i totu'i traseul *in al a!estor linii !on"inea &ntreaga mu-i!a !e se putea &n!3ipui inspira"iile !ele mai *eri!ite $in toate ung3erele su*letului &n interpretri $e m&na &nt&i. Existau ai!i numeroase uverturi 'i !a$en"e apar"in&n$ universului sim*oniei su,lime !&ntate $e or!3estre *aimoase iar numele $iri0orilor era spe!i*i!at pe *ie!are $is!. <poi o serie &ntreaga $e arii exe!utate !u a!ompaniament $e pian $e mari !&ntare"i $e opera $intre !are unele erau pro$usul !on'tient 'i &nalt al unei arte personale altele simple !inte!e populare iar altele &n s*&r'it se a*lau oare!um &ntre a!este $oua genuri &n sensul !a $e'i !ompuse !u o arta savanta erau sim"ite 'i !re# ate &n spiritul 'i $up inima poporului !u o autenti!a 'i a$&n!a pietate1 estea $in urm erau a'a$ar !&nte!e populare arti*i!iale $a!a le putem Pune ast*el *r a inten"iona sa le atenuam ar$oarea prin a!est epitet $e 6. K G6lal61 era una &n spe!ial pe !are Hans Castorp o 'tia $in !opilrie eia u $ruia a!um o $ragoste plina $e !omponente misterioase Pre !are vom mai vor,i. Ce se mai gsea &n! sau mai ,ine -is !e g(sea7 In primul r&n$ un numr in*init $e opere. Un !or $e !&ntare"i $i"]. !ele,re $in $i*erite "(ri a!ompaniat &n sur$ina $e o or!3estra scen X J m&erpre&aJ Brin $arul $ivin al vo!ilor !ultivate arii 'i $uete Deatrni ` K [are reBrezen&au regiunile 'i epo!ile !ele mai $iverse ale pas1On lnc: !m s*era $e *rumuse"i meri$ionale o&OIlata $in lumea populara germana generos 'i *rivol cn! H !&n$ 'trengreas!a 'i lcaD $in opera mare *ran!e-a 'i $in opera !omi!a. a&0. o Numai 61 4eneau $up a!eea $is!urile + : nu i fG1 % - cDar&e&e $ !u mu-i!a $e !amera Oun S l Oun solouri $e vioar $e violon!el 'i $e *laut arii $e !on# =19 THOMAS MANN ec%o mici !ert !u a!ompaniament $e vioar sau $e *laut ,u!"i $e pian sol sa mai vor,im $e simplele $ivertismente 'i !uplete sau

$e $is!u"ii $estina"ie mai o,i'nuit 'i pe !are se &nregistraser melo$iile uno or!3estre $e $ans pentru !are era necesar un ac mai !ur$ Hans Castorp !er!eta 'i *!ea or$ine &n toate a!este $is!uri !& $u#le pe unele manevr&n$ singur instrumentul !are le tre-ea la o D sonor. Cu !apul &n*ier,&ntat se $use s se !ul!e la o or tot at&t $e t6 6 !a 'i $up primul ,an!3et $e vesela 'i *r"eas!a amintire organi-at $ Pieter PeeperForn iar &ntre $ou 'i 'apte vis !u*(ra'ul magi!. Ve$ea & vis &nv&rtin$u#se $is!ul mo,il &n 0urul axului su &ns at&t $e rapi$ &n!&t $evenea invi-i,il 'i t!ut &ntr#o mi'!are !e nu !onsta numai $intr#n rotire vertiginoas !i 'i $intr#un *el $e on$ulare laterala *oarte aparte prin !are !otul arti!ulat !are sus"inea a!ul su*erea o vi,ra"ie elasti! 'i aproape respiratorie 4 *oarte potrivita rog a mi se $a !re-are pentru a re$a !ibrato 'i portamento al instrumentelor $e !oar$e 'i al vo!ii omene'ti. 2ar rm&nea $e ne&n"eles at&t &n vis !&t 'i &n stare $e veg3e !um era !u putin" 4 urmrin$ o linie *in !&t un *ir $e p(r $easupra unei !utii $e re-onan"a 4 !a prin simpla vi,ra"ie a unei $ia*ragme s ai repro$u!erea ,ogatei !ompo-i"ii $e elemente sonore !are umpleau &n vis ure!3ile t&nrului a$ormit. &n -ori se &ntoarse &n salon &n! &nainte $e ora primei gustri 'i st&n$ pe s!aun !u m&inile &mpreunate as!ult !e se !&nta &n l$i" $e !tre un minunat ,ariton !u a!ompaniament $e 3arpa anume aria+ 59i $e m uit &n !er!u#a!estei no,ile#a$unari...6 Harpa avea un sunet per*e!t natural la$i"a re$a un !&nte! $e 3arpa autenti! 'i $elo! re$us !on!omitent !u vo!ea omeneas!a !e !re'tea respir&n$ 'i arti!ul&n$ 4 lu!ru &ntr#a$evar uimitor. 9i nu exista nimi! mai $uios pe lume $e!&t $uetul $intr#o ope italieneas!a pe !are Hans Castorp 'i#o puse mai t&r-iu # $e!&t a!ea intimitate umila 'i pasionat $intre tenorul $e renume mon$ial ! *igura at&t $e $es &n al,ume 'i o mi!u" soprana suava 'i transparen sti!la # $e!&t aria Dammi ii braccio, mia piccina 'i $e!&t mi!a simpl $ul!e 'i $e un *lux melo$i! ne&ntrerupt !u !are ea &i rasB # Hans Castorp tresri !&n$ u'a se $es!3ise &n spatele lui. Era K !onsilierul auli! !are venea sa *a! o mi!a inspe!"ie1 !u 3alatul 'i stetos!opul ie'in$u#i $in ,u-unar rmase o !lip &n pi!ioare ! K pe !lan"a 'i#'i salut &nv"!elul !u o mi'!are $in !ap. El raspu K K umr a!estui gest $up !are !3ipul 'e*ului !u o,ra-ul su al Ks musta"a -,&rlit( $ispru &n spatele u'ii !are se &n!3i$ea.

MUNTELE VRJIT XLN se $e$i! $in nou mi!ului sau !uplu $e &n$rgosti"i nev-ut 'i Mai t&r-iu &n !ursul -ilei $up $e0un $up !ina &'i *!ur apari"ia ` &e as!ulttori un pu)lic care se rennoia mereu !aca nu-l consil i ca 03cn! par&e !in aces& pu)lic ci1 soco&eai ca pe cel ( pe el &nsu'i !a *(!&n$ parte $in a!est pu,li! !i#l so!oteai !a pe !el $istri,uia $es*trile mu-i!ale. Personal era &n!linat sa#'i a!or$e t rol iar pa!ien"ii &l lsar &n pa!e &n sensul ! ramaser !a la # eput &ntr#o muta a$mira"ie a *aptului ! el se trans*ormase &ntr#un . ` a&"& I#e 3otr&t &n pa-ni!ul 'i a$ministratorul a!estei institu"ii pu,li!e. Nu#i !osta nimi! pe a!e'ti oameni1 !!i !u toat &n!&ntarea lor super*i!ial &n *a"a i$olului melo$ios !are te &m,ta $e !&nte! 'i $e strlu!ire a$i! atun!i !&n$ vreo &n!&ntatoare vo!e se revrsa &n !antilene 'i &n su,lima art a pasiunii 4 a'a$ar !u tot exta-ul lor mani*estat !u vo!e tare erau lipsi"i $e pasiune 'i $e!i *oarte $ispu'i s lase gri0a aparatului &n seama ori!ui ar *i vrut s 'i#o asume. Hans Castorp era a!ela !are veg3ea asupra !omorii $e $is!uri !are !onsemna !on"inutul al,umelor &n interiorul !opertei *ie!reia a'a &n!&t s po"i avea ime$iat la &n$em&n ,u!ata !erut 'i tot el era a!ela !are manevra instrumentul+ a 'i *ost v-ut *oarte !ur&n$ manipul&n$ aparatul !u mi'!ri rutinate pre!ise 'i $eli!ate. &n a$evr !e#ar *i *!ut !eilal"i7 <r *i stri!at $is!urile *olosin$ a!e u-ate le#ar *i uitat &mpr'tiate pe s!aune *r &nvelitori ar *i *!ut *arse stupi$e !u gramo*onul l(s&n$ s !&nte o no,ila ,u!ata !u vite-a 'i tonul $e o sut -e!e tura"ii sau a'e-&n$ a!ul la pun!tul -ero pentru a pro$u!e un 'uierat isteri! ori gemete &n*un$ate. 8!user $e alt*el toate a!este ne!uviin"e. Erau ,olnavi $ar grosolani. 9i iat $e !e $up un mP Hans Castorp v&r& pur 'i simplu &n ,u-unar !3eia $ulapului !are smea $is!urile 'i a!ele a'a &n!&t to"i erau sili"i s#l !3eme !&n$ $oreau sa ? se cn&e ce4a$ oaptea t&r-iu $up reuniunea $e sear 'i $up ple!area tuturor momentul sau !el mai prielni!. <tun!i ram&nea &n salon ea Pe *uri' 'i#'i !&nta mu-i!a singur p&na &n a$&n!ul sau se F ca Da &ul)ura lini'tea !asei !!i &ntin$erea nop"ii. Nu se &o o4e$ise a *i *oarte re$us+ !u !&t mu-i!ii sale $e *an#tiai R vi,ra"iile pro$u!eau e*e!te D [are n aBroBierea sursei !u at&t !&n$ te $eprtai pleau mai

reBe! cu W Bu&ere numai aparent !a tot !e este *antomati!. &oans r B p" Br0I#u $$ OrB era singur &ntre !ei patru pere"i # !u minunile la$i"ei !u aces&u# 6 WS&oare aJe a!estui mi! si!riu tiat &n lemn $e vioar ale c templu negru 'i mat struin$ la u'i"a !u $oua !ana&uri" n =1; THOMAS MANN *a"a !reia &'i a'e-ase s!aunul 'i !u m&inile &mpreunate umar !u gura &ntre$es!3isa se lsa &nvluit $e armonie. Nu ve$ea !&ntare"ii 'i !&nt(re"ele pe !are#i as!ulta *orma G e neasca era n America" la Milano" la Diena" la Be&ers)ure - nnn naen-a4ea N" #N $e!&t sa ram&na !!i !eea !e era mai ,un $m ei era vo!ea si
M

Z .b ci aprecia a!easta puri*i!are sau a!easta a,stra!"ie !are se $ove$ea su*i!i per!epti,ila sim"urilor pentru a#i &ng$ui sa exer!ite un !ontrol !ore!t &n$epart&n$ toate nea0unsurile unei prea mari apropieri n nale mai ales !&n$ era vor,a $e !ompatrio"i $e germani. 2istingea p *e!t pronun"ia $iale!tul 'i originea exa!ta a artistului1 !ara!terul vo!6 -i in0orma asupra !alit"ii su*lete'ti a *ie!ruia iar nivelul lor $e inteli gen"( se va$ea prin *elul &n !are utili-au posi,ilit"ile unui e*e!t sau $impotriv le negli0au. Hans Castorp se ne!0ea !&n$ &i au-ea exe#!ut&n$u#'i prost ariile. /u*erea $e asemenea 'i#'i mu'!a ,u-ele $e ne!a- !&n$ repro$u!erea te3ni!a pre-enta imper*e!"iuni 'i sttea !a pe !r,uni aprin'i !&n$ &n $es*'urarea unui $is! $e multe ori !&ntat o melo$ie $evenea "iptoare sau aspra !eea !e era a$esea !a-ul !u vo!ile *eminine at&t $e vulnera,ile. 2ar &n$ura toate a!este lu!ruri !!i $ragostea tre,uie sa 'tie sa su*ere. Uneori se aple!a $easupra instrumentului a $is!ului !are se &nv&rtea respir&n$ !a $intr#un ,u!3et $e lilia! !u !apul !u*un$at &ntr#un nor $e sunete1 sau ram&nea &n pi!ioare &n *a"a la$i"ei $es!3ise gust&n$ suprema pl!ere pe !are o are $iri0orul !e in$i!a unui su*ltor !u un gest al m&inii !lipa !&n$ tre,uie s ata!e. <vea &n !ole!"ie $is!urile sale pre*erate !&teva melo$ii vo!ale 'i instrumentale pe !are nu se satura ni!io$at sa le as!ulte. Vom avea gri0a sa le !itam mal !epar&e$

Un mi! numr $e $is!uri pre-entau s!enele *inale $intr#o oper maiestuoasa !u revrsri $e geniu melo$ios a unui mare !ompa !e-al lui Se&&em)rini" o opera pe care )a&rnul maes&ru al muzici5 r mati!e meri$ionale o !ompusese la !oman$a unui suveran orienD $oua 0umtate a se!olului tre!ut pentru o &mpre0urare solemn o!a-ia inaugurrii unui monument $estinat apropierii $intre P[P K Hans Castorp 'tia aproximativ $espre !e era vor,a !uno'tea K mari soarta lui Ra$ames a lui <mneris 'i a <i$ei !are !&ntau pen italiene'te $in l$i"a ast*el ! &n"elegea $estul $e ,ine !eea !e !i K in!ompara,ilul tenor altista prin!iar !u a!ea splen$i$a s!3il t tim,ru &n registrul me$iu 'i soprana cu 4oce ar*in&ie - nu " &u#ui chiar &o&" ci numai c&e un cu4n&" !in cn! n cn!" !a&ori&a a] "l ! 'tia povestea !&t 'i simpatiei sale pentru a!ea poveste# &al in a cu "are MUNTELE VRJIT =1= i" ,unvoin"ei a*e!tuoase !are !re'tea pe msura !e#'i !&nta !ele 111 !in!i $is!uri 'i !are aproape !a se trans*ormase &ntr# un senti# pa&ru sa <n& !e !ra*os&e$ Mai &nt&i Ra$ames 'i <mneris aveau o expli!a"ie+ prin!ipesa porun#a *ie a$us &n *a"a ei !aptivul a!ela pe !are#l iu,ea 'i $orea !u &n*ri#e s(#l s!ape $e la moarte pentru ea $e'i el &'i renegase patria 'i area $in iu,ire pentru o s!lava ,ar,ar 4 !u toate !a a'a !um a*irma ` str*un$ul inimii onoarea rmsese neatinsa6. 2ar a!easta integritate 6 terioara &n !iu$a gravei sale gre'eli nu#i *olosea la nimi! !!i !rima vi$enta &l $$use pe m&na tri,unalului sa!ru !ruia ori!e sentiment uman &i era strin 'i !are n#ar *i avut !u siguran"a ni!i un *el $e mila *a" $e el &n a*ara $e !a-ul !&n$ s#ar *i 3otar&t &n ultima instan"a sa se lepe$e $e iu,irea pentru s!lav 'i sa se arun!e &n ,ra"ele rege'tii altiste !are $in pun!t $e ve$ere pur au$itiv o merita $in plin. <mneris lupta $in toate puterile pentru tenorul !u o vo!e at&t $e armonioasa $ar or,it 'i rpit vie"ii &ntr#un mo$ at&t $e tragi! 'i !are !&nta mereu#mereu+ 5Nu pot6 'i 5&n -a$ar:6 4 5<s!ulta#m &n! o $at renun"a la ea:6 4 5&n -a$ar:6 @ or,ire $e moarte 'i !ea mai ar-toare $intre $urerile $ragostei se &m,inau &ntr#un

$uet $e o extraor$inar *rumuse"e &ns !are nu &ng$uia ni!i o n$e0$e. <mneris &nso"ea !u strigtele ei $e $urere sentin"a tri,unalului sa!ru pronun"ata !u rsunete sur$e &n str*un$uri &n*ri!o'toare $ar $e !are ne*eri!itul Ra$ames ni!i nu se sin!3isea. J Ra$ames Ra$ames6 !&nta struitor marele preot 'i *olosin$u#se $e !uvinte !umplit $e violente &l *!ea rspun-tor $e !rima sa $e tr$are. J 2is!ulp#te6 porun!eau to"i preo"ii &n !or. 9i !um marele preot arata !a Ra$ames ta!e to"i &n unanimitate !u 4[!i !avernoase trgeau !on!lu-ia tr$rii$ 6Ea$ames Ra$ames relua marele preot. <i prsit !&mpul $e lupta maintea ,tliei:6 0 S lsculp#te:6 relua !orul. 5Ve$e"i ta!e6 !onstata pentru a $oua vin 6Wn!uca&orul !ez)a&erilor" lun! o a&i&u!ine ca&e*orica mpo&ri4a !a& lar 5n aceJ momen& toate vo!ile 0u$e!torilor se unir $e a!easta &n ver$i!tul+ 5Tr$are:6 S?a!ameci D@;' +W @ X acn""] ?a!ames+ se auzea pen&ru a &reia oara necru"torul 6&i&or TS N NZ'iSc J SiJXai !l!at 0urm&ntul *a"a $e patrie $e onoare 'i $e rege6. %l&ia sJ S ; J rasuna $in nou !orul. 5Tr$are:6 re!uno'tea &n !ele $in spaim tri,unalul preo"ilor $up !e i se atrsese aten"ia !a a $ Bas&ra o mu"enie totala. Inevita,ilul avea $e!i sa se &n$epli# c[rul ale !rui vo!i erau $e la &n!eput $e a!or$ avea sa =18 THOMAS MANN anun"e ne*eri!itului ! va muri $e moartea ,lestema"ilor !a va * $e viu &n rnorm&nt su, templul $ivinit"ii m&niose. S 2e ,ine $e r(u tre,uia sa#"i &n!3ipui singur m&nia lui <mneri $e a!east !ru-ime !leri!al !!i imprimarea pe $is! se oprea aD D ` Hans Castorp se v-u silit s#l s!3im,e !eea !e *!u !u gesturi ta pre!ise 'i !u o!3ii aple!a"i iar !&n$ se a'e- $in nou sa as!ulte ` ultima s!en a $ramei $uetul *inal al lui Ra$ames !u <i$a !&ntat r* *un$ul morm&ntului su,pm&ntean &n timp !e $easupra !apetelor G preo"ii *anati!i 'i !ru-i &'i !ele,rau !ultul 'i &nl"au ,ra"ele psalmo$iin$ melo$ie monoton 'i

sur$... >Tu... in 4ueste tomba9; i-,u!nea &nsnaD m&ntat vo!ea nespus $e se$u!toare toto$at ,l&n$ 'i eroi! a lui R$ames &nspim&ntat 'i uluit... 2a iu,ita &l &nso"ise $e $ragul ei &'i pier$use via"a 'i onoarea iar ea &l a'teptase ai!i pentru a se las -i$ita &mpreun !u el pentru a muri !u el 'i melo$iile pe !are le alternau !u a!east o!a-ie 4 &ntrerupte uneori $e sur$a rumoare a !eremoniei !e se $es*'ura $easupra !apetelor lor sau !u !are se !ontopeau # erau !&nte!e !are &n realitate &l mi'!ar pe as!ulttorul singurati! 'i no!turn p&n&n a$&n!ul su*letului1 at&t $in pri!ina situa"iei sale !&t 'i a exprimrii mu-i# !ale. Era vor,a $e !er &n a!este !&nte!e $ar ele &nse'i erau !ere'ti 'i !&ntate $umne-eie'te. Linia melo$i!a urmrit mereu $e vo!ile lui Ra$ames 'i <i$a i-olate sau &mpreun a!east !ur, simpl 'i *eri!it aleas 4 !are 'erpuin$ &n 0urul toni!ii 'i $ominantei ur!a $e la toni!a &n$elung prelungit !u un semiton &naintea o!tavei 'i $up o &ntllnite *ugar !u a!easta se &napoia !tre !3int 4 prea as!ulttorului !ea mai minunat $intre $es*trile pe !are le !unos!use vreo$at. <r *i *ost insa mult mai pu"in entu-iasmat $e sunete $a! n#ar *i existat situa"ia eroilor !are#i sensi,ili-au su*letul &n *a"a emo"iei !e se $esprin$ea. Era at&t oe *rumos ! <i$a gsise $rumul p&na la Ra$ames !el pier$ut pentru a#' uni pe ve!ie &n morm&nt soarta sa !u a lui: Pe ,un $reptate !o $amnatul se &mpotrivea sa!ri*i!rii unei vie"i t&t $e &n!&nttoare o &n$rgostitul 'i $e-n$0$uitul su ,(*o, no7 troppo sei bella; se sirni *arme!ul $e !are era !uprins &n *a"a a!estei uniri &n pragul mor"i' *iin"a $espre !are !re$ea ! n#avea s#o mai va$ ni!io$at iar Castorp nu avea nevoie $e ni!i un e*ort $e imagina"ie pentru a Hans sim"i perJ *e!t a!est *arme! a!east re!uno'tin". 2r !eea !e resim"ea#&n"elegea 'i !eea !e#l &n!&nta mai mult $e!&t ori!e 4 &n &l+GlB ..De m&inile &mpreunate privea spre mi!ul o,lon negru $intre s L e K.. !ruia &n*loreau toate a!estea # era per*e!"iunea trium*toare a K a artei a su*letului omenes! &nalta 'i inegala,ila su,limare prin MUNTELE VRJIT =19 r mirat ur&"enia vulgar a realit"ii. Era su*i!ient s#'i &n!3ipuie !u He6 M $ $ $$$$

re!e !eea !e se petre!ea a!olo. 2oi oameni &ngropa"i $e vn !u ### plini !e aer 4icia&" a4eau s( piar( aici" mpreun( sau" chiar -i l i 0 0 p L r0u unul $up !elalalt $evora"i $e *oame $up !are $es!om#rea urma s e*e!tue-e &n trupurile lor un pro!es $e-gusttor p&n( !e sn*e pl3mJ mai pune: - s!3elete aveau s se o$i3neas! &n !ript *ie!ruia $intre ele *iin# i per*e!t in$i*erent 'i $evenin$ !omplet nesim"itor *a" $e *aptul ! a*la singur sau &n tovr'ia !eluilalt. <st*el se pre-enta aspe!tul real D o,ie!tiv al lu!rurilor o latur a a!estor lu!ruri $e !are i$ealismul nimii nu "inea $elo! seama 'i pe !are spiritul *rumosului 'i al mu-i!ii le lsa trium*tor &n um,r. Pentru inimile lui Ra$ames 'i <i$a a$evrata soart !are#i amenin"a era inexistent &n oper. Vo!ile lor se av&ntau !u ,eatitu$ine la unison &n!re$in"&n$ au$itoriul !a &n *a"a lor se $es!3i$ea !erul 'i !#i s!l$a lumina ve'ni!iei. Puterea m&ng&ietoare a a!estei su,# limri &i *!ea un ,ine imens as!ulttorului nostru 'i !ontri,uia &ntrYo mare msur s(#l lege $in !e &n !e mai mult $e a!easta oper !e *!ea parte $in programul su o,i'nuit. Luase o,i!eiul s se re!uleag $up a!este spaime 'i exta-uri 'i sa as!ulte o ,u!at mu-i!al s!urt $ar $e un *arme! !on!entrat !u un !on"inut mult mai pa'ni! $e!&t pre!e$enta o i$il &ns o i$ila ra*inat -ugrvit 'i reali-at !u mi0loa!ele toto$at $is!rete 'i !ompli!ate ale artei !elei mai mo$erne. Era o ,u!at instrumental *ar( vo!e un prelu$iu sim*oni! $e origine *ran!e- exe!utat !u un aparat or!3estral relativ simplu &n !ompara"ie !u posi,ilit"ile epo!ii $ar s!l$at $e toate *lu# i$ele unei savante 'i mo$erne te3ni!i sonore 'i su,til $estinat s prin$ sunetul &ntr#o plas $e vise. Visul pe !are 'i#l ur-ea Hans Castorp as!ult&n$ a!east ,u!at era urm(torul+ se a*la !ul!at pe spate &ntr#o poian &nsorit 'i presrat !u [ri ns&elate $e toate !ulorile1 sttea !u !apul pe o movilita !u un JcDor &n$oit 'i !u !ellalt &n!ru!i'at peste primul # 'i ai!i se !uvine s gam ! pi!ioarele pe !are 'i le &n!ru!i'a erau $e "ap. 2egetele &i .. au # numai pentru propria sa $es*tare &ntru!&t singurtatea K u era total # $e#a lungul

unui *luiera' $e lemn pe !are#l "inea n&re @ J n !larinet sau un uBa *laut mi! $in !are s!otea sunete !alme 'i na-a#i!*re altul la &nt&mplare 'i totu'i &ntr#un ansam,lu per*e!t iar ze& in$olent ur!a spre !erul al,astru su, !are *run-ele su,"iri 'i mate $e v&nt ale !&torva meste!eni 'i *rasini strlu!eau &n a)ia m "ar acest !&nte! simplu monoton 'i !ontemplativ nepstor 'i vreme singura vo!e a singurt"ii. me%U$i! nu rm&nea mult , (I II1 =,0 THOMAS MANN C&-&itul g&-elor $easupra ier,ii &n aerul !al$ 'i vrati! soarele ` v&ntul suav un$uirea !re'tetelor $e !opa!i s!lipirile *run-i'ului 0 S%:lZ pa!e u'or legnat a verii $in 0urul lui se pre*a!user( &ntr#un am K sunete !are $$ea un sens armonios 'i $e o surprin-toare noutat vului su !&nte! $in *luier. <!ompaniamentul sim*oni! se pier$ea 'i nu se mai au-ea $ar Hans Castorp !el !u pi!ioarele $e "ap !ontD sa !&nte $in *luier 'i tre-ea $in nou prin naiva monotonie a !&nte sau magia sonor 'i !olorat a naturii !are $up o noua &ntrerun s*&r'ea prin a#'i $es*'ura o !lip $ep('in$u#se pe ea &ns'i &ntrea plintate imagina,ila "inut p&n( atun!i as!uns prin inteiven"ia su!! siva a unor tonuri instrumentale tot mai noi 'i tot mai a!ute !on!entrat &ntr#o !lip *ugar a !rei *erme!toare per*e!"iune purta &n ea &ns'i ve'ni!ia. T&n(rul *aun era *oarte *eri!it pe pa0i'tea sa &nsorita. <i!i nu mai exista ni!i un 52is!ulpa#te6 ni!i o rspun$ere ni!i un tri,unal sa!ru sau militar !3emat sa se pronun"e asupra unui om !are#'i &n!al# !ase onoarea 'i era !on$amnat. <i!i $omnea uitarea *eri!ita nemi'!are starea $e nevinov"ie !reat $e a,sen"a timpului. Era $es*r&ul &n toata lini'tea !on'tiin"ei era negarea &ntr#un vis $e apoteo- a ori!rui imperativ $e a!"iune # iar lini'tea pe !are o rsp&n$ea *!ea $in a!est $is! un o,ie!t pre"ios &ntre toate !elelalte pentru mu-i!ianul nostru no!turn. Mai exista 'i o a treia ,u!at... &n realitate erau mai multe $is!uri *orm&n$ o suit un tot !!i aria tenorului !are *!ea parte $in a!est ansam,lu o!upa singur o pla! &ntreaga al !rei $esen !ir!ular a0ungea p&n la !entru. Era iar'i o ,u!ata *ran"u-eas! apar"in&n$ unei opere pe !are Hans Castorp o

!uno'tea !!i o au-ise 'i o v-use $e multe ori la teatru 'i la a !rei a!"iune *!use &ntr#o -i !3iar o alu-ie &n !ursul unei !onversa"ii 4 ,a !3iar al unei !onversa"ii *oarte 3otar&toare... Era a! al $oilea &ntr#o !ir!iuma spaniol un 3an $estul $e &n!ptor o tave &mpo$o,ita !u 'aluri 'i $e o &n$oielni!a ar3ite!tura maura. Vo!ea !a pu"in aspr $ar rasata 'i pregnanta $e!lara ! $ore'te sa $anse-e L sergentului 'i ime$iat se 'i au-eau !astanietele. 2ar &n a!eea'i trompetele 'i tr&m,i"ele rsunau $e mai multe ori un semnat !are#l *!ea pe *l!u sa tresar. 5/tai pu"in:6 striga el !iulin$ u !a un !al 'i !um Carmen &ntre,a+ 59i $e !e ma rog76 el &i s&rlc "e au-i76 mirat !a nu e 'i ea tot at&t $e impresionata. Erau tro * D !a-rmii !are sunau stingerea. 5&mi pare !a a!olo...6 spunea elin n% $e oper. 2ar "igan!a nu putea &n"elege asemenea lu!ruri 'i n1 Re voia sa le &n"eleag. 5Cu at&t mai ,ine6 spunea ea !eea -e

0umtate prostie pe 0umtate &n$r-neal1 a'a$ar nu mai avea 1( MUNTELE VRJIT XcL taniete !!i !erul &nsu'i Ie trimitea mu-i!a spre a $ansa1 a'a$ar+ i i6 /ergentul era s!os $in min"i. 2ureroasa lui $e!ep"ie se 'tergea let &n *a"a e*orturilor $e a o *a!e sa &n"eleag $espre !e era vor,a 'i 3H @ J o !ra*os&e !in lume nu pu&ea sa anuleze n su0le&ul lui aces& sem-ca d%in era oare !u putin"a !a *emeia s nu &n"eleag un lu!ru at&t $e 6 $amental 'i at&t $e !ategori!7 5Tre,uie sa ma &ntor! la !a-arma la LL6 striga $e-n$0$uit $e nepsarea *emeii !are#l *!ea sa *ie 'i mai (rit 2ar tre,uia sa *i au-it rspunsul lui Carmen: Era *urioasa era R $ianat( p&n#n str0un!ul su0le&ului" 4ocea ei nu mai era !ec& iu)ire " zamgit( 'i trist. /au se pre*!ea numai7 5La !a-arma7 La apel76 9i !u inima ei !um rm&nea7 Cu inim at&t $e $rgstoasa 'i $e ,una !are in sl,i!iunea ei 4 $a o mrturisea+ &n sl,i!iunea ei 4 *usese gata sa#l $istre-e pe a!est $omn: 5Ta ra ta ta:6 'i !u un gest $e sl,ati!a ,at0o!ur &'i $u!ea mina la gur imit&n$ trompeta. 5Ta ra ta ta:6 9i asta era $e a0uns: El tresrea prostul 'i voia sa ple!e. 8oarte ,ine plea!: Ia#"i !3ipiul sa,ia rani"a: 59i a!um plea! ,iete &ntoar!e#te la !a-arma ta:6 /ergentul !er'ea mil. 2ar ea !ontinua sa#l ironi-e-e amar pre*(!&n$u#se !#i a

lui el !are la sunetul trompetelor &'i pier$use !apul. Ta ra ta ta la apel: /*inte 2umne-eule $a!a a0ungea prea t&r-iu7 Hai$e $u# te $e vreme !e suna apelul1 e *oarte *ires! pentru tine prost(na!ule s m la'i a'a to!mai &n !lipa !&n$ eram gata s $anse-. Iat !&t $e mare#i era $ragostea: C3inuitoare situa"ie: Nu &n"elegea. 8emeia "igan!a nu putea 'i nu 4oia s &n"eleag: Nu voia a!est lu!ru !!i *r &n$oial &n *uria 'i &n sar!asmele ei era !eva !are $ep'ea !lipa pre-enta 'i elementul perso#D [ uraJ o ostilitate a$&n! *a" $e prin!ipiul !are prin sunetul trompetelor *ran!e-e # sau al !ornului spaniol # !3ema pe )ie&ul sol!a& agostit !eva asupra !ruia am,i"ia sa *ireas!a impersonala 'i !ea mai orin"( a sa ar *i *ost s trium*e. Mi0lo!ul !are#i sttea la#n$em&na era simplu+ *emeia a*irma ! $a!a plea! nu#l mai iu,e'te. 9i asta era + ceea ce acel Jose" !ea!olo $in inima la$i"ei nu putea sa &n$ure is! l K SaXJ Jn/($uie s vor,eas!. 2ar ea nu voia. <tun!i o sili sa#l un J5a era $ia,oli! $e grav sunete tragi!e se ri$i!au $in or!3estra 'ru :i amenin"tor $espre !are Hans Castorp 'tia Brelu N !a se va eSa lungul &ntregii opere p&n( la !atastro*a *inala 'i fi1 !are *orma " . erea la aria sol$atului a$i! a noului $is! !are urm. lat ma Bor& 0loarea pe care mi-ai az4rli&-oS iar Jose cn&a minu-a0ara a arie/ Hans Castorp &'i punea uneori numai a!est $is! &n e>Zilui !unos!ut 'i#l as!ulta &ntot$eauna !u !ea mai atenta =,, THOMAS MANN ,unvoin". Cuvintele nu valorau mare lu!ru &ns exprimarea implorare a sentimentelor era emo"ionant &n !el mai nal& *ra! c i5J cn&a 0loarea pe care 6armen i-o aruncase la prima lor n&lnir N &%J 0usese )unul lui cel mai scump cn! se a0la la nchisoare !in pric# K Mrturisea a$&n! mi'!at !(#'i ,lestemase &n unele momente K !are#l *!use s#o &nt&lneas! pe Carmen. 2ar $e&n$at( regretase am ,lestemul 'i se rugase &n genun!3i lui 2umne-eu sa#i &nga$uD reva$. 5/a te rev$:6 'i a!est 5s te rev$6 era &n a!ela'i ton a!ut !u ! &n!epuse a$ineauri. 59i noaptea te ve$eam.6 4 /#o reva$... # '0 acu toat magia instrumental !are putea s -ugrveas! $urerea $orul $ragostea $e-n$0$uita a*e!tuoasa $isperare a mo$estului

sol$at i-,u!nea &n a!ompaniament !!i atun!i &i apruse &n *a"a o!3ilor *ata !u tot *arme!ul ei ast*el &n!&t sim"ise per*e!t 5!#i pusese stp&nire pe tot su*letul6 %5st(p&nire6 !u un a!!ent $e-n$0$uit !are !$ea puterni! pe prima sila,a) 'i !a se s*&r'ise !u el pentru tot$eauna. 5Tu *rumoasa *eri!irea mea6 !&nta el !u $isperare pe o melo$ie !are se repeta 'i pe !are or!3estra o relua &n! o $at pl&ngtor melo$ie !are 4 pornin$ $e la tonul *un$amental 4 ur!a $ou intervale 'i se &napoia !u ar$oare spre !3inta in*erioar. 5C!i ime$iat !e mi#ai aprut &n *a"6 o asigura el &n mo$ inutil 'i $emo$at $ar in*init $e tan$ru ur!a pe urm gama p&n la a 'asea nota pentru a a$aug+ 59i !&n$ mi#ai arun!at o privire6 ls&n$ apoi s(#i re!a$ vo!ea -e!e tonuri 'i arti!ula tul,urat 5<m $evenit un lu!ru al tu6 al !rui *inal se prelungea $ureros printr#un a!or$ $e o armonie varia,il mai &nainte !a 5al tu6 s se poat !ontopi !u sila,a pre!e$ent &n a!or$ul *un$amental. 52a $a:6 &'i spunea Hans Castorp !u o re!unos!toare melan!olie 'i#'i mai punea &n! o $at *inalul &n !are to"i &l *eli!itau pe t&narul Jose pentru *aptul ! &n!ierarea !u o*i"erul &i tia ori!e posi,ilitate &ntoar!ere ast*el ! tre,uia s $e-erte-e a' !um Carmen spre spai lui &l &n$emnase mai &nainte. O+ Dino cu noi spre piscuri !e pia&ra" /pre -ri sl,ati!e !u aer !urat Cerul $es!3is via"a noma$ 2rept "ar uni4ersul" !rep& le*e )unul plac" 9i mai presus $e toate i$eea#m,(t(toare+ <i)er&a&ea" li)er&a&ea+ $" na !a+Sl9l !&ntau ei &n !or 'i se putea &n"elege per*e!t !e spuneau RA-S1] M$ e0a -ise Hans Castorp &n! o $at tre!&n$ la o a patra ,u!at !are mai pu"in $rag. MUNTELE VRJIT XcH &ern tot at&t $e pu"in rspun-tori $e *aptul ! era iar'i o ,u!at -eas! pe !&t s&ntem 'i $e mustrarea !e i s#ar putea *a!e !a 'i $e s&a !omnea &o& spiri&ul mili&ar$ 7ra o arie inter!alat un solo $e rug!iunea $in opera 0aust $e ;ouno$. Cineva aprea !ineva !e simpa&ic" numi& Dalen&in" !ar pe care Hans 6as&orp l numea * L &n sinea lui !ruia &i a!or$a un nume melan!oli! 'i mai *amiliar L care-l i!en&i0ica !eplin pe purttor !u persoana pe !are o au-ea

$in te $e'i a!easta $in urm avea o vo!e in*init mai *rumoasa. Era un ,ariton puterni! 'i !al$ iar !&ntul sau se &mpr"ea &n trei pr"i1 se !om# unea $in trei stro*e *oarte asemntoare &ntre ele !u un !ara!ter pios creat aproape &n stilul unui !or al protestan"ilor 'i $intr#o stro* !entral $e o &n$r-neal !avalereas! r-,oini! *rivol 'i totu'i pasionat iar ai!i $inuia $e *apt !ara!teristi!a sa *ran!e- 'i militar. Invi-i,ilul cin &a: Ca voi 'i eu voi prsi Pentru mult timp iu,ita#mi "ara: 'i &n a!east &mpre0urare &i a$resa 2omnului $in !er o rug!iune pentru !a &n rstimp s#o apere pe s!umpa lui sor. Ple!a la r-,oi ritmul se s!3im,a $evenea &ntreprin-tor ne!a-ul 'i gri0ile erau $ate uitrii el t&nrul !are !&nta *r s *ie v-ut $orea s se arun!e !u o &n$r-neal 'i o ar$oare $intre !ele mai *ran"u-e'ti &n mi0lo!ul ,tliei 'i !3iar a!olo un$e lupta va *i mai grea. &ns $a! 2umne-eu m va !3ema la el !&nta Valentin $e a!olo $e sus 5voi ve*hea asupra &aS$ Aces& R&aS se re0erea la s[ra lui1 $ar &l atingea pe Hans Castorp p&n &n *un$ul su*letului iar emTHianu#l mai prsea p&n la s*&r'itul ariei !&n$ !orul !&nta+ @ 2oamne as!ult#mi ruga /u, pa-a ta pe Margareta s#o iei. c nu Brezen&a mai !epar&e nici un al& in&eres$ Am crezu& 6a es&e " N ;S& !a-ul s#l !omentm pe s!urt nu numai pentru ! Hans p p P avea *a" $e el o pre*erin" at&t $e vie $ar 'i *iin$! mai t&r-iu $ata a r&lBreJurare !es&ul $e !iu$at va 0u!a un anume rol. 2eo!am#res&r aJunge la o a !in!ea 'i ultima ,u!at $in a!easta varietate ait"00". e !Jscuri pre*erate o ,u!at !are nu mai are # !e#i $rept #Este 4 u b%zescJ oa este !3iar &ntr#un mo$ $eose,it spe!i*i! german. D6e!%ri a n% !esBre %0i trio $e oper !i $e un lie$ unul $intre a!ele Ditatea 'i apo!oPere extrase $in *on$ul popular !are#'i $atores! spiritua#enes!ul propriu lor to!mai

a!estei $u,le origini... 2ar $e !e =,9 THOMAS MANN at&tea o!oluri7 Era pur 'i simplu Teiul $e /!3u,ert+ 5L&nga * #*a"a por"ii6 a$i! un !&nte! !unos!ut $e to"i. Jln &l !&nta un tenor !u a!ompaniament $e pian un !&ntare" pim A 'i $e gust !are 'tia sa#'i trate-e su,ie!tul simplu 'i toto$at su,3 K multa inteligen"a !u sim" mu-i!al 'i !u o $e!lama"ie pre!isa / *aptul !a minunata ,u!ata este &n gura poporului 'i a !opiilor $i*erita $e *orma sa artisti!a. <!e'tia o simpli*i!a $e o,i!ei 'i o !&nt la un !apt la altul stro*a $up stro*a pe melo$ia prin!ipala n &imp c &n original linia *ol!lori!a este mo$ulata &n ,emol !3iar $e la a $o $intre stro*ele $e !&te opt r&n$uri pentru a reveni la $ie- $e la al !in!ile vers apoi se &ntrerupe &ntr#un mo$ *oarte $ramati! &n momentul v&ntu lui re!e6 'i al plriei !are -,oar 'i nu reapare $e!&t &n ultimele patru versuri ale !elei $e#a treia stro*e !are se repeta &nainte !a ,u!ata sa se termine. In*lexiunea $eose,it $e pregnanta a melo$iei se repro$u!e $e trei ori &n a $oua ei 0umtate mo$ulata iar a treia oara !u o!a-ia reluam ultimei 0umt"i $e stro*a. 5lata !a au tre!ut !easuri multe...6 <!easta in*lexiune magi!a pe !are n#am putea#o !uprin$e $estul $e amnun"it prin !uvinte &nso"e'te *ragmentele $e *ra-a+ 5<t&tea vor,e $ragi6 5Ca 'i !um mi#ar *a!e semn6 52eparte $e lo!ul a!esta6 iar vo!ea tenorului limpe$e 'i !al$a *oarte pri!eputa sa#'i !ru"e su*lul tin-&n$ !tre un suspin ,ine $o-at !&nta $e *ie!are $ata !u un sim" at&t $e inteligent al *rumuse"ii a!estei *ra-e &n!&t ptrun$ea $ire!t &n inima as!ulttorului mai !u seama !a &n versurile+ 5Ctre el mereu !tre el6 5<i!i &"i vei gsi lini'tea6 artistul 'tia sa#'i &ntreas! e*e!tul prin nuan"e $e o extraor$inara ar$oare. 2ar &n ultimul vers repetat &n a!el 5<i!i &"i vei gasl lini'tea6 !&nta prima oara 5&"i vei gsi6 !u o plintate nostalgi!a iar a $oua oara !u un tremolo $eli!at. Cam at&t $espre !&nte! 'i $espre *elul lui $e interpretare. ru eventual sa ne m&n$rim !u *aptul !a aproape &#am *!ut pe !ititorii no' sa &n"eleag simpatia intima pe !are Hans Castorp o nutrea *a"a $e ,u! pre*erate $in programul au$i"iilor sale no!turne. 2ar a#i *a!e sa pri!e p repre-enta pentru el a!est lie$ a!est ,atr&n 5tei6 este &ntr#a$evar o !are $intre !ele mai $eli!ate 'i se !ere o pru$en" *oarte atenta &n mare $a!a nu vrem sa !ompromitem s!opul mai $egra, ^e6 ser4im$

D Vom &n*"i'a lu!rurile $up !um urmea-+ un o,ie!t !are $omeniul spiritului !u alte !uvinte un o,ie!t care are o sern D este 5semni*i!ativ6 to!mai prin a!eea !a#'i $ep'e'te sensul &*li 0 exprima 'i expune o no"iune !u o &ntin$ere spirituala mai 6A6 MUNTELE VRJIT XcN g lume $e sentimente 'i $e g&n$uri !e 'i#au gsit &n a!est o,ie!t m,ol mai mult sau mai pu"in per*e!t !eea !e $a to!mai msura D*i!a"iei sale 4 !3iar 'i $ragostea pe !are o resim"im pentru un enea o,ie!t este &n ea &ns'i 5semni*i!ativa6. Ea ne in*ormea- !elui !are &mprt'e'te a!est sentiment &i !ara!teri-ea- raporle !u lu!rurile esen"iale !u a!ea lume pe !are o,ie!tul o sim# iD-ea-a 'i !are !on'tient sau in!on'tient este iu,ita prin interme$iul o)iec&ului respec&i4$ @are vom *i !re-u"i $a!a vom pretin$e !a mo$estul nostru erou $up at&"ia ani mrun"i $e $e-voltare ermeti!a 'i pe$agogi!a intrase $estul $e a$&n! &n via"a spirituala pentru a $o,&n$i contiina 5semni*i!a"iei6 iu,irii lui 'i a o,ie!tului a!estei iu,iri7 Noi a*irmam 'i sus"inem !a a'a s#au petre!ut lu!rurile. Lie$ul $espre !are este vor,a &nsemna mult pentru el o &ntreaga lume o lume pe !are &n ori!e !a- o iu,ea 4 !!i altminteri n#ar *i *ost at&t $e pasionat $e o,ie!tul !are o sim,oli-a. Noi 'tim !e spunem atun!i !&n$ a$ugam 4 poate &ntr#un mo$ !am ne!lar # !a soarta sa ar *i *ost alta $a!a su*letul nu i#ar *i *ost &ntr#un !3ip at&t $e neo,i'nuit a!!esi,il &n!&ntarilor s*erei sentimentale 'i &n genere aptitu$inii spirituale pe !are a!est !&nte! o !uprin$ea !u o patima at&t $e taini!a. To!mai a!est $estin a$usese $up sine sen-a"ii aventuri $es!operiri 'i ri$i!ase &n el pro,leme !a 5a sta la !&rma6 !are#l maturi-aser &n$emn&n$u#l la o !riti!a plina $e presentimente exer!itata asupra a!estei lumi asupra sim,olului a!estei lumi $emne totu'i $e oata a$mira"ia asupra a!estei $ragoste !are era a lui a$i! asupra a!es#;1 e>Benen"e *!ute &ntr#a$evar pentru a pune toate a!este pro,leme &n enta. 2ar ar tre,ui &n a$evr sa nu &n"elegem nimi! $in a!este iuni !a sa presupunem !a asemenea &n$oieli pot $auna iu,irii. Potriva &i $au savoare. Ele

s&nt a!elea !are &n primul r&n$ a$aug im,ol$ul pasiunii ast*el &n!&t $e *apt pasiunea s#ar putea $e*ini bUD ra*os&e care se &n$oie'te. &n !e !onstau oare &n$oielile $e !on#!ee a 9l n!emnul !e ]a s&a la crmaS ale lui Hans 6as&orp" n!oielile n c& N SriDea legitimitatea &n!linrii at&t !tre a!est !&nte! *erme!tor (6es& e %ru4ersul sau. ec Sl !are $up un 6e era oare lumea care se !eschi!ea n spa&ele 0ieiu presentiment $in !on'tiin"a lui avea sa eaunei iu)iri nen*a!ui&e. #ba Moar&ea$ a es&e cura&a ne)unie+ 6um" un lie! a&& !e minuna&+ O capo-J !opera nascut( $in a$&n!unle ultime 'i !ele mai taini!e ale su*le# =,; THOMAS MANN tului popular1 o !omoara $e nepre"uit un sim,ol al unei &ntregD *arme!ul &nsu'i: Ce !alomnie o$ioas: niZ Ei $a $a $a era &n a$evr *oarte *rumos $ar a'a tre,uia ,eas!a *ara &n$oiala ori!e om !instit. 9i totu'i &n spatele a!estei K &n!&ntatoare se ri$i!a Moartea. Ea &ntre"inea legaturi !u a!est !&nt !are#l puteai iu,i nu *ara a#"i $a seama &ns &n mo$ in!on'tient asemenea iu,ire ram&nea p&na la un anumit pun!t ne&nga$uita &n ra sa proprie 'i primitiva !&nte!ul a!esta putea *oarte ,ine sa nu ni!i un *el $e tangen"a !u moartea !i $impotriv sa *ie !eva *o popular 'i *oarte viu $ar simpatia pe !are spiritul o resim"ea pentru el era simpatia *a"a $e moarte # !u!erni!ia pura spiritul a*lat la &n!epuD turile lui !eea !e Hans Castorp nu !ontesta $elo! $ar !a urmare a tutu ror a!estora se iveau Crea"iile Tene,relor. Ce vor,e mai s&nt 'i astea: 4 Era greu sa#l !onvingi $e !ontrariu Crea"iile Tene,relor: Tene,roase !rea"ii. Un spirit $e !alau 'i $e mi-antrop &nve'm&ntat &n negru spanioles! !u !olereta rotun$a 'i $es*r&u &n lo! $e $ragoste toate se !e!uceau !in aceas&a cucernicie cu pri4irea a&& !e !reap&a$ &ntr#a$evar omul $e litere /ettem,rini nu era persoana !reia Hans Castorp sa#i a!or$e o &n!re$ere totala $ar &'i amintea $e anumite s*atun pe !are &n$rumtorul sau lu!i$ i le &mprt'ise o$inioar $emult la &n!eputul !arierei sale ermeti!e asupra &n!linrii spirituale $e#a $a &napoi &n *a"a unor anumite lumi 'i !onsi$era oportun sa apli!e !u gn0a a!easta le!"ie la o,ie!tul sau. /ettem,rini !ali*i!ase o asemenea &n!linare $rept 5,oal6 # 'i !3iar &ns'i !on!ep"ia a!estei lumi 'i

perioa$a spirituala pe !are o repre-enta apreau $esigur 5,olnvi!ioase sim"ului sau pe$agogi!. 2ar !um era !u putin"a un asemenea luZu ncn&a&orul lie! nos&al*ic al lui Hans 6as&orp" s0era sen&imen&ala $in !are pornea 'i &n!linarea sa pentru a!easta s*era sa *i *[s& 5,olnvi!ioase67 Ni!i$e!um: Erau tot !e putea *i mai pa'ni! 'i sntos. &ns era un *ru!t !are $e'i !u o !lipa mai &nainte se &ntat1 proaspt 'i strlu!in$ $e vise &n!lina totu'i &n mo$ v$it spie 6 K punere spre putre-i!iune iar $es*tarea pura a su*letului atun era gustata la momentul potrivit Tasp&n$ea o !lipa mai t&r-iu 0 * p p p putre-i!iune 'i pier-are &n s&nul umanit"ii !are#l pose$a. t#r "ul vie"ii -mislit $e moarteA pro$u!&n$ moartea. Era o minune a su ? poate !ea mai $esav&r'ita $in pun!tul $e ve$ere al unei *rumus er0 $e !on'tiin"a 'i ,ine!uv&ntata $e ea $ar !are $in motive temei K D pri4i&a cu nencre$ere $e o!3iul ori!ui iu,ea via"a organi! MUNTELE VRJIT XcX *inta responsa,ilit"ii era un o,ie!t la !are tre,uia sa renun"i $a! GG D ver$i!tul !on'tiin"ei. na renun"are 'i stap&nire $e sine # ast*el tre,uia !ara!teri-ata vi!to#upra aces&ei iu,iri asupra a!estei magii a su*letului !u urmri tene#se: ;&n$urile lui Hans Castorp sau *ragmente $e g&n$uri &n!r!ate resim"iri &'i luau -,orul &n timp !e sttea &n *a"a mi!ului sau si!riu -i!al &n plina noapte 'i singurtate iar a!este g&n$uri -,urau &o& mai s $in!olo $e ra"iune 'i $eveneau ni'te elu!u,ra"ii $e al!3imist. Vai su*letului era at&t $e puterni!: Noi to"i eram 8iii lui 'i puteam n!eplini lucruri mari pe lume" slu#in!u-l$ Nu era ne4oie !e mai mul& *eniu" ci !e mul& mai mul& &alen& !ec& a4usese au&orul cn&ecului Teiul pentru a $rui !a artist al magiei su*letului propor"ii uria'e a!estui !inte! 'i pentru a !u!eri &ntreaga lume. 8ara &n$oiala !a se puteau &nte# meia pe a!est !&nte! !3iar 'i imperii imperii pam&nte'ti prea pam&nte'ti *oarte aspre 'i !apa,ile $e progres $elo! nostalgi!e &n !are !&nte!ul se $es!ompunea 4 $e!a-&n$ p&na la a $eveni mu-i!a $e pate*on ele!tri!. 2ar !el mai ,un *iu al lui era totu'i !el !are#'i petre!ea via"a $omin&n$u#se pe sine &nsu'i 'i murea av&n$ pe ,u-e un nou !uv&nt $e $ragoste pe !are nu

'tia &n! sa#l rosteas!. Merita sa mori pentru el pentru !&nte!ul vr0it: 2ar !ine murea pentru el &n realitate nu mai murea pentru el1 nu mai era erou $e!&t pentru !a &n *on$ murea pentru un lu!ru nou pentru noul !uv&nt al $ragostei 'i al viitorului pe !are mima sa &l tinuia... Aces&ea erau" prin urmare" !iscurile pre0era&e ale lui Hans 6as&orp$ A n!oieli !in&re cele mai *ra4e onierin"ele lui E$3in EroFoGsFi luaser &n $e!ursul a!estor ani o m \are nepre4a-uta. Cer!etrile sale re*eritoare la anali-a senti#r 9i la via"a viselor avuseser &ntot$eauna un !ara!ter su,pa#K si !ata!om,i!. 2ar $e la un timp printr#o tre!ere a,ia sim"it ,ilun auc5&ori se &n$reptaser !tre tainele magiei iar !on*erin"ele tUg## $ m su*ragerie 4 !are !onstituiau prin!ipala atra!"ie a !asei $ale c Bec&ului # a!este !on*erin"e rostite &n re$ingota 'i &n san# 5)licui N 6n& e>o&Jc &ara*anat la o masa a!operita !u un !ovor &n en& al R er*ho0S-ului" nu mai &ra&au !espre ac&i4i&a&ea ero*a"a &lc3l 6J 5esBr ?-9I 56SBre re&rans*ormarea ,olii &n sentiment $evenit !on'tient renil pro*un$e ale 3ipnotismului 'i somnam,ulismului =,8 THOMAS MANN $espre *enomenele $e telepatie $espre visul revelator 'i $espre iune $espre minunile istoriei iar a!este !omentarii lrgeau K lHX ` nzontui *ilo-o*i! p&na !&n$ &n o!3ii au$itorilor apreau W enigme !a a! G raporturilor $intre materie 'i spirit $a !a &ns'i taina vie"ii # n,r a ; sa ai, mai multe 'anse $e a *i re-olvata pe $rumul nelini'titor al 3 $e!&t pe !el al snt"ii. Men"ionam a!este *apte pentru !a so!otim $e $atoria noast punem &ntr#o situa"ie umilitoare spiritele super*i!iale !are pretin$ea $o!torul EroFoGsFi nu se $e$ase pro,lemelor o!ulte $e!&t !a apere $e monotonie !on*erin"ele a'a$ar numai 'i numai !a sa &ntre"in !urio-itatea. <!easta era prerea unor $etra!tori $e *elul !elor !e puteau *i &nt&lni"i pretutin$eni. E $rept !a la !on*erin"ele $e luni $omnii &'i !iuleau ure!3ile !u mai multa *ervoare $e!&t &nainte !a sa au$ mai ,ine 'i !a

$omni'oara Levi semna poate mai mult $e!&t alt$at !u ppu'a $e !eara !are avea un ar! &n piept. Insa a!este !onse!in"e erau tot at&t $e legitime !a 'i orientarea pe !are o luaser i$eile savantului 'i !rora el le putea $emonstra nu numai !ore!titu$inea logi!a $ar 'i !ara!terul inevita,il. 2o!torul EroFoGsFi &'i &n$reptase &ntot$eauna !er!etrile spre a!este $omenii &ntune!ate 'i vaste ale su*letului omenes! spre a!el tar&m $esemnat sumar prin !uv&ntul su,!on'tient $e'i s#ar putea mai !ur&n$ vor,i $e o supra!on'tiin"a $e vreme !e $in a!este regiuni se na'te uneori o 'tiin"a !are $ep'e'te !u mult !on'tiin"a in$ivi$ului 4 suger&n$ g&n$ul !a ar putea exista raporturi 'i !omuni!a"ii &ntre regiunile in*erioare 'i o,s!ure ale su*letului in$ivi$ual 'i su*letul universal atot'tiutor. 2omeniul su,!on'tientului 5o!ult6 &n a$evratul &n"eles al !uv&ntului ar *i $e!i tot at&t $e o!ult 'i &n sensul mai restr&ns al a!estui !uv&nt *iin$ unul $intre i-voarele $in !are "&'nes! *enomene e numite mai mult sau mai pu"in !ore!t ast*el. 2ar asta nu este totul. Un so!ote'te simptomul organi! al ,olii !a re-ultat al unor sentimente r late &n a*ara vie"ii !on'tiente a su*letului 'i $e!i isteri-ate re!uno prin a!easta &ns'i puterea !reatoare a *or"elor psi3i!e &n $ome K materiei o putere !e tre,uia !onsi$erata &n mo$ ne!esar !a o a sursa a *enomenelor magi!e. I$ealist al patologi!ului 4 !a sa nu sp D i!ealis& pa&olo*ic el se 4a pomeni a#uns la punc&ul !e ple!are K ra"ionamente !are $u! *ara $oar 'i poate la pro,lema existe genere !u alte !uvinte la pro,lema raporturilor $intre spirit 'i Materialistul *iu al unei *ilo-o*ii a simplei *or"e se s&ul" e>plice spiri&ul ca pe un pro!us 0os0orescen& al ma&eriei$ G!ealis 5 po&ri4a" pornin! !e la principiul is&eriei crea&oare" 4a nclin "u,( MUNTELE VRJIT XcV ia s re-olve &ntr#un sens exa!t opus pro,lema primor$ialit"ii. 2e m este ve!3ea pro,lem $e a 'ti !ine a *ost mai &nt&i+ gina sau oul uiom !e se $ove$e'te at&t $e extraor$inar $e &n!ur!ata prin $u,lul pro*`elS $$$ $$$$$$ !a nu se poate &n!3ipui un ou neouat $e gama 'i ni!i gama !are sa *i ie'it $in oul pe !are existen"a ei &l postulea- impli!i&$ lata $e!i pro,lemele pe !are $o!torul EroFoGsFi le !omenta $e 6tava vreme &n !on*erin"ele sale. <0unsese la a!est pun!t

pnntr#o $e-voltare organi!a legitima 'i logi!a iar noi vom so!oti !a nu am insistat ni!io$at $estul asupra a!estui lu!ru $ar vom a$aug &n plus !a el se anga0ase &n asemenea !onsi$erente !u mult &nainte !a apari"ia $omni'oarei Ellen Cran$ sa le prile0uias!a tre!erea &n $omeniul empiri!o#expe# rimental. Cine era Ellen Cran$7 Era !&t pe#a!i sa uitam !a au$itorii no'tri nu o !unos! $e'i noua numele ei ne este ,ine&n"eles *amiliar. Cine era7 La prima ve$ere aproape nimeni: @ *eti"a $rgla'a $e nouspre-e!e ani'ori numit EllS !u parul $e un ,lon$#pai o $ane-a ni!i m!ar originar $in Copen3aga !i pur 'i simplu $in @$ense &n 8ionia un$e tatl ei *!ea nego" !u unt. Ea &ns'i intrase &n via"a !omer!iala 'i &n! $e !&"iva ani &'i o!upase lo!ul pe un ta,uret turnant !a *un!"ionara a su!ursalei $in provin!ie a unei ,anei $in !apitala &n *a"a unor registre groase !u o m&ne!u"a $e lustrin pe ,ra"ul $rept 4 &ns $eo$at &n!epuse s ai, temperatura. Ca-ul era lipsit $e gravitate !el mult ar *i putut *i so!otit suspe!t $e'i EllS era &ntr# a$evar $eli!ata 'i aparent ane#6u!a 'i &n plus *ara &n$oiala simpati!a a'a &ne&t parul ei ,lon$ era a$esea m&ng&iat lu!ru pe !are $e *apt !onsilierul auli! &l 'i *!ea $e *ie!are a!&n$ &i vor,ea &n su*ragerie. Era &nvluita $e o prospe"ime nor$i!a 0 castitate !ristalina $e o atmos*era !opilreas!a 'i *e!iorelni!a teri#e $rgla' la *el !a 'i privirea a$&n!a 'i pura a o!3ilor al,a'tri $e PD. la *el !a 'i glasul as!u"it limpe$e 'i su,"ire &ntr#o lim,a germana c n*rgi&a *a!&n$ gre'eli tipi!e $e pronun"ie $e pil$a+ 5!alne6 &n lo! $e R trsturile ei n#aveau nimi! $eose,it. Poate ,r,ia era pu"in o un$a. /e a'e-ase la masa Herminei Elee*el$ !are o luase su, a%sBiciile ei$ !ra* - urmare a'a se &n*"i'a $omni'oara EllS Cran$ a!easta mi!a 'i 6u i 0 )lci!lista 'i !onta,ila $ane-a !u pre$ispo-i"ii pe !are nimeni [Ira * F b:anui& 4reo!at va-&n$u#i pentru prima sau pentru a $oua &ti!epu a Jon$a $ar !are la !&teva saptam&ni $up sosirea ai!i 6em 5 S6 mani0es&eJ $&n$u#i $o!torului EroFoGsFi multa ,taie $e a Ie $es!operi &n toata !iu$"enia lor.

=80 THOMAS MANN Jocurile !e socie&a&e !in !a$rul reuniunilor $e sear atras &nt&i aten"ia savantului. /e spuneau g3i!itori apoi o,ie!tele maJ asmn unse erau !utate !u a0utorul pianului la !are se !&nta $in !e &n !e mai tare !e &n !e mai &n!et pe msura !e lo!ul as!un-i'ului era mai aproa D6 mai $eparte. /e s*&r'i !3iar prin a se !ere a!eluia !are &n * $eli,errilor a'teptase a*ar &n *a"a u'ii sa exe!ute !u pre!i-ie anu ` a!"iuni !ompli!ate !a $e pil$ sa s!3im,e inelele a $ou persoan po*teas! pe !ineva prin trei reveren"e la $ans1 s ia o anumita ! $in ,i,liote! pentru a o remite !ut(rei sau !utrei persoane # 'i a'a m ` $eparte. Tre,uie s o,servm ! 0o!uri $e *elul a!esta nu *iguraser n& atun!i printre $istra!"iile so!iet"ii $e la 5Cerg3o*D. Nu s#a putut sta,ili ulterior !ine $$use i$eea prima oara. Cu siguran" &ns ! nu *usese EllS. Totu'i nu se a0unsese la a!este $istra!"ii $e!&t &n pre-en"a ei. Cei !are parti!ipau la 0o!uri # erau $e alt*el aproape to"i !uno'tin"e ve!3i iar printre ei se gsea 'i Hans Castorp 4 se $ove$eau mai mult sau mai pu"in &n$em&nati!i sau !omplet in!apa,ili. 2ar !omportarea $omni'oarei EllS Cran$ se v$i extraor$inar surprin-toare nelalo!ul ei. Tuturor le pruse plau-i,il ingenio-itatea ei *r gre' &n !utarea as!un-i'urilor salutata !u aplau-e 'i r&sete a$mirative1 $ar to"i &n!epur sa pstre-e o t!ere uluit atun!i !&n$ a0unse la a!"iuni !ompli!ate. 2e !um intra exe!uta !u un sur&s ,l&n$ 'i *r ni!i o e-itare tot !e i se porun!ise pe as!uns *ara s( ai, nevoie ni!i !3iar $e mu-i!. <$u!ea $in su*ragerie un v&r* $e !u"it $e sare pe !are o presar pe !apul pro!urorului Paravant apoi &l lua $e m&n 'i#l !on$u!ea la pian un$e exe!uta !u $egetul arttor &n!eputul !&nte!ului B,oar psric. Be urma ii a!ucea pe procuror la locul lui &i *!ea o reveren" lua un ta,uret 'i L se a'e-a la pi!ioare exa!t a'a !um *usese programat $e !tre !eilal"i $up un mare e*ort $e imagina"ie. <s!ultase $e!i la u': EllS ro'i $ar !eilal"i !u o a$evrat satis*a!"ie va-&n$#o unuD &n!epur s#o $o0eneas! &n !or1 *ata &ns &i asigur+ nu nu a,solut $e nu era !eea !e !re$eau ei: Nu as!ultase la u' pre!is 'i sin!er nu. Nu a*ara $e!i nu &n spatele u'ii7

 O+ nu" ier-&a-2i-m(+ a <'a$ar as!ulta !3iar ai!i &n !amera !!i a,ia intrata nu se # mpie!ica !e-a o 0ace$ Nu se putea &mpie$i!a7 &n !amer7 M" p&ea Cineva &i 'optea spunea ea. &i 'optea !e tre,uie sa *a! &n!eti'or $ar *oarte limpe$e 'i precis$ MUNTELE VRJIT XHL prea evi$ent o mrturisire. EllS avea &ns &ntr#un anumit sens tiin"a ! a *!ut !eva ru !#i &n'elase. <r *i tre,uit s spun $in ` io!ului ! nu era potrivit pentru un asemenea 0o! $eoare!e !ine#00 'optea totul. Un !on!urs &'i pier$e semni*i!a"ia $a! unul $intre uren"i pOSe$ avanta0e supranaturale. &n sensul sportiv al 0o!ului Pllen era ,rus! $es!ali*i!at singulari-at &ntr#o asemenea msura &n!&t u-in$u#i mrturisirea to"i sim"ir un *ior $e g3ea" &n spate. 2eo$at mai mul"i $intre !ei $e *a" !erur s *ie !3emat $o!torul EroFoGsFi. Cineva alerg s#l a$u! 'i el veni+ &n$esat !u un sur&s ,inevoitor 'i intrin$ ime$iat &n tem ur-i prin &ntreaga lui atitu$ine o atmos*er $e voioas &n!re$ere. G se anun"ase !u su*letul la gura !a se &nt&mplasera lu!ruri !u totul ie'ite $in !omun ! apruse o !larv-toare o *at !are au-ea vo!i. 5Ei ei 'i !e#i !u asta7 Lini'te $ragii mei prieteni: Vom ve$ea.6 Era tr&mul 'i spe!ialitatea lui 4 un tr&m alune!os 'i ml'tinos pentru to"i $ar pe !are el !ir!ula !u o intui"ie pre!is. &ntre,a 'i ls s i se povesteas! totul. 5Ei ei ia te uit: Prin urmare a'a stau lu!rurile !opila mea76 9i *!u 'i el la *el !um *!ea toat lumea a$i! puse m&na pe !apul *eti"ei. Existau multe motive s#i a"&"e !urio-itatea $ar ni!i unul s#l sperie. &'i a$&n!i exoti!ii lui o!3i ,runi &n a-urul limpe$e al o!3ilor $omni'oarei Ellen Cran$ m&ng&in$#o u'urel !u m&na $e pe umr p&n( pe ,ra". 8ata rspun$ea privirii lui !u o privire $in !e &n !e mai nevinovat !are !u alte !uvinte se ri$i!a $in !e &n !e mai mult spre el &n timp !e !apul i se &n!lina &n!eti'or spre piept 'i umr. C&n$ o!3ii ei &n!epur s#'i &ntoar! privirea savantul *!u &n *a"a o,ra-ului tetei un gest !u m&na $up !are $e!lara ! totul era per*e!t 'i trimise &ntreaga asisten" *oarte sures!itat la !ura $e sear !u ex!ep"ia $omni'oarei EUS Cran$ !u !are $orea s( mai 5*le!reas!6 pu"in. o *le!reas!: Toat lumea &'i &n!3ipuia !e putea sa re-ulte $e ai!i. Lmeni nu se sim"i la largul su !&n$ veselul 5!amara$6 rosti a!est

4nt. To"i *ur str,tu"i p&na &n a$&n! $e un *ior in!lusiv Hans [rp atun!i !&n$ &ntin-&n$u#se !u mare &nt&r-iere pe 'e-longul sau ent &'i aminti !um &i *ugise pam&ntul $e su, pi!ioare v(zn! perKtele $eplasate ale a!estei EllS 'i as!ult&n$ expli!a"ia c &n!ur!ata pe *.$ MW !a$use &n!&t &l !uprinsese o anumita in$ispo-i"ie o nelini'te !e $J n uSWr ru $e mare. Nu *usese ni!io$at martorul unui !utremur n&Z $ar &'i spuse ! tre,uie sa *ie &nso"it $e impresii na&a asem# SSsu0i ; sBaJma X l3sn! la o par&e curiozi&a&ea pe care n plus i-o in0pU <titu$inile *atale ale $omni'oarei EllS Cran$+ o !urio-itate !e ent0rnentul propriei sale vanit"i1 !u alte !uvinte !on'tiin"a ! =8, THOMAS MANN $omeniul un$e a!easta !urio-itate &nainta ,&0,&in$ era ina! ra"iunii 'i $e!i se punea pro,lema $e a 'ti $a!a era numai o !ur inutila sau 'i vinovata lu!ru !e nu o &mpie$i!a $e alt*el sa ; !e era a$i! numai !urio-itate. Ca toata lumea 'i ram&n a multe lu!ruri $espre *enomenele o!ulte sau Hans Castorn supranaturale # 'i $e aQ&0$ e am pomenit &n tre!ere $espre o oare!are mtu'a $e#a sa a !rei rJo trista &i a0unsese la ure!3i. 2ar ni!io$at a!easta lume a !rei exist o &nregistra !u un !omplet $e-interes teoreti! nu#i apruse at&t $e $ire Hans Castorp nu *!use ni!io$at experien"e &n a!este $omenii antipatia lui *a"a $e a!estea &i revolta ,unul#gust 'i sim"ul esteti! a$i! *iin$ o revolta i-vor&ta $in orgoliul uman 4 $a!a ne putem *olosi $e expresii at&t $e preten"ioase vor,in$ $espre eroul nostru at&t $e lipsit $e preten"ii 4 $ar !are era tot at&t $e mare !a 'i !urio-itatea is!ata &n el Presim"ea $a presim"ea !lar 'i pre!is ! a!este experien"e in$i*erent $e $rumul pe !are ar *i apu!at nu puteau *i $e!&t $e prost#gust $e ne&n"eles 'i ne$emne $e !alitatea $e om. Murea totu'i $e $orin"a sa le *a!. &n"elegea !a alternativa 5inutila sau vinovata6 4 !eea !e $a!a n#ar *i *ost $e!&t numai !a alternativa era &n! $estul $e nepl!uta # nu !onstituia &n realitate ni!i$e!um o alternativa

!!i am,ii termeni !oin!i$eau iar s!epti!ismul ra"iunii nu era $e!&t o *orma extramorala a a!estei inter$i!"ii. 2ar a!el placet experiri 4 s$it &n el $e o persoana !are ar *i $e-apro,at !u siguran"a &n termenii !ei mai plasti!i asemenea &n!er!ri #ram&nea totu'i &mplintat &n mintea lui Hans Castorp1 moralitatea sa !oin!i$ea !u !urio-itatea se potrivise &ntot$eauna !u ea+ prin urmare !u o !urio-itate nelimitata proprie !elui !are !ltore'te pentru a#'i *orma spiritul 'i !are o $ata ptrunsa taina personalit"ii nu mai era at&t &n$eprtata $e tar&mul !e i se $es!3i$ea a!um iar a!easta !urio-ita e !apata ast*el un !ara!ter militar 'i nu se mai *erea $e lu!rurile inter-i atun!i !&n$ ele L se pre-entau. Hans Castorp 3otr& $e!i sa rarn&na postul sau 'i sa nu se &n$eprte-e $a!a aveau sa apar noi aventuri. 2o!torul EroFoGsFi inter-isese !u str'ni!ie sa se mai &ntrepn K &n a*ara pre-en"ei lui experien"e &n legtura !u $arurile misterio $omni'oarei Cran$. Con*is!ase !opila &n *olosul 'tiin"ei "irJea 'e$in"e &n 3ru,a sa $e anali-e pare#se !a o 3ipnoti-a se strao $e-volte aptitu$inile latente sa i le $is!ipline-e sa#i !er!ete-e 3i!a anterioara. Hermine Elee*el$ prietena materna 'i &n$rum *etei *!ea $e alt*el a!ela'i lu!ru 'i a*la su, 0uram&ntul se!i l$ *elul $e lu!ruri pe !are le rasp&n$ea su, a!ela'i 0urm&nt &n in c0lll toriul p&na la g3i'eul portarului. <*l $e pil$a !a persoana MUNTELE VRJIT =88 D 'optise *eti"ei &n timpul 0o!ului gesturile !e tre,uia sa le *a! se H ea Holger # era t&narul Holger un spirit $evenit *amiliar o *iin"a 11 * neta 'i eterata !a un *el $e &nger p-itor al mi!u"ei Ellen. Prin are el era acela care i $ivulgase i$eea !u v&r*ul $e !u"it $e sare 'i $egetul arttor pe pian7 # 2a ,u-ele lui nev-ute &i m&ng&iasera !3ea o g&$ilasera u'urel 'i *a!&n$#o aproape sa sur&$a &i 'optiser !re"ul. 4 8ara &n$oiala !a o$inioar la '!oala lui Holger i#ar *i pl!ut * arte mult sa#i 'opteas! 'i le!"iile pe !are ea nu le &nv"ase. 4 2ar la

!easta &ntre,are Ellen nu rspunse. Poate !a nu#i era &ng$uit spuse ea mai t&r-iu. &i era inter-is sa se ameste!e &n lu!ruri at&t $e serioase 'i *ara n!oiala" ca nici el nu#'i 'tiuse le!"iile. /e mai a*l $e asemenea !a Ellen avusese &n! $in *rage$a !opilrie la intervale mai mult sau mai pu"in lungi apari"ii vi-i,ile sau invi-i,ile. # Ce &nsemna+ apari"ii invi-i,ile7 # 2e pil$a !am a'a+ 8ata $e 'aispre-e!e ani 'e$ea &ntr#o -i singura &n salonul !asei printe'ti &n *a"a unei mese rotun$e !u un lu!ru $e m&na &n plina $upa#amia-a iar alturi pe !ovor sttea !ul!at $ogul tatlui ei o !"ea numita 8reia. Masa era a!operita !u un 'al !olorat unul $in 'alurile a!elea tur!e'ti pe !are le poart &n$oite la !ol"uri *emeile ,atr&ne. &ntins &n $iagonala 'alul $ep'ea !u pu"in supra*a"a mesei. 9i $eo$at Ellen v-u !a marginea 'alului $in *a"a ei &n!epe sa se &n*'oare &n!et+ se &n*'ur p&na la mi0lo!ul mesei lent !u gri0a 'i *ires! ast*el &n!&t sulul s*&r'i prin a $eveni $estul $e lung1 'i &n timp !e se petre!ea a!est lu!ru 8reia tresrin$ *urioasa !u la,ele $inainte "epene 'i !u parul -,&rlit se ri$i!a `n pi!ioare apoi se npusti url&n$ &n !amera alturata se as!unse su, !anapea 'i un an &ntreg nu a mai putut *i rea$usa &n salon. Sa *i *ost oare Holger a!ela !are &n*a'urase 'alul7 o &ntre,a mni'oara Elee*el$. &ns mi!u"a Cran$ nu 'tia. # 9i !e "i#ai &n!3ipuit 4e$eai ! se petre!ea a!est lu!ru7 4 Cum $ar i era a)solu& cu in h- a Sa K &n!3ipuie !eva &n legtura !u a!est su,ie!t. EllJ nu#'i 'e lpuise nimi! $eose,it. # Prin"ilor le spusese7 # Nu. # era nimi! ex!ep"ional $e g&n$it &n legtura !u Ce !urios: su$ aDea totu'i sentimentul !a &n a!est !aun asemenea S1miQ J sa pstre-e t!erea 'i sa#'i !a 'i &n alte !a-uri Plin ri D rc oare- - i 0usese *reu sa poar&e *orme-e un se!ret personal greu o mP[rtan"a putea sa ai, un 'al !are se aces& secre&. - Nu" nu prea u &n*'oar7 2ar un alt [ apasase mai *reu$ 'e pil!a" aces&a: !i Jn %rmaJ&o& n casa printeas!a la @$ense ie'ise $is#$e# $imi#era ei situata la parter 'i voise sa str,at vesti,ulul !a sa =89 THOMAS MANN cum

ur!e s!ara 'i s se $u! &n su*ragerie pentru a pregti !a*eaua o,i'nuia &nainte $e sosirea prin"ilor. <0unsese !3iar pe palieruliri; !otul s!rii !&n$ pe a!est palier la marginea a!estui palier li # A s!ri o v-use &n !ame 'i oase pe sora ei mai ; Ameri!a. &i apruse &m,r!ata !u o mare /op3ie # mart ro!3ie al, 'i lu!ru !urios nm#t !ap o !unun $e nu*eri m&inile &i erau a'e-ate !ru!i' pe umeri 'i#i * un semn $in !ap. 5Cum /op3ie !3iar tu e'ti76 strigase Ellen &m ` trit( pe 0umtate ,u!uroas pe 0umtate &nspim&ntt. <tun!i /on3D mi $$u o $at $in !ap apoi $ispru. 2evenise strve-ie. Cur&n$ nu mai per!epu $e!&t ! pe un !urent $e (er !al$ 'i &n s*&r'it se *a! nev-ut ast*el &n!&t Ellen putu s(#'i !ontinue $rumul nesting3erita $e nimeni. /#a a*lat apoi ! la a!eea'i or sora ei /op3ie murise la NeG JerseS $e o in*lama"ie a !or$ului. 5Ei g&n$i Hans Castorp !&n$ Hermine Elee*el$ &i povesti a!easta &nt&mplare 4 so!oteala asta mai are ori!um un oare!are sens 'i mai merge. <pari"ie # ai!i moarte # a!olo # a'a$ar se putea sta,ili m!ar un anumit raport &ntre !ele $ou evenimente.6 9i ast*el !onsim"i s ia parte la o 'e$in" $e spiritism a$i! s asiste la ni'te pa3are !are se &nv&rt 'e$in" !are *usese organi-at 'i *ixat !u ner,$are &n !iu$a stra'ni!elor inter$i!"ii ale $o!torului EroFoGsFi. La 'e$in" *useser a$mise $oar !&teva persoane se$iul *iin$ &n !amera Herminei Elee*el$+ &n a*ara ga-$ei a lui Hans Castorp 'i a mi!u"ei Cran$ nu mai erau $e!&t $oamnele /to3r 'i Levi pre!um 'i $omnul <l,in !e3ul ?en-el 'i $o!torul Ting#8u. /ear !am pe la ora -e!e se &ntrunir &n as!uns 'i !ontrolar pe 'optite preparativele *!ute $e Hermine. Pe o mas rotun$a $e mrime potrivita a'e-at &n mi0lo!ul !amerei *usese pus !u gura &n 0os un pa3ar !u pi!ior. Pe margine mesei la $istan"e potrivite *useser aran0ate ni'te *ise mi!i $e os !ar R $e o,i!ei serveau la 0o!urile $e !r"i 'i pe !are erau s!rise !u !ernea !ele $ou-e!i 'i !in!i $e litere le al*a,etului. Hermine Elee*el$ &n!ep prin a servi !eaiul !are *u primit !u re!uno'tin" !!i !u tot intan mul ino*ensiv a !eea !e avea s urme-e $oamnele /to3r 'i Ke pl&ngeau ! m&inile 'i pi!ioarele li#s re!i 'i ! au palpita"ii# 2%P musa*irii se &n!l-ir luar lo! !u to"ii &n 0urul msu"ei 'i &ntr#o u &ran$a*irie $i*u-a 4 !!i ga-$a pentru a !rea o atmos*er propic R 'ese pla*oniera 'i nu lsase s ar$ $e!&t lampa $e pe noptiera #atinse u'or !u un $eget al m&inii $repte pi!iorul pa3arului. <7 regula. /e a'tepta momentul !a

pa3arul s &n!eap s se mi'&eMUNTELE VRJIT =8: P ntul a!esta se putea &nt&mpla u'or !!i masa era nete$a ,u-a arului 'le*uit iar presiunea exer!itat $e $egetele tremurtoare 5 N Ct $e u'oar ar *i *ost atingerea se pro$u!ea ,ine&n"eles &n mo$ ine# W mai curn! 4er&ical &ntr#o parte sau mai $egra, lateral &n alta 5 F, n presiune totu'i su*i!ient la urma urmelor !a s $eplase-e parie" 5 r 3arul Pe marginea !&mpului sau $e a!"iune a!esta avea s &nt&lneas!( +L re iar $a! !ele pe !are le atingea !ompuneau !uvinte !u un sens * nomenul ar *i *ost $e o !omplexitate $estul $e tul,ure un ameste! $e L mente !on'tiente semi!on'tiente 'i !omplet in!on'tiente $eterminat rit $e voin"a anumitor parti!ipan"i in$i*erent $a!a#'i mrturiseau sau 'i mrturiseau interven"ia !&t 'i $e !on!ursul o,s!ur 'i $e &n"elegerea ta!it a tuturor &n ve$erea unor re-ultate aparent stranii re-ultate la !are veleit"ile o,s!ure ale *ie!rui in$ivi$ aveau o parti!ipare mai mare sau mai mi! 'i mai presus $e toate *iin$ !ele ale $rgla'ei EllS. Lu!rul a!esta &n *on$ &l 'tiau !u to"ii $inainte iar Hans Castorp a'a !um &i era *elul merse p&n( a!olo &n!&t o spuse !u vo!e tare &n timp !e to"i a'teptau a'e-a"i roat !u $egetele tremur&n$e. 9i &ntr#a$evar v&r*urile re!i ale $egetelor 'i ,tile $e inim ale $oamnelor !a 'i veselia silit a $omnilor nu proveneau $e!&t $in *aptul pe !are#l 'tiau+ anume ! se &ntruniser &n lini'tea nop"ii spre a se $e$a unui 0o! nepotrivit !u *irea lor spre a investiga !u o !urio-itate s*ioas pr"ile ne!unos!ute ale eului lor a'tept&n$ a!ele apari"ii sau a!ele semirealit"i !onsi$erate !a magi!e. Numai spre a !on*eri experien"ei o anumit *orm se a$mitea ! spiritele $e*un!"ilor se a$resau a$unrii prin interme$iul pa3arului. 2omnul <l,in se o*eri s ia !uv&ntul 'i s $is!ute !u spiritele !are ar Znevoi s rspun$ la apel !!i el mai asistase 'i alt $at la asemenea 9e$in"e $e spiritism. ire!ur mai mult $e $ou-e!i $e minute. /u,ie!tele $e !onversa"ie epui-au tensiunea ini"ial &n!epea s sl,eas!. &'i spri0inir !otul

0irep& cu Balma s&n*3$ 6ehul \enzel era pe punc&ul !e-a a!ormi$ 7llen " J cu $egetul mi! u'or &n$oit &'i *ixase privirea limpe$e 'i pur &n e pe noptier a$i! pe $easupra o,ie!telor apropiate in D S6J BaJlaruJJ se !latin 'i s!ap $e su, m&inile persoanelor a'e-ate p0 mesei. 2egetele se putur "ine !u greu $up el. Pa3arul alune! reve S marbjmea mesei &nainta $e#a lungul ei pe o anume $istan" 'i n0IJ rusc n linie $reapt p&n !tre mi0lo!ul t,liei. <!i tresari !in 5aP[i rmase &n!remenit. bi&3 rZ a &%&uror *usese oare!um pe 0umtate vesela pe 0umtate neli#[amna /to3r $e!lar !u vo!e pl&ngrea"( ! pre*era !a totul sa =8; THOMAS MANN a sau mu&ra se termine a!i $ar i se rspunse !a ar *i tre,uit sa se 3otra $evreme 'i !a n#avea alt!eva $e *!ut $e!&t sa stea lini'tita L preau sa !ontinue. &n!epur sa *ie !onvin'i !a pentru a spune $ pa3arul nu tre,uia sa ating literele !i putea sa se limite-e la u $oua ,atai. # Este ai!i $e *a"a vreun spirit7 &ntre)a !omnul Al)in" cu se4era" pri4in! n *ol" pe !easupra cape&elor$$$ %rma o clipa !e n&rziere$ Apoi paharul lo4i o !a&a" !eci rasnu a0irma&i4$ 4 Cum te nume'ti7 &ntre,a iar'i $omnul <l,in !u un ton aproa aspru su,liniin$ printr#o mi'!are a !apului energia intrrii &n matene Pa3arul se $eplasa. <lerga pre!is &n -ig-ag $e la o *isa la alta revenin$ &ntre timp mereu spre mi0lo!ul mesei1 atinse pe 3 pe o pe L *!u impresia !a a ostenit $ar &n!epu $in nou sa se mi'te 'i se &n$repta !tre g !tre e !tre r. Tuturor li se !on*irma o ,nuiala. Era Holger &n persoana spiritul Holger !are !uno'tea povestea v&r*ului $e !u"it $e sare 'i altele $ar !are nu intervenise &n &ntre,rile $e la '!oala. E&a a!olo plana &n aer 'i &nvluia mi!ul nostru !er!. 9i !e#ar *i putut *a!e a!um !u el7 @ !lipa $omni o oare!are !on*u-ie. 2eli,erar &n!eti'or oare!um &n taina pentru a 'ti !e &ntre,ri sa#i pun. 2omnul <l,in 3otr& sa &ntre,e !are#i *usese pro*esiunea !e o!upa"ie

avusese Holger &n timpul vie"ii. Puse &ntre)area ca mai nain&e" pe un &on !e in&ero*a&oriu" se4er" cu sprncenele ncrun&a&e$ Pa3arul pstra o !lip $e t!ere. <poi os!il&n$ 'i &mpie$i!&n$u#se se &n$repta spre s se &ntoarse 'i arat !tre !. Ce avea sa ias $e ai!i. Ner,$area era mare. 2o!torul Ting#8u r&-&n$ pe &n*un$ate &'i exprima prerea !a Holger va *i *ost s!a*an$ru. 2oamna /to3r i-,u!ni &ntr#un ns isteri! *ara sa &ntrerup mi'!area pa3arului !are -ngnin$ '!3iopat&n$ alune!a spre t $up !e atinsese litera i apoi spre o ' 8ormau !uv&ntul 5s!ritor6 gre'it ortogra*iat !u un singur i. Ei $ra!e !um Holger *usese s!riitor7: # Nvalni! 'i par!a "i9 $intr#un *el $e orgoliu pa3arul $$u o lovitura 'i !on*irma !uv&ntu K itor printr#un po!net. Roman!ier7 &ntre,a Hermine Elee*el$ pro !#ul !a pe un " a'a !um $e alt*el &i repro'a impulsiv Hans T#2ar Holger nu prea $ispus sa *a! asemenea pre!i-ri. 9i nl61 d $$u alte rspunsuri. /e mul"umi s(#l repete pe !el pre!e$ent P *orma $in nou rapi$ pre!is 'i limpe$e. " cUoCine ,ine a'a$ar s!riitor: /ting3ereala !res!u 4 o stingne # $ata provo!ata $e *aptul !a a!este mani*estri tul,urtoare. nH0 MUNTELE VRJIT ]XHX giuni o,s!ure ale vie"ii interioare a *ie!ruia se ameste!au $e'i n mo$ amgitor !u realitatea exterioar. /e mani*esta $orin"a $e a 111 tD $a! Holger se sim"ea *eri!it &n a!easta stare. # Pa3arul lovi !u o N are ca n 4is" cu4n&ul Rresemna&S$ Ah" prin urmare" resemna&$ N en2eles" nimeni nu s-ar 0i *n!i& la as&a" !ar !e 4reme ce paharul 0ora!est !uv&nt *ie!are gsi !a era verosimil 'i ,ine spus. 4 9i $e !&ta me se gsea Holger &n a!easta stare $e resemnare7 # 9i $in nou se tre!u !eva la !are nimeni nu s#ar *i g&n$it !eva !are prea spus ca n $ r#U%rat( rapi$6. 4 8oarte ,ine: /#ar *i putut spune tot at&t $e ,ine 'i rapi$itate $ura,il6 !!i rspunsul era un ora!ol $e s!riitor ventrilo! venin$ $in lumea exterioara iar Hans Castorp mai ales &l so!oti ex!elent. @ $urat rapi$a iat elementul timpului &n !are tria Holger 'i ,ine&n"eles ! tre,uia

s $ea un rspuns $e ora!ol !!i *ara &n$oiala uitase !uvintele propor"iile 'i amnuntele pre!ise ale msurtorilor pam&nte'ti. Ce s#l mai &ntre,e7 2oamna Le vi &'i mani*est !urio-itatea sa a*le !um era sau !um *usese &n*"i'area lui Holger. Era un t&nar *rumos7 4 Tre,uia s#l &ntre,e ea &ns'i &i porun!i $omnul <l,in !are so!otea !a o !urio-itate $e a!est gen era su, $emnitatea sa. <'a ! &ntre,a ea tutuin#$u#l $a!a spiritul lui Hol*er are )ucle )lon!e$ 5Cu!le *rumoase ,rune ,rune6 rspunse pa3arul repet&n$ !u insisten" $e $ou ori !uv&ntul 5,rune6. Mi!ul !er! se &nsu*le"i. 2oamnele erau a,solut &n$rgostite. Trimiteau pie-i' ,e-ele &nspre tavan. 2o!torul Ting#8u spuse r&-&n$ tot pe &n*un$ate ! 5Mister6 Holger tre,uia sa *ie $estul $e &n*umurat. 2ar iat ! pa3arul $eveni ,rus! ne,un $e m&nie. /tr,tu masa n,un$ apoi se rsturn 'i se rostogoli &n poala $oamnei /to3r !are se Oa la el pali$ !a o moarta 'i !u ,ra"ele !-ute. Cu multe pre!au"ii 'i 6%7e pa3arul *u a$us la lo!ul lui. &l !ertar pe !3ine-. Cum &'i &nga# Gse asemenea o,serva"ie7 lata la !e te expunea impertinen"a: Ce se acum !aca Hol*er era mnios" !aca plecase sau !aca re0uza sa lin G0S&easc3 un sin*ur !uv&nt7 /e insista &n termeni !onvingtori pe panar. N#ar vrea sa !ompun o poe-ie7 Nu *usese oare poet &nainte K P uti &n $urata rapi$a7 <3 !&t $e $orni!i erau !u to"ii sa !unoas! Boem !e-al lui+ S-ar 0i )ucura& !in &oa&a inima$ a Wa Banan#l rspunse+ $a. &ntr#a$evar a!est rspuns Ba&ru prea e ln&en"ii ,une 'i &mp!iuitoare. 9i atun!i spiritul# in6e Holger %4 6o acomBuna" compuse 0ara sa *n!easca" a#u&a& !e aces& !ispozicat 2umne-eu 'tie !&t. Prea !a nu avea s mai ta! ni!io$at. =88b

THOMAS MANN 7ra un poem cu &o&ul uimi&or" pe care-l prezen&a spiri&ul 4e timp !e !omesenii &l repetau !u a$mira"ie1 era un lu!ru mD Jn

nemrginit !a 'i marea $e !are se vor,ea mereu+ aluviuni &ntin WSJ Iii :1 rri + 1 @+14D1 - +%: f^ inului + .%+ t~r - . c* t+,i I J9 t~ tril li I i rf~ tll rl 11 I, J~\ i i^ J%J-:.:.: 1 + . i; 1 lungul prun$i'ului &ngust al gol*ului rotun0it $in "ara insulelor S! a,rupte. Iat: Privi"i !um se !ontope'te 'i se pier$e &n nes*&r'ita i K tate ver$e a!olo un$e su, largi *&'ii $e ,rum &ntr#un purpuriu tul3 'i li!riri lptoase soarele $e var par! nu se mai 3otr'te sa se ! K Ni!i un glas n#ar putea rosti ni!i !&n$ 'i ni!i !um re*lexul arginti R mi'!tor al apei se trans*orm &ntr#o pur strlu!ire $e si$e* &ntr#un D inexprima,il $e !ulori &n lumina pali$a multi!olora 'i opalina a lespe$ D lunare !are a!operea totul... 2ar vai taini! a'a !um a aprut o$i3 nitoare vra0a s#a evaporat: Marea $ormitea-. &ns urmele u'oare ale apusului $e soare r(m&n. P&n &n a$&n!ul nop"ii nu va mai *i &ntuneri! Un !repus!ul spe!tral $omne'te &n p$urea $e pini pe $une 'i $a strlu!ire nisipului al, al st&n!ilor !a o -pa$a. &n'eltoare p$ure $e iarn &nvaluit(#n t!ere pe !are o str,ate *&l*&in$ -,orul greoi al unei ,u*ni"e: 8ii a$postul nostru &n a!est !eas: Pasu#i at&t $e &n!et noaptea#i at&ta $e !lar 'i $ul!e: 9i lin a!olo respir mrea 'opte'te &ntin-&n$u# se#n vis. 2ore'ti s#o reve-i7 <tun!i apropie#te $e pov&rni'urile al,urii ale $unelor 'i ur!a &n*un$&n$u#te &n a!el element moale !are#"i !urge proaspt &n &n!l"minte. <spru 'i stu*os pm&ntul !o,oar &n pant a,rupt !tre *un$ul prun$i'ului iar urmele -ilei mai !olin$ &n! malul &ntin$erii !are aproape ! nu se mai ve$e... <'a-#te !olo sus pe nisip: Ce prospe"ime e*emer !e moli!iune $e mtase 'i $e *in: Curge $in pumnul tu &n!3is !a un 'uvoi su,"ire 'i in!olor *orm&n$ o grm0oar. Re!uno'ti a!east sim"ire7 Este *uga t!ut a timpului prin ori*i!iul &ngust al !lepsi$rei a instrumentului grav 'i *ragil !are $inuie'te ui !3ilia pustni!ului. @ !arte $es!3is un !raniu 'i &n rama u'or a$inei a. $u,lul 'i -veltul re!ipient $e sti!la &n !are un pumn $e nisip prelua ve'ni!ie &'i &n$epline'te menirea taini! 'i s*&nt( exprim&n$ timpu #<'a s#a &nt&mplat !a spiritul#Holger a0unsese &n improvi-a"ia 5liri!a6 prin !iu$ate aso!ieri $e i$ei $e la marea

"rii $e ,a'tin la un p ni! 'i la instrumentul !are *!ea o,ie!tul !ontempla"iei sale1 &n c K $e o &n$r-neala $e vis !are uimir !&t se poate $e puterni! a mai vor,i $e nenumrate lu!ruri omene'ti 'i $ivine enumer&n$u# !u litera. <,ia avuseser rga-ul s i-,u!neas! &n aplauze e n&uzi spiritul lui Holger atinsese 'i lsase &n urm &n -ig-ag rru su,ie!te 'i nu arta !a ar avea inten"ia s se opreas! # iar $up D se &ntre-rea &n! s*&r'itul a!estor inepui-a,ile e*u-iuni p[e MUNTELE VRJIT XHV a% !espre !urerile *a!erii 'i $espre primul srut al &n$rgosti"ilor !ununa Patimilor 'i $espre ,unvoin"a printeas! 'i grav a lui ne-eu !are ptrun$eau &n via"a intima a *iin"ei sau se pier$eau &n ne t(r&muri 'i &n spa"ii si$erale e*u-iuni !e *!ur alu-ie !3iar 'i la timp# 8c $ $ I$eeni 'i la -o$ia! 'i ar *i $urat !u siguran" toat noaptea $a!a !ei *a"a n#ar *i s*&r'it prin a ri$i!a $egetele $e pe pa3ar $e!lar&n!u-i lui $ er cu !ele mai vii mul"umiri ! era $estul pentru -iua a!eea !a tul *usese $e o splen$oare ne,anuit 'i regretau in*init !a nimeni nu ans!risese poemul !are *r $oar 'i poate avea s *ie $t uitrii ,a !3iar $e pe a!um 'i &n !ea mai mare parte *usese uitat !a urmare a unei anumite lipse $e !onsisten" !ara!teristi! visului. 2ata urmtoare vor avea gri0 s !onvoa!e $in timp un se!retar 'i &'i vor $a seama $e e*e!tul pe !are#l va pro$u!e !onsemnat negru pe al, 'i re!itat &n mo$ !urgtor. 2ar pentru moment 'i mai &nainte !a Holger sa se s!u*un$e $in nou &n resemnarea sa $e $urat rapi$ r *i *oarte ama,il $a!a ar ,inevoi sa rspun$ unei &ntre,ri pre!ise !are &n! nu#i *usese a$resat. Era rugat s spun mi &nt&i $a!a &n !a-ul !a o asemenea &ntre,are i#ar *i pus ar *i &n prin!ipiu $ispus s ai, extrema ,unvoin"a $e a rspun$e. #2a sun rspunsul. 2ar iat ! se &n!ur!ar+ !e s#l &ntre,e7 Era !a &n ,asme !&n$ -&na sau piti!ul &"i &ng$uie s pui o &ntre,are 'i te temi !a nu !umva s risipe'ti -a$arni! a!east pre"ioasa posi,ilitate. <r

*i $orit s(#l &ntre,e multe lu!ruri 'i era o mare rspun$ere '( alegi. Cum nimeni nu reu'ea s ba [ 3otr&re Hans Castorp !u un $eget spri0init pe pa3ar spuse !a [re'te s 'tie !&t timp va mai $ura 'e$erea lui a!i !!i l &n!eput Ze-use ! va *i $e numai trei sptam&ni. me 'i a'a $e vreme !e nu se gsea nimi! mai ,un iar spiritul *u gat s rspun$ l a!east prim 'i *oarte ,anal &ntre,are *olosin$u#se Preaplinul 'tiin"ei sale. 2up o oare!are 'oviala pa3arul lovi masa. Ua ce4a $estul $e !iu$at !are prea *r legtura !u &ntre,area 'i Gs ca Poate *i interpretat. 8orm sila,isin$ 5$u#te6 apoi !uvin#0e $S Sa curme-i'ul6 iar ei nu prea 'tiau !e !on!lu-ie sa trag !&n$ ui&e J 5omem $e !amera lui Hans Castorp a'a &n!&t s#ar *i putut $e $ raspunsul ca 0iin! o porunca !a&a celui care pusese n&re)area" lanu s&ra)ate !amera. # /a#'i str,at !amera7 / str,at !amera $e 0 #DI7 Ce &nseamn asta7 &n timp !e stteau a'a $eli,er&n$ 'i caP o *ormi$a,il lovitur $e pumn -gu$ui $eo$at u'. =90 THOMAS MANN To"i &mpietrir. /a *ie !umva vreo surpri-a7 /osise oare $ EroFoGsFi sa &ntrerup 'e$in"a inter-isa7 /e uitau unii la al"ii R K tau sa va$ apar&n$ me$i!ul in$us &n eroare. 2ar &n a!ela'i mom K $oua lovitura rsuna &n mi0lo!ul mesei tot o lovitura a a#i *a!e sa &n"eleag !a prima i-,itura *usese $e pumn !a % a0ara" ci !in in&eriorul camerei$ $ata la *el a$i! Kusese o *luma $e prost#gust a $omnului <l,in: El &ns neg !uv&nt $e onoare 'i to"i erau $e alt*el aproape siguri !3iar 'i *ara a! solemna garan"ie !a nimeni $intre ei nu $$use o asemenea lovitur <'a$ar *usese Holger7 /e uitar la EllS a !rei atitu$ine !alma &i i-,i &n a!eea'i !lipa pe to"i. /ttea re-emata $e sptarul s!aunului !u m&inile at&rn&n$ li,ere !u v&r*ul $egetelor pe marginea mesei !apul lsat pe umr spr&n!enele ri$i!ate $ar !u gura !ontra!tata u'or ar!uita &n 0os $e un sur&s *or"at 'i nevinovat &n a!ela'i timp 'i !u o!3ii al,a'tn $e !opil !are nu ve$eau nimi! uit&n$u#se pie-i' &n gol. @ strigar *ara !a ea sa $ea vreun semn $e via"a. &n a!ela'i moment lampa mi!a $e pe noptiera se stinse. Se s&inse. 'oamna S&ohr" care nu se mai pu&u s&apni" n!epu sa strige !a au-ise "!nitul !omutatorului. Lumina nu se stinsese *usese

stinsa $e o m&na $espre !are se spunea !u multe mena0amente !a era o m&na strina. /a *i *ost oare m&na lui Holger7 /e !omportase p&na atun!i at&t $e ,l&n$ $e $is!iplinat 'i $e poeti! $ar iat !a era &n stare 'i $e na-,&tii 'i $e ne,unii. Cine putea sa *ie sigur !a o m&na !are i-,ea u'a 'i mo,ilele !are avea neo,r-area sa sting lumina nu ar *i putut tot aut $e ,ine sa str&nga pe !ineva $e g&t7 Pe &ntuneri! !erura !3i,ritun o lanterna $e ,u-unar. 2oamna Levi urla !a !ineva &i trsese parul pe *runte. &n spaima ei ne,una $oamna /to3r nu se s*ii sa *a! o rug!iune !u glas tare. 5Tatl nostru numai $e $ata asta...:6 striga ea gem&n$ 'i rug&n$u#l pe 2umne-eu sa lase sa trium*e mila asupra $rept"ii meritaser ia$ul. 2o!torului Tmg# 8u &i tre!u prin !ap i$eea re-ona sa se apropie $e !omutator 'i sa#l &nv&rteas!a ast*el &n!&t !ame iar'i luminat. &n timp !e se *!ea !onstatarea !a &ntr# a$evar lamp ra nu er pe nop&iera nu se stinsese $in &nt&mplare !a *usese stinsa 'i < " nevoie pentru a o aprin$e $in nou $e!&t s se repete omene'te g &n$eplinit prin mi0loa!e o!ulte Hans Castorp resim"i personal o s pe !are o putea !onsi$era !a pe un semn pentru el $in partea !i K 0o! !opilres! !e se petre!ea ai!i. Pe genun!3i gsi un o,ie!t 7 ? souvenir !are o$inioar &l speriase pe un!3iul sau atun!i !in D?i pe scrinul nepo&ului: !iapozi&i4ul !e s&icla prezen&n! in&erioru MUNTELE VRJIT XIL cha& 'i Pe care Hans Castorp &n msura &n !are putea *i vor,a $e siguran"a !a nu#l intro$usese &n a!easta !amera. &l v&r& &n porto*el D !omente-e &n vreun *el oare!are a!est *enomen. /e o!upar $e n Cran$ !are sttea tot pe s!aun &n atitu$inea $es!risa" cu pri4irea enta !u o expresie !iu$at $e a*e!tata. 2omnul <l,in &i su*la &n *a"a t&n$ u'orul gest !u mina al $o!torului EroFoGsFi $up !are ea &'i eni &n sim"iri 'i 4 spre surpri-a tuturor 4 &n!epu sa pl&nga. <u alintat#o 6ng&iat#o 'i sarutat#o pe *run&e" apoi au &rimis-o sa se culce$ 'oamna

evi se arta gata s#'i petrea! noaptea !u $oamna /to3r $eoare!e ,iata *emeie era at&t $e speriat &n!&t ni!i nu &n$r-nea sa se suie &n pat. Hans Castorp !u pla!a &n ,u-unarul 3ainei nu *!u ni!i un *el $e o,ie!"ie !&n$ !eilal"i ,r,a"i propuser sa s*&r'eas!a seara Ia un !onia! &n !amera $omnului <l,in !are gsea !a in!i$ente $e a!est *el exer!itau nu asupra inimii sau asupra spiri&ului" ci asupra ner4ilor s&omacului" un e*e!t tot at&t $e prelungit 'i puterni! !a 'i r(ul $e mare $e pe urma !ruia resim"i ame"eli 'i gre"uri timp $e ore &ntregi !3iar $up !e ai p'it pe pamn&$ Pentru moment !urio-itatea Iui Hans Castorp se potolise. Poemul lui Holger nu i se pruse prost $ar avusese un sentiment at&t $e net al $e'ert!iunii 'i al lipsei $e gust a !elor petre!ute &n!&t so!otise !a e mai ,ine s se re-ume numai la !ele !&teva s!&ntei $in *la!ra in*ernala !are#l atinsese. 2omnul /ettem,rini !um era 'i *ires! &l s*tui a!ela'i lu!ru !&n$ Hans Castorp &i povesti experien"ele sale. 5To!mai asta mai lipsea striga el: Vai !e mi-erie !e mi-erie:6 9i $e!lara *ara multe vor,e !a nu!u"a EllS era o impostoare ra*inata. 2is!ipolul sau nu rspunse ni!i $a ni!i nu. &'i spuse ri$i!&n$ $in eriZ ca nu se s&a)ilise n! $istin!"ia !lara $intre a$evr 'i min!iuna ca $eo!am$at nu se putea pronun"a &n privin"a imposturii. Poate !a a$evr 'i min!iuna ni!i nu existau grani"e pre!ise. Poate !a existau R&n &ntre ele gra$e $i*erite $e realitate &n s&nul unei naturi mute 'i J gra$e $e realitate !e se sustrageau ori!rei apre!ieri !are !om#a lmBlici& o #u!eca&a morala$ 6e cre!ea !omnul Se&&em)rini !espre ele SGan&asmagorie6 $espre a!easta stare un$e elementele $e vis 'i bS' realit"ii *ormea- un ameste! mai pu"in strin naturii $e!&t noas&re g&n$uri -ilni!e7 Taina vie"ii este &n a$evr $e b neptruns+ ! ;ra 5e mJrare ca uneori apreau *antasmagorii !are... 'i SWs&n J eroul Ke inn [[n&inua ast*el &n *elul sau !u o ,l&n$e"e &mp!iuitoare 'i $estul
T

=9, THOMAS MANN 2omnul /ettem,rini &l mustr reu'i s#i !onsoli$e-e pentru !on'tiin"a si o,"inu !eva !are semna a *g($uial( a$i! sa nu men& ti!ipe la asemenea mlr'(vii. 5Respe!ta &i !eru el pe omul !ar $umneata $omnule inginer. &n!re$e#te n *n!irea limpe!e cS m neas!a ur'te a!este !onvulsii ale !reierului a!east mo!irl asD6 lui. 8antasmagorie7 Tain a vie"ii: 3aro mio7 <tun!i !&n$ &n noi sla, !ura0ul moral $e a alege 'i $e a $eose,i min!iuna $e a$evr s#a t nat !u via"a &n general !u 0u$e!ata !u valoarea !u a!"iunea !are re! struie'te iar pro!esul $e $es!ompunere a s!epti!ismului eti! 6 &n!eput !3iar &n a!eea'i !lip &n*ri!o'toarea#i oper.6 9i a$ug ! omul este msura lu!rurilor. 2reptul omului $e a se pronun"a at&t asunr ,inelui 'i r(ului !&t 'i asupra a$evrului 'i aparen"ei &n'eltoare este impres!ripti,il 'i vai $e !el !are ar avea &n$r-neala $e a voi sa# i -$run!ine !re$in"a &n a!est $rept !reator: Era mai ,ine s se arun!e !u o piatra $e g&t &n !ea mai a$&n!( 0n&n3$ Hans Castorp &n!uviin" $in !ap 'i &n!epu &ntr#a$evr s *ie mai re-ervat *a" $e a!este experien"e. 2ar a*l ! $o!torul EroFoGsFi organi-a &n su,terana sa $estinat anali-elor 'e$in"e !u Ellen Cran$ la !are erau a$mi'i !&"iva pa!ien"i privilegia"i. Re*u- &ns !u in$i*eren" invita"ia !e i se *!u !eea !e ,ine&n"eles nu#l &mpie$i! s a*le unele lu!ruri re*eritoare la su!!esul o,"inut. Mani*estri $e *or" $e genul !elor !are se pro$useser involuntar 'i ,rutal &n !amera Herminei Elee*el$+ lovituri &n mas 'i &n perete stingerea lmpilor 'i alte *enomene mai semni*i!ative reapruser mani*est&n$u#se &n !ursul a!estor reuniuni &n mo$ sistemati! 'i !u toate garan"iile $e autenti!itate posi,ile $up !e !amara$ul EroFoGsFi o 3ipnoti-a pe mi!u"a EllS potrivit tuturor regulilor artei 'i o transporta &n stare $e vis trea-. /e $ove$ise ! un a!ompaniament mu-i!al &nlesnea asemenea experien"e a'a ! &n a!ele sen gram *onul era re!3i-i"ionat $e !er!ul vr0itores!. 2ar !um !e3ul ?en-el ! se o!upa &n a!ele &mpre0urri $e manipularea aparatului era 'i un K mu-i!ian avea gri0 $e el 'i nu l#ar *i $eteriorat Hans Cstorp p1 i#l &n!re$in"e-e *r gri0. Punea l $ispo-i"ia spiriti'tilor pentru situa"ie spe!iala un anumit al,um $e $is!uri &n !are a$unase tot arii u'oare $ansuri mi!i uverturi 'i alte ,u!"i *oarte potrivite EllS nu pretin$ea $elo! lu!ruri mai &nalte.

<'a$ar printre a!este a!ompaniamente mu-i!ale se &nt&mp !um i se povesti lui Hans Castorp !a o ,atist -,urase singuraK !ur&n$ *usese ri$i!at $e o 5g3eara6 as!uns &n !utele ei ca# !o'ul $e 3&rtii l $o!torului se ri$i!ase &nspre tavan !a p: u&ea sa aceas&a 0elulb MUNTELE VRJIT =98 giu *usese oprit 'i apoi repus &n *un!"iune 5$e nimeni6 !a se au-ise [ "l 7D &n! multe alte nero-ii !on*u-e $e a!ela'i gen /avantul l& ] 7D &n! multe alte nero-ii !on*u-e $e a!ela'i gen. /avantul $u!tor al experien"elor avea avanta0ul ! putea sa le $ea nume eSt0 !u aspe!t 'tiin"i*i! 'i *oarte eru$it. <!estea erau expli!a $o!#6 L &n !on*erin"ele 'i !onvor,irile sale parti!ulare *enomene 5tele!i#tD!e6 Pe care eJ Je clasi0ica n&r-o ca&e*orie !e 0enomene )o&eza&e !e 'tiin" !u numele $e materiali-ri 'i spre !are tin$eau e*orturile lui &n xperien"ele e*e!tuate !u Ellen Cran$. n lim,a0ul su era vor,a ai!i $e proie!tri ,iopsi3i!e ale unor !om#olexe su,!on'tiente &n realitatea o,ie!tiv $e pro!ese al !ror i-vor tre,uia !utat &n !onstitu"ia me$ial &n starea $e somnam,ulism 'i !are puteau *i so!otite !a imagini $e vis o,ie!tivate prin a!eea !a se mani*esta ai!i o *a!ultate i$eoplasti! a naturii o aptitu$ine a g&n$ului $e a atrage &n anumite !on$i"ii materia !u !are se &nve'm&nta &ntr#o realitate e*emer. <!easta materie se $ega0a $in trupul me$iului pentru a !pta &n a*ara lui 'i &n mo$ tre!tor *orme $e mem,re ,iologi!e vii a$i! $e m&ini !are &n$eplineau to!mai a!este a!te *r noim 'i uimitoare !rora le erai martor &n la,oratorul $o!torului EroFoGsFi. &n anumite &mpre#0uTri a!este mem,re erau !3iar vi-i,ile 'i palpa,ile: 8ormele lor se pstrau &n para*in 'i &n ipsos. 2ar &n alte !on$i"ii se mergea 'i mai $eparte. Capete *iguri omene'ti in$ivi$uali-ate 'i !3iar *antome &ntregi se materiali-au &n *a"a o!3ilor !elor !are se !onsa!rau a!estor experien"e prin urmare se intra !3iar &n oare!are raporturi !u materiali-rile # iar M6G $o!trina $o!torului EroFoGsFi prea ! se $e$u,lea- &n!ep&n$ s ne a*e!tat $e stra,ism 'i s !apete un !ara!ter insta,il 'i e!3ivo! ana#/ a!eluia pe !are#l

avuseser expe!tora"iile sale !espre R!ra*os&eS$ aci $e ai!i &nainte nu mai era posi,il evitarea ne&n"elegerilor 'i ni!i si se pstre-e mult vreme o perspe!tiv 'tiin"i*i! *a" $e sen-a"iile le!tive ale me$iului 'i ale a0utoarelor sale pasive re*le!tate &n real. aci nain&e" cel pu"in par"ial intrau &n 0o! entit"i provenin$ $in a*ara $in!olo1 era vor,a poate 4 $ar a!est lu!ru nu era mrturisit &n & $ 5ime Y $e *iin"e !are nu mai triau $e *pturi !are pro*itau $e avan# n0$ $ Olelni! 'i se!ret al !lipei pentru a se &ntoar!e &n materie !a s se 7e-e !elor !e#i !3emau 4 &n s*&r'it era vor,a $e evo!area spiritului e 61 acesta era s!opul !tre !are tin$ea !amara$ul acea &mpreuna !u grupul su. Con$o! 'i EroFoGsFi &n tot 0 sur&-&n$ ,inevoitor. e0On Be 0iecare s ai, &n!re$ere 'i sa *ie optimist el $epunea $ are s ai, &n!re$ere 'i sa *ie optimist el $epunea J%s"mute &n a!est sens !!i &ntreaga sa persoana se sim"ea teri# =99 THOMAS MANN ,il $e la largul su &n mo!irl &n suspe!t 'i &n su,uman *iin$ ,un !lu-a pe asemenea meleaguri !3iar pentru persoanele ti R D [ m!inate $e &n$oieli. Ca atare su!!esul prea s#i .D vin"ele mul"umit $arului extraor$inar al sur&$a &n toat $omni'oarei Ellen Cra $ Be !are se str$uia s#l ampli*i!e 'i s#l e$u!e # $up !um au-ise H Castorp. 9i primi !a un semn $e simpatie o palm venit $e la a m&ini materiali-ate. Pro!urorul Paravant primise 'i el $in trans!en$e o palm -$ravn 'i &n!er!ase s *!( *a" situa"iei !u un sim" al umor Iul eminamente 'tiin"i*i! merg&n$ !3iar !u !urio-itatea p&na a!ol &n!&t &ntinsese 'i !ellalt o,ra- # *r s mai "in seama $e !alit"ile sale $e !avaler $e 0urist 'i $e $omn &n v&rst !are l#ar *i o,ligat s ai, o !u totul alta atitu$ine $a! palma ar *i avut o provenien" terestra. <. E

8erge a!est martir ,l&n$ !ruia toate lu!rurile &nalte &i erau strine "inuse &ntr#o -i &n !3iar m&na sa m&na unuia $intre a!este spirite 'i putuse sa se !onving $e !on*orma"ia 'i $e !onsisten"a *ormei ei $up !are a!east m&na 4 !are o str&nsese pe a lui &n limitele ,unei#!uviin"e #&i s!pase &ntr#un *el !e nu putea *i $es!ris !u exa!titate. < *ost nevoie $e un timp $estul $e lung 4 aproape $ou luni 'i 0umtate !u !&te $oua 'e$in"e pe sptm&n( 4 mai &nainte !a o m&na provenin$ $in a!est 5$in!olo6 s!l$ata &n lumina ro'ieti! a unei lmpi mi!i a!operit !u 3&rtie ro'ie 4 m&na unui t&nr s#ar *i -is 4 s *i aprut privirilor tuturor ,&0,&in$ pe su, mas 'i s(#'i *i lsat amprenta &ntr#un vas $e argila plin !u *ina. <,ia opt -ile mai t&r-iu se &nt&mpl &ns ! un grup $e !ola,oratori $e#ai $o!torului EroFoGsFi a$i! $omnul <l,in $oamna /to3r 'i pere!3ea Magnus apru spre mie-ul nop"ii mani*est&n$ &n mo$ evi$ent un entu-iasm $e prost#gust 'i un exta- &n*rigurat pe ,al!onul lui Hans Castorp !are mo"ia &n *rigul mu'!tor1 &i povestir !are mai $e !are li se artase Holger !el pomenit $e Ellen !a $easupra umrului so**l nam,ulei apruse !apul lui !are &ntr#a$evr avea 5,u!le *runio ,rune ,rune6 'i ! mai &nainte $e a $isprea -&m,ise !u o ,l&n$e" !u o melan!olie $e neuitat. R6um oare" *n!i Hans 6as&orp" se poa&e asocia no)ila !urer 5 compor&area aces&ui Hol*er" cu neseriozi&a2ile lui )anale . 5 -&ren*3riile lui 0ri4ole" !e pil!(" cu acea palma lipsi&( !e melan 5 care o ncasase procurorul.S Se p(rea ns( c( nu &re)uia sa pre asemenea !a-uri o logi!a per*e!t &n *elul $e a se mani*esta al un ,DP ter. Poate ! era vor,a $e o stare $e spirit asemntoare a!eleia K K lui g3e,os $in !&nte! $e rutatea sa amar&t 'i 0alni!. <$mir Holger nu preau s se g&n$eas!( la toate a!estea. Ceea !e#iin MUNTELE VRJIT XIN a s#l 3otras! pe Hans Castorp s( renun"e la $e!i-ia sa $e a nu ;1 R parti!ipa. Tre,uia neaprat !a 'i el s asiste la 'e$in"a urmtoare c&n$ lu!rurile mergeau at&t $e ,ine. C!i EllS *g$uise &n somn R *a!( s apr $ata viitoare pe ori!are $intre mor"ii !eru"i $e parti!ipan"ii la 'e$in". U Pe ori!are7 Hans Castorp !ontinua totu'i sa ai, re-erve. 2ar *aptul ! putea *i ori!are $intre mor"i6 &l preo!up totu'i &ntr#o asemenea msura &n!&t n urmtoarele trei -ile a0unse s(#'i s!3im,e 3otr&rea. Pentru a spune tot a$evrul ni!i nu#i tre,uir trei -ile !i $oar !&teva minute. /!3im,area &n mintea lui se pro$use &n

ora singurati! &n !are &'i pusese &n! o $at &n salonul $e mu-i! un anume $is! pe !are era imprimat personalitatea ar3isimpati! a lui Valentin &n timp !e st&n$ pe s!aunul su o,i'nuit as!ulta a!ea rug a vitea-ului !are#'i lua rmas ,un ar-&n$ $e ner,$are s ple!e pe !&mpul $e onoare 'i !&nta+ Iar $a! 2omnu#n !er m va !3ema 2e#a!olo te voi apra @ Margareta: <tun!i !a $e *ie!are $ata !&n$ as!ulta a!est !&nte! o emo"ie 4 pe !are ast-i anumite posi,ilit"i o investeau !u mai multa putere trans#*orm&n$#o &ntr#un *el $e $orin" # &l *!u pe Hans Castorp s( tresalte 'i s( g&n$eas!+ 5Poate ! este !eva vinovat 'i inutil totu'i ar *i $e o !iu$"enie tul,urtoare 'i o aventura *oarte tentanta. 9i a'a !um &l !unos! eu nu mi#ar purta pi! $a! n#are ni!i un ameste!.6 9i#'i aminti acel poto,Dt 'i &ng$uitor 5Te rog te rog:6 pe !are#l primise o$inioar Pt rspuns &n la,oratorul $e ra$ios!opie !&n$ se !re-use &n$rept"it a cear( voie pentru anumite in$is!re"ii opti!e. $ A !oua -i $iminea"a anun"a ! va lua parte la 'e$in"a $e sear 'i o Ke 016( $up !in &i a0unse $in urm pe !eilal"i !are su3 a5mcD *K gri0a !a ni'te habitues ai erau &5ecJ& veterani sta,ili"i !e mul& suprana&uralului" co)orau la Tin n sana&oriu" ca !oc&orul &o $ $u 'i !e3ul ?en-el pe !are#l &nt&lni pe s!ar i(r &n !a,inetul $o!#ne0 6#66oFoGsFi $$u peste $omnii 8erge ?e3sal 'i pro!urorul $oam#DPari R D 9l 5Jee0el!" ca sa nu mai vor,im $e !ele !are semnali-aser a c5a cpului lui Holger 'i $e me$iumul EllS Cran$. Ca0& nor$i! se 'i a*la su, supraveg3erea $o!torului !&n$ Hans recu pragul u'ii prev-ute !u o !arte $e vi-ita. /t&n$ ling =9; THOMAS MANN EroFoGsFi !are purta 3alatul negru $e lu!ru 'i o "inea !u solieD printeas!a !u ,ra"ul tre!ut peste umr EllS Cran$ a'tepta musa* D6K pi!ioarele treptelor !are !o,orau $e la nivelul $emisolului &n apart A tul asistentului 'i#i saluta &mpreuna !u a!esta. /alutrile veneau rT partea tuturor !u o !or$ialitate vesela $ar in$i*erenta $e par!a totD $orit &n mo$ inten"ionat sa &nlture ori!e !onstr&ngere 'i ori!e sole tate. Vor,eau vrute 'i nevrute !u vo!e tare pe un ton glume" &'i $ac0 g3ionturi 'i

voiau !u ori!e pre" s par !omplet nepstori. &n ,ar,a L D EroFoGsFi $in"ii gal,eni apreau ne!ontenit1 rostea anumite expres6 a*e!tuoase 'i lini'titoare repet&n$ mereu+ 5/alDtare:6 # $evenin$ maD insistent !&n$ &i ura ,un venit lui Hans Castorp !are era t!ut 'i prea sa ai, o expresie 'ovitoare. 5Cura0 prietene:6 pru sa spun !ltinarea $in !ap a me$i!ului &n timp !e str&ngea aproape !u asprime m&na t&n(rului. 52e !e s ne *a!i mutre a!re7 <i!i nu#i ni!i 'me!3erie ni!i *anatism1 nu e $e!&t ,una#$ispo-i"ie ,r,teas!a a unei !er!etri 'tiin"i*i!e *ara i$ei pre!on!epute.6 Int&mpinat !u o asemenea panto#mim !elalalt nu se sim"i $e*el mai la largul lui. C&n$ &'i s!3im,ase 3otar&rea l#am v-ut evo!&n$ amintiri $in !a,inetul $e ra$ios!opie. 2ar a!easta aso!ia"ie $e i$ei nu este su*i!ienta pentru a#i !ara!teri-a starea su*leteas!a. Era o stare !are te *!ea mult mai mult s te g&n$e'ti la !iu$atul 'i $e neuitatul ameste! $e &n$r-neal 'i nervo-itate $e !urio-itate $ispre" 'i ar$oare !ruia &i !-use pr$a !u mul"i ani &n urm !&n$. pu"in ame"it $e ,utura se $usese prima oara !u !olegii la o !asa $e toleran" $in !artierul /anFt Pauli. Cum to"i !ei !3ema"i erau pre-en"i $o!torul EroFoGsFi se retrase &n !amera alturat !u $oi asisten"i !are $e $ata a!easta erau $oamna Magnus 'i $omni'oara Levi !ea !u pielea *il$e'ie pentru a perene -i"ion me$iumul &n timp !e Hns Castorp a'tepta &n !a,inetul $e iu 0l 'i $e !onsulta"ie al me$i!ului &mpreun !u !eilal"i noua invita"i r'i ' " " p " a!estui !ontrol !are se repeta mereu *r re-ultat $r !u regularita rigoare 'tiin"i*i!a. 2in timpul !onversa"iilor pe !are le avusese n&r-o 4reme aici cu analistul *ara 'tirea lui Joa!3im !uno'tea ,ine !am Era un !a,inet me$i!al $e !onsulta"ii !a multe altele av&n$ un ,rro . *otoliu !u sptar !ur,at 'i la st&nga &n spatele *erestrei un *otoliu nt ,olnavului !&te o ,i,liote!a $e o parte 'i $e alta a u'ii la&e: !uprin-&n$ !r"ile ne!esare a!tivit"ii -ilni!e un 'e-long !u

p&n-a situat o,li! &n ung3iul $rept al !amerei 'i $espr"it $e ,irou p paravan !u mai multe laturi o vitrin !u instrumente &n a!ela7 .K ,ustul lui Hipo!rat &ntr#un !ol" 'i pe peretele $in $reapta. gra cura]--un hiMUNTELE VRJIT XIX *orte $up 5Le!"ia $e anatomie6 a lui Rem,ran$t $easupra so,ei !u naturale. Totu'i se puteau o,serva anumite s!3im,ri e*e!tuate &n !erea unui anumi& scop$ Masa ro&un!a !e mahon care" ncon#ura&a n $ o,i'nuit $e s!aune &'i avea lo!ul &n mi0lo!ul !amerei su, lampa G etri! &n !entrul !ovorului ro'u !e a!operea aproape &n &ntregime $eaua *usese &mpins spre !ol"ul $in st&nga &ntr#un lo! mai `n$eprtat a!olo un$e se gsea ,ustul $e ipsos1 *oarte aproape $e so,a nrins !e rasp&n$ea o !l$ur us!at se a*la o msu" mai mi!a a!operit !u un !ovor su,"ire pe !are era a'e-at o lamp !u a,a0ur ro'u N #n a*ar $e a!esta un al $oilea ,e! $e asemenea a!operit !u un voal negru. Pe msu" 'i alturi $e ea se mai gseau !&teva o,ie!te ,ine cunoscu&e: un clopot # $e *apt $ou $e !onstru!"ie $i*erita # 'i un gong pre!um 'i *ar*uria !u *in 'i !o'ul $e 3&rtii. <proximativ $ouspre-e!e s!aune 'i *otolii $e $i*erite *eluri &n!on0urau masa &ntr#un semi!er! ale !rui extremit"i se a*lau una l&ng( pi!iorul 'e-longului iar !ealalt aproape !e mi#locul camerei" su) lampa !in pla0on$ Aici" n apropierea ultimului s!aun !am la 0umtatea $rumului !tre u'a *usese a'e-at *ramo0onul$ Al)umul cu !iscuri se a0la pe un scaun$ Aceas&a era or$inea prev-ut. Nu se aprinsese &n! ,e!ul ro'u. Lampa $in pla*on

rasp&n$ea o lumin al,a 'i strlu!itoare. 8ereastra spre !are sttea &n$reptat partea &ngusta a ,iroului era a!operit !u o per$ea neagra peste !are *usese tras 'i un stor al,#g(l,ui &mpo$o,it !u $antele. 2up -e!e minute me$i!ul ie'i $in !a,inet &mpreun !u !ele trei *emei. <spe!tul mi!u"ei EllS se s!3im,ase. Nu mai purta &m,r!mintea Zo,i'nuit !i un *el $e !ostum spe!ial un soi $e 3alat $e mtase al,a prins &n 0urul taliei !u o pangli!u" 'i !are lsa sa i se va$ ,ra"ele "iri. Cum su, a!east 3aina s&nii ei $e *at t&nara se $esenau li,eri 'i sus"inu"i prea s nu mai ai, nimi! pe $e$esu,t. Cu to"ii o salutara veseli. 5Cuna EllS: Ce $rgla'a e: @ a$evrat N 5Za lucrezi cum &re)uie" n*era-ule+S Ka&a surise la aces&e e>claD [ar 'i $in !au-a !ostumului $espre !are 'tia !#i vine ,ine. rolul preala,il negativ anun" $o!torul EroFoGsFi. La trea, J !amara-i:6 a$ug el !u r#ul su exoti! pe !are#l pro$u!ea lovin$ [ singur $at !erul gurii" iar Hans 6as&orp" impresiona& n mo! n c $ u& 6e a!est $in urm !uv&nt era pe pun!tul s o!upe un lo! 4 !a 'i inc J WareJ s&ri*m$ 5,una6 sporovain$ 'i $&n$u#'i palme pe umeri S3 Se afeze Be scaunele !ispuse n semicerc cn! me!icul i se _i!r es3 Bersonal$ =98 THOMAS MANN # 2umitale prietene $rag %prietene $rag spuse el) !are mi0lo!ul nostru oare!um !a un invitat sau !a un novi!e a' vr 6 a!or$ ast#seara $repturi $eose,ite. Te &nsr!ine- !u supraveg3 me$iumului nostru. E un pro!e$eu pe !are#l pra!ti!m &n mo$ o,is R $up !um vei ve$ea. 9i#l ruga pe t&n(r s se apropie $e unul $in !apet semi!er!ului a$i! $e a!ela ve!in !u 'e-longul 'i !u paravanul u EllS !u !apul &ntors mai !ur&n$ !tre u'a !u trepte $e la intrare $ R !tre mi0lo!ul

!amerei sttea &ntr#un *otoliu $e paie o,i'nuit &n vrem !e $o!torul EroFoGsFi se a'e- pe un alt *otoliu asemntor &n *a"a eD 'i#i !uprinse m&inile str&ng&n$ genun!3ii *etei &ntre ai si. Pro!e$ea- sD $umneata la *el &i porun!i el lui Hans Castorp 'i#l puse s se a'e-e &n lo!ul lui. Vei *i $e a!or$ ! i-olarea este per*e!t. Pentru un plus $e pre!au"ie vei *i a0utat. 2omni'oar Elee*el$ &ng$ui"i#mi s v rog... 9i t&n(ra mo,ili-at !u o polite"e at&t $e !iu$at se altur grupului str&ng&n$ !u m&inile ei &n!3eieturile *ragile le mi!u"ei EllS. Lui Hans Castorp nu#i era &ntot$eauna !u putin" s evite a privi o,ra-ul at&t $e apropiat $e#al su al !opilei#minune pe !are o "inea *oarte str&ns. @!3ii lor se &nt&lneau $ar !ei ai mi!u"ei EllS $eviau 'i !o,orau $in timp &n timp exprim&n$ o pu$oare pe !are situa"ia o 0usti*i!a per*e!t1 'i &n a!ela'i timp sur&$ea &ntr#un mo$ oare!um a*e!tat !u !apul pie-i' 'i !u ,u-ele u'or "uguiate a'a !um *!use 'i la 'e$in"a !u pa3arul. 2e alt*el a!east *an$oseala &i evo! supraveg3etorului ei o alt amintire mai &n$eprtat. Cm a'a &'i aminti el ! -&m,ise 'i Eren Erste$t !&n$ &mpreuna !u Joa!3im rmseser tustrei &n pi!ioare &n *a"a morm&ntului &n! neo!upt al !imitirului $in 2or*... /e a'e-aser !u to"ii &n semi!er!. Erau treispre-e!e persoane *ara a mai so!oti pe !e3ul ?en-el !are se o!upa $e o,i!ei $e aparatu 5PolS3Smnia6 'i !are $up !e#l puse la pun!t lua lo! pe un ta,uret L spatele spe!tatorilor a'e-a"i &n mi0lo!ul !amerei. <vea l&ng( el 'i !nitar ` /u, lamp a!olo un$e 'irul $e *otolii se s*&r'ea se a'e- $o!torii EroFoGsFi $up !e aprinse !ele $oua lumini ro'ii 'i stinse plato @ o,s!uritate u'or ro'ieti!( $omnea a!um &n !amera ale !rei pan rale 'i ung3ere mai &n$eprta&e nu mai erau !eloc accesi)ile pn4l K 2e *apt numai partea $e $easupra mesei 'i rpi ce W CincG cei ce o cu &n$eaproape erau sla, lumina"i $e o lu!ire ro'ieti!(. &n !lipeDe toare a,ia putur s(#'i va$ ve!inii. Cu greutate o!3ii se o,i' &ntuneri!ul 'i reu'ir s pro*ite $e lumina !are le era a!or$at 'i P *l!rile !minului o &ntrea &ntr#o oare!are msura. MUNTELE VRJIT =99 <poi $o!torul spuse !&teva !uvinte $espre a!east lumina se pl&nse

nsu*i!ien"a ei $in pun!t $e ve$ere 'tiin"i*i!. Nu tre,uia interpretat un nu#lWc $e a !rea atmos*er !a o misti*i!are. 2in p!ate $eo!am# t cu &oa&a $orin"a sa nu se putea organi-a o lumin mai ,un. existen"a *or"elor !are intrau ai!i &n 0o! 'i tre,uiau stu$iate era $e semenea natur &n!&t nu se putea mani*esta 'i ni!i nu se putea exer!ita o a!"iune e*i!a!e la lumina al,. Era o !on$i"ie $e !are pentru moment tre,uia s se "in seama. Hans Castorp se $e!lar mul"umit &ntuneri!ul &i *!ea ,ine. <tenua !iu$"enia situa"iei &n ansam,lul ei. &n plus pentru a 0usti*i!a &ntuneri!ul &'i aminti $e a!ea stare $e re!ulegere pe !are o trise &n sala $e ra$ios!opie 'i !&n$ o!3ii o,i'nui"i !u multa lumin ,&0,&iser &nainte $e a 5ve$ea6. Me$iumul mai spuse $o!torul EroFoGsFi !ontinu&n$u#'i intro$u!erea !are $up toate aparen"ele se a$resa &n spe!ial lui Hans Castorp nu mai avea nevoie !a el me$i!ul s#l a$oarm. 2up !um putea ori!ine s o,serve !-use singur &n trans 'i o $ata !u asta spiritul su prote!tor *aimosul Holger vor,ea prin ea. 'i tot lui 4 'i nu ei 4 tre,uia sa#i a$rese-i $orin"ele. 2e alt*el a !re$e ! tre,uie s#"i !on!entre-i !u voin" 'i putere g&n$urile asupra *enomenelor pe !are le a'tep"i ar *i *ost o eroare !are putea $u!e la nereu'it. 2impotriv erau in$i!ate at&t o aten"ie pe 0umtate $istras !&t 'i o sporovial in$i*erenta. &i re!oman$ &n spe!ial lui Hans Castorp sa veg3e-e &n permanen"a asupra m&inilor 'i pi!ioarelor me$iumului. #8orma"i lan"ul: porun!i $o!torul EroFoGsFi !eea !e se 'i exe!uta provo!&n$ o mi!a ilaritate general !!i pe &ntuneri! nu puteau *i gsite ime$iat m&inile ve!inilor. 2o!torul Ting#8u ve!inul Herminei Elee*el$ &'i a'e- m&na $reapta Pe umrul tinerei 'i &ntinse m&na st&ng( $omnului ?e3sal !are venea uP( el. L&ng $o!tor se a*lau $omnul 'i $oamna Magnus apoi urma A - B R AA`R rerge !are $a! Hans Castorp nu se &n'ela "inea &n m&na $reapta na $omni'oarei Levi !ea !u pielea $e *il$e' 'i a'a mai $eparte. Y Mu-i!a: porun!i $o!torul EroFoGsFi1 iar !e3ul &n

spatele $o!# &orului 9i al ve!inilor lui porni $is!ul 'i a'e-a a!ul. Conversa"ie: porun# !i K( m nou EroFoGsFi &n timp !e primele msuri $intr#o uvertura $e Miliopu 66#Z.er &n!epur s rsune. vJJ $is!iplina"i to"i se str($uir sa &n!eap o !onversa"ie !are nu 0el m6J %n subJiec& mai $eose,it+ $espre -pa$a $in iarna a!eea $espre ne ; Ser4i&e la ultima mas $espre vreo arri!ee, $espre vreo pl!ere ernentar sau autori-at !onversa"ie !are pe 0umtate a!operit =:0 THOMAS MANN $e mu-i!a se &ntrerupea 'i se lega iar'i prelungin$u#se numai A arti*i!ial. <st*el tre!ur !&teva minute. 2is!ul &n! nu se terminase !&n$ EllS avu o tresrire violent *ior &i str,tu trupul suspin partea $e sus a !orpului i se ani &nainte ast*el &n!&t *runtea ei atingea *runtea lui Hans Castorp si #a!ela'i timp ,ra"ele &n!epur s exe!ute &mpreun !u !ele ale suprav g3etorului mi'!ri ,i-are &nainte 'i &napoi !a 'i !um ar *i a!"ionat *el $e pompa. 4 Transa: anun" experta Hermine Elee*el$. Mu-i!a se opri. Conversa"ia se &ntrerupse. Iar &n t!erea ,rus! instaurata se au-i vo!ea $e ,ariton moale 'i trgnat ( me$i!ului rostin$ &ntre,area+ Hol*er es&e prezen&. EllS tremur $in nou. /e !ltin pe s!aun. <poi Hans Castorp sim"i !um *ata &i str&nge puterni! 'i iute m&inile !u am&n$oua m&inile$ 4 M str&nge $e m&ini anun" Castorp. 7l" l corec&( !oc&orul$ 7l 2i le s&rn*e$ 'eci+ es&e aici$ Te salJ&3m" Hol*er+ i se a!res( ?ro@oAs@i pe un &on onc&uos$ 'in &oa&( inima 2i spunem 0ii )ine 4eni&" camara!e+ /i las(-m3 s3-2i amin&esc: %l&ima oara cn! ai 0os& aici" n mi#locul nos&ru" ne-ai 0(*(!ui& s( chemi pe oricare !in&re mor2ii pe care 2ii 4om numi" 0ie 0ra&e sau sor(" -i s(-i 0aci sa apar( n 0a2a ochilor no-&ri muri&ori$ 7-&i oare !ispus" azi" s3-2i n!epline-&i 0(*3!uiala -i &e sim2i n s&are !e un asemenea lucru.

EllS tresri $in nou. ;emu 'i 'ovi s( rspun$. &'i $use &n!et m&inile l( *runte &mpreun !u !ele ale ve!inului ei 'i le "inu a'a un moment. <poi 'opti !3iar l&ng( ure!3ea lui Hans Castorp un 5$a6 plin $e ar$oare. Su0lul a!estui !uv&nt &n ure!3e &i provo! prietenului nostru a!ea g&$ilare a epi$ermei !are $a na'tere la !eea !e se nume'te $e oui 5piele $e gin6 'i a !rei provenien" i#o expli!ase o$at !onsul auli!. Vor,im $e o g&$ilitur( !a s( $eose,im impresia pur *i-i!a $e a! a rea!"iei su*lete'ti. C!i nu putea *i vor,a la el $e!&t $e spaim# K g&n$it g&n$ea !am a'a+ 5Hai$a#$e iat una !are se &ntre!e !u gD 2ar &n a!ela'i timp se sim"ea emo"ionat !3iar tul,urat+ era un K ment provenit $intr#o ne$umerire provo!at $e *aptul &n'elato t&nr ale !rei m&ini le "inea &ntr#ale sale &i 'optise un 5$a6 la ur A spus R!aS" rapor&( el" -i se ru-ina$ R4inSJ 4 8oarte ,ine Holger spuse $o!torul EroFoGsFi. /&ntern ! te vei "ine $e !uv&nt. <vem &n!re$ere &n *aptul ! vei *a!e &n MUNTELE VRJIT =:1 eea !e#"i st &n puteri. Te vom anun" ime$iat !ine este a!el mort ne !are $orim s#l ve$em apr&n$. Camara-i se a$resa el mi!ii iet("i] pronun"a"i#v: Cine are vreo $orin"a7 Pe !ine sa va a$u! pri!iul Holger7 Urm o t!ere apstoare. 8ie!are a'tepta !a ve!inul s vor,eas!. Unii $intre ei se &ntre,aser $esigur &n ultimele -ile &n!otro 'i !tre . 0e mai -,urau g&n$urile. 2(r a *a!e s revin mor"ii a$i! a le $ori Z&ntoar!erea este &ntot$eauna un lu!ru !ompli!at 'i $eli!at. &n *on$ pentru a *i sin!eri e un lu!ru !are ni!i nu se poate $ori. < pro!e$a altminteri este o eroare. 2orin"a e tot at&t $e imposi,ila !a 'i *aptul &n sine 'i ne#am $a seama *oarte limpe$e $a! natura ar anula m!ar o singura $at a!east imposi,ilitate1 'i !eea !e numim $urere nu este poate at&t regretul pe !are#l resim"im $in !au-a imposi,ilit"ii $e a ve$ea mor"ii revenin$ !&t neputin" noastr $e a $ori un asemenea lu!ru. Cam asta sim"eau &n mo$ !on*u- !u to"ii &n !iu$a *aptului ! nu era vor,a $e o &ntoar!ere serioasa 'i pra!ti! &n via"a !i $e un aran0ament pur sentimental 'i s!eni! &n !ursul !ruia nu *!eai alt!eva $e!&t s#l ve-i pe $e*un!t !a-ul *iin$ $e!i ano$in1 totu'i le era teama $e *igura !elui la !are se g&n$eau 'i *ie!are ar *i !e$at ,u!uros ve!inului $reptul $e a *ormula o $orin". 9i

Hans Castorp g&n$ea la *el $ar $e'i avea impresia !i au$e potolitul 'i &ng$uitorul+ 5Te rog te rog6 $in !easul a!ela !u*un# $at &n &ntuneri! se a,"inu 'i &n ultim instan"a se sim"i $estul $e $ispus sa renun"e &n *avoarea altuia. 2ar !um t!erea $ura prea mult spuse !u o vo!e stins &ntor!&n$ !apul !tre !on$u!torul 'e$in"ei+ # <' vrea s#l v$ pe vrul meu $e*un!t Jo!3im Biemssen. < *ost !a o eli,erare pentru to"i. 2intre !ei pre-en"i numai $o!torul mg#8u !e3ul ?en-el 'i me$iumul nu#l !unos!user personal pe !el Propus a *i !3emat. Ceilal"i 8erge ?e3sal $omnul <l,in pro!urorul [mnul ji $oamna Magnus $oamna /to3r $omni'oara Levi 'i Hermine etel$ &'i mani*estar apro,area !u vo!ea tare 'i ,u!uroas , !3iar o!torul EroFoGsFi *!u satis*!ut un semn $in !ap $e'i raporturile Joa!3im *useser &ntot$eauna re!i a!esta $in urm arat&n$u#se e Pu"in $ispus s(#i a!!epte stu$iile analiti!e. S Mlnuna&" spuse !oc&orul$ Ai auzi&" Hol*er. Tu nu l-ai cunoscu& n Uu $ cel numit mai &nainte. 2ar a!um &l !uno'ti oare $in!olo $e n 9i e'ti gata s(#l a$u!i &n mi0lo!ul nostru7 h+LL ebHarea $eveni &n!or$at. <$ormita se !ltin gemu 'i se !utre# c##"5 55 c $i,uie !ut 'i se lupt. <ple!&n$u#se !&n$ &ntr#o parte eaDalt( murmura !uvinte $e ne&n"eles *ie la ure!3ea lui Hans =:, THOMAS MANN Castorp *ie la !ea a lui Hermine Elee*el$. &n s*&r'it Hans Casto str&nsoarea !elor $oua m&ini !are &nsemna 5$a6 !eea !e raport D # Per*e!t: striga $o!torul EroFoGsFi. La lu!ru Holger: Mu-i! i run!i el. 2is!u"ie: 9i aminti $in nou a$unrii !a s!opul era u'urat nu prin !on!ent g&n$ului 'i ni!i prin repre-entarea *or"at a !eea !e se a'tepta !i prin" aten"ie vaga 'i nesilit. <!um venir orele !ele mai stranii pe !are le trise eroul nostru p#atun!i 'i !u toate ! $rumul viitor al $estinului sau nu ne este prea ,D !unos!ut urm&n$ !a la un moment $at s#l pier$em $in ve$ere !at s*&r'itul povestirii noastre totu'i s&ntem ispiti"i s a$mitem !a au rmas !ele mai stranii !lipe trite $e el vreo$at.

<!um &n!epur a!ele ore a$i! s o spunem $in !apul lo!ului mai mult $e $ou in!lusiv o s!urta &ntrerupere a 5mun!ii6 lui Holger sau mai exa!t a tinerei ELlS 4 !&n$ se $es*'ura strania tru$ !are se lungi at&t $e &nspim&nttor &n!&t la un moment $at toat lumea era pe pun!tul $e a se &n$oi $a! se putea a'tepta la vreun re-ultat 'i &n plus $intr#o pro*un$ mil to"i se sim"ir a$esea ispiti"i s o s!urte-e &ntru!&t prea ! $ep'e'te puterile plp&n$e !rora a!est e*ort le era impus p&n la a tre-i !omptimirea. Noi !eilal"i ,r,a"ii atun!i !&n$ nu *ugim $e viat resim"im !u to"ii &n anumite &mpre0urri a!east mila $e ne&n$urat pe !are $e'i este ri$i!ol nimeni n#o a$mite 'i !are este pro,a,il $estul $e nelalo!ul ei a!el 5$estul6 revoltat !are ne s!ap !u toate ! este ne!esar !u ori!e pre" s se a0ung la un s*&r'it. /&ntem !onvin'i+ !ititorul a &n"eles ! &n *apt este vor,a $e situa"ia $e so" 'i tata &n !are *ie!are $intre noi se a*l !&n$va pre!um 'i $e a!tul na'terii !u !are lupta mi!u"ei EllS semna &ntr#un mo$ at&t $e i-,itor 'i at&t $e in$is!uta,il &n!&t !3iar !ei !are nu#l !uno'teau &n! ar *i tre,uit s#l i$enti*i!e &ntre a!e'tia urma a*l&n$u#se 'i t&n(rul Hans Castorp !ruia !um ni!i el nu *ugise via"a i#a *ost $at sa !unoas! ast*el a!est a!t su, aspe!tul lui $e mi !ism organi! 4 'i &n! !e aspe!t: 9i &n !e !on$i"ii: Nu se pot !aline *el $e!&t s!an$aloase toate !ara!terele 'i $etaliile a!estei !amere un &n*(ptuia a!tul na'terii su, lumina ro'ie at&t &n !eea !e prive'te 5 persoana !are n'tea &n 3alatul ei larg !u ,ra"ele goale !&t 'i ceD &mpre0urri a$i! a!ea !ontinu u'oara mu-i! $e gramo*on#sporovial silita pe !are semi!er!ul se str$uia s#o &ntre"in ! or$inului &n$emnurile voioase !u !are o &m,r,tau tot timpu S ` !are se !3inuia 'i lupta+ 5Hai$e Holger: Cura0: @ s mearg: IN% lsa# MUNTELE VRJIT =:8 eer $#i $rumul: &n! un mi! e*ort 'i vei reu'i:6 9i nu *a!em a!um ni!i !u persoana 5so"ului6 4 $a!(#l putem !onsi$era so" pe Castorp !are *ormulase $orin"a 4 a so"ului $e!i !are "inea nun!3ii 5mamei6 &ntre ai si !are#i "inea $e asemenea 'i m&inile ele m&ini tot at&t $e ume$e !um *useser pe vremuri (le mi!u"ei Leila t*el ! tre,uia tot timpul s#'i re&nnoias! e*ortul !a s nu le s!ape. C!i so,a $e la spatele *etei $ogorea.

Misti! 'i ini"iere7 Vai nu !!i to"i se !omportau -gomotos 'i *r $eli!ate"e &n penum,ra ro'ie !u !are o!3ii treptat se o,i'nuiser !&t sa !uprin$ aproape toat !amera. Mu-i!a 'i strigtele te &n$emnau sa te g&n$e'ti la meto$ele *olosite $e <rmata /alvrii pentru a#'i &nviora au$itorii 'i &i *!eau s g&n$es!( ast*el !3iar 'i pe !ei !are !a Hans Castorp nu asistaser ni!io$at la vreo ser,are religioasa a a!elor *anati!i veseli. /!ena prea misti!a misterioas pioasa $ar nu &ntr#un sens $e *antasmagorie !i $oar &ntr#unui *ires! organi! $atorita a'a !um am mai spus#o 'i unei &nru$iri intense !u o alta imagine. <semntoare $urerilor *a!erii e*orturile mi!u"ei EUS i-,u!neau $up intervale $e !alm timp &n !are r(minea rsturnat pe sptarul s!aunului &ntr#o stare $e in!on'tien" numit $e $o!torul EroFoGsFi 5trans pro*un$6. <poi tresrea iar'i gemea se arun!a $intr#o parte &n alta &i &mpingea pe supraveg3etori se lupta !u ei le murmura la ure!3e !uvinte pline $e ar$oare $ar lipsite $e sens prea ! vrea s expul-e-e !eva $in ea &ns'i se arun! &ntr#o parte s!r&'ne $in $in"i merg&n$ p&n la a mu'!a mneca hainei lui H3ns 6as&orp$ <'a tre!u o or 'i mai mult. <poi !on$u!torul 'e$in"ei so!oti ! era n ln&eresul general s se *a! o pau-a. Ce3ul ?en-el !are pentru a se mai ocupa 'i !u alt!eva 'i pentru a !ru"a &n ultim instan"a gramo*onul ln*nase chi&ara" 0acn! sa-i 4i)reze cu mul&a n!emnare coar!ele" ese $eoparte instrumentul. Cu un suspin lan"ul m&inilor se $es*!u. [rul EroFoGsFi se &n$repta !(tre perete pentru a aprin$e lampa `na al, "&'ni or,itoare 'i to"i !ei &nv"a"i !u &ntuneri!ul !lipir &n stupi$ EllS $ormita aple!ata mult &nainte !u o,ra-ul aproape pe cni. Era surprin-tor $e agitat *a!&n$ gesturi !are preau *ami#c# Dorlal"i $ar pe !are Hans Castorp le urmri !u aten"ie 'i uimire+ 6a minute m&na li,er a *etei avu o mi'!are $e $u#te vino &n $reptul ,ge D [ 6eprta 'i o apropia $e par! ar *i vrut s s!oat sau s gre# e a( & i, 11 DD tresrin$ $e mai multe ori &'i reveni !lipi &n lumin Cupi-i a$ormi"i 'i -&m,i. =:9 THOMAS MANN B&m,e 4 a*e!tat 'i oare!um re-ervat. Mila resim"ita $e !eil

$e $urerile ei pare &ntr#a$evar risipit &n -a$ar. Nu arata s * epui-at. Poate ! nu#'i amintea nimi!. Era a'e-ata &n *otoliul $ ` K ,olnavilor &n spatele ,iroului &nve!inat !u *ereastra &ntre a!esta 'i vanul !are &n!on0ura 'e-longul1 &'i a'e-ase s!aunul ast*el !a sa#'0 re-ema ,ra"ul $e mas 'i se uit &n !amer $rept &nainte. R(mase ast* alintat $e priviri emo"ionate &nt&mpinate $in !&n$ &n !&n$ printr semn &n!ura0ator $in !ap 'i t!u tot timpul pau-ei !are "inu !ine spre-e!e minute. Er o a$evrat pau- # potolit 'i plin $e $ul!ea mul"umire a lu!rului &mplinit. Port"igaretele ,r,a"ilor po!nir. /e *uma !alm &n grupuri se $is!ut i!i 'i !olo $espre Cara!terul 'e$in"ei. Nimeni nu se g&n$ea s renun"e la o,"inerea unui re-ultat. Existau semne sigure menite a &n$eprta o asemenea presupunere. Cei !e se gsiser &n !elalalt !apt al semi!er!ului &n apropierea $o!torului erau unanim $e prere ! sim"iser pre!is 'i &n mai multe r&n$uri a!el su*lu proaspt !are atun!i !&n$ *enomenele se pregteau pornea $e la persoana me$iumului &n$rept&n$u#se &ntr#o anumit $ire!"ie. <l"ii pretin$eau ! au o,servat *enomene luminoase pete al,e aglomerri mo,ile $e *or"e aprute &n mai multe r&n$uri &n *a" paravanului. 2e!i nu tre,uia lsat !a e*ortul s se $estin$. @,oseala nu#i &ng$uit: Holger *g$uise 'i nu exista ni!i un motiv $e &n$oiala. 2o!torul EroFoGsFi $$u semnalul pentru reluarea 'e$in"ei. <poi o !on$use pe EllS p&na la s!aunul ei $e tortur m&ng&in$u#i parul &n timp !e !eilal"i &'i o!upau lo!urile. Totul se petre!u la *el !a mai &nainte es e a$evrat ! Hns Castorp !eru s *ie &nlo!uit &n rolul sau $e supta g3etor $ar pre'e$intele se opuse. /e !uvine spuse me$i!ul s se a!o !elui !are &'i mani*estase $orin"a garan"ia materiala ime$iata !a o manevra *rau$uloas a me$iumului era pra!ti! imposi,ila. Hans Cas &'i relu prin urmare !iu$at lui po-i"ie &n *a"a mi!u"ei EllS. lumin !amera re$eveni ro'ie !lro,s!ur(. Mu-i! re&n!epu. 2up minute EllS tresari $in nou *!u a!elea'i gesturi $e tra!"iune 'i K a!easta Hans Castorp a *ost !el !are anun" 5transa6. /!a na'tere !ontinua. &ns &n !e !3inuri &n*ri!o'toare avea lo!: Pare !a nu voia la &n$eplinire 4 $ar oare era posi,il7 Ce ne,unie: In !e maternitatea7 I-,vire &n !e *el 'i $e !e7 c MUNTELE VRJIT XNN U <0utor a0utor: gemea !opila pe !&n$ $urerile amenin"au s

se ns*orme &n a!ea !ri- prime0$ioas numit $e me$i!ii mamo'i i n&re &imp" ea-l s&ri*a pe !oc&or" l ruga sa#i vina &n a0utor. EroFoGsFi *!u a!est lu!ru &n!ura0&n$#o !u 0ovialitate. Magneti-area resupun&n$ ! era &ntr#a$evr !a-ul &i $$ea puteri pentru o nou lupt. <st*el se s!urse a $oua or &n vreme !e r&n$ pe r&n$ !3itara tremura 'i gramo*onul r(sp&n$ea ariile $in al,umul $e mu-i!a u'oara &n atmos*era !laro,s!ur !u !are o!3ii o,i'nui"i !u lumina &n!epeau s se $eprin$ $in nou treptat. &n a!el moment avu lo! un in!i$ent 4 Hans Castorp a *ost !el !are#l provo!a. Emise o sugestie exprim o $orin"a 'i un g&n$ pe !are le avusese $e la &n!eput 'i pe !are ar *i tre,uit !e#i $rept s le *ormule-e mai $evreme. Cu !apul sus"inut &n m&ini EllS era &n 5trans pro*un$6 ir ?en-el pe pun!tul s s!3im,e $is!ul su sa#l pun pe partea !ealalt !&n$ prietenul nostru spuse !u un aer 3otar&t ! avea $e *!ut o propunere *r &nsemntate $e alt*el 4 $ar !re$ea totu'i ! a!!eptarea ei ar *i putut a$u!e un *olos oare!are. /e gsea a!olo... a$i! mai ,ine -is &n !ole!"ia $e $is!uri a sanatoriului exista o arie $in opera lui ;ouno$ ruga lui Valentin !&ntat( $e un ,ariton a!ompaniat $e or!3estr *oarte sugestiva. /o!otea ! s#ar putea *a!e o &n!er!are !u a!east ,u!at. # 9i $e !e7 &ntre,a me$i!ul $in penum,ra ro'ieti!... # C3estie $e atmos*er $e sensi,ilitate rspunse t&n(rul. /piritul a!estei ,u!"i este *oarte $eose,it. El &'i $$use seama as!ult&n$#o. 2up prerea lui nu era imposi,il ca spDritul 'i !ara!terul a!estei ,u!"i mu-i!ale s s!urte-e pro!esul !e 6nna s *ie $us la ,un s*&r'it. X 'iscul se a0la aici. se in0orma !oc&orul$ Nu nu era. 2ar Hans Castorp putea sa#l a$u! ime$iat. 66 Ce#"i tre!e prin !ap7 vi EroFoGsFi respinse ime$iat a!east propunere. Cum7 Hans rp voia s ple!e sa se &ntoar! 'i apoi s#'i reia experien"a &ntre# p D turnai lipsa $e experien" era !ea !are vor,ea prin gura lui. Nu Jreh N SlmB5u acest lu!ru era !u neputin"a. Totul s#aT $estram totul ar iu&e JN J 6Je Ja caB3&# Respe!tul Iui pentru exa!titatea 'tiin"i*i!a

&i ci#e- ea sK a$mit ple!ri 'i veniri. U'a era &n!3isa. El me$i!ul avea &"c Jn Suzunar. Ei ,ine $a! a!est $is! nu era la &n$em&na tre,uia... 91 4[r,ea !&n$ !e3ul &n pi!ioare l&ng pate*on interveni+ =:; THOMAS MANN - 'iscul es&e aici$ - Aici. n&re)a Hans 6as&orp$ - 'a" aici$ 0aust,8uga lui *alentin. Bo0&im$ Se a0la" !in n&m Q &n al,umul $e mu-i!a u'oara 'i nu &n al,umul ver$e numrul GG un! '. era lo!ul $e o,i!ei. 2in &nt&mplare !a prin minune printr#o *eri R negli0en"a se a*la printre 5,u!"i $iverse6 'i nu mai rm&nea $e!&t s pun. Ce spuse oare Hans Castorp &n *a"a a!estei situa"ii7 Nu spuse nimi! 2o!torul a *ost a!ela !are -ise+ 5Cu at&t mai ,ine:6 'i !&teva vo!i repetar vor,ele lui. <!ul s!&r"&i !apa!ul !o,or&. 9i o vo!e ,r,teas!a &n!epu printre a!or$uri $e !or+ 5/ilit s&nt s te prses! a!um...6 Nimeni nu mai vor,ea. To"i as!ultau. <,ia &n!epu !&nte!ul !a e*orturile mi!u"ei EllS &'i s!3im,ar !ara!terul. Tresarise o !lip apoi prinse s tremure sa geam sa s!r&'neas!a s pompe-e $u!&n$u#'i $in nou la *runte m&inile ume$e 'i lune!oase. 2is!ul se &nv&rtea. /osi stro*a interme$iar !u ritm s!3im,at pasa0ul ,tliei 'i al prime0$iei &n$r-ne" pios 'i *ran"u-es!. Continu 'a apoi veni s*&r'itul a$i! reluarea temei spri0init $e or!3estr $e o puterni! sonoritate+ 5@ 2umne-eule $in !er as!ult#mi ruga...6 Hans Castorp avea mult $e *ur! a!um !u EllS. 8ata se &n!or$a trgea aer !u g&tul !ontra!tat se pr,u'ea &n ea &ns'i !u &n$elungi suspine1 apoi ramase nemi'!ata. &ngri0orat Castorp se aple!a $easupra 'i !&n$ o au-i pe $oamna /to3r s!&n!in$ !u un *el $e geamt &n vo!e+ -Hiem$$$ ssen$$$+ Hans Castorp !ontinu s ram&na &n a!eea'i po-i"ie sim"in$ &n gura un gust amar. <u-i o alt vo!e grava 'i re!e rspun-&n$+ # L#am v-ut $emult. 'iscul a#unsese la s*&r'it ultimul a!or$ al almurilor rsunase nimeni nu oprea aparatul. Bg&riin$ &n gol a!ul !ontinua sa se

&nvirte &n mi0lo!ul $is!ului. <tun!i Hans Castorp &'i &nal" !apul 'i !aute privirea lui se &n$rept &n $ire!"ia potrivita. &n !amer m &n! !ineva. <!olo i-olat $e !eilal"i &ntr#un al $oilea plan un$e luminii ro'ii aproape ! se pier$eau &n &ntuneri! a'a &n!&t o!3ii p pp p ptrun$e !u greu at&t $e $eparte &ntre partea lata a ,iroului 'i P K pe *otoliul &n$reptat !tre s!aunul $o!torului pe !are EllS se oai timpul pau-ei a!olo se a*la Joa!3im. Era Joa!3im !u a$in K. um,rite su, pome"ii o,ra-ului !u ,ar,a $e r-,oini! $in ulti MUNTELE VRJIT XNX `ie !u ,u-ele#i *rumos ar!uite at&t $e pline 'i super,e. /e spri0inea $e tar 'i "inea un pi!ior peste !ellalt. Pe *a"a#i supt se o,serva $e'i *ti,rit( !a $e un !3ipiu urma su*erin"ei pre!um 'i o expresie $e gravi#te 'i $e austeritate !e#i $$ea o *rumuse"e ,r,teas!a. 2oua !ute verti!ale &i ,r-$au *runtea &ntre o!3ii a$&n!i"i &n or,itele osoase *apt !are 6ns nu mi!'ora ,l&n$e"ea a!estor o!3i mari *rumo'i 'i &ntune!a"i &n$repta"i !almi 'i &ntre,tori spre Hans Castorp 'i numai spre el. Mi!ul lui $e*e!t $e alt$at ure!3ile $eprtate se putea re!unoa'te su, !as! su, !iu$ata !as! pe Care nimeni nu i#o !uno'tea. Varul Joa!3im nu era &n !ivil1 sa,ia se spri0inea $e pi!iorul a'e-at peste !ellalt &n timp !e#i stringea m&nerul !u pumnul ,a se putea $istinge la !entiron !eva !a un to! $e revolver. 9i !u toate a!estea nu purta o a$evrat uni*orm. Nu se ve$ea nimi! $es!3is sau !olorat avea un guler r(s*r&nt ,u-unare &n pr"i 'i un$eva $estul $e 0os se o,serva o !ru!e. Pi!ioarele lui Joa!3im preau mari iar pulpele *oarte su,"iri *iin$ &n*'urate &n moletiere &ntr#un *el mai mult sportiv $e!&t militar. Iar !as!a7 /#ar *i -is ! Joa!3im &'i pusese pe !ap o gamel *ix&n$u#'i#o su, ,r,ie !u o !urelu'. <!east !as! pro$u!ea &ns un e*e!t anti! 'i mar"ial &i venea ,ine *iin$ &n a!ela'i timp stranie+ se putea spune ! e un ln!ier. Hans Cstorp sim"i rsu*larea mi!u"ei EUen Cran$ ating&n$u#i m&inile. <u-i l&ng el respira"ia a!!elerat a Herminei Elee*el$. 9i nu se mai au-ea nimi! alt!eva $e!&t *re!u'ul a!ului -g&riin$ $is!ul !are !ontinua s se mv&rteas!( 'i pe !are nimeni nu#l oprea. Nu se &ntoarse spre ni!i unul $intre !ei $e *a" nu voi s#

i va$ 'i ni!i s 'tie $e ei. <ple!at &nainte peste m&ini !u !apul pe genun!3i privi *ix prin penum,ra ro'ie la [aspetele a'e-at &n *otoliu. @ !lip stoma!ul pru ! vrea s i se Ditoar! pe $os. ;&tul i se !ontra!t 'i s!oase patru sau !in!i 3o3ote $e Puns pro*un$e 'i spasmo$i!e. 5Iart(#m:6 murmur &n sine apoi &l la!rimile a'a ! nu mai v-u nimi! !um i se 'opte'te+ Y /pune"i#i !eva: Auzi *lasul $e ,ariton al $o!torului EroFoGsFi strig&n$u#l grav 'i #$ Be nume 'i repet&n$ invita"ia s vor,eas!. &ns &n lo! s rspun$ 1 0r Oc&orul EroFoGsFi &i se minile !e su) o)ra#ii lui 7ug 'i se ri$i! 00 rosti iar'i numele $e $ata a!easta pe un &on D s&rare sever. 2ar $in !&"iva pa'i Hans Castorp a0unse la u'a $e are 9i !u un gest ,rus! &nv&rti !omutatorul aprin-&n$ lumina al,. =:8 THOMAS MANN &n a!eea'i !lip $omni'oar Cran$ tresri -g&l"&it( $e un 'o! vi /e -,tea &n ,ra"ele Herminei Elee*el$. 8otoliul !ellalt era gol Hns C(storp se &n$rept !tre $o!torul EroFoGsFi !are &n pic1 protesta. Voi s vor,eas! $ar nu putu s rosteas! ni!i un !u4# D <tinse m&na !u gestul !elui !are !ere *(!&n$ o mi'!are ,rus!a $in Iar !&n$ primi !3eia &l a$monesta pe $o!tor !l(tin&n$ amenin"tor !a i $e mai multe ori se rsu!i pe !l!&ie 'i ie'i $in !amer. Marea irasci)ili&a&e Pe msur !e ani'orii tre!eau &n sanatoriul 5Cerg3o*6 &n!epu s $omneas! un spirit nou iar Hans Castorp nu putu s nu#'i $ea seama ! era opera $emonului ru*!tor $espre !are am pomenit mai sus. Cu $eta'area 'i !urio-itatea !ltorului !are n# are alt gri0 $e!&t sa se instruias! el stu$iase a!est $emon ,a !3iar $es!operi &n sinea sa ni'te pre$ispo-i"ii &ngri0ortoare pentru parti!ipa 'i mai amplu la !ultul monstruos pe !are i#l !onsa!rau !ei $in 0urul su. Temperamentul nu#l &m,ol$ea $elo! s !a$ pra$ spiritului !are &n!epuse s $omneas! $up !e $e alt*el $(inuise mereu i!i 'i !olo &n germene sau !a simp# tome. Cu toate astea o,serv !u groa- ! ime$iat !e se !ontrola mai pu"in &ns'i *ptur sa !e$a at&t &n expresia !3ipului !&t 'i &n !uvinte 'i "inut 'i se ls np$it $e a!east

molim !reia nimeni $in 0ur nu i se putea sustrage. 'ar oare ce se petre!ea7 Ce anume plutea prin aer7 @ &n!lina"ie !tre !eart. @ iras!i,ilitate !ole!tiv. @ ner,$are *r nume: @ pornire general !tre $is!u"ii violente 'i &nveninate !tre explo-ii $e *urie 'i !nia spre s!an$aluri. Bilni! i-,u!neau alter!a"ii &n$&r0ite "&'neau r!ne ne0usti*i!ate 'i lipsite $e msur &ntre persoane su grupuri &ntregi pa!ien"i iar !ara!teristi!a a!estor !ri-e era a!eea ! oameni !are aveau ni!i un ameste! &n lo! s se simt $e-gusta"i $e !omport !elor *urio'i sau s( &n!er!e s aplane-e !erturile luau $impotriv p a!tiv la ele atra'i mai $egra, $e o putere !ontagioas l(s&n$u#s A &n voia a!eleia'i ne,unii. &n!epeau !u to"ii s pleas! 'i s tre @!3ii '!&nteiau $e m&nie gurile se str&m,au $es*igurate $e patirn R invi$ia"i to!mai !ei Care se gseau &n plin $e-ln"uire iie P . $reptul *ie pentru pretextul pe !are#l aveau s -,iere. /u*le K trupurile !elorlal"i erau torturate $e $orin"a s*&'ietoare $e a pr[ MUNTELE VRJIT XNV #ar cine nu a4ea pu&erea s se re*ugie-e &n singurtate era ireme$ia# Ri atras &n v&rte0. Con*li!tele $in senin 'i &nvinuirile re!ipro!e se N mul&eau Ja Z8erg3o*D &n !3iar pre-en"a &mp!iuitorilor !are 'i ei erau &amina"i !u u'urin"a &n*iortoare $e o grosolnie $ispus s urle 'i ce0a !are ie'eau $in sanatoriu !u su*letul aproape lini'tit nu puteau reve$ea &n !e $ispo-i"ie se vor &ntoar!e. @ persoan o,i'nuita !are t(tea la masa 5ru'ilor ,ine6 o t&n(r( $oamn *oarte elegant 'i *oarte pu"in atins $e ,oal originar $in *u)ernia Mins@ - !e al&0el nu i se pres!riseser $e!&t trei luni 4 !o,or& &ntr#o -i &n sat s *a! ni'te t&rguieli la maga-inul $e galanterie *ran!e-. <!olo &ns o apu! o *urie at&t $e violent &mpotriva v&n-atoarei &n!&t se &ntoarse la sanatoriu &n pra!a !elei mai mari agita"ii avu o 3emoragie *ulgertoare 'i $in

!lipa a!eea ,oala &i $eveni nevin$e!a,il. < *ost !3emat so"ul !ruia i se anun" ! era !on$amnat s rm&n ai!i sus pentru tot$eauna. Aces&a es&e !oar un e>emplu !in n&mpl3rile co&i$iene $e la 5Cerg3o*. 9i !u toate ! nu ne sim"im &n$emna"i a o *a!e vom mai relata 'i altele. Unii $intre !ititorii no'tri &'i mai amintes! poate $e a!el li!ean sau *ost li!ean !u o!3elari rotun-i $e la masa $oamnei /alomon $e t&nrul a!ela plp&n$ !are avea o,i!eiul s#'i ter!iuias!( m&n!rurile &n *ar*urie pre*(!&n$u#le &ntr#un *el $e past 'i s le &n*ule!e spri0init !u pieptul $e mas 'terg&n$u#'i !&teo$at !u 'ervetul sti!lele groase ale o!3elarilor. /e !omportase la *el &n tot a!est timp mereu li!ean sau *ost li!ean &n*ule!ase la *el 'i#'i 'tersese la *el o!3ii *r s se *i ivit prile0ul !a persoanei lui s i se $ea vreo alt aten"ie $e!&t una !u totul &nt&mpl(tore. Ins $e !ur&n$ &ntr#o ,un $iminea" la primul $e0un *u !uprins $e o `Ka'teptat !ri- $e *urie !are atrase asupra sa aten"ia general iar &ntreaga asisten" $in su*ragerie sri &n pi!ioare. La &n!eput se au-i un zgornot la masa la !are sttea1 "ip *oarte pali$ a$res&n$u#se piti!ei !are s&(tea &n pi!ioare l&ng el. X Min"i: r!nea el !u o vo!e stri$enta 'i pl&ngrea". Ceaiul e re!e. luJ Be !are mi l#ai a$us e g3ea" gust#l 'i $umneata &nainte $e a ?D !a s#mi spui $a! nu#s ni'te -oaie !l$i!ele 'i $a! un om !um# 0 !e poate s ,ea a'a !eva: Cum $e &n$r-ne'ti s(#mi serve'ti !eai . R !um $e "i#a tre!ut prin !ap g&n$ul s(#mi a$u!i o asemenea ,utur a 9i s#"i &n!3ipui m!ar o !lip ! a' *i &n stare s#o " ,eau7: N#o [eau: iv L 5-o 4reau+ urla el )3&n! cu amn!oi pumnii n masa" nc& &oa&a es& lnceBu s -ornie 'i s "opie. Vreau !eai *ier,inte !eai !lo!otit Ptul meu &n *a"a lui 2umne-eu 'i a oamenilor: Nu vreau -oaiele =;0 THOMAS MANN astea vreau !eai *ier,inte s mor ai!i pe lo! $a! voi sor3i r$ &ng3i"itur... /t&rpitur( a*urisit: url $eo$at !u vo!e

pi"igiat ru ` oare!um !u un gest ultimele *r&ie !are#l mai re"inuser &n! ii D J 9b sc 1 3s3 t&r&t !u ,u!urie &n $e-m"ul !ulminant al unei ne,unii *urioase @ amenin" pe Emerentia !u pumnii 'i literalmente sri la spumeg&n$. <poi !ontinu sa !io!neas! &n mas s ,at $in pi!6 'i s r!neas!+ 5Vreau:6 'i 5Nu vreau:6 4 &n vreme !e sala o*erea s ta!olul o,i'nuit. @ simpatie teri,il se revrs asupra li!eanului *renetD Mai multe persoane srir $e pe s!aune str&ng&n$ pumnii s!r&'nin$ riD $in"i 'i#l privir !u o!3ii &n*l!ra"i. <l"ii &n!remenir pali-i !u o!36 ple!a"i tremur&n$. Mai r(maser &n! mult vreme &n a!east stare !3iar 'i $up !e i se a$usese alt !eai li!eanului !are epui-at ni!i nu se mai g&n$i s#l ,ea. Oare ce nsemnau &oa&e aces&ea. &n so!ietatea 5Cerg3o* D#ului se ivi un om un *ost negustor &n v&rsta $e trei-e!i $e ani !are *e,ri!ita !am $e multa vreme 'i rt!ise ani &ntregi $in sanatoriu &n sanatoriu. @mul era un $u'man al evreilor un antisemit $in prin!ipiu 'i *!ea $in a!east atitu$ine un sport !u o &n!p("&nare soioas. Comportarea opo-i"ionist pe !are 'i#o &nsu'ise $in &nt&mplare era m&n$ria 'i s!opul vie"ii lui. 8usese negustor $ar nu mai era a$i! nu mai era nimi! &n lume &ns rmsese $u'manul evreilor. Era *oarte serios ,olnav avea o tuse teri,il $e !avernoas 'i &ntre $ou a!!ese aveai impresia ! plm&nul &i strnut !u un sunet as!u"it s!urt neo,i'nuit nelini'titor. /ingurul *apt !are !onta pentru el era a!ela $e#a nu *i evreu. /e numea ?ie$emann a$i! avea un nume !re'tin $estul $e !urat. Era a,onat 'i la o revista intitulat Aclia arian. 'i spunea lu!ruri !am !a a!estea+ - A#un* la sana&oriul lui T $in <... 9i pe !&n$ to!mai voiam s ma instale- &n sala $e !ura 4 peste !ine $au !u o!3ii la st&nga mea la*(in$u pe un 'e-long7 Peste $omnul Hirs!3: Cine sttea tolnit la $reapta me 2omnul ?ol**: 8ire'te ! am ple!at ime$iat '.a.m.$. 5&n a$evr numai asta &"i mai lipse'te:6 g&n$i Hans Castorp pro*un$ antipatie. \ie!emann a4ea o privire mioap 'i ,nuitoare. /e putea spu 0 K a$evr *r !a a!easta s *ie o *igura $e stil ! avea pe nas un 6 K !are se uita !3ior&' !u rutate 'i $in!olo $e !are nu mai

ve$e -n nenc 8alsa i$ee !are i se suise &n !&r! 'i#l !lrea se pre*!use in&r-o $ere !e &l -g&n$rea mereu &ntr#o ne!urmat manie a pers MUNTELE VRJIT XML - !emnn5uSJ sa cau&e orice impuritate as!unsa sau mas!ata a*lat prin ea0rna lui, 'i s#o *a! $e ru'ine. Ta!3ina suspe!ta 'i umplea !u ,ale # necon&eni&$ Be scurt &'i petre!ea -ilele pironin$ la st&lpul in*amiei ri!e *ptur lipsit $e uni!ul avanta0 !u !are el &nsu'i putea s se m&n$reas!. /tarea $e spirit $e la 5Cerg3o*D pe !are am $es!ris#o &nri peste msur ,oala a!estui om1 'i !um nu se putea s nu &nt&lneas!a !3iar 'i ai!i sus *iin"e npstuite &n via" $e stigmatul $e !are el ?ie$emann s!pase a!east stare general $$u na'tere unei s!ene lamenta,ile la !are Hans Castorp tre,ui s( asiste iar nou ne va slu0i !a o alt pil$a pentru !eea !e avem $a&oria s3 !escriem$ C!i mai exista a!olo 'i un alt om &n privin"a !ruia nu puteai gsi nimi! !e tre,uia $emas!at !a-ul a!estuia *iin$ limpe$e. /e numea /onnens!3ein ra- $e soare 'i !um era !u neputin" s ai un nume mai m&r'av persoana lui /onnens!3ein $eveni !3iar $in prima -i negul !o!o"at pe nasul lui ?ie$emann la !are a!esta privea !3ior&' !u o miopie rut!ioas 'i spre !are &ntin$ea m&na mai mult !a s#l -g&n$re $e!&t s(#l &n$eprte-e $ar 'i !u s!opul $e (#l enerva 'i mai tare. Sonnenschein" negustor !a 'i !ellalt era 'i el *oarte serios ,olnav 'i $e o sus!epti,ilitate mala$iv. &n *on$ un om ama,il $elo! prost 'i !3iar vesel $in *ire1 $ar 'i el &l ura pe ?ie$emann p&n la a se &m,olnvi $in pri!ina ta!3inrilor 'i alu-iilor lui iar &ntr#o $up(#amia-( toat lumea $$u ,u-na &n 3ol $eoare!e ?ie$emann 'i /onnens!3ein se pruiau !u o violen" ,estial 'i nestp&nit. Era un spe!ta!ol 0alni! 'i $e-gusttor. /e ,teau !a ni'te !opii &ns cu o !isperare !e oameni ma&uri care &ocmai !in cauza exasperrii nu mai 9tiau !e *a!. /e -g&riau pe o,ra0i se &n'*!au $e nas 'i $e g&t lovin# uSse unul pe al&ul" se s&rn*eau" se ros&o*oleau" pra!a unei 0urii oar)e" s!uipau se po!neau !u pi!ioarele loveau trgeau ,u'eau 'i PUmegau. Cu $estul !a-n *un!"ionarii $e la a$ministra"ie

veni"i &n G K(] reu'ir s#i $espart pe !ei $oi a$versari &n$&r0i"i 'i &n!le'ta"i &n a# 6ie$emann spumeg&n$ 'i s&nger&n$ !u *igura &n$o,ito!it $e leJ &n*"i'a pe $easupra 'i *enomenul !urios al p(rului *!ut m!iu!. s Castorp nu mai v-use ni!io$at un asemenea lu!ru 'i ni!i nu#l %se Posi,il. Prul $omnului ?ie$emann se ri$i!ase $rept 'i "eapn anrlie 'i 0n a!east stare omul o lu la goan &n vreme !e $omnul ns!3ein !ruia un o!3i &i $ispruse su, o v&ntaie 'i !are a4ea o =;, THOMAS MANN sprtur s&nger&n$( su, parul negru 'i ,u!lat !e#i &mpo$o,ea !a2 !on$us la ,irou un$e se pr,u'i 'i pl&nse as!un-&n$u#'i *a"a &n m&D DR <'a se &nt&mplase !u ?ie$emann 'i /onnens!3ein. To"i !ei *useser martori la a!east peni,il s!en mi tremurar &n! mult &n 'ir. Prin urmare este o a$evrata ,ine*a!ere ! &n *a"a unei aseme nemerni!ii putem povesti o verita,il a*a!ere $e onoare !are avu lo! atun!i 'i merita !e#i $rept s#o numim ast*el p&n( la ri$i!ol $atorDr solemnit"ii *ormaliste !u !are a *ost tratat. Hans Castorp n#a luat part a!tiv la $i*eritele *a-e ale a!estei a*a!eri $ar s#a in*ormat pe par!ursul ei &n!ur!at 'i $ramati! prin mi0lo!irea $o!umentelor $e!lara"iilor si proto!oalelor $istri,uite &n !opie nu numai &n sanatoriul 5Cerg3o*D 'i &n &mpre0urimi a$i! &n sat $ar 'i &n tot !antonul 'i &n &ntreaga "ar ,a &n! 'i &n strintate p&n &n <meri!a *iin$ a$use !3iar 'i la !uno'tin"a unor persoane a,solut strine !are nu puteau s ai, pentru asemenea !3estiune ni!i !ea m(i mi! um,r $e interes. Era o a*a!ere polone-a o !3estiune $e onoare !are i-,u!nise &n s&nul grupului polone- &n0g3e,at $e !ur&n$ la 5Cerg3o* a unei *oarte mi!i !olonii !are o!upa masa 5ru'ilor ,ine6 4 %Hans Castorp s#o spunem &n trea!t nu mi sttea la a!east mas &ntru!&t pe msur !e tre!ea timpul se mutase r&n$ pe r&n$ la masa Herminei Elee*el$ apoi la a $oamnei /alomon 'i &n s*&r'it la a!eea a $omni'oarei Levi). <!east

so!ietate avea un lustru at&t $e elegant 'i at&t $e mon$en &n!&t era $e a0uns s &n!run"i spr&n!enele pentru a te putea a'tepta la ori!e #$e alt*el exista printre ei 'i o pere!3e a$i! o $omni'oara !are &ntre"inea str&nse legturi $e prietenie !u unul $intre $omni !&t 'i al"i verita,ili gentilomi. /e numeau+ von ButaGsFi Cies-SnsFi von RosinsFi Mi!3ael Lo$SgoGsFi Leo von <sarapetian 'i mai erau 'i alte nume. &n restaurantul $e la 5Cerg3o* la 'ampanie un oare!are Jap[: ` $e *a"a !u al"i $oi gentilomi *!use a'a$ar &n legtur !u so"ia $omnu lui von ButaGsFi !&t 'i $espre prieten $omnului Lo$SgoGsFi nurm $omni'oara ErSloG ni'te a*irma"ii pe !are nu le putem repeta Urmar unele $emersuri a!te 'i *ormalit"i relatate $e textele !e sesera $istri,uite 'i expe$iate p&n &n $eprtri. Hans Castorp ci&i2e!lara"ie tra$usa $in originalul polone-. 4 &n -iua $e martie LV... $omnul /tanislaG von ButaGsFi s#a a$resat $[ nilor $r. <ntoni Cies-SnsFi 'i 9te*an von RosinsFi. rugmintea s se $eplase-e &n numele sau l $omnul Eas 0uMUNTELE VRJGT =;8 0apoll 'i s#i !ear so!oteal potrivit !o$ului $e onoare pentru gravele 0igniri 'i $e*imri $e !are $omnul Easimir Japoll s#a *!ut vinovat *a" $e so"ia $omnului von ButaGsFi $oamna Ja$Giga von ButaGsFa &n timpul unei $is!u"ii !u $omnii JanusTeo*il Lenart 'i Leo von <sarapetian. <tun!i !&n$ $omnul von ButaGsFi a a*lat &n mo$ in$ire!t $e sus#men"ionata !onvor,ire !are a avut lo! la s*&r'itul lui noiem# ,rie a luat ime$iat toate msurile pentru !pta o !ertitu$ine $eplin asupra strii $e *apt 'i asupra naturii o*ensei a !rei "int a *ost. Ieri cX martie LV... !uvintele insulttoare 'i insinurile au *ost !omuni!ate prin gura $omnului Leo von <sarapetian martor $ire!t al !onversa"iei &n !ursul !reia 0ignirile 'i $e*imrile au *ost pro*erate1 $in a!el moment $omnul /tanislaG von ButaGsFi a so!otit nimerit s se a$rese-e su,semna"ilor pentru a le $a &mputerni!ire s &nto!meas! ne&nt&r-iat pro!e$ura !on*orma legilor onoarei &mpotriva $omnului Easimir Japoll. /u,semna"ii $e!lar urmtoarele+ L. &n ,a-a unui pro!es#ver,al &nto!mit $e una $intre pr"i &n -iua $e V aprilie LV... !are pro!es#ver,al a *ost *!ut la Lem,erg $e $omnii B$-istaG BSgulsFi 'i Ta$eus- Ea$S0 &n !a-ul $omnului La$islaG ;o$ule!-nS &mpotriva $omnului Easimir Japoll 'i &n

plus &n ,a-a $e!lara"iei 0uriului $e onoare $in La iunie LV... re$a!tat la Lem,erg &n legtur !u numit a*a!ere !are $o!u# mente $ove$es! $in plin 'i !onstat ! &n urma &n!l!rilor repetate ale exigen"elor onoarei $omnul Easimir Japoll nu mai poa&e 0i consi!era& !rep& un *en&leman$ c. /u,semna"ii $in *aptele $es!rise mai sus trag !on!lu-iile !are se impun 'i !onstata !a $omnul Easimir Japoll nu va mai Putea ni!io$at 'i su, ni!i o *orma sa $ea vreo satis*a!"ie pentru a!tele lui. 8$ Su)semna"ii so!otes! &n !eea !e#i prive'te ! este ina$mis#l;il s &nto!meas! o pro!e$ur $e onoare &mpotriva unui om !are !l!at onoarea 'i ni!i sa intervin &ntr#o asemenea pro!e$ur. <v&n$ &n ve$ere a!easta stare $e *apt su,semna"ii atrag en"ia $omnului /tanislav von ButaGsFi ! este -a$arni! sa [!rneas! &mpotriv $omnului Easimir Japoll vreo pro!e$ur e onoare 'i &l s*tuies! sa#l !3eme &n 0u$e!at pe a!esta $in pentru a inter-i!e !a o persoan !are nu mai este &n msura =;9 THOMAS MANN s3 !ea ni!i o satis*a!"ie a'a !um este !a-ul $omnului EasinV Japoll s(#i mai !au-e-e alte pre0u$i!ii. %2atat 'i semnat+) 2r. <ntoni Cies-SnsFi 9te*an von Rosins? Hans Castorp !iti apoi+ Bro&ocol al mar&orilor inci!en&ului !in&re !omnii S&anislaA 4on Hu&aAs@i 'i Mi!3ael Lo$SgoGsFi pe $e o parte 'i al $omnilor Easimir Japoll 'i JanusTeo*il Lenart pe $e alt parte !are a avut lo! la Ca-inoul $in 2. &n -iua $e c aprilie LV... &ntre orele X L_c 'i X H_I seara. <v&n$ &n ve$ere ! $omnul /tanislaG von ButaGsFi &n ,a-a $e!lara"iei repre-entan"ilor s(i $omnii $r. <ntoni Cies-SnsFi 'i 9te*an von RosinsFi &n !3estiunea $e onoare !u $omnul Easimir Japoll $in ca martie LV... a a0uns la !onvingerea $up o matur !3i,-uin" ! a!"ionarea &n 0u$e!ata a $omnului Easimir Japoll !are i#a *ost re!oman$at n#ar putea !onstitui o a$evrat satis*a!"ie pentru gravele 0igniri 'i $e*imri a$use so"iei sale Ja$Giga1 L. <v&n$ &n ve$ere ! erau &n$rept"i"i s se team ! $omnul Easimir Japoll nu se va pre-enta la termen &n *a"a instan"ei 'i !a urmririle ulterioare &mpotriva lui &n !alitatea sa $e supus austria! puteau s $evin nu numai $i*i!ile !i &n *apt

!3iar imposi,ile1 c. <v&n$ &n ve$ere printre altele ! o !on$amnare 0u$e!# toreas! a $omnului Easimir Japoll n#ar putea 'terge o*ensa prin !are $omnul Easimir Japoll a &n!er!at s $e-onore-e &n mo$ !alomnios numele 'i !asa $omnului /tanislaG von ButaGsFi 'i al so"iei sale Ja$Giga1 2omnul /tanislaG von ButaGsFi a ales !alea !ea mai $ire! 'i !on*orm !onvingerii sale 'i av&n$ &n ve$ere &mpre0urrile !ea mai potrivit $up !e a a*lat in$ire!t ! $omnul Easimir Jap[ 'i# a propus s se $u! &n a!ea -i &n sus#numitul lo! iar &n -iua c aprilie LV... &ntre orele X L_c 'i X H_I seara &n pre-en"a so"iei sale Ja$Giga 'i a $omnilor Mi!3ael Lo$SgoGsFi 'i Igna- vo Mellin i#a tras !&teva pere!3i $e palme $omnului Easimir Jap MUNTELE VRJIT XMN !are &n tovr'ia $omnului Janus- Teo*il Lenart 'i a $ou *emei ne!unos!ute !onsuma ni'te ,uturi al!ooli!e la sus# numi&ul )ar american !e la 6azinou$ Ime$iat $up a!eea $omnul Mi!3ael Lo$SgoGsFi l#a plmuit pe $omnul Easimir Japoll spun&n$u#i ! palmele i se !uveneau $in !au-a gravelor 0igniri a$use $omni'oarei ErSloG 'i lui &nsu'i. Apoi" !omnul Michael <o!g*oAs@i l-a plmuit 'i pe $omnul JanusTeo*il Lenart pentru nea0unsul pri!inuit $omnului 'i $oamnei von ButaGsFi $up !are *r sa piar$ ni!i o !lip $omnul /tanislaG von ButaGsFi i#a tras 'i el mai multe pere!3i $e palme $omnului Janus- Teo*il Lenart pentru a *i ter*elit onoarea so"iei pre!um 'i pe a $omni# 'oarei ErSloG. &n $e!ursul a!estor in!i$ente $omnii Easimir Japoll 'i JanusTeo*il Lenart au avut o atitu$ine !omplet pasiva. %2atat 'i semnat+) Mi!3ael Lo$SgoGFi Ign. von Mellin. /tarea $e spirit !omun nu#i &ng$ui lui Hans Castorp sa r&$a $e a!est tir rapi$ $e plmuiri o*i!iale a'a !um ar *i *!ut#o *(r( &n$oial &n alte vremuri. Tremura !itin$ iar !ore!titu$inea inata!a,il a unora 'i $e-onoarea s!&rnav 'i *r vlag a !elorlal"i a'a !um apreau $in acele $o!umente &n o!3ii !ititorului &l emo"ionar a$&n! prin !ontrastul lor $estul $e pu"in viu $ar impresionant. &ns asta se petre!ea !u to"i.

Pretutin$eni !3estiunea $e onoare a polone-ilor era stu$iat !u pasiune :1 !omentat !u s!r&'nete $e $in"i. @ repli! a $omnului Easimir Japoll su, *orma unui memoriu tre-i pu"in spiritele &ntru!&t Japoll a$u!ea acu-a"ia ! von ButaGsFi era *oarte ,ine in*ormat ! el Japoll *usese Z!ali*i!at o$inioar $e un oare!are "a*an$a!3e preten"ios 'i ! toate Mersurile pe !are le &ntreprinsese von ButaGsFi nu *useser $e!&t o as!ara$( $eoare!e 'tiuse mai $inainte ! n#o sa *ie nevoit s se %ele-e. Pe $e alt parte von ButaGsFi renun"ase s#l urmreas! &n DR"ie pentru ,unul motiv ! toat lumea 'i el &nsu'i 'tia per0ec& !e )ine SoUa sa Ja$Giga &l grati*i!ase !u o &ntreag !ole!"ie $e !oarne !eea aPoll spera s sta,ileas! !3iar !u u'urin" &n *a"a instan"ei $e 0u$e# J un$e 'i $epo-i"ia $omni'oarei ErSloG nu va *i mai pu"in e$i*i!a# e- Gn plus" nu se s&a)ilise $e!&t ! &n !eea !e#l privea pe el pe Japoll =;; THOMAS MANN nu era &n stare sa a!or$e o repara"ie nu &ns 'i &n !a-ul !eluilalt part al $is!u"iei in!riminate iar von ButaGsFi s#a legat $e el $eoare!e s* nu poate s ai, ni!i un *el $e nepl!ere. C&t !espre rolul pe care i 0u!at $omnul <sarapetian &n toat a!easta a*a!ere ar *i mai ,ine s6 mai vor,im. &ns &n !eea !e prive'te &nt&mplarea petre!ut la ,a Ca-inoului se impune s se "in seam ! el Japoll are o !onstituiD mai $egra, sl,u" !u toate ! $ispune $e o repli!a $estul $e vioaie D uneori !3iar spiritual. 2e!i von ButaGsFi &nso"it $e prietenii lui $ar si $e ButaGsFa o *emeie extraor$inar $e voini! se ,u!urase $e o superioritate !u at&t mai mare !u !&t !ele $ou mi!u"e $oamne a*late &n tovr'ia lor a lui Japoll 'i a lui Lenart erau ni'te

!reaturi *r &n$oiala vesele $ar tot *ri!oase !a ni'te gini 'i atun!i pentru a evita o &n!ierare &n*iortoare 'i un s!an$al pu,li! el &l &n$emnase pe Lenart !are voise s se apere s stea lini'tit 'i s &n$ure a!este !onta!te mon$ene tre!toare !u $omnii von ButaGsFi 'i Lo$SgoGsFi !u at&t mai mult !u !&t nu *useser $ureroase iar ve!inii lor $in lo!al le#au luat $rept ni'te ta!3inarii prietene'ti. <st*el se apr Japoll !are *ire'te n#avea mare lu!ru $e salvat. Re!ti*i!rile lui nu reu'ir s -$run!ine $e!&t &n mo$ super*i!ial *rumosul !ontrast $intre onoare 'i la'itate a'a !um re-ult $in !onstatrile parti$ei a$verse 'i asta !u at&t mai mult !u !&t Japoll nu se pri!epuse s $istri,uie $e!&t pu"ine !opii ale repli!ii sale ,tute la ma'in. 2impotriv proto!oalele pe !are le#am !itat a0unseser su, o!3ii tuturora 'i !um am spus le#au primit !3iar 'i persoane !omplet strine $e a!easta !3estiune. <0unseser p&n 'i la Nap3ta 'i /ettem,rini $e pil$a iar Hans Castorp v-u $o!umentele &n m&inile prietenilor si 'i spre uimi# rea lui !onstat ! 'i ei le stu$iau !u o expresie !on!entrat 'i !iu$at ae preo!upat. N$0$uise ! !el pu"in $omnul /ettem,rini va arun!a L legtur !u ele !&teva glume vesele &ns !a urmare a strii $e spi generale ni!i !3iar a!esta nu mai gsi puterea ne!esar. C!i $e ep $emia !are ,&ntuia se molipsise p&n 'i spiritul limpe$e al *ran!maso lui 'i se molipsise !u o asemenea putere &n!&t &i rpea ori!e po glum 'i &l *!ea a!!esi,il &n mo$ serios tuturor a"&"(rilor 'i '*l6J11 pe !are i le provo!a a!east !3estiune $e onoare 'i $e palme1 'i.D starea snt"ii lui !are se &nrut"ea &n!et $ar sigur !u mi!i tre!toare 'i amgitoare &l &ntune!au pe el omul vie"ii. as&&e . a0unsese s(#'i ,lesteme starea &n !are se a*la &i era ru'ine $e sin i re!resai MUNTELE VRJIT XMX "-spre"uia !u $isperare *iin$ silit !3iar &n a!ea vreme s stea $in !&n$ Ui !&n$ &n pat. Nap3ta ve!inul 'i a$versarul lui /ettem,rini n#o $u!ea $elo! mai ,ine. Coala !are *usese !au-a *i-i! 4 sau tre,uie s# o spunem+ pretextul &ntreruperii !arierii lui &n @r$in # progresa in organism 'i ni!i altitu$inea ni!i puritatea aerului &n !are tr(ia nu#i puteau stvili agravarea. /i el sttea a$esea &n pat1 ragu'eala $evenea mai puterni! atun!i !&n$ vor,ea 'i pe msur !e i se ur!a *e,ra se arta mai tios 'i mai mu'!tor. Re-isten"ele i$eologi!e &mpotriva ,olii 'i a mor"ii a !ror

nimi!ire prin a!este vi!lene *or"e ale naturii apreau at&t $e $ureroase pentru su*letul $omnului /ettem,rini erau $esigur strine mi!ului Nap3ta 'i $e a!eea &'i &nregistra &nrut"irea strii *i-i!e nu !u triste"e !i !u o veselie sar!asti! o !om,ativitate *r seamn 'i o nevoie $e !riti! $e negare 'i $e pertur,are spiritual *apt !e a$&n!ea 'i mai mult melan!olia !eluilalt a"&"&n$ &n *ie!are -i !erturile lor intele!tuale. 8ire'te Hans Castorp nu putea vor,i $e!&t $espre !ele la !are asista. &ns era aproape sigur ! nu#i s!pa ni!i una 'i avea sentimentul ! numai pre-en"a lui a$i! a &nsu'i o,ie!tului !tre !are "intea -elul lor pe$agogi! era ne!esar pentru a $e-ln"ui !ontroversele !ele mai importante. 9i $a!a nu#l !ru"a pe $omnul /ettem,rini $e amr!iunea pe !are italianul o sim"ea !&n$ &l au-ea $e!lar&n$ ! rut"ile lui Nap3ta s&nt interesante tre,uia totu'i s a$mit ! a!este rut"i s*&r'eu prin a &ntre!e ori!e msur 'i a$esea !3iar limitele unei min"i sntoase. Era un ,olnav !are nu avea puterea sau ,unvoin"a s se &nal"e $easupra ,olii 'i ve$ea &ntreaga lume su, semnul rului. /pre marea *urie a $omnului /ettem,rini !are 'i#ar *i s*tuit ,u!uros elevul s ias $in !amer sau ar *i pre*erat s#i astupe ure!3ile Nap3ta $e!lara ! materia este prin &ns'i !onstitu"ia ei prea grosolan pentru !a spiritul s se Poat &n!arna &n ea. Era o ne,unie s pretin-i a'a !eva. C!i !e re-ulta e ai!i7 @ aiureal: Re-ultatul pra!ti! al Revolu"iei 8ran!e-e at&t $e u$at nu este $e!&t apari"ia statului ,urg3e- 4 splen$i$a isprav n# am -i!e: 4 ,a &n plus unii &n!er!au s#o mai 'i ameliore-e &n esen"a ei !a eD s se generali-e-e m&r'via. 2esigur *eri!irea ar *i Repu,li!a igersal nu#i a'a7 Progresul7 <3 progresul seamn !u a!el *aimos nav !are#'i s!3im, ne!ontenit po-i"ia $eoare!e n$0$uie'te sa eas!( &n *elul !est o alinare. 2orin"a nem(rturisit( &ns $e *apt $it( pretutin$eni $e a ve$ea i-,u!nin$ un r-,oi era expresia =;8 THOMAS MANN a!estei stri. Va veni 'i r-,oiul 'i e ,ine ! va veni $e'i va a$u! totul alt!eva $e!&t !eea !e prev$ autorii lui. Nap3ta $ispre"uia !i ,urg3e-a preo!upat numai $e se!uritatea ei. ;sise prile0ul ` ` exprime pun!tul $e ve$ere asupra a!estei !3estiuni intr#o -i $e toam pe !&n$ se plim,au pe 'osea 'i !&n$ &n!ep&n$ s plou toat lumea la !oman$ $es!3isese

um,relele. &n o!3ii lui *aptul a!esta repre-ent un sim,ol al la'it"ii 'i al moli!iunii triviale !are era pro$usul !ivili-a"iei. Un a!!i$ent 'i un avertisment !a nau*ragiul transatlanti!u lui 5Titani!6 avur un e*e!t atavi! &l rea$user pe om a!olo $e un$e pornise &ns &n a!ela'i timp repre-entar 'i o a$evrat m&ng&iere <tun!i ,urg3e-ii &n!epur s "ipe !&t &i "inea gura !er&n$ mai mult siguran" &n mi0loa!ele $e transport. C!i printr#un !onsens unanim se artau *oarte in$igna"i ime$iat !e se!uritatea le prea amenin"at1 *aptul este 0alni! mai !u seam ! a!east sl,i!iune omeneas! se potrivea $e minune !u sl,ti!ia ,estial 'i in*amia !&mpului $e ,tlie e!onomi! pe !are#l !onstituie statul ,urg3e-. R-,oi: r-,oi: Iar N(p3ta &i apro,a &ntru!&t a!east ner,$are general $e a provo!a r-,oiul i se prea aproape onora,il. 2ar ime$iat !e $omnul /ettem,rini intro$u!ea &n $isput !uv&ntul 50usti"ie6 'i propunea a!est prin!ipiu no,il !a pe un mi0lo! preventiv &mpotriva !atastro*elor interne 'i externe Nap3ta !are pretinsese !u pu"in &nainte ! spiritul este prea pur !a s poat i-,uti vreo$at s i se $ea o *orm p(m&ntean nu putea re-ista &n$emnului $e a pune la &n$oial !3iar 'i a!est spirit 'i se silea s(#l $e*ime-e. /e vor,ea $espre 0usti"ie7 2ar era oare a!east i$ee at&t $e $emn $e a$mira"ie7 Era !umva un prin!ipiu $ivin7 Un prin!ipiu superior7 2ivinitatea 'i natura se v$eau $eopotriv $e ne$repte aveau *avori"ii lor pro!e$au pnn sele!"ie a!or$&n$ unora avanta0e prime0$ioase 'i pregtin$ altora u $estin *a!il 'i ,anal. Cum r(m&nea !u omul $otat !u voin"a7 Pentru Nap3ta 0usti"ia era pe $e o parte o sl,i!iune !are parali-a voin"a a era &ns'i &n$oiala iar pe $e alt parte o tr&m,i"( !are#l mpin*ea pe spre 0ap&e necu*e&a&e$ 'ar" n&ruc& omul pen&ru a r3mne n !on1 moral 4 tre,uia s !ori0e-e mereu 50usti"ia6 &n sensul a!esta $a ! 1 ra!ical 50usti"ia6 &n sensul !ellalt !e mai r(m&nea atun!i $in !ara!terul al aces&ui principiu. 'e al&min&eri nu pu&eai 0i R#us&S !ec&: sau &mP unui pun!t $e ve$ere sau &mpotriva altuia. Restul nu este $e!&t lism 'i iat ! nu mai exist nimeni !are s !a$ &ntr#o asenien MUNTELE VRJIT XMV . Justi"ia nu e ,ine&n"eles $e!&t un !uv&nt gunos al retori!ii ,urg3e-e iar mai &nainte $e#a tre!e la a!"iune tre,uie &n primul r&n$ sa 'tii $espre !are 0usti"ie este vor,a+ $espre a!eea !are vrea sa $ea *ie!ruia ce#i apar"inea sau $espre a!eea !are vrea

sa $ea a!ela'i lu!ru tuturora. Am ales la n&mplare un exemplu $in a!este $is!u"ii *r s*&r'it pentru a &n!er!a s artm !um !uta Nap3ta s pertur,e &ns'i ra"iunea. 2ar era &n! 'i m(i ru atun!i !&n$ se &nt&mpla s se vor,eas! $espre 'tiin" &n !are nu !re$ea. Nu !re$ea &n 'tiin" spunea Nap3ta $eoare!e omul este a,solut li,er s !rea$ sau s nu !rea$. Cre$in"a &n 'tiin" este o !re$in" !a toate !elelalte &ns mai stupi$ 'i m(i ru*!toare $e!&t ori!are alta 'i &nsu'i !uv&ntul 5'tiin"6 este expresia realismului !elui mai stupi$ !ruia nu#i este ru'ine s a!!epte su s( *a! s !ir!ule !a ni'te ,ni mrun"i re*lexele in*init $e $u,ioase ale o,ie!telor &n intele!tul omenes! 'i s a0ung l( $ogmatismul !el mai $e-olant 'i !el mai lipsit $e spirit !are a *ost ino!ulat vreo$at spe!iei omene'ti. I$eea unei lumi materiale exist&n$ &n sine nu era oare !ea mai ri$i!ol $intre toate !ontra$i!"iile7 2ar 'tiin"a mo$ern a naturii !a $ogm se ,a-a numai pe ipote-a meta*i-i! potrivit !reia *ormele !unoa'terii !e ne s&nt proprii # a$i! spa"iul timpul 'i !au-alitatea *orme &n !are se $es*'oar lumea *enomenal 4 repre-int ni'te !on$i"ii reale exist&n$ in$epen$ent $e !unoa'terea noastr. <!east a*irma"ie monist( este !ea mai &n$r-nea" impertinen" sv&r'it vreo$at $e !ineva pe seama spiritului. /pa"iul timpul 'i !au-alitatea se numes! &n lim,a0 monist+ evolu"ie 4 'i a!easta este $ogma !entral a pseu$oreligiei li,er#!ugettorilor 'i ateilor !u a0utorul !reia se !re$ea ! v *i $etronat prima !arte a lui Moise pentru a se opune o 'tiin" luminat unei *a,ule !opilre'ti !a 'i cum Hae!Fel ar *i asistat la na'terea pm&ntului. 9rltanie: /e poate oare a*irma ! teoria eterului !osmi! este exa!t7 /e poate pretin$e ! s&e !on*irmat atomul a!east $rgla' glum matemati! a 5!elei mai mici unit"i in$ivi-i,ile67 2o!trin in*init"ii spa"iului 'i a timpului se P[ate oare ,i-ui pe experien"7 &n a$evr $e &n$at !e $ai $ova$ $e lo*ic(" aces&e !o*me ale in0ini&(2ii -i reali&(2ii spa2iului -i &impu-l &e !uc la ni-&e concluzii -i rezul&a&e 0oar&e m)ucur(&oare -i anume: eant. <$i! ne#am ve$ea sili"i s re!unoa'tem ! realismul este 4ratul ni3ilism *ilo-o*i!. 2e !e7 Pentru simplul motiv ! raportul rn(sur( oare!are 'i in*init este egal !u -ero. Nu exist ni!i o r &n in*init &n eternitate nu exist $urat 'i ni!i s!3im,are. &n ==0 THOMAS MANN in*initul spa"ial $e vreme !e ori!e $istan" este &n mo$

matemati! e !u -ero n#am *i &n stare ni!i m(!ar s !on!epem $ou pun!te situ unul Ung altul !u at&t mai pu"in un !orp 'i !u at&t mai pu"in mi'! Nap3ta !onstata toate a!estea pentru a rspun$e neru'inrii !u ! 'tiin"a materialista &'i pre-enta mo*turile astronomi!e *le!reala lipst $e !on"inut asupra 5Universului6 !a o !unoa'tere a,solut. Nenoro!ir omenire !are $atorit unei pre-um"ioase !on*u-ii $e !i*re *r ni!i o valoare a primit s i se ino!ule-e sentimentul nimi!ni!iei 'i s#a lsat $espuiat $e sensul pateti! al propriei sale importan"e: C!i nu se a$mite !a ra"iunea 'i !unoa'terea omeneas! s se mrgineas! numai la $omeniul terestru 'i &n a!east s*er s trate-e $rept reale $oar rela"iile $intre o,ie!t 'i su,ie!t. 2ar atun!i !&n$ ptrun$e mai a$&n! 'i se v&r( &n tainele eterne !&n$ se tre!e $e la pretinsa !osmologie la !osmologia propriu#-is( gluma merge prea $eparte 'i &n*umurarea $evine sinistra. Ce stupi$itate ,las*ematorie &n *on$ sa vrei s masori 5$istan"a6 $e la p(m&nt p&n la o stea oare!are &n trilioane $e Filometri sau &n ani#lumin 'i s#"i &n!3ipui ! printr#o asemenea *an*arona$ $e !i*re po"i o*eri spiritului omenes! o priveli'te asupra naturii in*initului 'i a eternit"ii atun!i !&n$ ni!i in*initul nu are a,solut nimi! !omun !u $istan"a ni!i eternitatea !u $urata 'i $es*'urrile timpului atun!i !&n$ $eparte $e a *i ni'te !on!epte i-vor&te $in 'tiin"ele naturii ele &nseamn $impotriv $es*iin"area a !eea !e numim natur. &ntr#a$evr el Nap3ta pre*era $e o mie $e ori naivitatea unui !opil !are !re$e ! stelele s&nt &n p&n-a !erului ni'te guri pe un$e se &ntre-re'te lumina etern &n lo!ul tuturor *le!relilor gunoase nes,uite 'i pre-um"ioase pe !are le sv&r'e'te 'tiin"a monist( vor,in$ $espre 5Univers6. <tun!i /ettem,rini &l &ntre, $a! &n !eea !e#l privea expli!a in *elul a!esta existen"a stelelor. La !are Nap3ta rspunse ! re-erva s!epti!ismului su &ntreaga umilin" 'i &ntreaga li,ertate. 2in a!eas a a*irma"ie puteai iar'i s $e$u!i !e i$ee &'i *!ea el $espre 5li,ertate N un$e ar $u!e o asemenea !on!ep"ie. Iar $omnul /ettem,rini avea v toate motivele s se team !a Hans Castorp s nu gseas! asemen n(-,&tii $emne $e#a *i luate &n seama: Nap3ta p&n$ea !u rutate toate prile0urile !are i se o*ereau pe $e-vlui sl,i!iunile progresului ,iruitor asupra naturii 'i Pe $emonstra &n a!tivitatea repre-entan"ilor 'i $es!3i-torilor si a muri re!$erile omene'ti &n ira"ional. <viatorii spunea el erau MUNTELE VRJIT

==1 < ni'te in$ivi-i $estul $e $u,io'i 'i nesu*eri"i $ar mai ales *oarte s%persti"io'i. &'i luau la ,or$ mas!ote un !or, s!uipau $e trei ori &ntr#o narte 'i#n !ealalt sau *oloseau mnu'ile pre$e!esorilor noro!o'i. Cum 0nip(! o lips $e 0u$e!at at&t $e primitiva !u !on!ep"iile *ilo-o*i!e pe !are se ,a-a pro*esia lor7 <!east !ontra$i!"ie &l &nveselea pe Nap3ta &i $$ea satis*a!"ii1 'i $e a!eea insista asupra ei !u pre$ile!"ie... 2ar iat ! noi !ulegem exemple $in inepui-a,ilul *on$ $e umor agresiv al lui Nap"3a !&n$ n#am avea $e!&t s ne oprim la *apte mai reale. &ntr#o $up#mia- $e *e,ruarie respe!tivii $omni !-ur $e a!or$ s#'i i -,orul $in monotonia vie"ii lor !oti$iene pentru a *a!e o plim,are !u sania p&na Ia Monstein !are se gsea la o or 'i 0umtate $eprtare. Erau !in!i !u to"ii a$i! Nap3ta 'i /ettem,rini Hans Castorp 8erge 'i ?e3sal. <'a$ar ple!ar &n $ou s(nii !u !&te $oi !ai Hans Castorp !u umanistul Nap3ta !u 8erge 'i ?e3sal %a!esta $in urm pe !apr alturi $e ,ir0ar) la ora trei ,ine &n*o*oli"i $e la $omi!iliul !elor externi 'i &ntovr'i"i $e !lin!3etele -urglilor !are rsunau at&t $e pl!ut &n t!utul peisa0 al -pe-ii urm&n$ $rumul !e $u!ea spre su$ $e#a lungul versantului $in $reapta tre!&n$ pe la poalele mun"ilor 8rauenFir!3 'i ;laris. Ninsoarea &i ,tea $in !e &n !e mai puterni! &n *a" ast*el ! *oarte !ur&n$ $easupra !restelor RtiFonului nu mai rmsese $e!&t o *&'ie $e a-ur spl!it. /e lsase ger ir muntele era &nvluit &n !ea". 2rumul pe !are#l urmau o !orni' &ngusta &ntre peretele $e st&n! 'i prpastie ur!a piepti' &n p$urea $e ,ra-i. &naintau la Pas. Cei !are !o,orau !u sniu"ele le ie'eau a$esea &n n&mpinare" iar c&n$ se apropiau se ve$eau sili"i s !o,oare. 2e $up !otituri se au-ea semnalul su,"irel al -urglilor altor s(nii !u !&te $oi !ai !are se apropi#au &n!et !(!i tre,uia s *ii *oarte pru$ent p&n tre!eau mai $eparte. <poi Pe par&ea s&n!oas( a $rumului !tre Bugen li se $es!3ise o splen$i$a Perspe!tiv aproape $e "inta ex!ursiei. &n *a"a mi!ului 3an $in Monstein \e69i -i!ea 53otel ,alnear6 !alatorii ie'ir $e su, ple$uri 'i ls&n$ `Kule &n urm *!ur !&"iva pa'i pe 0os pentru a a$mira priveli'tea !e Rntin$ea spre su$#est asupra /tulsergratului. Peretele imens $e trei 1 $e metri &nl"ime era &nvluit $e !ea". I!i 'i !olo t&'nea !&te un pis! a'urat !omplet $e neguri &nalt !&t !erul supraterestru *(!&n$u#te s te es&i la o si3strie Gal3alli!( $e o &n$eprtat 'i 3ierati! ina!!esi,il#K ` Hans Castorp a$mir &n$elung a!est

spe!ta!ol &n$emn&n$u#i 'i pe 3 s *a! la *el. 2e alt*el el *u a!ela !are !ople'it $e un sentiment ==, THOMAS MANN $e umilin"a rosti !uv&ntul 5ina!!esi,il6 o*erin$ ast*el $om /ettem,rini prile0ul s men"ione-e ! se#n"elege se 'i reu'ise as!e ` unea a!estui pis!. 2e altminteri ina!!esi,ilul !a s spunem a'a ni!D mai exista+ pe toat supra*a"a pm&ntului nu se mai a*l ni!i un ? !are omul s nu *i pus pi!iorul. <sta este o mi! exagerare 'D lu$ro'enie repli! Nap3ta men"ion&n$ Everestul !are opusese n& atun!i o &mpotrivire $e g3ea" temerit"ii oamenilor 'i !are prea ! inten"ionea- s r(m&n &n! mult vreme &n a!east re-erv. Umanistul se supar. <poi $omnii se &ntoarser la 53otelul ,alnear6 &n *a"a !ruia se mai a*lau vreo !&teva s(nii strine !u !aii $es3(m"i a'e-ate alturi $e !ele !u !are veniser ei. Hanul a!or$a 'i g-$uire. La primul eta0 se a*lau !&teva !amere $e 3otel numerotate. Tot a!olo se gsea 'i su*rageria !u &n*"i'are rusti! $ar ,ine &n!l-it. Ex!ursioni'tii !oman$ar 3angiului prevenitor o gustare+ !a*ea miere p&ine al, 'i pl!int $e pere o spe!ialitate a lo!ului. Cir0arilor le trimiser vin ro'u. C&"iva ex!ursioni'ti elve"ieni 'i olan$e-i o!upau !elelalte mese. <m *i ,u!uro'i s putem spune ! la mas !elor !in!i prieteni ai no'tri !l$ura !a*elei *ier,in"i 'i ex!elente $$use na'tere unei $is!u"ii $e nivel mai &nalt. Ins ar &nsemna s nu respe!tm a$evrul !!i &n realitate $is!u"ia se re$u!ea $e *apt la monologul lui Nap3ta !are $up( !&teva !uvinte a,ia rostite $e !eilal"i &n!epu s vor,eas! $oar el singur #un monolog !on$us &ntr#un mo$ pe !&t $e !urios pe at&t $e ne!uviin!ios $in pun!tul $e ve$ere al !onvenien"elor $eoare!e ex#ie-uitul se a$resa numai lui Hans Castorp instruin$u#l prietene'te 'i &ntor!&n$ spatele $omnului /ettem,rini !are sttea &n partea !ealalt 'i negli0&n$u#i $eopotriv pe !eilal"i $oi ve!ini. Ar 0i *reu !e re!at su,ie!tul improvi-a"iei sale pe !are Hns Castorp o as!ulta !ltin&n$ $in !ap 'i apro,&n$ numai pe 0umtate. 8r &n$oia ! Nap3ta nu se &n$repta numai spre un singur o,ie!t !i se mi'!a o !um !apri!ios &n $omeniul spiritului ating&n$ o mul"ime $e pro,lem &n!er!&n$ pe s!urt s sta,ileas! &ntr#un mo$ $es!ura0ator am,igui *enomenelor spirituale ale vie"ii natura nesigur 'i -$rni!ia 8 pentru mrile prin!ipii pe Care el le $e$u!ea art&n$ &n !e ve'

s!&nteieto(re se &n*"i'a a,solutul pe pm&nt. Ai *i putut !el mult s(#i re$u!i expunerea la pro,lema li,er J !are o trata !a 'i !um ar *i avut inten"ia s#o &n!ur!e 'i mai mult# MUNTELE VRJIT ==8 rintre altele $espre romantism 'i $espre $u,lul sens *as!inant al a!estei ri europene $e la &n!eputul se!olului al QlQ# lea &n *a"a !reia !on!eptele rea!"iunii 'i ale revolu"iei s#au $estrmat &n msura &n !are u sUau !ontopit &ntr#un nou !on!ept mai &nalt. C!i era ,ine&n"eles ri$i!ol s vrei s legi &n mo$ ex!lusiv !on!eptul revolu"ionar $e a!ela al progresului 'i $e !ivili-a"ia ,iruitoare. Mai &nainte $e ori!e romantismul european a *ost o mi'!are $e eli,erare+ anti!lasi!ist( antia!a$e#mi! &n$reptat &mpotriva ve!3iului gust *ran!e- &mpotriv ve!3ii '!oli a ra"iunii $e ai !rei aprtori romanti!ii 'i#au ,tut 0o! !ali*i!&n$u#i $rept peru!i pu$rate. 9i Nap3ta se leg $e r-,oaiele $e eli,erare $e entu-iasmele lui 8i!3te $e a!ea mi'!are $e revolt ame"itoare 'i liri! &mpotriva unei tiranii insuporta,ile !are $in ne*eri!ire 3e: 3e: se numea li,ertate a$i! &ntrupa i$eile revolu"iei. Era *oarte !arag3ios+ !&nt&n$ !&t &i "inea gura romanti!ii se $e-ln"uir( !u s!opul $e a $o,or& tirania revolu"ionar &n *olosul rea!"ionarei asupriri exer!itate $e prin!ipi 'i la at&t s#a re-umat tot !e s#a *!ut pentru li,ertate. T&nrul !are as!ulta era &n$emnat $e Nap3ta s#'i $ea seama $e $i*eren" sau mai pre!is $e !ontrastul $intre li,ertatea exterioar 'i !e interioar 4 'i &n a!ela'i timp s examine-e $eli!ata !3estiune $e a 'ti !are servitute er !el mai mult 'i !are !el mai pu"in !ompati,il !u onoarea unei na"iuni 3e: 3e: In realitate li,ertatea era un !on!ept mai mult romanti! $e!&t progresist !!i avea !omun !u romantismul to!mai inextri!a,ila &mpletitur a ne!esit"ilor omene'ti $e expansiune 'i $e a!!entuare ptima' limitativ a Eului. Ten$in"a in$ivi$ualist $e $e-ro,ire pregtit !ultul istori! 'i romanti! al na"ionalismului !are era $e esen" r-,oini!a 'i !ali*i!a li,eralismul umanitar $rept o,s!urantism 4 !u toate !a 'i el pre!oni-a in$ivi$ualismul &ns pentru motive !u totul $i*erite. In$ivi#ualismul era romanti! 'i $es!in$ea to!mai $in evul me$iu !u !on#6ePtia sa asupra importan"ei nemrginite 'i !osmi!e a in$ivi$ului $e n$e se putea $e$u!e at&t $o!trina nemuririi !&t 'i

!oc&rina *eocen&ris&3 1 astrologia. Pe $e alt parte in$ivi$ualismul era pro,lema umanismu#l li,erator !are &n!lin spre anar3ie 'i voia s &mpie$i!e ori!um !a *tipa in$ivi$ualitate s *ie 0ert*it &n *olosul !ole!tivit"ii. 9i a!esta in!i4i!ualism" in$ivi$ualism *iin$ 'i unul 'i !ellalt !!i a!ela'i Rnt exprima mai multe lu!ruri $eo$at. ==9 THOMAS MANN Nu era mai pu"in a$evrat &ns ! exaltarea li,ert"ii $$use nast !elor mi strlu!i"i a$versari ai li,ert"ii aprtorilor !ei mai spiritu r i tre!utului &n lupta &mpotriva progresului $istrugtor 'i nelegiuit TN6 Nap3ta &l !ita pe <rn$t !are ,lestemase in$ivi$ualismul 'i ri$i!ase 6 slvi aristo!ra"ia apoi aminti $e ;orres promotor al misti!ii !re'tine 2ar oare misti!a nu avea nimi! !omun !u li,ertatea7 @are misti!a n *usese 'i ea antis!olasti! anti$ogmati! 'i anti!leri!ala7 Este a$evrat ! erai silit sa !onsi$eri ierar3ia !a pe o putere li,eral !(!i ea ri$i!ase o stavil &n *a"a monar3iei a,solute. &ns misti!ismul $e la s*&r'itul evului me$iu &'i a*irmase esen"a li,eral $evenin$ pre!ursorul Re*ormei # al Re*ormei 3e: 3e: !are &n !e#o prive'te *usese o &mpletire in$estru!ti,il &ntre li,ertate 'i rea!"iune me$ieval... 8apta lui Lut3er... Ei $a ea avea avanta0ul s $emonstre-e &n mo$ evi$ent 'i !u toat violen"a natura pro,lemati! a *aptei &ns'i a *aptei &n general. @are t&n(rul au$itor al lui Nap3ta 'tia !e &nseamn o *apt7 @ *apt *usese $e pil$ asasinarea !onsilierului $e stat Eot-e,ue $e !tre stu$entul /an$. 9i !a s vor,im $in pun!t $e ve$ere !riminalisti! !ine a *ost a!ela !are 5a pus pumnalul &n m&na lui /an$67 Entu-iasmul pentru li,ertate ,ine&n"eles. 2a! &ns !er!ete-i mai a$&n! !onsta"i ! $e *apt era vor,a mai pu"in $e un entu-iasm 'i mai mult $e un *anatism al moralei 'i al urii &mpotriva unei *rivolit"i !ontrare spiritului na"ional. Este a$evrat ! pe $e alta parte Eot-e,ue *usese &n servi!iul Rusiei a$i! &n slu0, /*intei <lian"e1 'i. !u toate a!estea /an$ l#a &n0ung3iat &n numele $ragostei pentru li,ertate # !eea !e pe $e alt parte r prea oare!um $e ne!re-ut $at *iin$ !a &n r&n$ul !elor mai ,uni prieteni ai lui se numrau 'i ni'te ie-ui"i. Pe s!urt ori!are r *i putut *i *apta era. in ori!e !a- un pro!e$eu repro,a,il !a prin mi0lo!irea ei s#"i mani*est1 g&n$ire 'i nu !ontri,uia $elo! s limpe-eas! pro,lemele spiritului.

4 Pot sa m in*orme- $a! ve"i a0unge mai repe$e la !aptul e!niv !urilor $umneavoastr7 2omnul /ettem,rini pusese a!east &ntre,are 'i anume pe un tios. /ttuse tot timpul nemi'!at pe s!aun ,tuse nervos !u $egete mas 'i#'i *rm&ntase musta"a. 2ar a!um situa"ia $evenise insuporta <0unsese l !aptul r,$rii. &'i &n$rept trupul !ontinu&n$ sa ste J *oarte pali$ se ri$i!ase oare!um &n v&r*ul pi!ioarelor a'a &n!&t !oapsele &i mai atingeau s!aunul 'i &n *elul a!esta !u o!3ii lui n MUNTELE VRJIT ==: strlu!itori &'i &n*runt a$versarul !are !u o surprin$ere pre*!uta se &ntoarse spre el. M 3um, a"i avut ,unvoin"a s v( exprima"i7 a *ost &ntre,area !u !are Nap3ta &i rspunse. # <m avut ,unvoin"a &i spuse italianul 'i#'i &ng3i"i saliva am avut ,unvoin"a s v( *a! !unos!ut ! s&nt 3otar&t s( v &mpie$i! $e a tul,ura !u am,iguit"ile $umneavoastr un t&n(r *r aprare: # 2omnule v invit s( v( msura"i !uvintele+ # Nu este nevoie $omnule $e o asemenea invita"ie. <m o,i!eiul s#mi !ontrole- spusele iar a!elea pe !are le#am rostit !orespun$ !u pre!i-ie !ir!umstan"elor1 am a*irmat ! *elul $umneavoastr $e#( -p!i spiritul unui t&nr &n mo$ *ires! 'ovitor $e a#l a$emeni 'i $e a#l sla,i moralmente este o infamie !are prin !uvinte nu va putea *i ni!io$at pe$epsit !u toat asprimea pe !are o merita... Rostin$ !uv&ntul 5in*amie6 /ettem,rini lovi !u palma &n masa 'i &mping&n$ &n$rt s!aunul s*&r'i prin ( se ri$i!a 4 !eea !e#i $etermin ime$iat 'i pe !eilal"i s( pro!e$e-e la *el. La mesele !elelalte se trgea !u ure!3ea # a$i! numai la una singura !!i ex!ursioni'tii elve"ieni ple!aser a'a ! $oar olan$e-ii urmreau !u o expresie perplex alter!a"ia !are &ocmai iz)ucnise$ <'a$ar la masa noastr toat lumea se ri$i!ase &n pi!ioare+ Hans Castorp 'i !ei $oi a$versari i(r &n *a"a lor 8erge 'i ?e3sal. To"i !in!i erau pali-i !u o!3ii 3ol,a"i 'i !u ,u-ele s!3imonosite. &ns oare !ei trei tovar'i $e-interesa"i n#ar *i tre,uit s &n!er!e s( intervin &ntr#un sens &mp!iuitor s potoleas! situa"ia printr#o gluma a$i! sa aran0e-e totul Printr#un &n$emn la omenie7 2ar ni!i unul nu *!u a!east &n!er!are. /tarea lor $e spirit &i &mpie$i!a. /tteau &n pi!ioare !uprin'i $e un tremur nervos 'i in$epen$ent $e voin"a lor str&ngeau pumnii. C3iar 'i

<.E. 8erge !arui !um o spusese $e (t&te( ori toate !3estiunile &nalte &i erau a,solut strine 'i !are renun"a tot$eauna 'i $in !apul lo!ului s aPre!ie-e semni*i!a"ia $isputei 4 !3iar 'i el avea !onvingerea ! $e $ata s&a situa"ia era+ !are pe !are a$i! ori... ori 'i ! t&r&t el &nsu'i &n alter#a.le nu putea $e!&t s lase lu!rurile s(#'i urme-e !alea. Musta"a lui PD(!ut( se um*la 'i se $e-um*la m&nioas(. In t!erea !are se ls &l au-ir pe Nap3ta s!r&'nin$ $in $in"i. Pentru ns Castorp a *ost o experien" asemntoare !u a!eea $in momentul lui ?ie$emann i se *!use p(rul m!iu!+ !re-use !a un asemenea ==; THOMAS MANN lu!ru nu#i $e!&t un *el $e#a vor,i 'i &n realitate nu se &nt&mpla ni!io$ 2ar iat ! Nap3ta s!r&'nea &n a$evr $in $in"i &n lini'tea apstoare ` s!r&'netul suna !a un -gomot teri,il $e nepl!ut sl,ati! 'i straniu &n nu era mai pu"in $ova$a unei anumite 'i &n*iortoare st(p&niri $e sin !!i $eparte $e#a r!ni spuse &n!eti'or !u un *el $e semisur&s g&*&i* Gn0amie. Be!epsi&(. M(*arii 4ir&uo-i au ncepu& s( !ea cu copi&a17 &mpinge"i at&t $e $eparte poli"ia pe$agogi! a !ivili-a"iei &n!&t trage"i spa$a7 Iat !eea !e numes! eu un su!!es pentru &n!eput # u'or o,"inut !um ma gr,es! s a$aug !u $ispre" !!i o glum *oarte u'uri! a 'i silit virtutea s(#'i pun armura: Restul va veni $e la sine $omnul meu 2e asemenea 'i 5pe$eapsa6. N$0$uies! ! prin!ipiile $umneavoastr $e !ivil nu v &mpie$i! s 'ti"i ! s&nte"i vinovat !!i $a! lu!rurile vor sta alt*el ma voi ve$ea silit s pun a!este prin!ipii la &n!er!are prin ni'te mi0loa!e !are... @,serv&n$u#l pe $omnul /ettem,rini ! se &n!or$ea- !ontinu+ <3 v$ ! nu v *i ne!esar. V stau &n $rum &mi sta"i &n $rum # ,ine vom li!3i$a a!est mi! $i*eren$ la lo!ul !uvenit. Pentru moment v mai spun $oar un lu!ru. &n *"arni!a team $e statul s!olasti! 'i $e revolu"ia ia!o,in $umneavoastr !onsi$era"i !rima &mpotriva pe$agogilor meto$a mea prin !are e$u! tineretul &nv("&n$u#l sa se &n$oias! s( rstoarne !ategoriile 'i s $espoaie i$eile $e $emnitatea lor a!a$emi! 'i $e aparen"a lor $e virtute. <!east team este *oarte &ntemeiat !!i s#a isprvit !u umanitatea $umneavoastr v( asigur 4 s#a isprvit o $at pentru

tot$eauna. C3iar 'i a-i nu mai este $e!&t o ve!3itur o platitu$ine !lasi!ist o pli!tiseal a spiritului !are te *a!e s !'ti 'i pe !are noua revolu"ie a noastr $omnul meu se pregte'te s#o arun!e la gunoi. Noi 'tim *oarte ,ine !e *a!em !&n$ !a e$u!atori is!am &n$oiala o &n$oial mult mai pro*un$ $e!&t a tri'at#o vreo$at ,iata $umneavoastr !ivili-a"ie. Teroarea s*&nt $e !are epo!a noastr (re at&ta nevoie nu#i $e!&t un s!epti!ism &mpins p&n( la ultim limit un 3aos moral $in !are se &nal" a,solutul. <m spus toate a!estea !a 0usti*i!are pentru mine 'i !a $umneavoastr s v *ie $e &nv("tu Restul se va $e!i$e &n alta parte. Ve"i mai au-i $espre mine. # 9i ve"i gsi !ine s( v( au$ $omnul meu striga /ettem,rini spatele lui Nap3ta !are prsi masa 'i alerg spre !uier s(#'i ia ,l <poi *ran!masonul se pr,u'i !u toat greutatea pe s!aun 'i#9i aB inima cu minile$ MUNTELE VRJIT === M Distruttore7 3ane arrabbiato7 1isogna ammazzarlo7 strig el !u su*letul la *ura$ Ceilal"i r(maser &n pi!ioare &n 0urul mesei. Musta"a lui 8erge !ontinua s se um*le 'i s se $e-um*le. Lui ?e3sal i se str&m,ase *al!a. Hans Castorp &'i re-em ,r,ia !a 'i ,uni!ul su !!i &i tremura !ea*a. Cu to"ii se g&n$eau !&" $e pu"in s#au a'teptat la asemenea lu!ruri !&n$ ple!aser. To"i *r !a $omnul /ettem,rini sa *a! ex!ep"ie se g&n$eau &n a!ela'i timp ! a *ost un noro! s vin &n $ou s(nii 'i nu &ntr#una !omun tuturora. P&n( una alta *aptul a!esta u'ura &ntoar!erea. 2ar $up aceea. # V#a provo!at la $uel spuse Hans Castorp a,tut. # 8ire'te rspunse /ettem,rini 'i arun!&n$ o privire !elui !are sttea &n pi!ioare l&ng el se &ntoarse ime$iat 'i#'i spri0ini !apul &n mina. # Ve"i primi7 voi s a*le ?e3sal. # Mai &ntre,a"i7 rspunse /ettem,rini 'i &l privi 'i pe el o !lip... 2omnii mei !ontinu revenin$u#'i !omplet regret *elul !um s#a s*&r'it plim,area noastr &ns ori!e om tre,uie s se a'tepte &n via" la asemenea in!i$ente. &n mo$ teoreti! $e-apro, $uelul *iin$! este inter-is $e lege. In pra!ti! &ns este !u totul alt!eva1 !!i exista situa"ii &n !are... unele !ontraste !are... pe s!urt s&nt la $ispo-i"ia a!estui $omn. 2in *eri!ire &n tinere"ea mea am *!ut pu"ina s!rim ast*el &n!&t &n !&teva ore $e exer!i"iu o s(#mi ml$ie- m&na. / mergem:

Pentru rest va tre,ui s ne s*tuim. Presupun ! a!est $omn a 'i porun!it s i se &n3ame !aii la sanie. <t&t &n timpul &ntoar!erii spre !as !&t 'i mai t&r-iu Hans Castorp avu momente &n !are se sim"i !uprins $e ame"eala &n *a"a monstruo-it"ii uninente mai ales !&n$ se v$i ! Nap3ta nu voia s au$ ni!i $e *loret ni!i $e spa$ 'i ! se &n!p("&na sa !eara un $uel !u pistolul $eoare!e &n a$evr el avea $reptul s aleag arma &ntru!&t potrivit co!ului onoarei era !el 0ignit. Existau !lipe s#o spunem !&n$ t&n(rul nostru reu'ea &ntr# o oare!are msur s#'i eli,ere-e g&n$ul $in mre0ele n !are erau prin'i !u to"ii s &mpr'tie negura iras!i,ilit"ii generale Pun&n$u#'i ! situa"ia asta este o ne,unie 'i ! tre,uie evitat. Y 2a! m!ar ar exista &n a$evr o 0ignire: striga el &n !onvor,irea u /ettem,rini 8erge 'i ?e3sal pe !are Nap3ta &l luase !a martor $e !ata !e se &ntorseser 'i !are $u!ea nego!ierile $intre pr"i. /au $a! ;@ !el pu"in o insult !u !ara!ter ,urg3e- 'i mon$en: !ontinu Castorp ==8 THOMAS MANN sa perore-e. 2a! unul ar *i t&r&t &n noroi numele onora,il al !eluilalt $a!a ar *i *ost vor,a $e o *emeie ori $e in$i*erent !e alta *atalitat asemntoare 'i palpa,ila a vie"ii &n privin"a !reia ar *i imposi,il s#gse'ti un !ompromis: Cine &n asemenea !a-uri $uelul s#ar impune !a ultima solu"ie iar atun!i !&n$ ai $at satis*a!"ie onoarei !&n$ *aptul s petre!ut !u oare!are mena0amente 'i !&n$ po"i spune !( a$versarii s#au $espr"it &mp!a"i se poate presupune !3iar !( a!est aran0ament este ,un salutar 'i e*i!a!e &n anumite !a-uri !ompli!ate. 2ar !e#a *!ut Nap3ta7 Pentru nimi! &n lume nu vreau s#i iau aprarea &ns( m( &ntre, numai !u !e v#a o*ensat7 < rsturnat !ategoriile. <'a $up !um s#a exprimat a $espuiat anumite no"iuni $e $emnitatea lor a!a$emi!. 9i prin asta $umneavoastr v#a"i sim"it 0ignit 4 'i sa a$mitem ! ar *i pe ,una $reptate... # /( a$mitem7 repet $omnul /ettem,rini 'i &l privi lung. # Pe ,un $reptate pe ,un $reptate: Prin asta v#a o*ensat. &ns( nu v#a insultat. Exist o $i*eren" $a"i#mi voie: &n !a-ul a!esta este vor,a $espre lu!ruri a,stra!te $espre lu!ruri !are prives! spiritul. Po"i sa o*ense-i pe !ineva leg&n$u#te $e

mani*estrile spiritului &ns( &n *elul a!esta nu vei putea $elo! s( insul"i pe ori!ine la &nt&mplare. Este o axiom pe !are ori!e 0uriu $e onoare va tre,ui s#o a$mit v( asigur martor mi#e 2umne-eu. 9i $in !au-a asta !eea !e i#a"i rspuns vor,in$ $espre 5in*amie6 'i $espre 5pe$eaps aspr6 nu este $elo! o insult !!i a"i &n"eles sa v( exprima"i &ntr#un sens sim,oli! totul a rmas &n $omeniul spiritului 'i nu are nimi! !omun !u $omeniul personal singurul !are ar putea !uprin$e o insult. /piritul nu poate *i ni!io$at personal el este !ompletarea 'i interpretarea axiomei 'i $e a!eea... # V &n'ela"i $omnule 'i prietene rspunse $omnul /ettem,rini !u o!3ii &n!3i'i. &n primul r&n$ v &n'ela"i a$mi"&n$ !( *aptele spiritului nu pot avea un !ara!ter personal. N#ar tre,ui s( g&n$i"i &n *elul a!esta spuse el 'i surise &n mo$ ,i-ar !u *ine"e 'i $urere. 2ar va &n'ela"i ma ales &n apre!ierea pe !are o *a!e"i asupra spiritului &n general 'i Pe ca $up( toate aparen"ele &l so!oti"i prea sla, pentru a $a na'tere unor ! *li!te 'i pasiuni $e asprimea !elor sus!itate $e via"a real 'i care I $es!3i$e alta !ale $e!&t pe a!eea a ie'irii pe teren. AN'incG Elementul a,stra!t puri*i!at i$eal este uneori 'i a,solutul prin ur este elementul !elei mai extreme rigori !are !omporta ni'te post61 ilia)il3 s] mult mai ime$iate mai ra$i!ale $e ur( 'i $e opo-i"ie ire!on!il MUNTELE VRJIT ==9 ire$u!ti,ila $e!&t legturile so!iale. @are va mai poate mira *aptul !a el $u!e mult mai $ire!t 'i mai nemilos la opo-i"ia &ntre Eu 'i Tu a$i! la o situa"ie &ntr#a$evr extrema a!eea a $uelului a luptei *i-i!e7 2uelul prietene nu este un 5aran0ament6 !a ori!are altul. Este ultima solu"ie re&ntoar!erea la starea $e natur primitiv a,ia u'or atenuata $e anumite reguli !u !ara!ter !avaleres! !are s&nt *oarte super0iciale$ Esen"ialul a!estei situa"ii este elementul sau !urat primitiv lupta !orp la !orp 'i revine *ie!ruia $atoria $e a *i gata pentru a!easta situa"ie ori!&t $e &n$eprtat s#ar sim"i $e natura. Po"i *i expus &n *ie!are -i. <!ela !are nu este !apa,il s apere i$eea pltin$ !u *iin"a !u ,ra"ul sau !u s&ngele s(u nu este $emn 'i este vor,a s rm&i om ori!&t $e spirituali-at ai *i.

Iat le!"ia pe !are o primea Hans Castorp. 9i !e putea r(spun$e7 T!u pra$ unei me$ita"ii apstoare. Cuvintele $omnului /ettem,rini preau lini'tite 'i logi!e 'i totu'i se v($eau $eplasate 'i $estul $e pu"in *ire'ti &n gura lui. ;&n$urile sale nu erau g&n$uri !are#i apar"ineau 4 !um $e altminteri nu el avusese i$eea a!estei !iu$ate lupte pe !are o a!!eptase *iin$u# i impus $e teroristul 'i mi!ul Nap3ta 4 iar a!este g&n$uri erau expresia tul,urrii !au-ate $e iras!i,ilitatea generala 'i !reia splen$i$a inteligen"a a $omnului /ettem,rini &i $evenise roa, 'i unealta. Cum *iin$! spiritul er riguros tre,uia s !on$u! *r mila la un $e-no$(m&nt ,estial anume a!ela al luptei !orporale7 Hans Castorp se ri$i!a &mpotriva unei asemenea !on!ep"ii sau &'i $$ea silin"a s( se ri$i!e # pentru a $ove$i &ns'i spaimei !are#l st(p&nea ! ni!i el n#ar *i &n stare $e un asemenea lu!ru. 9i pe el &l in*luen"a iras!i,ilitatea su*leteas! a tuturor nu era ni!i el omul sa $ea &napoi. Ca o a$iere &n*iortoare 'i $e!isiv &i venea $in regiunile $eprtate un$e sl'luies! amintirile s!ena &n !are ?ie$emann 'i /onnens!3ein se rostogoleau `n!le'ta"i &ntr#o lupta ,estial 'i $isperata 'i &n"elegea !utremur&n$u#se 6a la !aptul tuturor lu!rurilor nu r(m&neau $e!&t trupul ung3iile $in"ii. a $a ,a $a tre,uia s se ,at !!i &n *elul a!esta ap(rai !el pu"in ate# nuarea naturii legi*erata printr#un !o$ !avaleres!... 9i ast*el Hans astorp &i o*eri $omnului /ettem,rini servi!iile lui $e martor. @*erta i#a *ost re*u-at. Nu ar *i *ost imposi,il nu nu putea *i 6cep&a&" i r3spunse !in primul momen& !omnul Se&&em)rini" cu un n a!ela'i timp 'i *in 'i &n$urerat # apoi $up( o s!urta !3i,-uiala Le) rge 'i ?e3sal g(sir $e asemenea *r s(#'i 0usti*i!e mo$ul $e#a =80 THOMAS MANN ve$ea prin motive 3otar&toare ! nu era !u putin" !a Hans Castorp sa D parte a!tiv la !on*li!t. Eventual putea s asiste !a ar,itru &ntru!Dt pre-en"a unui martor neutru *(!ea 'i ea parte $up $atina $in r&n$ul a!elor atenuri !avalere'ti ale ,estialit"ii $espre !are vor,ise $omnul /ettem,rini. C3iar Nap3ta se pronun" &n sensul a!esta prin mi0lo!irea lui ?e3sal man$atarul sau iar Hans Castorp se $e!lar mul"umit Martor sau ar,itru ori!e#ar *i *ost avea ori!um posi,ilitatea sa in*lu# en"e-e asupra mo$alit"ilor luptei !eea !e $e alt*el se $ove$i

a *i o !ru$a ne!esitate. C!i Nap3ta arat !a#'i ie'ise !omplet $in *ire !u propunerile lui. Ceruse o $istan"a $e !in!i pa'i 'i la nevoie un s!3im, $e trei gloan"e. C3iar &n seara $i*eren$ului !omuni!ase a!east !on$i"ie ne,uneas! prin ?e3sal $evenit *i$elul man$atar 'i repre-entantul intereselor sale ,ar,are 'i !are persista 'i el !u !ea mai mare &n!pa"&nare s impun a!elea'i !on$i"ii 0umtate $in or$in 'i 0umtate $intr#o &n!lina"ie personala. /ettem,rini *ire'te nu gsi nimi! $e o,ie!tat &ns at&t 8erge !a martor !&t 'i impar"ialul Hans Castorp se sim"ir ultragia"i iar a!esta $in urm se !omport !3iar grosolan *a" $e mi-era,ilul ?e3sal. Nu#i era ru'ine &l &ntre,a Hans Castorp s !ear asemenea nero-ii !&n$ $e *apt era vor,a $e un $uel pur a,stra!t !are nu se ,a-a pe ni!i o in0urie reala7 2a se vor ,ate !u pistoalele $e'i !3iar a!est lu!ru era $estul $e ur&t &ns peste toate mai venea 'i !u asemenea !iu$"enii u!iga'e7 &n a$evr existau limite p&n la !are se mai putea $is!uta o !3estiune $e onoare $ar a'a... nu mai ram&nea $e!&t s vina !u propunerea $e a "inti $ire!t prin ,atista $e la piept. Evi$ent nu era vor,a sa se trag asupra lui a lui ?e3sal $e la a!easta $istan"a 'i $e a!eea $esigur propunea !u at&ta u'urin"a asemenea !on$i"ii s&ngeroase # 'i a'a mai $eparte... ?e3sal ri$i!a $in umeri amintin$ *r ni!i o vor, &n plus ! se a*lau &ntr#o situa"ie extrema &n ultima !lipa *apt !are $e-arma oare!um parti$a a$versa ispitita sa piar$ $in ve$ere a!est amnunt. Totu'i a $oua -i. in timpul unui ne&n!etat $u#te#vino martorii lui /ettem,rini reu'ir m &nt&i s re$u! numrul gloan"elor la unul singur apoi sa aran0e-e pr ,lema $istan"ei ast*el &n!&t !om,atan"ii s *ie plasa"i la !in!ispre-e!e pa'i unul $e altul av&n$ &ns $reptul s &nainte-e !u !in!i pa'i &nain $e# trage. 2ar 'i a!est aran0ament nu#l o,"inur $e!&t &n s!3im *g$uielii !a nu se va mai *a!e ni!i o tentativ $e &mp!are. minteri ni!i nu aveau pistoale. MUNTELE VRJIT =81 <vea &ns $omnul <l,in. &n a*ara $e mi!u"ul revolver strlu!itor !u !are#i pl!ea s sperie $oamnele mai avea 'i o pere!3e $e pistoale militare $e *a,ri!a"ie ,elgian a'e-ate &ntr# o singur !utie1 ni'te ,roGninguri automate !u m&nerele $e lemn ,run gata &n!r!ate 'i $ispun&n$ $e ni'te me!anisme $e tir $in o"el al,astru iar la gura "evilor strlu!itoare ie'eau &n

relie* mi!i 'i *ine !atarile pentru o!3ire. Hans Castorp v-use revolverele &ntr#o -i la t&narul *arsor 'i &mpotriva propriei lui !onvingeri se o*eri !u toata !an$oarea sa i le !ear $omnului <l,in !u &mprumut. Pro!e$ &nto!mai *r s as!un$ s!opul $emersului !er&n$u#i pe !uv&nt $e onoare sa pstre-e $is!re"ia 'i reu'i *oarte u'or *!&n$ apel la sim"ul !avaleres! al t&narului *arsor. 2omnul <l,in &l &nv" !3iar !um s le &n!ar!e 'i trase !u am&n$oua armele c&e4a 0ocuri n *ol$ Toate a!estea !erura timp 'i ast*el se s!urser $ou -ile 'i trei nop"i p&n( la &nt&lnirea pe teren. Terenul pentru $uel *u propus $e Hans Castorp. /ugerase sa *ie ales pitores!ul lo! un$e vara &n*loreau a!ele *lori al,astre 'i un$e se retrgea &n singurtate pentru a 5sta la !&rm(6 vis&n$. <!olo &n $iminea"a a treia $up i-,u!nirea $i*eren$ului !3estiunea urma s#'i gseas! $e-legare ime$iat !e se va lumina $e -iu. Hans Castorp !are era *oarte agitat nu se g&n$i $e!&t &n a0un a$i! $estul $e t&r-iu ! ar *i *ost ne!esar sa a$u! 'i un me$i!. /e s*tui ime$iat !u 8erge asupra a!estei !3estiuni !3estiune !are se $ove$i &ns a *i extrem $e greu $e re-olvat. 8ara &n$oial ! R$mante *usese mem,rul unei aso!ia"ii stu$en"e'ti &ns ar *i *ost imposi,il s soli!i"i !on!ursul unui $ire!tor $e sanatoriu pentru a parti!ipa la o a!"iune ilegal !u t&t mai mult !u !&t era vor,a $e ni'te ,olnavi. &n general existau 'anse minime s gse'ti ai!i un $o!tor $ispus s asiste la un $uel !u pistoale &ntre $oi oameni *oarte grav ,olnavi. C&t $espre EroFoGsFi ni!i m!ar nu aveau siguran"a !a a!est !reier exaltat ar *i A[st &n stare s panse-e o ran. ?e3sal !are a *ost !onsultat &n a!easta privin"a anun" !a Nap3ta se /i pronun"ase asupra pro,lemei 'i nu $orea pre-en"a unui me$i!. El nu le9ea pe teren !a s *ie uns 'i pansat !i s se ,t( 'i asta &n mo$ *oarte Serios. Ce se va &nt&mpla $up a!eea &i era per*e!t in$i*erent 'i ram&nea convins ! lu!rurile se vor aran0a $e la sine. Prea o $e!lara"ie $e prost augur &ns Hans Castorp se sili s#o interprete-e !a 'i !um Nap3ta ar *i sWco&i& n sinea lui ca nu 4or a4ea ne4oie !e un me!ic$ 'ar oare Wettem,rini nu !omuni!ase 'i el prin 8erge !are#i *usese trimis !a pro# =8, THOMAS MANN )lema me$i!ului nu#l interesa7 Prin urmare nu era !3iar at&t $e nes,uit sa n($(0$uie'ti !a a$versarii puteau *i &n sinea lor $e a!or$ s( nu verse s&nge. 2oua nop"i $ormiser !u g3i$ul la

a!east !eart 'i vor mai $ormi &n! 'i o a treia. Vremea a'terne o oare!are in$i*eren" 'i limpe-e'te o anumita stare $e spirit !are nu &n!etea- ni!i o !lip sa se mo$i*i!e o $at !u tre!erea orelor. &n -orii -ilei ni!i unul $intre !om,atan"i "in&n$ pistolul &n m&n nu va mai *i omul !are *usese &n seara !on*li!tului. Cel mult vor a!"iona me!ani! 'i !onstr&n'i $e sentimentul onoarei $e!i nu potrivit !u li,era lor voin" a$i! $in pl!ere 'i !u !onvingere a'a !um ar *i *a!ut#o &n !lipa !ertei1 'i tre,uia s( *ie posi,il s previi &ntr#un *el oare!are o asemenea $e-avuare a eului lor a!tual prin amintirea a !eea !e *useser &nainte vreme. Hans Castorp nu gre'ea &n g&n$urile lui avea $reptate &ns &ntr#un !3ip pe !are nu 'i l#ar *i putut &n!3ipui vreo$at ni!i m!ar &n vis. <vea per*e!t $reptate &n !eea !e#l privea pe $omnul /ettem,rini. &ns $a! ar *i ,nuit &n !e sens &'i va mo$i*i!a Leo Nap3ta proie!tele &naintea !lipei 3otr&toare sau &n a!ea !lip $e!isiv ni!i !3iar starea $e spirit generala $in !are re-ultau toate a!estea nu l#ar *i &mpie$i!at s se opun l !eea !e tre,uia s se &nt&mple. La ora 'apte soarele era &n! $eparte $e a rsri $easupra mun"ilor &ns &n momentul !&n$ Hans Castorp $up o noapte *r(m&ntat prsi 5Cerg3o*D#ui !a s( se $u!a larendez-!ous, &n!epuse s( se -reas! oare!um !a prin *um. /ervitoarele *!eau !ur"enie &n 3ol 'i se uitar la el mirate. Portalul era $es!3is1 *(ra &n$oiala ! 8erge 'i ?e3sal &mpreun sau separat ple!aser 'i ei unul !a s(#l ia pe /ettem,rini !ellalt ! s#l &nso"eas! pe Nap3ta pe teren. El Hans Castorp se $u!ea singur &ntru!&t !alitatea $e ar,itru nu#i &ng$uia s se alture ni!i uneia $intre pr"i. Mergea &ntr#un *el me!ani! apsat $e povara &mpre0urrilor. Totu'i era evi$ent !( sim"ea nevoia s asiste la &nt&lnire. <r *i *ost imposi,il s( stea $eparte 'i s a'tepte re-ultatul &n pat+ &n primul r&n$ pentru !... &ns a!est prim pun!t nu#l $e-volt # 'i &n al $oilea r&n$ lu!rurile nu puteau *i lsate s(#'i urme-e singure !ursul. /lava 2omnului &n!( nu se &nt&mplase nimi! grav 'i ni!i nu tre,uia s3 se n&mple ce4a *ra4$ &Za !3iar era impro,a,il. 8useser sili"i s se s!oale la lumina arti*i!iala. Za a!um tre,uiau potrivit &n"elegerii s se &nt&lnes!( &n ger &n aer li *r s *i m&n!at nimi!. &ns $up a!eea su, in*luen"a lui a lui Ha M%NT7<E VRJIT =88

Castorp lu!rurile vor lua *r &n$oial o &ntorstur *avora,il 'i senin &ntr#un *el !are &n! nu putea *i prev-ut 'i pe !are era mai ,ine ni!i s( nu &n!er!e s#l g3i!eas! &ntru!&t experien"a te &nva" !a 'i !ele mai ne&nsemnate &nt&mpl(ri se $es*'oar !u totul alt*el $e!&t "i le#ai &n!3ipuit $in !apul lo!ului. @ri!um a!easta era $iminea"a !ea mai nepl!uta $in toate !&te &'i amintea. /l,it 'i ne$ormit Hns Castorp nu#'i putea stap&ni $in"ii s nu#i !ln"ane nervos ,a &n su*letul lui Ia o nu prea mare a$&n!ime era ispitit s( nu se &n!rea$ ni!i m!ar &n !ura0ul pe !are 'i#l *!ea singur. Erau ni'te vremuri at&t $e !iu$ate... 2oamna $e la MinsF pe !are o $istrusese propria ei m&nie nes,uit li!eanul *urios ?ie$emann 'i /onnens!3ein !3estiunea palmelor polone-e toate i se ameste!au tumultuos &n minte. Nu#'i putea &n!3ipui ! su, o!3ii lui $e *("( !u el $oi oameni vor putea trage unul asupra altuia !a s#'i verse s&ngele. 2ar !&n$ se g&n$e l !eea !e se petre!use su, o!3ii lui &ntre ?ie$emann 'i /onnens!3ein &n!epea s se &n$oias! $e sine 'i $e universul sau 'i tremura &n 3aina#i &m,lnit &n vreme !e ori!e s#ar *i &nt&mplat o anumit !on'tiin" a !ara!terului extraor$inar 'i al pateti!ului situa"iei simultan !u elementele re!on*ortante ale aerului matinal &l &nsu*le"eau 'i#l exaltau. Pra$ a!estor sentimente 'i a!estor g&n$uri at&t $e ameste!ate ur! pov&rni'ul &n -orile !are se luminau pu"in !&te pu"in tre!&n$ prin 2or* apoi peste plat*orma pistei $e ,o, 'i ast*el urm&n$ !rarea &ngusta a0unse &n p$urea a!operit !u -pa$ tre!u printre st&lpii $e lemn pe su, !are se &ntin$ea pista 'i merse pe un $rum *!ut mi $egra, $e urma pa'ilor $e!&t $e lopat printre trun!3iurile !opa!ilor. Cum mergea repe$e &i a0unse &n !ur&n$ $in urm pe /ettem,rini 'i pe 8erge. <!esta $u!ea &ntr#o m&na su, pelerina !utia !u pistoale. Hans Castorp nu 'ovi s( li se alture 'i a,ia se gsi l&ng ei !#i 'i -ri pe Nap3ta 'i pe ?e3sal care nu erau $e!&t !u *oarte pu"in &nain&ea lor$ # Re!e $iminea" s&nt !el pu"in optspre-e!e gra$e su, -ero spuse !u 0 4$it( ,un inten"ie &ns &n sinea lui se &ngro-i $e u'urtatea !uvintelor 'i a$ug+ 2omnii mei s&nt &n!re$in"at... Ceilal"i $oi t!ur. Musta"a pl!ut ( lui 8erge se um*l 'i se $e-um#l(# 2up pu"in vreme /ettem,rini se opri lu m&na lui Hans Castorp Puse 'i !ealalt m&n $easupra 'i spuse+ =89 THOMAS MANN

 Brie&ene" eu nu 4oi uci!e$ N-o 4oi 0ace$ Ma 4oi e>pune *lon2ului sau-as&a es&e &o& ce-mi poa&e porunci onoarea$ 'ar nu 4oi uci!e" ai ncre!ere n mine$ &i las m&na 'i porni iar la $rum. Hans Castorp era a$&n! mi'!at totu'i $up !&"iva pa'i spuse+ 4 Este minunat $e *rumos $in partea $umneavoastr $omnule /ettem,rini $ar pe $e alta parte... 2a!a &n !eea !e#l prive'te... 2omnul /ettem,rini se margini sa $ea $in !ap. 2ar a!um Hans Castorp &'i spunea !a $a!a nu va trage unul !eluilalt &i va *i *oarte greu sa nu *a! la *el 'i so!oti !a lu!rurile s&nt pe !alea !ea ,una $e!i !a presupunerile sale &n!epeau sa se !on*irme. /im"i !a inima &i $evine mai u'oara. Traversar po$e"ul !are tre!ea peste $e*ileul &n *un$ul !ruia vara se prvlea torentul a!um &ng3e"at 'i t!ut !ontri,uin$ at&t $e puterni! la aspe!tul pitores! al lo!ului. Nap3ta 'i !u ?e3sal se tot *&"&iau $e !olo p&na !olo prin -pa$a &n *a"a ,n!ii !apitonate !u perne groase 'i al,e 'i pe !are Hans Castorp *usese silit o$inioar # !ople'it $e amintiri at&t $e extraor$inar $e vii 4 sa a'tepte s nu#i mai !urg s&nge $in nas. Nap3ta *uma o "igara 'i Hans Castorp se &ntre,a $a!a avea 'i el po*ta sa *a! la *el &ns nu sim"i ni!i !ea mai mi!a $orin"a &n!&t trase !on!lu-ia !a un asemenea gest tre,uia !u at&t mai mult sa *ie o a*e!tare $in partea !eluilalt. Cu mul"umirea su*leteas!a pe !are o sim"ea &ntot$eauna &n a!est lo! privi &n 0urul lui &n intimitatea semea" a vii sale !are su, -pa$a 'i g3ea"a nu era mai pu"in *rumoasa $e!&t pe timpul *lorilor ei al,astre. Trun!3iul 'i ramurile ,ra$ului !e se &nal" $e#a !urme-i'ul priveli'tii erau $e asemenea &n!r!ate !u -pa$a. 4 Cuna -iua $omnii mei rosti el !u vo!e limpe$e m&nat $e $orin"a sa intro$u! !3iar $e la &n!eput un ton *ires! &n mi0lo!ul grupului 'i !are spera el va !ontri,ui sa risipeas! norii. 2ar nu avu su!!es !!i nimeni nu#i rspunse. /aluturile s!3im,ate !onstau &n &n!linri at&t $e "epene &n!&t erau aproape invi-i,ile. Cu toate a!estea se &n!apa"&na &n 3otar&rea $e a se *olosi *ara &nt&r-iere &n ve$erea unui re-ultat *avora,il $e av&ntul !u !are sosise $e repe-i!iune emo"ionanta a rsu*lrii lui $e !l$ura pe !are i#o $$use mersul iute in a!easta $iminea"a $e iarna 'i ast*el &n!epu+ 'omnii mei" sn& con4ins$$$ MUNTELE VRJIT =8: # Va ve"i expune alta $ata !onvingerile &l &ntrerupse Nap3ta

!u r!eala. <rmele va rog a$uga el !u a!eea'i atitu$ine tru*a'a. Iar Hans Castorp ,uim!it tre,ui sa#l pnveas!a pe 8erge s!o"&n$ $e su, pelerina !utia *atala 'i pe ?e3sal apropiin$u#se 'i lu&n$ unul $intre pistoale !a s(#l $ea lui Nap3ta. /ettem,nni &l primi pe !elalalt $e )a 8erge. <poi a$versarii tre,uira sa se $eprte-e iar 8erge &n!er!a sa murmure !eva 'i ime$iat &n!epu sa msoare $istan"ele 'i sa le mar!3e-e+ a$i! limitele exterioare pe !are le &nsemna prin ni'te linii s!urte *!ute !u !al!&ml &n -pa$a 'i limitele interioare *ixate !u $oua ,astoane al sau 'i al lui /ettem,rini. Cu !e se &n$eletni!ea a!olo ,l&n$ul martir7 Lui Hans Castorp nu#i venea sa#'i !rea$ o!3ilor. 8erge avea pi!ioarele lungi 'i *!ea pa'ii mari ast*el &n!&t !in!ispre-e!e pa'i $e#ai lui &nsemnar o ,una $istan"a !u toate ! se mai a*lau a!olo 'i ,lestematele alea $e ,ariere !are &n a$evr nu erau prea $eparte una $e alta. 8ara &n$oiala !a 8erge era plin $e ,une inten"ii. 9i !u toate a!estea !e sminteala &i tul,ura mintea $a!a putea *a!e ni'te pregtiri at&t $e sinistre7 Nap3ta !are#'i -v&rlise &n -pa$a 3aina $e ,lana ast*el &n!&t i se ve$ea !ptu'eala $e lutru se gr,i sa ia po-i"ie !u pistolul &n m&na pe una $in limitele exterioare ime$iat !e *usese mar!at &n timp !e 8erge mai era &n! o!upat sa &nsemne !elelalte linii $e $emar!a"ie. C&n$ s*&r'i /ettem,rini lua po-i"ie la r&n$ul sau $es!3ein$u#'i paltonul &m,lnit 'i ros. Hans Castorp se smulse $in letargie 'i &nainta1 &n! o $ata repe$e+ 4 2omnilor spuse el nelini'tit nu va gr,i"i: @ri!um ar *i este $e $atoria mea... 4 T!e"i: striga Nap3ta pe un ton tios. <'tept semnalul. 2ar nimeni nu $$u semnalul. <supra a!estui pun!t nu se &n"ele#seser( &n mo$ limpe$e. 8ara &n$oiala !a tre,uia sa se spun 5gata:6 insa nu se g&n$iser ! asta era mai !ur&n$ trea,a ar,itrului 'i ! $e!i el tre,uia s rosteas! &n*iortoarea invita"ie sau ori!um nu *usese vor,a $espre a'a !eva. Hans Castorp ramase mut 'i nimeni nu#i lua lo!ul. # &n!epem $e!lara Nap3ta. &nainta"i $omnul meu 'i trage"i: striga el a$versarului sau 'i spe!ta!ol $e ne!re-ut &n!epu sa &nainte-e !u ,ra"ul &ntins !u pistolul &n$reptat spre /ettem,rini la &nl"imea pieptului. /ettem,rini *!u la *el. 2ar la al treilea pas # $e'i !elalalt *ara sa &rag( se 'i gsea la ,ariera interioar 4 /ettem,rini n$i!a pistolul *oarte S%s 'i apas pe trga!i. 2etuntura ptrun-toare $e'tepta e!ouri =8;

THOMAS MANN nenumrate Mun"ii &'i -virlira unul altuia sunetele 'i rsunetele valea se umplu $e vuiet iar Hans Castorp &'i spuse ca locui&orii se 4or alarma # <"i tras in aer ra!m Nap3ta stapinin$u se 'i lasin$ arma in 0os /ettem,nni rspunse - Tra* un!e-mi place # Ve"i mai trage in!a o $ata1 # Ni!i nu ma gm$es! E nn$ul $umneavoastr 9i $omnul /ettem,nni &nal" !apul privin$ spre !er 'i se a'e-a u'or $in pro*il 'i $intr#o parte !eea !e era emo"ionant sa prive'ti Era limpe$e au-ise !a nu tre,uie sa pre-in"i a$versarului toata l"imea pieptului 'i se inspira $in a!est s*at # La'ule1 n s&ri*a Naph&a" 0acn! prin aces& s&rigat o !on!esie senti mentului omenes! !a tre,uie mai mult !ura0 !a sa tragi $e!it sa prime'ti sa se trag asupra ta <poi ri$i!a pistolul intr#un *el !are nu mai avea nimi! $e#a *a!e !u o lupta 'i#'i trase un glon" in !ap Jalni! spe!ta!ol 'i $e neuitat1 Se &mpleti!i 'i se !3ir!i in vreme !e mun"ii se 0u!au $e#a mingea !u a!est -gomot asur-itor se rostogoli !i"iva pa'i in$arat -vir3n$u#'i pi!ioarele inamte $es!rise !u tot trupul o mi'!are $e rotire spre $reapta apoi se prava3 !u *a"a in -pa$a O clipa" to"i ramaser &n!remeni"i 2up !e arun!a arma !&t mai $eparte /ettem,nni *u primul !are se aple!a asupra a$versarului sau - Intehce, s&ri*a el 3he cosa tai, per F'amor di Dio9 Hans Castorp ii a0uta sa#i &ntoar! trupul Va-ura gaura neagra 'i ro'ie l&nga timpla Va-ura un !3ip pe !are era mai ,ine sa#l a!operi !u ,atista $e mtase al !arei !ol" spin-ura $in ,u-unarul 3ainei lui Nap3ta u)ui& !e &une& Hans Castorp ramase 'apte am in mi0lo!ul !elor $e ai!i $e sus #asta nu#i $esigur o !i*ra rotun$a pentru a$ep"ii sistemului $e!imal totu'i este o !i*ra ,una u'or $e mmuit in *elul ei un interval $e timp miti! 'i pitores! putem spune mult mai satis*!tor pentru su*let $e!it $e pil$a !eva !am !a o 0umtate $e $u-ina oare!are Luase mesele la toate !ele 'apte mese $in su*ragerie aproape !ite un an la *ie!are ultima vreme sttea la masa 5ru'ilor $e nn$6 !u $oi armeni $oi *inlan $e-i un ,olnav $in Cu!3ara 'i un Fur$ /ttea a!olo avin$ un ,ar,i'o

pe !are ii lsase sa !reas! un mi! ,ar,i'on $e un ,lon$ !a paiul" oe MUNTELt VRJIT =8= *orma $estul $e ne3otanta 'i pe !are sintem sili"i sa#l !onsi$eram !a pe $ova$a unei oare!are in$i*eren"e *ilo-o*i!e *a"a $e &n*"i'area lui exte noara /intem !3iar $atori sa mergem 'i mai $eparte 'i sa *a!em o legtura intre a!easta ten$in"a $e a#'i negli0a *iin"a 'i o ten$in"a ase mntoare pe !are lumea $in a*ara o mani*esta *a"a $e el <$ministra"ia sanatoriului &n!etase sa#'i mai ,ata !apul !a sa#i gseas! $istra!"ii In a*ara $e &ntre,area !are L se punea 'i lui $iminea"a $a!a a $ormit 5,ine6 o &ntre,are pur retori!a 'i !are $e alt*el era rostita intr un mo$ *oarte !ole!tiv !onsilierul auli! nu#i mai a$resa prea $es !uvintul iar <$riati!a von MSlen$onF %in epo!a $espre !are e vor,a avea un ul!ior *oarte !opt) nu L vor,ea $e!it $in !in$ in !in$ Pentru a respe!ta intru totul a$evrul !onvor,irile !u superioara nu aveau lo! $e!it *oarte rar sau aproape ni!io$at Cu alte !uvinte era lsat in pa!e # oare!um !a un '!olar !are ,ene*i!ia- $e a!est privilegiu $eose,it $e amu-ant $e a nu mai *i !3estionat $e a nu mai avea nimi! $e *!ut $eoare!e e $e la sine &n"eles !a va ramine repetent to!mai pentru !a nimeni nu se mai o!upa $e el 4 a$i! tria o *orma orgia!a a li,ert"ii a$ugam noi 'i !3iar ne 'i &ntre,am &n sinea noastr $a!a mai poate exista 'i o li,ertate $e alta *orma 'i $e alt soi @ri!um ar *i exista ai!i !ineva asupra !ruia autorit"ile nu mai aveau nevoie sa veg3e-e &ntru!&t era sigur !a ni!i o s*i$are 'i ni!i o 3otar&re su,versiva nu se va mai $e-volta &n pieptul lui # un om sigur 'i $e*initiv a!limati-at !are $e multa vreme n#ar mai *i 'tiut un$e sa se $u!a 'i ni!i m!ar nu mai era in stare sa !on!eap i$eea unei re&ntoar!eri la 'es @ oare!are nepsare *a"a $e persoana lui nu se va$ea oare !3iar 'i $in *aptul !a *usese a'e-at la masa 5ru'ilor $e r&n$6= 2e alt*el spunin$ a!easta nu &n"elegem sa *a!em ni!i !ea mai mi!a !riti!a &n privin"a mesei ast*el pore!lite1 2e *apt !ele 'apte mese erau egale intre ele nu exista ni!i o $i*eren"a reala 2inuia o $emo!ra"ie a meselor $e onoare !a sa ne *olosim $e o exprimare oare!um &n$r-nea" <!elea'i min!arun *ormi$a,ile erau servite tuturor # atun!i !in$ venea la rm$ a!easta masa &nsu'i Ra$amante &'i &n!ru!i'a !iteo$ata mnnile#i enorme peste *ar*urie iar repre-entan"ii $iverselor rase !are min!au la ea erau ni'te onora,ili mem,ri ai umanit"ii $e'i nu 'tiau latine'te

'i nu min!au in !on*ormitate !u manierele !ele mai elegante Timpul !are nu era asemenea !elui msurat $e orologiile $in gan ale !ror a!e &naintea- !u smu!in $in !in!i in !in!i minute !i mai !ur&n$ semna !u !el al minutarelor $e la !easorni!ele mi!i la !are =88 THOMAS MANN mi'!area a!elor este invi-i,ila sau !u al ier,ii pe !are ni!i un o!3i n#o ve$e !res!&n$ $e'i ea !re'te &n mo$ ne&n$oios1 timpul !are era o linie *ormata $in pun!te *ara &ntin$ere %'i *ara &n$oiala !a Nap3ta !are#'i gsise o moarte at&t $e tragi!a ar *i &ntre,at !um pot ni'te pun!te *ara &ntin$ere sa *orme-e &ntin$erea unei linii) timpul a'a$ar !ontinuase in *elul sau tiptil nev-ut taini! 'i totu'i a!tiv sa vremuias!a s!3im,ri &ntr#o ,una -i pentru a nu !ita $e!&t un exemplu t&narul Te$$S # *ire'te &ns !a nu putem spune anume &n !are -i # totu'i &ntr#o ,una -i n#a mai *ost !3iar at&t $e t&nar. 2oamnele nu mai puteau sa#l "in pe genun!3i !a &n a!ele $imine"i !&n$ s!ul&n$u#se $in pat &'i punea &n lo! $e pi0ama un !ostum $e sport 'i !o,ora &n 3ol. Pe nesim"ite situa"ia se mo$i*i!ase !!i a!um el era a!ela !are le lua pe genun!3i &n anumite &mpre0urri !eea !e prile0uia at&t lui !&t 'i lor tot at&ta pl!ere ,a poate !3iar mai multa. 2evenise un a$oles!ent. Hans Castorp nu#'i $$use seama &ns a!um !onstata *aptul. 2e altminteri ni!i timpul 'i ni!i v&rsta nu#i *olosir a$oles!entului Te$$S !!i nu era *!ut pentru ele. Bilele &i erau numrate1 &n al $ou-e!i 'i unulea an al vie"ii Te$$S muri $e ,oala pentru !are se $ove$ise mai apt 'i#i $e-in*e!tar !amera. Relatam !u o vo!e lini'tita &ntru!&t nu era mare $i*eren"a &ntre noua lui stare 'i starea anterioara. 2ar se petre!ura 'i $e!esuri mai importante !a-uri $e moarte &nt&mplate la 'es !are#l priveau mai &n$eaproape pe eroul nostru sau !are o$inioar l#ar *i a*e!tat *oarte mult. Vrem sa vor,im $e re!entul $e!es al ,atr&nului !onsul Tienappel un!3iul 'i tutorele lui Hans a !rui amintire se 'i &n!e"o'ase &n mintea lui. Evitase !u gri0a ni'te !on$i"ii $e presiune atmos*eri!a potrivni!e !onstitu"iei sale 'i#i lsase un!3iului James gri0a sa se umple $e ri$i!ol1 &ns p&na la urma urmelor nu putuse totu'i s!ap $e apoplexie iar 'tirea mor"ii sale re$a!tata &ntr#o *orma telegra*i! $ar !on!eputa &n termeni $is!re"i # mai mult $in !onsi$era"ie pentru $e!e$at $e!&t pentru $estinatarul telegramei # a0unsese &ntr#o -i p&na la 'e-longul lui Hans Castorp $up !are a!esta !umprase 3&rtie

$e s!risori !u !3enar negru 'i s!risese un!3ilor#veri !a el or*anul $e tata 'i $e mama !are tre,uia sa se !onsi$ere or*an pentru a treia oara. era !u at&t mai m&3nit !u !&t &i era ne&nga$uit 'i inter-is sa#'i &ntrerup 'e$erea ai!i pentru a#l &nso"i pe ,tr&nul un!3i la ultimul sau l!a'. <r &nsemna s &n*rumuse"am lu!rurile $a!a am vor,i $e $oliu 'i totu'i &n a!ele -ile o!3ii lui Hans Castorp avur o expresie mai MUNTELE VRJIT =89 &oare !ec& !e o)icei$ Aceas&a moar&e !are &n ni!i un !a- nu l#ar *i emo"ionat a$&n! 'i a !rei semni*i!a"ie su*leteas!a *usese re$usa aproape la nimi! $e ani'orii a!e'tia stranii # &nsemna totu'i ruperea unei noi legaturi !u lumea $e 0os 'i s*&r'ea prin a reali-a total !eea !e Hans Castorp numea pe $rept !uv&nt Li,ertatea. &n a$evr &n intervalul $e timp $espre !are to!mai vor,im &ntre el 'i !&mpie &n!etaser ori!e *el $e legturi. Nu mai s!ria nimnui 'i nu mai primea s!risori $e la nimeni. Nu mai !erea sa i se trimit Mria Man!ini. ;sise ai!i o mar!a pe !are o apre!ia 'i *a"a $e !are se arata tot at&t $e !re$in!ios !a 'i *a"a $e ve!3ea lui prietena+ era un pro$us !are i#ar *i a0utat se -i!e !3iar 'i pe exploratorii Polului s trea! printre g3e"uri !ele mai grele etape 'i &n tovr'ia !ruia putea sta &ntins !a pe malul marii 'i sa "in piept la nes*&r'it. Era o "igar *a,ri!at !u $eose,ita gri0a numita 5Juram&ntul $e la Riitli6 pu"in mai !ompa!ta $e!&t Mria !enu'ie !a ,lana $e 'oare!e av&n$ un inel al,strui 'i o !onsisten"a !u !are te puteai *oarte ,ine &mp!a pl!ut 'i ar$ea !u at&ta pre!i-ie 4 trans*orm&n$u#se &ntr#o !enu'a $ens $e un l, $e -pa$ &n !are se ve$eau nervurile *run-elor 4 &n!&t ar *i putut "ine lo! $e !lepsi$ra !elui !are o *uma iar lui Hans Castorp !are nu mai purta !easorni! &i *!ea &n a$evr a!est servi!iu. &ntr#o -i !easorni!ul &i !-use $e pe msu"a $e noapte iar el negli0ase sa#J mai repare pentru a!elea'i motive pentru !are renun"ase $e multa vreme sa se mai *oloseas! $e !alen$ar *ie !a nu mai voia sa rup &n *ie!are -i *ila *ie !a nu mai $orea sa se in*orme-e &n legtura !u su!!esiunea -ilelor 'i a sr,torilor+ a'a$ar &n interesul 5li,ert"ii6 sale pentru a#'i &nlesni plim,area pe pla0 a$i! a!easta &n!remenire &ntru mereu 'i ve'ni! a!easta vra0a ermeti!a la !are se artase a!!esi,il 'i !are *usese $e *apt aventura *un$amentala a su*letului sau &n !uprinsul !reia s#au $es*'urat p&na la !apt toate aventurile al!3imiste ale a!estei

su,stan"e taini!e. <st*el vie"uia el 'i ast*el o $ata mai mult &n mie-ul verii a$i! al anotimpului !&n$ sosise ai!i 4 $e *apt ni!i nu mai 'tia ,ine $e !&n$ 4 anul se &mplini &n sine &nsu'i pentru a 'aptea oara. <tun!i rsun puterni! un... 2ar pu$oarea 'i s*iala ne opres! sa exageram !a povestitor zelos" ceva !e rsun 'i se &nt&mpla atun!i. <i!i mai ales ai!i+ *ara palavre 'i *(ra pove'ti v&natore'ti: /a ne $omolim glasul pentru a anun"a !a atun!i c(-u lovitura $e trsnet pe !are o !unoa'tem !u to"ii rsuna a!ea =90 THOMAS MANN $etuntur amenin"toare ur-it $intr#un ameste! *unest $e stupi$itate 'i iras!i,ilitate 4 ,u,uitul $e tunet istori! !are s#o spunem &n 'oapt 'i !u respe!t -gu$ui temeliile pm&ntului $ar pentru noi repre-int ,u,uitul $e tunet !are *!u s sar &n aer Muntele Vr0it 'i#l $$u a*ar tre-in$u#I $in somn pe !el !are $ormitase ai!i 'apte ani. Cuim!it rmase &ntins pe iar, 'i se *re! la o!3i !a un om !are &n po*i$a nenumratelor a$monestri negli0ase s !iteas! -iarele. Prietenul 'i mentorul lui me$iteranean se silise &ntr#o $estul $e sla, msura sa le &nlo!uias! 'i "inuse *oarte mult s#l in*orme-e pe !opilul teri,il asupra evenimentelor $e 0os totu'i nu gsise $e!&t pu"in aten"ie la un elev !are !u toate ! &i pl!ea s vise-e 'i s 5stea la !&rma6 um,relor spirituale ale lu!rurilor nu $$use ni!io$at vreo aten"ie lu!rurilor &nse'i &n ten$in"a lui orgolioas $e#a lua um,rele $rept lu!ruri 'i $e#a ve$ea &n a!estea $in urm ni'te um,re *apt pent"u !are nu vom putea s(#l $o0enim !u asprime $eoare!e raporturile &ntre am&n$ou nu s&nt &n! $e*initiv limpe-ite. Lu!rurile nu se mai petre!eau !a &n a!ea &n$eprtat -i !&n$ $omnul /ettem,rini $up !e aprinsese ,rus! lumina se a'e-ase pe marginea patului &n !are Hans Castorp sttea !ul!at 'i se silise s#l pregteas! &n mo$ *olositor pentru pro,lemele vie"ii 'i ale mor"ii. <!um el era a!ela !are sttea 0os !u m&inile &ntre genun!3i la !(p(t&iul umanistului &n mi!ul !a,inet $e lu!ru al a!estuia sau !are l&ng( 'e-longul lui &n stu$ioul intim 'i mansar$at !u s!aunele !ar,onarului 'i !ara*a $e ap "inea tovr'ie italianului 'i as!ulta politi!os !onsi$era"iile a!estuia asupra situa"iei mon$iale !!i $omnul Lo$ovi!o nu mai prsea $e!&t rareori patul. Peni,ilul s*&r'it al lui Nap3ta a!tul terorist al

tiosului 'i $e-n$0$uitului su a$versar $$use o grea lovitur *irii lui sensi,ile1 nu#'i mi putea reveni 'i $e atun!i su*erea $e o mare sl,i!iune. &'i &ntrerupsese !ola,orarea C;.atologia sociologic, nu mai scrisese nimic la <e>iconul &u&uror operelor ,eletristi!e !are aveau !a o,ie!t su*erin"a umana. Liga a'tepta -a$arni! respe!tivul volum al En!i!lope$iei sale iar $omnul /ettem,rini se v-u silit s(#'i limite-e !ola,orarea la @rgani-a"ia pentru progresul spiritului uman *!&n$ numai propagan$a oral iar vi-itele prietene'ti ale lui Hans Castorp &i $$eau to!mai a!east o!a-ie !are *r ele nu i s#ar mai *i pre-entat ni!io$at. Vor,ea !u vo!e sla, $ar mult *rumos 'i $in a$&n!ul inimii $espre $esv&r'irea so!ial a umanit"ii. Cuv&ntul su era pur&a& ca pe aripi !e MUNTELE VRJIT =91 porum,ei &ns $e &n$at !e &n!epea s vor,eas! $espre soli$aritatea popoarelor eli,erate &n ve$erea *eri!irii !omune vor,ea ast*el &n!&t 4 *r s *i vrut sau *r s *i 'tiut pro,a,il el &nsu'i # &n tonul lui se ameste!a !eva !am !a un *&'&it $e -,or $e vulturi 'i *r &n$oiala ! asta se $atora at&t pasiunii sale politi!e !&t 'i mo'tenirii primite $e la ,uni!ul 'i !are a$ugat la mo'tenirea umanist a tatlui !ptase la el Ia Lo$ovi!o o *orm literar &nto!mai !um umanitatea 'i politi!a se uneau &n toastul &n!3inat !ivili-a"iei &n g&n$ul su !e unea ,l&n$e"ea porum,i"ei !u &n$r-neala vulturului g&n$ !are#'i a'tepta -iua 4 -orii popoarelor 4 !&n$ rea!"iunea va *i &n*r&nt( iar s*&nta alian" a $emo!ra"iei !ivi!e va *i &ntemeiat... Pe s!urt $inuiau ai!i anumite ina$verten"e. 2omnul /ettem,rini era umanitar &ntr#un *el mai mult sau mai pu"in !on'tient &ns &n a!ela'i timp 'i !3iar prin a!easta era militarist. <vusese o !omportare omeneas! &n $uelul !u &ngro-itorul Nap3ta &ns &n pro,lemele mari 4 &n !are sentimentul uman $$ea m&na !u entu-iasm politi!ii pentru a pro!lama vi!toria 'i atotputerni!ia !ivili-a"iei 'i un$e suli"a !et"eanului era &n!3inat pe altarul umanit"ii $evenea &n$oielni! ! el ar mai *i struit &n atitu$inea m!ar teoreti! $e a !ru"a s&ngele1 4 ,a !3iar &ns'i starea $e spirit general se &n*"i'a &n a'a *el &n!&t &n atitu$inea *rumoas a spiritului $omnului /ettem,rini !ute-an"a vulturului ,iruia $in !e &n !e mai tare ,l&n$e"ea porum,i"ei. Rela"iile lui !u marile !onstela"ii ale lumii erau $e multe ori !ontra$i!torii tul,urate 'i &ngreunate $e o mul"ime $e s!rupule.

2e !ur&n$ a$i! &n urm !u $oi ani sau numai !u un an 'i 0umtate !ola,orarea $iplomati! $intre "ara lui 'i <ustria &mpotriva <l,aniei &i tul,urase pro*un$ g&n$irea $ar &l 'i mul"umise $eoare!e era &n$reptat &mpotriva unei "(ri nelatine pe 0umtate asiati! &mpotriva !nutului 'i a /!3liissel#,urgului &ns !are &n a!ela'i timp &l *r(m&nta 'i ! o me-alian" !u $u'manul ere$itar $e la Viena !u prin!ipiul rea!"iunii 'i al &nro,irii popoarelor. Toamna tre!ut marele &mprumut rus *!ut &n 8ran" &n ve$erea !onstruirii unei re"ele $e !ale *erat &n Polonia tre-ise &n el ni'te sentimente la *el $e ameste!ate. C!i $omnul /ettem,rini *!ea Parte $in parti$ul *ran!o*il al "rii lui *apt !are nu ne poate surprin$e $a! "inem seama ! ,uni!ul su a!or$ase -ilelor Revolu"iei $in Iulie a!eea'i importan" !a 'i 8a!erii Lumii1 &ns a!east &n"elegere a Repu,li!ii luminate !u Ci-an"ul s!it is!a &n el ori!um o sting3ereal Coral o apsare !are se pre*!ea totu'i &ntr#o speran" plin $e voio'ie =9, THOMAS MANN atun!i !&n$ se g&n$ea la &nsemntatea strategi! a a!estei re"ele $e !ai *erate. <tun!i se petre!u asasinarea ar3i$u!elui !are a *ost pentru to"i &n a*ar $e !&"iva germani somnoro'i prevestirea unei *urtuni un semnal pentru !ei !are 'tiau sa preva$ 'i &n r&n$ul !rora s&ntem &n$rept"i"i s(#l numrm 'i pe $omnul /ettem,rini. 8r &n$oial ! Hans Castorp &l ve$ea &n*ior&n$u#se !a om &n *a"a unui asemenea a!t $e terorism &ns ve$ea $e asemenea !um i se um*l pieptul la g&n$ul ! a!esta era un gest !are va eli,era un popor *iin$ &n$reptat &mpotriva o,ie!tului urii sale !u toate ! gestul tre,uia so!otit $rept re-ultatul intrigilor mos!ovite !eea !e &i !'una lui /ettem,rini o oare!are str&mtorare &ns nu#l &mpie$i!a s !ali*i!e !a pe#o o*ens a$us umanit"ii 'i !a pe o !rim &n*iortoare ultimatumul pe !are monar3ia &l a$resase trei s(pt(m&ni mai t&r-iu /er,iei g&n$in$u#se la !onse!in"ele viitoare pe !are el ini"iatul le &ntre-rea 'i pe !are le saluta !u respira"ia &ntretiat $e emo"ie.. Pe s!urt sentimentele $omnului /ettem,rini erau *oarte ameste!ate !a 'i *atalitatea pe !are o ve$ea pre!ipit&n$u#se 'i asupra !reia &n!er! *olosin$ vor,e o!olite s(#'i lmureas! elevul !u toate ! un *el $e polite"e na"ional 'i mil &l &mpie$i!au s(#'i spun tot g&n$ul p&n la !apt. &n primele -ile ale mo,ili-rii $up prima $e!lara"ie $e r-,oi luase o,i!eiul s(#'i primeas! vi-itatorul &ntin-&n$u#'i am&n$ou( m&inile s i le

str&ng( &ntr#un *el !are mergea naivului la inim $a! nu &n minte. 'ra*( prie&ene+ spunea i&alianul$ 7s&e incon&es&a)il c( o!inioar( 4oi a2i in4en&a& -i pra0ul !e pu-c( -i &iparul$ ns(" !aca 4( ima*ina2i c( o s( mer*em mpo&ri4a Ee4olu2iei$$$ 3aro... &n $e!ursul a!estor -ile $e !ea mai !umplit a'teptare &n timpul !rora nervii Europei *useser supu'i unei a$evrate torturi Hans Castorp nu#l v-u pe $omnul /ettem,rini. <!um 'tirile atro!e se &nl"au $ire!t $in a$&n!urile !&mpiei p&n la ,al!onul lui -gu$uin$ sanatoriul umpl&n$ su*rageria !u mirosul lor $e pu!ioasa !are apsa pieptul p(trun-&n$ p&n( 'i &n !amerele !elor grav ,olnavi 'i ale muri,un-ilor. Erau a!ele !lipe &n !are !el !e $ormea &ntins pe iar, ne'tiin$ !eea !e L s#a &nt&mplat se ri$i!a &n!et &nainte $e a se a'e-a &n !apul oaselor 'i $e a se *re!a la o!3i... Ne vom opri mai mult asupra a!estei s!ene 'i o vom $e-volta p&n la s*&r'it !a s &n*"i'm starea su*leteas! a eroului nostru &'i &n$oi pi!ioarele se ri$i! 'i privi &n 0urul lui. 9i se v-u $eo$at s!pat $e vra0 salvat $es*ere!at 4 nu prin propriile#i *or"e a'a !um a 'i MUNTELE VRJIT =98 *ost silit s#o !onstate spre -p!eala lui !i expul-at $e ni'te *or"e elementare 'i exterioare pentru !are $es!tu'area lui era !u totul se!un$ar &ns m!ar ! mo$estul su $estin se pier$u &n marele $estin general totu'i prin a!est *apt nu se expli! oare pre-en"a unui anumit geniu ,un !are#l o!rotea personal prin urmare existen"a unei anumite 0usti"ii $ivine7 2e !opilul ei rs*"at via"a $ove$ea &n! o $at ! are gri0 $ar nu &ntr#un *el u'urati! !i &n mo$ grav 'i sever &n sensul unei &n!er!ri !are &n a!est !a- spe!ial poate ! nu &nsemna to!mai via"a !i $oar trei salve &n onoarea lui a p!tosului. 9i $e a!eea !-u pe g&n$uri !u *a"a 'i m&inile &nl"ate !tre !erul &ntune!at 'i &n!r!at !u a,uri $e pu!ioas $ar !are nu mai era !el pu"in ,olta !avernoas a muntelui p!to'ilor. n a!east po-i"ie &l gsi $omnul /ettem,rini # $r a!esta este numai un *el *igurat $e a vor,i1 !!i &n realitate o 'tim s*iala eroului nostru ex!lu$ea asemenea atitu$ini teatrale. &n aspra 'i sea!a realitate mentorul &l gsi o!upat s#'i *a! ,aga0ele 4 !!i $in !lipa tre-irii Hans Castorp se v-u t&r&t &n v&rte0ul ple!rilor pre!ipitate !rora ,u,uitul $e tunet $in vale le $$use semnalul. 5Patria6 semna !u un *urni!ar !uprins $e pani!. Mi!ul popor al!tuit $e a!e'ti oameni se rostogolea $e

la o &nl"ime $e !in!i mii $e pi!ioare talme'#,alme' spre 'esul supus &n!er!rii supra&n!(r!&n$ s!rile $e!ovilului luat !u asalt ls&n$ &n urma lor $a! tre,uia ,aga0ele !e &n!ur!au peroanele grii 4 ale grii !are mi'una 'i mirosea a ars !a 'i !um ,u,uitul ar *i "&'nit $e 0os &n sus 4 iar Hans se gr,ea &n urma lor. Lo$ovi!o &l &m,r"i'a &n a!est tumult 4 &l str&nse literalmente &n ,ra"e 'i#l srut !a un meri$ional %sau !a un rus) pe am&n$oi o,ra0ii 4 !eea !e nu#l &mpie$i! pe !ellalt !u toat emo"ia s se simt 0enat. 2ar a *ost !&t pe#a!i s#'i piar$ !umptul atun!i !&n$ $omnul /ettem,rini &n ultima !lip &i spuse pe nume &i spuse 5;iovanni6 negli0&n$ ast*el *orma $e polite"e o,i'nuit &n @!!i$ent !u alte !uvinte &l tutui. " cosi in giu, spuse el" in giu finalmente. Addio, :io!anni mio7 <' *i pre*erat s te v$ ple!&n$ &n alte &mpre0urri $ar *ie 'i a'a !!i -eii au 3ot(r&t ast*el 'i nu alt*el. M g&n$eam s te v$ &ntor!&n$u#te la mun!a ta &ns iat ! o s lup"i alturi $e ai ti. 2oamne asta "i#a *ost soarta 'i nu !ea a lo!otenentului nostru. <'a#i via"a... Cate#te !u eroism a!olo un$e s&ngele tu &"i porun!e'te. Nimeni nu poate s *a! mai mult a!um. 2ar iart# m( $a!#mi voi *olosi restul puterilor !a s#mi av&nt i =99 THOMAS MANN "ara &n lupta &n $ire!"ia &n !are spiritul 'i interesele ei s*inte &i porun!es! sa se &n$repte. Addio7 Hans Castorp &'i v&r& !apul printre alte -e!i $e !apete !are umpleau *ereastra portierei. 8!u pe $easupra lor un semn $e ,un rmas. 2omnul /ettem,rini ri$i! 'i el m&na $reapt *lutur&n$#o &n vreme !e !u v&r*ul inelarului $e la st&nga &'i atinse !u $eli!ate"e !ol"ul o!3iului. Un$e ne a*lm7 Ce &nseamn ast7 Un$e ne#a $us visul7 <murg ploaie noroi 'i ro'ea"a tul,ure a !erului in!en$iat un ,u,uit sur$ rsun *r &n!etare umple aerul 0ilav s*i'iat $e 'uierturi as!u"ite $e urlete tur,ate 'i in*ernale a !ror traie!torie s*&r'e'te &ntr#o explo-ie $e "an#$ari &mpro'!aturi trosnituri 'i plli $e gemete 'i $e r!nete $e ,ti sa!a$ate $e to,e gata#gata s !rape 'i !are se a!!elerea- $in !e &n !e mi iute $in !e &n !e mai iute... In *un$ se ve$e o p$uri!e pe li-iera !reia se revars un *urni!ar !enu'iu !are alearg Ca$e 'i sare. @ linie $e !olni!e se &ntin$e &n *a"a in!en$iului $eprtat a !rui ro'ea" se intensi*i! uneori &n lim,i $e *l!ri p&lp&itoare. In 0urul nostru !&mpii un$uioase rv'ite u$e. Un

$rum noroios a!operit !u !rengi !a &ntr#o p$ure1 un $rum $e var 3ur$u!at 'i $es*un$at gone'te spre !olin trun!3iuri $e ar,ori $espuia"i 'i *r ramuri se &nal" &n ploaia re!e... Iat un st&lp in$i!ator 4 inutil s(#l !er!ete-i1 semio,s!uritatea ne#ar *a!e s ve$em !a prin !ea" !e este s!ris pe t,lia (t&rn(t sus !3iar $a! n#ar *i !iop&r"it $e o,u-ul !are a *a!ut#o *er*eni". /&ntem &n Est sau &n Vest7 Nu 'tim ve$em numai !&mpie este &nsu'i r-,oiul. Iar noi s&ntem ni'te um,re s*ioase Ia marginea $rumului ru'ina"i ! ,ene*i!iem $e o,s!uritatea !e ne &nvluie 'i ne apr $ar prea pu"in $ispu'i s ne &mpunm !u lu$ro'enii 'i !u min!iuni s*runtate s&ntem a$u'i ai!i $e &nsu'i $u3ul povestirii noastre !a s privim !3ipul simplu l unuia $intre a!e'ti !amara-i &n uni*orm !enu'ie !are alearg 'i gr,es! goni"i tot &nainte $e p&r&itul sa!a$at r(sp&n$in$u#se $in!olo $e li-iera p$urii a$i! s&ntem a$u'i $e !amara$ul nostru pe !are l#am urmrit $e#a lungul at&tor ani'ori $e ,ravul p!tos al !rui glas l#am au-it at&t $e $es !a sa#i mai ve$em pentru ultima $at !3ipul simplu &nainte $e a#l pier$e $in o!3i pe ve!ie. 6amarazii a!e'tia s&nt a$u'i !a s 0ert*eas! ultimul lor strop $e voini!ie &n ,tlia !are a $urat toat -iua 'i al !rei s!op este re!u!erirea po-i"iilor $e pe !olin 'i ( !elor $ou sate !are ar$ o!upate alaltieri $e MUNTELE VRJIT =9: inamic$ 7s&e un re*iment $e voluntari !u s&ngele t&n(r *ormat &n !ea mai mare parte $in stu$en"i !are nu se a*l $e mult timp pe *ront. <u *ost s!ula"i $in somn &n plin noapte au !ltorit p&na $iminea"a 'i au m(r'(luit prin ploaie p&n( spre amurg pe $rumuri proaste 4 $ar $e *apt ni!i nu exist vreo 'osea !!i $rumurile s&nt ,lo!ate 4 'i au tre!ut peste !&mpii 'i peste mla'tini merg&n$ 'apte ore !u mantalele u$e &n e!3ipament $e ata! !eea !e nu !onstituie o plim,are $e pl!ere1 !!i $a! nu voiai s#"i pier-i !i-mele tre,uia aproape la *ie!are pas sa te aple!i 'i v&r&n$ $egetul &n ure!3ea !ar&m,ului s#"i tragi pi!iorul $in pm&ntul !lisos !are ples!(ia. 2e!i le#a tre,uit o or !a s traverse-e o mi!a *&nea". 2a s&ngele lor t&nr a re-istat iar trupurile at&"ate 'i gata epui-ate $ar sus"inute $e !ele mai a$&n!i re-erve vitale nu s#au sin!3isit $e *aptul ! erau ne$ormi"i 'i nem&n!a"i. C3ipurile lor u$e stropite $e noroi !u !urelu'a pe su, ,r,ie s&nt &nvpiate su, !'tile vopsite &n !enu'iu 'i !are le alune!a pe !ea*. 2ogores! $e e*ort $ar 'i

$in pri!ina pier$erilor $e oameni pe !are le#au &n!er!at travers&n$ p$urea ml'tinoas. C!i inami!ul averti-at $e apropierea lor a &n$reptat un *o! $e ,ara0 $e 'rapnele 'i o,u-e $e mare !ali,ru &n !alea lor un *o! !are le#a 'i i-,it !oloanele &n plin p$ure 'i !are &n! mai plesne'te piuie &mproa'! 'i ar$e !u plli pe !&mpia vasta 'i spart. <!e'ti trei mii $e *l!i &n*l!ra"i tre,uie s trea! a$i! tre,uie &n !alitatea lor $e trupe $e a0utor s 3otras! !u ,aionetele soarta *inala a ata!ului &mpotriva tran'eelor 'i a satelor !are ar$ &n$rtul 'irului $e !oline 'i s(#l exe!ute p&n la un pun!t *ixat prin or$inul pe !are !oman$antul lor &l are &n ,u-unar. /&nt trei mii !a s nu mai ram&na $e!&t $ou mii atun!i !&n$ vor a0unge sa se reverse &n *a"a !olinelor 'i a satelor1 a'a se expli! $e !e s&nt at&t $e mul"i. <l!tuies! un !orp *ormat &n a'a *el &n!&t !3iar $up pier$eri grave s mai poat &n! a!"iona s &nving 'i sa salute ,iruin"a printr#un 5Ura6 i-,u!nit $in mii $e g&tle0uri 4 *(ra s se sin!3iseas! $e !ei !are !(-&n$ vor *i rmas &n urm. Nu numai unul s#a pier$ut s#a pr,u'it &n $e!ursul a!elui mar' *or"at *ie pentru ! era prea t&nr *ie pentru ! era prea *irav. < plit s#a !ltinat a s!r&'nit $in $in"i impun&n$u#'i o re-isten"a ,r,teas! pe !are n#o avea &ns !u toate a!estea a s*&r'it prin a rm&ne &n urm. /#a mai t&r&t o !lip $e#a lungul !oloanei !are mr'luia $ar l#au $ep'it pluton $up pluton iar el a $isprut a rmas &n urm &ntins a!olo un$e nu era ,ine s r(m&i. <poi a venit p$urea !are i#a 3!uit. &ns a!eia !are a!um se av&nt( =9; THOMAS MANN r(sp&n$in$u#se mereu &nainte s&nt &n! $estul $e numero'i1 trei mii $e lupttori pot s suporte o pier$ere *(r( sa *ie nimi!i"i... Iat#i !( se revars peste terenul $es*un$at $e ploi !lisos s*&rte!at $e explo-ii peste 'oseaua $rumeagul 'i !&mpul plin $e noroi1 iar noi um,re !are privim $in marginea $rumului ne a*lam totu'i !3iar &n mi0lo!ul lor. La li-iera p$urii 'i#au pus ,aionetele la arme !u gesturi s!urte 'i pre!ise goarna rsun struitor to,a ,ate rostogolin$u#'i rpitul &n*un$at iar ei se av&nta &nainte $e ,ine $e r(u !u r(!nete rgu'ite !u pi!ioarele &ngreunate !a $e un !o'mar $eoare!e ,ulgarii $e pm&nt se lipeau !a plum,ul $e !i-mele ,utu!noase. /e arun!a pe ,urt su, proie!tilele !are 'uier pentru !a apoi sa sar( 'i s(#'i reia goana mereu &nainte !u strigatele s!urte ale t&nrului lor !ura0 I0tn$!( n#au *ost &n! atin'i $e ni!i

un glonte. C&n$ s&nt lovi"i se prvles! ,(t&n$ $in ,ra"e i-,i"i &n *runte &n inim &n mruntaie. /tau !ul!a"i !u *a"a &n noroi 'i nu mai mi'!. /tau !ul!a"i !u rani"a &n spate !u o!!ipitul &n*un$at &n pm&nt -g&riin$ aerul !u m&inile. &ns p$urea trimite al"ii !are se arun!a la pm&nt sar 'i &naintea- poti!nin$u#se url&n$ sau t!&n$ tre!&n$ peste !ei rma'i &n urm. <!est tineret !u rani"ele 'i ,aionetele !u mantalele pline $e noroi 'i !u !i-mele lui: /#ar putea !u o imagina"ie umanist 'i &m,tata $e *rumuse"e s &ntreve-i alte imagini. /#ar putea s# "i &n!3ipui a!est tineret1 strunin$ 'i s!al$&n$ !aii &ntr#un gol* plim,&n$u#se pe pla0 !u iu,ita !u ,u-ele la ure!3ea ginga'ei logo$ni!e sau &nv("&n$u#se !u o prieteneas! $rgl'enie sa trag !u ar!ul. &n lo! $e toate a!estea sta !ul!at !u nasul &n a!east m&-g( $e *o!. Este un lu!ru minunat 'i $e !are rm&i totu'i ,uim!it !( se supune !u at&ta ,u!urie $e'i pra$ unor terori nemaiau-ite unei inexprima,ile nostalgii 'i unui $or !are tre!e $in!olo $e !uvinte $e mamele lor &ns *aptul a!esta n#ar tre,ui s *ie un motiv !a s#l pui &ntr#o asemenea situa"ie. Iat#l pe prietenul nostru iat(#l pe Hans Castorp: L#am re!unos!ut !3iar $e $eparte $up ,ar,i'onul pe !are 'i l#a lsat s !reas! la masa 5ru'ilor $e r&n$6. E &nvpiat u$ $e ploaie p&n( la piele !a 'i !eilal"i. <learg !u pi!ioarele &ngreunate $e ,ulgrii !liso'i !u pu'!a &n min. Uita"i#v( !um !al! pe m&na unui !amara$ !-ut 4 iar !i-ma lui !u !uie &ngroap a!easta m&n( &n pam&ntul ml'tinos 'i s*&rte!at $e explo-iile $e o"el. Cu toate a!estea este el. 9i !&nt: 8re$onea- &n ne'tire !uprins $e o MUNTELE VRJIT XVX &n*l!rare nu! 'i *r g&n$uri 'i se mai *olose'te ast*el $e respira"ia#i &ntretiat !a s &ng&ne pentru el &nsu'i+ 6res&ez n coa#a &a 6&e-un cu4n& iu)i&$$$ Ca$e. Nu s#a arun!at pe ,urt pentru ! o ,estie in*ernal vine &n goan un o,u- mare ,ri-ant o &n*iortoare !(p"&n $e -a3r a &ntuneri!ului. /t &ntins !u *a"a &n m&-ga re!e !u o!3ii 3ol,a"i !u pi!ioarele r'!3irate !u !l!&iele &ntoarse spre pm&nt. Crea"ia unei 'tiin"e $evenite ,ar,ar &n!r!at !u tot !e este mai r(u ptrun$e pie-i' &n p(m&nt la trei-e!i $e pa'i $e el !a &nsu'i $iavolul explo$ea- !u o &n*iortoare putere $e moarte 'i ri$i! la &nl"imea unei !ase o tr&m,( $e "r&n( $e *o! 'i $e s!3i0e # 'i $e omenire s*&rte!at(. C!i $oi oameni stteau &ntin'i a!olo 4 erau $oi prieteni &ngrm$i"i la un lo! &n spaima lor+ a!um au *ost ter!iui"i 'i spul,era"i.

Vai ne este ru'ine ! stm la a$post !a ni'te um,re: / ple!m: N#o s ne apu!m s povestim 'i asemenea s!ene: Prietenul nostru a *ost atins7 @ !lip a !re-ut 'i el ! este. Un ,ulgre mare $e p(m&nt l#a lovit &n ti,ie *(r( &n$oial !( l#a $urut $ar e ri$i!ol. /e ri$i! se &mpleti!e'te &naintea- '!3iopt&n$ !u pi!ioarele &ngreunate $e glo$ !&nt&n$ in!on'tient+ 9i ra#mu#ra#i *o'#ne'#te C3e#m&n#$u#m pe mi#ne. 9i a'a se &nt&mpl( !( &n &nvlm'eala &n ploaie 'i &n amurg l# am pier$ut $in o!3i. A!io" Hans 6as&orp" )rav !opil rs*"at al vie"ii : Povestea ta s#a s*&r'it. <m isprvit !u povestitul ei1 n#a *ost ni!i amu-ant ni!i pli!tisitoare !i rm&ne $oar o povestire ermeti!. <m povestit#o pentru ea &ns'i nu $e $ragul tu !!i ai *ost un ntru $ar &n $e*initiv a *ost povestea ta numai a ta. &ntru!&t ai trit#o *(r( &n$oiala !( tre,uie s( *i avut 'i sto*a ne!esar 'i nu negm simpatia $e pe$agog !e#am sim"it#o pentru tine &n $e!ursul a!estei povestiri 'i !are ne#ar putea *a!e s( ne atingem u'or 'i $is!ret !oa$a o!3iului !u v&r*ul $egetului la g&n$ul !( nu te vom m(i ve$ea 'i ni!i nu te vom mai au-i vreo$at $e a-i &nainte. =98 THOMAS MANN 2rum ,un 4 *ie !a vei trai *ie ! vei !$ea: /or"ii ti s&nt neprielni!i1 a!est m&r'av $ans &n !are ai *ost t&r&t va mai $ura vreo !&"iva ani'on u!iga'i 'i n#am putea pune rm'ag !a ai mari 'anse sa s!api. Ca sa *im sin!eri a!easta &ntre,are o lsam !u $estula nepsare *ara rspuns. <ventura !arnala 'i spirituala !are "i#a &nl"at simplitatea "i#a &ng$uit sa $ep'e'ti &n mo$ spiritual !eea !e nu vei supravie"ui *ara &n$oiala &n mo$ !arnal. <u *ost !lipe !&n$ $in moarte 'i $es*r&u trupes! a "&'nit &n visurile tale &n !are 5stteai la !&rma6 un vis $e $ragoste. @are $in a!easta sr,toare a mor"ii $in p&r0olul nemerni! !are a in!en$iat $e 0ur# &mpre0ur !erul a!estei &nserri ploioase se va &nal" &ntr#o -i $ragostea7 Kinis operis