Sunteți pe pagina 1din 34

Soluii pentru o schimbare sigur (nu neaprat uoar)

1. Gndete-te la situaia actual. Poate fi vorba despre un comportament, o suferin, o lips, chiar i o boal. Rezerv-i 10 minute i exa ereaz-i durerea. Gndete prpstios, f-i !n minte cele mai rele scenarii. "mplific-i starea de ru pn cnd a#un i !n punctul !n care stul, nervos, scrbit, hotrt s spui G"$"%%%% P&'( ")*)% +. )a o foaie i un pix i scrie !ntrebarea ,*e obin bun din situaia asta-. /crie toate rspunsurile care !i vin !n minte pn cnd a#un i la un punct !n care ai un "0" i !nele i mult mai clar lucrurile. 1. "cum !ntreab-te, ,*um pot obine acelai beneficiu, dar altfel-. 2e exemplu, daca ai descoperit c te auto-comptimeti i !i place asta 3la un oarecare nivel4, ce !i aduce autocompasiunea- $e face s te simi important, demn de mil- *aui atenie- *um poi obine asta prin alte comportamente i aciuniGsete minim 1 comportamente diferite prin care poi obine acelai beneficiu 5. )ma ineaz-i cum reacionezi i acionezi diferit acum cu noile resurse 3 diferite site la punctul 14 6. "du-i aminte de un moment cnd ai fost foarte hotrt s schimbi ceva. *nd ai spus un G"$" plin de ener ie i ai trecut la aciune. Retriete momentul i fii atent unde anume !n corp ai simit ener ia aia. *e ai vzut atunci, ce ai auzit- *e i-ai spus !n nd i cum anume te-ai simit- Retriete pe deplin situaia respectiv i adu ener ia aia !n prezent. "poi f primul pas spre schimbare. ine minte c orice schimbare !n viaa ta e posibil i !ncepe cu tine. 'u-i lsa mintea s te pcleasc i sete beneficiul din spatele situaiei de care te pln i. 7-i propria minte un prieten valoros, nu un duman de temut.

Obiceiurile tale sunt destinul tau esti ceea ce faci zilnic


Suntem ceea ce facem n mod repetat. Excelena aadar nu este o aciune ci un obicei "ristotel

8n momentul !n care faci un lucru repetat din nou 9i din nou 9i din nou, acel lucru devine obi9nuin:. ;i poate ai auzit un proverb care spune c obi9nuin:a este a doua noastr natur.<biceiurile noastre ne definesc !ntre viitorul. Practic suntem fcu:i din obiceiuri. = foarte important s !n:ele i c ceea ce faci !n fiecare zi 9i cum anume faci, cnd aduni zilele i aciunile tale, vei avea un rezultat.= ca o balan:> dac pui mai multe run:e sau pietre !ntr-unul din talere, balan:a va !nclina !n partea !n care pui mai mult. 2ac ai un obicei prost 9i !l repe:i din nou 9i din nou, balan:a va !nclina !n favoarea acelui obicei prost.2ac bei !n fiecare zi, devii alcoolic, faci ciroz, mori, sau te !mbolnve9ti rav. 2ac mnnci prostii, #un? food, rsimi, te !n ra9i. 8n fiecare zi pui ceva in balan.2ac mer i la lucru !n fiecare zi 9i nu-:i mai obi9nuie9ti mintea s se ndeasc la solu:ii s faci bani mai mul:i dect !i prime9ti la serviciu, dac nu te nde9ti cum s faci o afacere sau s ai mai multe surse de venit, vei avea obi9nuin:a de a mer e la lucru pe pilot automat, mintea ta nu se va mai ndi la oportunit:i i posibilit:i.Pur 9i simplu vei rmne mer nd la acea slu#b zilnic pn !n momentul !n care ceva se !ntmpl, de obicei ceva ru> e9ti dat afar, vine criza 9i d faliment firma, abilit:ile tale nu mai sunt necesare, e9ti !nlocuit cu o ma9in. 2ac lucrezi !ntr-o fabric probabil e9ti !nlocuit cu un robot 9i !n momentul acela e9ti cu minile le ate. "i avut un obicei care !i aducea bani,

obicei care fr voia ta :i-a fost luat, 9i acum ce faci-'u mai tii cum s !i cti i existena. =ste cazul multor oameni. Prima oar ne formm obiceurile, apoi ele ne formeaz pe noi. nvinge i obiceiurile proaste sau altfel te vor nvinge ele pe tine Rob Gilbert

2eci, obiceiurile sunt cheia. Practic ceea ce voi !ncerca s fac !n acest articol, va fi s te !nv: s-:i dezvol:i un nou obicei <biceiul acesta facut zilnic va fi ca un runte, ca o pietricic pus !n balan:. ;i intr-o zi balan:a se va !nclina. 8n favoarea ta. $on@ /chAartz este un tip care de 16 ani studiaz sportivii de performan:. ;i ce anume studiaz la ei- /tudiaz cum anume a#un acei oameni, sportivii, s fac performan:.;i-a dat seama c ace9ti sportivi au ritualuri de comportament adic ni9te obiceiuri foarte puternic !nrdcinate.8n momentul !n care ai un obicei se !ntmpl un lucru foarte interesant 9i fain. *nd ai un obicei nu te mai nde9ti la acea ac:iune, la acel comportament, nu !:i consumi ener ie mental, nu !:i mai consumi voin:, nu mai ai nevoie de motiva:ie. "9a cum spuneam, te duci s te speli pe din:i, este un obicei. 'u te nde9ti prea mult, nu !:i consumi ener ie, BAoA ce efort uria9 trebuie s fac..< faci automat. Cer i la baie te speli pe din:i, clte9ti ura, ai plecat. =i bine via:a noastr este compus doar din obiceiuri 9i din pcate multe sunt proaste. 7elul !n care pierzi vremea !n fa:a calculatorului, felul !n care !:i pierzi vremea !n care ar trebui s faci un lucru bun 9i productiv pentru viitorul tu, felul !n care se lea zi dup zi !n care nu ai fcut ceva semnificativ pentru via:a ta, felul !n care mnnci, probabil nesnatos.$oate acestea sunt obiceiuri 9i trebuie schimbate. 0ai s vorbim acum despre obiceiurile tale. "cesta este principiul de func:ionare> "i nevoie de 10 de zile ca mintea 9i corpul tu s se obi9nuiasc cu un nou obicei. 2ac nu !l practici zilnic, va fi nevoie de mai mult, dup cum ai vzut in cazul meu cu sala de sport. 8n primele 10 zile va trebui s scapi de for:a G D ravita:ional. Primele 10 zile cnd vrei s schimbi un obicei prost cu unul bun sunt cele mai rele 10 zile din via:a. Cintea 9i corpul tu sunt !n homeostazie, !n zona de confort 9i spun Bnu, nu, ce se !ntmpl- *eva nu e !n re ul, ce e cu schimbrile astea-. "tunci tu trebuie s-:i folose9ti voin:a !n fiecare zi, pu:ina voin: pe care o ai ca s faci for:at, aproape, acele lucruri noi care iti vor forma un nou obicei Ea trebui s te for:ezi, o s fie foarte reu, totul !n mintea ta va spune 9i sufletul tu, Bopre9te-te, renun:, f altceva.."sa cum racheta folose9te F0G din combustibil ca s decoleze, s scape de for:a ravita:ional, tu trebuie s-:i folose9ti toat voin:a ta !n fiecare zi, 10 zile, ca s scapi de for:a ravita:ional a acelui obicei vechi 9i prost care nu te a#ut deloc. 8ntre ziua 10 9i +0 este R D rezisten:a. 'u mai este a9a reu ca !n primele 10 zile, !ns vei sim:i Btot mi-e reu, m chinui, poate ar fi mai bine azi s nu fac treaba.. 'u mai e a9a reu ca !nainte, pentru c ai scpat de for:a ravita:ional dar !nc ceva te tra e !napoi. "ici e perioada de rezisten: e pu:in mai u9or dar e !nc reu. ;i acum ai nevoie de voin:, bine!n:eles. )ar de la ziua +0 la 10 este " D aclimatizarea. "ici !ncepi s te obi9nuie9ti cu noul obicei, corpul 9i mintea spun Bna, hai, poate o s-mi prind bine acest nou obicei. 9i !ncepi s te relaxezi avand un nou obicei."cum vine 9mecheria. $o:i sportivii de performan: 9tiu asta 9i oamenii obi9nui:i nu o 9tiu. 8n momentul !n care :i-ai creat un nou obicei, nu mai este nevoie s-:i folose9ti voin:a ca s faci acel lucru nou. *nd :i-ai format un obicei 9i :i-e u9or s faci lucrul acela po:i s-:i folose9ti voin:a la altceva. "sta-i frumuse:ea. Hi-ai creat obiceiul folosind voin:a 9i salut% =ste pe pilot automat. 'u mai e nevoie de voin:

9i atunci iei voin:a aia 9i ce faci- 8:i creezi un nou obicei pozitiv !n via:a ta."ceasta e sin ura solu:ie pe care eu am aflat-o 9i pe care o folosesc !n via:a mea ca !n fiecare zi, folosindu-m de obiceiurile mele noi, s pro resez, s evoluez. "9a cum :i-am spus, o dat format obiceiul, nu mai este nevoie s te chinui, s fii motivat, o faci automat. Sde!te un g"nd, culege o ac#iune. Sde!te o ac#iune, culege un obicei. Sde!te un obicei, culege un caracter. Sde!te un caracter, culege un destin. /tephen *ove@

*u a#utorul voinei i al obiceiurilor putem da dovada de perseveren: 9i !n fiecare zi a#un em s facem din ce !n ce mai bine 9i mai u9or acele activitai ce nu vor aduce rezultatele dorite. 2e ce-'u pentru c acel lucru a devenit mai u9or de facut ci pentru c puterea noastr de a face acel lucru a crescut. 2eci fcnd un lucru, !:i dezvol:i o abilitate. *u ct !l faci mai des cu att a#un i s-l faci mai bine. <biceiurile sunt cheia. "9adar motiva:ia nu ne a#ut cu absolut nimic, secretul este voin:a i obiceiurile.$ot ce faci !n via:a ta acum sunt obiceiuri. "i foarte multe obiceiuri dar multe dintre ele probabil sunt proaste 9i de aceea nu ai rezultatele pe care le vrei."9adar uit de motiva:ie, afl ce este voin:a, !nva: s o folose9ti 9i folose9te-o s-:i schimbi obiceiurile. *e se intampla daca nu dezvoli obiceiuri noi D *onsecinte pentru inactiune Eei simti tot timpul ca nu pro resezi pentru ca nu mai ai motivatie si ti-a pierit entuziasmul <biceiurile tale proaste vor deveni din ce in ce mai puternice i mai reu de rupt Eointa ta se va consuma pe lucruri marunte in loc sa o folosesti pentru ceea ce poate sa iti schimbe viata in bine 'u vei intele e de ce ai aceleasi rezultate an dupa an Eei face parte din cei FIG din oameni care cred ca succesul tine de noroc sau soarta

Cele 8 arii ale miestriei:


1. . !. #. %. '. ). 8. Obiceiuri Strategie "motii $elaii &italitate (inane Spiritualitate Contributie

)at cteva explicaii scurte> Obiceiurile."cestea sunt practici periodice automate. <amenii pot avea astfel de practici care !i duc la eec, la mediocritate sau la succes. Jna dintre mrcile maetrilor este aceea c !i ale obiceiurile, astfel !nct s acioneze ctre idealul lor.<biceiurile sunt cele care definesc identitatea omului. "ristotel spunea> /untem ceea ce facem !n mod repetat, de aceea C()=/$R)" nu este un act ci o deprindere % Strategia./trate ia !n acest context este capacitatea de a face le turi !ntre multiple concepte, idei, obiective sau constrn eri. 2e exemplu, pentru antreprenori, vine o vreme cnd se concentreaz pe .modelul de business. nu pe munca rea.Gndirea de tip strate ic este specific liderilor % "moii.*ontrolul emoional este absolut esenial pentru o via !mplinit pentru c emoiile sunt un fel de GP/ al miestriei. *nd simi c trieti cu miestrie, corpul tu simte o serie de senzaii pe care specialitii le catalo heaz !n diverse feluri 3stare de flux, .zon., stare de raie, etc.4. 2e aceea, controlndu-i emoiile poi ti cnd te afli !n starea de maestru i cnd nu, iar cnd nu te afli !n acea stare, poi contientiza asta i s te re!ntorci pe drumul tu de miestrie.=xist o stare a miestriei, iar tu o poi exersa % $elaii.2ac avem un GP/ emoional, atunci avem i un GP/ relaional. Relaiile reprezint zona existenei noastre care ne ofer cele mai profunde lecii i cele mai intense pasiuni. /e spune c I6-F6G dintre problemele de rezolvat !ntr-o via au natur relaionalKRelaiile sunt templul evoluiei tale. 2le atenia cuvenit % &italitate.Poi vea cele mai bune idei din lume. 2ac nu ai ener ia s le pui !n practic, mai bine nu le-ai fi avut. 8n felul sta, mcar nu ai fi fost frustrat c i-au venit ie respectivele ideiK "adar, menine-i nivelul de ener ie la nivelul aspiraiilor tale, ca s le poi pune !n practic.2e cele mai multe ori, ener ia vital ar trebui s fie prima ta prioritate, pentru c toate obiectivele pe care i le stabileti depind de asta % (inane.Lanii !nseamn libertate. Mipsa lor !nseamn frustrare. tiu c sun simplist, dar mai bine simplist i adevrat dect complicat i teoretic. 8n esen, banii reprezint o msur a valorii pe care o aduci !n lume, iar aceast msur este decis de cei pe care !i serveti.8n afar de bani, i celelalte arii sunt importante, dar asta nu !nseamn s fim ipocrii i s transformm finanele !n subiect tabu, numai pentru c avem nite concepii vechi despre acest subiect. Spiritualitatea./e refer la capacitatea de a te simi !n contact cu sistemele mai lar i din care faci parte 3divinitatea, ara, cultura unei or anizaii, umanitatea !n eneral4./piritualitatea este cea care te face contient de misiunea ta 3!i desctueaz potenialul de lider4 % Contribuia./e refer la capacitatea de a oferi valoare ctre sistemele mai lar i menionate mai sus , la dorina i puterea de a aduce impact pozitiv !n comunitatea 3piaa4 din care faci parte, la a oferi servicii de calitate pentru semeni 3la scar mic sau mare4.*ontribuia este cea care !i permite s pui !n oper viziunea ta 3s devii lider !n sens practic4 %

* Cine esti tu cu ade+arat, Ce o sa poti de+eni si ce nu poti niciodata schimba la tine*ine este =ul tau real)n spiritualitate, universul este vazut ca o proiectie de film. *a si cum o constiinta suprema 3numeste-o cum doresti tu, unii ii spun 2umnezeu4 isi ,ima ineaza. continuu 3in eternintate4 un univers intre ."ceasta ima ine a universului este ,proiectata. intocmai ca un film pe un ecran. 7ara acest ecran ce ar fi fasciculul de lumina care apare din aparatul de proiectie- 'u ai vedea nimic, nu ar exista nici un film daca acele informatii nu s-ar proiecta pe un ecran. *um ar fi sa mer i la un cinemato raf in aer liber care proiecteaza pe cerul infinit un film si fasciculul de lumina sa nu se opreasca pe nimic- 'ici o ima ine nu ar putea sa apara.=xact in acelasi mod, in aceasta constiinta suprema, chiar daca se proiecteaza un intre univers el apare ca informatie, ca idee. 2ar ca sa fie concret, sa il poti vedea si atin e, e nevoie de un ecran. "cest ecran este mintea. Cintea in spiritualitate mai este numita ,iluzia., pentru ca nu prezinta decat o proiectie.Proiectia apoi devine materiala, pe masura ce ne obisnuim cu ea. 2evine masa pe care ai computerul, devine zidul care te apara de fri ul de afara, devine pielea si carnea corpului tau. "cest univers este doar ener ie mentala. $ot ceea ce poti spune cu si uranta despre univers este ca seamana cel mai bine cu un and. *and te apropii de un atom, observi ca nu este nimic altceva decat K o sclipire luminoasa care are o anumita forma. 2ar nimic material nu este acolo. "i apropiat doi ma neti unul de altul- "i vazut ca intre ei este o forta care ii apropie sau departeaza- "ceeasi forta este in interiorul fiecarui loc ol pe care am invatat sa il numim atom si sa credem ca este ceva fizic. 'u exista nimic material in atom, nimic material in mana ta, nimic material in scaunul care te tine acum. $otul este doar ma netism, atractie si respin ere, forta ma netica fara consistenta materiala.Cintea noastra interpreteaza acesti curenti ma netici si ne face sa traim aceasta iluzie de material. 'u intru in amanunte aici, dar daca exista curiozitate pentru a detalia acest subiect, pot sa scriu un articol in care sa explic pe lar cum de percepem ca material un obiect si o intrea a lume, care nu exista in aceasta forma. *and mer i la cinema si vezi pe ecran o mancare super ustoasa, ti se face pofta poate, dar nu o sa o mananci, pentru ca este doar o iluzie proiectata acolo. 2in perspectiva constiintei superioare, din perspectiva spectatorului, tot ceea ce se proiecteaza pe ecranul mintii este o iluzie. Ma nivelul constiintei supreme, totul este doar idee.)ma ineaza-ti acum ca esti actor si ca ai #ucat intr-un film pe care il vezi acum la cinemato raf. $e privesti pe tine cum ti-ai oferit constiinta unui persona# pe care l-ai #ucat. 2ar tu, actorul, esti complet diferit de persona#. Poate persona#ul moare in film, dar tu continui sa existi. 2in perspectiva persona#ului, tu esti nemuritor, etern. Persona#ul sufera in film si se bucura, dar actorul #oaca acel rol de suferinta si bucurie. /i chiar daca persona#ul este un om limitat, actorul poate sa fie enial.Ca andesc la piesele scurte ale lui Cr. Lean. Persona#ul este foarte limitat, dar actorul este un tip extraordinar.=ul tau real este actorul care a ales acest persona# pe care il #oci chiar acum. "tunci cand corpul fizic moare si eul tau personal 3personalitatea, persona#ul4 dispare, constiinta ta va lua apoi un alt persona# sa il #oace, intr-o alta viata. *um de nu stim toate acestea automat"ici intervine iarasi mintea. Gandeste-te acum la un persona# dintr-un film. Persona#ul D si nu actorul- este cel care actioneaza in film. =xista un fel de ,zid. de cunoastere care desparte un persona# de actor."cum ceva timp am citit o carte extraordinara care se numeste ,Mumea /ofiei.. "colo persona#ul din carte si-a dat seama ca este doar un persona#. /i-a dat seama ca este o parte a constiintei autorului. )ti recomand sa

citesti acea carte, este cea mai bine scrisa carte despre istoria filozofiei. Poti invata acolo despre toate curentele de andire din lume fara sa te plictisesti pentru ca este scrisa foarte distractiv si inteli ent. Cintea este cea care te opreste sa realizezi ca esti doar un persona#. $e identifici cu personalitatea ta, te identifici cu ceea ce detii. "sta este iluzia mintii. Cintea este cea care te desparte pe tine ca persona# de =ul tau real.*and mintea este linistita, tacuta, apar stari emotionale pe care nu le-ai invatat niciodata. "par informatii pe care nu le-ai auzit sau citit niciodata. $oate acestea provin de dincolo de mintea ta, din =ul tau etern si infinit."cel =u al tau detine toate capacitatile pe care persona#ul pe care =ul tau il #oaca in aceasta viata nu le detine. Gandeste-te iar la Cr. Lean, acel persona# care ne amuza este foarte limitat, dar actorul care #oaca acel persona# este nelimitat, comparativ cu persona#ul.$ot asa si personalitatea ta este cea care contine toate limitele tale. 2ar aceste limite nu exista in =ul tau real. *and mintea se linisteste, =ul real nu mai proiecteaza nici un persona#. "tunci, persona#ul limitat dispare pentru moment iar tu iti dai seama ca esti fara nici o limita.=u aveam o multime de complexe pe care le-am anulat rapid prin aceasta metoda. )n momentul in care mintea nu mai ,intretine. si nu mai hraneste o anume personalitate, =ul real apare in prim plan.)mi amintesc cat de diferit eram, cum nu reuseam sa fiu deloc autentic. *at de timid eram si cum incercam de fiecare data sa arat ca sunt cineva. $oate acestea erau doar #ocuri ale mintii mele.$oate s-au oprit automat cand am oprit mintea, chiar si pe moment. Comente scurte de oprire a mintii sunt suficiente ca sa ai acces la informatia despre adevaratul tau =u./unt mii de metode care sa te a#ute sa a#un i in acea stare de non-minte. $oate te vor duce tot acolo. Pe 'MP Cania o sa explic aceste metode, revenind deseori si amintind care e scopul lor. 2ar scopul este tot timpul acelasi D obtinerea acestei stari de dincolo de minte, cand iti apare in prim plan =ul real, cand personalitatea ta este doar un persona# pe care tu il #oci.)n momentul in care nu te mai identifici cu persona#ul se produce transformarea.)n psiholo ie, omul se identifica cu convin erile lui. $u crezi ca nu poti sa vorbesti in public, deci acest lucru pentru tine este o realitate. Pentru persona#ul din film, care crede ca nu poate sa vorbeasca in public, acest lucru este o realitate. 2ar cum este acest lucru pentru actorul care tocmai este in fata camerelor de filmat-/i daca viata ar fi un film si tu, care te temi sa vorbesti in public, ti-ai da seama ca doar persona#ul pe care il #oci are aceasta limita- "utomat ti-ai da seama ca aceasta limita nu are sens, ca este doar o trasatura a unui persona#, dar tu nu mai esti persona#ul. Pur si simplu limita va disparea, pentru ca va disparea ,zidul. dintre actor si persona#.$ot ceea ce trebuie sa a#un i sa simti este ca tu esti diferit de persona#ul pe care il #oci.Nilele trecute cineva m-a intrebat daca nu isi pierde identitatea atunci cand personalitatea se anuleaza in acele momente.*and dormi iti pierzi identitatea oricum. /i cand te trezesti iti reiei aceeasi identitate. 2iferenta consta in faptul ca atunci cand iti reiei identitatea dupa cateva secunde de iluminare, nu o sa mai fii niciodata limitat de incapacitatile persona#ului care erai inainte D pentru ca acum stii ca esti mai mult decat un simplu om care la un moment dat o sa moara.

% pasi pentru a realiza schimbari poziti+e de durata


.asul 1: /otati # masuri pe care trebuie sa le luati. Cai intai trebuie sa notati 5 masuri pe care
trebuia sa le luati mai demult si din diverse motive ati amanat. =ste usor sa asim motive pentru care sa nu facem un numit lucru, insa, daca dorim cu adevarat sa realizam ceva in viata, trebuie sa facem toate lucrurile la timpul lor si sa scapam de obiceiul acesta al amanarii.

Ea recomand sa notati separat pe cate o foaie de hartie fiecare obicei pe care doriti sa-l schimbati. Pentru inceput, puteti incepe cu niste obiceiuri care sunt mai usor de schimbat, pentru a avea sanse mai mari de reusita, insa, daca sunteti o persoana cu o vointa foarte puternica, puteti ale e sa schimbati cele mai urate 5 obiceiuri de care doriti sa scapati.

.asul : $aspundeti la urmatoarele intrebari. 2upa ce ati notat separat pe cate o foaie de hartie
cele 5 obiceiuri, raspundeti pentru fiecare in parte la urmatoarele intrebari> 2e ce nu am luat aceste masuri pana acum *are sunt motivele pentru care am amanat *e suferinta am asociat in trecut acestei idei de schimbare)ncercati sa fiti cat mai sincer cu dumneavoastra. *u cat sunteti mai sincer, cu atat mai usor va va fi sa renuntati la obiceiurile respective. )ncercati sa enumerati toate motivele pentru care ati continuat sa faceti acele lucruri, desi stiati ca nu sunt deloc benefice pentru dumneavoastra.

.asul !: Ce placeri ati asociat acestor obiceiuri, "cum, notati toate placerile pe care le-ati
asociat in trecut cu fiecare obicei in parte. 2e exemplu, daca v-ati propus sa aler ati cate 10 de minute in fiecare seara, dar n-ati facut-o, care au fost motivele care v-au oprit sa faceti aceasta schimbare- Probabil era mult mai confortabil sa stati in pat, sa va uitati la $E si sa mancati chips-uri, sau probabil va placea mai mult sa iesiti cu prietenii ,la o bere. sau ,la o pizza.. =numerati toate placerile care v-au impiedicat sa renuntati la aceste obiceiuri.

.asul #: Ce +a +a costa daca nu +a schimbati chiar acum, "cesta este un pas foarte
important. $rebuie sa va anditi foarte bine si sa constientizati ce va va costa daca nu faceti aceste schimbari chiar in acest moment. *e aveti de pierdut daca continuati sa amanati- *um va va influenta in mod ne ativ viata daca veti continua sa pastrati aceste obiceiuri neplacute-

.asul %: Care sunt placerile pe care le +eti trai daca luati chiar acum aceste masuri,
"cesta este pasul cel mai distractiv. $rebuie sa faceti o lista cat mai mare cu toate lucrurile pozitive si toate placerile pe care le veti trai daca renuntati chiar acum la aceste obiceiuri. /ecreul este sa faceti o lista enorma. *u cat aveti mai multe motiva sa faceti o schimbare, cu atat mai mari sunt sansele sa o faceti. )n incheiere, as vrea sa va reamintesc faptul ca pentru a realiza o schimbare de durata, trebuie sa asociem ideea de suferinta cu vechile obiceiuri si cea de placere cu noile obiceiuri. "stfel, atunci cand doriti sa faceti o schimbare, faceti o lista cat mai mare cu toate neplacerile asociate cu vechile obiceiuri si o alta lista si mai mare cu placerile asociate cu ideea de schimbare. Cult succes%

Cum poti schimba ce+a la tine ,


Pana acum cum ai tot incercat sa schimbi ceva la tine- Prin forta% $i-ai impus sa nu mai faci ceva rau% /au ti-ai impus sa faci ceva bun%2ar ce faci tu cand esti fortat- $e aperi% *hiar si de tine te aperi."sa ca forta nu aduce decat rezistenta. )n realitate putina lume schimba ceva prin forta. Mucrurile se schimba altfel in psiholo ia ta.)ti arat acum pasii pentru schimbarea reala>

2efineste exact care este comportamentulO actiunea pe care doresti sa o schimbi. )ntreaba-te ,ce nu imi place la mine din ceea ce fac-. si ,*e ma deran#eaza la mine si nu am control asupra acelor lucruri, 3daca nu tu ai control atunci altceva din tine are controlul asupra acelor actiuni4 Poate descoperi ca esti prea timid, prea nervos, prea lacom, prea comod. $oate acestea daca nu iti plac le poti pune pe lista. Pentru ca te asi ur ca in spatele lor exista o parte din tine care le enereaza pentru ca vrea sa te a#ute, in felul ei. 0upa ce ai ales un comportament care nu iti place la tine1 gandeste2te la urmatoarele: 1. *and a aparut pentru prima data acel comportament- "proximativ macar. 'u e nevoie sa asesti data si ora exacta. +. Ma ce te a#uta acel comportament- 'u ai voie sa spui ,la nimic. sau ,nu stiu.. $ine minte, la inceput nu o sa stii la ce te a#uta sau o sa zici ca nu te a#uta la nimic. 2ar asta e doar din cauza ca decizia de a te comporta ca un timid este subconstienta, deci si beneficiile sunt ascunse tot acolo. Jneori e nevoie de zile in sir de autoanaliza ca sa descoperi avanta#ele unui comportament sau atitudine ne ativa. 2aca am descoperi rapid acele avanta#e 3intentii pozitive4 ar fi usor sa ne modificam orice in noi instantaneu. 2ar ele sunt ascunse adanc in trecutul nostru. 1. *e pierzi daca nu te-ai mai comporta asa- "sta este poate cea mai importanta intrebare. /i aici ai tendinta sa spui ca nu pierzi nimic sau ca nu stii. 2ar tine minte, tot timpul ai ceva de pierdut. "ltfel ai fi schimbat de mult acel comportament ne ativ. *and ai asit care este beneficiul ascuns din spatele comportamentului tau, tine minte ca el este dat de o re ula pe care ai pro ramat-o in tine cu ani in urma. /i mai important, aceasta re ula chiar te-a a#utat la ceva atunci. < parte din tine a fost atunci creata pentru a se ocupa de aceasta re ula.Jn element esential este sa multumesti acelei parti din tine pentru faptul ca D in felul ei de atunci D iti vrea binele.=a nu stie alt mod inca de a te a#uta, asa ca iti vrea binele in felul ei, in felul in care ai decis cu ca asa arata binele cand erai mai tanar. 3de exemplu cand ai tras primul fum de ti ara, binele arata asa pentru tine ,sunt liber si smecher pentru ca fumez. 4 "cum dupa ani de zile, binele tau arata altfel ,ce bine ar fi sa am plamanii curati. "cestea sunt doar exemple, andeste-te tu la comportamentele tale nedorite, nu neaparat la fumat. $ehnica de schimbare consta in a pastra zilnic o perioada de +1 de zile le atura cu partea din tine care asa crede ea ca te a#uta. )n timpul celor +1 de zile 3fa-ti un calendar special pentru asta4 vorbeste cu prietenie cu partea aceea din tine. =a chiar vrea binele tau, pana acum poate ai invatat sa o urasti. 2ar ea nu vrea decat sa te prote#eze. =sti timid pentru ca a fost un moment cand ai fost poate respins. "sa ca s-a creat o parte in tine care are urmatoarea re ula ,daca nu te ba i in fata nu o sa fi respins.. Prosteasca re ula, dar ea exista in tine. 2aca iti urasti timiditatea nu o sa o modifici niciodata. 'u poti veni cu ciocanul in psihicul tau. $rebuie sa vi cu blandete. Poti sa fi tu dur in exterior, dar in interior esti oricum om si esti sensibil. Cultumeste zilnic acestei parti din tine si roa -o sa isi modifice re ulile. /a te a#ute sa dezvolti si alt comportament. Jnul pe care il stabilesti tu acum. 7a asta zilnic +1 de zile. $imp de 10 minute pe zi, seara inainte de culcare. *and esti linistit, ia le atura cu partea din tine care are aceea intentie pozitiva dar iti enereaza un comportament ne ativ.

*u cat comunici mai mult cu aceasta parte cu atat ea invata noi re uli. $u pana acum ai lasat-o in intuneric si ea se activa doar inconstient. "cum o scoti la lumina, ii oferi atentie. Poti sa o convin i sa isi modifice re ulile.

"3ercitiul ce iti +a imbunatatii dramatic stilul de +iata


*u totii avem acea masca sociala. Persona, masca actorului din antichitate. Cai avem insa partea cea mai importanta din nou, adevarata noastra identitate. Jnii ii zic /)'=M=, altii ii zic /J7M=$JM, altii zic "2=E"R"$" '<"/$R" )2='$)$"$=. "sadar, avem> 4+eam acea identitate de suprafata1 superficiala. /unt elevOa sau studentOa, sunt an a#atOa, am o profesie, am hobb@-uri, viata mea se desfasoara monoton, etc 5dentitatea 40"&4$464. 2orintele mele adevarate, necenzurate. *e vreau eu pentru mine si viata mea. 2e multe ori, cele + identitati ale noastre sunt foarte diferite.2e exemplu spunem ca e foarte bine sa avem un stil de viata sanatos in timp ce in hitim o shaorma./au spunem ca e bine sa facem sport in timp ce trec saptamani sua luni de zile in care nu ne miscam fundul./au spunem ca e foarte important sa ai disciplina financiara si sa faci economii, sa andesti pe termen lun , in timp ce cumparam compulsiv orice vedem in vitrine.=xemplele acestea pot continua la nesfarsit."cest tip de comportament se cheama incon ruenta. "dica ima inea si identitatea noastra de suprafata nu e aceeasi cu ima inea noastra reala si profunda."cum, ce anume da nastere indentitatii noastre adevarate, profunde2orintele noastre cele mai profunde. Jn tip pe care il studiez si care vorbeste despre aceste lucruri se cheama 7ran? Pern. $ipul este multimilionar si vorbeste despre masinile sport pe care le-a avut.7errari, Porsche, Mambor hini./i spune ca si-a cumparat toate aceste masini ca sa fie mai ,cool. si mai . interesant. pentru ca oamenii sa il respecte si sa il pretuiasca mai mult." fost dezama it, pentru ca identitatea lui nu s-a schimbat deloc. "vea obiecte in #ur insa in interior era tot distrus. Eiata lui era la fel de plictisitoare./i asa si-a dat seama ca oamenii nu vor lucruri noi ci vor < E)"$" '<J". Eor sa simta acea experienta ce o simti cand ai lucrurile materiale.*and o familie cumpara o casa noua, nu cumpara caramizile, acoperisul, camerele.*umpara =QP=R)='$" de a trai intr-o casa spatioasa, intr-un mediu placut si creativ in care te poti relaxa.Pornind de la acest lucru, 7ran? a inventat si o formula simpla care zice ca

& 7 "85
"dica Eiata R =xperientele ce le traiesti 3 inclusiv experientele date de lucrurile materiale4 S )dentitatea noastra 3 valoriile, principiile, convin erile42aca azi am presupune ca mai traiesti 50 de ani de acum incolo, inseamna ca mai ai de trait 15T00 de zile. )ntrebarea pe care o am pentru tine si care mi-a schimbat mie intrea a viata este> *JC "R "R"$" E)"$" $" P=R7=*$" 2"*" 'J "R =Q)/$" M)C)$"R) /"J *<'/=*)'$='u te andi la lucruri ci la experiente. 2escrie cum am arata o zi perfecta din viata ta daca nu ar exista limitari sau consecinte.

5ntrebari a9utatoare: - *and te trezesti de dimineata, lan a cine te trezesti- *e vezi pe eam- *e faci primul lucru dupa ce te trezesti- *e anume mananci- Jnde mananci- *u cine mananci- *ine si cum sunt prieteni tai- *e faic cu ei si despre ce discutati- *um va petreceti timpul liber- *um si de unde iti vin banii- *um e viata ta sexuala, relatia sau relatiile tale- *e fel de familie ai- *um arata casa sau locul in care traiesti- *e ai face pentru dezvoltarea ta personala 3 sport, educatie, munca4 - *um ai contribui pentru cei din #ur- *e faci nopatea si cu cine- *um te distrezi"cestea sunt doar cateva intrebari insa tu vino cu <R)*= lucru pe care il vrei in acea zi perfecta. 'J J)$"%%% E" $R=LJ) /" $R")=/$) "*="/$" N) P='$RJ $<$ R=/$JM E)=$)) $"M=. *a sa iti dau o mana de a#utor, am sa iti zic cum arata ziua mea perfecta acum T ani conform notitelor ce le-am asit in acel vechi caiet studentesc> - 'u vreau sa mai lucrez pentru nimeni in E)"$" C=". Ereau sa ma trezesc la ce ora am chef si intrea a zi sa imi apartina pentru ca sa sa fac ce vreau eu. - Ereau sa am timp sa citesc cat vreau chiar si cateva ore pe zi fara sa ma streseze nimeni. Ereau sa iau micul de#un dupa ce fac 10 de minute pana la o ora de sport de dimineata. Ereau cand ma uit in o linda sa fiu mandru de mine. - Ereau sa lucrez pe internet, sa imi amena#ez cum vreau eu spatiul de lucru si sa lucrez cand sunt inspirat si am chef sa creez. Ereau sa creez valoare pentru oamenii din #ur si mai ales pentru cei care se lupta pentru libertatea si independenta lor si isi doresc sa realizeze ceva in viata, asa cum vreau si eu. Ereau sa fiu spri#inul lor atunci cand nu e nimeni care sa ii spri#ine asa cum si eu am avut o sin ura persoana care m-a spri#init cand nu era nimeni prezent pentru mine. - Prietenii mei sunt oameni cu multa incredere in ei si cu personalitati puternice. 'u se plan de nimic, nu fac pe victimele si nu asteapta atentie sau validare de la mine si nici eu de la ei. 2aca nu am timp sa ma intalnesc sa fac ceva cu ei cateva zile sau saptamani, cand ne revedem e ca si cand nu ne-am vazut doar de o zi. - Ereau sa mer cat mai des in excursii tematice. Ereau sa fac sporturi extreme. Ereau sa traiesc experiente unice care sa imi imbo ateasca sufletul. - Ereau sa am venituri pasive care sa imi permita sa am un astfel de stil de viata. - Ereau sa devin un foarte bun psiholo si sa a#ut suficient de multa lume astfel incat sa fiu considerat un bun psiholo . - Ereau sa scriu carti care sa fie citite peste eneratii de aucm incolo.

Ereau sa am o prietena frumoasa si desteapta cu care sa pot vorbi despre pasiunea mea, psiholo ia , care sa fie si pasiunea ei astfel incat sa nu ne plictisim atunci cand nu facem dra oste Ereau sa am timp doar pentru mine cand am nevoie. /a ies cu baietii la fotbal si la baut. Ereau ca macar de + ori pe saptaman sa ies in oras si sa am o viata sociala bo ata. Cacar odata la + saptamani sa tra cate o betie in club sau la un chef.

"stea sunt notitele ce le aveam de atunci. $<$ ce am scris atunci traiesc azi.$<$."stazi m-am mai maturizat un pic si imi dau seama ca trebuie sa refac lista. Partea frumoasa e ca ce am scris acolo, dorintele mele nu sunt schimbate.2oar ca acum vreau sa am o casa uriasa in care sa pot locui cu toti prietenii mei si imi doresc sa creez un imperiu psiholo ic in care atra cei mai buni tineri psiholo i 3 un fel de Goo le al psiholo iei 4 < alta parte frumoasa e ca atunci cand raspunzi la aceste intrebari si incepi sa traiesti fiecare zi pentru a-ti atin e acest stil de viata, identitatea ta profunda va iesi la suprafata mai bine ca oricand si vei comunica foarte clar cine esti si ce vrei. "stfel vei atra e in #urul tau oameni ca si tine pe care ii placi si care te plac la randul lor.'J $<$) vor fi deacord cu tine, si se vor indeparta, dar pe aceia nici nu ii vrei in #urul tau. Raspunzand la aceste intrebari si muncind in fiecare zi sa poti trai stilul de viata dorit, =/$) < P=R/<"'" "J$='$)*" si totul in viata ta se va schimba in bine. 'u uita%,'iciun vant nu este favorabil unui vapor care nu are un port de destinatie. .Raspunde la aceasta intrebare >. *JC "R "R"$" E)"$" C=" P=R7=*$" 2"*" 'J "R =Q)/$" M)C)$"R) /"J *<'/=*)'$=-. si daca vrei, impartaseste intr-un coment cu noi ce ai scris. )ncura#andu-ne reciproc vom reusi cu si uranta.

U /olutiile vechi nu dau randament la problemele noi% $hin? different%


$oata lumea vorbeste de ,schimbarea perspectivei. % *and apare o problema, auzi imediat un sfat ,priveste din alt un hi. , ,priveste din alt punct de vedere., etc.

Cat de usor iti este sa schimbi la comanda punctul de +edere,


)n situatiile in care chiar ai nevoie sa reusesti asta, e si mai reu. "tunci o parte din tine se enerveaza cand aude asa cevaK ,cum naiba sa privesc din alt punct de vedere lucrurile- 7aaaa-o tu, daca esti destept%. Ci-a venit ideea acestui articol pentru ca am auzit si eu, ca si tine, de o ramada de ori expresia asta si nu stiam ce inseamna.'iciodata nu reuseam sa imi schimb perspectiva si sa privesc lucrurile din alt un hi. 'u am priceput ce inseamna asta pentru ca nu stiam unde sa caut.)nainte sa incepem, o sa iti povestesc despre un amic de-al meu, la care m-a uimit pentru prima data aceasta schimbare de perspectiva. =l chiar vedea lucrurile dramatice din alt un hi. )ntr-una din zile ma intalnesc cu el in oras si cum aveam vreo 6 minute libere, il intreb cum ii mer e% )mi povesteste fara prea multe amanunte ce a mai facut, asa ca imi vine in minte sa il intreb cum ii mer e cu iubita lui. )ncepe sa rada si imi spune ca l-a parasit si zice ,Kmultumesc lui 2umnezeu ca m-a salvat si de data asta%.=i bine, asta chiar este o noua perspectivaK in loc sa fie suparat pentru asta, el privea din un hiul care il facea pe el sa se simta confortabil. 'u conteaza cine avea dreptate, ea ca l-a parasit sau el

ca multumea pentru salvarea asta ciudata% )mportant e ca, prin aceasta schimbare de perspectiva, el era echilibrat emotional. /chimbarea un hiului de vedere este o dovada de echilibru si sanatate emotionala. 'u este suficient sa vrei sa iti schimbi un hiul de vedere, ai nevoie de practica pentru ca ri iditatea mintii sa iti dea voie sa faci aceasta modificare. 2in punctul meu de vedere , schimbarea perspectivei tine de dezvoltarea personala. =ste unul din mecanismele interne pe care mintea ta le poate exersa ca sa te a#ute> - /a percepi altfel o problema 3ai un examen care te streseaza, o alta perspectiva inseamna sa iti pui mintea in situatia in care de#a ai terminat examenul D o sa ai alte emotii atunci4 - /a iti vina idei de rezolvare ori inale 3tocmai ai fost dat afara de la servici, schimbarea perspectivei te a#uta sa andesti cu mintea unui antreprenor D poti asi solutii noi4 - /a amplifici umorul intr-o situatie banala 3cand ceva e plictisitor, e suficient sa il percepi din alta perspectiva ca sa devina interesant4 )n parantezele de mai sus, am su erat numai niste mici artificii de andire, dar o sa iti dau niste exercitii practice ca sa iti amplifici viteza cu care mintea ta trece de la un punct de vedere la altul." reusi sa vezi problemele pe toate partile este o dovada de maturitate. Problemele mentale si emotionale apar cand nu reusesti sa te adaptezi la schimbarile din viata ta. "tunci incerci sa rezolvi probleme noi cu solutii vechi. "ceasta este reseala fatala care iti consuma multa ener ie si mult timp inutil. "i nevoie de o modificare in modul de a privi lucrurile, dar tocmai atunci cand iti este cel mai necesar, uiti ca ai la indemana aceste metode. 2aca mintea este obisnuita din timp sa priveasca altfel situatiile, cand iti apare o problema, mintea incepe imediat sa priveasca diferit."tunci solutia vine mai repede, este mai eficienta, este mai ori inala si D de ce nu D mai amuzanta. "3ercitiul 1: Voaca orice #oc care are nevoie de + #ucatori D dar tu #oaca rolurile ambilor #ucatori. < sa vezi ceva ciudat, o sa simti nevoia sa ,tii. cu unul dintre ,#ucatori.. =sti tot tu in oricare dintre roluri, dar o sa vezi cum mintea incearca sa faca un pact cu unul dintre #ucatori.2e exemplu, daca #oci sah, tu vei muta piesele si pentru "lb si pentru 'e ru. Cintea ta va dori ca unul dintre cei doi sa ,casti e. in defavoarea celuilalt.<bservi ceva ciudat- $ocmai aceasta nevoie de pactizare iti arata faptul ca mintea nu vrea ca tu sa iti schimbi un hiul de vedere% =ste asa de copilaroasa, incat se lupta contra ei insisi si vrea sa si casti e 44"cest exercitiu arata clar cum mintea are probleme cu detasarea, ruperea de un anumit punct de vedere si saltul la o alta perspectiva.=xercitiul nu este asa usor cum pare la prima vedere, eu ma incurc si acum dupa ani de utilizare a lui./tii ca ai resit in momentul in care incepi sa #oci ca sa casti e unul dintre ,#ucatori..2aca iti pastrezi luciditatea mentala, detasarea, saltul de la perspectiva unui #ucator la celalalt, atunci iti amplifici aceasta calitate mentala extraordinara> schimbarea un hiului de vedere. =xerseaza de atatea ori, pana cand simti ca D schimband pozitia #ucatorului D intri in pielea lui si doresti ca el sa casti e, apoi schimbi iar si iar doresti sa casti i de pe pozitia schimbata. 7oloseste acest exercitiu cu orice #ocuri ai ocazia. Poti sa folosesti inclusiv #ocuri pe computer pentru ca sunt la fel de eficiente, sin ura conditie este sa trebuiasca sa fie #ucate in doi si tu sa iti poti exersa neutralitatea cand #oci. "tentie insa, trebuie sa #oci cu dorinta de a casti a D din fiecare dintre cele doua perspective. 7iecare #ucator #oaca ca sa casti e% 2aca simti ca nu mai ai solutii la problemele cu care te confrunti in viata, asta nu este pentru ca acele solutii nu exista D ci pentru ca mintea ta este ri ida si inca nu a schimbat perspectiva D asa ca inca nu vede acele solutii.

"3ercitiul : $raiesti intr-un ocean cu aer% "cest exercitiu este un exercitiu de vizualizare si iti stimuleaza mult si creativitatea. /e potriveste la copii, daca doresti sa ii inveti sa isi schimbe un hiul de vedere, dar e la fel de eficient si la adulti.$rebuie sa inchizi ochii si sa iti spui in minte o poveste%)ma ineaza-ti ca esti capitanul unei corabii care nu pluteste pe mare, ci pluteste pe suprafata atmosferei noastre. $oate persoanele si tot materialul acelei corabii sunt foarte subtile, asa incat aerul pare pentru ele dens, precum este apa pentru noi. "cele persoane sar in oceanul cu aer si pot sa inoate asa cum noi sarim in apa. Pot chiar sa stea si sa pluteasca pe un nor, pentru ca norul este suficient de dens ca sa ii sustina. *orabia pluteste printre nori si foloseste panzele complet deschise pentru a navi a. $u esti chiar pe puntea acelei corabii si rolul tau este de a privi la adancurile de sub corabie ca sa le studiezi.*e anume vezi*ontinua sa iti ima inezi tot ceea ce privesti, tot ceea ce simti in timp ce corabia ta imateriala pluteste pe oceanul de aer. *um percepi tu acel ocean de aer, cum percepi creaturile care inoata prin acel ocean pe care tu acum plutesti- *um percepi apa pe care plutesc obiecte ciudate ale creaturilor de pe fundul acestui ocean de aer- *um percepi faptul ca toti se pare ca respira in acest ocean care pentru tine este periculos pentru ca ai muri, pentru ca tu nu ai nevoie de aer, ci de vid ca sa supravietuiesti. $ot acest aer de sub corabia ta te incanta, dar este periculos pentru tine daca te scufunzi in el fara un costum care sa nu te lase sa inspiri.<?, continua cat timp doresti tu aceasta vizualizare si cand simti ca ai trait emotia unei alte perspective, mentine-o pentru cateva momente si memoreaza tot ceea ce simti emotional."cest exercitiu este foarte util sa il faci daca simti ca este dificil primul exercitiu pe care ti l-am propus. Eizualizarea aceasta iti activeaza direct mintea ta de copil, minte care nu era ri ida si lipita de o sin ura perspectiva. "sa ca, da-ti voie sa retraiesti aceasta experienta cu mintea ta subconstienta si lasa sa se intoarca la tine acel moment in care te-ai simtit cel mai creativ si flexibil in andire. =sti sincer cu tine sau esti un K.fentosan.-*eea ce am invatat eu de cand studiez dezvoltarea personala este ca nu trebuie sa fii un ,fentosan. 3vorba lui 2odo al nostru4. "dica un mentosan, dar nu cu aroma de menta, ci cu aroma de K fenta. 2ezvoltarea personala ori o faci cum trebuie, ori nu o faci deloc. "dica, daca vrei sa te schimbi pe bucati nu va mer e, ori iti schimbi tot ceea ce te tra e in #os, ori esti un fel de elastic. "zi te intinzi in sus, maine revii iar cu capul la pamant. $oate elementele pe care le percepi ca ne ative in viata ta, e momentul sa incepi sa faci ceva pentru ele.2aca esti fumator si vrei sa iti dezvolti personalitatea, dar spui ca nu e momentul sa renunti la fumat, ci vrei doar sa echilibrezi emotiile tale, atunci esti un fentosan. $ot ceea ce tu stii ca nu iti face bine e momentul sa extra i din viata ta si sa arunci la unoi.Pana nu faci asta, ener ia cu care se hraneste un comportament sau o emotie ne ativa o sa te tina prizonier. < sa fii un elastic. "zi zbori, maine te tarasti pe pamant%/copul acestui articol a fost sa iti arat ca, in momentul in care iti dezvolti ,schimbarea de perspectiva., o sa te vezi si pe tine ca avand succesul pe care ti-l doresti, dar inca nu pui umarul sa il obtii. $rebuie sa exersezi si aceasta abilitate mentala, sa iti intre in san e, in obisnuinta D si, de fiecare data cand simti ca privesti lucrurile ca in trecut D treci pe postul celui de-al doilea #ucator, priveste-te pe tine din alt un hi de vedere. = posibil sa iti placa sau sa nu iti placa ceea ce vezi, dar macar vei stii ce sa decizi in continuare. Pe curand,Carius

"3orcizeaza ( +indeca) demonii ( defectele) din tine


*e ne mai plac povestile.Povestea este cheia pentru a deschide lacatul creierului nostru.Prin povesti fiinta umana a transmis invataturile de viata eneratiilor ce au urmat.Prin povesti primim motivatia, entuziasmul, lectiile, exemplele de care avem nevoie pentru a evolua si pentru a ne ridica atunci cand

suntem la pamant.*are este sursa puterii pe care o au povestile asupra noastra-Jna din explicatii este PR<)=*$)", un mecanism fundamental in psiholo ie. *a sa intele em puterea povestilor e important sa intele em proiectia.=xact cum un proiector proiecteaza pe perete o ima ine, la fel si sufletul si mintea noastra proiecteaza ce avem in interior. Jnde proiecteaza-P= "M$) <"C=') /) 7))'$= E)), desi proiectia se poate face si pe obiecte neinsufletite. Ma ce a#uta proiectia-)n primul rand la autocunoastere.<mul nu se poate cunoaste pe sine doar privindu-se pentru ca ii lipsesc uneltele. = nevoie de o persoana foarte evoluata spiritual si psiholo ic pentru a se putea evalua sin ura.=ste mult mai usor sa ne cunoastem privindu-i pe altii.*e fac, cum sunt, cum se comporta.Prin proiectie, punem pe alti oamenii ceea ce se afla in interiorul nostru si astfel, reusim sa vedem parti din noi la fel cum am privi intr-o o linda.2e aceea se spune ca oamenii din #urul nostru sunt o linzi pentru noi. Proiectand pe ei ceea ce avem in noi, invatam cine suntem si ce calitati si defecte posedam.Lun./i totusi, de ce ne plac povestileJna din temele centrale in povesti este batalia dintre bine si rau.Mumina si intuneric. Win si Wan . =roi si dusmani. )n eri si demoni.)n povesti asim dualitatea ce se afla in sufletul si mintea noastra.Linele si raul din noi se alfa in fiecare poveste ce a fost spusa de la inceputul timpurilor./i vrem ca binele sa triumfe in orice poveste pentru ca vrem ca la sfarsitul bataliei ce se da in noi, partea noastra luminoasa sa casti e batalia.7at 7rumos sa invin a zmeul. 2umnezeu sa il invin a pe /atan. <amenii sa invin a orcii. 0arr@ Potter sa il invin a pe Ealdelmort. Mu?e /?@Aal?er sa il invin a pe 2arth Eader.Recunosti tiparul-<rice poveste isi are ori inea in sufletul nostru, in psihicul nostru.'imic nu ne este strain. *eea ce ma#oritatea oamenilor nu stiu e ca demonii din noi nu pot fi ucisi niciodata.2efectele noastre nu pot fi eliminate.*u cat luptam mai mult cu ele cu atat le dam mai multa putere.Ma fel cum 0ercules se lupta cu 0@dra si cand ii taia un cap alte doua cresteau la loc, la fel si noi, cand vrem sa eliminam un defect acesta sufera o mutatia care il face si mai puternic. *e e de facut atunci-7acem din demoni "M)"$)) '</$R).Pe cine nu poti invin e, fa-l sa ti se alature./in ura cale pentru a invin e este sa recunoastem demonii din noi, defectele noastre, sa le acceptam si apoi sa le transformam.Eei incepe sa iti dezvolti o personalitate extraordinar de puternica atunci cand nu vei mai incerca sa elimini defectele ci le vei recunoaste si vei incepe sa le tratezi ca fiind o parte din tine ce va ramane acolo cat timp vei exista. 1. Primul pas asa dar este sa devii prieten cu defectele tale. *e face un prieten adevarat- "ccepta neconditionat si intele e.)ncearca sa accepti si sa intele i defectele. 2e ce exista ele- 2e ce exista in tine poate lenea, lipsa de motivatie, viciile si dependentele, a resivitatea, pesimismul, lacomia, invidia si mii de alte lucruri aparent .rele..Poate lenea a aparut pentru ca ai obosit si incearca sa te a#ute sa te odihnesti. Poate un viciu este acolo sa te a#ute sa te refu iezi din cauza unei dureri sufletesti de care nu stii cum sa scapi.Poate a resivitatea te a#uta sa scoti din tine ener ii care altfel te-ar face sa o iei razna. P<"$=, toate defectele nu sunt decat a#utoare de care nu suntem constienti si ele incearca sa ne a#ute in timp ce noi incercam sa le distru em, sa le ucidem.Poate nu facem altceva decat sa ne mutilam sin uri ca si cand am incerca sa ne taiem o mana sau un picior.2upa ce intele em ca defectele si demonii nu sunt dusmani ce trebuie ucisi, putem trece la pasul doi.

+. $ransformarea defectelor in calitati. 2upa ce incetam sa mai luptam impotriva partilor din noi pe care le consideram .rele. si intele em motivele pentru care ele sunt acolo, sa ne a#ute, e timpul sa trecem la urmatorul nivel.= timpul sa ne educam demonii.Menea se poate transforma in relaxare inteli enta in care ne incarcam bateriile pentru a ne pre ati sa facem perfomanta." resivitatea se poate transforma in ambitie.Jn viciu ne poate a#uta sa intele em ca e timpul sa ne maturizam si sa infruntam viata cu realitatile ei.Pana cand nu incetam sa ucidem parti din noi vom suferi vesnic din cauza demonilor care ne bantuie si ne in reuneaza viata.*and facem pace cu propriile defecte si incepem sa le intele em, acceptam si transformam, atunci incepe procesul de vindecare si de dezvoltare a personalitatii. *are e povestea ta preferata- *are sunt demonii tai-

"sti un prost1 nu esti bun de nimic sau: esti cel mai bun,
,=sti un prost, nu esti bun de nimic sauK =sti cel mai bun-. Primele mele cuvinte au fost ,$a-ta. si ,"pa%. spuse pe la F luniK "sa avea mama notat in ,carnetelul cu amintiri. pe care l-am asit de curand acasa, la <rsova.*nd suntem mici, sin ura modalitate de a !nma azina informa:iile este acceptarea lor. "stfel, copiii cred tot ceea ce spun adul:ii."m avut parte de o copilarie fericita, crescand intr-o familie iubitoare in care pacea si armonia imbracau casa si sufletele noastre.*u toate astea, pe la varsta de 1I ani mi-am dat seama ca eu nu stiu sa vorbesc. /i nu stiam sa vorbescK nu pentru ca as fi fost muta, ci pentru ca nu stiam sa spun ceea ce vreau.'e exprimam prin cuvinte. Prin cuvinte, noi, oamenii, ne exprimam puterea. )ndiferent de limba pe care o vorbim, intentia noastra se manifesta prin cuvant.$ot ceea ce visam, tot ceea ce simtim si ceea ce suntem cu adevarat, toate sunt manifestate prin cuvinte.*uvintele sunt atat de puternice incat pot schimba viata oamenilor sau o pot distru e.Parintii imi spuneau mereu> , $rebuie sa fii o fetita ascultatoare% $u nu stii, esti prea mica, noi stim ce e cel mai bine pentru tine%.Parintii ne cunoasteau atat de bine pe mine si pe frate-miu, ne iubeau atat de mult ca ne supraprote#au si, cand era momentul sa luam o decizie importanta sau sa vrem ceva, ei de#a stiau ce ,e bine pentru noi.% *and esti mic e fain sa nu ai ri#i si sa-i vezi pe altii ca se a ita sa faca totul pentru tine, ca se ocupa de bunastarea ta. "poi cresti, iti formezi personalitatea si identitatea si vin vremuri in care poate iti doresti sa spui si tu ceva, vrei sa fii ascultat.Pe la 1I ani, parintii mi-au decis viitorul> ,$rebuie sa te faci politista, doar asa vei avea tot ce-ti trebuie si nu vei suferi de nimic%.. PfuuKmi se face pielea de aina si acum cand imi amintesc de acele cuvinte% "tunci am spus pentru prima data 'J%'u si nu vreau% Ereau mai mult% Ereau mai mult de la mine, pentru ca stiu ca pot mai mult. Ereau sa ma dezvolt si vreau sa-i a#ut pe oameni sa se cunoasca, sa-si descopere potentialul si vreau sa aduc zambet si lumina in viata oamenilor. Jnul dintre lucrurile pe care le-am invatat atunci a fost acela ca nu-i pot schimba pe ceilalti daca nu ma schimb eu mai intai.*e mi-au auzit urechile in acel moment- /unt cuvinte pe care, poate, sub o alta forma sau in alt context, ti le-a spus si tie cinevaKcandva>

- 'u po:i face asta% - 'u ai destui bani% - *e o s zic lumea daca te intorci acasa fara rezultate - $u nu esti in stare de asta% - $u nu stii ce e bine pentru tine% *um au fost spuse toate astea -Prin cuvinte. Pentru c prin cuvinte noi ne exprimm. *uvntul nu na9te doar un sunet sau un simbol scris.*uvntul e o for:, e puterea pe care o avem pentru a comunica ceea ce ndim prin crearea evenimentelor din via:a noastr.$oata viata noastra pana in prezent, atat parintii cat si profesorii, unii chiar fara sa se andeasca la asta, ne-au silit sa le ascultam parerile. Jite asa am trait cu frica pe care au pus-o in noi> - nu esti bun la scris - nu stii sa canti - nu stii sa inoti /au mai vin unii si isi spun parerea>Jite ce urata si rasa e fata aia%*e prost esti ma, nu esti bun de nimic% <amenii acestia traiesc cu impresia ca sunt urati si chiar nu sunt buni de nimic.0ai sa-ti dau un exemplu mai clar> *unosc o persoana, o fata foarte frumoasa, care se intretine si are mereu ri#a de exteriorul ei, dar a carei mama ii spunea mereu> =sti rasa, nu mai mancaK o sa te uratesti% )-a spus aceste cuvinte atat de mult incat ea credea acest lucru, si nu era niciodata multumita de felul in care arata./auKexemplul vedetei Cadalina Canole, care desi era o femeie foarte frumoasa, ea isi spunea mereu ca nu mai arata bine. "utorespin erea este cel mai mare pacat pe care il putem faceKeste un pacat care duce la moarte.)n biblie spune foarte clar> ,Ma inceput a fost cuvantul, si cuvantul era la 2umnezeu si 2umnezeu era cuvantul.. /a fim impecabili in ceea ce spunem inseamna sa fim fara de pacat. /i pacat inseamna tot ce faci impotriva ta, daca te #udeci sau te critici fara motiv.Jite ce se intampla>,$e trezesti intr-o dimineata si te simti foarte fericitOa. $e simti minunat si ramai cateva momente in fata o linzii sa te aran#ezi. $ocmai atunci unul din prietenii tai vine si iti spune> Eai, ce ti s-a intamplat- "rati tare rau astazi% =sti bolnavOa"ceste cuvinte sunt suficiente pentru a te tranti la pamant. Parerea acestei persoana incarcata cu toata forta cuvantului, a avut scopul de a te rani, de a-ti schimba starea. 2oar de tine depinde daca accepti sau nu aceasta parere.)n mintea noastra exista mereu un dialo interior constant>, Eai, sunt rasa, sunt prea slab, imbatranesc, imi pica parul, sunt un prostK nu voi fi niciodata perfect. , Eezi de ce tot iti repet cat de importante sunt cuvintele in viata noastra-Gasim peste tot articole, carti, materiale despre cum sa comunicam, dar putine din ele ne si spun cum sa folosim cuvintele in comunicarea noastra. 7ii atent la ceea ce spui%Eei observa schimbarile si transformarile ce vor avea loc in viata ta. $e vei intele e mai bine si vei interactiona mai bine cu ceilalti oameni si, in special, cu cei pe care-i iubesti% "tunci cand esti impecabil in ceea ce spui, observa cum te simti de bine, cum esti fericit si impacat.0ai sa lucram impreuna pentru tine> 1. =u pun acum o samanta in mintea ta%

K K K Gata%"m plantat-o% +. "cum de tine depinde daca samanta va creste sau nu, doar mintea ta va stii cat de fertila este pentru o samanta a iubirii. 1. 0raneste aceasta samanta si, pe masura ce ea creste, mintea ta inmulteste seminte de iubire care sunt inlocuite cu fericire, voie buna, armonie% $oate aceste seminte inlocuiesc sentimentele de frica, de neputinta, neincura#arile, temerile si toate andurile tale ne ative% 5. Repeta-ti in fiecare clipa cat esti de minunatOa, cat de mult te iubesti, cat de exceptionalOa esti%=u fac asta in fiecare zi, ma bucur de mine, ma bucur de oameni si folosesc cuvintele cu ma ie, oferind iubire si voie buna.=u am ales sa traiesc in Rai, in #urul unor oameni care traiesc in )ad, am devenit imuna la raul celor din #ur. $u cum ale i sa traiesti*u iubire,7lorina 'icola

* &rei sa scapi de fobie,


Nilele trecute cineva de pe un forum unde mai scriu din cand in cand m-a intrebat daca 'MP-ul poate a#uta la eliminarea fobiilor. )-am zis ca nu stiu daca poti 100G sa scapi de fobie, dar cate oric ca te poate a#uta sa iti controlezi fobia. Problema. =u personal ma pot lauda cu o roaza teribila de inaltimi. )mi amintesc de cand eram mic si locuiam intr-un bloc cu 10 eta#e ca ne #ucam un #oc pe pedepse si una din pedepsele favorite ale adversarilor mei 3care casti au prea des4 era sa ne puna sa mer em sus pe bloc si sa le facem semn cu mana. Pedeapsa era ca trebuia sa urci pe #os pana la eta#ul 10, dar pe mine ma in rozea de fapt partea finala, cea cu acoperisul. Cult mai tarziu, cand eram de#a la liceu, am mers la un amic care locuia la eta#ul F si care, foarte amabil ne-a invitat in Kbalcon. =u am fost sin urul care a ramas in bucatarie si vorbeam cu ei de la distanta. 'oroc ca erau prieteni apropiati, ca altfel cred ca radeau de mine. 2e#a in momentul acela, stiam si ur ca am o problema. =xpunerea. "m inceput sa studiez cum anume se trateaza teama de inaltimi. *ulmea, dar am asit in eneral cam doua randuri si alea putin explicate. *ica trebuie sa te expui cat mai des fricii tale. <?, daca asa trebuie, asa facem. /i timp de cativa ani am incercat sa ma apropii de tot ce insemna inaltime. 2aca

trebuia cineva sa se urce pe o scara inalta, eu ma ofeream voluntar, desi tremurau chilotii pe mine. 2aca trebuia cineva sa se aplece peste balustrada ca sa lipeasca un afis, ma ofeream voluntar si speram ca mi-a trecut teama si ca nu voi mai fi nevoit sa o iau de la capat. 'o chance% Recomandarile mele pentru tehnica de expunere. 2aca vrei sa folosesti expunerea ca metoda pentru eliminarea fobiei, atunci iti recomand sa vorbesti cu cel mai bun prieten al tau si sa il ro i sa fie lan a tine atunci cand te expui voluntar la sursa fobiei. $rebuie sa fie o persoana in care iti poti incredinta viata fara ezitare. 2e cele mai multe ori, cand apare panica, ai senzatia ca iti pierzi controlul. 2in cauza aceasta este foarte important sa fie cineva in care ai incredere lan a tine. Ea fi pentru tine ca un colac de salvare, ca un far care iti arata malul. )n plus, daca cumva iti vei pierde controlul, trebuie sa stii si ur ca te va a#uta in acele momente. 'u vreau sa vorbesc despre eficienta acestei metode, sunt convins ca e eficienta, dar nu e sin ura. Ma un moment dat am fost la Lusteni si trebuia sa urcam cu telecabina pana la Labele si /finx. Lineinteles ca faceam pe mine de teama, dar am zis ca vreau sa mer , chiar de mai multe ori in acea zi. Pentru mine era o ocazie sa vad cum mai stau cu fobia. Ma prima urcare stateam in mi#locul telecabinei si ma tineam de balustrada aia de deasupra. Prietenii mei se uitau dupa caprele ne re de sub noi. =u imi ziceam mantra si ma uitam numai la propriile picioare. "m a#us sus dupa un drum interminabil. Ma coborare mi-a fost mai usor, de#a imi controlam mai rapid andurile si puteam sa privesc pe eam. *and apareau anduri de frica, le eliminam usor si le inlocuiam cu repetarea mantrei. $ehnica de autocontrol mental.Cai are rost sa repet toate semnele unei crize de fobie- Cie imi apareau zeci de anduri despre cum as pluti ca iepurele dro at din banc 3va spun alta data bancul4 direct in #os si nu cred ca pamantul ar fi elastic ca in Catrix. "cum cativa ani am fost pe munte sa vedem o pestera. Prietenii mei au ,uitat. sa imi zica ca trebuie sa trecem pe lan a o prapastie. 2e fapt, numai pentru mine era prapastie, pentru ei era un fel de roapa ceva mai abrupta. Nis si facut. )nainte sa intru pe cararea aceea, m-am oprit si m-am relaxat, am facut o tehnica de respiratie si m-am concentrat asupra andurilor. "poi am mers in rand cu ei, focalizandu-ma insa nu la peisa#, ci numai la respiratie si la mintea mea. 2aca cumva simteam ca incep sa imi apara anduri de frica, incepeam sa rad de ele. Pe lan a aceasta foloseam o ,mantra., adica o fraza pe care o repetam in minte pentru a ma linisti. )ti spun si tie fraza, dar va trebui sa iti faci una proprie pentru ca e posibil sa nu functioneze la toata lumea la fel. Cantra mea era> ,Cintea mea este calma si complet nemiscata.. )ncercam sa imprim starea de nemiscare mintii, pentru ca viteza cu care derulam anduri era enorma. /i nu erau anduri din cele mai vioaie. 2aca vrei, pot sa te a#ut sa iti creezi propria mantra mentala. =ste foarte important sa fie alese cuvintele potrivite si ordinea lor, de asemenea. Jnele cuvinte au o alta conotatie pentru subconstient decat cea la care ne asteptam noi. /i ai ri#a sa nu existe nici o ne atie in fraza respectiva. "ncorarea starii de relaxare. Relaxeaza-te, asta este cel mai important pas pe care il ai de facut in lupta cu fobiile. Gaseste-ti o metoda de relaxare care este potrivita pentru tine si pune-o in practica cat mai des, astfel incat sa iti devina obisnuinta. )n momentul in care ne temem, suntem complet contractati. Relaxarea trebuie sa contracareze acest lucru. < sa postez pe site in curand un articol cu tehnici de respiratie pentru relaxare rapida. Pana atunci, citeste articolul de#a postat pe site ,Relaxare la minutK.2aca te obisnuiesti sa te relaxezi repede, e un pas in plus pe care poti sa il faci ca sa iti controlezi fobia. 2aca esti relaxat, mintea este mai usor de controlat. /i de fapt asta vrei, sa iti controlezi mintea.

0aide totusi sa facem si o tehnica specifica de 'MP pentru a fi mai relaxat in acele momente. Ea trebui sa inchizi ochii si sa te andesti la un moment in care te-ai simtit cel mai relaxat si in si uranta, un moment cat mai recent, pe care ti-l aduci aminte cat mai bine. =ste important sa iti amintesti ce simteai. )ncearca sa retraiesti starea emotionala. Pentru aceasta, aminteste-ti cu cine mai erai acolo, aminteste-ti detalii ale mediului incon#urator, etc. $otusi, acestea au rolul de a te a#uta sa iti amintesti starea ta emotionala, nu le da alta importanta. 2aca ai reusit sa iti amintesti starea emotionala, insista sa o retraiesti si acum. /imte deplin cat de relaxat si de increzator esti, exact ca atunci. 7ii acum la fel de relaxat si de increzator. Respira adanc si lent, simte cum pe fata ta apare un zambet aproape involuntarK *and ai a#uns sa retraiesti acelasi sentiment de relaxare si incredere, stran e brusc pumnul drept% $ine pumnul strans aproximativ 10 de secunde. "cest est introdus in seria de elemente va fi perceput de creierul tau ca un semnal pentru declansarea starii de relaxare. Repeta de cel putin I ori aceasta metoda. )ncepe metoda de la capat, aminteste-ti un moment in care te simteai reaxat si in si uranta deplina, etc., etc.*a sa se declanseze mecanismul care iti va enera iar starea de relaxare si si uranta, va fi nevoie sa stran i pumnul drept exact cu aceeasi intensitate ca in momentul realizarii tehnicii. 2aca peste zi ai nevoie de aceasta stare, este suficient sa stran i pumnul cu intensitatea respectiva K si vei vedea ca te relaxezi incet-incet."ceasta metoda la unii poate functiona mai rapid si mai intens, iar la alte persoane mai lent. Jnii au nevoie de refacerea tehnicii din timp in timp, pe cand alte persoane o fac numai o data si ea ramane activa toata viata. )n loc de concluzie. "m vorbit mai mult despre teama de inaltime, dar ma#oritatea fobiilor au aceleasi metode de terapie. =xpunerea este o metoda universala, autocontrolul andurilor este, de asemenea, necesara pentru orice forma de frica sau fobie./a nu crezi ca daca faci aceste metode, teama dispare complet de la inceput. )n functie de fiecare, durata pentru a trata complet fobia poate sa difere de la luni de zile la ani. 7ii insa atent ca atunci cand te expui la sursa fobiei sa nu fi obosit sau stresat. <boseala si stresul iti micsoreaza puterea de control a mintii si capacitatea de relaxare. =u in prezent pot sa imi controlez mintea atunci cand sunt pus in situatia de care inainte imi era teama. 2ar totdeauna inainte ma pre atesc. Ca odihnesc si imi relaxez mintea si corpul. 2e fiecare data cand se iveste ocazia unei experiente noi la inaltime, o traiesc cu placere, invat despre mine cu fiecare ocazie.*ei care nu sufera de nici o fobie probabil ca nu considera importante aceste informatii. "s vrea insa sa stiu ce parere au cei care se confrunta cu diverse fobii- *e metode au mai incercat - *are au fost rezultatele"stept comentariile si su estiile voastre. Cariuspopup

% lectii in+atate folosind masina timpului


*ine spune ca nu te poti intoarce in timp-Ca pot intoarce in timp si o fac.*u puterea mintii, a emotiilor si a amintirilor./i poti schimba prezentul si viitorul.

Ca intorc in timp si ma vad la 6 ani in casa bunicilor mei, unde am crescut. Lunicul sta la televizor si se uita cu maxima seriozitate la stiri. )n linistea aia incep sa rad cu bunica in hohote si cu lacrimi de seriozitatea bunicului. 'u ne mai puteam opri cat timp durau stirile. /i din cand in cand bunicul se rastea>. 2a mai taceti odata%. ceea ce ne facea sa radem si mai tare. *a la scoala cand trebuie sa fie liniste mormantala si atunci stii ca tensiunea e prea mare ca sa te mai poti opri din ras. Cai tin minte ca eu si bunica ne faceam masa# cu schimbul unul la altul, tin minte atitudinea protectoare a bunicii care avea ri#a sa nu mi se intample nimic, ri#a excesiva pe care mi-o purta cand eram bolnav, felul in care punea bani deoparte fara sa stie bunicul ca sa imi poata cumpara mie ceva. Ca intorc inapoi in prezent si acum realizez ca prima si cea mai pretioasa lectie a vietii mele mi-a fost predata de bunica. "tunci cand voi mer e debusolat prin lume , lipsit de bani, dra oste, prieteni si pentru o clipa chiar lipsit de speranta, ma voi mobiliza pentru ca voi stii ca ceea ce eu caut exista si tot ce trebuie sa fac este sa nu ma opresc din cautat. Lunica mi-a predat lectia )JL)R)) '=*<'2)$)<'"$= Ca intorc in timp la X ani si sunt la pianul din sufra erie alaturi de bunicul meu. )i aud vocea> . < piesa este invatata bine atunci cand o poti canta de 1 ori consecutiv fara reseala.. 2upa cateva luni de repetitii pentru prima oara reusesc sa o cant o data fara reseala si se aude vocea bunicului > . )nca o data.. Reusesc sa o cant si a doua oara fara reseala si din nou se aude vocea lipsita de emotie >. )nca odata.. Ca mobilizez si cu toata atentia si puterea mea o cant si a treia oara fara reseala. /unt epuizat si fericit si astept laudele. /e aude vocea bunicului>. )nca o data.. "m izbucnit in lacrimi de nervi si de suparare >. 2ar bunicule, ai zis ca daca o cant de 1 ori consecutiv fara reseala stiu piesa si pot sa iau macar o pauza.. Raspunsul lui->. )nca odata. 'u l-am inteles atunci nici cand la scoala de arta am avut doar 10 la pian timp de 5 ani fara exceptie. Ca intorc acum in prezent si imi dau seama ca niciodata in viata mea nu am mai exersat un lucru cum am exersat atunci. /i acum stiu ca bunicul meu mi-a predat lectia PR<7=/)<'"M)/CJMJ). Ca intorc in timp si la 10 ani il vad pe taica-miu beat zilnic, divortat de mama, facand scandal si lipsit de orice viitor. )l urasc si nu il intele . 'ici nu vreau sa il intele . )mi #ur ca niciodata nu voi fi ca el. $oti au vrut sa il faca in iner, el vroia sa fie actor. 2in cauza asta s-a lasat de Politehnica in anul 1 si nu a mai facut niciodata facultate. /i-a facut un antura# de rebeli ca si el si a inceput sa bea. " pierdut totul din cauza bauturii. 7amilie, prieteni, cariera si sanatate. Ca intorc acum in prezent, si imi dau seama ca sin urul motiv pentru care el a facut toate aceste lucruri si s-a refu iat in bautura a fost pentru ca nimeni nu l-a acceptat pentru ceea ce este si dorea sa il faca sa fie altceva. "sa am invatat lectia "**=P$"R)) Ca intorc din nou in timp si la 15 ani, proaspat licean, cu mama invatatoare care intretine din salarul ei mizerabil mica noastra familie de + persoane si aud vocea ei din bucatarie >. Eino sa mananci%.. "#un in bucatarie si vad farfuria de ciorba si zic >. 'u vreau ciorba, nu imi place. . "poi vine si raspunsul ei >. Ma bunica-ta mananci de fiecare data ciorba, la mine deloc.. )ar eu zic mandru >. 2a, da bunica face ciorba mai buna ca tine.. Pana la +6 de ani am locuit cu mama. )n timp ce eu imi descopeream vocatia,

petreceam 10 ore pe zi la calculator de multe ori #ucand #ocuri sau uitandu-ma la filme, band cola sau pepsi, mama se trezea la 6 dimineata si facea naveta la +0 de ?ilometrii de oras pentru ca era un post mai bine platit si putea sa plateasca intretinerea, sa plateasca internetul si sa imi puna ciorba aia pe care eu nu o mancam in farfurie. Ca intorc acum in prezent si imi dau seama ce prost am fost. "cum cand mai mer la mama din cand in cand, lin farfuria de ciorba, o pup si o imbratisez si imi dau seama ce privile iat am fost ca am avut un pat in care sa dorm si o farfurie de ciorba sub nas in timp ce ma luptam sa fac ceva cu viata mea. "bia acum am invatat lectia "PR=*)=R)). Ca intorc din nou in timp la toate fetele si femeile pe care le-am iubit in viata mea. Jnele m-au i norat si nu mi-au intors deloc iubirea, cu altele am ramas doar prieten, cu unele am facut sex, si doar cu cateva am trait relatii minunate. "m reusit sa imi indeplinesc si visul de a ma trezi in casa mea, in patul meu lan a femeia mea ideala si nu din intamplare sau noroc ci prin intentie, educatie si perseverenta. Ca intorc acum in prezent implinit si fericit si ma uit in urma doar ca sa imi dau seama de faptul ca niciodata in aceasta viata nu pot cere niciunei femei sa ma iubeasca in felul in care ma iubea bunica mea desi noi toti cautam sa fim iubiti neconditionat la fel cum parintii sau cei care ne-au crescut ne-au iubit. *and am inteles asta am invatat sa cer de la oameni doar ce pot sa ofere fara sa le cer ce nu pot sa dea si astfel am invatat lectia C"$JR)$"$)). "cestea sunt 6 lectii care imi vin in minte cand ma intorc in timp. Ereau sa imi lasi un comentariu cu macar o lectie pe care ai invatat-o tu cand te-ai intors in timp. *u dra , Pera 'ovacovici

* Cum sa schimbi tot ce nu iti place la tine


Line ai revenit pe 'MP Cania% 2in cand in cand tot imi aminteam sa scriu acest articol, dar ma luam cu altele si am tot uitat."zi noapte am avut un vis si cred ca se lea a de acest articol."m visat ca eram intr-o calatorie si am asit un om lun it pe o strada. =ra de#a mort cand am a#uns la el. 2ar in visul meu imi era teama ca as fi acuzat de crima. "sa ca am fu it dar traiam cu teama ca politia ma urmareste.*and m-am trezit primul and a fost ,ce bine ca e doar un vis..<are ce vrea sa imi transmita acest vis- )nca nu mi-am dat seama dar cu si uranta are un mesa# pentru mine.2e ce zic asta-Pentru ca fiecare actiune are in spate o intentie pozitiva% 2espre intentiile pozitive din spatele comportamentelor vreau sa iti vorbesc azi. *omportamentele tale distructive sunt controlate de subconstient Pentru inceput te ro sa te andesti la ceva ce faci tu dar nu iti place ca faci. Poate te uiti prea mult la $E, poate fumezi, poate mananci prea mult si prea nesanatos, orice faci dar stii ca nu e bine.'u trece mai departe pana nu ai ales un asemenea comportament nedorit, dar pe care il ai.< sa iti zic un comportament

pe care il aveam eu in trecut dar am scapat de el. *and iubita mea trebuia sa plece de acasa pentru cateva zile reuseam sa ma imbolnavesc in cateva clipe. )ncepea sa ma doara capul, sa fac febra, sa tusesc, eram numai bun de stat in pat cu cineva care sa aiba ri#a de mineK /i nu era nimic intentionat la nivel constient. 'u as reusi sa imi poduc febra in mod constient. 2ar subconstientul meu se ocupa de toate astea )n interiorul nostru exista un mecanism subconstient de aparare.'e apara impotriva suferintei. "cest mecanism este ascuns adanc in subconstientul nostru si se declanseaza cand iesim din zona de confort.Re ula este ca orice comportament are in spate o intentie pozitiva% *and stii acest lucru poti incepe cu adevarat sa iti modifici viata.2aca nu iei in calcul aceasta intentie pozitiva nu ai cum sa iti modifici comportamentele ne ative din viata ta.2e exemplu> daca mananci prea mult si vrei sa schimbi acest comportament, incerci pur si simplu sa mananci mai putin, dar asa nu se indeplineste intentia pozitiva. )ntentia pozitiva a subconstientului e mai puternica. =a controleaza comportamentul."dica daca nu modifici intentia pozitiva nu o sa modifici comportamentul niciodata. *um au aparut aceste metode in subconstientul nostru Pai andeste-te la exemplul pe care ti l-am dat despre mine. Ca imbolnaveam cand trebuia iubita sa plece cateva zile. = posibil sa fi invatat asta in felul urmator. *and eram poate mic am invatat ca daca esti bolnav cineva trebuie sa stea cu tine si sa aiba ri#a de tine. "sa ca subconstientul a decis ca daca ma imbolnaveste, nu mai pleaca persoana iubita de lan a mine./au andeste-te la comportamentul de a fuma, sau de a manca, sau de a cheltui bani la cumparaturi.< data a fost suficient ca sa vi trist de la servici si sa te duci sa iti cumperi o bluza noua si sa te inveselesti. /ubconstientul invata imediat. " pus semn de e al intre cumparaturi si bucurie."sa ca atunci cand aceea parte ascunsa din tine vrea sa te faca sa te simti bine, te trimite la cumparaturi. "poi re reti ca ai dat o ramada de bani pe lucruri inutile, dar e prea tarziu.2aca fumezi lucrurile stau in acelasi mod. "i tot auzit cat de relaxant si calmant e sa fumezi, sau ai fumat prima data tocmai pentru ca parintii iti spuneau sa 'J fumezi. 2ar cine sunt ei sa iti tot impuna re uli. $u esti matur la cei 16 ani si fumatul te face sa te simti liber, sa scapi prin asta de sub controlul parintilor. Cai ales daca fumai sa nu te vada ei>4 )mportant e ca fumatul l-ai asociat imediat cu libertatea ta. "sa ca atunci cand esti presat, stresat, a itat, tensionat K. iei o ti ara. $e vei simti iarasi liber ca la primul fum."ceste le aturi subconstiente iti diri#eaza viata. =le toate au o intentie pozitiva. *and iti aprinzi ti ara, o parte din subconstientul tau iti vrea binele, in felul lui.=l crede ca binele tau este sa te simti iar liber. /i intr-un fel, chiar are dreptate.Problema e alta%*and ai fumat prima data s-a creat aceea parte a ta care stia doar atat> ,7umez, deci sunt mare si ma simt liber% ,*a un pro ram de computer care nu mai adau a si alte comezi in interiorul sau, aceea parte din subconstientul tau a ramas doar cu aceaasta re ula. /i dupa 10 -50 de ani rulezi tot acea re ula simpla pe care ai creat-o in adolescenta > ,7umez, deci sunt liber.'u ma intind aici prea mult pentru ca asta e un subiect pe care o sa il abordez in cursurile de 'MP care o sa le tin anul urmator si in cursurile despre emotii din iarna asta. Cetoda de modificare a comportamentelor necontrolate )ntreaba-te care este intentia pozitiva din spatele acestor comportamente.*um spuneam exista o parte a ta care iti vrea binele. $rebuie doar sa te pui in le atura cu aceea parte a ta."i auzit oameni care sa spuna ,o parte din mine vrea sa ma opresc din mancatOfumatOcumparatOetc, dar o alta parte vrea sa continui sa o fac."ceasta expresie ,o parte din mine vreaK. e destul de frecventa. < auzi in special la oamenii care se simt in conflict cu ei insisi. "cesti oameni sufera pentru ca vor sa schimbe ceva in ei dar nu reusesc inca.Pentru ca nu stiu metoda pentru schimbarea comportamentelor. Pana acum cum ai tot incercat sa schimbi ceva la tine- Prin forta% $i-ai impus sa nu mai faci ceva rau% /au ti-ai impus sa faci ceva bun%2ar ce faci tu cand esti fortat- $e aperi% *hiar si de tine te aperi. "sa ca forta nu aduce decat rezistenta. )n realitate putina lume schimba ceva prin forta. Mucrurile se schimba altfel in psiholo ia ta.)ti arat acum

pasii pentru schimbarea reala> 2efineste exact care este comportamentulO actiunea pe care doresti sa o schimbi. )ntreaba-te ,ce nu imi place la mine din ceea ce fac-. si ,*e ma deran#eaza la mine si nu am control asupra acelor lucruri- , 3daca nu tu ai control atunci altceva din tine are controlul asupra acelor actiuni4 Poate descoperi ca esti prea timid, prea nervos, prea lacom, prea comod. $oate acestea daca nu iti plac le poti pune pe lista. Pentru ca te asi ur ca in spatele lor exista o parte din tine care le enereaza pentru ca vrea sa te a#ute, in felul ei. 2upa ce ai ales un comportament care nu iti place la tine, andeste-te la urmatoarele> *and a aparut pentru prima data acel comportament- "proximativ macar. 'u e nevoie sa asesti data si ora exacta. Ma ce te a#uta acel comportament- 'u ai voie sa spui ,la nimic. sau ,nu stiu.. $ine minte, la inceput nu o sa stii la ce te a#uta sau o sa zici ca nu te a#uta la nimic. 2ar asta e doar din cauza ca decizia de a te comporta ca un timid este subconstienta, deci si beneficiile sunt ascunse tot acolo. Jneori e nevoie de zile in sir de autoanaliza ca sa descoperi avanta#ele unui comportament sau atitudine ne ativa. 2aca am descoperi rapid acele avanta#e 3intentii pozitive4 ar fi usor sa ne modificam orice in noi instantaneu. 2ar ele sunt ascunse adanc in trecutul nostru. *e pierzi daca nu te-ai mai comporta asa- "sta este poate cea mai importanta intrebare. /i aici ai tendinta sa spui ca nu pierzi nimic sau ca nu stii. 2ar tine minte, tot timpul ai ceva de pierdut. "ltfel ai fi schimbat de mult acel comportament ne ativ.

*and ai asit care este beneficiul ascuns din spatele comportamentului tau, tine minte ca el este dat de o re ula pe care ai pro ramat-o in tine cu ani in urma. /i mai important, aceasta re ula chiar te-a a#utat la ceva atunci. < parte din tine a fost atunci creata pentru a se ocupa de aceasta re ula. Jn element esential este sa multumesti acelei parti din tine pentru faptul ca D in felul ei de atunci D iti vrea binele. =a nu stie alt mod inca de a te a#uta, asa ca iti vrea binele in felul ei, in felul in care ai decis cu ca asa arata binele cand erai mai tanar. 3de exemplu cand ai tras primul fum de ti ara, binele arata asa pentru tine ,sunt liber si smecher pentru ca fumez. 4 "cum dupa ani de zile, binele tau arata altfel ,ce bine ar fi sa am plamanii curati. "cestea sunt doar exemple, andeste-te tu la comportamentele tale nedorite, nu neaparat la fumat.

$ehnica de schimbare consta in a pastra zilnic o perioada de +1 de zile le atura cu partea din tine care asa crede ea ca te a#uta. )n timpul celor +1 de zile 3fa-ti un calendar special pentru asta4 vorbeste cu prietenie

cu partea aceea din tine. =a chiar vrea binele tau, pana acum poate ai invatat sa o urasti. 2ar ea nu vrea decat sa te prote#eze. =sti timid pentru ca a fost un moment cand ai fost poate respins. "sa ca s-a creat o parte in tine care are urmatoarea re ula ,daca nu te ba i in fata nu o sa fi respins.. Prosteasca re ula, dar ea exista in tine. 2aca iti urasti timiditatea nu o sa o modifici niciodata. 'u poti veni cu ciocanul in psihicul tau. $rebuie sa vi cu blandete. Poti sa fi tu dur in exterior, dar in interior esti oricum om si esti sensibil. Cultumeste zilnic acestei parti din tine si roa -o sa isi modifice re ulile. /a te a#ute sa dezvolti si alt comportament. Jnul pe care il stabilesti tu acum. 7a asta zilnic +1 de zile. $imp de 10 minute pe zi, seara inainte de culcare. *and esti linistit, ia le atura cu partea din tine care are aceea intentie pozitiva dar iti enereaza un comportament ne ativ. *u cat comunici mai mult cu aceasta parte cu atat ea invata noi re uli. $u pana acum ai lasat-o in intuneric si ea se activa doar inconstient. "cum o scoti la lumina, ii oferi atentie. Poti sa o convin i sa isi modifice re ulile.

"ceasta metoda e cea mai eficienta pentru a modifica un comportament. Ma cursurile noastre o exersam cu participantii pentru ca are multe elemente pe care doar din experienta o sa le afli. 2eci exerseaza."vem in noi milioane de asemenea parti formate in trecut. 7iecare ne a#uta in felul ei. 2ar o re ula din trecut nu mai e buna in prezent.2aca in trecut era re ula sa faci ce spune mama si tata, acum aceasta re ula te opreste din dezvoltare. Pentru ca ei stiu lumea in felul lor, iar acum sunt alte re uli in lume. "cum ei au nevoie sa se hideze dupa re ulile tale.2ar in interior, tu inca folosesti re uli din trecutul tau. "ceste parti subconstiente sunt re uli din trecut.Cai ceva si te las sa exersezi.Ereau sa te andesti la alte persoane din viata ta.<rice alt om este si el hidat de re uli din trecut. *and vezi ca cineva face ceva nasol, sa stii ca in spate exista o intentie pozitiva pentru acel om. /i asa este normal.'u acuza pe nimeni pentru ce face, tot comportamentul unui om este condus de intentii pozitive inca subconstiente chiar si pentru el. )ar daca sunt subconstiente, ce sens are sa il acuzi-2escopera la tine cat mai multe intentii pozitive si scrie-mi care sunt acele intentii pozitive pe care nu stiai ca le ai. "stept comentariul tau despre aceasta tehnica. 2aca ai facut de#a tehnica astept sa imi spui ce intentii pozitive ai asit in spatele comportamentelor tale nedorite. Pe curand,Carius

6ehnica pentru a castiga libertatea interioara si independenta emotionala

$ehnica e simpla si are rezultate puternice si rapide. =u am aplicat-o pe mine o perioada buna de timp si pot sa spun ca este una din tehncile de baza in dezvoltarea personala."m mai amintit-o in unele articole si ti-o explic cum sa o faci pentru a casti a libertatea interioara acum. /eara cand te pui sa dormi, incepe sa derulezi ziua ce a trecut in sens invers. 2e la momentul cand te-ai pus in pat pana la momentul in care te-ai trezit dimineata. 7a o prima derulare fara sa te andesti la nimic. Pur si simplu ca si cum ai privi la un film. "poi, cand ai a#uns la momentul de trezire, ia-o de la capat si incepe iar derularea, dar de data asta identifica momentele in care ai andit si te-ai simtit limitat de re uli. 'u asi #ustificari acolo, doar identifica ce ai facut si andit si simtit pentru ca ,trebuia., pentru ca ,nu aveai alta varianta.. "poi fa a treia derulare in care, in acele momente identificate, sa te ima inezi ca ai trecut prin ele avand alte emotii si anduri. =motii spontane, de incredere in tine, de putere si independenta. *a si cand tu ai fi complet fara limite, ca si cand ai fi cel mai puternic si enial om din tot universul. Masa filmul sa se deruleze asa, cu alte emotii in interiorul tau. 'u schimba nimic din film in afara de ,ceea ce ai simtit tu.. "ceasta metoda o sa te a#ute sa ii dai creierului tau alternative emotionale cand se vor repeta acele situatii. Ma mine asa s-a intamplat. *and a aparut o situatie similara in viitor, creierul meu a avut de ales intre emotia limitata cu care era obisnuit si emotia noua pe care i-am dat-o in timpul exercitiului. Prima oara am fost confuz pentru ca creierul nu stia ce sa alea a, de#a era mai bine decat sa alea a automat emotia ne ativa, limitata. "poi de#a creierul ale ea emotiile pozitive pe care i le dadeam seara.2ar nu uita, fa acest exercitiu in fiecare seara, umple-ti mintea cu aceste alternative emotionale derulate invers si o sa vezi cat de rapid ai rezultate.=ste una din primele tehnici de dezvoltare personala pe care orice om le poate aplica si produce schimbari uriase pentru ca nevoia cea mai mare a noastra este de a avea alternative emotionale si de a nu actiona pe aceleasi obiceiuri emotionale din trecut. .ro+ocarea de !; de zile toate lucrurile bune in viata vin doar atunci cand iesi din zona de confort si faci lucrurile de care ti-e frica./tim asta la nivel teoretic, uneori am experimentat in mod constient.*um ar fi daca ne-am forma impreuna obiceuri noi, sanatoase-*um ar fi daca ai ale e azi sa incepi sa faci timp de 10 de zile un lucru care stii ca iti va imbunatati viata, desi ti-e frica sau mereu ocolesti sa-l faci-Ca#oritatea studiilor si experimentelor spun ca un lucru repetat intre +1 si TT de zile devine un obicei, se inte reaza in pilotul automat din noi.2urata depinde doar de complexitatea si reutatea lucrului respectiv./a iti faci obiceiul sa te barbieresti in fiecare dimineata iti va lua mult mai putin decat sa iti faci obiceiul de a face exercitii fizice re ulat si a manca sanatos.Pe $op0abits asesti un articol interesant despre etapele prin care trece cineva care incepe sa incorporeze un obicei nou si faptul ca la inceput te vei lupta cu rezistenta si , ravitatia. inainte ca acel lucru sa intre pe autopilot. *e trebuie sa faci este sa *<'$)'J) in fiecare zi. )n ce consta Provocarea de 10 de zile> 1. Gandeste-te la un lucru pe care daca l-ai face constant, daca ar deveni un obicei in viata ta ti-ar imbunatati viata. Poate fi orice crezi tu de cuviiinta, important este sa fie ceva ce acum ti-e teama sa faci si continui sa eviti sa faci pentru ca ti se pare reu. +. "suma-ti public ca vei face lucrul acesta timp de 10 de zile. "sumarea publica e un factor in plus care te a#uta sa te tii de acel lucru atunci cand nu ai chef. Posteaza pe blo ul tau sau pe 7aceboo? ca vei face acel lucru in fiecare zi timp de 10 de zile.

1. /crie 2= *= vrei sa faci acel lucru si 2= *= va aduce o schimbare buna in viata ta daca va deveni un obicei. 5. )nscrie-te pe Grupul de faceboo? ,Provocarea de 10 de zile. ca sa vezi prin ce provocari trec ceilalti care s-au apucat de aceasta provocare si sa te motivezi. 7unctioneaza mai bine sa schimbi un obicei nou daca vezi ca sunt si altii care tra cot la cot cu tine. Ce obiceiuri noi +reau sa deprind in !; de zile: 1. Ca trezesc in fiecare dimineata la X 3pana acum de obicei ma trezeam la 11 D 1+ pentru ca adormeam noaptea tarziu pe la 5-6 dim4 +. /criu in fiecare dimineata un articol pe AAA.succesdublu.ro 2e ce ma a#uta asta- Pentru ca ritmul de lucru seara tarziu sau noaptea a inceput sa devina neproductiv si ma face sa ma simt ca o le uma. 2e cate ori ma trezesc devreme reusesc sa fac de 1-5 ori mai multe lucruri decat inainte si am mai mult chef de viata. Ereau sa scriu un articol pe zi pentru ca cititorii mei merita si pentru ca n-am incercat niciodata sa fac asta in mod consistent. /unt doua lucruri care mi-ar aduce un impact pozitiv imens. "u mai fost perioade in care m-am trezit devreme dimineata si in cateva ore imi terminam toate treburile pe ziua respectiva, eram plin de ener ie. 2in pacate obiceiul de a adormi tarziu mereu imi impin ea ora de trezire pe la 11-1+. Ca apucam de treaba cu reu pe la 5PC cand ceilalti oameni termina de obicei ziua de lucru. "sta imi dadea un sentiment constant de oboseala ca si cum mereu as fi in intarziere cu ceva. /a scriu in fiecare zi un articol este lucrul de care mi-a fost mereu cel mai frica. Pentru ca dintre toate activitatile mele scrisul e lucrul pe care il urasc cel mai mult. 2e cate ori m-am andit sa scriu zilnic m-am andit ca nu voi avea suficient timp sa ma documentez sau voi ramane in pana de idei si voi recur e la a scrie articole de + para rafe doar pentru a umple spatiul si imi voi dezama i comunitatea. "sa ca am scris doar cand am avut inspiratie sau am avut ceva care sa ma arda pe suflet. 2aca as transforma scrisul intr-un obicei m-ar a#uta imens in a-mi exersa mai bine scrisul, or anizarea ideilor, mi-ar cizela stilul si m-ar a#uta pe termen lun in tot ce fac."sta e tot.2aca vrei sa tra i cot la cot cu mine si sa exersezi un lucru bun pentru tine timp de 10 de zile lasa-mi un comentariu cu obiceiul pe care vrei sa-l implementezi si intra pe rupul de faceboo?.=u am inceput "zi. C-am trezit la X. *t timp ai de nd s !:i ascunzi for:ele- $e anun: c nu vei fi mu9cat de pian#eni radioactivi, nu vei primi scrisoarea de la 0o Aarts 9i nici mcar /?@ 0i h nu va avea por:ile deschise. $u e9ti un altfel de super-erou. =xista + cate orii> unii se nasc, pur 9i simplu 9i au noroc de ene bune sau de un creier ,cu overcloc?in .. "l:ii nu. 'u !nc. *ei mai mul:i dintre noi trim cu ndul c nu avem nicio putere, cu att mai pu:in s devenim super-eroi. Poate e adevrat. Poate, cum spunea 0enr@ 7ord, )f @ou thin? @ou can do a thin or thin? @ou canYt do a thin , @ouYre ri ht. $otul :ine de ceea ce vrei tu s fii. Cai mult dect att, una din surprizele vie:ii este c uneori super-puterea te ale e pe tineZ nu po:i 9ti !ntotdeauna care este domeniul !n care vei excela sau ce interese vei avea !n viitor.

"+oluie <n dez+oltarea personal 7 munc 8 efort 8 rbdare 8 timp. .ro+ocarea de !; de zile < sa-ti spun ceva cu care la inceput n-o sa fii de acord. < sa te surprinda, poate. < sa ne i si o sa spui ca tu nu esti asa. "poi pe masura ce te andesti si iti observi propriul comportament o sa-mi dai dreptate. )deea asta o sa-ti intre in creier tiptil pana cand la un moment dat o sa se declanseze. Pre atit-=sti un robot%$e-ai andit ca ma#oritatea lucrurilor pe care le faci zi de zi le faci complet automat si robotic-*u ce pantof te-ai incaltat prima oara astazi- Cai multe studii spun ca punem prima oara in picior in fiecare zi acelasi pantof prima oara, ori stan ul, ori dreptul. "cum te andesti care e cazul la tine dar nu asta e relevant. *and te-ai incaltat prima oara ai facut-o fara sa te andesti. " fost repetitiv, robotic, din obisnuinta.Ma ce ora te-ai trezit astazi- *are e primul lucru pe care l-ai facut dupa ce te-ai trezit- *e ai verificat imediat ce ai deschis computerul- *u ce te-ai dus la serviciu- *u cine ai vorbit prima oara la telefon-2aca iti dai seama ca azi, ieri, si saptamana trecuta ai facut exact aceleasi lucruri, in aceeasi ordine, sa stii ca nu esti sin urul. $raim prin ritualuri si obiceiuri, prin lucruri repetate inconstient. *hiar si cei care spun ca nu au o zi care seamana cu alta, prin natura activitatii lor profesionale se vor re asi in aceste exemple. "u acelasi en de activitati, zi dupa zi dupa zi./i asta nu e neaparat rau.7aptul ca traim in ma#oritatea timpului pe autopilot nu e rau sau bun in sine. "sta spune despre noi doar ca suntem niste fiinte care lucreaza pe baza unor "J$<C"$)/C=. *hiar si in or anismul nostru, de la nivel microcelular pana la nivel de rupe musculare, totul se petrece prin mii de procese automate. *and studiam medicina lucrul care m-a fascinat cel mai mult a fost aceasta capacitate a or anismului uman de a se "J$<R=GM", de a reactiona intr-un mod repetat la acelasi tip de stimuli.0ai sa-ti un exemplu simplu de automatism>< persoana de inaltime si reutate medie are o cantitate de aproximativ 6 litri de san e in corp. Ma fiecare 0,I secunde inima repeta un ciclu cardiac 3in medie4 si pompeaza in medie X0 ml de san e . Ma un puls de X0 D X6 batai pe minut 3in medie4 rezulta ca in fiecare minut aproape tot volumul de san e din or anism trece prin inima o data. 2e cand ai inceput sa citesti articolul asta inima a continuat sa bata.$e andesti vreodata, hai sa imi bata si mie inima mai repede sau mai incet- 'iciodata. Mucrurile se intampla automat. *hiar si in situatiile cand esti emotionat sau nervos si inima incepe sa bata mai repede, tot procesul se face automat datorita adrenalinei. "s putea continua la nesfarsit cu exemple de enul acesta dar sunt si ur ca ai prins ideea de baza. /untem fiinte care transforma aproape orice lucru in automatisme. *reierul nostru ne prote#eaza de stres in acest mod. Pentru orice activitate pe care o facem in mod repetat creierul pre ateste terenul ca acea activitate sa poata deveni una automata, sa devina un obicei. [illiam Vames este unul din pionierii psiholo iei moderne. )n 1IF0 a scris o carte de 1+00 de pa ini, in doua volume intitulata ,Principiile Psiholo iei.. )-a luat 1+ ani sa o termine. "m pus mana pe un rezumat al cartii lui si la un moment dat am dat de urmatoarea afirmatie pe care se bazeaza toata cartea lui>,FFG sau mai bine zis, FF,FFG din activitatea noastra este pur si simplu automata si facuta din obisnuinta, de cand ne trezim dimineata pana cand adormim in fiecare noapte.

Schimba2ti obiceiurile si iti +ei schimba +iata


Pana acum am ar umentat ca activitatea noastra zilnica este robotica, bazata pe automatisme si obiceiuri./i care este de fapt problema-Problema este ca atitudinea iti defineste actiunile zilnice, actiunile zilnice iti definesc obiceiurile iar obiceiurile pe care le ai iti definesc comportamentul. *omportamentul iti defineste viata.Vohn CaxAell spunea ca atitudinea nu este nimic altceva decat un obicei de andire. Procesul dezvoltarii obiceiurilor D fie bune, fie rele D este acelasi. =ste la fel de usor sa-ti formezi un

obicei cu rezultate pozitive, pe cat este de usor sa cazi prada obiceiurilor proaste.<biceiurile nu sunt instincteZ ele sunt reactii sau actiuni dobandite. =le nu se intampla pur si simplu, ci au anumite cauze.< data ce determinam cauza ori inala a unui obicei, depinde apoi numai de noi sa-l acceptam sau sa-l respin em. Culti oameni se lasa condusi de obiceiurile lor.Ma trainin urile si seminariile pe care le tin, pe mail sau in conversatie apare mereu aceeasi dorinta a oamenilor>/pune-mi ceva, da-mi o solutie ca sa vad o schimbare cat mai rapid%*um sa slabesc 10 ? peste noapte Ni-mi cum sa fac sa se indra osteasca de mine =$*=$=R" =$*=$=R".<ameni buni, nu exista solutii ma ice care fac transformari peste noapte. )ar cei care vi le promit sunt niste sarlatani.$e-as minti daca ti-as spune ca te poti transforma intr-o persoana plina de incredere in sine, frumoasa si bo ata in doar +5 de ore.Pana si bunul simt ne spune acelasi lucru. /untem fiinte care avem nevoie de timp pentru a implementa si a ne acomoda cu anumite schimbari pe care le facem./a slabesti 6? stand pe scaun si participand la sedinte de meditatie transcedentala sau sa faci bani visandu-te milionar in timp ce vizionezi ultimul episod din Gossip Girl sunt la fel de stupide. /i oamenii totusi cred ca pot a#un e frumosi si bo ati prin solutii ma ice fara sa se chinuie.Pentru ca or anismul nostru functioneaza pe baza proceselor automate, orice schimbare este la inceput intampinata de rezistenta.2upa ce esti de acord ca o parte din tine nu doreste sa te schimbi o sa-ti fie mult mai usor sa lucrezi cu tine insuti.Erei sa faci o schimbare vizibila in viata ta-/chimba-ti obiceiurile. )nlocuieste mai intai un obicei prost cu unul bun si vezi daca asta face o diferenta in rezultatele pe care le aduci. $esteaza timp de 10 de zile un obicei nou si vezi daca te simti mai optimist, mai plin de ener ie, mai odihnit, mai creativ, mai entuziast, mai putin morocanos, mai sanatos.Cai simplu decat atat nu stiu ce ar putea sa fie./i ca sa vezi ca ma zbat in aceleasi probleme si incerc sa aplic aceleasi lucruri te invit sa mi te alaturi intr-o provocareK 'u faci schimbari pentru ca ti-e fricaK "m avut recent o discutie cu cineva in care ii spuneam ca incerc sa-mi automatizez cat mai mult afacerea incat sa pot sa dorm pana la pranz si sa fac ce vreau in timpul liber. Mo ica mea avea sens pana cand "lex mi-a spuns ceva care m-a pus pe anduri> - =u cred ca faci asta pentru ca ti-e frica% $i-e frica sa te trezesti devreme si sa te implici mai mult in afacerea asta. "utomatizarea asta e zona ta de confort. "m ne at vehement si am sustinut ca totul tine de a fi cat mai productiv in cat mai putin timp posibil. 2ar ideea mi-a ramas in cap si nu mi-a dat pace."poi a inceput sa ma roada."poi am inceput sa ma andesc ca are dreptate.'u am depus tot efortul pe care puteam sa-l depun pana acum ca lucrurile sa mear a mult mai bine pentru mine'u am andit la scara mare, ci la scara foarte mica"utomatizarile pe care le-am facut in afacerea mea au eficienta limitata si in loc sa imi ofere mai multa libertate m-au prins intr-un cerc in care simt ca nu mai dezvolt nimic la mine.C-am lasat pe tan#ala si in loc sa fiu flamand si alert , sa fiu un model si sa aplic propriile invataturi m-am lenevit si am inceput sa tan#esc dupa comoditate.2in fericire lucrurile se vor schimba si te invit sa mi te alaturi.

"liberarea de conditionarile familei


Liolo ia ne invata ca mostenim de la stramosii nostri caracteristicele fizice si predispozitia spre anumite boli si afectiuni fizice. /tiinta poate explica toate aceste lucruri, la baza fiind cromozomii din celulele noastre. 'umerosi alti cercetatori spun ca mostenim si un ba a# psihic de la stramosii nostri. "ceasta transmitere ar fi

bazata pe inconstientul clanului familial cu care intra in contact inconstientul individual al fiecarui membru al familiei. /tudiul transmiterii acestor trasaturi psihice din eneratie in eneratie poarta numele de psiho enealo ie. *ei care au studiat acest domeniu au descoperit faptul ca multe dintre ale erile noastre sunt influentate de ceea ce au trait stramosii nostri 3 eneratiile anterioare- parinti bunici, strabunici4. 2eci, cu totii avem o mostenire psihica si un ba a# enetic. 2ar aceasta nu inseamna ca suntem destinati sa traim traumele inaintasilor nostri. 'e putem exercita liberul arbitru odata ce identificam tiparele repetitive si actionam pentru dezactivarea acestora. 2aca intr-o familie sunt mai multe cazuri de sinucidere, putem preveni ca acest lucru sa se repete a#utand din timp persoanele predispuse la aceasta. Voe-"nn Lenoit, psiholo , in ,"schia nu sare departe de trunchi. a studiat aceste tipare repetitive in mai multe cazuri de eneratii, a#utandu-si astfel pacientii sa intervina in propriul curs al vietii, identificand acele probleme din viata lor care erau un leit-motiv al altor membri ai familiei. "m mai scris pe site despre constient si inconstient, despre faptul ca constientul este acea parte a psihicului care or anizeaza datele trimise de simturi si are o pondere de 10G, fiind in total repaos in timpul somnului. )nconstientul insa cuprinde toate cunostintele noaste, toate amintirile uitate, dorintele refulate, el lucreaza cu arhetipuri, simboluri, face analo ii lo ice sau nu 3din punctul de vedere al constientului4. )ntre cele doua forme ale mintii exista o colaborare si schimb continuu, iar despre aceasta Vun spunea ca ,ceea ce nu a#un e la nivelul constiintei, se intoarce sub forma de destin.. 2e exemplu, o #i nire primita, fata de care nu am reactionat, am reprimat, se va inre istra in subconstient si poate iesi la suprafata 3sub forma de destin, cum zice Vun 4 printr-o rabufnire intr-un moment foarte nepotrivit. *e este cel mai dificil in planul dezvoltarii personale este constientizarea inconstientului, atat celui individual, cat si a celui colectiv 3al unui rup de oameni4. ,Purtam asupra noastra pro ame interioare, in functie de trecutul nostru familial. "ceste pro rame se declanseaza la varste precise sau in situatii asemanatoare cu cele care au dus la prima producere a evenimentului. $otul se intampla din nou, intr-un mod total inconstient. 7aptul de a cunoaste aceste pro rame ne a#uta sa la anticipam si sa le decodam daca sunt nefaste sau daunatoare pentru dezvolatarea celui care le poarta.. Prima forma de pro ram este proiectia facuta de parinti asupra copiilor lor, adeseori chiar inainte de conceperea lor. 'e putem intreba sau ii putem intreba pe parinti ,de am fost conceput-., ,in ce loc-., ,in ce moment-., ,parintii si-au dorit un copil sau doar unul dintre parinti-., ,ce voiau parintii mei ca eu sa devin-.. < alta pro ramare a parintilor pentru copiii lor este le ata de prenume. Prenumele pe care il purtam se afla in centrul identitatii noastre. Jnele nume exprima valori le ate de crestinism 3Caria, Catei, Pavel4, alteori familia repeta numele unui inaintas sau al unui cunoscut disparut de curand, iar ,#uniorii. acestei proiectii narcisiste risca sa aiba probleme de identitate si sa se simta nevoiti 3inconstient4 de a urma visele si destinul predecesorului. 2aca numele este nou aparul in peisa#ul familial, este bine sa intrebati parintii cine l-a ales si motivul. Jnii parinti pot ale e numele dupa un fost iubitOa, influentand astfel viata sentimentala a copilului, dupa un erou 3fortand copilul sa atin a marimea asteptarilor4. Jn alt mod de pro ramare sunt credintele verbalizate sau nu ale membrilor unei familii> ,in familia noastra toti au dureri de cap.K, sau ,viata e o lupta, e rea, e nedreaptaK., ,trebuie sa inveti ca sa fii un om

realizat., ,banii nu aduc fericirea., ,nu trebuie sa te intinzi mai mult decat ti-e plapuma. D care pot fi explicatii pentru situati fiananciara a copiilor. *redintele lor devin 3constient sau inconstient4 credintele copiilor. Ma baza fiecarei familii sta si un principiu de loialitate, adica membrii acesteia sunt uniti si impartasesc un inconstient colectiv. "tunci cand urmeaza sa fie inte rat un nou membru, fiulOfiica le prezinta viitorul partener, acesta este #udecat adesea ne ativ, ,nu este suficient de bun pentru tine., ,nu e din lumea ta., ,nu imi place deloc.. Presiunea exercitata este puernica si din ce in ce mai mult tinerii de azi au invatat sa lupte pentru a-si inte ra partenerul in familie sau macar actioneaza in ciuda criticilor rudelor. ,2e ce se intampla acest lucru- 2eoarece adevarata miza se #oaca la un alt nivel, le at de ceea ce poate oferi acea persoana straina inconstientului colectiv. 2aca diferentele sociale sau culturale sunt prea mari, inconstientul clanului familial se va simti destabilizat, chiar amenintat, in loc sa considere acest fapt o implinire. 7amiliile incura#eaza, de obicei, casatoriile intre persoane provenind din acelasi loc si avand acelasi statut social. =ste ca si cum inconstientul familial ar vrea sa pastreze status \uo-ul si sa nu introduca in clanul sau decat persoane asemanatoare. 2ra ostea la prima vedere are aceasta particularitate de a crea o stare de fuziune cu o persoana ce prezinta similitudini uimitoare la nivel inconstient.. "desea, nu ne indra ostim de oricine. ,"le erea partenerului este strans le ata de confi urarea familiei noastre si de trecutul acesteia. Culte cupluri se formeaza in functie de lipsurile din istoria personala sau familiala. 'e cautam mama, tatal, fratele, sora, un fondator al familiei, cand, de fapt, adevarata intalnire amoroasa nu ar trebui sa umple anumite auri, ci sa fie o implinire reciproca. *e credeti despre ,casatoriile aran#ate.- *a nu mai exista in epoca noasra- )nconstientul ale e adeseori o persoana o linda, cel sau cea a carei constelatie familiala se aseamana D acelasi prenume, aceleasi boli, aceeasi copilarie, aceleasi traumatismeKsi cu care vom lucra sau vom urmari aceeasi problema. "tomii care se aduna nu inseamna dra oste, ci sunt mai de raba adeseori conflicte care se recunosc.. $otusi noi suntem cei care avem fraiele destinului nostru. /i putem actiona imediat ce ne dam seama ca am deviat cumva de la calea pe care ne-am dorit-o in viata sau pur si simplu pentru ca nu ne mai este bine. 2aca intr-un punct al vietii vezi ca nu esti multumit de tine si de cum te simti cu tine, atunci este cazul sa schimbi ceva, sa devii constient. < privire aruncata asupra istoriei familiei, cu cateva eneratii in urma 3pana la patru4 ar putea sa-ti arate ca esti cumva prins intr-un scenariu care se repeta in istoria familiei. <data constientizat, hotaraste ca vrei sa traiesti conform ale erii tale si nu sa repeti traume ale altor membri ai familiei. Renunta sa traiesti conform re ulilor si credintelor parintilor, atata vreme cat nu coincid cu ale tale. ,*uvintele au puterea de a vindeca, asa ca deconecteaza-te rostind ,)ncepand de acum, renunt la aceasta misiune, acest proiect, acet conflict 3il numiti4. 'u este al meu. =u am propria viata de trait.. < alta metoda de eliberare este de a reevalua trecutul cu alti ochi, de a avea o noua perspectiva asupra lui. 'u mai conteaza cine este vinovat, ci de ce s-a a#uns in situatia de fata si ce este de facut. *u alte cuvinte, sa ramanem in prezent. 2in prezent putem lua cea mai buna decizie pentru binele si evolutia noastra, iar din acest punct de vedere, =c?hart $olle ar fi cel mai bun indrumator.

Cum s e+oluezi zi de zi i s de+ii un om mai bun


1. Eiteza de implementare a noilor obiceiuri *nd ai descoperit ceva nou care te-ar a#uta s devii mai bun, implementeaz-l imediat. 2in secunda urmtoare dac este posibil.'u amna pentru ,cndva., ci implementeaz imediat un lucru odat !nvat. )ar dac iei o sin ur idee din tot acest articol, acesta s fie. )mplementeaz imediat ceea ce ai !nvat. +. /tabilete obiective "nuale, zilnice, sptmnale sau pe ani !ntre i. 2ac nu ai mai fcut asta !ncepe cu ceva uor. 8n edinele de consiliere pe care le susin am descoperit c sunt oameni care nu au nici un obiectiv.i atunci !ncepem cu ceva mic, aa cum !i recomand i ie> ale e 1 obiective uor de !ndeplinit i care s nu necesite mai mult de +-1 zile pentru a le bifa. "poi ale e alte 1 puin mai rele. 2ac te ii de ele tot aa restul va fi istorie.'u uita s scrii fiecare obiectiv pe hrtie. 1. *reeaz-i un cerc social care s te tra !n sus Petrece ct mai mult timp !n compania unor oameni mai evoluai ca tine. <ameni cu atitudine pozitiv, cu mai mult experien ca tine. <ameni care te provoac s evoluezi.*are !i dau un ut !n fund dac e nevoie. <ameni care ar putea s-i devin cndva prieteni, iar nu doar cunotine. 7 netAor?in i sete aceti oameni. =vit s petreci timp cu oamenii ne ativi care te tra !n #os. 5. i apropo de asta, f diferena dintre prieteni i cunotine 'u toi oamenii cu care ai fcut cunotin !i sunt prieteni. Ca#oritatea !i vor fi doar cunotine i este <P aa. 2ar cunotine nu este e al cu prieteni.*unoate-i prietenii adevrai. 6. /olicit feedbac? de la ceilali 8n mod constructiv i orientat pe ceea ce poi !mbunti, pe punctele tale forte, pe defecte la care mai ai de lucrat. 2e multe ori nu observi defectele personale, dar cei din #urul tu se vor bucuraK s i-l reaminteasc.*el mai reu aici este s i accepi acest feedbac?, fr a te explica, fr a te scuza. /au D i mai ru D fr a !l ataca pe cellalt. i s vezi dac este real.*ere cunotinelorOprietenilor s te caracterizeze i s !i spun care consider c sunt punctele tale forte, punctele slabe, defectele ma#ore etc. )ar apoi vezi care observaii se repet mereu.2ac 1 oameni diferii !i spun c ai un anume defect ori ei sunt nebuniK ori chiar au dreptate. T. $rezete-te devreme i-am mai dat sfatul sta de zeci de ori. < voi face de sute de ori !n continuare. tiu c ai auzit de#a c ma#oritatea oamenilor de succes au fcut asta. /-i lsm !ns la o parte.8ncepe ziua de diminea, iar prima parte a zilei 31-1 ore !n funcie de cum poi4 dedic-o la una dintre urmtoarele>

8nva ceva care crezi c te va a#uta semnificativ peste ani. /pre exemplu acum civa ani o or !n fiecare diminea o dedicam studiului blo in -ului. <rice avea le tur cu blo in -ul, conform unui plan stabilit de la bun !nceput. )mpactul a fost enorm, civa ani mai trziu 3azi4.

/au lucreaz la cel mai important lucru care !i va afecta viitorul. 2ac vrei s scrii o carte, dedic o or dimineaa pentru scris. )deea este s ale i ceva care tu consideri c !i va influena definitiv viitorul. <bserv c ambele opiuni de mai sus se refer la obiective de termen lun , chiar de via. 'u e vorba de ceva care !i va aduce beneficii imediate, ci ceva care dei !i va aduce beneficii mai !ncolo, vor fi beneficii de via. 8ncepe ziua astfel. X. 7 zilnic micare, chiar i pentru 10 minute 2up muli ani !n care am !ncercat diverse sisteme i or anizri, sunt mndru s spun c am reuit s fac micare !n fiecare zi, imediat ce m-am trezit.Poti incepe sa faci miscare pe bicicleta C trezesc dimineaa, iar primul lucru pe care !l fac este s !mi iau un tricou pe mine, un pantalon scurt, adidai !n picioare i ies s aler . 2oar apoi urmeaz toaleta de diminea. *ele 16 minute ct aler m ener izeaz, nu !mi consum din ener ie.Culi oameni nu fac asta pentru c au un sac plin de scuze. I. *onfrunt-i scuzele pentru care nu faci micare 7iecare avem un set de scuze ata fcute pentru a nu face micare. =xist i o sumedenie de motive pentru care merit s faci micare.Eerific-i !nti scuzele i sete rezolvare la fiecare. "poi stabilete pai mici pe care s-i faci ca s te ii de micare. F. "ntreneaz-i capacitatea de a fi creativ *reativitatea i capacitatea de a si soluii alternative poate fi dezvoltat. $e va a#uta enorm dac o faci.<binuiete-te s caui soluii diferite de cele obinuite la problemele de zi cu zi. i citete cartea ,Gndirea Materal. a lui =dAard deLono. 10. Nmbete 2es. *t mai des >4 11. *itete zilnic Gsete zilnic cteva minute !n care s citeti. <rict de ocupat ai fi, 10 minute pentru citit tot seti. *itete 1+. =vit s lucrezi pentru visurile altora

=vit s lucrezi la visurile altora, dac nu eti si ur c asta vrei. i dac nu !i aduce un beneficiu direct./i ur, e normal s a#ui pe alii. )nteresat sau dezinteresat. 2ar de la a a#uta, pentru c tu ai dorit s ale i, pn la a a#un e s faci munca altora pentru c i-a fost #en s refuzi K este o cale cam lun . Cai ales dac acea persoan are i beneficii concrete din efortul tu. *itete i cele 10 re uli pt a face mereu celorlali pe plac.'u !i consuma toat ener ia ca s faci munca altcuiva, dac nu eti si ur c i tu ai satisfacii din asta. 2e preferat satisfacii concrete. 11. 2ezvolt-i !n fiecare an noi obiceiuri de succes 8n planul anual pe care !l scrii, definete cteva obiceiuri noi pe care vrei s le implementezi !n anul ce vine.Eezi articolul cu obiceiuri ale oamenilor de succes, din care ale e 1-5 pe an. 2ac faci asta an de an, !n civa ani vei a#un e nu departe. *i foarte departe. 15. )nventeaz noi provocri prin care s treci =xpune-te mereu la mici dificulti care s te provoace s faci un efort suplimentar pentru a reui. 'u rmne !n starea de confort ce apare !n lipsa provocrilor.=ste o metod pe care o recomand !n creterea copiilor> s !i expui la mici dificulti 3suficient de mici pentru a fi realizabile, suficient de mari pentru a cere puintel efort din partea lor4 din cnd !n cnd. Cai ales cnd urmeaz o recompens.8i poi cere s !i duc #ucriile !n camer !nainte de a pleca la #oac !n parc. /au s te a#ute s faci curenie. 2ei nu e dificil, totui !i !nva cu mici dificulti, mici provocri.*nd va fi mare, la apariia unei probleme reacia sa instinctiv fi s K se ocupe de ele, fiind obinuit cu reutile i cu provocarea.Ma fel i pentru tine. 16. 2evino mai eficient cu timpul petrecut online. =mail, Cessen er, $Aitter sau 7aceboo? D toate sunt moduri excelente de a pierde vremea de dimineaa pn seara. /au moduri de a-i petrece timpul !n mod plcut socializnd i !nvnd lucruri noi. 2iferena dintre ele const !n lucrurile cu care rmi peste cteva luni. 2in orele pe care le-ai petrecut azi pe 7aceboo?, ce !i rmne peste cteva luni-8i recomand s foloseti timpul pe aceste platforme !n reprize scurte> stai puin, mai verifici ce a aprut, dac e ceva ce te intereseaz. "poi iei i !i vezi de treburile tale. 1T. 8ntrete !ncrederea pe care o ai !n tine !nsui 8ncrederea !n sine este un alt ,muchi. care poate fi dezvoltat. $e las s citeti cum !n articolul despre cum s !i dezvoli !ncrederea !n tine i !n forele tale, unde am detaliat subiectul i vei si mai multe idei. 1X. $reci de la studiu la "*)J'= <rict lectur ai face, ea nu are prea mult valoare dac nu o transformi !n ceva concret.*eva palpabil.)ar asta se face prin aciune, prin implementarea imediat a studiului !n practic. Pentru detalii vezi i cele apte reeli uzuale !n dezvoltarea personal.

1I. 2ac !i urti #obul, schimb-l Punct. 2ac nu !i place de nici un fel, caut altceva. /au !ncepe o afacere. 'u !i recomand nici s !i dai demisia pe principiul ,oi vedea eu ce oi si,. Pentru c mine o s ai oricum facturi de pltit. 8ncepe cu pai mici i caut un alt #ob, pn !l seti. 8i recomand s citeti cartea ,/ptmna de lucru de 5 ore,, scris de $imoth@ 7erriss 1F. Redu drastic timpul pe care !l petreci !n faa televizorului 'u !i recomand s renuni complet la televizor. $elevizorul !n sine nu este ceva ru. Codul !n care noi !l folosim !l poate transforma !n ceva duntor.Ma fel e i cu banii despre care se spune c ,sunt ochiul dracului,> nu banii sunt ceva ru, ci ceea ce fac oamenii cu ei poate fi ru. /au nu."m diva at de la subiect. Prerea mea este c televizorul ar trebui folosit pentru relaxare sau pentru a ne cultiva. =xist o sumedenie de filme bune pe care le poi vedea la televizor 3vezi lista celor 100 de filme bune motivationale pentru idei4, exist o sumedenie de emisiuni i canale bune pe care le poi urmri.=misiuni ,7ata lui tata,, ,7ermier caut nevast. etc nu se !ncadreaz printre ele. 'ici tirile de la ora I, alese special pentru a oca.'u spun acum c ar trebui neaprat s nu te mai uii la astfel de emisiuni. *i c ar trebui s fii selectiv la ce urmreti la $E, iar nu s te uii la ce se nimerete s fie pe ecran.i cnd vei face asta, automat vei reduce drastic timpul !n faa televizorului. +0. 7 astfel !nct s ai o via sexual real i sntoas Jn subiect pe care l-am evitat pn acum, dei este esenial pentru o via echilibrat. i plcut, desi ur. )deea de baz este s ai o via sexual real i satisfctoare 3peste 1I ani, asta ca s nu fie luat de bun sfatul prea devreme4./e poate !nva cum. Practica, evident, a#ut cel mai mult. +1. =vit s te sabotezi sin ur "utosabota#ul este, !n cteva cuvinte, orice aciune prin care !i pui sin ur bee !n roate. 2in neatenie sau din teamaOdorina de a nu reui. Eezi cnd i cum faci asta."poi caut s !l mai faci. ++. 2evino din nou tnr !n prezena copiilor Voac-te cu copiii. /tai alturi de ei i redevino copil pentru cteva clipe. Reamintete-i ce !nseamn asta i hrnete copilul din tine. +1. )ubete i iubete. Cult. $u ce faci ca s devii un om mai bun- *e ai putea face de acum !ncolo]]]