Stilul romanic

-a aparut in Franta, la Cluny, in sec. al X-lea -urmeaza artei carolingiene, este primul stil international -evolutia istorica poate fi urmarita din sec. X-XII in toate tarile Europei cu traditie romana, pana la rasarit, in Transilvania

In Franta
-constructiile caracteristice ale epocii sunt castele feudale, manastiri si biserici; Castelele nobililor asigurau locuita seniorilor feudali, ele fiind si fortarete in caz de atac. Asezate pe inaltimi, adaptate la terenul accidentat, erau inconjurate de ziduri groase si inalte, construite din blocuri de piatra, in partea superioara fiind prevazute cu creneluri, zid de straja si turnuri de aparare. Inconjurate de santuri de apa,traversarea se facea cu ajutorul podurilor mobile. Elementul central al castelului era donjonul, care avea infatisarea unui turn inalt, cu intrarea plasata mai sus de sol si cu ferestre mici si inguste avand functia retragerii ultime in caz de atac. Castelul era constructia reprezentativa a epocii, e primand autoritatea feudalului asupra teritoriului care ii apartinea. !utine castele au rezistat timpului. Cele mai mult, aflate in "ranta, dateaza din sec. al XI-lea si al XIIlea. In Italia, la San #imignano, in Toscana, se pastreaza o suita de turnuri feudale. Apartinad familiilor rivale de seniori, ele impresioneaza prin inaltimea si soliditatea constructiei. Arhitectura religioasa Cluny, aflat in $urgundia, a fost locul construirii unei manastiri ridicate de ordinul calugaresc al benedictinilor, intre %&' si %(). Aici a fost elaborate stilul romanic, primele elemente ale planului, structurii, sistemului de acoperire si al esteticii plasticii fatadelor bisericii romanice. $isericile romanice au devenit locurile de cult, raspandite in secolele al XI-lea si al XII-lea in toata Europa central si apuseana, cat si locurile de refugiu in timpul navalirii barbarilor. Ele pot fi intalnite din Spania pana in *omania +Transilvania, si !olonia, din -orvegia si Islanda pana in Siria si !alestina, ceea ce demonstreaza marea circulatie a ideilor purtate de calugari si nevoia de omogenizare. Biserica manastirii din Cluny este considerata, in istoria stilului romanic, printre cele mai representative monumente religioase, ramanand prototipul morp.ologic al stilului. lanul bisericii romanice continua traditia planului bazilical. Elementele componente sunt/ -o nava centrala -0,' nave laterale -un transept +uneori 0 ca la Clun1, -absida +numita si cor sau altar, -absidiolele +capelele, -de ambulatoriu +corridor de comunicare in jurul absidei,.

!le"atia bisericii prezinta trei niveluri caracteristice/ -nivelul arcadelor, care despart spatiile navei central si ale navelor laterale2 -tribuna sau triforiumul, etaj superior situate deasupra navelor laterale2 -nivelul ferestrelor, care permiteau patrunderea luminii directe in nava centrala2 #istemul de acoperire, in functie de material, era/ sarpanta aparenta +lemn,2 - bolta romanica +semicilindrica cu sectiunea semicirculara, 3 piatra. Aici se foloseau boltari, bucati de piatra taiate si fatuite astfel incat sa se imbine una cu alta pentru a inscrie semicercul arcului curb. $oltarii creau astfel semicercurile paralele ale boltii, pe toata lungimea acesteia, din loc in loc, la interval egale, bolta fiind intarita cu centuri numite arce doubleau care dublau si sustineau bolta in punctele slabe. #tructura, sc.eletul constructiei, era formata din bolta romanica cu formle semicilindrice 4in plin cintru5 si 4bolta in leagan5, sustinuta de arce doubeau , la randul lor, sprijinte la interior pe coloane si la e terior pe contraforti. 6asivi de zidarie, contrafortii preluau la e terior impingerile boltii. #rosimea contrafortilor era direct proportionala cu ung.iul facut de desc.iderea arcului semicircular si cu impingerile acestuia catre e terior. lastica fatadelor prezinta caractere specific indeosebi la fatada vestica, unde portalurile marc.eaza intrarile. In general, fiecare nava are correspondent un portal, respective bisericile cu trei sau cinci nave au, corespunzator, pe fatada vestica trei sau cinci portale de intrare. Portalul are ca elemente specific timpanul, de forma semicirculara, situate in partea de deasupra intrarii acoperita cu reliefuri2 Lintelul, pe care sta timpanul, traversa orizontala, incastrata in zidurile laterale de piatra. 7intelul este sustinut median de verticala unui stalp central, care desparte intrarea in doua parti. 8easupra timpanului este arhivolta. "ormata din semicercuri de zidarie in profil, cu sculpture in relief, aceasta il onoreaza ca o diadema. Arcatura se sprijina pe colonete, imbratisand intrarea in dreapta si in stanga. Semicercurile impodobite cu reliefurile ar.ivoltei, numite voussures, sunt construite ca retrageri successive, motiv pentru care poarta numele de 4timpan lunetar5. Capitelele coloanelor suport ca si baza lor au discrete sculpturi in relief. Caracteristici ale plasticii fatadelor$ -desfasurarea cladirii pe ori%ontala, masi"itatea %idurilor, groase de )-),&m, austeritatea si se"eritatea %idurilor, neimpodobite cu sculptura in ronde-bosse sau relief. -ferestrele mici si inguste, cu desc.iderea mica la e terior si largita la interior, pentru marirea conului de lumina. -separarea corpului fiecarei incaperi prin delimitarea "olumetrica proprie si acoperisul separat pentru fiacare incapere. 9ltimele doua caracteristici asigura rigoarea, logica si claritatea compartimentarii, citirea planului de la e terior, de aici denumirea de 4ar.itectura sincera5. #culptura in relief :amenii erau inspaimantati de apropierea Apocalipsei, deci portalurile prezentau in panourile timpanelor reliefuri cu tema Judecata de apoi. In a ul central, Iisus Judecatorul este prezentat in 4mandrola5 +element stilizat sub forma de sambure de migdala,, la dreapta si stanga, descrescand ca inaltime pana la limitele minime, sunt prezentate personaje umane aflate in timpul judecatii. Ingeri si demoni au balante in mana, pe talere fiind asezate sufletele celor ce urmeaza a fi repartizate in rai, ori

in iad. Solutiile morfologice folosesc legea cadrului. Compozitia stangace propane solutia repartizarii frontale a personajelor in semicercul timpanului, urmarind descresterea dimensiunilor catre margini si marirea lor spre centru, unde se afla Iisus, a carui inaltime este egala cu a ul vertical median. Cresterea sau descresterea dimensiunilor personajelor, in functie de cadrul semicircular al timpanului, a primit numele de legea cadrului. Stilizarile formelor urmaresc sugerarea suferintei. Angularitatea siluetelor creaza o ritmica nelinistita, fractureaza continuitatea spatiului. Toate personajele apartin unei lumi patetice, in suferinta si durere. Sculptura in relief de la capitelurile coloanelor au subiecte inspirate din Biblie, scene din -oul Testament, precum Cina cea de Taina sau stilizari ale fiintelor grotesti si fantastice. Simplificarea formelor, gestica pantomimica impresioneaza prin economia mijloacelor si pregnanta austeritate. Sculptorii au fost inspirati de creatiile greco-romane. Temele iconografiei, elaborate conform principiilor dogmei religioase, au avut in sursele biblice subiectele inspiratiei artistice/ Apocalipsaul, Judecata de Apoi, Pacatul originar, Sacrificiul lui Abraham. ictura si artele decorati"e Se dezvolta in atelierele mestesugaresti din cadrul manastirilor. !ictura de manuscris continua traditia secolelor precedente, cunoscand o mare dezvoltare in "ranta, Anglia, Italia si Spania. 9n loc deosebit il ocupa tesaturile. 7a biserica din $a1eu , din "ranta, era e pusa o tesatura care in timp a devenit faimoasa, numita tesatura de la Ba eu!, celebra datorita dimensiunii mari si a fortei de e presie a stilizarii naratiunii. Compozitia prezinta episoade din luptele de cucerire a Angliei de catre normanzi in secolul al XI-lea. Biserici representati"e$ - !ara1-le-6onial si Sainte 6adeleine din ;ezela1 -Saint Trop.imes din Arles --otre-8ame-la-#rade din !oitiers

#tilul romanic in afara Frantei

Anglia$ catedralele din !eterbroug., <inc.ester, 8ur.am au urmat modelelel franceze &ermania$ catedralele imperial din 6ainz, <orms si Spe1er #pania$ Catedrala Santiago de Compostela Italia$ o viziune noua. In lucul structurii romanice massive, din blocuri mari de piatra, a fost

folosit sistemul zidariei cu umplutura de pietris si mortar intre doua placaje. ;ec.ile traditii constructive ale conceptiei ingineresti din *oma antica s-au pastrat in continuare. 7a !isa a aparut ar.itectura gratioasa a unui stil original care recomanda etajarea arcaturilor si decorarea bazei cu jocuri geometrice romboidale din marmura. *omanicul florentin era caracterizat de siluete inspirate din arta antica, iar in decoratie cu alternante din marmura alba si verde la e terior.

e teritorul 'omaniei -catedrala de la Alba Iulia, din care se pastreaza un relief de timpan cu scena "a#estas $omini. A fost distrusa de tatari si refacuta sub numele de Catedrala catolica #fantul (ihail, ar.itectura romanica tarzie. Abia in sec. XIII stilul romanic se instaleaza si la noi, in Transilvania, datorita coloniilor de sasi si ordinelor calugaresti sosite din vestul Europei. Biserica e"anghelica #f. (ihail din Cisnadioara a ramas in stare originala si e

considerate cea mai vec.e. 6onumentele din aceasta perioada sunt modeste ca infatisare, dar au elementele morfologice specifice stilului. Constructii din piatra, bazilici cu trei nave, cu acoperisurile distincte pentru fiecare incapere, cu arce semicircular si ferestre inguste sunt la Cisnadioara, :cna Sibiului, Cisnadie, -oul Sasesc. -6anastirea Igris din $anat si manastirea Carta din jud. Sibiu.