MAREA MOARTA

CUPRINS

ARGUMENT.4 I. II. III. IV. FORMAREA MARII MOARTE....5 MAREA MOARTA - ECOSISTEM MARIN....6 PROTECTIA MARII MOARTE..10 BENEFICIILE MARII MOARTE16 CONCLUZII20 BIBLIOGRAFIE..21 ANEXE..22

ARGUMENT

Marea Moarta , cunoscuta ca si Marea de Sare , se afla intre Israel si Iordania , si de fapt nu este o mare , ci un lac sarat , care se afla la 438 de metri sub nivelul marii , fiind astfel cel mai jos punct de pe pamant . Adancimea acestui lac este foarte mare , acesta avand 377 de metri si astfel este cel mai adanc lac din lume . 33,7% , reprezinta salinitatea acestei mari , fiind astfel de ori mai mare decat apa din ocean . Marea Moarta are o lun!ime de "7 de #m si o latime de $8 #m , iar afluentul principal al acestei mari este raul Iordan , deoarece se afla pe %alea &ift a Iordanului . Marea Moarta este unica in sensul ca aceasta este un laborator natural !eodinamic , in care procesele tectonice care au loc in timpul destramarii. 'ercetarea in acest domeniu a pus in lumina cu privire la procesele prin care caracteristicile de mari dimensiuni de pe scoarta pamantului cum ar fi (raben &in, in )uropa sau &ift *ai#al in Siberia, au fost create . +e,a lun!ul istoriei sale !eolo!ice , Marea Moarta a fost ocupata de o serie de lacuri , care au disparut si reaparut in timp util la sc-imbarile climatice si !eolo!ice din zona . .ltimul dintre aceste lacuri , cunoscut sub numele de /acul /isan , se intindea de la %alea Arava la Marea (alileii . Sc-imbarile climatice au provocat fluctuatii considerabile in nivelul de apa al Marii Moarte . Sedimentele au fost depuse in lacurile diferite , care au ocupat zona cu varves laminate evaporitic si detrital . Aceste depozite sezoniere ,indica de asemenea fluctuatiile climatice si de inre!istrare sunt sensibile din punct de ruptura e0celente , paleoseismic si de activitate . 1rocesele tectonice active care controleaza toate aspectele de la Marea Moarta , au creat un mediu care a influentat cursul istiriei umane , ca un pod de pamant intre continentele Africa si Asia . Asociatiile istorice si ar-eolo!ice din aceasta zona sunt e0tinse . Ieri-on , este cel mai vec-i oras din lume , unde au fost decoperite Sodoma si (omora. Marea Moarta se numara printre cele $4 finaliste la o competitie internationala , realizata pe internet , pentru ale!erea celor 7 minuni ale naturii . In jurul Marii Moarte e0ista si cateva asezari umane 2 )in (edi , 3eve 4o-ar si asezarile israelienilor din cadrul 'onsiliului &e!ional Me!ilot 2 5al6a , Mitzpe S-alem si Avnat . In ultimii 47 de ani , nivelul apei de la Marea Moarta , a scazut cu apro0imativ 87 de metri . Sedimentele e0trase din adancul Marii Moarte au aratat ca aceasta remarcabila acumulare de apa a murit in urma cu $87.777 de ani . Sedimentele de sub Marea Moarta , contin pietricele rotunde , pe care ec-ipa de cercetatori le,a asociat cu un depozit de nisip pe o plaja stravec-e . Marea Moarta este unul dintre locurile e0traordinare ale lumii . Marea a avut o fluctuatie permanenta a nivelului , odata cu alternarea erelor !laciare cu cele de incalzire !lobala , de,a lun!ul timpului . 9emperaturile medii anuale , in timpul verii sunt cuprinse intre 38,3 !rade 'elsius , iar in perioada iernii , intre 87,83 !rade 'elsius . )ste una dintre cele mai simple si totusi frumoase privelisti din lume , fiind faimoasa pentru zonele de a!rement , dar si pentru tratamentele eficiente . Marea Moarta este mandria Israelului si una dintre cele mai appreciate destinatii de vacanta din lume . +intre locurile care merita vizitate amintim2 +esertul Iudaic cu numeroase localitati biblice , oaza )in (edi , pestera :urman,sediul sectiei precrestine )ssenci , fortareata Masada , muntele Sodoma , manastirile antice , celebra statiune )in *o#e# .

I.

FORMAREA MARII MOARTE

Acum circa 3 milioane de ani , aceasta zona era inundata in mod repetabil de apele Marii &osii , in urma acestor procese si sc-imbari ale climei , s,a creat un lac , care ocupa actualul rift al Marii Moarte , numit lacul Sodoma , avand depozite salmastre cu !rosimi de pana la 3 #m . Marea Moarta este mar!inita de aridele dealuri ale Iudeii spre vest , si de podisurile biblice , Moab si )dom la est . /acul este impartit in 8 de peninsula )l /isan . 1artea de nord este mai mare si mai adanca , iar in cea sudica , adancimea medie este de numai " m , unde se afla coloanele de sare . Acestea reprezinta de fapt , partea superioara a unui strat !ros de sedimente , a caror depunere a inceput cu peste 8 milioane de ani in urma . Apa Iordanului si a altor rauri mai mici s,a evaporate rapid in arsita zilelor de vara , in care temperatura trecea peste ;7 !rade 'elsius , lasand pe fundul lacului resturi de ar!ila , nisip , sare si !ips . In iernile foarte umede , zilnic in Marea Moarta se varsa peste ",; milioane tone de apa . 1ana la inceputul anului $ 7 , Marea Moarta era compusa din 8 straturi , care difereau intre ele prin !radul de salinitate , prin densitate , temperatura si vec-ime . Stratul cel mai adanc al marii , la acea vreme era complet saturat cu sare . Incepand cu $ "7 , nivelul Marii Moarte , a inceput sa scada , in principal datorita sistemelor de iri!atie , care se alimenteaza din raul Iordan si din cauza cantitatilor tot mai mici de ploaie din fiecare an . Acest lucru a dus la combinarea celor 8 straturi ale apei , pentru prima data , de cateva secole incoace . Sedimentele e0trase din adancul marii au aratat ca aceasta remarcabila acumulare de apa <a murit= in urma cu $87777 de ani . +escoperirea suscita interes pentru ca demonstreaza cat de uscat poate deveni >rientul Mijlociu in timpul incalzirii 1amantului , spun oamenii de stiinta , citati de **'. In acea perioada , foarte putini oameni traiau in jurul Marii Moarte . Secarea Marii Moarte , s,a petrecut acum $87777 de ani , fara vreo interventie din partea omului, spune un profesor al .niversitatii din Minnesota . Aceasta completeaza , afirmand ca in present oamenii contribuie la scaderea nivelului apei intr,un ritm accelerat . +upa analizarea sedimentelor , se pare ca <uscarea= zonei a avut loc undeva in )emian , o perioada in istoria 1amantului, marcata de temperaturi !lobale , cel putin la fel de mari ca cele din prezent , inceputa acum $37777 de ani si inc-eiata acum $$4777 de ani . Avand in vedere locul unde au fost !asite sedimentele , la 83; de metri sub nivelul marii , cercetatorii au ajuns la concluzia ca in trecut , Marea Moarta a fost relativ uscat , cu un nivelal apei mult scazut . 3ivelul marii scade rapid cu aproape un metru in fiecare an . Motivul pentru care Marea Moarta , scade asa de repede , este acela ca toata apa dulce ar fi trebuit sa ajun!a aici , este preluata de tarile din jurul sau , este de parere un !eoc-emist al .niversitatii 'olumbia . Aflata la cea mai mica altitudine de pe 9erra , suprafata neteda de apa a Marii Moarte ?de fapt un lac interior@ , este strapunsa ici colo de coloane de sare . 1e alocuri , bucati mari de sare plutesc asemenea unor aisber!uri ce se faramiteaza . Acest taram , aproape lipsit de viata , este scena pe care s,a petrecut istoria biblica a sotiei lui /ot . Aceasta privind inapoi spre prapadul ce lovise Sodoma si (omora cu foc si pucioasa, a fost pe loc transformata intr,un stalp de sare . .nii ar-eolo!i considera ca cele 8 cetati zac si astazi sub apele putin adanci din zona de sud a marii . +enumirea de Marea Moarta a fost data de !recul 1ausanias , cel care a si cercetat,o pentru prima data . +in cauza concentratiei foarte mari de sare din apa , orice persoana poate pluti cu usurinta la suprafata . .n alt element foarte straniu al acestei intinderi de apa este acela ca la fund se formeaza asfalt Mici pietricele din acest material sunt constant aruncate spre suprafata . 'and un cutremur se produce in zona , bucati de asfalt mari , se desprind de fundul marii si plutesc .

II.

MAREA MOARTA - ECOSISTEM MARIN

4eci de cratere !i!antice , din care tasneste apa proaspata , care contine bacterii , au fost descoperite pe fundul Marii Moarte , un ecosistem despre care se credea pana in prezent ca nu poate sustine nici o forma de viata . .luitoarea descoperire care este o dovada in plus asupra puterii vietii , a fost facuta de un cercetator de ori!ine romana , +ann6 Ionescu , actualmente un eminent microbiolo! marin in cadrul presti!iosului Institut Ma0 1anc# din (ermania . In anul 87$7 , prima e0peditie de scufundari , a dus la descoperirea unor cratere uriase , fiecare cu diametrul de circa $7 m si adancimea de $3 , situate la adancimea de $77 m , in apele marii , in acel mediu e0trem , au fost identificate unele specii de bacterii , care traiau in imediata apropiere a izvoarelor de apa dulce , situate in interiorul craterelor . )0ista si alte medii -ipersaline , care abunda in viata bacteriana , dar pana in prezent nimeni nu a anticipat prezenta unor forme de viata in cea mai sarata mare a lumii , declara +ann6 Ionescu . 1e vremuri , mai multe rauri , printre care si Iordanul , alimentau bazinul Marii Moarte. Sub actiunea soarelui apa dulce s,a evaporat , iar mineralele care contineau sare in cea mai mare proportie , au ramas pe fundul marii . 'u timpul , Marea Moarta a devenit mult mai sarata decat apele >ceanului 1lanetar . Salinitatea e0trema de aici , face ca e0istenta pestilor si amfibienilor sa fie cu totul imposibila in conditiile date , dar concentratiile ridicate de ma!neziu , permit e0istenta unor bacterii . In anul $ ;7 , Iordania a sistat alimentarea Marii Moarte cu apele raului Iordan , folosindu,le ulterior e0clusiv pentru iri!atii si consum casnic . Marea Moarta este situate intr,o re!iune unica , care este interesanta pentru mai multe discipline stiintifice . Altitudinea e0trem de de ne!ativa , in combinatie cu muntii tectonici ridicati, care fac bazinul , promoveaza un mediu foarte uscat , marcat de precipitatii reduse si de evaporarea ridicata . Apa care intra in Marea Moarta , nu are priza in acest bazin . Aceste conditii controleaza proprietatile fizice , c-imice si biolo!ice ale lacului interior . Materialul include concentratii mari de saruri de potasiu , ma!neziu , brom si care sunt e0ploatate comercial . 1. FACTORII ABIOTICI 'limatul Marii Moarte , ofera pe parcursul intre!ului an, cer senin si un aer foarte curat , cu un !rad redus de poluare . 'lima re!iunii si conditiile unice create de altitudinea joasa au facut din Marea Moarta un renumit centru terapeutic , fiind folosite diverse terapii 2 ,climatoterapia, foloseste caracteristicile climei2temperatura , umiditate, presiune atmosferica si alti constituenti speciali ai atmosferei . ,-elioterapia , are la baza efectele biolo!ice pozitive ale radiatiei solareA ,talasoterapia,baile cu efect terapeutic in Marea Moarta A ,balneoterapia,folosirea curelor cu namol .

a) P !"#"a $% $&a'"(a )a*%+a 1) Marea Moarta este localizata in riftul omonim, care apartine Marelui &ift American ?care se intinde pe o lun!ime de "777 de #m de la muntii 9aurus din 9urcia , pana pe %alea 4ambezi , in sudul Africii @. ,) A-a*(".%a Are o adancime de 377 de m , este cel mai adanc lac din lume , are o lun!ime de "7 de #m si o latime de $7 #m .Aflat la 438 de m sub nivelul marii , lacul este situat la e0tremitatea vaii Iordanului . Acest nivel scazut al apei si salinitatea mare a acestuia , este e0plicata prin evaporarea intensa ,?fiind e0pus la pericolul de uscare a marii@ . Marea aceasta are nivelul cel mai scazut , raportat la nivelul marii , numai /acul *ai#al are un nivel si mai mare de 7 4 m . In urma cu circa $ milion de ani , comunica cu Marea Mediterana . () T%./%&a#0&a )a*%+a 2) -) E1a/ &a&%a )vaporarea intensa a apei , datorita climei calde din re!iune , este compensata partial de raul Iordan , totusi evaporarea masiva , determina formarea cristalelor de sare pe tarmul marii . Aceasta portiune a !roapei Iordanului , are o!linda apei in medie la 438 m sub nivelul marii , este continuarea nordica a <Marii (ropi Africane= . +in cauza precipitatiilor foarte scazute , aproape ca in desertul Sa-ara , apele pe care le primeste din raul Iordan , nu pot compensa evaporatia foarte intensa , fapt pentru care o!linda marii s,a redus continuu . %) C ./ !"#"a (2"."(a 'omparativ cu alte lacuri sau mari , compozitia c-imica a Marii Moarte , arata o concentratie a sarii de 3$,;% cu fluctuatii de pana la 33% . Aceasta salinitate similara celei din Marele /ac Sarat din .ta-, Statele .nite ale Americii , sau a lacului Asal din Africa ?3;%@ . 1rimii 3; de m in adancime , salinitatea variaza intre 3777,4777 la mie , si o temperatura cuprinsa intre $ si 37 de !rade 'elsius si are o saturatie completa de sodiu?3a 'l@. Marea Moarta contine si substante minerale precum carbonat de potasiu , ma!neziu , sulf si brom . Apa este uleioasa , transparenta si delicata , dar in contact cu oc-ii , arde asemenea acidului de baterie . 'ontine sare dizolvata intr,o proportie de o treime , motiv pentru care produce o forta ascensionala enorma . Bundul marii este alb si dur , placat cu un strat de sare . Marea a!ita bule albe , sare slefuita si transformata de valuri in sfere . Se spune ca o baie in apele acestei mari ar infrumuseta pielea , ar atenua suferintele cronice si ar imbunatati starea de spirit . 9armul marii s,a transformat int,un loc fisurat , sterp dupa ce apa a inceput sa sece . In anumite re!iuni , marea care s,a retras a lasat in urma sute de metri de teritoriu dezolant , acoperit cu nisip de culoare inc-isa , despicat de placi albe si friabile din ara!onit , un mineral pe baza de calcar . /emnul putred apare la tot pasul , albit de sare si de soare , ima!ine care duce cu !andul la sc-eletele dintr,un cimitir de elefanti . +in loc in loc , pamantul este mancat de cratere adanci de $7,87de m , umplute cu apa statuta , nuantata de microor!anisme in rosu , verde sau ne!ru . Marea Moarta este practic lipsita de viata , este un e0celent sistem pentru investi!a caile fizice si c-imice ale ciclului de carbon in medii acvatice , terestre , care sunt in !eneral coplesiti de flu0uri de carbon biolo!ice . )ste cunoscuta pentru a forma ara!onit masiv , depozitele in forma de varves in prezent 6

si in timpul perioadei de /isan . 1entru a determina principalul flu0 de carbon din Marea Moarta , au urmat sc-imbari in sistemul de carbonat din februarie $ 3 , pana in decembrie $ 4 , dupa stratificarea formata ca urmare a inundatiilor !rele in timpul iernii din $ 8 . Stratificarea a izolat stratul mi0t , un rezervor relativ mic din corpul principal de saramura , provocand amplificarea semnalelor c-imice . +atele arata ca presiunea partiala a '>8 in lac a fost foarte mare ?8777 atmosfere@ . Alcalinitatea totala si cantitatea totala de carbon a stratului de amestec , a scazut in timp . '>8 provine de la precipitatiile de ara!onit si implifica faptul ca in sistemurile acvatice multe pot proveni dintr,un process anor!anic si nu numai de la de!radarea materialelor or!anice . 'alculul termodinamic estimat de !radul de saturatie de ara!onit este de $; la $7% din saramura, cu un continut ridicat de 'a amestecat cu apa dulce , al doilea tur de scrutin 7; , cu continut ridicat de bicarbonat . 1rin urmare , amestecarea in timpul inundatiilor declanseaza depunerea de ara!onit masiv in Marea Moarta . 'oncluzia !enerala este faptul ca precipitarea carbonatului anor!anic, prin amestecarea a 8 solutii ,una este furnizarea 'a8 si alta C'>3 , ar trebui sa fie luate in considerare , in evaluarea sistemului de carbonat intr,o !ama lar!a de medii acvatice . .n model de masa de ec-ilibru , pentru alcalinitatea totala , carbon total si izotopi de carbon releva 8 c-iuvete principale de carbon . '-iuvetele sunt o depunere c-imica de ara!onit ?$,4 mol m 8 D $@ si de '>8 scapa in atmosfera?4 mol 8 D $@ , iar sursa de intrare este de bicarbonat , de inundatii ?8,$ mol m 8 D $@ . &ata de precipitatii de la Marea Moarta , in prezent este de apro0imativ " ori mai mica decat media precipitatiilor . Marea Moarta a fost stratificata cu un strat superior relativ, salinitate scazuta , separate printr,un CD,polimnion . Salinitatea a crescut in cursul acestui strat la data de 87 , ca urmare a deturnarii de intrare de apa proaspata din bazinul de drenaj si in $ 7 , un istoric a initiat cea mai mare parte -olomictica?Stein-orn $ 8;@ . In aceasta stare , cel putin o data pe an , densitatea stratului superior este e!ala cu cea de apa adanca , provocand distru!erea de stratificarea de catre amestecarea verticala?Anati si Stiller $ $@ . 2. BIOCENOZA Acest lac a primit denumirea de Marea MoartE deoarece nici un or!anism macroscopic nu se poate dezvolta aici, continutul de sare fiind de 7 ori mai mare decat cel al oceanelor. 9otuFi, Gn apE trEiesc, Gn numEr foarte mic, anumite tipuri de or!anisme unicelulare. Hn mijlocul iernilor ploioase, Marea MoartE IreGnvie<. Hn anul $ 87, din cauza cEderilor masive de apE din zonE, Marea MoartE a devenit roFie. Acest fapt, cu totul ieFit din comun s,a datorat apariJiei unui tip de al!E, numit +unaliella. '-iar unele plante ca de e0emplu Calop-6tele , pot supravietui in aceste conditii e0treme de mediu . In apa traiesc in numar foarte mic , anumite tipuri de or!anisme unicelulare . In mijlocul iernilor ploioase , Marea Moarta <reinvie= . 1loile si raurile sunt destul de rare , aici desi albii secate se vad la tot pasul. 'and insa cad ploi abundente , torentele formate disloca cantitati mari de sedimente , ducandu,le in apa lacului si determinand aparitia unei ve!etatii bo!ate?cu plante mediteraneene si subtropicale@ pe lan!a cea desertica , specifica zonei , cu plante ce au tulpini suculente . +elta raului Iordan a creat o veritabila jun!la de papirus si palmieri si in acelasi timp , cel mai vec-i oras din lume, ocupat fara intrerupere . In perioada &omana si *izantina , aceasta vale era foarte bo!ata , datorita diverselor intrebuintari ale plantelor , din ele obtinandu,se za-ar , uleiuri , culori si cel mai important parfumuri . .na dintre cele mai cunoscute plante din aceasta zona este marul de Sodoma , cunoscut inca din antic-itate pentru sucul miraculos , cu efecte impotriva sterilitatii . > alta planta , care are un rol important in folclorul local , se numeste trandafirul de Keric-o , a carei le!enda a ajuns si in )uropa. 7

Minunata planta a ajuns cunoscuta datorita procesului de inflorire , in timpul careia planta se desc-ide pentru a imprastia semintele , dupa care se reinc-ide . +e aceea este cunoscuta in popor ca o planta a renasterii . Multe specii de animale isi !asesc adapost in muntii din apropierea marrii . .n e0cursionist poate vedea camile , ibesci , iepuri salbatici , sacali , !azelle , vulpi , reptile si c-iar leoparzi . Sute de specii de pasari isi !asesc cuib imprejurul ariei ocrotite ?de Iordania si Israel@ a Marii Moarte , desi in )vul Mediu , arabii credeau ca pasarile nu zboara aici din cauza emanatiilor otravitoare ale cetii dese ce se forma deasupra lacului , printr,o evaporare constanta . +ar stoluri de !rauri , numiti !raurii lui 9ristram , insufletesc zona , -ranindu,se cu insecte si fructe pe malurile lacului .

'-iar daca datorita concentratiei de sare prezenta in aceasta mare nu se poate trai, ma refer la plante si la animale, in Marea Moarta e0ista totusi o multime de bacterii si ciuperci microbieni. In timpul inundatiilor, concentratia de sare din aceasta mare poate scadea si sub 37% mai ales in timpul iernii ploioase. In anul $ 87 un fenomen foarte neobisnuit s,a produs in aceasta mare, dupa o iarna ploioasa culoarea albastra inc-isa a marii s,a transformat in rosu, iar cercetatorii au constatat ca in aceasta mare traieste un tip de al!e numit +unaliella. Aceste al!e au un pi!ment rosu si de aici s,a colorat si apa si a devenit rosie. In jurul Marii Moarte e0ista totusi o multime de specii de animale si pasari, putem intalni aici camile, iepuri, sacali, vulpi si c-iar leoparzi. Sute de pasari populeaza zona si astfel atat Iordania, cat si Israel au construit in jurul Marii Moarte rezervatii naturale.
Multe specii de animale isi !asesc adapost in muntii din apropierea marii. .n e0cursionist poate vedea camile, ibecsi, iepuri salbatici, sacali, !azele, vulpi, reptile si c-iar leoparzi. Sute de specii de pasari isi !asesc cuib imprejurul ariei ocrotite ?de Iordania si Israel@ a Marii Moarte desi in )vul Mediu, arabii credeau ca pasarile nu zboara aici din cauza emanatiilor otravitoare ale cetii dese ce se forma deasupra lacului, printr,o evaporare constanta. +ar stoluri de !rauri, numiti !raurii lui 9ristram insufletesc zona, -ranindu,se cu insecte si fructe pe malurile lacului.

III.

PROTECTIA MARII MOARTE

1. PROBLEMA POLUARII )a*%+a 3) Mai mult de 8 milioane de !aloane de canalizare din Ierusalimul de )st este pompat in jos la Marea Moarta , prime si netratate , in fiecare zi . )ste o catastrofa in mediu si un alt punct de aprindere potential , in conflictul dintre israelieni si palestinieni . Intr,un oras 877777 de persoanee , 38% din populatie , este depozitarea in esenta , continutul lor de toaleta , dusuri si aparate de bucatarie direct in Marea Moarta . 'omitetul a decis sa e0amineze posibilitatea de purificare preliminara a apei , dar a adau!at ca nu va mer!e mai departe pana cand nu va avea acordul palestinian . 1lanificarea urbana este adesea plina de la Ierusalim , pentru ca orice dezvoltare indiferent de cat de mica , este intotdeauna considerata in conte0tul mai lar! al conflictului israeliano,palestinian .1roblema fierbinte este acum un plan de oras sa demoleze 88 de case palestiniene intr,un caracter numit Al,*ustan , care este doar pe deal in jos de la 4idul de %est 1laza , in cazul in care evreii se roa!a si este trecut cu vederea de catre cupola !ri a Mosc-eea ALsa . >ficialii orasului au declarat ca doresc pentru a face loc pentru un dar ,=parc ar-eolo!ic=. 1alestinienii cred ca planul este destinat sa impin!e palestinienii din <bazinul sfant= , care este modul in care planificatorii se refera partea din %alea '-edron biblic , care serpuieste departe de >ld 'it6 spre Mare Moarta . 3ici un stat nu este dispus sa renunte la vreo picatura de apa in favoarea Marii Moarte , mai ales cand stiu ca oricum se va evapora , spune Ittai (avrieli , de la Autoritatea pentru Monitorizare (eolo!ica din Israel . 1entru ca raul Iordan sa aiba debitul de odinioara, ar trebui ca Israelul , Iordania si Autoritatea 1alestiniana sa !aseasca alte surse pentru a substitui nevoile de apa potabila si pentru iri!atii . Iordania este deja una dintre cele mai sarace in apa ale lumii , vara apa este furnizata in locuinte o data la 8 saptamani , timp de cateva ore . Autoritatea 1alestiniana critica Israelul ?cele 8 state , aflandu,se in conflict de cand 'isiordania a fost ocupata in $ "7@ pentru ca israelienii isi permit sa isi spele masinile sis a,si stropeasca peluzele , in timp ce multi dintre palestinieni sunt privati de o sursa vitala de apa . Mic-ael *e6t- , sef al departamentului de cercetari stiintifice al Ministerului Infrastructurii din Israel , declara2)ste un vis practic irealizabil sa desc-idem barajele si sa refacem ec-ilibrul natural . Alte rauri mari , precum &-in,ul din )uropa sunt administrate in comun de mai multe autoritati statale , dar aici nu e0ista asa ceva. '-iar in interiorul Israelului , administrarea apelor este impartita intre ministere . <9oate aceste state trebuie sa colaboreze de ur!enta pentru ameliorarea situatiei . 9rebuie sa incetam cu certurile si sa nu ne mai comportam ca niste republici bananiere < , mi,a spus printul )l Cassan bin,9alal al Iordaniei . .n mic pas in acest sens s,a facut in martie 877; , cand oficiali ai Israelului , Iordaniei si 1alestinei , au avut o intalnire formala pe o insula de pe raul Iordan , si au discutat posibilitatile de refacere a debitului raului in folosul naturii si al turismului . >ptiunile sunt limitate si solutiile nu sunt la indemana . > conducta de apa din 9urcia pana in Israel ar construi o solutie practica , insa ar trebui sa traverseze re!iuni politice si reli!ioase , foarte diferite . .n vis ambitios bazat pe te-nolo!ie de ultima ora ar putea totusi deveni nu numai solutia salvatoare a Marii Moarte , ci si o !arantie a pacii in tarile din jurul ei . 1roiectul &ed,+ead ?&osie, Moarta @in valoare de ; miliarde de dolari prevede aducerea apei de mare de la 847 de #m distanta , printr,o conducta si un canal care lea!a Marea &osie de Marea Moarta . Kumatate din cantitatea de apa 9

adusa ar urma sa fie desalinizata si folosita de statele din zona Marii Moarte , cealalta jumatate s,ar utiliza pentru a !enera ener!ia electrica necesara procesului de desalinizare si apoi ar fi deversata in Marea Moarta pentru a o reumple . Iordanienii beneficiaza anual de numai $4" de m cubi de apa pe cap de locuitor , adica un sfert din cat ar fi necesar pentru a trai decent . 1utem spune ca suntem disperati . 1entru noi acest proiect este sin!ura solutie viabila ,declara un reprezentant din cadrul Ministerului Apelor si Iri!atiilor din Iordania . In mai 877; cele 3 state au cazut de acord sa realizeze un studiu de fezabilitate in valoare de $7,87 de milioane de dolari , pe o perioada de ; ani . Mic-ael *e6t- , care conduce ec-ipa israeliana de ne!ociere , afirma2 <9oate partile implicate sunt !ata sa inceapa studiile <. 1rimul obiectiv este refacerea Marii Moarte , iar al doilea este desalinizarea apei . )0ista o solutie , dar raman si multe necunoscute . 'ompozitia c-imica unica a Marii Moarte , ridica numeroase semen de intrebare si uriase incertitudini . +aca diluarea face apa cu $7% mai putin sarata decat este acum , al!ele vor prospera , iar bacteriile colora mai intai in rosu , apoi in verde . .nii insa cred ca cea mai surprinzatoare consecinta a proiectului ?deja poreclit <'onducta 1acii=@, va fi restabilirea linistii in zona . <1roiectul nu poate fi realizat decat in comun , presupunand implicarea si dialo!ul unei parti care trebuie sa decida asupra unor solutii practice= , spune MunLet- Me6-ar , de la >r!anizatia 1rietenii 1amantului , din >rientul Mijlociu . <+aca vrem ca apa sa cur!a , nu trebuie sa mai avem conflicte= , mai adau!a el . +esi nivelul Marii Moarte scade cu repeziciune , oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta nu va disparea niciodata . +aca nu se face nimic pentru a sc-imba lucrurile , apa va deveni atat de sarata peste $77,877 de ani , incat evaporarea se va opri . <Atunci nivelul apei va fi cu vreo $;7 de m mai mic decat acum <, este de parere Ittai (avrieli , din Israel . '-iar daca proiectul &ed,+ead , se va infaptui in urmatorii 87 de ani , Marea Moarta va avea atunci un nivel cu $7,87 de m mai mic si doar doua treimi din suprafata actuala . (alit 'o-en , de la Ministerul Mediului Isrealian , admite cu dezastrele provocate asupra tarmului vor continua . <3u putem face amenajari pe un tarm periculos c-iar si pentru o plimbare , prin urmare va trebui sa construim cai de acces si!ure catre malul apei . 1oate veti mer!e sa inotati in Marea Moarta cu ajutorul furnicularelor= , spune el . 2. ARII PROTE4ATE

*azinul Marii Moarte este unul dintre ecosistemele unice ale lumii . Apele de la Marea Moarta , sunt recunoscute pentru tratamentele lor medicinale si de vindecare . 4ona de forma comple0a !eolo!ica , a creat un peisaj spectaculos , caracterizat prin stanci de munte de mare , canioane adanci si oaza de verdeata . Izvoarele care alimenteaza oaza verde , atra!e biodiversitate unica , in contrast cu imprejurimile desertice . *azinul este un lea!an de patrimoniu cultural de valoarea cea mai mare la cele 3 reli!ii monoteiste ale islamului , iudaismului si crestinismului . 1entru toate motivele de mai sus , bazinul Marii Moarte este pretuit de oamenii din intrea!a lume si este un important pelerinaj , turism si industrie . Ra05 I &-a* )a*%+a 4) In ciuda importantei sale , raul Iordan a transformat in ceva mai mult decat un canal desc-is . Apa proaspata provine de la Marea (alileii si raul Darmou# au fost deturnate , astfel incat flu0ul de raului Iordan ,este astazi mai putin de $7% din volumul sau istoric si de faptul ca volumul reprezinta cea mai mare parte de canalizare si izvoarele saline deturnate de la Marea (alileii . Kordan &iver %alle6 , este bine cunoscut in evidentele locale si internationale , ca o zona de valoare remarcabila , naturala, ecolo!ica , culturala si nu numai pentru partile riverane , dar si ca pe un site la nivel mondial cultural si reli!ios . 10

%alea a fost formata ca parte a (reat &ift %alle6 , o formatiune unica !eofizica , cu o istorie de radioactivitate si o reputatie pentru bird,Matc-in! minunat . &aul in sine este unul din simbolurile cele mai distinctive ale terenului de *iblie si un rol proeminent in traditiile istorice si culturale ale re!iunii . A&a16 )a*%+a 5) A&a16 este o vale lun!E i strNmtE de tip !raben Gn sud,estul 1alestinei sau al Erii Israel, care se Gntinde din sudul MErii Moarte i pNnE la (olful )ilat, i care desparte Munii )domului la est, de Munii 3e!-evului la vest. /un!imea vEii AravO este de circa $"7#m, iar lEimea de ;,8; #m. +e,a lun!ul acestei vEi trece !rania dintre Iordania i Israel. Sursele de apE Gn AravO sunt puine. 4ona conine zEcEminte, mai ales de cupru, GnsE principala ei importanE este ca re!iune de tranzit. +in vremuri antice pe aici treceau cEi Gnsemnate dinspre centrul 1alestinei i dinspre Munii 3e!-ev spre est, spre 9ransiordania. 3umele re!iunii este antic. )l este amintit Gn descrierea biblicE a e0odului triburilor lui Israel din )!ipt, i GnseamnE Ire!iune aridE i pustie=, Ideert=. Acestea sunt cuvintele pe care le,a !rEit Moise la tot Israelul peste Iordan, Gn pustiul Araba-, din faa Sufei, Gntre 1aran, 9ofel, /aban, Ca erot i +i,4a-ab ?+euteronom, $,$@ AravO este, ca i mai la nord %alea Iordanului, o parte a anului tectonic afro,sirian care duce din Africa de )st pNnE Gn sudul 9urciei. )a este de fapt o e0tindere a zonei sudaneze, Gn care temperaturile atin! vara 48P'. Suprafaa re!iunii AravO este de circa 3,777 #mp, jumEtate din ea !Esindu,se Gn Israel. iar cealaltE jumEtate Gn Iordania. 1rin mijlocul re!iunii AravO trece albia rNului 3a-al CaaravO sau Qadi Araba, care colecteazE apele principalelor rNuri i pNraie care vin din Mun ii )domului din est i din Munii 3e!-ev din vest. %alea AravO se divide, la rNndul ei, Gn trei zone2 AravO de nord, Gntre Marea MoartE i 3eot Ca#i#ar,Catzeva, considerata continuarea depresiunii Marii Moarte ?,477m sub nivelul mErii@ i asemEnEtoare cu aceasta din punct de vedere !eolo!ic, al climei i Gnsuirilor terenului. AravO mijlocie, de la Catzeva pNnE la cumpEna apelor MErii Moarte i a (olfului )ilat ?sau (oful ALaba@, cuprinde (av Caarava ?ridicEtura AravO@ de circa 8;7 m! GnEl ime, i vErsarea rNurilor 3a-al 1aran, Ca6un i 3e#arot. AravO de sud, GntinsE de la cumpEna apelor amintitE pNnE la (olful )ilat ?la $37 m deasupra nivelului mErii@, i Gn care distana dintre Munii )dom si Munii 3e!-ev se restrNn!e la ;,7 #m, iar apele pNraielor se varsE in depresiunile de salinitate seb#-a ?Gn arabE@ sau mal#-a ?Gn ebraicE@ )vrona, Dotvata i 5a, Sei6di6in. 1rincipalul bazin -idro!rafic din Arava este cel al rGului Arava ?ebr. 3a-al Arava@ ?ar.QadiRAraba@ care se dreneazE Gn 5i#ar Sdom. &aul Arava colecteazE apele de inunda ii care ajun! la el din zone Gntinse de pe cuprinsul Munii 3e!-evului i al Munilor )dom. Afluentul principal al raului Arava pe teritoriul Israelului este 3a-al 1aran Al i afluen i mai mari sunt 3a-al Ca6un, care strNn!e apele din sudul 3e!-evului, i 3a-al 3e#arot care strNn!e apele din craterul ?ma-tes-@ &amon. Alte pNrNuri Gnsemnate Gn Israel, care se varsE direct Gn 5i#ar Sdom, sunt 3a-al Amatzi6a-u i 3a-al 9zin. Altitudinea ce mai ridicatE Gn Arava se aflE pe (av Caarava, 87; m deasupra nivelului mErii, la sud de 3a-al Ca6un. +in acest punct spre sud i pNnE la )ilat nu e0istE un bazin -idro!rafic central unic, Gn Arava de sud aflNndu,se patru zone de Seb#-a ?Gn arabE@ sau Mal-a ?Gn ebraicE@ ?depresiuni sau mlatini de salinitate crescutE@ care reprezintE bazine -idro!rafice fErE ie ire2 5a a,Saidi6in ?la nord de

11

aezarea Da-el, i aflatE Gn ce mai mare parte a sa Gn Iordania@, Mal-at Dotvata, Mal-at )vrona i Mal-at )ilat ?care Gn zilele noastre se dreneazE Gn (olful )ilat sau ALaba@. 1NrNurile importante din Arava de sud sunt 3a-al S-aRlab ?Gn zona Da-el,(rofit@ i 3a-al &e-em Izvoarele din vest au majoritatea uvoaie slabe i cu un anumit !rad de salinitate, Gn timp ce cele dinspre est, din Munii )dom sunt mai puternice i mai dulci. Aprovizionarea cu apE a beneficiat de mai multe foraje de apE, majoritatea !Esindu,se dupE acordul de pace iordano,israelian, pe teritoriul Iordaniei. Arava este uneori lovitE de inundaii puternice i rapide venind de la aflueni. 'lima Gn AravO este deerticE subtropicalE. 'antitatea de precipita ii anuale este de 37,$77 mm. 9emperaturile vara atin! peste S47P', umiditatea fiind foarte redusE. Iarna temperaturile sunt blNnde. %alea AravO sau Qadi Araba se distin!e prin o -etero!enitate a -abitatelor, sub influena solului !reu i a eroziunii eoliene, de pildE mlatini sau depresiuni saline GncepNnd cu Marea MoartE GnsE i i sfNrind cu aa numitele Sab#-a sau Mal-a din sudul vEii, diverse tipuri de dune de nisip, deert pietros ?Gn arabE Cammad@, stNnci, conuri aluvionale, zone de ape de inundaie etc. )a slujete de re!iune de tranzit pentru milioane de pEsEri mi!ratoare care toamna pErEsesc )uropa GndreptNndu,se spre Africa, iar primEvara vin pe un traseu invers. Hn #ibuul /otan se aflE un centru de observare a pEsErilor mi!ratoare. Hntre pEsErile caracteristice re!iunii se pot men iona pri!oria orientalE, ciocNrlia deertului ?Ammomanes deserti@, pii!oiul trNmbiEtor ?&-odopec-6s@ , ce poate fi vEzut adEpNndu,se Gn zori sau la apusul soarelui Gn perimetrul unor #ibu uri, pEsErica soarelui sau de nectar, Gn varianta palestineanE ?3ectarinia osea@, ciocNrlia cu creastE ?Alaemon@ etc. Animalele care se GntNlnesc Gn Arava sunt lupii, vulpile, -iena vEr!atE,!azelele,capre sElbatice, pisica sElbaticE africanE, diverse specii de rozEtoare precum obolanul de nisip ?Gn zonele bo!ate Gn ierburi@, !erbilul ?Gn locurile stNncoase@, oarecele piramidelor ?sau micul jerboa e!iptean@ i numeroase reptile. Hn rezervaia zoolo!icE Cai *ar din #ibuul Dotvata, creatE Gn anul $ "8, au fost adunate specii de animale palestinene Gn pericol de dispariie ca de pildE strui, or60ul alb arab, !azelele arabe, asinii sElbatici somalezi. Hn oazele din Arava, e0istE enclave ale zonei fito,!eo!rafice tropicale etiopiene, Gnconjurate de deert arid i ve!etaie -alofiticE. Aceste oaze se caracterizeazE prin temperaturi foarte inalte, abunden a apei proaspete i condiii de sol bo!at. Izvoare sunt mai ales Gn nordul re!iunii i pe mar!inea mal#-ei Sdom. > parte din ele cur! tot timpul anului. Hn afara izvoarelor e0istE i ape subterane Gnalte care doar uneori ajun! la suprafa E. Hn Arava e0istE din aceastE cauzE mai multE ve!eta ie decNt Gn celealte zone de ertice ale Israelului. 9ipici sunt arbuti de pustiu ?Atriple0 -alimus, Calo06lon@, din preajma surselor de apE, lNn!E care se aciuiesc unele animale ca rozEtoare de tipul porcilor spinoi C6stri0 i al obolanilor 3eso#ia cu coada scurtE, acali, man!uste etc. 'aracteristice re!iunii Arava, asemEnEtor cu peisajul de savanE sunt crNn!urile de acacia, Gnsoite de planta semiparazitE /orant-us acaciae, i de fauna lor specificE, care include variate specii de la molia acaciilor i pNnE la antilopa de 3e!-ev. Acacia colonizeazE pNnE i Madi,urile cele mai mici. 3. POLITICI 7E ME7IU P 5"#"(" %+"8#%*#% (a&% a.%*"*#a ,a!"*05 Ma&"" M a&#%

12

In ciuda unicitatii sale , nu e0ista nici un plan de dezvoltare inte!rata pentru bazinul Marii Moarte . Sectoarele concurente , e0tractia mineralelor , industria de alimentare cu apa proaspata , turismul , a!ricultura locala si de dezvoltare urbana a e0ploatat resursele de la Marea Moarta , fara luarea in considerare a zonei , capacitatea naturala de transport . In ultimii 47 de ani , nivelul apei la Marea Moarta , a scazut cu apro0imativ 8; de m . +eclinul anual actual , nivelul apei este de peste $ m . Acest lucru se datoreaza atat activitatilor de deturnare de apa in amonte si industriale , care sunt responsabile pentru 7;% si 8;% din declinul marii , respectiv . 'u perturbare a ec-ilibrului de apa , un fenomen prapastie a dezvoltat , cu impact catastrofa asupra dezvoltarii in re!iune . +olinele s,au deteriorat , drumuri , parcare , domenii si facilitati turistice . 3u este posibil sa se prevada o locatie , amploarea si !radul de doline noi , care prezinta care reprezinta amenintari reale la viata oamenilor . A/%5 5a $01%&*%5% -"* I &-a*"a 8" I8&a%5 /%*#&0 a /& #%9a Ma&%a M a&#a 1rietenii 1amantului >rientului Mijlociu ?Bo )M)@ se cauta sa conserve aceasta unica transfrontiera ecosistem . 1entru a realize acest effort , Bo )M) doreste sa se stabileasca acest domeniu , ca un site patrimoniului mondial .3)S'> si de sensibilizare cu privire la unicitatea zonei si de provocari . 4ona de focalizare a proiectului este %alea Iordanului , intre Marea (alileii si Marea Moarta . 1rietenii 1amantului >rientului Mijlociu ?Bo )M)@ , sprijinirea !uvernelor din Iordania si Israel , pentru apelul facut in timpul Summitului de le Ko-annesbur! 1amantului 8778 , pentru a proteja Marea Moarta . 3e felicitam !uvernele noastre recunoasterea ca acestea sunt responsabile pentru problemele de mediu cu care se confrunta Marea Moarta si au responsabilitatea de a rezolva aceste probleme cooperante , inainte de pacea cuprinzatoare in re!iune . 1lanul prezent prezentat de catre !uverne pentru a construi o conducta de la Marea &osie la Marea Moarta , se ocupa doar cu o sin!ura problema cu care se confrunta Marea Moarta , scaderea nivelului apei . )0ista o nevoie de a e0tinde problemele implicate in salvarea de la Marea Moarta mai mult de nivelul apei . 'resterea nivelului apei se va face putin fata de conservarea patrimoniului cultural bo!at al bazinului , nici in protectia topo!rafiei unice . +ezvoltarea turismului durabil , cu planuri de a construi mii de camere de -otel noi , de,a lun!ul coridoarelor ecolo!ice , sensibile de la Marea Moarta , este in pericol patrimoniul cultural al zonei de astazi . Apelor reziduale brute , care decur! din orasele invecinate , netrate in Marea Moarta , sunt poluante ecosistemelor si ameninta valoarea turismului de la Marea Moarta ca apa naturala si loc de vindecare . 'onducta propusa ridica multe intrebari de mediu le!ate de Marea Moarta si Marea &osie , -idrolo!ie , c-imia apei si a impactului asupra faunei si florei naturale 1robleme le!ate de constructia canalului Marea &osie T Marea Moarta P%*#&0 ,a!"*05 Ma&"" M a&#% : ,&+' ?&ead +ead 'anal@ ar putea duce la sc-imbari permanente si temporare asupra ec-ilibrului -idrolo!ic din bazinul Marii Moarte , asociata cu cresterea nivelului marii . ,Amestec rezultat in compozitia de apele marine de la Marea Moarta , precum si eventualele modificari ale acesteia , biolo!ie , c-imie , fizica si stratificare . P%*#&0 Va5%a A&a1a : ,%ulnerabilitatea a Qadi Arava , re!iunea de scur!eri continue sau a scur!erii accidentale a apei de mare din &+' . ,Impactul asupra mediului , al lucrarilor de mari dimensiuni civile, implicate in constructia de &+' si intretinerea acestuia . P%*#&0 G 5'05 A;a,a )a*%+a 6): 13

,Impactul probabil al debitului de apa , perturba asupra mediului marin , inclusiv recif de corali si pajisti cu iarba de mare de la instalatia de admisie . ,Miscare de sedimente in jurul valorii de intrare a canalului de admisie , de apa si a impactului probabil asupra vietii marine . ,)fectul de canal dec-is $$ #m , in termeni potentiali de crestere a umiditatii in atmosfera si impactul confort pe locuitorii din ALaba si )ilat , precum si asupra faunei si florei .

14

IV.

BENEFICIILE MARII MOARTE

> mare parte din suprafata 1amantului este acoperita cu apa , la fel ca si or!anismul uman , care in proportii asemanatoare , este alcatuit de apa . Acest fapt este doar o simpla coincidentaU +e asemenea ar trebui sa ne puna pe !anduri faptul ca 47 de microelemente prezente in san!ele uman sunt prezente si in apa marina . Acest fapt este subliniat de catre &ene :uinton, savant francez , inca din anul $8 ; , si e0plicatia este ca apa marina penetreaza mai bine straturile pielii decat apa dulce . 1entru mentinerea pielii bine -idratate sunt indispensabile substantele minerale care stapanesc si mentin metabolismul celular la nivel optim . Multe produse cosmetice Mellness , contin nenumarate in!rediente ce provin din diferite mari , dar dintre toate cele mai pretioase si avantajoase sunt cele din Marea Moarta?+ead,Sea@ . 1opularitatea ei este data de catre 8 avantaje unice2compozitia salina a apei si ar!ila nea!ra . In apa si ar!ila din Marea Moarta , in cele peste 4 milioane de ani , s,au acumulat si concentrat peste 3; de minerale si oli!oelemente intr,o compozitie rara . Acestea au efect de nepretuit nu numai asupra pielii ci si asupra re!enerarii intre!ului or!anism . Aflata la !ranita dintre Israel si Iordania , marea nu este doar o destinatie turistica , ci a devenit paradisul persoanelor care doresc insanatosire . 3umele de Marea Moarta , face referire asupra faptului ca datorita concentratiei ridicate ?8;,37%@ de sare , nicio vietate nu a supravietuit . +intre componentele sale cele mai importante sunt sulful , iodul si litiul , aceasta unica compozitie are o asemanare foarte mare cu transpiratia de pe suprafata pielii umane . +in fericire nu trebuie sa calatorim pana in Israel pentru a cunoaste beneficiile marii . 1entru a mentine frumusetea pielii , re!ula de baza este eliminarea celulelor moarte , -idratarea , tonizarea si intinerirea pielii . 1rodusele cu continut de sare si minerale din Marea Moarta ne ajuta la deto0ifierea or!anismului , elimina celulele moarte , intensifica circulatia san!vina si limfatica ?implicit aduc un plus de o0i!en celulelor@ , totodata intarzie procesul de imbatranire , impiedica intinderea premature a pielii . 3e putem rasfata pielea cu mastile cu ar!ila marina , apa tonica , crema cu sare marina ?+ead,Sea Salt@ . Mastile se pot amesteca cu diferite uleiuri esentiale pentru obtinerea efectelor diferite . 1entru in!rijirea picioarelor putem aminti spra6,urile si cremele sarate . Acestea ajuta la imbunatatirea circulatiei periferice la nivelul picioarelor , in special iarna cand fri!ul oboseste in plus piciorul . Bolosirea zilnica a spra6,urilor impiedica transpiratia talpilor . Marea Moarta detine cea mai bo!ata concentratie de minerale naturale . +in timpuri stravec-i , Marea Moarta a fost considerata un miracol al naturii , depozit de minerale vitale pentru sanatate si frumusete . )ste sin!urul loc din lume cu o combinatie specifica de beneficii naturale , soare si conditii climaterice benefice , sare de mare , bo!ata in minerale , izvoarele termominerale , namolul ne!ru imbo!atit cu minerale , uleiuri naturale si emolirnti . 1rodusele cosmetice au la baza sarurile minerale si namolul ne!ru de la Marea Moarta . &ealizate cu ajutorul celei mai inalte te-nolo!ii , produsele au efecte terapeutice si rela0ante , stimuleaza refacerea pielii si o -idrateaza , redau elasticitatea si confera pielii un aspect sanatos si catifelat . Acum le poti avea pe toate la tine acasa , prin produsele Keric-o 'osmetics. 'rema de fata si corp +r. 5remer , este special conceputa pentru persoanele cu probleme dermatolo!ice . 'rema combina proprietatile minerale cu cele ale namolului ne!ru , sare , materiale or!anice si vitamine . Sarea e0folianta , Iarba de /amaie , este un produs ener!izant , pe care il poti folosi o data sau de 8 ori pe saptamana , inainte de dus . Sarea combina 15

mineralele de la Marea Moarta cu uleiul natural de iarba de lamaie , avand efecte revi!orante . Sarea e0foliaza primul strat de piele , ajuta circulatia si intinereste tenul . &asfata,te cu untul de corp Keric-o Man!o . .ntul -raneste si calmeaza pielea printr,un amestec de unt de S-ea , minerale si uleiuri naturale . Acestea inmoaie si revitalizeaza pielea , -ranind,o cu vitamine si oferindu,i un aspect sanatos si proaspat . 1oti folosi aceasta crema si pentru a trata zonele uscate ale pielii , crapaturile de pe coate si !enunc-i , cicatrici sau dermatite .Scapa de celulita cu sapunul anticelulitic Keric-o , creat din minerale si !ranule de al!e rosii uscate . Acestea asi!ura o adanca penetrare in piele si emulsifiere . 'ontinutul mineralo!ic al apei ,nivelul redus de poluare al atmosferei , de factorii ce provoaca aler!ii , de ultraviolete ?in special .%*,cu o lun!ime de unda 8 7,387 mm @ , responsabile de iritatii ale pielii , cancer si presiunea ridicata a acestei zone , fiecare avand efecte benefice asupra sanatatii si transformand Marea Moarta intr,un puternic centru curativ . Se trateaza afectiuni precum artrita , bolile de piele?psoriazis@ si cele respiratorii , iar namolul ne!ru de aici re!enereaza epiderma . In partea de nord a marii , cantitatea de apa ce cade intr,un an este de $77 de mm , iar in vreme ce , in partea de sud cad anual numai ;7 de mm de precipitatii . Incepand cu $ "7 , nivelul Marii Moarte a inceput sa scada , in principal datorita sistemelor de iri!atie , care se alimenteaza din raul Iordan si din cauza cantitatilor tot mai mici de ploaie din fiecare an . +in apa Marii Moarte , Israelul produce apro0imativ $,8 milioane tone de potasiu , 8$7777 tone brom , 4;777 tone soda caustica , 8;777 tone ma!neziu si clorura de sodiu pe an . Se presupune ca mai demult , nivelul apei era mai ridicat , afluenta de apa fiind mai mare , de e0emplu , in anul $ 37 , marea era alimentata annual cu $377 milioane de metri cubi , azi cantitatea de apa fiind de numai 3;7 milioane de metri cubi anual . Motivul este ca raul Iordan , este folosit ca sursa de apa potabila de catre Israel si Iordania , ceea ce duce la scaderea continua a nivelului apei , marea fiind amenintata de secare . Marea a avut o fluctuatie permanenta a nivelului , odata cu alternarea erelor !laciare cu cele de incalzire !lobala de,a lun!ul timpului . 'el mai mare nivel pare sa fi fost atins acum 8;777 de ani , in timpul ultimei ere !laciare , cand suprafata era cu 8"7 de m mai sus decat in prezent . Aici se !aseste cel mai jos loc de pe planeta , la 438 de m sub nivelul marii . Acest lucru se e0plica prin scaderea permanenta a nivelului Marii Moarte , a carei adancime ma0ima este de 377 de m , punct ce ar putea ajun!e in viitor , accesibil tuturor . Marea Moarta este cunoscuta pentru climatul sau unic , in primul rand , zona are apro0imativ 337 zile insorite pe an . .miditatea scazuta cu aer uscat si la temperaturi ridicate in mod constant , se crede ca este nevoie de minim 7 zile pentru a usura simptomele de astm , fibroza c-istica si a anumitor boli pulmonare . /umina soarelui este ridicata in razele .%A si terapeutice scazute in arderea .%*, e0punerea este e0tinsa , si!ura si cu risc scazut . )fectul de filtrare provine de la o atmosfera !roasa . Marea Moarta este sin!urul loc de pe pamant unde puteti face plaja pentru perioade lun!i de timp , cu arsuri de soare putin sau deloc , deoarece razele ultraviolete sunt filtrate prin intermediul a 3 straturi 2 un strat atmosferic suplimentar , un strat de evaporare care e0ista mai sus de Marea Moarta si mai de!raba a stratului de ozon !ros . )ste recomandat totusi ca oaspetii de la Marea Moarta sa mentina e0punerea atenta si pro!resiva la soare . +e,a lun!ul anilor aceasta mare a atras o multime de vizitatori , c-iar si in urma cu mii de ani veneau aici oameni pentru ca aceasta este una dintre cele mai vec-i statiuni de sanatate din lume si in acelasi timp un foarte bun furnizor de balsamuri pentru e!iptenii care decedau , pentru mumificare . 9ot din aceasta mare se confectionau produse cosmetice pe baza de plante . In anul 877 , mai mult de $ milion de turisti straini , au vizitat Marea Moarta pe partea Iordanului . +atorita sarii in e0ces , este foarte !reu sa inoti in aceasta mare , de fapt mai de!raba plutesti decat sa inoti , deoarece sarea te tine la suprafata si este foarte dificil sa ajun!i la fund . In timpul inundatiilor , concentratia de sare din aceasta mare poate scadea si sub 37% ,mai ales in timpul iernii ploioase . 16

 MINERALELE 7E LA MAREA MOARTA Marea Moarta contine 8$ de minerale inclusiv sodiu, ma!neziu, calciu, brom, bitumen si potasiu. $8 dintre acestea nu au mai fost !asite in nici o alta mare sau ocean, iar unele sunt cunoscute pentru oferirea unui sentiment de rela0are, -ranirea pielii, accelerarea sistemului circulator si pentru usurarea discomfortului reumatic si disfunctiilor metabolice. Marea Moarta contine de $7 ori mai multa sare si minerale decat Marea Mediterana. I *"" -"* 8 -"0 I *"" -"* 8 -"0 indeparteaza celulele moarte ale pielii si ii imbunatateste permeabilitatea. +upa ce patrund in piele, fi0eaza apa si produce sentimentul de elasticitate, ideal pentru pielea foarte uscata. Ma$*%!"0 'oncentratiile de ma!neziu !asite in Marea Moarta sunt de $; ori mai ridicate decat sarurile din alte mari. Ma!neziul este esential pentru metabolismul celulelor. +e e0emplu, un deficit semnificativ in ma!neziu a fost descoperit in celulele moarte ale pielii si in serul pacientilor cu psoriasis. Ma!neziul, dupa cum se crede, afecteaza coacerea celulelor pielii a pacientilor cu psoriasis. In plus, in cazul bron-iilor, ma!neziul lucreaza ca un a!ent anti,aler!ic. P #a8"0 1otasiul imbunatateste o0idarea si re!leaza procesul electric al musc-ilor si sistemul nervos. 1acientii cu astm obtin rezultate bune in-aland vaporii de sare. B& . 'oncentratia de brom este de ;7 de ori mai mare decat sarurile comune, avand astfel un efect foarte rela0ant. B"#0.%* 1e lan!a alte minerale ale Marii Moarte !asite in cantitati mici, sarea contine un catran natural numit bitumen care actioneaza ca un a!ent anti,inflamator. C5 & 'lorul este necesar pentru mentinerea ec-ilibrului corect dintre alcalina si acidul din corp, in acelasi timp fiind vital pentru metabolismul celulelor. I Iodul este necasar pentru producerea t-6ro0in -ormon si este, de asemenea, vital atat pentru ener!ie cat si pentru metabolismul celulelor. Ca5("0 'alciul este necesar pentru intarirea membarnelor celulelor si pentru curatarea porilor. In plus, este vital pentru producerea si mentinerea sanatatii dintilor si oaselor, impreuna cu re!larea nusc-ilor inimii si a nervilor. Z"*( 4incul joaca un rol in re!larea enzimatica a proliferarii celulelor. NAMOLUL 7E LA MAREA MOARTA )a*%+a <)

17

3amolul din Marea Moarta intinereste pielea. Mineralele naturale, fertile sunt esentiale pentru o piele sanatoasa. Ajuta pielea sa reinoiasca si re!enereaza celulele, prevenind astfel imbatranirea. 3amolul din Marea Moarta stimuleaza circulatia san!elui. Mineralele fertile si procesul de stran!ere a namolului soporesc circulatia crescand cantitatea de o0i!en si eliminand to0inele din piele, facand tesuturile pielii tonifiate si ferme, facand pielea sa straluceasca si sa para mai tanara. 3ota2 datorita acestei actiuni pielea ar putea simti caldura si furnicaturi cand namolul este aplicat si c-iar si dupa ce este indeparta de pe piele. Aceasta inseamna ca namolul actioneaza cum trebuie. 3amolul din Marea Moarta e0foliaza celulele moarte ale pielii. (ranulele fine ale namolului, totusi moale, indeparteaza cu eficacitate celulele de piele moarta, lasand pielii un aspect proaspat si radiant. 3amolul, bo!at in minerale, este ideal pentru usurarea bolilor pielii in diferite locuri de pe corp, ca de e0emplu de pe coate, de pe spate, de pe !at. SAREA 7E LA MAREA MOARTA )a*%+a =) Aceste elemente i,au dat acestei ape puteri vindecatoare. Sarea si namolul din Marea Moarta au fost recunoscute de milioane de oameni ca fiind sin!ura sursa de sanatate si frumusete inca din timpul lui Cerod cel Mare, cu mai mult de 8777 de ani in urma. 'ompozitia minerala initiala a sarii din Marea Moarta imbunatateste metabolismul celular si contribuie la refacerea si re!enerarea lui. Sarea din Marea Moarta functioneaza de asemenea ca un dezinfectant si ajuta la indepartarea substantelor daunatoare din piele.

18

CONCLUZII

19

BIBLIOGRAFIE

7%8( /%&"#" ."*0*"5% 50.""> R%a-%&?8 7"$%8#> 2004@ 2##/:AABBB.2 -2 #%5.( ."5A%*$5"82ARa#%8.2#.@ 2##/:AABBB.(2a**%58.*5A1020443<(.2#.5@ 2##/:AABBB.'a##a5-2 #%58-"8&a%5.( .A-%a-.2#.@ 2##/:AABBB.%"*, C%C.( .A@ BBB.#&a1O*5"*%.( .@ BBB.-%a-8%a.( ."5@ 2##/:AABBB.",",5" . &$A%+/ A-%a-8%a.8(& 558.%+2","#A"*#& .2#.5@ 2##/:AABBB.BD8"*' .( .A-%a-E8%aE'5 &a.2#..

20

ANEXE

A*%+a 1. Fa&#a Ma&"" M a&#%

21

A*%+a 2. Va&"a#""5% #%./%&a#0&"" 5a Ma&%a M a&#a "* #"./05 0*0" a*

Temperaturile de la Marea Moart

JA Februar MA Aprili MA u!i uli Au"u $eptemb %&tombr No 'e&embr N ie R e e e #t rie ie i ie (

Mediu Ma0 temp

87
F 68 (

22

25

29

34

37

39

38

37

32

27

22

72

77

84

93

99

10 100 2 28 82 34 29 84 35

97

90

81

72

Mediu Min temp

)miditatea relati* medie

11

13 55 46

16 61 42

20 68 37

24 75 37

27 81 34

27 81 40

24 75 41

18 64 45

13 55 49

F 52 50

22

A*%+a 3. P 50a&%a Ma&"" M a&#%

23

A*%+a 4. Ra05 I &-a*

24

A*%+a 5. Va5%a A&a,a

25

A*%+a 6. G 5'05 A;a,a

26

A*%+a <. Na. 505 -% 5a Ma&%a M a&#a

27

A*%+a =. Sa&%a -% 5a Ma&%a M a&#a

28