UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA CONSTANA

FACULTATEA DE DREPT I TIINE ADMINISTRATIVE

DREPT COMERCIAL
NOTE DE CURS SEMESTRUL II
lect. univ.drd. Stela Mihilescu

CONSTANA -2012-

CAPITOLUL I SOCIETATILE COOPERATIVE 1. Noiun ! "o#i $%ii #oo& '!$i( ) Statul romn sprijin dezvoltarea societilor cooperative, indiferent de grad i form, i a formelor lor asociative, crora le garanteaz autonomia, independena i un regim care s nu fie mai puin favorabil dect cel acordat altor ageni economici. Reglementrile generale privind societatea cooperativ sunt cuprinse n Legea nr. !"##$ privind organizarea i funcionarea cooperativei, cu modificarile si completarile ulterioare. %n actul normativ menionat e&ist dispoziii cu privire la societatea cooperativ care se refer la' a( formele societii cooperative )art. * din Legea nr. din Legea nr. !"##$(+ b( constituirea societii cooperative )art. ,-.. !"##$(+ c( organizarea i funcionarea societii din Legea nr. !"##$(+ d( ncetarea e&istenei

cooperative )art. .*-/

societii cooperative )art. /"-// din Legea nr. !"##$(. Reglementrile generale privind societatea cooperativ reprezint dreptul comun n aceast materie, fiind aplicabile tuturor formelor de societate cooperativ indiferent de domeniul acestora. Reglementrile au&iliare privind societatea cooperativ sunt reglementri de sprijin sau n completarea reglementrilor generale atunci cnd acestea sunt insuficiente i cnd legea general n materie face trimitere la asemenea dispoziii n completare. Se poate observa c societii cooperative i pot fi aplicate ca reglementri subsidiare prevederi ale urmtoarelor acte normative' a( Legea nr. . ! 00# privind societile comerciale+ b( 1odul 1ivil+ c( Legea nr."2! 00#, privind registrul comertului+ d( 1odul muncii, 345

nr. %n

2!"##0, 345 art. , din

2!"##0, pentru instituirea unor masuri privind nr. !"##$ se prevede c societatea

activitatea de inregistrare in registrul comertului. Legea cooperativ este o asocia ie autono! de persoane "i#ice $i %sau& 'uridice dup ca#( constituit pe )a#a consi! !*ntului li)er e+pri!at de acestea( ,n scopul pro!ovrii intereselor econo!ice( sociale( culturale ale !e!)rilor cooperatori "iind de inut ,n co!un $i controlat de!ocratic de ctre !e!)rii si ,n con"or!itate cu principiile cooperatiste. 6revederile art. , din Legea nr. !"##$ nu acoper ntreaga dimensiune a societilor cooperative, deoarece n continuare n legea menionat mai e&ist dispoziii care contureaz noiunea de societate cooperativ i care trebuie avute n vedere la elaborarea unei definiii a acesteia. 1onsiderm c pentru a identifica toate elementele pe care se fundamenteaz o definiie a societii cooperative trebuie s fie prezentate toate dispoziiile care pot concura la determinarea acestui concept i anume' a( societatea cooperativ este o asociaie de persoane fizice i )sau( juridice dup caz constituit pe baza consimmntului liber e&primat de acestea, n scopul promovrii intereselor economice, sociale, culturale ale membrilor cooperatori fiind deinut n comun i controlat democratic de ctre membrii si n conformitate cu principiile cooperatiste )art. ,) ( din Legea nr. !"##$(+ b(societatea cooperativ este un agent economic cu capital privat )art. ,)"( din Legea nr. !"##$(+ c( n vederea realizrii scopului pentru care s-a constituit societatea cooperativ poate desfura orice activiti permise de lege )art. / ) ( din Legea nr. !"##$(+ d( capitalul social al societii cooperative este variabil i nu poate fi mai *i# + ,00 - i )art. 0) ( din Legea nr. !"##$(+
3

e( capitalul social al societii cooperativ se divide n pri sociale egale a cror valoare nominal se stabilete prin actul constitutiv i care nu poate fi *!i *i#% + 10 - i )art. 0).( din Legea nr. !"##$(+ f( un membru cooperator poate deine pri sociale n limita i n condiiile prevzute de actul constitutiv, fr a putea depi "#7 din capitalul social )art. g( numrul minim din Legea nr. !"##$(+ de membrii cooperatori ai unei societi "

cooperative se stabilete prin statut, dar nu este mai mic de $ )art. din Legea nr. !"##$(+

8( aporturile n numerar sunt obligatorii la constituirea societilor cooperative, iar aporturile n natur sunt admise la societile cooperative, nefiind ns admise aporturile n creane )art. Legea nr. !"##$(+ i( societatea cooperativ cu sediul n Romnia este persoan juridic romn de la data nmatriculrii n registrul comerului )art. , din Legea nr. !"##$(+ j(obligaiile societii cooperative sunt garantate cu patrimoniul acesteia )art. "$) ( din Legea nr. !"##$(+ 9( membrii cooperatori sunt inui pentru obligaiile societii cooperative n limita aportului subscris de fiecare )art. "$)"( din Legea nr. !"##$(+ l( membrii cooperatori au dreptul s beneficieze de facilitile i serviciile oferite de societatea cooperativ i s primeasc dividende din profitul anual, proporional cu participarea la capitalul social )art. . lit. c-d din Legea nr. !"##$(+ :a de cele artate considerm c societatea cooperativ este o persoan juridic nfiinat prin acordul de voin a cel puin cinci persoane fizice i (sau) juridice n raport de gradul cooperativei, materializat n actul constitutiv, n temeiul cruia fondatorii se neleg s pun n comun aporturi n numerar i (sau) n natur, dup caz pentru constituirea unui capital social cu o valoare total minim de
4

. din

*)0(, art.

500 lei, divizat n pri sociale egale, cu o valoare minim de

0 lei,

pentru efectuarea de operaiuni economice (fapte de comer) specifice o!iectului de activitate determinat prin actul constitutiv, cu scopul de a realiza i mpri profituri i de a !eneficia de faciliti i servicii i n care rspunderea pentru o!ligaiile sociale este garantat n principal cu patrimoniul social i n su!sidiar cu rspunderea mem!rilor cooperatori n limitele aportului su!scris de fiecare. 1)2)P'in#i&ii"o#i $!$i-o' #oo& '!$i"$ "un$. a) principiul asocierii voluntare i desc"ise , potrivit cruia societile cooperative sunt organizaii voluntare care se constituie pe baza liberului consimmnt i sunt desc8ise tuturor persoanelor capabile s utilizeze serviciile pe lor i de care sunt de acord origine s i asume religie, responsabilitile calitii de membru cooperator, fr nici un fel de discriminare criterii naionalitate, etnic, apartenen politic, origine social sau se&+ !) principiul controlului democratic al mem!rilor cooperatori, potrivit cruia societile cooperative sunt organizaii democratice care sunt controlate de ctre membrii cooperatori care particip la stabilirea politicilor i adoptarea deciziilor. 6ersoanele care activeaz ca reprezentani alei sunt rspunztoare n faa membrilor cooperatori. %n societile cooperative de gradul deinute+ c) principiul participrii economice a mem!rilor cooperatori , conform cruia membrii contribuie n mod ec8itabil la constituirea proprietii societii cooperative, e&ercitnd asupra acesteia un control democratic. 1el puin o parte a acestei proprieti este indivizibil. ;embrii cooperatori primesc, de regul, o compensaie limitat n bani sau n natur, din profitul stabilit pe baza situaiei financiare anuale i a contului de profit i pierdere, proporional cu cota de participare la capitalul social. ;embrii cooperatori aloc din profitul net al societii
5

, membrii au drepturi egale de

vot, fiecare avnd un singur vot, indiferent de numrul prilor sociale

cooperative dezvoltarea cooperatori cooperatori+

sumele societii n raport

necesare cu

realizrii la

urmtoarelor activitatea

scopuri' membrilor societii

cooperative,

recompensarea

participarea

cooperative sau sprijinirea altor activiti aprobate de ctre membrii d) principiul autonomiei i independenei societilor cooperative , potrivit cruia societile cooperative sunt organizaii autonome bazate pe autoajutoare i sunt controlate de ctre membrii lor. <ntrarea n raporturi juridice cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv cu 5uvernul, ori atragerea de finanare din surse e&terne se face cu asigurarea controlului democratic al membrilor cooperatori i cu meninerea autonomiei societilor cooperative+ e) principiul educrii, instruirii i informrii mem!rilor cooperatori , conform cruia societile cooperative asigur educarea i instruirea membrilor lor, reprezentanilor alei, directorilor e&ecutivi sau angajailor, astfel nct acetia s poat contribui efectiv la dezvoltarea societilor cooperative din care fac parte. Societile cooperative informeaz publicul, n mod special tineretul i liderii de opinie, n legtur cu natura i avantajele cooperaiei+ f) principiul cooperrii ntre societile cooperative , potrivit cruia cooperativele servesc membrii proprii i consolideaz micarea cooperatist. Societile cooperatiste lucreaz mpreun n cadrul structurilor locale, naionale, regionale i internaionale+ g) principiul preocuprii pentru comunitate , conform cruia societile cooperative acioneaz pentru dezvoltarea durabil a comunitilor din care fac parte, prin politici aprobate de membrii lor. 1)/)C!'!#$ ' Societatea 0u'i+i# !"o#i $%ii #oo& '!$i( . de Legea nr. !"##$ are

cooperativ

reglementat

urmtoarele caractere juridice'

-este persoan juridic nfiinat prin asocierea a cel puin cinci persoane fizice i )sau( juridice + - materializat n actul constitutiv+ -capitalul social al societii are o limit minim de $## lei i este structurat n fraciuni denumite pi sociale egale cu valoare minim de # lei+ - obiectul de activitate al societii const n efectuarea de operaiuni economice )fapte de comer( permise de lege i supuse regimului de autorizare prevzut de legislaia specific+ - scopul urmrit de ctre membrii societii cooperative este promovarea intereselor economice, sociale i culturale+ garantarea obligaiilor sociale este asigurat n principal cu patrimoniul social i n subsidiar cu rspunderea n limitele aportului subscris de ctre fiecare membru cooperator. 1)1)C!-i$!$ ! + & '"o!n% 0u'i+i#%. 1alitatea de persoan juridic a societii cooperative este consacrat prin lege i se dobndete la data nmatriculrii sale n registrul comerului )art. *)0( i art. , din Legea nr. !"##$(. #ocietatea cooperativ ntrunete cerinele pentru a fi persoan juridic, deoarece constituirea sa tre!uie s fie dominat de$ a( e&istena patrimoniului propriu+ b( e&istena organizrii de sine stttoare+ c( e&istena scopului propriu. 1),) Con+i$ii 2 n '!&'i(in+ *o+u+ #on"$i$ui' !-

"o#i $!$i-o' #oo& '!$i( ) -or!ele societ ii cooperative. Societatea cooperativ se poate constitui n urmtoarele forme' a( societate cooperativ de gradul + b( societate cooperativ de gradul ".

#ocietile cooperative de gradul urmtoarele forme'

se pot constitui n una dintre

% societi cooperative meteugreti - asociaii de persoane fizice care desfoar n comun activiti de producie, de comercializare a mrfurilor, de e&ecutare de lucrri i prestri de servicii, care contribuie, direct sau indirect, la dezvoltarea activitilor meteugreti ale membrilor lor cooperatori+ % societi cooperative de consum - asociaii de persoane fizice care desfoar n comun activiti de aprovizionare a membrilor cooperatori i a terilor cu produse pe care le cumpr sau le produc i activiti de prestri de servicii ctre membrii lor cooperatori i ctre teri+ % societi cooperative de valorificare - asociaii de persoane fizice care se constituie n scopul de a valorifica produsele proprii sau ac8iziionate prin distribuie direct sau prin prelucrare i distribuie direct+ % societi cooperative agricole - asociaii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a e&ploata n comun suprafeele agricole deinute de membrii cooperatori, de a efectua n comun lucrri de mbuntiri funciare, de a utiliza n comun maini i instalaii i de a valorifica produsele agricole+ % societi cooperative de locuine - asociaii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a construi, cumpra, conserva, renova i administra locuine pentru membrii lor cooperatori+ % societi cooperative pescreti - asociaii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a nfiina ferme piscicole i de acvacultur, de a produce, repara, ntreine i cumpra ec8ipamente, utilaje, instalaii, ambarcaiuni de pescuit, precum i de a pescui, prelucra i distribui produse piscicole+ % societi cooperative de transporturi - asociaii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a realiza activiti de transport i
8

activiti cone&e acestora, pentru membrii cooperatori i pentru teri, pentru mbuntirea te8nic i economic a activitilor de transport desfurate de membrii cooperatori+ % societi cooperative forestiere - asociaii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a amenaja, e&ploata, regenera i proteja fondul forestier deinut de membrii cooperatori, innd seama de condiiile impuse de regimul silvic+ - societi cooperative de alte forme, care se vor constitui cu respectarea dispoziiilor legale. #ocietate cooperativ de gradul & - persoan juridic constituit din societi cooperative de gradul , n majoritate, i alte persoane fizice sau juridice, n scopul integrrii pe orizontal sau pe vertical a activitii economice desfurate de acestea. 6articiparea cumulat a societilor cooperative de gradul la constituirea capitalului social al societii cooperative de gradul " nu poate fi mai mic de 2,7 . Con"$i$ui' ! "o#i $!$i-o' #oo& '!$i( ) ) (Societatea cooperativ se constituie prin contract de societate i statut, care pot fi nc8eiate sub forma unui nscris unic denumit act constitutiv. )"( =ctul constitutiv se nc8eie sub semntur privat i se semneaz de ctre toi membrii fondatori. ).( :orma autentic a actului constitutiv este obligatorie cnd printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un imobil sau un teren. )*( 3ricare dintre membrii fondatori, administratori sau persoanele mputernicite de acetia va solicita, n termen de $ zile de la data semnrii actului constitutiv, nmatricularea societii cooperative n registrul comerului n a crui raz teritorial i va avea sediul societatea cooperativ, n conformitate cu prevederile legale n

vigoare, n vederea obinerii certificatului unic de nregistrare, prin rezolutia directorului registrului comertului sau persoanei desemnate de acesta. )$( %n cazul n care e&ist aporturi n natur, directorul si sau persoana desemnata din cadrul registrului comertului,poate numi, n termen de $ zile de la nregistrarea cererii, unul sau mai muli e&peri din lista e&perilor autorizai. =cetia vor ntocmi un raport cuprinznd descrierea i modul de evaluare a fiecrui bun aportat i vor evidenia dac valoarea acestuia corespunde numrului i valorii prilor sociale acordate n sc8imb, precum i alte elemente indicate de directorul registrului comertului. 6entru bunurile mobile noi va fi luat n considerare valoarea din factur. )2( Raportul va fi depus n termen de $ zile la oficiul registrului comerului i va putea fi e&aminat de creditorii personali ai asociailor sau de alte persoane. La cererea i pe c8eltuiala acestora li se pot elibera copii integrale sau pariale de pe raport. ),( >u pot fi numii e&peri' a( rudele sau afinii pn la gradul al patrulea inclusiv ori soii acelora care au constituit aporturi n natur sau ai fondatorilor+ b( persoanele care primesc, sub orice form, pentru funciile pe care le ndeplinesc, altele dect aceea de e&pert, un salariu sau o remuneraie de la fondatori ori de la cei care au constituit aporturi n natur. )/( ?up verificarea ndeplinirii condiiilor stabilite prin prezenta lege, directorul si!sau persoana desemnata din cadrul registrului comertului, va dispune, prin rezolutie, nmatricularea societii cooperative n registrul comerului i publicarea n ;onitorul 3ficial al Romniei, 6artea a @<<-a, n conformitate cu prevederile Legii nr. .$0!"##* privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea
10

funcionrii ulterioare.

persoanelor

juridice,

cu

modificrile

completrile

)0( Societatea cooperativ este persoan juridic de la data nmatriculrii n registrul comerului. >u pot fi mem!ri fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate prin 8otrre judectoreasc definitiv pentru infraciunile de corupie, splare de bani, evaziune fiscal, gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru infraciunile prevzute de prezenta lege. 'ctul constitutiv al unei societi cooperative tre!uie s cuprind cel puin urmtoarele prevederi' a( numele, prenumele, codul numeric personal, locul, data naterii, domiciliul, cetenia membrului cooperator, persoan fizic+ denumirea, sediul, naionalitatea i codul unic de nregistrare ale membrului cooperator, persoan juridic+ b( forma i gradul societii cooperative+ c( denumirea societii cooperative, nsoit de meniunea Asocietate cooperativA i, dac este cazul, emblema+ d( sediul societii cooperative+ e( obiectul de activitate al societii cooperative, cu precizarea domeniului i a activitii principale+ f( capitalul social subscris i vrsat, cu menionarea aportului fiecrui membru cooperator, n numerar sau n natur, valoarea aportului n natur i modul evalurii+ g( numrul i valoarea nominal a prilor sociale, precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui membru cooperator pentru aportul su+ 8( durata societii cooperative+ i( numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia administratorilor, persoane fizice+
11

denumirea, sediul, naionalitatea i codul unic de nregistrare ale administratorilor, persoane juridice+ j( numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia cenzorilor+ 9( modul de dobndire i de pierdere a calitii de membru cooperator+ l( drepturile i obligaiile membrilor cooperatori+ m( modul de convocare a adunrii generale a membrilor cooperatori, atribuiile acesteia i condiiile de valabilitate a 8otrrilor sale+ n( sedii secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea cooperativ, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare+ o( modul de nstrinare sau transmitere a folosinei cldirilor ori terenurilor aflate n patrimoniul societii cooperative+ p( modul de dizolvare i de lic8idare a societii cooperative i destinaia activului net. Societile cooperative sunt obligate s desfoare activitile prevzute de actul constitutiv e&clusiv cu membrii cooperatori, dac prin actul constitutiv nu se prevede altfel. ../.Societatile cooperative( pot in"iinta "iliale si sucursale) Fi-i!- !"##$(. Su#u'"!- sunt dezmembrminte fr personalitate juridic ale societilor cooperative i se nregistreaz, nainte de nceperea activitii lor, n registrul comerului din judeul n care vor funciona. ?ac sucursala se nfiineaz ntr-o localitate din acelai jude sau n aceeai localitate cu societatea cooperativ fondatoare, ea se va sunt societi cooperative cu personalitate juridic i se Legea nfiineaz n condiiile prevzute de prezenta lege )art. /, alin

12

nmatricula la acelai oficiu al registrului comerului, ns distinct, ca nmatriculare independent. Regimul juridic al sucursalei se aplic oricrui alt sediu secundar, indiferent de modul n care este denumit, cruia societatea cooperativ care l nfiineaz i atribuie statut de sucursal. 1elelalte sedii secundare - agenii, reprezentane sau alte asemenea sedii se menioneaz numai n cadrul nregistrrii societii cooperative la oficiul registrului comerului din raza teritorial n care se afl sediul principal. >u se pot nfiina sedii secundare sub denumirea de filial. Societ ile trans"or!a ,n cooperative societ i nu se pot reor0ani#a sau co!erciale constituite potrivit

dispo#i iilor Le0ii nr. 1.2.334 privind societ ile co!erciale( repu)licat( ori ,n asocia ii "a!iliale con"or! prevederilor le0isla iei privind autori#area persoanelor "i#ice $i asocia iilor "a!iliale care des"$oar activit i econo!ice ,n !od independent. (em!rii cooperatori au urmtoarele drepturi$ a( s participe la adunrile generale, s i e&ercite dreptul de vot la adoptarea 8otrrilor i s propun msuri pentru mbuntirea activitii societii cooperative+ b( s aleag i s fie alei n organele de conducere ale societii cooperative+ c( s beneficieze de facilitile i serviciile oferite de societatea cooperativ+ d( s primeasc dividende din profitul anual, proporional cu participarea la capitalul social+ e( s solicite i s primeasc din partea administratorilor informaii privind activitatea economico-financiar a societii cooperative+ f( s consulte registrul de procese-verbale al adunrilor generale+

13

g( s solicite convocarea adunrii generale e&traordinare a membrilor cooperatori, conform prevederilor actului constitutiv i ale prezentei legi+ 8( s solicite includerea pe ordinea de zi a adunrii generale a membrilor cooperatori a unor noi probleme+ i( s atace n justiie 8otrrile adunrii generale a membrilor cooperatori n condiiile prevzute de prezenta lege+ j( s se retrag din societatea cooperativ n condiiile prevzute de actul constitutiv i de prezenta lege+ 9( s e&ercite orice alte drepturi prevzute de actul constitutiv al societii cooperative i de prezenta lege. (em!rii cooperatori au urmtoarele o!ligaii$ a( s verse la termenele stabilite valoarea aportului subscris n societatea cooperativ+ b( s duc la ndeplinire 8otrrile adunrii generale i ale celorlalte organe de conducere ale societii cooperative+ c( s nu fie n acelai timp membri cooperatori n societi cooperative concurente i s nu e&ercite acelai comer sau altul concurent pe cont propriu ori n contul altei persoane+ d( s respecte valorile i principiile micrii cooperatiste+ e( s respecte prevederile actului constitutiv al societii cooperative. %ntre societatea cooperativ i membrul cooperator pot e&ista urmtoarele categorii de raporturi' a( patrimoniale, concretizate prin obligaia membrului cooperator de a depune prile sociale i!sau aporturi n natur+ b( de munc, n cazul membrilor cooperatori asociai la munc i capital, n temeiul contractului individual de munc sau al conveniei individuale de munc, dup caz, nc8eiat!nc8eiat cu societatea cooperativ al crei membru este+

14

c( comerciale cooperatiste pentru livrrile de produse i prestrile de servicii efectuate de membrul cooperator pentru societatea cooperativ n calitate de agent economic independent. @eniturile din activitile independente se impoziteaz n baza reglementrilor fiscale stabilite pentru impozitul pe venit. 6entru societile cooperative, raporturile de munc ale membrilor cooperatori se pot reglementa prin lege special. 1.7) O'2!ni3!' ! "o#i $%ii #oo& '!$i( A+un!' ! 2 n '!-% =dunarea general este alctuit din totalitatea membrilor cooperatori. 'dunrile generale sunt ordinare i e)traordinare. =dunarea general se convoac de ctre consiliul de administraie sau de administratorul unic, dup caz. 1onvocarea se face fie prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire, fie prin semnarea convocatorului de fiecare membru cooperator i publicarea cu cel puin $ zile nainte de data adunrii

generale n unul dintre ziarele de larg rspndire din localitatea n care se afl sediul societii cooperative sau din cea mai apropiat localitate. Bermenul de ntrunire n nici un caz nu poate fi mai mic de $ zile de la publicarea convocrii. 1onvocarea va cuprinde locul, data i ora inerii adunrii generale, precum i ordinea de zi, cu menionarea e&plicit a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunrii. 1nd pe ordinea de zi figureaz propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui s cuprind te&tul integral al propunerilor. 1onsiliul de administraie sau administratorul unic, dup caz, este obligat s convoace adunarea general la cererea a cel puin unei

15

zecimi din numrul total al membrilor cooperatori, a cenzorilor sau n situaia n care constat c, n urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferen ntre totalul activelor i datoriile societii cooperative, reprezint mai puin de jumtate din valoarea capitalului social ori c numrul membrilor cooperatori s-a redus sub minimul legal. =dunarea general va avea loc n termen de .# de zile de la cerere sau de la data constatrii pierderilor ori a reducerii numrului membrilor cooperatori sub minimul legal. %n situaia n care consiliul de administraie sau administratorul unic, dup caz, nu convoac adunarea general, la sesizarea oricruia dintre membrii cooperatori care au cerut convocarea, instana competent n a crei raz teritorial i are sediul societatea cooperativ, cu citarea prilor, va putea ordona convocarea, desemnnd dintre membrii cooperatori persoana care o va prezida. *n societatea cooperativ de gradul care le deine. *n societile cooperative de gradul " fiecare membru cooperator are dreptul la un singur vot, oricare ar fi numrul prilor sociale pe care le deine, dac prin actul constitutiv nu se prevede ca fiecare membru cooperator s aib dreptul la vot multiplu limitat, proporional cu participarea sa la capitalul social al societii cooperative. 4n membru cooperator poate fi reprezentat n adunrile generale numai prin alt membru cooperator, n conformitate cu prevederile actului constitutiv. La societile cooperative care au mai mult de "## de membri cooperatori, prin actul constitutiv se poate stabili ca membrii cooperatori s fie reprezentai n adunarea general, pe baz de norm de reprezentare, de ctre ali membri cooperatori mandatai n acest sens.
16

fiecare membru cooperator

are dreptul la un singur vot, oricare ar fi numrul prilor sociale pe

;andatul nu este transmisibil. A+un!' ! 2 n '!-% o'+in!'% se ntrunete cel puin o dat pe an, n cel mult * luni de la nc8eierea e&erciiului financiar. =dunarea general ordinar are urmtoarele competene' a( s dezbat, s aprobe sau s modifice situaia financiar anual, dup ascultarea raportului administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari, dup caz, i s fi&eze valoarea dividendelor+ b( s aleag preedintele societii cooperative+ c( s aleag administratorii i cenzorii+ d( s stabileasc remuneraia cuvenit administratorilor i cenzorilor pentru e&erciiul n curs+ e( s se pronune asupra gestiunii administratorilor+ f( s stabileasc bugetul de venituri i c8eltuieli i, dup caz, programul de activitate, pentru e&erciiul financiar urmtor+ g( s 8otrasc ncredinarea conducerii societii cooperative unui director e&ecutiv i s stabileasc criteriile de performan pentru contractul de administrare+ 8( s aprobe nscrierea unor noi membri cooperatori+ i( s aprobe e&cluderea membrilor cooperatori+ j( s aprobe constituirea i utilizarea rezervei statutare sau contractuale, precum i a altor rezerve. A+un!' ! 2 n '!-% 4$'!o'+in!'% se ntrunete ori de cte ori este necesar s se ia o 8otrre privind' a( majorarea valorii nominale a prilor sociale+ b( sc8imbarea formei societii cooperative+ c( sc8imbarea sediului societii cooperative+ d( majorarea capitalului social+ e( reducerea capitalului social+ f( fuziunea cu alte societi cooperative sau divizarea societii cooperative+

17

g( nfiinarea sau desfiinarea uneia sau mai multor uniti ale societii cooperative+ 8( ipotecarea, gajarea, dup caz, transmiterea n folosin sau nstrinarea imobilizrilor corporale aparinnd societii cooperative+ i( dizolvarea anticipat a societii cooperative+ j( nc8eierea de contracte de asociere ntre societatea cooperativ i alte persoane juridice ori persoane fizice sau participarea societii cooperative la capitalul social al altor persoane juridice+ 9( emisiunea de obligaiuni cooperatiste+ l( aprobarea nscrierii unor noi membri cooperatori+ m( orice alt modificare a actului constitutiv sau a oricrei 8otrri pentru care este cerut aprobarea adunrii generale e&traordinare. +otr,rile adunrii generale se iau prin vot desc"is, dac prin actul constitutiv nu se prevede altfel. 6entru a fi opozabile terilor, 8otrrile adunrii generale se depun n termen de $ zile de la data adoptrii, la oficiul registrului comerului pentru a fi menionate n registrul comerului i publicate n ;onitorul 3ficial al Romniei, 6artea a @<<-a. %n cazul n care aceste 8otrri implic modificarea actului constitutiv, se poate publica numai actul adiional cuprinznd te&tul integral al clauzelor modificate. 1)5) A+*ini"$'!' ! "o#i $!$i-o' #oo& '!$i"$ =dministrarea i gestionarea societii cooperative sunt asigurate de ctre administratorul unic sau consiliul de administraie, alctuit dintrun numr impar de membri, alei prin vot secret pe o perioad de * ani, stabilii prin actul constitutiv, n funcie de comple&itatea activitii societii cooperative i de numrul de membri cooperatori. 6reedintele societii cooperative este de drept preedintele consiliului de administraie sau administratorul unic, dup caz. 6reedintele societii cooperative asigur conducerea activitii curente a societii cooperative, ndeplinirea 8otrrilor adunrii generale i a deciziilor consiliului de administraie.

18

6reedintele societii cooperative este ales dintre acei membri cooperatori care au caliti manageriale i e&perien n domeniu. 6reedintele societii cooperative reprezint societatea cooperativ n relaiile cu terii, n limita atribuiilor stabilite prin contractul de administrare i prin actul constitutiv. =dunarea general a membrilor cooperatori ai societii cooperative alege . cenzori i tot atia supleani, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. %n toate cazurile numrul cenzorilor trebuie s fie impar. %n cazul n care societatea cooperativ are pn la $# de membri cooperatori, adunarea general alege cel putin un cenzor i un cenzor supleant. 1enzorii sunt alei de ctre adunarea general pentru un mandat de . e&erciii financiare. %n condiiile legii, cel puin un cenzor trebuie s fie e&pert contabil sau contabil autorizat. ;andatul cenzorilor intr n vigoare de la alegerea lor de ctre adunarea general. =cetia vor continua s i ndeplineasc mandatul pn n momentul n care vor fi alei noii cenzori, c8iar dac s-a nc8eiat perioada pentru care au fost alei. 1)6)R 2i"$' !nu!-% %n afar de evidenele prevzute de lege, societatea cooperativ trebuie s ntocmeasc i s pstreze' a( registrul membrilor cooperatori+ b( registrul edinelor adunrii generale a membrilor cooperatori+ c( registrul edinelor consiliului de administraie+ d( registrul constatrilor fcute de cenzori n e&ercitarea mandatului lor+ "o#i $%ii #oo& '!$i( 7i "i$u!i! 8in!n#i!'%

19

e( registrul de aporturi n natur la capitalul social al societii cooperative+ f( registrul prilor sociale+ g( registrul obligaiunilor cooperatiste. Registrele trebuie numerotate, sigilate i semnate de preedintele societii cooperative. Registrul membrilor cooperatori, registrul prilor sociale i registrul obligaiunilor computerizat. 1onsiliul de administraie sau administratorul unic, dup caz, trebuie s prezinte cenzorilor, cu cel puin o lun nainte de ziua stabilit pentru edina adunrii generale, situaia financiar pe anul precedent, nsoit de raportul lor i de documentele justificative. Situaia financiar anual mpreun cu raportul administratorilor, cenzorilor sau auditorilor, dup caz, inclusiv cu privire la modul de realizare a indicatorilor i criteriilor de performan din contractul de administrare, vor rmne depuse la sediul societii cooperative i la cel al sucursalelor n cele ;embrii cooperatori vor $ zile care preced ntrunirea adunrii putea cere, pe c8eltuiala societii generale, pentru a fi consultate de ctre membrii cooperatori. cooperative, copii de pe situaia financiar anual i de pe raportul consiliului de administraie i al cenzorilor ctre adunarea general. 1)10)So#i $!$ ! #oo& '!$i(% " +i3o-(% &'in. a( mplinirea termenului pentru care a fost constituit, dac nu s-a 8otrt continuarea activitii de ctre adunarea general+ b( imposibilitatea realizrii obiectului de activitate sau realizarea acestuia+ c( 8otrrea adunrii generale+ d( falimentul societii cooperative+ e( scderea numrului membrilor cooperatori sub minimul legal+ f( reducerea capitalului social sub minimul legal+
20

cooperatiste

se

pot

ine

manual

sau

sistem

g( alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii cooperative. %n situaia n care o societate cooperativ, la sfritul unui e&erciiu financiar, a nregistrat pierderi neimputabile care depesc capitalul social i rezervele prevzute de prezenta lege i de actul constitutiv i dac adunarea general nu a 8otrt rentregirea capitalului social prin noi aporturi, societatea cooperativ respectiv se dizolv. 6ierderile imputabile se constat de cenzori, se aduc la cunotin membrilor cooperatori i se recupereaz, conform legii, de la persoanele care se fac vinovate de producerea prejudiciului. ?izolvarea societii cooperative se comunic n termen de $ zile de ctre consiliul de administraie sau de administratorul unic, dup caz, oficiului registrului comerului, n vederea menionrii n registrul comerului i publicrii n ;onitorul 3ficial al Romniei, 6artea a @<<-a. ?izolvarea societii cooperative are ca efect desc8iderea procedurii de lic8idare. ?izolvarea are loc fr lic8idare n cazul fuziunii ori divizrii totale a societii cooperative sau n alte cazuri prevzute de lege.

CAPITOLUL II

2) CONTRACTUL DE SOCIETATE 5...6reci#ri preala)ile. La baza societii comerciale st indiferent de forma juridic a acesteia, contractul de societate i!sau statutul. =stfel, art.$ din Legea nr. . ! 00# - legea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede c societatea n nume colectiv sau n comandit simpl se constituie prin contract de societate, iar societatea pe aciuni, n comandit pe aciuni
21

sau cu rspundere limitat se constiuie prin contract de societate i statut Societatea cu rspundere limitat se poate constitui i prin actul de voin al unei singure persoane. %n acest caz se ntocmete numai statutul. 1ontractul de societate i statutul pot fi nc8eiate sub forma unui nscris unic ,denumit act constitutiv. ?enumirea act constitutiv ,potrivit Legii nr. . ! 00# desemneaz att nscrisul unic, ct i contractul de societate i! sau statutul societii . 6entru c, Legea nr. . ! 00# nu cuprinde o definiie a societii comerciale apelm la dispoziiile 1odului civil, care reglementeaz contractul de societate , adic societatea civil . D 8inii . 1od civil dispune astfel ' ,, #ocietatea este un contract prin care dou sau mai multe persoane se nvoiesc s pun ceva n comun cu scop de a mpri foloasele ce ar putea deriva ,," %n continuare acelasi 1od civil reglementeaz obiectul contractului de societate, referire care ntregete definiia de mai sus. =stfel ,, orice societate tre!uie s ai! ca o!iect un ce licit i s fie contractat spre folosul comun al prilor. :iecare membru al societii trebuie s pun ceva n comun sau bani, sau alte lucruri , sau industria saCC. 6otrivit dispoziiilor legale in vigoare, literatura de specialitate a definit societatea ca fiind un contract n temeiul cruia dou sau mai multe persoane)numite n continuare n mod ,,genericCC asociai indiferent de forma juridic a societii( se neleg s pun n comun anumite bunuri pentru a desfura mpreun o anumit activitate, n vederea realizrii i mpririi beneficiilor care vor rezulta
.

. ?in

aceast definiie rezult c societatea presupune e&istena unor elemente de care depinde validitatea contractului i delimitatrea lui de A se vedea ,I.N.Finescu ,op.cit..vol.I,p.178 !i "t.#$%pena%u ,op.cit.p.143. Noiunnea de societate p%ovine din latinescul societas ca%e &nsea'n$ &ntov$%$!i%e ,asociaie ,co'unitate ,uni%e a se vedea "t. #$%pena%u ,op. cit.p.143 . 3 A se vedea ,F%ancisc (ea) ,*%atat de d%ept civil ,#ont%acte speciale ,+d.,nive%sul -u%idic , +d.a III.a ,/ucu%e!ti ,2001 ,p.417.
1 2

22

alte contracte ' aportul

)valoarea patrimonial pe care asociaii o pun

n comun (, o!iectul societii ) activitatea comun la care se oblig asociaii i care constituie( realizarea i mprirea beneficiilor la care particip toi asociaii . -aracterele juridice ale contractului de societate sunt urmtoarele ' - caracterul plurilateral ,la nc8eierea contractului particip dou sau mai multe persoane + - caracterul oneros , presupune urmrirea de ctre fiecare asociat a unui folos patrimonial + - caracterul comutativ ,asociaii cunosc din momentul nc8eierii contractului ntinderea obligaiilor lor + - caracterul consensual , simplu accord de voin al prilor este sufficient pentru valabilitatea contractului ,iar forma scris este cerut numai pentru prob ) ad probationem (. #ocietatea civil i societatea comercial . ?eoarece societatea civil i societatea comercial sunt dou forme ale societii, ntre ele e&ist i asemnri i deosebiri . 'semnri. - =mbele societi reprezint o grupare de persoane i de bunuri cu scop patrimonial )economic sau lucrativ (.?in acest motiv, 1od civil privete att societatea civil ct i societatea comercial . =mbele societi iau natere prin contract de societate ,ale crui elemente de care depinde valabilitatea acestuia referitoare la aport ,la obiectul de activitate ,la obinerea i mprirea beneficiilor se regsesc att n contractul de societate civil ct i n contractul de societate comercial *. - =mbele societi urmresc realizarea i mprirea beneficiilor ,au de ci scop patrimonial )pecuniar(. - =mbele societi se deosebesc de asociaii ,ale cror membri 0ent%u societ$ile co'e%ciale ,1e2ea 16132003 a &nlocuit noiunea de 4ene5iciu cu cea de p%o5it , a se vedea "t. #$%pena%u ,op. cit. p. 145.
4

23

urmresc un scop ideal , moral , nepatrimonial . .eose!iri . % 6rima deosebire se refer la o!iectul de activitate pe care-l realizeaz societatea. 3biectul de activitate al societii comerciale este comercial fiind format din acte!fapte de comer .?in acest motiv n doctrina juridic s-a precizat c obiectul de activitate comercial d comercialitate societii comerciale. Societatea civil are obiect de activitatea civila cu e&cluderea actelor!faptelor de comer. 3 alt deosebire are n vedere faptul c societatea comercial are personalitate juridic
$

n timp ce societatea civil rmne un simplu

contract, nu devine subiect de drept. ?eosebiri e&ist i n privina constituirii i funcionrii celor dou forme de societi. %n timp ce Legea . ! 00# n art." stabilete pentru societatea comercial anumite forme juridice ' societatea n nume colectiv, societatea n comandit simpl, societatea n comandit pe aciuni, societatea pe aciuni, societatea cu rspundere limitatat societatea civil nu depete cadrul contractual. %n plus fa de societatea civil, societatea comercial, are i anumite obligaii profesionale care revin numai comercianilor ' - obligaia de a se nmatricula n registrul comerului + -de a ine registre de contabilitate + de a desfura activitatea comercial n limitele concurenei licite ,etc. .efiniia societii comerciale. Societatea comercial este o grupare de persoane constituit pe baza unui contract de societate, care se bucur de personalitate juridic
2

, n care asociaii pun n

comun anumite bunuri, pentru e&ercitatea unor fapte de comer, n scopul realizrii i mpririi profitului care rezult. 2)2) Condi iile de "ond ale contractului de societate 6n acest sens a%t.1 din 1e2ea 3131990 p%evede c$ ,,societ$ile co'e%ciale cu sediul &n 7o'8nia sunt pe%soane -u%idice %o'8ne ,, . 6 A%e un pat%i'oniu p%op%iu distinct de pat%i'oniul asociailo% ,un scop 4ine dete%'inat !i o o%2ani9a%e p%op%ie
5

24

1ontractul de societate face parte din categoria faptelor de comer obiective cone&e ,. %n primul rnd, contractul de societate trebuie s ndeplineasc condiiile eseniale, de valabilitate, ale oricrei convenii, condiii impuse de dispoziiile 1odului civil ' consimmntul valabil al prilor care se oblig , capacitatea de a contracta , un obiect determinat i o cauz licit %n al doilea rnd ,contractul de societate trebuie cuprind elementele care l particularizeaz fa de celelalte contracte ' aportul asociailor , intenia asociailor de a colabora n desfurarea unei activiti comune beneficiilor . 1onsimtamintul partilor. %nc8eierea contractului de societate presupune manifestarea de voin a prilor n acest sens . / 6rile contractului de societate sunt asociaii, n societile de persoane sau acionarii n societile de capitaluri. 6entru a produce efecte juridice voina prilor trebuie ' s fie declarat , s fie fcut cu intenia de a produce efecte juridice i s nu fie alterat de vicii de consimtamint. %n cazul contractului de societate, consimmntul prilor are o particularitate ce const n intenia de a desfura n comun o activitate comercial numit i affectio societatis. 6ersoanele care nc8eie contractul )semnatarii acestuia ( i persoanele care au rol determinant n constituirea societii au calitatea de fondatori /rile contractului de societate pot fi persoane fizice, persoane juridice rom,ne sau strine, comerciani sau necomerciani.
7

) affectio societatis( i realizarea i mprirea

7,#ont%actul

de societate , &n 7evista (%eptul n%.5.63 1994 ,pa2..39341

"t.#$%pena%u

,op.cit. p.168 8 (.#io4anu ,Inad'isi4ilitatea o4li2$%ii p%in o%donan$ p%e!edenial$ a unei pe%soane 5i9ice sau -u%idice de a se asocia cu alte pe%soane 5i9ice sau -u%idice ,&n ,,(%eptul : n%.231992,p.40 .
25

?e asemenea, persoana fizic - asociat poate avea n aceeai societate i calitatea de salariat0. 6entru a fi valabil consimmntul trebuie s nu fie alterat de urmtoarele vicii de consimmnt ' eroare , dol, sau violen . Droarea )art. "#, 1.civil( reprezint falsa reprezentare a realitii la nc8eierea actului juridic. ?ac falsa reprezentare a realitii cade asupra persoanei asociatului n cazul unei societi de persone contractul este lovit de nulitate, pentru c la constituirea unei astfel de societi se au n vedere calitile personale ale asociailor . %n cazul societilor de capitaluri ,acest tip de eroare Easupra persoanei E nu are relevan pentru nc8eierea contractului, deoarece societatea se constituie n considerarea capitalului i nu a asociailor . ?olul ) art. " * 1.civil ( reprezint inducerea n eroare a unei persoane pentru a o determina s nc8eie un act juridic. %n cazul contractului de societate, dolul viciaz consimmntu unui asociat numai dac provine de la toi ceilali asociai sau de la persoane care reprezint valabil entitatea colectiv i are o anumit gravitate #, de e&emplu, folosirea unui bilan fals pentru a determina subscrierea aciunilor unei societi . @iolena )art. " 2 1od civil( este un viciu care nu se ntlnete n practica constituirii unei societi comerciale. %n cazul ivirii unei asemenea situaii, se vor aplica principiile dreptului comun. 1apacitatea partilor ' 6entru nc8eierea contractului de societate, persoana fizic trebuie s aib capacitatea cerut de lege pentru nc8eierea actelor juridice, n condiiile dreptului comun, adic trebuie s aib capacitatea deplin de e&erciiu ". =ceast opinie are ca temei legal art. 22 alin " din Legea . ! 00# 6n p%ivina societ$ii co'e%ciale &nt%e soi ,a se vedea ,"t.#$%pena%u ,op.cit.p.170. ;.#$p$8n$ ,"ociet$ile co'e%ciale ,+d.1u'ina 1e<,/ucu%e!ti,1996,p.164. 11 "t.#$%pena%u ,op.cit.p.174. 12 ;.#$p$8n$ ,"ociet$ile co'e%ciale , op.cit.p.163 .
9 10

26

care prevede c nu pot fi fondatori persoanele care potrivit legii sunt incapabile . 3biectul contractului' 3biectul contractului n sensul dreptului comun )art. ""$ 1od civil( este Facela la care prile se oblig F. %n materia societilor comerciale noiunea de obiect al contractului de societate este reprezentat de activitatea societii desfurat prin intermediul faptelor de comer. ;ai mult asociaii, potrivit art., i / din Legea . ! 00# trebuie s prevad n contractul de societate Fobiectul de activitate al societii , cu precizarea domeniului i a activitii principaleG. 3biectul societii poate consta n producerea i comercializarea mrfurilor, e&ecutarea de lucrri ori prestarea de servicii. 1auza contractului ' %n privina cauzei contractului nu e&ist un punct de vedere unitar . =stfel, dup unii autori cauza contractului se confund cu obiectul acestuia, dup ali autori sunt elemente de fond distincte. 3pinia pe care o mprtim este aceea potrivit creia Facest element psi8ologic care determin consimmntul i e&plic motivul nc8eierii actului juridic
.

este Fparticiparea fiecrui asociat la rezultatele activitii

comerciale desfurate n comun,adic mprirea beneficiilor F *. 1auza contractului, potrivit art. ".$- ".0 1od civil, trebuie s fie licit i moral, adic s nu ncalce ordinea public i bunele moravuri . >erespectarea condiiilor de fond ale contractului de societate atrage dup sine nulitatea acestuia . 5.1.Condi iile de "ond 7speciale8 ale contractului de societate . =portul asociailor. %n sens juridic, prin aport se nelege obligaia pe care i-o asum fiecare asociat de a aduce n societate un anumit

13 14

"t.#$%pena%u ,op.cit.p.173. "t.#$%pena%u ,op.cit.p.173 ; .#$p$8n$ ,"ociet$ile co'e%ciale ,op.cit p.172 .

27

bun, o valoare patrimonial $. 3peraiunea este analizat n doctrin ca fiind un contract nc8eiat ntre asociai
2

viitoarea

societate

comercial, numit i contract de aport.

%n sens etimologic , aportul nseamn c8iar bunul adus n societate de ctre asociat . 6otrivit 1odului civil Ffiecare asociat trebuie s pun n comun sau bani, sau alte bunuri, sau industria sa F. =portul poate avea deci ca obiect orice bun cu valoare economic natur i n industrie)n munc( . 'portul n numerar are ca obiect o sum de bani .6otrivit art. 2 alin. din Legea . ! 00#, republicat aporturile n numerar sunt la constituirea oricrei forme de societate. =portul obligatorii
,

'n numerar, n

asociatului la capitalul social nu este purttor de dobnd )art.2/ din Legea . ! 00# republicat (. 'portul n natur are ca obiect '-bunuri imobile )prin natur 'terenuri cldiri+ prin destinaie 'instalaii ,utilaje ,etc. (,- bunuri mobile corporale )materii prime, materiale, mrfuri, etc(,- bunuri mobile incorporale )creane, fond de comer sau anumite elemente din fondul de comer care se pot transmite Evinde Eseparat de acesta '- emblema, brevete de invenie(. =porturile n natur sunt admise la toate formele de societate comercial. =porturile se realizeaz din momentul transferrii drepturilor corespunztoare ) obligaie de a da( i al predrii efective a bunului ctre societate )obligaie de a face( potrivit Legii . ! 00#, cu modificarile si completarile ulterioare. Se poate transmite ctre societate att dreptul de proprietate asupra bunului ct i dreptul de folosin asupra acestuia. 6otrivit art.2$ din Legea . ! 00#, bunul devine proprietatea societii Fdin
15

"t.#$%pena%u ,op.cit.p.151. "'a%anda An2=eni ,>a2da ?olonciu,#a'elia "toica op.cit.p110.111 17 .A se vedea #.".@.,sec.co'.,dec.n%.11731992,&n (%eptul n%.5.631993 #.".@.,sec.co'.,dec.n%.12831993,&n(%eptul ,n%.831994,p.94.
16

p.138

28

momentul nmatriculrii ei n registrul comerului F.Hunul ce face obiectul aportului trebuie evaluat n bani, n vederea stabilirii prilor de nteres a prilor sociale sau aciunilor cuvenite asociatului n scimbul aportului
/

. aceast evaluare se face fie de ctre

Legea . ! 00# prevede c,

asociai pe cale convenional, fie de ctre e)peri. Dvaluarea se face n mod obligatoriu de ctre e&peri dac 0' - este vorba de o societate cu rspundere limitat cu unic asociat + - n cazul societii pe aciuni care se constituie prin subscrpie public i subscriitoriinu sunt de acord cu evalurile fcute de ctre membrii fondatori , sau n cazul majorrii capitalului social prin aport n natur + - ori de cte ori instana de judecat dispune efectuarea unei e&pertise de evaluare a aportului n natur.<nstana de judecat dispune efectuarea unei e&pertise n cazul societii pe aciuni dac e&ist aporturi n natur ,avantaje rezervate fondatorilor ,operaiuni n8eiate de fondatori n contul societii ce se constituie . *n privina aportului n creane acesta se consider liberat numai dup ce societatea a obinut plata unei sume de bani care face obiectul creanei. Legea interzice creanele ca aport n societatea pe aciuni care se constituie prin subscripie public,n societatea n comandit pe aciuni i n societatea cu rspundere limitat. Sunt admise numai n societile n nume colectiv i n societile n comandit simpl. Rezut c aceste aporturi sunt premise numai asociailor cu rspundere nelimitat, deci i comanditailor din ambele societi n comandit, inclusiv n societile pe aciuni i n cmandit pe aciuni care se constituie prin subscripie simulatan . Raporturile dintre asociat n calitate de cedent i societatea comercial n calitate de cesionar sunt crmuite de regulile cesiunii de
18 19

"t.#$%pena%u .op.cit.p.152. "'a%anda An2=eni ,>a2da ?olonciu,#a'elia "toica op.cit.p.111.

29

crean din dreptul comun )art. $22 1.civil(. Spre deosebire ns de dreptul comun, asociatul cedent rspunde de solvabilitatea debitorului potrivit art./* din Legea . ! 00#, cu modificarile si completarile ulterioare. 'portul n industrie are ca obiect munca sau activitatea pe care asociatul promite s o efectueze pentru societate potrivit competenei i calificrii profesionale
"#

=portul n munc este permis, potrivit art. 2 din Legea . ! 00#, numai asociailor n societatea n nume colectiv i asociailor comanditai n societatea n comandit. =porturile n munc au urmtoarele caracteristici ' - nu este cuprins n capitalul social, neconstituind prin urmare un element al gajului general al creditorilor societii + - d dreptul asociatului s partcipe la mprirea beneficiilor i a activului social , i l oblig s participe la pierderi + - trebuie evaluat i precizat n actul constitutiv. -onstituirea i e)ecutarea aportului. =sumarea obligaiei de aport se numete su!scriere la capitalul societii" =cest angajament se nate prin semnarea contractului de societate E n cazul societii n nume colectiv, a societii n comandit simpl, a societii cu rspundere limitat i a societilor pe aciuni i n comandit pe aciuni care se constituie prin subscripie simultan E sau prin partciparea la su!scripia pu!lic E n cazul societii pe aciuni i n comandit pe aciuni care se constituie prin subscripie public . IC=ctul juridic al subscrierii de ctre asociat este un act de dispoziie, cu efecte asupra transmiterii dreptului de proprietate asupra bunului de la asociat la societatea comercial respectivG "". 1apitalul subscris "t.#$%pena%u ,op.cit.p.153. "t.#$%pena%u,op.cit.p.153. 22 #.".@.,sec.co'.,dec.n%.11din 18 ianua%ie 1994,&n /uletinul @u%isp%udenei #.".@.pe anul 1994,p.209 !i &n %evista (%eptul ,n%.1231994,76.
20 21

30

reprezint totalitatea aporturilor cu care asociaii se oblig s contribuie la formarea capitalului social al unei societi comerciale
".

.Dfectuarea aportului poart denumirea de vrsare a acestuia . 6rin

urmare capitalul vrsat reprezint totalitatea bunurilor intrate efectiv n patrimoniul societii comerciale, consecin a subscrierii asociatului la formarea capitalului social .D&ecutarea acestei subscrieri poart denumirea de vrsm,nt ,corespunztoare niiunii de li!erare ."* =sociatul care ntrzie s depun aportul social este rspunztor de daunele pricinuite ) potrivit art.2$ alin. Legea . ! 00#(. <ar pentru cazul n care aportul a fost stipulat n numerar legea prevede c asociatul F este obligat la plata dobnzilor legale din ziua n care trebuia s se fac vrsmntulG. ;ai mult, potrivit dispozitiilor Legii nr.. ! 00#, nerespectarea obligaiei privind efectuarea aportului poate avea i consecina e&cluderii asociatului din societate"$. -apitalul i patrimoniul societii. =porturile asociailor n totalitatea lor fr aportul n munc formeaz capitalul social. 1apitalul social mai este denumit i capital nominal
"2

, reprezentnd suma total a valorii

bunurilor cu care asociaii la o societate comercial contribuie la constituirea patrimoniului acesteia. =ceste aporturi reprezint deci elemente ale patrimoniului societii . 1apitalul social, ca sum a acestor aporturi i patrimonial societii, sunt dou concepte srtns legate ntre ele care nu trebuie confundate ns.", 6atrimoniul include totalitatea drepturilor i obligaiilor societii comerciale, fiind alctuit din activ i pasiv. %n timp ce capitalul social reprezint o valoare constant pe ntrega durat a e&istenei societii, putnd fi majorat numai n condiii prevzute de lege prin modificarea actului constitutive. 6atrimoniul se mrete i se micoreaz n funcie de ;.#$p$8n$,"ociet$i co'e%ciale ,op.cit.p.183. Ide', p.184. 25 #.".@.,sec.co'.,dec.n%.7631995,&n ,,(%eptul ,, n%.1231995,p.91. 26 I.1.Aeo%2escu ,op.cit.,vol.II ,p.634 ;.#$p$8n$ ,op.cit.p.181. 27 "t.#$%pena%u,op.cit.p.155.
23 24

31

operaiunile nregistrate

curente n

de

nregistrarea societii

profitului 1apitalul

sau o

pierderilor parte a

activitatea

este

patrimoniului societii comerciale . 1apitalul social are dubl semnificaie ' conta!il i juridic . ?in punct de vedere conta!il reprezint o cifr convenit de asociai. 1a valoare a totalitii aporturilor, capitalul este evideniat la pasiv n bilanul societii, pentru c la dizolvarea acesteia aporturile trebuie restituite asociailor. ?e asemenea, nu trebuie confundat capitalul cu activul patrimonial, pentru c n timp ce capitalul figureaz la pasiv dup cum am artat, bunurile i aporturile n numerar figureaz la activ. ?in punct de vedere juridic, capitalul social constituie gajul general al creditorilor societii, mai prJcis limita urmririi de ctre creditorii societii, deoarece acetia au luat cunotin de capitalul social prin publicitatea contractului de societate. ". <ntenia asociailor de a colabora pentru desfurarea unei activiti comerciale. =l doilea element esenial al contractului de societate l reprezint intenia asociailor de a colabora n constituirea unei societi comerciale pe cale de aporturi i n desfurarea activitii comerciale. =cest element psi8ologic, intenional, l ntlnim n literature juridic sub denumirea de voin de a colabora nu affectio societatis. =ceast n cazul societii cu n se pune bineneles

rspundere limitat cu unic asociat. S-ar putea vorbi bineneles,

privina acestei societi, doar de intenia de a constitui o societate pe calea aporturilor individuale ale unei singure personaen vederea desfurrii unei activiti comerciale ,n nici un caz de colaborare. Referitor la celelalte societi, cu doi sau mai muli asociai, indiferent de forma juridic, affectio societatis presupune intenia de colaborare voluntar a acestora de a lucra n comun, suportnd tote riscurile activitii comerciale"/. 1olaborarea asociailor presupune egalitate
28

*%i4.Il5ov .dec.din 5 dec .1924,&n ,,(%eptul,, 1925,p.13.

32

juridic ntre acetia i n consecin lipsa oricror raporturi de subordonare

"0

. Dlementul psi8ologic affectio societatis constituie un ntre societatea comercial i anumite grupuri
.#

criteriu de distincie

economice sau contracte

.. Realizarea i mprirea profitului. Scopul constituirii oricrei societi comerciale este acela de a realiza profit din activitatea comercial pe care o desfoar i de a fi mpri ntre asociai. 6otrivit art.2, din Legea . ! 00#, cota-parte din profit ce se pltete fiecruia dintre asociai poart denumirea de dividende
.

. ?ac

societatea nu nregistreaz profit ci pierderi, asociaii trebuie trebuie s le suporte, datorit elementului psi8ologic E affectio societatis care-i unete . 0oiunea de profit. Stricto-sensu profitul nseamn un ctig evaluabil n bani rezultat din orice activitate economic, care mrete patrimonial asociailor. %n sens larg, profitul reprezint nu numai ctigul evaluabil n bani ,ci i ,,serviciile sau bunurile procurate, n condiii mai avantajoase dect acelea care s-ar obine individual ,, .". >oiunea de profit a evoluat n sensul lrgirii coninutului ei . =stfel profitul nseamn evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii obinute, spre e&emplu, prin intermediul societilor de asigurri mutuale. 6entru a putea fi repartizat, profitul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii' . s fie real ,potrivit art.2, alin.. din Legea . ! 00# , adic s se fi nregistrat un e&cedent fa de capitalul social ,pentru c nu pot fi distribuite dividende din capitalul social + .
29 30

s fie util, adic s reprezinte profitul rmas dup ntregirea

"t.#$%pena%u ,op.cit.p.158. 7evista (%eptul n%.831992,p.11.13. 31 0ot%ivit ;.A. 2631995 p%ivind i'po9itul pe dividende ,dividendul include o%ice dist%i4ui%e &n 4ani sau &n natu%$ &n 5avoa%ea asociailo% , din p%o5itul sta4ilit pe 4a9a 4ilanului conta4il anual !i a contului de p%o5it !i pie%de%i B>onito%ul ;5icial.n%.201 1995C. 32 "t.#$%pena%u ,op.cit.p.159.
33

capitalului social, cnd activul patrimoniului s-a micorat n cursul e&erciiului financiar. =stfel c , dac se constat o micorare a activului net capitalul social va trebui rentregit sau redus mai nainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit potrivit art.20 din Legea . ! 00# . ?ac potrivit situaiei financiare anuale nu e&ist profit nu pot fi distribuite dividende asociailor . %n caz contrar, dividendele sunt fictive , iar ceea ce se distribuie reprezint o parte din capitalul social ,cu prejudicierea drepturilor creditorilor... ?ividendele fictive repartizate astfel trebuie restituite societii, dac societatea dovedete c asociaii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau trebuiau s o cunoasc, iar dreptul la aciune n restituirea acestora se prescrie n termende . ani de la data distribuirii lor )art.2, din Legea . ! 00#.( *mprirea profitului. =ctul constitutiv trebuie s prevad ,,partea fiecrui asociat la profit i pierderi,,)art., din L. . ! 00#( sau ,, modul de distribuire a profitului i de suportare a pierderilor ,, )art./ din L. . ! 00#(,ceea ce nseamn c asociaii sunt liberi s decid n privina mpririi profitului . ?ac asociaii nu prevd ns modul de mprire a profitului i de suportare a pierderilor ,art.2, din Legea . ! 00# le suplinete voina prin dispoziia ,,dividendele se vor plti asociailor n proporie cu cota de participare la capitalul social vrsat ,dac prin actul constitutive nu s-a prevzut altfel,,. ?eci fiecare asociat va avea obine foloase i va suporta pierderi , n funcie de contribuia sa la constituirea societii . %n privina aportului n munc )n industrie ( n lipsa unei evaluri a acestuia , asociatul va avea dreptul la o cot din profit i pierderi, egal cu cea a asociatului care adus n societate cota cea mai mic de capital )1od.civil ( . %n sfrit ,reamintim c sunt interzise clauzele leonine ,acele nelegeri care stipuleaz n favoarea unui asociat totalitatea ctigurilor ,sau
33

"t. #$%pena%u , op cit.p. 159.

34

prin care s-a convenit ca unul sau mai muli asociai s fie scutii s participe la pierderi. 1od civil prevede c este nul contractul care stipuleaz o astfel de clauz . /lata dividendelor. ?ividendele se pltesc n termenul stabilit de adunarea asociailor sau, dup caz, stabilite prin legile speciale ,dar nu mai trziu de 2 luni de la data aprobrii situaiei financiare anuale aferente e&erciiului financiar nc8eiat .%ntruct dreptul la dividende se ntemeiaz pe actul constitutive obligaia societii privind plata devidendelor este o obligaie comercial %n consecin dobnda legal aplicabil societii comerciale care nu a pltit dividendele la termen este dobnda legal privind obligaiile comerciale . =ciunea privind plata dividendelor se prescrie n termen de . ani , care ncepe s curg de la data scadenei
.*

5.9.Condi iile de "o! ale contractului de societate =ctul constitutiv al societii comerciale se nc8eie n form scris, sub semntur privat , se semneaz de toi asociaii , iar n cazul societii pe aciuni i societii n comandit pe aciuni care se constituie prin subscripie public de fondatori )potrivit art.$alin.2 din Legea . ! 00#.$ ( . =ctul constitutiv mbrac form autentic obligatorie , dac ' . . . printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un imobil teren + se consituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl + se constituie o societate pe aciuni prin subscripie public . 6rin depunerea la oficiul registrului comerului actul constitutiv #.".@.,sec. co'.,dec. n%.40432000 ,&n ,,(%eptul,, n%. 232001,p.217,!i ?.*i'o5te ,6n le2$tu%$ cu p%esc%ipia d%eptului la aciune pent%u plata dividentelo% &n 7evista de d%ept co'e%cial , n%.1032001 ,p.209 !i u%'. 35 0ot%ivit celei de.a doua %epu4lic$%i a 1e2ii 3131990 &n >onito%ul ;5icial,n%.1066 din 17.11.2004.
34

35

dobndete dat cert . &.1 .a. -uprinsul contractului de societate . =rticolele , i / din Legea . ! 00# stabilesc cuprinsul actului constitutiv al societilor n nume colectiv , n comandit simpl, i cu rspundere limitat i respectiv al societilor pe aciuni i n comandit pe aciuni .1ontractul de societate cuprinde clauze comune tuturor societilor comerciale dar i clauze specifice acestora , potrivit formei juridice respective . 1lauzele comune privesc identificarea prilor ,individualizarea viitoarei societi, i caracteristicile societii,gestiunea ,dizolvarea i acesteia li8idarea ,drepturile obligaiile asociailor

societii ,etc. 1lauzele cuprinse n contractul,sunt' . -lauze referitoare la identificarea asociailor . 1ontractul de societate trebuie s prevad ,potrivit art., lit.a i art./ lit.a din Legea nr.. ! 00#' . . . numele i prenumele ,codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia asociailor, persoane fizice + denumirea juridice + numrul de nregistrare n registrul comerului sau codul unic de nregistrare potrivit legii naionale + La societile n comandit simpl i n comandit pe aciuni se va arta asociaii comanditari, asociaii comanditai, precum i reprezentantul fiscal, dac este cazul. &. -lauze referitoare la identificrea viitoarei societi , potrivit art. , lit.b i art / lit.b din Legea nr.. ! 00#. =ceste clauze privesc forma juridic a viitoarei societi ) societate pe aciuni , societate n nume colectiv,etc. ( ,denumirea )firma(, sediul , i dac este cazl ,emblema . 2.-lauze ce privesc caracteristicile societii . 3biectul de activitate al societii cu precizarea domeniului principal, capitalul social subscris i
36

sediul

naionalitatea

asociailor,

persoane

vrsat reprezint elemente caracteristice ale contractului de societate . - 6entru societile n nume colectiv, n comandit simpl i cu rspundere limitat, potrivit art., lit.c i d din Legea . ! 00#, n contractul de societate se va meniona aportul fiecrui asociat n numerar sau n natur, valoarea aportului n natur i modul de evaluare, inclusiv data la care se va vrsa integral capitalul social subscris . - La societile cu rspundere limitat se vor preciza numrul i valoarea nominal a prilor sociale, precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociat pentru aportul su . - La constituire, societile pe aciuni i n comandit pe aciuni ,potrivit art. / lit.c i d din Legea . ! 00#, capitalul social subscris i vrsat de fiecare acionar nu va putea fi mai mic de .#7 din cel subscris, dac prin lege nu se prevede altfel . Restul de capital social va trebui vrstat n termen de " luni de la nmatriculare . - Bot n cazul societilor pe aciuni i n comandit pe aciuni, actul constitutive trebuie s precizeze ' - valoarea bunurilor constituite ca aport n natur n societate , modul de evaluare i numrul aciunilor acordate pentru acestea + - numrul i valoarea nominal a aciunilor , cu specificitatea dac sunt nominative sau la purttor. %n situaia n care sunt mai multe tipuri de aciuni ,se vor arta ,valoarea nominal i drepturile conferite fiecrui tip de aciune . 1.-lauze referitoare la conducerea i gestiunea societii . =ctul constitutiv al societilor n nume colectiv ,n comandit simpl i cu rspundere limitat ,potrivit art., lit.e din Legea nr.. ! 00#, trebuie s prevad asociaii care reprezint i administrez societatea sau administratorii neasociai , persoane fizice sau juridice , puterile ce li s-au conferit i modul de e&ercitare a acestor puteri ,mpreun sau separat %n privina actului constituti al societilor pe aciuni i n comandit pe
37

aciuni

potrivit

art./

lit.g,8.i,

din

legea

nr.. ! 00#,

trebuie

cuprind ' - numele i prenumele , locul i data naterii , domiciliul i cetenia administratorilor , persoane fizice + - denumirea , sediul i naionalitatea administratorilor , personae juridice + - garania pe care administratorii sunt obligai s o depun ,puterile ce li se confer i modul cum urmeaz s e&ercite aceste puteri , mpreun sau separat + - drepturile speciale de reprezentare )n relaiile cu terii (i de administrare) gestiune intern (acordate unora dintre ei + 6entru societile n comandit pe aciuni se vor arta comanditaii care reprezint i administreaz societatea ,cu precizrile referitoare la atributele de identificare ale cenzorilor ,persoane fizice sau juridice ' numele i prenumele ,locul i data naterii ,domiciliul i cetenia ,respectiv denumirea ,sediul i naionalitatea cenzorilor. ?e asemenea, actul constitutiv al societilor pe aciuni, trebuie s cuprind, clauze privind conducerea ,administrarea ,funcionarea i controlul gestiunii societii de ctre organele statutare, controlul acestora de ctre acionari precum i documentele la care acetia vor putea s aib acces pentru ase informa i a-i e&ercita controlul . 5.-auze privind durata societii. .#ocietatea se poate constitui pe durat determinat, n timp, sau pe durat nedeterminat , iar actul constitutiv tre!uie s prevad acest lucru . 3.-lauze cu privire la modalitatea de participare la profit i pierderi .concretizate n drepturi i o!ligaii ale asociailor4 acionarilor . =ctul constitutiv al societilor n nume colectiv, n comandit simpl i cu rspundere limitat trebuie s precizeze ,,partea fiecrui asociat la profit i pierderi ,, potrivit art., lit f din legea nr.. ! 00# ,iar societile pe aciuni i n comandit pe aciuni ,,modul de distribuire i de suportare a pierderilor ,, n temeiul art./ lit.9 din legea nr.. ! 00#.
38

5.-lauze referitoare la nfiinarea de sedii secundare . ?ispoziiile art., respectiv / sunt identice ,n sensul c ,actul constitutiv al societilor comerciale indiferent de forma juridic, trebuie s cuprind meniuni n legtur cu constituirea de sedii secundare Esucursale ,agenii ,reprezentane sau alte asemenea entiti fr personalitate juridic ,atunci cnd se nfiineaz odat cu societatea ,sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar ,dac se are n vedere pe viitor o atare nfiinare de ctre asociai. 6.-lauze cu privire la unele drepturi pe care le au acionarii n societile pe aciuni i n comandit pe aciuni. .=ctul constitutiv al acestor tipuri de societi trebuie s prevad avantajele rezervate fondatorilor i aciunile pe care comanditarii au dreptul s le e&ercite n societile n comandit pe acini . 7.=ctul constitutiv al societilor pe aciuni i n comandit pe aciuni trebuie s prevad operaiunile nc"eiate de asociai n contul societii ce se constituie ,i pe care aceasta urmeaz s le preia ,precum i sumele ce tre!uie pltite pentru acele opraiuni . 0.-lauze cu privire la dizolvarea i lic"idarea societii . =ctul constitutiv al societilor comerciale indiferent de forma juridic a acestora ,trebuie s prevad meniuni referitoare la condiiile n care societatea i nceteaz activitatea ,prin dizolvare i lic8idare. 5.:.Statutul societ ii 0oiune. Statutul societilor comerciale este un act de natur consesual , cu e&cepia statutului rspundere limitat cu unic asociat . Statutul, i contractul de societate pot fi nc8eiate separat sau pot mbrca forma nscrisului unic . 8i mpreun i separat se numesc acte constitutive. =mbele stau la baza societilor pe aciuni, n comandit pe aciuni i cu rspundere limitat.
39

care st la baza societii cu

?in dispoziiile legii nr.. ! 00# art.$ ,,cnd se nc8eie numai contract de societate sau numai statut ,,rezult c societile pot opta ntre a nc8eia dou acte constitutive distincte -contract de societate i statut Esau a nc8eia unul singur ,care s le cuprind pe amndou. Statutul s-a mpus societilor pe aciuni ,n comandit pe aciuni i cu rspundere limitat datorit comple&itii acestor entiti juridice ,i a necesitii dezvoltrii clauzelor contractului de societate . :iind o convenie ntre asociai, statutul trebuie s ndeplineasc condiiile de valabilitate mpuse de 1od civil referitoare la ' consimmnt , capacitate , obiect i cauz . %n privina condiiilor de form, statutul se nc8eie sub semntur privat sau n form autentic potrivit condiiilor cerute de art.$ din Legea . ! 00#. Statutul nu repet clauzele contractului de societate , el le dezvolt . %n sprijinul acestei afirmaii vin dispoziiile Legii 2 !"##., care a adugat la art.$ al Legii . ! 00# c ' ,,n cazurile n care contractul de societate i statutul constituie acte distincte , acesta din urm va cuprinde datele de identificare ale prilor i clauze reglementnd organizarea ,funcionarea i desfurarea activitii societii,, . 5./.-or!alit ile necesare constituirii societ ilor co!erciale 5./.a.6reci#ri preala)ile. :ormalitile urmtoarele ' a. ntocmirea actului sau actelor constitutive n forma cerut de lege + b. nregistrarea i autorizarea funcionrii societii . %n cazul constituirii societilor pe aciuni i n comandit pe aciuni prin subscripie public aceste formaliti sunt precedate de anumite necesare constituirii societilor comerciale sunt

40

operaiuni speciale.2. 2)9):);ntoc!irea actului sau actelor constitutive presupune ' . redactarea actului sau actelor constitutive i , eventual ". autentificarea nscrisurilor actelor respective. % 9edactarea actului constitutiv . %nscrisul este redactat prin grija asociailor de catre persoane abilitate legal, n cazurile n care legea permite ca acesta s se nc8eie n form scris sub semntur privat . =ctul ntocmit sub semntur privat trebuie datat i semnat de toi asociaii , iar n caz de subscripie public de fondatori 6otrivit art.$ alin., din Legea . ! 00# actul constitutiv dobndete dat cert i prin depunerea la oficiul registrului comerului. La darea de dat cert a actului constitutiv se va prezenta dovada eliberat de oficiul registrului comerului privind disponibilitatea firmei, i declaraia pe propria rspundere privind deinerea calitii de asociat unic ntr-o singur societate cu rspundere limitat ) art. , alin din Legea . ! 00# (. 6ersoana care d data cert va refuza operaiunile solicitate , dac din documentaia prezentat rezult c nu sunt ndeplinite condiiile referitoare la disponibilitatea firmei i la declaraia pe propria rspundere ?e obicei pentru redactarea actelor constitutive asociaii apeleaz la un avocat, jurist, notar sau la un serviciu specializat din cadrul oficiului registrului comerului)biroul unic(. - =utentificarea nscrisurilor actelor constitutive .., :orma autentic a actului constitutiv este obligatorie atunci cnd ' . printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un imobil sau un teren + a se vedea &n acest sens seciunea 5o%'alit$i speciale pent%u constitui%ea societ$ilo% co'e%ciale pe aciuni 37 6n ca9ul constitui%ii societ$ii pe aciuni sau &n co'andit$ pe aciuni p%in su4sc%ipie pu4lic$ ,aduna%ea constitutiv$ este cea ca%e dese'nea9$ pe aceia ca%e se vo% p%e9enta pent%u autenti5ica%ea actelo% !i &ndeplini%ea celo%lalte 5o%'alit$i B a%t.27 din 1e2ea 31 3 1990C .
36

41

. .

se constituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl societatea pe aciuni se constituie prin subscripie public ) art.$ alin.2 din Legea . ! 00#( .

Redactarea nscrisului pentru care legea impune forma autentic se face n condiiile legii nr. .2 ! 00$ legea notarilor publici i a activitii notariale , potrivit art **, numai de ctre notarii publici , avocatul prii interesate , consilierul juridic ori reprezentantul legal al persoanei juridice , ori de serviciul specializat din cadrul oficiului registrului comerului . %nscrisul actului constitutiv este prezentat notarului public pentru autetificare de ctre persoana desemnat n calitate de administrator al societii comerciale ori de ctre un asociat anume mputernicit . 6otrivit art.$ alin. $ din Legea . ! 00# ,legea impune prezena tuturor asociailor , personal sau prin mandatar, cu procur special n form autentic . La autentificarea actului sau actelor consitutive )sau la darea de dat certa, n cazurile prevzute la art.$ alin.2 din Legea nr.. ! 00# ( se va prezenta dovada eliberat de oficiul registrului comerului privind disponibilitatea firmei, iar n cazul unei societi cu rspundere limitat cu unic asociat declaraia pe propria rspundere privind deinerea calitii de asociat unic ntr-o singur societate cu rspundere limitat. @erificarea disponibilitii firmei ) i a emblemei care este facultativa ( se face, la cerere de ctre oficiul registrului comerului nainte de ntocmirea actelor constitutive sau, dup caz de modificare a firmei i!sau a emblemei )art..0 alin./ din Legea "2! 00# republicat n "##* luna noiembrie (. ?ac nu sunt ndeplinite condiiile referitoare la disponibilitatea firmei )K( i la declaraia pe propria rspundere )K( ,notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dup caz persoana care d dat cert va refuza operaiunile solicitate . 6rocedura de autentificare a actelor
42

constitutive

ale

societii

comerciale este reglementat de

Legea .2 ! 00$ referitoare la

autentificarea nscrisurilor, n art.$/-2,. 6otrivit acestei legi notarul public are competena s verifice legalitatea actelor constitutive a cror autentificare o face. =stfel, art.2 din Legea .2 ! 00$, prevede obligaia notarilor publici de a verifica actele pe care le instrumenteaz pentru a nu cuprinde clauze contrarii legii i bunelor moravuri. ?ac actul cuprinde asemenea clauze notarul public i va refuza autentificarea >otarul public, de asemenea, va verifica dac sunt ndeplinite condiiile de fond i de form ale nscrisurilor redactate de pri ori de ctre reprezentanii lor, avnd posibilitatea s le aduc modificri i completri corespunztoare cu acordul prilor ./ . 6entru autentificarea actului sau actelor constitutive se vor plti onorariile notariale legale potrivit art. "/" din Legea . ! 00# . 1a urmare a ntocmirii actelor constitutive viitoarea societate comercial dobndete anticipat capacitate de folosin restrns, mai e&act de la data redactrii nscrisului sub semntur privat, respectiv de la data autentificrii acestuia .1apacitatea de folosin restrns are n vedere numai drepturile i obligaiile asociailor referitoare la constituirea valabil a societii comerciale .?in momentul dobndirii capacitii de folosin societatea comercial dobndete i capacitate de e&erciiu . =ceasta din urm presupune posibilitatea ndeplinirii actelor juridice necesare constituirii valabile a societii comerciale ,de ctre administratorii societii )persoane anume desemnate prin actele constitutive( ,i n lipsa acestora de ctre oricare dintre asociai . 5.<. Condi iile de "or! ale contractului de societate Societatea pe aciuni i n comandit pe aciuni se constiuie prin contract de societate i statut )art $ alin din Legea . ! 00#(. 1ontractul de societate i statutul pot fi nc8eiate separat sau sub 0ot%ivit a%t.300 din 1e2ea 36 31995 ,actele nota%iale pot 5i atacate de c$t%e p$%i sau o%ice pe%soan$ inte%esat$ p%in aciune &n anula%e la instana -udec$to%easc$ ,pot%ivit dispo9iool% codului de p%ocedu%$ civil$.
38

43

forma nscrisului unic , denumit act constitutiv)art $ alin. . din Legea . ! 00#(. 6otrivit art.0 din Legea . ! 00# societatea pe aciuni se constituie prin dou modaliti ' su!scripie integral i simultan a capitalului social de ctre semnatarii actului constitutiv sau prin su!scripie pu!lic .%n cazul constituirii prin subscripie public actul constitutiv al societii pe aciuni trebuie s mbrace forma autentic )art $ alin. 2din Legea . ! 00#(. E"ectele ,nclcrii cerin elor le0ale de constituire a societ ii . %nclcarea cerinelor legale de constituire a societii, c8iar nmatriculat n registrul comerului , are ca efect nulitatea . =ceast sanciune poate fi declarat de ctre Bribunal numai dac )art.$2 din Legea . ! 00#( ' - lipsete actul constitutiv sau nu a fost nc8eiat n form autentic + - toi fondatorii au fost, potrivit legii , incapabili ,la data constituirii societii + - obiectul de activitate al societii este illicit sau contrar ordinii publice + - lipsete rezolutia directorului registrului comertului de nmatriculare a societii + - lipsete autorizaia legal administrativ de constituire a societii + - actul constitutive nu prevede denumirea, sediul societii, obiectul su de activitate ,aporturile asociailor i capitalul social subscris i vrsat + - s-au nclcat dispoziiile legale privind capitalul social minim, subscris i vrsat+ - nu s-a respectat numrul minimde asociai ,prevzut de lege. Societatea comercial nu mai poate fi declarat nul, n cazul n care cauza de nulitate invocat n cererea de anulare, a fost nlturat nainte de a se pune concluzii n fond la tribunal. Societatea nceteaz fr efect retroactiv i intr n lic8idare la data la care 8otrrea
44

judectoreasc

de

declarare

nulitii

devenit

irevocabil.

Lic8idatorii societii se vor numi prin 8otrre judectoreasc de declarare a nulitii. Lotrrea judectoreasc prin care se constat nulitatea va fi comunicat de Bribunal, oficiului registrului comerului, dup care va fi trimis n vederea publicrii pe c8eltuiala partilor la ,;onitorului 3ficial al Romniei, partea a <@-a.0 .

CAPITOLUL III FILIALELE; SUCURSALELE SI ALTE SEDII SECUNDARE 1...Condi iile necesare constituirii sucursalelor $i "ilialelor societ ilor co!erciale 6reci#ri preala)ile ?up anul 00# discuiile referitoare la sediile secundare ale societilor comerciale au continuat i spunem noi, doctrina a impus legiuitorului reglementarea acestor dezmembrminte ale societilor comerciale. %ntr-o prim faz regimul filialelor n interiorul rii a fost tratat diferit de regimul filialelor din e&terior, astfel nct n ar filialele i sucursalele nu aveau personalitate juridic )a se vedea Legea nr. "2! 00# i legea nr. . ! 00#(. Legiuitorul francez a definit filiala utiliznd criteriul financiar cantitativ. F=tta timp ct o societate, Fsocietate mamG deine mai mult de jumtate din capitalul unei alte societi, a doua este numit filial a primei societiG. 1urtea Suprem de Mustiie a artat n decizia nr. ,$"! 00$ c' F?eosebindu-se de filial, sucursala nu devine persoan juridic, ci face parte din structura organic a societii fondatoare, singura care deine calitatea de subiect de dreptG. (ecla%a%ea nulit$ii societ$ii nu aduce atin2e%e actelo% &nc=eiate &n nu'ele s$u.Nulitatea societ$ii nu poate 5i opus$ te%ilo% de 4un$ c%edin$ de c$t%e societate !i asociai.B a%t.59alin.1!i 2 din 1e2ea 3131990 C.
39

45

%nfiinarea sucursalelor i filialelor poate fi 8otrt fie n momentul constituirii societii comerciale, printr-o clauz e&pres n cuprinsul acului constitutiv, fie ulterior dup constituirea societii, n cursul e&istenei acesteia, printr-un act modificator)act adiional!8otarire!decizie ( al actului constitutiv, n condiiile art."#* din Legea . ! 00#, legea societatilor comerciale. /)2). Sucursala Sucursala constituie o modalitate de e&tindere a societii comerciale fondatoare , menit s produc sau s distribuie mrfuri , s presteze servicii ori s e&ecute lucrri pentru clientel ,contribuind la realizarea obiectului ei specific de activitate
*#

. 0u'i+i#% a

Sucursala este un dezmembrmnt 8%'% & '"on!-i$!$

societii comerciale ,,o modalitate de descentralizare a activitii societii mame care o patroneaz ,,* fcnd parte din structura organic a acesteia .Botui dispune de o anumit autonomie ,ns n limitele stabilite de societate*" . Sucursala se nmatriculeaz ,nainte de a-i ncepe activitatea ,n registrul comerului din judeul n care va funciona . ?ac se nfiineaz ntr-o localitate din acelai jude sau n aceeai localitate cu societatea fondatoare , ea se va nmatricula n acelai registru al comerului , ns distinct , ca nmatriculare independent )art.*. din Legea . ! 00#(. 0eav,nd personalitate juridic ,sucursala nu particip n nume propriu la circuitul civil. 6otrivit art.*. alin . din Legea nr.. ! 00#, regimul juridic al sucursalei se aplic oricrui alt sediu secundarEagenii, reprezentane, indiferent de denumirea lui cruia societatea care l nfiineaz i atribuie statut de sucursal. 1elelalte sedii secundare)agenii ,reprezentane(se menioneaz ;.#$p$8n$,op.cit.p.105 Ide' 42 #.".@.,sec.co'.dec.n%.75231995,&n 7evista de (%ept co'e%cial n%.431996,p.123
40 41

46

numai n cadrul nregistrrii societii n registrul comerului sediului principal. Reprezentantul sucursalei trebuie s depun specimen de semntura la registrul comerului n aceleai condiii prevzute de lege pentru reprezentanii societii )art.*$ alin. "din Legea . ! 00#(. 1.1.-iliala Spre deosebire de sucursal, filiala este o societate comerci nzestrat #u & '"on!-i$!$ 0u'i+i#%, iar ,, particularismul care difereniaz filiala de o societate comercial fondatoare decurge din consideraiuni economice,,*.. =stfel ,,capitalul filialei nclude n mod necesar aportul subscris i vrsat de una sau mai multe societi comerciale care o tuteleaz pe ce dinti,, **.=adar pe plan economic filiala este dependent de societatea fondatoare , c8iar dac din punct de vedere juridic , este subiect distinct de drept , autonom. 6rin urmare , filiala are patrimoniu propriu, distinct de cel al societii comerciale , nc8eind contractele cu terii n numele i pe contul su *$. 6otrivit art.*. alin.$ din Legea . ! 00# nu se pot nfiina sedii secundare su! denumirea de filial . :ilialele se constituie n una din formele juridice prevzute de art.$ din Legea . ! 00# ' societate n nume colectiv,n comandit simpl,pe aciuni,n comandit pe aciuni,i cu rspundere limitat .1ondiiile de constituire i regimul juridic al filialelor sunt aceleai ca pentru formele juridice de societate comercial care le nfiineaz )art.*" din Legea . ! 00#(. /)1)REPRE<ENTANA =AGENIA> Reprezentana este o structur societar, care prin trsturile ei definitorii se apropie de sucursal.

;.#$p$8n$,op.cit.p.103 Ide' 45 Ide'

43 44

47

=stfel reprezentana ca i sucursala nu are o personalitate juridic proprie, acesta aparinnd doar societii mam. ?in aceast cauz nu beneficiaz de un patrimoniu propriu i nu poate lua parte n nume propriu n operaiunile comerciale pe care le nc8eie, dar este dotat de ctre societatea mam cu fondurile i utilajele necesare e&ercitrii activitii sale. 1a i sucursala are atribuii de mandatar, n sensul de a negocia, i nc8eia, ori c8iar de a e&ecuta operaiuni comerciale n numele i pe seama societii mam. Reprezentana ca i sucursala beneficiaz de un sediu propriu i va avea naionalitatea societii mam. %n ceea ce privete condiiile de valabilitate pentru nfiinarea unei reprezentane sunt n principiu cele prevzute de actul constitutiv al societii mam. Reprezentana nu trebuie s fie nmatriculat n Registrul 1omerului, fiind suficient n acest sens o simpl meniune efectuat n cadrul nmatriculrii n Registrul comerului de la sediul societii mam. Sucursalelor, filialelelor, ageniilor i reprezentanelor nfiinate de societile comerciale strine n Romnia le sunt aplicabile dispoziiile Legii . ! 00# referitoare la sucursale i filiale .Societile comerciale strine pot nfiina n Romnia astfel de dezmembrminte , numai dac acest drept este recunoscut de legea statutului lor organic ) Legea . ! 00#(.

CAPITOLUL IV FU<IUNEA SI DIVI<AREA SOCIETATILOR COMERCIALE 1)1)Con"i+ '!$ii 2 n '!- . :uziunea sau divizarea societilor comerciale se poate realiza n baza modificrii actului constitutiv 8otrt
48

de

adunarea

general

e&traordinar

)art.

pct. din

Legea

nr.. ! 00#(.

:uziunea

divizarea sunt cunoscute n literatura juridic drept procedee te8nicojuridice de restructurare a societilor comerciale. =vnd acelai scop de modificare a societii acestea sunt reglementate de . ! 00#. 9.5.-u#iunea este opera ia prin care= a. una sau mai multe societi sunt dizolvate fr a intra n lic8idare i transfer totalitatea patrimoniului lor unei alte societi, n sc8imbul repartizrii de aciuni la societile beneficiare i, eventual, al unei pli n numerar de ma&imum #7 din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate, sau+ !. mai multe societi sunt dizolvate fr a intra n lic8idare i transfer totalitatea patrimoniului lor unei societi pe care o constituie, n sc8imbul repartizrii de aciuni la societile beneficiare i, eventual, al unei pli n numerar de ma&imum #7 din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate ctre acionarii societii divizate. Fu3iun ! &o!$ i*:'!#! +ou! 8o'* . a( 1ontopirea E crearea unei societati noi prin reunirea mai multor societati deja e&istente. >ici una dintre societatile fuzionate nu-si mentine fiinta, deoarece se creaza o noua societate, distincta de toate cele care o formeaza. b( =bsortia E se realizeaza prin inglobarea unei societati de o alta societate e&istenta, aceasta din urma incetand a mai fiinta. Bermenul utilizat este de Ffuziune-absortieG si este procedeul cel mai des utilizat, deoarece societatile care fuzioneaza sunt adesea de importanta diferita, iar cea mai puternica le absoarbe pe celelalte. 9.1.Divi#area este opera iunea prin care. Legea

49

a. o societate, dup ce este dizolvat fr a intra n lic8idare, transfer mai multor societi totalitatea patrimoniului su, n sc8imbul repartizrii de aciuni la societile beneficiare i, eventual, al unei pli n numerar de ma&imum #7 din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate ctre acionarii societii divizate+ !. o societate, dup ce este dizolvat fr a intra n lic8idare, transfer toate activele i pasivele sale mai multor societi nou constituite, n sc8imbul repartizrii de aciuni la societile beneficiare i, eventual, al unei pli n numerar de ma&imum Di(i3!' ! &o!$ 8i "i !+ #7 din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate ctre acionarii societii divizate. +ou! 8 -u'i . a( ?ivizare totala E se imparte intreg patrimoniul societatii scindate. b( ?ivizare partiala E desprinderea numai a unei parti din patrimoniu, urmata de o transmitere catre una sau mai multe societati e&istente sau care se infiinteaza in acest fel. Dste tratata ca un aport partial de activ si nu ca o divizare propriu-zisa. 9.9.E"ectele "u#iunii sau divi#rii sunt. a. transferul, att n raporturile dintre societatea absorbit sau divizat i societatea absorbant!societile beneficiare, ct i n raporturile cu terii, ctre societatea absorbant sau fiecare dintre societile beneficiare tuturor regulile b. activelor de i pasivelor stabilite societii n absorbite de )divizate(, acest transfer va fi efectuat n conformitate cu repartizare proiectul fuziune!divizare+ acionarii sau asociaii societii absorbite sau divizate devin acionari, cu respectiv ai regulile de asociai ai societii n n stabilite absorbante, conformitate c. respectiv societilor beneficiare,

repartizare

proiectul de fuziune!divizare+ societatea absorbit sau divizat nceteaz s e&iste.

50

Tre)uie re inute ur!toarele interdic ii. a. nici o aciune sau parte social la societatea absorbant nu poate fi sc8imbat pentru aciuni ! pri sociale emise de societatea absorbit i care sunt deinute' . ". b. de ctre societatea absorbant, direct sau prin intermediul unei persoane acionnd n nume propriu, dar n contul societii, sau+ de ctre societatea absorbit, direct sau prin intermediul unei nici o aciune sau parte social la una dintre societile beneficiare nu poate fi sc8imbat pentru aciuni la societatea divizat, deinute' . de ctre societatea beneficiar n cauz, direct sau prin intermediul unei persoane acionnd n nume propriu, dar pe seama societii, sau+ ". de ctre societatea divizat, direct sau prin intermediul unei persoane acionnd n nume propriu, dar pe seama societii. :uziunea!divizarea societatilor comerciale se realizeaza in baza unui &'oi #$ + 8u3iun ?+i(i3!' care se depune la registrul comertului, si se vizeaza de catre directorul si!sau persoana desemnata din registru. Bermenul de opozitie asupra proiectului de fuziune!divizare este de .# de zile de la data publicarii lui in ;onitorul 3ficial. 1),)E- * n$ #!'!#$ 'i"$i# 8u3iunii "i +i(i3!'ii =. :ransmiterea universala a patrimoniului' Bransmiterea tuturor elementelor de activ si de pasiv este o caracteristica ce apartine atat operatiunilor de fuziune, cat si celor de divizare. :oarte important este faptul ca in special pasivul societatii absorbite sau divizate este luat in sarcina societatilor absorbante sau noi. <n cazul divizarii, FpartajulG se face in general in functie de elementele de activ aportate fiecarei societati beneficiare de aporturi., desi societatile mostenitoare sunt solidar responsabile fata de creditorii societatii divizate.
51

persoane acionnd n nume propriu, dar n contul societii.

;. .izolvarea societatii a!sor!ite sau divizate 6rin aceasta caracteristica, fuziunea si divizarea se disting de Faportul partial de activeG, prin care o societate face aport la o alta societate deja creata. >u are loc o procedura de lic8idare a societatii absorbite sau divizate, asa cum se intampla in alte cazuri de dizolvare. 1. #c"im!ul (compensarea) drepturilor sociale 6entru a restructura o societate prin fuziune sau divizare,trebuie ca actionarii sau asociatii societatii absorbite sau divizate sa devina asociatii societatii mostenitoare prin atribuirea de actiuni sau parti sociale la aceasta societate. =tunci cand societatea beneficiara a transmiterii patrimoniului detine titluri ale societatii absorbite sau divizate, ea nu poate primi propriile sale titluri in sc8imb E actiuni sau parti sociale. Con+i$ii 2 n '!+ (!-i+!' ! 8u3iuni-o' "i +i(i3!'i-o' intre societatile de Societatile participante pot fi societati comerciale de forme juridice diferite )pot apare astfel de legaturi capitaluri si cele de persoane(. 3 societate dizolvata sau in curs de lic8idare poate sa participe la o fuziune sau sa se divizeze cu conditia ca, dupa desc8iderea lic8idarii, sa nu fi procedat la nici o repartizare de activ intre actionari!asociati. 1)9) REALI<AREA FU<IUNILOR SI DIVI<ARILOR 1)9)1)P' 2!$i' ! 8u3iuni-o' "i +i(i3!'i-o' 6entru a determina aceste conditii se pot folosi metodele traditionale practicate in cazul aporturilor in natura )evaluarea bunurilor aportate la valoarea lor intrinseca+ evaluarea titlurilor atribuite ca plata pentru aporturi+ impartirea valorii nete a bunurilor aportate la valoarea reala a actiunilor societatii beneficiatre a aporturilor(. <n practica sunt utilizate
52

si alte criterii pentru o determinare mai e&acta a valorii economice a intreprinderii )volumul productiei+ rentabilitatea+ cursul la bursa+ perspective de viitor(. E(!-u!' ! "o#i $!$i-o' D&ista foarte multe metode de evaluare a societatilor, printre care' a( valoarea intrinseca )matematica( E valoarea patrimoniului. b( valoarea lic8idativa E valoarea intrinseca diminuata cu c8eltuielile si impozitele antrenate de lic8idarea societatii. c( valoarea productivitatii E capitalizarea dobanzilor determinate de marja bruta de autofinantare, de beneficial net sau de media dividendelor distribuite pe societate. d( valoarea de bursa E calculata fata de cursul mediu al actiunii Dste necesara utilizarea mai multor criterii de evaluare , fara insa ca numarul lor sa fie prea mare. =cestea trebuie sa fie semnificative pentru ceea ce doresc sa reprezinte. D $ '*in!' ! &!'i$!$i-o' @aloarea totala a societatii este impartita la numarul de actiuni. 1u ajutorul capitalului fiecareia dintre ele, se determina valoarea unitara a fiecarui titlu. 6aritatea sc8imbului de titluri este data tocmai de compararea aceastor valori, daca raportul de sc8imb definitiv poate fi 8otarat. Raportul trebuie sa fie simplu si posibil. ?in paritatea obtinuta rezulta numarul de actiuni noi emise de societatea absorbanta sau noua in vederea atribuirii lor actionarilor societatii absorbite sau divizate. C' !' ! unui #on$ P'i*! + 8u3iun

?aca valoarea reala a actiunilor societatii absorbante e&cede valoarea lor nominala, diferenta intre valoarea bunurilor primate ca aport si valoarea majorarii capitalului societatii absorbante trebuie sa fie in pasivul bilantului, intr-un cont de Fprima de fuziuneG.
53

6rima de fuziune poate fi utilizata si pentru acoperirea c8eltuielilor relative la fuziune sau divizare, completarea fondului de rezerva ori constituirea de provizioane sau de reserve particulare. @) P'oi #$u- + 8u3iun "!u +i(i3!'

Dste intocmit de catre consiliul de administratie al societatilor interesate si semnat de reprezentantul fiecareia dintre societatile participante la operatiune. Dste necesar' a( pentru fuziune - acordul societatii absorbante si a celor absorbite, sau al fiecarei dintre societatile ce fuzioneaza - daca se creaza o societate noua. b( pentru divizare - acordul societatii divizata si a celor beneficiare. Con$inu$u- &'oi #$u-ui + putin urmatoarele indicaii' forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune fundamentarea - scopurile )cauzele, obiectivele( si conditiile fuziunii sau divizarii stabilirea si evaluarea activului si pasivului care trebuie transmis la societatile absorbante sau noi modalitatile de predare a actiunilor sau partilor sociale si data la cere acestea au dreptul la dividende paritatea )raportul de sc8imb( a actiunilor sau partilor sociale cuantumul primei de fuziune sau al primei de divizare drepturile ce se acorda obligatarilor E detinatorilor de obligatiuni si orice avantaje speciale )actiuni preferentiale, drepturi de fondator( 8u3iun "!u +i(i3!'

6roiectul planului de fuziune sau divizare trebuie sa aiba incluse cel

54

 data la care trebuie sa fie inc8eiate bilanturile contabile de fuziune sau bilantul de divizare )data care trebuie sa fie aceeasi pentru toate societatile participante la operatiune ( data la care operatiile societatii absorbite sau divizate vor fi considerate din punct de vedere contabil, ca fiind efectuate la societatea beneficiara de aporturi. 6roiectul de fuziune sau divizare trebuie sa contina orice alte date particulare care prezinta interes pentru operatiune. Pu:-i#i$!$ ! &'oi #$u-ui + 8u3iun "!u +i(i3!'

3ricand se petrece un eveniment in viata societatii comerciale E de natura sa duca la modificarea actelor constitutive sau sa duca la disparitia persoanei morale in cauza E trebuie indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege. Dste si cazul restructurarii societatilor comerciale prin fuziune sau divizare. 6roiectul de fuziune sau divizare, semnat de reprezentantii societatilor participante la operatiune, se depune la 3ficiul Registrului 1omertului unde este inmatriculata fiecare societate implicata. Se depune impreuna cu proiectul de fuziune sau divizare si o declaratie a societatii care inceteaza a e&ista in care se mentioneaza modul in care aceasta a 8otarat sa stinga pasivul sau. 6roiectul de fuziune sau divizare, vizat de directorul si!sau persoana desemnata din cadrul Registrului comertului, se publica in ;onitorul 3ficial partea a-<@- pe c8eltuiala solicitantului, in e&tras sau integral, conform dispozitiilor directorului registrului comertului, sau cererii partilor, dar conform <=> &4&0 & publicitatea se poate realiza si prin afisarea pe propria pagina Neb pe o perioada de cel o luna de zile. 3ficiul Registrului 1omertului va transmite =gentiei >ationale de =dministrare :iscala, un anunt cu privire la depunerea proiectului de fuziune!divizare dupa caz. Con+i$ii & n$'u ' !-i3!' ! 8u3iunii
55

a( sa fie convenita in prealabil prin 8otararea adunarii generale a entitatilor colective implicate. F:uziunea mai multor societati se 8otaraste de fiecare societate in parteG. b( fiecare societate comerciala implicata in absortie sau in contopire este obligata sa isi intocmerasca bilantul contabil. R 2u-i &!'$i#u-!' !&-i#!$ "o#i $!$i-o' & !#$iuni

?aca societatea absorbanta este o societate de capital )societate pe actiuni sau societate in comandita pe actiuni( adunarea generala e&traordinara este supusa unor reguli particulare. =ceste reguli privesc' a( Raportul consiliului de administratie E consiliul trebuie sa intocmeasca si sa puna la dispozitia actionarilor un raport scris care sa contina elementele esentiale ale operatiunii proiectate. b( Raportul cenzorilor E cenzorii trebuie sa se pronunte tot printr-un raport scris asupra fuziunii proiectate si a conditiilor financiare de realizare a ei. c( <nformarea actionarilor E actionarii trebuie sa fie instiintati cu cel putin $ zile inainte de data adunarii generale. Lor li se pun la - proiectul de fuziune - darea de seama a administratorilor in care se precizeaza si raportul de sc8imb al actiunilor sau partilor - raportul cenzorilor - bilantul contabil de fuziune - evidenta contractelor de valoare mare in curs de e&ecutare - rapoartele de evaluare a societatilor sau raportul unui e&pert care isi va da avizul de specialitate asupa fuziunii d( =probarea aporturilor in natura E adunarea generala e&traordinara trebuie sa valideze e&pertiza facuta asupra aporturilor in natura, in conditiile legii. =portatorii in natura nu au drept de vot in
56

dispozitie mai multe documente, dar cele strict necesare sunt'

deliberarile referitoare la aporturile lor, iar actiunile aportului nu sunt luate in considerare pentru calculul majoritatii. =ctionarii societatii absorbante care sunt actionari si la societatea absorbita pot participa la votul asupra aporturilor in natura a acestei societati. Si$u!$i! "o#i $!$ii noi in8iin$!$ ) ?aca se creaza o noua societate pentru a primi aporturileEfuziune a doua sau mai multe societati, aceasta trebuie sa fie constituita conform regulilor proprii formei de societate adoptata. =stfel, se poate forma ' a( o societate cu raspundere limitata b( o societate pe actiuni ?aca noua societate este o societate pe actiuni, fuziunea se poate realiza fara alte aporturi decat cele efectuate de societatile ce fuzioneaza )se aplica astfel o e&ceptie de la regula potrivit careia crearea unei societati anonime noi necesita cel putin doi actionari(. 6roiectul actului constitutiv nou trebuie sa fie aprobat de adunarea generala e&traordinara a fiecareia dintre societatile care dispar. D' &$u'i#' +i$o'i-o' "o#i!-i 6entru a-i ocroti, legea prevede ca in cursul termenului suspensiv , pana la e&pirarea caruia fuziunea nu poate sa produca efecte, oricare creditor al societatilor care fuzioneaza are dreptul sa introdica opozitie la instanta judecatoreasca. 3pozitia suspenda e&ecutarea fuziunii pana la ramanerea definitiva a sentintei pronuntate in cauza )legea . ! 00# (. 1)9)2)Di(i3!' ! In$ '( n$i! 4& '$i-o') Societatile pe actiuni au nevoie de e&perti pentru a calcula valorile relative atribuite actiunilor societatilor participante la operatie si a
57

evalua caracterul ec8itabil al raportului de sc8imb. >u este necesara interventia unui e&pert daca divizarea se realizeaza prin crearea de societati noi E constituite doar cu aporturi ale societatii divizate, iar actiunile noilor societati sunt atribuite actionarilor societatii divizate proportional cu drepturile lor in capitalul acesteia. Si$u!$i! "o#i $!$i-o' : n 8i#i!' aporturi evaluarii. Societatile noi E trebuie sa fie constituite conform regulilor proprii formei de societate adoptate. >oile societati infiintate prin divizarea unei societati de capitaluri pot fi' a( Societati cu raspundere limitata b( Societati pe actiuni =ctiunile societatilor noi infiintate sunt direct atribuite actionarilor! asociatilor societatii divizate E fara sa fie nevoie sa se mai faca apel la subscriitori suplimentari pentru respectarea minimului cerut de lege pentru constituirea unei societati pe actiuni. =ctionarii societatii divizate sunt considerati a fi direct actionarii societatii noi. D' &$u'i#' +i$o'i-o' "o#i!-i in natura. 6entru + !&o'$u'i beneficiara se aplica

Societatile e&istente E sciziunea reprezinta o majorare de capital cu societatea

reglementarile referitoare la interventia e&pertului si efectuarea

Bransmisiunea patrimoniala cu titlu universal produce si in cazul divizarii efecte fata de creditorii societatii dizolvate. <n locul acesteia, calitatea de debitor revine societatilor beneficiare, care se substituie celei transmitatoare. ?eoarece prin ipoteza, diviziunea are drept consecinta o pluritate de debitori, creditorul trebuie sa-l identifice pe acela care i-a preluat datoria, potrivit bilantului, spre a sti pe cine sa urmareasca in vederea platii. ?in acest punct de vedere, pozitia creditorului este mai putin favorizata decat in cazul fuziunii, care
58

asigura concentrarea capitalului urmaribil in patrimoniul unei singure societati. Si in acest caz, creditorii beneficiaza de dreptul de a e&ercita opozitia reglementata de Legea . ! 00#. /> Con" #in$ !8u3iunii "i +i(i3!'ii !"u&'! "!-!'i!$i-o' D&ista o serie de consecinte fata de salariati, deoarece fuziunile si divizarile antreneaza adesea perturbari in situatia si conditiile de munca ale salariatilor intreprinderilor implicate in operatiune. 1ontractele individuale de munca inc8eiate de societatea adsorbita sau divizata sunt transmise de plin drept la societatea absorbanta sau noua care trebuie sa le respecte masura. =ceste prevederi nu suprima insa dreptul societatii absorbante sau noi de a determina nevoile sale reale de personal. Salariatii societatii absorbite sau divizate nu au drept incontestabil la mentinerea conventiei colective la care era supusa societatea lor. Di se vor conforma contractului colectiv de munca aplicabil lor de noul agent economic, care poate fi diferit de cel vec8i. =tunci cand societatea absorbanta sau noua este supusa obligatiilor rezultate dintr-un contract colectiv de munca, salariatii societatii absorbite sau divizate pastreaza timp de un an E sau durata contractului anterioara. colectiv ?upa de munca E avantajele lor perioade ei din conventia pastreaza de e&pirarea acestei

asemenea, avantajele individuale dobandite ca urmare a aplicarii vec8ii conventii colective de munca. 1)9)/)S!n#$ion!' ! +i(i3!' ?aca nu este posibila o actiune in nulitate, neregularitatile constatate pot da loc la o actiune in regularizare si, eventual, la o actiune in daune-interese. 1auze de nulitate' n ' 2u-i-o' in *!$ 'i + 8u3iun "i

59

a( nulitatea deliberarilor uneia dintre adunarile generale care au decis operatiunea E poate rezulta dintr-o dispozitie e&presa a legii privind societatile comerciale, de e&emplu incalcarea regulilor de cvorum sau de majoritate. b( lipsa sau aparitia erorii in proiectul de fuziune sau divizare E nulitatea contractelor poate fi generata de viciul de consimtamant sau frauda. =ctiunea in nulitate a unei fuziuni sau divizari se prescrie in termen de .# de zile de la data publicarii in ;onitorul 3ficial a 8otararii de fuziune sau divizare. ?eciziile pronuntand nulitatea sunt fara efect asupra drepturilor, obligatiilor sau profitul societatilor beneficiare, nascute intre data terminarii operatiunii de fuziune sau divizare si cea de publicare a 8otararii pronuntand nulitatea. 9./.9.-u#iunea trans"rontalier a societ ilor co!erciale. Reglementarea se aplic societilor pe aciuni, societilor n comandit pe aciuni, societilor cu rspundere limitat, care sunt persoane juridice romne, precum i societilor europene cu sediul social n Romnia. =cestea pot fuziona cu societi comerciale care au sediul social sau, dup caz, administraia central ori sediul principal n alte state membre ale 4niunii Duropene sau n state aparinnd Spaiului Dconomic Duropean. Sunt e&ceptate de la aplicarea noilor reglementri organismele de plasament colectiv n valori mobiliare i fondurile nc8ise de investiii, precum i orice alte entiti avnd ca obiect de activitate plasamentul colectiv al resurselor atrase de la public i care funcioneaz pe principiul repartizrii riscurilor i ale cror titluri pot fi rscumprate, direct sau indirect, la cererea deintorilor, din activele entitii respective. ?uziunea transfrontalier este operaiunea prin care$
60

a. una sau mai multe societi, dintre care cel puin dou sunt guvernate de legislaia a dou state membre diferite, sunt dizolvate fr lic8idare i i transfer patrimoniul unei alte societi deja e&istente )societatea absorbant(, n sc8imbul repartizrii ctre acionarii ! asociaii societii absorbite a unor aciuni ! pri sociale i, eventual, al unei pli n numerar de ma&imum #7 din valoarea nominal a aciunilor ! prilor sociale astfel repartizate+ !. mai multe societi, dintre care cel puin dou, sunt guvernate de legislaia a dou state membre diferite, sunt dizolvate fr lic8idare i i transfer patrimoniul unei societi pe care o constituie )societatea absorbant(, n sc8imbul repartizrii ctre acionarii ! asociaii lor de aciuni ! pri sociale i, eventual, al unei pli n numerar de ma&imum #7 din valoarea nominal a aciunilor ! prilor sociale repartizate+ c. societate este dizolvat fr a intra n lic"idare i transfer patrimoniul su unei alte societi care deine totalitatea aciunilor sale ! prilor sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot n adunarea general. :uziunea are urmtoarele consecine, n funcie de modalitatea acesteia' - transferul ctre societatea absorbant ! nou nfiinat a tuturor activelor i pasivelor societii absorbite+ - acionarii sau asociaii societii absorbite ! participante la fuziunea devin acionari, respectiv asociai ai societii absorbante ! nou-nfiinate, n conformitate cu regulile de repartizare stabilite n proiectul de fuziunea+ - societatea absorbit, respectiv societile care formeaz noua societate prin fuziune, nceteaz s e&iste. ?repturile i obligaiile societilor absorbite decurgnd din raporturile de munc i care e&ist la data intrrii n vigoare a fuziunii transfrontaliere se transfer societii absorbante sau nou-nfiinate.

61

6roiectul comun de fuziune, semnat de reprezentanii societilor participante, se depune la 3ficiul Registrului 1omerului unde sunt nmatriculate societile comerciale persoane juridice romne i!sau societile europene cu sediul n Romnia, participante la fuziune. @erificarea legalitatii proiectului de fuziune se realizeaza de catre directorul sau persoana desemnata de acesta din cadrul registrului comertului. Bermenul de opozitie asupra proiectului de fuziune este de .# de zile de la data publicarii lui in ;onitorul 3ficial. ?upa depunerea 8otaririlor asociatilor sau actionarilor la registrul comertului, acesta are obligatia transmiterii acestora tribunalului sectia comerciala in raza caruia agentul economic isi are sediul, instanta dupa verificarea documentatiei se pronunta prin 8otarire. Lotatirea e&ecutorie se transmite registrului comertului spre a se publica in ;onitorul 3ficial si a se mentiona in registru. 1reditorii societilor care iau parte la fuziune pot face opoziie la fuziune. 3poziia suspend e&ecutarea fuziunii pn la data la care 8otrrea judectoreasc devine irevocabil, n afar de cazul n care societatea debitoare face dovada plii datoriilor sau ofer garanii acceptate de creditori ori nc8eie cu acetia un acord pentru plata datoriilor. %n afar de raportul e&pertului independent, trebuie s e&iste i un raport scris i detaliat al organelor de conducere ale societilor care particip la fuziune, prin care s e&plice i s justifice aspectele juridice i economice ale fuziunii transfrontaliere pentru asociai, creditori i salariai. %ns, prin 8otrre a tuturor acionarilor ! asociailor societilor participante la fuziune, se poate renuna la e&aminarea proiectului de fuziune i la ntocmirea raportului. ?ac raportul se face, acesta trebuie pus la dispoziia asociailor i a reprezentanilor salariailor cu cel puin .# de zile naintea datei edinei n care =dunarea 5eneral urmeaz a 8otr asupra fuziunii. %n cazul n care societatea deine o pagin de <nternet proprie, raportul se
62

public i pe pagina de <nternet, pentru liberul acces al acionarilor ! asociailor i angajailor. Societile comerciale E persoane juridice romne cu sediul social n Romnia care au calitatea de titulari ai dreptului de proprietate asupra unui teren pe teritoriul acesteia pot participa la o fuziune transfrontalier n care societatea absorbant sau societatea nounfiinat este persoan juridic ce are naionalitatea unui alt stat membru numai dup mplinirea unui termen de $ ani de la data aderrii Romniei la 4niunea Duropean. %n cazul n care patrimoniul societilor cuprinde terenuri agricole, acestea pot participa la o fuziune transfrontalier n care societatea absorbant sau societatea nou-nfiinat este persoan juridic ce are naionalitatea unui alt stat membru sau societate european cu sediul n alt stat membru numai dup mplinirea unui termen de , ani de la data aderrii Romniei la 4niunea Duropean. CAPITOLUL V ,)1) Di3o-(!' ! "o#i $%i-o' #o* '#i!?izolvarea societilor comerciale reprezint o etapa in procesul de ncetare a personalitii juridice a acestora, formata dintr-un ansamblu de operaiuni care au ca urmare lic8idarea patrimoniului societii in cauza. ?izolvarea se poate realiza' in baza unei 8otrri a asociailor*2+ prin 8otrrea instanei judectoreti+ in virtutea legii )de drept(.

Legea societilor comerciale prevede cauze comune, generale, de dizolvare a societilor comerciale si cauze specifice fiecrei forme.

46

ve9i *%i4unalul >un./ucu%esti deci9ia civila 597311.06.1992

63

5. . -auze comune de dizolvare a societilor comerciale 6otrivit art. "", alin.l din Legea nr.. ! 00#, republicata, sunt cauze comune de dizolvare a societilor comerciale urmtoarele' a( trecerea timpului stabilit pentru durata societii+ b( imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia+ c( declararea nulitii societii+ d( 8otrrea adunrii generale+ e( 8otrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii+ f( falimentul societii+

g( alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.

:recerea timpului sta!ilit pentru durata societii 6relungirea societii prin voina asociailor este posibila in msura in care 8otrrea de prelungire are loc nainte de e&pirarea duratei stabilite in actul constitutiv, altminteri insa dizolvarea opereaz de drept. <n acest caz, asociaii trebuie sa fie consultai cu cel puin trei luni nainte de e&pirarea duratei societii, daca se 8otrte cu privire la eventuala prelungire a duratei de funcionare a acesteia. <n cazul in care asociaii nu sunt consultai cu cel puin trei luni nainte de e&pirarea duratei societii cu privire la eventuala prelungire a acesteia, la cererea oricrui dintre asociai, tribunalul va putea dispune, prin nc8eiere, efectuarea consultrii. 1reditorii particulari ai asociailor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu rspundere limitata pot face opoziie mpotriva 8otrrii adunrii asociailor de prelungire a duratei societii peste termenul fi&at iniial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu e&ecutoriu anterior 8otrrii.
64

3poziia se face in termen de .# de zile de la data publicrii 8otrrii sau a actului adiional modificator in ;onitorul 3ficial al Romniei si se depune la oficiul registrului comerului. <n cazul admiterii opoziiei, asociaii trebuie sa opteze, in termen de o luna de la data la care 8otrrea a devenit irevocabila, fie pentru a renuna la prelungire, fie pentru a e&clude din societate pe asociatul debitor al creditorului care a fcut opoziie, caz in care drepturile cuvenite asociatului debitor se vor calcula pe baza ultimului bilan contabil aprobat. @mposi!ilitatea realizrii o!iectului sau realizarea acestuia (dizolvare de drept) =ceasta dispoziie a e&istat si in redactarea iniiala a Legii societilor comerciale, rmnnd desc8isa posibilitatea pentru asociai' - fie de a modifica obiectul de activitate in condiiile art. 00 si urm. din Legea nr.. ! 00#, republicata+ - fie de a 8otr dizolvarea societii. <n acest sens, e&emplificam cazul in care acionarii societii pot 8otr dizolvarea voluntar a acesteia pe considerentul c societatea nu a fost n msur s asigure un capital minim net n conformitate cu dispoziiile legale i, prin ordonan a 1omisiei >aionale a @alorilor ;obiliare, a fost retras autorizaia de funcionare a societii. <n acest caz o posibila opoziie a =dministraiei :inanelor 6ublice mpotriva acestei 8otrri - pe considerentul c societatea are datorii ctre bugetul de stat, debite ce nu pot fi cunoscute dect n urma unui control de fond la societate consideram ca este nentemeiat, deoarece 8otrrea acionarilor societii de dizolvare voluntar a avut ca motiv imposibilitatea realizrii obiectului de activitate i nu a urmrit prejudicierea vreunui creditor.

65

6e de alt parte, potrivit dispoziiilor art. ""/ din Legea nr. . ! 00#, republicat, dizolvarea societii are ca efect desc8iderea procedurii lic8idrii, iar lic8idatorii au obligaia de a realiza inventarierea bunurilor societii i stabilirea activului i pasivului, n vederea stingerii tuturor obligaiilor sociale.

,)2)D #-!'!' ! nu-i$%ii "o#i $%ii1A

<n declararea nulitii societii se va interveni pe baza 8otrrii pronunata imperative de instana de judecata prin care se constata >ulitatea nerespectarea condiiilor de fond si forma impuse de normele privind constituirea societilor comerciale. actului constitutiv atrage nulitatea societii nfiinate in baza lui. 3 problema ar putea-o constitui includerea nulitii prin cauzele de dizolvare, din moment ce dizolvarea reprezint, ndeobte, ncetarea e&istentei unui subiect colectiv de drept legal constituit. ?izolvarea intervine dup ce persoana juridica a nfiinat ca atare, reprezentnd procesul de ncetare a e&istentei acestuia. >ulitatea societii, in sc8imb, nu poate viza dect cauze originare, iniiale, de nelegalitate, ea intervenind cu efecte retroactive si avnd drept consecina repunerea asociailor in situaia anterioara, ca si cum societatea nu ar fi e&istat +otr,rea adunrii generale (dizolvare voluntara) %ntruct legea nu limiteaz cazurile in care societatea poate fi dizolvata prin 8otrrea adunrii asociailor, decurge ca acetia sunt liberi sa aprecieze motivele pentru care decid dizolvarea societii. 4n caz legal de dizolvare a societii de ctre adunarea generala privete dizolvarea acesteia nainte de e&pirarea termenului fi&at pentru durata societii. ?izolvarea anticipata este un caz de
47

int%odusa p%in o%donanta de u%2enta n%.3231997

66

modificare a actului constitutiv al societii, care se realizeaz in condiiile legii. 6otrivit art.". alin.l din Legea nr.. ! 00#, republicata, in caz de dizolvare a societii prin 8otrrea asociailor, acetia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra 8otrrii luate, att timp cat nu s-a fcut nici o repartiie din activ. %n conformitate cu aceste dispoziii, n cazul n care se 8otrte de ctre asociatul unic dizolvarea societii, consideram ca acesta poate oricnd reveni asupra 8otrrii luate, att timp ct nu s-a fcut nici o repartiie din activ. =ceast revenire este legal, ntruct societatea nu a fost nicicnd radiat. >oua 8otrre se menioneaz in registrul comerului, dup ce oficiul registrului comerului o va trimite ;onitorului 3ficial al Romniei spre publicare pe c8eltuiala societii. 1reditorii si orice parte interesata pot face opoziie la tribunal mpotriva 8otrrii, in termen de .# de zile de la data publicrii acesteia potrivit. 3poziia se depune la oficiul registrului comerului care, in termen de . de zile de la data depunerii, o va meniona in registru si o va nainta tribunalului sediului societii. 3poziia se judeca in camera de consiliu a tribunalului, cu citarea prtilor.

,)9)Bo$%'C' ! $'i:un!-u-ui
?izolvarea societii comerciale este posibila si ca urmare a unei 8otrri judectoreti, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice )de e&emplu, nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedica funcionarea societii(. =cest caz de dizolvare, nou introdus in 3rdonana de 4rgenta a 5uvernului nr.."! 00, si prevzut in art.""2 din Legea nr.. ! 00#, republicata, las la latitudinea instanei aprecierea msurii in care societatea i mai poate continua sau nu activitatea, in condiiile in care nu e&ista o 8otrre a adunrii generale in sensul ncetrii acestei activiti.
67

Legiuitorul a prevzut acest caz de dizolvare deoarece in practica s-a constatat ca, dup constituirea societii comerciale, in timp au aprut nenelegeri att de grave, nct au mpiedicat funcionarea in mod normal a societii. ?izolvarea societii pentru acest motiv este pe deplin justificata, pentru a ocroti, in primul rnd, interesele creditorilor societii, care ar putea fi lezai in drepturi din cauza nenelegerilor grave intervenite intre asociai. .ivergenele dintre asociai care fac imposi!il continuarea societii apar su! forma lipsei sau dispariiei elementului affectio societatis, atunci c,nd interesul social ajunge s fie nclcat sau pus n um!r de interesele personale ale asociailor. >enelegerile grave dintre asociai si, in special, temeinicia acestora, va fi apreciata de instana de judecata in funcie de problemele administrate in cauza.

,)1)F!-i* n$u- "o#i $%ii

<n cazul in care instana de judecata dispune falimentul unei societi comerciale, evident societatea se va dizolva, urmnd a fi radiata din registrul comerului. :alimentul societii reprezint, in opinia noastr, o forma de dizolvare silita a unei societi comerciale )avnd caracter sancionator(, care intervine, de cele mai multe ori, in situaia in care societatea a nelat buna-credina a creditorilor. 'lte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii =rt."., alin.l din Legea nr.. ! 00#, republicata a prevzut si alte cauze de dizolvare a societii. =stfel, la cererea oricrei persoane interesate, precum i a 3ficiului >aional al Registrului 1omerului, tribunalul va putea pronuna dizolvarea societii n cazurile n care' a( societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot ntruni+

68

b( societatea nu a depus, n cel mult 2 luni de la e&pirarea termenelor legale, situaiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerului*/+

c( societatea i-a ncetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu ndeplinete condiiile referitoare la sediul social sau asociaii au disprut ori nu au domiciliul cunoscut sau reedina cunoscut+
d( societatea nu i-a completat capitalul social, n condiiile legii. Dste e&ceptata situaia in care societatea a fost in inactivitate temporara, anunata organelor fiscale de drept si nscrisa in registrul comerului. Legea prevede insa ca durata inactivitii nu poate depi . ani. La e&pirarea termenului de . ani, instana de judecata constata dizolvarea de drept a societii. Si aceste situaii speciale de dizolvare au fost impuse din raiuni de ordin practic, constatndu-se ca foarte multe societi comerciale s-au nfiinat imediat dup intrarea in vigoare a Legii nr.. ! 00#, republicata, fr ca ele sa fi avut vreo activitate. ?e asemenea, s-a constatat ca, la un moment dat, asociaii au disprut, in sensul ca fie au prsit Romnia, fie nu au domiciliat sau reedina cunoscuta. =celai lucru s-a ntmplat si cu privire la sediul societii care fie nu mai era cunoscut, fie s-a dovedit ca a fost fictiv.

Lotrrea tribunalului prin care s-a pronunat dizolvarea se nregistreaz n registrul comerului, se comunic direciei generale a finanelor publice judeene, respectiv a municipiului Hucureti, i se public n ;onitorul 3ficial al Romniei, 6artea a <@-a, pe c8eltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putnd s se ndrepte mpotriva societii.

48

ve9i 1+A+A N7.3131991,7+0,/1I#A*A "I >;(IFI#A*A

69

%mpotriva 8otrrii, orice persoana interesata poate face recurs in termen de .# de zile de la data publicrii in ;onitorul 3ficial. ?up rmnerea definitiva a 8otrrii de dizolvare societatea va fi radiata din registrul comerului.
5.&. -auze sociale de dizolvare a societilor comerciale in funcie de fiecare forma de societate reglementata de lege ').izolvarea societilor de capital

a).izolvarea societilor pe aciuni 1onform art."", din Legea nr.. ! 00#, republicata, societatea pe aciuni se dizolva' in cazul si in condiiile prevzute de art. $., respectiv daca administratorii constata pierderea unei jumti din capitalul social )sau a unei pierderi mai mari sau mai mici, daca prin actul constitutiv se prevede astfel( si ?izolvarea societii convoac adunarea generala e&traordinara. avnd drept cauza reducerea capitalului,

reprezint o alternativa lsata de legiuitor la aprecierea adunrii generale e&traordinare de a 8otra reconstituirea capitalului la suma rmasa, in urma constatrii pierderii unei jumti din aceasta sau a unei pri mai mici. >umai in cazul in care procedura prevzuta pentru aceasta faza nu se poate realiza se parcurge o a doua faza, cnd adunarea generala, prin abilitarea data de instana, va 8otra fie limitarea capitalului la suma rmasa, fie dizolvarea societii.

cnd capitalul social se reduce sub minimul legal. 1apitalul societii pe aciuni nu poate fi mai mic de 0#.### lei. Respectarea pragului minim legal al capitalului social este obligatoriu, iar daca acesta nu se completeaz, in cazul in care a cobort sub plafonul legal, societatea se dizolva. =rt.""/ alin..
70

din Legea nr.. ! 00#, republicata, prevede ca societatea pe aciuni nu se va dizolva in situaia in care, in termen de 0 luni de la data constatrii pierderii sau micorrii capitalului social, acesta este rentregit sau redus ia suma rmasa ori la minimul legal sau cnd societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social e&istent corespunde. Legea are in vedere, de e&emplu, transformarea societii pe aciuni intr-o societate cu rspundere limitata, in care capitalul social minim prevzut de lege este de "## lei+
cnd numrul acionarilor scade sub minimum legal Societatea pe aciuni este legal constituita daca numrul asociailor este de cel puin ". =rt.""/ alin.* din Legea nr.. ! 00#, republicata, prevede posibilitatea evitrii dizolvrii societii in cazul in care in termen de 0 luni de la data constatrii reducerii numrului de acionari sub minimul legal acest numr este completat. !) .izolvarea societii in comandita pe aciuni Societatea in comandita pe aciuni se dizolva in cazul pierderii unei jumti din capitalul social sau, dup caz, al micorrii lui sub minimul legal, daca in termen de 0 luni de la data constatrii pierderii sau micorrii capitalului social, acesta nu este rentregit ori redus la suma rmasa sau la minimul legal, iar adunarea generala nu decide transformarea societii intr-o alta forma la care capitalul social corespunde. Societatea in comandita pe aciuni se dizolva, de asemenea, prin desc8iderea procedurii lic8idrii judiciare fata de singurul asociat comanditat sau comanditar sau prin incapacitatea, e&cluderea, retragerea sau decesul acestuia daca nu e&ista clauza de continuare cu motenitori. ;) .izolvarea societii de persoane

71

a) .izolvarea societii in nume colectiv 1onform art.""0 din Legea nr.. ! 00#, republicata, societile in nume colectiv se dizolva prin falimentul, incapacitatea, e&cluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociai, cnd datorita acestor cauze numrul asociailor s-a redus la unul singur si nu e&ista clauza de continuare cu motenitorii. <n cazul acestor societi, daca un asociat decedeaz si daca nu e&ista convenie contrara societatea trebuie sa plteasc partea ce se cuvine motenitorilor, dup ultimul bilan aprobat, in termen de . luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociaii ramai nu prefera sa continue societatea cu motenitorii care consimt la aceasta. !) .izolvarea societii in comandita simpla Societile in comandita simpla se dizolva prin falimentul asociatului comanditat sau comanditar ori prin incapacitatea, e&cluderea, retragerea sau decesul acestuia. <n acest din urma caz, in lipsa de convenie contrara, societatea va plai motenitorilor partea ce li se cuvine, dup ultimul bilan aprobat, in termen de . luni de la notificarea decesului asociatului, afara daca motenitorii si nu prefera sa rmn in societate in calitatea avuta de autorul lor. c).izolvarea societii cu rspundere limitata Societatea cu rspundere limitata se dizolva in cazul pierderii unei jumti din capitalul social sau, dup caz, al micorrii sub minimul legal de "## lei ori prin falimentul, incapacitatea, e&cluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociai cnd datorita unor cauze, numrul asociailor s-a redus la unul singur. Sunt e&ceptate urmtoarele situaii' - in termen de 0 luni de la data constatrii pierderii sau micorrii capitalului social, acesta este ntregit sau este redus la suma rmasa ori la minimul legal de "## lei+

72

- in actul constitutiv e&ista clauza de continuare a activitii societii cu motenitorii celui decedat+ - asociatul rmas in urma desc8iderii procedurii falimentului fata de ceilali asociai ori a incapacitii, e&cluderii, retragerii sau decesului acestora, 8otrte continuarea e&istentei societii sub forma societii cu rspundere limitata cu asociat unic. :.:.. E"ectele di#olvrii ?in punct de vedere procedural, legiuitorul prevede in art.".. alin.l din Legea nr.. ! 00#, republicata, ca dizolvarea societii are ca efect desc8iderea procedurii lic8idrii patrimoniului societii. 6rin e&cepie, dizolvarea are loc fr lic8idare in cazul fuziunii ori divizrii totale a societii sau in alte cazuri prevzute de lege. <n societile in nume colectiv, in comandita simpla si cele cu rspundere limitata asociaii pot 8otra cu cvorumul si majoritatea prevzute pentru modificarea actului constitutiv, odat cu dizolvarea si modul de lic8idare al societii, atunci cnd sunt de acord cu privire la repartizarea si lic8idarea patrimoniului societii si cnd asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. =rt."." din Legea nr.. ! 00#, republicata prevede necesitatea nscrierii dizolvrii societilor comerciale in registrul comerului si publicarea ei in ;onitorul 3ficial )cu e&cepia cazului in care dizolvarea intervine ca efect al trecerii timpului stabilit pentru durata societii(. %nscrierea i publicarea se vor face conform art."#*, cnd dizolvarea are loc n baza unei 8otrri a adunrii generale, i n termen de $ zile de la data la care 8otrrea judectoreasc a devenit irevocabil, cnd dizolvarea a fost pronunat de justiie. 1onform art."." alin.. din Legea nr.. ! 00#, republicata, in cazul in care dizolvarea societii se produce in urma falimentului, aceasta se va pronuna de tribunalul investit cu procedura falimentului. =adar, in principal, dizolvarea societilor comerciale are ca efect lic8idarea
73

patrimoniului societii in cauza, cu e&cepia reorganizrii prin fuziune sau divizare, precum si in cazul in care societatea are un asociat unic. ?in momentul dizolvrii, directorii, administratorii respectiv directoratul nu mai pot ntreprinde noi operaii+ in caz contrar ei sunt personal rspunztori pentru operaiile pe care le-au ntreprins. =ceasta interdicie se aplica in ziua e&pirrii termenului fi&at pentru durata societii, ori de la data la care dizolvarea a fost 8otrta de adunarea generala sau declarata prin sentina judectoreasca. 6e perioada operaiunilor lic8idrii, personalitatea juridica a societilor se pstreaz pana in momentul radierii acesteia la registrul comerului. 6otrivit art.".2 din Legea nr.. ! 00#, republicata, dizolvarea unei societi cu rspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societii ctre asociatul unic, fr lic8idare. 6rin aceasta dispoziie, legiuitorul se abate de la reglementrile tradiionale din legislaia romana cu privire la dizolvarea persoanelor juridice, care, in mod obinuit, are ca efect lic8idarea patrimoniului acesteia )?ecretul nr.. ! 0$* privitor la persoana fizica si juridica(. ;ai mult dect att, legiuitorul stabilete ca patrimoniul societii comerciale se va transmite asociatului unic, fie ca acesta este persoana fizica, fie persoana juridica. =adar, efectele acestui caz de dizolvare sunt asemntoare celor e&istente in cazul reorganizrii persoanelor juridice. Bransmiterea patrimoniului are loc si societatea i nceteaz e&istenta la urmtoarele momente' a( dac nu s-a fcut opoziie, pe data e&pirrii termenului de introducere a opoziiei+ b( dac s-a fcut opoziie, pe data la care a devenit irevocabil 8otrrea de respingere a opoziiei sau, dup caz, 8otrrea prin care se constat c societatea sau asociatul unic a pltit datoriile ori a oferit garanii acceptate de creditori sau a convenit cu acetia un aranjament pentru plata datoriilor.

74

:./..

>specte <n cazul

procedurale procedurii

privind

di#olvarea ii

societ ilor necesare

co!erciale dizolvrii voluntare sunt urmtoarele acte si operaiuni' - 8otrrea adunrii generale a asociailor in care se arata si modul de lic8idare a patrimoniului+ - ntocmirea actului adiional, in forma autentica+ - depunerea la oficiul registrului comerului a actului adiional, pentru a fi nscris in registru si publicarea lui in ;onitorul 3ficial, nsoit de e&trasul de pe ultimul bilan contabil vizat de =dministraia financiara+ - nscrierea meniunii de dizolvare in registrul comerului, dup trecerea unui termen de .# de zile de la data publicrii 8otaririi de dizolvare in ;onitorul 3ficial. 3ficiul registrului comerului va nregistra meniunea de dizolvare daca sunt depuse urmtoarele acte' - actul adiional autentificat+ - dovada publicrii 8otaririi de dizolvare in ;onitorul 3ficial+ - declaraia administratorului pe proprie rspundere ca in termen de .# de zile de la data publicrii actului adiional terii au fcut opoziie+ - dovada ac8itrii ta&ei de meniuni la registrul comerului. Lic8idatorii vor depune specimene de semntura la oficiul registrului comerului, dup care urmeaz procedura de radiere a societii in registrul comerului. 1ererea de radiere ntocmita de lic8idator va fO nsoita de' - bilanul de lic8idare + certificatul fiscal eliberat de =dministraia financiara din care sa rezulte ca societatea nu are datorii ctre stat+ - originalele documentelor emise de registrul comerului+ - raportul lic8idatorului privind modul de repartizare a activului si de stingere a pasivului+

75

declaraia lic8idatorului cu privire la e&actitatea operaiunilor efectuate. Societatea comerciala i nceteaz e&istenta, deci personalitatea

juridica, din momentul radierii ei din registrul comerului. =ceeai procedura trebuie urmata si in cazul dizolvrii de drept a unei societi. ?aca societatea se dizolva pe baza unei 8otrri judectoreti in care sunt desemnai si lic8idatorii, aceasta se va publica in ;onitorul 3ficial si se va depune la oficiul registrului comerului, nsoita de celelalte acte menionate in paragrafele precedente. :.<. Lichidarea societ ilor co!erciale . 'specte comune lic"idrii pentru toate formele de societi comerciale <n legea societilor comerciale, art."$"-",#, sunt prevzute att dispoziiile generale privind lic8idarea societilor comerciale, cat si unele dispoziii speciale aplicabile fiecrei forme de societi. <n aceasta lucrare am considerat ca este util a va prezenta aspectele teoretice si practice privind dispoziiile generale, comune tuturor formelor de societi comerciale. =a cum am artat anterior, dizolvarea nu are ca efect imediat ncetarea e&istentei societii comerciale, ci numai intrarea ei in lic8idare. =bia la nc8eierea operaiunilor de lic8idare poate nceta definitiv e&istenta societii comerciale, ci numai intrarea ei in lic8idare. =bia la nc8eierea operaiunilor de lic8idare poate nceta definitiv e&istenta societii dizolvate. 6rin urmare, aa cum rezulta din dispoziiile legale, lic8idarea este esena dizolvrii, fiind efectul principal, direct si obligatoriu. <n sens larg, prin lic8idare se nelege toate operaiunile care au drept scop determinarea afacerilor in curs in momentul declarrii dizolvrii, astfel nct sa se poat obin realizarea
76

activului, plata pasivului si repartizarea activului patrimonial net intre asociai. :ata de acest neles, intr-un sens restrns se considera ca lic8idarea cuprinde operaiile efectuate intre momentul declarrii dizolvrii si momentul repartizrii activului patrimonial net intre asociai*0. 6entru lic8idarea si repartizarea patrimoniului social, c8iar daca in actul constitutiv se prevd norme in acest scop, sunt obligatorii urmtoarele reguli' a( pn la preluarea funciei de ctre lic8idatori, administratorii continu mandatul lor, cu e&cepia celor prevzute la art. "..+ b( actul de numire a lic8idatorilor sau sentina care i ine locul i orice act ulterior, care ar aduce sc8imbri n persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lic8idatorilor, la oficiul registrului comerului, pentru a fi nscrise de ndat i publicate n ;onitorul 3ficial al Romniei, 6artea a <@-a. Lic8idatorii rspund la fel ca si administratorii, iar mpotriva deciziilor lor creditorii pot face opoziie. /rincipii ?in modul in care legea reglementeaz procedura lic8idrii, rezulta ca aceasta faza e&isteniala a societii comerciale este guvernata de urmtoarele principii' a( Lic8idarea este prevzuta in favoarea asociailor 6er a contrario, lic8idarea nu poate interveni la cererea creditorilor )nici sociali, nici personali ai asociailor(. =ceasta nu nseamn ca drepturile creditorilor sociali nu sunt ocrotite de lege. =stfel, asociaii nu pot obine repartizarea nici unei sume cuvenite lor prin lic8idare, mai nainte de ac8itarea creditorilor sociali. :aptul ca lic8idarea este o procedura organizata de lege in favoarea asociailor se poate argumenta si prin aceea ca asociaii au dreptul de a numi pe lic8idatori prin actele constitutive. b( Lic8idarea este obligatorie
49

ve9i #u%tea de #asatie sectia co'e%ciala III.a,deci9ia n%.56231927

77

Lic8idarea este obligatorie, deoarece declararea dizolvrii nu este un scop in sine, ci o etapa care - innd cont de anumite evenimente ce afecteaz viata societii - precizeaz momentul de la care activitatea acesteia este orientata pentru repartizarea activului net intre asociai, dup ce au fost satisfcui creditorii sociali. Lic8idarea este, altfel spus, o consecina logica si necesara declarrii dizolvrii. Dste de amintit faptul ca in doctrina de specialitate s-au conturat si alte puncte de vedere. <n opinie, s-a considerat ca lic8idarea este facultativa, iar nu obligatorie, deoarece, pe de o parte, lic8idarea poate fi nlturata daca asociaii 8otrsc fuziunea cu alta societate ori prelungirea duratei acesteia. <ntr-o alta opinie, lic8idarea este obligatorie, fiind de neconceput ca societatea sa rmn in faza de dizolvare. 1el mai important efect al lic8idrii este totui ncetarea calitii de subiect de drept a societii comerciale. =cest efect produs prin lic8idare, pe data radierii societii din registrul comerului, face ca, ope legis, personalitatea juridica a societii sa nceteze. =a cum s-a artat, dup terminarea lic8idrii, lic8idatorii trebuie sa ntocmeasc bilanul contabil de lic8idare si sa propun repartizarea activului intre asociai. =sociatul nemulumit poate face opoziie in termen de $ zile de la notificarea bilanului contabil de lic8idare si a proiectului de repartizare. ?up e&aminarea acestui termen sau dup ce sentina asupra opoziiei a rmas irevocabila, bilanul contabil de lic8idare si repartizare se considera aprobat si elibereaz pe lic8idatori.

,)5)D' &$u'iobligaii'

"i o:-i2!ii-

-i#Di+!$o'i-o'

a( <n desfurarea operaiunii de lic8idare, lic8idatorii au urmtoarele - sa fac un inventar si se nc8eie un bilan care sa constate situaia e&acta a activului si pasivului societii+

78

- sa pstreze patrimoniul societii, registrele ce li s-au ncredinat de administratori si actele societii+ - sa ntocmeasc un registru cu toate operaiunile lic8idrii, in ordinea datei lor. b( Lic8idatorii au urmtoarele drepturi' sa e&ecute si sa termine operaiunile de comer referitoare la lic8idare+ - sa dea in judecata in calitate de reclamant sau de parat in interesul lic8idrii patrimoniului societii+ - sa vnd prin licitaie publica bunurile mobile si imobile ale societii, sa fac tranzacii. Di nu pot ns, n lips de dispoziii speciale n actul constitutiv sau n actul lor de numire, s constituie ipoteci asupra bunurilor societii, dac nu vor fi autorizai de instan, cu avizul cenzorilor. Lic8idatorii care ntreprind noi operaiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lic8idrii sunt rspunztori personal i solidar de e&ecutarea lor. =tt in literatura de specialitate, cat si in practica judectoreasca, s-a pus problema daca lic8idarea patrimoniului societii in cauza se face numai prin vnzarea la licitaie a bunurilor sau este posibil ca unele sa revin in patrimoniul asociailor care le-au aportat. :ata de mprejurarea ca legiuitorul nu face nici o precizare in acest sens, evident pot e&ista doua opinii. <ntr-o opinie, se afirma ca toate bunurile societii trebuie prefcute in bani, in vederea satisfacerii creditorilor sociali si mpririi restului intre asociai. <ntr-o alta opinie, creia ne raliem, daca in actul constitutiv s-a prevzut ca in caz de lic8idare a societii, dup ac8itarea datoriilor fata de terii creditori, fiecare asociat sa-si reia bunul aportat in societate, acest in lucru este posibil. =rgumentul legal privind partajul intre asociai a bunurilor societii rezulta din Legea nr.. ! 00#, republicata, te&t potrivit cruia asociaii au dreptul de a 8otra prin actul constitutiv regulile de lic8idare a societii.
79

- sa lic8ideze si sa ncaseze creanele societii. Bermenul in care trebuie terminata lic8idarea este de cel mult trei ani, tribunalul, in cazuri e&cepionale, avnd posibilitatea sa prelungeasc termenul cu nc doi ani. Lic8idatorii, dup terminarea lic8idrii patrimoniului societii, trebuie sa ntocmeasc bilanul de lic8idare si sa propun repartizarea activului intre asociai. =sociaii pot fi pltii in contul prtilor sociale pe care le dein numai dup ac8itarea creditorilor sociali. A)pertului lic"idator numit de instan n condiiile reglementate de art. &3& alin.& din Begea nr. 2 4 770, repu!licat, i incum! o!ligaia ntocmirii !ilanului conta!il de lic"idare, iar nu un drept de opiune cu privire la aceast activitate. 0endeplinirea acestei sarcini ec"ivaleaz cu nee)ecutarea "otr,rii judectoreti prin care a fost desemnat, justific,nd o!ligarea de ctre instan la realizarea ei su! sanciunea plii de daune cominatorii50. :.3. Opera iuni speci"ice procedurii de lichidare 6rocedura lic8idrii este instituita in favoarea asociailor si i se aplica regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in msura in care nu sunt incompatibile cu lic8idarea. 6e ntreaga durata a lic8idrii, personalitatea juridica a societii comerciale in cauza subzista intacta. Societatea folosete in continuare firma nregistrata, singura restricie impusa de lege constnd in obligaia ca toate actele ce emana de la societate sa arate ca aceasta este in lic8idare. 6rocedura de lic8idare cuprinde urmtoarele operaiuni principale' - nlocuirea organelor de administraie curenta+ - predarea gestiunii+

50

ve9i #u%tea de #asatie sectia III,deci9ia 196231936 in D0%actica -udicia%a co'e%cialaEvol II ed.1u'ina,1991

80

- restrngerea obiectului acesteia in scopul de a asigura plata creditorilor sociali si satisfacerea drepturilor asociailor+ - ntocmirea si e&ecutarea bilanului final+ - radierea din registrul comerului a fostei societi comerciale.

,)10)En-o#ui' ! o'2!n -o' +

!+*ini"$'!'

1a efect al dizolvrii societii, administratorii trebuie sa fie nlocuii prin lic8idatori. >umirea acestora poate fi voluntara sau juridica. 6otrivit art."2" alin.l din Legea nr.. ! 00#, republicata, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel, pentru desemnarea voluntara se cere unanimitatea de voturi a asociailor. <n cazul in care nu se poate obine cvorumul legal, numirea lic8idatorilor se face de ctre instana judectoreasca, la cererea oricrui administrator sau asociat. 6entru a decide, instana trebuie sa asculte pe toi asociaii sau administratorii. %mpotriva sentinei pronunata de instana se poate declara numai recurs in termen de $ zile de la pronunare. =ctul de numire a lic8idatorilor sau sentina care-i tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce sc8imbri in persoana aceasta, trebuie depusa la oficiul registrului comerului pentru a fi nscrise de ndat si publicarea in ;onitorul 3ficial. Lic8idatorii pot fi persoane fizice sau reprezentani permaneni - persoane fizice E ai societatii lic8idatoare trebuie sa fie lic8idatori autorizai. =dministratorii sunt obligai sa-si continue mandatul pana la intrarea in funciune a lic8idatorilor, fr a mai avea dreptul de a ntreprinde noi operaii in numele societatii comerciale.

,)11)P' +!' ! 2 "$iunii

6reluarea de ctre lic8idatori a administraiei se efectueaz prin ntocmirea unor acte de predare-primire. 6otrivit regimului general instituit de art."$. alin.. din Legea nr.. ! 00#, predarea gestiunii se realizeaz in temeiul inventarului si bilanului. =ceste documente

81

trebuie sa constate situaia e&acta a activului, precum si a societatii. %ndat dup intrarea in funcie, lic8idatorii au datoria ca, mpreuna cu administratorii societii, sa ntocmeasc inventarul si sa nc8eie bilanul, semnnd aceste acte. Lic8idatorii sunt obligai sa primeasc si sa pstreze patrimoniul si actele societatii, ei trebuie sa tina un registru cu toate operaiile lic8idrii, in ordinea datei lor.

,)12)R "$'Cn2 ' ! o:i #$u-ui +

2 "$iun

Lic8idatorii sunt indreptatiti sa e&ercite acele atribuii care le sunt conferite la adunarea generala a asociailor, printr-o 8otrre adoptata cu aceeai majoritate care este necesara si pentru numirea lor. =ctivitatea lic8idatorilor poate fi prelungita pe durata anului in care a avut loc numirea lor. Lic8idatorii trebuie sa e&ecute si sa termine operaiile referitoare la lic8idare. <n cazul in care ntreprind noi operaiuni comerciale care nu sunt necesare scopului lic8idrii, sunt rspunztori personal si solidar de e&ecutarea lor. =stfel, prin norme imperative, legiuitorul restrnge obiectul gestiunii pe care o e&ercita lic8idatorii. Lic8idatorii pot fi acionai in judecata ca reprezentani ai societii comerciale in interesul acesteia, dar numai pentru actele de lic8idare. 6entru a recupera sumele datorate societii, lic8idatorii trebuie sa urmreasc pe debitorii societii. Lic8iditile vor deservi pentru satisfacerea creditorilor sociali si a drepturilor cuvenite asociailor. Hunurile din patrimoniul societii vor fi transformate in numerar, scop in care lic8idatorii au dreptul sa vnd prin licitaie publica - imobilele si orice avere mobiliara+ vnzarea bunurilor nu se va face Pin blocA, ci numai singular, pentru fiecare bun in parte. Lic8idatorii trebuie sa fac tranzacii in numele societii, sa lic8ideze si sa ncaseze creanele societii, c8iar in caz de faliment al debitelor, dnd c8itana.
82

,)1/)Li#Di+!' ! &!"i(u-ui "o#i!Sumele obinute de lic8idatori in condiiile anterior e&aminate servesc, in mod prioritar, pentru stingerea datoriilor societii comerciale. <n reglementarea Legii nr.. ! 00#, republicata, activitatea de lic8idare si de repartizare a patrimoniului social este de competenta lic8idatorilor, iar nu a instanei judectoreti. <mplicarea directa a instanei judectoreti in operaiunea de lic8idare este greita. 1ompetenta instanei de judecata in faza lic8idrii societilor comerciale este strict reglementata de lege in doua cazuri' - formularea unei cereri pentru numirea lic8idatorilor, atunci cnd nu se poate ntruni unanimitatea voturilor asociailor asupra persoanei acestora )art." alin."(+ - atunci cnd asociaii formuleaz o opoziie la bilanul de lic8idare ntocmit de lic8idatori )art."2. alin."(.

D' &$u'i-

#' +i$o'i-o' "o#i!-i

1umulativ cu obligaia lic8idatorilor de a asigura stingerea datoriilor sociale, creditorii societii comerciale sunt ei nsui in msura sa-si valorifice drepturile corespunztoare. Lic8idarea se face in interesul asociailor, dar fr a vtma pe creditori. <n sensul artat, art."2# alin.* din Legea nr.. ! 00#, republicata, prevede ca faliment a societiiA. >oiunea de faliment va fi neleasa in sensul Legii nr./$!"##2, republicata. =tunci cnd nu recurg la procedura declarrii societii in stare de faliment, creditorii dispun de aciuni in justiie, pe care le pot ndrepta att mpotriva lic8idatorilor, cat si contra asociailor. 1ontra lic8idatorilor, creditorii societii au dreptul de a e&ercita aciunile care decurg din creanele ajunse la termen. 6osibilitatea urmririi este insa Flic8idarea nu libereaz pe asociai si nu mpiedica desc8iderea procedurii de

83

mrginit numai pana la concurenta bunurilor e&istente in patrimoniul societii. 1reditorii sociali se pot ndrepta asupra asociailor pentru plata sumelor datorate din valoarea aporturilor la capitalul societii, daca asociaii nu au fcut vrsminte la capitalul social. 6e durata e&istentei societii, dreptul de a cere asociailor restanieri )al cror aport nu a fost predat integral( sa-si ndeplineasc obligaia asumata, aparine administratorilor si lic8idatorilor.

D' &$u'i-

!"o#i!i-o'

=sociaii au dreptul de a-si recupera valoarea aporturilor subscrise la data nfiinrii societii comerciale sau cu prilejul majorrii ulterioare a capitalului social. <n faza dizolvrii societii, drepturile asociailor pot fi satisfcute doar dup acoperirea pasivului social. 6otrivit legii, lic8idatorii nu pot plai asociailor nici o suma in contul prtilor ce li s-ar cuveni din lic8idare, naintea ac8itrii creditorilor societii. 1reditorii pot cere ca sumele realizate in cursul lic8idrii sa fie depuse la 1asa de Dconomii si 1onsemnaiuni ori la o societate bancara. =ceste sume pot fi repartizate c8iar in timpul lic8idrii, dar dup ndeplinirea tuturor obligaiilor societii scadente sau care vor ajunge la scadenta, in msura in care rmne un disponibil de cel puin #7 din cuantumul lor. %mpotriva deciziei prin care, astfel, lic8idatorii repartizeaz asociailor numerarul, creditorii societii pot introduce opoziie la instana competenta, in termen de deciziei. 3poziia suspenda decizia de repartizare. $ zile de la data

En$o#*i' ! "i

4 #u$!' ! :i-!nu-ui 8in!-

:aza de lic8idare a societii comerciale se nc8eie prin ntocmirea bilanului final. =cesta trebuie sa stabileasc modul de repartizare a activului intre asociai. Hilanul final va fi semnat de lic8idatori.

84

3rice asociat nemulumit de propunerea de repartizare a activului, fcuta de lic8idatori, poate introduce opoziie la instana in termen de $ zile, termen ce se calculeaz de la data notificrii. Hilanul, mpreuna cu modul de repartizare a activului propus de lic8idatori, se considera aprobate de toi asociaii de la data cnd e&pira termenul de $ zile artat sau cnd sentina pronunata de instana asupra opoziiei rmne definitiva. 4rmeaz etapa de e&ecutare in fapt a repartizrii activului, lic8idatorii trebuind sa predea fiecrui asociat partea ce-i revine potrivit bilanului final. 6rin ndeplinirea acestor condiii, lic8idatorii sunt liberai. <n ceea ce privete registrele si actele societii, dup aprobarea socotelilor si terminarea repartiiei, acestea vor fi depuse de lic8idatori la asociatul desemnat de majoritatea. Registrele tuturor societilor comerciale lic8idate trebuie pstrate timp de $ ani, termenul calculndu-se de la data depunerii lor, in condiiile artate mai sus.

,)11)R!+i ' ! #o* 'u-ui

"o#i $%ii

#o* '#i!-

+in

' 2i"$'u-

?up terminarea lic8idrii, lic8idatorii trebuie sa ceara radierea societilor din registrul comerului, radiere care se poate face si din oficiu. 1ererea de radiere a asociailor din registrul comerului trebuie sa fie insolita de urmtoarele acte' - bilan in lic8idare + - raportul lic8idatorilor privind modul de repartizare a activului si de stingere a pasivului+ - certificat fiscal eliberat de =dministraia financiara, din care sa rezulte ca societatea nu are datorii fata de stat+

85

- originalele

documentelor

emise

de

oficiul

registrului

comerului )certificat de nmatriculare, cerere de nmatriculare, cerere de meniune etc.(+ - declaraia lic8idatorilor cu privire la e&ecutarea operaiilor efectuate. La data ndeplinirii formalitilor de radiere, personalitatea juridica a societii nceteaz att in raporturile dintre asociai, cat si fata de terele persoane. CAPITOLUL VI PROCEDURA INSOLVENTEI 9)Con"i+ '!ii 2 n '!?in punct de vedere etimologic, denumirea de procedur a falimentului deriv din faillir, cuvnt care nseamn n limba francez a eua i din cuvntul latinesc fallo C fallere, cu sensul de a nela, a nu izbuti, a grei. Reorganizarea judiciar i falimentul reprezint o instituie juridic comple& de drept comercial )fiind aplicabil e&clusiv comercianilor(, care, pe de o parte, se refer la starea i capacitatea persoanelor, iar pe de alt parte, se refer direct la bunurile acestor persoane, asupra crora instituie un regim de indisponibilizare i le afecteaz scopului procedurii, fie de redresare, fie de lic8idare a activului n vederea acoperirii pasivului. 9)1) Noiun ! &'i(in+ &'o# +u'! + in"o-( n%

6otrivit art. " din legea /$!"##2 privind procedura insolvenei' Pscopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului de!itorului aflat n insolven. 6rocedura colectiv Q procedura n care creditorii recunoscui particip mpreun la urmrirea i recuperarea creanelor lor n modalitile prevzute de lege.

86

<nsolvena Q stare a patrimoniului debitor care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti pentru plata datoriilor e&igibile. ;odalitile prin care se realizeaz scopul legii sunt' procedura generala' procedura prevzut de lege prin care un debitor care ndeplinete condiiile prevzute de articolul fr a le ndeplini simultan i pe cele de la articolul aliniat aliniat " intr

dup perioada de observaie succesiv n procedura de reorganizare judiciar i n procedura falimentului sau intr separat numai n procedura reorganizare judiciar i procedura falimentului' procedura simplificata' procedura prin care debitorului care ndeplinete condiiile prevzute de articolul aliniat " intr direct

n procedura falimentului fie odat cu desc8iderea insolvenei fie dup o perioad de observaie de ma&im 2# de zile, perioad n care se va analiza dac debitorul comerciant face parte din categoria prevzut de articolul aliniat + procedura de reorganizare judiciara ' procedura aplicat debitului persoanei juridice n vederea ac8itrii datoriilor acestora conform unui program de plat a creanelor+ 6rocedura de reorganizare judiciar presupune ntocmirea, aprobarea, implementarea i respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, ce se poate realiza prin urmtoarele . modaliti' . . . restructurarea debitorului+ restructurarea corporativ prin modificarea structurii capitalului+ restrngerea activitii debitorului prin lic8idarea unor bunuri din averea debitorului pn la acoperirea creanelor - procedura falimentului4lic"idare' procedura de insolven concursual colectiv i egalitar care se aplic debitorului n vederea lic8idrii operaional i!sau financiar a

87

averii acestuia pentru acoperirea pasivului fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat. 9)2)C!'!#$ ' -egalitar E &'o# +u'ii + in"o-( n% creditorilor n acelai timp i - judiciar E se desfoar sub controlul instanelor de judecat+ satisfacerea tuturor proprietilor cu mrimea creanelor deinute+ - colectiv, consensual, concursual+ - general E se aplic tuturor bunurilor debitorului+ -profesional Q se aplic numai comercianilor+ - remediu )e&ecutare silit(. 9)/) P!'$i#i&!nii -! &'o# +u'% 9)/)1) In"$!n 0u+ #%$o' 7$i %n conformitate cu articolul 2, toate procedurile prevzute de lege cu e&cepia recursului prevzut la articolul / din lege, sunt de competena tribunalului n a crui raz teritorial i are sediul debitorul, aa cum figureaz nregistrat n registrul competent. =ceste proceduri sunt e&ecutate de ctre judectorul sindic. %n procedura insolvenei, instanele judectoreti competente s judece procedura sunt tribunalul )tribunalele judeene(, B;H E Bribunalul ;unicipiului Hucureti i 1urtea de =pel. 9)/)2)T'i:un!-u1ompetena material pentru toate procedurile insolvenei aparine tribunalului cu e&cepia recursului. 1ompetena teritorial pentru toate procedurile cu e&cepia recursului aparine tribunalului sau din raza teritorial unde i are sediul debitorul aa cum este nscris n registrul comerului. Sediul este unul din atributele de identificare ale debitorului, listarea, cuantificarea i comunicarea prilor.

88

Huletinul procedurii de insolven reprezint principalul instrument de publicare a citaiilor, convocrilor, cuantificrilor i comunicrilor actelor de procedur dup desc8iderea procedurii. %n cazul n care debitorul este o societate tranzacionat pe o pia reglementat judectorului sindic, va comunica comisiei naionale a valorii mobiliare 8otrrea de desc8idere a procedurii. Lotrrea pronunat de judectorul sindic poate fi atacat cu recurs la curtea de apel. Bermenul de recurs este de data comunicrii )dac legea nu prevede altfel(. 9)/)/)Fu+ #%$o'u- "in+i# %ndeplinete o funcie public de interes general, organizeaz i conduce ntreaga activitate sub autorizaia instanei judectoreti. %n ndeplinirea atribuiilor sale, judectorul sindic acioneaz n calitatea sa de magistrat i nu ca reprezentant al debitorului sau creditorilor. %n consecin actele sale sunt obligatorii att pentru debitor ct i pentru creditor. Repartizarea cazurilor are loc n mod aleatoriu n sistemul informatizat. =tribuiile judectorului sindic sunt cuprinse n articolul activitii administratorului judiciar sau lic8idatorului. din lege. =tribuiile =tribuiile judectorului sindic sunt limitate la controlul judiciar al manageriale aparin administratorului judiciar sau lic8idatorului, iar n mod e&cepional debitorului, cnd nu i s-a ridicat dreptul de administrare. =tribuiile judectorului sindic Mudectorul sindic pronun 8otrri care pot fi de dou feluri' nc8eieri care sunt definitive i e&ecutorii+ sentine. ?eciziile manageriale ale judectorului sindic pot fi contractate sub aspectul oportunitii de ctre creditor. 1ile de atac mpotriva judectorului sindic E recursul care este de zile i curge de la data comunicrii. # # zile i curge de la

89

%ncetarea

atribuiilor

judectorului

sindic.

=cestea

nceteaz

la

nc8iderea procedurii, moment n care judectorul se consider descrcat de sarcini. 9)/)1)A+un!' ! #' +i$o'i-o' =dunarea 1reditorilor nu are personalitate juridic i este format din totalitatea creditorilor, cunoscui i care au anumite creane fa de debitori. Salariaii debitorului fac parte dintre creditori. 9)/),)Co*i$ $u- #' +i$o'i-o' %n noua reglementare comitetul creditorilor a fost scos din rolul decorativ avut n vec8ea lege transformndu-l ntr-un organ deliberativ de deliberare a creditorilor. 1omitetul creditorilor este organizaia e&ecutiva a adunrii creditorilor+ el trebuie desemnat n mod obligatoriu fie dup momentul depunerii tabelului preliminar de ctre judectorul sindic, fie ulterior n cadrul primei edine a adunrii creditorilor care va avea loc n termen de ma&im $ zile de la data depunerii tabelului preliminar )articolul ,(. 6lanul de reorganizare este supus dezbaterii adunrii creditorilor fiind votat n condiiile articolului # din lege. 9)/)9)A+*ini"$'!$o'u- "& #i!1alitatea de administrator special 1onform articolului . punct "2 administratorul special este reprezentatul desemnat de adunarea general a acionarilor a debitorului persoan juridic s efectueze n numele i pe seama acestuia actele de administrate necesare n perioada de procedur condiiile debitorului sau acionarilor atunci cnd debitorul i s-a ridicat dreptul de administrare. 6uterile acordate de lege administratorului special variaz n funcie de starea procesual n care ne aflm pn n momentul intrrii n procedura simplificat, ca administratorul i persoan
90

special juridic

reprezint

att

interesele debitorului

ct i interesele

acionarilor. ?up intrarea n procedura simplificat, administratorul special reprezint interesele acionarilor ! asociailor, lic8idatorul reprezentnd interesele debitorului. =tribuiile administratorului special sunt cuprinse n articolul / din lege. %n conformitate cu articolul . punctul ", administratorul judiciar este persoana fizic sau juridic practician n insolven autorizat n condiiile legii, desemnat s e&ercite atribuiile prevzute n articolul "# n perioada de observaie pe perioada de reorganizare judiciar. 9)/)A) A+*ini"$'!$o'u- 0u+i#i!' 1onform articolului .* din lege, prin sentina de desc8idere a procedurii judectorul sindic va desemna un administrator judiciar. <ndependent de aceast numire, la recomandarea comitetului creditorilor n cadrul primei edine a adunrii creditorilor sau ulterior, creditorii care dein cel puin $#7 din valoarea total a creanelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i i remuneraia. 1reditorii pot decide s confirme sau nu administratorul judiciar desemnat provizoriu de judectorul sindic. %nainte de a fi desemnat administratorul judiciar trebuie s fac dovada c este asigurat pentru rspundere profesional. =tribuiile administratorului judiciar sunt cuprinse n articolul "# din lege. Mudectorul sindic poate stabili administratorului judiciar orice alte atribuii n afara celor cuprinse n articolul "# cu e&cepia competenelor date de lege e&clusiv n competena judectorului. 9)/)5)Li#Di+!$o'u- 0u+i#i!' =rticolul . punct "/ din lege, prevede c lic8idatorul este persoana fizic sau juridic practician n insolven, autorizat n condiiile legii, desemnate s conduc activitile debitorului i s e&ecute atribuiile
91

prevzute la articolul "$ n cadrul procedurii de faliment att n cazul procedurii generale ct i n cazul procedurii simplificate. ?esemnarea lic8idatorului E acesta va fi desemnat de judectorul sindic, n cazul n care dispune trecerii n faliment. 9)1) D "#Di+ ' ! &'o# +u'ii 9)1)1)Mo+!-i$%i+ " "i3!' ! $'i:un!-u-ui " din codul de procedur

%n dreptul comun, conform articolelor /" i

civil, orice cerere adresat instanei judectoreti trebuie s fie fcut n scris i s cuprind artarea instituiei, numele, domiciliul ! reedina prilor, obiectul cererii i semntura. 1ererea adresat instanei judectoreti este mijlocul procedural prin care o persoan fizic sau juridic solicit instituiei judectoreti ocrotirea drepturilor i intereselor sale legale. 1ererile introductive de instan, care sunt cererile prin intermediul crora se declaneaz activitile instanei n vederea soluionrii unui litigiu. 1ererile indigente sunt acelea care se formuleaz dup sesizarea instanei i au ca scop fie lrgirea cadrului procedural cu privire la pri sau la obiectul sau soluionarea unor incidente ivite n cursul judecii. %n baza legii /$!"##2 cererea introdus de reclamantul creditor se numete cerere introductiv, cererea format de prtul debitor se numete fi aplicat. 6rincipiile procedurii simplificate' celeritii+ unitii i colectivitii procedurii+ ma&imizrii averii debitorului+ prioritii redresrii fa de faliment+ participrii active a creditorilor. 9)1)2)E8 #$ # ' 'ii in$'o+u#$i( .
92

contestaie.

:orma

scris

cererii

introductive

contestaiei este obligatorie forma verbal a cererilor incidentale poate

- cererea de c8emare n judecat investete instana cu soluionarea cererii )creeaz instana(+ - cererea de c8emare determin cadrul procesual cu privire la pri i la obiectul litigiului+ - creeaz starea de litispenden+ - ntrerupe prescripia+ - ntrerupe calculul dobnzilor, majorrilor sau penalizrilor de orice fel ori alt c8eltuial )accesorii(+ - produce efectul transmiterii unor aciuni cu caracter personal asupra motenitorilor. 9)1)/)C ' ' ! + :i$o'u-ui 1ererea debitorului persoan fizic sau juridic aflat n stare de insolven sau insolven iminent se face n condiiile prevzute n articolele ",-.#. debitorul aflat n stare de insolven este obligat s adreseze tribunalului o cerere n termen de ma&im .# de zile de la apariia strii de insolven. Subiectivitatea nu poate s fie oportun debitorului pentru c introducerea tardiv a cererii constituie infraciunea de bancrut simpl, iar depunerea prematur sau cu rea credin atrage rspunderea patrimonial a debitorului pentru prejudiciile cauzate. 3dat cu cererea introductiv, debitorul trebuie s arate opiunea ntre procedura simplificat sau reorganizare. =bsena sau nedepunerea n termen a unei astfel de opiuni creeaz prezumia c debitorul este de acord cu instituirea procedurii simplificate. ?ebitorul trebuie s depun o declaraie din care s rezulte c nu a mai fost n procedur de insolven n ultimii $ ani. 9)1)1)C ' ' ! #' +i$o'i-o' =rticolul ., punct / din lege definete creditorul ca fiind acel creditor care a formulat i i-a fost admis totul sau n parte o cerere de nregistrare a creanei sale pe tabelul definitiv de creane contra debitorului. 6entru promovarea cererii formulate de ctre creditor)i(.
93

Sunt necesare " condiii' a( titularii cererii s aib calitatea de creditori ndreptit s solicite desc8iderea procedurii+ b( debitorul mpotriva cruia este formulat cererea s se ale n insolven prezumat. 1reanele care justific aplicarea procedurii de insolven trebuie s ndeplineasc aceleai convenii cu cele pentru care se poate ncepe o e&ecutare silit. 9)1),)Co*&un ' ! #' !n -o' ?esc8iderea procedurii de insolven nu afecteaz dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanei sale cu cea a debitorului asupra sa atunci cnd condiiile primite de lege n materie de compensare legal sunt ndeplinite la data desc8iderii procedurii de insolven. 6entru a . opera compensarea legal trebuie ndeplinite urmtoarele condiii' reciprocitatea obligaiilor' ambele creane s e&iste ntre aceleai persoane care s fie creditor i debitor n acelai timp una fa de cealalt+ . . creanele s aib ca obiect bunuri fungibile+ creana care urmeaz a se compensa s fie cert, lic8id i e&igibil. 9)1)9)En' 2i"$'!' ! P'o# +u'! + # ' 'i-o' + !+*i$ ' ! #' !n -o') ( 'i8i#!' ! #' !n -o'

1u e&cepia salariailor ale cror creane vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform evidenelor contabile ale debitorului toi ceilali creditori vor depune cererea de admitere a creanelor n termenul fi&at n sentina de desc8idere a procedurii. Bitularii aciunilor la purttor pot introduce cerere de admitere a creanelor i ale actelor de constituire de garanii.

94

6entru a putea fi pltite din averea debitorului toate creanele vor fi supuse procedurii de verificare cu " e&cepii' a( creanele constatate prin titluri e&ecutorii+ b( creane bugetare rezultnd dintr-un titlu e&ecutoriu necontestat n termenele prevzute de legi speciale. =dministratorul judiciar este cel care va verifica fiecare crean mpreun cu documentele depuse. %n cazul procedurii de verificare, administratorul judiciar va cerceta' legitimitatea, valoarea e&act a creanei, prioritatea. La finalul procedurii de verificare, administratorul judiciar va stabili dac titularul cererii de admitere a creanei are legitimitate procesual pentru formularea creanei ntinderea i rangul de prioritate al creanelor. 1reanele negarantate i prile negarantate ale creanelor garantate care nu sunt scadente la data nregistrrii cererii de admitere vor fi nscrise n tabelul preliminar de creane cu ntreaga lor valoare. 9)1)A)En' 2i"$'!' ! #' !n 3dat cu e&punerea termenului limit pentru nregistrarea cererii de admitere a creanelor asupra averii debitorului, administratorul judiciar sau lic8idatorul dup caz au obligaia s ntocmeasc un tabel preliminar de creane. 1onform articolului . punct 2 din lege, tabelul preliminar de creane cuprinde toate creanele nscute nainte de desc8iderea procedurii curente, scadente, subcondiie sau n litigiu acceptate de ctre administratorul judiciar n urma verificrii. %n cazul procedurii simplificate, n acest tabel se vor nregistra i creanele nscute dup desc8iderea procedurii i pn la momentul intrrii n faliment. Bermenul n care administratorul judiciar sau lic8idatorul trebuie s stabileasc tabelul preliminar este de ma&im 0# de zile n cazul
95

7i

Gn$o#*i' !

$!: -u-ui

&' -i*in!'

procedurii generale i de ,$ de zile n cazul procedurii simplificate. ?up ntocmire, tabelul preliminar va fi afiat de gref la tribunalul competent s judece cazul ntocmindu-se n aceste sens un proces verbal de afiare. Babelul preliminar va fi comunicat debitorului. ?up afiare creditorii nscrii n tabelul preliminar pot participa la adunrile creditorilor. =rticolul ," aliniat * din lege oblig administratorul judiciar sau lic8idatorul ca dup afiarea tabelului s trimit de ndat notificri creditorilor ale cror creane sau drepturi de preferin au fost trecute parial n tabelul preliminar sau au fost nlturate precizndu-se motivele de nlturare. 9)1)5)Con$ "$!' ! $!: -u-ui &' -i*in!' ?ebitorii, creditorii i orice alt parte interesat vor putea s formuleze contestaii cu privire la creanele i drepturile de preferin trecute de administratorul judiciar sau lic8idator n tabelul preliminar de creane. Bermenul de depunere a contestaiilor este de # nainte de data stabilit prin sentina de desc8idere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creane. ?ac sunt mai multe cereri, judectorul le va soluiona toate simultan. 9)1)6)En' 2i"$'!' ! $!: -u-ui + 8ini$i( ?up ce toate contestaiile au fost soluionate, administratorul judiciar sau lic8idatorul va ntocmi tabelul definitiv al tuturor creanelor mpotriva averii debitorului. 1onform articolului . punct ,, prin tabel definitiv de creane se nelege tabelul care cuprinde toate creanele asupra averii debitorului la data desc8iderii procedurii acceptate n tabelul preliminar i mpotriva crora nu s-au formulat contestaii precum i creane admise n cererea soluionrii contestailor. Spre deosebire de tabelul preliminar tabelul definitiv nu se comunic nici mcar debitorului. %n acest tabel se va arta suma solicitat, admis, prioritatea creanei )garantat sau nu(. ?up nregistrarea tabelului definitiv numai titularii creanelor nregistrai n
96

tabelul

definitiv

pot

participe

la

votul

asupra

planului

de

reorganizare sau la orice alte repartiii n cadrul procedurii falimentului. 9)1)10)Si$u!i! #' +i$o'i-o' #!' Gn $ '* nu- &' (%3u$ + - 2 nu 7i-!u Gn' 2i"$'!$ #' !n -

Bitularul de crean anterioar desc8iderii procedurii care nu depuse cererea de admitere a creanelor pn la e&pirarea termenului prevzut de lege este deczut de creana respectiv din urmtoarele drepturi' a( dreptul de a participa i de a vota n carul adunrii generale a creditorilor+ b( dreptul de a participa la distribuirea de sume n cadrul reorganizrii, falimentului+ c( dreptul de a-i realiza creanele mpotriva debitorului sau a membrilor ori asociailor cu rspundere nelimitat ulterior nc8iderii procedurii. =ceast decdere poate fi invocat oricnd de orice parte interesat. 9)1)11)Si$u!i! uno' !#$ + in"o-( n% Boate aciunile introduse de administratorul sau lic8idator sunt scutite de ta&e de timbru. =ctele sunt cuprinse n articolul /#' acte de transfer cu titlu gratuit efectuate n cei . ani anterior desc8iderii procedurii cu e&cepia sponsorizrilor n scop umanitar+ operaiuni comerciale n care prestaia debitorului o depete pe cea primit efectuate n cei . ani anteriori desc8iderii procedurii+ actele nc8eiate n cei . ani anteriori desc8iderii procedurii cu intenia tuturor prilor implicate n aceste acte de a 0u'i+i# !+ :i$o'u-ui Gn &'o# +u'!

97

sustrage bunurile de la urmrirea de ctre creditori sau de a le leza n orice fel drepturile+ acte de transfer de proprietate ctre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia efectuate n cele "# de zile anterioare desc8iderii procedurii. ?ac suma pe care creditorul ar putea s o obin n faliment dac aceast sum este mai mic dect valoarea actual de transfer+ constituirea ori perfectarea unei garanii reale pentru o crean care era c8irografar )negarantat( n cele zile anterioare desc8iderii procedurii+ plile anticipate ale datoriilor efectuate n cele stabilit pentru o dat ulterioar+ acte de transfer sau asumarea de obligaii efectuate de debitor ntr-o perioad de " ani anteriori desc8iderii procedurii. %n toate aceste cazuri aciunea n protejarea drepturilor creditorilor. 9)1)12)T '* nu- & n$'u in$'o+u# ' ! !#iuni-o' Gn !nu-!' =ciunile n anularea actelor frauduloase pot fi introduse de ctre administratorul judiciar. ?up caz, n termen de un an de la data ntocmirii raportului administratorului dar nu mai trziu de / luni de la data desc8iderii procedurii. Ri comitetul creditorilor are calitatea procesual de a introduce la judectorul sindic o astfel de aciune dac administratorul judiciar sau lic8idatorul nu o face. 3 astfel de aciune introdus de comitetul creditorului se stinge ca fiind lipsit de interes n situaia n care administratorul sau lic8idatorul introduce ulterior anulare are ca scop recuperarea tuturor prestaiilor n folosul averii debitorului i pentru "# de zile anterioare desc8iderii procedurii dac scadena lor fusese "# de

98

aciunea n anulare, deoarece aciunea comitetului creditorilor este subradierea aciunii introduse de administratorul sau lic8idator. 9)1)1/)E8 #$ nu-i$%ii !"u&'! $ 'u-ui +o:Cn+i$o' Berul dobnditor n cazul unui transfer patrimonial anulat n conformitate cu articolul /# va trebuii sa restituie averii debitorului bunul transferat. %n cazul n care bunul care trebuie restituit nu mai e&ist, trebuie restituit averii debitorului valoarea bunului de la data transferului efectuat de ctre debitor. Berul dobnditor care a restituit averii debitorului fie bunuri, fie valoarea acestuia, va avea o crean de aceeai valoare mpotriva averii debitorului cu condiia ca terul s fie acceptat transferul cu bun intenia, credin. %n caz contrar terul dobnditor pierde creana sau bunul rezultat din repunerea n situaia anterioar n favoarea averii debitorului. Reaua credin a debitorului dobnditor trebuie dovedit. Berul dobnditor cu titlu gratuit de bun credin va restitui bunurile n starea n care se gsesc, iar n lipsa acestora va restitui diferena de valoare cu care s-a mbogit. %n cazul terului dobnditor de rea credin, acesta va restitui n toate cazurile ntreaga valoare precum i fructele percepute. ?ac terul sub-dobnditor este so, rud sau afin pn la gradul * al debitorului se prezum relativ ca acesta a cunoscut transferul patrimonial efectuat era susceptibil de a fi anulat. 9)1)11)Pu:-i#i$!$ ! !#iuni-o' Gn !nu-!' 6entru a mpiedica transferuri n lan, articolul "$ din lege prevede c cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota din oficiu n registrele de publicitate aferente. Situaia juridic a unor contracte ale debitorului aflate n curs de e&ecutare pe timpul desfurrii procedurii de insolven, articolul /2 din lege prevede c n vederea creterii la ma&im a valorii averii debitorului, administratorul juridic sau lic8idatorul poate s menin
99

sau s denune orice contract, nc8eierile nee&pirate sau alte contracte pe termen lung, att timp ct aceste contracte nu vor fi fost e&ecutate n totalitate ori substanial de ctre toate prile implicate. =dministratorul judiciar sau lic8idatorul trebuie s rspund n termen de . de zile unei notificri ale contractului prin care i se cere s opteze pentru meninerea ori denunarea contractului. %n lipsa unui rspuns, administratorul sau lic8idatorul nu mai poate solicita e&ecutarea contractului, acesta fiind socotit, denunat. 6e perioada de observaie cu acordul co-contractailor, administratorul judiciar va putea menine contractele de credit sau va putea modifica clauzele astfel nct acestea s asigure ec8ivalena prestailor viitoare. ;odificrile vor fi supuse aprobrii comitetului creditorilor. ?ac vnztorul este al unui bun imobil, a reinut titlul de proprietate pn la plata integral a preului vnzrii, vnzarea va fi considerat ca fiind e&ecutabil de ctre vnztori i nu poate fi denunat. %n contractul de munc sau nc8iriere va putea fi denunat numai cu respectarea termenului legal de preaviz. 6rin derogare de la codul muncii, n procedura simplificat sau n cazul intrrii n faliment n procedura general desfacerea contractelor individuale de munc ale personalului debitorului se va face de urgen de ctre lic8idator fr a fi necesar parcurgerea de concediere colectiv dar lic8idatorul trebuie s acorde personalului concediat un preaviz de lucrtoare. %ntr-un contract prevznd pli periodice din partea debitorului, meninerea contractului nul va obliga pe administrator sau lic8idator s fac pli restante pentru perioadele anterioare desc8iderii procedurii. 6entru astfel de pli restante se pot formula pli restante. 9)1)1,)D nun!' ! #on$'!#$u-ui )concediu al contractului( Dste definit ca fiind actul unilateral al administratorului sau lic8idatorului prin care acesta i manifest dorina n sensul ncetrii pentru viitor a efectelor contractelor n cauz.
100

$ zile

9),) P'o# +u'! +

' o'2!ni3!'

Reorganizarea judiciar definit n articolul . punct "#' Pprocedura care se aplic debitorului persoan juridic n vederea ac8itrii datoriei acesteia conform programului de plat a creanelor.G 6rocedura de reorganizare presupune ntocmirea, aprobarea, implementarea i respectarea unui plan numit plan de reorganizare care poate s prevad mpreun sau separat urmtoarele' restructurarea operaional i!sau financiar a debitorului+ restructurarea corporativ prin modificarea structurii de capital social+ restrngerea activitii prin lic8idarea unor bunuri din averea debitorului. 9),)1)P-!nu- + Dtape' a( propunerea planului de reorganizare )articolul 0*(+ b( comunicarea i admiterea planului de reorganizare de ctre judectorul sindic )articolul 0/ aliniat #"(+ c( publicitatea planului de reorganizarea )articolul 00(+ d( votarea )articolul ##(+ e( confirmarea planului de reorganizare de ctre judectorul sindic )articolul # (+ f( e&ecutarea planului de reorganizare )articolul #"(. =. 6ropunerea planului de reorganizare <ntenia de a propune un plan de reorganizare. 6ot propune un plan urmtoarele categorii' debitorul cu aprobarea adunrii generale a acionarilor sau asociailor n termen de .# de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane cu condiia formulrii inteniei de ' o'2!ni3!' =re o tripl natur juridic' contractual, judiciar, legal.

101

reorganizare dac procedura a fost desc8is ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori dac debitorul nu contest c ar fi n stare de insolven. administratorul judiciar la data desemnrii sale i pn la ndeplinirea unui termen de .# zile de la data afirii tabelului definitiv de creane cu condiia s-i manifeste aceast intenie pn la votarea raportului prevzut n articolul $0 aliniat ". unul sau mai muli creditori care i-au anunat intenia pn la votarea raportului prevzut n articolul $0 aliniat " deinnd mpreun sau cel puin "# 7 din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane n termen de .# de zile de la data afirii tabelului definitiv. =ctuala reglementare nu mai permite debitorului de a propune un plan de reorganizare dac nu i-a declarat starea de insolven. Bermenul de depunere a planului de reorganizare este de .# de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane. >edepunerea, nerespectarea termenelor prevzute de lege pentru depunerea unui plan de reorganizare. <ar depunerea unui plan de ctre persoanele care nu au calitate procesual prevzut de lege pentru depunerea unui astfel de plan duce la decderea prilor respective din drepturi de a depune un plan de reorganizare i n trecerea din dispoziia judectorului sindic la procedura falimentului. 1oninutul planului de reorganizare poate s prevad mpreun sau separat urmtoarele' restructurarea operaional sau financiar a debitorului, restructurarea corporativ unor bunuri. 6rogramul de plat a creanelor cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se oblig s le plteasc creditorilor prin raportarea la
102

prin modificarea structurii

capitalului social, restrngerea activitii debitorului prin lic8idarea

tabelul definitiv de creane i la flu&urile de numeral aferente planului de reorganizare. 6rogramul de plat a creanelor devine un titlu e&ecutoriu prin confirmarea planului i este principalul indicator fa de care administratorul judiciar raporteaz buna desfurare a reorganizrii+ cuprinde sumele ce trebuie pltite cu respectarea regulilor' respectarea creanelor garantate )nici un creditor nu poate primi mai mult dect cuantumul creanei recunoscute prin tabelul definitiv(+ nici un creditor nu poate primi mai puin dect n caz de faliment+ toi creditorii dintr-o grup sunt ndreptii la acelai procent de recuperare din valoarea absolut recunoscut a creanelor+ termenul la care debitorul urmeaz s plteasc aceste sume. ;odificarea planului de reorganizare E un plan de reorganizare confirmat ulterior intrrii n vigoare a noii legislaii i a crui perioad de e&ecutare este mai mic de . ani. 1alculat de la data confirmrii va putea fi modificat prin prelungirea acestui termen cu respectarea legii. 6lanul de reorganizare al unui termen de e&ecutare a fost stabilit sub cel de " ani poate fi prelungit pn la mplinirea unui termen de " ani termen care curge de la data confirmrii iniiale a planului. H. 1omunicarea i admiterea planului de reorganizare de ctre judectorul sindic 3 copie a planului de reorganizare produs se depune la grefa tribunalului i la oficiul registrului unde este nregistrat debitorul. ?up ndeplinirea procedurii de comunicare )planul se comunic debitorului, administratorului judiciar i comitetului creditorilor(, judectorul sindic va convoca n termen de "# de zile de la

103

nregistrarea

planului

propus

edin

pentru

admiterea

sau

respingerea planului propus. ?up o verificare, judectorul sindic privind condiiile de adminisibilitate, judectorul va propune o sentin de admitere sau respingere. ?up admitere, judectorul sindic dispune administratorului judiciar convocarea adunrii generale a creditorilor i a debitorului ntrunt termen de "#-"$ de zile dar nu nainte de afiarea tabelului definitiv de creane. ?ac au fost e&primate mai multe intenii de depunere a unor planuri de reorganizare judectorul sindic va fi&a un termen ma&im pn cnd aceste planuri pot fi propuse astfel nct votarea s se fac n aceeai edin. 1. 6ublicitatea planului de reorganizarea %n termen de $ zile de la admiterea planului de reorganizare, judectorul sindic va dispune administratorului judiciar publicarea unui anun referitor la propunerea planului n buletinul procedurilor de insolven cu indicarea persoanei, a datei, a datei de confirmare a planului care nu va depi planului de reorganizare. ?in momentul publicrii planului de reorganizare, toate prile interesate sunt socotite c au luat la cunotin att de planul de reorganizare ct i de data la cere se va vota. ?. @otarea ?up informarea de ctre administratorul judiciar privind voturile e&primate n scris ncepe operaiunea de votare n funcie de categoriile distincte de creane, fiecare crean beneficiind de un vot, un plan este socotit ca fiind acceptat de o categorie de creane dac n categoria respectiv planul este acceptat de o majoritate absolut din valoarea creanelor din acea categorie. 4n plan este acceptat dac' cel puin $#7S din una din categoriile de creane care voteaz separat accepta sau sunt socotite c accept
104

$ zile de la data e&primrii votului asupra

planul, cu condiia ca minimum una din categoriile defavorizate s accepte planul+ n cazul n care sunt doar " categorii de creditori, planul de reorganizare dac ambele se consider acceptat dac categoriile planul de defavorizate accept planul+ categorii sunt defavorizate, reorganizare se consider acceptat, iar cazul n care categoria cu valoarea total mai mare a creanelor a acceptat planul de reorganizare+ dac o categorie defavorizat respinge planul, nici una din categoriile de rang inferior nu va primi mai puin dect n faliment. 1ategoriile de creane care voteaz separat' ( creditorii cu creanele garantate+ "( creditorii bugetari+ .( creditorii c8irografare stabilii conform articolului 02 aliniat )sunt furnizorii de servicii(+ *( ceilali creditori c8irografare. :iecare creditor, categorie de creditor, trebuie s primeasc cel puin ct ar fi primit n procedura falimentului. D. 1onfirmarea planului de reorganizare de ctre judectorul sindic La data stabilit )cea prevzut n sentin( planul de reorganizare va fi confirmat printr-o sentin de ctre judectorul sindic, dac sunt ntrunite cumulativ urmtoarele condiii' cel puin jumtate S din categoria de creane menionate n programul de pli )creanele care voteaz separat( accept sau sunt socotite c accept planul cu condiia ca minim una din categoriile defavorizate s accepte planul+

105

n cazul n care sunt doar " categorii, planul se consider acceptat n cazul n care categoriile de creane au valoarea total cea mai mare accept planul+

fiecare categorie defavorizat de creane care a respins planul va fi supus unui tratament corect i ec8itabil prin acest plan.

?estinatarii pot fi propuse i c8iar admise mai multe planuri de reorganizare, doar un singur plan poate fi confirmat. ?up confirmare, nu mai este legal admis propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricrui alt plan de reorganizare. ?ac nu este confirmat nici un plan de reorganizare i termenul a e&pirat, judectorul sindic va dispune de ndat nceperea procedurii falimentului )articolul #,(. :. D&ecutarea planului de reorganizare )articolul #"(. Sentina care confirm un plan intr n vigoare, activitatea debitorului este reorganizat n mod corespunztor. %n sinteza n care debitorul nu se conformeaz planului sau desfurarea activitii debitorului aduce pierderea averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare creditor precum i administratorului special pot solicita oricnd judectorului sindic s aprobe intrarea n faliment. %nregistrarea unei astfel de cerere nu suspend continuarea activitii debitorului pn cnd judectorul sindic nu dispune n acest sens. %n planul de reorganizare se precizeaz n programul de pli c8eltuielile administrative )remunerarea e&perilor i lic8idatorilor( i cum se face plata acelei pli. 9)9) P'o# +u'! 8!-i* n$u-ui 9)9)1)D 8inii ) Dste dat de articolul . punct ". din lege' prin procedura falimentului se nelege
106

procedura

de

insolven

concursual, colectiv i egalitar care se aplic debitorului )persoan fizic sau juridic( n vederea lic8idrii averii acestuia pe acoperirea pasivului fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat. 6rin faliment se nelege dizolvarea i lic8idarea n cazul persoanelor juridice i lic8idarea averii n cazul persoanelor fizice. 9)9)2)C!3u- + in$'!' a( i-a Gn 8!-i* n$. declarat intenia de a intra n procedura ( debitorul' simplificat+ b( nu i-a declarat intenia de reorganizare, sau la cererea creditorilor de desc8idere a procedurii a contestat c ar fi n stare de insolven i contestaia a fost respins de judectorul sindic+ c( nici unul din subiectele de drept ndreptite s propun un plan de reorganizare nu a propus un astfel de plan sau nici unul din planurile propuse nu a fost acceptat i confirmat. "( debitorul i-a declarat intenia de reorganizare dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat i confirmat+ .( obligaiile de plat i celelalte sarcini asumate nu sunt ndeplinite n condiiile stipulate prin planul de reorganizare confirmat sau desfurarea activitii debitorului n decursul reorganizrii aduce pierderi averii sale+ *( a fost aprobat raportul administratorului special prin care se propune intrarea n faliment. 6rin 8otrrea prin care se decide intrarea n faliment judectorul sindic va pronuna dizolvarea societii debitor i va dispune urmtoarele msuri'

107

ridicarea dreptului de administrare al debitorului, acest drept fiind e&ercitat de ctre lic8idator+ n cazul procedurii generale desemnarea unui lic8idator provizoriu stabilindu-se remuneraia i atribuiile. -i#Di+%'ii )articolele .$(

9)9)/)M%"u'i &' * '2%$o!'

%n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul sindic trimite notificri tribunalelor din acele judee n vedere sigilrii de urgen a acelor bunuri. Dfectuarea lic8idrii La fiecare . luni calculate de la data nceperii lic8idrii i cuprinse ntr-un program de administrare a lic8idrii )trebuie ntocmit la .# de zile de la numirea lic8idatorului(, lic8idatorul are obligaia s prezinte comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obinute din lic8idarea i ncasarea creanelor, trebuie s prezinte comitetului creditorilor i un plan de distribuire ntre creditori. Lic8idarea bunurilor va fi efectuat sub control judectoresc. %n vederea ma&imizrii averii debitorului, lic8idatorul va face toate demersurile de e&punere pe pia ntr-o form adecvat acestora, toate c8eltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului. ;etode de vnzare a bunurilor Lic8idarea bunurilor va ncepe imediat dup finalizarea de ctre lic8idator a inventarierii bunurilor cuprinse n averea debitorului. Hunurile vor fi vndute n bloc sau individual, la licitaie public sau prin negociere direct sau combinaie. Lic8idatorul are obligaia s propun creditorilor metoda de vnzare prezentnd i un regulament de vnzare. 1are trebuie s descrie modul n care se va realiza vnzarea. ;etoda de vnzare a bunurilor este adoptat de adunarea general pe baza propunerii lic8idatorului i a recomandrii comitetului creditorilor. lic8idatorul poate s angajeze un evaluator. 9)9)1)O'+in 6rincipii'
108

+i"$'i:ui'

! #' !n -o' )articolul ".(

ordinea de distri!uire este imperativ n situaia n care e&ist mai multe creane aflate n aceeai ordine de preferin E distribuia se face proporional cu valoarea creanei+

regula proporionalitii confer cruia sumele de distribuit ntre creditori n acelai rang de prioritate vor fi acordate proporional cu suma alocat pentru fiecare crean din tabelul definitiv+

distri!uirea sumelor n funcie de rangul de prioritate E titularii de creane dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dup deplina ndestulare a titularilor de creane din categoria ierar8ic superioar potrivit ordinii de distribuie din articolul ".+

cota de faliment )suma proporional cu procentul pe care creana lor l deine n categoria creanelor respective( E dac sunt fonduri rmase nereclamate n termen de 0# de zile de ctre cei ndreptii la aceste fonduri, fondurile respective vor fi depuse de lic8idator n bnci n contul averii debitorului, iar e&trasul de cont va fi depus la tribunal. %n lipsa disponibilitilor n contul debitorului fondurile astfel depuse vor fi utilizate plile efectundu-se pe baza unui buget provizionat pe o perioad de . ani aprobat de judectorul sindic

9)9),)C!3u'i +

Gn#Di+ '

! &'o# +u'ii +

in"o-( n%

6entru a evita divergizarea procedurii, procedura de insolven poate fi nc8is n orice stadiu n cazurile n care nu se pot identifica bunuri n averea debitorului sau bunurile identificate nu pot acoperii c8eltuielile administrative. >ici un creditor nu avanseaz aceste surse de bani.

109

a( nc8iderea procedurii pentru lips de resurse )articolul . (+ b( nc8iderea procedurii n caz de reorganizare sau faliment )articolul ."(+ c( nc8iderea procedurii pentru lipsa creditorilor )articolul .*( %n cazul n care n urma cererii introductive a debitorului de desc8idere a procedurii de insolven, dac la e&pirarea termenului pentru nregistrarea cererilor de creane se constat lipsa lor, judectorul sindic va pronuna o sentin i de revocare a 8otrrii de desc8idere a procedurii dar aceast regul se aplic numai cnd nu sunt creane care se nscrie din oficiu. d( alte cazuri de nc8idere a procedurii )articolul ..(. 9)9)9)E8 #$ Gn#Di+ 'ii &'o# +u'ii a( notificarea nc8iderii procedurii' sentina de nc8idere a procedurii va fi notificat de ctre judectorul sindic direciei teritoriale a finanelor publice i registrul unde este nregistrat debitorul+ b( descrcarea de ndatorii a organelor i a altor participani la procedur' prin sentina de nc8idere mai este descrcat judectorul sindic )se desesizeaz(+ c( descrcarea de obligaii a debitorului' articolul ., din lege reglementeaz regula conform cruia nc8iderea procedurii de faliment are ca efect descrcarea debitorului persoan fizic de obligaiile pe care le avea nainte de intrare n faliment sub condiia ca debitorul s nu fie gsit de infraciunea bancrut frauduloas sau pli sau transferuri frauduloase. %n astfel de situaii debitorul este descrcat numai cnd plile sunt fcute din averea sa )are loc n procedura de reorganizare(.

110

=rticolul ., aliniat " prevede c la data confirmrii unui plan de reorganizare, debitorul este descrcat de diferena dintre valoarea obligaiilor pe care le avea nainte de confirmarea unui plan de reorganizare i cea prevzut n plan. =bsolvirea de obligaii a debitorului are loc numai n cea ce privete persoana debitorului. %n consecin descrcarea de obligaii a debitorului nu atrage descrcarea de obligaii a fideiusorului sau codebitorului principal. 9)9)A)R%"&un+ ' ! * *:'i-o' o'2!n -o' + #on+u# ' %n dreptul comun rspunderea juridic poate fi' civil' care are ca finalitate o sanciune pecuniar datorat celui afectat de conduita ilicit+ penal cu sanciuni privative de libertate sau pecuniare datorate statului. Rspundere civil poate fi' contractual cu nclcarea dispoziiilor contractuale+ delictual pentru fapta proprie. !n$' n%'ii '%"&un+ 'ii a( fapt ilicit+ b( raport de cazualitate dintre fapta ilicit i prejudiciul creat+ c( prejudiciul+ d( culpa delictual. =. :apta ilicit 6entru e&istena ei, legea prevede cazuri speciale i limitative. Sunt realizate elementele unei fapte ilicite care pot antrena rspunderea organelor de conducere n cazul procedurii de insolven. =tunci cnd membrii organelor de supraveg8ere sau de conducere au cauzat parial sau total starea de insolven a debitorului'

9)9)5)Con+iii-

111

( au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice n folosul propriu sau n folosul altei persoane+ "( au fcut acte de comer n interes personal sub acoperirea persoanei juridice+ .( au dispus de interes personal continuarea unei activiti care ducea n mod vdit persoana juridic la ncetarea de pli+ *( au inut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente contabile sau nu au inut contabilitatea n conformitate cu legea+ $( au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mrit n mod fictiv pasivul acesteia )bancrut frauduloas(+ 2( au folosit mijloace ruintoare pentru a procura persoanei juridice fonduri n scopul ntrzierii de pli+ ,( n luna precedent ncetrii plilor au pltit sau au dispus s se plteasc cu preferin unui creditor n dauna altui!altor creditori. 1aracterul ilicit a faptei poate fi e&clus' starea de necesitate+ legitim aprare+ ordinul legii sau comanda autoritii legitime+ e&ecutarea unui drept+ consimmntul victimei+ fapta unui ter pentru care cel vizat nu este inut s rspund. H. Raport de cazualitate dintre fapta ilicit i prejudiciul creat D&istena lui este a doua condiie pentru antrenarea rspunderii. 1. 6rejudiciul relaie cauz efect+

112

rspunderea va fi angajat numai dac persoana mpotriva cruia se e&ecut aciunea a cauzat starea de insolven a debitorului+

legtura de cauzalitate este un element obiectiv al rspunderii civile i nu unul care s in de vinovia fptuitorului+

legtura de cauzalitate e&ist c8iar dac persoana care a comis fapta ilicit a cesionat prile sociale, iar terul cesionat a preluat i calitatea de administraie.

?. 1ulpa delictual Brebuie s rezulte din conduita membrilor organelor de conducere ale debitorului sau alte persoane care au cauzat starea de insolven a debitorului. 6entru aprecierea culpei, judectorul sindic trebuie s se raporteze la bonus pater familias. 1ulpa nu trebuie s fie neaprat sub forma inteniei. Rspunderea civil va fi antrenat indiferent de forma de vinovie constatat dar nu va fi antrenat atunci cnd nu e&ista vinovie. 9)9)6)A#iun ! Gn '%"&un+ ' =ciunea n rspundere a persoanelor care au cauzat insolvena debitorului se prescrie n termen de . ani de la data la care a fost cunoscut sau trebuie s fie cunoscut persoanei care a cauzat apariia strii de insolven dar nu mai devreme de " ani de la data 8otrrii de desc8idere a procedurii. =ceast aciune poate fi introdus ntre momentul desc8iderii i nc8iderii procedurii. 9)9)10)E4 #u$!' ! "i-i$% H *%"u'i !"i2u'!$o'ii %n conformitate cu *" din lege, e&ecutarea silit mpotriva membrilor organelor de conducere sau mpotriva oricrei persoane care a cauzat starea de insolven a debitorului se efectueaz de ctre judectorul sindic n conformitate cu dispoziiile dreptului comun.

113

?up

nc8iderea

procedurii

falimentului,

sumele

rezultate

din

e&ecutarea silit vor fi repartizate de ctre e&ecutorul judectoresc n conformitate cu tabelul definitiv de creane pus la dispoziie de lic8idator.

CAPITOLUL VII TITLURILOR DE CREDIT A) 1) Noiun ; + 8inii 7i #!'!#$ ' 0u'i+i#

%nc din antic8itate cei care realizau activiti comerciale au neles limitele pe care le impune folosirea e&clusiv a numerarului n derularea operaiunilor comerciale. =cest lucru a dus la crearea unor instrumente care s faciliteze efectuarea tranzaciilor, instrumente materializate prin intermediul titlurilor de credit. 6ractic, titlurile de credit sunt documente care pot circula mult mai uor dect banii, fiind totodat negociabile. Dle permit titularilor si e&ercite, la scaden, drepturile literale i autonome menionate n cuprinsul lor+ e&istena acestor drepturi este strns legat de e&istena material a documentului. Brebuie s ne ferim de eventuale confuzii care ar putea s apar ntre aceste documente i titlurile de credit din dreptul civil. =stfel, noiunea de titlu din dreptul civil desemneaz un nscris care consemneaz un drept al unei persoane, iar cea de titlu de credit se refer la acel nscris care consemneaz e&istena unui drept de crean a crui realizare urmeaz a se face dup un timp )la termen(, pn n momentul respectiv e&istnd doar o crean nee&igibil. %ns, n timp ce titlurile de credit din dreptul comercial presupun o strns legtur ntre drept i documentul care l consemneaz i care las c8iar impresia c ar constitui izvorul

114

dreptului pe care l consemneaz, n dreptul civil simpla tradiiune a titlului nu ec8ivaleaz cu transmiterea dreptului pe care acesta l consemneaz. =ceast operaiune presupune anumite formaliti pe care nu le ntlnim n cazul transmiterii titlurilor comerciale de credit. 6utem defini titlul de credit ca fiind acel document n temeiul cruia posesorul su legitim are posibilitatea de a e&ercita dreptul consemnat n acel nscris, la o dat determinat. Bitlurile de credit se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi' ?ormalismul. Bitlurile de credit se e&prim printr-un nscris sau document. Biteralitatea. ?reptul menionat n titlu se realizeaz numai n condiiile indicate prin nscris. 'utonomie. ?reptul din titlul de credit este independent n sensul c fiecare posesor legitim al titlului dobndete un drept propriu i autonom. >oul drept este determinat numai de relaia dintre posesor i titlu. A)2) C-!"i8i#!' ! $i$-u'i-o' + #' +i$

1lasificarea titlurilor comerciale de credit prezint o deosebit importan sub aspectul regimului juridic aplicabil diferitelor categorii de titluri. D&ist mai multe criterii de clasificare a acestora, criterii pe care le vom arta n cele ce urmeaz. A) Dup natura presta iei sau con inut , titlurile de credit sunt de patru feluri' - titluri propriu-zise+ - titluri reprezentative+ - titluri de participaie+

115

- titluri improprii. :itlurile de credit propriu%zise cuprind o promisiune de prestaiuni viitoare. Dle dau dreptul titularului la o sum determinat de bani sau la o anumit cantitate de mrfuri fungibile. %n aceast categorie se includ' cambia, biletul la ordin, cecul, obligaiile emise de societile comerciale, poliele de asigurare. :itlurile de credit reprezentative ncorporeaz un drept real asupra unei cantiti de mrfuri determinate, care este depozitat sau predat pentru a fi transportat. Bitularul documentului are posesia mrfurilor prin reprezentantul su, precum i un drept de dispoziie asupra lor. Bitlurile reprezentative se subrog i circul n locul mrfurilor pe care le reprezint. ?intre acestea fac parte conosamentul, recipisa de depozit i Narantul. :itlurile de credit de participaie sau de drepturi corporative, certific un drept comple& ce decurge din calitatea de component al unei colectiviti. =stfel, acionarul unei societi comerciale are att drepturi patrimoniale ct i drepturi personale nepatrimoniale. %n titlurile de credit de participaie sunt cuprinse aciunile. Bitlurile de credit improprii sunt documente de probaiune i legitimare. Dle constituie titluri de credit numai prin structura lor e&terioar. La rndul lor, acestea se mpart n documente de legitimare i titluri aparente. Bitlurile aparente se utilizeaz ca mijloc de dovad a unor raporturi juridice. ?intre acestea mai important este factura. Bitlurile de credit improprii nu incorporeaz dreptul n document+ n principiu ele nu circul i nu confer un drept autonom. @) Dup !odul de circula ie( de dese!nare a posesorului sau "or!, avem' - titluri nominative+
116

- titluri la ordin+ - titluri la purttor+ :itlurile de credit nominative conin n te&t numele unei persoane determinate, titular al dreptului de crean ce rezult din cuprinsul documentului. =cestea se transmit prin cesiune i prin transfer. 1esiunea se realizeaz prin inserarea unei meniuni pe nscris i remiterea documentului, iar transferul se efectueaz prin nscrierea transmiterii n registrul societii emitente i indicarea ei n titlu. :itlurile de credit la ordin cuprind numele beneficiarului, precum i o clauz prin care posesorul este ndrituit s dispun de document. =ceste titluri se transmit prin gir. :ormalitatea girului implic manifestarea de voin a posesorului i predarea titlului. :itlurile de credit la purttor nu precizeaz n cuprinsul lor numele titularului. Heneficiar este persoana care se afl n posesia documentului. Dle se transmit prin tradiiunea )predarea( documentului. C) ;n raport de cau#a lor, titlurile de credit se mpart astfel' titluri cauzale+ titluri abstracte. :itlurile cauzale cuprind meniunea e&pres a cauzei pentru care se datoreaz prestaiunea. :iind un element intern ai obligaiei, indicarea cauzei este esenial pentru valoarea juridic a titlului. :itluri de credit a!stracte nu prevd cauza juridic a obligaiei. @alabilitatea titlului este independent de e&primarea cauzei care constituie un element e&tern al obligaiei. A)1.Ca!)ia A)/)1) Noiun 7i $'%"%$u'i

117

4nul dintre titlurile de credit cele mai utilizate n relaiile comerciale internaionale este cambia. Dlemente caracteristice acestui instrument de plat gsim c8iar i n antic8itate+ nesigurana cilor de transport, precum i dificultile pe care le implica transportul unei sume mari de bani, care ar fi reprezentat o greutate important, au fcut s se dezvolte aceast modalitate de plat. =stfel, atunci cnd o persoan trebuia s fac o plat ntr-un loc mai ndeprtat depunea la un banc8er ce avea debitori n zona respectiv suma de bani pe care altfel ar fi trebuit s o transporte singur+ n sc8imbul acestor bani, banc8erul i elibera o scrisoare prin care ddea delegaie debitorului su s plteasc celui de la care primise banii, sau la ordinul acestei persoane, suma respectiv. Dvul ;ediu este ns perioada n care cambia a nceput s reprezinte ceva apropiat de ceea ce nelegem n prezent prin aceast noiune. 1ambia este un titlu de credit prin care o persoan, numit trgtor, d ordin altei persoane, numite tras, s plteasc unei a treia persoane, numit !eneficiar, o sum de bani determinat, la o anumit dat i ntr-un anumit loc. =ceasta ndeplinete trei funcii' constituie un procedeu de sc8imb n materie monetar+ servete ca instrument de plat+ constituie un instrument de credit. 1a procedeu de sc8imb n materie monetar, cambia constat de e&emplu un contract de sc8imb a crui realizare ar putea fi sc8ematizat dup cum urmeaz' cel ce are nevoie de o sum de bani ntr-o anumit moned n alt localitate, pe o alt pia sau ntr-o alt ar, obine de la o alt persoan o scrisoare ctre corespondentul acestuia aflat n localitatea respectiv, prin care

118

semnatarul scrisorii i cere s pun la dispoziia aductorului ei suma de bani prevzut n scrisoare. 1ambia servete i ca instrument de plat. 6osesorul uneia sau a mai multor cambii, pltibile ntr-o anumit localitate, poate face pli dnd cambiile n loc de numerar, corespunztor sumelor prevzute n cuprinsul lor. 1aracterul cambiei de instrument de credit rezult din faptul c aceasta nu este pltit imediat, ci la un anumit termen. =sta nu nseamn c beneficiarul cambiei nu-i poate valorifica, cel puin n parte, dreptul su anterior ajungerii la termen. =stfel, el se poate prezenta cu cambia la o banca pentru a efectua o operaiune de scont+ banca i va plti suma prevzut n titlul de credit, mai puin o sum egal cu valoarea dobnzii pn la scaden. ;ai e&ist i posibilitatea ca beneficiarul cambiei s o transmit, prin gir, unui alt comerciant n contul unei obligaii fa de acesta sau contra unei sume de bani. 3bligaia nscris n cambie nu poate avea ca obiect dect plata unei anumite sume de bani, orice alt prestaie fiind e&clus. ?repturile i obligaiile consemnate n cambie nu depind nici ntr-o msur de actul juridic ce le-a generat i n baza cruia cambia a fost emis+ viciile care l afecteaz nu se rsfrng n nici o situaie asupra raportului juridic consemnat n cambie atta timp ct aceasta a fost emis cu respectarea condiiilor de form i de fond cerute de lege. D&istena cambiei este total independent de evoluia actului juridic respectiv, ceea ce denot caracterul abstract al acestui titlu de credit. 3bligaiile cambiale nu pot fi afectate de condiii, orice stipulaie contrar atrgnd nulitatea cambiei. =ceast msur a fost luat pentru a se evita subminarea siguranei cambiei. 4tilizarea cambiei prezint urmtoarele avantaje' se transmite simplu i rapid prin gir+

119

confer

certitudine

beneficiarului,

de

vreme

ce

fost

acceptat de tras+ fa de beneficiar sunt inopozabile e&cepiile pe care trasul leeste garantat solidar de girani. ar fi putut opune trgtorului+ Boate acestea fac din cambie un instrument de plat frecvent utilizat n relaiile comerciale internaionale, n ciuda faptului c s-au dezvoltat i alte mijloace de plat compatibile cu acest tip de operaiuni. <.1.5.Condi ii "or! $i de "ond Dmiterea cambiei i circulaia acesteia creeaz anumite efecte juridice, n baza voinei persoanelor implicate. =ceast voin trebuie s se manifeste n condiiile legii, att n privina fondului, ct i a formei titlului de credit la care ne referim. =ceste condiii sunt impuse prin intermediul Legii nr. $/! 0.* privind cambia i biletul la ordin+ n cazul n care anumite aspecte nu sunt reglementate prin dispoziii speciale, devin incidente dispoziiile dreptului comun n materie. 6e plan internaional opereaz dispoziiile 1onveniei de la 5eneva ) 0.#( privind reglementarea uniform a cambiei i biletului la ordin. ?ei Romnia nu a aderat formal la aceast 1onvenie, Legea nr. $/! 0.* cuprinde dispoziii foarte apropiate de cele ale reglementrii uniforme+ e&ist totui numeroase probleme, legate n primul rnd de traducerea defectuoas a te&tului 1onveniei+ nu sunt puine nici problemele legate de conflictele de legi care se ivesc n reglementarea anumitor aspecte. <.1.1.Condi ii de "or! Bitlul cambial este un act riguros formal. Semnificaia formalismului nu rezult numai din cerina imperativ a unui nscris care s cuprind obligaiile prilor, ci i din faptul c sensul obligaiilor

120

asumate este determinat de locul unde sunt nscrise meniunile )pe faa sau pe spatele titlului(. :ormalismul cambiei se e&prim de asemenea i prin cerina ca nscrisul s cuprind anumite meniuni obligatorii, alturi de meniunile facultative. 1oninutul unei cambii este garantat de dou reguli a suficienei i a certitudinii. Regula suficienei cere ca din meniunile ce le cuprinde o cambie s rezulte toate informaiile necesare concretizrii obligaiilor cambiale. Regula certitudinii presupune ca, din punct de vedere literal, te&tul s fie astfel formulat nct s nu fie susceptibil de interpretri diferite. 1ambia trebuie s cuprind n structura sa un numr de / elemente dup cum urmeaz' fcut+ data i locul emiterii+ semntura trgtorului. %n afar de meniunile obligatorii artate mai sus, cambia mai poate s cuprind i o serie de clauze accesorii i care pot fi' - clauze susceptibile s influeneze obligaiile cambiale cum ar fi Fnu la ordinG ori Fnetransmisibil prin girG. %n prezena acestor clauze, beneficiarul nu poate transmite cambia prin gir+ denumirea de cambie+ ordinul necondiionat de a plti o sum de bani+ numele aceluia care trebuie s plteasc )tras(+ scadena+ locul unde plata trebuie fcut+ numele celui cruia, sau la ordinul cruia, plata trebuie

121

- clauze care nu afecteaz obligaiile cambiale' clauza Adup avizA cu semnificaia c trasul nu accept titlul respectiv i nici nupltete dect dup ce va primi o ntiinare de la trgtor+ clauza Fvaloarea primit n mrfuriG sau Fn alimenteG ori Fn numerarG care indic cauza emiterii sau proviziunea. <.1.9.Condi ii de "ond =vnd n vedere c norma special, Legea nr. $/! 0.*, nu conine nici o referire la condiiile de fond ale cambiei, devin incidente n acest sens dispoziiile dreptului comun n materia condiiilor de fond cerute pentru validitatea unui act juridic, mai e&act ale 1odului civil. =ceste dispoziii privesc urmtoarele elemente' 0.# capacitatea+ consimmntul+ obiectul+ cauza. %n ceea ce privete capacitatea, 1onvenia de la 5eneva din las n seama fiecrui stat stabilirea condiiilor privind capacitatea unei persoane de a-i asuma obligaii cambiale. =ceast problem este reglementat la noi de ?ecretul . ! 0$/+ potrivit art. . 1. com., cambia reprezint fapt de comer, ceea ce face necesar ca cel care o elibereaz s comerciant. %n principiu, capacitatea trebuie s e&iste n momentul semnrii cambiei+ dac persoana respectiv este incapabil n momentul semnrii dar beneficiaz de capacitate deplin n momentul punerii n circulaie a titlului ne vom afla n prezena unui caz de ratificare. Lipsa capacitii atrage nulitatea relativ, mai puin n cazul n care incapabilul a folosit manopere dolosive pentru a induce celeilalte beneficieze de capacitate deplin de e&erciiu, aa cum se cere oricrei persoane fizice pentru a fi

122

pri convingerea c este capabil. Sanciunea nulitii nu se aplic n ceea ce-i privete pe ceilali semnatari, obligaiile acestora rmnnd valabile. 6otrivit 1onveniei, dac o persoan incapabil potrivit legislaiei sale naionale semneaz cambia pe teritoriul unei ri dup a crei legislaie beneficiaz de capacitatea necesar obligrii valabile, atunci titlul cambial este considerat valabil. %n materia cambiei, consimm,ntul i cauza prezint o anumit particularitate, n sensul c nu are nici o relevan cauza care a dat natere obligaiei cambiale, e&istena acesteia fiind independent. <!iectul obligaiei cambiale nu poate consta dect n plata unei sume de bani, orice alt prestaie fiind e&clus. <.1.:.Trans!iterea ca!)iei ?e regul cambia se transmite prin gir, atta timp ct nu cuprinde vreo prevedere contrar. =ceast modalitate de transmitere const n nscrierea unei anumite formule, de regul pe spatele titlului )de unde i denumirea de andosament(, prin care se d curs voinei posesorului actual de a efectua transmiterea i remiterea titlului unui nou posesor. 6utem deci s definim 0irul ca fiind acel act juridic prin care posesorul cambiei )girant) transmite toate drepturile sale izvorte din aceasta unei alte persoane )giratar(, printr-o declaraie scris i semnat pe titlu, urmat de tradiiunea acestuia. 5irul trebuie s cuprind ordinul de plat, adresat trasului, cu privire la obligaia de a plti noului beneficiar suma de bani nscris n cambie precum i semntura girantului. ?ac nu este artat numele noului beneficiar, girul este n alb i posesorul unei astfel de cambii are la dispoziie urmtoarele posibiliti' s completeze girul cu propriul su nume, sau cu numele altei persoane+

123

s gireze cambia din nou n alb sau n ordinul unei anume s predea cambia unui ter fr s completeze girul i fr s-o

persoane+ gireze. 5irul ndeplinete urmtoarele funcii' a( cambie+ b( c( 3fer garanie pentru acceptarea i plata cambiei+ Dste un mijloc de legitimare a posesorului titlului cambial. 6rin efectul girului, giratorul devine titular al cambiei i al tuturor drepturilor izvorte din ea. 6e baza girului el i legitimeaz posesia titlului. =valul este operaiunea prin care o persoan, numit avalist, garanteaz altei persoane, numit avalizat, plata unei cambii. :ormula utilizat este de regul Fpentru avalG sau Fpentru garanieG i se nscrie pe cambie, pe adaosul acesteia, ori pe un duplicat. Dl trebuie s indice i persoana pentru care a fost dat, iar dac lipsete o asemenea indicaie se prezum c a fost dat pentru trgtor. ?e asemenea, obligatorie este i semntura avalistului. =valistul este un debitor de regres. ?ac el a pltit cambia, dobndete mpotriva avalizatului toate drepturile decurgnd din cambie. Se poate ndrepta mpotriva tuturor celor obligai fa de el sau numai mpotriva unuia dintre ei, la propria sa alegere. 3 cambie poate fi tras' la vedere+ la un anumit timp de la vedere+ la un anumit timp de la data emisiunii+ la o dat fi&. Dste un mijloc de transmitere a drepturilor nserate n

124

6n la scaden, n funcie de modul cum aceasta este fi&at, cambia trebuie prezentat trasului pentru acceptare, de regul la domiciliul ori sediul su. =cceptarea se scrie pe cambie, folosindu-se cuvntul FacceptatG sau o alt e&presie ec8ivalent, urmat de semntura trasului. 18iar i simpla semntur a trasului poate fi socotit drept acceptare. =cceptarea trebuie s fie necondiionat. Brasul poate s accepte numai o parte din sum. 6rin acceptare, trasul se oblig s plteasc cambia la scaden. A) 1) @i- $u- -! o'+in Hiletul la ordin este cel mai simplu titlu de credit. Dl implic dou persoane i nu trei, ca n cazul cambiei sau al cecului. Semnatarul se angajeaz la ordinul beneficiarului s plteasc suma indicat n biletul de ordin. Dlementele de coninut ale biletului la ordin sunt urmtoarele' denumirea de Fbilet la ordinG trecut n nsui te&tul titlului i promisiunea necondiionat de a plti o sum determinat+ artarea scadenei+ artarea locului unde plata trebuie fcut+ numele aceluia cruia sau la ordinul cruia plata trebuie artarea date i locului emiterii+ semntura emitentului. ?in cele artate rezult c emitentul unui bilet la ordin se oblig s plteasc beneficiarului suma de bani determinat i nscris n titlu. 6rin aceasta, biletul la ordin se deosebete de cambie, care comport un raport juridic comple& ce se deruleaz cu participarea a trei persoane' trgtorul, trasul i posesorul titlului. e&primat n limba ntrebuinat pentru redactarea acestui titlu+ fcut+ -

125

>eimplicnd e&istena unui tras, biletul la ordin nu necesit o acceptare. =tunci cnd el este ns cu scaden la vedere, trebuie prezentat spre viz emitentului n termenul stabilit de lege sau n termenul fi&at de emitent ori de girani. Refuzul emitentului de a da viza se constat printr-un protest, de la data cruia va curge termenul de la vedere. Referitor la aval, legea prevede c, dac nu s-a menionat pentru cine acesta a fost prestat, el se consider c este dat pentru emitent. A) ,) C #u1ecul este un mandat scris, dat unui banc8er, de a plti Pla ordinul purttoruluiA o sum determinat. Hanc8erul este PtrasulA, iar mandantul este PtrgtorulA. Sunt asimilai banc8erilor i agenii de sc8imb. 1ecul este transmisibil prin andosare. D&ist i o reglementare special a cecurilor potale. =supra acestor ageni financiari se poate trage un cec, nu i asupra altora )pentru c cecul reprezint bani i, ca atare, el nu poate fi tras dect asupra unor ageni financiari profesioniti(. Hanc8erul este trezorierul prin e&celen pentru c la el se depun banii i, trgndu-se un cec, se vor utiliza aceti bani astfel depui. 1ecul, ca instrument de plat nu poate fi tras asupra unui banc8er dect dac la acesta e&ist o acoperire )un fond depus provizion(. %n mod curent se spune c se poate trage un cec atunci cnd banc8erul are o datorie fa de trgtor, acesta din urm avnd o crean fa de banc8er )ca urmare a depunerii unei sume de bani( i c aceast crean va profita purttorului cecului, ntr-adevr, oamenii au la banc8er bani pui n depozit sau n cont creditor. ?ar, sunt i cazuri cnd ali trgtori de cecuri nu sunt iniial creditori ai banc8erului, ba c8iar sunt debitorii acestuia i totui ei pot trage
126

asupra lui cecuri valabile. Dste cazul celor crora banc8erul le-a desc8is un credit prealabil i precis )linie de credit(. =ceast desc8idere de credit reprezint o crean a clientului i are va loarea unei datorii )previziuni(. ?eci, datoria )previziunea( poate avea dou surse, corespunztoare celor dou roluri ale banc8erului care, fie furnizeaz banii si clienilor, fie primete banii altora, n ambele cazuri el poate s-i autorizeze clienii s trag asupra lui cecuri. 6reviziunea trebuie s e&iste din ziua n care se emite cecul, cci acesta este un instrument de plat imediat. ?eci, previziunea nu poate fi la termen, dar este, necesarmente, la vedere. Heneficiarul cecului trebuie s fie creditat cu suma ce i se cuvine, imediat ce se prezint banc8erului. =ceasta este marea diferen ntre cec i scrisoarea de sc8imb, n mod curent, n afaceri, este preferat, de debitorii comerciali, scrisoarea de sc8imb. =ceasta, datorit dorinei i nevoii de credit pe care o au comercianii. 6entru a nu fi nevoii s aib la ei n permanen bani ineri prefer s conteze pe bani la termen. 1ecul, dimpotriv, presupune bani imediat disponibili la banc8er. :aptul de a emite un cec fr acoperire )provizion( constituie fapt penal. 1onstituie, de asemenea, infraciune, faptul de retragere a fondului )previziunii( dup ce s-a emis un cec sau s se trag un cec fr acoperire suficient. Securitatea cecului este astfel asigurat i prin msuri penale. ?ac totui cecul este regularizat, ntr-un termen legal de # zile, prin constituirea, la banc8er, a unei acoperiri )provizion( suficiente, deficiena din momentul emisiunii nu mai antreneaz dect o amend forfetar. 3 list neagr de trgtori de cecuri fr acoperire este pstrat la Hanca >aional i nscrierea pe aceast list poate atrage

127

interdicia de emitere de cecuri. Hncile vor fi i ele prevenite s refuze eliberarea de carnete de cecuri culpabililor. 1ecurile sunt trase asupra banc8erului trgtorului i, n general, primite la banc8erul purttorului. Hncile n ansamblul lor, vor compensa cecurile purtate la ordinul lor, cu cele trase asupra lor, pentru aceasta fiind suficient o simpl edin de compensare. %n practic se ntmpl s fie trase cecuri fr acoperire, atunci cnd lipsa previziunii este temporar i acoperirea necesar urmeaz a se face n scurt timp, n astfel de cazuri trgtorii i fac urmtoarea socoteal' cteva zile se pierd cu trimiterea cecului prin pot, beneficiarul mai pierde i el cteva zile pn s prezinte cecul bncii sale i banca la rndul ei va ntrzia i ea nainte de a o ncasa de la banc8erul tras prin compensarea bancar. =ceasta nseamn ,, /, # zile nainte ca cecul s fie confruntat cu acoperirea )provizion(. 6n atunci acoperirea poate fi asigurat, c8iar dac ea n-a e&istat n momentul emiterii. %n asemenea condiii, este de neles c vor fi totui i cazuri cnd cecurile ajung fr acoperire la banc8erul tras. Se mai ntmpl i s fie emise, de bun credin, cecuri fr acoperire, deoarece se ignor sau se uit, n momentul emiteri, c pentru o cauz oarecare, emitentul a devenit debitor al banc8erului, creditul su fiind epuizat, deci i acoperirea, ntr-un astfel de caz obligaia semnatarului rmne, dar acesta nu este pedepsit, cci emiterea unui cec fr acoperire nu constituie infraciune dect dac trgtorul a avut intenia s vatme drepturile altcuiva. 1a atare, bncile, din pruden, nu regleaz piaa cecurilor prezentate de persoane necunoscute dect Pla ncasareA, i nici nu nscriu cecuri n creditul clientului, andosndu-le n numele lor, dect Pla ncasareA.

128

6urttorii cecului vor fi n ignoran pe tot timpul circuitului acestuia precednd ntoarcerea cecului la banc8erul tras se va constata e&istena acestei monede scripturale false, adic n momentul n care banc8erul tras va trebui s debiteze contul trgtorului, cu suma nscris n cec. Hanc8erul tras, constatnd lipsa acoperirii unui cec, refuz splteasc, la prezentare. Dl nregistreaz acest incident i face o somaie trgtorului prin scrisoare recomandat nu confirmare de primire, de a regulariza situaia, pltind el nsui pe purttorul cecului, sau constituind o acoperire corespunztoare. Somaia de regularizare se ntinde, e&pres, la toate celelalte cecuri emise i care ar putea s se gseasc n aceeai situaie din lips de acoperire. Brgtorul este invitat, n acelai timp, s restituie toate carnetele de cec pe le posed cci incidentul l priveaz pe acesta de dreptul de a emite un nou cec, afar de cazul de retragere a fondurilor sale, sau cnd trebuie s certifice un cec admis de banc8er. <nterdicia poate fi ridicat dac, ntr-un termen ce se va fi&a, emitorul i-a regularizat n ntregime situaia. ?ar, tribunalul cruia i va fi supus delictul )dac socotete msura util pentru securitatea public( va putea el nsui s pronune contra condamnatului interdicia de a emite cecuri. %n acelai timp cu somaia fcut trgtorului, banc8erul previne pe purttorul cecului i semnalizeaz incidentul Hncii >aionale, pentru ca aceasta s nscrie trgtorul fr acoperire pe o list neagr pe care o ine la dispoziia tuturor banc8erilor. Hncile sunt invitate astfel s asigure ele nsele propria lor poliie. 6rima datorie a banc8erului va fi aceea de a refuza eliberarea de carnete de cecuri clienilor lor care nu prezint ncredere i, n special, celor nscrii pe lista neagr.

129

Brgtorul fr acoperire va trebui s repare orice pagub cauzat fie bncilor care s-ar putea s fi i onorat cecurile, fie purttorilor crora le-a fost refuzat plata. Hncile care au onorat cecurile se vor subroga n drepturile purttorilor contra trgtorului i n garaniile care ar putea asigura aceste drepturi. Boi cei pgubii pot protesta creana lor contra emitentului i s sec8estreze bunurile mobile ale acestuia. ;arele risc este ns insolvabiliatea emitentului fr acoperire, n acest caz, purttorul cecului va suporta nulitatea cecului, neputnd s acioneze bncile pen tru aceast pierdere dect n cazul de culp din partea acestora, mai ales n cazul de impruden n desc8iderea unui cont i eliberrii de carnete de cecuri. Dmiterea contient a unui cec fr acoperire sau cu acoperire insuficien este asimilat cu o e&croc8erie i constituie infraciune. Lipsurile i abaterile ban c8erului de la prevederile legale sunt, de asemenea, pedepsite. 4n procedeu care urmrete securitatea const n vizarea sau certificarea cecului de ctre banc8er, care recunoate n felul acesta e&istena acoperirii )provizion(. @iza este, cu toate acestea, mai puin sigur dect certificarea, cci aceasta din urm nu numai c atest e&istena acoperirii, dar )n situaia n care aceasta dis pare( i c banc8erul va plti totui cecul. ?ar, practic acoperirea nu va dispare pen tru c banc8erul o va bloca pentru a-i asigura astfel o garanie. =cest procedeu face ca cecul s fie utilizabil, pentru destinatarul su, n momentul recepiei )cecului(. %ntre altele, orice persoan care se deplaseaz ntr-o ar unde presupune c va avea nevoie de bani, poate cere de la banca sa I# #u'i + (oi!0J) =cestea sunt certificate de banc i dac este vorba de o banc mare vor fi acceptate oriunde drept plat, fr verificare a resurselor pltitorului. 1ecurile pot c8iar s fie i cump rate i, n acest caz, nceteaz s mai fie nite veritabile cecuri
130

reprezentnd mai curnd un fel de valoare moned strin. Dste adevrat c practica a pus n eviden un pericol' falsificarea cecurilor de voiaj de e&croci foarte abili. ?e aceea, bncile se asigur contra acestor riscuri prin plata unei prime de asigurare care greveaz preul cecului. Securitatea cecului contra furtului i deturnrii poate rezulta i din I:!'!' J =ctualmente cea mai mare parte a cecurilor circul barate, de frica unei falsificri a identitii purttorului. Hararea const din dou linii paralele i transversale fcute de trgtor care iniial, erau destinate s ncadreze numele unei alte bnci. Brgtorul nu o mai desemneaz de loc, pentru c simplul fapt al barrii, c8iar anonime, interzice banc8erului tras s plteasc altuia dect unui banc8er sau unui purttor cunoscut personal de banc8erul andosator al cecului i care are un cont la el. 1ecul barat nu va putea deci n mod normal s fie pltit de banc8erul unui fals purttor. ?e altfel, un cec nebarat nu este niciodat pltit dect cu reticen de banc8erul cruia i esteprezentat, afar de cazul cnd acesta l cunoate pe purttor, n felul acesta, e&ist uzana de a se face ncasarea cecului prin intermediul propriului banc8er acesta din urm el nsui fiind cunoscut de banc8erul tras. =m artat mai nainte c circuitul cecului se nc8eie ntre banc8eri. 6rimul purttor este.de regul, o persoan particular creia trgtorul i pltete, pe aceast cale )a emiterii cecului(, o datorie. ?up aceea, cecul poate circula prin andosare, dar acest lucru se ntmpl mai rar dect n cazul scrisorii de sc8imb )aceasta ntruct atunci cnd cecul este pltibil la vedere i cnd banii sunt la vedere, de regul se procedeaz la ncasarea lor fr s se mai prelungeasc circulaia cecului, pe cnd n cazul scrisorii de sc8imb, aceasta fiind la termen, poate avea timp s circule nainte de scaden. 1u toate acestea, dac cineva nu are cont n banc i nu este un client
131

cunoscut al unui banc8er i primete un cec barat el l va putea primi i apoi s- andoseze unui titular de cont n banc. ntr-un cec trebuie s figureze, obligatoriu, unele meniuni. n carnetele de cecuri, fiecare cec este ataat la un talon )aide memoire a emitentului( pe care emitentul nscrie, de obicei, la ordinul cui a emis cecul, suma i data emiterii. =cest talon poate, dup caz, s reprezinte un nceput de prob a unei pli. ;eniunile obligatorii din cecul detaat de talon sunt' trgtorul, trasul )care este banc8erul trgtorului(, suma n cifre i litere, beneficiarul i locul plii, data i locul emiterii. 1ecul se semneaz de trgtor. Locul de plat este banca trasului )a banc8erului trgtorului(. %n principiu, cecul trebuie s fie prezentat trasului n termen de / zile de la data emiterii sale. Sanciunea, mai mult teoretic, const n pierderea recursului contra andosatorilor, dar aa cum am artat, de obicei nu e&ist andosatori intermediari n cazul cecurilor. ?up 2 luni de la e&pirarea termenului de / zile cecul este lovit de prescripie, dar banc8erul tras, dac are acoperire asigurat, nu poate s refuze plata dect n cazul cnd cecul dateaz de mai mult de trei ani. D&ist totui primejdia c dac cecul nu este ncasat mult vreme s dispar acoperirea )provizion(. Brgtorul are obligaia s menin acoperirea timp de , zile de la emiterea cecului, dup care el este presupus c a uitat c a tras un cec n urm cu ctva timp. 1nd cecul )sau carnetul de cecuri( este pierdut sau furat este prudent s fie ntiinat trasul, fcndu-se contestaie <a plat. 1nd cecul nu este pltit este normal ca banc8erul s se team de lipsa acoperirii. 6e de alt parte, banc8erul pretinde purttorului s prezinte piese de identitate cu fotografie cci cecul poate fi falsificat. Hanc8erul va fi rspunztor de plata fcut dac falsificarea era de recunoscut, sau dac purttorul nu-i probeaz identitatea,
132

verificarea putnd s dureze un timp. n zilele noastre, cecul fr acoperire fiind un lucru rar, banc8erii crora <i se prezint un cec, c8iar barat, tras asupra altei bnci, nu va plti prea repede. Di vor recurge la procedeul plii Pla ncasareA. 6lata pe care o face trasul trebuie s fie la vedere+ acesta este principiul, atunci cnd e&ist acoperire. La nevoie, banc8erul pltitor va verifica prin telefon e&istena acoperirii. >eplata cecului atrage recursuri )aciuni n regres(, n special mpotriva trgtorului care ar fi trebuit s trag un cec valabil i cu acoperire. =cest recurs se poate introduce ca urmare a unui protest. ?ar, protestul nu este necesar+ i, dac nu e&ist acoperire, purttorul se poate mulumi cu introducerea unei plngeri cu constituire de parte civil n faa judectorului i cu citare n faa acestuia. %ntre alte cazuri, dac e&ist prezentare la banc n / zile i introdus un protest, e&ist un recurs contra tuturor andosatorilor. 1eea ce tracaseaz cel mai mult pe banc8eri sunt imitaiile i falsificrile. 6oate fi o falsificare de semntur, fie a trgtorului, fie a purttorului. ?e aceea, banc8erul nu elibereaz un carnet de cecuri dect persoanelor care i-au dat un specimen de semntur. Dl va fi fcut rspunztor de a nu fi decelat o semntur ru imitat de falsificator. D&ist ns i alte genuri de falsuri, n special la andosri, cnd purttorul de cec poate fi tentat s trag din cec mai mult dect valoarea sa. =ndosnd un cec de mic valoare, el poate aduga unul sau dou zerouri la suma indicat n cifre i altereaz mai mult sau mai puin abil suma indicat n litere. 1nd falsificarea este de recunoscut, banc8erul care a pltit va fi rspunztor, ceea cee&pune la plata pentru a doua oar fcnd operaiunea de scdere respectiv din contul clientului su trgtor.

133

n privina cecului barat riscul este mai mic. >epltind dect unui client pe carecunoate el va avea, n caz c cecul nu este n regul, un recurs mpotriva acestuia. ?e asemenea, banc8erul poate s nc8eie un contract de asigurare contra falsificrilor. A) 9) S#'i"o!' ! + "#Di*: Scrisoarea de sc8imb este un nscris comercial. Dmiterea ei este un act de comer, ntruct un trafic de credit are n sine ceva de natur comercial. ?eci, nu s-ar putea pretinde unui debitor, care nu este comerciant, s accepte o scrisoare de sc8imb. ?impotriv, un comerciant dac este debitor, trebuie s accepte scrisoarea de sc8imb tras asupra lui de creditorul su. Scrisoarea de sc8imb, denumit PtratA este un mijloc de credit, ca i un instrument de plat la distan. 1a i n cazul cecului, trata este un mandat dat altuia de a plti datoria mandatarului, dar, spre diferen de cec, el poate fi dat unui comerciant oarecare asupra cruia se trage scrisoarea de sc8imb. =cesta este trasul, dar n cadrul acestui raport triung8iular mai e&ist trgtorul i purttorul nscrisului, e&act ca i n cazul cecului. Scrisoarea de sc8imb fiind un instrument de credit este Pla termenA. ?e e&emplu, se trage la sfritul lunii curente, la sfritul lunii urmtoare sau pentru dou sau trei luni mai trziu, ceea ce nu mpiedic dac e&ist nevoie de bani de a se sconta scrisoarea imediat la banc8erul persoanei purttoare. 1teodat, banc8erul care a scontat o va resconta la o alt banc. 1u trei semnturi scrisoarea va fi n cele din urm bun s fie rescontat la Hanca >aional. 6entru c cea mai mare parte a comercianilor trai sunt ei nii clieni la un banc8er, trata pe care purttorul o face s fie scontat sau ncasat prin intermediul propriului su banc8er, la ordinul cruia el o trece, se va compensa ntre bnci, cu sau fr intermedierea Hncii >aionale.
134

Scrisoarea de sc8imb scurteaz lanul plilor, deoarece graie ei, fiecare dintre purttorii succesivi crora ea le-a fost andosat va fi considerat, provizoriu, ca fiind pltit. 4n alt avantaj al scrisorii de sc8imb este c procur credit trgtorului, n fond, trata constituie un mijloc de a face s-i fie pltit datoria, cnd nu ai bani, de un altul care nu-i datoreaz nc bani )de e&emplu, peste dou luni(. Se trage trata i este dus la un banc8er care o va sconta i astfel se capt banii. Scrisoarea de sc8imb ca i cecul este i un instrument de plat n timp dar acest aspect prezint un interes mai mic. 1eea ce intereseaz cu deosebire este faptul c pe aceast cale se pot obine dinainte banii care abia urmeaz s fie datorai. ?e aceea, scrisoarea de sc8imb este preferat cecului )n comer(. :r ndoial, plata nu este efectiv dect dac trasul se dovedete, la scaden, a fi debitor i solvabil+ dar securitatea operaiei poate veni din mers i de o manier mai efectiv dect n cazul cecului care nu se andoseaz niciodat dect la banc8erul beneficiarului, n timp ce scrisoarea de sc8imb poart adesea mai multe andosri. :iecare dintre semnatari devine debitor solidar. ?ar, cea mai mare parte a tratelor sunt trase direct la ordinul banc8erului scontat sau ncasator. 1a i n cazul cecului, proprietatea provisionului poate fi transmis prin scrisoare de sc8imb. >u este necesar e&istena acoperirii )provision( n momentul emiterii scrisorii de sc8imb. Dste suficient s se spere c aceasta va e&ista la scaden. =ceast speran poate fi transmis i dac scrisoarea de sc8imb este acceptat ea devine angajament. %ntr-adevr, scrisoarea de sc8imb poate fi acceptat i efectiv ea este acceptat destul de adesea, dar cea mai mare parte a scrisorilor de sc8imb circul fr acceptare.

135

6rin acceptare, trasul i asum el angajamentul trgtorului. Brgtorul i dduse un ordin care nu avea valoare dect n legtur cu o datorie presupus a trasului. 6urttorul are un mijloc de a obine acordul trasului, fcndupe acesta s accepte scrisoarea de sc8imb, n acest caz acoperirea )provisionul( devine cert. =cceptarea este rar cerut pentru tratele de mic importan i n cazul celor care prezint ncredere, afar de cazul cnd banc8erul scontator pentru a avea o semntur n plus. ?ar, dac e&ist acoperire, trasul, comerciant sau debitor, este obligat s accepte scrisoarea de sc8imb. Ri dac refuz el se e&pune la un protest, act de portrel, prin care se constat refuzul. Dl poate, de altfel, s accepte o scrisoare de sc8imb fr s e&iste nc acoperire, ceea ceplaseaz ntr-o situaie analog celei a banc8erului care desc8ide un credit clientului su. >umai c banc8erul este un om a crui profesiune este de a desc8ide asemenea credite unor oameni pe care-i verific minuios cu privire la solvabilitatea lor. %ntre comerciani fr scrupule se ntmpl s se desc8id credite fictive, fr intenia ferm de a le onora. Dste cunoscut c bncile sconteaz mai uor 8rtiile cu mai multe semnturi. ?e e&emplu, trei comerciani a cror semntur a devenit aleatorie, ei tiind mai bine dect oricine c nu mai au credit, nici mijloace serioase de a iprocura, se nelege ca unul dintre ei s trag o scrisoare de sc8imb asupra unui al doilea comerciant, cel de al treilea comerciant va sconta trata la o banc, n fond, ei nu sunt creditori ntre ei, dar ei vor s-i prelungeasc viaa comercial procurndu-i bani imediat, pe baza unor angajamente fictive, n sperana c lu crurile vor merge mai bine la scaden. =adar, cu toate numeroasele semnturi de pe trat, banc8erul care a pltit s-ar putea s rmn n faa unui vid. D&emplul de mai sus este mai simplu. Dl ns a fost mult perfecionat. :rauda poate fi dubl sau tripl. =a, de e&emplu, primul
136

comerciant nu numai c a tras o scrisoare asupra celui de al doilea, pltibil celui de al treilea, pentru ca acesta din urm s o poart sconta pe contul primului, dar i cel de al doilea comerciant trage o scrisoare pe seama primului, care ar nsemna c se compenseaz cu scrisoarea tras de acesta pe seama sa, cel de al treilea fiind cel nsrcinat, dup andosare, cu scontarea pentru el. Ri, de asemenea, se poate imagina c i cel de al treilea comerciant va trage i el o scrisoare pe seama primului i pltibil celui de al doilea, precum i o scrisoare pentru cel de al doilea pltibil primului, n felul acesta, toate aceste trate fa de banc8eri diferii, vor fi creat un ntreg comple& de situaii bazate pe nimic. Ri, la scaden, se va rencepe. Murisprudena se arat jenat de aceste fraude. Da anuleaz efectele ntre fraudatori i suprim recursul cambial. ?ar, nulitatea este nlturat la purttorul de bun credin, mai ales n ceea ce privete pe banc8eri, care au, desigur, calea recursului, care ns adesea se dovedete inutil, contra fraudatorilor. 1el care, prin complezen a semnat un atare nscris i care, prin noroc, are mijloacele de a onora la scaden, nu are recurs contra celorlali nici contra purttorului de bun credin. nscrisurile de complezen pot, de altfel, s constituie o infraciune. :ormele scrisorilor de sc8imb sunt cele prevzute pentru cec, dar cu o meniune n plus' scadena plii. 1ci, n timp ce cecul este pltibil imediat, scrisoarea de sc8imb este pltibil la o scaden ce se va preciza. 1a i n cazul cecurilor, comercianii recurg la carnete de formulare de scrisori de sc8imb. >u rmne dect s fie completate rubricile respective i s se recurg, dup caz, la clauze i semnturi diverse pe care legea i uzajul le permite s fie introduse n scrisoare. 6rin efectul obinuinei, scrisorile de sc8imb continu adesea s poarte o meniune prescris la origine de 1odul comercial i anume Pvaloarea furnizatA )originea datoriei pe acre trgtorul nelege s o
137

plteasc primului purttor, graie scrisorii de sc8imb(. =a, de e&emplu, cnd este vorba de cumprarea unei mrfi pe care trgtorul vrea s o plteasc printr-o scrisoare de sc8imb, trgnd scrisoarea la ordinul vnztorului va nscrie meniunea Pvaloare furnizat n mrfuriA. ?ar, el va ceda n acelai timp vnztorului creana pe care o are sau pe care o va avea la scaden' adic provisionul. 3 scrisoare de sc8imb este emis, apoi andosat i n cele din urm ajunge la scaden. Da va fi prezentat pentru plat fie la tars, fie la banca domiciliatoare )aproape toate tratele sunt domiciliate la un banc8er(. Dste, ntr-adevr, mult mai comod purttorului s se adreseze unui banc8er dect trasului care ntre timp poate disprea. ?e altfel, debitorul solvabil prefer i el s plteasc prin intermediul banc8erului su. Ri acest lucru se preteaz adesea la practica Pcreditorului confirmatA, banc8erul fiind obligat, n limita creditului desc8is clientului su, s plteasc sau s accepte scrisorile trase asupra lui. n fine, scontatorul tratei fiind el nsui banc8er, acest lucru va permite s fie lic8idate, ntre bnci, tratele, prin simple compensaii. ?eci, banc8erii faciliteaz aceste practici, care le procur clieni i bani. =adar, cea rnai mare parte a tratelor sunt domiciliate la un banc8er, ns, banc8erii fac un triaj temndu-se s domicilieze la ei scrisori indezirabile. ?eci, trata va fi prezentat i dac e&ist acoperire ea va fi pltit. =ceasta este regula normal, dar trasul va cuta uneori s ctige timp. =tunci banca domiciliar trimite trata, cu meniunea Pfr avizA )trasul neindicndu-i s fac plata, sau c8iar zicndu-i s nu fac plata(. ?e aceea, este mai bine ca trata s fie acceptat. ?ac nu se face plata, acest lucru duce la declanarea unei serii de recursuri )aciuni recursorii(.

138

D&plicaii suplimentare sunt necesare n legtur cu semnturile ce se pun pe scrisoare )andosarea( i tergerea e&cepiilor. A)A)An+o"!' !) =ndosarea indic c nscrisul comercial )scrisoarea( trece la ordinul T, indicaie care este datat i urmat de semntura andosatorului. Boate acestea figureaz pe spatele nscrisului. ?ar, pe multe nscrisuri, fiecare andosare const doar n semntur. Sunt Pandosrile n albA, n transmiterile ntre bnci, semntura este c8iar nlocuit printr-o paraf. Legea o permite, cu e&cepia acceptrilor i avalurilor. =ceast simpl semntur face din nscrisul comercial aproape un titlu la purttor, cci ea suprim, pentru purttorii care le primesc, anumite garanii, rezultnd din andosrile normale. ?ar, n astfel de cazuri, transmiterea devine mai uoar. =ndosarea n alb nedatat las necunoscut, n lanul purttorilor succesivi, ordinea n care ei s-au succedat. =ceasta nu suprim ns recursurile ntre ei, cci, n ceea cesunt cu toii debitori solidari. ?ac andosarea nu indic nimic special, ea transport la beneficiarul ei proprietatea nscrisului comercial i a tuturor drepturilor comerciale. =ndosatorul devine proprietarul provisionului i garaniilor sale. ?ar n cazul anumitor andosri, semntura poate fi precedat de meniuni deosebite, prin care sunt precizate i limitele nscrierilor comerciale. n cazul particular al andosrii cu clauz de rscumprare nu se transmite scrisoarea de sc8imb la noul purttor dect titlul de gaj. ?eci, acesta nu devine proprietar nici al tratei, nici al provisionului+ el este un simplu gajist. =ndosatorul, nainte de a semna, face meniunea c trece nscrisul la ordinul purttorului Pcu titlu de gajA sau Pcu titlu de privete pe ultimul purttor, ei

139

amanetA. Dste ns prudent s se precizeze datoria garantat i voina de a reduce efectul andosrii doar la valoarea unui gaj. Dste un gaj comod care se realizeaz fr formaliti. Scrisoarea de sc8imb va fi automat prezentat )la scaden( trasului, dar de gajist, care va fi pltit n limitele creditului su. >umai c, pn la scaden, andosatorul, pltindu- pe gajist, poate s-i redea nscrisul. A)5)A(!-u-) Spre deosebire de andosarea cu clauz de rscumprare, care diminueaz drepturile purttorului, avalul le sporete printr-o cauiune solidar, cea a semnatarului avalului. ?eci, avalul este o cauiune comercial, n scrisoarea de sc8imb acesta fiind reputat ca dnd purttorului o garanie a solvabilitii trgtorului i nu al trasului, cu e&cepia cazului cnd s-a prevzut invers prin trat. A)6)An+o"!' !-&'o#u'%) =re drept scop s permit andosatarului s primeasc scrisoarea de sc8imb, fr s aib asupra ei nici un drept. Da i d acestuia mandatul de a acoperi nscrisul n contul mandantului. =ndosatarul va fi obligat s dea socoteal andosatorului de e&ecutarea mandatului su. Ri n acest caz, natura andosrii trebuie indicat cu claritate, astfel nu este opozabil terilor crora mandatarul le-a andosat nscrisul n contul mandantului. =ndosarea normal produce efectele caracteristice ale scrisorii de sc8imb, prin aceea c terge e&cepiunile, n profitul purttorului de bun credin. ?reptul cambial se caracterizeaz prin aceea c titlul transmis prin andosare are valoarea transmiterii la andosatar a drepturilor inerente i abstracte, care rezult din simplul fapt al semnturilor.

140

Heneficiarul are dreptul s ignore cauzele acestor semnturi i validitatea creanelor crora acestea le corespund. ?in moment ce figureaz semnturi pe trata sa, semnatarii i sunt obligai. Semnatarii nu se pot prevala de aprri pe care le-ar putea opune creditorilor care i-a atras n circuitul cambial. =ngajamentul andosatorilor este identic cu cel al trasului acceptant. Bot aa, fiecare dintre andosatori acoper, cu semntura sa cambial, drepturile cu sale privire la purttorul care final, aproape toate viciile angajamentelor sale. =ceasta permite purttorului de a ceda toate cambiale rezult din nscrisul comercial purttorilor ulteriori. =a, de e&emplu, viciile de consimmnt, care ar putea afecta una din creanele ncorporate momentan n scrisoarea de sc8imb, sunt acoperite. Ri dac una dinte datoriile astfel ncorporate este stins prin plat, compensaie sau confuziune nu are nici o importan+ trata, remis ultimului purttor, l va obliga pe semnatar s-i plteasc integral, dei el a mai pltit parial odat )prin compensare, confuziune etc.(. n aceasta const securitatea de drept cambial. Se fac cteva e&cepii. =stfel, se admite c incapacitatea unui semnatar nu este acoperit prin circulaia scrisorii de sc8imb.

CAPITOLUL VIII O@LIGATIILE COMERCIALE 5)1) Noiuni 2 n '!4na dintre problemele mult discutate n literatura de specialitate este e&istena unei teorii generale a obligaiilor specific obligaiilor
141

comerciale. ?up cum am vzut, raportul juridic comercial prezint o serie de particulariti, impuse ndeosebi de cerinele i e&igentele comerului, e&primate succint n sintagma 1redit, 1eleritate, Securitate. Rspunsul la problema sus-menionat poate fi dat numai innd seama de cele dou mari tendine ale dreptului comercial' n cazul n care nu se recunoate autonomia dreptului comercial, cum ar fi n sistemul englez sau n cel elveian, unde e&ist un unic P1od al obligaiilorG, evident nu se recunoate e&istena unei teorii a obligaiilor distincte i specifice dreptului comercial. %n sistemul de drept francez, german i roman, unde e&ist o reglementare distinct a raporturilor juridice comerciale sub forma unor Pcoduri comercialeG, care subliniaz i particularitile obligaiilor comerciale, au fost unii autori partizani ai e&istenei unei teorii generale a obligaiilor comerciale specifice i distincte de dreptul privat. Raporturile juridice comerciale sunt raporturi de drept privat ca si raporturile juridice civile. Raporturile juridice comerciale si raprturile juridice civile sunt supuse acelorasi ' 2u-i 2 n '!reglementate prin no'* "& #i!cuprinse in 1odul civil. =spectele particulare ale raporturilor juridice comerciale sunt cuprinse in legislatia comerciala. 3bligatiile comerciale, ca si obligatiile civile, au ca i3(o!' ' actele juridice )contractul si actul juridic unilateral( si faptele juridice )licite sau ilicite(. 1el mai importat izvor pentru activitatea comerciala este contractul. 5)2) R 2u-i &'i(in+ 8o'*!' ! o:-i2!$ii-o' #o* '#i!A) P'in#i&iu- -i: '$!$ii #on$'!#$u!Raporturile de drept comercial sunt guvernate de principiul libertatii. Libertatea contractuala constituie o e&presie a drepturilor si libertatilor omului. Libertatea contractuala consta in dreptul unei persoane de a inc8eia orice contract, cu orice partener si cu clauzele pe care partile le convin, cu singurele limite impuse de ordinea publica si bunele moravuri.
142

Consecintele 1) -i: '$!$ ! -

principiului in

li)ertatii

contractuale -!

Se

manifesta sub urmatoarele aspecte' 4&'i*!' ! comerciale (oin$ i sunt, in in#D i ' ! e&presia #on$'!#$u-ui contractele general, consensualismului adica simplul acord de vointa al partilor este suficient pentru inc8eierea contractului. =vem intotdeauna o oferta si o acceptare a ofertei. - uneori legea cere forma scrisa a contractului ad probationem' contractul de societate )asociatie( in participatie, contractul garantie reala mobiliara, contractul de consignatie. - uneori legea impune forma scrisa a contractului ad validitatem' cambia, biletul la ordin, cecul. 2) -i: '$!$ ! &'o: -o' in -i$i2iiatat probele din dreptul comun #o* '#i!E sunt admise e&pertize, )marturisirea, martori,

inscrisuri( cat si mijloace de proba care sunt specifice dreptului comercial )facturi acceptate, corespondenta comerciala, registre comerciale(. /) -i: '$!$ ! "o-u$ion!'ii -i$i2iu-ui & #!- ! !':i$'!0u-ui #o* '#i!- E partile pot supune solutionarea unui litigiu comercial unui arbitraj institutional sau ad 8oc printr-o clauza compromisorie sau compromis. Li!itari ale principiului li)ertatii contractuale % Libertatea contractuala nu este admisa in cazul anumitor contracte' 1) #on$'!#$ + !+ 3iun E contractele in care clauzele sunt impuse de catre furnizori care au anumite ,,monopoluriCC )e&' furnizarea energiei electrice, apei si gazelor, transporturi, asigurari(. 2) #on$'!#$ #u #-!u3 i*&u" + - 2 E prin legea "*2!"##0 au fost adoptate anumite masuri privind intarirea disciplinei contractuale

143

in activitatea comerciala. 1ontractul comercial trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, in functie de natura sa, clauze contractuale referitoare la' - obligatiile ce revin partilor in derularea contractului - conditiile de livrare si de calitate a bunurilor si!sau serviciilor - termenele - modalitatile de plata si de garantare a platii pretului - instrumentele de plata si clauzele de consolidare a pretului in conditiile inflatiei si devalorizarii - riscul contractual si modul de solutionare a eventualelor litigii aparute in legatura cu derularea si e&ecutarea contractului /) #on$'!#$ #u #-!u3 in$ '3i" + - 2 E pentru a proteja pe consumatori, prin legea nr. 0.!"###, republicata au fost stabilite anumite reguli speciale privind inc8eierea contractelor intre comercianti si consumatori. 1onsumator Q orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituiete in asociatii, care inc8eie un contract in afara activitatilor lor autorizate, profesionale sau comerciale. 1omerciant Q orice persoana fizica sau juridica care inc8eie un contract in cadrul unei activitati autorizate, comerciale sau profesionale. 3 clauza este considerata abuziva cand nu a fost negociata direct cu consumatorul, daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte clauze din contract, ceeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte, un dezec8ilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. D&emplu' - o clauza care da dreptul comerciantului de a modifica in mod unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator clauza care obliga pe consumator la plata unor sume disproportionat de mari in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale, comparativ cu pagubele suferite de comerciant
144

?aca, dupa inlaturarea clauzelor abuzive, contractul nu isi mai poate produce efectele, consumatorul are dreptul sa ceara rezolutiunea contractului cu daune-interese. 5)/) R 2u-i &'i(in+ in#D i ' ! #on$'!#$ -o' #o* '#i!<n raporturile de drept civil, in mod obisnuit, contractul se inc8eie prin discutii directe intre partile contractante. ?reptul comercial roman prevede anumite reguli privind inc8eierea contractelor intre persoane departate. =ici nu se are in vedere distanta dintre partile contractante ci intervalul de timp care se scurge intre manifestarile lor de vointa+ o parte nu ia la cunostinta in mod direct si nemijlocit de vointa celeilalte parti, ci prin intermediul unor mijloace de comunicare si dupa trecerea unui anumit interval de timp. O"erta de a contracta C este o propunere a unei persoane, adresata altei persoane, de a inc8eia un anumit contract. Da cuprinde o manifestare de vointa facuta cu intentia de a obliga pe ofertant. 6entru a angaja din punct de vedere juridic, oferta trebuie sa fie precisa si completa, neec8ivoca si ferma. >cceptarea o"ertei C este manifestarea vointei destinatarului ofertei de a inc8eia contractul in conditiile prevazute in oferta primita. =cceptarea ofertei trebuie sa fie totala si fara rezerve sau conditii. 3 acceptare conditionata sau limitata se considera un refuz al ofertei si constituie o contraoferta. =cceptarea ofertei poate fi facuta in scris ori c8iar verbal. Simpla tacere nu poate avea, prin ea insasi, valoarea unei acceptari a ofertei. Mo!entul incheierii contractului !> $ o'i! *i"iunii E contractul se considera inc8eiat in nu a fost comunicata momentul cand destinatarul ofertei si-a manifestat vointa de a accepta oferta primita, c8iar daca aceasta acceptare
145

ofertantului. =ceasta teorie a fost criticata pe motiv ca ea nu permite sa se stabileasca cu e&actitate momentul acceptarii si deci al inc8eierii contractului. :> $ o'i! $'!n"*i"iunii E contractul este considerat inc8eiat in momentul cand destinatarul e&pediaza raspunsul privind acceptarea catre ofertant, c8iar daca ofertantul nu a luat cunostinta de acceptarea ofertei. =ceasta teorie a fost contestata deoarece nu asigura o totala certitudine a inc8eierii contractului. #> $ o'i! ' # &$iunii E contractul se considera inc8eiat in momentul primirii de catre ofertant a raspunsului privind acceptarea ofertei, c8iar daca ofertantul nu a luat cunostinta de acest raspuns. =ceasta teorie are inconvenietul ca socoteste contractul inc8eiat c8iar si in cazul cand ofertantul nu cunoaste ca oferta a fost acceptata. +> $ o'i! in8o'*!$iunii E contractul se considera inc8eiat in momentul in care ofertantul ia cunostinta efectiv de acceptarea ofertei. =cesta teorie este contestata pentru ca nu asigura posibilitatea stabilirii cu e&actitate a momentului cand ofertantul a luat cunostinta de acceptarea ofertei. Legislatia acceptarii. 3fertantul poate primi ca buna si o acceptare ajunsa peste termenul stabilit in oferta, daca prezinta interes, cu conditia sa instiinteze de indata pe destinatar despre aceasta. 5)1) R 2u-i "& #i!&'i(in+ in#D i ' ! #on$'!#$ -o' #o* '#i!&'in *i0-o!# re0uli privind - #$'oni# contractelor la distanta E comerciala a consacrat teoria informatiunii sau cunoasterii acceptarii. <n practica se aplica teoria receptiunii sau primirii

incheierea

reglementarea se gaseste in 3.5. nr. .#!"###, republicata.

146

6rin #on$'!#$ -! +i"$!n$! se intelege contractul inc8eiat intre un comerciant si un consumator, in cadrul unui sistem de vanzare organizat de comerciant, care utilizeaza in mod e&clusiv, inainte si la inc8eierea contractului, una sau mai multe te8nici de comunicatie la distanta. <nainte de inc8eierea contractului, comerciantul trebuie sa il informeze pe consumator cu privire la urmatoarele elemente' identitatea comerciantului, caracteristicile esentiale ale produselor si serviciilor, pretul produselor sau serviciilor, modalitatea de livrare si de plata a pretului, perioada de valabilitate a ofertei, dreptul de denuntare a contractului. 1ontractul la distanta se considera inc8eiat in momentul primirii mesajului de confirmare de catre consumator, referitor la comada sa, daca partile nu au convenit altfel. Specific acestor contracte la distanta este dreptul consumatorului de a denunta unilateral contractul, in termen de # zile lucratoare de la primirea produsului sau, in cazul prestarilor de servicii, de la inc8eierea contractului, fara invocarea vreunui motiv si fara a suporta vreo penalitate. - re0ulile privind co!ertul electronic E este reglementat prin legea nr. *$$!"## privind semnatura electronica si legea nr. .2$!"##" privind comertul electronic, cu modificarile si completarile ulterioare. <n comertul electronic, manifestarile de vointa ale ofertantului si destinatarului ofertei se concretizeaza in inscrisuri in forma electronica, iar semnatura autorilor in semnatura electronica. Subiecte ale raporturilor juridice sunt furnizorul de servicii si destinatarul ofertei. ?aca partile nu au convenit altfel, contractul se considera inc8eiat in momentul in care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunostinta ofertantului. 5),)REGULI PRIVIND EKECUTAREA O@LIGATIILOR COMERCIALE

147

1) P' $u- E este un element esential al contractelor comerciale. Brebuie sa fie stabilit in bani, sa fie determinat sau determinabil si sa fie real. Se stabileste de catre partile contractante sau de catre un tert. D&igentele activitatii comerciale au impus reglementarea unor reguli speciale privind pretul in obligatiile comerciale' 8 adevaratul pret sau pretul curent Eeste atunci ' ,,cand urmeaza a se 8otara adevaratul pret sau pretul curent al productelor, marfurilor, transporturilor, navlului, al primelor de asigurare, cursul sc8imbului, al efectelor publice si al titlurilor industriale, el se ia dupa listele bursei sau dupa mercurialele locului unde contractul a fost inc8eiat sau, in lipsa, dupa cele ale locului celui mai apropiat sau dupa orice fel de probaCC. <ntrucat legea nu cuprinde o ierar8izare a probelor folosite pentru determinarea pretului, s-a decis ca instantele au facultatea suverana de a admite oricare dintre probele prevazute de legislatia civila, potrivit naturii litigiului si imprejurarilor cauzei. 8 !oneda de plata a pretului E daca moneda prevazuta in contract nu are curs legal sau comercial in tara, iar cursul ei nu a fost determinat de partile contractante, plata va putea fi facuta in moneda nationala la cursul de sc8imb din momentul scadentei si la locul platii. <n cazul cand in localitatea mentionata nu e&ista un curs de sc8imb, plata va fi facuta la cursul de sc8imb al pietei celei mai apropiate. 6lata nu se va putea face decat in moneda straina daca in contract s-a prevazut ca plata se va face efectiv in moneda straina. 2) Lo#u4 #u$!'ii o:-i2!$ii-o' #o* '#i!H orice obligatie

comerciala, indiferent de obiectul ei, trebuie sa fie e&ecutata in locul aratat in contract. ?eterminarea locului e&ecutarii obligatiilor comerciale poate fi nu numai e&presa, ci si tacita. Locul e&ecutarii obligatiilor comerciale poate rezulta si din natura operatiunii ori din intentia partilor contractante.
148

?aca locul e&ecutarii nu este satbilit e&pres in contract si nici nu rezulta tacit din natura operatiunii sau intentia partilor contractante, legea prevede ca obligatiile comerciale trebuie e&ecutate la locul unde debitorul isi avea sediul sau comercial ori cel putin domiciliul sau resedinta, la data inc8eierii contractului. /) R 2i*u- 0u'i+i# !- +o:!n3ii Regula curgerii de drept a do!anzii in obligatiile comerciale dispune' ,,datoriile comerciale lic8ide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin e&igibileCC. =ceasta regula deroga de la art. #// 1. civ., care prevede ca dobanzile sunt datorate din ziua cererii de c8emare in judecata. <n privinta obligatiilor comerciale avand ca obiect sume de bani, debitorul se afla de drept in intarziere din mementul cand obligatia devina e&igibila. Conditiile cerute de le0e pentru cur0erea de drept a do)an#ilor$ a( obligatia debitorului sa constea in plata unei sume de bani E numai daca obligatia are ca obiect plata unei sume de bani, debitorul datoreaza dobanzi pentru intarzierea in e&ecutarea obligatiei. b( obligatia sa fie lic8ida E dobanzile curg de drept numai in cazul in care cuantumul sumei datorate este precis determinat. c( obligatia sa fie e&igibila E numai daca datoria debitorului a ajuns la scadenta si nu a fost e&ecutata, creditorul este indreptatit la plata sumei de bani si a dobanzilor aferente. <n doctrina s-au e&primat opinii diferite in privinta creantelor care sunt comerciale numai pentru una dintre partile raportului juridic. 1onsideram ca regula curgerii de drept a dobanzilor isi gaseste aplicare numai in cazul in care obligatia privind plata unei sume de bani este comerciala pentru debitor. ?aca aceasta obligatie este comerciala
149

numai pentru creditor, dobanzile curg de la data punerii in intarziere a debitorului. 6unerea in intarziere se face prin somatie prin e&ecutor judecatoresc sau prin insasi cererea de c8emare in judecata. Cuantu!ul do)an#ii co!erciale C dobanda legala comerciala este reglementata prin 3.5. nr. 0!"###, aceasta prevede' - partile sunt libere sa stabileasaca, in conventii, rata dobanzii pentru intarziere la plata unei obligatii banesti. - cand partile nu au prevazut in cotract cuantumul dobanzii, se va plati dobanda legala. 6otrivit art. . din ordonanta, dobanda legala se stabileste la nivelul dobanzii de referinta a H.>.R. =ceasta dobanda se aplica in raporturile comerciale, indiferent daca debitorul este sau nu comerciant. >natocis!ul in !aterie co!erciala C in principiu, dobanda se calculeaza numai asupra cuantumului sumei imprumutate. Legea admite insa ca dobanzile se pot capitaliza si pot produce dobanzi, in temeiul unei conventii speciale inc8eiate in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an. =natocismul nu este permis in cazul contractului de cont curent si atunci cand legea dispune altfel. Coreletia dintre do)an#i si daune interese C de regula, dobanzile nu se pot cumula cu daunele interese. D&plicatia rezida in faptul ca dobanzile sunt in realitate daune-interese de intarziere )daune moratorii(, care se particularireaza prin aceea ca ele sunt anticipat evaluate de catre legiuitor. 1umulul este permis in cazurile e&pres prevazute de lege+ de e&emplu' mandatarul care sc8imba destinatia sumelor de bani primite pe seama mandantului.

150

Corelatia dintre do)an#i si penalitati %

in caz ca partile au stipulat in

contract o penalitate de intarziere in e&ecutarea obligatiei banesti, creditorul are dreptul numai la plata penalitatilor, nu si la plata dobanzilor. 6enalitatile reprezinta determinarea anticipata a prejudiciului suferit de creditor. 5)9)P'o:! o:-i2!$ii-o' #o* '#i!- . <n principiu, in dreptul comercial, obligatiile se dovedesc cu aceleasi mijloace ca si obligatiile civile. <n materie comerciala formalismul )reclamat de dreptul comun pentru mai multe operatiuni juridice( este diminuat, dar nu inlaturat in totalitate. 6otrivit legii, obligatiile comerciale si libero-actiunile se dovedesc cu' acte autentice, acte sub semnatura privata, facturi acceptate prin corespondenta, prin telegrame, prin registrele partilor, prin martori. <n sfarsit obligatiile comerciale pot fi dovedite prin orice alte mijloace de proba admise de legea civila. PRO@ELE SPECIFICE DREPTULUI COMERCIAL 1a probe n materie comercial sint acceptate urmtoarele' a( acte autentice+ b( acte sub semntur privat+ c( facturi acceptate+ d( corespondena+ e( telegrame+ f( registrele prilor+ g( proba cu martori, de cte ori autoritatea judectoreasc apreciaz c trebuie admis proba testimonial+ 8( orice alte mijloace de prob admise de legea civil. :cnd aplicaiunea principiului libertii contractuale n materia obligaiilor comerciale, rezult i libertatea probei n litigiile comerciale. ?in interpretarea prevederilor legale rezult c probele n litigiile comerciale pot fi grupate astfel' ( probe admise n dreptul comun )art. *2 alin. "' Pn fine prin orice alte mijloace de prob admise de legea civilG(+ "( probe specifice dreptului comercial. . /ro!ele admise n dreptul comun

151

potrivit art.

,# 1od civil, proba se poate face prin' nscrisuri,

martori, prezumii, mrturisire, e&pertiz .a. =cestea au fost tratate n prima parte a lucrrii )a se vedea capitolul @<<(. ". /ro!ele specifice dreptului comercial Sunt probe specifice dreptului a( ?actura acceptat :actura comercial, din punct de vedere juridic, face parte din categoria nscrisurilor sub semntur privat. Da este emis de cel care a livrat bunurile sau a prestat un serviciu i se transmite beneficiarului n vederea plii. =cceptarea la plat a facturii face dovada ndeplinirii obligaiilor comerciale de ctre e&ecutant cu e&cepia situaiilor cnd plata constituie avans. 18iar i n aceast din urm situaie poate face dovada realizrii acordului de voin, respectiv nc8eierii contractului. ?eci, n funcie de situaie, de obiectul probei, poate face dovada fie mpotriva emitentului )vnztor, prestator(, fie mpotriva destinatarului )cumprtor, beneficiar(. =cceptarea facturii poate fi e)pres sau tacit. 'cceptarea e)pres poate fi fcut direct pe factur prin formula PacceptatG sau alt termen ec8ivalent, ori printr-o scrisoare, telegram de confirmare. =cceptarea tacit are loc atunci cnd destinatarul face acte din care rezult nendoielnic voina sa de a o accepta E emiterea unei cambii, 1D1 sau bilet la ordin, n vederea plii preului. Bcerea nu valoreaz acceptare. b( :elegrama La momentul adoptrii 1odului comercial, accepiunea prin termenul de telegram era una strict, respectiv documentul transmis prin intermediul telegrafului. Bransmiterea nu era una efectiv a suportului material care coninea voina semnatarului, ci doar a coninutului documentului. 1odul comercial i-a dat calitatea de mijloc de prob, fcnd parte din categoria nscrisurilor sub semntur
152

comercial' factura acceptat+

corespondena comercial+ telegramele i registrele comerciale.

privat' PBelegrama face prob, ca act sub semntur privat, cnd originalul este subscris de nsi persoana artat ntr-nsa ca trimitorul ei. Da face aceeai prob, c8iar dac aceast persoan este subscris de o alt mn, cnd ar fi probat c originalul a fost predat oficiului telegrafic sau trimis spre a i se preda de nsi acea persoanG )art. *, alin. 1od comercial(. ?in acest te&t de lege rezult dou situaii distincte' . situaia cnd originalul este subscris )semnat( de nsi persoana artat ca trimitorul ei. dei la destinatar ajunge un cu totul alt suport grafic, acesta are valoarea unui nscris sub semntur privat ca i cum destinatarul ar fi primit originalul+ ". situaia n care originalul este subscris )semnat( de alt mn, dar se poate proba c originalul a fost predat sau doar trimis pentru a fi predat oficiului telegrafic de persoana creia i este atribuit telegrama. Belegrama poate avea i valoarea unui nscris autentic dac subscrierea originalului este autentificat de autoritatea competent )art. *, alin. " 1. com.(. ?ata telegramei este ziua i ora e&pedierii de ctre oficiile telegrafice )art. *, alin. . 1. com.(. Belegrama face parte din categoria documentelor denumite generic coresponden comercial. c( -orespondena comercial 1orespondena comercial desemneaz sc8imbul de mesaje ntre prile unui contract, fcut nainte de perfectarea acestuia. 6oate s mbrace variate forme' scrisori, adrese, telegrame, fa&uri, documente transmise pe suport electronic )e-mail(. ?ac n contract nu se stipuleaz e&pres c toat corespondena anterioar semnrii lui urmeaz s nu mai produc efecte, c numai contractul reprezint adevrata voin, corespondena poate servi ca prob pentru aflarea adevratei voine a prilor.
153

@aloarea juridic a corespondenei este cea a nscrisului sub semntur privat. =tunci cnd destinatarul nu mai posed sau nu mai vrea s arate documentul n cauz, poate fi folosit copia pstrat la registrul copier, conform art. "$ 1. com.' PDl )comerciantul n.n.( este inut a copia n registrul special i dup ordinea zilei toate scrisorile ce trimiteG. ?enumirea de registru copier este folosit la art. "", art. "2, dar i n alte locuri din 1odul comercial. 6otrivit Legii contabilitii nr. /"! 00 , denumirea actual pentru registrul copier este de Pcartea mareG. 1opia scrisorii face dovad numai cu privire la coninutul acesteia nu i la primirea de ctre destinatar. =tunci cnd e&ist i alte probe privind primirea sau destinatarul recunoate primirea face deplin dovad. d( *nscrisul n form electronic %n ce privete corespondena pe suport electronic, aceasta a fost acceptat iniial ca un nceput de prob scris deoarece nu cuprind semntura emitentului pentru a putea fi recunoscute ca nscrisuri sub semntur private. Bransmiterea electronic a unui document presupune dematerializarea informaiei i trecerea pe un suport electromagnetic. Dvoluia produs n domeniu a fcut posibil ns i atribuirea cu certitudine a datelor emitentului de o manier care s nu creeze dubii. Legea nr. *$$!"## reglementeaz semntura electronic. S *n%$u'! - #$'oni#% reprezint date n form electronic ataate sau logic asociate cu alte date n form electronic i care servesc ca metod de identificare. S *n%$u'! - #$'oni#% 4$in"% reprezint semntura electronic care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii' a( este legat n mod unic de semnatar+ b( asigur identificarea semnatarului+ c( este creat prin mijloace create e&clusiv de semnatar+ d( este legat de datele n form electronic, la care se raporteaz n aa fel nct orice modificare ulterioar a acestora este identificabil. #emnatarul
154

este persoana care deine un dispozitiv de creare a semnturii electronice i care acioneaz fie n nume propriu, fie ca un reprezentant al unui ter. En"#'i"u- Gn 8o'*% - #$'oni#% este definit legal ca o colecie de date n form electronic ntre care e&ist relaii logice i funcionale, care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaie inteligibil, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau a altui procedeu similar. =rt. $ din Legea nr. *$$!"## privind semntura electronic prevede c acest tip de nscris, cruia i s-a ncorporat, ataat sau i s-a asociat logic o semntur electronic e&tins, bazat pe un certificat calificat, nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv i generat de un dispozitiv securizat de creare a semnturii electronice, este asimilat, n ceea ce privete condiiile i efectele sale, cu nscrisul su! semntur privat. ?ac nscrisul sub semntur privat, cruia i s-a ncorporat, ataat sau i s-a asociat logic o semntur electronic, este recunoscut de partea cruia i se opune, atunci nscrisul are acelai efect ca actul autentic ntre cei care l-au subscris i ntre cei care le reprezint drepturile. e( 9egistrele comercianilor =rt. "" 1od com. prevede c registrele obligatorii ale comercianilor sunt' registrul jurnal+ registrul inventar i 1artea mare )registrul copier(. =ceste registre pot s fac prob n justiie ntre comerciani pentru Pfapte i c8estiuni de comerG )art. $#(, dac sunt inute n regul. ?ac nscrierile n registre sunt fcute de prepusul comerciantului desemnat s in scriptele, acestea au acelai efect ca i cnd ar fi fost semnate de patron. 18iar i atunci cnd registrele nu sunt inute n regul ele fac dovada atunci cnd sunt invocate mpotriva celor care le-au inut.

155

CAPITOLUL IK CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE 6)1)Con"i+ '!$ii 2 n '!%n lumea afacerilor, n general, contractele sunt cu titlu oneros i sinalagmatic, aa nct clasificrile juridice uzuale pot fi mult simplificate. =ceasta, ntruct, cu e&cepia cauiunii, n acest domeniu nu sunt ntlnite contractele cu titlu gratuit, n afaceri, contractele sunt cu titlu oneros, ntruc,t oamenii de afaceri urmresc realizarea de !eneficii )profituri(+ contractul putnd fi profitabil pentru ambele pri contractante. =ceste contracte, zise sinalagmatice )pentru c fiecare dintre parteneri se oblig fa de cellalt(, nu rmn n mod indefinit n aceast stare. 1nd una dintre prestaii se e&ecut, contractul nu va mai lega dect pe debitorul celuilalt i, deci, el va nceta s mai fie sinalagmatic, pentru a deveni PunilateralA )contractul unilateral fiind acela care nu oblig dect una dintre pri(. =a, de e&emplu, promisiunea acceptat a unui mprumut cu dobnd este un contract sinalagmatic, dar odat acest mprumut primit nu mai este vorba de o promisiune de mprumut, ci un mprumut i nu va genera o obligaie dect pe seama mprumuttorului+ el devine un contract unilateral. 1ontractele care au fost sau care sunt sinalagmatice creeaz o strns legtur ntre cele dou prestaii care constituie cauza juridic a uneia n raport cu cealalt. 1nd una dintre prestaii nu este ndeplinit, cealalt parte poate refuza s i-o ndeplineasc pe a sa i s cear rezoluia contractului.

156

3 alt categorie de contracte, devenit clasic n dreptul contemporan, o constituie contractele aleatorii, adic acele contracte la nc8eierea crora nu este cunoscut e&istena sau ntinderea e&act a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru pri din ele, fiindc au neles s se oblige n funcie de un eveniment viitor i incert. =stfel de contracte comport pentru fiecare dintre pri o ans de ctig sau un risc de pierdere. Mocul la burs este un contract aleatoriu, asigurrile, de asemenea. 1u privire la tipurile de contracte comerciale se disting, n general, urmtoarele grupuri de contracte' a( contractul de vnzarecumprare )cel mai important contract att pe planul comerului intern, ct i a comerului de internaional(+ mandat+ b( contractele de de intermediere )contractul contractul comision+

contractul de agencU(+ c( contractele de concesiune )contractul de concesiune e&clusiv+ contractul de franc8ising(+ d( contractele de transfer de te8nologie )contractul de licen+ contractul de 9noN-8oN+ contractul de consulting-engineering(+ e( contractele de finanare a operaiunilor factoring(. 6)2)Con$'!#$u- + (Cn3!' -#u*&%'!' #o* '#i!-! comerciale )contractul de leasing+ contractul de

1ontractul de vnzare-cumprare reprezint contractul cel mai des utilizat n afaceri. Dl este prototipul actului de comer. @nzarea-cumprarea este o operaiune comerciala care nlesnete si face posibil sc8imbul mrfurilor. ;area majoritate a actelor de comer se afla in legtura cu contractul de vnzare-cumprare. =stfel' - realizarea circulaiei mrfurilor se realizeaz pe calea unei vanzaricumparari comerciale+

157

- ntreprinderile de transport fac posibila tocmai aceasta circulaie, dup ce in prealabil a fost nc8eiat un contract de vnzare-cumprare+ - ntreprinderile majora+ - ntreprinderile de banca finaneaz - prin intermediul operaiunilor de credit sc8imbul, punnd la dispoziie unui fondurile de necesare vnzarecumprtorului sau vnztorului. ?eterminarea comercialitatii contract cumprare se face fie in funcie de criteriul pozitiv prevzut in art. . pct. l si " 1.com., fie, privind criteriului negativ prevzut in art. $ 1.com. -aracterele juridice ale contractului de v,nzare%cumprare a( 1ontractul de vnzare-cumprare este un contract sinalagmatic )bilateral( perfect, e&istnd o reciprocitate a obligaiilor ce incumba ambelor pri. @nztorul are obligaia de a transmite dreptul de proprietate, de a preda lucrul vndut se de-al garanta pe cumprtor pentru eviciune si pentru viciile lucrului, iar cumprtorul are obligaia de preluare a bunului, de a plai preul si, de regula, de a suporta c8eltuielile vnzrii$ . :iind un contract bilateral, se vor aplica efectele specifice acestei categorii de contracte, respectiv' rezolutionarea sau rezilierea contractului, e&cepia de nee&ecutare a contractului $" si riscul contractual. b( 1ontractul de vnzare-cumprare este un contract cu titlu oneros, ambele pri urmrind realizarea unui avantaj material )patrimonial(, si anume' vnztorul urmrete sa primeasc preul, iar cumprtorul sa primeasc bunul in sc8imbul prestaiei sale de plata a preului. de asigurare garanteaz realizarea ec8ivalentului mrfurilor vndute, daca au fost distruse in caz de fora

51 52

a%t. 1313, 1336, 1337, 1361 #.civ. e<ceptio non adi'pleti cont%actus

158

c( 1ontractul de vnzare-cumprare este un contract cumulativ deoarece ambele pri cunosc e&istenta si ntinderea obligaiilor pe care le au nc din momentul nc8eierii contractului. d( 1ontractul de vnzare-cumprare este, de regula, un contract consensual, fiind nc8eiat in mod valabil prin simplul acord de voina al parilor, fr ndeplinirea vreunei formaliti sau predarea bunului vndut$. e( 1ontractul de vnzare-cumprare este, in principal, un contract translativ de proprietate. Darieti ale contractului de v,nzare%cumprare D,nzarea dup greutate, numr sau msura <n cazul vnzrii dup greutate, numr sau msura obiectul ii formeaz bunuri de gen dintr-un lot determinat, dintr-un gen limitat si este absolut necesar a se proceda la individualizarea bunurilor prin' cntrire, msurare, numrare$* sau individualizare prin determinarea preului$$. <n ambele situaii de individualizare a bunurilor de gen, vnzarea este perfecta din momentul realizrii acordului de voina$2. Dfectele contractului, respectiv dreptul de proprietate si riscul pieirii fortuite, se transmit dup individualizarea bunurilor fie prin cntrire, msurare, fie prin determinarea preului. @nzarea dup greutate, numr sau msura se deosebete de vnzarea cu grmada$,. <n cazul vnzrii in bloc, obiectul contractului este o cantitate determinata de bunuri dintr-o masa unica$/. <ndividualizarea bunurilor se face in momentul nc8eierii contractului. Dfectele contractului in privina transmiterii drepturilor de
53 54

a%t. 1295 #.civ. de e<e'plu, se v8nd 500 )2 de 'e%e a 1000 lei3)2 55 de e<e'plu, se vinde tot lotul de ce%eale cu 10 'ilioane lei 56 a%t. 1300 #.civ. 57 in 4loc, a%t. 1299 #.civ. 58 de e<e'plu, se vinde po%u'4ul din =a'4a%ul A p%eul 5iind dete%'inat 2lo4al pent%u &nt%ea2a cantitate, a%t. 1299 #od civil.

159

proprietate si a riscului pieirii fortuite se produc din momentul realizrii acordului de voina, data la care se individualizeaz bunurile vndute. D,nzarea pe ncercare 6otrivit art. .#" 1.civ., vnzarea pe ncercare este o varietate a contractului de vnzare-cumprare, in care realizarea acordului de voina este supus )afectat( unei condiii suspensive a ncercrii bunului de ctre cumprtor. 6entru determinarea calitilor bunului trebuie efectuata o e&pertiza, cci astfel realizarea acordului de voina ar depinde in e&clusivitate de voina )plcerea( cumprtorului, situaie in care s-ar pune problema validitii unei asemenea condiii, fiind condiie pur protestativa supusa nulitii, potrivit art. # # 1.civ. D,nzrea pe gustate 1onform art. .# 1od civil contractul nu se considera nc8eiat dect dup ce cumprtorul a gustat bunul si este de acord sa-l cumpere, in sc8imb in cazul vnzrii pe ncercate contractul se nc8eie, dar este afectat de o condiie suspensiva de realizarea creia depinde transmiterea dreptului de proprietate de la vnztor la cumprtor, inclusiv riscul pieirii fortuite a bunului. D,nzarea cu pact de rscumprare @nzarea cu pact de cumprare este o vnzare afectata de o condiie rezolutorie e&presa care consta in facultatea pe care si-o rezerva vnztorul de a relua )de a se napoia( lucrul vndut, restituind preul si c8eltuielile fcute de cumprtor. Restituirea ctre vnztor a bunurilor rscumprate are efect retroactiv in sensul ca opereaz att in privina cumprtorului a succesorilor in drepturi ai cumprtorului, si a terilor dobnditori reinndu-se doar fructele. Se e&cepteaz situaiile in care terul dobnditor invoca uzucapiunea pentru imobilele sau posesia de buna-credina in materia bunurilor imobile.
160

6)/)Con$'!#$u- +

*!n+!$ #o* '#i!-

?e multe ori cei care iau parte la anumite operaiuni comerciale se afl la distane care nu permit prezena lor n acelai timp la locul nc8eierii contractului, nee&istnd deci un contact direct ntre acetia+ n aceste condiii a aprut necesitatea unor intermediari. %n acest scop pot fi nc8eiate contracte de intermediere, printre acestea numrndu-se i contractul de mandat comercial. ?in multe puncte de vedere, mandatul comercial se aseamn cu cel civil, motiv pentru care i sunt aplicabile principiile generale referitoare la mandatul civil. %ns mandatul comercial are o funcie deosebit, aceea de a mijloci afaceri comerciale, iar aceast funcie reclam e&istena unor norme specifice care s fac mandatul apt pentru a rspunde e&igenelor activitilor comerciale. ?atorit asemnrilor dintre mandatul comercial i cel civil legiuitorul nici nu a gsit de cuviin s mai introduc o definiie a acestuia n cuprinsul 1odului comercial, ci doar unele elemente caracteristice i care sunt impuse de caracterul de comercialitate al acestui contract. =stfel mandatul comercial Fare ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama i socoteala mandantului. ;andatul comercial nu se presupune a fi gratuitG+ se instituie deci o prezumie n ceea ce privete caracterul oneros al actului juridic n cauz, ceea ce-l difereniaz de contractul omonim reglementat doar de normele de drept civil. (andatul are ca o!iect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandatului. ;andatul este contractul in temeiul cruia o persoana )mandant( mputernicete alta persoana )mandatar( sa nc8eie anumite acte juridice in numele si pe seama mandantului$0.
59

ve9i #u%tea de #asatie, sectia III.a,deci9ia n%.9831937,in :0%actica -udicia%a in 'ate%ie co'e%cialaE,vol II,+ditu%a 1u'ina,/ucu%esti,1991, pa2.75

161

;andatul comercial prezint urmtoarele caracteristici' a( ;andatul comercial, spre deosebire de mandatul civil, are drept obiect afaceri comerciale si nu se presupune a fi gratuit. 6rin afaceri comerciale trebuie sa se neleag actele enumerate in art. . din 1odul comercial, care sunt fapte de comer pentru mandant. ;andantul va fi comercial numai daca actele nc8eiate sunt acte comerciale, pe cnd mandatul civil are ca obiect nc8eierea de acte civile. b( ;andatul comercial este un act cu titlu oneros, mandatarul fiind remunerat printr-o suma printr-o suma ferma sau forfetara ori sub forma unui procent calculat la cifra de afaceri. 18iar daca prile nu au prevzut in contract plata sau modalitile de plata, mandantul datoreaz remuneraia2#. <n absenta unei stipulaii contractuale, remuneraia este stabilita de instana de judecata. c( ;andatul comercial poate fi cu reprezentare, dar si fr reprezentare+ aceasta nu este de esena mandatului ci numai de natura lui. d( ;andatul comercial poate fi general, pentru toate afacerile mandatului, sau special, pentru o anumita afacere. <n cazul mandatului comercial se confer mandatarului o mai mare libertate de aciune si independenta, potrivit dinamicii activitii comerciale. -ondiiile de validitate a contractului de mandat comercial -ondiii de fond 6entru a fi valabil nc8eiat, contractul de mandat comercial trebuie sa respecte condiiile cerute in art. 0*/ 1od civil' consimmntul, capacitatea prtilor, obiectul contractului si cauza. V 1onsimmntul prtilor

60

a%t.374 #od co'e%cial

162

;andatul comercial, fiind un contract consensual, se considera perfect in momentul acordului de voina al mandatarului si mandatului. ;andatul poate fi e&pres sau tacit, acceptarea mandatului putnd fi tacita si sa rezulte e&ecutarea lui. ;andatarul care nu dorete a primi nsrcinarea data de mandant trebuie sa-l ntiineze imediat pe acesta. ?aca mandantul ntrzie in luarea masurilor cu privire la bunurile ncredinate, mandatarul poate cere punerea bunurilor sub sec8estru judiciar. V 1apacitatea prtilor ;andantul trebuie sa aib capacitatea de a nc8eia el nsui actele juridice care urmeaz sa fie nc8eiate in numele sau de ctre mandatar. ;andatarul trebuie sa aib capacitatea de e&erciiu pentru a fi in msura sa nc8eie acte juridice personal, in numele si pe seama altuia, fr insa ca legea sa-i ceara si calitatea de comerciant. 1at privete calitatea voinei, buna sau reaua-credina la nc8eierea actului juridic, modalitatea si locul nc8eierii actului juridic, se raporteaz la persoana reprezentantului mandatar si la ter. V 3biectul contractului 3biectul comercialeA. ?eci obiectul contractului de mandat l constituie faptele de comer. <n afara condiiilor generale, comune tuturor contractelor respectiv' sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, licit, in circuitul civil etc. - cu privire la obiectul mandatului se impun urmtoarele precizri' - mandatul are ca obiect nc8eierea de acte juridice de ctre mandatar. ?aca acesta ndeplinete si fapte materiale, actele sau faptele materiale vor avea caracter accesoriu2 . mandatului comercial este Ptratarea de afaceri

61

de e<e'plu, p%elua%ea 4unului ca%e u%'ea9$ a 5i v8ndut de c$t%e 'andata%, in nu'ele si pe sea'a 'andantului

163

- actele juridice au caracter strict personal2" nu pot fi nc8eiate prin mandatar ori alte declaraii strict personale. V 1auza )scopul( contractului 1auza, ca element de validitate a contractului de mandat, trebuie sa ndeplineasc condiiile generale, comune tuturor actelor juridice' sa fie reala, licita, morala, sa nu contravin regulilor de convieuire sociala. ?orma contractului (conditi de forma) 1ontractul de mandat se nc8eie prin simplul acord de voina al prtilor2. avnd, de regula, caracter consensual. Legea, respectiv 1odul civil, nu impune o anumita forma, deoarece, potrivit art. $.. 1.civ., mandatul poate fi acordat in forma scrisa, verbala sau poate fi c8iar tacit. ?eoarece in legislatia comerciala nu se preved reguli derogatorii de la dreptul comun nseamn ca in privina formei mandatului sunt aplicabile dispoziiile 1odului civil. <n practica, mandatul este e&teriorizat, de obicei, printr-un nscris numit procura. 1u aceeai semnificaie, de reprezentare, a unei persoane fata de terele persoane, se folosete si termenul de PmputernicireA sau c8iar de Pdelegaie2*. 6rocura poate fi data sub forma nscrisului sub semntura privata sau sub forma nscrisului autentic. :orma autentica a procurii este necesara ori de cate ori actul juridic pe care-l va nc8eia mandatarul 2$ cu tera persoana este ntocmit in forma autentica. ?elurile mandatului

62 63

de e<e'plu, testa'entul solo consensus 64 in %apo%tu%ile de d%eptul 'uncii 65 p%ocu%ato%ul

164

<n

funcie

de

ntinderea

puterilor

conferite

mandatarului,

mandatul poate fi general sau special. - ;andatarul este general in cazul in care mandatarul este mputernicit sa nc8eie orice acte juridice, cu e&cepia acelora pentru care legea impune e&istenta unui mandat special22. - ;andatul este special daca mandatarul este mputernicit sa nc8eie un anumit act juridic2, sau pentru anumite operaiuni determinate. Afectele contractului de mandat comercial 1ontractul de mandat face parte din categoria contractelor Pintuitu personaeA, in care ncrederea prtilor, in special a mandatului fata de mandatar, trebuie sa fie perfecta. 3bligaiile mandatarului' - mandatarul are obligaia sa e&ecute nsrcinarea primita cu diligenta unui bun comerciant, ca si cum afacerile ar fi ale sale+ - mandatarul trebuie sa arate terilor mputernicirea+ - mandatarul este dator sa incunostiinteze fr ntrziere pe mandant despre e&ecutarea mandatului+ - mandatarul este obligat sa pstreze destinaia sumelor primite pe socoteala mandantului. <n cazul nee&ecutrii acestei obligaii mandatarul este dator la plata dobnzilor aferente sumei, din ziua primirii acesteia. <n caz de doi sau frauda, mandatarul este posibil sa rspund si penal+ mandatarul este inut a plai dobnzi la sumele de bani cuvenite mandantului, din ziua in care era dator a le trimite sau a le consemna2/ 3bligaiile mandantului'
66 67

p%ocu%atio a'niu' 4ono%u' p%ocu%atio unicus %ei 68 5acandu.se aplica%ea no%'ei 2ene%ale p%ev$9ute in a%t. 43 #.co'.

165

- mandantul este obligat sa pun la dispoziia mandatarului mijloacele necesare pentru e&ecutarea mandatului+ - mandantul este inut de obligaia de plata a remuneraiei convenite+ - mandantul are obligaia sa restituie c8eltuielile fcute de mandatar pentru e&ecutarea mandatului. ;andantul are obligaii si fata de terele persoane in baza actelor juridice nc8eiate de mandatar, evident in limitele mputernicirii sale. 6rivilegiul mandatarului ;andatarul beneficiaz de un privilegiu special )drept de retenie( pentru tot ce i se datoreaz din e&ecutarea mandatului. 1reanele mandatarului au prioritate fata de orice alte creane pe care le are fata de mandant. 6entru a e&ercita acest privilegiu )garanie(, mandatarul trebuie sa notifice sumele datorate mandantului, cu somaia de a plai in $ zile, cu precizarea ca in caz contrar va trece la vnzarea terenurilor. ;andantul poate face opoziie. ?aca termenele de formulare a opoziiei e&pira, mandatarul poate trece la vnzarea bunurilor. *ncetarea contractului de mandat comercial 1ontractul de mandat nceteaz prin' ndeplinirea funciei sale juridice. D&ista si situaii de natura obiectiva sau subiectiva, care duc la stingerea mandatului. 1u toate acestea, contractul de mandat rmne si in dreptul comercial un contract care se bazeaz pe ncrederea pe care o are mandantul in persoana mandatarului, aa nct mandatul poate fi revocat in cazuri ntemeiate. Revocarea poate fi e&presa printr-o declaraie fcuta in acest sens si care trebuie sa fie notificata )comunicata( terelor persoane care, de buna-credina ar putea nc8eia acte juridice cu primul mandatar. <n lipsa notificrii terii se pot apar invocnd aparenta de drept in privina primului mandatar.
166

Revocarea poate sa fie tacita, ceea ce nseamn ca poate fi dedusa din orice mprejurri care dovedesc voina mandantului de a revoca mandatul ncredinat unei persoane. ?e e&emplu, desemnarea unui nou mandatar pentru ndeplinirea aceleai operaiuni nseamn, tacit, revocarea mandatarului precedent. <n cazul in care mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate sa-i solicite mandantului despgubiri daca revocarea sa este intempesiva sau abuziva20. - %ndeplinirea termenului pentru care a fost nc8eiat contractul - Renunarea mandatarului, este cauza de stingere a mandatului civil. <n cazul mandatului comercial, mandatarul este inut sa-l despgubeasc pe mandant, in caz de renunare la mputernicirea primita. ;andatarul poate sa renune la mandat, anuntandupe mandant despre aceasta intenie. ?aca prin renunare mandantul este prejudiciat, mandatarul poate fi tras la rspundere pentru acoperirea prejudiciului, cu e&cepia cazului cnd se dovedete ca el nsui ar fi suferit o paguba nsemnata daca ar fi continuat e&ecutarea mandatului. - ;oartea mandatarului sau a mandantului ?aca mandatarul decedeaz, motenitorii lui trebuie sa-l incunostiinteze pe mandant si sa continue e&ecutarea acestuia pentru a nu cauza paguba mandantului. Bot astfel, daca moare mandantul motenitorii acestuia trebuie sa-i comunice mandatarului. =cesta va fi obligat sa nc8eie operaiunea pentru care a primit mputernicire, pentru a nu cauza pagube motenitorilor mandantului.
69

"p%e e<e'plu, aduna%ea 2ene%al$ a aciona%ilo% este o%2anul societ$ii ca%e 5o%'ea9$ voina social$, ceea ce &nsea'n$ c$ actul -u%idic de tip cont%actual pe ca%e &l %ep%e9int$ =ot$%8%ea adun$%ii 2ene%ale a aciona%ilo% de a nu'i ad'inist%ato%ul !i ca%e &nco%po%ea9$ voina social$, unit cu accepta%ea de c$t%e ad'inist%ato% a 5unciei &nc%edinate, se &ncad%ea9$ &n tipa%ul 'andatului co'e%cial. #oninutul 'andatului dat ad'inist%ato%ului nu este e<clusiv cont%actual, %e2le'enta%ea acestui coninut 5iind co'pletat$ de dispo9iiile le2ale %e5e%itoa%e la o4li2aiile i'pe%ative sta4ilite &n sa%cina ad'inist%ato%ului, p%ecu' !i la li'ita 'andatului acestuia Ba%t. 72 din 1e2ea n%. 3131990, %epu4licat$C. 7evoca4ilitatea 'andatului ad'inist%ato%ului este de esena acestuia. Fi &n ca9ul %evoc$%ii a4u9ive '$su%a este de5initiv$, ca%acte%ul esenial'ente %evoca4il al 'andatului 'enin8ndu.se, 5iindc$ &nc%ede%ea ca%e st$ la 4a9a 'andatului nu poate 5i i'pus$ de v%e'e ce 5uncia de ad'inist%ato% a%e un ca%acte% Gintuitu pe%sonaeG. +ste inad'isi4il$ aco%da%ea daunelo% 'o%ale ad'inist%ato%ului %evocat &n condiiile &n ca%e acesta nu a dovedit c$ a su5e%it un p%e-udiciu const8nd &n i'a2inea ne2ativ$.

167

- <ncapacitatea, interdicia, falimentul uneia dintre pri au ca efect ncetarea mandatului. =ceste clauze se ntemeiaz tot pe caracterul Pintuitu personaeAal mandatului, pe PncredereaA e&istenta intre pri dublata de faptul ca, mandatarul trebuie sa fie o persoana PcapabilaA sa nc8eie acte juridice in numele si pe seama mandantului. 6)1) Con$'!#$u- + - !"in2

4n prim pas n ptrunderea nelesului termenului de leasing l constituie o analiz a raiunilor care au stat la baza apariiei acestui tip de contract i a necesitilor crora trebuie s le rspund. =stfel, nc din antic8itate a fost observat faptul c un bun aduce beneficii prin utilizarea sa, fr ca dreptul de proprietate n sine s contribuie n vreun fel. ?e altfel, folosina unui lucru nu este neaprat condiionat de calitatea de proprietar a utilizatorului. La baza evoluiei contractului de leasing st fiducia, o form de credit e&istent n dreptul roman prin care creditorul i asigura recuperarea creditului rezervndu-i dreptul de proprietate asupra unui bun al mprumutatului, urmnd a retransmite acest drept mprumutatului dup ac8itarea datoriei. =cest transfer de proprietate nu era ntotdeauna nsoit i de remiterea efectiv a bunului ctre creditor, beneficiarul mprumutului devenind un detentor precar, mai e&act un c8iria, avnd n vedere c pltea periodic o anumit sum cu titlu de c8irie pentru folosina bunului. >u e&ist o continuitate n evoluia acestui tip de act juridic, specific dreptului roman, ctre actualul contract de leasing, aprut n a doua jumtate a secolului al T<T-lea ntr-o form care s prefigureze ceea ce nelegem acum prin acest termen. 1u toate acestea, asemnrile e&istente ntre fiducia i leasing ar putea s ne ajute n determinarea naturii juridice a acestui contract, cel puin la nivel teoretic.

168

?ei o prim apariie a termenului lease este legat de nc8irierea aparatelor telefonice abonailor, contractul de care ne ocupm s-a dezvoltat iniial cu precdere n sfera imobilelor, o oarecare dezvoltare n zona bunurilor mobile consemnndu-se n perioada 0$#- 0$", n S.4.=. ?ei intens folosit n ultimele decenii n S.4.=. i statele Duropei occidentale, contractul de leasing reprezint nc o noutate n ara noastr, att din punct de vedere economic ct i juridic+ cadrul legal i practica n domeniul leasing-ului prezint nc unele deficiene, cu att mai mult cu ct doctrina i jurisprudena romneasc n acest domeniu sunt practic ine&istente. %n momentul de fa, leasing-ul reprezint soluia optim pentru ntreprinderile care ncearc s se dezvolte, necesitnd ac8iziii de noi utilaje i ec8ipamente, dar nu au puterea financiar cerut de un asemenea proces. 6rin aceast modalitate de finanare se evit i contractarea de credite de la bnci, credite care presupun garantarea lor cu bunuri mobile sau imobile. 6otrivit art.l din 3.5. nr. $ ! 00, ,#, republicata, operaiunile de leasing sunt acele operaiuni prin care o parte, denumita locator!finanator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosina asupra unui bun al crui proprietar este cealalt parte, denumita utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plai periodice, denumita rata de leasing 6rin rata de leasing, in sensul art. " lit. d( din lege, se nelege' V in cazul leasingul financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing. ?obnda de leasing reprezint rata medie a dobnzii bancare pe piaa romneasca+
70

0,/1I#A*H 6NI >;NI*;7,1 ;FI#IA1 N7. 9 din 12 ianua%ie 2000. 7epu4licat$ &n te'eiul a%t. ?II din 1e2ea n%. 9931999 p%ivind unele '$su%i pent%u accele%a%ea %e5o%'ei econo'ice, pu4licat$ &n >onito%ul ;5icial al 7o'8niei, 0a%tea I, n%. 236 din 27 'ai 1999, d8ndu.se te<telo% o nou$ nu'e%ota%e. ;%donana Auve%nului n%. 5131997 a 5ost pu4licat$ &n >onito%ul ;5icial al 7o'8niei, 0a%tea I, n%. 224 din 30 au2ust 1997 !i a 5ost ap%o4at$ !i 'odi5icat$ p%in 1e2ea n%. 9031998, pu4licat$ &n >onito%ul ;5icial al 7o'8niei, 0a%tea I, n%. 170 din 30 ap%ilie 1998.

169

V in cazul leasingului operaional, cota de amortizare, calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de ctre prile contractante. La sfritul perioadei de leasing locatorul!finanatorul se obliga sa respecte dreptul de opiune al utilizatorului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. <n ceea ce privete noiunea de leasing financiar la care am fcut referire mai sus, aceasta reprezint operaiunea de leasing care ndeplinete una sau mai multe din urmtoarele condiii' - riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul nc8eierii contractului de leasing+ - prile au prevzut e&pres ca la e&pirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului+ - utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului, iar preul de cumprare va reprezenta cel mult $#7 din valoarea de intrare )piaa( pe care aceasta o are la data la care operaiunea poate fi e&primata+ - perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acoper cel puin ,$7 din durata normala de utilizare a bunului, c8iar daca, in final, dreptul de proprietate nu este transferat. 1ondiiile leasingului financiar nu sunt cumulative. Leasingul operaional reprezint operaiunea de leasing care nu ndeplinete nici una din condiiile leasingului financiar. <n ce privete calitatea de finanator, aceasta poate fi o societate de leasing, persoana juridica romana sau strina. #ocietile de leasing 3peraiunile de leasing sunt realizate de ctre societile de leasing, persoane juridice romane care se nfiineaz si funcioneaz potrivit Legii nr. . ! 00# privind societile comerciale, republicata.

170

Societile de leasing sunt acele societi care au in obiectul de activitate desfurarea operaiunilor de leasing si un capital social minim, subscris si vrsat integral la nfiinare de "##.### euro =a cum se cunoate, in momentul constituirii unei societi comerciale in actul constitutiv trebuie artat obiectul sau obiectele de activitate cu precizarea obiectului principal. 1onsideram ca, pentru a fi calificata ca o societate de leasing, aceasta trebuie sa aib ca obiect principal de activitate Poperaiuni de leasingA. -ontractul de leasing Leasingul este la acest moment, pe plan internaional, unul din cele mai rspndite mijloace de realizare a finanrilor. 6roblema eseniala pe care o ridica noiunea de ,,contract de leasingA o reprezint e&istenta sau ine&istenta unui asemenea contract. Se pune ntrebarea' este leasingul un contract sau o operaiune formata dintr-un comple& de contracteW ?ei se aseamn cu contractele de nc8iriere, vnzare in rate, cat si de locaie viagera, leasingul ca natura juridica este o modalitate contractuala de finanare la termen. Leasingul era, pana nu demult, un contract ntlnit mai cu seama in legislaia comerciala internaionala, fiind impus insa de noile realiti economice pe plan naional, ca un adevrat contract comple& avnd urmtoarele caracteristici' - un contract de vnzare-cumprare, prin care se ac8iziioneaz bunul solicitat de utilizator+ - un contract de mandat, prin care sunt stabilite elementele vnzrii si, in acelai timp, se realizeaz operaiunile te8nice, dar si formalitile administrative necesare+ - un contract de locaie, a crui durata cat si ratele sunt determinate din cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing
171

in cazul leasingului financiar si din cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de ctre prile contractante in cazul leasingului operaional+ - o promisiune unilaterala de vnzare in favoarea cumprtorului utilizator. Se poate concluziona astfel, ca leasingul este un contract propriu de finanare, fiind o fuziune de te8nici juridice. 1a urmare, finanatorul nu poate fi confundat cu un simplu locator aa cum desprindea din redactarea iniiala a 3.5. nr. $ ! 00,. =naliznd trsturile juridice ale contractului de leasing, constatam ca acesta este un act bilateral, numit, cu titlu oneros, avnd coninut patrimonial, cu e&ecutare succesiva, intuitu personae si consensual. 6rile contractului 6otrivit art. . lit. a( din Legea nr. 00! 000 , de modificare si de completare a 3.5. nr. $ ! 00,, un element esenial al contractului de leasing ii constituie prile in contract, si anume locatorul-finanatorul si utilizatorul. lata deci ca, spre deosebire de comple&a operaie de leasing bazata pe o operaie trilaterala )furnizor-finanator, utilizator( contractul in sine se nc8eie intre doua pri. ?repturile si obligaiile finanatorului :inanatorul se bucura de urmtoarele drepturi stipulate in art. . al 3.5. nr. $ ! 00,, republicata' - daca utilizatorul se afla in reorganizare judiciara si!sau faliment, drepturilor reale ale finanatorului asupra bunului utilizat in baza unui contract de leasing sunt opozabile judectorului sindic+

71

0,/1I#A*H 6NI >;NI*;7,1 ;FI#IA1 N7. 236 din 27 'ai 1999

172

- daca insa utilizatorul se afla in dizolvare si!sau lic8idare, dispoziiile alineatului precedent se aplica si lic8idatorului numit potrivit Legii nr. . ! 00# privind societile comerciale, republicata. 6otrivit art. 0 finanatorul are urmtoarele obligaii' - sa respecte dreptul utilizatorului de a alege necesitailor+ - sa nc8eie un contract de vnzare-cumprare cu furnizorul desemnat de utilizator, in condiiile e&pres formulate de ctre acesta+ - sa nc8eie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmit acestuia, in temeiul contractului de leasing, toate drepturile derivnd din contractul de vnzare-cumprare, cu e&cepia dreptului de dispoziie+ - sa respecte dreptul de opiune al utilizatorului, care consta in posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau ac8iziionarea ori restituirea bunului+ - sa ii garanteze utilizatorului folosina linitita a bunului, in condiiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale+ - sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing. ?repturile si obligaiile beneficiarului <ntr-un contract de leasing utilizatorul are urmtoarele drepturi' - in cazul reclamaiilor privind livrarea, calitatea, asistenta te8nica, service-ul necesar in perioada de garanie si postgarantie utilizatorul are drept de aciune asupra furnizorului+ - dreptul de a e&ercitar aciunile posesorii fata de teri. 3bligaiile utilizatorului sunt reglementate prin art. in urmtoarele' - sa recepioneze si sa primeasc bunul la termenul stipulat in contractul de leasing+ - sa e&ploateze bunul conform instruciunilor elaborate de ctre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa ii e&ploateze+ # si constau furnizorul potrivit

173

- sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fr acordul finanatorului+ - sa respecte termenele de plata si cuantumul ratelor de leasing+ - sa suporte c8eltuielile de ntreinere si alte c8eltuieli ce deriva din contractul de leasing+ - sa i asume totalitatea obligaiilor care decurg din folosirea directa sau prin prepuii si )inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii(, precum si din cazuri fortuite valorii contractului de leasing+ - sa nu mpiedice finanatorul in verificarea strii modului de e&ploatare a bunului obiect al contractului de leasing+ - sa informeze finanatorul, in timp util, cu privire la orice tulburare venita din partea unui ter, referitor la dreptul acestuia de proprietate+ - sa nu modifice obiectul contractului fr acordul prealabil al finanatorului+ - sa restituie bunul respectnd prevederile contractuale. 6),) Con$'!#$u- + D 8inii 1ontractul de franciz a aprut n S4= odat cu legislaia antitrust prin care s-a interzis desfacerea produselor de ctre productor. ?atorit dinamismului i rentabilitii sale a devenit o form de cooperare comercial+ fiind o varietate recent i rspndit a contractului de concesiune, franciza constituie o metod modern de afaceri, bazat pe colaborarea permanent ntre parteneri. %n sistemul de drept comercial romnesc franciza a fost definit legal prin articolul * mai 00/' PF'!n#i3! este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu ntre persoane fizice sau juridice, independente
174

a bunului

pe ntreaga perioada

contractuala in paralel cu plata ratelor de leasing pana la atingerea

8'!n#i3%

din 3rdonana 5uvernului nr. $"! 00,, modificat /# din

i completat prin Legea nr. ,0! 00/, republicat n ;. 3f. >r.

din punct de vedere financiar, prin care o persoan, denumit francizor, acord altei persoane, denumit beneficiar, dreptul de a e&ploata sau a dezvolta o afacere, un produs, o te8nologie sau un serviciuG. A# !"$% + 8inii "$ + 8i#i$!'% sub mai multe aspecte' - nu sunt definite elementele eseniale ale francizei, ca de e&emplu' 9noN-8oN-ul, asistena comercial i te8nic, folosina de ctre beneficiar a nsemnelor atragerii clientelei )marc, renume( ale francizorului+ - legiuitorul a introdus o parte din elementele definitorii ale francizei n definiiile date partenerilor contractuali i n obligaiile prilor+ - se las loc la interpretri ale unei serii de alte contracte din gama contractelor de distribuie, licene i cesiuni. %n doctrina juridic, franciza s-a definit n diverse moduri' . Con$'!#$u- + 8'!n#Di"in2 )termen englez( const n acordarea de ctre comerciantul productor, numit franc8iser, a dreptului de a beneficia de un sistem de relaii care conine marca, renumele, 9noN-8oN-ul i asistena unui comerciant, persoan fizic sau juridic, numit franc8isee, n sc8imbul unui pre constnd ntr-o sum de bani iniial i o redeven periodic, numit franc8isefee. ". En "i"$ *u- !* 'i#!n, franciza este o convenie care ofer unei pri dreptul de a distribui, de a vinde, de a furniza bunuri i servicii sau faciliti ntr-o zon determinat. .. Un !u$o' 8'!n# 3 conc8ide plastic' P= franciza nseamn a transmite altora cum s reueasc cum noi am reuit, a reitera o reuitG. C!'!#$ ' - bilateral - consensual
175

#on$'!#$u-ui +

8'!n#i3%

1ontractul de franciz este un contract '

- cu titlu oneros F'!n#i3o'u- este un comerciant care' - este titularul drepturilor asupra unei mrci nregistrare+ drepturile trebuie s fie e&ercitate pe o durat cel puin egal cu durata contractului de franciz+ - confer dreptul de a e&ploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o te8nologie sau un serviciu+ - asigur beneficiarului o pregtire iniial pentru e&ploatarea mrcii nregistrate+ - utilizeaz personal i mijloacele financiare pentru promovarea mrcii sale, a cercetrii i inovaiei, asigurnd dezvoltarea i viabilitatea produsul. @ n 8i#i!'u- este un comerciant, persoan fizic sau juridic, selecionat de francizor, care ader la principiul omogenitii reelei de franciz aa cum este ea definit de francizor. R !u! + contractuale ntre 8'!n#i3% cuprinde un ansamblu de raporturi francizor i mai muli beneficiari, n scopul

promovrii unei te8nologii, unui produs sau serviciu, precum i pentru dezvoltarea produciei i distribuiei unui produs sau serviciu. %nc8eierea contractului de franciz este precedat de o faz precontractual, care are ca scop s permit fiecrei pri s-i confirme decizia de a colabora. :rancizorul furnizeaz viitorului beneficiar informaii care-i permit acestuia s participe, n deplin cunotin de cauz, la derularea contractului de franciz. Legiuitorul a prevzut obligativitatea ca n contractul de franciz s fie introduse urmtoarele #-!u3 ' - obiectul contractului+ - drepturile i obligaiile prilor+ - condiiile financiare+ - durata contractului+
176

- condiii de modificare, prelungire, reziliere. 1ontractul de franciz va respecta obligatoriu urmtoarele &'in#i&ii' - termenul va fi fi&at astfel nct s permit beneficiarului amortizarea investiiilor+ - francizorul va ntiina pe beneficiar, cu un preaviz suficient de mare, asupra inteniei de a nu mai rennoi contractul la data e&pirrii sau de nu semna un contract nou+ - n cadrul clauzelor de reziliere se vor stabili circumstanele care pot determina o reziliere fr preaviz+ - condiiile n care va putea s opereze cesiunea drepturilor decurgnd din contract, n special condiii de desemnare a unui succesor+ - dreptul de preemiune va fi prevzut, dac interesul meninerii sau dezvoltrii reelei de franciz necesit recunoaterea acestui drept+ -clauzele de non-concuren vor fi cuprinse n contract pentru protejarea 9noN-8oN-ului+ - obligaiile financiare ale beneficiarului vor fi precizate cu claritate, astfel nct s favorizeze obiective comune. :rancizorul marca controleaz respectarea garania tuturor calitii elementelor produsului, constitutive ale imaginii mrcii+ francizorului constituie serviciului, te8nologiei furnizate consumatorului, garanie asigurat prin transmiterea i prin controlul respectrii 9noN-8oN-ului, furnizarea unei game omogene de produse i!sau servicii i!sau te8nologie. E8 #$ #on$'!#$u-ui + 8'!n#i3% F'!n#i3o'u- se oblig s furnizeze informaii despre' 1) e&periena dobndit i transferabil+

177

2) condiiile financiare ale contractului, respectiv redevena iniial sau ta&a de intrare n reea redevene periodice, de publicitate, determinarea tarifelor privind prestrile de servicii i te8nologii, n cazul clauzei tarifelor privind prestri de servicii i te8nologii, n cazul clauzei obligaiilor contractuale de cumprare+ /) elemente care permit beneficiarului s fac un calcul al rezultatului previzionat i s-i ntocmeasc planul financiar+ 1) obiectivele i aria e&clusivitii acordate+ ,) durata contractului, condiiile rennoirii, rezilierii, cesiunii. F'!n#i3o'u- trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine' 1) s dein i s e&ploateze o activitate comercial pe o anumit perioad, anterior lansrii reelei de franciz+ 2) s fie titularul drepturilor de proprietate intelectual i!sau industrial+ /) s asigure beneficiarilor si o pregtire iniial i asisten comercial i!sau te8nic permanent pe toat durata e&istenei drepturilor contractuale. :rancizorul va notifica n scris beneficiarului orice nclcare a obligaiilor contractuale i-< va acorda un termen rezonabil de remediere. :rancizorul se asigur c beneficiarul, printr-o publicitate adecvat, face cunoscut c este o persoan independent din punct de vedere financiar n raport cu francizorul sau cu alte persoane. @ n 8i#i!'u- trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine' 1) s dezvolte reeaua de franciz i s menin identitatea sa comun, precum i reputaia acesteia+ 2) s furnizeze francizorului orice informaie de natur a facilita cunoaterea i analiza performanelor i a situaiei reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficient n legtur cu franciza+ /) s nu divulge la tere persoane 9noN-8oN-ul furnizat de ctre francizor, att pe durata contractului ct i ulterior.
178

Heneficiarului i se va impune de ctre francizor respectarea unor obligaii ferme de protejare a caracterului confidenial al afacerii, n special neutralizarea 9noN-8oN-ului de ctre o reea concurent. 6ublicitatea pentru selecionarea beneficiarilor trebuie s fie lipsit de ambiguitate i s nu conin informaii eronate. %ncetarea contractului de franciz poate interveni prin rezilierea contractului, relatiile postcontractuale se vor baza pe regulile unei concurente loiale. 6)9)CONTRACTUL DE ASOCIERE IN PARTICIPATIUNE 0otiunea si conditiile contractului de asociere in participatiune ..efinitie 1onform dispozitiilor legale in vigoare, Fasociatiunea in participatiune are loc atunci cind un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane sau societati, o participatiune in beneficii si pierderi uneia sau mai multor operatiuni, sau c8iar asupra intregului comertG. =socierea in participatiune apare reglementata la art. "$ -"$2 din 1odul 1omercial si in alte acte normative cu caracter subsecvent, cum sunt reglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte, respectiv 1odul fiscal din normele metodologice de aplicare, impreuna cu celelalte acte normative, ordine si 8otarari ale 1omisiei :iscale 1entrale, prin care se stabilesc normele de aplicabilitate unitara a dispozitiilor fiscale. =tat practica comerciala cat, si reglementarile amintite contureaza institutia ca fiind un contract comercial in care o parte numita asociat principal sau asociat titular convine cu celelalte parti la acord sa efectueze impreuna o anumita operatiune comerciala, mai multe sau c8iar intregul lor comert, impartind beneficiile si pierderile.

179

&.-onditii$ Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune este inc8eierea unui contract de asociere in participatiune care sa prevada aporturile partilor, obligatiile lor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare al beneficiilor si pierderilor etc. Recentele reglementari fiscale obliga asociatii in participatiune la un continut minimal al contractului de asociere in participatiune, acesta trebuind sa cuprinda mentiuni privind' a( partile contractante+ b( obiectul de activitate si sediul asociatiei+ c( contributia asociatilor in bunuri si drepturi+ d( cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia+ e( desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice+ f( conditiile de incetare a asocierii. Lipsa formalitatilor de consitutire face din asocierea in participatiune un mod mai rapid si mai fle&ibil de asociere in vederea realizarii unor operatiuni comerciale. 1ontractul de asociere in participatiune, va trebui inregistrat in $ zile de la data inc8eierii sale la organul fiscal teritorial unde isi are sediul asocierea, de catre asociatul desemnat sa reprezinte asocierea in raporturile cu tertii. 1ontractul de asociere in participatiune, nu va da nastere unei entitati juridice distincte, urmand ca te&tul contractual sa reglementeze e&pres cui apartine reprezentarea si care sunt limitele responsabilitatii acestuia fata de asociati. .. <!iectul contractului de asociere in participatiune <n vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care va reprezenta entitatea in raporturile cu tertii,
180

deruland toate operatiunile economice si financiare in nume propriu, dar in contul asocierii. 1a o consecinta a acestui fapt toate veniturile si c8eltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului tiular ca venituri si c8eltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, in baza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor. 1odul fiscal obliga pe asociatul principal sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile, sa determine venitul net, respectiv pierderea in cadrul asocierii si sa distribuie venitul net!pierderea intre asociati. =socierea in participatiune poate fi constituita, atat in vederea derularii, in aceste conditii, a unei singure operatiuni comerciale, fie a intregului comert, cu avantajul ca asociatii participanti pot sa nu aiba calitatea de comerciant. 1.<!ligatiile asociatilor participanti a. 3bigatiile ce decurg din contractul de asociere in participatiune pentru asociatul aparent pot fi clasificate pe doua niveluri' % <!ligatiile asociatului principal fata de asociatul secundar =sociatul principal trebuie sa administreze asocierea cu buna credinta, manifestand prudenta si diligenta pe care le-ar arata in afacerea sa. ?rept urmare tot acesta trebuie sa tina inregistrarile contabile ale activitatii asocierii in participatiune si va fi raspunzator fata de asociatul secundar pentru proasta administrare a asocierii )lipsa profitului, pierderi provocate din culpa asociatului principal(. <n aceasta privinta asociatul aparent trebuie sa-l informeze periodic pe cel secundar asupra situatiei comertului desfasurat de asociere. % <!ligatiile asociatului principal fata de terti 3 caracteristica foarte importanta a asocierii in participatiune este aceea ca, operatiunile economice sunt efectuate e&clusiv de asociatul aparent. <n consecinta, tertii inc8eie contracte numai cu asociatul principal si niciodata cu asocierea, care nu are personalitate juridica,

181

sau cu asociatul secundar, care nu apare niciodata in raporturile juridice. ?rept urmare, tertii nu vor avea drepturi impotriva asocierii insesi si vor putea trage la raspundere numai asociatul aparent. <n aceasta situatie asociatul principal raspunde cu intreg patrimoniul sau, aspect care poate fi preintampinat numai prin constituirea unei societati in care asociatul sa aiba raspundere limitata, iar aceasta societate sa devina asociat principal in participatiune. b. <!ligatiile asociatului secundar - 3bligatiile asociatului secundar in raport cu cel principal =sociatul secundar are oligatia de a aporta bunuri pentru desfasurarea in comun a activitatii in asociere. Dl va suporta eventualele pierderi rezultate din activitatea asocierii, c8iar daca intreaga operatiune este efectuata de asociatul aparent. D&ceptia de la aceasta regula priveste situatia in care asociatul principal a cauzat pierderile prin culpa sa. - 3bligatiile asociatului secundar fata de terti <n principiu, asociatul secundar nu are nici o obligatie fata de terti. 1u toate acestea, doctrina a relevat cazuri in care si asociatul secundar poate fi tras la raspundere de catre terti, anume' - ?aca a administrat in fapt asocierea, pe cont propriu+ - ?aca a beneficiat in mod direct din actele juridice inc8eiate de terti cu asociatul principal. <n toate celelalte cazuri tertii nu vor putea ridica pretentii impotriva asociatului secundar. $. .urata contractului de asociere in participatiune ?urata asocierii poate fi limitata la durata estimata pentru realizarea obiectului asocierii sau poate fi nedeterminata. Specific asocierilor in participatiune este faptul ca in cadrul acestora un asociat actioneaza ca asociat titular, reprezentand asocierea in
182

raporturile cu tertii si deruland in nume propriu, dar pe seama asocierii toate operatiunile comerciale, iar ceilalti asociati - asociatii participanti care participa efectiv la asociere numai prin aport, care poate consta, asa cum spuneam, in sume de bani, bunuri, folosinta acestora sau c8iar prestatii, avand in sc8imbul aportului lor dreptul la impartirea beneficiilor si pierderilor obtinute pe urma asocierii. Beza a doua a alin. " al art. "$* din 1odul 1omercial prevedea ca singurul drept al asociatului participant este acela de a cere socoteala asociatului titular cu privire la aportul sau si cu privire la beneficii si pierderi.1u alte cuvinte, in cazul in care contractul de asociere nu prevede o clauza de restituire in natura a bunurilor aduse ca aport, asociatul participant nu are nici o posibilitate sa intervina in adminsitrarea asocierii. ;ai mult decat atat, asociatul titular nu poate fi gasit raspunzator pentru culpa sa in administrarea afacerii, c8iar daca asocierea ar inregistra pierderi. Botusi, asociatul principal va fi tinut raspunzator in cazul in care in mod intentionat va produce prejudicii asocierii. 6revederile legale au insa valoarea dispozitiva, raspunderea asociatului titular putand fi agravata sau diminuata in functie de acordul partilor. =sociatul titular va trebui de asemenea sa tina evidenta separata a veniturilor si c8eltuielilor inregistrate in legatura cu activitatea care face obiectul asocierii, trebuind sa dea socoteala pentru acestea printr-un decont lunar de venituri si c8eltuieli. 2. ;eneficiile si pierderile contractului de asociere in participatiune Heneficiile si pierderile rezultate din realizarea obiectului asocierii se distribuie intre parti proportional cu cotele stabilite de acestia prin contractul de asociere in participatiune. Dste important de subliniat cu privire la cotele de participare stabilite prin contract ca in cazul asocierii in participatiune aprecierea clauzelor leonine se face dupa reguli mai fle&ibile. =stfel, desi se va considera clauza leonina participarea unuia dintre asociati numai la pierderi, nu va fi apreciata la fel o clauza care sa prevada in beneficiul uneia dintre parti 007 din
183

beneficii si pierderi, ramanand celeilalte doar 7. <mpartirea poate fi de altfel si justificata daca asociatul caruia ii revine 007 este si asociatul titular, care isi asuma responsabilitatea atat in raporturile cu tertii, cat si in raporturile cu asociatii participanti. @enitul sau pierderea anuala realizata in cadrul asocierii, se distribuie asociatilor proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei conform contractului de asociere. @enitul net se considera distribuit si daca acesta ramane in asociere sau este pus la dispozitie asociatilor. =vand in vedere cele de mai sus, se pot identifica unele avantaje si dezavantaje in ipoteza stabilirii unei asocieri in participatiune. a.'vantaje 1ontractul de asociere in participatiune da nastere unui parteneriat fle&ibil care nu presupune formalitati comple&e de inregistrare si autorizare+ 6artile pot prevedea in contract orice tip de reguli pentru a stabili drepturile si obligatiile lor reciproce+ =socierea in participatiune nu poate fi supusa procedurii insolventei. !. .ezavantaje =sociatul principal raspunde nelimitat fata de terti pentru prejudiciile suferite de acestia ca urmare a activitatii asocierii in participatiune. 6e perioada e&istentei asocierii in participatiune, asociatul secundar pierde cel putin folosinta si posesia bunurilor aportate. =sociatul secundar nu are un control direct asupra administrarii pe care o desfasoara asociatul principal. 5.@ncetarea contractului de asociere in participatiune 1ontractul de asociere in participatiune inceteaza potrivit regulilor generale prevazute in materie de 1odul civil. ?esi incetarea acestui tip de contract se aseamana cu dizolvarea unei societati comerciale, in

184

cazul asocierii in participatiune nu intervine lic8idarea. <n mod normal, la incetarea contractului de asociere partile isi recapata bunurile pe care fiecare le-a aportat. Botusi, avand in vedere discutiile din doctrina referitoare la natura drepturilor pe care le pastreaza sau pierde asociatul secundar, este preferabila inserarea in contract a unei prevederi e&prese in sensul ca la incetarea contractului de asociere in participatiune asociatul secundar va redobandi deplina proprietate asupra bunurilor aportate. 1azurile in care contractul de asociere inceteaza privesc, de regula' -Dpirarea termenului stipulat+ - <ndeplinirea scopului propus+ - :alimentul oricaruia dintre asociati+ - =cordul partilor+

CAPITOLUL K SOLUIONAREA LITIGIILOR COMERCIALE

-<(/A:A0E' @0#:'0EAB<9 F=.A-G:<9A8:@

10)1) Di"&o3iii 2 n '!1ompetena general de drept comun n materia soluionrii litigiilor comerciale o au instanele judectoreti naionale. %n materie civil judectoriile au competen general )numit plenitudine de jurisdicie Fratione materiaeG(, fiind de competena tribunalelor doar litigiile ce depesc $# milioane de lei. %n materie comercial competena revine tribunalelor, cu e&cepia cererilor a cror valoare este de pn la litigii ce intr n competena judectoriilor. # milioane de lei inclusiv,

185

10)2) No'*

2 n '!-

#o*& $ n%

6otrivit normelor n vigoare )1odul de procedur civil(, instana competent a soluiona litigiile comerciale este cea de la domiciliul, reedina, fondul de comer sau sediul prtului. 6entru persoane juridice sediul poate constitui c8iar o filial, sucursal, agenie sau reprezentan a societii comerciale )Legea nr. #$! 00" privind reglementarea raporturilor de drept internaional privat(. 6entru societi sau asociaii fr personalitate juridic, competena aparine fie instanei domiciliului persoanei creia i s-a ncredinat direcia sau preedinia, fie, n lips, oricrui asociat, la instana domiciliului acestuia. ?ac sunt mai muli pri, cu domicilii, reedine, fonduri sau sedii diferite, este sufficient ca unul s aparin teritoriului Romniei pentru ca aciunea s poat fi judecat n Romnia. ?ac prtul din strintate nu are domiciliul cunoscut, competena aparine instanei romne, dac reclamantul are domiciliul sau reedina n ar. <nstana judectoreasc verific din oficiu competena sa de a soluiona litigiul n legtur cu care este sesizat, putndu-se recunoate competent sau putnd respinge cererea, ca nefiind de competena sa. < astfel de situaie apare n cazul n care prile, prin convenie, au recunoscut drept competent o instan ar!itral. .4.1 AR@ITRAFUL COMERCIAL Dste cunoscut faptul c n rile cu economie de pia bine dezvoltat, circa /#-0#7 din procesele comerciale ce decurg din e&ecutarea unui contract se soluioneaz pe cale arbitral, asta deoarece, judecarea unui proces comercial apelnd la instanele de drept comun ar dura ani de zile, datorit procedurilor greoaie i multiplelor grade de jurisdicie. =vantajele certe ale arbitrajului i anume o judecare mai rapid, mai puin formal, mai supl, fac din arbitraj o modalitate privilegiat de
186

soluionare a litigiilor. =vantajul major al arbitrajului l constituie ns confidenialitatea, prevzut de art. .$. lit.c 1. proc. civ., ce se impune ca o regul fundamental opus publicitii proprii procesului judiciar care se poate constitui uneori ca o grav sanciune comercial cu caracter destabilizator pentru pri. %n Romnia, arbitrajul comercial, aa cum este reglementat de 1artea a <@-a )despre arbitraj( din 1odul de procedur civil. 1a regul general, potrivit art. .*# din 1. proc. civ. persoanele care au capacitatea deplin de e&erciiu pot conveni s soluioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, n afar de acelea referitoare la drepturile asupra crora legea nu permite a se face tranzacia, adic litigiile privind statutul persoanelor, cele referitore la lucruri care nu sunt n comer, conflictele colective de munc, ori acele litigii privind lic8idarea judiciar. 3 meniune special poate fi fcut n legtur cu posibilitatea soluionrii pe cale arbitral a litigiilor din domeniul proprietii intelectuale,* soluia care se impune i care ntrunete cea mai larg adeziune n rndul specialitilor este aceea de a se considera arbitrabile litigiile avnd ca obiect drepturile patrimoniale care decurg din brevetele de invenii, inclusiv remuneraii suplimentare sau compensaii materiale, asta pentru c soluionarea acestora pe calea arbitrajului nu este n principiu, de natur a nclca ordinea public. 9eglementarea de !az a ar!itrajului privat n 9om,nia este cuprins n -artea a @D%a din -odul de procedur civil, nlocuit azi de Begea nr. 574 772. pentru modificarea -odului de procedura civila, a -odului familiei, a Begii contenciosului administrativ nr.&74 770 i a Begii nr.714 77& privind organizarea i functionarea -urii de -onturi. >oua reglementare constituie dreptul comun al oricrei forme de arbitraj privat voluntar'

187

V arbitraj Fad 8ocG i arbitraj instituional+ V arbitraj civil i arbitraj comercial+ V arbitraj intern i arbitraj internaional+ V arbitraj Pn dreptG i arbitraj Fn ec8itateG. 1) T'%"%$u'i!> Fo'*% + + 8ini$o'ii !0u'i"+i#i !':i$'!0u-ui &'i(!$ +' &$ &'i(!$ #on( nion!-% +

=rbitrajul reglementat de 1artea a <@-a este o cale convenional de soluionare a litigiilor. 6rin convenia arbitral E nc8eiat sub forma unei clauze nscrise ntrun contract )clauz compromisorie( sau sub forma unui nscris separat )compromis( - prile convin ca litigiul dintre ele s fie ncredinat spre soluionare instanelor judectoreti. Bribunalul arbitral i verific propria sa competen de a soluiona un litigiu i 8otrte n aceast privin. %nc8eind convenia arbitral, prile se oblig s accepte 8otrrea arbitral i s o e&ecute de bunvoie. 1odul de procedur civil consacr e&pres caracterul definitiv i obligatoriu pentru pri al 8otrrii arbitrale. %n plus, n msura n care 8otrrea arbitral nu a fost e&ecutat de bunvoie, ea se investete cu formula e&ecutorie, constituind titlu e&ecutoriu ce se e&ecut silit, ntocmai ca i o 8otrre judectoreasc. Legiuitorul a neles astfel s recunoasc i s reglementeze aceast form de jurisdicie convenional, dndu-i eficien prin asimilarea, n anumite condiii, a 8otrrii arbitrale cu o 8otrre judectoreasc. Se afirm, n general, c arbitrajul prezint, comparativ cu instanele judectoreti, o serie de !(!n$!0 , ceea ce e&plic spectaculoasa sa dezvoltare, mai ales n comerul internaional' o judecat mai rapid, mai puin formal, mai supl, mai ieftin. =firmaia conine, desigur, o doz de relativitate. unor persoane particulare )arbitri(, cu e&cluderea

188

>u se poate contesta ns c arbitrajul este apt s ofere o judecat mai apropiat de cerinele i spiritul relaiilor de afaceri, cel puin prin confidenialitatea sa i prin atmosfera mai puin adversial n care se desfoar. Soluionarea litigiului este ncredinat unor oameni de specialitate care se bucur de ncrederea prilor. %n cursul litigiului prile trebuie s se comporte cu bun-credin i s coopereze cu tribunalul arbitral pentru ca arbitrajul s se finalizeze printr-o dreapt 8otrre. :> Au$ono*i! + (oin% ! &%'i-o' %n concepia 1rii a <@-a, profund dominat de principiile liberalismului juridic, arbitrajul este o instituie bazat pe autonomia de voin a prilor. 18eia de bolt a arbitrajului o constituie convenia arbitral, nelegerea prilor de a recurge la aceast cale de soluionare a litigiului dintre ele. 6rile sunt libere, aadar, s recurg sau nu la arbitraj i, dac au optat pentru arbitraj, au latitudinea s-l organizeze i s stabileasc desfurarea lui cum cred de cuviin. =ceast regul, enunat n articolul .* alin. 1od de procedur civil, este pe larg e&plicitat n &o$ alineatul "' sub rezerva respectrii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum i a dispoziiilor imperative ale legii, &%'i"$!:i-i prin convenia arbitral sau prin act scris nc8eiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumit reglementare avnd ca obiect arbitrajul, no'* nu*i' !; &'i(in+ #on"$i$ui' ! $'i:un!-u-ui !':i$'!-, 7i Gn-o#ui' ! !':i$'i-o'; no'* + ' (o#!' !

&'o# +u'% pe care tribunalul arbitral trebuie s le urmeze n judecarea litigiului, inclusiv &'o# +u'! un i &' !-!:i- ; ' &!'$i3!' ! Gn$' #oninu$u- 7i 8o'*! Do$%'C'ii !':i$'!i, n general, orice alte norme privind buna desfurare a arbitrajului. %n lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat, astfel cum va socoti mai potrivit. ?ac nici
189

( n$u!-

#on#i-i 'i

&%'i ! #D -$ui -i-o' !':i$'!- ;

tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispoziiile prevzute n continuare n 1artea a <@-a. <ntervenia instanelor judectoreti n arbitraj nu trebuie s aduc vreo tirbire principiului autonomiei de voin a prilor. 18iar atunci cnd, n urma unei aciuni n anulare, desfiinnd 8otrrea arbitral, instanele judectoreti se vor pronuna, n fond, ele trebuie s se menin n Flimitele conveniei arbitraleG. c( R "& #$!' ! o'+inii !&u:-i# ; - 2ii) ! :un -o' *o'!(u'i 7i ! +i"&o3iii-o' i*& '!$i(

=utonomia de voin a prilor are ca limit respectarea ordinii publice, a bunelor moravuri i a dispoziiilor legale imperative. 1onvenia arbitral trebuie s se conformeze principiului nscris n articolul $ 1od de procedur civil, potrivit cruia nu se poate deroga prin convenii sau dispoziii particulare, la legile care intereseaz ordinea public i bunele moravuri. =tribuiile instanelor judectoreti i, mai ales, controlul judectoresc al 8otrrilor arbitrale se vor focaliza, n condiiile legii, asupra respectrii acestui principiu n ntreaga organizare i desfurare a arbitrajului. d( Au$ono*i3!' ! !':i$'!0u-ui Legiuitorul noii 1ri a <@-a a urmrit s realizeze o autonomizare a arbitrajului permanente mondial. Legislaiile moderne menin intervenia instanelor judectoreti n arbitraj, dar nu sub forma unei imi&tiuni n judecata arbitral, ci sub forma unui concurs ori a unei asistene la care pot recurge prile atunci cnd, din diferite motive, arbitrajul se afl n impas. %n concepia fa de de instanele judectoreti prin restrngerea constituie o interveniei acestora i lrgirea rolului arbitrilor i al instituiilor arbitraj. =utonomizarea arbitrajului tendin constant i bine marcat n evoluia arbitrajului pe plan

190

acestor legislaii, instanele judectoreti sunt Fune juridiction dCappuiG avnd Fa supportive and cooperative roleG. 1ontrolul asupra 8otrrilor arbitrale se e&ercit n limitele strict determinate de lege i urmrete, n general, respectarea ordinii publice i a principiilor fundamentale ale procedurii civile n vedere garantrii unei corecte judeci. =ceeai concepie este prezent i n 1artea a <@-a, atribuiile instanelor judectoreti n domeniul arbitrajului privat constnd n' -nlturarea piedicilor ce s-ar ivi n organizarea i desfurarea arbitrajului+ - controlul judectoresc al 8otrrilor arbitrale, efectuat prin' - judecarea aciunii n anulare i, n caz de admitere, judecarea litigiului n fond, n limitele conveniei arbitrale+ - nvestirea cu formul e&ecutorie a 8otrrii arbitrale+ - procedura recunoaterii i ncuviinrii e&ecutrii 8otrrilor arbitrale strine+ -e&ecutarea 8otrrilor arbitrale. =utonomizarea arbitrajului nu nseamn o ruptur fa de instanele judectoreti, ci nlturarea unor imi&tiuni de natur s transforme arbitrajul ntr-o ane& care trebuie s fie ndeaproape tutelar. 3 ruptur nu ar fi indicat i nici nu ar fi posibil, date fiind, pe de o parte, competena general a instanelor judectoreti n raport cu competena altor organe de jurisdicie, iar pe de alt parte, consacrarea, prin articolul " din 1onstituie, accesului liber la justiie. e( A':i$'!0 !+ Do# 7i !':i$'!0 Iin"$i$uion!- 1u toat autonomizarea arbitrajului fa de instanele judectoreti, acestea pstreaz o serie de atribuii care sunt mai largi n arbitrajul Fad 8ocG i mai restrnse n arbitrajul instituional. =ria de intervenie a instanelor judectoreti este deci diferit dup forma de organizare a arbitrajului. ?e aceea, mai nainte de a interveni n arbitraj, instanele

191

judectoreti trebuie s stabileasc dac se afl n prezena unui arbitraj Fad-8ocG sau a unui Farbitraj instituionalG. 1aracterizarea e&act a arbitrajului prezint interes practic ntruct o serie de atribuii care n arbitrajul Fad 8ocG revin instanelor judectoreti, n arbitrajul instituional revin instituiilor permanente de arbitraj. Sub aspectul organizrii arbitrajului, prile au, n virtutea 1odului de procedur civil, urmtoarele posibiliti' ( s organizeze arbitrajul fr o asisten din afar sau, eventual, numai cu asistena arbitrului )arbitrilor(+ "( s apeleze la o ter persoan fizic sau juridic )alta dect o instituie permanent de arbitraj(+ .( s recurg la o instituie permanent de arbitraj. =rbitrajul ad 8oc i arbitrajul instituional sunt noiuni legate de organizarea arbitrajului i nu sc8imb cu nimic natura litigiului sau modul lui de soluionare, acesta fiind supus aceluiai regim juridic n ambele forme de arbitraj. Noiun ! + !':i$'!0 !+ Do# ="!u o#!3ion!-> %n primele dou situaii ) ( i "( de mai sus(, tribunalul arbitral, adic arbitrul unic sau arbitrii nvestii s soluioneze un litigiu determinat' V se constituie numai cu ocazia ivirii acelui litigiu+ V funcioneaz pe timpul desfurrii acestuia+ V i nceteaz e&istena juridic odat cu pronunarea 8otrrii sau cu e&pirarea termenului de arbitraj+ 4n asemenea arbitraj este deci un arbitraj neinstituional, adic un arbitraj organizat de pri pentru soluionarea unui litigiu determinat, n afara unei instituii permanente de arbitraj. Noiun ! + in$ 'n!ion!%n cea de a treia situaie ).( de mai sus(, prile recurg, pentru soluionarea litigiului la o instituie special de arbitraj. 1artea a <@-a se
192

in"$i$ui

& '*!n n$% +

!':i$'!0 7i +

!':i$'!0

refer e&plicit n mai multe te&te la o asemenea instituie fr ns a o defini+ articolul .* din 1odul de procedur civil, atunci cnd spune c prile se pot referi n convenia arbitrar la Fo anumit reglementare avnd ca obiect arbitrajulG, are n vedere regulamentele i regulile de procedur arbitral adoptate de astfel de instituii sau de unele organisme internaionale, cum este Regulamentul de arbitraj al 1omisiei >aiunilor 4nite pentru dreptul commercial E 4>1<BR=L E din 0,2. 6entru ca o instituie s poat fi calificat drept instituie permanent de arbitraj este necesar s ntruneasc anumite #on+iii' V s aib n o:i #$u- "%u + !#$i(i$!$ organizarea arbitrajului privat voluntar, prestnd sau fiind apt s presteze un ansamblu de Fservicii arbitraleG care s faciliteze i s monitorizeze arbitrajul spre a se finaliza printr-o 8otrre definitiv i obligatorie pentru pri, susceptibil de e&ecutare silit+ V s aib o "$'u#$u'% o'2!ni3!$o'i#% &' "$!:i-i$%, cu activitate continu sau virtual continu, cu o conducere proprie i personal care s asigure secretariatul arbitrajului, cu o baz material corespunztoare+ V "% +i"&un% + un #o'& + !':i$'i , selectai pe anumite criterii, dintre care prile s aib facultatea de a alege arbitrii sau dintre care instituia de arbitraj s nominalizeze arbitrii n condiiile conveniei arbitrale i ale reglementrilor aplicabile+ V s se autoreglementeze, adic "% !i:% un ' 2u-!* n$ &'o&'iu de organizare i funcionare precum i ' 2u-i + =adar' O in"$i$ui mai nainte. A':i$'!0 in"$i$uion!- nseamn un arbitraj organizat de o asemenea instituie permanent, noiunea de organizare implicnd un ansamblu
193

&'o# +u'% !':i$'!-%.

& '*!n n$% +

!':i$'!0 nseamn o instituie care

ndeplinete condiiile de obiect, structur i funcionalitate, e&puse

de activiti sau servicii care duc la finalizarea arbitrajului printr-o 8otrre arbitral. 1ele mai multe instituii de arbitraj din lume )1urtea de arbitraj a 1amerei <nternaionale de 1omer din 6aris, =sociaia american de arbitraj, 1urtea de arbitraj de la Londra, <nstitutul de arbitraj al 1amerei de comer din Stoc98olm etc.( sunt instituii de arbitraj administrat sau de organizare. Dle presteaz servicii arbitrale, dar nu soluioneaz litigiul. Sunt structuri administrative, iar nu jurisdicionale. =semenea instituii sau centre de arbitraj nu se prezint ca o jurisdicie preconstituit ci, mai degrab, ca un mecanism administrativ i procesual destinat s faciliteze organizarea arbitrajului. 1ea mai cunoscut i mai vec8e instituie permanent de arbitraj din ara noastr este Cu'$ ! + se ocup i + !':i$'!0 #o* '#i!- in$ 'n!ion!- de pe !':i$'!0u- !+ lng 1amera de 1omer i <ndustrie. %n ciuda denumirii, aceast 1urte !':i$'!0u- #o* '#i!- in$ 'n #! 7i + Do#. %n ultimii ani au luat fiin i alte instituii de arbitraj pe lng camerele de comer i industrie judeene

@I@LIOGRAFIE . ANGBENI SMARANDA;VOLONCIU MAGDA; STOICA CAMELIA E .rept -omercial- Dditia a <@-a,Dditura 1.L.Hec9, Hucuresti "##/

194

")CARPENARU D STANCIU E .rept comercial roman, Ddiia a-@<-a , Dditura =.S.D., Hucureti, "##,. .)CRISTEA SILVIA; STOICA CAMELIA FLORENTINA E.rept comercial, Dditura =.S.D. Hucuresti "##* *. DEAL FRANCIS E:ratat de drept civil. -ontracte speciale, Dditia a<<<- a, actualizata si completata, Dditura 4niversul Muridic, Hucureti, "## . $. MONNA-LISA @ELU MAGDO - -ontracte comerciale, Dditura Bribuna Dconomica, Hucuresti "##*+ 2. STANCIU D.CARPENARU; CATALIN PREDOIU; SORIN DAVID; GBEORGBE PIPEREA - L 2 ! "o#i $!$i-o' #o* '#i!- . 1omentariu pe articole. Dditia *, Dditura 1.L. Hec9 Hucuresti "##0 ,) STANCIU D) CARPENARU - T'!$!$ + +' &$ #o* '#i!- 'o*Cn , Dditura 4niversul Muridic, Hucureti, "##0 /. I) TURCU; Insolven a co!ercial( reor0ani#area 'udiciar $i "ali!entul, Dditura Lumina Le&, Hucureti, "##".

LEGISLAIE . Con"$i$ui! Ro*Cni i E ;odificata si completata prin Legea de revizuire a 1onstitutiei Romaniei nr. *"0!"##., publicata in ;onitorul 3ficial al Romaniei, 6artea <, nr. ,$/ din "0 octombrie "##. ". Co+u- #i(i-. =doptat prin Legea nr."/, din ,.#,."##0, in vigoare de la octombrie "# , publicat in ;onitorul 3ficial nr. $ din "*.#,."##0 .) L 2 ! n') /1?1660 L 2 ! "o#i $%i-o' #o* '#i!- Be&t actualizat la data de #..#$."##/, avandu-se in vedere republicarea din ;onitorul 3ficial, 6artea <, nr. #22 din , noiembrie "##*. =ctul include modificarile din urmatoarele acte' - Legea nr. .#"!"##$ - Legea nr. 2*!"##2 - Legea nr. ** !"##2 - Legea nr. $ 2!"##2 - 3.4.5. nr. /"!"##, - 3.4.5. nr. $"!"##/. *. L 2 ! n') 29?1660. L 2 ! ' 2i"$'u-ui #o* 'u-ui Be&t actualizat la data de #..#$."##/, avandu-se in vedere republicarea din ;onitorul 3ficial, 6artea <, nr. *0 din * februarie 00/. $. L 2 ! n')52?1661) L 2 ! #on$!:i-i$%ii , republicata in ;onitorul 3ficial, 6artea < nr. *$* din /!#2!"##/. 2. L 2 ! n') 1 +in 21 8 :'u!'i 200, &'i(in+ o'2!ni3!' ! 7i 8un#ion!' ! #oo& '!i i, publicata in ;onitorul 3ficial nr. ," din "/ februarie "##$ ,. O'+on!n% + u'2 n% n') 11?2005 privind desfurarea activitilor economice de ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale, publicat n ;onitorul 3ficial nr. ."/ din "$ aprilie "##/

195

/. O'+on!n$! + u'2 n$! n') 119?2006 pentru instituirea unor masuri privind activitatea de inregistrare in registrul comertului, publicata in ;onitorul 3ficial, 6artea < nr.0"2 din .# decembrie "##0.

CUPRINS CAPITOLUL I' S31<DB=B<LD =5R<13LD............................................pag." CAPITOLUL II . 13>BR=1B4L ?D S31<DB=BD..................................." CAPITOLUL III. :<L<=LD, S414RS=LD S< =LBD SD?<< SD14>?=RD...** CAPITOLULIV.:4X<4>D= S< ?<@<X=RD= S31<DB=B<L3R 13;DR1<=LD......................................................................................*/ CAPITOLUL V. ?<X3L@=RD= S31<DB=B<L3R 13;DR1<=LD...............2" CAPITOLUL VI.6R31D?4R= <>S3L@D>BD<......................................../2 CAPITOLUL VII. B<BL4R<LD ?D 1RD?<B............................................ * CAPITOLUL VIII. 3HL<5=B<<LD 13;DR1<=LD................................... *# CAPITOLUL IK . 13>BR=1BDLD 13;DR1<=LD S6D1<=LD................ $. CAPITOLUL.S3L4B<3>=RD= L<B<5<<L3R 13;DR1<=LD.................... /. @i:-io2'!8i ........................................................................................ 0

196