Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Facultatea de Fizica si Inginerie Universitatea de Stat din Moldova

LUCRARE DE LABORATOR NR.3

Tema: Crearea unei retele LAN.

A efectuat: Panainte Eugenia Verificat: Diaconu Elena

Chisinau, 2013

Note Teoretice:
Open Shortest Path First in traducere: deschide nti calea cea mai scurt, este un
protocol IP dinamic destinat rutrii n interiorul unei reele mari (guvernate de un singur gestionar) - sistem autonom (AS). Principial, OSPF este bazat pe caracteristicile conexiunilor dintre interfee (englez link-state routing protocol). OSPF nlocuiete RIP ca protocol standard de interior ( Interior Gateway Protocol - IGP) n special n reele mari. Calitatea (metrica) legturii ntre interfeele ruterelor numit generic n cazul OSPF cost se stabilete matematic avnd definitoriu criteriul limii de band. Caracteristic pentru OSPF este baza de date cuprinznd linkurile spre routerele adiacente. Aceasta cuprinde o list a tuturor routerelor conectate direct - constituind miezul topologiei reelei. Pentru a menine actual baza de date corespunztoare topologiei este necesar un schimb permanent de informaie ntre routere. Schimbul de informaie se face prin intermediul pachetelor LSA ( Link State Advertisments) care cuprind o procedur ierarhic de anunare bazat pe prioritizarea routerelor din reea, a interfeelor unui ruter i a rolului (activ sau backup) jucat de fiecare link. Topologia reelei conduce la definirea ruterelor dup destinaia lor n cadrul AS (cu precizarea c AS este de fapt format dintr-un WAN i mai multe LAN-uri interconectate prin acesta): ruter destinat conectrii LAN la WAN-Area border router (ABR), ruter de transfer ntre AS-uri diferite Autonomous system border router (ASBR), ruter destinat traficului LAN - Internal router (IR), ruter destinat traficului WAN - Backbone router (BR) Printre avantajele OSPF se numr: mecanismul de evitare a buclelor de trafic, accept VLSM precum i CIDR (Classless InterDomain Routing), se preteaz la reele mari, conceptul de arie (ierarhizarea) contribuie la controlul rapid al schimbrilor de topologie i rearanjarea rutelor n funcie de noile condiii.

Enhanced Interior Gateway Routing Protocol (EIGRP) este introdus n 1994 de ctre Cisco sub
forma unui protocol de routare proprietar. EIGRP este o versiune mbuntit a IGRP cu care isi si pastreaza compatibilitatea. EIGRP este ca i predecesorul su un protocol de rutare bazat pe principiul distanei vectoriale, si const dintrun schimb de informaii cu celelalte rutere din reea, coroborat cu un proces intern de stocare a datelor primite de la acestea, incluznd detaliile bazate pe caracteristicile calitative ale rutelor raportate, pe baza cr or informaii se va lua decizia de alegere a rutei spre o anumit destinaie. Viteza mare de decizie privind nominalizarea unei rute n cazul unor schimbri de topologie n reea face din EIGRP un concurent al OSPF.

HTTP (Hypertext Transfer Protocol) este metoda cea mai des utilizat pentru accesarea
informaiilor n Internet care sunt pstrate pe servere World Wide Web (WWW). Protocolul HTTP este un protocol de tip text, fiind protocolul "implicit" al WWW. Adic, dac un URL nu conine partea de protocol, aceasta se consider ca fiind http. HTTP presupune c pe calculatorul destinaie ruleaz un program care nelege protocolul. Fiierul trimis la destinaie poate fi un document HTML (abreviaie de la HyperText Markup Language), un fiier grafic, de sunet, animaie sau video, de asemenea un program executabil pe server-ul respectiv sau i un editor de text. Dup clasificarea dup modelul de referin OSI, protocolul HTTP este un protocol de nivel aplicaie. Realizarea i evoluia sa este coordonat de ctre World Wide Web Consortium (W3C).

Rezolvarea:
1. Creati o retea locala virtuala formata dintr-un server, celput in un ruter (dupa necesitate) 3 switchuri si 19 calculatoare, fiecare switch are conectat 6-6-7 calculatoare, fiecare calculator apartine fiecarui coleg din grupa. 2. La sfirsit transmiteti setul de protocoale in retea: OSPF, RIP, FTP, EIGRP, TCP, DHCP, HTTP.

1. Am creat o retea local viruala.

2. Ipurile au fost introduse manual la fiecare calculator aparte.

3. In router au mai fost adaugate module de tip FastEnthernet

4. Protocoalele ce vor fi transmise.

5. Protocoalele in momentul transmiterii.

6. Controlarea daca pachetele se transmit la destinatie.

Concluzie:
In laboratorul dat am creat o retea formata din 3 switchuri, 1 router, 2 servere, 19 calculatoare. Toate componentele au fost conectate prin cablu FastEthernet. Fiecarui switch, cit si router, i-au fost atribuite cite o ip adresa. Ip-urile pentru calculatoare au fost scrise in fiecare calculator manual . DNS-Server se foloseste ca DNS-ul principal pentru fiecare calculator. Iar Server Google.md se foloseste ca un server pentru un sait ce poate folosi fiecare calculator.