Sunteți pe pagina 1din 13

CAPITOLUL 15 PROTECTIA AUTOMATA IMPOTRIVA CURENTILOR DE DEFECT ( PACD) IN INSTALATIILE DE JOASA TENSIUNE

15.1 Protectia diferentiala Cel mai important efect pentru noi al protectiei diferentiale , este acela ca ne protejeaza impotriva electrocutarii (in Italia ,aceasta protectie este in general cunoscuta sub denumirea de salva vita) . Majoritatea tarilor europene recomanda o astfel de protectie , in unele fiind chiar obligatorie prin legi si normative in special la consumatorii casnici unde nu e ista personal calificat de e ploatare al instalatiilor electrice , iar normele internationale tind catre aplicarea ei generalizata . !olosind protectia diferentiala se asigura un inalt nivel de securitate in e ploatarea instalatiilor electrice , evitand eventualele accidente ce pot fi provocate prin electrocutare in special in cazul intrebuintarii de aparataj sau utilaje ce functioneaza in medii umede sau ude (sau folosesc apa) cum ar fi " masini de spalat rufe sau vase , boilere electrice , piscine , bai jacuzzi , centrale termice , aparate de aer conditionat , pompe de apa , hidrofoare , prize amplasate in bai pentru aparate de ras sau pentru uscatoare de par , diferite unelte actionate electric folosite la gradinarit (masini de tuns iarba , pompe pentru stropit sau irigat) , iluminat e terior (lampi amplasate pe stalpi metalici , pitici luminosi de gradina) , firme sau reclame luminoase . #rincipiul de functionare $iferentialele sunt echipate cu o bobina (tor) , care sesizeaza in permanenta echilibrul dintre curentul de pe faza si cel ce se intoarce pe nul . In cazul aparitiei unui consumator intre faza si impamantare (de e emplu , prin atingerea cu mana a fazei si a unui obiect metalic aflat in legatura cu pamantul , curentul va parcurge traseul faza%pamant trecand prin corpul nostru) sau prin punerea directa a fazei la pamant , bobina sesizeaza dezechilibrul dintre faza si nul (curentul de pe faza devenind mai mare fata de cel de pe nul) dand instantaneu comanda de deconectare a circuitului suprimand astfel riscul electrocutarii . $escriere , caracteristici tehnice #entru realizarea protectiei diferentiale e ista trei tipuri de aparate , conform normelor I&C '())*%( si I&C '())+%( " % intrerupator diferential % disjunctor (siguranta) diferential(a) % bloc de protectie diferentiala (cel mai des folosite fiind primele doua , motiv pentru care in continuare ne vom referi numai la acestea) . Intrerupatorul diferential asigura protectia contra contactului direct cu partile aflate sub curent . $isjunctorul diferential asigura in plus protectia la scurtcircuit si la suprasarcina prin releul magneto%termic cu care este echipat . Atentie ! In cazul folosirii unui intrerupator diferential pentru protectia mai multor circuite la electrocutare , se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (sigurante automate) calibrate corespunzator curentilor fiecarui circuit , iar intrerupatorul diferential va fi dimensionat astfel incat suma curentilor circuitelor protejate sa nu depaseasca curentul nominal al acestuia . (

Curentul nominal (In) al intrerupatoarelor (diferentiale sau separatoare) reprezinta curentul ma im admis de acesta .,a depasirea curentului ma im admis (suprasarcina) intrerupatorul -. va declansa , ci se va deteriora. #entru disjunctoare (diferentiale sau automate) , curentul nominal (In) reprezinta valoarea curentului la care aparatul va declansa deconectand circuitul protejat in caz de suprasarcina (incarcarea circutului peste valoarea la care a fost dimensionat) sau la scurtcircuit . /alorile curentului de defect (rezidual) sau sensibilitatea diferentialelor cum se mai specifica in unele documentatii , care comanda deconectarea circuitelor pot avea valori de () , 0) , ()) 0)) , 1)) m2 , iar timpul de declansare poate fi instantaneu sau cu intarzieri de 3) 4 0)) ms . $upa felul curentului in care sunt utilizate , diferentialele se clasifica in urmatoarele tipuri " % 2C % pentru curent alternativ % 2 % pentru current alternativ sau continuu % 5 % selectiv , pentru curent alternativ sau continuu , cu intarziere la declansare pentru asigurarea selectivitatii , fiind folosite ca intrerupatoare diferentiale generale . 2vand in vedere faptul ca pentru corpul omenesc curentul periculos este de la 1)m2 in sus , valoarea sensibilitatii diferentialelor ce se vor monta pe circuitele care le vrem protejate impotriva electrocutarii va fi de 0) m2 (e ceptie la alimentarea unor bai jacuzzi , cand fabricantul acestora impune() m2) . In cazul folosirii unui diferential general de tip 5 (montat de regula in firida de bransament) valoarea curentului de actionare al acestuia va fi de cel putin 0 ori mai mare decat al diferentialului din tabloul pe care il alimenteaza. 6inand cont de principiul de functionare (comparatia dintre curentul de pe faza si cel de pe nul) si in functie de sistemul de alimentare , diferentialele se e ecuta in 7 variante " % bipolare (pentru sistemul monofazat " faza si nul) % tetrapolare (pentru sistemul trifazat " 0 faze si nul) . $isjunctoarele diferentiale pentru sistemul de alimentare monofazat se fabrica in 7 tipuri " % faza 8 nul , avand protectia magneto%termica doar pe faza si au dimensiunea a 7 module de (9,1 mm. % bipolare , avand protectia magneto%termica si pe faza si pe nul , cu dimensiunea a 3 module de (9,1 mm. $isjunctoarele diferentiale tetrapolare au dimensiunea a 3 module de (9,1 mm (pana la 07 2) si a 9 module de (9,1 mm (peste 07 2) . Intrerupatoarele diferentiale au dimensiunea a 7 module de (9,1 mm (cele bipolare) sau a 3 module de (9,1 mm (cele tetrapolare) . $iferentialele se produc la urmatoarele valori ale curentului nominal (In)" % intrerupatoare " (' , 71 , 3) , '0 , *) , ()) 2 . % disjunctoare " 0 , ' , () , (' , 7) , 71 , 07 , 3) , 1) , '0 2 . 2legerea diferentialelor ,a alegerea diferentialelor se va tine seama de urmatoarele caracteristici ale acestora , corelate cu schema de montaj specifica fiecarei situatii in care sunt folosite " % curentul nominal % curentul de defect (rezidual , sensibilitatea de declansare) % timpul de declansare (instantaneu sau cu temporizare) % modul de alimentare (monofazat sau trifazat) % selectivitate 7

:ecomandari utile (dar nu obligatorii) () 4 6estati lunar buna functionare a diferentialelor prin apasarea butonului 6 (6est). -ota " 2cesta actioneaza doar cu diferentialul aflat sub tensiune (alimentat). 7) 4 #rotejati cu diferentiale doar circuitele cu pericol real de electrocutare. -u are rost sa cuprindeti in aceasta categorie de e emplu iluminatul interior din camerele de locuit (sau macar lasati neprotejat un circuit ce deserveste iluminatul in zona tabloului electric pentru a putea remedia un eventual defect) . 0) 4 In conditii normale , valoarea de 0)m2 a curentului de defect este suficienta pentru protectia dumneavoastra . -u e agerati alegand valoarea de ()m2 in idea ca veti fi mai bine protejat , aceasta folosindu%se in conditii mai deosebite . In cazul folosirii valorii de ()m2 e ista riscul ca diferentialul sa declanseze fara nici un defect in instalatie , doar datorita interferentei dintre faza si impamantare daca s%au folosit conductoare sau cabluri cu izolatie de mai slaba calitate . 3) 4 2vand in vedere faptul ca pretul unui intrerupator diferential este apro imativ egal cu al unui disjunctor diferential (()) 4 (7) :;-) , iar cel al unui disjunctor automat tip faza8nul este de circa 7) 4 71 :;- , pentru locuintele cu instalatii electrice mai modeste se poate folosi un intrerupator diferential pentru protectia mai multor circuite in locul disjunctoarelor diferentiale (cate unul pe fiecare circuit). Avantaje" se realizeaza o reducere a costurilor si a dimensiunii tabloului electric (un disjunctor automat ocupand ( modul , iar unul diferential ocupand 7 module) . Dezavantaje " in cazul unui defect pe oricare din circuite intrerupatorul diferential va declansa , deconectand toate circuitele pe care le protejeaza , iar identificarea circuitului defect facandu%se prin tatonari decupland toate disjunctoarele automate si cuplandu%le apoi pe rand observand la care din ele va decupla din nou diferentialul .

15.2. Protectia la supratensiune In general aparatele electrocasnice (monofazate 4 77) /) rezista pana la o tensiune de ma im 73) / . In mod accidental , in reteaua de alimentare poate aparea o tensiune mai mare (0*) / datorita unei racordari sau manevre gresite pe traseul de alimentare sau in postul trafo cu ocazia anumitor interventii) ducand la distrugerea aparatelor electrice , chiar daca aceasta tensiune mai mare (supratensiune) dureaza doar cateva secunde. #rotectia la supratensiune se poate realiza folosind un releu ;/# . 2cesta va declansa la o tensiune cuprinsa intre 7') 4 7*) / , timpul de declansare fiind sub ),7 secunde . $imensiune < ( modul de (9,1 mm . -u are limita la puterea racordata. &ste echipat cu un indicator luminos (,&$) , care indica buna functionare (si totodata prezenta tensiune). $in schema alaturata se observa ca releul ;/# functioneaza doar asociat cu un intrerupator diferential . .

15.3. Protectia de nul la firida de abonat PNB #rotectia de nul pentru firida de bransarnent a abonatului #-= trebuie sa indeplineasca urmatoarea functie" Sesizarea si decla sarea a!"#$a"a a i "rer!%a"#r!l!i di &irida de 'ra sa$e " la a'# a" i caz!l i "rer!%erii c# d!c"#r!l!i de !l i a$# "e de aces" i "rer!%a"#r( res%ec"i) i caz!l a%ari"iei ! ei "e si! i %e !l care de%ases"e # a !$i"a )al#are li$i"a ad$isa de"er$i a"a i &! c"ie de "i$%!l de decla sare %ri %r#"ec"ia PN*+ 5e estimeaza urmatoarele valori limita admise pentru tensiunea pe nul .- in functie de timpul td de declansare prin protectia #-=" % 0) / pentru td > ),1 s % 1) / pentru td ? ),7 s #entru ),7 @ td @ ),1 s se admite o tensiune in intervalul 0) @ .- A 1) /. 2ceste valori au la baza limitele ma ime admise pentru" % deplasarea punctului neutru a retelei cu cel mult 0) / timp indelungatB % tensiunea de atingere .a impusa de 1) / in cazul declansarii rapide a circuitulul cu defectB #rin functionarea #-= se evita urmatoarele efecte daunatoare" . % distrugerea receptoarelor electrice datorita supratensiunilor care pot aparea la intreruperea conductorului de nul in amonte de intreruptorul firidei determinate de dezechilibrele intre consumatorii racordati pe diferite faze la un acelasi abonat sau la abonati diferitiB 3

% tensiuni de atingere periculoase pe conductorul de protectie #& datorita cresterii peste limita admisa a tensiunii conductorului de nul .-. Introducerea #-= este mult inlesnita de e istenta la abonati a protectiilor diferentiale cu $$: care presupune prevederea in firida abonatului si a unui intreruptor cu bobina de declansare. 5chemele electrice de principiu prezentate mai jos privind #-=, cuprind si protectia diferentiala cu $$:. !ata de cele de mai sus, de regula #-= trebuie asociat protectiei diferentiale cu $$:, folosindu%se pe cat posibil echipamente modulare. :acordarea protectiei #-= in firida de bransament mono sau trifazata cu protectie diferentiala la curent rezidual (simbolizat !#$m % monofazate sau !#$t % trifazate) trebuie realizata astfel incat functiunile #-= sa fie delimitate de functiile protectiei diferentiale #$ si deci trebuie prevenite functionarile false a #$ la intreruperea nulului. #rotectia #-= trebuie sa controleze totdeauna tensiunea pe conductorul de nul al abonatului, prin intermediul conductorului de protectie #& racordat in amonte sau aval de contactul de nul al intrerupatorului I$, fata de priza de pamant au iliara :pa. #entru a preveni patrunderea tensiunii pe conductorul de protectie #& in cazul intreruperii de durata a nulului undeva in reteaua de ),3 C/ se considera ca este necesar sa fie legat conductorul #& in aval de contactul de nul al I$ (fig. (1.0). #riza de pamant locala :p, se calculeaza din conditia impusa functionarii protectiei diferentiale #$ aplicand relatia" U U 1)V R PI = N = PE = , unde IDn este curentul de reglaj al #$. I n I n I n /aloarea rezlstentei de dispersie a prizei de parnant :pa este determinata de sensibilitatea #-= asociata intreruptorului cu #$, fiindca #-= declanseaza fie prin intermediul circuitului diferential, fie direct prin bobina de declansare. 6ransmiterea comenzii de declansare a I$ de la #-= poate fi realizata in doua variante" Varia "a I Comanda de declansare la I$ se transmite prin intermediul curentului diferential a #$B Varia "a II Comanda de declansare la I$ se transmite direct la bobina de declansare prin tor separat al #-= si in acest caz trebuie procedat la determinarea Iamin si .amin prin infasurarea primara a 6.(E.7 la care acesta lucreaza si apoi determinarea :pa cu relatia" Unadmis U PEadmis R pa = = Ia min Ia min :ezistenta de dispersie a prizei de pamant locale :p, se calculeaza cu relatia"
R pl = 1) I n

:ezistenta de dispersie a prizei de pamant au iliare rezultanta trebuie realizata la valoarea prescrisa de constructorul #-=. #rotectia #-= nu trebuie sa declanseze intreruptorul din firida abonatului la scurtcircuite monofazate faza%nul la care tensiunea pe nulul bransamentului atinge valoarea prescrisa pentru activarea acestei protectii. #entru a se preveni declansarea intreruptorului I$ la scurtcircuite monofazate faza%nul, timpul de declansare al protectiei #-=, trebuie sa fie dependent de valoarea tensiunii ma ime admise pe nulul retelei,dupa cum s%a aratat mai sus. 1

Fi,+ 15+- Sc.e$a de %ri ci%i! a %r#"ec"iei PN* %e "r! &irida "ri&aza"a i c!"ie di $a"erial elec"r#iz#la " c! c# d!c"#r!l de %r#"ec"ie rac#rda" i aval de c# "ac"!l de !l al i "rer!%"#r!l!i+

'

Fi,+ 15+/ Sc.e$a de %ri ci%i! a %r#"ec"iei PN* %e "r! &irida "ri&aza"a i c!"ie di $a"erial elec"r#iz#la " c! c# d!c"#r!l de %r#"ec"ie rac#rda" i amonte de c# "ac"!l de !l al i "rer!%a"#r!l!i+

Fi, 15+5 Sc.e$a de %ri ci%i! a %r#"ec"iei PN* %e "r! &irida "ri&aza"a i c!"ie $e"alica c! c# d!c"#r!l de %r#"ec"ie rac#rda" i a$# "e de c# "ac"!l de !l al i "rer!%"#r!l!i

Fi,+ 15+0+ Sc.e$a de %ri ci%i! a %r#"ec"iei de !l %e "r! &irida de 'ra sar e " $# #&aza" (PN*) c! c# d!c"#r!l de %r#"ec"ie 1PE1 rac#rda" la !l!l re"elei i a$# "e de c# "ac"!l de !l al i "rer!%"#r!l!i si &ara %riza l#cala R%l la a'# a"+

#-= % protectie de nul pentru firida de bransarnentB M/2%( % rnodul voltmetric asociat la intreruptor diferentialB 5& % subansamblu electronic din structura M/2%(. Conductoarele pentru faza, nul, protectie diferentiala si protectie de nul utilizate la realizarea circuitelor de cone iuni, se prezinta astfel" *

F ! % conductor de faza % rosu F - % conductor de nul % albastru F #& % conductor pentru protectia diferentiala % verde%galben F .- % conductor pentru protectia de nul (#-&) % negru :pa % priza de pamant au iliara utilizata pentru protectia de nul amplasata la , ? 1 m fata de :p," :pa ? ( CG.

Fi,+15+2 Sc.e$a %ri ci%ala a %r#"ec"iei de !l %e "r! &irida de 'ra sar e " $# #&aza" (PN*) c! c# d!c"#r!l de %r#"ec"ie 1PE1 rac#rda" i a$# "e de c# "ac"!l de !l al i "rer!%"#r!l!i si c! %riza l#cala R%l $# "a"a i i ci "a a'# a"!l!i+

#-= % protectie de nul pentru firida de bransarnentB +

M/2%( % modul voltmetric asociat la intreruptor diferentialB 5& % subansamblu electronic din structura M/2%(. Conductoarele pentru faza, nul, protectie diferentiala si protectie de nul utilizate la realizarea circuitelor de cone iuni, se prezinta astfel" F ! % conductor de faza % rosu F - % conductor de nul % albastru F #& % conductor pentru protectia diferentiala % verde%galben F .- % conductor pentru protectia de nul (#-&) % negru :p, % priza de pamant locala utllizata pentru protectia diferentiala calculata cu relatia"
R pL = U , . < 1) / I n

:pa % priza de pamant au iliara utilizata pentru protectia de nul amplasata la , ? 1 m fata de :p," :pa ? ( CG. #rotectia la intreruperea nulului trebuie sa realizeze urrnatoarele functii" % protejarea distrugerii aparatajuiui electric la supratensiuni temporareB % prevenirea riscului de transmitere a unor potentiale periculoase la toate carcasele echipamentelor din incinta abonatilor, care raman racordati in aval de punctul de intrerupere al conductorului #&-B % reducerea duratei de solicitare a izolatiei in instatatiile electrice ale abonatului si ale furnizorului. ,a realizarea protectiei #-= au fast luate in considerare doua variante privind caracteristicile tehnice functionale si anume" % varianta I avand" F tensiunea nominata de declansare" .- < 0) / F timp de declansare" td < ),1 s F priza de pamant au iliara" :pa < ((%0) CG % varianta II avand" % .- < 1) / % td < ),7 s % :pa < ((%0) CG 5e recornanda ca la abonati cu receptoare in locuri periculoase (electropompe, masini de spalat, etc.) care au montate intrerupatoare automate cu protectie diferentiala, sa fie realizata priza de parnant locala, respectand distanta prescrisa intre prizele :p, si :pa conform schemei (, >1 m), #entru racordarea blocului la reteaua furnizorului sunt prevazute la intrare cleme de cone iuni, la care se racordeaza urmatoarele circuite" % racord retea (conductoarele de faza ! si de nul #&-)B % conductor pentru protectia diferentiala #&B % conductor pentru protectie de nul .-. Cleme de racord prevazute, realizeaza urmatoarele functiuni" % permit racordarea conductoarelor de retea (! si #&-) de 2l sau Cu fara deteriorarea sectiunii acestoraB % realizeaza separarea vizibila a circuitelor la lucrari in cutia blocului sau in instalatiile consumatoruluiB % permit racordarea conductorului #& din reteaua abonatuluiB % permit racordarea conductorului .- la priza au iliara :pa utilizata pentru protectia la intreruperea nulului. ()

Conductoarele (! si -) aferente coloanei abonatului, se racordeaza direct la bornele contorului de energie electrica. Manevra de conectare%deconectare a intreruptorului se e ecuta prin actionarea manetei intreruptorului. 6estarea protectiei diferentiale, se e ecuta prin actionarea butonului de verificare (testare) 6. 6estarea protectiei la intreruperea nulului, se e ecuta numai daca conductorul de protectie .este racordat la priza au iliara :pa (avand valoarea :pa ? 7 CG) prin actionarea butonului de testare slmbolizat cu H6H de pe capacul modulului M/2. Manevrele de conectare%deconectare prin butoanele de testare t si 6 pot fi e ecutate atat de catre personalul furnizorului de energie electrica, cat si de abonatul in cazul in care, capacul care permite accesul la maneta de actionare a intrerupatorului, nu este blocat cu lacat din cauza nerespectarii prevederilor contractuale. Manevrele de testare a protectiei diferentiale si a protectiei la intreruperea nulului, se e ecuta numai de personalul specializat al furnizorului de energie electrica. Intreruptoarele din structura produsului =M#-%( sunt prevazute cu protectia automata sigura si selectiva la suprasarcina si scurtcircuit, realizand urrnatoarele" % eliminarea defectelor in instalatiile abonatuluiB % protectia retelei furnizorului impotriva defectelor persistente din instalatiile abonatuluiB % reducerea pierderilor tehnologice cauzate de suprasolicitarea retelei furnizoruluiB #entru realizarea protectiei sigure si rapide impotriva curentilor de defect la faza de proiectare, trebuie stabilita caracteristica de declansare pentru declansatorul termic si electromagnetic, avand in vedere plaja de actionare a acestora. #entru eliminarea automata sigura si rapida a defectetor de izolatie in instalatiile electrice ale abonatului intreruptorul este prevazut cu protectie diferentiala la curent rezidual, care realizeaza urmatoarele functii" % protejarea persoanelor impotriva electrocutarii prin atingere indirectaB % protejarea furnizorului impotriva consumului fraudulos de energie electricaB % prevenirea riscului de incendiii in instalatiile abonatului. 5e recornanda ca in instalatiile electrice ale abonatului din incaperi periculoase de utilizare a receptorilor electrici (bai, spalatorii, bucatarii, ateliere cu electropompe de apa, etc.) sa fie montate pe tabloul de distributie al abonatului, intreruptoare automate cu protectie diferentiala la curent rezidual $$: cu IDn < 0) m2. =locul =M#-%( este prevazut cu protectie la intreruperea nulului, care actioneaza la orice defect de intreruperea nulului de lucru din reteaua de alimentare a furnizorului si aparitia unei tensiuni periculoase pe nulul de lucru al abonatului. #rotectia #-= cuprinde urmatoarele elementeB % modul voltmetric asociat (tensiune%curent) simbolizat M/2%(B % infasurarea suplimentara adaptata intreruptorului diferential" % conductorul de protectie .- cu priza de pamant au iliara :pa. #rotectia la intreruperea nulului realizeaza urmatoarele functii" % protejarea impotriva distrugerii aparatajului electric la supratensiuni temporareB % prevenirea riscului de transmitere de la abonati pe conductorul #&- al retelei de ),3 C/ a unei tensiuni periculoase, la toti abonatii racordati in aval de punctul de intrerupere al conductorului #&-B % reducerea duratei de solicitare a izolatiei in instalatille electrice ale abonatului si ale furnizorului.

((

#rodusul H=loc de masura si protectie monofazat tip =M#-%( H. se recornanda sa fie livrat complet, echipat inclusiv si cu contorul de energie electrica, realizand in acest caz urmatoarele" % realizarea profesionala a cone iunilor in ateliere de specialitateB % reducerea volumului de lucrari in atelierele si laboratoarele furnizoruluide energie electricaB % marirea sigurantei in functionare a instalatiilor electrice, datorita precizarii clare a responsabilitatii pentru produsul livrat si limitarea accesului personalului din formatiunile de montaj la elemente componente din cutia produsului. 15.4 Conditii constructive de realizare a protectiei la intreruperea nulului PNB In prezentul subcapitol se prezinta conditille necesare pentru realizarea protectiei de nul la firida abonatului #-=. 5e are in vedere in mod special conditiile necesare pentru implementarea #-= in instalatia electrica a abonatuluiB mai e act se are in vedere adaptarile necesare in instalatiile abonatului pentru a fi compatibila cu #-=. % ,a abonat trebuie prevazut totdeauna conductorul de protectie #& in circuitele de forta pentru realizarea protectiei impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta la carcasele receptoarelor electriceB % -ulul de lucru - trebuie separat de conductorul de protectie, iar nivelul de izolatie trebuie sa fie cel putin egal cu nivelul de izolatie a conductoarelor de faza" % Conductorul de protectie #&, trebuie sa fie din Cu, iar sectiunea acestuia trebuie sa fie cel putin egala cu cea a conductorului activ, dar nu mai putin de 3 mm7 CuB % In cazul in care se vor poza conductoare active noi, atunci atat conductoarele active, cat si cele de protectie #&, vor avea invelisul e terior (izolatia) din materiale de izolatie cu urmatoarele culori" F conductor de faza ! % culoare rosie" F conductorul de nul - % culoarea albastru deschisB F conductorul de protectie #& % culoare verde%galbenB F conductor pentru protectia de nul % culoare neagra . % In instalatlile electrice ale abonatilor conductorul de protectie #&, se monteaza in aceleasi tuburi si doze cu conductoarele active (!, -) sau se monteaza separatB % ,egaturile electrice ale conductoaretor de protectie #& din doze, se vor izola fata de legaturile conductoarelor active (!, -) izolarile vor fi cel putin la acelasi nivel calitativ cu izolarile intre conductoarele activeB % ,egaturtie electrice ale conductoarelor de protectie #& se vor realiza de preferinta cu cleme speciale (de derivatle sau de imbinare), legaturile prin rasucire trebuie sa fie cositorite si izolateB % #e tabloul de distributie a abonatului 6$2, se va monta separat si vizibil borna #& pentru racordarea conductoarelor #&, atat cel al coloanei cat si cel din instalatia abonatului intrare% iesireB % =orna #& de pe tabloul 6$2 al abonatului, va fi realizata cu clema specialaB se admite in loc de clema prevederea unei bare #& din Cu cu suruburi cu piulite si saibe elastice la care se racordeaza conductoarele cu papuci la capete. 6otdeauna borna #& va fi marcata cu semnul

% :ezistenta de dispersie a prizei de pamant locale :p, se va preciza de proiectant si se realizeaza de abonatB (7

% #riza de pamant au iliara :pa, utilizata pentru #-=, trebuie amplasata la o distanta I >1 m de priza de pamant locala :p, si trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de cca :pa ? 7 CGB % Coloana de alimentare C a tabloului de distributie a abonatului 6$2, trebuie sa cuprinda urmatoarele" F conductor de faza ! % culoare rosie" F conductorul de nul de lucru - % culoarea albastru deschisB F conductorul de protectie #& % culoare verde % galbenB % Conductoarele active ale coloanei C vor avea sectiunea ' mm7 Cu, iar conductorul de protectie #& va avea sectiunea egala cu sectiunea conductorului activ, dar nu mai putin de 3 mm7B % Conductorul de protectie #& al coloanei va fi intotdeauna din cupruB % Conductoarele active si de protectie #& ale coloanei (!, -) se vor instala la una din urmatoarele variante" a) 6oate cele 0 conductoare montate in acelasi tub de protectieB b) 6oate cele 0 conductoare fac parte din acelasi cablu (cu conductor de Cu)B c) Conductoarele active (!, -) concentrice, iar conductorul de protectie #& separat, pentru protectia impotriva solicitarilor mecanice. 2ceste conductoare vor fi montate in acetasi tub de protectieB % Conductoarele active (!, -) si de protectie #&, vor fi racordate in borne distincte realizate cu cleme de racord sau borne cu surub, piulita si saiba elastica pentru care capetele conductoarelor vor avea papuci de fi are.

(0

S-ar putea să vă placă și