Sunteți pe pagina 1din 2

"In marea trecere" (1924) Volumul debuteaza cu un moto sugestiv pentru viziunea poetului privind conceptul filozofic de timp:

" preste trecerea! "tiu ca unde nu e moarte# nu e nici iubire# $ si totusi te rog: opreste# %oamne# ceasornicul cu care ne masuri destramarea!" &reocuparea lui 'ucian (laga pentru timp se e)prima in cele trei ipostaze de manifestare: fugit ireparabile tem pus (timpul se scurge ireversibil $ n!n!)# fortuna labilis (soarta este sc*imbatoare $+,!V)# vanitas vanitatum (desertaciunea desertaciunilor $ n!n!)! Vitalismul# trairea intensa se estompeaza# problematica filozofica se amplifica tulburator! $ natura isi pierde inocenta si infatisarea paradisiaca# iar poetul se simte instrainat de ea# de radacinile sale: "%e nicaieri pamantul- nu m$a c*emat!- "unt blestemat. " ("/uvantul din urma")# $ in poezia ""crisoare"# poetul se autodefineste printr$o interogatie asupra sensurilor e)istentei: "%e ce m$ai trimis in lumina# 0ama#- de ce m$ai trimis1"# se simte batran de neputinta si se preocupa acum de marile probleme ale 2niversului: ""unt mai batran decat tine# mama#- ci tot asa cum ma stii:- adus putin din umeri- si aplecat peste intrebarile lumii!" $ "in marea trecere" mediteaza asupra sensurilor eterne ale e)istentei de care se simte structural legat pe vecie: "3imic nu vrea sa fie altfel decat este!" $ satul in conceptia lui (laga este mai mult decat un mit al miturilor# el devine suflet# are alte dimensiuni e)istentiale# mult mai profunde decat orice alta entitate a 2niversului: "4u cred ca vesnicia s$a nascut la sat! - +ici orice gand e mai incet#- si inima$ti zvacneste mai rar#- ca si cum nu ti$ar bate in piept- ci adanc in pamant undeva!" (""ufletul satului")5 $ pentru multele intrebari e)istentiale care$1 apasa# poetul se simte vinovat de a medita la ele# de a fi tins spre valori# altele decat cele consfintite prin traditia milenara a generatiilor: "+m inteles pacatul ce apasa peste casa mea- ca un musc*i stramosesc!- # de ce am talmacit vremea si zodiile- altfel decat baba ce$si topeste canepa in balta1" ("+m inteles pacatul ce apasa peste casa mea")! "'auda somnului" (1929) evoca probleme e)istentiale# asupra carora poetul mediteaza cu atitudine superioara spiritual! $ volumul se desc*ide cu o poezie intitulata sugestiv "(iografie"# in care (laga mediteaza asupra conditiei omului in lume: "2nde si cand m$am ivit# nu stiu#- din umbra ma ispitesc singur sa credca lumea e o cantare!"5 $ viziunea asupra mortii nu mai este# ca la inceputul creatiei# o presimtire# ci o asociaza cu motivul somnului# poetul insusi simtindu$se legat de ideea increatului# ceea ce face posibila iesirea din timp: "in somn sangele meu ca un val- se trage din mine- inapoi in parinti!" (""omn")5 $ poezia "&aradis in destramare" valorifica# intr$o maniera individuala# motivul biblic al apararii drumului "spre pomul vietii" de catre *eruvimi si sabie de flacari# e)primand starea de istovire si sentimentul de singuratate intr$o lume care si$a pierdut sacralitatea# iar veacul se afla in declin si se indrepta spre pieire: "paian6enii multi au umplut apa vie#- odata vor putrezi si ingerii sub glie#- tarana va seca povestile- din trupul trist!"

"'a cumpana apelor" (1977) si "'a curtile dorului" (1978) cuprind poezii de inspiratie folclorica# mitologica# in care teama de moarte este evidenta: "%e ce imi e asa de teama $ mama $- sa parasesc iar lumina1" ("%in adanc")! /ateva titluri de poezii ce apartin acestor volume: ""ta in codru fara slava"# "(elsug"# "2rsul cu crin"# "'a curtile dorului"# "/iocarlia" etc! "3ebanuitele trepte" (1947) e)prima o impacare a poetului cu universul# poemele sunt incarcate de speranta# de incredere in germinatie! $ nasterea# venirea in lumina# care era tragica in volumele anterioare# este aici privita ca o binefacere# cu o bucurie a vietii: ""at al meu# ce porti in nume- sunetele lacrimei#- la c*emari adanci de mume- in cea noapte te$am ales- ca prag de lume- si poteca patimei!-- in tine cine m$a c*emat- fie binecuvantat#- sat de lacrimi fara leac!" ("9 0ai 1899")5 $ poezia "+utoportret" constituie o confesiune spirituala a poetului despre sufletul sau# aflat in continua cautare de impliniri: "'ucian (laga e mut ca o lebada!-in patria sa- zapada fapturii tine loc de cuvant!- "ufletul lui e in cautare- in muta# seculara cautare- de totdeauna#- si pana la cele din urma *otare!-- 4l cauta apa#- din care curcubeul- isi bea frumusetea si nefiinta!" :eferindu$se la specificul creatiei lui 'ucian (laga# ;udor Vianu spunea: ""i daca poezia sa nu cucereste prin senzualitatea ei# ea vorbeste puternic printr$o substanta facuta din cele mai inalte nelinisti din cate pot atinge sufletul omenesc!"