Sunteți pe pagina 1din 29

1. Teoria campului electromagnetic. Regimurile de fctionare ale sist. electrice. Electrizarea corpurilor. Aspecte ale materiei:Substanta Camp C. electromag.

este o forma a materiei ce exercita actiuni ponderomotoare asupra corpurilor.fen2 electrice si magn exista in urul corpurilor de dimens mici incarcate cu sarcini el poz sau neg repartizate intr-un spatiu f restrans sau prin c lor electromag care le incon . !"#- dom din spatiul fara subst. unde nu e subst e camp$ so %idul nu exista in sens absolut. C electromag: C electric & in urul '2 imobile C magn - in urul magnetilor permanenti imobili Reg de fct ale sist el R STAT"C-corpuri imobile$ energ el si cea magn () SE TRA(S*in alte forme de energ.$ mar el si magn sunt cte in timp. R STAT"+(AR- mar el si magn cte in timp$ en el si magn SE ,+T TRA(S* in alte forme de en. R C!AS"STAT"+(AR- mar el si magn au !AR"AT"" -E(TE "( RA, C) T,)-. R d- mar el si magn au !AR"AT"" RA,"#E "( T".,. E-ECTR"/AREA C+R,)R"-+R c. el & forta mecanica ce se axercita asupra corpurilor incarcate cu ' 2 imobile introduse in camp. Corpurile se electrizeaza prin : r c0im$ iradiere$ incalzire$ deformare$ frecare$ influenta. *ctie de starea de electrizare si fctie de rezisti%itatea electrica123 corpurile se calsif in : conductoare$ semicond si izolatoare. - rezistenta el mas intre doua fete opuse ale unui cub din materialul resp$ cu lat egala cu unitatea145m3 . 2 pt izolatoare6 17 8-1719$ semicond 17-:-17: pt cond 17-: Subst izolatoare- dielectrice- nu au '2 libere ci '2 legate formand un dipol. #ipolii se orienteaza in prez unui c el. *en de orientare a dipolilor sn polarizare electrica. 2. Teorema lui Couloumb. "ntensitatea c electrostatic.
1

Couloumb a pus bazele exp ale interact dintre 2 '2 pctiforme aflate in %id$ stabilind ca '2 act in%ers prop cu patratul distantei dintre ele. El a mas cu balanta de torsiune f de interact dintre 2 corpuri pctiforme incarcate cu '2 poz sau neg imobile situate in %id. !ariind %ol '2 $semnul lor si dist dintre ele$ a gasit relatia ce det * de atractie sau de respingere dintre '2 .

*;m

<

T lui C se aplica pt corpuri pctiforme . pt corpuri de dimens mari incarcate cu '2 nu se mai aplica t lui C pt det * de interactiune. "ntensitatea c electrostatic ,t a pune in e%identa exist unui c electrostatic se util un corp de proba care tre sa fie bun conductor$ de dimens mici si incarcat cu o ' unitara poziti%a.,t a det *1 si *2 se aplica T lui C

< *orta de interact 6 cu prod scalar '7 si un %ector E1r13 det de starea de electrizarecare det c electrostatic coresp '1
< <

6intens c electrostatic creat de '1 =!;m> -iniile de curent ies din ' poziti%
2

si se inc0id in ' negati% -iniile de curent au propr ca tg in orice pct al unei l de curent este orientata pe directia %ectorului intensitate a c electrostatic. ?. #ensitatea de sarcina electrica #aca ' este distribuita pe intreag %ol uniu corp$ at se poate defini #E(S"TATEA #E !+-. A ' prin limita raportului din @'! pe @! cand @! tinde la 7 =C;m?> -dens de %ol a ' #aca ' este distribuita pe supr unui corp at se poare defini dens de supr a ' prin : =C;m2> #aca ' e distribuita pe un conductor filiform se poate defini dens de linie a ' prin : =C;m>

:. -egea conser%arii sarcinii electrice in elecrostatica Se aplica princ cons ' $ conf caruia '2 nu pot fi create $ distruse ci pot fi doar deplasate. *ie o distrib oarecare de sarcini : Se cons un sist izolat de corpuri incarcate cu '2 : '1 '2 '? ': 'n Suma alg a '2 pe un sist izolat de corpuri este ct. '2 pot fi poz sau neg sistemele pt care s n Sist (E)TRE.
3

9. Teorema suprapunerii efectelor in electrostatica. "ntensitatea c elecrostatic pt o distrib oarecare de '2 *ie o distrib oarecare de '2,t a det se afla ' T suprapunerii efectelor din mecanica : Efectul rezultantei 6 suma efectelor componentelor ei considerand ca actioneaza indi%idual. intens c electrost produs de 'i 1E i3 in pctul in care

pt iA Enunt : "ntens c elecrostatic intr-un pct al unei distributii oarecare d' sarcini el se %a calcula suprapunand efectele 1campurile3 produse de fiecare ' in parte. "ntensitatea c electrostatic pt o distrib oarecare de '2

13

23
?3 ,ozitionandu-se intreg sist in raport cu un sist de coord si scriindu-se fiecare raza %ectoare in fctie de originea acestui sist se det intens c electrostatic in pctul . pt o raza %ectoare r1x$B$z3pt care exista egalitatea :

:3
,t razele %ectoare egale intre ele

8. Teorema lui Causs in !"#. ,otentialul c electrostatic in %id ,t a defini t lui C tre sa introd notiunea de *-)D E-ECTR"C si de )(CE" S+-"# *luxul electric

)ng0iul solid6 portiunea din spatiu marginita de o supr conica.

*luxul electric pt suprafata:

T lui Causs in %id : *luxul electric al %ectorului intens c electrostatic in %id E % printr-o supr inc0isa F este egal cu raportul dintre sarcina electrica ' distribuita in interiorul supr F si permiti%itatea abs a %idului. ,otentialul c electrostatic in %id. + fctie G1x$B$z3 repr potentialul unui c de %ectori

Conditii < <

H. Campul electric in substanta. ,olarizatia electrica temporara si permanenta. #ipolul in campul electric
Subst cond prezinta '2 libere1electroni- metale< ioni-electroliti3 Subst dielectrice 1izolatoare3 nu prezinta '-2 libere ci legate sub forma unor dipoli care se orienteaza in prez unui c electric exterior. *en de orientare al dipolilor in prez unui c electric ext sn polarizatie 1polarizare electrica3..aterialele dielectrice sunt dpd% al polarizatiei : Cu polarizare temporara- care apare in prez unui c e ext si dispare odata cu disp c e. o #e orientare-la materialele diel ale caror atomi ; molecule sub forma de dipoli sunt caracteriz prin faptul ca centrele de actiune a '2 negati%e sunt diferite de cele ale '2 poziti%e. -mom. l al dipolului =C5m> I poziti%e se orient in sensul ,d si in%ers o #e deformare- la mater diel la care atomii;molec se caract prin faptul ca centrul de actiune al ' negati%e coincide cu cel al ' poziti%e. ,olarizarea electricJ permanentJ nu depinde de %aloarea localJ a intensitJtii cKmpului electric si ea poate fi de mai multe categorii: polarizare piezoelectricJ 1de deformare3$ polarizare piroelectricJ 1de LncJlzire3$ polarizare permanentJ al
6

electretilor sau polarizare remanentJ a substantelor feroelectrice care au atKt polarizare temporarJ cKt si permanentJ. *uncMie de d p 1momentul electric bipolar3 se poate defini o stare localJ de polarizare a unui corp. Starea de polarizare localJ a unui corp se numeste polarizaMie sau intensitatea de polarizaMie

=C;m2>

Subst dielectrice izotrope isi pastreaza propr electrice pe unitatea de %ol dupa trei directii ale sist de axe$ in caz contrar subs sunt anizotrope. #ipolul in camp electric #acJ un mic corp polarizat electric 1ec0i%alent unui dipol3 este introdus Lntr-un cKmp de %aloare E 1neomogen3 se constatJ cJ asupra corpului acMioneazJ un cuplu C si o forMJ * 1fig. 1.113. *orMa rezultantJ care acMioneazJ asupra micului corp polarizat este

"n cazul unui c omogen %a actiona asupra dipolului doar un cuplu de forte < <

N. -egea polarizatiei electrice temporare. Sarcina electrica de polarizatie. Se obser%J experimental cJ orice dielectric introdus Lntr-un cKmp electric crescJtor se polarizeazJ liniar pKnJ la o anumitJ %aloare a intensitJMii cKmpului electric. #acJ reprezentJm Ln diagramJ starea de polarizaMie obMinem o dreaptJ 1fig. 1.123 . ,oate fi scrisJ o lege de polarizaMie cu constanta de proporMionalitate egalJ cu panta dreptei. relaMie numitJ legea polarizaMiei temporare. 1lege de material deoarece inter%ine constanta de material e O numitJ suscepti%itate electricJ 1mJrime adimensionalJ$ poziti%J3 dependentJ

de natura materialului3.

-permiti%itatea abs a %idului


7

Sarcina electrica de polarizatie Se considerJ %olumul unui corp polarizat 1fig. 1.1?.a3 LmpJrMit Ln elemente de %olum$ care pot fi considerate ca fiind niste dipoli. ConsiderKnd o suprafaMJ Lnc0isJ F ea %a a%ea exces de sarcini 1la noi negati%e3. Acest exces este determinat numai de frontierJ$ care intersecteazJ dipolii$ deoarece sarcinile dipolilor din interior au suma nulJ. Elementul de arie ce aparMine F $ %a fi cel intersectat de dipol iar ca %ector se duce normal pe aceastJ suprafaMJ orientat spre exterior 1fig. 1.1?.a3. ,olarizaMia este:

.odulul %ectorului caracterizKnd starea localJ se determinJ astfel: < <

"ntegrJm Ln ambii membrii. PnsumKnd toate elementele de polarizaMie obMinem sarcina de polarizaMie. interiorul suprafeMei F < $ sarcina de polarizaMie din $ sarcina de polarizaMie din exteriorul

suprafeMei F . Q. -egea fluxului electric in substanta Pntr-un domeniu oarecare aparMinKnd unui dielectric se introduce un corp conductor LncJrcat cu sarcina '. Corpul conductor %a a%ea un cKmp electric ce %a produce polarizarea mediului izolator Ln care a fost introdus. Pn imediata apropiere a suprafeMei %a apare sarcina de polarizaMie 'p. !rem sJ aflJm fluxul creat de aceste sarcini pentru cJ ele produc flux electric Ln substanMJ. Se considerJ o suprafaMJ Lnc0isJ FRsi se aplicJ teorema lui Causs.
8

Termenul din parantezJ este o sumJ de %ectori si %a fi de asemenea un %ector reprezentKnd o mJrime de stare localJ Ln substanMJ. - cKmpul Ln spaMii interstiMiale - cKmpul Ln substanMJ =C;m2>- se numeste inducMie electricJ 11.H23 Componentele inductiei electrice pun Ln e%identJ caracterul discontinuu al electricitJtii - forma globalJ a lg fluxului electric in subst *luxul inducMiei este dat de circulatia %ectorului pe o suprafatJ Lnc0isJ si

care este numeric egal cu sarcina electricJ realJ continutJ Ln interiorul suprafetei.

17.Capacitatea electrica. Condensatorul. Calculul capacitatilor. Se numeste condensator un dispoziti% alcJtuit din douJ conductoare omogene 1numite armJturi3 LncJrcate cu sarcini egale si de semne contrare$ separate de un dielectric. Capacitatea condensatorului se defineste ca raportul Lntre sarcina unei armJturi si diferenMa de potenMial Lntre ele:

Simbolul condensatorului:

(epolarizat ; polarizat Calculul capacitJtilor Calculul capacitJtii celor mai simple condensatoare se efectueazJ Ln urmJtoarele etape: - se considerJ armJturile LncJrcate cu sarcinile S' si &'. - se calculeazJ intensitatea cKmpului E Lntr-un punct dintre armJturi sau potentialele celor douJ armJturi !1 si !2. - se calculeazJ tensiunea - se determinJ capacitatea cu relatia C 6 ' ; )12 Capacitatea unui condensator plan )n condensator plan este format din douJ suprafete plane paralele$ metalice de arie A$ care sunt asezate la distanta d$ micJ fatJ de dimensiunile plJcilor < Lntre plJci se gJseste un dielectric de permiti%itate T . Calculul capacitJtii condensatorului plan se face Ln ipoteza cJ mediul este omogen$ izotrop si liniar$ lipsit de polarizatie permanentJ. Etapele de calcul sunt: - se considerJ '1 6 ' si '2 6 - '< - intensitatea cKmpului Lntre armJturi se determinJ cu relatia: E6';AT unde A este suprafaMa armJturii$ d este distanta dintre armJturi. Tensiunea Lntre plJci %a fi:

- Capacitatea se det cu rel: C 6 ' ; )126AT;d

11.Teoremele capacitatilor ec0i%alente. ,rin definitie$ capacitatea ec0i%alentJ a unei grupJri de condensatoare este raportul dintre sarcina absorbitJ de la sursJ pe la una din borne si tensiunea sursei$ dacJ initial toate condensatoarele erau descJrcate. Ce6'A;)AU Pn cazul conectJrii Ln paralel a mai multor condensatoare 1fig.3$ deoarece tensiunea la bornele lor este constantJ$ ele se %or LncJrca cu sarcini date de relatiile: '1 6 C1)AU < '26 C2)AU < '?6 C?)AU
10

Sarcina absorbitJ de la sursJ pe la borna A este: 'A6 '1 S '2 S VS 'n $sau: A 1 n 3 AU ' 6 C S C S ... S C ) 1 2 #in 11.N13 si 11.N:3 se deduce expresia capacitJtii ec0i%alente la legarea Ln paralel a condensatoarelor.

.onta ul Ln paralel se foloseste atunci cKnd se urmJreste obtinerea unei capacitJti mari. Capacitatea ec0i%alentJ a bateriei este egalJ cu suma capacitJtilor condensatoarelor componente. Pn cazul conectJrii Ln serie$ deoarece toate condensatoarele se LncarcJ cu aceeasi sarcinJ '16'26...6 'n6 'A tensiunea la bornele fiecJrui condensator Ln parte %a fi:

12.Tensiunea electromotoare Aparitia curentului electric se datoreazJ unei forte neelectrice care actioneazJ asupra sarcinilor electrice. Raportul dintre forta neelectricJ si sarcina asupra cJreia actioneazJ se numeste cKmp electric imprimat:

,entru ca sarcinile sJ fie puse Ln miscare e necesar sJ existe relatia:


11

AceastJ fortJ rezultantJ efectueazJ un lucru mecanic la deplasarea sarcinilor. ,rin definitie se numeste tensiune electromotoare integrala de linie:

care este numeric egalJ cu lucrul mecanic efectuat de forta rezultantJ pentru deplasarea sarcinii unitate pe conturul Lnc0is R. #acJ conturul Reste situat numai Ln medii conductoare$ Ln regim electrostatic a%em LndeplinitJ conditia de ec0ilibru electrostatic:

#acJ comutatorul W este desc0is$ rezultJ din nou:

deci tensiunea electromotoare a unei surse este tensiunea mJsuratJ Lntre bornele sale$ la mersul Ln gol al acesteia 1comutatorul W este desc0is3. 1?."ntensitatea curentului electric. #ensitatea de curent. "ntensitatea curentului electric de conductie reprezintJ suma sarcinilor electrice libere X@'YRce tra%erseazJ sectiunea conductorului Ln inter%alul de timp

12

@t . Sensul intensitJtii curentului electric este dat de sensul deplasJrii sarcinilor poziti%e 1in%ers cu sensul deplasJrii sarcinilor negati%e3. Pn sistemul international unitatea de mJsurJ a intensitJtii curentului electric este amperul. Z i [ 6 C ; s 6 A 1amper3

,entru caracterizarea localJ a stJrii electrocinetice se foloseste mJrimea %ectorialJ \$ densitatea curentului electric. Se noteazJ:

#ensitatea curentului este deci %ariatia intensitJtii curentului Lntr-o sectiune normalJ pe directia de deplasare a sarcinilor electrice.

,entru conductoare filiforme i 6 \ A. #ensitatea de curent \ se mJsoarJ Ln = 2 > A m . #ensitatea de curent este un %ector$ care are punctul de aplicatie pe suprafata pe care dorim sJ calculJm intensitatea curentului$ sensul lui fiind sensul relati% de deplasare a sarcinilor poziti%e.

>

1:.-egea conser%arii sarcinii in electrocinetica Aceasta este legea de legJturJ Lntre mJrimi din electrostaticJ si mJrimi din

13

electrocineticJ. Pn regim electrostatic era %alabilJ relaMiaR

$ adicJ

sarcinile de pe conductoare se conser%J. Pn regim electrocinetic$ considerKnd sistemul format dintr-un condensator LncJrcat si un fir conductor 1fig3$ la Lnc0iderea LntrerupJtorului ]$ sarcinile se deplaseazJ astfel LncKt prin suprafata FR%a circula un curent electric."ntensitatea curentului electric %a fi datJ de relatia:

Relatia reprezintJ forma integralJ a legii conser%Jrii sarcinii$ %alabilJ Ln cazul general al regimului %ariabil. Ea se poate stabili si sub formJ localJ dacJ se considerJ sarcina cu distributia %olumetricJ 2! . Pn acest caz se poate scrie:

AplicKnd transformata Causs-+strograds]i$ rezultJ: care reprezintJ forma localJ a legii conser%Jrii sarcinii electrice. #acJ conductoarele sunt imobile atunci: #acJ 2! 6const. si nu %ariazJ Ln timp$ se obtine regimul electrocinetic stationar. *orma localJ a legii conser%Jrii sarcinii electrice de%ine: \ 6 const. liniile de cKmp ale acestui %ector au caracter solenoidal$ sunt Lnc0ise pe ele Lnsele. -iniile lui \ se Lnc0id Lntotdeauna prin conductoare. Pn regim

14

electrocinetic stationar: formJ localJ a legii conser%Jrii sarcinii electrice:

se obtine a doua

19.-egea conductiei electrice.1+0m3 Aceasta este o lege de material$ deoarece Ln formularea ei inter%ine o constantJ care depinde de material. Pn regim electrocinetic a%Knd deplasare ordonatJ de sarcini$ rezultJ: . Se constatJ experimental cJ aceastJ sumJ produce deplasarea sarcinilor$ determinKnd un curent de conductie a cJrui densitate este proportionalJ cu E E ^R i $ adicJ: Aceasta este forma localJ a legii conducMiei electrice$ unde 2 se numeste rezisti%itate si depinde atKt de material cKt si de temperatura sa$ dupJ relatia: Coeficientul de temperaturJ al rezistenMei _ poate fi atKt poziti% cKt si negati%. Pn conductoare omogene unde nu existJ cKmp imprimat relaMia 12.2N3 de%ine: E 6 2 \ pentru conductoare omogene: \ 6` E Coeficientul ` se numeste conducti%itate. *orma integralJ a legii conductiei electrice se referJ la circuite filiforme pentru care \ este constant Ln toate punctele unei sectiuni trans%ersale 1fig.3 deci: \ 6 i; A Pnmultind relatia cu dl si integrKnd pe conturul C Lntre punctele 1 si 2 Lntre care existJ o neomogenitate 1a%em Ei A 7 3 rezultJ:

TinKnd cont cJ \ si dl sunt %ectori paraleli$ se obtine: "ntegrala din membrul drept se numeste rezistentJ electricJ si se noteazJ cu R12$ mJsurKndu-se Ln o0m . Se obtine legea conductiei sub forma integralJ:
15

Pn cazul Ln care conturul C ar fi Lnc0is relatia de%ine e6Ri relatie stabilitJ experimental de +0m. ,entru un conductor omogen si de sectiune constantJ rezistenta electricJ se calculeazJ astfel:

18.-egea transformarii energiei in regim electrocinetic1lg lui \oule--enz3

Se stie cJ %ariatia Ln timp a lucrului mecanic se defineste ca fiind puterea furnizatJ sau receptionatJ Ln desfJsurarea unui anume fenomen. !ariatia Ln timp:

\6i;A 1densitatea curentului3 i 6 \ A a dp6 E dl \ A 6 E \ d! #acJ integrJm obtinem forma globalJ:

E \ 6 ,! - puterea specificJ sau puterea %olumetricJ forma integralJ a legii lui \oule--enz. )tilizKnd legea conductiei electrice. u12 S e12 6 i R12 RenuntKnd la indici se obtine: , 6 R i2 b ei

16

1H.Structura si clasificarea ircuitelor liniare de curent continuu Structura circuitelor se caracterizeazJ prin: laturi 1sau ramuri3$ noduri si bucle 1sau oc0iuri3. "n fig. ?.1. este reprezentat un circuit care contine surse 1e9 si e83 si rezistoare 1R1$ R2$ R?$ R:$ R9 si R83. Se numeste laturJ 1sau ramurJ3 a unui circuit o portiune neramificatJ a sa. #e exemplu latura AU$ latura U# etc. (umJrul de laturi ale unui circuit se noteazJ cu l . "n cazul figurii ?.1$ l R8 . Se numeste nod$ punctul de intersectie a cel putin trei laturi ale circuitului. "n figura nodurile sunt A$ U$ C si #. (umJrul de noduri ale unui circuit se noteazJ cu n 1Ln fig. n 6 : 3. #e la aceste definitii face exceptie Circuitul neramificat care se considerJ cJ are o singurJ laturJ si un singur nod. Se numeste oc0i al unui circuit$ un traseu conductor Lnc0is Ln acel circuit. (umJrul de bucle independente ale unui circuit se noteazJ cu litera b . Pn fig. pot fi bucle urmJtoarele trasee: AU#A$ AUC# etc. Structura oricJrei reMele electrice este complet determinatJ dacJ se cunosc: numJrul de laturi 1l 3 $ numJrul de noduri 1n3 si numJrul buclelor independente 1b3 . Se numeste buclJ independentJ acea buclJ care conMine cel puMin o laturJ necomunJ cu alte bucle. ExistJ o teoremJ 1a lui Euler3 care dJ numJrul buclelor independente ale unui circuit.b 6 l b n S1 1?.13 Circuitele electrice pot fi clasificate dupJ mai multe criterii si anume: a3 #upJ regimul permanent de functionare se deosebesc: circuite de curent continuu si circuite de curent alternati% b3 #upJ natura elementelor componente$ circuitele electrice pot fi: liniare$ neliniare si parametrice. Pn cazul circuitelor liniare$ parametrii lor nu depind nici de %alorile semnalelor u sau i si nici de timp. Pn cazul circuitelor neliniare$
17

parametrii lor depind de %alorile semnalelor u sau i $ iar Ln cazul circuitelor parametrice depind de timp. c3 Pn functie de localizarea parametrilor$ circuitele sunt: cu parametrii concentrati< cu parametrii distribuiti$ d3 #upJ dimensiunile geometrice ale conductoarelor$ circuitele electrice pot fi: filiforme la care dimensiunile sectiunii trans%ersale ale conductoarelor sunt negli abile Ln raport cu lungimea lor 1densitatea de curent este aceeasi Ln toate punctele sectiunii lor trans%ersale3 si masi%e Ln caz contrar. e3 Pn raport cu sursele se disting: circuite acti%e$ care contin surse de t.e.m si circuite pasi%e Ln caz contrar. f3 #upJ legJtura cu exteriorul$ circuitele electrice pot fi : izolate electric 1complete3$ la care nu existJ borne de acces cu exteriorul si neizolate 1incomplete3. g3 Pn raport cu structura lor$ circuitele electrice pot fi: neramificate si ramificate 1retele3.
1N. Elementele specifice alecircuitelor electrice de curent continuu. Rezistoare. Surse de energie electrica. Regimuri de fctionare ale surselor.

Circuitele de curent continuu 1regim electrocinetic stationar3 sunt caracterizate prin semnale constante de timp$ iar transformJrile de energie care au loc in ele se datoresc numai miscJrii ordonate a sarcinilor electrice. Aceste circuite sunt parcurse numai de curenti de conductie si pot fi caracterizate printr-un singur parametru de circuit & rezistenta electricJ R . "n consecintJ$ circuitele de curent continuu cuprind un singur tip de element pasi% & rezistorul electric. Rezistorul ideal este un element pasi% de circuit electric 1disipati% de energie electricJ3 al cJrui parametru unic este rezistenta electricJ R $ definitJ din legea lui +0m.Rezistoarele$ concepute si construite pentru anumite aplicatii te0nice 1reglarea tensiunii si intensitJtii curentului din circuitele electrice$ pornirea si reglarea %itezei la unele motoare electrice$ incJlzirea electricJ etc..3 pot fi clasificate dupJ mai multe criterii. #upJ modul de realizare rezistoarele pot fi: a3 bobinate$ construite prin infJsurarea unui conductor de mare rezisti%itate pe un suport izolant< b3 peliculare$ realizate prin depunerea unei pelicule rezisti%e pe un suport izolant< c3 de %olum$ 1c0imice3$ executate dintr-un amestec de douJ sau mai multe faze$ dintre care una conductoare 1grafit sau negru de fum3$ a%and forma cilindricJ sau tubularJ. "n functie de dependenta %alorii rezistentei R $ de intensitatea " a curentului care o parcurge$ adicJ dupJ alura caracteristicii lor tensiune r R ezistoarele pot fi: a3 liniare$ la care rezistenMa R nu %ariazJ cu " si b3 neliniare - in caz contrar. #upJ posibilitatea de modificare a rezistenteilor rezistoarele pot fi: a3 fixe la care %aloarea rezistentei R se stabileste la fabricatie si rJmane practic constantJ pe intreaga duratJ de functionare<
18

b3 %ariabile $ numite si reostate$ a cJror rezistenMJ se poate regla. Rezistoarele sunt caracterizate prin rezistenta nominalJ R< puterea nominalJ Surse de energie electricJ Sursele de curent continuu sunt generatoare de energie electric caracterizate printr-o t.e.m. constantJ in timp si printr-o rezistentJ proprie i r numitJ rezistentJ internJ a sursei. #upJ principiul de functionare$ respecti% dupJ natura campului electric imprimat caracteristic$ sursele de curent continuu pot fi: electroc0imice 1pile si acumulatoare electrice3$ termoelectrice$ foto%oltaice$ de inductie 1generatoare rotati%e de c.c.3$ etc. Curentul " se numeste curent de sarcinJ al sursei si$ in raport cu %aloarea sa$ se disting urmJtoarele regimuri de functionare ale surselor: 13 Ln gol: "67$ R6c$)6E 23 Ln sarcinJ: 7Z"Z"n$ )6Ri6E-ri" Suprasarcina "["n ?3 Ln scurtcircuit$ tre e%itat "67$ R67$ "sc6E;ri 1Q.Teoremele lui Wirc00off a3 ,rima teoremJ a lui Wirc00off rezultJ din legea conser%Jrii sarcinii 1pe baza cJreia s-a demonstrat teorema continuitJtii liniilor de curent$ exprimatJ prin relatia 12.193 si se aplicJ intr-un nod al unui circuit electric. Se considerJ o suprafata inc0isJ Rin interiorul cJreia se aflJ nodul ' 1fig. ?.113 AplicJm acestui domeniu F forma localJ 2. ScindJm integrala Ln cKte elemente a%em:

relatie care constituie prima teoremJ a lui Wirc00off si se enuntJ astfel: Lntr-un nod al unui circuit suma algebricJ a intensitJMilor curenMilor este totdeauna nulJCon%entional$ Ln aceastJ sumJ$ se iau cu semnul plus curentii care ies din nod 1din suprafata F3$ LntrucKt sensul lor este acelasi cu sensul poziti% al normalei n la suprafatJ. #acJ circuitul are n noduri$ prima teoremJ a lui Wirc00off se aplicJ pentru 1n b13 noduri 1ecuatia de ordinul n $ fiind o combinatie liniarJ a primelor ecuatii$ nu este independentJ fatJ de acestea3. b3 Teorema a doua a lui Wirc00off rezultJ din legea conductiei electrice si se aplicJ Lntr-un oc0i al unui circuit electric.

19

Teorema a ""a a lui Wirc00off se enuntJ astfel: Lntr-o buclJ a unui circuit$ suma algebricJ a tensiunilor electromotoare 1e] 3 este egalJ cu suma algebricJ a cJderilor de tensiune 1R]i] 3 din laturile buclei 1p3 considerate.

plus dacJ sensul de parcurgere al buclei coincide local cu sensul mJrimii respecti%e 27. Transformarea sc0emelor circuitelor pasi%e. Rezistenta ec0i% a unor rezistente conectate in serie;paralel.

"n scopul de a simplifica studiul si rezol%area circuitelor complexe de curent continuu1c.c.3$ se recurge la transformarea si inlocuirea sc0emelor complicate cu altele mai simple$ dar ec0i%alente.,entru ca douJ circuite sJ fie ec0i%alente este necesar ca tensiunile nodurilor si curentii ce intrJ in noduri sJ rJmanJ nesc0imbati. Rezistenta ec0i%alentJ a unor rezistente conectate Ln serie:

Rezistenta ec0i%alentJ a conexiunii serie 1fig.b3 %a fi: Re6);" Rezistentele conectate Ln serie sunt parcurse de acelasi curent ". Pn acest caz: ) 6)1 S)2 S ...........S)n )16 R1 " < )26 R2 " < ............ )n 6Rn" )6R1"SR2".....Rn"6 ,rin identificarea relatiilor rezultJ: rezistenta ec0i%alentJ a unui grup de rezistente conectate Ln serie: Re6
20

Rezistenta ec0i%alentJ a unor rezistente conectate Ln paralel #ouJ sau mai multe rezistente sunt conectate Ln paralel dacJ au la borne aceeasi tensiune . ,entru sc0ema din fig. ?.1:.a se pot scrie relatiile:

" 6 "1 S "2 S ..........S "n ]irc00off 1

rezultJ expresia rezistentei ec0i%alente a unor rezistente conectate Ln paralel:

21.Transfigurarea stea-triung0i a unui grup de rezistente. Transfigurarea unei portiuni de retea electricJ constJ in inlocuirea acelei portiuni cu o altJ portiune de retea$ ec0i%alentJ cu prima$ astfel incat sc0imbarea sJ nu producJ nici o modificare in repartitia curentilor din restul reelei. Transfigurarea stea-triung0i presupune inlocuirea unui grup de rezistente conectate in stea printrun grup ec0i%alent de rezistene conectate in triung0i sau in%ers fig.

Cele douJ grupJri sunt ec0i%alente 1curentii Ln noduri si tensiunile Lntre noduri nu-si modificJ %alorile3$ dacJ rezistentele ec0i%alente Lntre perec0ile de noduri omoloage ale celor douJ conexiuni sunt egale$ respecti%:
21

Se calculeazJ rezistenta conexiunii stea Ln functie de rezistenta conexiunii triung0i. ,rin solutionarea in%ersJ a sistemului se pot obtine expresiile rezistentelor conexiunii triung0i Ln functie de rezistentele conexiunii stea$ respecti%:

22.Transformarea sc0emelor circuitelor acti%e "n acest caz$ un grup de laturi acti%e conectate intre ele in serie sau in deri%atie se inlocuieste printr-o laturJ acti%J ec0i%alentJ caracterizatJ prin t.e.m. ec0i%alentJ Ee si rezistenta ec0i%alentJ Re . a3 ,entru o conexiune serie de laturi acti%e 1fig.3$ prin aplicarea legii conductiei fiecJrei laturi componente$ rezultJ: )1S E16 R1 "R< )2S E26 R2 " ... )nS En6 Rn "

22

AplicKnd legea conducMiei pentru latura acti%J ec0i%alentJ 1fig. ?.18.b3$ rezultJ:

)S Ee6 Re " Ee6 Re6


Lnsumarea t.e.m. ] E se face algebric$ luKndu-se cu semnul plus tensiunile electromotoare care au acelasi sens cu curentul$ iar cu semnul minus cele care au sens contrar curentului din circuit. #acJ laturile acti%e sunt conectate Ln paralel 1fig.3$ prin aplicarea legii conductiei fiecJrei laturi$ se obtine:

"6

<

2?.Campul magnetic. "nductia magnetica. Campul magnetic e acea formJ de existentJ a materiei care se manifestJ prin forte sau cupluri de forte$ ce actioneazJ asupra corpurilor magnetizate sau asupra conductoarelor parcurse de curenti. Explorarea campului magnetic se face cu un corp de probJ. Cel mai potri%it corp de probJ este o micJ spirJ foarte subtire parcursJ de curent$ numitJ buclJ de curent$ reprezentatJ teoretic in figura a. si realizatJ practic in figura .b. Uucla se caracterizeazJ prin %ectorul: mb 6i A6 i A n

23

numit momentul buclei. #acJ bucla are mai multe spire 1(3 atunci aria ei se scrie A 6 ( As $ unde As este aria unei singure spire. #acJ se aduce bucla de curent Ln spatiul unde se presupune cJ existJ cKmp magnetic$ asupra ei se exercitJ actiuni mecanice. Se constatJ cJ asupra buclei se exercitJ un cuplu de forte dat de relatia %ectorialJ : C 6 mb d U% sau C 6 i Ad U% .Jrimea U% se numeste inductie magneticJ Ln %id si se mJsoarJ Ln tesla =T>. unitatea de mJsurJ rezultJ:

2:. *orte particulare in camp magnetic Actiunile ponderomotoare 1forte sau cupluri de forte3 in camp magnetic prezintJ un deosebit interes in electrote0nicJ$ ele constituind baza unor importantesi numeroase aplicaMii te0nice. *ortele particulare la care se referJ acest paragraf 1forta -orentz $ forta -aplace$ forta lui Ampere3 au fost studiate si determinate initial pe cale experimentalJ$ dar ele se pot deduce teoretic in cazurile cele mai generale.
24

*orta -orentz sau forta magneticJ este forta care se exercitJ asupra unui mic corp LncJrcat electric aflat Ln miscare Ln cKmp magnetic. Experienta aratJ cJ asupra unui mic corp LncJrcat cu sarcina electricJ @' care se deplaseazJ cu %iteza % Lntr-un cKmp magnetic de inductie U% se exercitJ forta: @* 6 @' % d U% a%Knd directia perpendicularJ atKt pe directia de deplasare$ cKt si pe directia liniilor cKmpului magnetic. Asupra unei sarcini aflate Ln repaus 1 % 6 7 3 nu actioneazJ cKmpul magnetic< forta magneticJ este maximJ dacJ directia de deplasare a sarcinii este perpendicularJ pe liniile de cKmp 1 % U% 3< forta magneticJ este nulJ dacJ sarcina se deplaseazJ pe linia de cKmp magnetic 1 % ;; U% 3. Expresia generalJ a forMei 1:.83 are aplicaMii practice la studiul miscJrii particulelor elementare Ln cKmp electromagnetic 1de exemplu Ln acceleratoare de particule3. *ora -aplace sau forta electromagneticJ este forta care se exercitJ asupra unui element de conductor parcurs de curent electric aflat Ln cKmp magnetic. .JsurKnd forta @* ce se exercitJ asupra unui element de conductor de lungime @l parcurs de curentul i si situat Lntr-un cKmp magnetic de inductie U% se constatJ experimental cJ existJ relatia: @* 6 i @l d U% Sensul forTei este dat de produsul %ectorial 1 @l d U% 3. *orta electromagneticJ este maximJ cKnd conductorul este perpendicular pe liniile de cKmp 1 @l U% 3 si este zero cKnd conductorul este orientat dupJ direcTia liniilor de cKmp 1@l ;; U% 3. *orta -aplace constituie baza funcTionJrii motoarelor electrice. *orta lui Ampere sau forta electrodinamicJ #acJ douJ conductoare sunt paralele$ filiforme$ infinit lungi si parcurse de curentii i1 si i2 se constatJ experimental cJ asupra lor se exercitJ o forTJ datJ de relaTia :

*orta o exercitJ cKmpul magnetic al conductorului 1 asupra curentului i2 din conductorul al doilea. *orta este de atracTie dacJ curenTii au acelasi sens si este de respingere dacJ curenTii au sensuri contrare.

29.Calculul inductiei magnetice. *ormula lui Uiot-Sa%art--aplace "n electrostaticJ$ fenomenele electrostatice sunt produse de repartitiile de sarcinJ de densitate %olumetricJ Rsi sunt descrise de %ectorii E si #. #acJ sarcina electricJ ' are distributie %olumetricJ
25

"n magnetism$ fenomenele magnetice sunt produse de repartitia densitJtii de curent \ 1sau de magneti ec0i%alenti3 si sunt descrise de %ectorii U si E . "n magnetism forta elementarJ care se exercitJ intre elementele de %olum: d * R\ 5Rd!xU% ,rin urmare$ intre mJrimile campului electrostatic si campului magnetic se pot face urmJtoarele analogii:2!f < E!-U% Se poate calcula astfel U% $ pentru o distribuTie %olumetricJ de sarcinJ$ tinand seama de expresia intensitJtii campului electrostatic in %id:

- formula Uiot- Sa%art--aplace .Jrimea de stare localJ in campul magnetic U este direct proporMionalJ cu natura mediului prin care se inc0id liniile de camp. #ependenta inductiei magnetice de natura mediului se defineste printr o constantJ de material numitJ permeabilitate magneticJ notatJ cu R. ,entru conductoare filiforme:

"ntensitatea campului manetic in %id se determinJ cu relatia:

28.Tensiunea magnetomotoare. Solenatie.

26

integralJ care se calculeazJ conform fig. :.8. "n membrul drept al relatiei 1:.?:3 intrJ toti curentii care inlJntuie conturul R$ cu semnul luat dupJ regula burg0iului drept. Astfel pentru exemplul din fig. :.8 se poate scrie:

27

2H. CA.,)- .AC(ET"C "( S)USTA(Tg. .agnetizare temporarJ si permanentJ. .agnetizatie "n naturJ existJ anumiti oxizi de fier care au capacitatea de a produce camp magnetic in urul lor. .agnetii permanenti pot fi produsi si in mod artificial prin introducerea materialelor feromagnetice intr-un camp magnetic. Se spune cJ un corp este magnetizat sau se aflJ in stare de magnetizare dacJ el este supus unor forte si cupluri cand este adus intr-un camp magnetic. AceastJ stare de magnetizare poate fi permanentJ 1nu depinde de %aloarea inductiei magnetice3 sau temporarJ 1depinde de %aloarea inductiei magnetice in care este introdus corpul3. Caracterizarea acestei stJri$ pentru corpuri cu dimensiuni mici$ se face cu mJrimea %ectorialJ m $ numitJ moment magnetic$ analog cu momentul buclei. Cuplul si forta ce se exercitJ asupra unui mic corp magnetizat sunt:

*orta apare numai Ln cKmpuri neuniforme. Sensul relatiei poate fi arJtat Ln figura:

Pn cazul corpurilor cu dimensiuni mari$ a%em de-a face cu un moment magnetic$ rezultant$ dat de suma %ectorialJ a momentelor magnetice ] m ale pJrtilor elementare: -imita raportului dintre @m si %olumul @! $ cKnd acest %olum tinde cJtre zero$ se numeste intensitate de magnetizare sau magnetizatie:

,entru o repartitie uniformJ a curentilor moleculari rezultJ:


28

=A;m>

29