Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nu exista o definitie simpla si exacta a cancerului. Etimologia cuvantului provine din limba greaca KARKINOS, ceea ce inseamna crustaceu. In general termenul de cancer se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea anormala si necontrolata a unei sau unui grup de celule, care invadeaza tesuturile incon uratoare si care se pot imprastia !metastaza" la distanta de tesutul sau organul #n care s$au format. %entru medic cuvantul cancer inseamna evolutia unei tumori care distruge local si la distanta organele sanatoase ale individului atins de aceasta boala. %entru &istolog sau anatomopatolog, cancerul reprezinta tesut de neoformatie care infiltreaza structurile sanatoase din care s$a dezvoltat. %entru biolog inseamna o modificare a sistemelor de reglare a cresterii si diferentierii celulelor normale care devine periculoasa pentru restul celulelor. 'ancerul este rezultatul multiplicarii dezordonate a celulelor. %utem #ntelege acest lucru, cercet(nd procesele care au loc #n celulele sanatoase. 'orpul uman este alcatuit din diferite tesuturi fiecare din ele fiind formate din milioane de celule. Acestea sunt dispuse #ntr$o maniera ordonata, fiecare tesut #n parte av(nd propria sa structura si ar&itectura celulara. Ele se supun unor reguli generale care permit functionarea normala a #ntregului, adica a organismului.
DIVIZIUNEA CELULAR
5n unele tesuturi, celulele se pierd #n mod constant din cauza uzurii generale, fiind #nlocuite printr$un proces de diviziune celulara. 5n tesuturile normale,diviziunea si moartea celulara sunt controlate prin mecanisme specifice. 'elulele canceroase se divid #ntr$un mod necontrolat, numarul lor cresc(nd p(na c(nd formeaza o tumora ce devine vizibila clinic. %e l(nga #nmultirea extrem de rapida, celule canceroase sunt incapabile sa se organizeze #ntr$un mod adecvat, iar masa de tesut care ia nastere nu are caracteristicile unui tesut normal.
5n etapa urmatoare, celulele #ncep sa se desprinda de tumora mama, strabat membranele con unctive, apoi peretii vaselor limfatice sau sangvine patrunz(nd #n circulatia limfatica celulele canceroase a ung initial #n ganglionii limfatici, structuri cu rol imun. Sunt invadati initial ganglionii regionali, adica cei mai apropiati de tumora. O mare parte din celule sunt omor(te la acest nivel7 aceasta reprezinta etapa de invazie locoregionala a cancerului. 'u timpul, celulele imune de la nivelul ganglionilor nu mai fac fata afluxului de celule canceroase care continua sa se #nmulteasca. 'elulele canceroase vor depasi si aceasta bariera si vor a unge prin intermediul limfei #n circulatia sanguina7 o alta modalitate de a a unge #n s(nge este prin strabaterea peretilor vasculari #nca de la #nceput, la nivelul tumorii primare. 6upa ce a ung #n circulatia sangvina, celulele canceroase se vor opri #n diferite organe, acolo unde conditiile favorizeaza dezvoltarea ulterioara9 plam(n, oase, creier, ficat,etc. In aceste organe o parte din celule vor muri, dar altele vor supravietui si se vor #nmulti #n continuare7 aceasta reprezinta etapa metastatica, de boala generalizata. In fiecare etapa vor supravietui cele mai agresive si mai rezistente celule, astfel ca sansele de vindecare sau de raspuns la tratament scad o data cu avansarea bolii.
CAUZE
6atorita medicinii moderne, oamenii au o viata mai lunga si, intr$o anumita masura, aceasta ustifica cresterea numarului de bolnavi de cancer. 6esigur, unele forme de cancer sunt str(ns legate de modul de viata. 'ancerul datorat fumatului este mai rar #n tarile din lumea a III$a, #nsa este din ce #n ce mai rasp(ndit #n tarile #n care industria este dezvoltata, unde din ce #n ce mai multi oameni fumeaza. 'ele mai frecvente forme de cancer la adult ataca plam(nii, tubul digestiv si organele genitale. 5n ciuda medicinii moderne, cancerul este a doua cauza de deces #n ma oritatea tarilor, inclusiv #n Rom(nia. 'ancerul poate fi intalnt si la copii sau adolescenti. 'ele mai frecvent forme de caner #nt(lnite la acestea sunt9 leucemiile, limfoamele, tumorile renale si cerebrale. 6in fericire acestea sunt rare, iar tratamentul destinat lor a fost #mbunatatit foarte mult #n ultimii ani, crescand ratele de supravietuire si c&iar de vindecare. Cauza principa a a canc!ru ui !"#! $nca n!c ara%
.actorii de mediu, cum ar fi poluarea c&imica si expunerea la radiatii, cauzeaza unele forme de cancer7un mare numar de experimente ce au identificat substantele c&imice provocatoare de cancer !substante carcinogene" au fost efectuate pe animale. 'ea mai cunoscuta substanta cancerigena este fumul provenit din tutun. Radiatiile ionizante, de asemenea, afecteaza materialul genetic al celulelor, astfel radiatiile create #n urma exploziei bombei atomice #n :aponia, #n -;0<, a cauzat multe forme de cancer, unele declans(ndu$se abia dupa -+$2+ de ani de la expunerea la acestea. Exista #nsa si alti factori care provoaca boala. 6e exemplu, unele cazuri de cancer pot fi produse de virusi care afecteaza structura genetica a celulelor. 5n unele cazuri sistemul imunitar este de vina. S$ar parea ca celulele canceroase sunt produse constant #n interiorul organismului, #nsa acestea sunt distruse de obicei de catre sistemul imunitar. 6in unele motive, acest sistem poate sa nu functioneze uneori cum ar trebui, permit(nd #nmultirea celulelor canceroase. 'ercetatorii au a uns la concluzia ca dietele bogate #n fructe si legume pot prote a organismul #mpotriva cancerului. Se pare ca o dieta adecvata #ntareste sistemul imunitar care distruge rapid celulele.
DIAGNOSTICUL
Nu #n toate cazurile cancerul este fatal. )ratamentul pentru cancer a fost #mbunatatit enorm #n ultima vreme si mii de oameni sunt vindecati #n fiecare an. )otusi un cancer mai putin extins este mult mai usor de tratat, dec(t unul avansat sau metastazat. 5n concluzie, diagnosticarea timpurie este vitala, fiind dependenta de prezentarea la medic odata cu aparitia primelor simptome sau semne de boala. 6iagnosticul de cancer trebuie confirmat. Suspiciunea de cancer o ridica anamneza, examenul clinic, examene imagistice si de laborator. Examinarea clinica completa, acorda o mare atentie verificarii ganglionilor limfatici periferici dar mai ales a celor regionali tumorii. 'onfirmarea si certitudinea diagnosticului de cancer este data de examenul anatomopatologic. Aceasta procedura poate fi efectuata fie prin biopsie, fie prin examinare citologica, ceea ce inseamna ca o parte a tumorii se examineaza la microscop.
din
Scintigrafia presupune in ectarea unei cantitati mici de substanta radioactiva care va fi captata mai intens #n organul sau zona afectata de cancer.
Aceste metode terapeutice se pot asocia #ntre ele pentru a obtine cel mai bun raspuns terapeutic posibil. Scopul tratamentului oncologic specific poate fi vindecarea !curabilitatea", stabilizarea bolii, prelungirea supravietuirii, prelungirea intervalului liber de boala sau paliatia !reducerea simptomatologiei cu #mbunatatirea calitatii vietii". 'onduita terapeutica se stabileste #n cadrul comisiei de decizie terapeutica alcatuita din c&irurg oncolog, c&imioterapeut, radioterapeut, anatomopatolog si psi&olog. Alegerea unui anumit tip de tratament se face functie de localizarea bolii, stadiu clinic, factorii de prognostic, starea clinica a pacientului, v(rsta, prezenta altor boli asociate si de optiunea pacientului. %acientul trebuie sa primeasca toate informatiile despre tratament, atat #n ceea ce priveste beneficiile acestuia, reactiilor secundare si nu #n ultimul r(nd riscurilor pe care si le asuma #n cazul #n care refuza tratamentul propus. )ratamentul oncologic include terapie locala si sistemica. )ratamentul local actioneaza asupra tumorii primare. )erapia locala presupune9 c&irurgie, radioterapie, c&imioterapie si imunoterapie intracavitare ! ex. intravezicala " sau intraarteriale ! ex.in artera &epatica pentru metastazele &epatice ". )ratamentul sistemic actioneaza asupra tumorii primare si asupra celulelor diseminate !migrate" din tumora primara #n alte tesuturi>organe ale organismului. )erapia sistemica poate fi9 c&imioterapie, &ormonoterapie sau imunoterapie.
C(irur)ia
'&irurgia poate fi9
o o o
curativa !#ndepartarea tumorii primare si obtinerea vindecarii", paliativa $ de ameliorare a simptomelor !cu scop de #mbunatatire a calitatii vietii si in unele cazuri de prelungire a supravietuirii", de urgenta ! ex. ocluzii intestinale, decompresii, &emoragii" sau de reconstructie, dupa interventii mutilante !ex. postmastectomie".
Efecte secundare ale c&irurgiei produc infirmitati !amputatii de membre, nas, urec&i, mastectomie sau extirparea s(nului, enucleere sau extirparea unui oc&i, cicatrici c&eloide", limfedem !al bratului postmastectomie, al membrului inferior dupa excizia ganglionilor pelvini", sindrom dureros abdominal !cauzat de aderente sau bride aparute dupa interventii c&irurgicale pe abdomen".
C(i'i*#!rapia
Reprezinta modalitatea de tratament ce utilizeaza medicamente citotoxice !citostatice" pentru distrugerea celulelor maligne. Se administreaza pe cale intravenoasa !cel mai frecvent", orala, intracavitara, intraarteriala intratumorala sau intramusculara. '&imioterapia poate fi9 o o o o curativa !reprezent(nd principala modalitate de tratament", neoad uvanta sau preoperatorie !cu scopul de reducere a tumorii primare, #mbunatatirea controlului loco$regional al bolii si scaderea riscului de diseminare la distanta a bolii ", ad uvanta sau postoperatorie !pentru reducerea riscului de recidiva locala sau la distanta, la pacientii cu factori de prognostic nefavorabil" paliativa !#n scop de #mbunatatire a calitatii vietii ? reducerea simptomatologiei ".
'&imioterapia se administreaza de obicei #n cure>serii de - zi, 2 zile, * zile sau < zile !exista si serii mai complexe", fiecare perioada de tratament fiind urmata de o perioada de refacere !*$0 saptam(ni". Se pot utiliza unul sau mai multe citostatice, functie de localizare, forma &istopatologica, stadiul clinic, bolile asociate si optiunea medicului curant. Efectele secundare ale citostaticelor sunt multiple, cu grade variate de severitate, temporare sau permanente. Ele depind de citostatic, de doza administrata si de durata tratamentului. 'ele mai frecvente reactii adverse sunt9 astenie fizica, lipsa poftei de m(ncare, alopecie !caderea parului", greata si varsaturi, risc crescut de infectii !prin scaderea numarului de leucocite", s(ngerari diverse !prin scaderea numarului de trombocite", tulburari ale tranzitului intestinal !diaree sau constipatie", anemie, mucozita, reactii alergice. 3a oritatea efectelor secundare pot fi ameliorate prin tratamente specifice si de obicei dispar dupa terminarea c&imioterapiei.
Ra+i*#!rapia
Reprezinta modalitatea de tratament ce utilizeaza radiatii ionizante. @tilizarea radiatiilor ionizante #n tratamentul cancerului se bazeaza pe posibilitatea de a obtine distrugerea celulelor tumorale, fara a determina alterari grave si ireversibile asupra tesuturilor sanatoase din urul tumorii.
)e&nicile de radioterapie sunt9 o o o iradiere externa, bra&iterapie sau curieterapie ! prin plasarea unor surse radioactive in tesutul tumoral " radioterapie metabolica !cu izotopi".
Radioterapia poate fi9 o o o o curativa, neoad uvanta ? preoperatorie !cu scopul de reducere a tumorii primare, imbunatatirea controlului loco$regional al bolii", ad uvanta ? postoperatorie !sterilizarea patului tumoral cu reducerea riscului de recidiva locala sau la distanta, la pacientii cu factori de prognostic nefavorabil" paliativa !antalgica, decompresiva, &emostatica".
Efectele secundare ale radioterapiei depind de localizarea tumorii, tipul de iradiere, volumul tumoral, factorul timp, v(rsta, starea clinica a pacientului, bolile asociate. %ot fi acute !apar #n timpul iradierii" sau tardive !apar dupa 4 luni de la terminarea radioterapiei". 'omplicatii acute9 stare de rau de raze $ #n primele zile de radioterapie !astenie, anorexie, greata, cefalee", eritem cutanat !roseata pielii", mucita, greata si varsaturi, diaree, dureri abdominale, caderea parului, astenie fizica si paloare !datorita anemiei", risc crescut de infectii !prin scaderea numarului de leucocite", s(ngerari diverse !prin scaderea numarului de trombocite". Efectele secundare tardive9 fibroza, dermatita, ulceratii, fistule, insuficiente de organe !plam(ni $ fibroza, maduva osoasa $ aplazie, rinic&i $ nefrita, inima $ pericardita, ficat $ &epatita, mielita radica". O categorie particulara de efecte secundare sunt cele mutagene si cancerigene. Radioterapia este #ncriminata #n aparitia unor cancere secundare ce apar la ani de zile de la iradiere !leucemii, mielodisplazii, limfoame, sarcoame".
,*r'*n*#!rapia
Aormonoterapia este o modalitate de tratament oncologic utilizata #n cancerele &ormonodependente !acele tumori ce provin din tesuturi a caror crestere este controlata de &ormoni". )erapiile &ormonale pot fi supresive !suprima sursele de &ormoni din organism" $ c&irurgical, medicamentos sau radiologic si> sau aditive !bloc&eaza actiunea &ormonilor din organism". 'ancerul mamar reprezinta localizarea #n care terapia &ormonala este cel mai frecvent utilizata si studiata, at(t ca tratament ad uvant la pacientele cu factori de prognostic nefavorabili c(t si #n stadiul metastatic cu rol de paliatie. 1a barbat cancerul de prostata este de asemenea &ormonodependent. )ratamentul &ormonal determina #n general diminuarea simptomelor !paliatie" cu #mbunatatirea calitatii vietii si influenteaza #n mica masura cresterea supravietuirii. Efectele secundare ale &ormonoterapiei sunt foarte variate functie de medicamentul utilizat, sunt relativ frecvente, dar #n marea ma oritate a cazurilor severitatea este minima, neafect(nd ma or calitatea vietii.