dr. Dorin DRAGOS CODUL SECRET AL CRISTALELOR Enciclopedia cristalelor tamaduitoare VOLUMUL II Editura LUX SUBLIMA Bucuresti 2005 Colectia Terapii AlternativeEnstati Spoduen Spock ees Hiddenit Kunzit PARTEA A TILA (CONTINUARE) Indi Silla . odonit Nezosilca Larimar Fenacit. 0 tnosiica bli living 10“ petinot Zircon 10 Nett Euclaz 13 Ries Staureli 4 Gropa pital Topaz 18 prof (agama) Titanit (fen) 19 Supa meet Komerupin c tow 20 Ls Granati 21 i filosiica ‘Almandin 21 Chart Pirop Sue Spessartin 22 Sepenina Grossular 23 Cooke. Andradit B Agile Uvarovt 28 Pech Gaupe thicaioc de steaioas, 24 Tectoslica Sillmanit 28 Feldspati Andi 27 Feldspatiortoclazi Chiao. 27 Adataru Disten (cianit) 3s Piateatanl Soroslicas (pirsilica) 38 Amazonit Nezo-sorasilicati 31 Feldspatiplagioctai Tanzanit 31 Piarascareu Epidot 31 Labrador. Unakit 32 Danburi Cieostca 33 Feldspatoia Grupa bell 34 Lewcit Smarald 34 Nefain Acvamarin, 36 Lacan Morganit 38° Soda Heliodor 40 Seapotit a Grupa turmalinel 41 Seapolit 7 Turmalind neagra 4 zeolii ed Turmaling atbastra 45 Natl 102 Turmalin verde 46 Substante organice : 104 Turmalin ro. fs Chihlimbar 108 Turmalina rosie ‘3. Gaaat 106 Turmalina pepene. $9 PARTEA ALV-A sn 107 Turmalind gabens $0. Strategia fa crstaloterapie. Alt ccbositicagi $0 Abordarea petho-emosional Dioptaz Sp Abordarea eristalografca Hp Crisocol $2. Abordarea planctara th Ain 3 Abordarea elemental ie Content $3 Abordare pragmatic’ a Benito $e Modalieati de wtlzare.. c ne nasil simp 3} Indrumator terapeutic a Diopsid 3) Aspecte generale. oS Cromdiopsid $5 Aporatd cardiovascular. 122 ; Afectinilecadiace Ee4 Afectiunile vaseutare. 124 Aparatal respirator : 126 Tract respirator superior. 126 Tract respirator inferior 127 Aparatul digest 18 Aparacil urinar 133 ‘Aparatul genital. 135 ‘Aparatul genital feminin 136 Aparatul genital masculin cnssnsns 137 Sangele.. : 138 ‘Sistema! imum 139 Piele. eae 182 Sistomul endocrin : 183 ‘Metabolism. rons LAG Aparatul locomotor... 148 Sistemsul energetic oe Eis Pash: 153 Sistema! nervos 160 Simturi 161 Cap. ve 162 Geriairie 162 Pediaurie. 162 Tumori. Traumatisme, hemoragii Diferentierea cristalelor avind aceeasi culoare. ‘Semnificatia culorior. All (incolor), Violet Indigo Albsiru Roz 14 Verde. ends TO Galben 180 Portocall 184 Rosa. - 186 Brun 189 Negru. = eS 191 Metalic ae : 193 Cenusiu 193 Multicolore. a cages Arbori de decizie pe baza stailor psi 194 ‘Arborele de decise anionic. Arhorele de decize cationic Actiunile eristalelor vindeeatoare . Formulele cristalelor vindecatoare Bibliogratie.. Index chimi aes Index mineralogieicristalogratie. Index culori Index cristal Index terapeutic... st clasif fosfat colqu: nezos i ‘in nckPartea a Ill-a (continuare) DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE Siicaqi Sunt mineralele a clror parte anionic& are drept element structural de baz gruparea SiOs. Ocupi pozitia 8 clasificarea mineralogica generald: 1 — elemente; 2 — sulfuri; 3 ~ oxizi; 4 — halogenuri; 5 — carbonati; 6 ~ sulfaji; 7 ~ fosfati; 8 —silicati Gruparea SiO, de forma tetraedrict, are un atom de Si in centru si cite un atom de O tn fiecare dintre cele patru colturi ale tetaedrului'; ntre O si Si exista legituri covalente, adic& formate prin punerea in comun a cate doi electroni Fiecare O isi completeaza octetul de electroni de pe ultimul strat cu cite doi electroni: unul paricipind la legitura covalent cu Si i altul liber, aduednd o sarcind negativi fn total deci patra sarcini ne: A sat Gat P estat erosileas! negative), disponibil pentru a forma ciclosilicati legituri ionice cu diversi cationi (in consecinj3, formula corecti este Si0,4). Fiecare tetraedru (de SiO,) izolat va avea, asadar, patra sarin negative. Gruparea SiO, poate fi consideraté ca derivind din acidul omosilicic (SOM) prin Tndepirtareacelor patra proton (Si(OH). + SiO, + 4H). in unete inosilicati dublit minerale tetracdrele de SiO, apar izolate, dar in altele pot fi legate ine ele prin © comuni, la care ambii electroni (nu doar unul a singur) care completeazi octetul de SRC electroni de pe _ultimul strat participi Ia legitura covalenté. cu cate un Si; unul, doi tsi sau chiar {ofi cei patru O ai unui tetraedru pot fi comuni cu alte tetraedce. Agadar, tetmedrele de SiO, pot fi cin clasificarea care urmeaz vom mengiona doar -—-mineralele "fn continuare, in acest capitol, pentru simplitatea exprimarii, vom folosi: termenul de tetraedru tn locul sintagmel ,grapare tetracdricd de SiO,", prescurtarea .0 pentru sintagma ,atom de oxigen”; prescurtarea ,SI” pentru sintagma ,atom de siliciu” Gincluzand toate formele gramaticale: plural, enijy ete.)6 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE semnificative din punct de vedere terapeutic): > Teolate (nczosilicafi sau silicfi insular sau ortosilicai) ~ (SiOuI*: fenacit, olivine, granaf, zircon, staurolt, topaz, titanit(sfen), disten (cianit), andaluzit, silimanit, > Legate, la formarea legiturilor dintre tetracdre participand: ‘oun O ~ grupe de cite doua tetraedre — [Si:O;]° — sorasilicati (pirosilicati); doi O — tetraedrele se eaga tn: * inele (ciclositicafi) — (S103)"1 4 sau 6: beril, turmalind, cordierit, dioptaz, axinit: *lanturi infinite simple (inosilicay simpli, nur si piroxeni’)~[(SI03)"1a: diopsid, spodumen, jade ‘alternativ doi si trei O, forménd lanuri infinite duble (inoslicasi dubli, muri si amgfiboli) ~ [(SisO1s)"Te: actinot, tremolit, hornblends (intervine ea impuritate in euarful ochi-depisied), glaucofan (0 varietate a sa, crossitu, intervine ca impuritate in ewargul ochi-de-soim), riebeckit (0 varietate a sa, crocidolitul, intervine ca impuritate in " (hidroxt-silieat eu aluminiuy- Uil pentru cel care, clutindu-si pozitia in cadrul relafillor cu semenii, nu este capabil si-si recunoasca rolul, identtatea si vointa, confundandu-le cu ale oamenilor din jur si asumindu-si, drept proprit, nizuinfele unei anumite categorii umane (anumite prineipii, doctrine sau, pur si simplu, interese). Considerandu-le a avea valabilitate absolut8, el se dedic& fanatic acestor {eluri limitate, c&rora dintr-o Perspectiva egotia, ingust gi deformata le atribuie supremafie universala,crampondindu-se de iluzia cl este dreptl lui Si Je instaureze, chiar daca aceasta fl duce la izolarea de cei in numele ctrora pretinde cl lupt. Justtiar, habomie si intolerant, actioneaza egotic si impulsiv, restrangindu-si perceptia doar la acca comunitate umand (categorie etnic’, sociali sau profesionala, cere de rude, priteni sau interese), incapabil si vada ansamblul ori s& perceapa sensul general; astfel, igi margineste interactiunea cu exteriorul la cadrul rigid al unui set de norme gi de reactiistereotipice. Aceasti 18 Ia excese si fanatism (absolutism, totalitarism, intransigenfa), la actiuni si atitudini radicale, instinctuale, ‘mergind pind la separarea psihotica de restul lumii, este SUBLIMATA, sub acfiunea cristalului, in aspiratia spre absolut, {n bucuria pura, originara, de a exista dincolo de timp si spatiu, de a se identifica cu doringele si nevoile celor din jur, abandonindu-si egocentrismul si daruindu-se complet, cu abnegati, idealurilor eteme de bine, dreptate si adevar. Confuzia este distlaté in capacitatea de a distinge ceca ce este bun din influenfele exterioare, de a disceme intre propriu si strin, o datd cu definirea clara a relajiilor cu semenii, desprinderea de conveniente si diferentierea de ambianta. Omnul dobandeste, atfel,stabilitate si autonomie, isi recunoaste adevarata valoare si drepturile divine si adopt propria cale de evolutie, ascendent. Se rupe din mreaja amagitoare a trecutului, percepind adevarata totalitate gi unitate. Cauth si ‘exploreaza — perpetua lui aspirate de a descoperi adevarul ultim il conduce la trezirea sufletulu sia congtiinfi de sine. BoRO (Bo; valost elcau cu ce inere limita instau Justi (Popo perce: sterec radict aspire rept disces difere intent perpe sin FLuc ALS! pozit impo ierar acto arg noc dea meta sect oba Abar firea sufle Fw F (aD, din imp epic bri inde ings atl_SiLicaTt 9 BORO-HIDROXI-SILICAT CU ALUMINIU Ge. Illa — e&ulare, confuzie, deruti | Per. 2 — identitaea, sistemnul de 1dei si valori [| ALHO- 3 o SiO Bor — Confuzia este SUBLIMATA in discemamant in definirea proprei Wentitag. | (V- p.U-6) o z [B0,),(HO}AISLO)/" "7" (aluminiu-boro-hidroxisllicaly: Uil pentru cel care se tndoiegte de sine, de valoarea sa, aideitor sia decizilor sale, evitind si-si asume responsabilitatea lor ori si se angajeze in actiune; derutat, el cautl si incearca, dezarmind thsi usor in fata greutitilor, confuz gi schimbator, clutindu-i povifia in cadrul relatilor cu ceilalfi, este incapabil si-si recunoasca rolul, identitatea si vointa, confundandu-le cu ale oamenilor din jur si dept proprii,nizuinfele unei anumite categorii umane (anumite principii, doctrine sau, pur si simplu, interese), cirora dintr-o perspectiva egotic’, Ingusta si deformata, le atibuie suprematic universal. Acestor teluri limitate Ii se dedicat fanatic, luptind vehement pentru instaurarea lor; se cramponeaza de iluzia c& este dreptul lui sa-si instaureze propria lege, considerand-o c& are valabilitate absolut chiar daca aceasta Ml duce Ia izolarea de celal Justifar, habotnic si intolerant, actioneaza exotic si impulsiy, restringandu-si percepfia doar la acea comunitate umand (popor, clas& socials, grup de interese, familie, acolii sau, pur si simplu, gagc8), incapabil s& vada ansamblul ori si pperceapa sensul general; astfel, igi margineste interactiunea cu exteriorul la cadrul rigid al unui set de norme gi de reactii stereotipice. Aceasti tendinjl la excese si fanatism (absolutism, totalitarism, intransigenfa), la actiuni si atitudin radicale, instinctuale, mergind pana la separarea psihotica de restul lami, este SUBLIMATA, sub actiunea cristalului, in aspiratia spre absolut, in bucuria pura, originara, de a exista dincolo de timp si spatiu, de a se identifica cu dorintele si nevoile celor din jur, abandondndu-i egocentrismul si daruindu-sc complet, cu abnegatie, idealurilor eteme de bine, dreptate si adevar. Confuzia este SUBLIMATA in capacitatea de a distinge ceea ce este bun din influenfele exterioare, de a discerne intre propriu si strlin, o daté cu definirea clari a relajilor cu semenii, desprinderea de conveniente si diferentierea de ambiant fiinfa dobandeste, atl, stabiltate $i autonomie, vericalitate $i fermitate, igi contureaz& clar intenfile; recunascandu-si adevarata valoare si ceea ce fi revine prin drept divin si adoptand o cale proprie de evolutie, ascendenta, Se rupe din mreaja amigitoare a trecutului, percepind adevarata totaitate si unitate. Cauta si exploreaza, perpetua ei aspiratie de a descoperi adevarul ultim conducdnd-o la trezirea sufletulu sia constinfei de sine. Nehotararea si influenfabilitatea, confuzia si neincrederea, distlate, genereaz§ i capacitatca de a empatiza cu celal. FLUORO-SILICAT CU ALUMINIU [F—Atasament degenerat in disprot este SUBLIMAT in detagarea de principiile perimateJAI-SiOW. p. 1-6) z e [ALSiOFy Altrat in purtaea sa originard fn urma interac{iunil cu exterior, incapabil si-gi mal recunoasca roll, pozitia, identitatea, voin{a si aspiratlle, individul incearcd si-si compenseze starea de confuzie acordindu-si 0 importants exageratdsiesi si sistemului sdu de glndire si infelegere, dispretuind orice alte concepti si negind orice ierarhie, Cu mintea inglodata in amagirile trecutului, se hrdneste, egotic, cu iluzia c& Insemndtatea sa Ti di dreptul de a acfiona dup bunul plac, fie tmpingind pind la exces, fie Incllednd si distrugind indiferent ce principit sau valor, marginindu-si, astfel, interactiunea cu ambianfa la teribilismul stereotip si arbitrar al unor react care uzurp orice norma a bunuiu sim, Prin SUBLIMARE, sub acfunea cristalulu,niilismul si extremismul se transforma in capacitatea de a renunaailuzile si ritcirle trecutulu, la vechea personalitate sila sistemul de valori perimat, Astfel, confuzia se ‘metamorfozeaza in capacitata de a distinge ceea ce este bun din influenfele exterioae, de a discerne inte propriu si strlin, o dati cu definirea lard a reltilor cu semenii desprinderea de convenient si diferenferea de ambiant; fina dobindeste stabilitate si autonomic, recunoscindu-si adevarata valoare i ceea ce fi revine prin drept divin. Abandoneazd orice conditionare, se daruieste total unor principi si valoriinalte, isi cautA propria cale, cea mai scurti, fireasca si direct, tre descoperirea adevarului ultim, prin a cArui revelare renaste regenerat, o dati cu trezirea sulletului sia constintei de sine, FLUORO-HIDROXI-SILICAT CU ALUMINIU Pentru a-si feriiluzile despre insemnatatea si privilegile sale (O) de confuzia indus& de interactiunea cu exteriorul (AD, isi limiteaz& relaile cu ceilalti la stereotipia (Si) intransigenta a unor principi, idei ori interese limitate, asumate din afara (HO), pe care le transforma in criteriu de autoevaluare — isi inchipuie c& valoarea sa fi di dreptul (O) fie de a le ‘impune fntr-un mod exclusivist, hiperbolizandu-te importanta, fie de a le desfiinfa cu totul, disprefuindu-le (F): topaz lepidolit, charoit. Ansamblul aluminiu-fluor-hidroxil-silicat este caracterstie pentru structura topazului. De accea i ‘vom prezenta semnificata la topaz, folosind-o, ulterior, sila celelalte minerale ina ciror structurd este prezenta Aspectele involutive semnificate de partea anionicd, pot fi: iluzile egotice despre valoarea si drepturile sale, hranite din amagiri ale trecutului (0); reacfile stereotipice 1a care-si limiteaz comportamentul (Si); confzia indusa de interacjiunea cu exteriorul (Al) si/sau de tentativa de a-si defini personalitatea si sistemul de valori (B); ingustimea unui singur punct de vedere, inttansigenta, fanatism, habotnicic, (HO); tendinta de a se supraevalua (0 data cu sistemul siu de valori), degenerind in dispret si desconsiderare pentra sine si principiile sale (F).10 Descai EA CRISTAL )R VINDECATOARE Aspectele involutive desemnate de partea cationicd reprezinta tocmai modul in care fiinfa se iluzioneaza cu privire ta valoarea si drepturile sale (0), modul stereotipic in care se comporta cu semenii (Si), modul fn care se striduieste sé depijeascd starea de confuzie (Al, B), modul ingust (HOWexteemist (F) In care percepe realitatea. Sublimate, acestea genereaza aspectele evolutive desemnate de partea cationicd, prin a céror manifestar, fiinfa ajunge, in final, Ia manifestarea aspectelor evolutive semnificate de partea anionicd: recunoasterea adevaratei valori a fiintei sia drepturilor ei divine (Q); desprins de conveniente, stabil si autonom, se diferenfiazd de ambianti, definindu-si clar relaile cu semenii (Si); discerndimdnt si verticatitate in interacjiunea cu exteriorul (AD) silsau tn definirea propriei identixdfi (B); perspectiva atotcuprinedtoare, percepand adevarata totalitate, diruire detagata binelui tuturor (HO); abandonarea oricdrei condifionari, a conceptilor perimate, daraindu-se total-unor principii si valori inate (F). Rezultatul final, fell evolutiei spiritual, este trezirea sufletului si a const fei de sine, Nezosilicati ‘Au formula generalé [SiOq]* (asadar, procental de Si este redus: Si: O = I: 4). Tetraedrele de Sis nu au atomi de oxigen comuni, ci suntca nisteinsule izolate in edificiulcristalin (de aici denumirea de silicaii insular), ca si cum ar fi Vorba de siruri ale acidului ortsilicic (mai sunt numif i ortoslicafi). Tetraedrele au 4 O liber, fiecare cu cite o sarcina negativa. Inte tetraedre se afl cationi metalici care asigura coeziunea structuri (formand rejele tridimensionale) si echlibrul electric. Nezosilicaii se clasifict in funcjie de modul fa care sunt coordinafi acesti cationi: 1) tetraedrie: grupa fenacit fenacit); 2) octaedrie: grupa olivinei (olivind); 3) (Si0)* —octaedric si hexaedric (cubic): grupa granati [cu doua serii izomorfe: piralspite (pirop, almandin, spessartin) si ugrandite (wvarovit, grossular, andradit)) si grupa zircon (zircon). Nezosubsilicafii se clasified asemanator: 4) octaedrie: grupa staurolit(staurolt), grupa topaz (topaz), grupa sfen (sfen); 8) tetraedric: grupa silicafilor de aluminiu:disten, andaluzt,sillimanit. FENACIT ‘Are formula Be-Si0, (sau 2BcO-Si0:). CristalizeazA trigonal (romboedric), clasa romboedrict. Form, de obicei, romboedrict (a), lenticulard sau prismatica (6), terminati cu fete de romboedru. Unele fefe sunt zgrunturoase, altele striate vertical. Culoare: incolor, galben, galben ca. vinul, roz-pal, brim; urmit alba pleoeroism distinct (ineolor, portocaliu, galben); transparent, semitransparent, translucid; luciu sticlos; sparturd concoidali; clivaj bun ‘dupa unele fefe, imperfect dupa altele; durtate 7,5; iabil. Structura const in tetraedre izolate de SiO,, unite intre ele prin intermediul cationilor bivalenti de Be™ in coordinatie 4 (sunt legafi de 4 atomi de O din cadrul tetraedrelor de SiO.) [Gi Ta ~ timovat de exterioe|Per. 2 —identitatea, sistemal de idel gi valon] z z po IL6 [Be — Nesiguranfa, mimetismul fn opiil sant SUBLIMATE in Nexabiltate zs v BeSiO¢ Util pentru cel care, striduindu-se sisi defineaset propria ppersonalitate, este intimidat de contactul cu Iumea din afard; simfindu-se ‘observat, evaluat si criticat, dorindu-si susfinere si protecfe, el devine nesigur de . Raportul Mg: Fe variaza intre 16: 1 si 2: 1. Agadar, cationul ‘sential este Mg, Fe intervenind doar pentru-a nuanja si orienta efectele subtile ale olivinei. Cristalizeaz& fn sisteral ortorombic, clasa 2Zmmm (rombic-bipiramidala). Se giseste fie sub form de cristale izolate (prismatice scurte, ar gi oxide sticle color deM SiO, Toni com (chi liber elecu ea, fa wei de ru te, de fi ud at 3 SmicaTt u tabular), fie ca agregate granutare ort mase compacte. Culoare: diverse nuanje de verde (caracteristic este verde-oliv, dar 3i galben-verzu, gri-verde, verde-negru), altri de gilbui, cemusi, brun, brun-rosu, galben-brun, ros, roscat (prin oxidarea Fe), rarcoti incofori; pulbere incolora, rareori galbuie: urma alba, gilbuie; pleocroism slab: incolor pina la verde deschis, verde pind la verde-oliv; spirturd concoidald; durtate6,5-7, easant; translucid pind la transparent; luciu sticlos, pe splrturl gras. Crisolt si peridot sunt alte denumiri aribuite olivine, mai ales varietitilor fine, frumos colorate si transparente, din care se confectioneaza bijuteri Structurd. Olivinele sunt ontosilicati (nezosilicay) de Mg si Fe, adicd sunt formate din tetraedre izolate de SiO, (structuti de forma tetraedric3, avand in centra-un atom de Si gi in ficcare din cele patru coljari cite un atom de O) legate tntre ele prin cationii de Mg gi de Fe. Tonii de © formeazi o structuri hexagonali aproape compacti, cu simetrie rombica pseudohexagonali (schitati in figura b, coljul din stinga jos), in spaile libere ale structurifiind agezatiionit de Si si de Mg/Fe: Si* in coondine tetraedric (adit nonjurat de patra ©), iar Mg’"/Fe* — oetaedric& (adic& inconjurat de sase ©). Aceasti deosebire se datoreaza dimensivnii, mai mari a cationului Mg™/Fe® fata de cationul Si** (o sferd mai mare poate intra in contact cu mai multe sfere decat una mai mica). fn figura a este prezentati proiectia structurii pe planul (001). in figura b este prezentata distributa tetraedrelor de SiOx (pe fieeare rind, acestea sunt dispuse alternativ cu vleful in sus gi cu vaeful in jos; rladurile de tetraedre alterneaza cu rinduri de cationi bivalent) Olivina este, de fapt, denumirea generic a unei seri izomorfe de ortosilicai avand drept extreme Mgx(Si0.) ~ forsteit si Fe,(SiO,) ~ fayalit, Gr. Ila = timorat de Per. 3 — relafiile cu SiO | Gr. VIIIb — prin perseverenta, isi Per. 4 —actiune, exterior cella op depigese Indice datorie. mete & a ‘Tl-6) x a “Timiitata Ta de semen ext SUPLNATA FE —Taverunarca i propre opin ete SUBLIMATATS ‘in empatie i sensible persevereni in ielle benefice. 3 z v (Mg.Fe){SiO,): Este adesvati pentru cel care-st travesteste timiditatea in brufalifafe, comportamentul fluctuindui inte cele doud tendinte, decalate, ca manifestare, in timp (docil, pind nu demult, refuz4, pe neasteptate, s8 se mai supund), in spafin/conjunctural(timorat intr-un anumit context, devine abuziv in altal ~ de exemplo, la servic fafa de ‘cast; timid si complenat fata de anumite persoane, este despotic si insolent cu altele) ori ca nivel de manifestare (in interior nesigur, dar in exterior afigeaza o incredere agresiva). Trecerea de la o atitudine la cealalté. nu reprezinti 0 trezire ori un fenomen evolutiv, ci doar balansul intre dowd reacti stereotipice, in care individul isi incorseteazd teracfiunea cu semenii. Timorat la impactul cu mediul, fgi construieste, compensator, fel de fel de iluzii despre smnatatea sa, sprijinite pe criteri exterioare: poziie sociala sau profesional, venituri, opulenta locuinfei ori ‘masini, respectul, teama, admiratia sau invidia celorlalfi, onoruri, decorafi, diplome 5.a.m.d. Tocmai aceasté amiigire cu privire la importanja sa, destinath a-i camufla subrezenia launtrict, | face si-si aroge dreptul de a se impune ostentatiy si de @ da ordine, urmfrindu-si scopurile cu duritate si dispunind de ceilati ia mod arbitrar, asumiindu-si pstura omului puteric, care, stipan pe el, calcd in picioare tot ce-i std tn eale, Mult timp, el @ considerat c& absenja oriciror conflicte exterioare este condifia esential& pentru a-si gsi linigtea ~ obisnuits& abdice de la pierile personale, pentru a evita reprogurle sau ciocntile, ajunsese sA mu-si mai poati defini sentimentele, intenfile si prioritaile, {mpotmolindu-se fn atitudini de imprumut; si, deodati, cel, pana atunci, domnic de liniste si acceptind orice din partea semenilor, capati glas gi se rizvrateste. Sub actiunea olivinei insé, nesiguranja deghizata in violenff este SUBLIMATA in perseverenja tladiatt de sensibilicate iar revolta, explozie a obedienjei, se metamorfozeaza in tenacitatea deschisa catre sugestiile benefice — el depaseste, astfel, indoiala insuflaté de ccilalfi, nemaildsindu-se detumnat de opiniile acestora, si acfioneaz4, cu responsabiliate, spre indeplinirea menirii sale. Prin certitudinea tririlor si a gandurior sale, se diferenfiazA de tendinjele gregare involutive, isi recapata individualitatca, stabilitatea lfuntrick si autonomia in rlafi dobandind tinistea si echilibrul, care ji permit st-siconstientizeze valoarea autentica. Pierzindu-si,astel, rafiunea de & fi, neinduplecarea cu care 2drobea orice fmpotrivire (ca pentru 2-si demonstra anvergura si forta personalitiif) este Glistilaa in fermitatea ideilor sia sentimentelor, care-sustin in inifitiva curajoasd de a patrunde, dincolo de aparenfele realitii fizce, in tainele domeniului subtil. Emanate din tendin(a la subordonare pasiva, buncivoinja fai de semeni, compasiunea si infelegerea umplu sufletal de pace si armonie. Hotdrérea neinfricaté, modula de receptivitatea levata, ji devine cale spre regisirea de sine. «12 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE (Mg. FeISO.] SJ ] ‘Sistemul ortorombic: recitudine, direcfionare vertical, sublimare, aspirafie spre elevare, Clasa rombic- [=| bipiramidala: sublimare; actioneazi la nivel eteric, energetic, sublimnd nefncrederea, compensatd prin | \OLIVINA| rigiditate, in flexibilitatca aplicirii mui sistem de gndire stabil si coerent. forma tabulard. stabilitate Cristalul are culoarea verde uleioasa a frunzelor de mastin (de unde si numele), folosite in fitoterapie pentru efectul lor sedativ, antiritant, antiinflamator, emotient, calmant; de altfel, ramurile de maslin sunt un strivechi simbol al picii. Olivina are o actiune similars, aducnd pace $i infelepciune, triumfand asupra contradictilor, conflictelor si agresivittii, conferindu-le oamenilor linite, fericire $i bunastare, adic prosperitate' (olivina aduce noroc, in general, $i protejeazi de influengele negative; in particular. atrage bogatia ~ poate fi plasatd, ca un talisman ce inmuljeste banii, dupa caz, in portmoneu, casa de bani sau pusculita, i protejeaza de hoti; ba chiar se spune c& atrage dragostea, desi nu este Kimurit daca aceasta are legiturd cu efectul anterior). Mesajul cristalului este 8 adevarata tihna este cea din intimitatea fiinjei ~ de acolo trebuie indepartate conflictele si_neingelegerile, abolirea celor _exterioare nefiind decdt un mijloc de autoiluzionare. Ca uurmare, el accept: compromisuri pentru a evita reprogurile sau criticile, mergind pana Ia a-si reprima orice pretentii sau opinii susceptibile de ‘i incomoda pe ceilati si de a genera altercafi {In realitate inst, e1 nu reugeste si se detageze de adeviratele sale porniri, neficind decat si le indbuse — preful aparentei acalmii de la suprafata sunt zbaterea si tumultul din adancuri, generate de contradictia dintre tendinfele sale reale si falsele tipare comportamentale, cu de-a sila imprumutate de la altii pentru mentinerea stirii de armistitia ~ nu-3i mai poate defini sentimentele, intentiile $i priortaile, este nesigur de tririle si gindurile sale, nemaistiind care sunt ale lui si care impuse din afar8. Solutia pe care olivina o propune este, nu reprimarea, ci constientizarea acestor porniti rascolitoare, urmata de sublimarea si manifestarea lor intr-o forma elevat8. Candva lipsitt de personalitate, pasiv si dependenta de ceilalfi, fiinfa isi dobandeste, acum, autonomia fata de influentele strdine, isi configureazt individualitatea, cu luciditatea propriei valori, $i adopté 0 cale evolutiva proprie — astfel, si recapata constiinta de sine si echilibrul, care ti permit s8-si defineasc& propriile sentimente, intenfii si prioritai, avand certitu trdirilor si gndurilor sale Precum limpezimea cristalind a apei de izvor, olivina potoleste focul interior, ricoreste si calmeaza, emotiile ascufite si fierbingi (este uti in inflamafii, mai ales varietatea crisoli), insufland bunavointa si capacitatea de & vedea clar si fird pirtinire (este recomandatd in afectiunile oculare, inclusiv in durerile de ochi, care, cel mai desea, inseamna a privi cu patima si incordare). Este recomandata orgoliosilor, celor susceptibili, usor de lezat in amorul lor propriu elimindnd frica spirituala — teama de a evolua, de a se transforma, inspiratd, desigur, de ega incepind cu o anumita etapa, evolutia presupune dizolvarea ego-ului, adic abolirea acelei false structuri care ‘uzurpa rolul de centru al fiinfei). Prin intermediul unui proces de purificare a subconstientului, echilibreaza $i climina ideile fixe (mai ales erisolitul), dar si oscilaiile de temperament si instabilitatea emotionala, nervozitatea, i funea de nerabdarea, teama (in special crisolitul), depresia si melancolia; in plan fizic, aceasta se va reflecta in echilibrare a functiei suprarenalelor. Destinde si relaxeazA agitatia zgomotoasa, desclesteaz mintea de 21 frmantari, desprinzand-o de toate nemulfumirile si neimplinirile viefii $i ale muncii de zi cu zi, aducandu-i odihna. Este bucuria unei viefi trite ca un joc, in care nu te eramponezi de cAstigul cu orice pret ~ spiritul de Competitie este inlocuit de farmecul surprizei si al necunoscutului iar confruntarea cu orice ev vesel, plicut sau neplicut, este intimpinata cu freamatul curiozitatii. Este potiunea magica, hrénitoare si regeneranta, care ocroteste si stabilizeazA minfile dispersate de zbaterea cotidiand. Modereaza tendinta la exteriorizare, prevenind astfel inlénquirea in posesivitate si mfndrie. {ndividul isi injelege si isi asum locul in societate, acceptind necesitatea momentului si a punctului in care se afl; renunfand la inversunarea infururari, el capati adevarata independenta in fapte. Olivina il ajuta si dobndeasc& 0 perspectiva chibzuita atunci end tendinga este de a se aprinde si de a izbucni. Cind mania sau invidia, indarjirea ori gelozia ne macind, cumpatarea asezati a unei minti limpezi le domoleste, purificdnd focul distrugitor (care, altfel, ar arde si ar calcina), ‘metamorfozandu-1 in cAldurd generoasi, care se revarsi pentru tofi ~ focul viu, care sideste viata, 0 hraneste gi 0 ' Asemenea mislinului drut atenienlor de eitre“Athena, zeta fnelepeiunii,aflatd fn disput cu Poseidon, care le oferise un cal nravag si deci perspective rézboinice. f aun? proce dest petrec Deter peste crisol biorit Gitet pris durit bru: vverds (star. fier j culo: cupr radic cen, 3 ince biste nlot, SILICATL B perpetueazi. Ura, obida si invidia devin nobleje, diruire si larghefe, iubire iradiind pretutindeni. Este iubirea regali, solar8, nedramuitd, nelimitata, emanand fora masculina si fermitatea conducatorului, care conduce cu {ntelepciune si dragoste — detasarea senina il intit deasupra sentimentelor si pornitilor joase ale unui tican crud si meschin. Este cavalerul fra de prihand, care, in virtutea unui cod moral nescris, isi Iasi bundtatca si discemamantul si guverneze asupra invapaierii partinitoare, Detasat de faptele si evenimentele efemere, cu inima impacaté, el accept, deopotrivs, onorurile si oprobiul lumii ~ vanitafile sunt trecatoare si consuma fifa, 0 prébusesc: umilinta si cuminfenia supusd in fata rinduielilor Divine sunt poarta de acces, pe aripi angelice, catre Imparajia Cerurilor. In fiecare inimé, care bate pe pamént, sti un inger al Iui Dumnezeu gi nimeni nu pierde la jocul vieti, daca stie si-i respecte regulile. Susul si josul sunt in armonie, intunericul este echilibrul luminii, ziua si noaptea sunt talerele aceleiasi balan(e, ingeri si oameni cAnta laolalté, egali in Ochii si in Inima lui Dumnezeu. Avand aceasta capacitate de a inlétura resentimentele si emofile negative (mai cu scamé cele fierbinfi), olivina {indeparteazi rezonanjele joase din auri ~ pazeste, astiel, de energii negative, in particular de agresiunile din astralul inferior (farmece, cosmaruti, deochi — invidia este principala cauza a deochiului) si actiunea ei curativa generald (prepararea sau pistratea nor remedii naturale th vase de peridot se spune ca le-ar amplifica eficienta) — faciliteaza procesele de autovindecare. Este cunoscut faptul c& principalul organ afectat de acumularea energiilot fierbingi reprimate este ficatul — el ar trebui si le ,metabolizeze”; de aici utiitatea olivinei in suferinjele hepatice. Peridotul fereste au numai de otrava planurilor subtile, ci side cea a planului fizic: inepauri de insecte, museaturi veninoase, infectii (septicemii, apendicita, infecti virale ~ mai ales crisolitu!), dinamizand functia celulelor care para organism de. agenfii patogeni — leucocitele: legat de aceasta, este utilé si in afectiunile splinei; de asemenea, pentru tulburdrile legate de linia rosie (hemati). Influenfele negative exterioare nu sunt neaparat daunatoare ~ sublimate, ele pot fi 0 sursi de transformare lduntrica si clevare (otrava se transforma in nectar); procesul prin care se realizeazA aceasta este digestiz, subtila si grosier§ (care separa, disecd, analizeaza) — desféguraté in tubul digestiv, urmata de metabolizare in scopal asimilarii sau detoxificdrii si elimindrii — care se petrece in ficat; acesta este un alt argument subtil al utilitaii olivinei in afectiunile hepatice si digestive Detensioneaz, aduce liniste si odin’ ceior care au un somn frdinfntat, din cauza incrancendilor sau temerilor de peste zi, ori care sunt bintuifi de ginduri nefaste sau vise urite; elimina tendinja la autoacuzare (mai. ales crisolitul). sliniaza corpurile subsile, amplifica vibrafiile elevate, echilibreazi intreaga fapturi (inclusiv bioritmurile), putificand-o de rezonanfe joase si fecilitand tire elevate si emotiile pozitive; asigura un aport de energii benefice, de forji si vitalitate, ati in plan fizic, cit si mental-emotional; tonificd si energizeazi (influenjeaza pozitiy metabolismul energetic, prin actiunea bencfic& asupra tiroidei); regenereaza, favorizind refacerea armonioasé tuturor structurilor (este recomandaté in tratamentul leziunilor cu piérdere de substanté — ulcerati), Prin actiunea calda si prietenoasd a olivinei, prinde viata o noua find, curatd si sindtoasd, fericité si libera, Confera inspiratii elevate si darul profetiei (mai ales crisolitul. ZIRCON Este silieat de zirconiy @ZrSiO,). Intotdeauna confine cantit’fi mici de impurititi (responsabile de varietatea ccromatica): hafniu, uraniu, toriv, ytriu, niobiu, vanadiu si lantanide, care substituie partial zirconiul. Poate fi prezenta si (© cantitate mic8 de fosfor, probabil substituind siliciul. Cristalizeaz’ fn sistemu) tetragonal, in cadrul clasei 4/mmm itetragonal-bipiramidala). Forma tipicé a cristalelor este de prisme ptratice bipiramidate (terminate la ambele capete prin cite o piramid’ patratica). in aluviuni, apare sub forma de cristale rotunjite, din cauza actiunii abrazive a mediului; duritatea este 6,5-7,5 si este friabil. Culoarea obignuita este brung, dar poate fi incolor (diamant de Matara), galben (jargon), verde, royu, portocaliu, rogu-portocaliu (hiacint), albastru (starlit) sau chiar negra; malaconul este zirconul alp-aibastrui cu extremitifile brune (unele suse atribuie aceasté denumire Zirconului brun, in general). Culoarea depinde de cantitatea de fier pe care o confine si de gradul de oxidare. Dupa unele surse, culoarea intens rosie s-ar datora unei mari cantititi de oxid ccupros, Este transparent sau translucid. Adeseoti este slab radioactiv (In corelafie cu efectul subil: exprimarea de sine, manifestarea creatoare). Este printre pujinele si, in mod cert, cel mai important cristal timiduitor al sistemului tetragonal (eisturi de rut si seapoli). Struceurd, Tetracdrele de SiO, sunt izolate, dispuse simetrc prin oglindire si ordonate dupa o ax elicoidala: Zr este {in coordinatie 8, adica se leaga de 8 atomi dé O aparinand tetraedrelor de SiO,, realizind un ansamblu de forma unui bisfenoid dublu, e14 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE, Gr, IVb ~ indizneste \ZIRCO! Este un catalizator pentru creativitate deoarece aduce ordine in gnduri gi intenti,clartate gi determinare, fiind de ajutor celor care nu stiu clar ce vor si exprime, confuzi in idei, tendinfe si actiuni, nestiind incotro s& se indrepte gi ce s& fac. Nehotériti, incapabili s4 discearnd esentialul de colateral in cButarea originalitii, ei las& pe planul secund lucrurile importante — cele care le reflecta cu adevarat personalitatea — si se ocupa de aspecte ‘marginale ori trivial; rsipiti in nimicurile cotidiene, ei pierd vederea de ansamblu, iar anvergura intentiei,Intinsé peste spatin gi timp, se ingusteaza la mlrunfisurile proximitifii imediate. Este util pentru cei lipsiti de focalizare, din cauza nenumératelor imagini disparate, firi legiturA intre ele, care le populeazi mintea — ANS, sco ii sta sh devina congien de acece impregnarexidale, gindut tri pasate ‘Aduce coerent, coordonare si armonie intre difertele niveluri ale fiintei: fizic-eteric, mental- ‘emotional si cauzal. Lucrurile se petrec asa cum este dat, ordinea si necesitatea nefiind fortite, ci 100 intrinseci. Ceea ce se manifesta in afard este 0 consecinta a ceea ce deja exista in interior: orice ‘actiune in plus, ficutt doar asa ca o parere, isi releva inutiitatea, iar agitaia haoticd si vorbaria de prisos secituiesc inutil fiinta. Energia este conservati pentru introspectie, pentru contemplarea “~~ niversului luntric. Totul vine de la sine si de aceea totu! are precizia natural a firescului. Fiinfa se regenereazi prin reasezarea in mated; se reintoarce la pacea profunda a vibratiei originare si, regasindu-si rostul, se verticalizea28, pagind spre realizarea menirii sale. Zirconul induce o stare de meditatie, adundind constinfa intr-un focar situat chiar in central craniului (probabil Ia nivelul hipofizei), conectat cu focarul mentalului superior (cel de-al treilea ochi) si cu centrul suprem, pe care le energizeaza — confer entuziasm {njelept si aspirate spre Inalt; faptura devine 0 coloand spre infiit, euforie calm& in expansiune. Zirconul este cel mai important mineral care congine zirconiu. De aceea, pentru o injelegere mai claré a actiunii acestui cristal vindecdtor, cititorul este indemnat si reciteascd prezentarea semnificafei subtle @ zirconiului in sectiunea introductiva a citi. Zisconul incolor si transparent este folosit drept substitut pentru diamant, cu efect protector general, aduedind Claritate gi putere de pétrundere mental (stimuleaz& procesele mentale in general); est util in afectiuni endocrine, Zirconul galben (jargon) amplifica energia sexuala si atrage iubirea, inlaturd depresia, amplific’ atentia si discernamantul, agerimea si vioiciunea mintii, capacitatea de a sesiza circumstantele gi de a Tua decizii corecte gi prompie (de aceea aduce succes in afaceri). Hiacintul este zirconul rosu-portocaliu si este recomandat in alergit; varietifile care bat spre portocaliu. amplifici frumusejea, linistesc temerile, indeplrteazi gelozia, feresc de accidente si traumatisme in timpul calatorilor, protejeaza de hoti; cele care tind spre rosu aduc bogatie, protejeaza de dccidente si de traumatisme, au efect vitalizant si timiduitor in momentele de suprasolicitare fizica, ‘indeparteazi duretile. Zirconul bran aduce rezonanta planului fizic, material, conferind simful realititt si stabilitatea unei baze solide, bogatie si succes financiar. Zireomul verde aduce succes financiar. EUCLAZ Are formula AlBel(HO)(SiO,)]. Cristalizeazi monoclinic, clasa 2/m (prismatic). Forma cristalelor © regiume.la alta; habitusul general este mai degraba prismatic. Unele fefe au striafii verticale. Culoare: incolor, verde- palid (Cr), galben (Fe), albastru (Fe™);-urmA alba; pleocroism slab pln la puternic (gilbui, albastru, verde); dur Au de din ale hat ext sub din abs dir cak opr opr unr opr