Militaru, macelar si la Otopeni!

Mihai Mincan,

Abia numit ministru al Apararii de catre Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru a dat ordine diabolice, cu scopul de a masacra o unitate de transmisiuni de la Campina. Locurile alese: Otopeni si Boteni. Pentru cei 40 de militari omorati si cei 17 raniti, plus masacrarea unui autobuz cu civili, nimeni n-a stat macar o zi in puscarie! Masacrul de la Aeroportul Otopeni, din dimineata zilei de 23 decembrie 1989, ramane unul dintre misterele Revolutiei, invaluite generic sub o intrebare celebra: ,,Cine-a tras in noi dupa 22"". Prin comparatie cu evenimente similare, care au avut loc in haosul acelor zile, toate soldate cu moartea unor oameni nevinovati, cazul Otopeni a avut o soarta un pic diferita. A existat o ancheta care parea ca urmareste pedepsirea vinovatilor. Mai mult, trei dintre personajele implicate au fost condamnate la inchisoare: generalul Grigorie Ghita (comandantul Trupelor de Securitate), generalul Dumitru Draghin (comandantul intregului dispozitiv de aparare al zonei Aeroportului Otopeni) si capitanul Ionel Zorila (comandantul din 23 decembrie 1989 al dispozitivului format din militari ai UM 01874).

Mare pacaleala! De fapt, niciuna dintre pedepse nu a fost executata, folosindu-se ,,reteta brevetata" de catre condamnatii sistemului juridic romanesc: probleme grave de sanatate. Mai mult, principalul invinuit in dosarul ,,Otopeni", generalul Grigorie Ghita, a fost gratiat printr-un decret semnat de presedintele Ion Iliescu, la 14 aprilie 2003. De ceD ,,Din motive umanitare si pentru ca acest act de clementa sa conduca la integrarea sociala a celor carora le-a fost acordat". In plus, adevaratii vinovati, cei care concepusera macabrul ,,plan Otopeni" si dadusera ordine in acest sens au fost ocoliti de ancheta. Nimeni nu s-a atins de generalii Nicolae Militaru si Iosif Rus. Militaru, ,,Cico", Brates Confuziile legate de cauzele tragediei de la Otopeni incep odata cu un comunicat extrem de succint, citit de catre Teodor Brates la Televiziunea Romana. Se intampla in noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, in jurul orei 3.00. ,,Se indreapta trei camioane de teroristi spre Otopeni", se anunta poporului la acel moment. Intrebat in 1994 cine-i transmisese aceasta stire, Brates a recunoscut ca nu avea nicio metoda sa probeze veridicitatea celor anuntate. Potrivit acestuia, anunturile facute la TVR era ,,triate" de catre un grup de militari, aflati in acel moment in sediul Televiziunii Romane. Dintre acestia, Brates amintea doua nume: contraamiralul Emil ,,Cico" Dumitrescu si generalul Nicolae Militaru, care tocmai fusese numit ministru al Apararii de catre Ion Iliescu. Mai mult, acelasi Teodor Brates recunostea ca nici macar nu stia rolul ocupat in ierarhia militara de cei care-i predau mesajele. Intrebat de catre membrii Comisiei ,,Decembrie 1989" daca stia ca, oficial, la momentul respectiv, Nicolae Militaru era trecut in rezerva, Brates a raspuns senin: ,,Era si imbracat in general si m-a impresionat cu epoletii sai". In acea noapte, de 22 spre 23 decembrie 1989, tara fusese anuntata ca principalul aeroport al tarii urmeaza sa fie atacat de teroristi. Nimeni nu stia insa cine erau acestia, nici cine declarase starea de alerta. Balbaielile generalului Ghita La doar o zi de la audierea lui Teodor Brates, pe 23 februarie 1994, generalul Grigorie Ghita, comandantul Comandamentului Trupelor de Securitate, oferea primele detalii privind identitatea celor care au stat in spatele macelului de la Otopeni. Explicatiile oferite de Ghita senatorilor din Comisia ,,Decembrie 1989" sunt incalcite si stangace, concepute mai degraba pentru a se autodezvinovati decat pentru a clarifica lucrurile. In haosul din decembrie 1989, toate planurile de aparare a aeroportului, stabilite din timp, au fost date peste cap. Atacul ,,teroristilor" invizibili a facut ca operatiunile de asigurare a pazei la Otopeni sa fie transferate dinspre locotenent-colonelul Dumitru Pavelescu, seful de Stat Major al Comandamentului Trupelor de Paza si Ordine, catre comandantul Aviatiei Militare, generalul Iosif Rus. Acesta i-a ordonat lui generalului Grigorie Ghita sa suplimenteze efectivele de aparare ale Aeroportului Otopeni. Ghita a luat legatura imediat cu UM 0865 Campina, unitate de Transmisiuni apartinand trupelor de Securitate, si a solicitat trimiterea intaririlor. In paralel, a inceput o serie de discutii telefonice cu Iosif Rus, pentru a pune la punct detaliile jonctiunii dintre trupele de la Campina si cele aflate deja in zona Aeroportului Otopeni. Momentul este cu atat mai ciudat cu cat, potrivit lui Elizabeth Spencer, autoarea lucrarii ,,Masacrul de la Otopeni", ,,cele doua subunitati ale Securitatii care asigurasera paza aeroportului pana la acel moment fusesera dezarmate, in dupa-amiaza zilei de 22 decembrie, din ordinul Ministrului Apararii". Asadar, responsabilii militari de la Otopeni renuntau la unele trupe de Securitate, instruite pentru lupta antiterorista, inlocuindu-le cu

militari in termen, recrutati de numai trei luni! La acel moment, capitanul Mihai Lupoi anuntase deja la Televiziunea Romana ca Armata Romana, careia ii fusese subordonata si Securitatea, trece sub conducerea generalului Nicolae Militaru. In jurul orei 6.30, in dimineata de 23 decembrie 1989, dispozitivele de aparare ale Aeroportului Otopeni s-au intanit cu militarii de la UM 0865 Campina, unitate apartinand trupelor de securitate. S-a declansat un adevarat masacru, incheiat cu 40 de victime in randul militarilor si cu inca 8 morti civili din autobuzul care transporta personalul aeroportului. Condamnat, dar liber La data de 19 februarie 2001, generalulul Grigorie Ghita a fost condamnat, prin Decizia penala nr. 20/2001 a Curtii Supreme de Justitie, la 6 ani de inchisoare pentru ucidere din culpa. Nicio zi din pedeapsa cu detentia nu a fost ispasita. Militaru a gasit tapul ispasitor: un fost securist A doua zi dupa masacru, la 24 decembrie 1989, generalul Grigorie Ghita primeste un telefon surprinzator. La celalalt capat al firului se afla ministrul Apararii, generalul Nicolae Militaru. Brusc si fara vreo explicatie, acesta ii ordona lui Ghita sa-l aresteze pe locotenent-colonelul Dumitru Pavelescu, seful de Stat Major al Comandamentului Trupelor de Paza si Ordine.,,Mi-a dat telefon Militaru si mi-a spus sa-l arestez pe Pavelescu, care era seful de Stat Major al meu. Nu mi-a spus direct niciun motiv de arestare, dar, din ce vorbea, il gasise vinovat pentru evenimentele de la Otopeni", declara Grigorie Ghita in 1994. Cu alte cuvinte, Pavelescu era considerat de noul ministru al Apararii drept autorul moral al ordinului care dusese la producerea macelului de la aeroport. Nici pana astazi nu se cunoaste exact daca Dumitru Pavelescu a fost, intr-adevar, dupa cum prevedeau ierarhiile militare din decembrie 1989, cel care a luat decizia trimiterii trupelor de la Campina. Ceea ce se stia insa, chiar si la acel moment, era ca, inainte de a fi numit sef de Stat Major al Comandamentului Trupelor de Paza si Ordine, Pavelescu lucrase la Directia a 5-a a Securitatii. Directia pe care Militaru, agent sovietic dovedit, o ura de moarte si pe care incerca s-o decimeze! USLA si Directia a 5-a erau tintele favorite ale spionului protejat de URSS si instalat la carma ostirii romane de catre Ion Iliescu. Modelul ,,teroristilor" Asa stand lucrurile, locotenent-colonelul Pavelescu parea a fi tapul ispasitor ales de Militaru, adevaratul creier al masacrului de la Otopeni.In aceeasi zi, 24 decembrie 1989, generalul Nicolae Militaru dadea un alt ordin controversat si aparent fara sens. Cel al organizarii unei reviste de front, care urma sa aiba loc pe stadionul Steaua. Panul diabolic, esuat in final, urma sa duca la uciderea tuturor membrilor USLA si ai Directiei a 5-a a Securitatii. In noaptea anterioara, prins intr-un alt macel teribil, colonelul Gheorghe Trosca, seful de Stat Major al USLA, isi pierdea viata, alaturi de sapte luptatori ai sai. La fel ca si in celelalte cazuri, victimele fusesera atrase intr-o cursa fatala, de catre generalul Militaru, sub pretextul descoperirii si anihilarii ,,teroristilor". Toti cei care se ocupasera de conceperea, instrumentarea sau expunerea celebrului dosar ,,Corbii" - in care Militaru fusese dovedit, inca din 1978, drept agent al GRU (serviciul secret al Armatei sovietice) - trebuiau acum anihilati. Toti, sub pretextul apararii tarii de ,,pericolul terorist".

Povestea unei diversiuni ratate: ,,teroristii" de la Boteni Dincolo de alte dovezi, premeditarea masacrului de la Otopeni este certificata si de evenimentele petrecute in aceeasi dimineata de 23 decembrie 1989 la unitatea militara de la Boteni (judetul Dambovita). In acelasi moment, pe langa compania chemata sa intareasca dispozitivul de aparare al aeroportului, o a doua companie apartinand de UM 0865 Campina a plecat spre unitatea de la Boteni, aflata in criza de efectiv. ,,Noi am solicitat sa primim intariri, iar aceasta companie, care se afla in acel moment la Baneasa, a fost trimisa la noi", povesteste maiorul Beniamin Opris, aflat la acea vreme in conducerea unitatii de la Boteni. ,,Se putea intampla la fel ca la Otopeni" Marturiile facute de maiorul Opris pentru ,,Adevarul" sunt esentiale pentru elucidarea diversiunii din 23 decembrie. ,,Compania de la Campina a ajuns la noi, la Boteni, in jurul orei sase dimineata. La scurt timp, am primit un telefon de la Comandamentul Aviatiei, prin care ni s-a transmis sa-i arestam pe cei care sosisera, pentru ca sunt teroristi! Mi s-a parut ciudat, pentru ca tot cei care-i trimisesera ne anuntau ca sunt teroristi", declara Beniamin Opris. Destinul a vrut ca Radu Cantuniari, comandantul regimentului de parasutisti de la Boteni, si maiorul Ion Stamen, cel care se afla la conducerea companiei sosite de la Campina, sa se fi cunoscut si inainte de 23 decembrie 1989. ,,Comandantul nostru si comandantul celor de la Campina facusera scoala militara impreuna, sau cam asa ceva. Cand il cunosti atat de bine pe un om, e greu sa crezi ca e terorist. Ne-am inteles cu cei de la Campina si, pentru a evita orice neplacere, le-am luat armele si le-am inchis intr-un fiset pana s-au linistit apele", povesteste Beniamin Opris. Ce leaga cele trei tragedii din 23 decembrie 1989 Macelul de la Otopeni (ora 6.30), doborarea elicopterului in care se aflau generalii Nuta si Mihalea (ora 20.00) si masacrarea USLA-silor lui Trosca la MApN (ora 21.30) sunt legate prin mai multe trasaturi comune. Toate cele trei crime au avut loc la 23 decembrie 1989, ziua in care Nicolae Militaru a preluat total controlul fortelor armate ale Romaniei, ca ministru al Apararii, subordonandu-si inclusiv Militia si Securitatea. In toate cele trei cazuri, victimele au fost ,,confundate" cu teroristi. Generalul Iosif Rus, comandantul Aviatiei Militare, a fost fost intermediar la ordinul fatal dat in doua dintre cazuri: Nuta-Mihalea si macelul de la Otopeni. In doua dintre situatii, cadavrele celor ucisi au fost lasate mai multe zile in strada: cazul Trosca-USLA-MApN si macelul de la Otopeni. Toate ,,numele importante" prezente printre victime, fie ca au fost ucise sau arestate, fusesera legate de desconspirarea trecutului de agent sovietic al lui Militaru. In toate tragediile si-au pierdut viata victime nevinovate, aflate in zona ,,tintelor". Desi au murit 48 de oameni la Otopeni, 8 la MApN si 5 la prabusirea elicopterului langa Alba-Iulia, cazurile nu au fost elucidate de Justitie. Nimeni nu facut nici macar o zi de puscarie pentru cei 61 de morti si zecile de raniti. Bilant Otopeni: 48 de morti si 18 raniti Bilant Trosca/MApN: 8 morti si 5 raniti Bilant elicopter/Nuta: 5 morti

DECEMBRIE '89: Studentul ucis in casa de glontul ricosat din umarul tatalui sau REVOLUTIE: Prapadul facut de armata in Calea Girocului pentru tancurile blocate de manifestanti DECEMBRIE `89: Cadavru ascuns in spital ca sa nu fie furat de securisti si dus la crematoriul Cenusa CAMPANIE: Masacrul de pe Podul Decebal, din 17 decembrie `89, vazut dupa 20 de ani de libertate REVOLUTIE: Moartea care a venit dintr-un ARO al trupelor USLA Decembrie 89. Asasinate in Spitalul Judetean din Timisoara Decembrie '89. Familia care nu mai are sarbatori de iarna de 20 de ani DECEMBRIE `89 Macelul capitanului Caseriu: Militarii au tras in plin cu munitie de razboi Decembrie '89. Tanar erou, impuscat in cap la Timisoara de un ,,terorist" lunetist DECEMBRIE '89. Ucigasul din Piata Libertatii facea pariuri ca isi nimereste tinta