Sunteți pe pagina 1din 51

Managementul clasei de elevi si educational Anul III Pedagogie 2009-2010

MULTIPLE CHOICE 1. Termenul de management desemneaza: a. stiinta, arta si tehnica de a planifica, a organiza si a controla elementele unui

sistem, ale unui domeniu de activitate specific


b. o colectie de termeni specifici privind activitatea manageriala c. o metodologie de abordare globala, optima, strategica a activitatii de educatie,

ansamblul de principii si functii, de norme si metode de conducere care asigura realizarea obiectivelor sistemului educativ d. stiina si arta de a pregati resursele umane, de a forma personalitati potrivit unor finalitati solicitate de societate i acceptate de individ.
e. o specializare a cadrelor didactice de conducere A !: A ". Termenul de management educational se refera la: a. stiinta, arta si tehnica de a planifica, a organiza si a controla elementele unui

sistem, ale unui domeniu de activitate specific


b. o colectie de termeni specifici privind activitatea manageriala c. o metodologie de abordare globala, optima, strategica a activitatii de educatie,

ansamblul de principii si functii, de norme si metode de conducere care asigura realizarea obiectivelor sistemului educativ d. tiina i arta de a preg#ti resursele logistice, de a dezvolta potrivit unor finalit#i solicitate de societate i acceptate de individ.
e. o specializare a cadrelor didactice de conducere A !: $ %. Termenul de management educational se refera la: a. stiinta, arta si tehnica de a planifica, a organiza si a controla elementele unui

sistem, ale unui domeniu de activitate specific


b. o colectie de termeni specifici privind activitatea manageriala c. o metodologie de abordare globala, optima, strategica a activitatii de productie,

ansamblul de principii si functii, de norme si metode de conducere care asigura realizarea obiectivelor sistemului. d. stiinta si arta de a pregati resursele umane, de a forma personalitati potrivit unor finalitati solicitate de societate i acceptate de individ.
e. o specializare a cadrelor didactice de conducere A !: & '. (nul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul sistemului de

invatamant. )ste vorba despre nivelul de analiza:


a. b. c. d. macrostructural intermediar organic microstructural

e. tehnic A !: A *. (nul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul institutiei

scolare. )ste vorba despre nivelul de analiza:


a. b. c. d. e. macrostructural intermediar organic microstructural tehnic

A !: + ,. (nul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul clasei de

elevi. )ste vorba despre nivelul de analiza:


a. b. c. d. e. macrostructural intermediar organic microstructural tehnic

A !: & -. (nul dintre nivelurile de analiza a managementului educational este cel macrostructural. Acesta se efectueaza la nivelul: a. b. c. d. e. clasei de elevi paturii sociale institutiei scolare sistemului de invatamant sindicatelor

A !: & .. (nul dintre nivelurile de analiza a managementului educational este cel intermediar. Acesta se efectueaza la nivelul: a. b. c. d. e. clasei de elevi paturii sociale institutiei scolare sistemului de invatamant sindicatelor

A !: $ /. (nul dintre nivelurile de analiza a managementului educational este cel microstructural. Acesta se efectueaza la nivelul: a. b. c. d. clasei de elevi paturii sociale institutiei scolare sistemului de invatamant

"

e. sindicatelor A !: A 10. 1 stiinta analizeaza managementul educational din perspectiva teoriilor organizarii si a

conducerii diferitelor structuri organizationale. )ste vorba despre:


a. b. c. d. e. antropologie sociologie lingvistica politologie psihologie

A !: + 11. 1 stiinta abordeaza managementul educational prin capacitatea sa de a reflecta simultan stiinta

si arta conducerii. )ste vorba despre:


a. b. c. d. e. antropologie sociologie lingvistica politologie psihologie

A !: & 1". 1 stiinta aflata in relatii cu managementul educational reflecta mecanismele interne ale activitatii

umane, la intersectia dintre motivatiile individuale si finalitatile sociale. )ste vorba despre:
a. b. c. d. e. antropologie sociologie lingvistica politologie psihologie

A !: ) 1%. (na dintre caracteristicile specifice ale managementului educational asigur# functionarea optim# a

sistemului educational 2planificare, decizie, coordonare, control, strategii si metodologii educationale3. )ste vorba despre:
a. b. c. d. e. caracterul comple4 al actiunilor

caracterul participativ structurarea problematicii educationale dupa particularitatile colectivitatii caracterul sistemic i integrativ
caracterul dinamic

A !: A 1'. (na dintre caracteristicile specifice ale managementului educational presupune implicarea activa a

elevilor, profesorilor, parintilor. )ste vorba despre:


a. caracterul comple4 al actiunilor b. caracterul participativ

c. structurarea problematicii educationale dupa particularitatile colectivitatii d. caracterul sistemic i integrativ e. caracterul dinamic A !: + 1*. (na dintre caracteristicile specifice ale managementului educational se refera la faptul ca acesta

prezinta deschidere spre alte domenii. )ste vorba despre:


a. b. c. d. e. caracterul comple4 al actiunilor

caracterul participativ structurarea problematicii educationale dupa particularitatile colectivitatii caracterul sistemic i integrativ
caracterul dinamic

A !: ) 1,. (na dintre caracteristicile specifice ale managementului educational se refera la posibilitatea de

anticipare pe baza tendintelor de evolutie a sistemului )ste vorba despre:


a. b. c. d. e. caracterul comple4 al actiunilor

caracterul participativ caracterul prospectiv caracterul sistemic i integrativ


caracterul dinamic

A !: $ 1-. (na dintre caracteristicile specifice ale managementului educational arat# cum trebuie realizate

obiectivele i aplicate metodologiile. )ste vorba despre:


a. b. c. d. e. caracterul comple4 al actiunilor

caracterul participativ caracterul prospectiv caracterul indicativ5instrumental


caracterul dinamic

A !: & 1.. anagementul educational poate fi realizat la nivel macropedagogic, ceea ce presupune

aplicarea sa la nivelul:
a. b. c. d. e. sectorului bugetar

corpului profesoral institutiilor scolare sistemului de invatamant


clasei de elevi

A !: & 1/. anagementul educational poate fi realizat la nivel intermediar, ceea ce presupune aplicarea

sa la nivelul:
a. sectorului bugetar

'

b. c. d. e.

corpului profesoral institutiilor scolare sistemului de 6nvatamant


clasei de elevi

A !: $ "0. anagementul educational poate fi realizat la nivel micropedagogic, ceea ce presupune

aplicarea sa la nivelul:
a. b. c. d. e. sectorului bugetar

corpului profesoral institutiilor scolare sistemului de 6nvatamant


clasei de elevi

A !: ) "1. (na dintre functiile managementului educational implica valorificarea tuturor resurselor

pedagogice. )ste vorba despre functia de:


a. b. c. d. e.

planificare i organizare a sistemului de invatamant orientare a metodologica a procesului de invatamant reglare i autoreglare a sistemului de invatamant si a procesului de invatamant
adaptare la economia de piata negociere cu managerii organizatiei scolare

A !: A "". (na dintre functiile managementului educational presupune actiuni de informare, evaluare.

)ste vorba despre functia de:


a. b. c. d. e.

planificare i organizare a sistemului de invatamant orientarea metodologica a procesului de invatamant reglare i autoreglare a sistemului de invatamant si a procesului de invatamant
adaptare la economia de piata negociere cu managerii organizatiei scolare

A !: + "%. (na dintre functiile managementului educational implica valorificarea resurselor umane,

materiale, financiare si informationale. )ste vorba despre functia de:


a. b. c. d. e.

planificare i organizare a sistemului de invatamant orientare a metodologica a procesului de invatamant reglare i autoreglare a sistemului de invatamant si a procesului de invatamant
adaptare la economia de piata negociere cu managerii organizatiei scolare

A !: A "'. (na dintre categoriile de resurse pedagogice valorificata de managementul educational 2prin

intermediul functiei de planificare i organizare a sistemului de invatamant3 este cea a resurselor umane, categorie de resurse care include: a. spatiul, timpul, baza didactico5materiala b. buget central, local, contributiile comunitatii educative c. cadrele didactice, personal administrativ, elevi, parinti
d. sindicate, patronate, administratie publica locala e. planuri, programe de invatamant, indrumare metodice, materiale curriculare A !: $ "*. (na dintre categoriile de resurse pedagogice valorificata de managementul educational 2prin

intermediul functiei de planificare i organizare a sistemului de invatamant3 este cea a resurselor materiale, categorie de resurse care include: a. spatiul, timpul, baza didactico5materiala b. buget central, local, contributiile comunitatii educative c. cadrele didactice, personal administrativ, elevi, parinti
d. sindicate, patronate, administratie publica locala e. planuri, programe de invatamant, indrumare metodice, materiale curriculare A !: A ",. (na dintre categoriile de resurse pedagogice valorificata de managementul educational 2prin

intermediul functiei de planificare i organizare a sistemului de invatamant3 este cea a resurselor financiare categorie de resurse care include: a. spatiul, timpul, baza didactico5materiala b. buget central, local, contributiile comunitatii educative c. cadrele didactice, personal administrativ, elevi, parinti
d. sindicate, patronate, administratie publica locala e. planuri, programe de invatamant, indrumare metodice, materiale curriculare A !: + "-. (na dintre categoriile de resurse pedagogice valorificata de managementul educational 2prin

intermediul functiei de planificare i organizare a sistemului de invatamant3 este cea a resurselor informationale, categorie de resurse care include: a. spatiul, timpul, baza didactico5materiala b. buget central, local, contributiile comunitatii educative c. cadrele didactice, personal administrativ, elevi, parinti
d. sindicate, patronate, administratie publica locala e. planuri, programe de invatamant, indrumare metodice, materiale curriculare A !: ) ".. 7rocesul de conducere 2managementul3 este o caracteristic# a oric#rei activit#i organizate ce

tinde spre o: a. eficienta medie ,

b. c. d. e.

realizare obiectivata a activitatilor planificate cooperare interna in cadrul institutiilor scolare


realizarea unei concordante intre obiective si realizari

eficien# ma4im#

A !: ) "/. (n tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abord#rii activitatilor din clasa de elevi

din perspectiva managementului se refera la faptul ca orice clasa presupune asocierea unui numar de indivizi cu statute i roluri bine definite, in vederea realizarii unor obiective. )ste vorba despre argumentele de tip:
a. b. c. d. e. organizational epistemic istoric sociologic psihologic

A !: A %0. (n tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi

din perspectiva managementului se refera la deschiderea spre noi teorii, spre noi abordari stiintifice a stiintelor socio5umane, inclusiv a pedagogiei. )ste vorba despre argumentele de tip:
a. b. c. d. e. organizational epistemic istoric sociologic psihologic

A !: + %1. (n tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abord#rii activitatilor din clasa de elevi

din perspectiva managementului se refera la faptul ca profesorul a fost intotdeauna persoana care controleaza, diri8eaza pe altii, dar se i autocontroleaz#. )ste vorba despre argumentele de tip:
a. b. c. d. e. organizational epistemic istoric sociologic psihologic

A !: $ %". (n tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abord#rii activitatilor din clasa de elevi

din perspectiva managementului se refera la faptul ca relatiile educationale se desfasoar# intr5 un cadru organizational dinamic. )ste vorba despre argumentele de tip:
a. organizational b. epistemic c. istoric

d. sociologic e. psihologic A !: & %%. (n tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abord#rii activitatilor din clasa de elevi

din perspectiva managementului se refera la faptul ca invatarea este un proces social. )ste vorba despre argumentele de tip:
a. b. c. d. e. organizational epistemic istoric sociologic psihologic

A !: & %'. (n tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi

din perspectiva managementului se refera la faptul ca in clasa de elevi au loc raporturi si interactiuni, luari de pozitii personale fata de altii. )ste vorba despre argumentele de tip:
a. b. c. d. e. organizational epistemic istoric sociologic psihologic

A !: ) %*. (n tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi

din perspectiva managementului se refera la faptul ca adaptarea elevului la cadrele institutionale i organizationale se desfasoara si prin procedee psihologice diferentiate. )ste vorba despre argumentele de tip:
a. b. c. d. e. organizational epistemic istoric sociologic psihologic

A !: ) %,. (n tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abord#rii activitatilor din clasa de elevi

din perspectiva managementului porneste de la faptul ca e4tinderea conceptului de management asupra educatiei in general si a activitatii educative desfasurate in clasa de elevi este legitim# si benefica. )ste vorba despre argumentele de tip:
a. b. c. d. e. managerial epistemic istoric sociologic psihologic

A !: A

%-. (na dintre paradigmele care orienteaz# domeniul de studiu al managementului clasei

porneste de la ideea conform careia reglementarea conduitei umane se realizeaza printr5un ansamblu de norme e4plicite si institutionalizate. )ste vorba de paradigma:
a. b. c. d. e. novatoare introspectiva clasei de elevi normativa interpretativa

A !: & %.. (na dintre paradigmele care orienteaz9 domeniul de studiu al managementului clasei este

centrata pe individ, in diferite ipostaze sociale, pe ideea ca o colectivitate este formata din persoane ce desfasoara acte constiente, care nu pot fi cuprinse 6ntr5o teorie generala. )ste vorba de paradigma:
a. b. c. d. e. novatoare introspectiva clasei de elevi normativa interpretativa

A !: ) %/. :rupul scolar este definit ca totalitate de persoane reunite cu scopul desf#ur#rii unor activit#i

specifice, avand caracteristicile unui:


a. b. c. d. e. grup non5formal grup informal

organism social colectiv


organism non5antropic organism individual

A !: $ '0. (na dintre caracteristicile grupului scolar se refera la faptul ca acesta reflecta convergenta

dintre membrii s#i. Aceasta caracteristica poarta denumirea de:


a. b. c. d. e. coeziune convergenta

concatenare
cooperare coactiune

A !: A '1. (na dintre caracteristicile grupului scolar evidentiaz# totalitatea transformarilor care au loc in

interiorul sau. Aceasta caracteristica poarta denumirea de:


a. destructurare b. disla4ie

c. dinamica d. dimensionare e. debusolare A !: $ '". (na dintre caracteristicile grupului scolar evidentiaza totalitatea trasaturilor ce caracterizeaza

un colectiv concret privit ca intreg prin care se deosebeste de celelalte colective. Aceasta caracteristica poarta denumirea de:
a. b. c. d. e. semnificare structurare sionism sintalitate simplificare

A !: & '%. $lasa de elevi prezinta caracteristicile unui grup de tip: a. b. c. d. e. permanent primar potential personal potentat

A !: + ''. (n rol important 6n analiza clasei de elevi ca grup primar specific il ocupa studiul: a. b. c. d. e. documentelor sociale grupurilor numerice proceselor de transformare

proceselor de grup
izomorfismelor

A !: & '*. (n tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare se refera la faptul ca sarcina

comuna este cea de invatare si este precis formulata de catre profesor si elevi. )ste vorba despre procesul de:
a. b. c. d. e.

afectiv5 a4iologic comunicare


echivalare

realizare a sarcinii
influenta

A !: & ',. (n tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare se desfasoara in stransa

legatura cu procesul de realizare a sarcinii. )ste vorba despre procesul de:


a. afectiv5 a4iologic

10

b. c. d. e.

comunicare
echivalare

realizare a sarcinii
influenta

A !: + '-. (n tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare re refera la faptul ca atractia

dintre membrii clasei constituie o conditie fundamentala a performantelor scolare inalte. )ste vorba despre procesul:
a. b. c. d. e.

afectiv5 a4iologic comunicare


echivalare

realizare a sarcinii
influenta

A !: A '.. (n tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare asigura uniformitatea

comportamentelor membrilor clasei. )ste vorba despre procesul de:


a. b. c. d. e.

afectiv5 a4iologic comunicare


echivalare

realizare a sarcinii
influenta

A !: ) '/. ;elatiile care se manifesta in interiorul clasei de elevi si care determin# climatul psihosocial

poarta denumirea de relatii:


a. b. c. d. e. impersonale evidentiate e4celente interpersonale educative

A !: ) *0. (na dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific concepe clasa de elevi ca

fiind un grup social unde, ca urmare a interrelatiilor ce se stabilesc intre membrii s#i, apare si se manifesta ca realitate social# cu consecine multiple asupra desfasur#rii procesului instructiv5 educativ. )ste vorba despre perspectiva:
a. b. c. d. e. psihosociala didactica etica sociotehnica emotionala

A !: A

11

*1. (na dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific presupune evidentierea

proceselor formative ce au loc in interiorul clasei de elevi . )ste vorba despre perspectiva:
a. b. c. d. e. psihosociala didactica etica sociotehnica emotionala

A !: + *". (na dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific presupune evidenierea

aspectului instituionalizat al clasei. )ste vorba despre perspectiva:


a. b. c. d. e. psihosociala didactica etica sociotehnica emotionala

A !: + *%. :rupul social primar care este in mod concomitent cadrul psihosocial al desfasurarii activitatii

de instruire si educare si un cadru de comunicare i socializare poarta denumirea de:


a. b. c. d. e. colectiv profesoral grup de vecinatate clasa de elevi grup secundar organizatie scolara

A !: $ *'. &oar unul dintre variantele de raspuns de mai 8os include cele doua mai cunoscute

perspective de abordare a clasei ca grup social specific. <ndicati varianata corecta=


a. b. c. d. e. psihosociala si organizationala didactica si psihosociala didactica si etica deontologica si logica didactica si economica

A !: + **. >a nivelul clasei de elevi, este analizata un tip de forte cu rol orientativ si reglator, care au rol

important 6n stabilirea normelor grupului, a modelelor de comportament grupal. )ste vorba de influenta:
a. b. c. d. e. personala a profesorului de lider a profesorului de grup organizatiei scolare tertilor

1"

A !: $ *,.

(nul dintre factorii care determin# calitatea managementului la nivelul clasei de elevi se refera la asigurarea sistemului de invatamant cu personal calificat. )ste vorba despre:
a. b. c. d. e.

structura familial# a colectivului de elevi formarea cadrelor didactice recrutarea si selectia cadrelor didactice
managementul organizatiei scolare

deontologia didactic#

A !: $ *-. ;ecrutarea si selectia personalului din invatamant sunt activitati: a. b. c. d. e. independente interdependente invers proportionale inadecvate incongruente

A !: + *.. Activitatea de a evalua unul sau mai muli candidati prin prisma unui post vacant in

invatamant si a evidentia o concordanta cat mai buna intre candidat si munca sa poarta denumirea de
a. b. c. d. e. selectie recrutare profilare restructurare organizare

A !: A */. (na dintre activitatile prealabile selectiei vizeaza atributiile, respectiv fisa procedurala a

postului. )ste vorba despre: a. definirea generala a postului didactic b. intocmirea listei operatiilor didactice de indeplinit c. stabilirea conditiilor psihice sau materiale legate de indeplinirea sarcinilor didactice d. stabilirea calificarilor cerute
e. negocierea atributiilor cu anga8atul A !: + ,0. (na dintre activitatile prealabile selectiei vizeaza stabilirea caracteristicilor psihologice,

pedagogice i psihosociale pe care trebuie s# le posede un candidat pe postul didactic respectiv. )ste vorba despre: a. definirea generala a postului didactic b. intocmirea listei operatiilor didactice de indeplinit

1%

c. stabilirea conditiilor psihice sau materiale legate de indeplinirea sarcinilor

didactice
d. stabilirea calificarilor cerute e. negocierea atributiilor cu anga8atul A !: & ,1. ?ormarea cadrelor didactice contine dou# etape 2faze3 absolut obligatorii. Acestea sunt: a. recrutare si selectie b. formarea initiala si formarea continua. c. formarea profesorilor si formarea dirigintilor d. formarea liceala si formarea universitara e. formare si reconversie A !: + ,". >iteratura de specialitate descrie trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice. a. b. c. d. e.

ivelul << se refera la: actiunea de formare 2initiala3 eficienta pedagogica modificarea de comportament variatia de randament performanta i ameliorare cantitativa si calitativa a activitatii

A !: $ ,%. >iteratura de specialitate descrie trei niveluri de eficien# ale form#rii cadrelor didactice.

ivelul <<< se refera la: a. actiunea de formare 2initiala3 b. eficienta pedagogica c. modificarea de comportament d. variatia de randament e. performanta i ameliorare cantitativa si calitativa a activitatii
A !: & ,'. >iteratura de specialitate descrie trei niveluri de eficien# ale form#rii cadrelor didactice. a. b. c. d. e.

ivelul < se refera la: actiunea de formare 2initiala3 eficienta pedagogica modificarea de comportament variatia de randament performanta i ameliorare cantitativa si calitativa a activitatii

A !: + ,*. <n stransa legatura cu formarea competentelor didactice ale cadrelor didactice se pune

problema:
a. b. c. d. e. compensarii competentelor didactice deontologiei didactice deontologiei organizatiei scolare relatiei parinti5copii reorientarii profesionale

1'

A !: + ,,. !emnificatiile pe care cadrul didactic le da normelor prevazute si maniera in care acestea sunt

traduse in comportamentul de rol poarta denumirea de:


a. b. c. d. e. interpretarea rolului conflict de rol interpretari subiective deontologie didactica resemnificare conceptuala

A !: & ,-. )4ista si in prezent conform carora managementul clasei de elevi este sinonim cu asigurarea

unei:
a. b. c. d. e. definiri a rolului

discipline ferme
interpretari subiective deontologii didactice operationalizari a obiectivelor

A !: + ,.. $onceptia conform careia constrangerea e4terioara prin dispozitii, ordine, interdictii, pedepse

inabus# manifestarile spontane ale copilului si deci, constituirea personalitatii sale, poarta denumirea de:
a. b. c. d. e. conditionare colaborare permisivism autoritarism antinomie

A !: $ ,/. $onceptia conform careia intrucat natura umana este prin esenta ei predispusa spre manifestari

negative, fapt care implica cu necesitate masuri severe de constrangere poarta denumirea de:
a. b. c. d. e. conditionare colaborare permisivism autoritarism antinomie

A !: & -0.!uccesul unui management al clasei presupune o anumit# gri8a pentru prevenirea unor: a. comportamente nenormate b. apatitiei unor noi membrii ai clasei de elevi c. redefiniri a obiectivelor educatiei d. situatii de criza e. situatii directionate A !: & -1. &in perspectiv# didactica, mobilierul trebuie instalat i reglat dupa:

1*

a. b. c. d. e.

caracteristicile psihice ale elevilor


spatiul din clasa

obiectivele instructiv5educative ale activitatii


instructiunile de montare situatiile scenariu

A !: $ -". $aracteristica mobilierului colar care permite acestuia s# poat# fi reorganizat, compus si

descompus in functie de sarcina didactica fundamentala si de stilul educational al cadrului didactic poarta denumirea de:
a. b. c. d. e. ma8oritate rentabilitate modularitate relevanta conectivitate

A !: $ -%. !ubstructura dimensionala a managementului clasei de elevi, dependent# de ergonomia

acesteia poarta denumirea de:


a. b. c. d. e. vizibilitate rentabilitate modularitate relevanta conectivitate

A !: A

-'.@izibilitatea este o constant# ergonomic# apropiat# de: a. cerintele deontologice b. rentabilitate c. modularitate d. igiena scolara e. corespondenta A !: & -*. $lasa trebuie amena8at# nu numai dup# reguli de ordin instructiv5educativ, ci i de ordin: a. deontologic b. relevant c. estetic d. igienic e. conativ A !: $ -,. Adaptarea spatiului scolar al clasei, inclusiv al mobilierului, la necesitatile somato5fiziologice

si de sanatate ale elevilor poarta denumirea de:


a. vizibilitate b. rentabilitate

1,

c. modularitate d. relevanta e. conectivitate A !: A --. &imensiunea psihologica vizeaza atat caracteristicile de ordin strict psihologic, cat i cele care

tin de:
a. b. c. d. e. antropologie sociologie psihologia educatiei psihologia artei etnologie

A !: $ -.. )lementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoasterea si

respectarea:
a. b. c. d. e. cerintelor normative

particularitatilor individuale ale elevilor


constiintei colective obiectivelor didactice elementelor ergonomice

A !: +

-/. 1 dimensiune a managementului clasei de elevi vizeaz# caracteristicile grupului clasa

comparativ cu cele ale grupului social in general. )ste vorba despre dimensiunea:
a. b. c. d. e. ergonomica psihologica sociala normativa operationala

A !: $ .0. 1 dimensiune a managementului clasei de elevi vizeaza ansamblul de norme, de reguli care

regleaza intreaga desfasurare a activitatii in grupul scolar. )ste vorba despre dimensiunea:
a. b. c. d. e. ergonomica psihologica sociala normativa operationala

A !: & .1. 1 dimensiune a managementului clasei de elevi vizeaza diferitele proceduri i strategii ale

cadrului didactic atunci cAnd situatia grupului5clasa necesita acest fapt. )ste vorba despre dimensiunea:
a. ergonomica b. psihologica

1-

c. sociala d. normativa e. operationala A !: ) .". (n tip de norme, de reguli care regleaza intreaga desfasurare a activitatii in grupul scolar sunt

norme ascunse, mai puin clar e4primate, dar subintelese. )ste vorba despre normele de tip:
a. b. c. d. e. introspectiv

implicit
e4plicit e4centric e4pres

A !: + .%. &imensiunea operationala a managementului clasei de elevi este reprezentat# si de problema

conform#rii la anumite:
a. b. c. d. e. realitati conceptuale norme socio5educationale interventii terapeutice receptivitati senzoriale reguli non5sociale

A !: +

.'.Actiunea de influenta educationala desfasurata de cadrul didactic in scopul respectarii normelor

e4plicite de c#tre elevi se soldeaza, de cele mai multe ori, cu fenomene de:
a. b. c. d. e. conformare fortata conformism negociere conformare acceptata obedienta

A !: & .*. <nterdependenta atitudinala si de interventie a cadrului didactic in situatii de criza este

dependenta de prezenta la acesta a:


a. b. c. d. e. capacitatilor reglatorii proceselor motivationale

capacitatilor inovatoare
proceselor volitionale cunoasterii grupului

A !: $ .,. Trasatura definitorie a demersurilor manageriale ale cadrului didactic care presupune un set

corecturi aduse mereu aciunii educationale poarta denumirea de:


a. b. c. d. corectie schimbare reproducere memorare

1.

e. confirmare A !: + .-. &e regula, agentul schimbarii in cadrul clasei de elevi este: a. elevul b. directorul 2managerul3 scolii c. grupul5clasa d. cadrul didactic e. inspectorul de specialitate A !: & ... <n conte4tul aplicarii managementului clasei de elevi, singura modalitate de a personaliza un

set de norme si reguli specifice constituirii grupului scolar este:


a. b. c. d. e. inspectia scolara inovatia inregistrarea incertitudinea introducerea unor noi procedee didactice

A !: +

./.Actiunea organizata si structurata e4ercitata in cadrul clasei de elevi asupra unei persoane in

vederea formarii sau schimbarii unor comportamente 2atitudini3 poarta denumirea de:
a. b. c. d. e. inspectie scolara inovatie de proces influenta educationala incapsulare introducere unor noi procedee didactice

A !: $ /0.nfluenta personala a profesorului este determinata de urmatorii factori:

1. relaia afectiva stabilita intre profesor si eleviB ". perceptia elevului asupra profesoruluiB %. folosirea in e4ces a influentei de catre profesorB '. gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didacticB *. politica ministerului educatiei.
a. b. c. d. e. 1C"C% 1C"C%C* 1C"C%C' 1C"C'C* "C%C'C*

A !: $ /1. <n ultimii ani conceptul de implicare este mult utilizat in literatura psihosociologica, in mod

special in ceea ce priveste implicarea in:


a. sarcina

1/

b. c. d. e.

organizatie grupul scolar colectivul profesoral comunitate

A !: A /". <mplicarea indivizilor numai prin raportare la valorile si scopurile generale ale clasei de elevi

e4prima calitatea acesteia de a fi:


a. b. c. d. e. simultana sociala semnificanta descriptiva descrisa

A !: + /%.(nul dintre factorii care influenteaza atractia interpersonala este preferinta pentru

persoanele 2colegii3 care5si desfasoara activitatea in aproprierea noastra. )ste vorba depre:
a. b. c. d. e. pro4imitate similaritate complementaritate colegialitate sociometrie

A !: A /'. (nul dintre factorii care influenteaza atractia interpersonala presupune alegerea persoanelor

cu care ne aseamanam foarte mult 6n plan aptitudinal, valoric i motivational. )ste vorba depre:
a. b. c. d. e. pro4imitate similaritate complementaritate colegialitate sociometrie

A !: + /*. (nul dintre factorii care influenteaza atractia interpersonala corespunde in plan psihologic cu

identificarea tipurilor de diade ce ii pot face pe parteneri s# rezolve elemente de personalitate reciproc necesare. )ste vorba depre:
a. b. c. d. e. pro4imitate similaritate complementaritate colegialitate sociometrie

A !: $ /,. <n cadrul comunicarii interpersonale in cadrul clasei de elevi un loc aparte il ocupa modul

concret al vorbirii noastre: volumul vocal, ritmul vorbirii, tonalitatea, articularea cuvintelor. Aceste caracteristici sub cunoscute sub denumirea de:
a. verbal b. nonverbal c. paraverbal

"0

d. vorbire e. descriere verbala A !: $ /-. naliza managementului clasei de elevi nu poate fi complet# f#r# o analiza a personalitatii

cadrului didactic. Aceast# analiz# trebuie s# aibe in vedere: 1. personalitatea de bazaB ". personalitatea cristalizataB %. stilul educational al cadrului didacticB '. cerintele managementului scolarB *. stilul managerial al cadrului didactic.
a. b. c. d. e. 1C"C% 1C"C%C* 1C"C%C' 1C"C'C* "C%C'C*

A !: +

/..(na dintre dimensiunile caracteristice stilului managerial al cadrului didactic include proiectarea

i planificarea. )ste vorba despre:


a. b. c. d. e. omogenitate si structurare nivelul strategic nivelul instrumental nivelul tangibil personalitatea de baza

A !: + //. (na dintre dimensiunile caracteristice stilului managerial presupune adaptarea la e4igentele si

variabilele situatiei. )ste vorba despre:


a. b. c. d. e. omogenitate si structurare nivelul strategic nivelul instrumental nivelul tangibil personalitatea de baza

A !: $ 100. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include stabilirea operationala a

obiectivelor. )ste vorba despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: A

"1

101. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include analiza detaliata a

resurselor educationale i manageriale. )ste vorba despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: A 10". (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include precizarea activitatilor

ce se vor organiza pentru realizarea obiectivelor. )ste vorba despre rolul de:
a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: A

10%. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include stabilirea si esalonarea

in timp a responsabilitatilor 2pentru cadrul didactic dar i pentru elevi3. )ste vorba despre rolul de:
a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: A 10'. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include coordonarea. )ste vorba

despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: + 10*. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include realizarea echilibrului

autoritate5putere5responsabilitate. )ste vorba despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: +

""

10,. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include unitatea de comanda.

)ste vorba despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: + 10-. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include delegarea. )ste vorba

despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: +

10.. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include functia de supraveghere

2a functionarii procesului3. )ste vorba despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: $ 10/. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include functia de cone4iune

inversa. )ste vorba despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: $ 110. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include functia de prevenire a

eventualelor situatii de criza educationala. )ste vorba despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: $ 111. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include obtinerea informatiilor

si prelucrarea statistica a acestora. )ste vorba despre rolul de:

"%

a. b. c. d. e.

planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: & 11". (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include elaborarea aprecierilor.

)ste vorba despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: &

11%. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include clasificarea

2identificarea situatiei de criza3. )ste vorba despre rolul de:


a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: ) 11'. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include formularea 2realizarea

unei 8udecati de valoare cu privire la situatia problematicii3. )ste vorba despre rolul de:
a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: ) 11*. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include finalizarea procesului i

reluarea relailor normale profesor5elev sau elev5elev. )ste vorba despre rolul de:
a. b. c. d. e. planificare organizare control si indrumare evaluare consiliere

A !: ) 11,. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic este din punct de vedere

managerial un proces de alegere in mod deliberat a unui mod de actiune pentru a a8unge la un anumit rezultat. )ste vorba despre rolul de:

"'

a. b. c. d. e.

planificare organizare decizie educationala evaluare consiliere

A !: $ 11-. (nul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic reprezint# selectarea unui

anumit curs al aciunii dintr5un num#r de alternative. )ste vorba despre rolul cunoscut sub denumirea de:
a. b. c. d. e. planificare organizare decizie educationala evaluare consiliere

A !: $ 11.. &upa gradul de cunoastere a efectelor, deciziile educationale se impart in doua categorii.

<ndicati raspunsul care include in mod corect cele doua categorii=


a. b. c. d. e. cunoscute si necunoscute obiective si subiective de rutina si conforme creatoare si nonconconformiste creatoare si de rutina

A !: ) 11/. &upa campul de actiune, nivelul ierarhic implicat, deciziile educationale se impart in doua

categorii. <ndicati raspunsul care include in mod corect cele doua categorii=
a. b. c. d. e. cunoscute si necunoscute obiective si subiective strategice si tactice sugerate si asumate creatoare si de rutina

A !: $ 1"0. &in punctul de vedere al nivelului ierarhic implicat, un tip de decizii educationale afecteaza

cel mai profund viata institutionala a scolii. )ste vorba de deciziile de tip:
a. b. c. d. e. algoritmic de rutina strategic tactic creatoare

A !: $ 1"1. &in punctul de vedere al nivelului ierarhic implicat, un tip de decizii educationale privesc

actul educational din cadrul clasei de elevi. )ste vorba de deciziile de tip:
a. algoritmic b. de rutina c. strategic

"*

d. tactic e. creatoare A !: & 1"". (na dintre etapele actului decizional include identificarea problemelor. )ste vorba despre

etapa cunoscuta sub denumirea de: a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii


b. c. d. e. refle4ie subiectiva

adoptarea deciziei si a m#surilor de aplicare preg#tirea deciziei


feed5bacD decizional

A !: &

1"%. (na dintre etapele actului decizional include e4plicarea si motivarea pentru elevi a deciziei.

)ste vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de: a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii
b. c. d. e. refle4ie subiectiva

adoptarea deciziei si a m#surilor de aplicare pregatirea deciziei


feed5bacD decizional

A !: A 1"'. (na dintre etapele actului decizional include organizarea actiunii practice. )ste vorba despre

etapa cunoscuta sub denumirea de: a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii


b. c. d. e. refle4ie subiectiva

adoptarea deciziei si a m#surilor de aplicare pregatirea deciziei


feed5bacD decizional

A !: A 1"*. (na dintre etapele actului decizional include controlul indeplinirii deciziei. )ste vorba despre

etapa cunoscuta sub denumirea de: a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii


b. c. d. e. refle4ie subiectiva

adoptarea deciziei si a m#surilor de aplicare pregatirea deciziei


feed5bacD decizional

A !: A 1",. (na dintre etapele actului decizional include reglarea optimala a actiunii. )ste vorba despre

etapa cunoscuta sub denumirea de: a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii


b. refle4ie subiectiva c. adoptarea deciziei si a m#surilor de aplicare

",

d. pregatirea deciziei e. feed5bacD decizional A !: A 1"-. (na dintre etapele actului decizional include deciziile de corectare a actiunii. )ste vorba

despre etapa cunoscuta sub denumirea de: a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii
b. c. d. e. refle4ie subiectiva

adoptarea deciziei si a masurilor de aplicare pregatirea deciziei


feed5bacD decizional

A !: A

1".. (na dintre etapele actului decizional include evaluarea rezultatelor obtinute. )ste vorba despre

etapa cunoscuta sub denumirea de: a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii


b. c. d. e. refle4ie subiectiva

adoptarea deciziei si a masurilor de aplicare pregatirea deciziei


feed5bacD decizional

A !: A 1"/. (na dintre etapele actului decizional include comunicarea deciziei. )ste vorba despre etapa

cunoscuta sub denumirea de: a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii


b. c. d. e. refle4ie subiectiva

adoptarea deciziei si a masurilor de aplicare pregatirea deciziei


feed5bacD decizional

A !: A 1%0. (na dintre etapele actului decizional include selectionarea, organizarea si prelucrarea

informatiilor. )ste vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de: a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii
b. c. d. e. refle4ie subiectiva

adoptarea deciziei si a m#surilor de aplicare pregatirea deciziei


feed5bacD decizional

A !: & 1%1. (na dintre etapele actului decizional include elaborarea variantelor de activitate si a

proiectelor de masuri. )ste vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de: a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii
b. refle4ie subiectiva c. adoptarea deciziei si a masurilor de aplicare

"-

d. pregatirea deciziei e. feed5bacD decizional A !: & 1%". $ea mai bun# decizie este aceea care 2atat pe termen lung, cat i pe termen scurt3 poate fi: a. contestata b. strategica c. functionala d. reprodusa e. inregistrata A !: $

1%%.(na dintre perspectivele din care a fost analizata oboseala in literatura de specialitate pune acest

fenomen pe seama acumul#rii de substane to4ice . )ste vorba despre perspectiva denumita:
a. b. c. d. e. narcoleptica teoria to4inelor into4icatiilor accidentale dereglarii hormonale ingerarii

A !: + 1%'. (na dintre perspectivele din care a fost analizata oboseala in literatura de specialitate pune

acest fenomen in legatura cu functionarea sistemului nervos central . )ste vorba despre perspectiva denumita:
a. b. c. d. e. narcoleptica teoria to4inelor pierderea resurselor energetice dereglarii hormonale ingerarii

A !: $ 1%*. &in punct de vedere al managementului educational, oboseala poate fi abordata si atunci cand

elevul este centrat in efectuarea unei activitati epuizante. )ste vorba despre oboseala de tip:
a. b. c. d. e. scolar organizational obiectiv subiectiv recurent

A !: $ 1%,. &in punct de vedere al managementului educational, oboseala poate fi abordata si atunci cand

apare plictiseala, dezinteresul elevului pentru activitate. )ste vorba despre oboseala de tip:
a. b. c. d. scolar organizational obiectiv subiectiv

".

e. recurent A !: & 1%-. 1 cauz# ma8ora a supraincarcarii elevilor la scoala este generata de sistemul de instruire cu

orar:
a. b. c. d. e. constant constrans verificat contrastant

variabil

A !: )

1%..$limatul educational este un indicator al sanatatii unui grup: a. de munca b. educational c. repetitiv d. necunoscut e. mediocru A !: + 1%/. $limatul educational este produsul la diverse niveluri a unor raporturi: a. obiective b. de amicitie c. de munca d. impersonale e. interpersonale A !: ) 1'0. (n tip de climat educational este caracterizat prin printr5un mod de neanga8are, nepasare a

elevilor, rutina, depersonalizare. )ste vorba despre climatul de tip:


a. b. c. d. e. organizat inchis ordonat deschis

indus

A !: ) 1'1. (n tip de climat educational este rezultat al unui management adecvat , care determina un

comportament deschis al elevilor, fara teama si inhibitie, care ii stimuleaza sa participe la activitatea comuna. )ste vorba despre climatul de tip:
a. b. c. d. organizat inchis ordonat deschis

"/

e. indus A !: & 1'". <nvestigatiile de specialitate au demonstat ca poate fi stabilita o corelatie semnificativa intre

procesele manageriale negative si deprecierea:


a. b. c. d. e. componentei numerice a grupurilor scolare climatului educational sinergiei conte4tului organizational

incertitudinii

A !: +

1'%. (n management educational defectuos, chiar daca nu determina in mod direct abandonul

scolar, in mod indirect il:


a. b. c. d. e. induce conduce

favorizeaza
fi4eaza functionalizeaza

A !: $ 1''. Einciuna este un comportament verbal si non5verbal, care apare in clasa de elevi deseori

datorita unor greseli de tip managerial ale:


a. b. c. d. e. cadrului didactic elevilor parintilor inspectorului de specialitate tertilor

A !: A 1'*. 7entru a descoperi minciuna in afirmatiile elevilor trebuie sa ne concentram nu asupra

cuvintelor rostite, ci asupra:


a. b. c. d. e. interlocutorilor marginali limba8ului verbal elementelor de conte4t spatial limba8ului non5verbal elementelor de pro4imitate

A !: & 1',. <n conte4tul abordarii consecintelor negative ale unui management defectuos, durata

manifestarilor non5verbale este un element de decodare al:


a. memorarii b. motivatiei

%0

c. minciunii d. mecanismelor reglatorii e. monotoniei A !: $ 1'-. <n conte4tul abordarii consecintelor negative ale unui management defectuos, miscarile

spontane sunt elemente de decodare ale:


a. b. c. d. e. memorarii motivatiei minciunii mecanismelor reglatorii monotoniei

A !: $ 1'.. <n conte4tul abordarii consecintelor negative ale unui management defectuos, nuantele si

intensitatile mesa8elor verbale sunt elemente de decodare ale:


a. b. c. d. e. memorarii motivatiei minciunii mecanismelor reglatorii monotoniei

A !: $ 1'/. Agresivitatea implica o forma de: a. interes b. intentionalitate c. inteligenta tactica d. intelegere e. incapacitate A !: + 1*0. 1 paradigma e4plicativa a agresivitatii sustine faptul ca instinctul agresiv al omului s5ar afla la

originea razboaielor. )ste vorba despre paradigma:


a. b. c. d. e. economica biologica

frustrare5agresivitate socio5culturala
ergonomica

A !: + 1*1. 1 paradigma e4plicativa a agresivitatii sustine faptul ca sustine ca, in general, cel frustrat

dezvolta un comportament agresiv. )ste vorba despre paradigma:


a. b. c. d. e. economica biologica

frustrare5agresivitate socio5culturala
ergonomica

A !: $

%1

1*". 1 paradigma e4plicativa a agresivitatii sustine faptul ca sustine ca factorii care pot regla

comportamentele agresive sunt recompensele, pedeapsa si indiferenta. )ste vorba despre paradigma:
a. b. c. d. e. economica biologica

frustrare5agresivitate socio5culturala
ergonomica

A !: &

1*%. &eseori , in clasa de elevi , impulsul agresiv este limitat la: a. conativitate b. co5frustrare c. cooperare d. competitie e. coevolutie A !: & 1*'. ;eglatorul social al agresivitatii in cadrul clasei de elevi este: a. comportamentul prosocial b. atasamentul c. ambivalenta d. necunoscut e. neechivalent A !: + 1**. Agresivitatea infantila se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si cu: a. sistemul de recompense scolare b. tactul pedagogic c. ambivalenta didactica d. vechimea in invatamant e. curentul pegagogic domunant A !: + 1*,. Aparitia si dezvoltarea unor atitudini si comportamente agresive sunt intr5o dependenta totala

de non5interventiile sau de interventiile manageriale de tip:


a. b. c. d. e. eficient e4trem

eronat
estic erodant

A !: $

%"

!ituatia in care apare un eveniment 2comple4 de evenimente3 neasteptate, dar si neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sanatatea ori siguranta organizatiei 2a clasei3 respective si a membrilor acesteia poarta denumirea de:
1*-. a. b. c. d. e. criza educationala criza individuala criza sistemica criza bilaterala criza non5liniara

A !: A

(na dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta debuteaza de regula prin afectarea sistemului informational 2viciaza mesa8ele3. )ste vorba despre:
1*.. a. b. c. d. e. declansarea instantanee

ingreunarea comunicarii facilitarea instalarii climatului de insecuritate urmarirea instaurarii starii de confuzie cauzarea de traumatisme psihice si organizationale

A !: A 1*/. (na dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta destructureaza

canalele de comunicare. )ste vorba despre:


a. b. c. d. e. declansarea instantanee

ingreunarea comunicarii facilitarea instalarii climatului de insecuritate urmarirea instaurarii starii de confuzie cauzarea de traumatisme psihice si organizationale

A !: + 1,0. (na dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta genereaza stari de

panica prin eliminarea reperelor de orientare valorica. )ste vorba despre:


a. b. c. d. e. declansarea instantanee

ingreunarea comunicarii facilitarea instalarii climatului de insecuritate urmarirea instaurarii starii de confuzie cauzarea de traumatisme psihice si organizationale

A !: $ 1,1. (na dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta creeaza impresia ca

e imposibil sa se gaseasca vreo solutie de interventie eficienta pe termen scurt. )ste vorba despre:
a. declansarea instantanee

%%

b. c. d. e.

ingreunarea comunicarii facilitarea instalarii climatului de insecuritate faptul ca nu poate fi asemanata cu nici un element stabil cauzarea de traumatisme psihice si organizationale

A !: & 1,". (na dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca paralizeaza sau chiar

stopeaza activitati curente , destructurand echilibrul organizatiei scolare. )ste vorba despre:
a. b. c. d. e. declansarea instantanee

ingreunarea comunicarii facilitarea instalarii climatului de insecuritate faptul ca nu poate fi asemanata cu nici un element stabil cauzarea de traumatisme psihice si organizationale

A !: ) 1,%. (na dintre atitudinile care favorizeaza aparitia fenomenului de criza educationala este

caracterizata prin absenta unor strategii clare pe termen lung. )ste vorba despre: a. interventii tardive si lipsite de promptitudine b. reactii singulare c. absenta fermitatii si inconsenventa d. reprezentarea eronata a situatiei e. teama de represalii din partea superiorilor ierarhici
A !: + 1,'. (na dintre atitudinile care favorizeaza aparitia fenomenului de criza educationala este

caracterizata prin neasumarea responsabilitatii interventiilor. )ste vorba despre: a. interventii tardive si lipsite de promptitudine b. reactii singulare c. absenta fermitatii si inconsenventa d. reprezentarea eronata a situatiei e. teama de represalii din partea superiorilor ierarhici
A !: $ 1,*. (na dintre atitudinile care favorizeaza aparitia fenomenului de criza educationala este

caracterizata prin generarea sentimentul incompetentei si al neincrederii in sine. )ste vorba despre: a. interventii tardive si lipsite de promptitudine b. reactii singulare c. absenta fermitatii si inconsenventa d. reprezentarea eronata a situatiei e. teama de represalii din partea superiorilor ierarhici
A !: & 1,,. $rizele educationale pot fi clasificate din punctul de vedere al gradului de dezvoltare in timp

in doua categorii. <ndicati varianta de raspuns care le contine pe amandoua= a. instantanee si spontane
b. instantanee si intermitente

%'

c. intermitente si periodice d. inconsecvente si consecvente e. critice si ma8ore A !: + 1,-. (n tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea apar brusc, fara a putea fi

anticipate . )ste vorba despre crizele : a. instantanee


b. c. d. e. intermitente periodice inconsecvente critice

A !: A

1,.. (n tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea dispar in urma masurilor

de interventie, insa reapar dupa o perioada de timp. )ste vorba despre crizele : a. instantanee
b. c. d. e. intermitente periodice inconsecvente critice

A !: + 1,/. (n tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea pot duce la destructurarea

organizatiei. )ste vorba despre crizele : a. instantanee


b. c. d. e. intermitente periodice inconsecvente critice

A !: ) 1-0. (n tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea dau efecte importante fara

a impiedica insa redresarea organizationala. )ste vorba despre crizele : a. instantanee


b. c. d. e. intermitente periodice ma8ore critice

A !: & 1-1. $rizele educationale pot fi clasificate din punctul de vedere al gradul de relevanta in doua

categorii. <ndicati varianta de raspuns care le contine pe amandoua= a. instantanee si spontane


b. instantanee si intermitente c. mici si mari

%*

d. inconsecvente si consecvente e. critice si ma8ore A !: ) 1-". $rizele educationale colective mai sub denumite si: a. geografice b. generate c. globale d. generice e. generale A !: $

1-%. $riza educationala este un eveniment semnificativ , provocat de o schimbare radicala,

caracterizata printr5o instabilitate de ordin:


a. b. c. d. e. temporal tehnic social transversal critic

A !: A 1-'. (na dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la particularizarea

situatiilor de criza la nivelul spatiului scolar. )ste vorba despre etapa denumita: a. identificarea si cunoasterea b. stabilirea etiologiei situatiilor de criza c. decizia d. programul de interventie e. evaluarea
A !: A 1-*. (na dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la identificarea

cauzelor care le5au generat. )ste vorba despre etapa denumita: a. identificarea si cunoasterea b. stabilirea etiologiei situatiilor de criza c. decizia d. programul de interventie e. evaluarea
A !: + 1-,. (na dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la identificarea unui

numar mai mare de alternative pentru decizie si luarea deciziei in timp scurt. )ste vorba despre etapa denumita: a. identificarea si cunoasterea

%,

b. c. d. e.

stabilirea etiologiei situatiilor de criza decizia programul de interventie evaluarea

A !: $ 1--. (na dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la esalonarea in timp a

pasilor necesari. )ste vorba despre etapa denumita: a. identificarea si cunoasterea b. stabilirea etiologiei situatiilor de criza c. decizia d. programul de interventie e. evaluarea
A !: & 1-.. (na dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la formularea de

concluzii si anga8area tuturor celor implicate in actul de cunoastere si de prevenire a viitoarelor situatii de criza. )ste vorba despre etapa denumita: a. identificarea si cunoasterea b. stabilirea etiologiei situatiilor de criza c. decizia d. programul de interventie e. evaluarea
A !: ) 1-/. (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul sta si asteapta sa treaca efectele crizei. )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent
b. c. d. e. redundant competent inadecvat rezumativ

A !: A 1.0. (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul isi critica colaboratorii. )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent
b. c. d. e. redundant competent inadecvat rezumativ

A !: A 1.1. (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul are o atitudine acuzatoare la adresa dificultatilor care l5au coplesit. )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent
b. redundant

%-

c. competent d. inadecvat e. rezumativ A !: A 1.". (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul instaureaza un climat apasator, demotivant, in organizatie . )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent
b. c. d. e. redundant competent inadecvat rezumativ

A !: A 1.%. (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul se incon8oara de subalterni mediocri dar devotati. )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent
b. c. d. e. redundant competent inadecvat rezumativ

A !: A 1.'. (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul restrange activitatea organizatiei la cote minime. )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent
b. c. d. e. redundant competent inadecvat rezumativ

A !: $ 1.*. (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul deleaga responsabilitatea . )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent


b. c. d. e. redundant competent inadecvat rezumativ

A !: $ 1.,. (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei. )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent
b. redundant

%.

c. competent d. inadecvat e. rezumativ A !: $ 1.-. (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul forteaza si insista. )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent


b. c. d. e. redundant competent inadecvat rezumativ

A !: $

1... (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul isi calculeaza un profit minim de criza. )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent
b. c. d. e. redundant competent inadecvat rezumativ

A !: $ 1./. (n stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul

ca managerul isi motiveaza subalternii. )ste vorba despre stilul de interventie: a. incompetent
b. c. d. e. redundant competent inadecvat rezumativ

A !: $ 1/0. (nul dintre parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau

noninterventia in situatiile de criza educationala se refera la durata abaterilor de tip: a. individual


b. c. d. e. redundant comportamental inadecvat organizational

A !: $ 1/1.

ivelul individual al tulburarilor de comportament include si copiii cu variatii ale dispozitiei sau ale activitatii, trasatura cunoscuta sub denumirea de:
a. b. c. d. lateralitate labilitate lentoare 2cognitiva3 letargie

%/

e. laissez5faire A !: + 1/". Tulburarile comportamentale nu pot fi intelese decat prin raportarea la dezvoltarea copilului

din punct de vedere: a. bio5psiho5social


b. c. d. e. organizational dinamic convergent somatic

A !: A

1/%. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile de copii cu

labilitate pot fi incadrate in nivelul:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: A 1/'. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor cu

variatii ale dispozitiei sau ale activitatii pot fi incadrate in nivelul:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: A 1/*. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

agitati pot fi incadrate in nivelul:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: A 1/,. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

agresivi si heteroagresivi pot fi incadrate in nivelul:


a. individual b. indus

'0

c. social d. de baza e. relational A !: A 1/-. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

emotivi si inhibati pot fi incadrate in nivelul:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: A

1/.. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

emotivi si inhibati pot fi incadrate in cadrul nivelului:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: A 1//. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor cu

comportament fobic , obsesional pot fi incadrate in cadrul nivelului:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: A "00. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

indiferenti pot fi incadrate in cadrul nivelului:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: ) "01. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

introvertiti pot fi incadrate in cadrul nivelului:


a. individual b. indus

'1

c. social d. de baza e. relational A !: ) "0". 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

izolati pot fi incadrate in cadrul nivelului:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: )

"0%. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

opozanti pot fi incadrate in cadrul nivelului:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: ) "0'. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

dependenti pot fi incadrate in cadrul nivelului:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: ) "0*. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

revendicativi pot fi incadrate in cadrul nivelului:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: ) "0,. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor cu

manifestari delicvente pot fi incadrate in cadrul nivelului:


a. individual b. indus c. social

'"

d. de baza e. relational A !: $ "0-. 7rin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

fugari pot fi incadrate in cadrul nivelului:


a. b. c. d. e. individual indus social de baza relational

A !: $

7rimul pas intreprins de cadrul didactic in momentul deciziei de interventie in situatiile de criza educationala este:
"0.. a. b. c. d. e. convocarea consiliului profesoral anuntarea parintilor

diagnoza si prognoza comportamentala


sedinta cu parintii interviul cu familia

A !: $ "0/. (n pas specific intreprins de cadrul didactic in analiza efectuata in situatiile de tulburare

comportamentala ale elevilor este efectuarea unei observatii de tip:


a. b. c. d. e. personal pasiv paralel prozaic prescris

A !: + "10. (n pas specific intreprins de cadrul didactic in analiza efectuata in situatiile de tulburare

comportamentala ale elevilor este o distantare in raport cu o modalitate de relationare indusa de catre:
a. b. c. d. e. profesor diriginte copil clasa de elevi director

A !: $ "11. (n pas specific intreprins de cadrul didactic in analiza efectuata in situatiile de tulburare

comportamentala ale elevilor este elaborarea unei relatii mai structurate prin decodarea problemelor practice ale:
a. profesorului b. dirigintelui c. copilului

'%

d. clasei de elevi e. directorului A !: $ "1". (n pas specific intreprins de cadrul didactic in analiza efectuata in situatiile de tulburare

comportamentala ale elevilor este elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele ascultarii de tip:
a. b. c. d. e. asteptat anticipat activ antinomic adversiv

A !: $

"1%. ?undamentele ascultarii active sunt date de: a. semnalele subliminare b. semnalele non5verbale c. semnalele para5verbale d. semnalele verbale e. semnalele cutanate A !: + "1'. Ea8oritatea abaterilor comportamentale in clasa de elevi sunt datorate: a. tulburarilor organice b. tulburarilor adaptative si de comportament . c. semnalelor para5verbale d. patologiilor psihologice e. sociopatiilor A !: + "1*.

<n cazul identificarii unor abateri comportamental grave, cadrului didactic i se recomanda sa apeleze la:
a. b. c. d. e. directorul scolii profesorul5consilier 2psiholog scolar3 familia copilului in cauza colectivul profesoral o echipa intedisciplinara

A !: ) "1,. <n multe situatii de criza educationala cadrul didactic indeplineste rolul de: a. disciplinare b. mediator c. psiholog d. psihopedagog e. dezvoltator

''

A !: + "1-. 1 strategie de negociere in clasa de elevi este recomandabila atunci cand stii ca ai dreptate dar

nu te poti apara. )ste vorba despre: a. concurenta b. compromisul c. colaborarea d. acceptarea e. evitarea.
A !: A

"1.. 1 strategie de negociere in clasa de elevi este recomandabila pentru a castiga timp in

intelegerile temporare. )ste vorba despre: a. concurenta b. compromisul c. colaborarea d. acceptarea e. evitarea.
A !: + "1/. 1 strategie de negociere in clasa de elevi consta in negli8area propriilor interese in scopul

satisfacerii altora. )ste vorba despre: a. concurenta b. compromisul c. colaborarea d. acceptarea e. evitarea.
A !: & ""0. 1 strategie de negociere in clasa de elevi este opusa concurentei. )ste vorba despre: a. concurenta b. compromisul c. colaborarea d. acceptarea e. evitarea. A !: & ""1. $oncluzia oricarei negocieri poarta denumirea de: a. inadecvare b. intelegere c. incertitudine d. incoerenta

'*

e. remarcare A !: + """. (nul dintre termenii de mai 8os nu descrie unul dintre principalele stiluri ale negociatorului

in cadrul clasei de elevi. @a rugam sa indicati acest termen= a. cooperant


b. c. d. e. afectiv efectiv conflictual demagog

A !: $

""%. (na din strategiile de interventie cele mai controversate in planul managementului clasei de

elevi este: a. cooperarea


b. c. d. e. pedeapsa dialogul conflictul dezvoltarea

A !: + ""'. $onducerea sistemului si a procesului de invatamant , la nivelul unitatilor de baza,

institutionalizate in reteaua scolara poarta denumirea de:


a. b. c. d. e. management aplicat management scolar management optim directorat delegare a responsabilitatii

A !: + ""*. !coala este o institutie care inlocuieste ierarhia pe verticala, centrata pe autoritatea unei functii

sau paralelism intre functiile manageriale , cu o ierarhie functionala. &e aceea, se poate afirma ca scoala este prin definitie o organizatie:
a. b. c. d. e. birocratica formata non5formala non5birocratica non5guvernamentala

A !: & "",. Analiza scolii ca unitate de baza a sistemului de invatamant reflecta nu numai caracteristicile

ei, ci si nivelul sau de cultura:


a. b. c. d. pedagogica

organizationala
ierarhica non5birocratica

',

e. civica A !: + ""-. (nul dintre elementele de baza ale culturii manageriale include capacitatea directorilor de a

coordona si conduce activitatea administrativa a scolii. )ste vorba despre: a. capacitatea de organizare a activitatilor concrete
b. c. d. e. descifrarea comportamentelor non5formale negocierea cu societatea civila

abilitate in abordarea relatiilor umane


e4ercitarea influentei manageriale in conte4te informale

A !: A

"".. (nul dintre elementele de baza ale culturii manageriale include capacitatea directorilor de a

controla activitatile educative. )ste vorba despre: a. capacitatea de organizare a activitatilor concrete
b. c. d. e. descifrarea comportamentelor non5formale negocierea cu societatea civila

abilitate in abordarea relatiilor umane


e4ercitarea influentei manageriale in conte4te informale

A !: A ""/. (nul dintre elementele de baza ale culturii manageriale include capacitatea de a planifica

obiective si strategii educationale. )ste vorba despre: a. capacitatea de organizare a activitatilor concrete
b. c. d. e. descifrarea comportamentelor non5formale negocierea cu societatea civila

abilitate in abordarea relatiilor umane


e4ercitarea influentei manageriale in conte4te informale

A !: A "%0. (nul dintre elementele de baza ale culturii manageriale se refera la manifestarea

competentelor comunicative, de negociere, de solutionare a conflictelor etc. )ste vorba despre: a. capacitatea de organizare a activitatilor concrete
b. c. d. e. descifrarea comportamentelor non5formale negocierea cu societatea civila

abilitate in abordarea relatiilor umane


e4ercitarea influentei manageriale in conte4te informale

A !: & "%1. &intre pre8udecatile, stereotipurile si reprezentarile specifice unei organizatii scolare face

parte si promovarea claselor de nivel, in pofida tendintei actuale de integrare in colective cu abilitati mi4te. Acest aspect este cunoscut sub denumirea de:
a. promovarea eterogenitatii b. promovarea scolara c. promovarea omogenitatii

'-

d. comunicare predominant verticala e. tendinta de a evita conflictele A !: $ "%". &escrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face prin evidentierea de: simboluri ,

ceremonii, ritualuri , modele de comportament, vestimentatie etc. 5 cu alte cuvinte a aspectelor:


a. b. c. d. e. semantice vizibile paraverbale

non5birocratice mai putin vizibile

A !: +

"%%. &escrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face prin evidentierea aspectelor care

definesc elementele de nuanta ale acesteia 5 cu alte cuvinte a aspectelor:


a. b. c. d. e. semantice vizibile paraverbale

non5birocratice mai putin vizibile

A !: ) "%'. &escrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face prin evidentierea de valori,

norme,reprezetari etc. 5 cu alte cuvinte a aspectelor:


a. b. c. d. e. semantice vizibile paraverbale

non5birocratice mai putin vizibile

A !: ) "%*. <n sens larg , conceptual de curriculum cuprinde relatii intre obiective , continuturi , timp

strategii , evaluare. )ste vorba despre intepretarea sa ca:


a. b. c. d. e. proces produs proiect educational

organizare responsabilitate

A !: $ "%,. <n sens larg , conceptual de curriculum cuprinde vizeaza listele de continuturi . )ste vorba

despre intepretarea sa ca:


a. proces b. produs c. proiect educational

'.

d. organizare e. responsabilitate A !: A "%-. <n sens larg , conceptual de curriculum cuprinde vizeaza toate documentele curriculare . )ste

vorba despre intepretarea sa ca:


a. b. c. d. e. proces produs proiect educational

organizare responsabilitate

A !: +

"%.. Atunci cand utilizarea termenului de curriculum se refera la continuturile scolare incluse in

programele scolare, este vorba de utilizarea sa in sens:


a. b. c. d. e. larg global mediu

restrans redundant

A !: & "%/. (n tip de proiect intalnit in educatie configureaza orientarile esentiale ale educatiei , valorile

societatii . )ste vorba despre proiectele de a. educational 2 didactic 3


b. indecis c. curricular d. non5formal e. institutional A !: A "'0. (n tip de proiect intalnit in educatie se refera la orice actiune de configurare si anticipare a

activitatilor si proceselor educationale concrete. )ste vorba despre proiectele de tip: a. educational 2 didactic 3
b. indecis c. curricular d. non5formal e. institutional A !: $ "'1. (n tip de proiect intalnit in educatie este un instrument al politicii manageriale a directorului.

)ste vorba despre proiectele de tip: a. educational 2 didactic 3


b. indecis

'/

c. curricular d. non5formal e. institutional A !: ) "'". 1 categorie generala de capacitati necesare oricarui manager constau in capacitatea acestuiade

a vedea organizatia ca pe un intreg , de a cunoaste locul fiecarui departament in organizatie. )ste vorba despre categoria de capacitati:
a. b. c. d. e. conceptuale umane tehnice informale politice

A !: A "'%. 1 categorie generala de capacitati necesare oricarui manager se refera la abilitatea de a lucra

cu oamenii , de a5i motiva , de a relationa . )ste vorba despre categoria de capacitati:


a. b. c. d. e. conceptuale umane tehnice informale politice

A !: + "''. 1 categorie generala de capacitati necesare oricarui manager se refera la cunoasterea

metodelor, tehnicilor si a echipamentului implicat. )ste vorba despre categoria de capacitati:


a. b. c. d. e. conceptuale umane tehnice informale politice

A !: $ "'*. 1 categorie de calitati si abilitati manageriale include: gandire criticaB capacitate de

conceptualizare, capacitate de a prognoza, de a diagnoza , etc.. )ste vorba despre categoria de calitati si abilitati:
a. b. c. d. e. intelectuale antreprenoriale, organizationale socio5emotionale interpersonale politice

A !: A "',. 1 categorie de calitati si abilitati manageriale include: autocontrol , spontaneitate ,

autoestimare corecta , adaptabilitate , etc.. )ste vorba despre categoria de calitati si abilitati:
a. b. c. d. intelectuale antreprenoriale, organizationale socio5emotionale interpersonale

*0

e. politice A !: $ "'-. 1 categorie de calitati si abilitati manageriale include: incredere , centrarea pe dezvoltarea

celorlalti, capacitatea de a5i influenta pe ceilalti, capacitatea de a asculta alte pareri ,atitudinea pozitiva , etc. )ste vorba despre categoria de calitati si abilitati:
a. b. c. d. e. intelectuale antreprenoriale, organizationale socio5emotionale interpersonale politice

A !: & "'.. (n program de finantarea europeana in domeniul educatiei se centreaza pe imbunatatirea

calitatii si capacitatii de invatare prin sistemele de pregatire profesionala. )ste vorba despre programul intitulat:
a. b. c. d. e. );A!E(! $1E) <(! E< );@A :;( &@<: >)1 A;&1 &A @< $<

A !: ) "'/. (n program de finantarea europeana in domeniul educatiei urmareste dezvoltarea unei

dimensiuni europene in cadrul invatamantului deschis si la distanta si folosirea tehnologiei informationale si comunicationale in educatie. )ste vorba despre programul intitulat:
a. b. c. d. e. );A!E(! $1E) <(! E< );@A :;( &@<: >)1 A;&1 &A @< $<

A !: $ "*0. (n program de finantarea europeana in domeniul educatiei urmareste aplicarea principiului

educatiei de5a lungul intregii vieti . )ste vorba despre programul intitulat:
a. b. c. d. e. );A!E(! $1E) <(! E< );@A :;( &@<: >)1 A;&1 &A @< $<

A !: &

*1