Sunteți pe pagina 1din 20

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

Metode si tehnologii de gestionare a deseurilor


Metode de tratare termica

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

CUPRINS: Incinerarea deseurilor Preluarea deseurilor Stocarea temporara, prelucrarea Alimentarea in camera de incinerare Incinerarea propiu-zisa Tratarea, respectiv eliminarea cenusei reziduale Tratarea si valori icarea emisiilor Piroliza si "azarea deseurilor #oincinerarea deseurilor Procedee de uscare a deseurilor 3 4 5 6 7 10 1! 14 16 1$

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

Metode de tratare termica


Printre procedeele termice din cadrul tratarii deseurilor se numara incinerarea deseurilor, piroliza deseurilor, coincinerarea deseurilor si procedeul de uscare% Pe departe cel mai important procedeu termic este la ora actuala incinerarea deseurilor% In mana"ementul modern al deseurilor, incinerarii deseurilor ii revine sarcina de a trata deseurile reziduale ce nu mai pot i valori icate, ast el incat sa se a&un"a la' ( inertizarea deseurilor reziduale, minimizand emisiile in aer si apa) ( distru"erea materialelor nocive or"anice, respectiv concentrarea materialelor anor"anice) ( reducerea masei de deseuri de depozitat, in special a volumului) ( olosirea valorii calori ice a deseurilor reziduale in vederea prote&arii resurselor de ener"ie) ( trans erarea deseurilor reziduale in materii prime secundare in vederea prote&arii celorlalte resurse materiale% Punctele de mai sus sunt enumerate in unctie de prioritatea lor in mana"ementul deseurilor% * instalatie de tratare a deseurilor reziduale optima tre+uie sa indeplineasca cel putin primele trei puncte% Pe lan"a criteriile enumerate mai sus se va mai tine cont si de urmatoarele aspecte' ( si"uranta unctionarii) ( necesarul de investitii) ( necesarul de spatiu) ( cantitati prelucrate posi+ile respectiv via+ile% In cadrul pirolizei, deseurile or"anice se trans orma prin intermediul descompunerii termice su+ retinerea aerului in produse ce pot i valori icate ener"etic datorita continutului mare de ener"ie, respectiv depozitate in cantitati mult mai reduse% #oincinerarea reprezinta valori icarea ener"etica a anumitor tipuri de deseuri in industrie, cum ar i de e,emplu, valori icarea anvelopelor uzate sau a com+usti+ililor alternativi in cuptoare de ciment% -eseurile ce pot i tratate termic sunt deseurile municipale, namolul orasenesc, deseurile de productie periculoase si nepericuloase% Insa pentru iecare tip de deseu e,ista niste caracteristici te.nice +ine de inite%

Incinerarea deseurilor
Incinerarea se poate aplica atat deseurilor municipale colectate in amestec cat si numai ractiei de deseuri reziduale% Insa, compozitia deseurilor municipale este prepoderent +iode"rada+ila, iar aceasta impiedica incinerarea deseurilor municipale ara alti com+usti+ili, conducand la cresterea costurilor de incinerare pe tona de deseuri municipale% -e aceea este indicata incinerarea deseurilor reziduale din deseurile municipale, deseurile reziduale reprezentand deseurile ramase dupa sortarea deseurilor recicla+ile, respectiv deseurile ce nu mai pot i reciclate material% Pe lan"a deseurile reziduale sau municipale, incineratoarele pot accepta orice tipuri de deseuri% In unctie de tipul deseurilor acceptate incineratoarele sunt proiectate special% Pentru deseurile periculoase, incineratoarele tre+uie sa atin"a o temperatura de ardere mult mai ridicata decat in cazul incinerarii deseurilor nepericuloase%
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 3

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


Structura de principiu si modalitatea de unctionare a unei instalatii de incinerare a deseurilor este e,plicata in +aza catorva componente si a"re"ate ale instalatiei% Acestea sunt o erite de numerosi producatori, iecare e,ecutie di erind corespunzator% Insa derularea principiala a incinerarii si lu,ul materialelor di era de la o instalatie la alta, iar pentru diversi producatori, numai in mica masura% * instalatie de incinerare a deseurilor consta din urmatoarele domenii de unctionare, e,puse in continuare' ( preluarea deseurilor) ( stocarea temporara, pretratarea /daca este necesara0) ( alimentarea in unitatea de incinerare) ( eliminarea si tratarea cenusei reziduale) ( tratarea si valori icarea emisiilor% Figura 1. Sc.ema de unctionare a unui incinerator

Preluarea deseurilor 1a preluarea deseurilor are loc mai intai o cantarire in vederea sta+ilirii cantitatii de deseuri livrate% Anumite deseuri pot i indreptate catre locuri de descarcare presta+ilite, in unctie de tipul de deseu, respectiv catre o pretratare inainte de a i incinerate% -e asemenea, este necesar un control vizual pentru iecare autove.icul cantarit% In cazul primirii unor deseuri noi sau in cazul unor suspiciuni este indicata realizarea unor teste in la+orator pentru' continut de metale "rele, p2, pietre de calcinare, putere calorica, punct de aprindere, clor, sul si altele% #antarirea ve.iculelor se poate ace mecanic sau electromecanic% Sistemele electromecanice s-au impus deoarece inlesnesc o transpunere simpla a valorilor masurate% Pentru ve.iculele ce livreaza des deseuri li se pot eli+era cartele ma"netice, unde sunt salvate "reutatea ve.iculului "ol /in cazul utila&elor cu suprastructura i,a0, numarul de inmatriculare si datele privind destinatarul acturii% Pentru sta+ilirea cantitatii de deseuri livrate de catre ve.iculele ce nu detin o ast el de cartela, mai tre+uie e ectuata inca o cantarire dupa descarcare% In cazul ve.iculelor particulare care livreaza deseuri sau a ve.iculelor cu containere de sc.im+ este mereu necesar un al doilea procedeu de cantarire in vederea sta+ilirii cantitatii de deseuri livrate% 3ona de descarcare a deseurilor tre+uie sa asi"ure posi+ilitatea descarcarii oricaror tipuri de masini de colectare sau transport a deseurilor% 4n incinerator poate accepta di erite tipuri de deseuri pentru
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 4

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


incinerare, de la deseuri solide la deseuri semilic.ide si c.iar lic.ide% -e aceea, in unctie de tipurile de deseuri acceptate zona de descarcare tre+uie sa prevada toate accesoriile necesare descarcarii acestor deseuri% Figura 2. 5edere zona de descarcare a deseurilor la incinerator

Figura 3. 6,emplu de rampa de descarcare a uleiului uzat

Stocarea temporara prelucrarea Pentru deseurile livrate tre+uie sa e,iste un loc de stocare temporara, deoarece livrarea deseurilor are loc discontinuu, iar alimentarea unei instalatii de incinerare a deseurilor tre+uie sa ie continua% 7uncarul de deseuri serveste pe de o parte drept tampon pentru cantitatea de deseuri, iar pe de alta parte aici pot i detectate materialele neadecvate pentru incinerare si sortate, sau pot i indrumate catre o pretratare% In plus, in +uncar are loc o omo"enizare a deseurilor% Prelucrarea deseurilor municipale se poate realiza prin intermediul sortarii, ast el deseurile ce nu ard /materialele neadecvate incinerarii, cum ar i materialele inerte, metalele eroase si ne eroase0 sunt eliminate, ast el incat unctionarea instalatiei sa nu poata i intrerupta, iar componentele voluminoase incinera+ile tre+uie maruntite inaintea incinerarii% 8aruntirea deseurilor voluminoase inseamna o reducere de volum si ast el o mai +una olosire a spatiului disponi+il din +uncar si o incinerare mai e icienta a acestor deseuri% -aca in palnia de alimentare a unitatii de incinerare trec deseuri voluminoase nemaruntite , se poate a&un"e la ormarea unor dopuri si la ne unctionarea instalatiei%
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 5

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


Figura !. 6,emplu de dispozitiv de maruntire a deseurilor voluminoase, c.iar in rampa de descarcare

1a maruntirea deseurilor voluminoase se pot utiliza mori cu ciocane sau mori de taiere, care pot i prevazute la nevoie cu instalatii de aspirare% 8aruntirea poate avea loc intr-o zona a +uncarului rezervata in acest scop sau c.iar inaintea intrarii deseurilor in +uncar% Aici pot i tratate pe de o parte materialele care tre+uie e,cluse din deseurile municipale, pe de alta se pot sorta deseurile declarate ca iind voluminoase la preluare% 5ezi +rosura privind Tratarea mecanica a deseurilor9 #apacitatea de prelucrare a instalatiei de maruntire va i adaptata cantitatii de deseuri voluminoase receptionate anual% In .ala de descarcare si in +uncarul de deseuri tre+uie mentinuta o presiune mai &oasa comparativ cu zona invecinata, pentru a evita imprastierea emisiilor si a pra ului% Aerul aspirat ori se incinereaza ori se dezodorizeaza printr-un iltru +iolo"ic% "limentarea in camera de incinerare Palniile de umplere sunt de re"ula ast el "radate, incat sa asi"ure o unctionare continua prin preluarea capacitatii de productie pe ora a unitatii de incinerare% -eseurile din palnia de umplere a&un" printr-un put de umplere in instalatia de alimentare% Figura #. 5edere palnie si put de alimentare cu deseuri a camerei de incinerare

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


Putul de umplere este prevazut cu o clapeta ce inc.ide palnia de umplere, pentru a evita palpairea lacarii din camera de incinerare% Instalatiile de alimentare sunt supuse unei presiuni mecanice puternice prin transportul de deseuri si unei presiuni termice prin alinierea directa la "ratarul de incinerare% Incinerarea propiu$%isa Pentru incinerarea deseurilor se olosesc, de re"ula, instalatiile de ardere cu "ratar si instalatiile cu cuptor rotativ% Procesul de incinerare la instalatiile cu gratar Indi erent de sistemul cu "ratar olosit, structura de +aza a cuptorului este caracterizata de un "ratar de ardere la +aza, peretii camerei de ardere si in partea superioara un pla on% :ratarul poate i orizontal sau putin inclinat% In cazul "ratarului inclinat cea mai intalnita versiune este acea a cuptorului cu "ratar cu actiune inversa% In am+ele cazuri, +arele "ratarului sunt miscate continuu pentru a asi"ura arderea completa a deseurilor si trans erul acestora in cuptor% 7arele "ratarului pot i racite cu aer sau cu apa% Figura &. 5edere cuptor cu "ratar

Figura &. Alimentarea cu aer pentru o incinerare completa

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


#uptorul este ormat din 5 zone de com+ustie% Acestea se o+serva in i"ura 7 si sunt descrise mai &os% Figura '. Sc.ema cuptorului cu "ratar

-e asemenea, procedeul de incinerare se imparte in 5 aze, ce se intrepatrund in mare masura' 0 ( uscarea: in partea superioara a "ratarului deseurile se incalzesc pana la peste 100 # prin intermediul iradierii cu caldura sau a convectiei, ast el avand loc indepartarea umezelii% 0 ( degazarea: prin continuarea procesului de incalzire pana la temperaturi de peste !50 # se e,clud materiile volatile% Acestea sunt in primul rand umezeala reziduala si "azele reziduale% Procesul de piroliza are loc la presiune atmos erica scazuta si la cresterea temperaturii%% ( arderea completa: in cea de-a treia parte a "ratarului se atin"e temperatura de ardere completa a deseurilor% ( gazarea: numai o mica parte din deseurile arse sunt o,idate in procesul de piroliza% #ea mai mare 0 parte a deseurilor se o,ideaza in partea superioara a camerei de incinerare la 1000 #% ( post-combustia: pentru minimizarea "azelor reziduale ramase neincinerate si a #* din emisii e,ista mereu o camera de post-com+ustie% Aici se adau"a aer sau "az rezidual despra uit in vederea realizarii incinerarii complete% Timpul de pastrare in aceasta zona este de minim ! 0 secunde la $50 #% Trecerea de la o aza la alta depinde de compozitia si valoarea calorica a deseurilor de incinerat% Pentru pornirea instalatiei este necesara preincalzirea spatiului de ardere% In acest scop sunt instalate arzatoare ce unctioneaza cu "az, ulei, pra de car+une sau orice alt tip de com+usti+il, ce au rolul de a preincalzi camera de ardere si de a intretine lacara in cazul unei compozitii mai di icile a deseurilor% #and camera de ardere a atins temperatura corespunzatoare, atunci deseurile pot i aprinse cu a&utorul arzatoarelor de aprindere, instalate in camera de ardere% Alimentarea cu aer se ace atat prin +arele "ratarului de &os in sus /alimentarea primara0, cat si cu a&utorul unor dispozitive suplimentare prevazute in camera de ardere /alimentarea secundara0% 8asurarea de+itului de aer de com+ustie este adaptat la procesul de incinerare in timp si spatiu% -eoarece compozitia deseurilor varaiaza in limite lar"i si amestecarea inainte de incinerare nu asi"ura
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti $

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


omo"enizarea totala a deseurilor, miscarea "ratarelor si masurarea aerului de com+ustie sunt mereu adaptate la situatia de unctionare a cuptorului% Procesul de incinerare la instalatiile cu cuptor rotativ #uptorul rotativ este intalnit in industria cimentului, de aici iind preluat si pentru incinerarea deseurilor% In cazul incinerarii cu cuptor rotativ temperatura atinsa in camera de ardere este mult mai ridicata ata de incineratoarele cu "ratar% Figura (. 5edere cuptor rotativ

Figura ). 5edere sc.ema principiului de unctionare a unui cuptor rotativ

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


In unctie de tipul instalatiei de alimentare, deseurile solide tre+uie maruntite inainte de introducerea acestora in cuptor% In cazul deseurilor voluminoase, acestea intotdeauna tre+uie maruntite inainte de incinerare pentru o ardere completa a acestor deseuri% -atorita rotirii continue si inclinatiei usoare a cuptorului, trans erul deseurilor dintr-un capat in altul a cuptorului este realizat usor% In unctie de temperatura de ardere, dispozitivul de ardere a cenusei poate i necesar sau nu% In cazul unor temperaturi de 1150 <# cenusa este a"lomerata, iar la temperaturi de 1300 <# cenusa este topita si vitri iata% -e asemenea, cenusa de und si cenusa recuperata din iltre pot i reintroduse in cuptorul rotativ pentru a"lomerare sau vitri iere% -eoarece temperaturiile de ardere intr-un cuptor rotativ sunt cu mult mai ridicate instalatiile secundare, cum ar i camera de post-com+ustie, sau ec.ipamentele de recuperare a ener"iei, tre+uie proiectate pentru a rezista la ast el de temperaturi ridicate% Indi erent de cuptorul ales pentru incinerarea deseurilor, urmatoarele trepte intalnite in procesul de incinerare a deseurilor, cum ar i eliminarea cenusei, tratarea emisiilor, recuperarea ener"iei, etc% sunt asemanatoare% *ratarea respecti+ eliminarea cenusei re%iduale #enusa reziduala rezulta in urma incinerarii% 6a consta in principal din material neincinera+il cum ar i silicati nedizolva+ili in apa, o,izi de aluminiu si ier% #enusa reziduala pura contine, in "eneral, urmatoarele ( 3 = 5 > material neincinerat, ( 7 = 10 > metale eroase si ne eroase, ( 5 = 7 > "ranule mari, ( $0 = $3 > "ranule ine% 1a incinerarea deseurilor apar diverse reziduuri solide si lic.ide% #enusa reziduala se elimina la capatul "ratarului de incinerare si tre+uie transportata% #ele mai importante cerinte de la aceasta instalatie de eliminare sunt evitarea dopurilor la eliminarea cenusei reziduale precum si impiedicarea in iltrarii de aer als% In acest scop sunt o erite mai multe sisteme de eliminare a cenusei reziduale, dependente in parte de sistemul de tevi olosit% 6liminarea prin "ratar are loc e,clusiv prin intermediul ortei "ravitationale in puturi de cadere, ce duc direct la instalatiile de eliminare a cenusei reziduale% Figura 1,. 6,emple de instalatii de eliminare a cenusii cu apa

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

10

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


Pro+lema principala la eliminarea prin "ratar consta in temperatura ridicata a cenusei reziduale, ce 0 poate i intre 600 = ;00 #% Printr-un surplus de aer prea scazut se poate atin"e punctul de inmuiere a 0 cenusei reziduale /;50 = 1000 #0, ast el putandu-se trans orma intr-o stare pastoasa% Stin"erea cenusei reziduale se poate ace prin sisteme cu apa% Figura 11. 5edere sc.ema dispozitiv de eliminare a cenusii

8etodele de tratare ale cenusei reziduale depind de componenta deseurilor incinerate, de le"islatia in vi"oare si posi+ilitatile economice% Principalele metode de tratare a cenusei reziduale sunt' ( im+atranirea cenusei reziduale ( separarea materialului in ( vitri icare% Figura 12. 5edere cenusa de und

4tilizarile ulterioare ale cenusei reziduale tratate pot i' material de umplutura pentru constructii de +ara&e, de drumuri, de pereti de protectie, etc% #enusa nu poate i utilizata in umplerea zonelor cu o panza reatica +o"ata%
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 11

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


*ratarea si +alori-icarea altor emisii -eseurile ac parte din resursele ener"etice secundare com+usti+ile% ?esursele ener"etice secundare reprezinta cantitatile de ener"ie su+ toate ormele care contin inca un potential ener"etic ce poate i utilizat in trei directii' termica, electroener"etica si com+inata% ?ecuperarea su+ aspect termic are loc prin utilizarea a+urului sau a apei calde o+tinute in instalatiile recuperatoare de caldura pentru alimentarea cu caldura a proceselor' ( te.nolo"ice) ( de incalzire) ( ventilatie) ( climatizare) ( alimentarea cu apa calda mena&era a consumatorilor ur+ani% A+solut necesara este racirea umului rezultat in urma incinerarii deseurilor mena&ere de la 1000 = 0 0 1!00 # pana la !00 = 300 #, aceasta reducere a temperaturii este necesara si din motive te.nice 0 procedurale, deoarece procedeele de puri icare a umului necesita temperaturi su+ 350 #% ?acirea umului provenit de la incinerarea deseurilor are loc de o+icei indirect, adica prin sc.im+atoare de caldura recuperative aer-apa respectiv a+ur% -rept instalatie de trans er al caldurii serveste un cazan, in care caldura umului /ener"ie cinetica @ ener"ie a caldurii0 se trans era intr-un purtator de caldura adecvat /a+ur sau apa0% #antitatea de ener"ie recuperata este data de produsul dintre masa deseurilor tratate, puterea calorica in erioara a acestora si randamentul termic al ansam+lului cuptor incinerare si cazan recuperator% * alta particularitate la incinerarea deseurilor consta in transportul mare de pra a umului ce tre+uie racit% Pentru evitarea impuritatilor de um la cazan, ce pot conduce la acumulari ce minimizeaza durata de transport, sunt necesare o serie de masuri% 5aloarea calorica viitoare a deseurilor va i pro+a+il mai mare decat cea de azi% Acest apt este dovedit de cercetari ce determina in luenta diverselor cote de reciclare asupra valorii calorice a deseurilor reziduale% 4rmatoarele valori pentru o+tinerea ener"iei din incinerarea deseurilor stau la +aza datelor de pornire medii pentru instalatiile moderne de incinerare a deseurilor' ( valoarea calorica in erioara a deseurilor /2u0' ;,5 = 10 8ABC", ( randamentul de producere a a+urului' 65 = 76 >, ( producerea de a+ur pe tona de deseuri' 1,; = !,4 tone, ( producerea de curent electric pe tona de deseuri, olosindu-se randamentele pentru producerea a+urului si pentru curent la unctionarea in condens' 350 = 400 CD.% Eolosirea caldurii de incinerare pentru producerea de a+ur este cate"oric in luentata de impre&urimi% 0 In instalatii mai mari se produce in principal a+ur de calitate relativ ridicata /40 +ar, 400 #0 in vederea producerii de curent, partial com+inata cu incalzirea la distanta% In instalatii mai mici se 0 produce in principal a+ur cu parametri mai scazuti /15 = !0 +ar, !00 = !50 #0, ce se oloseste direct in scopuri de incalzire sau in domeniul industrial su+ orma de caldura de proces% #a aspect ener"etic este interesanta incinerarea namolurilor din statiile de epurare% Aceasta com+inatie are sens in special su+ aspectul unei olosiri asi"urate de caldura, deoarece conditionarea, asanarea si uscarea namolului necesita o alimentare ridicata cu ener"ie la un nivel scazut%

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

1!

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


Epurarea gazelor reziduale -upa arderea completa, epurarea "azelor reziduale este cea mai importanta posi+ilitate de a controla nivelul emisiilor evacuate din incinerator% Pentru separarea su+stantelor din "azele reziduale evacuate din camerele de ardere a incineratorului sau de la +oiler, pot i utilizate mai multe procedee, pentru ale"erea si proiectarea carora tre+uie luate in considerare urmatoarele elemente' ( su+stantele poluante speci ice din "azele reziduale) ( tipul, volumul si sc.im+arile continutului "azelor reziduale) ( concentratiile ma,ime admis+ile ale poluantilor in "azele epurate) ( evitarea, minimizarea si epurarea apelor uzate evacuate din instalatii) ( pro+leme in unctionare /coroziune, uzura, murdarirea instalatiilor0) ( temperatura "azelor la evacuarea din cosul de dispersie) ( evitarea, recuperarea si depozitarea reziduurilor) ( disponi+ilitati de supra ete pentru depozitarea reziduurilor% 8aterialele nocive apar in orma "azoasa sau su+ orma de particule de impuritati% 1a puri icarea umului se e ectueaza mai intai o eliminare a materialelor su+ orma de particule, iar apoi o indepartare a impuritatilor "azoase% Instalatiile moderne de puri icare a umului vor indeparta materialele nocive din um pe cat posi+il cantitativ% -e aceea ele sunt structurate in mai multe etape si necesita un mare e ort inanciar% 6liminarea pra ului, adica indepartarea impuritatilor su+ orma de particule, se e ectueaza inaintea spalarii umului, pentru a nu solicita acest din urma procedeu% Aparatura de urmarire a instalatiilor este necesara pentru monitorizarea e,ploatarii corecte a arderii, procedurii de a+ur si nivelului de epurare a "azelor reziduale si pentru prevenirea aparitiei de situatii neprevazute in unctionare% Fivelul de monitorizare si urmarire a acesteia depinde de tipul de deseu incinerat si de cerintele le"ale% -upa ale"erea aparaturii si a punctelor de amplasare a aparaturii tre+uie acordata atentie reproducti+ilitatii adecvate si ia+ilitatii unctionale necesare a aparaturii%

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

13

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor Piroli%a si ga%area deseurilor


Piroliza este cunoscuta din te.nica procedurala industriala% In ceea ce priveste tratarea deseurilor s-au dorit printre altele urmatoarele avanta&e ale pirolizei' ( procedee necomplicate, care sa poata unctiona si cu cantitati mici de prelucrare de pana la 10 tonaB.) ( posi+ilitatea recuperarii ener"iei si materiei prime) ( posi+ilitatea de depozitare a produselor valori ica+ile in mod ener"etic) ( le,i+ilitate ata de diversele si sc.im+atoarele componente ale deseurilor) ( evitarea in mare masura a impactului asupra mediului% #u a&utorul pirolizei deseurilor s-a urmarit un scop asemanator cu cel al incinerarii% 5olumul deseurilor se reduce considera+il si se trans orma intr-o orma ce ace posi+ila o depozitare ara impact semni icativ asupra impre&urimilor% 1a o incinerare conventionala, procesele de uscare, de"azare, "azare si incinerare au loc intr- o sin"ura camera% 1a piroliza, unele dintre aceste procese partiale pot i e,ecutate in reactori separati, ast el incat de"azarea si "azarea sa devina procedee de tratare a deseurilor de sine statatoare% Piroliza ca instalatie de tratare a deseurilor nu s-a putut impune in ata incinerarii deseurilor, din cauza diverselor pro+leme si a redusei disponi+ilitati% Insa se are in vedere utilizarea pirolizei in com+inatie cu incinerarea la temperaturi inalte% Aici, "azele pirolitice o+tinute se vor olosi intr-o a doua etapa procedurala la incinerarea si vitri ierea cocsului pirolitic% Degazarea -e"azarea sau piroliza reprezinta descompunerea termica a materialului or"anic, eliminandu-se 0 compusi, cum ar i o,i"enul, aerul, #*!, a+urul etc% In intervalele de temperatura intre 150 = ;00 # se elimina materii volatile, iar compusi de car+o.idrati se descompun% Prin trans ormarea pirolitica a deseurilor iau nastere diverse produse dependente de componenta materialului initial, de parametrii de unctionare ai instalatiei, de conditiile de incalzire ale temperaturii de de"azare si de durata reactiei% 4rmatoarele produse inite pot aparea' ( com+usti+il respectiv, materii prime su+ orma de as alt, ulei, "aze de ardere, ( apa de condens cu impuritatile dizolvate in ea, ( reziduuri cum ar i cocs, metale, sticla, nisip etc% Pentru unele produse provenite din piroliza e,ista o piata limitata% In special uleiurile provenite din de"azarea anvelopelor uzate se pot olosi drept materie prima in industria c.imica sau petroliera% #onditia este insa ca instalatia pirolitica sa se a le in apropierea instalatiei prelucratoare de ulei% Acelasi lucru este vala+il si pentru "azul pirolitic, ce tre+uie utilizat partial la incalzirea propriului proces de piroliza% Gazarea :azarea se re era la conversia la temperaturi inalte a materialelor cu continut de car+on in com+usti+il "azos% :azarea di era de piroliza prin aptul ca se adau"a "az reactiv, ce trans orma reziduurile car+onizate in alte produse "azoase% :azarea, la el ca si piroliza, este un procedeu de sine statator, insa si un proces partial al incinerarii% Produsele ivite ca urmare a "azarii sunt, in unctie de solutia "azanta, "az sla+, a+uri, etc%
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 14

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


6ner"ia necesara reactiei pentru procesul de "azare se produce prin incinerarea partiala a materialului or"anic in interiorul reactorului% Procedeele e,ecutate la temperatura inalta in intervalul de 0 temperatura intre $00 = 1100 # livreaza cea mai mare cantitate de "az, care este insa cu o valoare calorica scazuta% 6ste de dorit o valori icare imediata a "azelor intr-o camera de ardere ulterioara, deoarece ast el se poate valori ica si caldura% :azul de "enerator prezinta o valoare calorica mai scazuta decat "azul pirolitic, insa comparativ cu volumul deseurilor intrate in proces, rezulta un volum de "az mai mare decat la piroliza% ?eziduurile solide din procesul de "azare sunt similare celor provenite din incinerare, ele prezinta un continut ridicat de cenusa si unul scazut de car+on% Apa reziduala provenita din piroliza Apa reziduala provenita din piroliza se compune din umiditatea deseurilor, apa de descompunere si apa de incinerare, mai putin apa care s-a consumat in timpul reactiei% Apa reziduala provenita din piroliza paraseste reactorul su+ orma de a+ur si apare dupa racirea "azului drept condensat% Apele reziduale cu continut or"anic mare, in special in cazul pirolizei deseurilor necesita o pretratare c.imico- izica, deoarece materialele nocive pot i reduse in instalatii de epurare +iolo"ice numai partial% * alta posi+ilitate a evitarii materialelor nocive in apele reziduale este descompunerea termica a "azelor de ardere mocnita%

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

15

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor Coincinerarea deseurilor


-e cand deseurile si com+usti+ilii alternativi produsi din acestea prin di erite metode de tratare au ost acceptati ca surse de ener"ie, sunt olositi tot mai mult ca inlocuitori in procesele industriale, in principal, in centralele electrice, a+ricile de ciment si otelarii% -eseurile municipale nu sunt, de re"ula, considerate materia prima pentru sistemele industriale de ardere si sunt olosite numai in calitate de com+usti+ili alternativi% In sc.im+, datorita densitatii lor precum si proprietatilor lor c.imice si izice, un mare numar de deseuri de productie sunt olosite in sistemele de ardere industriala% Eolosirea deseurilor in sistemele de ardere industriala se numeste coincinerare. Avanta&ele coincinerarii' ( reducerea cantitatii de deseuri depozitate) ( valori icarea ener"etica a deseurilor acolo unde valori icarea materiala nu este posi+ila) ( conservarea resurselor de materii prime necesare pentru producerea ener"iei% Coincinerarea in centralele electrice #entralele electrice ca uzine producatoare de electricitate sunt proiectate pentru olosirea e icienta a com+usti+ililor conventionali% Insa ele pot i adaptate si pentru utilizarea com+usti+ililor alternativi% Eolosirea deseurilor si a com+usti+ililor alternativi este limitata de urmatoarele elemente' ( posi+ilitatile de stocare a acestora in centralele electrice) ( cerintele de pretratare a deseurilor pentru a le aduce intr-o orma utiliza+ila sistemelor de ardere particulare in instalatiile utilizate in centrale) ( comportarea deseurilor pe durata procesului de com+ustie, respectiv reducerea procesului de com+ustie prin depunerea pe peretii cuptorului, aparitia coroziunii si in luentarea sistemelor de epurare a "azelor reziduale% Coincinerarea in cuptoare de ciment 4n aspect esential in a+ricarea cimentului il reprezinta producerea clinc.erului in cuptorul rotativ% 8ateria prima pentru producerea clinc.erului este uscata si incalzita pana la 1400 <# si datorita reactiilor c.imice ce au loc se ormeaza clinc.erul de ciment% Indi erent de metoda de a+ricare, o+tinerea clinc.erului este un proces de conversie in care materialele olosite /com+usti+ili si materii prime0 sunt consumate sau inte"rate in produsul inal% -atorita temperaturilor inalte din cuptorul de ciment, continutul or"anic al com+usti+ililor alternativi este distrus in totalitate% #ateva caracteristici ale procesului de a+ricare a clinc.erului, in cazul utilizarii com+usti+ililor alternativi, ar i' ( prelun"irea timpului de stationare a "azelor reziduale in cuptorul rotativ la temperaturi de peste 1!00 <#) ( olosirea cenusei rezultate de la arderea com+usti+ililor alternativi ca parte componenta a clinc.erului impreuna cu alte materiale) ( i,area din punct de vedere c.imic si mineralo"ic in clinc.er a elementelor a late in concentratii oarte mici% #aracteristicile com+usti+ililor alternativi utilizati in a+ricile de ciment tre+uie sta+ilite clar, deoarece deseurile utilizate in producerea clinc.erului pot sc.im+a concentratia anumitor elemente in produsul inal%

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

16

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor Procedee de uscare a deseurilor


In cadrul procedeelor de uscare cea mai mare importanta a o+tinut-o uscarea namolului% 1a ale"erea procedeului este important daca namolul este puternic mirositor sau nu% In cazul namolului mirositor se recomanda utilizarea unui proces indirect de uscare, cum ar i uscarea cu pat luidizat cu recirculare de vapori% Aici apa trans ormata in a+ur poate i condensata, iar mediul luidizant /a+ur supraincalzit0 este introdus in circuitul procedural% 8irosurile sunt ast el in mare parte e,cluse% 1a uscarea cu transmitere, mediile de uscare cum ar i "azele reziduale, a+urul supraincalzit ori vapori sau aerul, se a la in contact direct cu namolul si preiau apa ce se evapora din acesta% 1a sistemele inc.ise cu a+ur supraincalzit, un condensator realizeaza condensarea a+urului in e,ces% 1a sistemele desc.ise, "azele reziduale inca ier+inti parasesc uscatorul impreuna cu a+urul% 1a uscarea cu contact, caldura este condusa direct catre materialul de uscat% Famolul si mediul de incalzire sunt separate prin di erite tipuri de pereti% Figura 13. Tipuri de te.nolo"ii de uscare

In unctie de alimentarea cu caldura se re"asesc in principal urmatoarele te.nolo"ii de uscare' 1% 4scarea cu contact' ( uscator cu pelicula, ( uscator cu disc, ( uscator cu pat luidizat% !% 4scarea cu transmitere' ( uscator cu cilindru rotativ, ( uscator cu suspensii, ( uscator cu eta&e,
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 17

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


( uscator cu +anda%

1a uscarea namolului din statiile de epurare rezulta si alte su+stante volatile% :azele ce nu pot i condensate, pot i dezodorizate prin coincinerare in "eneratorul de caldura% Aceste uscatoare au rol de a reduce umiditatea din namolul orasenesc intr-un timp scurt, in vederea valori icarii materiale a acestuia in a"ricultura ca in"rasamant sau in vederea valori icarii ener"etice a acestuia in incineratoare, centrale electrice, cuptoare de ciment, etc%

Figura 1!. 5edere interior uscator cu cilindru rotativ

Figura 1#. 5edere sc.ema uscator cu eta&e

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

1$

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor ./FINI*II


( deseuri municipale @ deseuri mena&ere de la populatie G deseuri asimila+ile din comert, industrie si institutii G deseuri din "radini si parcuri G deseuri din piete G deseuri stradale G deseuri voluminoase% In 2: $56B!00! privind evidenta "estiunii deseurilor si pentru apro+area listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cate"oria de deseuri mentionate mai sus se re"asesc la codurile' 15 Am+ala&e) materiale a+sor+ante, materiale de lustruire, iltrante si im+racaminte de protectie, nespeci icate in alta parte = cu e,ceptia am+ala&elor din deseurile industriale si a codurilor 15 0! 0! si 15 0! 03) !0 -eseuri municipale si asimila+ile din comert, industrie, institutii, inclusiv ractiuni colectate separat% ractie or"anica @ ractie +iode"rada+ila namol orasenesc @ namolul rezultat de la epurarea apelor uzate orasenesti% In 2: $56B!00! privind evidenta "estiunii deseurilor si pentru apro+area listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cate"oria de deseuri mentionate mai sus se re"aseste la codul' 1; 0$ 05 Famol orasenesc de la epurarea apelor uzate mena&ere deseuri din constructii si demolari @ deseuri rezultate in urma rea+ilitarii in rastructurii e,istente, in urma demolarii si construirii de cladiri noi, respectiv in urma reconstruirii si e,tinderii retelei de transport% In 2: $56B!00! privind evidenta "estiunii deseurilor si pentru apro+area listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cate"oria de deseuri mentionate mai sus se re"aseste la codul' 17 -eseuri din constructii si demolari /inclusiv pamant e,cavat din amplasamente contaminate0 deseuri municipale periculoase @ deter"enti si dezin ectanti G vopsele, lacuri si diluanti G +aterii si acumulatori uzati G pesticide si ier+icide G alte c.imicale G +ecuri si tu+uri luorescente G ec.ipamente electrice si electronice G medicamente% In 2: $56B!00! privind evidenta "estiunii deseurilor si pentru apro+area listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cate"oria de deseuri mentionate mai sus se re"asesc la codurile' !0 01 13 Solventi !0 01 14 Acizi !0 01 15 7aze !0 01 17 Su+stante c.imice oto"ra ice !0 01 1; Pesticide !0 01 !1 Tu+uri luorescente si alte deseuri cu continut de mercur !0 01 !3 6c.ipamente a+andonate cu continut de #E# /clor luorocar+uri0 !0 01 !6 4leiuri si "rasimi, altele decat cele speci icate la !0 01 !5 !0 01 !7 5opsele, cerneluri, adezivi si rasini continand su+stante periculoase !0 01 !; -eter"enti cu continut de su+stante periculoase !0 01 31 8edicamente citoto,ice si citostatice !0 01 33 7aterii si acumulatori inclusi in 16 06 01, 16 06 0! sau 16 06 03 si +aterii si acumulatori nesortati continand aceste +aterii !0 01 35 6c.ipamente electrice si electronice casate, altele decat cele speci icate la !0 01 !1 si !0 01 !3 cu continut de componenti periculosi !0 01 37 1emn cu continut de su+stante periculoase

( (

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

1;

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


( deseuri de productie @ deseuri rezultate direct din procesele de productie% In 2: $56B!00! privind evidenta "estiunii deseurilor si pentru apro+area listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cate"oria de deseuri mentionate mai sus se re"asesc la codurile' 0! -eseuri din a"ricultura, .orticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor = cu e,ceptia codului 0! 01 06 03 -eseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mo+ilei, pastei de .artie, .artiei si cartonului 04 -eseuri din industriile pielariei, +lanariei si te,tila 05 -eseuri de la ra inarea petrolului, puri icarea "azelor naturale si tratarea pirolitica a car+unilor 06 -eseuri din procese c.imice anor"anice 07 -eseuri din procese c.imice or"anice 0$ -eseuri de la producerea, prepararea, urnizarea si utilizarea /pp u0 straturilor de acoperire /vopsele, lacuri si emailuri vitroase0, a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipo"ra ice 0; -eseuri din industria oto"ra ica 10 -eseuri din procesele termice 11 -eseuri de la tratarea c.imica a supra etelor si acoperirea metalelor si a altor materiale) .idrometalur"ie ne eroasa 1! -eseuri de la modelarea, tratarea mecanica si izica a supra etelor metalelor si a materialelor plastice 13 -eseuri uleioase si deseuri de com+usti+ili lic.izi 14 -eseuri de solventi or"anici, a"enti de racire si car+uranti 15 Am+ala&e) materiale a+sor+ante, materiale de lustruire, iltrante si Hm+racaminte de protectie, nespeci icate Hn alta parte = cu e,cepIia am+ala&elor din deJeurile municipale 16 -eseuri nespeci icate in alta parte = cu e,cepIia codurilor 16 04 Ji 16 10 1; -eseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial = cu e,cepIia codului 1; 0$ 05

0I01I23R"FI/: 1. 0.0ilite4s5i 3.67rdtle 8.Mare5 ".9eiss:ach 6.0oeddic5er: ;9"S*/ M"N"3/M/N*< = Springer /dition> 2. F.Mc.ougall P.9hite M.Fran5e P.6undle: ;IN*/3R"*/. S21I. 9"S*/ M"N"3/M/N*: " 1i-e C?cle In+entor?< = 0lac54ell Science /dition> 3. INC.PM $ ICIM 0ucuresti: ;Studiu pri+ind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor <

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti

!0