Sunteți pe pagina 1din 27

DREPT DIPLOMATIC I CONSULAR

Lect. univ. Alexandra BRAICA

Tematica cursului

I.Notiuni introductive
Diplomatia, definie, caracterististici Dreptul diplomatic. Notiune, definire i caracteristici, izvoare

II. Relaii diplomatice


Noiunea de relaii diplomatice Stabilirea relaiilor diplomatice ncetarea relaiilor diplomatice ruperea relatiilor diplomatice rzboiul ruperea relaiior diplomatice suspendarea i ruperea relailor diplomatice- consecinta schimbrilor radicale ale situaiei politice eprezentarea intereselor unui stat

III. Misiunile diplomatice


eprezentantele diplomatice. Notiune. !ncetarea misiunii diplomatice. Sediul, structura si efectivul aesteia

IV. ersonalul misiunii diplomatice


Seful

de misiune si clasele sefilor de misiune sefului de misiune "ersonalul diplomatic


Numirea

V. !unciile "i activitatea misiunii diplomatice VI. Imunit#i$ privile%ii "i &acilit#i diplomatice
Notiune i clasificare #ate$orii !nviolabilitatea #ate$orii de persoane care beneficiaz de imuniti, privile$ii i faciliti Durata acestora

VII. Misiunile speciale


%. &. '. (. *. Definitie, #ondiiile de trimitere a misiunilor speciale Sarcinile unei misiuni speciale )embrii +r$anizarea unei misiuni speciale

VIII. Or%anele de stat cu atri'uii (n


domeniul relatiilor e)terne


Seful de stat )inisterul afacerilor e,terne -unctionarii in misiune .

I*. Re%uli care se aplic# diplomatiei dintre di&erite or%ani+atii$ precum si dintre acestea "i statele nemem're ale acelei or%ani+atii

Notiuni introductive
Diplomaia se realizeaz prin mijloace consacrate n sistemul internaional: a. tratative ; b. coresponden diplomatic; c. conferine diplomatice; d. participarea la activitatea organizaiilor internaionale; e. reprezentarea permanent sau reprezentarea temporar a statelor etc. Diplomaia este dup cum am vzut o activitate comple! cuprinz"nd deopotriv# aciunea proprie a agenilor diplomatici $i activitatea specific a unor organe interne# precum $i a unor persoane implicate n domeniul politicii e!terne a statelor. %entru ca aceast activitate s se desf$oare n mod corespunztor este reglementat de norme specifice# care fac parte din Dreptul diplomatic. &a stiinta# diplomatia este inteleasa ca demers intelectual de cunoastere# interpretare si generalizare a legilor care guverneaza fenomenul relatiilor politico'juridice dintre state# al mecanismelor si implicatiilor socio'umane ale acestui domeniu al vietii social' istorice. Dreptul diplomatic a fcut obiectul unor studii $i analize laborioase at"t literatura strin# c"t $i n literatura rom"neasc# n elaborarea crora s'a pus un accent deosebit pe apariia $i precizarea elementelor sale definitorii.
%

Caracteristici ale diplomatiei


a( Dpdv teoretic:

este o categorie sau concept politico'juridic este o stiinta si o arta# avand ca obiect relatiile dintre state sau grupari de state b( D.p.d.v al practicii acestor relatii obiectul diplomatiei il constituie organizarea# conducerea si desfasurarea relatiilor oficiale de reprezentare interstatala subiectele raporturilor diplomatice sunt# in principiu statele# prin organele puterii e!ecutive# prin institutiile specializate si personalul corespunzator )corpul diplomatic( pentru activitatea de politica e!terna scopul diplomatiei este realizarea pe cale pasnica a intereselor si obiectivelor de politica e!terna# concilierea si armonizarea acestora pana la limita evitarii conflictelor c( &aile de realizare negociere tratative contractele dialogul consultarile iar *ijoacele: documentele scrise conferintele reuniunile vizitele dialogul sc+imbul de informatii corespondenta
&

comunicatele declaratiile scrise sau transmise prin retele audiuo'vizuale d( ,orma sau caracterul demersului diplomatic consta in natura sa prin e!celenta pasnica. &a forma# demersul diplomatic este opus formei violente# a fortei sau a razboiului.

!. De"inirea Dreptului diplomatic


-.-. Dup ce evoc opiniile unor autori prestigio$i n domeniul diplomaiei $i dreptului diplomatic# precum .. /ato0# &+arles de *artens# %radier ,od1r1# profesorul %+ilippe &a+ier define$te Dreptul diplomatic ca 2 un ansamblu de norme juridice destinate s reglementeze raporturile care se formeaz ntre diferite organe ale subiectelor de drept internaional insrcinate ntr-o manier permanent subiecte. -.3. %rofesorul 4rigore 4eamnu precizeaz c ##dreptul diplomatic este o parte a dreptului internional# jar materiile reglementate de el# de$i au n multe cazuri un caracter procedural# privesc i numeroase probleme de fond. 5n analiza efectuat# profesorul 4eamnu susine c dreptul diplomafic reglementeaz raporturi juridice dintre subiectele dreptului internaiona- $i 2nu ntre organele acestor subiecte6. -.7. &it"ndu'l pe *ic+ael 8ard9# profesorul :on *. ;ng+el arat c 2Dreptul diplomatic cuprinde totalitatea normelor juridice care guverneaz statutul organelor diplomatice2# observ"nd# n continuare# c ##dreptul diplomatic reprezint ansamblul de reguli cape sunt aplicabile relaiilor# diplomatice# ceea ce nseamn c avem n vedere numai relaiile dintre state6. -.<. Definirea dreptului diplomatic are n vedere obiectul su# care n viziunea profesorului %+ilippe &a+ier l constituie
'

sau

temporar

cu

relaile

externe

ale

acelor

##raporturile organelor nsrcinate cu relaiile e!terne6# iar# n optica profesorilor =udovic >a?acsm $i *arian @iciu# l reprezint ##statutul organelor de stat pentru relaiile e!terne6. -.A. 5n concluzie# dreptul diplomatic este acea ramu a dreptului internaional ce cuprinde totalitatea normelor juridice object care se refer aspecte la organizarea, activitii sarcinile i competena organelor pentru relaii externe, avnd ca diferite ale diplomatice desfurate de aceste organe. ;ctivitatea diplomatic inclus n noiunea Dreptului diplomatic este desf$urat at"t de organele interne# c"t $i de organele e!terne ale statului. ;ceast activitate se refer la &onferinele diplomatice# precum $i la activitatea desf$urat n cadrul organizaiilor internaionale# care este recunoscut ca ##o diplomaie multilateral6 $i este definit a fi ,,paradiplomaie. %rofesorul :on *. ;ng+el observ c dreptul diplomatic ##serve$te promoveaz scopului general $i al comunitii internaionale6# normelor $i ocup"ndu'se de ##organizarea $i funcionarea mecanismului care aplicarea realizarea principiilor# regulilor dreptului internaional n intregul su6; dreptul diplomatic este ramura cea mai mobil a dreptului internaional. ,aptul c dreptul diplomatic este o ramur a dreptului internaional# principiile $i normele fundamentale pe care se ntemeiaz activitatea diplomatic sunt ace-ea$i aflate la baza dreptului internaional.

#. I$voarele dreptului diplomatic


3.-. ;nalizele de specialitate au relevat constant c dreptul diplomatic fiind o ramur a dreptului internaional are# n linii
(

generale# acelea$i izvoare ca $i dreptul internaional. >otu$i# o cercetare mai atent este de natur s pun n eviden unele elemente specifice surselor dreptului diplomatic. 3.3. %rofesorul %+ilippe &a+ier atrage atenia c ##regulile dreptului diplomatic aparin celor dou ordini juridice diferite: dreptului international $i dreptului intern al /tatelor6. ;t"t profesorul &a+ier# c"t $i profesorii =udovic >a?acs $i *arian @iciu subliniaz locul $i rolul important al ##regulilor cutumiare6 ca 2sursa principal a dreptului diplomatic tradiional6. 3.7. &ei mai multi anali$ti sunt de acord asupra faptului c izvoarele dreptului diplomatic sunt: a. cutuma; b. tratatele; c. legile interne; d. jurisprudena %rofesorul :on *. ;ng+el adaug la aceste patru categorii# principiile generale de drept# nelese ##ca reguli ale dreptului internaional sau ca norme de ma!im generalitate6. 5mprt$im# totodat# opinia potrivit creia A !"#A $%&"!A' #( !")& )curtoazia internaional( de$i nu este un izvor propriu'zis al dreptului diplomatic# reprezint ##o surs preioas de ndrumare# oferind criterii $i reguli care pot# p"na la urm# s favorizeze relaiile diplomatice6.

%. Codi"icarea dreptului diplomatic


7.-. &odificarea dreptului diplomatic a cunoscut dou modaliti: a.codificarea efectuat de societi $tiinifice cum este :nstitutul de Drept
*

:nternaional sau de speciali$ti $i b. codificarea efectuat n cadrul conferinelor internaionale. 7.3. Din prima categorie fac parte: %roiectul de &od al lui Bluntsc+ill din -CDC ; Eegulamentul :nternaional;

elaborat

-CFA

de

:nstitutul

de

Drept

%roiectul de &onvenie elaborat de :nstitutul ;merican de Drept :nternaional n anul -F3A; Eezoluia :nstitutului de Drept :nternaional# adoptat la /esiunea sa de =a @e0 Gor?# n -F3F# n care se atrage atenia asupra cerinei fundamentrii privilegiilor $i imunitilor diplomatice n cadrul ##teoriei e!trateritorialitii6.

C. Din a doua categorie fac parte:

*egulile de clasificare $i de precdere a agenilor diplomatici# ane!ate la ;ctul final al &ongresului de la Hiena; %rotocolul de la ;i!'la'&+apelle din -C-C# prin care s'au completat %roiectele Eegulile adoptate de n -C-A privind rangurile a H'a reprezentanilor diplomatici;

prezentate

;lejandro

;lvarez

=a

&onferin panamerican;

&onvenia de la 8avana cu privire =a funcionarii diplomatici &onvenia de la Hiena cu privire la relaiile diplomatice. .vident# &onvenia adoptat n -FD- reprezint incununarea unui amplu proces de negociere# care a dat e!presie voinei statelor de a a$eza relaiile diplomatice ##pe baza unor norme convenite $i recunoscute n sistemul internaional6.
/

7.<. &onvenia a soluionat problemele care priveau activitatea diplomatic# situ"nd misiunea diplomaticI n centrul dreptului diplomatic. Dup &onferina diplomaticI de =a Hiena# reguli care p"n atunci erau ##circumscrise la curtoazia diplomatic6 au devenit norme juridice. 5n aceast categorie intr regulile cu privire la procedura agrementului# unele reguli privind instalarea la post etc. 7.A. &u toate c prin codificarea efectuat n anul -FD- s'a adoptat n reglementare diplomatic# adoptarea cuprinztoare av"nd o n domeniu6# dreptul n la cutumiar a rmas un izvor de referin# cu un impact semnificativ dreptul >otu$i# imprtan de la recunoscut a dus interpretarea normelor care guverneaz activitatea diplomatic. &onveniei Hiena ##transformarea dreptului diplomatic dintr'un drept cu caracter precumpnitor cutumiar ntr'un drept cu caracter precumpnitor convenional# principalul su izvor constituindu'l un tratat colectiv. %rofesorul %+ilippe &a+ier apreciaz c 2anul -FD- a marcat o turnur n istoria surselor dreptului diplomatic6# prin trecerea de la ##un drept nescris de origine cutumiar6 la ##un drept scris al crui izvor principal a devenit un tratat6. 7.D. =a baza Dreptului diplomatic se afl principiile Dreptului internaional# care reprezint criteriul de apreciere a legalitii aciunilor ntreprinse pe plan diplomatic. 7.J. %rincipiile $i normele imperative ale Dreptului internaional trebuie respectate n ntreaga activitate diplomatic# deoarece aceast activitate este o component important a sistemului internaional.
0

7.C. %entru a sublinia importana principiilor $i normelor Dreptului internaional n activitatea diplomatic# &onvenia de =a Hiena din -FD-# c+iar n %reambul precizeaz c aceast activitate se desf$oar n conformitate cu scopurile $i principiile &artei K.@.L. Relaii diplomatice Noiunea de relaii diplomatice Stabilirea relaiilor diplomatice ncetarea relaiilor diplomatice

ruperea relatiilor diplomatice rzboiul ruperea relaiior diplomatice suspendarea i ruperea relailor diplomatice- consecinta schimbrilor radicale ale situaiei politice eprezentarea intereselor unui stat

Relatiile diplomatice reprezinta mai mult decat legatura dintre doua state# conferind ansamblul de relatii dintre acestea# relatii prin e!celenta pasnice# # oficial purtate prin intermediul organelor de stat specializate# in scopul realizarii politicii e!terne a statului respectiv si a securitatii internationale. &ta'ilirea relatiilor diplomatice ' :n teoria si practica dreptului international s'a concluzionat ca pentru stabilirea de relatii diplomatice sunt necesare urmatoarele conditii cumulative: a( entitatile sau partile intre care se stabilesc relatiiile diplomatice sa aiba personalitate juridica internationala b( cele doua state sau guverne ale acestora sa fie reciproc recunoscute
11

c( sa e!iste un acord de stabilire a acestor relatii Incetarea relatiilor diplomatice( se poate realiza in diferite moduri -. Euperea relatiilor diplomatice *otivele ruperii relatiilor diplomatice 'un act discretionar al statului respectiv 'un act acceptat sau impus in virtutea unor tratate sau pe plan international 'reactia impotriva unui act ilitic# care a provocat o dauna sau a incalcat un drept 'nemultumirea pentru comportarea neamicala a unui stat 'sc+imbarea neconstitutionala a guvernului 'ruperea sau stabilirea relatiilor statului respectiv cu un stat tert M act de vointa# fie prin e!celenta discretionar# fie rezultand dintr' o obligatie asumata anterior de statul in cauza in cadrul unei organizatii internationale. :n general este un act unilateral al statului suveran si se realizeaza adesea fara a purta discutii asupra motivelor care ii determina la acest act. *ajoritatea unor astfel de acte au ca motivatie violarea unui drept. Ra$'oiul) cau$a a ruperii relatiilor diplomatice Mansamblul actiunilor militare# de forta# menite sa conduca la satisfacerea intereselor statului sau statelor care recurg la aceasta cale e!treme. Eazboiul provoaca in mod normal si implicit ruperea relatiilor diplomatice dintre statele beligerante. ,iind un act implicit declararii sau declansarii razboiului# ruperea relatiilor diplomatice nu poate fi precedata de razboi# ea poate insa# preceda razboiul.
11

/tarea de razboiM situatia creata consecutiv declararii razboiului cu sau fara ultimatum# zis si raboiul pe +artie. /tarea de razboi # ca perioada dintre declararea razboiului si actiunea de razboi propriu zisa# poate conduce la ruperea relatiilor diplomatice c+iar daca nu au inceput ostilitatile armate. .fectele razboiului asupra relatiilor diplomatice: -. Eazboiul antreneaza ruperea relatiilor diplomatice 3. :n anumite situatii poate sa nu cauzeze ruperea relatiilor diplomatice 7. Eazboiul poate avea uneori si efecte indirecte de aceeasi natura asupra relatiilor diplomatice cu statele terte <. ;rmistitiul )acordul dintre statele beligerante privind suspendarea temporara a actiunilor militare( este considerat ca o categorie in sine# in care desi se mentine starea de razboi se pot restabili relatiile diplomatice &uspendarea si ruperea relatiilor diplomatice Mconsecinta a sc+imbarilor radicale ale situatiei politice 'dupa ruperea relatiilor diplomatice# reluarea lor presupune un nou acord de vointa si parcurgerea intregii proceduri de stabilire a relatiilor 'in cazul suspendarii nu mai e necesara aceasta procedura# relatiile reluandu'se pur si simplu :nstitutia suspendarii si a ruperii relatiilor diplomatice apare mai limpede in situatiile de sc+imbari politice radicale intr'un stat. /c+imbarile politice fundamentale intr'un stat pot consta in sc+imbari ale formei de guvernamant pe cale neconstitutionala# constituirii de noi state prin secesiune# sau federalizare# revolutii sau lovituri de stat. /uspendarea si ruperera pun in miscare o alta institutie cone!a: recunoasterea sau nerecunoasterea noilor situatii.
1.

Repre$entarea intereselor unui stat K consecinta a ruperii relatiilor diplomatice a dus la aparitia institutiei 2puterii protectoare6# respectiv a reprezentarii intereselor unui stat. %rincipala ratiune a acestei institutii este de a asigura pe cale indirecta# prin bune oficii ale unui alt stat# mentinerea sau continuarea unor legaturi minime si necesare intre doua state intre care nu e!ista sau au fost rupte relatiile diplomatice. :nstitutia puterii protectoare presupune urmatoarele conditii: -. ;legerea puterii protectoare de catre statul interesat. ;ceasta alegere trebuie sa tina seama unori de anumite reglementari sau norme de care este legat statul respectiv. 3. K alta conditie consta in acordul puterii protectoare care a fost aleasa. Lzantele presupun # formularea unei cereri cu caracter de urgenta din partea statului ce se doreste a fi reprezentat catre guvernul statului ce se doreste a fi reprezentat catre guvernul statului care urmeaza a fi puterea protectoare# cerere la care se poate raspunde prin acceptare# acceptare conditionata# ori prin respingerea cererii )declinarea propunerii( 7. K alta conditie consta in consimtamantul statului primitor u privire la puterea protectoare aleasa.

ACTI*ITATEA DIPLOMATIC+ E,ERCITAT+ DE OR-ANELE INTERNE ALE &TATELOR .!ercitarea funciilor diplomatice implic nu numai anumite reguli precise# ci $i prezena unor organisme specializate# precum $i a unor instituii fundamentale ale statelor n competena crora
1%

intr e!ercitarea acestor funcii. ;ctivitatea diplomatic este realizat de dou categorii de organe: -. organele interne ale statelor cu atribuii n domeniul relaiilor internaionale; 3. misiunile diplomatice# care funcioneaz n strintate. Krganele interne ale statelor care desf$oar activitate diplomatic sunt:

$efii de state; guvernele $i $efii de guverne; ministerele afacerilor e!terne7. ;tribuii importante n domeniul politicii e!terne a statelor au

parlamentele# care mai ales n ultimii ani s'au remarcat prin promovarea parlamentare6 !. .e"ii de stat /0us repraesentationis omnimodae -.-. Nefii de stat au un drept de reprezentare general n relaiile internaionale# n conformitate cu reglementrile constituionale din fiecare ar. -.3. 5n baza &onstituiei Eom"niei# %re$edintele ##nc+eie tratate internaionale n numele Eom"niei6. >ratatele sunt negociate de 4uvernul rii n baza atribuiilor ce i revin. %re$edintele supune tratatele spre ratificare %arlamentului la propunerea 4uvernului# %re$edintele acrediteaz $i rec+eam reprezentanii diplomatici ai Eom"niei $i aprob nfiinarea# desfiinarea sau sc+imbarea rangului misiunilor diplomatice. Eeprezentanii diplomatici altor state sunt acreditai pe l"ng %re$edintele Eom"niei. -.7. &"nd un $ef de /tat se afl pe teritoriul unui stat strin se bucur de imuniti deosebite# care sunt cunoscute sub denumirea de ##imunitile suveranului6. Nefului de /tat i este
1&

$i

practicarea

unei

adevrate

##diplomaii

rezervat un protocol diplomatic deosebit $i se bucur de o protecie special. #. -uvernul / atri'u1ii 2n rela1iile cu statele str3ine 3.-. 5n aproape toate rile# 4uvernul are atribuii deosebit de importante n domeniul politicii e!terne. 4uvernul prin locul ce i este conferit n sistemul organelor statului e!ercit conducerea general n relaiile statele strine. 3.3. %e baza imputernicirilor date de %re$edintele Eom"niei# 4uvernul ia msuri pentru iniierea $i negocierea tratatelor internaionale care se nc+eie numele Eom"niei. 4uvernul poate negocia $i semna acorduri# convenii $i alte nelegeri internaionale la nivel guvernamental. 3.7. 4uvernul ia msurile necesare pentru aplicarea tratatelor# acordurilor $i conveniilor $i celorlalte nelegeri internaionale $i controleaz modul n care ##se realizeaz acestea6. 4uvernul informeaz periodic %re$edintele Eom"niei $i %arlamentul n legtura cu problemele pe care le ridic ap-icarea unor tratate# acorduri# convenii $i alte nelegeri internaionale# n vederea soluionrii operative a acestora. 3.<. Neful 4uvernului invit $i prime$te reprezentani ai statelor strine# duce tratative# nc+eie acorduri# ia parte la conferine internaionale si la activitatea unor organizaii internaionale. 3.A. Neful 4uvernului ndepline$te atribuiile ce i revin fr vreo mputernicire special# n baza statutului pe care l are n sistemul organelor statului. 5n timpul c"nd se afl pe teritoriul altor state# Neful 4uvernului se bucur de toate drepturile $i imunitile diplomatice.
1'

%. Ministerul A"ecerilor Externe 7.-. ;paratul central care organizeaz $i conduce direct relaiile e!terne ale statului este *inisterul ;facerilor .!terne. 5ntre principalele sale atribuii# amintim:

conducerea $i orientarea activitii misiunilor diplomatice ale statului su; supraveg+erea $i controlul activitii acestor misiuni; meninerea legturii cu diplomai strini aflai n ara sa; negocierea cu diplomaii strini sau cu delegaiile altor state; pregtirea proiectelor de tratate# convenii# acorduri $i alte nelegeri internaionale $i negocierea lor etc.

7.3. *inisterul ;facerilor .!terne aduce la ndeplinire sarcinile ce'i revin pentru nfptuirea liniei generale a politicii e!terne. 7.7. *inisterul ;facerilor .!terne:

reprezint 4uvernul su n relaiile internaionale; duce tratative cu reprezentanii statelor strine; nc+eie tratate; emite depline puteri $i contrasemneaz deplinele puteri emise de $efu- statului; *inistrul ;facerilor .!terne este $efu- diplomaiei statului respectiv# av"nd rspunderi majore n e!ercitarea funciilor diplomatice# at"t n interiorul statelor# cat $i pe plan internaional. MI&I4NILE DIPLOMATICE %+ilippe &a+ier define$te misiunea diplomatic ca fiind ##un organ al unui subiect de drept internaiona- instituit ntr'o manier permanent pe l"ng un alt subiect de drept
1(

internaional# nsrcinat s asigure relaiile diplomatice cu acel subiect6. *isiunile diplomatice sunt organe ale statului care aduc la ndeplinire politica e!tern a statului propriu n ara n care au fost acreditate. 5n sistemul reprezentrii diplomatice se cunosc: a. misiunile permanente b.misiunile cu caracter temporar. !. Misiunile permanente *isiunile permanente constituie forma clasic de

reprezentare diplomatic. .le se organizeaz n baza stabilirii relaii-or diplomatice ntre dou state# potrivit acordului lor de voin. Dup cum am menionat prin statornicirea relaiilor diplomatice permanente statele $i recunosc personalitatea juridic internaional.

1.1. Rolul i funciile misiunii diplomatice permanente -.-.-. 5n literatura de specialitate s'a relevat c misiunile sau reprezentanele diplomatice permanente contribuie la promovarea colaborrii ntre statele respective# la stimularea relaiilor prietene$ti ntre statul acreditan $i statul acreditar# favoriz"nd amplificarea relaiilor economice# culturale $i $tiinifice ntre cele dou state. -.-.3. %otrivit &onveniei de la Hiena cu privire la relaiile diplomatice# misiunea diplomatic permanent indeplinelte# n
1*

special# urmtoarele funcii:


reprezint statul acreditant n statul acreditar; ocrote$te# n statul acreditar#interesele statului acreditant $i ale ceteni-or si; duce tratative cu guvernul statului acreditar; se informeaz prin toate mijloacele licite cu privire la condiiile $i evoluia evenimentelor din statul acreditar promoveaz relaii de prietenie $i dezvolt relaii economice# culturale $i $tiinifice ntre cele dou state.

-.-.7. &onvenia precizeaz c misiunea diplomatic poate s e!ercite $i funcii consulare. 5n dezbaterile sale din -FAC# &omisia de Drept :nternaional a relevat c stabilirea relaiilor diplomatice implic stabilirea $i a relaiilor consulare ntre rile respective. /oluia la care a ajuns &onferina de la Hiena a fost stipularea n &onvenie a unei prevederi# conform creia nici o dispoziie din te!tul acesteia ##nu poate fi interpretat ca interzic"nd misiunii diplomatice e!ercitarea funiilor consulare6. 1. .!nceputul i sfritul activitii membrilor misiunii permanente -.3.-. 5n baza acordului intervenit ntre cele dou state privind infiinarea misiunii diplomatice# statul acreditant desemneaz membrii misiunii permanente# n conformitate cu dreptul su intern. -.3.3.%entru $efu- misiunii diplomatice este necesar acordul prealabil statului de re$edin. ;cest acord poart denumirea de agrement. /tatul acreditar poate sO refuze acordarea agrementului# fr a fi obligat sa'$i motiveze gestul. &u e!cepia
1/

$efului misiunii# ceilali diplomai# personalul administrativ $i te+nic sunt numii de statul acreditant# fr a fi necesar acordul prealabil al statului acreditar. -.3.7. Neful misiunii diplomatice pentru a'$i ncepe activitatea trebuie s dea curs procedurii stabilite n statul de re$edin. ;stfel# $eful misiunii prime$te din partea statului su scrisorile de acreditare, semnate de $eful /tatului $i contrasemnate de ministrul ;facerilor .!terne# scrisori inm"nate ntr'un cadru solemn $efului /tatului pe l"ng care este acreditat. &u ocazia nm"nrii scrisorilor de acreditare# $eful misiunii diplomatice prezint $efului /tatului acreditar pe ceilali membri ai personalului diplomatic. %rezentarea scrisorilor de acreditare marc+eaz nceputul activitii $efului misiunii diplomatice. -.3.<. 5ncetarea activitii misiunii diplomatice poate surveni ca urmare a ruperii relaiilor diplomatice. Euperea relaiilor diplomatice are ca urmare: a. e!pulzarea personalului diplomatic de ctre statul acreditar sau b.rec+emarea acestui personal de ctre statul acreditant. -.3.A. 5ncetarea activitii unei misiuni diplomatice poate surveni $i ca urmare a dispariiei unuia dintre state a refuzului statului acreditant de a recunoa$te guvernul statului acreditar sau viceversa; bugetare. 1.". #ersonalul 5i structura misiunii diplomatice a suprimrii misiunii diplomatice pentru motive

permanente -.7.-. *isiunile diplomatice clasice sunt: ambasadele $i legaiile.


10

&el mai nalt grad de reprezentare l constituie ambasada. =egaia + condus de un ministru plenipoteniar are un rang inferior ambasadei. -.7.3. /tructura misiunii diplomatice este stabilit de statul acreditant. De regul# n structura unei misiuni permanente se disting urmtoarele compartimente: -. cancelaria; 3. biroul economic; 7. biroul ata$atului militar; <. biroul ata$atului de pres; A. biroul ata$atu-ui cultural. -.7.7. %ersonalul misiunii diplomatice este alctuit din: a. $eful misiunii; b. mini$tri'consilieri; c. consilieri; d. secretari :# :: $i :::; e. ata$ai. 5n afara personalului diplomatic# n cadrul misiunii permanente funioneaz personalul te+nic $i administrativ )$eful &ancelariei# secretari te+nici; cifrori# translatori; dactilografe etc.( $i personalul de serviciu )portari; buctari; grdinari; oameni de serviciu(. #. Misiunile temporare 5n relaiile internaionale n afara misiunilor diplomatice permanente un rol important ocup misiunile diplomatice temporare.
.1

;ctivitatea acestor misiuni a fcut obiectul unor reglementri de natur cutumiar. 5n cadrul @aiunilor Lnite a fost adoptat + n anul -FDF &onvenia privind statutul misiunilor speciale# care reprezint una din formele diplomaiei temporare. Din aceast categorie mai fac parte: a. de-egaiile la conferinele sau organizaiile internaionale; b. trimi$ii itinerani; c. birourile temporare.

Misiunile speciale &onvenia privind statutul misiunilor speciale este prima convenie adoptat n cadrul @aiunilor Lnite# fr a se convoca o &onferin special a statelor membre. De"initie. &onvenia precizeaz c misiunea special este o misiune temporar# care are un caracter de reprezentare a statului respectiv# trimis de un stat pe l"ng alt stat cu consimm"ntu- acestuia din urm + pentru a ndeplini pe l"ng el o sarcin determinat. Atri'u1iile misiunii temporare nu sunt stipulate n convenie# ele preciz"ndu'se de ctre statele interesate. *isiuni speciale pot fi trimise at"t n state# cu care statul trimitor are relaii diplomatice# c"t $i n state cu care statul respectiv nu ntreine relaii diplomatice# put"nd contribui la pregtirea condiiilor pentru stabilirea relaiilor diplomatice. /tructura misiunii speciale este asemntoare cu structura
.1

misiunii diplomatice permanente. Conditiile de trimitere a misiunilor speciale 'e,istenta acordului statului primitor atat cu privire la sarcina pe care urmeaza sa o indeplineasca, cat si cu privire la trimirea misiunii speciale de catre alt stat . 2cordul poate fi formal, uneori chiar si tacit sau cu un consimtamant ulterior prezentei misiunii, prin simpla primire a notificarii vizei cerute in acest scop. 3rimiterea4 acceptarea m.s. Nu este nici dreptul, nici obli$atia unui stat fata de celalalt. 5e o posibilitate6 Sarcinile unei misiuni speciale -trebuie e,plicit determinate prin acordul asupra obiectivului acelei misiuni. 7ste posbili ca partile, de comun acord sa modifice sau sa deplaseze obiectivul si sarcinile misiunii speciale si alte domenii sau probleme Mem'rii misiunii speciale -trebuie o obtina consimtamantul statului primitor. "entru membrii misiunilor speciale este suficienta notificarea numelui si prezentarea unui cv. Statul primitor este liber sa refuze numirea oricarui membru al unei asemenea misiuni. -art./ al #onventiei din 10(08 statul trimitator numeste la ale$erea sa pe membrii misiunilor speciale dupe ce va fi dat statului primitor toate informatiile utile cu privire la efectivul si compunerea misiunii speciale si mai ales numele si calitatea persoanelor pe care isi propune sa le numeasca. Statul primitor poate refuza sa admita o misiune speciala al carei efectiv nu-l considera rezonabil tinand seama de impre9urarile si conditiile care domnesc in acest stat si de necesitatile misiunii in cauza. 7l poate , de asemenea, fara sa motiveze sa refuze a admite orice persoana in calitate de membru al misiunii speciale.8 Or%ani+area misiunii speciale a6#omponenta si activitatea-unul sau mai multi reprezentanti ai statului timitator,
..

din care unul este desemnat ca sef sau autorizat sa actioneze in numele misiunii speciale. 7fectivul unei misiuni speciale, potrivit cutumei trebuie sa fie alcatuit dintr-un numar limitat de persoane. -in ceea ce priveste ne$ocierile cu asemenea misiuni se tine seama de re$ula simetriei ierarhice b6Sediul si localurile misiunii speciale- in localitatea ce va fi fost convenita prin acordul comun intre statele interesate. !n cazul in care lipseste un asemenea acord, sediul va fi stabilit in localitatea unde se $aseste )inistrul afacerilor e,terne al statului primitor. Statele pot conveni ca ea sa aiba mai multe sedii, in localitati diferite, dintre care vor stabili sediul principal. c6 an$ul sau precaderea misiunilor speciale- in cazul in care e,ista mai multe misiuni speciale in statul primitor, in afara unui acord special prealabil, dupa odinea alfabetica a membrilor statelor, folosita de protocolul statului primitor in cazul misiunilor speciale, pentru o ceremonie sau ocazie solemna, precaderea este re$lementata conform protocolului in vi$oare in statul primitor d6 !nceputul si incetarea functiilor unei misiuni speciale -inceputul- momentul stabilirii contactului oficial al misiunii cu ministerul de e,terne sau alt or$an al statului primitor asupra caruia se va fi convenit. -incetarea-in momentul indeplinirii sarcinilor pentru care a fost infiintata, ce i-au fost incredintate. )isiunea poate continua chiar daca intre parti a izbucnit un conflict armat sau a intervenit ruperea relatiilor diplomatice. ,ele%aiile la con&erine sau or%ani+aii internaionale 1. Statutul dele$aiilor la conferine internaionale sau la or$anizaiile internaionale este apropiat statutului diplomailor. 2ceste dele$aii beneficiaz de inviolabilitatea persoanei: de imunitatea locului unde se desfoar conferina: de faciliti de
.%

comunicare cu propriul $uvern. .. "rin #onvenia de la ;avana din 10.0, statutul dele$aiilor la #onferine i +r$anizaii internaionale este asimilat diplomailor obinuii. %. n baza #onveniei cu privire la privile$iile i imunitile Naiunilor <nite, dele$aii la or$anizaiile internaionale beneficiaz de imunitate personal, inviolabilitatea ba$a9elor i a documentelor, a reedinei: imunitatea de 9urisdicie: de privile$ii fiscale i vamale. -irouri temporare. trim"i itinerani 1. =irourile temporare sunt deschise de ctre un stat >ntr-un alt stat in scopuri comerciale: >n scopuri culturale: pentru or$anizarea unor e,poziii etc. #omisia de Drept !nternaional nu menioneaz aceste birouri printre formele diplomaiei temporare. .. 3rimiii itinerani sunt diplomai ad-hoc, >ndeplinind o misiune special >n mai multe state, fr a fi acreditai >n aceste state. n practica internaional, ei se bucur de anumite privile$ii i imuniti, av?ndu-se >n vedere statutul pe care >l au. Repre+entarea statelor (n relaiile lor cu or%ani+aiile internaionale cu caracter universal 1. n baza #onveniei de la @iena din 10*' privind reprezentarea statelor >n relaiile lor cu or$anizaiile internaionale cu caracter universal e,ist urmtoarele cate$orii de reprezentane ale statelorA 1. misiuni permanente ale statelor pe l?n$ or$anizaiile universale: .. misiuni permanente de observatori ale statelor nemembre pe l?n$ or$anizaiile internaionale:
.&

%. dele$aii la or$anele acestor or$anizaii i la conferinele convocate de ele si desfurate sub e$ida lor. .. n cazul +r$anizaiei Naiunilor <nite, instituirea misiunilor permanente de ctre statele membre, a fost aprobat de ctre 2dunarea Beneral la % decembrie 10&/, pnin ezoluia No. .'*4a4!!!. n acest document se precizeaz c misiunile permanente se instituie pentru a contribui la realizarea scopurilor i principiilor Naiunilor <nite. %. Numirea membrilor unei misiuni permanente nu este condiionat de consimm?ntul or$anizaiei respective, dan statul trimitor trebuie s o notifice at?t or$anizaiei, c?t i statului $azda al acelei or$anizaii. &. )isiunea diplomatic permanent pe l?n$ o or$anizaie internaional universal sau re$ional >ndeplinete funcii diplomatice de reprezentare i participare a statului la activitile or$anizaiei, contribuind la realizarea obiectivelor acesteia >n baza actelor constitutive convenite prin acordul statelor membre. '. Statul $azda al or$anizaiei internaionale are obli$aia s spri9ine misiunea permanent >n >ndeplinirea obli$aiiior sale. 2stfel, statul $azd faciliteaz obinerea cldirilor necesare pentru misiunea respectiv i $aranteaz privile$iile i imunitile de care beneficiaz personalul acesteia >n baza re$lementrilor internaionale >n vi$oare. 7vident, aceste obli$aii sunt asumate i e,ercitate >n baza pnincipiilor cooperrii i respectului reciproc, care $uverneaz funionarea or$anizaiei respective.

.'

T/MATICA R/!/RAT/0

eprezentarea la or$anizaiile internaionale Statutul 9uridic de care benefciaz or$anizaia internaional


.(

!muniti i privile$ii ale or$anizaiilor internaionale eprezentareala or$anizaii internaionale prin dele$aii i reprezentani nepermanei ai statelor membre #onferina internaional. Statutul 9uridic al participanilor la conferina internaional

-i'lio%ra&ie
1. -erindei$ ,an0 ,in (nceputurile diplomaiei rom2ne"ti moderne$ /ditura politic#$ -ucure"ti$ 1345 1. !elt6am$ R.7.0 Introducere (n dreptul "i practica diplomaiei$ /ditura ALL$ -ucure"ti$ 8998 8. Sida$ Andrei0 ,rept ,iplomatic$ /ditura :Vasile 7oldi"; Universit< Arad$ 8991 =. Sida$ Andrei0 ,rept diplomatic "i consular$ /ditura Au%usta$ Timi"oara$ 133> '. )alia, )irceaA Diplomaia- coli i instituii, 7ditura didactica i peda$o$ic, =ucureti, 10*' 4. Muraru V. Ioan$ ,rept constituional "i instituii politice$ -ucure"ti$ 133> >. Mi%a?-ele"teiu V. Raluca$ ,rept internaional$ Introducere (n dreptul internaional pu'lic @. AAAConvenia de la Viena cu privire la relatiile diplomatice? 1@ aprile 1341 0. Ce$ea nr. .(04.11% privind statutul Corpului diplomatic "i consular Romania in ress$

.*