Sunteți pe pagina 1din 5

BOLILE GENETICE

I. INTRODUCERE:

Bolile genetice sunt determinate de modificari (mutatii) ale structurii sau functiei moleculelor de ADN organi!ate in gene si cromo!omi care contin informatiile des"re alcatuirea si functionarea organismului. Bolile genetice "re!inta o serie de caracteristici generale# care "ermit deseori definirea unei afectiuni ca fiind genetica. Ele sunt "roduse de mutatii ale genelor sau cromo!omilor$ de aceea este firesc sa fie ereditare (in sensul transmiterii lor in succesiunea generatiilor). Dar cei doi termeni nu sunt ec%i&alenti. 'ulte (oli cromo!omiale sau monogenice sunt genetice dar neereditare# fie "entru ca sunt letale inainte de "erioada de re"roducere# fie "entru ca determina o inca"acitate de "rocreare. De asemenea# tre(uie su(liniat ca "re!enta unei afectiunii la (olna&i din generatii diferite "oate fi determinata si de factori de mediu$ astfel# nu se "oate &or(i de tu(erculo!a ereditara si nici de sifilis ereditar# am(ele (olifiind "roduse de infectii cu microroganisme. Termenul de (oala genetica este deci mai general si nu se su"ra"une o(ligatoriu cu cel de (oala ereditara. Bolile genetice sunt deseori familiale regasindu se si la alti mem(ri ai familiei (olna&ilor. Aceasta nu este o regula a(soluta deoarece e)ista destule (oli genetice s"oradice# in care (olna&ul (ce a suferit o mutatie noua) este singurul mem(ru afectat al familiei# sau e)ista (oli negenetice familiale "re!ente la mai multe "ersoane dintr o familie care au acelasi mediu de &iata (de e)em"lu# %i"otiroidia "rin carenta de iod in alimentatie sau alcoolismul). Bolile genetice sunt determinate inainte de nastere si deci sunt congenitale# "re!ente la nastere. Totusi unele dintre ele se "ot manifesta mai tar!iu in alte "erioade de

&iata# inclusi& la adult. De asemenea este im"ortant sa "unem semnul egalitatii intre congenital si genetic# deoarece e)ista anomalii congenitale negenetice# "roduse de agresiuni em(rio fetale e)ercitate de unii agenti e)terni (&irusul ru(eolei# alcoolismul matern sau unele medicamente). Nu este intotdeauna usor de ras"uns cu *DA* sau *NU* la intre(area: *(oala "acientului este determinata genetic+*. In "rinci"iu# orice afectiune care nu este cert si e&ident cau!ata de factori e)terni "oate fi considerata genetica dar aceasta este doar o generali!are. ,rec&enta si gra&itatea (olilor genetice in "o"ulatie - ./ din "ersoanele su( 0- de ani au o (oala determinata sau conditionata genetic. Bolile genetice sunt numeroase# afectind orice organ# la orice &irsta. Ele sunt (oli cronice (*de o &iata*) si deseori gra&e# "roducind un %andica" fi!ic# motor# sen!orial sau mental. Bolile genetice sunt considerate "ro(leme ma1ore de sanatate "u(lica. 2RINCI2A3E3E TI2URI DE BO3I 4ENETICE In functie de cantitatea de ADN afectat# de celulele unde se gaseste acesta si de influenta factorilor de mediu la "roducerea (olii se deose(esc urmatoarele categorii: 5.Boli cromo!omiale "roduse de anoamalii ale numarului cromo!omilor# aflati in "lus sau in minus fata de numarul normal (67 la om) sau aran1amentul anormal al unor fragmente de cromosomi. 8unt relati& rare: 6 la mie sau 5 la 0-9 de nou nascuti &ii. De o(icei riscul "entru rude este destul de mic# dar aceasta nu este o regula generala. Cele mai frec&ente sunt: II.

sindromul Do:n ("acientii "re!inta un cromosom 05 in "lus)# sindromul Turner (femei ce au un cromosom ; in minus)# sindromul <linefelter ((ar(ati cu un cromo!om ; in "lus 6=#;;>)# sindromul &elo cardio facial (li"sa unui fragment din cromosomul 00) 0. Bolile monogenice (mendeliene) Determinate de mutatia unei singure gene (fragment de cromosom ce determina formarea unei "roteine sau caracter). 8e transmit ereditar du"a niste criterii foarte "recise (sta(ilite de catre 'endel) care "ot fi recunoscute usor daca se anali!ea!a familia afectata. Riscul de rea"aritie a (olii la una din rudele "acientului este de o(icei mare. 2rici"alele ti"uri sunt: (oli autosomal dominante (AD)# autosomal recesi&e (AR) sau (oli legate de cromosomul ; (3;) dominante si recesi&e. In aceasta categorie se "ot include si (olile mitocondriale# in care genele afectate sunt situate "e ADN ul din mitocondrii. E)ista foarte multe (oli monogenice ("este -999)# descrise in catalogul 'c<usic? (O'I') unele foarte cunoscute "recum %emofilia# al(inismul# fenilcetonuria# muco&iscido!a# deficienta in 472D etc. @. Bolile multifactoriale 2roduse "rin interactiunea dintre mai multe gene ("oligenie) si mai multi factori de mediu. ,actorii genici determina numai o "redis"o!itie genetica la (oala iar factorii de mediu "rin ore!enta lor "ot declansa manifestarea "ro"riu !isa a (olii Au un caracter familial dar nu se transmit la urmasi ca si (olile monogenice# du"a niste criterii clare.

Riscul ca ele sa rea"ara la rudele "ersoanelor afectate este &aria(il dar se considera a fi totusi mic @ -/. Includ doua mari categorii: malformatiile congenitale i!olate (lu)atia congenital de sold# anencefalia# defectele se"tale cardiace etc) ma1oritatea (olilor comune ale adultului (%i"ertensiunea arteriala# dia(etul !a%arat# ulcerul duodenal etc) 6. Bolile "roduse "rin mutatii somatice 8unt "roduse de modificari ale ADN ului a"arute numai in unele celule ale organismului# du"a nastere. Determina "roducerea unor ti"uri de cancer sau (oli degenerati&e 3imitele dintre aceste categorii de (oli nu sunt nete. 2roducerea si gra&itatea unor (oli monogenice "ot fi influientate de factori de mediu sau in&ers# in unele (oli multifactoriale as"ectul clinic este determinat de doar cate&a gene mai im"ortante (ma1ore). III. a) Cum se manifesta (olie genetice: 8indromul Do:n

8indromul Do:n (trisomie 05) re"re!intA o afecBiune cromo!omialA (o afecBiune din naCtere# care este "re!entA la co"il DncA din momentul conce"erii) cau!atA de "re!enBa unui cromo!om 05 su"limentar. Cromo!omii sunt structuri microsco"ice "re!ente in fiecare celulA din fiecare Besut al organismului. Ei "oartA "lanul tuturor caracteristicilor "e care le moCtenim. Acest "lan este "urtat su( forma un mesa1 codat "re!ent Dntr o su(stanBA c%imicA denumitA ADN. 3a om# sunt 0@ de "erec%i de cromo!omi Dn fiecare celulA# 67 Dn total. Un set de 0@ de cromo!omi se moCteneCte de la tatA iar celAlalt set de 0@ de la mamA. En 5F-F# geneticianul de origine france!A# "rofesorul GHrIme 3e1eune# a desco"erit cA sindromul Do:n era cau!at de "re!enBa unui cromo!om 05 Dn "lus# re!ultJnd astfel un numAr total de 6= de cromo!omi Dn loc de 67.

Denumirea KDo:nL "ro&ine de la medicul engle!# Go%n 3angdon MaNdon Do:n# "rimul care a descris acest sindrom Dn anul 5.77# cu a"ro)imati& 599 de ani Dnainte ca acest cromo!om su"limentar sA fie desco"erit. En fiecare !i# Dn Regatul Unit al 'arii Britanii se nasc Dntre unul Ci doi co"ii cu sindrom Do:n# ceea ce DnseamnA cA un co"il dintr o mie suferA de acestA afecBiune. En RomJnia nu e)istA o statisticA# dar a&Jnd Dn &edere fa"tul cA la ni&el modial incidenBa este de a"ro)imati& 5 .99 naCteri# se "oate estima cA sunt Dn 1ur de @9.999 de "ersoane cu trisomie 05. Toate "ersoanele cu 8indrom Do:n "re!intA un anumit grad de dificultate de Dn&ABare (retard mental). 4radul de di!a(ilitate diferA de la o "ersoanA la alta Ci este im"osi(il de a"reciat Dn momentul naCterii cJt de gra& &a fi. () 8indromul Oilson

Este o afectiune care se manifesta inca de la nastere# "rin acumularea de cu"ru in organism. 8im"tomele a"ar de cele mai multe ori in "erioada adolescentei# iar# netratata# (oala "oate de&eni letala din "ricina otra&irii cu cu"ru. In mod normal# organismul secreta "eriodic mici cantitati de cu"ru care nu ii sunt necesare# insa in ca!ul celor care au maladia Oilson# organismul retine aceasta su(stanta. In ca!uri e)treme# sindromul "oate afecta &ederea# ficatul si creierul.