Sunteți pe pagina 1din 12

Bacalaureat 2009: Varianta 36: P articularitile de construcie a unui personaj dintr-un text narativ, aparinnd lui G.

Clinescu: Enigma Otiliei, Otilia Mrculescu George Clinescu, personalitate encicplopedic a culturii romne, a fost critic i istoric literar, poet i estetician, dramaturg i romancier. n 1932, G. Clinescu susinea ideea apariiei n literatura romn unui roman de atmosfera modern, un roman realist, deci respingea teoria sincronizrii literaturii cu filosofia i psihologia, argumentnd c literatura trebuie s fie in legtur direct cu sufletul uman. Aparut n 1938 i comentat, de atunci, ntr-o bogat exegez, romanul Enigma Otiliei, are ca tem principal viaa burgheziei bucuretene de la nceputul secolului al XX-lea. n intenia scriitorului, cartea purta titlul Prinii Otiliei, ilustrnd astfel motivul balzacian al paternitii, urmrit n relaiile prini-copii, n contextul epocii interbelice, de altfel o idee care l-a interesat foarte mult pe scriitorul romn. Fiecare dintre personajele romanului poate fi considerat printe al Otiliei, pentru c, ntrun fel sau altul, ei i hotrsc destinul sau sunt interesai, din diferite mortive, de soartea tinerei fete. De pild, mo Costache i exercit lamentabil rolul de tat, dei nu este lipsit de sentimente fa de Otilia. El se gndete la viitorul ei, vrea chiar s o nfieze, dar amn la nesfrit gestul. i Pascalopol, mult mai vrstnic dect Otilia, mrturisete c n iubirea pentru ea mbin pasiunea cu paternitatea. Titlul Enigma Otiliei sugereaz comportamentul derutant al eroinei, uneori absurd care-l uimete pe Felix: Nu Otilia are o enigm, ci Felix crede c o are, mrturisete G. Clinescu, justificnd titlul romanului. Naratorul este omniscient, naraiunea la persoana a III-a, iar perspectiva narativ este de tipul dindrt, aa cum se observ din primele rnduri cu care ncepe romanul, sitund exact personajele, aciunea, n timp i spaiu. Descrierea minuioas a strzii Antim (a cldirilor, a interioarelor), pustie i ntunecat, avnd un aspect bizar, varietatea arhitectural, amestecul de stiluri, ferestrele neobinuit de mari, lemnria vopsit care se dezghioga, fceau din strada bucuretean o caricatur n moloz a unei strzi italice. Romanul, alctuit din douzeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor: destinul Otiliei i al membrilor familiei Tulea, al lui Stnic. Al doilea plan prezint destinul lui Felix Sima care, rmas orfan, vine la Bucureti pentru a studia medicina, locuiete la tutorele su i triete iubirea adolescentin pentru Otilia. Autorul acord interes i celorlate planuri secundare, pentru susinerea imaginii ample a societii citadine, accentund n felul acesta realismul romanului su. Conflictul romanului se bazeaz pe relaiile dintre dou familii nrudite, care sugereaz universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, i Otilia Mrculescu, adolescenta orfan, fiica celei de-a doua soii decedate. Aici ptrunde Felix Sima, fiul surorii btrnului, care vine la Bucureti pentru a studia medicina i locuiete la tutorele su legal, mo Costache.Un alt personaj este Leonida Pascalopol, prieten al btrnului, pe care l aduce n familia Giurgiuveanu afeciunea pentru Otilia, pe care o cunoate de mic i dorina de a avea o familie care s-i aline singurtatea. A doua familie, vecin i nrudit, care aspir la motenirea averii btrnului, este familia surorii acestuia, Aglae. Familia Tulea este alctuit din soul Simion Tulea, cei trei copii ai lor: Olimpia, Aurica i Titi. n aceast familie va ptrunde Stnic Raiu pentru a obine zestrea ca so al Olimpiei. Conflictul, factor determinant n desfaurarea operei, este complex i pune n lumin diferitele personaliti prezentate de-a lungul scrierii.. Acesta este de natura exterioar, explicit, ntre Otilia i clanul Tulea care dorea s obin motenirea averii lui Costache Giugiuveanu, conturat nc din expoziie prin interveniile rutcioase ale Aglaei. n timp ce conflictul erotic vizeaz rivalitatea dintre Felix i Pascalopol pentru Otilia. Otilia Mrculescu este "eroina mea liric", proiecia autorului n afar, "tipizarea mea n ipostaz feminin" (G.Clinescu). Ea este prezentat n mod direct de ctre narator, care i atribuie rolul de observator lui Felix, la nceputul romanului: faa mslinie, cu nasul mic i ochii foarte albatri arta i mai copilroas ntre multele bucle i gulerul de dantel. Portretul personajului se completeaz prin alte trsturi, precum cochetria, bunul gust n vestimentaie: Fata subiric, mbrcat ntr-o rochie foarte larg pe poale, dar strmt tare la mijloc... Personajul i dezvluie complexitatea, prin caracterizarea indirect, ce reiese din faptele i comportamentul su, din modul n care vorbete i din relaiile cu celelalte personaje. Astfel, descrierea camerei fetei, realizat spre sfritul primului capitol al romanului, corespunde modelului balzacian, care propune tehnica focalizrii n vederea prezentrii personalitii celui care triete n mediul descris. Deci, cadrul n care triete devine o modalitate de ptrundere n psihologia personajului, iar camera Otiliei, prin detaliile surprinse, vorbete despre caracterul ei dezordonat i spontan: Sertarele de la toalet i de la dulapul de haine erau trase afar n felurite grade i n ele se vedeau, ca nite intestine colorate ghemuri de panglici, cmi de mtase mototolite Faptul c era interesat de moda vremii justific bunul gust, rafinamentul, dragostea de muzic i armonie. Dezordinea i amalgamul de lucruri prezente n camera Otiliei sugereaz, pe de alt parte, i faptul c ea nc se caut pe sine, este la vrsta la care personalitatea ei nu s-a desvrit nc. n opoziie cu acest etap este imaginea Otiliei din finalul romanului, pe care Felix cu surprindere o observ n fotografia pe care i-o d Pascalopol; imaginea femeii mature nu-i mai amintete prin nimic de cea pe care el o cunoscuse cndva. n conturarea Otiliei, scriitorul folosete i tehnica modern a perspectivelor multiple i a observaiei psihologice (pluriperspectivismul). Personalitatea Otiliei este evideniat prin reflectarea ei n contiina celorlalte personaje, ca i cum ar fi vzut n mai multe oglinzi paralele, prin tehnica relectrii poliedrice. Astfel, mo Costache o consider fata cuminte i iubitoare, pe care trebuie s o protejeaz, dar nu are fora de a lua decizia nfierii ei, din pricina caracterului su avar. Aurica o invidiaz, considernd-o o rival n alegerea brbailor: E o ireat, caut numai brbai n vrst, bogai. Cel mai violent o sancioneaz Titi, Stnic considernd c Otilia este o fat fain, deteapt; colegii lui Felix o vd ca pe cea mai elegant conservatoare, n vreme ce Aglae o detest, utiliznd la adresa fetei apelative precum dezmata, stricat, znatic. Cei doi brbai ntre care oscileaz eroina completeaz acest portret: n timp ce pentru Felix Otilia

reprezint feminitatea tulburtoare, Pascalopol mrturisete c nu poate delimita sentimentele virile de cele paterne. Pentru ambele personaje masculine, Otilia este, ntr-o anumit etap a existenei lor, o enigm, ceea ce justific titlul romanului. Din perspectiva psihologiei masculine feminitatea va fi ntotdeuna resimit ca fiind misterioas, enigmatic pentru c nu se las descoperit n toate resorturile ei intrinseci. Firea nstrunic, vistoare i imprevizibil, tumultul tinereii sunt cuceritoare. Vitalitatea, exuberana i sinceritatea deconcertant a tinereii formeaz o imagine pur, de un farmec aparte: l trte n goan pe Felix prin curte, rpie pe scar, fluier, danseaz, strile sale de spirit schimbndu-se foarte repede. Aceeai feminitate i franchee a gesturilor manifest i fa de Pascalopol. Pentru Aglae i Aurica, purtrile Otiliei sunt asemeni fetelor fr cpti i fr prini. Autocaracterizarea i completeaz portretul Otiliei, care-i cunoate foarte bine soarta de fiin tolerat, obligat s-i rezolve singur problemele vieii. Interesant este c, dei manifest o oarecare superficialitate, ea are totui contiina acestei superficialiti tipic feminine: cnd tu vorbeai de ideal, eu m gndeam c nam ters praful de pe pian; Noi, fetele, Felix, suntem mediocre i singurul meu merit e c-mi dau seama de asta. Comportamentul fetei este contrariant de multe ori, pentru cei din jur. Ea impresioneaz prin naturalee, prin calitile tipice vrstei adolescentine: gust oricnd farmecul jocurilor copilreti, escaladeaz la moia lui Pascalopol stogurile de fn. Triete din plin viaa i nimic nu o mpiedic s rd n hohote sau s fie melancolic: mi vine uneori s rd, s alerg, s zbor. Vrei s fugim? Hai s fugim!, ceea ce atest strile de exuberan i libertate pe care le resimte n unele momente. n relaia cu Felix dovedete ns maturitate: dei l iubete, va pleca alturi de Pascalopol, realiznd c o relaie ntre ei va interveni n destinul strlucit al tnrului. Compoziia personajului include, i bibliografia lui evident ntr-o discuie cu Felix: Papa, vezi tu, nu mi-e tat bun... Mama a mai fost cstorit nainte, i cnd a luat pe papa, eu eram de civa ani... Privete! Uite pe mama i pe tatl meu adevrat. (i Otilia ntinse lui Felix o fotografie puin rupt, n care Otilia din alte vremuri, ns cu privirile blnde, n rochie cu panier i cu un mare zuluf czut peste umr inea de bra un brbat gras, i el cu ochii Otiliei). Otilia se mic ntr-o lume fixat pentru totdeauna n tipare. Mo Costache i pecetluiete definitiv destinul. Nu o nfiaz i Otilia va fi sacrificat de familia care i dorete att de mult motenirea. ntr-un comentariu pe care chiar scriitorul l face cu referire la romanul su el va nota Otilia nu e personaj principal. Felix i Otilia sunt acolo n caliatate de victime i de termeni angelici de comparaie. Prin faptul c sunt orfani, ei sunt vulnerabili. n opinia mea, Otilia Mrculescu este unul dintre cele mai reuite personaje ale romanului, att prin tehnicile de realizare, ct i prin problematica sa existenial, reprezentnd tipul feminitii.

Bacalaureat 2009: Varianta 35: Relaiile dintre dou personaje ntr-un text narativ aparinnd lui G. Clinescu: Enigma Otiliei Publicat n 1938, romanul Enigma Otiliei apare spre sfritul perioadei interbelice, o perioad de puternic afirmare a speciei, fiind al doilea dintre cele patru romane scrise de George Clinescu. Scriitorul opteaz pentru romanul obiectiv i metoda balzacian, dar depete programul estetic, realiznd un roman modern, ce mbin elemente ale realismului, clasicismului i romantismului. Incipitul realist al romanului fixeaz elementele temporale (ntr-o sear de la nceputul lui iulie 1909) i spaiale (n capital). G. Clinescu urmrete detalii pe care numai un narator specialist le-ar putea observa, de exemplu n descrierea strzii Antim, a arhitecturii casei, a interiorului. Scena jocului de cri, realizat tot n manier realist, are scopul de a prezenta eroii principali, oferind att date despre fiecare n parte (naratorul le realizeaz concise, dar sugestive portrete) ct i despre tipul relaiilor pe care fiecare le dezvolt fa de ceilali. Din punct de vedere al raportului incipit-final, scrierea este un romanul circular, replica lui Giurgiuveanu Aici nu st nimeni! evideniind aceast caracteristic. Mutaiile care se produc ntre incipitul i finalul romanului sunt majore: iniial cuvintele lui moCostache reprezint o modalitate a btrnului avar de a se apra n faa intruilor, aezate la finalul romanului ele reflect realitatea. Eroii romanului respect trsturi tipice de caracter pentru personaje lucrate n manier clasic: avarul, parvenitul, gelosul, prin care autorul creeaz spectaculosul. Acesta conduce la construcia unor tipologii: mo Costache este avarul, Aglae este baba absolut, fr cusur n ru, Aurica este fata btrn, Simion este dementul, Titi este retardatul, Stnic Raiu este parvenitul, Pascalopol este aristocratul, iar Otilia i Felix sunt victimele, termenii angelici de comparaie, dup cum i numete chiar autorul. Felix crescuse la internat, fiind orfan de mam, i este nevoit s vin n casa lui Costache Giurgiuveanu, tutorele su legal, pentru a-i continua studiile de medicin. Pe fiica vitreg a lui mo Costache, Otilia Mrculescu, Felix i-o amintea vag, din vremea copilriei. Aceasta l surprinde plcut, la prima ei apariie iar prin ochii tnrului este realizat primul portretul fizic al acesteia: Felix privi spre captul scrii ca spre un cer deschis i vzu n apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu, un cap prelung i tnr de fat, ncrcat cu bucle, cznd pn pe umeri. Portretul ei apare conturat n opoziie cu cel al Aurici, ns n trupul subiratic, cu oase delicate ca de ogar, de un stil perfect, fr acea slbiciune supt i ptat a Aureliei, era o mare libertate de micri, o stpnire desvrit de femeie. Otilia reprezint nenumratele fee ale ideii de feminitate, fiind, de asemenea, i cel mai modern personaj al romanului, att prin tehnica de realizare (pluriperspectivism), ct i prin problematica sa existenial. Spirit artistic, student la Conservator, Otilia se va apropia de Felix nc din momentul sosirii acestuia n cas. Pentru c nu i pregtise nicio camera, Otilia l duce pe Felix n camera sa, spaiul su intim, prilej pentru el s descopere personalitatea fascinant i imprevizibil a fetei. Dezordinea caracterizeaz temperamentul nehotrt i schimbtor al fetei. Acesta observ haine, cri, parfumuri, partituri aruncate la ntmplare. Maniera balzacian reliefarea caracterului unui personaj prin descrierea mediului n care triete fiind elocvent n acest scen. Amndoi se dezvolt de-a lungul romanului, ns afeciunea stabilit nc de la nceput se pstreaz. Fiind prima lui dragoste, Felix o transform pe Otilia ntr-un ideal feminin. Comportamentul derutant al fetei, dar mai ales gesturile foarte familiare i tandre ale acesteia, l descumpnesc nsa. Otilia nsi recunoate cu sinceritate faa de Felix c este o fiin dificil i se autocaracterizeaz astfel: Ce tnr de vrsta mea i nchipui c m-ar iubi pe mine aa cum sunt? Sunt foarte capricioas, vreau s fiu liber! [...] Eu am un temperament nefericit, m plictisesc repede, sufr cnd sunt contrariat. Existena lor i preocuprile de ordin intelectual aproape c nici nu se intersecteaz cu cele ale membrilor familiei. Felix este n permanen gelos pe Pascalopol, pe care l acuz de sentimente nu tocmai paterne faa de cea pe care el o iubete. n momentul n care Pascalopol vine s-o ia pe Otilia la teatru, Felix este deranjat nu de veselia fetei, ci de satisfacia reinut a brbatului, care nu se clasa deloc printre sentimentele paterne. Ciudat i se pare i nclinaia Otiliei, o prieten de vrsta lui, pentru un brbat att de matur. Permanent aceast relaie dintre Otilia i Pascalopol l va contraria pe tnr. Sentimentele care se nfirip de la nceput ntre ei pornesc de la o apropiere fireasc ntre doi tineri, dar i de la o grij reciproc ntre doi orfani, ce simt nevoia s se apere unul pe cellalt. Otilia devine o obsesie pe care, n funcie de nevoile sale, Felix o drm i o reconstruiete, fr a fi capabil de generoziti sentimentale prea mari. Otilia concepe iubirea n felul aventuros al artistului, druire i libertate absolut, pe cnd Felix este dispus s atepte orict pn s se nsoare cu ea. Diferena dintre ei i posibilitatea de a reprezenta o piedic n calea realizrii profesionale a lui Felix o fac pe Otilia s l prseasc i s aleag o csnicie cu Pascalopol. Eecul n dragoste l maturizeaz, dndu-i putere s nu renune la carier. Felix nelege c, ntr-o astfel de societate, dragostea nu mai este un sentiment pur, iar csnicia devine o afacere, nu o mplinire a iubirii. Chiar el se cstori ntr-un chip care se cheam strlucit i intr, prin soie, ntr-un cerc de persoane influente".

Consider c n relaia Felix-Otilia, femeia este cea care dovedete c are puterea de a decide pentru amndoi i fora de a face un sacrificiu din iubire, oferindu-i lui posibilitatea de a se mplini profesional. Nici ei nu i s-ar fi potrivit viaa modest pe care ar fi fost obligat s o duc alturi de studentul Felix. Moartea lui mo Costache i pierderea motenirii impune acest deznodmnt. Otilia reprezint pentru Felix o imagine a idealului feminin, iar pentru Pascalopol o enigm. Misterul personajului pare a se ascunde n replica de neneles de la nceputul romanului: Noi nu trim dect patru-cinci ani

Bacalaureat 2009: Varianta 34: Tema i viziunea despre lume ntr-un roman al lui G. Clinescu: Enigma Otiliei Scriitorul, criticul i istoricul literar George Clinescu i ilustreaz concepiile estetice privitoare la romanul modern n Enigma Otiliei, respingnd proustianismul promovat de Camil Petrescu i optnd pentru romanul realist, obiectiv, balzacian, dar n care sunt prezente tehnici moderne, ntruct acesta susinea c tipul firesc de roman romnesc este deocamdat cel obiectiv. Factura balzacian a romanului este dat de tehnica de construire a personajului preluat de Clinescu de la romancierul francez i de temele abordate (motenirea i paternitatea). Astfel, descrierea mediului n care triete personajul nainte de introducerea propriu-zis n scen a acestuia anticipeaz i i reflect caracterul, romanul debutnd cu descrierea detaliat a strzii Antim i apoi a casei lui Costache Giurgiuveanu; starea de drpnare n care se afla locuina i lipsa de gust a decoraiunilor indicnd statutul social i trsturile locuitorilor. Construcia personajelor marcheaz orientarea autorului spre o umanitate canonic i o psihologie caracterologic, exemplificndu-se astfel universalul existent n evenimente, opiunea pentru personajele tipologice fiind explicat de opinia criticului conform creia acesta era un mod de a crea durabil i esenial, spre deosebire de romanul subiectiv cruia i lipsete puterea de a surprinde idei umane generale din lipsa acestei ncadrri tipologice cruia s i se nscrie o linie epic relevant. Romanul este balzacian i prin tema motenirii: competiia pentru navuire prin intrarea n posesia uni moteniri cu scopul dobndirii unui statut social, la care se adaug i tema paternitii, reflectat de titlul iniial al operei (Prinii Otiliei) ntruct fiecare dintre personaje determin ntr-o msur destinul Otiliei, asemenea unor prini, exprimnd ideea conform creia copilul motenete numele, poziia social i starea material a prinilor, trasndu-i-se astfel n linii mari destinul. Destinul multor personaje din roman este schimbat atunci cnd le dispare tatl, cum ar fi Felix care este obligat s vin n capital pentru a-i continua studiile deoarece tutorele lui devenise Costache; Otilia prsete casa dup moartea tatlui vitreg Costache, iar Pascalopol i ntrerupsese studiile n strintate dup moartea tatlui, revenind n ar pentru a avea grij de mama sa i de moie. De asemenea, statutul de orfan al lui Felix si al Otiliei evideniaz lipsa de prestabilire a destinului lor, ele fiind i personaje nencadrate tipologic, Felix atingnd maturitatea prin propriile experiene, iar Otilia rmnnd mereu un caracter enigmatic. Ovid S. Crohmlniceanu afirm c aproape toate personajele pot aprea n postura de prini ai Otiliei: tatl vitreg Costache care exercit lamentabil acest rol, nesemnnd actele pentru adopie, dei o iubea; Pascalopol, a crui iubire fa de ea avea un caracter incert, fie viril, fie patern i chiar Aglae i Stnic care erau interesai de soarta Otiliei, fiindc ei urmreau motenirea averii btrnului n care fata juca un rol-cheie. Un prim element de modernitate l reprezint faptul c aciunea se desfoar n mediul citadin, romanul constituind o fresc a burgheziei bucuretene de la nceputul secolului al XX-lea, prezentnd aspectele societii sub determinare social-economic, reuita pe plan social a arivistului Stnic Raiu dup ce a furat banii btrnului ilustrnd ideea ascensiunii sociale prin mijloace imorale. Romanul este alctuit din mai multe planuri narative care urmresc destinele personajelor: cel al Otiliei, al formrii lui Felix, care nainte de a-i face o carier triete experiena iubirii i a relaiilor de familie, al membrilor clanului Tulea, al lui Stnic etc. Un plan urmrete lupta dus de clanul Tulea (Aglae, o femeie rea, fiind sora lui mo Costache, cu soul Simion, bolnav mintal i cei trei copii: Aurica- tipul fetei btrne - , Titi- retardat - i Olimpia, cstorit cu avocatul Stnic Raiu, un om ft scrupule, venic cutnd s pun mna pe averea lui mo Costache) pentru obinerea averii btrnului i nlturarea Otiliei Mrculescu. Al doilea plan prezint destinul tnrului Felix Sima, absolvent de liceu la Iai i rmas orfan vine n Bucureti s triasc la tutorele su legal, mo Costache i s studieze medicina, ndrgostindu-se de Otilia. Autorul acord interes i planurilor secundare pentru susinerea imaginii ample a societii citadine, pentru prezentarea acesteia ntrun mod ct mai realist. Efectele n plan moral a obsesiei banului sunt evideniate de competiia pentru motenirea lui mo Costache, tipul avarului. Acesta, nutrind iluzia longevitii i temndu-se de Aglae, dei acestea nu erau dect o masc pentru avariie, nu pune n practic niciun proiect pentru a-i asigura viitorul Otiliei. n ciuda afeciunii sincere pe care i-o poart, Costache amn semnarea actelor, din frica de a cheltui. Un alt pretendent la motenire este Stnic, ncercnd toate metodele pentru a parveni, pretutindeni prezent i la curent cu toate amnuntele. Personajul susine intriga romanului, el fiind cel care va rezolva conflictul averii n deznodmnt furnd banii de sub salteaua pe care sttea mo Costache bolnav, provocndu-i acestuia moartea, dup care o prsete pe Olimpia, destrmnd familia Tulea. Alturi de avariie, lcomie i parvenitism, aspecte sociale supuse observaiei i criticii romanului realist, sunt nfiate i alte aspecte ale familiei burgheze: relaia dintre prini i copil, dintre soi, cstoria. Copiii familiei Tulea sunt neglijai, Aglae avnd ca singur interes obinerea averii, iar soul Simion fiind atins de senilitate; astfel Aurica nereuind s-i aranjeze o situaie, iar Titi, motenind defectul tatlui su (se reliefeaz nc o data ideea de paternitate) i rateaz cstoria. Banul pervertete relaia dintre soi, idee demonstrat de faptul c Stnic se nsoar cu Olimpia doar pentru a-i face o situaie material. n cuplul Aglae Simion cel din urm este total neglijat, n final fiind abandonat ntr-un ospiciu.

Conflictul erotic privete rivalitatea adolescentului Felix i a maturului Pascalopol pentru mna Otiliei. Felix este gelos pe Pascalopol, ntruct acesta era un om realizat, elegant i rafinat care i permitea sa satisfac diversele capricii ale fetei i s-i ntrein cochetriile. Otilia i manifest afeciunea fa de Felix, dar este mai matur i dup moartea btrnului decide s i lase tnrului libertatea de a-i mplini visul realizrii unei cariere, cstorindu-se cu Pascalopol, care i putea oferi protecie. n epilog aflm c Pascalopol i-a redat libertatea de a-i tri tinereea i c aceasta s-a recstorit cu un conte, pierzandu-i din magia tinereii. Felix se va cstori dup ce i va face o carier, dobndind notorietate n mediul academic i tiinific. Cei doi brbai se vor ntlni peste muli ani, cnd fiecare va spune ce a nsemnat Otilia pentru ei: n cazul lui Felix ea rmne o imagine a eternului feminin, iar Pascolopol recunoate c ca este o enigm. Caracterul misterios al Otiliei este realizat prin tehnica modern a pluriperspectivismului, fiecare personaj avnd o imagine diferit a ei (ea era fe-fetia lui mo Costache, Aglae o vedea ca pe o dezmat, o stricat, pentru Aurica era o rival, pentru Felix era prima iubire, n Pascalopol trezind instinctul de a o proteja, n vreme ce Stnic o vedea ca pe o femeie interesant) i a comportamentismului, prin care se realizeaz caracterizarea indirect. Un alt aspect modern l constituie interesul pentru procesele psihice deviante, motivate prin ereditate i mediu: alienarea i senilitatea. Motenirea pe cale ereditar a handicapului mintal al lui Titi i transfigurarea obsesiei Aglaiei pentru avere n cea pentru cstoriei a Aurici exprim influenele prinilor asupra succesorilor, mbogind implicaiile temei paternitii alturi de condiia orfanului. Naraiunea este fcut la persoana a III-a, naratorul fiind obiectiv, relatnd faptele n mod detaat, perspectiva fiind dindrt. ns impersonalitatea naratorului este nclcat de comentariile de specialitate, ale unui estet, precum detaliile arhitecturale amintite n descrierea strzii i a casei lui Costache, fapt ce l face pe Nicolae Manolescu s afirme c Balzac are vocaia de a crea viaa, Clinescu o are pe cea de a o comenta. Dialogul confer veridicitate i concentrare epic, realismul operei fiind dublat i de observaii i notarea detaliului semnificativ care devine mijloc de caracterizare indirect a personajelor (de exemplu scena n care Felix intr n camera Otiliei i vede obiectele sale aezate dezordonat: partiturile indicnd nclinarea ei artistic, sticluele de parfum denotnd cochetria tinerei). Afirmaia lui G. Clinescu conform creia romanul este o scriere tipic realist n care se nfieaz prin intermediul unor personaje angrenate ntr-o aciune o anumit idee, concentreaz programul su estetic referitor la romanul modern pe care reuete s l aplice n opera sa, Enigma Otiliei. Romanul este unul modern, n ciuda tehnicilor realiste preluate de la Balzac i a crerii unor personaje clasice, atingndu-i scopul de a zugrvi ideea destinului marcat de paternitate prin relaiile dintre personaje i situaiilor cu care se confrunt acestea, ideile cu caracter universal neputnd fi surprinse n mod esenial dect dndu-se iluzia veridicitii asigurat de scrierea de tip realist.

Apartenenta la specie "Enigma Otiliei" de George Calinescu roman obiectiv- modern, de tip balzacian

Romanul a fost publicat in 1938,consacrandu-l pe Calinescu ca romancier,fiind receptat favorabil inca de la aparitie de catre critica literara. Opera literara "Enigma Otiliei" este un roman interbelic realist-modern,de tip balzacian. Romanul este specia genului epic in proza,de mare intindere,cu o actiune desfasurata pe mai multe planuri si la care participa un numar mare de personaje. In prmul rand romanul se numea "Parintii Otiliei" enuntand tema balzaciana a paternitatii.Ulterior autorul a schimbat in "Enigma Otiliei" dandu-i urmatoarea interpretare: "Enigma nu-i apartinea Otiliei,ci lui Felix,barbat aflat la inceputul vietii,care nu intelege femeia.In "Enigma Otiliei" crede Felix;pentru un tanar de 21 de ani orice fata este o enugma".Tema principala a romanului este deci,paternitatea,in centrul actiunii aflandu-se Otilia,o fata orfana,in jurul careia graviteaza celelalte personaje:ipostaze false ale adevaratilor parinti.Acestei teme i se subordoneaza alte doua teme:tema mostenirii si tema iubirii. In al doilea rand titlul pune accent pe substantivul "enigma" in raport cu femeia.La un moment dat Felix ii declara:"Otilia pt mine,ai inceput sa devii o enigma"; pentru ca in epilog,Pascalopol sa foloseasca acelasi termen tot referitor la Otilia,care,de fapt,de-alungul romanului poarta o masca in spatele careia enigma o ramas nedezlegata. Pe de o parte actiunea se desfasoara in anul 1909 la inceputul secolului XX-lea. Pe de alta parte spatiul este reprezentat de orasul Bucuresti in care descrierea strazilor,a caselor tin de maniera balzaciana prin nararea detaliilor semnificative. De asemenea perspectiva narativa este extradiegetica,in care naratorul este omniscient,nu participa la actiune insa viziunea este focalizata prin Felix,prin ochii acestuia naratorul stie ce se intampla in lumea operei sale. Nu in ultimul rand romanul este alcatuit din 20 de capitole,actiunea desfasurandu-se pe mai multe planuri narative:unul este reprezentat de tanarul Felix Sima care vine la Bucuresti in casa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu,traind o iubire adolescentina pentru Otilia,iar un alt plan este reprezentat de familia Tulea care lupta pentru mostenirea lui mos Costache,un alt plan este reprezentat de societatea romaneasca la inceputul secolului al XX-lea.Secventele narative sunt inlantuite caci evenimentele sunt prezentate cronologic.De-alungul actiunii naratorul insereaza cateva scene,pretext pentru a descrie aspectul social al Bucurestiului. Intriga este data de sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu. In desfasurarea actiunii Felix se indragosteste de Otilia, iar "clanul" Tulea isi face griji referitoare la mostenirea averii lui mos Costache. Punctul culminant este dat de moartea lui mos Costache,cand familia Tulea ia toata averea,Otilia si Felix fiind nevoiti sa se mute. Deznodamantul il reprezinta intalnirea de dupa cativa ani a lui Felix cu Pascalopol. Aglae Tulea este "baba absoluta",sora lui mos Costache, Aurica Tulea este fiica cea mica a Aglaei,"fata batrana".Costache Giurgiuveanu tatal vitreg al Otiliei si tutorele lui Felix,el este tipul avarului. Felix Sima este de multe ori "vocea autorului",un tanar orfan,care doreste sa triumfe in viata. Leonida Pascalopol este mosierul bogat si manierat,sentimentele acestuia fata de Otilia fiind neclarificate. Stanica Ratiu este sotul Olimpiei,fiica cea mare a Aglaei Tulea,un avocat fara clienti,este genul parvenitului el profitand de orice situatie pentru a iesi in castig. Otilia Marculescu este o fata zglobie ce sta sub semnul dramei feminine,enigma acesteia fiind una nedezlegata. Romanul are cel putin trei secvente care pot candida la statutul de incipit:una ar fii descrierea strazii Antim si a casei lui Costache Giurgiuveanu cu precizarea coordonatelor temporale si spatiale in stil balzacian.A doua este secventa intalnirii lui Felix cu unchiul sau si replica absurda a acestia:"nu sta nimeni aici" , care apare in mod simetric si in final "aici nu mai sta nimeni".Si a treia secventa prezentarea personajelor principale aflate la o partida de carti in casa lui mos Costache. Finalul este compus si el din doua secvente,deznodamantul in care Felix abandonat primeste o explicatie de la Otilia menita sa dezlege misterul plecarii acesteia,epilogul care ofera cititorului justificarea Otiliei:Felix avea sa faca o cariera stralucita neincomodata "de o dragoste nepotrivita"; finalul este abrupt si simetric ca in romanele lui Balzac. Elementele de modernitate prezente in roman sunt:balzacianismul,tehnica detaliului,incadrarea personajelor in tipologii.realismul evenimentelor si al personajelor,caracterul social,diversitatea tematica,paternitatea,mostenirea si iubirea. Tinand cont de cele spuse si demonstrate mai sus,opera literara "Enigma Otiliei" de George Calinescu este roman de tip obiectiv balzacian.

Relatia incipit final. Dupa model balzacian, romanul incepe prin fixarea coordonatelor temporale sispatiale ale actiunii, utilizandu se tema acumularii detaliilor. Actiunea este plasata intr un spatiugeografic correspondent real: Bucuresti si intr un timp istoric prcis: intr o seara de la inceputul lui iulie1909, cu putin la inceputul orelor 10, un tanar de vre o 18 ani, imbracat in uniforma de licean, intra instrada Antim .Portretul initial al eroului (se recunoaste usor maniera balzaciana de a face cunoscute personajele incade la intrarea in scena), se alcatuieste din detalii vestimentare, din elemente semnificative de fizonomiece impun imaginea unui adolescent insufletit de o mare vointa.Se identifica in incipit o relativizare a omniscientei narrative deoarece lui Felix ii este transferat rolul deinstanta narativa, acesta devenind observator si personaj reflector in raport cu lumea necunoscuta pecare o I a treptat sub stapanire. Odata cu Felix Sima, cititorul descopera pe rand strada, casa, fatada,interiorul detalii arhitectonice, dezvaluie contrastul dintre aparenta (pretioase decoruri gotice,amestecate cu ornamente arhitectuale clasice, sugerand pretentiile de cultura ale localnicilor) si esentatotul e doar o copie banara, realizata cu materiale ieftine si urate, un fals ce dezvaluie prostul gust sizgarcenia.Finalul romanului, realizat tot prin perspectiva aceluiasi personaj reflector Felix Sima, confera timpulrezumand un cleceniu din existenta personajelor, in contrast cu ritmul destul de lent a naratiunii de panaatunci. Finalul are si funcctia unui epilog, oferind informatii despre cariera si casatoria fericita a lui Felix,despre revolutia lui Stanica Ratiu si depre despartirea Otiliei de Pascalopol. In decorul casei din stradaAntim, acum cu adevarat parasita, ecoul vorbelor lui Mos Costahe: aici nu sta nimeni , capata valoare deadeva r t ragic.

George Calinescu
Referat

Capitolul I
Primul capitol prezinta sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau, Costache Giurgiuveanu, unchiul sau. Intr-o seara la inceputul lui iulie 1909, Felix ajunge in casa unchiului sau si este intampinat cel putin ciudat de acesta. Verisoara lui, Otilia, o tanara de aceeasi varsta cu el il primeste cu multa caldura si il conduce pe baiat intr-o camera unde restul familiei juca table. Astfel, Felix ii cunoaste pe Pascalopol, un mosier bogat, prieten de familie (cu care Otilia isi permite multe familiaritati, spre nemultumirea baiatului), pe Aglae Tulea, sora lui Costache, Simon Tulea, sotul acesteia si Aurica Tulea, fiica de 30 ani a Aglaei. In timp ce ceilalti jucau table si mai apoi carti, tanarul Felix, viitor medicinist isi aduce aminte de felul in care a ajuns orfan, cum murise mama sa si cum tatal lui fusese distant de copil, trimitandu-l mai mult prin internate. Dupa un timp, Otilia isi aduce aminte de Felix si ii aduce doua prajituri (considerand ca ii este foame) si il trimite sa doarma chiar in camera ei, unde Felix observa o dezordine generala.

Capitolul II
Cand se trezeste, Felix o aude pe Otilia cantand la pian si incepe sa studieze unele parti ale casei. Pe holuri o intalneste pe Marina, servitoarea casei si Costache ii cere cu imprumut niste bani, dar intervine Otilia care nu admite ca tatal ei sa ceara bani de la varul ei. Fata ii canta lui Felix si cuprinsa de ceea ce Marina numea nebunie, incepe sa alerge prin gradina. Otilia isi marturiseste dorinta ca Felix sa ajunga un mare doctor si incepe sa ii prezinte familia, ilustrand calitatile si defectele membrilor familiei Tulea. Totodata, incep sa rascoleasca amintirile, uitandu-se prin fotografiile vechi. Dupa amiaza, Pascalopol ii scoate pe Felix si pe Otilia la plimbare, spre invidia Aureliei si a Aglaei. Acestea insista pe langa Felix sa il mediteze pe Titi, baiatul matusei sale.

Capitolul III
Capitolul incepe printr-o scurta prezentare a lui Simion Tulea, Otilia avertizandu-l discret asupra manierelor celor din familia Tulea. Aurelia il invita pe Felix la ei acasa si in timpul vizitei, o ponegreste pe Otilia, cu invidie ascunsa. Il cunoaste pe Simion, care ii prezinta tablourile sale, Felix observand ca si Titi si tatal lui au un oarecare talent in ale picturii, desi afla ca toate tablourile facute de cei doi sunt simple copii dupa ilustrate sau carti. Titi nu se doveste a fi foarte interesat de meditatii, plictisindu-se foarte repede. Capitolul prezinta aspiratiile familiei Tulea si dorinta arzatoare a Aureliei de a se marita. Aurica incepe sa se familiarizeze din ce in ce mai mult cu Felix cu dorinta ascunsa de a-l face pe acesta sa o ia de nevasta; sperantele pe care si le face Aurica speriindu-l pe tanar, acesta care incepe sa o e evite.

Capitolul IV
Cu timpul, Felix se obisnui in casa lui Costache, acomodandu-se cu ciudateniile locului. Avand nevoie de bani, ii cere batranului sau tutore insa acesta isi dovedeste avaritia fara sa ii dea vreun ban, cea care ii da bani fiind Otilia. Capitolul prezinta vizita celor doi la casa lui Pascalopol, unde Felix observa un rafinat gust in decoratiuni interioare. Desi la inceput Felix nu il agreeaza pe Pascalopol, considerand ca Otilia nu ar trebui sa se poarte asa familiar cu un barbat mai in varsta ca ea, mosierul ii devine treptat simpatic.

Capitolul V
In august, este anuntata sosirea lui Stanica si a Olimpiei, cealalta fata a Aglaei. Otilia ii explica scandalul produs de relatia dintre cei doi, care nu erau casatoriti, fiindca Stanica nu dorea sa faca nunta daca Olimpia nu primea zestre, aceasta fiindu-i refuzata de Simion. Ajunsi la momentul cinei, cei doi incearca sa il induplece pe Simion sa le dea casa, acesta insa refuza motivand ca Olimpia nu e fata lui, desi Felix observa o asemanare izbitoare intre tata si fiica. Dupa plecare, Stanica ii cere Otiliei imprumut 20 franci. De asemenea, Pascalopol primeste un bilet de la Stanica Ratiu prin care acesta ii cere 100 franci. De dragul Otiliei, mosierul ii da avocatului banii ceruti. Capitolul prezinta modul in care Stanica incearca sa il convinga pe Simion si modalitatea de ai pacali pe ceilalti, simuland o boala de inima.

Capitolul VI

In acest capitol este prezentata vizita lui Felix si a Otiliei la mosia lui Pascalopol, mosie situata la jumatatea distantei intre Calarasi si Fetesti. La mosie, Felix observa acelasi rafinament, de aceeasta data mai rustic si Pascalopol ii devine din ce in ce mai familiar, ajungand sa il considere un prieten. In timpul vizitei, Otilia si Felix invata sa calareasca, se urca pe capitele de fan, petrecand doua saptamani de vis. Totodata, din ziar, cei trei afla de cununia dintre Olimpia si Stanica dar si de moartea copilului lor de 2 luni (moarte cauzata de neglijenta parintilor).

Capitolul VII
Acum Felix era student in anul I la Medicina, spre nemultumirea Aglaei care il indemna sa isi gaseasca un rost in acest fel incercind sa il jigneasca pe tanar. Stanica incearca sa creeze intrigi intre Otilia si Pascalopol, dovedind un caracter infect. Otilia ii propune tatalui ei sa se mute intr-o alta casa din Stirbey-Voda, insa Aglae se opune, aratand felul in care Costache era manipulat de sora sa. Totodata, Titi incepe sa se simta atras de Otilia, fata de care incepe sa aiba un comportament necuviincios, Otilia indepartandu-l de ea, facand-o pe Aglae sa se planga lui Costache, rostind cuvinte grele la adresa fetei. Otilia il pune pe Costache sa alega intre ea si Aglae, si astfel matusa sa nu mai calca in casa fratelui sau. Stanica aduce un fals doctor la Costache cu scopul ascuns de a-l face pe acesta sa creada ca este bolnav. Pascalopol, Otilia si Felix hotarasc sa fie mai atenti la comportamentul avocatului.

Capitolul VIII
Felix isi da seama ca o iubeste pe Otilia si incearca sa fie din ce in ce mai aproape de fata, considerand chiar si unele gesturi marunte (cum ar fi coaserea unui nasture) un adevarat deliciu. Ii scrie o scrisoare de dragoste, pe care i-o lasa pe pat, insa fata pare sa nu o fi citit. Dupa un timp ii marturiseste dragostea si Otilia ii spune ca si ea il iubeste, insa trebuie sa astepte. La rugamintea lui Felix, Otilia nu il mai primi un timp pe Pascalopol, acesta purtand o discutie cu studentul. In timpul acestei discutii, Felix isi da seama de caracterul minunat al mosierului, rugand-o pe Otilia sa il primeasca din nou pe Pascalopol. In acelasi timp, Titi face cunostinta cu Ana, sora unui coleg si se casatoreste cu aceasta, casnicia esuand in mod lamentabil.

Capitolul IX
In martie, Felix incepe sa si faca planuri mari, dorind sa aiba cat mai multi bani, pentru a-i putea oferi Otiliei placeri ca plimbatul cu trasura. Avand nevoie de bani , completeaza batranului o polita cu scadenta in alb de 1000 franci. Pascalopol incearca sa il convinga pe Costache sa o adopte legal pe Otilia, oferindu-se sa plateasca el cheltuielile, batranul acceptand. Dar Stanica afla de acest lucru, si dupa cateva saptamani de discretie, lanseaza stirea si Aglae jura ca Otilia nu va fii adoptata cat timp ea traieste. Stanica ii face avansuri Otiliei care il da afara, manioasa. Otilia ii povesteste cum Aglae si Aurica au incercat mereu sa o umileasca, spunandu-i cuvinte grele la o varsta frageda. Afland de vorbele care s-au zis despre ea cand Aglae a aflat de intentia lui Costache de a o adopta, Otilia incuviinteaza.

Capitolul X
Dupa cateva zile de la acest incident, Costache primeste un bilet anonim, prin care este sfatuit sa nu o adopteze pe Otilia, folosind imaginea Aglaei (care avea o inraurire asupra batranului) , anonima reusind sa il sperie pe batran. Otilia, afland de bilet si citindu-l, il linisteste pe Costache si arata ca ea nu doreste neaparat sa fife adoptata, iubirea ei pentru batran fiind la fel de mare cu sau fara acte. Felix de intalneste pe strada cu Aurica, aceasta incepand sa-l elogieze pe Titi, spre disperarea medicinistului. Ajuns acasa, afla ca Otilia plecase cu Pascalopol la mosie. Stanica io prezinta pe Georgeta, o prostituata de lux, care ii atrage atentia tanarului, el primind invitatia de a o vizita pe fata oricand.

Capitolul XI
Starea de sanatate a lui Simion se inrautateste, batranul acuzand tulburari psihice, insa doctorul adus de Stanica nu ii gaseste nimic, familia crezand ca are doar o criza de glicozurie. Stanica atrage atentia asupta pericolului pe care il reprezinta Otilia pentru mostenirea lui Costache si le impinge pe cele doua femei si mai mult impotriva tinerei. Felix incepe sa se remarce la Universitate, si datorita interesului sau, primeste permisiunea de a intra in orice sectie a spitalului, pentru a face observatii. Desi unii interni incearca sa il descurajeze, Felix realizeaza o lucrare pe care profesorul sau i-o publica intr-o revista de mare interes in Franta, reusind sa ii mareasca ambitia lui Felix. Stanica reuseste sa il manipuleze pe Costache, manevrand lucrurile in asa fel incat Costache sa nu faca testament. Felix se duce sa o viziteze pe Georgeta, care ii povesteste drama vietii sale. Felix simte pentru fata o afectiune de frate si intre cei doi incepe sa se infiripe o relatie,desi Felix o iubea foarte mult pe Otilia.

Capitolul XII
Felix primeste o carte postala de la Otilia, tocmai din Paris, dandu-i tanarului o stare de tristete. Georgeta ii roaga sa treaca pe la Iorgu, chiriasul lui Costache. Ii scrie inainte de aceasta vizita Otiliei, unde isi exprima dezamagirea. Felix afla de la Iorgu de manevrele lui Stanica, acesta planuind sa i strice afacerile lui Costache pentru ca acesta sa nu vanda imobilele. Costache si Felix pornesc spre restaurantul lui Iorgu unde cei doi incheie afacerea, spre ciuda lui Stanica. Simion este din ce in ce mai bolnav, insa Aglae si Olimpia sunt cat se poate de nepasatoare, starnind chiar repulsia lui Stanica. Felix devine din ce in ce mai convins de tulburarile psihice ale lui Simion.

Capitolul XIII
La inceputul capitolului este prezentata o scena din viata maritala a cuplului Stanica-Olimpia, ilustrandu-se lipsa de suflet a celor din familia Tulea. Felix afla de la Georgeta ca Titi se indragostise de ea, dorind sa o ia de sotie., aceasta avand o obsesie maritala. Cand pleaca de la Georgeta, se intalnesc cu generalul, scena care i se pare lui Felix, foarte penibila. Costache vrea sa isi vanda proprietatile pentru a-i da Otiliei ce i se cuvine. Alarmati de asa o posibilitate, Stanica are ideea sa-i trimita Otiliei o carte postala si sa se prefaca a-i fi prieteni.

Capitolul XIV
Felix, un pic suparat din cauza indiferentei colegilor de la Universitate, isi aduce aminte de discutiile pe care le avea cu colegii de la internat in Iasi. Se intalneste cu Weissmann, un prieten si coleg care ii tine o prelegere despre poezie si dragoste, atatandu-i curiozitatea pentru un roman de Weininger. Costache il roaga pe Felix sa nu iasa din camera sa, fiindca avea de facut niste presupuse reparatii, insa Felix isi da seama ca batranul avea de fapt ascuns in podeaua casei o adevarata comoara, desigur nu acorda multa atentie acestui amanunt. Costache, Felix,Weissmann, Stanica, Olimpia, Georgeta si generalul, Iorgu si sotia acestuia iau cina impreuna la restaurantul celor din urma, unde Stanica incearca sa manevreze pe batran, povestindu-i o intamplare cu un avar care isi ingropase toti banii in subsol si care la un incendiu, i-a pierdut pe toti. Felix este condus acasa de general si Georgeta, simtindu-se din nou foarte penibil.

Capitolul XV
Aglae decide sa il interneze pe Simion, desi considera ca acesta nu are nici o avere, cu toate ca batranul fusese privat de pensia sa si de orice alte placeri. Weissmann vine si il face pe simion sa vina cu el, spunandu-i ca oamenii asteapta invataturile sale (Simion se credea de un timp Iisus Hristos). Stanica incearca sa il faca pe Costache sa o primeasca din nou pe Aglae, insa acesta este impotriva ideii, Felix gasindu-l cotrobaind prin casa. Avocatul ii aduce acasa niste studenti pe care nu ii cunoaste, purtandu-se foarte familiar, starnind indignarea tanarului si a unchiului sau.

Capitolul XVI
Capitolul incepe cu prezentare lui Stanica si a familiei acestuia, ilustrandu-se unitatea si legaturile stranse care uneau pe membrii familiei, fie ei de conditii sociale diferite. Cu ocazia aniversarii matusii Agripina, Stanica ii face acesteia o vizita, gasind in modesta ei camera o multime de rude venite in vizita. Ii cumpara batranei alune si covrigi ,si imprumuta de la aceasta patru cesti chin ezesti. Varul sau Toader il duce acasa si cu aceasta ocazie, Stanica observa frumusetea nepoatei sale Lili, caruia ii promite ca o va prezenta unui baiat fain, Felix. Acasa, ii spune Olimpiei ca ii cumparase patru cesti de la un anticar, aducandu-i si prajituri, spre deliciul femeii. Cu toate acestea, Stanica nu primeste dovezi de iubire din partea nevestei sale, fapt care ii intareste o decizie de mult luata, si aceea ca va divorta cat mai repede si cum se va ivi imprejurarea prielnica.

Capitolul XVII
Trezindu-se, Felix aude pe cineva cantand la pian si isi da seama ca Otilia se intorsese. Fata ii da cadou cravate, insa pe data se afiseaza Stanica. Acesta o aduce cu sine pe Aurelia, careia Otilia ii face cadou o sticluta de parfum, un guler scrobit de broderie, uitand parca toate faptele urate ale verisoarei sale. Pascalopol vine sa ii viziteze, cu aceasta ocazie, intre el si Felix ivindu-se un usor conflict, rezolvat ulterior. Pascalopol il cheama pe Felix sa discute despre o persoana importanta pentru amandoi si il invita pe tanar la el acasa. Ii aduce la cunostinta ca Stanica creeaza zvonuri care mai care mai incredibile si mai defaimatoare, avocatul spunandu-i lui Felix ca motivul calatoriei la

Paris fusese de fapt un avort. Costache incepe sa construiasca o casa pentru Otilia. Felix ii este prezentat lui Lili, care devine foarte interesat de student, spre invidia celor din familia Tulea.

Capitolul XVIII
Intr-o zi foarte calduroasa, Costache se impletici din mers si cazu moale jos. Afland de subitul atac al fratelui ei, Aglae, sperand intr-o apropiata moarte a acestuia se grabeste sa cheme doctorul si merge la Costache acasa. Desi batranul nu avea nimic, Aglae si Stanica fac tot ceea ce pot pentru a-l aduce intr-o stare grava, mancand de fata cu el toate bunatatile stranse cu greu de batran, spre durerea acestuia. Felix il roaga pe Pascalopol sa ii ajute, iar acesta aduce un doctor de renume, Stratulat si acesta observa ca batranul nu are nimic, insa un la un alt atac nu ar mai supravietui. Costache ii zice in secret lui Pascalopol ca ii va da trei sute de mii de lei pentru Otilia, sa ii puna intr -un cont, banii fiind ascunsi sub pat. Desi isi anunta aceasta dorinta, amana momentul in care ii va da banii mosierului si Pascalopol deschide un cont in care ii vireaza Otiliei o suta de mii de lei.

Capitolul XIX
Aglae vine si ii povesteste batranului de moarte ceea ce il dispera pe acesta, Costache incepand sa mearga la doctori, sa ia medicamente si sa aduca parintele in casa pentru a binecuvanta casa si pentru a alunga spiritele rele. In acest scop este chemat popa Tuica (interesat mai mult de tuica decat de treburile bisericesti). Weissmann vine sa ii faca un control lui Costache, cu aceasta ocazie cunoscand-o pe Aurica, fata incepand sa aiba o pasiune pentru tanar. Cum Weissmann era evreu, fata se duce la popa Tuica care ii da dezlegare. Aurica ii sugereaza tanarului o legatura, pe care acesta ghicind-o, o inlatura, spunand ca nu profeseaza decat amorul liber.

Capitolul XX
Cum Lili se arata foarte incantata de Felix, si cum acesta nu afisa nici un interes pentru fata, Stanica ii spune Otiliei despre o presupusa idila intre ei, rugand-o sa il convinga pe medicinist sa o ia pe lili de nevasta. Felix ii marturiseste ca Lili ii este indiferenta, declarandu-i din nou iubirea sa. Costache se simte din nou rau, Aglae si Stanica crezand ca est mortsi considerand ca nu mai trebuie chemat doctorul. Felix si Otilia insa il cheama pe Pascalopol si pe doctor. Cel din urma considera ca batranul va scapa si de data aceasta, iar Costache ii da o suta de mii de lei pentru contul Otiliei. Stanica incepe sa caute ascunzatoarea banilor, iar Aglae, Aurica si ceilalti membri incep sa mute lucrurile din casa, Aurica atentand chiar la pianul Otiliei. Cum Otilia nu pleca niciodata de acasa, Stanica recurge la un siretlic ce se va dovedi mortal. Ii spune fetei ca Pascalopol ii va face o vizita si aceasta fuge pentru jumatate de ora pentru a-si cumpara o pudriera, in acest timp, avocatul intra in camera batranului si ii ia banii de sub saltea, sub privirile acestuia, care disperat, isi da duhul. Batranul este inmormantat si toate proprietatile trec in posesia Aglaei. Banii gasiti sub saltea de Stanica nu sunt niciodata inapoiat de acesta, care divorteaza de Olimpia. Otilia merge in camera lui Felix si o roaga sa o lase sa doarma in patul lui, propunandu-i sa traiasca impreuna ca barbat si sotie, fara insa sa se casatoreasca. Felix insa nu profita de fata. La trezire, Otilia disparuse, si Felix afla ca tanara plecase la Paris impreuna cu Pascalopol, ulterior tanarul afland ca cei doi se casatorisera. Anii au trecut si Felix devenise un doctor de renume, avand multe carti publicate, multe tratate si toata lumea stiind cine este. Se intalneste cu Pascalopol intr-o zi pe strada si acesta ii arata o poza facuta cu Otilia, Felix nemaiputand sa o recunoasca pe fata nebunatica in spatele femeii mature ce devenise.