Sunteți pe pagina 1din 20

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI MANAGEMENT PUBLIC

PROPUNERE DE POLITICA PUBLICA IN DOMENIUL MEDIULUI

STUDENTI: Nita Georgiana Cristina Papurica Corina Gabriela Mocanu Oana Pircalabescu Razvan AN II, SERIA B, GRUPA 215

Bucuresti,2013

CUPRINS :

1. Prezentarea domeniului de elaborare a politicii publice 1.1 Introducere 1.2 Prezentare generala 1.3 Schimbarile climatice 1.4 Poluarea apei 1.5 Poluarea solului 1.6 Poluarea aerului 1.7 Defrisari 2. Analiza diagonistic a domeniului 3. Prezentarea a trei puncte slabe de interes public din cadrul analizei diagnostic 3.1 Poluarea aerului datorita uzinelor pe carbuni 3.2 Nivelul redus al colectrii selective a deeurilor, al reciclrii i valorificrii acestora 3.3 Defrisari ilegale 4. Prioritizarea celor trei probleme 5. Formularea propunerii de politica publica 6. Bibliografie

1. Prezentarea domeniului de elaborare a politicii publice


1.1 Introducere In conformitate cu Legea 137/1995 si anume legea privind protectia mediului, se mentioneaza in Capitolul I Principii si dispozitii generale, art. 1 ca : Obiectul prezentei legi il constituie reglementarea protectiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii. si de asemenea art. 5 al aceluiasi capitol mentioneaza de asemenea ca : Statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos, garantand in acest scop : a) accesul la informatiile privind calitatea mediului; b) dreptul de a se asocia in organizatii de aparare a calitatii mediului; c) dreptul de consultare in vederea luarii deciziilor privind dezvoltarea politicilor, legislatiei si a normelor de mediu, eliberarea acordurilor si a autorizatiilor de mediu,inclusiv pentru planur8ile de amenajare a teritoriului si de urbanism; d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asociatii, autoritatilor administrative sau judecatoresti in vederea prevenirii sau in cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect; e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit. Pentru a proteja mediul inconjurator s-au infiintat o multitudine de organizatii guvernamentale sau non-guvernamentale,in schimb cea mai importanta dintre ele este Ministerul Mediului si al Schimbarilor Climatice condus in momentul de fata de catre Rovana Plumb.

1.2. Prezentare generala Protectia mediului este una fundamentala in zilele noastre. Trebuie sa ne gandim si la noi,dar si la nevoile generatilor viitoare. In ultimii 20 de ani, Europa a constientizat faptul ca traim peste posibilitatile reale si ca modul nostru de viata incearca planta. Consumam din ce in ce mai multe resurse naturale si astfel punem in primejdia sistemele de mediu precum apa,solul si aerul. Aceasta nu poate continua la nesfarsit, deoarece populatia lumii continua sa creasca. Daca noi ca si tara,ca si populatie nu ne schimbam comportamentul acum,viitorul nostru va fi unul din ce in ce mai putin sigur, si tot mai multi oameni se vor lupta pentru resursele naturale care vor fi foarte reduse. Exista mai multe obstacole pe care trebuie sa le depasim pentru a reusi sa trecem la un cosum rational.In primul rand va trebui sa ne schimbam modul in care noi consumam resursele naturale. In tarile industriale se traieste destul de bine,insa se folosesc cantitati foarte mari de energie si de materii prime. Tot aici se produc si cele mai multe cantitati de deseuri, Romania fiind una dintre ele. Pentru a putea ajunge la un consum rationat, trebuie schimbat stilul nerational de consum. Dezvoltarea rationala pare o problema destul de coplesitoare,dar chias asa si este. Desi suntem la scoala,la munca sau acasa,toti trebuie sa contribuim la rezolvarea ei, nu din cauza bunului simt, ci pentru interesul nostru personal,pe termen lung. Prind reducerea cantitatii de deseuri, refolosirea si reciclarea obiectelor de uz curent (ex : hartie,becuri) si respectarea normelor ecologice atunci cand mergem la cumparaturi, putem contribui la o schimbare radicala.

1.3. Schimbarile climatice De la inceputul secolului XX si pana in ziua de azi, temeperatura a inceput sa creasca din ce in ce mai mult. In Europa, numarul dezastrelor naturale legate de clima s-au dublat in anii 1990 comparativ cu deceniul precedent. Nivelul apei si a marilor este in crestere, un lucru ingrijorator pentru cetatenii zonelor joase, iar calota glaciara s-a redus cu 10% fata de mijlocul anilor 1960. Prin urmare, pe termen lung, schimbarile climatice ar putea cauza catastrofe majore cum ar fi reducerea rezervelor ce asigura hrana si apa,lucru care ar duce la aparitia unor noi divergente pe glob si bineinteles la disparitia multor specii de animale si de plante salbatice,care nu sunt concepute sa traiasca la temperaturi mai ridicate. Daca nu actionam urgent ca si populatie pentru stoparea climei sau a incalzirii globale, Planeta in sine se va schimba,nu va mai fi la fel precum o stiam, si viata va fi mai grea pentru noi toti. Sistemele de transport,sistemele energetice sau industria producatoare de bunuri de larg consum si agricultura, toate aceastea emana in atmosfera cantitati enorme de gaze de sera care ajuta la schimbarea climei. Efecte schimbarilor climate in Romania in ultimii 100 de ani au fost si ele considerabile. In Romania a fost identificata o incalzire demna de luata in considerare cu aproximativ 0,8oC in cateva zone extra-carpatine. Raportat pe anotimpuri,cele mai importante schimbari s-au inregistrat iarna( ajungand la 1,9oC la statia Bucuresti-Filaret). Cantitatea anuala de precipitatii este in general in scadere. In ultimii 10 ani s-a identificat si o extindere spatiala a suprafetelor afectate in diferite grade de seceta,iar in perioada 1980-2000,cantitatea medie de precipitatii a fost sub limita inferioara pe tot teritoriul. Aceasta este un fenomen frecvent in Romania, regasit de altfel si in alte tari din sud-estul Europei. Majoritatea perioadelor de seceta au afectat numai unele zone de pe teritoriul tarii noastre si, de obicei,alte zone erau afectate de iundatii. Zona cea mai sensibila la seceta este Sud-Estul Romaniei. In termeni de intensitate,suprafata si perioada,cea mai grava seceta din ultimii 100 de ani a fost in anul 2000. (HARTA) Romania este in momentul de fata una din tarile cu un nivel de emisii de gaze cu efect de sera scazut,fapt cauzat de faptul ca multi dintre poluatorii industriali din perioada comunista au disparut. Asadar,daca punem toate emisiile istorice la un loc, Romania intra in categoria tarilor responsabile de agravarea schimbarilor climatice. Si de asemenea,numeroasele probleme economice si sociale actuale fac ca Romania sa fie si o potentiala victima a efectelor schimbarilor climatice.

1.4 Poluarea apei Apa este cel mai important factor al vietii. De aceea, unde se afla surse de apa s-a dezvoltat o diversitate de bioceneze si civilizatia umana de asemenea a fost atrasa de aceste zone. Dupa cum mentioneaza Organizatia Mondiala a Sanatatii, pentru un om este necesar sa consume minim 5 l/zi, din care 1,5-2 l consum in sine,iar restul de 3,5-3 l sa il preia din alimente sau sa apara din metabolism. Necesarul fiziologic este de 2,5-3 l/zi, iar daca se produc activitati fizice sau din cauza temperaturii crescute trebuie sa se consume de la 3-5 l/zi. Se considera ca un om consuma in medie 100l apa/zi pentru operatii de uz casnic,cum ar fi pregatirea hranei sau spalare. Insa,consumul zilnic difera de la o regiune la alta,ca de exemplu in Africa se consuma 3 l/zi iar in New York aproximativ 1000 l/zi. La noi in tara, peste 28% din rauri au o calitate inferioara a apei,sub limitele stabilite la nivel European. Cauza principal a poluarii ramane lipsa statiilor de epurare a apei din marile orase. Administratia Nationala Apele Romane a realizat un raport privind calitatea resurselor de apa din Romania pentru anul 2008, indicand o usoara imbunatatire a situatiei fata de anul 2009, mai exact un sfert din apele de la noi din tara catalogandu-se in cateogria : foarte buna. Monitorizarea s-a facut pentru 5 subsisteme : 1. Rauri 2. Lacuri naturale si artificiale 3. Ape subterane 4. Ape tranzitorii 5. Ape costiere si ape uzate. Aproximativ 40 de orase din Romania, printe care si Bucurestiul, deverseaza apele uzate direct in rauri, fara epurare prealabila, contribuind masiv la poluarea apelor de suprafata. Potrivit reprezentantilor ANAR, Romania este printre ultimele tari in ceea ce priveste gradul de epurare a apelor uzate, dupa noi urmand imediat Bulgaria si Grecia. Investitiile in statiile de epurare la nivelul intregii tari ar trebui sa valorize pana in 2018 aproximativ 5,7 miliarde de euro. In Romania, 2000 de localitati din toata tara detin surse de apa otravite, prin urmare suntem si tara cu cele mai mici reserve de apa din Europa si cele mai murdare rauri si ape subterane. Doar jumatate dintre romani au canalizare iar in orase sunt prea putine statii de epurare. Un lucru trist este faptul ca in mediul rural exista copii care mor din cauaz apelor otravite de gunoiul de grajd si de latrine.Surprinzator, Uniunea Europeana a pus la dispozitie tarii noastre o suma de 3 miliardfe de euro care trebuie utilizata pana in anul 2015 in statii de epurare in toate localitatile care au peste 10.000 locuitor. Nimeni nu a folosit insa fondurile.

1.5 Poluarea solului Poluarea solului este formata din acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organism care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si a animalelor Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau capsuni in California au dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta capsunarii. Acest proces omoara fara discriminare chiar si organismele benefice si lasa solul steril si dependent de ingrasaminte pentru a suporta cresterea plantelor. In consecinta, se folosesc tot mai multe ingrasaminte, ceea ce duce la poluarea raurilor si a lacurilor in perioadele de inundatii. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare#Poluarea_solului) Solurile poluate in Romania : Poluarea chimica : - Baia Mare, Copsa Mica, Zlatna zone poluate din cauza prezentei metalelor grele (cupru,plumb,zinc,cadmiu) - Borzesti, Onesti, Ploiesti zone poluate prin poluare cu apa sarata si petrol datorata exploatarilor petroliere. Depozitarea deseurilor - Alba, Covasna, Galati, Gorj, Hunedoara, Maramures, Prahova, Salaj, Valcea zone poluate din Romania datorate depozitarii deseurilor miniere, deseurilor metalice - Bihor, Dolj, Gorj, Hunedoara zone poluate datorate depozitelor de deseuri industrial periculoase - Bucuresti si zonele aferente marilor orase zone poluate datorate haldelor de deseuri menajere

1.6 Poluarea aerului Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizaeaza transportul poluantilor in mediu. Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii umane si poate provoca daune florin si faunei in general. Din aceste motive se acorda o atentie deosebita activitatii de supraveghere, mentinere si de imbunatatire a calitatii aerului. Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si sursele mobile (traficul rutier), cu prepondernta in marile orase, precum si transportul pe distante lungi a poluantilor atmosferici. In Romania, domeniul calitatea aerului este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului inconjurator publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011. Prin aceasta lege au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului inconjurator si un aer mai curat pentru Europa, pulicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 si ale Directivei 2004/107/CE a Parlementului European si a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice in aerul inconjurator publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europee (JOCE) nr. L 23 din 25 ianuarie 2005. Legea calitatii aerului are ca scop protejarea sanatatii umane si a mediului ca intreg prin reglementareamasurilor destinate mentinerii calitatii aerului inconjurator acolo unde acesta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului inconjurator stabilite prin prezenta lege si imbunatatirea acesteia in celelalte cazuri. Legea prevede masuri la nivel national privind : a) definirea si stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului inconjurator destinate sa evite si sa previna producerea unor evenimente daunatoare si sa reduca efectele acestora asupra sanatatii umane si a mediului ca intreg; b) evaluarea calitatii aerului inconjurator pe intreg teritoriul tarii pe baza unor metode si criterii comune, stabilite la nivel european; c) obtinerea informatiilor privind calitatea aerului inconjurator pentru a sprijini procesul de combatere a poluarii aerului si a disconfortului cauzat de acesta, precum si pentru a monitoriza pe termen lung tendintele si imbunatatirile rezultate in umra masurilor luate la nivel national si european; d) garantarea faptului ca informatiile privind calitatea aerului inconjurator sunt puse la dispozitia publicului; e) mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde acesta este corespunzatoare si/sau imbunatatirea acesteia in celelalte cazuri; f) promovarea unei cooperari crescute cu celallte state membre ale UE in vederea reducerii poluarii aerului; g) indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile, conventiile si tratatele internatioale la care Romania este parte.

1.7 Defrisari In ultimii 20 de ani peste 350000 hectare de paduri au fost rase de pe harta Romaniei prin taieri ilegale din fondul forestier proprietate de stat sau privat. Conform Raportului de audit privind situatia patrimoniala a fondului forestier din Romania in perioada 1990-2012 realizat de Curtea de Conturi si publicat anul acesta, cele 366.000 hectare de padure au fost valorificate, suma totala de nani fiind de peste 5 milioane de euro.Mai mult, potrivit datelor puse la dispozitie de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice si Regia Nationala a Padurilor Romsilva, volumul total al taierilor ilegale din fondul forestier in perioada 2005-2011 este de 633.500 metri cubi. Insumand taierile de arbori din padurile Romaniei, rezulta ca in perioada 2005-2011 s-a desfrisat padurea pe o suprafata totala de 29132 h. In acelasi interval, s-au regenerat total si s-au efectuat lucrari de regenerare artificiala pe o suprafata de 120.067 ha.Prin urmare, suprafetele de pe care s-au facut taieri ilegale depasesc cu peste 170000 ha suprafetele regenerate. Aceste cifre redau o realitate mai degrab neagr, dect verde. O alt realitate este c pentru o parte dintre romni problema defririi pdurilor este important. Defriarea pdurilor este pentru al patrulea an la rnd una dintre principalele probleme de mediu resimite la nivelul populaiei din Romnia, potrivit unui studiu realizat la nceputul anului de organizaia de mediu World Wide Fund for Nature (WWF) Romnia n parteneriat cu Ipsos Research. Soluiile la aceast problem, puine la numr, rmn de cele mai multe ori la ndemna politicienilor care nu au o vizune pe termen lung. n momentul de fa cea mai grav problem este noul Cod Silvic, prin faptul c ntr-o ar n care suprafaa acoperit de pduri este de doar 27,3%, cu 9% sub media UE, legislatorii nu urmresc s gseasc posibiliti i soluii de a mari suprafeele forestiere, asigurnd astfel servicii de mediu, mijloace de venit pentru comunitile locale, un mediu mai suportabil de a tri n ara noastr sau o biodiversitate bogat, ci se gndesc cum s accelereze exploatarea legal a pdurilor, declar Magor Csibi, directorul WWF Romnia.

2. Analiza diagonistic a domeniului

PUNCTE TARI
1. Varietatea i bogia biodiversitii n ntreaga tara; 2. Zona Romaniei este caracterizata printr-un climat temperatcontinental; 3. Existena ONG-urilor care se preocup de starea mediului i de pstrarea biodiversitii; 4. Resurse naturale semnificative.

PUNCTE SLABE
1. Prezena braconajului att n pdurile publice ct i n cele private nu exist un sistem coerent de informare a publicului cu date privind starea mediului; 2. Nivelul redus al colectrii selective a deeurilor, al reciclrii i valorificrii acestora; 3. Lipsa infrastructurii necesare eliminrii deeurilor periculoase; 4. Poluarea apelor i a solului cu diferite tipuri de deeuri; 5. Nivel redus de ape uzate epurate conform n unele zone ale Romaniei; 6. Poluarea aerului datorita uzinelor pe carbuni; 7. Secetele si inundatiile abundente; 8. Lipsa de educaie, instruire i contientizare a populaiei privind eficiena i importana depunerii selective a deeurilor menajere; 9. Educaia ecologic superficial; 10. Insuficienta sistemului de canalizare; 11. Defrisarea ilegala.

3. Prezentarea a trei puncte slabe de interes public din cadrul analizei diagnostic
3.1 Poluarea aerului datorita uzinelor pe carbuni

Raportul Agentiei Europene pentru mediu a analizat perioada 2002-2011. Per ansamblu, agentii poluanti au scazut la nivelul Uniunii Europene, dar mai raman probleme cu Ozonul si cu praful si funinginea, provgenite de la combustibilii fosili. Romania are, potrivit datelor din 2011, cea mai scazuta concentratie de OZON, ceea ce inseamna ca suntem cei mai expusi la radiatiile solare, foarte periculoase pentru sanatate. Raportul a analizat concentratia de monoxid de carbon din aer, dar si de gaze provenind de la cosurile de fum si de la gazele de esapament. Astfel, Romania este pe locul 10 intr-un clasament negru condus de Bulgaria, Polonia si Slovacia. Expertii spun ca agentii poluanti pot provoca astm si cancer,iar in unele cazuri aduc si mortea. Potrivit unui raport al ONU, Romania si Bulgaria au cele mai multe decese legate de slaba calitate a aerului.In intreaga Europa se inregistreaza anual 430 mii de decese premature, legate de poluare. Seful programului european de control al calitatii aerului, Valentin Foltescu, a declarat pentru The New York Times ca multe dintre problemele din Bulgaria si tarile vecine sunt cauzate de folosirea lemnelor pentru incalzire. Asta, deoarece populatia nu isi mai permite costurile energiei. Romania, in topul Uniunii Europene este a doua cea mai poluanta tara in privinta centralelor pe carbuni, potrivit unui raport dat publicatii de Health and Environment Alliance (HEAL). Polonia este singura tara care depaseste Romania in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind urmata de Germania. Uniunea Europeana detgine 20 de centrale pe carbune foarte poluante, si 5 dintre ele se afla in Romania mai exact la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Islanita si Minitia. La nivelul Uniunii Europene,acest factor de poluare este responsabil anual pentru 18.200 de morti premature, aproximativ 8.500 de cazuri de bronsita cronica. Din cauza carbunilor din Europa se foloseste o suma de aproximativ 42,8 miliarde de euro pe an. Aceste costuri sunt asociate in mare parte cu afectiunile respiratorii si cardiovasculare ce reprezinta doua tipuri pincipale de boli cronice in Europa. Impreuna, centrarele pe carbune din Polonia, Germania si Romania sunt responsabile pentru mai multe de jumatate din impactul al acestor instalatii asupra sanatatii umane. Centralele pe carbuni sunt un important generator de poluare a aerului in Europa, pe care expertii de boli respiratorii l-au numit ucigasul invizibil si reprezinta astazi una dintre cele mai mari amenintari la adresa sanatatii publice. Expunerea la poluare este legata de un numar seminifiv de efecte asupra sanatatii umane, precum incidenta mare a bolilor respiratorii si cardiovasculare. Productia de energie electrica pe baza de carbune se adauga la calitatea si asa slaba a aerului din Europa afectata in principal de sectorul transporturilor, industrie, incalzirea rezidentialasi agricultura. Centralele electrice pe carbune elibereaza cantitati substantiale de pulberi in suspensie, dioxid de sufl, oxizi de azot cele din urma contribuind indirect la formarea

ozonului. Dintre acestea, cele mai periculoase pentru sanatate sunt pulberile fine (PM2.5) si ozonul. Avand in vedere ca poluantii se pot imprastia in aer pe distante mari si nu au graninte, intreaga populatier europeana este afectata. Alte substante periculoase emise de cosurile centralelor de carbune sunt metalele grele, precum mercurul si poluantii organici persistenti (POP), cum sunt dioxinele si hidrocarburile policiclice aromate (PAH). Intoxicarea cu acestea se poate face fie direct,prin respiratie, fie indirect, preluate prin alimente si apa. Un motiv special de ingrijorare il repreazinta cantatile mari de mercur, avand in vedere ca acesta poate afecta dezvoltarea cognitiva a copiilor si poate afecta in mod ireversibil organele vitale ale fatului. Centralele electrice pe carbune sunt cea mai importanta sursa de emisii de mercur din Europa, iar UE propune o serie de optiuni tehnice pentru reducerea acestor emisii in cadrul unui nou tratat ONU. 3.2 Nivelul redus al colectrii selective a deeurilor, al reciclrii i valorificrii acestora. Deeurile municipale reprezint totalitatea deeurilor generate n mediul urban i rural din gospodrii, instituii, uniti comerciale, ageni economici (deeuri menajere i asimilabile), deeuri stradale colectate din spaii publice, strzi, parcuri, spaii verzi, deeuri din construciidemolri generate n gospodrii i colectate de operatorii de salubritate i nmoluri de la epurarea apelor uzate oreneti. Gestionarea deeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea i eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deeuri dup nchidere. Responsabilitatea pentru gestionarea deeurilor municipale aparine administraiilor publice locale, care, n mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare ctre un operator economic autorizat, trebuie s asigure colectarea, colectarea selectiv, transportul, tratarea, valorificarea i eliminarea final a acestor deeuri. Colectarea deeurilor menajere nu este generalizat la nivelul rii. n anul 2006, primriile i operatorii de salubritate au colectat deeuri menajere de la 79,53% din populaia urban i 11,44% din populaia rural, ceea ce reprezint, la nivel naional, o medie de 48,84%. n anul 2006, au fost colectate 6,8 milioane tone de deeuri municipale (tabelul nr. 8.2.1. i figura nr. 8.2.1.), att de la populaie i operatori economici, ct i din serviciile publice. Fa de aceast cantitate de deeuri generat i colectat, a fost estimat o cantitate de circa 2,06 milioane tone deeuri menajere generate de populaia care nu este deservit de servicii de salubritate. Cantitile de deeuri generate i necolectate s-au calculat lundu-se n considerare valorile indicatorului de generare a deeurilor de 0,9 kg/loc.zi n mediu urban i 0,4 kg/loc.zi n mediu rural, valori stabilite prin PRGD.

Deeuri municipale generate i colectate n perioada 2004 2006 Cantitate Cantitate deeuri deeuri Deeuri municipale milioane tone milioane tone 2005 2006 Deeuri menajere colectate 5,16 5,56 5,36 n amestec 5,1 5,25 5,27 de la populaie 3,64 3,56 3,52 de la ageni economici 1,46 1,69 1,75 separat 0,064 0,31 0,09 Deeuri din servicii publice 0,90 1 0,97 Deeuri din construcii/demolri 0,65 0,47 0,47 Total deeuri municipale colectate 6,71 7,03 6,80 Deeuri menajere necolectate 1,49 1,61 2,06 Total deeuri municipale generate 8,2 8,64 8,87 Sursa: Agenia Naional pentru Protecia Mediului i Institutul Naional de Statistic Cantitate deeuri milioane tone 2004
s e l a 1 , 4 5 r i

m e n a j e r e

n Romnia, colectarea separat a deeurilor municipale n vederea valorificrii materialelor reciclabile provenite din deeurile menajere (hrtie, carton, sticl, metale, materiale plastice) se practic ntr-o mic msur, la nivel local, n cadrul unor proiecte pilot iniiate de ctre societile de salubrizare i primrii, n colaborare cu operatorii economici care pun pe pia ambalaje i produse ambalate. Aceste proiecte sunt n derulare n colaborare cu asociaiile de locatari (pentru populaie), coli, instituii i ageni economici, fiind n continu extindere n funcie de rezultatele obinute i de fondurile disponibile. Implementarea colectrii selective s-a preconizat s fie abordat n trei etape, astfel: 2004 2006: experimentare (proiecte pilot), contientizare populaie; 2007 2017: extinderea colectrii selective la nivel naional; 2017 2022: implementarea colectrii selective n zone mai dificile (locuine colective, mediu rural dispersat, zone montane). n perioada 2004-2006, o atenie deosebit s-a acordat activitii de contientizare i informare a publicului, concomitent cu extinderea proiectelor pilot privind colectarea selectiv. n ceea ce privete extinderea colectarii selective la nivel naional a deeurilor (etapa a IIa), pn la data de 31 decembrie 2007, acest sistem a fost implementat n 182 localiti i sectorul 2 din Bucureti, acoperind un numr de 2412472 locuitori; au fost colectate selectiv urmtoarele cantitile de deeuri prezentate n tabelul de mai jos. Cantiti de deeuri colectate selectiv n anul 2007 Cantitatea total de deeuri colectat PET Plastic Hrtie/Carton (tone) 20439,98 3744,56 2206,23 13282,89

Sticl 942,73

Metal 140,26

Lemn 123,31

Din cauza procentului sczut de colectare selectiv a deeurilor de la populaie, componentele reciclabile din deeurile menajere (hrtie, carton, sticl, materiale plastice, metale) nu se recupereaz, ci se elimin prin depozitare final mpreun cu celelalte deeuri municipale. n ara noastr, aproape ntreaga cantitate de deeuri municipale colectate este eliminat prin depozitare

3.3 Defrisarile ilegale

Protejarea padurilor reprezinta un element-cheie in criza climatica. Studiile efectuate de Greenpeace au determinat ca despaduririle din zonele tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera, plasand Indonezia si Brazilia, tarile in care exista suprafete mari de astfel de paduri si in care defrisarile sunt constante si masive, pe locurile 3 si, respectiv, 4 in topul statelor cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de sera din lume, dupa SUA si China, adevaratele poluatoare. In plus, padurea reprezinta cel mai complex ecosistem de pe Terra, este casa a numeroase specii de plante si de animale; este un lucru unic pe pamant si fara de care omenirea nu poate supravietui. Problema defrisarilor in Romania este cat se poate de alarmanta, caci padurile sunt exploatate peste orice limita si intr-un ritm mult prea rapid. Daca, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, teritoriul Romaniei era acoperit in proportie de 80% cu paduri, in prezent a ajuns sa acopere doar un sfert din suprafata tarii, Romania situandu-se sub media europeana de 30%. Pe durata anului 2007 s-a estimat o suprafata de aproape 1.000 hectare de padure distrusa ilegal, iar in urma retrocedarilor terenurilor impadurite din perioada 1994-2004 au fost rase de pe suprafata pamantului in jur de 30.000 de hectare, proprietarii actionand la taierea padurilor imediat dupa ce au intrat in posesia terenurilor. Motivele defrisarii nu sunt insa nici multe, nici intemeiate, acestea fiind, in general, dorinta proprietarilor terenurilor de a-si construi aici case, utilizarea lemnului in industrie sau extinderea suprafetelor agricole. Suprafata fondului forestier pe categorii de terenuri si specii de paduri, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Ani Macroreg Categorii de terenuri si specii de paduri iuni, regiuni de dezvoltare si judete Anul 2012 UM: Mii hectare Mii hectare Total TOTAL 6529,1 * www.insse.ro

Printre numeroasele intrebuintari pe care omul le-a gasit lemnului se afla si prelucrarea acestuia pentru obtinerea hartiei. Pe plan mondial, materialul lemnos este folosit in proport ie de 17% pentru fabricarea hartiei. Dar, pentru aceasta, trebuie taiat un numar semnificativ de copaci, astfel pentru producerea unei tone de hartie obisnuita sunt necesari 20 de copaci, pentru a obtine o tona de hartie de imprimanta sunt necesari 24 de copaci, iar pentru o tona de hartie de ziar sunt taiati 12 copaci. Desi in multe zone unde se fac defrisari se replanteaza puieti, acestora le trebuie intre 30 si 50 de ani pentru a ajunge la maturitate si a-si pune in aplicare functiile atat de pretioase pentru celelalte elemente ale mediului, inclusiv pentru om. Se poate considera drept un prim pas pentru salvarea padurilor reciclarea hartiei, un subiect despre care se vorbeste din ce in ce mai mult in randul cetatenilor. Prin reciclarea maculaturii se pot reduce semnificativ defrisarile executate in scopul obtinerii hartiei, spre exemplu prin reciclarea unei tone de deseuri de hartie se salveaza 17 copaci. In plus, se economisesc 30.000 de litri de apa, se foloseste intre 28% si 80% mai putina energie electrica fata de fabricarea hartiei obisnuite, se elibereaza cu 27 de kilograme mai putine substante poluante in atmosfera si se elibereaza aproximativ 2,5 m3 din spatiul destinat depozitarii deseurilor. Volumul total al tailerilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat si privata din perioada 1990-2011 acopera o suprafata de peste 366.000 ha,fiind valorificati peste 80 milioane metri cubi de lemn,in suma de peste 5 miliarde euro, conform sintezei Raportului de audit privind Situatia patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada 1990-2012, realizat de Curtea de Conturi. n perioada 1990-2011, volumul tierilor ilegale din pdurile Romniei s-a meninut, cu unele fluctuaii anuale, la un nivel extrem de ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind pdurile aflate n proprietatea statului. Analiza volumului tierilor din aceast perioad ne arat un maxim n anul 1992, cifrat la 281.517 mc i un minim de 51.900 mc n anul 2008. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace n Romnia, se taie peste 3 ha de pdure n fiecare or. Din datele/informaiile prezentate de RNP-Romsilva, rezult c zilnic se exploateaz, n medie 41 ha, din care o mare parte o reprezint tierile nelegale/furturile. Volumul total al tierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat i privat n perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispoziie de Ministerul Mediului i RNP Romsilva de 633.500 m.c. Avnd n vedere volumul mediu de 217 m.c lemn/ha, rezult c n perioada analizat s-a tiat/defriat ilegal pdurea pe o suprafa de 291.932 hectare, se spune n raport. Pasul decisiv insa il au actorii principali in problema defrisarilor, si anume companiile forestiere care executa taierile, proprietarii terenurilor impadurite si mai ales ocoalele silvice, Garda de Mediu, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Acestia sunt primii care trebuie sa constientizeze problema si consecintele grave ale defrisarilor si sa-si concentreze atentia asupra salvarii naturii si sa actioneze imediat.

4. Prioritizarea celor trei probleme


C1: Problema respectiva este intr-o relatie directa cu angajamentele institutiei de integrare in UE? C2: Solutionarea problemei constitutie o prioritate a institutiei? C3: Ce consecinte ar putea avea nerezolvarea problemei? C4: Cati oameni sunt afectati? C5: Care este natura grupurilor afectate si in ce masura afecatrea este sau nu semnificativa? P1: Poluarea aerului datorita uzinelor pe carbuni P2: Nivelul redus al colectrii selective a deeurilor, al reciclrii i valorificrii acestora P3: Defrisari ilegale

P1-C1 : Problema poluarii apelor,a solului si respectiv a aerului se afla intr-o relatie directa cu angajamentele institutiei de integrare in Uniunea Europeana,intrucat Romania trebuie sa dispuna de un mediu cat mai nepoluant, pentru ca cetatenii teritoriului sa traiasca intr-un mediu mai curat. (4) P1-C2 : Solutionarea problemei este prioritara pentru Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, deoarece aceasta institutie este cea mai responsabila pe nivel central cu privire la poluarea mediului. P1-C3 : Nerezolvarea problemei ar putea duce la degradarea mediului inconjurator pe termen lung,se va distruge flora si fauna tarii, si de asemenea populatia va putea suferi de cancer si de tot felul de tipuri de boli incurabile. P1-C4 : Sunt afectati toti cei care locuiesc pe teritoriul Romaniei,indiferent de varsta, intrucat aceasta problema nu se poate spune ca afecteaza doar anumite zone. Desi,exista cateva judete mai poluate decat altele datorita uzinelor spre exemplu cum ar fi Galatiul sau Drobeta TunruSeverin. P1-C5 : Sunt afectate toate categoriile de varsta, religie, sex, etnie, sociale. Se poate spune ca o categorie speciala afectata este cea a copiilor intre 0 si 3 ani,deoarece acestia au imunitate scazuta si sunt mai predispusi de a prelua diferite boli.

P2-C1 : Problema se afla intr-o relatie directa cu angajamentele Romaniei fata de Uniunea Europeana intrucat Romania trebuie sa atinga niste standarde europene in ceea ce priveste colectarea deseurilor, atat in mediu urban cat si in mediul rural. P2-C2 : Solutionarea problemei constituie o prioritate a institutiei intrucat in zonele urbane se colecteaza deseuri selectiv doar intr-o proportie de 6,5%, ceea ce situeaza Romania pe o pozitie nedorita in clasamentul european de profil. P2-C3 : Printre cele mai importante consecinte ale nerezolvarii problemei, se enumara urmtoarele doua : 1. Poluarea mediului,atat pe termen scurt cat si pe termen lung daca deseurile sunt depozitate necorespunzator 2. Diminuarea resurselor naturale,daca obiectele ca de exemplu hartia,nu sunt reciclate.

P2-C4 : De aceasta problema sunt afectati toti cei care locuiesc pe teritoriul tarii, indiferent daca ajuta la intensificarea problemei sau nu. P2-C5 : Sunt afectate toate categoriile de persoana, indiferent de varsta, religie, sex, etnie sau clasa sociala. P3-C1 : Problema braconajului in Romania este in stransa legatura cu standardele Uniunii Europene, deoarece astfel se produce venit ilegal si autoritatile romane sunt catalogate drept unele lipsite de ajutor cu privire la impiedicarea defrisarilor ilegale. P3-C2 : Solutionarea acestei probleme constituie o prioritate a institutiei deoarece Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice este cea mai importanta autoritate centrala care protejeaza mediul inconjurator. P3-C3 : Nerezolvarea problemei poate provoca alunecari de teren,cutremure care se pot solda cu pierderi atat umane cat si materiale. P3-C4 : In aceasta problema sunt afectati toti locuitorii Romaniei. In special se poate pune accent pe cetatenii care isi au locuinta in apropierea padurilor asezate pe o suprafata destul de intinsa ca numar de hectare. P3-C5 : Sunt afectate toate categoriile de persoana, indiferent de varsta, religie, sex, etnie sau clasa sociala.

Probleme P1 P2

C1

C2

C3

C4 5*0,20=1

C5 5*0,20=1 5*0,20=1

Total 4,6 4,8

4*0,20=0,8 4*0,20=0,8 5*0,20=1 5*0,20=1 5*0,20=1

4*0,20=0,8 5*0,20=1

P3

4*0,20=0,8 3*0,20=0,6 5*0,20=1

4*0,20=0,8 5*0,20=1

4,2

5. Formularea propunerii de politica publica


1. Instituia iniiatoare Ministerul Mediului i Schimbrilor i Schimbrilor Climatice 2. Formularea problemei Deeurile municipale reprezint totalitatea deeurilor generate n mediul urban i rural din gospodrii, instituii, uniti comerciale, ageni economici (deeuri menajere i asimilabile), deeuri stradale colectate din spaii publice, strzi, parcuri. Spaii verzi, deeuri din construcii demolri generate n gospodrii i colectate de operatorii de salubritate i nmoluri de la epurarea apelor uzate oreneti. Colectarea deeurilor menajere nu este generalizat la nivelul rii. n anul 2011, primriile i operatorii de salubritate au colectat deeuri menajere de la 79,53% din populaia urban i 11,44% din populaia rural, ceea ce reprezint, la nivel naional, o medie de 48,84% (sursa. www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2011-2/13_Camelia_Capatina.pdf) n structura deeurilor municipale din Romnia, cea mai mare pondere o au deeurile menajere (circa81%), n timp ce deeurile stradale i deeurile din construcii i demolri au aproximativ acceai pondere 10%, respectiv 9%. Peste 90% din aceste deeuri sunt eliminate prin depozitare. Pentru populaia care nu este deservit de servicii de salubritate, cantitatea de deeuri generat (i necolectat) se calculeaz n funcie de indicii generati stabilii prin Planurile Regionale de Gestionare a Deeurilor, i anume: 0,9 kg/loc.zi n mediul urban i 0,4 kg/loc.zi n mediul rural. (sursa www.anpm.ro/upload/16104_7%20DESEURI%202009.pdf) Nivelul redus al colectrii selectrii a deeuri, al reciclrii i valorificrii acestora. Dup implemetarea politicii publice, se dorete diminuarea deeurilor menajere depozitate n locuri neadecvate, i creterea colectrii selective a acestora, al reciclrii, precum i al valorificrii lor. 5.1. Obiective generale mbuntirea situaiei privind depozitarea i reciclarea deeurilor 5.2. Obiective specifice a. Crearea mai mult grop de gunoi n concordan cu standardele impuse de Uniunea European. b. Informarea i ncurajarea populaiei Romniei n ceea ce privete centrele de reciclare a deeurilor. c. Crearea unor noi centre de reciclare la nivel central. 6.1. Beneficiari direci

3. Donumirea politicii 4. Scop

5. Obiective

6. Beneficiari

Toat populaia rii, indiferent de sex, vrst, religie, profesie, naionalitate etc. 6.2. Beneficiari indireci : a. companiile de colectare a deeuri b. turitii de pe teritoriul rii 7. Variante de soluionare 7.1. Adoptarea unei legi prin care s se construiasc mai multe gropi de gunoi ecologice la nivel central. Impact economic Impact social Scderea bugetului Cetenii vor avea acces la statului cu privire la mai multe centre de construirea mai multor depozitare a gunoaielor gropi ecologice la Romnia v-a fii privit drept nivel central o ar mai curat de ctre Uniunea European Ecologia ar putea deveni un domeniu mult mai cunoscut i aplicabil de ctre ceteni 7.2. Mrirea amenzilor n ceea ce privete depozitarea ilegal a deeurilor. Impact economic Impact social n urma nerespectrii Pstrearea cureniei pe legii aferente, cetenii strzi vor primii amenzi care Responsabilitatea ceenilor se vor duce direct la de a menine curenia bugetul central sau Creterea valorii ca ar local. 7.3. Introducerea cursurilor de ecologie obligatorii n clasele primare/generale Impact economic Impact social Scderea bugetului Asumarea de ctre statului cu privire la autoritile locale a nfiinarea cursurilor de responsabilitii privind ecologie obligatorii n furnizarea de servicii clasele primare/generale educaionale. Crearea unor noi locuri de munc Educarea copiilor de la o vrst fraged cu privire la ecologie

8. Procesul de consultare

9.Variante de soluionare recomandat Varianta 3

Organizaii/instituii consultate Ministerul Mediului i Schimbrilor climatice Agenia Naional pentru Protecia Mediului Garda Naional de Mediu Regia Naional a Pdurilor ROMSILVA Administraia Fondului pentru Mediu AFM Bucureti Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru protecia Mediului ICIM Bucureti Inspectoratele colare judeene Prezentarea variantei Introducerea cursurilor de ecologie obligatorii n clasele primare/generale Grupuri vizate - toate instituiile de nvmnt locale - elevii din clasele primare/generale - specialiti n ecologie - cadrele didactice

Rezultatul consultrii alegerea variantei de soluionare elaborarea de propuneri ntocmirea unui buget ataat planului de aciune elaborarea unui manual de proceduri

Beneficii - facilizarea accesului la servicii ecologice - pachete educaionale de calitate - creterea procentului de persoane interesate de ecologie - creterea numrului de ecologiti specializai Riscuri - depirea costurilor anticipate iniial - ntrzieri n derularea activitilor - varianta presupune bun cooperare i implicare a tuturor instituiilor publice n efortul de specializare i perfecionare n ecologie. Dac acestea lipsesc, succesul devine

Indicatori de performan

discutabil. - beneficiile variantei devin vizibile - numrul de elevi care au acces dup o perioad lung de timp. la educaie, n mediul rural i urban - prezena elevilor din mediul rural i urban la cursuri - numarul cadrelor didactice - rata omajului Termen preconizat de realizare 1 septembrie 2014