S1

( Titlu )

Producerea si propagarea sunetelor

S2 Vibratiile corpurilor materiale se propag prin aer (si, in general, prin orice alt gaz) si ajungnd la ureche produc senzatia auditiv, pe care o numim sunet. Trebuie s mentionam ns c nu toate oscilatiile receptionate de ureche sunt percepute auditiv. Obiectul acusticii l constituie studiul producerii si propagarii sunetelor, incluznd aici nu numai vibratiile auditive, ci si pe cele care nu produc senzatie auditiva, cum ar i ultrasunetele. Vibratiile produse ntr!un punct al unui mediu se propag n acel mediu din aproape n aproape sub orm de unde. "n aer (ca si in orice al gaz) sau n lichide avem de!a ace cu unde longitudinale. #ndele sonore iind oscilatii ale mediului, produse de vibratiile unor corpuri materiale, vor avea proprietatile undelor elastice. S3 "n unctie de viteza sursei n raport cu viteza de propagare a sunetului avem trei situatii$ a) Viteza sursei sonore (u) mai mica decat viteza (v) a sunetului b) Viteza sursei sonore (u) este egala cu viteza (v) a sunetului c) Viteza sursei sonore (u) mai mare decat viteza (v) a sunetului %orpurile care se misca cu o vitez mai mare dect cea a sunetului (supersonice) produc, prin comprimarea aerului n directia de naintare, o und care nu are caracter periodic. O ast el de unda se numeste unda de soc sau unda balistica. &le provoaca senzatia unui soc puternic. 'ceste unde apar de e(emplu, n cazul proiectilelor sau al avioanelor cu reactie. S4 2. Calitatile sunetului )unetele pot i caracterizate prin trei calitati principale$ inaltimea, intenstitatea si timbru. a) Inaltimea sunetului este proprietatea sa de a i mai pro ound (grav) sau mai acut (ascutit, subtire). &(perimental s!a constatat ca inaltimea sunetului depinde de recventa oscilatiilor sonore. 'st el, urechea apreciaza doua sunete cu aceeasi inaltime (sunt la unison) daca au aceeasi recventa, iar n cazul n care au recvente di erite, este mai nalt (acut) cel care are recventa mai mare. *in aceasta cauza, naltimea sunetului se e(prima numeric prin recventa undei sonore.

b) Intensitatea sau taria sunetului ntr!un anumit punct din spatiu este determinat de cantitatea de energie pe care o transport unda sonor n unitatea de timp prin unitatea de supra ata asezat n acel punct, perpendicular pe directia de propagare. c) Tim rul. "ntre sunetele de aceeasi intensitate si naltime, emise de instrumente di erite e(ist o deosebire calitativ pe care o numim timbrul sunetului. #n corp material emite, n a ara sunetului undamental si o serie de sunete de recvente superioare nsa de intensitati mult mai mici dect a celui undamental. &(perienta arat ca timbrul undei sonore depinde de numrul, naltimea si intensitatea sunetelor superioare, dar nu depinde de di erenta de aza dintre aceste vibratii (mai e(act). )unetele vocale sunt produse de vibratia corzilor vocale sub actiunea unui lu( de aer. %ele muzicale sunt emise prin modi icarea distantei si tensiunii n corzile vocale sub actiunea muschilor gatului. S! 3. Perceperea sunetelor +erceperea sunetelor de catre om se realizeaza prin intermediul urechii. )ub actiunea unui sunet de inaltime ( recventa data), vibreaza anumite ibre ce stimuleaz terminatiile corespunzatoare ale nervului auditiv, care la randul su transmite in ormatia la creier. ,ervii auditivi trans orma energia vibratiilor produse in ureche de undele sonore in mici impulsuri nervoase (biocurenti) care produc in creier o senzatie auditiva(care depinde de varsta si de starea receptorului auditiv). -recventa sunetelor audibile este cuprinsa intre apro(imativ ./ 0z si 12222 0z. 'ceste limite variaza insa de la o perosoana la alta si in general cu varsta. Vibratiile de recventa mai mica decat ./ 0z se numesc infrasunete, iar cele peste 12222 0z se numesc utrasunete. S" )e constata deasemenea ca si intensitatea sunetelor este cuprins ntre anumite limite si anume, apro(imativ intre 34.2!.1 56m1 si 14.21 56m1. 7ntensitatea minima a sunetului care determina senzatia minima se numeste prag de audibilitate. *ac intensitatea sunetului creste oarte mult, n ureche apare o senzatie de presiune si apoi de durere. 7ntensitatea ma(ima peste care apare aceasta senzatie se numeste prag tactil sau pragul senzatiei de durere. 8imitele de intensitate depind de recventa sunetului. 'st el, se constata ce pentru recvente cuprinse intre circa .222 0z si 9222 0z urechea este cea mai sensibila pragul de auditibilitate este cel mai jos, atingand valori de ordinul .2 !.1 56m1. +entru recvente mai joase sau mai inalte, urechea este mai putin sensibila, pragul de audibilitate iind mai ridicat.

S" 7ntensitatea senzatiei auditive (intensitatea subiectiva a sunetului) nu este proportionala cu intensitatea sunetului izic de inita mai sus. 7n general pentru un sunet de o recventa data, senzatia auditiva creste rapid cu cresterea intensitatii si apoi, cand ne apropiem de pragul senzatiei de durere, intensitatea trebuie sa creasca oarte mult pentru ca urechea sa perceapa o di erenta, deci intensitatea subiectiva a sunetului nu poate i masurata cantitativ e(act. S7 Pentru a percepe o vibratie ca sunet, in afara conditiilor de frecventa si intensitate mai exista si o conditie de durata. Astfel, pentru ca un om obisnuit s perceap bine naltimea unui sunet, trebuie ca urechea sa s primeasc unde sonore cel putin timp aproximativ o sutime de secunda, adica cel putin 5 vibratii pentru un sunet de 500 Hz, 10 vibratii pentru 1000 Hz etc. otusi, dupa mult exercitiu, aceasta limita coboara sensibil a!un"and, de exemplu, la # vibratii pentru a percepe destul de corect inaltimea unui sunet intre $0 Hz si %000 Hz. S8 &ursa sunetului Pra"ul audibilitatii (liniste absoluta) ,reamtul frunzelor &oapte Pasi, ruperea hartiei .orbirea 2uzica tare la radio 'ituirea 2otor avion la % m departare 'ivelul (decibeli) 0 10 #0 $0 50 / 01 -0 100 1%0 *ntensitatea sunetului 10+1# 10+11 10+10 10+10+0 + 10+5 10+$ 10+# 10

S#

Patologia acustic$%

1. &ipoacuzia
'e(initie% 0ipoacuzia reprezinta diminuarea acuitatii auditive (cu cel mult 12 decibeli). 'tunci cand acuitatea auditiva este diminuata oarte mult sau dispare complet, vorbim de surditate. :radul pierderii auzului este stabilit cu ajutorul audiometriei tonale. 7n unctie de acesta, hipoacuzia este clasi icata in patru categorii$ usoara, moderata, severa sau pro unda. Protezele auditive% ;olul protezelor auditive este acela de a ampli ica sunetele si nu de a restaura unctia auditiva alterata. & icacitatea lor depinde de doi actori importanti$ natura si gradul pierderii auzului. Prevenirea )ipoacuziei% +ierderea auzului legata de inaintarea in varsta nu poate i prevenita. Totusi, unele masuri pot i luate pentru a preveni hipoacuzia cauzata de traumatismele sonore si constau indeosebi in evitarea e(punerii la zgomotele puternice.

S1*

2. Surditatea%
'e(initie% +rin surditate se intelege scaderea usoara sau grava, unilaterala sau bilaterala a acuitatii auditive mergand pana la co(oza ! adica abolirea completa a auzului. )urditatile pot i tranzitorii sau de initive, usoare, medii sau grave, unilaterale sau bilaterale, de transmisie (cauza este localizata la nivelul urechii e(terne sau medii) sau de perceptie (cauza este localizata la nivelul urechii interne si6sau la nivelul sistemului nervos peri eric sau central < surditate central). )urditatea de transmisie este rezultatul unor obstacole situate n calea sunetului n trecerea de al e(terior spre urechea intern. )urditatea de perceptie este cauzat de leziuni ale urechii interne, a ectiuni ale nervului auditiv V777 sau a lezrii corte(ului auditiv. )urditatea de tip central ia nastere din lezarea nervului auditiv datorit unor trauma sau tumori ale nervului sau tumori care comprim anumite zone din corte(.