Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Semne
Semne
Simptomele autismului sunt, de obicei, observate mai intai de catre parinti sau de alte persoane in primii 3 ani de viata ai copilului. Desi autismul este prezent de la nastere (e congenital), semnele acestei tulburari pot fi dificil de identificat sau de diagnosticat in timpul copilariei timpurii. Adesea parintii relateaza ca bebelusul lor s-a dezvoltat normal pana la 2 ani cand asociind cu un moment anume (un vaccin, o sperietura, etc) dezvoltarea s-a oprit sau chiar mai rau copilul a involuat. a o anamneza mai atenta, insa, putem vedea ca mici semne au e!istat dintotdeauna, dar au fost puse pe seama personalitatii lui mai independente sau au fost trecute cu vederea atat de parinti cat si de medicii pediatri. Adesea parintii devin ingri"orati atunci cand copilul lor nu vrea sa fie tinut in brate, cand nu pare sa fie interesat de anumite "ocuri si cand nu incepe sa vorbeasca. De asemenea, parintii sunt nedumeriti in legatura cu capacitatea copilului de a auzi. Adeseori, pare ca un copil cu autism nu aude# totusi in alte momente copilul da dovada de un real interes pentru anumite sunete semnificative si chiar subtile,(e!. $sa deschizandu-se, cand stie ca trebuie sa vina tata acasa, sau anumite melodii care ii plac) si nu este absolut deloc interesat de un zgomot puternic care se produce in imediata lui apropiere. De multe ori comportamentele lor bizare, in special cele care nu sunt evidente nu sunt luate in seama de parinti .(%copilul meu plange foarte tare cand e luat din parc dar si ceilalti copii care vorbesc fac la fel& spunea o mamica)
continua sa aiba unele dificultati in relationarea cu ceilalti oameni. Aceste persoane au, de obicei, o inteligenta medie sau peste medie.
)ana la doua luni, cel mic nu se trezeste singur cand ii e foame si obisnuieste sa-ti fi!eze cu privirea mai degraba barbia si gura decat ochii. ,ebelusul are de"a 3 luni, dar nu stabileste nici un contact vizual direct cu mamica. a aceeasi varsta, nu schiteaza nici un zambet. A implinit - luni, dar nu rade si nici nu face gesturi haioase. 'n "urul varstei de . luni, nu a inceput inca sa gangureasca. Are un an, dar nu raspunde sub nici o forma la comenzi. /u intoarce capul cand e strigat pe nume. /u intinde mainile sa fie luat in brate /u prezinta forme variate de mimica pentru a e!prima discomfortul (cand copilul este ud, murdar sau cand ii este foame) A implinit un an de ceva vreme, dar nu face semnul de 0pa-pa0 cu mana cand i se spune. a aceeasi varsta, nu priveste la un lucru spre care i se arata. /u zambeste ca raspuns la zambetul mamei. a 1 an si - luni, nu a inceput inca sa rosteasca diverse cuvinte. a 2 ani, nu leaga fraze cu sens. /u prezinta interes catre lucruri care le atrag atentia copiilor. )rezinta interes pentru anumite componente ale "ucariilor. /u ii atrage atentia "ucaria in ansamblul ei# pare sa se ataseze doar de anumite obiecte sau "ucarii. Are atitudini e!treme2 pasivitate e!cesiva (lipsa plansului, imobilitate, dezinteres fata de mediu) sau activitate e!cesiva (plange in permanenta, trece brusc de la o stare la alta de la plans e!cesiv la indiferenta e!cesiva) /u priveste niciodata persoana care ii da biberonul sau care il schimba /u-i place sa fie atins /u atrage atentia pentru a fi bagat in seama si a stabili comunicarea, cererea, supararea, imbufnarea, oftatul, tipatul, rasul. Are o intarziere in achizitia stadiilor dezvoltarii motorii
)ana la 1 an nu reuseste sa dezvolte abilitati de imitare si pana la 2 ani nu are limba" receptiv (nu intelege cateva comenzi simple, nu indica la comanda cateva obiecte sau partile corpului)
Limbaj si comunicare
copilul nu vorbeste sau vorbeste foarte putin invata tarziu sa vorbeasca are dificultati in pronuntia cuvintelor si in formularea frazelor utilizeaza un ton si un ritm anormal cand se e!prima. $neori vorbeste cantand nu poate initia sau continua o cerere sau o conversatie vorbeste incoerent, repetand cuvintele pe care tocmai le-a auzit repeta cuvinte si fraze, dar inafara conte!tului in care au aparut nu intelege comenzi simple nu pare a avea nevoie sa comunice nu reuseste sa asocieze etichetele verbale ale obiectelor2 ce este7 limba" stereotip si repetititv
Comportamente
face miscari repetitive (leganare, rasucirea mainilor, etc.) adopta rutine si ritualuri specifice
reactioneaza in mod e!agerat la cea mai mica schimbare. De e!emplu, simplul fapt de a schimba locul unui obiect poate provoca o criza emotionala intensa cand este suparat sau furios se poate automutila lovindu-se cu capul de pereti sau smulgandu-si parul, poate fi hiperactiv isi concentreaza atentia asupra detaliilor. De e!emplu, o roata care se invarte poate sa ii capteze atentia pentru mul timp dispune uneori de aptitudini deosebite intr-un anumit domeniu 4 de e!emplu, in muzica sau matematica. Apro!imativ 89+ din savanti sufera de autism, in timp ce 8 4 19+ din autisti dau dovada de geniu intr-un anumit domeniu. nu :tie s; se "oace adecvat cu "uc;riile, se ata:eaz; de o "uc;rie sau de un obiect anume de care se foloseste intr.-un mod bizar aliniaz; "uc;riile sau alte obiecte are activitati repetitive3stereotipe (deschiderea :i <nchiderea repetat; a u:ilor, <nv=rtitul <n "urul propriei a!e, fluturarea :i privitul m=inilor etc.)
Dezvoltare cognitiva
copilul nu raspunde atunci cand este strigat pe nume nu poate focaliza la cerere atentia pe un obiect, sau dimpotriva ramane fi!at cu privirea pe un anumit obiect sau in gol nu urmareste cu privirea campul perceptiv este in general redus si uneori orice obiect care nu este plasat in directia privirii, este ignorat nu r;spunde la stimuli auditivi are praguri de perceptie neadecvate, fie e foarte sensibil la unele sunete , lumini, etc, fie pare a nu simti durerea sau unele zgomote foarte puternice nu il fac nici macar sa clipeasca de asemenea simturile lui nu par a fi conectate intre ele, nu reuseste sa faca sinteza informatiilor senzoriale au dificultati in a e!tinde o achizitie intr-o situatie similara, pare ceva cu totul nou lipseste schema corporala comportamentele imitative sunt dobandite cu dificultate si rareori sunt aplicate spontan de multe ori e!ista o discrongruenta in dezvoltare, unele abilitati sunt foarte dezvoltate si altele raman flagrant in urma pot aparea cazuri de e!celari intr-un domeniu (e!. (atematica, arte, limbi straine) in acelasi timp in care alte abilitatile (e!. de autoservire) raman in urma.
Comportamente ? reactii 3 raspunsuri ale organismului la anumiti stimuli. SD ? stimul discriminativ ? cerinta care i se da copilului, comanda, conte!tul care declanseaza un raspuns din partea copilului. Sitting ? lectia, care consta intr-o serie de trial-uri din acelasi program. Dureaza in medie intre 3 si 8 minute. Trial ? unitatea de invatare in A,A care se compune din 3 parti2 SD (comanda), C (raspunsul copilului), si SC (recompensa oferita in urma raspunsului). Program ? un comple! de abilitati pe care copilul trebuie sa le invete ()otrivire, Derbe, )ozitii spatiale, Schema corporala, 'mitare verbala etc) temi ? componentele unui program ()rogramul ESchema corporala& are urmatorii itemi2 gura, cap, mana, ureche etc) Prompt ? a"utorul cel mai mic dar suficient care trebuie oferit copilului pentru ca acesta sa dea un raspuns corect. !ass Trial ((F) ? prezentarea in sitting a unui singur item de 8, - ori, ma! de 19, 12, de e!emplu daca se invata obiectul Ecaiet&, in sittingul respectiv se va lucra doar itemul Ecaiet&. "andom rotation (CC) ? prezentarea total aleatorie in sitting a itemilor invatati dintr-un program, fara vreo regula3tipar anume. "eceptiv ? intr-un program receptiv copilul demonstreaza ca intelege limba"ul prin raspunsuri corecte non-verbale. #$presiv ? un program e!presiv cere copilului sa dea raspunsuri verbale. Ac%izitie ? un item masterat, un raspuns invatat. $n item nou introdus este considerat in curs de achizitie. Distractor ? un item asemanator cu cei in curs de achizitie care nu se targheteaza in programul respectiv. Distractorul trebuie sa fie necunoscut, sa nu atraga atentia copilului si se prezinta copilului odata cu itemul tinta. tem masterat ? un item se considera a fi masterat atunci cand copilul raspunde la el in 3 sittinguri corect in procent mai mare sau egal cu G9.
ASHI'AF'A )J/FC$ '/FJCDJ/F'J FJCA)J$F'IA '/ A$F'S( Strada Fitus, nr. -, sector B, ,ucuresti KKK.autism-aita.ro
#&AL'A"# N T ALA
/ume2 Data nasterii2 Domiciliul2 )erioada evaluarii2 Anamneza2 Detalii ale dezvoltarii in copilaria mica2
)robleme de alaptare3alimentatie7
)area ca este foarte cuminte7 Jra interesat de alte lucruri decat cele care insemnau nevoile lui de baza7 Jra interesat de anumite lucruri ciudate, cum ar fi razele de lumina, miscarea obiectelor, umbrelor, frunzelor, rotilor7
Alte probleme2
)bservatii generale2 Arata ca un copil aparent normal2 5ace grimase7 J!presia faciala (priveste in gol7 5ace contact vizual7
)rezinta comportamente rutiniere repetitive7 Aseaza totul intr-o anumita ordine, urmeaza anumite rutini de la care nu se abate7
Are activitati repetitive creative7 5ace siruri7 Deseneaza urmand anumite sabloane7
Data2 )siholog2