SEMESTRUL Il CURSUL 1

NURSING COMUNITAR EDUCATIE PENTRU SANATATE

Cap. 1 Scurt istoric al ingri irilor !" sanatat"

Daca in istoria medicinii universale se afirma ca bolile sint la fel de vechi ca si omul , tot asa putem sustine ca ingrijirile medicale sunt la fel de vechi precum bolile . Traind in natura si fiind supus selectiei naturale, omul primitiv si-a conceput practicile ingrijirilor de sanatate pe o componenta instinctuala, care se completa armonios atat cu prestatiile empirice, cat si cu atitudini spirituale de tipul descantecelor. Forta psihoterapeutica a descantecelor va reusi sa traverseze secolele de evolutie ale omenirii, ele nefiind neglijate nici in practicile de ingrijire contemporana. Se pare ca serviciile prestate de catre vindecatori erau accesibile in epoca straveche tuturor membrilor comunitatii. ste insa greu de precizat momentul cand apare functia sociala a vindecatorului pentru ca, odata cu trecerea de la comuna primitiva la sclavagism se va constitui o faza intermediara, cea a medicinii sacerdotale practicata de preoti. !cestia erau depozitarii culturii, posedand nu numai secretul cunostintelor si practicilor de cult, ci si al celor medicale. "ai mult, preotii aveau o remercabila viziune integralista asupra organismului uman, luand in considerare faptul ca intre partile bolnave si intreg organismul e#ista o legatura indisolubila. Cap. 1.1 D"spr" #ippocrat"s $onsiderat cel mai vestit medic al !ntichitatii, fondator al observatiei clinice si autor al unui impresionant numar de tratate medicale, %ippocrates a fost fiul unui cunoscut medic numit %eraclit din fes & '() * +,- i. $hr. . si a trait in insula /os din "area gee. Simbolizand stiinta si constiinta in arta de a vindeca, %ippocrates a colindat cetatile grecesti din insulele "arii gee, tarile din 0 * !fricii si tinuturile scitice din preajma "arii 0egre. l ramane in constiinta omenirii ca patriarhul gandirii medicale care a reusit desprinderea din filosofie a medicinii ca stiinta. 1rincipiile generale ale doctrinei hippocratice se bazeaza pe urmatoarele teze 2 3. T"oria !"$"c%ili&rului c"lor ' u(ori) potrivit careia la baza cauzelor bolilor s-ar afla dezechilibrul dintre 2 sangele produs de inima, phlegma & limfa . * secretie produsa de creer, bila neagra &melancolia. *produsa de splina si bila galbena secretata de ficat. 4n teoria hippocratica, cele + umori sunt contrare astfel 2 - bila galbena este calda si uscata, fiind contrara phlegmei care este rece si umeda5 - sangele cald si umed este opus bilei negre, care este perceputa ca fiind rece si uscata. $and una dintre aceste umori este dominanta se produce dezechilibrul si apare boala. 6. T"oria t"(p"ra("nt"lor * sustine ca oamenii aflati sub influenta factorilor cosmici si geografici se pot clasifica in + tipuri temperamentale astfel 2 sangvinic & vioi ., flegmatic & rece ., coleric & impetuos, nestapanit . si melancolic & timid, trist .. %ippocrates mai sustinea in tratatul Despre aer, ape si lacuri urmatoarele 2 orice boala are o cauza naturala si nimic nu se intampla fara interventia naturii. 0u e#ista boli divine datorita interventiei zeilor. 0atura este primul medic al bolnavilor si numai favorizand eforturile sale, putem obtine oarecare succes . Tot %ippocrates sustinea in lucrarea sa intitulata Despre prognoze ca medicul este cel care trebuie sa judece asupra celor petrecute & antecedentele ., sa cunoasca cele prezente & starea prezenta . si sa prevada cele ce vor fi & prognosticul . . 7eferindu-se la terapie, %ippocrates enunta un principiu universal, valabil si astazi, respectiv 2 nu e#ista reguli absolute, caci nu e#ista boli absolute, ci bolnavi si organisme diferite ce pot reactiona in mod diferit la acelasi remediu . 4ntrega deontologie a practicii medicale a fost e#primata tot de %ippocrates, de la care a ramas celebrul aforism 1rimum non nocere adica mai intai de toate sa nu faci rau. Cap. 1.* Aparitia conc"ptului !" caritat" si institutionali$ar"a ingri irilor 8data cu aparitia erei crestine, un nou concept despre om va influenta practicile de sanatate. 0egand filosofia greaca si romana, biserica crestina primara sustinea faptul ca bolile apareau ca urmare a propriilor pacate si vindecarea se producea numai prin puterea lui Dumnezeu. 1rofila#ia si tratamentul bolilor se facea prin respectarea virtutilor crestine, credinta, nadejde si dragoste, dar si prin savarsirea de fapte bune, rugaciune, post si participare la sfanta liturghie. $restinismul a reusit sa dezvolte in randul adeptilor sai notiunea de caritate ca principiu al unitatii dintre persoane si dragostea pentru semeni ca modalitate de e#istenta. De aceea, din antichitatea precrestina si pana la sfarsitul sec. al 949-lea, ingrijirile de sanatate au fost asigurate de persoane benevole, care apartineau comunitatilor religioase si a caror bunavointa si devotament suplineau competenta tehnica. :na dintre primele initiatoare a misiunilor caritabile a fost insasi imparateasa lena a ;izantului & <<( d. $hr. ., mama imparatului $onstantin cel "are, care a dispus ca diaconii & cei ce savarsesc diverse servicii in comunitate . sa se ocupe gratuit

cu distribuirea alimentelor, articolelor vestimentare, sa adaposteasca pe cei fara adapost, sa-i viziteze pe cei inchisi dar sa se ocupe si cu ingrijirea celor suferinzi, saracilor si orfanilor. 4nfiintarea 8rdinului diaconeselor si diaconilor care se ocupau cu serviciile de sanatate comunitara, prefigureaza inca din acea perioada profesiunea de asistent medical generalist, a carui descriere privind calitatile, functiile si indatoririle a fost facuta in din primul secol al erei noastre de catre medicul hindus Tshara=a astfel 2 o( cu sang" r"c") +iguros) a(a&il in purtar"a sa) n"&ar,in! p" ni("ni) at"nt la n"+oil" &olna+ului) ur(an! cu strict"t" si n"o&osit instructiunil" ("!icului - cunoast" co(po$itia si pr"parar"a !rogurilor - int"lig"nt) !"+otat &olna+ului) a+an! !"prin!"r"a curat"ni"i corpului - s" !isting" prin curat"nia (ainilor lui si prin atasa("ntul ,ata !" p"rsoana car" l.a anga at - !otat cu int"lig"nta si in!"(anar") inclinat spr" &unatat" si apt p"ntru oric" s"r+iciu p" car" &olna+ul il solicita - spirit !"sc%is si "/p"rt in pr"parar"a ali("nt"lor - ,a(iliari$at cu (asa ul si ,rictiunil") in a ,ac" patul si a (o&ili$a &olna+ul - co(p"t"nt in a !o$a ("!ica("nt" - intot!"auna gata) ra&!ator si o&isnuit a +"g%"a p" c"i in su,"rinta - nicio!ata rau int"ntionat la oric" solicitar") ,i" a ("!icului ,i" a &olna+ului . 4n perioada domniei imparatului $onstantin cel "are & <-) * <<( d. $hr.., Sfantul >asile cel "are intemeiaza in $ezareea, capitala $appadociei, un mare spital dotat cu personal calificat, asezamant numit >asiliada . Spitalul, trecut sub putere episcopala in anul <6' d.$hr., va constitui un model pentru multe astfel de asezaminte medicale ce se vor construi in toate provinciile 4mperiului ;izantin. 4n uropa, primul spital este fondat in anul <?- d. $hr. de catre Fabiola, cunoscuta ca fiind prima infirmiera a timpurilor crestine. 4n decursul timpului, medicina crestina reuseste sa evolueze de la medicina de caritate practicata in scop filantropic, la o institutie sociala. !stfel, desi spitalele vului "ediu timpuriu vor gazdui laolalta bolnavi si saraci, totusi incepand cu sec. al 944-lea ele se vor specializa numai in ingrijirea bolnavilor. Sinteza culturii medievale, dominata de problemele religioase si autoritatea ecleziastica, incepe sa decada in fata umanismului sustinut initial de 7enasterea italiana din sec. al 94>-lea., care va imprima intelectualilor capacitatea de a gandi liber, fapt ce se va constitui ca un generator de progres. 4n medicina apar pionierii cercetarii stiintifice fiind cunoscute nume sonore ca 2 !ndreas >esal cu Studiu asupra alcatuirii corpului uman , 1aracelsus, inovator al gandirii biomedicale, primul care a folosit arsenicul in tratamentul sifilisului, reputatul chirurg !mbroise 1are inventatorul unor diverse proteze mecanice, ;artolomeo ustachio descoperitorul trompei dintre faringe si urechea medie si multi altii. Cap. 1.0 R"+olutia in!ustriala si practicil" ingri irilor !" sanatat" 7evolutia industriala cu accentul pus de ea pe putere si pe profit, a anihilat multe din cuceririle 7enasterii. Datorita dezvoltarii industriei si productiei, are loc o crestere semnificativa a populatiei urbane. 0evoile de ingrijiri de sanatate vor depasi cu mult posibilitatile e#istente la acea data. 0umeroasele epidemii de malarie, pesta, holera, variola, scarlatina, febra tifoida, ciuma, sifilis, gripa care au bantuit uropa secolelor 9>44 si 9>444 au influentat modul de gandire medicala, de la conceptia fatalista la instituirea carantinelor si intensificarea controlului sanitar asupra vietii publice. !lte probleme majore de sanatate cu care s-a confruntat societatea in acea perioada au fost 2 rata crescuta a mortalitatii infantile, abandonarea si uciderea sugarilor nelegitimi, conditii grele de munca, boli profesionale si cresterea incidentei bolilor mentale etc. Sub influenta opiniei publice vor apare primele masuri care incearca sa amelioreze mortalitatea materno-infantila si morbiditatea prin tuberculoza. 1rimele masuri moderne privind sanatatea publica au aparut in !nglia & considerata primul stat modern industrializat . unde in anul 3)-3 a fost promulgata @egea lisabetana care garanta asistenta medicala si ingrijiri de nursing pentru saraci, orbi si handicapati si facea recomandari privind respectarrea legilor de igiena publica. :na dintre cele mai importante descoperiri din secolul luminilor a fost imunologia practica, respectiv vaccinarea antivariolica, aplicata pentru prima data de catre medicul englez dAard Benner & 3(+? * 3,6< .. Secolul al 949-lea cu toate progresele sale * dezvoltarea tehnolgica, urbanizarea, aparitia locurilor de munca etc. * este insotit de o recrudescenta a saraciei si de lipsa masurilor legale de protectie sociala. 4n consecinta, miscarile muncitoresti nascute din necesitatea obtinerii unor drepturi sociale si materiale prevad si revendicari sociale precum 2 dreptul la munca, emanciparea femeii, scolarizarea obbligatorie dar si dreptul la asistenta medicala, asigurarea in caz de accidente de munca si nu in ultimul rand, infiintarea caselor pentru ajutorare - stramosul organizatiilor sindicale. De-a lungul timpului, conceptul de sanatate va evolua sub influenta unor factori multipli 2 culturali, sociali, educationali, politici, economici etc. 1ana in sec. 99 omenirea considera ca a fi sanatos se limita doar la faptul de a nu fi bolnav . De asemenea, o lunga perioada de timp, cand procesele morbide nu puteau fi e#plicate stiintific, starea de sanatate era considerata un dar divin. 4n timpurile moderne dreptul la sanatate este considerat comparabil cu dreptul la viata si libertate. 4n Declaratia Universala a Drepturilor Omului lansata de !dunarea Cenerala a 0atiunilor :nite din anul 3?+? se consemneaza urmatoarele2 Dreptul tuturor persoanelor la un standard de viata adecvat, care sa asigure starea de bine, de sanatate si dreptul la hrana, imbracaminte, locuinta si la ingrijiri medicale

Cap. *

Scurt istoric al ingri irilor !" sanatat" in Ro(ania.

1e teritoriul tarii noastre au fost descoperite dovezi ca inca din cele mai vechi timpuri daco-getii posedau conostinte medicale in vederea tratarii bolnavilor. !stfel, au fost descoperite truse chirurgicale la Cradistea "uscelului si a uneltelor de trepanare craniana la Calatii ;istritei ceea ce dovedeste ca geto-dacii practicau mica chirurgie si in special traumatologia. 8data cu armatele cuceritoare in urma razboaielor din anii 3-'-3-) d. $hr., in Dacia patrunde si civilizatia romana, ocazie cu care activitatea medicala se va imparti intre medicina sacerdotala si medicina laica. !ctivitatile de ingrijire medicala erau acordate de catre sclavi, acestia ocupandu-se cu manopere de mica chirurgie si masaje. Dupa parasirea Daciei de catre romani, practicile medicale se vor vulgariza si se va instaura aici o medicina practicata de vraci si babe. Daca in 1eninsula ;alcanica, la sud de Dunare, crestinismul a fost raspandit de catre Sfantul !postol 1avel intre anii ''-)) d. $hr., in teritoriile dintre Dunare si "area 0eagra activitatea misionara de crestinare a fost sustinuta de ctre Sfantul !postol !ndrei, crestinarea fiind un proces desfasurat in decursul sec. 44 * 4> d. $hr. !flate din punct de vedere spiritual si comercial sub controlul ;izantului, teritoriile locuite de daco-romani au fost influentate in domeniul ingrijirilor medicale si sociale de actre acesta. !par astfel in acea perioada primele institutii filantropice de asistenta sociala bazate pe caritate precum si primele spitale & bolnite . din incinta manastirilor, fiind tratati aici calugarii si laicii saraci. !testari documentare arata ca in Transilvania secolului al 9444-lea apar primele spitalele manastiresti la ;istrita, "edias, iar in anul 36?6 $avalerii 4oaniti intemeiaza la Sibiu primul azil-spital. 4n "untenia si "oldova, conform atestarilor documentare, bolnitele manastiresti au aparut in sec. al 94>-lea la Tismana si repectiv 0eamt. !zilele mastiresti gazduiau laolalta bolnavi si saraci, iar ingrijirile medicale erau acordate de catre clerici. 1rezenta primilor barbieri , denumire data medicilor vului "ediu, pe teritoriul tarii noastre este semnalata in anul 3+', in timpul domniei lui Stefan cel "are si la inceputul sec. al 9>-lea in Transilvania la ;istrita. Termenul de doctor provine din lumea germanica, iar la noi pentru prima data denumirea profesiunii medicale este folosita in testamentul lui 7adu >oda Serban in anul 3)6-, pribeag la >iena. 1e tot parcursul sec. 9>4-9>44 au e#istat bogate legaturi medicale intre Transilvania si "oldova, unde din cauza lipsei personalului medico-sanitar erau foarte raspandite ingrijirile de sanatate casnice practicate de catre femeile vindecatoare e#istente la toate curtile boieresti ale acelor vremuri. 4n "oldova, inceputurile unei legislatii medico-sanitare sunt stipulate in 1ravila lui >asile @upu aparuta la iasi in anul 3)+), iar primul spital denumit Sfantul Spiridon este infiintat in anul 3('( tot la 4asi sub domnia lui $onstantin $. 7acovita. 4n "untenia referiri medico-sanitare apar in timpul domniei lui "atei ;asarab la Targoviste in anul 3)'6, iar primul spital inaugurat in Tarile 7omane a fost spitalul Coltea din ;ucuresti, inaugurat la 3+ decembrie 3(-+ in timpul spatarului "ihai $antacuzino. Secolul al 9>444-lea gaseste Transilvania semifeudala si aflata sub jurisdictia legii austriece. a era ramasa in urma din punct de vedere sanitar, iar primele masuri de organizare medico-sociala apar abia la inceputul anilor 3((-. 4n anul 3((' va fi fondat la $luj Liceul Regesc Medico Chirurgical , prima unitate de invatamant ce pregatea chirurgi, obstetricieni si moase. 4n anul 3,<(, odata cu infiintarea Spitalului de nasteri din ;ucuresti a fost creata si o scoala de moase. Tot in ;ucuresti, in anul 3,+6 pe langa Spitalul Coltea se infiinteaza Scoala de mica chirurgie a dr. 0icolae /retzulescu, care va fi unificata in 3,'' cu Scoala de felceri civili a dr. $arol Davila. :n eveniment important pentru evolutia nursing-ului in 7omania il reprezinta infiintarea la ;ucuresti in anul 3,(? a primei soli de surori de caritate sub denumirea de !nstitutul moaselor de ocrotire . De altfel, evolutia nursing-ului in 7omania cunoaste o dezvoltare ascendenta prin infiintarea a numeroase scoli si institute in marile orase ale tarii si printr-o imbunatatire a legislatiei nationale. Cap. 0 Nursing co(unitar "!ucati" p"ntru sanatat"

De-a lungul anilor, procesul de nursing a evoluat sub influenta schimbarilor sociale, ajungand sa devina in prezent o metoda stiintifica de lucru a asistentului medical. Daca la inceput asistentul desfasura activitati care se bazau numai pe prescrierile medicului, ulterior practica nursingului s-a dezvoltat independent, devenind mai comple#a. 4n procesul de nursing, activitatea asistentului medical presupune luarea unor decizii, asumarea responsabilitatii interventiilor efectuate si controlul actiunilor. Cap. 0.1 D",initia si a+anta "l" nursingului 1rocesul de nursing poate fi definit ca fiind un proces organizat si planificat, o metoda rationala de planificare si promovare a interventiilor individualizate in scopul obtinerii unei mai bune stari de sanatate atat pentru individ si familia acestuia cat si pentru comunitate. Fiind un proces dinamic, deoarece pacientul este o entitate bine definita ce se poate afla in situatii diferite iar asistentul medical desfasoara activitati multiple, procesul de nursing se desfasoara in mai multe "tap" 2 aprecierea, diagnosticul de nursing, planificarea, implementarea si evaluarea starii de sanatate a pacientului. !sistentul medical este raspunsator pentru fiecare etapa. 1rocesul de nursing este transformat in actiune prin utilizarea planului !" nursing, care este un document ce contine informatii referitoare la interventiile planificate pentru pacient.

<

A+anta "l" proc"sului !" nursing sunt ur(atoar"l" 1 1. . p"ntru asist"ntul ("!ical 1 permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului 5 evidentiaza legalitatea actiunilor 5 creste profesionalismul 5 creste responsabilitatea 5 ofera satisfactie muncii. *. . p"ntru paci"nt 1 beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi 5 are asigurata continuitatea ingrijirilor * planul de nursing fiind accesibil echipei de sanatate care acorda ingrijirile 5 determina pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe de obtinerea unei mai bune stari de sanatate. Cap. 0.* A&ilitati si cunostint" n"c"sar" asist"ntului in acti+itat"a !" nursing A&ilitati n"c"sar" utili$arii proc"sului !" nursing - cunoasterea etapelor procesului de nursing 5 conducerea unui interviu pentru obtinerea de date pertinente observarea sistematica a pacientului 5 utilizarea comunicarii verbale si non verbale 5 capacitatea de a stabili o relatie terapeutica 5 capacitatea de organizare a informatiilor obtinute 5 capacitatea de decizie 5 competenta si profesionalism in efectuarea interventiilor 5 cunoasterea principiilor de baza pentru fiecare interventie planificata. Cunostint" n"c"sar" p"ntru proc"sul !" nursing 1 nevoile bio-fizice, psihologice, socio-culturale si spirituale ale individului 5 etiologia diferitelor probleme 5 semnele caracteristice problemelor de sanatate 5 factorii de risc pentru problemele potentiale 5 valorile normale ale parametrilor de sanatate 5 resursele pentru implementarea strategiilor de nursing 5 tehnicile de nursing & aparatura, instrumentar, utilizare etc. . 5 criteriile de evaluare 5 drepturile pacientului. Acti+itati !"s,asurat" !" asist"ntul ("!ical in ca!rul proc"sului !" nursing 1 colectarea informatiilor, verificarea si interpretarea datelor 5 stabilirea profilului pacientului 5 elaborarea diagnosticului de nursing 5 stabilirea obiectivelor si a prioritatilor 5 selectarea strategiilor de nursing 5 intocmirea planului de nursing 5 linistirea pacientului si acordarea suportului psihic 5 efectuarea interventiilor autonome si delegate 5 aprecierea raspunsului pacientului la interventiile efectuate 5 compararea raspunsului cu criteriile de evaluare 5 la nevoie, reanalizarea si modificarea planului de nursing. Cap. 0.0 Etap"l" proc"sului !" nursing !sa cum se preciza, procesul de nursing se desfasoara in mai multe etape, asistentul medical fiind raspunzator pentru realizarea corecta a fiecareia dintre ele. tapele procesului de nursing reprezinta de fapt un tot unitar si indivizibil si sunt 2 1. Aprecierea este prima etapa, deosebit de importanta si consta din 2 colectarea, validarea si organizarea datelor, informatiile obtinute fiind folosite in vederea stabilirii 2 profilului de sanatate al pacientului si implicit planul de nursing. $olectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe toata perioada acordarii ingrijirilor. 4nformatiile obtinute trebuie sa fie complete, concise, neinterpretabile si vor fi consemnate succint si in termeni stiintifici. Sursele de obtinere a informatiilor sunt 2

pacientul * considerat sursa principala, dar care uneori ofera date neconcludente &e#agereaza ori minimalizeaza durerea.5 familia acestuia ori persoanele importante pentru el & este cazul copiilor sau a pacientilor inconstienti .5 membrii echipei de sanatate * medici, asistente etc.5 documentatia medicala * foaia de observatie, carnetul de sanatate 5 literatura de specialitate * folosita in vederea obtinerii informatiilor despre diagnosticul medical. "etodele de culegere a informatiilor sunt 2 Interviul care poate fi 2 - direct, cu intrebari inchise in care pacientul raspunde cu da sau nu sau in cateva cuvinte 5 - indirect, cu intrebari la care raspunsul este mai amplu 5 . Oservarea starii fizice, mentale si emotionale a pacientului, a microclimatului si a factorilor care influenteaza starea sanatatii pacientului si poate fi 2 - intentionata planificata sau controlata, ea fiind eficienta in evaluarea efectelor terapeutice ale medicamentelor sau a regimului alimentar 5 - neintentionata utilizata in orice situatie. Examenul fizic, efectuat cu scopul aprecierii starii fizice si mentale ale pacientului, prin urmatoarele tehnici 2 - inspectia " e#aminare vizuala 5 - ascultatia * ascultarea sunetelor produse de organism5 ea poate fi efectuata direct & cu urechea . sau indirect & cu stetoscopul . 5 - palparea * efectuata cu cu ajutorul simtului tactil. *. Diagnosticul de nursing are la baza datele obtinute in prima etapa si ofera asistentului medical posibilitatea initierii unor activitati de cercetare precum si a unor interventii independente, bazate pe abilitatile cognitive, pe obiectivitatea si puterea de decizie a asistentului. 1rocesul de diagnostic presupune 2 prelucrarea datelor, identificarea problemelor de sanatate ale pacientului si enuntul diagnosticului. Diagnosticul poate fi clasificat astfel 2 actual * cuprinde problema actuala a bolnavului si factorii etiologici 5 potential * enuntat pe baza istoricului starii de sanatate a pacientului, pe baza cunoasterii complicatiilor bolii si pe e#perienta asistentului medical 5 posibil * utilizat pentru a evidentia un raspuns incert al pacientului la tratament sau legat de factori necunoscuti. 0. lanificarea este etapa in care se aleg strategiile sau interventiile de prevenire, de reducere sau de eliminare a problemelor de sanatate care au fost identificate si la care participa 2 asistentul medical, pacientul, familia acestuia precum si alti membri ai echipei de sanatate. 1rocesul de planificare este fle#ibil si are urmatoarele componente 2 - stabilirea prioritatilor impreuna cu pacientul si care vor tine cont de 2 valorile&atitudinea si comportamentul fata de sanatate., prioritatile pacientului si resursele disponibile 5 - stabilirea obiectivelor, in vederea directionarii interventiilor de nursing, pe termen scurt, mediu si lung 5 - planificarea strategiilor in scopul alegerii celor mai adecvate interventii in scopul prevenirii, reducerii sau combaterii modificarilor aparute in starea de sanatate a pacientului 5 - scrierea planului de nursing are ca scop 2 orientarea spre ingrijiri individualizate, promovarea continuitatii ingrijirilor, evaluarea activitatii asistentului medical. '. Implementarea este etapa in care planul de nursing este pus in aplicare, realizarea cu succes ale etapei fiind dependenta de cunostintele si priceperea asistentului medical, cu respectarea urmatoarelor principii 2 - actiunile vor fi adaptate in mod individual, pentru fiecare pacient in parte 5 - interventiile de nursing trebuie sa fie inofensive pentru pacient si cu luarea tuturor masurilor de prevenire a accidentelor 5 - actiunile de nursing trebuie efectuate cu implicarea pacientului in luarea deciziilor si cu respectarea demnitatii acestuia5 - nu vor fi efectuate interventii in mod mecanic si fara cunoasterea rationamentului stiintific. !ctivitatile desfasurate in aceasta etapa sunt 2 - continuarea de catre asistentul medical a culegerii de informatii despre starea de sanatate a pacientului 5 - efectuarea interventiei cu competenta si cu respectarea protocolului stabilit precum si a principiilor de baza ale muncii asistentului medical 5 - notarea interventiei in planul de nursing 5 - mentinerea la zi si actualizarea permanenta a planului de nursing. 2. Evaluarea procesului de ingrijire este etapa in care se face o apreciere asupra rezultatelor obtinute in starea de sanatate a pacientului in functie de obiectivele propuse initial. valuarea se face cu regularitate si la intervale periodice dinainte stabilite, rezultatele acesteia fiind 2 - obiectivele au fost atinse in totalitate * caz in care asistentul medical va decide asupra interventiilor ce vor fi efectuate in continuare 5

'

- obiectivele au fost atinse partial 5 - obiectivele nu au fost atinse. 4n situatia ultimelor doua cazuri, asistentul medical va reanaliza planul de nursing privind 2 listarea obiectivelor 5 aprecierea capacitatilor pacientului in raport cu obiectivele 5 discutarea cu pacientul a rezultatelor obtinute 5 identificarea factorilor care au impiedicat progresele pacientului 5 identificarea noilor probleme aparute.

SEMESTRUL Il CURSUL *

PARTICULARITATILE CRESTERII SI DE34OLTARII COPILULUI

Cap. 1 M"canis(ul si l"gil" cr"st"rii si !"$+oltarii $resterea si dezvoltarea constituie un proces dinamic, inceput din momentul conceptiei produsului uman si continuat pana la maturitate. $resterea are doua componente 2 cresterea cantitativa si cresterea calitativa. !resterea cantitativa se realizeaza prin procesul de inlocuire a masei organice lezate, pe tot parcursul vietii, cu marirea greutatii si lungimii organismului. $resterea se relizeaza prin 2 hiperplazie # proliferare celulara $ si hipertrofie # cresterea de volum celular $. !resterea calitativa presupune diferentiere celulara. "ecanismul cresterii si dezvoltarii este conditionat genetic. !D0 * ul detine si transmite informatia genetica !70 * ului mesager la nivelul nucleului. 1rocesul de transcriptie se face pe o singura catena a !D0 * ului si este catalizat de o enzima numita transcriptaza. "ultiplicarea celulara se realizeaza prin mitoza pentru celulele somatice si prin meioza pentru celulele se#uale. Diferentierea celulara consta in aparitia de celile specializate pentru o anumita functie. L"gil" cr"st"rii 1 1. legea alternantei 1 segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp, ci alternativ & membrele superioare nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare . 5 "# legea proportiilor $ pentru fiecare perioada a copilariei e#ista un anumit ritm de crestere & mai accelerata la - * < ani, mai lenta intre ' si ( ani . 5 %# legea antagonismului morfologic si ponderal $ in perioada de crestere, diferentierea antagonica este redusa 5 &# legea creserii inegale $ fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere. Cap. * 5actori car" !"t"r(ina si in,lu"nt"a$a cr"st"ra si !"$+oltar"a A# 'actori exogeni $ (# Alimentatia este unul dintre factorii care influenteaza cresterea inca din timpul vietii intrauterine. Deficientele in dieta mamei vor avea mai tarziu reprecursiuni asupra starii de nutritie a fatului. Subnutritia mamei va determina nasterea de copii cu greutate si lungime mai mica fata de normal. fectul malnutritiei intrauterine se va reflecta si asupra dezvoltarii nervoase superioare a copilului, deoarece in perioada intrauterina si primele ) luni postnatal, celulele nervoase se multiplica, la fel cone#iunile dendritice, creste numarul de celule neurogliale si are loc mielinizarea. Subnutritia calitativa a gravidei poate dtermina embriopatii si fetopatii. "# )ediul geografic influenteaza cresterea prin conditii de microclimat 2 aer, soare, lumina, temperatura, umiditate, presiune atmosferica, raze ultraviolete. fectele sunt mai mari in primii ' ani de viata. $limatul e#cesiv se asociaza cu o talie mica, pe cand climatul temperat este favorabil dezvoltarii in lungime. %# 'actorii socio * economici care influenteaza cresterea staturo * ponderala sunt 2 conditiile sanitare, morbiditatea infectioasa si parazitara, alimentatia, locuinta, stresul, prfesia parintilor, dinamica sociala, situatia financiara. &# 'actorii afectiv * educativi 2 climatul familial * calm, optimist, care incurajeaza actiunile copilului * va favoriza dezvoltarea acestuia in timp ce climatul conflictual & familii dezorganizate . va contribui la un ritm de dezvoltare intarziat. +# Exercitiile fizice aplicate din primul an de viata, la inceput sub forma masajelor, apoi a gimnasticii pentru sugar, iar pe masura ce copilul creste a unui sport adaptat posibilitatilor lui, au un rol favorabil de stimulare a cresterii si dezvoltarii. ,# -oxele chimice, radiatiile, diversele traumatisme influenteaza negativ cresterea si dezvoltarea. 4n categoria factorilor chimici sunt incluse atat medicamentele si drogurile consumate de mama cat si poluantii la care

aceasta poate fi e#pusa. 8 atentie deosebita trebuie acordata medicamentelor administrate in timpul sarcinii De e#emplu 2 e#cesul de vitamina ! poate da defecte de inchidere a structurilor & spina bifida . 5 aspirina administrata in primele 6 luni de sarcina produce malformatii 5 administrarea progesteronului in scopul prevenirii iminentei de avort poate da malformatii cardiace si masculinizarea organelor genitale la embrionii de se# feminin. .# 'actorii culturali pot avea efecte limitative in dezvoltarea copilului. /# 'actori endogeni $ (# 5actorii g"n"tici & ereditatea . conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite varste, ca si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei. i au un rol major in determinarea inteligentei, fapt dovedit de gemenii monozigoti crescuti separat, in conditii diferite de mediu si care au acelasi coeficient intelectual. "# 'actorii hormonali intervin atat in timpul vietii intrauterine cat si post natal. %ormonii fetali au un rol minor in dezvoltare. %ormonii materni provin din hormonii placentari si hormonii produsi de organismul mamei care traverseaza bariera placentara. 1lacenta produce gonadostimuline care vor influenta dezvoltarea gonadelor fetale si prolactina, care are efect asemanator cu ST% asupra cresterii fetale. ST%, glucocorticoizii si mineralcorticoizii traverseaza bariera placentara in timp ce insulina si hoemonii tiroidieni trec in cantitate redusa. Dupa nastere, controlul cresterii si dezvoltarii copilului se afla sub influenta hormonilor a#ului hipotalamo * hipofizara. !# 'actori patologici $ $resterea si dezvoltarea pot fi influentate de o serie de factori patologici cum ar fi 2 anomalii cromozomiale, afectiuni viscerale cronice cu evolutie prelungita. Cap. 0 Etap"l" cr"st"rii si !"$+oltarii copilului volutia generala a dezvoltarii copilului cunoaste + perioade si anume 2 3. perioada intrauterina cu 6 etape 2 - embrionara 2 - * 36 saptamani 5 - fetala 2 3< sapatamani * pana la nastere. 6. prima copilarie 2 de la nastere la < ani, cu urmatoarele etape2 - etapa neonatala 2 - * 6, de zile 5 - etapa de sugar 2 6? zile * 36 luni 5 - anteprescolar 2 3 * < ani 5 <. a doua copilarie 2 - perioada prescolara 2 < * ) * ( ani 5 +. a treia copilarie 2 - etapa de scolar mic 2 ) * 33 ani - fetele ) * 3< ani - baietii - etapa de scolar mare 2 33 * 3+ ani * fetele 3<- 3' ani * baietii - adolescenta 2 dupa 3+ ani & fetele . si 3' ani & baietii . si

pana la terminarea cresterii.

!resterea si dezvoltarea intrauterina# Dupa fecundare, oul migreaza in primele ( zile de-a lungul trompei uterine si se fi#eaza in mucoasa postero-superioara a uterului. 4n primele 6 saptamani de la fecundatie zigotul se transforma in blastocist. ;lastocistul are la e#terior trofoblastul iar in interior discul embrionar. Discul embrionar se va diferentia in ectoderm si endoderm rezultand2 prin diferentierea ectodermului vor lua nastere tubul neural, epidermul, ane#ele, glandele mamare si salivare5 din tubul neural se vor forma sistemul nervos, retina, urechea interna, hipofiza si epifiza5 din endoderm se vor forma tubul digestiv si glandele ane#e, aparatul respirator, tiroida si paratiroidele. 4n saptamana a <-a se formeaza mezodermul si din el vor lua nastere muschii, sistemul osteoarticular, rinichii, suprarenalele, caile e#cretorii, seroasele, sistemul vascular, organele hematopoetice si limfoide. ;ataile cordului incep in jurul varstei de + saptamani, iar in perioada sapt. + * , se produce o diferentiere rapida, conturandu-se trunchiul, capul, articulatiile degetelor de la maini si picioare, gura, nasul, ochii si urechile. Din saptamana a 3< * a se considera inceputul vietii fetale, durata normala a sarcinii fiind de 6, D E - 3- zile sau +- * +6 de saptamani. $resterea in greutate este mai lenta in primele doua trimestre si mai accentuata in ultimul trimestru, in timp ce cresterea in lungime este mai mare in primele doua trimestre si mai lenta in trimestrul al treilea al vietii intrauterine. @a nastere nou nascutul normal are o greutate de 6,-- * +--- de grame si o lungime de +, * '6 de cm. !resterea si dezvoltarea in perioada copilariei#

1. P"rioa!a n"onatala este caracterizata printr-un ritm rapid de crestere in greutate si lungime a nou-nascutului, astfel ca la sfarsitul primei luni de viata, copilul are un castig ponderal de '-- * ('- de gr., si ' cm. in lungime. *. P"rioa!a !" sugar este caracterizata printr- un ritm de crestere accelerat. $resterea in greutate pana la varsta de 3 an se face astfel 2 in lunile 3 * + cu cate ('- gr. E luna 5 in lunile ' * , cu cate '-- gr. E luna 5 in lunile ? * 36 cu cate 6'- gr. E luna . $resterea in lungime se face in fiecare luna astfel 2 in lunile 3 * + in proportia ' * + * < * 6 cm. E luna 5 in lunile ' * 36 cate 3 cm. E luna. Dentitia de lapte & temporara . incepe este compusa din 6- de dinti. 4n primul an de viata apar in ordine urmatorii dinti 2 incisivii mediani inferiori & 6 . la ) * , luni 5 incisivii mediani superiori & 6 . la , * 3- luni 5 incisivii laterali & + . la 3- * 36 luni. 4n decursul primului an de viata se va imbunatati functia aparatului digestiv si, prin aparitia dentitiei, se va trece de la alimentatia e#clusiv lactata la alimentatia diversificata. Tot in aceasta perioada se imbunatateste apararea antiinfectioasa prin aparitia anticorpilor proprii. $opilul isi diversifica mijloacele de comunicare cu cei din jurul sau printr-o dezvoltare neuropsihica si motorie rapida. 0. P"rioa!a !" copil (ic 6 ant"pr"scolar 7 se caracterizeaza prin faptul ca ritmul de crestere este mai lent in aceasta perioada, atat pentru cresterea in greutate cat si in lungime. !stfel, copilul va creste cu 6,' * < /g. E an in greutate si cu 3- * 36 cm. E an in lungime. 4n aceasta perioada se definitiveaza eruptia dentara, astfel ca la varsta de 6 ani copilul va avea 3+ * 3) dinti. 8rdinea eruptiei dentare este urmatoarea 2 primii molari de lapte & + . intre 3, * 6+ luni 5 caninii & + . apar intre , * 6+ luni 5 al doilea rand de molari & + . intre 6+ * <- luni . Se perfectioneaza activitatea neuropsihica si motorie, se dezvolta limbajul si relatiile afective. $atre varsta de 3 an, copilul foloseste cu adresabilitate primele cuvinte simple, formate din 6 silabe & ma-ma, ta-ta, pa-pa etc. .. 4n primii < ani de viata, progresele inregistrate in invatarea vorbirii se vor concretiza in elaborarea de propozitii, la in ceput din 6 -< cuvinte si apoi din ce in ce mai comple#e. '. P"rioa!a pr"scolara 6 a *.a copilari" 7 este caracterizata de o crestere mai lenta. "embrele cresc alternativ, la < ani cele superioare, iar la + ani cele inferioare. @imbajul se perfectioneaza. @a + ani, copilul isi stabileste o anumita independenta si se adapteaza la programul zilnic fi#at de adulti. $atre ) ani, toate functiile motorii sunt stapanite fara dificultate si apare gandirea logica. !resterea si dezvoltarea in perioada scolara# 4n aceasta perioada, cresterea in greutate se face in medie cu <,' /g. E an, iar in inaltime cu ) cm. E an. 4n jurul varstei de ( ani erupe primul dinte permanent si primul molar. 4ncepand de la aceasta varsta inlocuirea dintilor se face cu un ritm de apro#. + dinti E an, pe o perioada de ' ani. $el de-al doilea molar permanent erupe la varsta de 3+ ani, iar al < *lea molar poate sa nu apara nici pana la 6- de ani. 8data cu detasarea de familie, copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara acesteia, la scoala sau la joaca. !par situatii conflictuale intre parinti si copii. D"$+oltar"a copilului la pu&"rtat". 4n aceasta perioada au loc transformari de maturare fizica, cognitiva si psihosociala. 1ubertatea se incheie odata cu aparitia primei menstruatii & menarha . la fete si a spermatogenezei la baieti. !par caracterele se#uale secundare 2 se dezvolta organele genitale e#terne, pilozitatea pubiana, a#ilara, faciala & la baieti ., iar la fete se dezvolta sanii si pilozitatea pubiana. 8data cu dezvoltarea caracaterelor se#uale secundare, copilul trece printr-o perioada de crestere accelerata in greutate si inaltime, corespunzatoare intrarii in actiune a hormonilor se#uali. Se schimba raportul trunchi * membre & datorita vitezei de crestere diferite pentru cele doua segmente . iar tipul de dispozitie a grasimii si silueta adolescentului incepe sa semene cu a unui tanar de se# masculin sau feminin. !par modificari comportamentale care vor defini temperamentul tanarului. $reste tendinta la actiuni independente si spiritul de initiativa si se dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare. @a sfarsitul pubertatii organismul este apt pentru reproducere si intra intr-o noua etapa * !D8@ S$ 0T!.

SEMESTRUL CURSUL

Il 0

ACTI4ITATI SPECI5ICE ASISTENTULUI MEDICAL. ASPECTE ALE INGRI8IRII NOU NASCUTULUI SI SUGARULUI.
Cap. 1 Acti+itati sp"ci,ic" asist"ntului ("!ical #ercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moasa si profesiei de asistent medical este reglementata prin 8rdonanta de :rgenta nr. 3++ E 6--, publicata in "onitorul 8ficial nr. (,' din 6+. 33. 6--,. 4n art. 6 al prezentului act normativ se precizeaza ca 2 - termenul de asistent medical generalist desemneaza numai titularii unuia dintre titlurile oficiale de calificare prevazut in !ne#a nr. 3 a 8rdonantei, abilitati sa acorde ingrijiri generale de sanatate 5 - termenul de moasa desemneaza numai titularii unuia dintre titlurile oficiale de calificare prevazute in !ne#a 6 a 8rdonantei. $onform art. ) din 8: nr. 3++ E 6--,, activitatile e#ercitate cu titlul profesional de 9 asist"nt ("!ical g"n"ralist 9 sunt 2 a. stabilirea nevoilor de ingrijiri generale de sanatate si furnizarea de ingrijiri medicale de sanatate de natura preventiva, curativa si de recuperare 5 b. administrarea tratamentului conform prescriptiei medicului5 c. protejarea si ameliorarea sanatatii5 d. elaborarea de programe si desfasurarea de activitati de educatie pentru sanatate5 e. facilitarea actiunilor pentru protejarea sanatatii in grupuri considerate cu risc5 f. desfasurarea activitatilor de cercetared in domeniul ingrijirilor generale de sanatate de catre asistentii medicali generalisti licentiati5 g. participarea la protejarea mediului ambiant h. intocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specifica desfasurata5 i. organizarea si furnizarea de servicii de ingrijiri de sanatate comunitare5 j. participarea asistentilor medicali generalisti abilitati ca formatori la pregatirea teoretica si practica a asistentilor medicali generalisti in cadrul programului de educatie continua5 =. pregatirea personalului sanitar au#iliar5 l. desfasurarea de activitati de educatie in institutii de invatamant pentru pregatirea viitorilor asistenti medicali5 $onform art. + din 8: nr. 3++ E 6--,, profesia de 9 (oasa 9 presupune e#ercitarea urmatoarelor activitati 2 a. asigurarea unei bune informari si consilierea in materie de planificare familiala5 b. diagnosticarea sarcinii, supravegherea sarcinii normale, efectuarea e#aminarilor necesare pentru supravegherea evolutiei sarcinii normale 5 c. prescrierea sau consilierea privind e#aminarile necesare celei mai timpurii diagnosticari posibile a sarcinilor cu risc5 d. stabilirea unui program de pregatire a viitorilor parinti si consilierea lor in materie de igiena si alimentatie, asigurarea pregatirii complete pentru nastere 5 e. ingrijirea si asistarea mamei in timpul travaliului si monitorizarea starii fetusului in utero prin mijloace clinice si tehnice adecvate5 f. asistarea nasterii normale inclusiv, la nevoie, efectuarea epiziotomiei si in cazuri de urgenta, practicarea nasterii in prezentatie pelvina 5 g. recunoasterea la mama sau la copil a semnelor de anuntare a unor anomalii care necesita interventia unui medic si dupa caz, asistarea acestuia 5 luarea masurilor de urgenta care se impun in absenta medicului, in special e#tragerea manuala a placentei, urmata eventual de e#aminarea manuala a uterului 5 h. e#minarea si ingrijirea nou nascutului 5 luarea tuturor initiativelor care se impun in caz de nevoie si practicarea dupa caz a resuscitarii imediate 5 i. ingrijirea mamei, monitorizarea progreselor mamei in perioada postnatala si acordarea tuturor sfaturilor utile privind cresterea nou nascutului in cele mai bune conditii 5 j. acordarea ingrijirilor prescrise de medic 5 =. elaborarea rapoartelor scrise necesare 5 l. desfasurarea de catre moasele licentiate de activitati de educatie in institutii de invatamant pentru pregatirea viitoarelor moase. 4n principal, asistentul medical generalist in cadrul cabinetului de medicina de familie are urmatoarele atriburii 2 asistarea medicului la efectuarea investigatiilor clinice, efectuarea e#plorarilor functionale, realizarea investigatiilor paraclinice uzuale, programarea pacientilor pentru investigatii de specialitate, administrarea tratamentelor, interventii in situatii de urgenta, monitorizarea starii pacientului, completarea documentelor de evidenta a medicamentelor, de evidenta a pcientilor si de observatie clinica medicala, prevenirea creerii focarelor de infectie, sterilizarea instrumentelor si a materialelor, administrarea medicamentelor si a meterialelor consumabile, asigurarea conditiilor igienico-sanitare generale la locul de munca, asigurarea conditiilor necesare desfasurarii tratamentelor si recoltarilor.

Cap. * Asp"ct" al" ingri irii nou nascutului si sugarului *.1 E/a("nul clinic al nou nascutului ANAMNEA3A 6 Istoricul 7 in majoritatea bolilor pediatrice este cea mai importanta etapa pentru conturarea diagnosticului. 4storicul se obtine de la mama sau de la persoana care ingrijeste copilul sau uneori, se poate obtine chiar de la copilul insusi. 4n stabilirea istoricului de un real folos sunt si 2 carnetele de sanatate & in care sunt consemnate diferite instantanee din evolutia bolnavului., foile vechi de observatie & in situatia reinternarii bolnavului in aceeasi clinica ., biletele de e#ternare etc. 4storicul bolii trebuie sa reprezinte o inregistrare detaliata, clara si cronologica a momentelor principale din evolutia bolii si a bolnavului, precum si a implicatiilor acesteia asupra familiei si va contine referiri la 2 3. %ntecedentele personale 2 a . . ant"natal" 2 - varsta mamei la nasterea copilului5 - rangul copilului & cel mai mare risc pentru copil este la prima srcina . - antecedente patologice ale mamei in timpul sarcinii & to#emia gravidica, diabetul matern, infectii meterne ce se pot transmite transplacentar la fat .5 - medicamente primite de mama in cursul sarcinii & citostatice, anticonvulsivante, hormoni etc. . - 7h negativ al mamei b . . intranatal" 2 - se refera la modul in care a decurs sarcina, durata ei in saptamani, felul si durata travaliului, prezentatia, greutatea, lungimea si perimetrele copilului la nastere, eventuale interventii obstetricale & aplicarea de forceps, cezariana ., anestezice aplicate mamei, scorul !pgar al n.n la nastere etc. c . - n"onatal" 2 - se refera la patologia n.n in maternitate5 se va nota momentul cand a fost pus la san, scaderea fiziologica in greutate, data aparitiei icterului neonatal, durata si intensitatea lui,eventuale interventii pentru influentarea lui & e#punere la :>, e#anghinotransfuzie ., durata spitalizarii, greutatea in ziua e#ternarii din maternitate, eventualele dificultati de alimentatie a n.n. d . . ali("ntatia copilului 2- e#clusiv la san5 - mi#ta 5- artificiala & momentul introducerii, preparatul folosit si modul de utilizare .5 - aspectul curbei ponderale 5 - momentul diversificarii alimentatiei, tipul si ordinea in care au fost introduse alimentele noi, cum au fost primite de copil, eventualele tulburari digestive aparute, orarul meselor, eventuale particularitati alimentare - supraalimentarea copilului obez trebuie evidentiata in anamneza - in cazul unor boli cronice care presupun regim alimentar permanent se vor pune intrebari privind respectarea lui. e . . patologic" 2 se refera la eventuale accidente, into#icatii, reactii alergice, convulsii, boli infectioase, infectii recurente & respiratorii sau digestive . ce pot avea ca substrat malformatii sau deficit al apararii imune 6. Conditiile de viata - se refera la 2 conditiile de igiena la domiciliu, studiile mamei, nivelul de educatie sanitara, starea psihica a mamei, e#istenta unor situatii conflictuale in familie sau la scoala, boala cronica a unuia dintre parinti, delincventa apartinatorilor, boli psihice in familie, decesul unui parinte sau al unui copil din familie, eventualele situatii de copii hiperprotejati sau neglijati trebuie semnalate etc. <. %ntecedente heredo colaterale 2 - starea sanatatii mamei si tatalui 2 eventualele afectiuni cronice - starea sanatatii fratilor - manifestari patologice caracteristice bolilor cu transmitere genetica constatate si la alti membri din familie. E:AMENUL 5I3IC $u ocazia acestuia, se apreciaza daca starea generala a copilului este foarte buna, buna, satisfacatoare, mediocra sau grava. 4n cazul abolirii constientei, se impune evaluarea de urgenta a functiilor vitale & respiratie si batai cardiace .. 4n etapa urmatoare se vor consemna unele masuratori 2 temperatura rectala sau a#ilara, greutatea, talia, perimetrele, indicele ponderal, pulsul, numarul de respiratii E min., val. T!. #amenul fizic sistematic se face pe aparate si sisteme. #aminarea tegumentelor presupune dezbracarea completa a nou nascutului si identificarea eventualelor pete acromice sau hiperpigmentare, a eruptiilor cutanate, a leziunilor dermatologice, a cicatricilor recente sau definitive. Tesutul celular subcutanat va fi e#aminat la nivelul pliului abdominal sau la nivelul bratului si va fi apreciat prin grosime, elasticitate si turgor. Faciesul poate fi sugestiv pentru boli cu transmitere genetica. 8chii * se e#amineaza convergenta oculara, dimensiunea comparativa a pupilelor si modificarea dimensiunilor acestora sub influenta luminii & refle#ul fotomotor .5 pozitia fantelor palpebrale. :rechile * pozitia si morfologia pavilioanelor auriculare. 0asul * se e#amineaza prin inspectie.

3-

Cura * presupune inspectia buzelor, a mucoasei bucale, a gingiilor, a limbii, a palatului si a fundului de gat & lueta, lojele amigdaliene, peretele posterior al faringelui . prin utilizarea apasatorului de limba. #amenul va fi completat cu palparea ganglionilor limfatici laterocervicali, retroauriculari, occipitali, submentonieri, subma#ilari, supraclaviculari. Toate datele e#amenului clinic &istoricul si e#amenul fizic. vor fi consemnate in fisa de consultatie a pacientului, care va fi utilizata ori de cate ori acesta se va prezenta la cabinetul medical. *.* Nou nascutul la t"r("n. Caract"ristici. 1erioada normala a gestatiei la om este de <, * +6 saptamani. Date antropometrice la nastere $ greutate F 6,-- * +--- gr. & in medie <+-- gr. . 5 talie F +, * '+ cm. & in medie '3 cm. .. articularitati morfo * functionale $ - &egumentul nou-nascutului prezinta anumite particularitati 2 eritrodermie neonatala & coloratie rosie a tegumenteleor cu aspect de congestie generalizata . consecinta a vasodilatatiei capilare si arteriolare superficiale, a hematocritului crescut & poliglobulie fiziologica ., a cantitatii mari de hemoglobina si a hipervolemiei 5 - Lanugo " reprezinta o pilozitate fina, friabila, usor detasabila & fir de par fara radacina ., situata in special pe frunte, umeri si regiunea dorsala a toracelui 5 are caracter tranzitoriu si este mai abundent la prematuri 5 - Descuamarea fiziologica & intre ( si 3+ zile . reprezinta eliminarea stratului cheratinizat sub forma furfuracee sau de lambouri mici 5 - 'ata mongoloida & 3- * 3'G la rasa alba, ,-G la populatiile hiperoigmentate . reprezinta o zona de hiperpigmentare a tegumentelor regiunii sacro-lombare si fesiere & coloratie cenusiu * violaceee . 5 - Rest al cordonului ombilical * dupa ligatura si sectionarea cordonului ombilical, portiunea atasata nou-nascutului se mumifica progresiv prin lipsa de irigare si se elimina in ( * 3- zile. - ( Crizele fiziologice ( ale nou-nascutului 2 - !cterul fiziologic & apare la ,'G din n.n. . * reprezinta coloratia icterica mascata adeseori de eritrodermie ce apare dupa +, ore de la nastere si dureaza < * ' zile. 4cterul se datoreaza hiperhemolizei fiziologice si insuficientei glucuronoconjugarii bilirubinei & insuficienta tranzitorie a functiilor hepatice . 5 - Scaderea fiziologica in greutate # de obicei ) " *+ dar poate ajunge si pana la ,- + din greutatea de la nastere $ se datoreaza in principal pierderii de apa & digestiva, renala, prin respiratie . si se recupereaza in < * + zile 5 - Criza genitala se datoreaza prezentei hormonilor estrogeni materni in circulatia fetala si se prezinta astfel 2 tumefierea glandelor mamare cu mica secretie opalescent * galbuie, tumefierea labiilor mari & uneori cu o mica sangerare vaginala ., acumulare de lichid in vaginala testiculara & hidrocel tranzitoriu .. - %paratul respirator * prima respiratie apare in primele 3- sec. dupa e#pulzie si este declansata de un comple# de factori & acidoza si hipo#ia moderata, cresterea presiunii sanguine sistemice etc. .5 nou-nascutul are un ritm respirator neregulat, tahipneee & )- respiratii E min., normal +- respiratii E min. ., respiratie superficiala, face cu usurinta tulburari de ventilatie si insuficienta respiratorie. - %paratul cardio " vascular * e#cluderea circulatiei placentare in momentul nasterii are ca efect cresterea brusca a T! si a rezistentei vasculare sistemice. $analul arteriala se inchide functional in primele 6+ ore5 alura ventriculara este de 3<- * 3'- batai E min. iar T! este de (- * ,- mm%g. - %paratul digestiv * in primele 36 * 6+ ore dupa nastere, n.n. elimina primul scaun numit meconiu, care este o substanta sterila de culoare brun * verzuie compusa din grasimi, pigmenti si saruri biliare si celule epiteliale descuamate. 1h * ul gastric la nastere este neutru prin inghitire de lichid amniotic. Tubul digestiv al n.n. este perfect adaptat pentru digestia si absorbtia laptelui matern deoarece glandele gastrice incep sa aiba secretie acida inca de la 6, sapt. de gestatie. 4nsuficienta maturare a coordonarii deglutitiei si peristaltismului esofagian, la care se adauga hipotonia sfincterului esofagian predispun la regurgitatii si varsaturi. - %paratul urinar * datorita faptului ca rinichii sunt insuficient maturizati, in primele zile de viata a n.n. apare proteinurie si glicozurie moderata. 4maturitatea functionala renala predispune la acidoza si edeme & retentie de apa si sodiu .. 1rima mictiune are loc in primele 6+ de ore dupa nastere. - Sistemul hematologic * tabloul hematologic in primele zile de viata se catacterizeaza prin poliglobulie, macrocitoza si leucocitoza. ritrocitele au fragilitate mecanica si permeabilitate membranara crescuta, hemoglobina fetala F este in cantitate mare si de aceea au durata de viata redusa la )- * ?- zile. - Sistemul imunitar * majoritatea anticorpilor 4gC prezenti in sangele n.n. sunt de provenienta materna si trec prin placenta in primul trimestru de sarcina. !cestia scad progresiv in primele < luni dupa nastere. 4g! lipseste la nastere, de aceea n.n. are rezistenta scazuta la infectie.

33

- &ermoreglarea se face cu dificultate datorita dezechilibrului dintre termogeneza & deficitara prin activitate musculara si metaboilca redusa . si termoliza crescuta datorita suprafetei corporale proportional mare, vasodilatatiei periferice si evaporarii secretiilor de pe suprafata pielii, imediat dupa e#pulzie. *.0 Nou nascutul cu risc. 0ou nascutul cu risc este acel n.n. care este in pericol de morbiditate si mortalitate mai ridicata decat la ceilalti copii de aceeasi varsta. Datele obtinute din anamneza trebuie sa fie foarte bine cunoscute, atat dinaintea nasterii cat si dupa nastere, deoarece la nivelul cabinetului medicului de familie sunt necesare aplicarea unor masuri active de supraveghere diferentiata in functie de factorii de risc. !cestia pot avea la baza 2 a. !auze materne 2 3. varsta mamei * peste +- de ani5 sub 3) ani 5 6. factori personali 2 - nivel socio * economic scazut - fumatul - consumul de alcool E droguri - subalimentatie - activitatea profesionala & stres, no#e, activitate fizica prelungita si grea . - multiparitate - nasteri premature sau cu feti morti <. boli ale mamei 2 diabet, boli renale, cardiace, pulmonare, tratamente ,edicamentoase cronice, sangerari in al <-lea trimestru de sarcina, ruptura prematura de membrane amniotice, infectii virale & %4>, hepatite . &. !auze fetale 2 - prematuritatea 5 - posmaturitatea 5 - macrosomia 5 - pozitii fetale anormale 5 - boli si malformatii congenitale 5 - conditii legate de nastere si e.pulzie 2 - %T! materna 5 - travaliu precipitat E prelungit 5 - prezentatie anormala 5 - tetanie uterina 5 - lichid amniotic contaminat cu meconiu 5 - operatie cezariana 5 - analgezie obstetricala 5 - anomalii de placenta & mica, mare, praevia .. conditii imediate perinatale / - prematuritate E postmaturitate 5 -soc neonatal5 - infectia lichidului amniotic 5 - !pgar mic la 3 min. sau ' min. dupa nastere. *.' Ingri iril" acor!at" nou nascutului la !o(iciliu. E!ucati" p"ntru sanatat".

4n cadrul obligatiilor de serviciu nursei ii revin sarcini privind urmarirea evolutiei nou nascutului dupa e#ternarea din maternitate, recunoasterea la mama si copil a semnelor de anuntare a unor anomalii care necesita interventia unui medic precum si acordarea tuturor sfaturilor necesare parintilor nou nascutului privind cresterea acestuia in cele mai bune conditii. $u ocazia vizitelor la domiciliu nou nascutului si sugarului, asistenta trebuie 2 - sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijirilor necesare5 - sa verifice daca informatiile comunicate au fost intelese de catre mama 5 - sa motiveze mamei importanta acestor ingrijiri 5 - sa evalueze starea de sanatate precum si gradul de crestere si dezvoltare a copilului. 4n cadrul instruirii efectuata de catre nursa, vor fi abordate urmatoarele aspecte 2 - asigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare $ - camera separata, calduroasa, luminata corespunzator, temperatura optima, curatenie 5 - alimentatia $ - sa se faca la aceleasi ore 5 - sa se insiste pentru alimentatia naturala la san deoarece laptele matern asigura pe deplin necesitatile nutritionale ale bebelusului si contine anticorpi care asigura acestuia protectie impotriva infectiilor 5 - daca mama nu are suficient lapte & curba ponderala stagneaza sau chiar regreseaza . sau daca sufera de unele boli & T;$ pulmonar activ, cancer, afectiuni psihice grave, insuficienta renala, infectie cu %4> . este necesara alimentatia artificiala 5 laptele praf va fi administrat la recomandarea medicului si vor respectate cu strictete regulile de igiena & inainte si dupa utilizare, biberoanele si tetinele vor fi sterilizate prin fierbere . 5 - igiena corporala * baia $ - prima baie se va efectua dupa caderea bontului ombilical 5 - baia se va face zilnic la aceeasi ora, de preferinta seara 5 - temperatura camerei * 66 * 6+ grade $. 5

36

- temperatura apei * in jur de <' grade $. 5 - dupa baie, uscarea tegumentelor se va face prin tamponare cu prosoape, ochii se vor sterge cu compresa sterila dinspre unghiul e#terior spre cel interior , cate o compresa pentru fiecare ochi5 deoarece bebelusii respira numai pe nas pana la 3 an, igiena nasului este deosebit de importanta & in fiecare nara se pune ser fiziologic dupa care se aspira secretiile cu o pompita speciala .5 orificiile auditive se vor curata cu tampoane de vata nu cu betisoare 5 - lenjeria de corp va fi din bumbac, adecvata varstei si anotimpului, usor de manevrat, va fi spalata zilnic, fiarta si calcata 5 - somnul $ - deoarece in primele luni de viata e#ista un risc mare de accidente, pana la ) luni sugarul este bine sa doarma in aceeasi camera cu parintii 5 - el va fi culcat pe o parte, nu pe spate sau pe burtica, iar pana la 6 ani nu va fi culcat pe perna 5 - patul copilului nu trebuie asezat langa surse de caldura 5 - camera va fi aerisita 5 este interzis fumatul in camera bebelusului si nu vor e#ista e#citanti optici sau acustici 5 - se va evita prelungirea starii de veghe, care poate determina plans si agitatie. De ce plange copilul 0 1lansul este primul mod de comunicare al copilului prin care isi face cunoscute unele nevoi, in care cea mai imortanta este foamea. "ai poate plange 2 - din cauza eruptiei date de scutece 5 - din cauza colicilor 5 - daca au febra 5 - daca le este sete 5 - cand sunt obositi 5 - cand le ies dintisorii 5 - cand se plictisesc H ... *.2 Sin!ro(ul (ortii su&it" la sugar 6 SIDS 7 Sindromul mortii subite la sugar reprezinta moartea ine#plicabila a unui bebelus aparent sanatos in primul an de viata. 4n majoritatea cazurilor, decesele au loc la copii cu varste intre 6 si + luni, in timpul noptii si mai ales iarna. 1entru a preintampina acest sindrom, mama va fi instruita cu privire la urmatoarele aspecte 2 in camera copilului nu se va fuma 5 copilul nu va fi imbracat e#cesiv de gros, iar temperatura camerei nu va depasi 66 grade $ 5 incalzirea e#cesiva a camerei contribuie semni=ficativ la aparitia S4DS 5 copilul va fi pozitionat la capatul patutului, astfel incat acesta sa nu se poata rasuci sub paturi 5 sub capul copilului nu va fi folosita perna 5 nu vor fi intrebuintate paturi de lana sau huse lanoase sau mitoase 5 pentru patut vor fi folosite saltele mai tari 5 mama va fi sfatuita sa nu adoarma cu copilul la san . SEMESTRUL Il CURSUL '

DIAGNOSTICE DE NURSING ALE COPILULUI SI INTER4ENTIA NURSEI

Cap. 1 El"("nt" !" apr"ci"r" a starii !" &oala. 1remisa pentru o buna colaborare intre asistentul medical si parintii copilului este relatia de incredere reciproca. !sistentul care viziteaza copilul bolnav instruieste in amanunt mama conform indicatiilor medicului, efectueaza o parte din tratament si demonstreaza practic tehnicile de ingrijire pe care mama trebuie sa le aplice. 0ursa nu trebuie sa ezite sa demonstreze mamelor mai nepricepute cateva tehnici ca 2 infasatul, tratamentul eritemului fesier, baile medicamentoase, alimentarea copilului bolnav, prepararea unor alimente dietetice, aplicarea de invelisuri hidroterapeutice sau pansamente, tehnica de administrare a unor medicamente, masurarea temperaturii corporale etc. 1arintii au obligatia de a respecta cu constiinciozitate absoluta recomandarile si prescriptiile medicului. $and nu se poate baza pe colaborarea parintilor, medicul va inclina sa recomande internarea in spital, chiar pentru afectiuni care ar putea fi tratate in familie sau ambulator. 4nsa daca familia ofera conditii favorabile in ceea ce priveste starea materiala si nivelul de instruire generala a parintilor este corespunzator, pot fi tratate la domiciliu afectiuni usoare, unele boli infecto * contagioase necomplicate, afectiuni cronice si in general, orice imbolnavire care nu pune in pericol imediat viata copilului. 4n acest sens, cu ocazia vizitelor efectuate la domiciliu de catre medicul de familie si de asistentul medical, ei vor forma un bagaj minim de cunostinte necesar parintilor despre bolile copiilor. 8data instruiti, parintii nu vor neglija unele manifestari de boala serioasa si nici nu vor apela in mod abuziv la prezenta medicului. 4nstructajul va consta in prezentarea unor manifestari patologice care vor permite parintilor sa sesizeze din timp localizarea principala a bolii, precum si influenta ei asupra intregului organism al copilului, astfel 2

3<

(# 1tarea generala si comportamentul copilului bolnav * pot fi usor observate de catre parinti, in primul rand daca ele sunt modificate fata de starea normala zilnica, apoi prin observarea 2 a. ,aci"sului copilului, care poate e#prima durere, teama, dificultate in respiratie, tristete, privirea poate fi ine#presiva, ratacita 5 b. tus"a) ragus"ala) !i,icultat"a (ar" in r"spirati" & dispneea . precum si e#istenta unor zgomote ce insotesc respiratia sunt alte indicii alarmante 5 c. (iscaril" copilului sanatos sunt vioaie, viguroase, cu pozitie fireasca frecvent schimbatoare 5 lipsa de miscare, o pozitie anormala pe care copilul bolnav o schimba rar sau cu dificultate poate fi cauzata de o durere intensa sau poate fi legata de o suferinta a sistemului nervos 5 d. con+ulsiil" sunt manifestari repetate caracterizate prin miscari tonico-clonice ce pot apare in cadrul unor stari febrile la sugari si copilul mic & convulsii febrile . sau in cursul unor infectii acute ale sistemului nervos central & meningita, encefalita .. "# !uloare si consistenta pielii * copilul normal are pielea de culoare roz, este uscata, neteda si ferma. 1atologic pot apare 2 a. paloare * determinata de anemie, de o tulburare a circulatiei sangelui, de o boala a inimii sau a rinichilor. Sub influenta firgului, tegumentele pot lua aspect marmorat & pete albicioase si violacee . 5 b. culoare rosie a intregii suprafete corporale * se observa in caz de febra 5 c. roseata in pete * survine in cursul bolilor eruptive & rujeola, rubeola, scarlatina 5 in aceasta situatie se va urmari intensitatea, dimensiunea, forma si distribuirea petelor eruprive pe suprafata corpului, precum si locul de aparitie si modul cum se e#tind 5 d. culoarea vinetie & cianoza . * poate apare 2 - in timpul imbaierii la copii cu nutritie deficitara si este un semn ca le este frig 5 - cianoza marcata insotita de stare generala modificata si dificultati de respiratie ale copilului reprezinta o stare grava cu pericol vital 5 - la copiii cu malformatii congenitale ale inimii e#ista o cianoza permanenta 5 e. petele violacee circumscrise pot fi de natura traumatica sau pot insoti o serie de boli generale grave, fiind e#presia unei tulburari ale coagulabilitatii sangelui 5 f. coloratia galbuie sau galben portocalie a tegumentelor & icterul . apare 2 - la nou nascut * icterul fiziologic 5 - in hepatita virala 5 - in anemia hemolitica 5 - in cadrul unor malformatii ale cailor biliare 5 - in urma unor regimuri prelungite cu supa de morcovi & carotinemie . * in aceasta situatie, sclerele nu sunt colorate in galben5 g. consistenta pielii * la copilul sanatos este ferma, pliul cutanat prin pensare intre doua degete dispare imediat 5 - in starile de deshidratare pliul cutanat este lenes, copiii au ochii incercanati si infundati in orbite 5 - edemele & e#cesul de lichide . se observa cu precadere la nivelul pleoapelor, la gambe si la nivelul organelor genitale si apar in special in bolile renale 5 - pielea umeda apare in starile febrile5 cand este localizata la palme si talpi cu precadere - este semn de rahitism. %# )odificari ale suprafetei cutanate 2 - aparitia unor vezicule cu continut clar apoi tulbure-purulent ce se acopera rapid cu o crusta sunt intalnite in varicela 5 - vezicule mai mari ce se acopera cu o crusta galbena sunt caracteristice pentru impetigo & bube dulci . 5 - tumefactie dureroasa dura in varful careia apare un punct galben este tipica pentru furuncul 5 - eruptie in placarde de 3 * < cm. cu margine rosie insotita de prurit accentuat * urticarie 5 poate fi si o reactie alergica la unele substante e#terne & intepatura de urzici sau de insecte . sau ca urmare a intolerantei la unele alimente 5 &# 'ebra reprezinta temperatura corpului &masurata rectal., care depaseste valoarea de <, grade $5 - temperatura normala se situeaza intre <),' grade $ & dimineata . si <(,6 grade $ & seara . 5 - cand temperatura este cuprinsa intre <(,+ si <, grade $ se considera stare de subfebrilitate 5 - temperatura este mai ridicata la copii dupa alimentatie, plans, agitatie si la sugarul mic poate apare atunci cand ii este sete 5 - temperatura se masoara rectal 5 - masurarea a#ilara a temperaturii se face numai la adult si la copilul mai mare de 36 ani . Cau$"l" si (ani,"staril" clinic" al" ,"&r"i 1 febra nu este o boala ci un simptom 5 daca atinge valoare de +- grade $ si chiar mai mare, este un semn de gravitate 5 copilul febril are ochii luciosi, prezinta polipnee, are somnul agitat 5 cresterea brusca a febrei la sugar si copilul mic poate declansa aparitia convulsiilor febrile 5 scaderea brusca a febrei este insotita intotdeauna de transpiratii profuze 5

3+

la sugar si la copilul mic febra poate apare si prin acumularea e#cesiva de caldura in incapere, ori cand acesta este imbracat e#cesiv de gros 5 - prin simpla dezbracare a sugarului valoarea temperaturii poate scadea pana la limitele normale fara alte tratamente 5 Co(&at"r"a ,"&r"i se face numai in cazul in care aceasta persista si este insotita si de alte tulburari & modificarea starii generale, scaderea apetitului, tulburarea somnului etc ., situatie in care se recomnada instituirea de tratamente energice. "ai intai pentru combaterea febrei sunt utilizate mijloacele simple, naturale si apoi cele medicametoase. "ijloacele naturale in ordinea in care trebuie incercate sunt 2 administrarea de lichide, compresele umede, impachetarile reci & generale ., baia racita progresiv. $and aceste mijloace nu dau rezultate, se administreaza medicamente antitermice. 1ugarul cu febra nu trebuie imbracat mai gros decat de obicei, iar camera in care este tinut nu va fi supraincalzita, temperatura fiind constanta 2 intre "3 * "" grade ! 4# +# 5espiratia# 4n cazul dispneei, fata copilului bolnav e#prima efort si suferinta. Se poate observa tiraj & infundarea spatiilor intercostale sub marginea coastelor sau la gat .. Dispneea poate fi insotita de agitatie, facies an#ios, pozitie sezanda incordata. !cest tip de dispnee este un semnal de alarma si poate apare in criza de astm bronsic, bronsita spastica, in pneumonia grava sau in situatia aspirarii unui corp strain in caile respiratorii. Daca apare si ceanoza si transpiratii este un semn de mare urgenta medicala. ,# 6arsaturile sunt diferite de regurgitatii si sunt de cele mai multe ori semnul precoce al unei afectiuni a tubului digestiv. "ama va preciza momentul aparitiei varsaturilor, numarul si continutul acestora precum si cantitatea de lichid varsata. .# Urina normala este limpede si de culare galbena. :nele medicamente pot colora urina, e#. 2 culoarea galbena ca lamaia este urmare a tratamentului cu lectovit, >it. !5 albastra-verzuie * de la albastru de metilen etc. 4n unele boli culoarea urinei poate deveni 2 brun-roscata & nefrite, stari febrile .5 bruna ca berea & hepatita virala ! .5 tulbure & in infectii urinare .5 incolora ca apa & in diabet zaharat, scleroza renala .. ste indicat sa se compare volumul urinei cu cantitatea de lichide consumate. @a sugarii mici si la nou nascuti numarul de mictiuni in 6+ de ore este de 3- * 3', in timp ce la sugarul mai mare mictiunile sunt in numar de ) * ( E 6+ ore. 7# 1caunele copilului bolnav in ceea ce priveste numarul acestora, mirosul, aspectul si consistenta lor sunt observate pe durata a 6+ de ore. Se va acorda o atentie deosebita scaunelor ce contin sange, mucus, puroi, viermi intestinali, resturi de legume nedigerate deoarece ele sunt sugestive pentru diagnostic si vor fi pastrate pantru a fi aratate medicului. 4n caz de diaree este imperios necesara efectuarea unei coproculturi. 1entru copilul bolnav, atat medicul cat si nursa vor da recomandari stricte pentru tratamentul, alimentatia si ingrijirea acestuia. Daca starea copilului se amelioreaza rapid, multi parinti sunt tentati sa intrerupa tratamentul indicat de medic sau sa schimbe dieta prescrisa. !cest lucru nu este permis deoarece duce la recaderi, iar mama va fi riguros instruita in acest sens. Cap. * R"gi(uri ali("ntar" aplicat" copilului &olna+ 7ecomandarile facute de medic vor fi respectate intocmai de mama in ceea ce priveste componenta, cantitatea, felul de administrare si orarul alimentatiei. "ancarea va fi preparata gustos si variat, fiind oferita in mod placut si in portii mici. 8rice aliment va fi dat copilului sub forma usor de tolerat, iar acesta nu va fi fortat sa manance. 4n functie de afectiune se vor administra alimente fara celuloza in e#ces & in caz de diaree ., fara condimente, fara alimente ce produc fermentatie & prune, struguri . si putrefactie intestinala & carne, prajituri cu crema .. 1unt interzise in alimentatia copilului bolnav$ rantasuri, sosuri, prajeli, prajituri de cofetarie, ciocolata, mezeluri, conserve, peste congelat, carne de porc, fasole, varza, mazare, sucuri acidulate, cu conservanti. Tipuri de regimuri alimentare 2 1. !i"ta %i!rica se recomanda in caz de diaree cu sau fara varsaturi si consta din 2 apa cu ' * 3grame glucoza la 3-- ml. 5 ceai de plante indulcit cu '- gr. zahar fiert la 3--- ml. lichid 5 apa de orez preparata cu <gr. orez si '- gr. zahar la 3--- ml. lichid 5 *. !i"ta !" tran$iti" urmeaza dietei hidrice in tratamentul diareelor. @a sugar, in primele luni este constituita din supa de morcovi si E sau preparate dietetice ce contin faina de roscove. @a sugarul mai mare si la copilul de 3 * ' ani, la aceste alimente se adauga orez pasat, mere coapte, piure de morcovi etc. 1entru refacerea florei intestinale se poate administra ;48T4$S produs care contine lactobacilus acidofilus sau 7$ F@87! care contine zacharom0ces boulardi. 0. r"gi(ul %i!ro . $a%arat se recomanda copiilor mai mari, febrililor si celor care nu tolereaza laptele. l cuprinde 2 ceaiuri indulcite cu zahar, supa de zarzavat atrecurata, zeama de orez, zeama de compot, limonada, siropuri naturale 5 '. r"gi(ul %i!ro . $a%arat . lactat cuprinde in plus lapte, iaurt si branza de vaci. ste folosit la copiii cu toleranta digestiva scazuta, in perioada de inceput a oricarei boli febrile 5 2. r"gi(ul lacto . %i!ro . $a%arat ,ainos are in plus cartofi & copti, fierti, pireuri . paine alba, biscuiti, griI, orez, dulceata, gemuri, macaroane 5

3'

;. r"gi(ul lacto . ,ainos . +"g"tarian cuprinde in plus, fata de de regimurile anterioare, legume & salate sau fierte . si fructe & crude rase, terciuite, coapte, compoturi, dulceata sau gemuri . 5 <. r"gi(ul ,ainos, cu sau fara branza de vaca si carne, este compus din ceaiuri, paine prajita, biscuiti, orez, cartofi, griI, paste fainoase. 7egimul se poate imbogati cu branza de vaci, carne, mere coapte. ste indicat la copiii mai mari, dupa dieta hidrica, in caz de dizenterie, to#iinfectii alimentare, diaree de orice natura. ATENTIE = M"!icul +a ,i anuntat !" urg"nta 1 daca temperatura copilului este peste <, grade $ si este combinata cu alte simptome 2 - vomita sau are diaree 5 - nu mananca 5 - plange sau geme fara un motiv aparent 5 - este neobisnuit de somnoros sau letargic 5 TEMPERATURA nor(ala a corpului va fi diferita in functie de locul de masurare 2 rectal $ <(,) grade $ 5 oral $ <( grade $ 5 axilar $ <),+ grade $. 1ana la varsta de + ani temperatura nu se masoara oral Cap. 0 4accinaril" copilari"i. I(uni$ar"a. 1ediatria preventiva reprezinta totalitatea masurilor care impiedica aparitia imbolnavirilor sau a disabilitatilor severe la copil. Se considera ca pediatria preventiva are < niveluri 2 (# preventia primara * consta din totalitatea masurilor care se impun pentru impiedicarea aparitiei imbolnavirilor in populatia comunitara. #. de preventie primara2 vaccinarile, clorinarea si fluorinarea apei, pasteurizarea laptelui, mas. de prev. a into#icatiilor . "# preventia secundara * se adreseaza unor grupe de copii cu risc inalt pentru o anumita boala. #. 2 admitand ca originea bolii coronariene este situata in copilarie insa la aparitia ei intrevin o multitudine de factori familiali & obiceiuri alimentare gresite . si genetici & hiperlipemie, obezitate etc. ., este necesara depistarea copiilor din familiile de hipertensivi in vederea scaderea riscului de imbolnaviri cardiovasculare. %# preventia tertiara * este reprezentata de tratamentul si supravegherea copiilor cu boli cronice potential invalidante, cum sunt copiii cu deficiente motorii, psihice sau senzoriale. #. 2 supravegherea si tratarea copiilor cu fibroza chistica, masurile ortopedice si fizioterapeutice care se adreseaza copiilor cu paralizie cerebrala, urmarirea copiilor cu forme severe de astm etc. ;ebelusul se naste cu imunitate fata de anumite infectii, imunitate care provine de la mama lui din perioada intrauterina. 4n continuare, dupa nastere, alaptarea pastreaza aceasta imunitate inca vreo cateva saptamani, insa ea descreste putin cate putin in primele luni de viata. Din aceasta cauza, in cadrul preventiei primare, bebelusii sunt imunizati cu ajutorul vaccinurilor impotriva celor mai obisnuite boli, vaccinurile stimuland sistemul imunitar al organismului sa produca anticorpi impotriva unor agenti patogeni. 8rice copil are dreptul de a fi protejat prin vaccinare impotriva bolilor care pot fi astfel prevenite. 1rogramul de imunizari a dus la scaderea morbiditatii si mortalitatii, cu toate ca legislatiile, recomandarile si strategiile din diferite tari ale :niunii uropene sunt relativ diferite. 4n 7omania, 1rogramului 0ational de 4munizari & 104 . pe anul 6--? prevede urmatorul calendar de vaccinari 2 - la maternitate 2 - in primele 6+ de ore, vaccinarea %epatita ; & %ep; . 5 - la 6 * ( zile, vaccinarea !ntituberculoasa & ;$C . 5 - la medicul de familie 2 - la 6 luni, simultan 2 - Diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitiic & DT1a - >14 . si - %epatitic ; & %ep ; . 5 - la + luni, simultan2 - Diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic & DT1a * >14 . 5 - la ) luni, simultan 2 - Diftero-tetano-pertussis acelular- poliomielitic & DT1a * >14 . si - %epatitic ; &%ep ;. 5 - la 36 luni, simultan 2 - Diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic & DT1a - >14 . si - 7ujeolic-rubeolic-oreion & 778 . 5 - la + ani 2 - Diftero-tetano-pertussis acelular & DT1a . 5 - la ( ani & clasa 4 . 2 - 7ujeolic-rubeolic-oreion & 778 . * campanii scolare 5 - la ? ani&clasa a 444-a.2- >accin 1olio inactivat & >14 . * campanii scolare - la 3+ ani 2 - Diftero-tetanic pentru adulti & dT . * campanii scolare 5 - la 6+ ani 2 - Diftero-tetanic pentru adulti & dT ..

3)

0. 1

Contrain!icatii g"n"ral" al" +accinarilor

4n anumite situatii e#pres prevazute de lege si de practica medicala, efectuarea vaccinurilor este contraindicata in urmatoarele cazuri 2 3. case#ie, boli neoplazice, hemopatiile maligne, agamaglobulilemia * situatii in care bolnavul nu produce anticorpi, iar vaccinarea agraveaza evolutia bolii 5 6. boli infectiase acute sau in convalescenta cand, datorita epuizarii resurselor de aparare, raspunsul in anticorpi este insuficient5 <. pacientul a avut boala impotriva careia protejeaza vaccinarea respectiva 5 +. tuberculoza evolutiva 2 vaccinarea poate agrava boala 5 '. nefropatiile cronice cu sediment patologic in urina se pot vaccina antitetanic, antipolio, antiholeric, antivarioloc si ;$C 5 ). afectiuni cardiovasculare decompensate sau tulburari de ritm5 (. afectiuni neurologice 2 se evita vaccinurile preparate din bacterii sau virusuri cu neurotropism 5 ,. afectiuni hepatice cronice agresive 5 ?. afectiuni cutanate alergice 2 eczema constitutionala contraindica vaccinarea antivariolica si ;$C 3-. boli alergice 2 astmul bronsic sau starile ce denota o constitutie alergica si care risca sa provoace reactii locale si generale severe necesita prudenta si testari de toleranta 5 33. sarcina 2 se interzic vaccinarile cu virus viu in primele < luni de sarcina, intrucat e#ista risc teratogen 5 36. corticoterapia prelungita poate determina depresia imunologica5 se evita vaccinarile cu virusuri vii atenuate. 0. * R"actii post.+accinal". 3. reactii locale 2 fenomene inflamatorii la locul de inoculare & eritem, durere, edem, impotenta functionala . * dureaza 6+ de ore si nu necesita tratament 5 6. reactii generale 2 febra, stare generala alterata, greturi, varsaturi, diaree * necesita tratament simptomatic 5 <. socul vaccinal precoce 2 este un soc anafilactic, ce necesita tratament de urgenta pentru combaterea colapsului cardiovascular * este rar intalnit 5 +. reactii de organ 2 sunt rar intalnite 5 dupa vaccinarea antitetanica poate aparea nefropatie, dupa vaccinarile antipolio si antirabica apar rareori encefalita, respectiv paralizie de neuron motor periferic 5 '. reactii focale 2 intr-un numar mic de cazuri se poate constata agravarea unor boli pree#istente. SEMESTRUL Il CURSUL 2

ADOLESCENTA. DE5INIREA PERSONALITATII ADOLESCENTULUI. PRO>LEME DE SANATATE SPECI5ICE.

Cap. 1 G"n"ralitati !"spr" a!ol"sc"nta. !tat adolescentii cat si parintii acestora trebuie sa gaseasca o modalitate adecvata pentru a se intelege cat mai bine unii cu ceilalti. 4n unele familii acest lucru se intampla usor. 4n multe altele e#ista certuri datorate de cele mai multe ori faptului ca parintii nu sunt constienti de problemele normale de dezvoltare ce apar in adolescenta. !miabilitatea relatiilor parinti * adolescenti poate fi reusita atunci cand, parintii realizeaza ca adolescentii lor de fapt nu incearca sa scape de ei printr-o asa-zisa independenta ci, doar doresc sa-si formeze propria lor identitate. !dolescentii trebuie sa faca fata multor lucruri. 1ubertatea le modifica trupurile in modalitati care schimba felul in care ei se percep pe sine si felul in care lumea ii percepe. 4mpulsurile se#uale pot fi antrenante si inspaimantatoare in acelasi timp. $ultura noastra complica uneori lucruruile si mai mult prin transmiterea unor mesaje ambigue in legatura cu se#ualitatea adolescentilor, pe deoparte idolatrizand-o & vezi reclamele care contin corpuri tinere si se#J . si pe de alta parte, considerand-o ca fiind o forta periculoasa ce trebuie canalizata si controlata. Scoala, un paradis pentru multi adolescenti, pare o adevarata povara pentru altii. !bilitatea de a gandi abstract ii conduce pe multi adolescenti sa puna sub semnul intrebarii societatea in care se pregatesc sa intre ca adulti. 4dealismul poate fi o forta puternica pentru bine, insa de multe ori poate sa le aduca si neplaceri adolescentilor. 1arintilor le este de ajutor sa-si reaminteasca, ca de fapt valorile fundamentale pe care ei le-au insuflat in decursul timpului copiilor lor inca se gasesc in acestia, chiar si in aceasta perioada dificila in care ideile si nevoile sunt intr-un permanent conflict si ca, majoritatea adolescentilor in fond tin cont de credintele de baza ale familiilor lor, chiar daca isi vopsesc parul cu o culoare nemaintalnita in natura. $u toate acestea, e#ista si pericole. !stfel de e#emplu, comportamentul se#ual periculos ori consumul de alcool si droguri pot avea consecinte pe termen lung sau chiar permanente. De asemenea, nu trebuie sa uitam ca multe dintre problemele de sanatate apar pentru prima data in adolescenta. 1arintii trebuie sa fie

3(

constienti de aceste capcane chiar si atunci cand au incredere in copiii lor si cand sunt convinsi ca acestia vor reusi sa le ocoleasca cu succes. $oncentrarea asupra scopului pe termen lung * copilul sa se dezvolte si sa ajunga un adult sanatos si normal * ii poate ajuta pe parinti sa sepKare comportamentele care sunt cu adevarat o problema ce cele care sunt doar suparatoare. ! fi un parinte intelept pentru un adolescent a fost dintotdeauna o treba dificila. :n parinte a spus odata 2 1h, ce bine ar fi daca as fi numai pe jumatate atat de minunat pe cat credea copilasul meu cand era mic si numai pe jumatate atat de prost pe cat crede copilul meu adolescent... (. Cap. * D",inir"a p"rsonalitatii a!ol"sc"ntului. Caract"ristici psi%ologic" si (or,o ,i$iologic" !in p"rioa!a a!ol"sc"nt"i. *.1 Pro&l"(" psi%ologic". Schimbarile fizice care se produc la pubertate au un inceput si un sfarsit bine delimitate. Schimbarile psihologice sunt mai dificil de sistematizat. 8 modalitate de a analiza dezvoltarea emotionala a unui adolescent este sa ne gandim la problemele psihologice pe care adolescentii trebuie sa le infrunte in drumul lor spre a deveni adulti. ste util si sa ne gandim la adolescenta ca avand < stadii 2 timpuriu, de mijloc si tardiv. 1rincipalele problemele psihologice sunt altele, de la un stadiu la altul, ele putand fi sintetizate astfel 2 impacarea cu noul aspect fizic 5 dezvoltarea unei noi identitati & masculine sau feminine . 5 rezolvarea problemei diferentelor dintre normele si valorile partenerilor & prietenilor . lor si cele ale parintilor lor 5 stabilirea si e#primarea propriei convingeri morale 5 dezvoltarea unui simt al propriei responsabilitati 5 demonstrarea potentialului de autointretinere. 8 problema centrala pentru adolescentii mari & precum si pentru tinerii adulti . este sa descopere ce fel de oameni doresc sa fie, ce fel de slujba vor avea si dupa ce principii isi vor ghida viata. !cesta este un proces partial constient, partial inconstient. 4n incercarea de a-si gasi identitatea, adolescentii pot incerac mai multe roluri 2 visatorul, cosmopolitul, cinicul, rebelul, adeptul cauzelor pierdute, ascetul etc. :nii adolescenti par a se descoperi pe sine mai devreme si in mod direct, in timp ce altora pare ca le trebuie mai mult timp si merg pe mai multe drumuri pana cand isi gasesc calea. 8 modalitate in care adolescentii avanseaza catre independenta lor este asumarea riscurilor. ste usor pentru ei sa subestimeze riscurile deoarece tind a se vedea pe ei insisi ca fiind invulnerabili, deoarece langa parinti au fost ocrotiti, le-a fost intotdeauna bine si de aceea, se asteapta ca intotdeauna le va fi astfel. !bordarea logica a situatiei cu un adolescent nu are niciun efect deoarece adolescentii traiesc in prezentul de acum si nu in viitorul ipotetic. Spre deosebire de parinti care sunt capabili sa evalueze riscurile si E sau beneficiile unei actiuni deoarece au la baza incercarile si erorile din perioada propriei lor adolescente, copiii lor, adolescentii de astazi nu cunosc pretul asumarii unor riscuri. De e#emplu, adolescentul care e#perimenteaza fumatul probabil va sfarsi dependent de nicotina, imbatatul este o forma de asumare a riscului care poate cu usurinta sa sfarseasca tragic atunci cand un copil beat se urca la volanul unei masini, consumarea in joaca a drogurilor poate duce la dependenta chiar si la copii care provin din familii bune ori activitatea se#uala prin care adolescentii tenteaza soarta poate fi nefasta & sarcini nedorite la adolescente, boli cu transmitere se#uala etc. .. 1rovocarea pentru parinti este sa-i ajute pe adolescenti sa-si asume riscuri intr-o maniera controlata. ducatia asupra pericolelor reprezentate de tigari, alcool, droguri si activitatea se#uala iresponsabila trebuie sa inceapa inca inainte de adolescenta. 1arintii trebuie sa fie foarte clari atunci cand este vorba despre principiile si valorile familiei. i trebuie sa-si invete copilul prin e#emplul personal precum si prin cuvinte si sa-l fereasca pe acesta de tentatiile care uneori ar putea fi prea mari & e#. sa lasi un adolescent de 3+ ani, pur si simplu singur acasa un Aee=end intreg, este o invitatie la risc .. *.* Pu&"rtat"a. D"$+oltar"a a!ol"sc"ntilor la pu&"rtat". 1ubertatea semnifica inceputul adolescentei. ste o perioada de crestere si dezvoltare rapida care dureaza 6 * + ani si care va conduce in final la maturizarea fizica si la capacitatea de reproducere. 1rimul lucru pe care prebuie sa-l stie un parinte este ca e#ista un interval larg in care pubertatea poate incepe astfel 2 cele mai multe fete intra in pubertate in jurul varstei de 3- ani si au primul ciclu menstrual in jur de 36 ani si jumatate & nu este anormal pentru fete sa intre in pubertate la ? ani si uneori chiar mai devreme . 5 dezvoltarea sanilor poate sa nu inceapa pana la varsta de 36 * 3< ani, caz in care primul ciclu menstrual poate sa vina la varsta de 3+ * 3' ani 5 baietii de obicei, intra la pubertate cu 6 ani mai tarziu decat fetele, adica in jurul varstei de 36 ani & unii baieti sanatosi pot intra la pubertate chiar la 3+ * 3' ani . 5 ATENTIE = valuarea dezvoltarii din timpul pubertatii ar trebui sa fie o parte a consultatiilor medicale anuale in cazul adolescentilor. 4n cazul in care pubertatea debuteaza fie foarte devreme sau foarte tarziu, fapt care poate fi suparator sau poate crea stanjeneala sau uneori confuzie, medicul va trebui sa se asigure ca nu e#ista nicio afectiune medicala care a determinat acest lucru si-l va linisti in consecinta cu tact si cu blandete pe cel in cauza.

3,

Dezvoltarea fetelor in timpul pubertatii. 0u e#ista o varsta anume la care pubertatea incepe, fiecare fata avand propriul ei ritm. Faptul ca o fata intra la pubertate mult mai devreme sau mai tarziu decat media de obicei nu inseamna ca glandele ei endocrine nu functioneaza corespunzator, ci ca ea se dezvolta mai repede sau mai incet. 7itmul de crestere poate fi mostenit de la parinti de e#emplu, care s-au dezvoltat la randul lor mai repede sau mai lent, s-au influentat de starea generala de sanatate, de nutritie ori de alti factori & e#istenta pesticidelor sau a hormonilor in hrana .. 1entru o fata dezvoltata normal si care intra la pubertate la varsta de 3- ani, caracteristicile pubertatii sunt 2 la varsta de ( ani fetita creste cu apro#. ' - ( cm. E an 5 la varsta de , ani rata ei de crestere s-a redus probabil la cca. < - + cm. si un spor de greutate de apro#. + /g. E an 5 natura pare ca o tine pe loc 5 la varsta de apro#. 3- ani obstacolele par a disparea si fetita incepe sa creasca rapid, cu cca. , - 3cm. si un spor de greutate de cca. ' - 3- /g. E an, in timpul urmatorilor 6 ani 5 se intampla si alte lucruri 2 sanii incep sa se dezvolte & la inceput ca o tumefactie dura sub mamelon * fapt ce sperie parintii . avand forma conica la inceput apoi odata cu primul ciclu menstrual luand forma hemisferica, parul pubian si cel de la nivelul a#ilelor incepe sa creasca, soldurile se maresc 5 la 36 ani si jumatate o fetita obisnuita are primul ciclu menstrual & eveniment denumit menarha . si din acest moment cresterea ei se reduce rapid & in primul an dupa menarha fata creste cu < - + cm., iar in anul urmator cu numai 3 - 6 cm. . 5 in cazul multor fete ciclurile menstruale sunt neregulate si rare in timpul primilor 3 - 6 ani 5 acesta nu este un semn ca ceva este in neregula ci arata doar ca maturitatea completa nu a fost inca atinsa. Dezvoltarea baietilor in timpul pubertatii are urmatoarele caracteristici 2 de obicei baietii intra la pubertate cu 6 ani mai tarziu decat fetele, deci la varsta de 36 ani & dar pot intra si mai devreme - la 3- ani, ori mai tarziu - la 3+ ani sau chiar si mai mult . 5 ritmul de crestere in inaltime la pubertate este de doua ori mai accelerat decat pana atunci 5 de cele mai multe ori inaltimea este cea care se modifica prima, impreuna cu lungimea bratelor si cu marimea la pantofi 5 muschii se vor dezvolta mai tarziu 5 cam in acelasi timp parul de la nivelul a#ilelor si de pe fata devine mai gros si mai lung 5 vocea devine ragusita si ulterior mai profunda 5 frecvent la baietii care sunt supraponderali sanii se maresc, ceea ce creaza ingrijorare, insa linistirea din partea medicului poate fi de un real folos 5 dupa apro#. 6 ani & deci in jurul varstei de 3+ ani . corpul baiatului aproape ca si-a inchieat tranzitia 5 in anii urmatori el va continua sa creasca din ce in ce mai incet, cresterea oprindu-se in cele din urma in jurul varstei de 3, ani 5 unii baieti care se dezvolta ceva mai tarziu vor continua sa creasca chiar si dupa 6- de ani 5 pubertatea precoce sau dezvoltarea tardiva la baieti poate fi foarte suparatoare, de aceea parintii trebuie sa dea dovada de un tact deosebit, linistindu-si copiii si e#plicandu-le ca natura isi face singura treaba, ca totul este in regula si ca ei sunt normal dezvoltati si ca orice interventie de ajutare a naturii ar putea avea efecte nedorite & !T 0T4 L in rarele situatii in care productia de hormon de crestere a copilului ar putea fi prea mare sau prea mica, consultarea unui endocrinolog pediatru este obligatorie inainte de orice administrare de hormoni .. *.0 A!ol"sc"nta ti(puri". Mo!i,icari corporal" si psi%ic". 4ntre 36 si apro# 3+ ani, principala problema psihologica este acomodarea cu corpul care se schimba rapid * atat a propriului corp cat si cel al partenerului. !cesti ani sunt cei in care se produc cele mai mari variatii in dezvoltarea fizica. @a inceputul adolescentei copiii sunt foarte constienti de corpul lor. i pot e#agera si isi pot face tot felul de griji in legatura cu defectele lor si deseori considera ca toti ceilalti sunt concentrati asupra corpului lor. 8 mica ciudatenie a corpului sau a modului cum functioneaza acesta poate cu usurinta sa-l convinga pe adolescent ca este anormal. Daca o fata are de e#emplu pistrui, ea poate crede ca cerul s-a prabusit, ca ea arata oribil si nimeni si nimic nu o pot impaca sau ajuta. !dolescentii precoce pot sa nu fie capabili sa isi controleze noul corp la fel de bine ca inainte si acelasi lucru este valabil si despre noile lor sentimente. i pot fi e#trem de sensibili si pot fi usor raniti atunci cand sunt criticati. @a un moment dat ei se simt ca adultii si doresc sa fie tratati ca atare si in momentul urmator se simt ca niste copiii din nou si asteapta ca ceilalti sa aiba grija de ei. 1articularitatea acestei perioade este ca, desi copiii sunt de aceeasi varsta si pot fi chiar colegi in aceea clasa, totusi asa cum s-a vazut, o fetita obisnuita este dezvoltata cu apro#. 6 ani inaintea unui baietel normal, depasindu-l in inaltime si fiind mult mai sofisticata in interesele manifestate. a ar putea fi interesata in a merge la discoteca si a fi tratata ca si cum ar fi fermecatoare, in timp ce el poate fi inca un baietel capricios, care considera ca este rusinos si nedrept sa-i de ei atentie mai mult decat el crede ca merita.4n timpul acestei intregi perioade, poate fi deosebit de instructiv cand copii de varste diferite ar fi pusi impreuna sa indeplineasca anumite functii sociale, ei putand astfel sa se acomodeze mai usor. rieteniile# !dolescentii adeseori se simt rusinati de parintii lor timp de cativa ani, in special atunci cand prietenii lor sunt de fata. !ceasta se datoreaza nevoii intense a adolescentilor de a fi e#act ca prietenii lor, precum si a fricii de ridicol si de a fi respinsi de grup daca parintii deviaza sau chiar modifica intr-un fel sau altul normalul considerat de adolescent. 4n incercarea de a-si stabili propria identitate adolescentii se indeparteaza adeseori de parinti, iar aceasta distanta ameninta sa-i faca sa se simta singuri. 1entru a cntracara acest lucru

3?

adeseori ei stabilesc legaturi intime cu prieteni de aceeasi varsta, mai des la inceput cu cei de acelasi se#. i gasesc astfel afinitati si preferinte comune ceea ce ii face sa se simta mai putin singuri si mai putin ciudati, ambii dobandind un sentiment placut de apartenenta. "ulti adolescenti spera sa-si depaseasca sentimentele de singuratate conformandu-se in totalitate cu ceea ce fac colegii lor de clasa - haine, aranjamentul parului, limbaj, lecturi, cantece, glume etc. !ceste stiluri trebuie sa fie diferite de cele caracteristice generatiei parintilor lor, iar daca ceea ce fac ii irita si ii socheaza pe parinti, cu atat mai bine. 1arintii pot fi de un mare ajutor pentru adolescenti daca incearca sa inteleaga comportamentul acestora si dupa aceea incearca sa-i ajute sa se inteleaga pe sine. Daca ii e#plicati copilului de ce va opuneti unor stiluri anume ati putea fi capabil sa-l convingeti sa se schimbe fara a fi nevoit sa-l amenintati cu ceva. 8ri daca adolescentul care obisnuieste sa discute cu parintii sai este ascultat cu atentie, poate ajunge sa-i convinga pe acestia sa-i accepte punctul de vedere. 0u uitati ca ceea ce ne-ar putea oripila sau dezgusta pe noi azi ar putea deveni ulterior acceptabil atat pentru noi cat si pentru copiii nostri. 4mportanta este comunicarea si impartasirea ideilor. 1exualitatea precoce# "ajoritatea adolescentilor tineri au fantezii se#uale iar o mica parte dintre ei au si relatii se#iale. 4n aceasta perioada masturbarea este aproape universala, erctiile fie spontane fie ca raspuns la fanteziile se#iale si ejacularea din timpul somnului ii fac pe baieti sa se intrebe daca ceve este in neregula cu ei. Sentimentele se#uale si e#perimentarea nu sunt intotdeauna orientate catre se#ul opus. 1roblema homose#ualitatii este deseori neclara si inspaimantatoare atat pentru adolescenti cat si pentru parinti. Desi nu este neobisnuit pentru adolescenti sa-si atinga reciproc organele genitale, totusi dupa aceea, ei isi fac griji si e#ista chiar o homofobie datorata temerii secrete de a nu fi homose#ual. 4n aceasta perioada unii adolescenti isi vor dezvolta o orientare homose#uala, altii nu. De educatie depinde totul 8 "ulti parinti se tem ca daca vor discuta despre se# cu copiii lor adolescenti, acestia vor considera acest lucru ca o permisiune de a-si incepe activitatea se#uala. 0imic nu ar putea fi mai departe de adevar. !devarul este ca daca adolescentii invata despre se#ialitate din discutiile cu parintii si profesorii lor precum si din lecturarea unor carti potrivite, ei se vor simti mai putin inclinati sa descopere aceste lucrurui e#perimentand. 4ndepartarea misterului care caracterizeaza activitatea se#uala face ca aceasta sa fie mai putin atragatoare pentru un adolescent. Daca in decursul timpului mama si tatal au raspuns la intrebari precoce cu un disconfort minim, atunci copiii lor vor apela la ei si mai tarziu, cand vor fi mai mari si vor dori sa stie mai e#act despre ce este vorba. $u adolescentii, la fel ca si cu copiii mai mici, este mai bine sa discutati despre activitatea se#uala cat se poate de firesc si ori de cate ori este nevoie, mai ales daca acest subiect a fost deschis conversatiei tot timpul si nu a fost tabu . Daca de e#emplu copilul dvs. care este in clasa a ( *a stie ca puteti discuta cu el firesc despre activitatea se#uala, el nu va fi speriat atunci cand veti discuta acest subiect si in primii ani de liceu. *.' A!ol"sc"nta (i loci". 4ntre 3' si 3( ani adolescentii au doua probleme importante 2 in primul rand ei trebuie sa se impace cu se#ualitatea lor si cu emotiile conflictuale care apar atunci cand incep sa aiba intalniri romantice si in al dilea rand ei trebuie sa devina independenti din punct de vedere emotional de parintii lor si sa descopere ca pot fi pe cont propriu. $a parte a acestui proces, lupta dintre dependenta si tendinta catre independenta adeseori se intensifica. !dolescentii se plang adesea de faptul ca parintii lor nu le permit sa fie suficient de liberi. ste natural pentru copiii care sunt pe cale sa devin adulti sa insiste ca drepturile lor sa fie respectate si in acest sens, parintii ar trebui sa inteleaga ca, copiii lor se schimba si ca trebuie la randul lor si ei sa tina pasul . 1arintii trebuie sa inteleaga parado#ul copiilor lor 2 adolescentii sunt dornici sa creasca si sa fie tratati ca niste adulti, dar in acelasi timp ei se tem de a deveni adulti . i sunt nesiguri pe capacitatea lor de a fi la fel de cunoscatori, de sofisticati si de fermecatori cum le-ar placea sa fie, insa mandria lor nu le permite sa recunoasca acest lucru. !tunci cand in mod inconstient se indoiesc de abilitatea lor de a face fata unei provocari anume sau unei aventuri, ei gasesc rapid dovezi care sa arate ca de fapt parintii sunt vinovati de esecurile lor si sunt cei care ii impiedica sa se realizeze asa cum vor. Toate acestea au ca urmare o multitudine de reprosuri adresate parintilor si implicit creaza o stare conflictuala in familie. $e este de facut H !tata timp cat parintii dau dovada de rabdare si tact in relatiile cu adolescentii lor si sunt in mod evident sinceri in legatura cu regulile si idealurile familiei, atunci si copiii ar putea sa se simta obligati sa adere in continuare la acestea. 4nsa daca ei pot sa descopere dovezi ale ipocriziei parintilor, acest lucru ii usureaza de datoria morala de a se conforma si le ofera o oportunitate binevenite de a face chiar contrariul. Experimentele sexuale# "ijlocul adolescentei este perioada in care multi adolescenti e#perimenteaza diferite forme de se#ualitate si pe primul plan se afla atractia si e#perimentarea si mai putin romantismul. !cest lucru nu inseamna ca relatiile adolescentilor sunt superficiale sau fara urmari. Dimpotriva, emotiile * atat bucuria cat si misterul, buna dispozitie si descurajarea * au de multe ori o intensitate rar intalnita in perioadele urmatoare ale vietii. De aceea, daca adolescentii sunt hotarati sa e#perimenteze din punct de vedere se#ual, regulile stabilite de parinti nu-i vor opri ci, vor face se#ul sa para chiar mai atractiv deoarece este interzis. Desi multi parinti au dificultati atunci cand trebuie sa discute cu copiii lor despre se#, totusi o strategie eficienta de educatie ramane aceea a comunicarii sincere si deschise. 0umai discutand cu adolescentul el poate fi constientizat in legatura cu implicatiile sociale & e#. nasterea unui copil inainte de casatorie si tot cortegiul de probleme adiacente . ori de sanatate & e#. bolile cu transmitere se#uala . pe care le implica o relatie se#uala. "ai mult L -

6-

!dolescenta este o perioada comple#a pentru orice tanar, ca urmare a presiunii datorata activitatilor scolare precum si a relatiilor sociale & din familie si din afara acesteia . privite acum cu alti ochi decat in perioada anterioara. 4n aceasta perioada, pentru unii adolescenti orientarea se#uala devine clara rapid si este adoptata ca pe o identitate puternica. !lti adolescenti ar putea sa treaca printr-o faza de e#perimentare inainte de a se stabili la o identitate cu care sa se simta confortabil. 4n situatia in care considerati ca adolescentul dvs. se lupta cu probleme de identitate se#uala si ca el da semne de alienare, de izolare sau de confuzie profunda in legatura cu aceasta orientare, primul pas al unui parinte care in mod normal a discutat si mai inainte despre se# cu copilul sau, este o discutie obisnuita despre orientarea se#uala. 0u abordati problema brusc deoarece adolescentului i-ar putea fi teama la fel de mult ca si dvs. de acest subiect. @a nevoie, nu ezitati sa consultati chiar un specialist in domeniu si care ne poate oferi un ajutor specializat. !dolescentii nu ar trebui sa fie presati de nimeni pentru a hotari asupra unei identitati se#uale inainte de a fi pregatiti. 4n orice caz, cel mai mare dar pe care un parinte i-l poate oferi copilului sau este sentimentul de mandrie si demnitate bazate pe un model pozitiv si implicit, ajutarea adolescentului pentru a-si construi un puternic respect fata de sine. *.2 A!ol"sc"nta tar$i". 4ntre 3, si 63 de ani conflictele dintre adolescenti si parintii lor incep sa se reduca. 1roblemele majore ale acestei perioade sunt alegerea unei cariere profesionale si formarea unor relatii emotionale durabile. $u cativa ani in urma asteptarile generale erau ca adolescentii mai mari sa se pregateasca pentru a merge la facultate sau pentru a-si lua o slujba care sa le permita sa traiasca independent. "ai recent, in conditiile in care economia este intr-o permanenta schimbare..., multi adolescenti au ales sau au fost nevoiti sa aleaga sa traiasca impreuna cu parintii lor. 4n situatia in care adolescentii aleg sa stea impreuna cu familia si sa urmeze cursurile unei facultati si apoi studiile postuniversitare, ei isi vor prelungi perioada adolescentei pana dincolo de <- ani. :neori dureaza ' sau chiar 3- ani pana cand tinerii isi dobandesc o identitate pozitiva. 4ntre timp, ei pot ramane intr-un stadiu intermediar, caracterizat prin rezistenta pasiva la societate sau prin retragere din societate & asimilata cu parintii lor ., ori prin rebeliune e#cesiva si prin radicalism. 4n familiile in care constrangerile sunt, sau in decursul timpului au fost e#trem de puternice iar idealurile impuse in familie foarte inalte, in adolescenta tarzie tinerii pot avea o dorinta e#cesiva de libertate si de independenta manifestata in forme diferite 2 refuzul de a avea o slujba obisnuita cum poate au avut parintii lor, ori adoptarea unui stil de viata neconventional si uneori chiar e#centric.Toate acestea sunt in esenta un protest fata de conventiile parintilor lor. !lti tineri, cu caracter idealist si altruist, adeseori timp de activa ani adopta un punct de vedere puritan asupra lucrurulor * fata de politica, de arta sau alte domenii. Tendintele variate care apar in aceasta perioada actioneaza impreuna pentru a-i face sa adopte aceste pozitii e#treme 2 criticism accentuat, cinism fata de ipocrizie, intoleranta la compromis, curaj si dorinta de a se sacrifica ca raspuns la constientizarea nedreptatilor socante e#istente in societate in care traiesc. $ativa ani mai tarziu, dupa ce au dobandit un nivel satisfacator de independenta emotionala din partea parintilor si dupa ce au descoperit cum sa fie utili in domeniul lor de activitate, ei vor deveni mai toleranti fata de slabiciunile celorlalti oameni si mai dornici de a face compromisuri constructive. !cest lucru nu inseamna ca au devenit niste conservatori placizi. "ulti dintre ei raman progresivi, unii raman radicali, insa majoritatea dintre ei devin mai intelegatori si este mai usor de trait si de lucrat alaturi de ei. Cap. 0 Pro&l"(" !" sanatat" sp"ci,ic" a!ol"sc"nt"i. )irosul corporal este consecinta uneia dintre cele mai precoce modificari ale adolescentei, respectiv aparitia unei transpiratii mai abundente si cu un miros mai puternic la nivel a#ilar. :nii copii & si unii parinti . nu sunt constienti de miros, iar acest lucru ii poate face destul de nepopulari fata de colegii de scoala. 4n aceasta perioada igiena devine foarte importanta. Spalatul zilnic cu sapun si folosirea regulata a unui deodorant potrivit vor controla mirosul. Acneea & sau nesuferitele cosuri care le fac zile negre adolescentilor. este de obicei asociata perioadei pubertatii. !tunci au loc schimbari hormonale care determina glandele sebacee sa produca mai mult sebum & de apro#. 3- ori mai mult ca inainte .. De regula, acneea apare in jurul virstei de 36 ani la fete si pe la 3+ ani la baieti. Tinerii scapa de aceste necazuri cam pe la 6- de ani. Statisticile arata ca (-G dintre adolescenti sufera de acnee, insa e#ista cazuri cand acneea da de furca si in timpul maturitatii. "ecanismul de producere al acneei este urmatorul 2 unii pori se pot infunda cu o combinatie de sebum si celule tegumentare moarte. !tunci cand acest dop de celule si mucus vine in contact cu aerul se produce o#idarea si culoarea dopului se modifica in negru & apar comedoanele sau punctele negre .. ;acteriile care traiesc in mod normal pe tegument pot fi prinse in acesti pori mariti si infubdati si pot determina aparitia unei pustule & cos ., aceasta reprezentand o infectie usoara. !celasi proces care duce la aparitia acestor leziuni poate sa determine aparitia unei acnei mai profunde, care duce la aparitia unor cicatrici si care de obicei are agregare familiala & predispozitia la boala se transmite ereditar .. De cele mai multe ori, afectiunea poate fi tratata cu creme si antibiotice. 4n unele cazuri insa, acneea este asociata sau provocata de infectii in organism, caz in care tratamentul este mai comple#. 1e langa disconfortul estetic pe care il resimt cei suferinzi de acnee, daca afectiunea nu este tratata la timp poate lasa leziuni sau cicatrice, unele nemaiputand fi eliminate decat prin procedee chirurgicale#

63

Atentie$ este important ca tratamentul acneei sa nu fie facut dupa ureche , ci pacientul sa consulte un medic dermatolog. 8ricare ar fi metoda specifica prescrisa de medic, e#ista unele masuri generale care pot fi luate si care sunt considerate a fi de ajutor 2 nu trebuie utilizate substante degresante nu trebuie utilizate preparate cu sulf nu trebuie utilizate sapunurile bacteriene nu trebuiesc folosite preparate antibiotice locale altele decit cele cu eritromicina sau clindamicina nu trebuie prescrise regimuri alimentare, deoarece studiile clinice arata ca sunt inutile nu trebuie facuta vaccinoterapie, deoarece nu da rezultate bune si e#ista posibilitatea unor efecte secundare care apar in timp nu trebuie utilizata radioterapia, din cauza riscurilor care pot aparea nu trebuie utilizate in e#ces farduri, fonduri de ten si pudre. #ercitiile fizice efectuate zilnic, aerul curat si e#punerea directa la soare & dupa aplicarea unei creme protectoare impotriva arsurilor solare . par a fi de mare ajutor in multe situatii. 4n orice caz, este o idee buna spalarea pe fata cu un sapun moale sau un substituent de sapun si cu apa calduta, atat dimineata cat si seara inainte de culcare. 8ricum, dupa ce furtuna hormonala din timpul pubertatii se va linisti, acneea de obicei va disparea de la sine. )igrena de care sufera unii adolescenti este deseori subestimata si de multe ori ea este considerata chiar o scuza pentru a chiuli de la scoala. Departe de a fi numai un prete#t pentru a chiuli, migrena antreneaza un real handicap pentru tineri, ceea ce duce la consecinte negative asupra rezultatelor scolare, e#amenelor, activitatilor sportive etc. 1otrivit medicilor, impactul migrenei asupra adolescentilor este deseori subestimat. 1e plan emotional, fizic sau scolar, calitatea vietii copiilor care sufera de migrena este comparabila cu aceea a tinerilor afectati de boli mult mai severe. Fiind vorba despre un handicap real care poate umbri cei mai frumosi ani din viata unei persoane, medicii pediatri nu trebuie sa neglijeze recunoasterea, diagnosticul si tratamentul eficient al acestei patologii. "ai putin cunoscuta decat durerile de cap ale adultilor, migrena adolescentilor nu este catusi de putin o maladie iesita din comun. $onform specialistilor, copiii si adolescentii sunt atinsi frecvent de crize de migrena. "igrena afecteaza 3- G dintre fetele si ' G dintre baietii cu varste cuprinse intre 3' si 6' de ani. Frecventa crizelor este variabila, cunoscandu-se faptul ca migrena debuteaza cu usurinta la inceputul pubertatii. 4nainte de 36 ani, baietii sint cei mai afectati, dar apoi proportia inregistreaza valori observate si la adulti, adica un barbat la 6-+ femei. Simptomele mascand durerea de cap, migrena nu este foarte evident de identificat la copil, paloarea si starile de voma din timpul crizelor putand plasa durerea de cap pe planul secund. @a adolescenti, circumstantele in care survine migrena sunt legate de conditiile dificile de viata familiala si de problemele scolare. Durerile de cap la adolescenti si la copii se disting de cele ale adultilor prin 2 crizele de durata mai scurta, localizarea bilaterala este mai frecventa, iar tulburarile digestive sunt deseori pe primul plan. 4n cazul tinerilor, somnul este reparator, impunandu-se de asemenea si o atitudine pozitiva a persoanelor din jurul bolnavului $efaleele cronice cotidiene sunt fazele ultime ale migrenelor si studii de specialitate efectuate in diferite tari au ajuns la concluzia ca factorii de risc specifici a-i migrenelor ar putea fi 2 consecinte ale automedicatiei administrate dupa ureche 5 stresul, o infectie virala, un traumatism cranian sau o operatie chirurgicala, tulburari ale somnului si in fine utilizarea abuziva a analgezicelor si practicarea unui e#ercitiu fizic care poate avea un efect agravant 5 factori specifici au fost descoperiti cu ocazia unui studiu israelian, care a demonstrat ca bauturile racoritoare pe baza de cafeina sint responsabile de migrena 5 conform unui studiu japonez, obiceiul de a mesteca guma ar spori riscul de a dezvolta migrene si cefalee de tensiune 5 mai surprinzator decat atat, se pare ca parintii copiilor ce sufera de migrene au comportamente particulare fata de boala2 ipohondrie, dezechilibru afectiv, iritabilitate s.a. migrenele cronice la adolescenti sint asociate conte#tului familial, predominant la cei care convietuiesc cu un parinte bolnav sau in caz de divort. 9ratamente eficiente ale migrenei $ Tinind cont de consecinte, este important ca tinerii pacienti sa aiba la dispozitie un tratament de criza rapid si eficient. 4n tratamentul de prima intentie este recomandat sa se utilizeze un medicament antalgic si antiinflamator. Daca nu se obtine nici o ameliorare, se pune problema daca tratamentele specifice au la adolescenti aceeasi eficienta ca si la adulti. 4n general, dupa ce a dormit, copilul scapa de durerile de cap. Somnul este deci un tratament bun contra migrenelor copiilor. !numite medicamente ii pot face bine copilului, dar acestea ar trebui evitate prin sedinte de rela#are pe care bolnavul ar trebui sa le invete cu ajutorul unui psiholog. Tehnica rela#arii ar trebui incercata cu prioritate inaintea medicamentelor. Daca este ineficienta, ibuprofenul, paracetamolul & formele pediatrice . precum si alte medicamente specifice se pot dovedi necesare. Anorexia si bulimia # 1ubertatea modifica, in mod incontestabil, nevoile alimentare ale adolescentilor, iar ca parinti nu suntem in masura intotdeauna sa-i garantam copilului o alimentatie sanatoasa si echilibrata, si aceasta din cel putin doua motive2 adolescentul ia din ce in ce mai des masa in afara familiei si devine usor un adept al vietii M industriale M5

66

comportamentul de fronda, specific varstei, atinge si latura alimentara. !cestor motive li se adauga si faptul ca sub socul modificarilor fizice, adolescentii sunt deosebit de interesati de corpul lor si de felul in care arata. 4n acest conte#t, incidenta sporita in societatea actuala a tulburarilor alimentare precum anorexia si bulimia sunt doua fatete ale aceleeasi probleme Anor"/ia & inapetenta sau lipsa poftei de mancare . reprezinta una dintre M bolile civilizatiei M si implica componente de natura psihica si comportamentala. $hiar daca se poate intalni la orice varsta si afectand nediscriminatoriu ambele se#e, cazurile cele mai frecvente sunt la copii mai ales la varsta pubertatii, fiind insotite frecvent, de tulburari de dinamica a somnului. 8 forma particulara a bolii, revendicata deopotriva de endocrinologi si de psihiatri, este M anore.ia nervoasa M intalnita preponderent la fetele cu varsta intre 33 si 3' ani. @ipsa de informatii asupra problemelor se#uale si a dialogului deschis cu parintii sau educatorii, coroborate cu suprasolicitarile scolare si cu manifestarile fiziologice normale, de natura hormonala nemaiintalnite pana atunci, determina o stare de incertitudine manifestata neurovegetativ prin repulsie fata de mancare, amenoree, anemie, scadere in greutate, constipatie, dureri de stomac, greturi, varsaturi, care determina o pierdere accentuata a potasiului din sange, iar psihic, hiperactivitate fizica si intelectuala, tristete, framantari launtrice, introvertire, infantilism. >uli(ia reprezinta din contra, o senzatie e#agerata si patologica de foame, stapanita doar prin ingerarea unor cantitati impresionante de alimente pe care, ulterior, dintr-un sentiment de M vinovatie M sau de placere, le elimina intentionat prin vomismente pentru a face loc altor consumuri M alimentare M. 4n aceste conditii, asimilarea este deficitara, tanarul pare subnutrit, iar metabolismul sau este profund dereglat ca urmare a e#porturilor masive de saruri minerale. Fiind o tulburare de alimentaNie caracterizatO de un consum alimentar e#cesiv, bulimia este o afectiune in special a persoanelor obsedate de propriul aspect fizic si este e#trem de frecventO Pn adolescenNO. 1rincipala caracteristicO a ciclului bulimic consta in faptul ca bolnavii au o anumitO tensiune, o preocupare legatO de a mQnca si, pentru a diminua aceastO tensiune ei mOnQncO Pn cantitONi mari &hiperfagie.. !poi apare ruIinea Ii se Pnvinuiesc pentru ceea ce au fOcut. Se poate vorbi de bulimie atunci cQnd astfel de episoade apar cel puNin de douO ori pe sOptOmQnO timp de trei luni. :lterior, bolnavii recurg fie la soluNii de tip purgativ - la#ative, vOrsOturi, diuretice, clisme, fie nonpurgativ - diete restrictive sau e#erciNii fizice intense. ;ulimia apare cel mai des la adolescenNi cu varste Pntre 3' * 63 de ani si este o maladie care se asociazO cu perioadele aIa * zis critice, la care se adaugO diferiti factori 2 scaderea serotoninei din creier implica Pncercarea echilibrarii prin consumul e#cesiv de dulciuri 5 factorii genetici, psihologici Ii biologici 5 mass * media, prin promovarea e#cesivO a femeii - manechin, consecinNa fiind incidenNa mult mai mare a bolii Pn rQndul femeilor decat al barbatilor - la 3- femei bolnave, doar un barbat se imbolnaveste 5 sportivii Pn general sau persoane cu anumite profesii care necesitO o contituNie fizicO cu greutate micO & balerine, manechine, gimnaIti . au un risc crescut de a dezvolta bulimie 5 anumite tipuri de personalitate cu control inadecvat al impulsivitONii sau cu accese maniacale &comportament obsesiv compulsiv. au, de asemeni, risc crescut de a dezvolta boala 5 evenimente stresante precum divorNul, schimbarea domiciliului, decesul unei persoane apropiate, pot declanIa boala la persoanele predispuse 5 "ajoritatea persoanelor cu bulimie aparNin unui statut socio-economic mediu sau superior, cu toate ca boala nu are legOturO cu statutul socio - economic, rasO sau origine etnicO. 7iscul apariNiei bulimiei nervoase este crescut Pn rQndul persoanelor care prezintO 2 - pOrinNi, fraNi, surori, cu o tulburare de alimentaNie sau care sunt supraponderali sau obezi5 - istoric familial cu tulburOri psihice precum depresia 5 - istoric familial caracterizat prin abuz de substanNe medicamentoase 5 - e#ces ponderal dupO Pnceperea unei diete alimentare severe 5 un anumit gen de caracter E personalitate cu tendinNe spre perfecNionism5 - un ideal al conformaNiei fizice in care greutate micO este deosebit de importanta. ;ulimia poate fi destul de greu de diagnosticat datoritO secretismului faNO de episoadele de Pnfulecare Ii eliminare, precum Ii a negOrii simptomatologiei. De multe ori anturajul remarcO primul semnele bolii. Simptome care se asociazO frecvent cu bulimia nervoasO precum depresia, abuzul de substanNe sau tulburOrile de personalitate, pot face Ii mai dificil tratamentul bolii. 0ediagnosticatO Ii netratatO, boala conduce la probleme serioase de sOnOtate 7ecuperarea poate dura un timp Pndelungat Ii recOderile sunt comune. DacO pacientul se simte foarte descurajat sau are tendinNe de suicid, are nevoie imediatO de ajutor de specialitate & este important ca familia sO observe aceste probleme Ii sO apeleze la ajutor specializat .. Trebuie menNionat faptul cO bulimia este diferitO de anore#ia nervoasO. 1ersoanele cu anore#ie cQntOresc apro#imativ ,' G sau chiar mai puNin decQt greutatea lor ideala, Pn timp ce majoritatea persoanelor cu bulimie au greutate normalO. $hiar dacO o parte din cei care suferO de anore#ie nervoasO PIi provoacO vOrsOturi, aceastO boalO este o entitate clinicO aparte. Cu( sa.i a uta( p" a!ol"sc"nti sa pastr"$" un "c%ili&ru nutitional satis,acator? 7epetand intr-una aceleasi sfaturi, riscam sa provocam mai degraba respingere dacat adeziune. !ceasta nu trebuie insa sa ne dezarmeze si sa ne impiedice sa le furnizam informatii despre alimente, chiar daca, aparent, eforturile noastre par infructuoase. 8ricum, trebuie sa evitam, prin orice mijjloace, conflictele. 4nainte de a interveni trebuie sa ne intrebam daca degradarea obiceiurilor alimentare ale adolescentului este sau nu ecoul altor schimbari de comportament. $e se intampla cu somnul, cu relatiile sale sociale, cu activitatile sale e#trascolareH Daca adolescentul pare M destabilizat M in mai multe domenii, ii vom face cunoscut, sub forma unor remarci mirate sau intrebari puse intr-un moment de discutii M amicale M, ca avem impresia

6<

ca i se intampla ceva. !ceasta atitudine poate avea sanse mai mari de raspuns decat un repros care poate conduce, in cel mai bun caz, la o tacere incapatanata. 4n cazul unui blocaj total, ar fi util sa se recurga chiar la sfaturile unui specialist.

CURSUL

>OLILE IN5ECTO CONTAGIOASE.

Cap. 1 Ru "ola 6 Po ar sau Cori 7 Definitie $ ste o boala infecto * contagioasa de natura virala, caracterizata prin febra mare, tuse, secretii nazle si oculare si eruptie caracteristica. )od de transmitere $ 7ujeola se transmite numai direct, de la un alt copil bolnav care este contagios cu + * ' zile inainte de aparitia eruptiei precum si pe toata durata acesteia. ;oala se transmite pe cale aerogena, prin picaturile de saliva, secretiile nazo-faringiene si conjunctivale. Incubatia $ este de 3- * 36 zile. erioada catarala sau preeruptiva $ dureaza < * + zile si este caracterizata de febra care creste treptat si poate ajunge la <? * +- grade $. !pare catar oculo-nazal cu rinoree apoasa abundenta, conjunctivele se inrosesc, apare lacrimare, fotofobie, tuse uscata suparatoare frecventa, vocea este usor ragusita, simptome ce la inceput pot trece usor drept gripa sau rinofaringita. erioada eruptiva $ ruptia sau e#antemul apare dupa < * + zile de la debutul bolii, intai dupa urechi, apoi pe fata si pe gat, sub forma unor pete & macule . congestive de culoare roz, usor reliefate si catifelate la pipait. 1etele se e#tind apoi si pe trunchi, spre radacina membrelor pana ajung la degete, devenind mai largi si mai intens colorate in rosu. 4n tot acest timp febra se mentine mare iar starea generala a copilului este alterata. Daca febra ramane ridicata mai mult de 6 zile de la aparitia eruptiei sau daca scade timp de 3 zi si reapare ulterior, sunt semne de complicatie a bolii. Dupa < * + zile de la aparitia eruptiei, febra incepe sa scada iar eruptia paleste si dispare in ordinea in care a aparut & de sus in jos .. ;oala este contagioasa de la aparitia simptomelor de guturai. 7ujeola lasa o imunitate puternica si durabila. 1revenirea acestei boli se face prin vaccinare. erioada de convalescenta $ 4ncepe la ) * , zile de la inceputul bolii. 4n locul eruptiei raman niste pete cafenii, apoi apare descuamare fina furfuracee care dureaza circa o saptamana. Starea generala se amelioreaza rapid, $opilul de varsta scolara isi poate relua activitatea scolara dupa 3- * 3+ zile de la inceputul bolii. !omplicatiile $ sunt mai frecvente la copiii sub 6 ani. Dupa rujeola reactivitatea organismului scade foarte mult, astfel incat infectiile mcrobiene supraadaugate imbraca forme grave si pun adesea in pericol viata copilului. $omplicatiile pot fi 2 pneumonia , care poate avea urmatoarele simptome 2 tusea se accentueaza, apare dispneea insotita de geamat, febra persista 5 laringita obstruanta # crupul rujeolic $ , poate duce la asfi#ia copilului prin micsorarea sau astuparea laringelui. !lte complicatii mai putin frecvente sunt 2 stomatita, otita, encefalita & rara dar e#trem de grava . etc. 9ratamentul $ este in primul rand preventiv prin efectuarea corecta si completa a vaccinarii impotriva virusului. 4n cazul aparitiei bolii copilul va fi ingrijit la domiciliu, cu e#ceptia urmatoarelor situatii cand internarea este obligatorie 2 daca rujeola a aparut la un copil care suferea deja de o alta boala & otita, mastoidita, diaree grava . 5 daca nu e#ista conditii pentru ingrijirea in familie 5 daca au aparut complicatii. Tratamentul propriu-zis cansta in 2 a . tratament igieno-dietetic 2 in timpul perioadei febrile copilul va sta la pat si va evita contactul cu persoanele care sufera de alte boli & gripa, amigdalita, infectii cutanate . 5 camera copilului nu va fi supraincalzita, va fi bine aerisita, se va intretine o atmosfera umeda & vase cu apa langa sursele de caldura . 5 in timpul perioadei febrile, copilul nu va fi fortat sa manance dar i se vor administra lichide din abundenta, in cantitati mici sub diferite forme & ceaiuri, sucuri, compoturi, supe strecurate etc. . 5 dupa ce febra a scazut copilului i se va face baie generala si dupa revenirea apetitului acestuia i se va administra regim alimentar normal in functie de varsta si de preferinte b. tratament medicamentos 2 se va combate febra cu antitermice & 1aracetamol, 0urofen etc. ., calmante ale tusei & alopate si E sau naturiste . 5 la copiii agitati sau dispusi la convulsii se va administra Fenobarbital conform indicatiei medicului. Cap. * Ru&"ola 6 Po ar"l 7

6+

Definitie $ ste o boala infecto - contagioasa de natura virala, cu evolutie scurta si usoara, caracterizata prin 2 febra moderata & pana la <, grade $ ., stare generala relativ buna, adenopatie retroauriculara, laterocervicala precum si suboccipitala.Tumefierea ganglionilor poate aparea inainte de eruptie si persista dupa ce boala s-a vindecat. )od de transmitere $ aerogen. Incubatia $ este de 3+ * 63 zile. erioada de invazie $ este scurta & 3 * 6 zile .. $opilul prezinta febra mica, dureri de cap, usoara secretie nazala si conjunctivala, mucoasa faringiana este hiperemica. erioada eruptiva $ este de multe ori singurul semn al bolii si dureaza 3 * < zile. ruptia cutanata consta in pete & macule . roz, rotunde sau ovale, care lasa intre ele portiuni de piele sanatoasa si care acopera tot corpul inca din prima zi. 9ratament $ 7ubeola se vindeca intotdeauna fara complicatii si tratamentul consta in 2 in perioada febrila copilul va sta la pat si alimentatia acestuia va consta in ceaiuri, lapte, iaurt, pireuri de legume, fructe, paste fainoase 5 febra fi fi combatuta cu antitermice. IMPORTANT 1 daca 7ubeola apare la o gravida in primele < luni de sarcina se poate produce avort sau fatul se naste cu malformatii & sindromul Cregg sau embriopatia rubeolica caracterizat de cataracta, malformatii ale inimii sau creerului, surditate, malformatii dentare .. Cap. 0 4aric"la 6 4arsatul !" +ant 7 Definitie $ ste o boala infecto-contagioasa de natura virala caracterizata printr-o eruptie veziculoasa generalizata. )od de transmitere $ aerogen precum si prin continutul elementelor eruptive. 7eceptivitatea la boala este foarte mare la toate varstele dar mai ales la copii intre 6 si 3' ani. !fectiunea lasa dupa vindecare o imunitate solida si durabila. Incubatia $ in medie 3+ zile & 3- * 6- zile .. erioada preeruptiva $ este scurta de 3 * 6 zile, cu febra usoara, dureri de cap si musculare, indispozitie, faringe hiperemic. erioada de stare 2 eruptiva 4 $ consta in aparitia de macule rosii mici, care se tumefiaza devenind papule si care ulterior trec in stadiul de vezicule ce contin lichid limpedece seamana cu picaturile de roua. $atre cea de-a < * zi de la apritia bolii, lichidul din vezicule se tulbura si veziculele devin pustule. 1ustulele se transforma apoi in cruste care se desprind in cca. ( * 3- zile 5 daca nu au fost infectate sau rupte de copil, crustele nu lasa semne. ruptia este pruriginoasa si poate aparea si pe mucoase & bucala, conjunctivala, digestiva, genitala .. a apare in mai multe valuri astfel ca, pe tegumentul copilului se gasesc concomitent elemente eruptive incepand de la macule si pana la cruste. !omplicatiile $ sunt favorizate de scarpinat si lipsa ingrijirilor igienice ale pielii si constau in 2 piodermite, abcese, flegmoane, stomatite, conjunctivite si e#trem de rar poate apare meningoencefalita variceloasa. 9ratamentul $ $opilul va fi tinut in casa pe toata perioada eruptiei, 4n perioada febrila, alimentatia va fi compusa din lapte, ceaiuri, supe, compoturi, pireuri de legume, fructe, fainoase. Dupa trecerea acestei perioade, copilul va primi regim alimentar normal. 1entru evitarea suprainfectarii veziculelor, copiii mari vor fi sfatuiti sa nu se scarpine, iar celor mici li se vor infasura mainile in vata si tifon. "ainile copilului vor fi frecvent spalate cu apa si sapun, iar unghiile vor fi taiate scurt. >a fi mentinuta o igiena riguroasa a mucoasei bucale & se va clati cu ceai de musetel de mai multe ori pe zi ., a conjunctivelor si a mucoasei genitale. $and copilul suporta, i se vor pune seara la culcare manusi subtiri de bumbac, pentru a se evita producerea de leziuni prin scarpinat in timpul somnului. "edicul poate recomanda dupa caz, antitermice si E sau antihistaminice usoare pentru ameliorarea pruritului. 4n practica americana, pentru calmarea pruritului se fac bai caldute cu apa in care s-a dizolvat bicarbonat de sodiu, amidon de porumb sau faina de ovaz, timp de 3- minute, de doua ori pe zi & doua cani amidon de porumb la o cadita mai mare .. Cap. ' Scarlatina Definitie $ ste o boala infecto * contagioasa produsa de streptococul beta hemolitic de tip !, fiind mai frecventa la copiii de gradinita si scolari si destul de rar la copii sub 6 ani. )od de transmitere $ Transmiterea se face pe cale aeriana, de la bolnavii cu scarlatina sau angine streptococice sau purtatorii de streptococ. "icrobul se gaseste in nasul si in gatul bolnavilor de scarlatina, convalescentilor netratati cu penicilina, bolnavilor cu angine streptococice si purtatorilor sanatosi. ;oala se transmite de obicei prin contactul dintre bolnav sau purtator si individul receptiv. 4n timpul vorbirii, rasului, stranutului sau tusei, picaturile de secretii din nas sau gat si saliva infecteaza aerul din jurul bolnavului, dar si obiectele, alimentele, lenjeria. De cele mai multe ori, insa, boala se ia direct5 un copil bolnav sau un purtator sanatos poate declansa o epidemie ce poate cuprinde o mare

6'

parte din elevii unei clase. De aceea, orice bolnav de scarlatina se izoleaza la domiciliu &daca sunt conditii corespunzatoare. sau se interneaza intr-un spital de boli contagioase. Incubatia $ Dureaza 6-( zile si este fara simptome. Invazia $ ste scurta, durand 36 - <) de ore. ;oala incepe brusc, de obicei cu temperatura mare & <, - +- grade $.. Debutul febrei este insotit de varsaturi la copiii mici si de frison la scolarii mari. $opiii mai mari se plang de dureri vii in gat, inghit greu, se simt rau, au dureri de cap si de burta, sunt agitate si cateodata delireaza. eriada de stare $ Enant"(ul sau angina scarlatinoasa se caracterizeaza prin2 faringe hiperemic intens R ca focul R, amigdalele sant marite de volum si uneori se acopera de depozite alburii de puroi, ca niste puncte albe 5 valul palatin si lueta sunt hiperemice si tumefiate. @imba este incarcata, cu marginile si varful rosu. Canglionii din regiunea gatului sunt mariti si durerosi la palpare. 1erioada de stare &eruptiva. incepe cu eruptia sau e#antemul scarlatinos care apare in mod obisnuit la 6+ - <) de ore de la inceputul bolii, mai intai in zonele cu piele mai subtire & plicile cotului, regiunea inghinala, partile laterale ale gatului si trunchiului, a#ile .. a ramane mai accentuata in zonele unde a aparut mai intai. Eruptia $ ste rosie, intinsa pe suprafete mari5 dispare la presiune5 la pipait este aspra ca pielea de gaina. 4n formele grave eruptia este hemoragica. @a plicile coatelor, a#ilelor, abdomenului si genunchilor apar niste dungi subtiri rosii - violacee, care nu dispar la presiune. !desea eruptia apare si pe fata2 cuprinde obrajii care devin rosii-aprinsi cu benzi rosii stacojii & aspect palmuit al fetei ., in timp ce buzele, barbia si zona din jurul nasului raman palide. ruptia se generalizeaza in 6 sau < zile, ramane la fel timp de 3 - 6 zile, apoi descreste in 6 zile. Dureaza in total ' - ( zile. $ateodata eruptia este usor pruriginoasa mai ales la debut. Evolutia enantemului $ !sa cum s-a aratat mai sus, enantemul apare inaintea eruptiei si persista 5 amigdalele, pilierii, valul palatin si fata interna a buzelor raman colorate in rosu intens, cu depozite de puroi. 7oseata care la inceput era numai pe varful si pe marginea limbii, cu fiecare zi se intinde spre centrul acesteia. Treptat limba se descuameaza de stratul gros si alburiu cu care era acoperita. Spre a '-a zi, la sfarsitul eruptiei, limba este rosie inchis, presarata de papile cu aspect M zmeuriu M. $atre a 3--a zi, limba este lucioasa, lacuita. 4n perioada dintre a 36 * a si a 3' * zi limba isi recapata aspectul normal. Febra oscileaza intre <? si +3 grade $ in tot timpul perioadei eruptive si incepe sa scada spre a '-a zi5 mai rar ramane putin ridicata pana spre a 3--a zi. De obicei revine la normal in a (-a zi. erioada de descuamare $ Dupa disparitia eruptiei, apare o descuamare caracteristica5 mai intai pe fata si trunchi sub forma de scuame mici, apoi pe talpi si picioare unde scuamele sunt mari si uneori se detaseaza ca niste lambouri. !omplicatii $ Complicatii imediate * care pot fi determinate fie de diseminarea streptococului &adenite, sinuzite, otite, otomastoidite, septicemii. fie de to#inele streptococice &miocardita to#ica, hepatita to#ica si meningita to#ica. 5 Complicatiile tardive * care pot apare sunt 2 reumatismul articular acut si afectarea renala &glomerulonefrita.. De aceea toti copii cu scarlatina se interneaza obligatoriu in spital timp de (-3- zile, unde primesc tratament cu penicilina. Dupa e#ternare, pentru prevenirea complicatiilor se pot indica cure cu benzatin-penicilina & "oldamin .5 de asemenea, copilul va ramane izolat la domiciliu pana la a 3+ - 63 - a zi de la debut si va fi urmarit & clinic, >S%, !S@8, e#udat faringian si e#amenul urinar . de catre medicul pediatru pana la <- de zile de la debutul bolii. :n titru !S@8 crescut semnifica doar prezenta unei infectii streptococice in trecutul recent2 acest titru creste dupa o infectie streptococica si este ma#im la < - ) saptamani de la debutul infectiei. Daca se mentine crescut, este indicator al riscului de a dezvolta reumatism articular acut. 9ratamentul $ $opiii bolnavi se interneaza obligatoriu in spital timp de (-3- zile pentru izolare si tratament. !ntibioticul cel mai eficace este penicilina. @a iesirea din spital se administreaza o penicilina-depozit, "oldamin &benzatin-penicilina., in doza de )-- --- :. 1entru prevenirea reinfectiilor sau a complicatiilor, penicilina-depozit & "oldamin . se repeta la 3zile de la e#ternare. ritromicina se foloseste in locul penicilinei, dar numai in caz de alergie la aceasta. 4n primele 3- zile de boala se recomanda repaus la pat. Dupa aceea copilul ramane in casa pana in a 3+-a- a 63-a zi de la inceputul bolii si este urmarit in continuare de pediatru - medicul de familie - pana la <- de zile de la inceputul bolii. Se urmareste urina, prin e#amene de laborator ce se fac la inceputul bolii si apoi saptamanal timp de <- zile. Se considera vindecat un copil daca dupa 63 de zile de la inceputul bolii, la doua e#amene bacteriologice consecutive ale e#sudatului faringian nu s-a mai depistat streptococul hemolitic, daca e#amenele de urina au fost normale si daca la e#amenul clinic general nu se constata nici o modificare patologica. 5egimul alimentar $

6)

4n primele zile de boala, cand copilul are febra mare, cu stare generala alterata, se plange de dureri in gat si nu are pofta de mancare i se va da numai regim hidrozaharat-lactat. 1e masura ce apetitul revine si toleranta digestiva creste & nu mai varsa, nu are greturi, nu se plange de dureri abdominale ., febra scade si starea generala se amelioreaza se va largi si regimul alimentar, copilul primind in plus derivate de lapte, carne rasol, orice fainoase. Dupa cateva zile de afebrilitate si daca urina este normala, se va da un regim alimentar normal. 0u se recomanda regimul fara sare in forma comuna de boala. Cap. 2 #"patita +irala tip A. Definitie $ %epatita viralO ! este o boalO infecto-contagioasO acutO, benignO, manifestatO prin fenomene infecNioase generale, digestive Ii hepatice, avQnd o evoluNie autolimitatO Pn marea majoritate a cazurilor. Etiologie $ - virusul hepatitei ! este din familia 1icornaviridae 5 - este rezistent 3h la )--$, zile-luni Pn apa contaminatO 5 - este distrus prin fierbere Pn ' minute, prin autoclavare Pntr-un minut, prin clorinare intensO 3-6mg E l, Pn <min., de formaldehidO 6 - + G, :>, glutaraldehidO 6 G, etanol (- G, Pn ' minute. )anifestarile procesului epidemiologic : ;oala are rOspQndire universalO, cu evoluNie endemicO - sporadicO, pe care se grefeazO croIete epidemice, mai ales Pn sezonul de toamnO-iarnO Ii cu o periodicitate la '-) ani. pidemiile pot fi de contact & mai ales Pn colectivitONi ., hidrice sau alimentare. "orbiditatea predominO Pn mediul urban, la grupa de vQrstO 3 - 3+ ani Ii la se#ul masculin. "anifestOrile clinice ale hepatitei virale ! sunt asemOnOtoare cu cele din hepatitele acute determinate de alte virusuri &;, $, , F, etc... Incubatia $ dureazO Pntre 3+ Ii +6 de zile, fiind Pn medie 63-<' de zile5 se caracterizeazO prin prezenNa virusului Pn scaun Ii prin contagiozitate crescutO Pn a doua jumOtate a perioadei. erioada prodromal; 2preicteric;4$ dureazO 3-3- zile &Pn medie <-( zile. Ii este dominatO de manifestOri generale de tip infecNios Ii tulburOri digestive care se amendeazO odatO cu instalarea icterului. DeIi, simptomatologia perioadei prodromale este polimorfO se descriu urmOtoarele forme de debut Pn hepatita viralO ! 2 ,. debut pseudogripal 2 febrO, mialgii, catar al cOilor respiratorii superioare, ce fac dificil diagnosticul diferenNial cu o virozO respiratorie sau o anginO acutO 5 2. debut digestiv dispeptic 2 inapetenNa &uneori pQnO la anore#ie., greNuri, vOrsOturi, epigastralgii, jenO sau tensiune dureroasO Pn hipocondrul drept, meteorism postprandial, modificOri ale sensibilitONii gustative Ii olfactive &dezgust de a fuma., fiind cel mai frecvent PntQlnit 5 3. debut nervos " astenic 2 astenie, cefalee, ameNeli, somnolenNO &sau insomnii., apatie, stare de rOu general, uneori depresie psihicO. 4. debuturi atipice 2 - a. debut colicativ, simulQnd colica biliarO sau apendicita acutO, - b. debut direct cu icter. Sn perioada prodromalO, e#amenul obiectiv poate decela hepatomegalie, adeno-splenomegalie &mai ales la copii.. #amenele de laborator efectuate Pn acest stadiu pot confirma hepatita viralO acutO prin valori crescute ale testelor de inflamaNie mezenchimalO & testul cu TJmol, /un=el, etc.. Ii ale testelor de hepatocitolizO & TC1, TC8 .. erioada de stare 2 icteric; 4 $ 4ncepe odatO cu instalarea icterului sclero-tegumentar. Sn marea majoritate a cazurilor simptomatologia se remite, bolnavii devin inapetenNi fOrO acuze subiective. 1ersistenNa sindromului digestiv dispeptic sau E Ii a celui neuropsihic poate anunNa o evoluNie severO. 1rincipalele sindroame care caracterizeazO aceastO perioadO sunt2 sindromul icteric Ii sindromul hepato-splenomegalic, la care se adaugO, inconstant, simptome legate de afectarea unor organe Pnvecinate ficatului2 vezica biliarO, pancreas, stomac Ii duoden. !paratul cardio-vascular poate prezenta unele modificOri2 bradicardie, hipotensiune arterialO5 lezarea rinichiului este minimO Ii se evidenNiazO prin discreta albuminurie. 1indromul icteric Pncepe prin coloraNia galbenO a sclerelor, urmatO de colorarea galben-rubinie a tegumentelor. 4ntensitatea Ii durata icterului este variabilO Ii poate constitui un indicator al gradului de severitate al bolii &formele severe se insoNesc de un icter accentuat, formele uIoare pot evolua fOrO icter sau cu icter discret Ii de scurtO duratO, formele colestatice sunt caracterizate prin persistenNa PndelungatO a unui icter intens, etc... $oncomitent cu icterul, bolnavii prezintO urini hipercrome Ii scaune decolorate, hipocolice. Sn hepatita viralO ! durata icterului este de 6-+ sOptOmQni5 Pn formele colestatice icterul persistO mai mult de + sOptOmQni. 1indromul hepatomegalic - ficatul este mOrit Pn volum depOIind rebordul costal cu 6-+-) cm sau mai mult. $onsistenNa ficatului este elasticO, marginea inferioarO rotunjitO, suprafaNO netedO. Ficatul este sensibil la palpare, iar Pn ortostatism prelungit sau la efort, bolnavul acuzO durere sau jenO Pn hipocondrul drept Ii epigastru &epigastralgiile din debutul hepatitelor virale se datoreazO creIterii dimensiunilor lobului stQng hepatic ce duce la distensia dureroasO a capsulei Clison .. #"pato("galia persistO pe toatO perioada de stare a hepatitei virale acute Ii se remite lent Pn convalescenNO, ficatul ajungQnd la dimensiuni normale la + - ) luni de la debutul bolii. Se PntQlnesc PnsO Ii cazuri de hepatitO viralO ! Pn care nu se evidenNiazO hepatomegalie sau aceasta este foarte discretO.

6(

Spl"no("galia poate PnsoNi hepatomegalia, mai ales dacO hepatita viralO apare la copil. 1rezenNa Ii importanNa splenomegaliei nu poate orienta PnsO asupra evoluNiei bolii. $opiii cu hepatitO acutO ! prezintO un facies caracteristic, cu pomeNi congestionaNi Ii buze carminate, ce contrasteazO cu paloarea sau icterul tegumentar. erioada de declin $ a hepatitei virale ! Pncepe dupO 3- - 3+ zile de evoluNie a bolii, prin remisiunea treptatO a icterului, normalizarea culorii urinilor Ii a scaunelor, reducerea moderatO a hepatomegaliei, declinul valorilor bilirubinei serice Ii a enzimelor de hepatocitolizO. erioada de convalescen<; $ dureazO 6 - < luni dupO boala acutO, timp Pn care simptomatologia clinicO dispare complet, Pnainte de vindecarea biochimicO Ii histologicO a ficatului. Din acest motiv, supravegherea bolnavului se face prin control clinico-biologic lunar Pn primele < luni de la e#ternare Ii se continuO apoi trimestrial timp de 3 an. Evolu<ie =i prognostic $ %epatita viralO ! evolueazO, Pn marea majoritatea a cazurilor, ca o infecNie viralO autolimitatO, cu vindecare completO, clinicO Ii biologicO Ii cu cQItigarea unei imunitONi specifice pentru toatO viaNa. 1rin ameliorarea tehnicilor de diagnostic, Pn ultimii ani s-au putut PnsO decela Ii forme prelungite, cu recOderi, sau forme colestatice cu evoluNie mai lungO de ,-36 sOptOmQni. 1rin analiza formelor clinice pe grupe de vQrstO s-a constatat cO la copii infecNia PmbracO, mai ales, forme inaparente sau uIoare de boalO, Pn timp ce un procent Pngrijorator de bolnavi, peste +- de ani, pot prezenta forme grave. 1rognosticul este, de asemenea, rezervat la persoanele cu agamaglobulinemie Ii hipogamaglobulinemie severO, care nu pot sintetiza titruri suficiente de 4g" specific anti->%!, Ii deci nu pot limita infecNia, care evolueazO spre insuficienNO hepaticO Ii deces. Examene de laborator utile >n perioada de stare $ 3. Sindromul de inflama5ie mezenchimal6 & de disproteinemie .2 pune Pn evidenNO modificarea raportului albumineEglobuline Ii se pozitiveazO prin creIterea imunoglobulinelor, precoce, chiar la debutul bolii. >alorile testelor de disproteinemie se menNin crescute Pn perioada de stare Ii scad Pn convalescenNO, dupO 3 - 6 luni de la e#ternarea bolnavului. 6. Sindromul de hepatocitoliz6 &teste enzimatice . 2 - Transaminazele serice2 TC1 sau !@!T Ii TC8 sau !S!T care, de la valori normale cuprinse Pntre --36 :4 & sau - * +- . ajung la valori de peste 6---<-- :4, PncO din faza preictericO, precedQnd creIterea bilirubinei serice. Sn mod obiInuit valorile TC1, TC8 scad Pn 6 * < * + sOptOmQni, ajungQnd la limitele normale. Determinarea sideremiei aratO valori crescute la 6-- - '-- mg G & valori normale ,- - 36- mg G . Pn cursul perioadei de stare, Pn paralel cu creIterea transaminazelor. <. Sindromul de reten5ie biliar6 2 Determinarea bilirubinemiei directe &conjugate. Ii totale aratO valori de 3,) 6,' mg G la bolnavii cu subicter, valori de '-3' mg G Pn formele icterice Ii peste 6- - 6' mg G Pn formele colestatice. $reIterea concentraNiei serice a bilirubinemiei determinO apariNia Pn urinO a pigmenNilor biliari & bilirubina directO trecQnd prin filtrul renal, Pn timp ce bilirubina neconjugatO nu se regOseIte Pn urinO deoarece nu este solubilO .. Formele colestatice de hepatitO viralO acutO se PnsoNesc Ii de o creItere marcatO a fosfatazei alcaline prin alterarea funcNiei e#cretoare a ficatului & valori normale 3,' - +,' unitONi ;odans=J .. +. Sindromul hepatopriv 2 DacO leziunile hepatice sunt severe, sinteza factorilor de coagulare & protrombina, proaccelerina, proconvertina . este scOzutO, ceea ce duce la prelungirea timpilor respectivi faNO de martor. Se mai deceleazO o scOdere a sintezei de albuminO Ii o scOdere a esterificOrii colesterolului. Diagnostic serologic $ Diagnosticul de certitudine al infecNiei >%! se stabileIte prin detectarea anticorpilor specifici anti>%! din clasa 4g ". !ceItia sunt prezenNi Pn serul bolnavilor Pn titru crescut PncO de la Pnceputul perioadei de stare Ii rOmQn Pn concentraNii ridicate PncO apro#imativ 6 - ) luni de la debut. Determinarea anticorpilor totali anti - >%! reprezentaNi Pn principal prin 4g C, este utilO doar pentru autentificarea unei infecNii cu >%! Pn antecedente. 9ratamentul $ hepatitei virale acute se bazeazO pe un ansamblu de mOsuri nespecifice, cu rol patogenic, de susNinere, Ii simptomatologice. 1biectivele tratamentului Pn hepatita viralO acutO sunt2 - scurtarea evoluNiei bolii 5 - prevenirea evoluNiei spre insuficienNO hepaticO fulminatO prin necrozO hepaticO supra-acutO 5 - prevenirea complicaNiilor imediate 5 - prevenirea trecerii bolii acute Pn stare cronicO 5 - reintegrarea Pn activitatea anterioarO sau Pntr-o muncO corespunzOtoare cu capacitatea ficatului. Tratamentul este condus de medic pe baza urmOtoarelor principii, iar asistenta medicalO de salon trebuie sO-l aplice Ii sO-l respecte cu stricteNe, astfel 2 orice bolnav cu hepatitO viralO acutO trebuie considerat ca potenNial sever Ii Pn primele 6-< sOptOmQni va respecta o conduitO terapeuticO foarte atentO. e#amenul clinic trebuie efectuat de douO ori pe zi de cOtre medic, iar asistenta medicalO va supraveghea Pndeaproape bolnavul stQnd Pn permanenNO lQngO el si observQndu-i culoarea tegumentelor, somnul, pofta de mQncare, poziNia, starea psihicO. asistenta va recolta analize de laborator Pn dinamicO & Pn special TC1, TC8, teste de disproteinemie, teste de coagulare . . tratamentul bolnavilor cu hepatitO viralO, va fi individualizat, Pn funcNie de tipul hepatitei, de formele clinice, de starea de nutriNie Ii va Pncepe cQt mai precoce.

6,

spitalizarea este preferabilO deorece asigurO un control riguros, asigurO evaluarea Ii precizarea formei clinice Ii ne dO posibilitatea de a declanIa o terapie intensivO la nevoie, precum Ii deprinderea de cOtre bolnav a disciplinei necesare vindecOrii sale. @a hepatita viralO acutO de tip !, de tip ;, bolnavii vor fi izolaNi Pn spital < sOptOmQini de la Pnceputul bolii. Toate mOsurile terapeutice vizeazO protejarea ficatului de solicitOri funcNionale mari Ii de no#e hepatice supraadOugate, sprijinirea regenerOrii celulelor hepatice corectarea reacNiilor inflamatorii intense, a icterului intens Ii a altor dezechilibre funcNionale. 7epausul psihic Ii fizic este esenNial pentru vindecarea hepatitei, protejQnd bolnavul Pl PndepOrtOm de agravOri, recidive Ii complicaNii. >aloarea repausului Pn poziNie clinostaticO, este demonstratO Ii de faptul cO Pn aceastO poziNie flu#ul sangvin hepatic creIte cu +--'-G faNO de poziNia Pn picioare. De aceea, ca o primO recomandare, Pn primele 6-< sOptOmQni de boalO, repausul la pat trebuie sO fie absolut. !sistenta este cea care supravegheazO Ii e#plicO bolnavului rolul statului la pat. Dieta bolnavului va fi adecvatO vindecOrii Ii totodatO, variatO Ii plOcutO bolnavului. Dieta constO din alimente care solicitO mai puNin funcNiile hepatice pe de o parte, iar pe de altO parte, dintr-un aport suficient de glucide Ii un aport corespunzOtor de aminoacizi pentru regenerarea celulelor hepatice. Dieta trebuie sO conNinO 6.--- - <.'-de calorii E zi, depinde de stadiul bolii. !limentaNia este fracNionatO Pn doze mici pentru a favoriza drenajul biliar permanent. Sn perioada acutO a hepatitei virale, regimul de cruNare este fOrO grOsimi Ii alimente meteorizante, se dO un regim bogat Pn hidraNi decarbon Ii vitamine. 1roteinele se vor introduce progresiv &brQnza de vaci, carne fiartO, grOtar. se admit Ii grOsimile vagetale. Se interzic bOuturile alcoolice, condimentele Ii alimentele greu digerabile. Se mai admit, dupO (-3- zile, fOinoasele, budincile, carnea albO fiartO. %idrocarbonatele din dietO trebuie sO furnizeze )--(-G din calorii &deoarece ele sunt indispensabile pentru asigurarea depozitului de glicogen hepatic, a nevoilor enegetice ale celulelor hepatice Ii ale Pntregului organism.. 0ecesarul de hidrocarbonate se asigurO pe cale digestivO, dar Pn formele severe de hepatitO, care au intoleranNO gastricO se recurge la administrare intravenoasO de soluNii de glucozO 3-G & 3.--- - 6.--- ml E zi .. #cesul de glucide este dOunOtor printr-o supraPncOrcare a ficatului Ii a pancreasului care sunt Ii aIa afectate Pn cursul hepatitei. @ipidele se folosesc Pn dieta bolnavului cu hepatitO acutO, Pn perioada de declin deoarece, au o valoare caloricO mare, aport de vitamine liposolubile & !, D, , / .. @ichidele sunt prescrise Pn cantitate normalO &3,' - 6 litri la 6+ de ore., iar clorura de sodiu va fi reprezentatO de cantitatea normalO e#istentO Pn alimente, e#cepNie Pn tratamentul cu cotizon a formelor de hepatitO gravO cQnd se intrezice categoric sarea. "Osurile igienice Ii fizioterapeutice au o deosebitO importanNO Pn tratamentul hepatitei acute virale astfel2 aplicaNiile umede calde pe regiunea hepaticO sunt utile &au rolul de a favoriza circulaNia hepaticO Ii de a suprima refle#e sau spasme dureroase din partea cOilor biliare.. @a ora actualO, nu e#istO nici un medicament virulicid Pn hepatita viralO acutO Ii nici unul din medicamentele aIa-zise hepato * protectoare nu au demonstrat un efect evident asupra evoluNiei bolii. De aceea, rolul medicamentelor este modest si au un rol minim Pn formele uIoare Ii comune. Sn formele uIoare, la indicaNia medicului, bolnavul primeIte vitamine sub formO de tablete, comprese umede Ii calde, la#ative Ii fermenNi digestivi, antispastice & 1apaverinO, Scobutil, @izadon .. Sn schimb, Pn formele severe Ii cele prelungite & prin colestazO sau alte mecanisme ., bolnavul primeIte o serie de medicamente care s-au dovedit eficace Ii utile. #emplu2 substanNele lipotrope ca "etionina, $olina &"ecopar, "etaspar. sunt indicate mai ales Pn hepatitele survenite la persoanele cu steatozO hepaticO &alcoolism, diabet, hepatoze to#ice, subnutriNie..Dintre medicamentele cu acNiune hepatotropO amintim2 @actinium, 1urinor, senNiale, !spatofort etc. "edicamentele cu acNiune dezinto#icantO ca2 glucoza administratO intravenos, argininasorbitol, ornicetil etc. >itaminele sunt justificate Pn cazurile de hepatitO viralO acutO, deoarece au rolul de a interveni Pn metabolismul deficitar hepatic. !stfel se administreazO vitamine din grupul ; &; 3, ;36, ;), ;6., vitamina $, vitamina . :n rol bine definit Pl au vitaminele / Ii anume2 Fitomenadionul, >itamina /<, care sunt indicate Pn formele severe de hepatite cu sindroame hemoragice. $orticosteroizii au un rol adjuvant, util Pn anumite situaNii Ii forme clinice pentru depOIirea unui impas al bolii, dificil de suportat sau cu risc de agravare. i nu constituie un medicament de uz curent Pn hepatita viralO acutO, pe care nu o vindecO, ci doar influenNeazO favorabil tabloul biochimic Ii clinic, dar fOrO al ameliora pe cel histopatologic. !u efect favorabil Pn scOderea bilirubinemiei, creIterea apetitului bolnavului, amelioreazO testele biochimice Ii starea generalO, corecteazO manfestOrile alergice, dar are Ii efecte nefavorabile ca favorizarea recaderilor, deprimarea imunitatii etc.

CURSUL

<

INGRI8IREA PACIENTILOR CU >OLI IN5ECTO . CONTAGIOASE.

6?

Cap. 1 5actori "pi!"(iologici 1.1 'actorii epidemiologici principali sunt reprezentati de 2 3. !zvorul sau sursa de infectie il constituie organismele vii & om, animale, artropode . in care patrunde agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai. liminarea agentilor patogeni de la omul bolnav, convalescent ori purtator cronic se face prin 2 secretii nazofaringiene si sputa & in scarlatina, difterie, tuse convulsiva, rujeola, etc. . 5 varsaturi 5 materii fecale & hepatita tip ! si , febra tifoida, dizenterie . 5 urina & febra tifoida . 5 secretii genitale, lichid seminal & boli venerice, %4> . 5 sange & hepatita virala ;, $, D, %4>, malarie . 5 secretii purulente & piodermite .. !nimalele pot elimina germenii prin 2 dejectii & salmonella . 5 urina & leptospire . 5 saliva 5 lapte & ;./.,unii streptococci si stafilococi . 5 sange 5 carne 5 piele. 6. Caile de transmitere in bolile infectioase sunt de doua tipuri 2 a. transmiterea directa * se poate produce prin contact nemijlocit intre persoana receptiva si eliminatorul de germeni sau prin contact direct cu produsul infectios & infectii produse prin sange * S4D!, %;> . 5 b. transmiterea indirecta * se poate produce prin intermediul unor elemente din mediul e#tern & apa, aer, sol, alimente, obiecte etc. . sau prin agentii vectori & muste, gandaci, purici, paduchi, tantari, capuse . 5 $alea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioase astfel 2 boli transmise prin contact direct 5 boli aerogene 5 boli digestive 5 boli transmise prin vectori. <. Masa receptiva * este reprezentata de totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta imunitate fata de o anumita boala infectioasa. 8 boala nu poate sa apara decat la receptivi. 8pusul receptivitatii este starea de rezistenta fata de imbolnavire. !ceasta rezistenta este naturala sau artificiala & prin imunizari .. 4munitatea organismului poate fi 2 imunitate congenitala & prin nastere . 5 imunitate dobandita care poate fi naturala & ca urmare a unei imbolnaviri . sau artificiala & creata prin vaccinare .. 1.* 'actorii epidemiologi secundari sunt 2 3. 7actori naturali 2 meteoclimatici, casnici, geografici si telurici 5 6. 7actori socio " economici 2 care tin de locuinta, alimentatie, conditii de munca, cultura, igiena . 1.0 5or("l" !" (ani,"star" al" proc"s"lor "pi!"(iologic" - sporadicitatea $ este data de aparitia unui numar redus de imbolnaviri in randul populatiei 5 - epidemia $ este data de izbucnirea aceleasi boli la un numar mai mare de persoane dintr-o regiune si care au cel putin la inceput o sursa comuna de infectie 5 - endemia $ este acea situatie particulara in care o boala se afla in mod permanent in anumite teritorii 5 - pandemia $ este boala infectioasa care se intinde pe un teritoriu foarte mare & regiune, tara, continent .. Dupa calea de transmitere, epidemiile pot fi 2 hidrice & cu o crestere rapida a numarului de cazuri . 5 alimentare & cu izbucnire brusca la totalitatea consumatorilor si cu sfarsit de asemenea brusc . 5 prin vectori 5 de contact & care apar in general sub forma de cazuri sporadice 2 bolile cu transmitere se#uala .. Cap. * Pro,ila/ia si co(&at"r"a &olilor in,"cto contagioas". 1rofila#ia si combaterea bolilor infecto * contagioase cuprinde totalitatea masurilor preventive si combative care trebuie aplicate asupra celor trei factori epidemiologici principali. 3. Masuri preventive fata de sursa de infectie reprezinta totalitatea masurilor luate fata de toate persoanele care ar putea sa transmita boala infecto - contagioasa & bolnavi, purtatori, suspecti, contacti ., precum si masurile luate fata de animale. "asurile luate fata de persoane constau in 2

<-

- depistarea si inregistrarea tuturor surselor de infectie & prin e#aminari periodeice si triaj epidemilogic . 5 - instruirea persoanelor & educatie pentru sanatate . 5 - izolarea si tratarea bolnavilor, contactilor si suspectilor in functie de boala si posibilitatile de izolare la domiciliu. Toti purtatorii cu infectii aerogene vor fi scosi din colectivitati, iar purtatorii digestivi vor fi scosi din orice fel de functie unde se cere manipularea de alimente. 4n functie de tipul infectiei se vor folosi metode de dezinfectie a bolnavului & in infectiile aerogene se vor utiliza dezinfectate nazofaringiene, gargarisme etc. .. "asurile luate fata de animale constau in 2 - distrugerea rozatoarelor, a mustelor, a celorlalti vectori si dupa caza vaccinarea celorlalte animale, deparazitarea sau chiar sacrificarea animalului contaminat. 6. Masuri preventive fata de caile de transmitere 2 Dezinfectia constituie un obiectiv de importanta majora care se adreseaza cailor si mecanismelor de transmitere a bolilor infecto-contagioase. 1rocesul dezinfectiei foloseste un comple# de metode si mijloace & mecanice, fizice si chimice . cu scopul de a indeparta sau de a distruge agentii biologici patogeni sau conditionat patogeni de pe tegumente, mucoase si diverse elemente din mediul e#tern ca 2 imbracaminte, mobila, obiecte de uz casnic, aer, sol, apa, alimente. 4n raport cu conditiile in care se aplica, dezinfectia poate fi 2 !. dezinfectie profilactica * reprezinta ansamblul de metode prin care se realizeaza indepartarea sau distrugerea unor eventuali germeni patogeni proveniti de la diferite surse de infectii, in anumite obiective sau de pe anumite substrate, care sunt supuse unui risc crescut de contaminare cu germeni patogeni. !stfel se efectueaza 2 dezinfectia profilactica a apei, a laptelui, a alimentelor, a unor materii prime de origine animala, dezinfectia profilactica in colectivitati de copii si adolescenti, in unitati sanitare, gari, aeroporturi, hoteluri, mijloace de transport in comun. ;. dezinfectie in focar * este ansamblul de metode prin care se urmareste indepartatrea sau distrugerea germenilor patogeni cunoscuti eliminati in focarul de boala transmisibila de catre bolnavi sau purtatori de germeni pe diferite cai care contamineaza aerul, diferite obiecte si suprafete, solul, apa, alimentele etc. "etodele utiliozate vor fi diferentiate in functie de tipul de agent patogen, de rezistenta acestuia fata de actiunea factorilor de mediu sau a factorilor fizico-chimici utilizati. Dezinfectia in focar poate fi 2 - curenta & continua . si se efectueaza asupra produselor patologice, a obiectelor si suprafetelor contaminate, in prezenta sursei de infectie & bolnav sau purtator de germen ., atat timp cat acesta elimina agenti patogeni in mediul e#tern 5 - terminala * se efectueaza dupa indepartarea din focar a bolnavului sau a purtatorului & in locuinta 5 dupa internarea in spital sau dupa deces 5 in spital dupa e#ternarea bolnavului . sau dupa e#pirarea perioadei de contagiozitate a bolnavului, in cazul cand acesta a fost izolat la domiciliu. !cest tip de dezinfectie 2 - este obligatorie pentru infectii ca tuberculoza, febra tifoida, hepatita virala, infectii streptococice si - nu este obligatorie in focarul de boala determinata de germeni putin rezistenti in mediul e#tern ca 2 rujeola, rubeola, tusea convulsiva, varicela. Dezinfectia terminala se practica o singura data in decurs de 6+ de ore din momentul izolarii bolnavului, decesului acestuia sau schimbarii domiciliului purtatorului de germen. "etodele de dezinfectie sunt 2 - dezinfectie mecanica & prin spalare, stergerea umeda a suprafetelor, aspirare mecanica a prafului, filtrare, aerisire, ventilatie artificiala . 5 - dezinfectie fizica & prin caldura,si radiatii ultraviolete . 5 - dezinfectia chimica & prin folosirea de antiseptice sau solutii dezinfectante .. "odul de actiune a substantelor dezinfectante se bazeaza pe o#idare & clorul , apa o#igenata, permanganatul de potasiu ., hidroliza & acizii si bazele ., coagularea proteinelor & alcoolii ., precipitare & sarurile metalelor grele, rectii cu grupele aminice ale protoplasmei & formolul ., modificari ale tensiunii superficiale & detergenti cationici .. <. Masuri pentru protectia masei receptive / au drept obiectiv principal cresterea rezistentei organismului care poate fi obtinuta prin 2 - profila#ie specifica ce cuprinde 2 a. imunizarea activa & vaccinoprofila#ia . si b. imunizarea pasiva &seruri si imunoglobuline . 5 - profila#ia nespecifica sau chimioprofila#ia. a. !munizarea activa consta in administrarea de vaccinuri preparate din agenti microbieni sau virusuri attenuate, inactive sau omorate, ori din produsele lor & to#ine ., care si-au pastrat puterea imunizanta. >accinurile introduse in organism produc anticorpi specifici care impiedica atacul germenilor sau al to#inelor acestora asupra organismului. le pot fi monovalente sau asociate si se pastreaza in frigider la o temperatura de + * , grade $. 8 parte a imunizarilor active sunt interzise la gravide & risc de avort sau malformatii congenitale .. :rmatoarele vaccinari sunt permise acestora2 vaccinarea antirabica, vaccinarea antipoliomelitica, !T1!. De retinut 2 $. imunitatea activa obtinuta prin vaccinare este de durata 5 D. vaccinurile si anato#inele sunt utilizate in primul rand cu scop profilactic, iar unele cu scop curativ & difterie, tetanos, bruceloza, stafilococii, febra tifoida . 5 . se vor utiliza numai vaccinuri in termen de valabilitate 5 F. vaccinurile injectabile vor fi manipulate in conditii de asepsie perfecta 5 C. se vor respecta dozele si intervalele dintre inoculari5 dozele mai mici determina imunitate slaba, pe cand dozele mai mari pot declansa reactii postvaccinale intense 5

<3

%. prevenirea complicatiilor se va face prin respectarea contraindicatiilor care trebuie cunoscute de catre asistentul medical. b. !munizarea pasiva se realizeaza prin administrae de seruri sau imunoglobuline care contin anticorpi specifici gata formati. 4munitatea pasiva confera o protectie imediata dar de scurta durata. Cap. 0 Ingri ir"a paci"ntilor cu a,"ctiuni trans(is" 1 A. p" cal" r"spiratori". Transmiterea afectiunilor pe cale aerogena se face prin 2 4. picaturile lui 1flugge & in cazul stranutului si al tusei . sau T. prin inhalarea aerului in care agentii patogeni raman suspendati si sunt purtati de curentii de aer & varicela si tuberculoza se transmit astfel .. 4nfectiile respiratorii au poarta de intrare nazofaringeana si bucofaringeana si sunt intalnite in urmatoarele afectiuni2 scarlatina, anginele, rujeola, rubeola, varicela, mononucleoza infectioasa, difteria, tusea convulsiva, peumoniile, gripa, meningita cerebrospinala, parotidita epidemica, tuberculoza, poliomielita. Masuri pentru limitarea propagarii bolilor infectioase respiratorii sunt 2 /. pacientii si familia vor fi informati despre boala, transmiterea, prevenirea si tratamentul acesteia. 5 @. pacientii vor fi izolati pentru a nu transmite infectia si E sau pentru a-i proteja pe cei cu rezistanta scazuta 5 ". persoanele care intra in contact cu pacientul trebuie sa poaret masca, halat, sa-si spele mainile inainte de intrare si dupa miesirea din camera bolnavului sau dupa contactul cu un obiect sau material contaminat 5 0. pacientul va fi sfatuit sa-si acopera nasul si gura cu o batista de unica folosinta atunci cand tuseste sau strunata, aceasta fiind aruncata dupa folosire intr-un recipinet special 5 8. va fi evitata scuturarea lenjeriei in camera bolnavului, iar camera va fi aerisita de mai multe ori pe zi 5 1biectivele ingrijirii pacientului 2 1. diminuarea febrei cu antitermice 5 U. diminuarea catarului nazal si traheo * bronsic cu dezinfectante nazofaringiene 5 7. se va evita deshidratarea prin administrare de lichide, regim hidro-lacto-zaharat 5 S. se vor combate varsaturile & cu antiemetice . 5 T. se va ameliora confortul prin combaterea pruritului & lotiuni cu alcool mentolat, antihistaminice . 5 :. prevenirea infectiilor si complicatiilor prin repaus la pat si asigurarea igienei mucoaselor si tegumentelo, precum si prin dezinfectia lenjeriei, obiectelor veselei camerei etc. >. tratamentul etiologic se face la indicatia medicului in functie de afectiuni. >. p" cal" !ig"sti+a. 1ropagarea se face de regula prin intermediul apei si a alimentelor contaminate cu bacterii sau virusuri. Cermenii se raspandesc in mediul inconjurator prin materii fecale, urina sau alt produs patologic. !pa de fantana se poate contamina prin infiltratii cu ape de suprafata sau atunci cand acestea sunt construite in apropierea latrinei. !pa raurilor se contamineaza prin deversarea canalelor colectoare. !limentele se pot contamina printr-o manipulare necorespunzatoare. ;oala digestiva este considerata boala mainilor murdare. $ele mai frecvente boli contagioase transmise pe cale digestiva sunt 2 enterovirozele, febra tifoida si febrele paratifoide, to#iinfectiile alimentare, dizenteria bacilara, hepatita virala !. 1entru depistarea izvorului de infectie sunt importante urmatoarele date 2 V. daca au mai e#istat boli similare in anturaj & familie, colegi . 9. ce alimente au fost consumate B. unde este sursa de apa potabila W. e#istenta E ine#istenta conditiilor de sanitatie. "anifestarile clinice apar dupa o incubatie de 2 !!. 36 * <) de ore pentru salmonelle 5 ;;. 3 * + ore pentru stafilococ 5 $$. , * 6+ ore pentru clostridium perfringens 5 DD. 3 * < saptamani pentru geardia * lamblia . 3+ * +6 de zile pentru hepatita ! .

<6