Sunteți pe pagina 1din 7

Prezentare pentru seminar Dr.

Filip-Lucian Iorga

Miturile fondatoare.Intemeirea Romei. Religia romana


Studiul religiei nu se face informativ, ci formativ. n ceea ce-l privete pe istoricul religiilor, Mircea liade consider! c! scopul lui suprem "este s neleag, i s-i ajute i pe alii s neleag, comportamentul omului religios (homo religiosus) i universul su mental, ceea ce nu este deloc uor#$. d%ard &urnett '(lor definea religia prin e)presia "credina in Fiine Spirituale#*. +ames ,eorge Frazer arat! c!- "Prin religie ineleg o impcare sau o conciliere a puterilor superioare omului despre care se crede c direcioneaz sau controleaz cursul naturii i al vieii omeneti#.. /ezult! c! religia consist! din dou! elemente- teoretic i practic, adic! credin0a in puteri mai inalte ca omul i incercarea de a le face lor pe plac. " eligia este e!periena sacrului#, dup! cum sus0ine +oac1im 2ac13. Il continu! Mircea liade, precizand c! religia reprezint! "relaia omului cu sacrul din preistorie i pan in zilele noastre#4. Istoria religiilor este cu adevarat o istorie a culturii si a civilizatiei umane, intelegerea si asimilarea ei este o conditie esentiala pentru omul modern. Fiecare generatie isi cauta 5radacinile#,#originile#, e)istand asadar permanent o 5nostalgie a originilor#, iar istoria religiilor propune fiecarei generatii o fascinanta calatorie spirituala de descifrare a acestor enigme. In 56ostalgia originilor#, Mircea liade insista pe faptul ca 5pe "aza unei cunoasteri ar putea sa se dezvolte, la scara mondiala, un nou umanism#7. Mitul 8ntemeierii /omei i legendele primilor regi sunt deose9it de importante pentru 8n0elegerea religiei romane, dar aceast! summa mitologic! reflect! totodat! anumite realit!0i etnografice i sociale. venimentele fa9uloase care au prezidat naterea /omei ne relateaz! despre $: un grup de fugari de diverse origini i *: unirea a dou! grupuri etnice distincte; or, etnia latin!, din care a ieit poporul roman, este rezultatul unui amestec dintre popula0iile neolitice auto1tone i n!v!litorii indo-europeni co9or<0i din 0!rile transalpine. =ceast! prim! sintez! constituie modelul e)emplar al na0iunii i al culturii romane, 8ntr-adev!r, procesul de asimilare i de integrare etnic!, cultural! i
$ *

Mircea liade, Sacrul i profanul, tradus! din francez!, &ucureti, ditura >umanitas, *??*, p. $?@. d%ard &urnett '(lor, Primitive #ulture, vol. II, London, +o1n Murra(, $@A$, p. 3*3- "t1e 9elief in Spiritual +ames ,eorge Frazer, $he %olden &ough' ( Stud) in *agic and eligion, 2ords%ort1 ditions Ltd.,

&eings#.
.

>ertfords1ire, $AA., p. 4?- "&( religion I understand a propitiation or conciliation of po%ers superior to man %1ic1 are 9elieved to direct and control t1e course of nature and of 1uman life#.
3 4

+oac1im 2ac1, Sociolog( of /eligion, B1icago, Cniversit( of B1icago Press, $A37, p. $.. Mircea liade, La nostalgie des origines. MDt1odologie et 1istoire des religions, Paris, Editions ,allimard, 6icolae &acila, Istoria religiilor, ditura 6iculescu, p $F
Mircea liade, GIstoria credintelor si ideilor religioase#

$AF@, p. $$7.
7 F

Prezentare pentru seminar Dr. Filip-Lucian Iorga

religioas! s-a perpetuat p<n! la sf<ritul Imperiului F. Preocuparea oamenilor de stiinta care au folosit si relatarile miturilor cunoscute,au dus la cunoasterea,cat mai aproape de adevar, a modului in care s-a format si a evoluat acest popor,de-a lungul secolelor.Din datele ar1eologice reiese limpede c! 8ntemeierea oraului nu a fost opera unui "8ntemeietor# , dup! cum pretinde tradi0ia literar!. Hraul sa format treptat , prin unirea i contopirea diferitelor comunit!0i . Principala sursa de informatie cu privire la originile /omei o constituie scrierile autorilor antici- Plutar1, Iergilius si 'itus Livius. Fiecare din cei trei are propria viziune si a9ordare privind intemeirea /omei. Plutar1, unul dintre cei care a relatat vec1i legende transmise din generatie in generatie, are o tripla interpretare. Prima ar fi aceea ca- "Bonform unei legende, candva va fi navalit pamanturile 'i9rului un neam de oameni puternici si foarte numerosi. Dar 9astinasii au tinut piept cotropitorilor si pana la urma i-au infrant. In cinstea acestei iz9ande a fost inaltat un oras caruia i-au spus /oma, ceea ce inseamna putere.# = alta a9ordare ne relateaza ca, /oma a fost intemeiata de catre fugari din vec1ea 'roie. Se povesteste ca o parte dintre locuitorii ei au reusit sa evadeze din cetatea aprinsa, sa urce in cora9ii si sa porneasca spre apus. Boplesiti de durere, ei priveau de departe cum focul le distrigea cetatea. Balatoria lor a fost una lunga si plina de primeJdii. Pana la urma, in timpul unei furtuni puternice, ei au fost aruncati cu navele pe un tarm necunoscut. 'roienii co9oara pe uscat si osteniti de atata z9ucium, se culca. In timp ce toata lumea doarme, o femeie pe nume /oma, cerceteaza impreJurimile. a o9serva in apropiere un mare rau care se varsa in mare. /oma se intoarce, le trezeste pe femei si le spune ce a descoperit, si ca un loc mai 9un decat acesta nu pot gasi. a le-a propus sa ramana acolo iar pentru a-si opri 9ar9atii sa continue calatoria a dat foc cora9iilor. Kgomotul si agitatia propusa de arderea cora9iilor au trezit si 9ar9atii insa era prea tarziu pentru a mai face ceva. =stfel, au ramas pe acel tarm si au intemeiat un oras. Pamantul era 9ogat si vecinii prietenosi, asa incat acestora le mergea 9ine. Si ca semn de multumire au dat orasului numele femei care a dat foc cora9iilor, /oma. In scrierile lui Plutar1 mai e)ista si alte alte legende ce ofera si alte e)plicatii pentru numele orasului /oma. Din multitudinea de legende despre acest oras, cea mai verosi9ila este cea care leaga numele orasului de /omulus. =ceasta legenda era cunoscuta de catre toti locuitorii din /oma antica. Istoricul ugen BizeL considera ca Plutar1 face referire la legenda lui =eneas. =ceasta legenda a fost preluata si de istoricul 'itus Livius in 5=9 Cr9e Bondita#.+(" ur"e condita+, redactata 8n $3* de c!rMi, trateaz! istoria roman!, de la 8ntemeierea /omei Nconform legendei 8n anul F4. 8.>r.:, p<n! la moartea generalului Drusus 8n campania din ,ermania NA 8.>r.:. Din ea s-au p!strat numai .4 de c!rMi, c!rMile $-$? Ncuprinz<nd perioada F4. 8.>r. - *A. 8.>r.: Oi *$-34 N*$@ 8.>r. - $7F 8.>r.:, circa un sfert din num!rul iniMial, restul fiind cunoscut din rezumatul c!rMilor 37 - $3* Nperiochae: alc!tuit 8n secolul II.

Prezentare pentru seminar Dr. Filip-Lucian Iorga

'itus Livius a scris cea mai mare parte din opera sa 8n timpul domniei lui =ugustus, c<nd Imperiul /oman domina 8ntregul spaMiu mediteranean Oi trecea printr-o perioad! de 8nflorire cultural! Oi de prosperitate economic!. 'otuOi, simpatia sa se 8ndreapt! spre epoca iniMial! a /epu9licii /omane. Descrierile sale, care - 8n parte - transfigureaz! Oi idealizeaz! istoria timpurie a /omei, au tendinMa de a demonstra c! /oma, c1iar 8n timpurile 8nceputurilor sale modeste, se 9ucura de aceeaOi glorie Oi m!reMie ca su9 domnia lui =ugustus. n ceea ce priveOte izvoarele de informaMie, 'itus Livius a folosit materialul g!sit 8n cronicile deJa e)istente, f!r! a verifica autenticitatea faptelor relatate Oi f!r! a 8ntreprinde un studiu critic al documentelor istorice. (" ur"e condita, al!turi de creaMiile lui Iergiliu Oi >oraMiu, devine un suport ideologic al politicii reformatoare a lui =ugustus. 'itus Livius pune intemeierea /omei si inceputurile celei mai intinse puteri pe seama destinului , a vointei zeilor. Se vor9este despre un om no9il, nea,scapat cu viata din 'roiain urma raz9oiului cu grecii. nea, a aJuns,dupa multe peripetii pe apa si pe uscat,in Gcampia intinsaG numita Latium. Dupa nenumarate lupte, nea a intemeiat aici cetatea Lavinium,iar fiul sau,=scanius sau Iulius, o a doua cetate, =l9a-Longa, la poalele Muntilor =l9ani,in care a domnit. Dupa moartea lui =scanius in luptele duse de popoarele 9astinase, a urmat un sir intreg de regi care au domnit in cetatea cladita de el. Dup! moartea lui =scanius un ir 8ntreg de regi au domnit 8n cetatea cl!dit! de el. Cnul dintre acetia a fost 6umitor. Fratele s!u mai mic, =mulius l-a alungat de pe tron, iar pe fiica acestuia, /1ea-Silvia, a f!cut-o preoteas! a zei0ei Iesta, o9lig<nd-o astfel s! nu se mai c!s!toreasc! Nvestalele, sluJitoarele zeitei Iesta, erau o9ligate, prin Juramant sacru, sa ramana fecioare:. Prin aceasta, nici un urma al regelui alungat nu se mai putea nate pentru a r!z9una nelegiuirea f!cut! de el. 5 hea Silvia, constransa sa-si incalce legamantul de vestala, nascu doi gemeni si pentru ca socotea mai demn sa puna pacatul ei pe seama unui zeu , atri"ui aceasta paternitate incerta zeului *arte ' #u toate acestea , nici zeii , nici oamenii nu au putut-o ,eri de cruzimea regelui , nici pe ea , nici pe copii ' -estala este aruncata in temnita , iar copiii sunt condamnati sa ,ie aruncati in apa curgatoare a ,luviului $i"ru .# Boul 8n care se aflau cei doi micu0i a fost 8nt<i scos la mal de curen0i i ad!postit su9 un smoc1in. Se spune c! zeul Marte a trimis o lupoaic! s! al!pteze copii. Cn p!stor al regelui , Faustulus , i-a g!sit pe copii i i-a dus acas! so0iei sale care le-a devenit doic! i i-a crescut. Lupoaica, trimis! de Marte ca s!-i al!pteze pe gemeni, prefigureaz! voca0ia r!z9oinic! a romanilor. =9andonarea i al!ptarea sa de c!tre femela unei fiare s!l9atice constituie prima 8ncercare ini0iatic! pe care tre9uie s! o 8nving! viitorul erou@. Band 9aietii s-au facut mari,au devenit conducatori ai pastorilor care atacau si pradau prin impreJurimi. /emus a fost prins pe cand prada turmele regelui =mulius si a fost dus la palat. Faustulus l-a trimis pe /omulus in aJutorul fratelui sau,dezvaluindu-I si secretul

Prezentare pentru seminar Dr. Filip-Lucian Iorga

copilariei sale. /omulus a atacat cetatea si l-a eli9erat pe /emus,dupa care l-a ucis pe =mulius si l-a pus din nou pe tron pe 6umitor,9unicul sau. Bei doi frati au 1otarat ca,impreuna cu ceilalti pastori,sa intemeieze o noua cetate in tinutul in care crescusera,acolo unde 'i9rul,iesit din munti, se indrepta spre mare. ntre cei doi fra0i a iz9ucnit 8ns! un conflict - cine s! dea numele cet!0ii i cine s! c<rmuiasc! .6u s-au 8n0eles nici asupra locului unde tre9uia cl!dit! cetatea - pe dealul Palatin sau pe cel =ventin. 'ema 5fra0ilor Ngemeni: vr!JmaiG, ca i aceea a suprim!rii unc1iului Nsau a 9unicului:, cunoate i ea o larg! r!sp<ndire, 8n ce privete ritualul 8ntemeierii unui ora printr-o 9razd! Nsulcus primigenius:, s-au ar!tat paralelismele din nenum!rate culturi.A =u fost intre9ati zeii care le-au raspuns prin z9orul unor vulturi- doisprezece vulturi au z9urat in zorii zilei urmatoare deasupra capului lui /omulus si numai sase peste capul lui /emus;iar cetatea a fost numita /oma si cea dintai coli9a acoperita cu paie s-a ridicat pe dealul Palatin. /omulus a facut prima 9razda in Jurul dealului marcand linia zidurilor cetatii. /emus,suparat pe 1otararea zeilor,in semn de 9atJocura, a sarit peste 9razda trasa de fratele sau. /omulus l-a inJung1iat,spunand- G G=a s! piar! de acum 8nainte to0i aceia care vor 8ndr!zni s! sar! zidurile ridicate de minePG. =stfel a aJuns /omulus singurul st!p<n, iar cetatea 8ntemeiat! de el pe dealul Palatin a luat numele fondatorului ei - /oma. 5De acest sacrificiu s<ngeros, primul oferit divinit!0ii /omei, poporul 8i va aminti 8ntotdeauna cu spaim!. La mai mult de apte sute de ani dup! 8ntemeiere, >ora0iu 8l va mai considera 8nc! un fel de p!cat originar ale c!rui consecin0e tre9uiau 8n mod inelucta9il s! provoace pierderea cet!0ii, 8mping<ndu-i pe fiii s!i s! se masacreze 8ntre ei. 8n fiecare moment critic din istoria sa, /oma se va autointeroga cu spaim!, crez<nd c! simte ap!sarea unui 9lestem. La fel ca i la natere, ea nu 8i va fi aflat pace nici cu oamenii, nici cu zeii. =ceast! nelinite religioas! va ap!sa asupra destinului eiG.$? Hraul , loc de refugiu pentru sclavii fugari i pentru oamenii li9eri dornici s!-i sc1im9e via0a , ducea lips! de femei. n zadar a cerut /omulus cet!0ilor vecine ca fetele lor s! se m!rite cu noii locuitori ai cet!0ii- nimeni nu a vrut s! intre 8n leg!turi de familie cu oamenii f!r! c!p!t<i din /oma. =tunci /omulus, a recurs al un vicleug, i-a invitat pe locuitorii celorlalte cet!0i latine i s-au distrat, uit<ndu-se liniti0i la Jocurile desf!urate 8n cinstea zeilor. La un semn al lui /omulus, 9!r9a0ii din /oma s-au repezit i fiecare a r!pit c<te o femeie. &!r9a0ii str!ini, ne8narma0i n-au putut s! le apere i au fugit, 9lestem<ndu-i pe romanii care c!lcau 8n picioare legile ospitalit!0ii. =a a 8nceput r!z9oiul. Bet!0ile latine au fost 8nvinse uor, dar sa9inii, 8n frunte cu regele lor 'itus 'atius, mai puternici, au pornit contra /omei. Sa9inele, legate acum de am9ele cet!0i, au intervenit 8ntre cele dou! ta9ere, 8mp!c<ndu-i pe 9!r9a0ii i pe fra0ii lor. Bele

Prezentare pentru seminar Dr. Filip-Lucian Iorga

dou! cet!0ii s-au unit, formand un singur popor. /omulus si 'itus 'atius au domnit 8mpreun! peste poporul unit. Dup! ce i-a organizat /omei structura politic!, cre<nd senatul i adunarea poporului, /omulus a disp!rut 8n timpul unei furtuni violente i poporul l-a proclamat zeu$$. In pofida fratricidului s!u, figura lui /omulus a devenit i a r!mas e)emplar! 8n contiin0a romanilor- el a fost 8ntemeietorul i legislatorul, r!z9oinicul i preotul, 8n acelai timp $*. Crmatorii regi ai /omei dupa /omulus au fost 6uma Pompilius, 'ullus >ostilius, =ncus Marcius, 'arQuinius cel &atran, Servus 'ullius si 'arQuinius Super9us, completand cifra mitica de sapte regi. Inflorirea de scrieri grecesti si latine, de la sfarsitul /epu9licii si inceputul Imperiului, care evoca geneza orasului, a avut loc intr-o perioada cand insasi psi1ologia autorilor i-a facut sa deformeze involuntar realitatea. i aveau in fata oc1ilor o /oma cu mare putere politica si militara, si totul in istoria pe care o scriau tre9uia sa pregateasca aceasta maretie. Bontemporanii lui =ugustus nu puteau concepe un trecut in cursul caruia /oma se gasea unita prin legaturi comple)e cu alte orase care ii serveau drept dascali de cultura si de progres. Iiziunea falsa a unei /ome inc1ise in ea insasi s-a nascut din acest factor psi1ologic. /oma, plina de glorie si maretie, avea nevoie de un sim9ol pe masura si acesta a fost /omulus. La nnius, in =nnales, el este deJa regele fondator, unicul conditor. Interesul istoricilor romani se va e)tinde apoi asupra domniei lui, al carei continut va fi ela9orat incetul cu incetul, asupra marilor lui ispravi raz9oinice, in sfarsit la apoteoza si divinizarea sa. In secolul I i.>r., unii am9itiosi, precedandu-l ca atare pe =ugustus, vor sa para niste noi /omuli. Figura primului rege ia atunci trasaturi ideale si intruneste cele mai rare insusiri ale intemeietorului, ale capeteniei raz9oinice si ale omului politic. Legenda se incarca astfel de actualitate si primeste un spor de viata devenind o tema de propaganda. Figura lui /omulus i-a servit pe pretendentii la putere, rand pe rand, pe Sulla, pe Bezar si pe Hctavian, si s-a im9ogatit tot mai mult. n leg!tur! cu r!z9oiul dintre romani i sa9ini, Dumezil remarc! uimitoarea simetrie cu un episod central al mitologiei scandinave, anume conflictul dintre dou! noroade de zei, =senii i Ianii. ,eorges Dumezii su9liniaz! analogiile cu r!z9oiul dintre romani i sa9ini. Pe de o parte, /omulus, fiu al lui Marte i proteJat al lui lupiter, i tovar!ii s!i, r!z9oinici de temut, dar s!raci i lipsi0i de femei; pe de alt! parte, 'atius i sa9inii, 8nsemna0i prin 9og!0ie i fecunditate Nc!ci ei posedau femei:. =ceste dou! ta9ere sunt, 8n fond, complementare. /!z9oiul nu se termin! ca urmare a unei victorii, ci gra0ie ini0iativei so0iilor, 8mp!ca0i, sa9inii 1ot!r!sc s! se uneasc! cu tovar!ii lui /omulus, aduc<ndu-le acestora 9og!0ia. Bei doi regi, deveni0i tovar!i, instituie cultele- /omulus pentru lupiter unicul, 'atius zeilor lega0i de p!m<nt i de rodnicie, printre care figureaz! Ruirinus. 56iciodat!, nici su9 aceast! domnie, nici mai t<rziu, nu s-a mai auzit vor9indu-se despre

Prezentare pentru seminar Dr. Filip-Lucian Iorga

ne8n0elegerea dintre componenta sa9in! i componenta latin!, al9an!, romulean! a /omei. Societatea este des!v<rit aezat!.G Desigur, e posi9il, aa dup! cum cred numeroi savan0i, ca acest r!z9oi, urmat de o reconciliere, s! oglindeasc! o anumit! realitate istoric!, i anume fuziunea dintre 5auto1toniG i cuceritorii indo-europeni $.. Caracterele specifice ale religiozitii romane Dispozi0ia ametafizic! i interesul foarte viu Nde natur! religioas!P: pentru realit!0ile imediate, cosmice i istorice se dezv!luie de timpuriu 8n atitudinea romanilor fa0! de anomalii, accidente sau inova0ii. Pentru romani, ca i pentru societ!0ile rurale 8n general, norma ideal! se manifesta 8n regularitatea ciclului anual, 8n desf!urarea ordonat! a anotimpurilor. Hrice inova0ie radical! ec1ivala cu o atingere adus! normei- 8n ultim! instan0!, ea presupunea riscul unei re8ntoarceri la 1aos Ncf. o concep0ie similar! 8n giptul antic:. 'ot astfel, orice anomalie S minuni, fenomene insolite Nnateri monstruoase, ploi cu pietre etc.: S denun0a o criz! 8n raporturile dintre zei i oameni. Minunile proclamau nemul0umirea, 9a c1iar m<nia zeilor. Fenomenele a9erante ec1ivalau cu nite manifest!ri enigmatice ale zeilor; dintr-un anumit punct de vedere, ele constituiau 5teofanii negativeG. H dat! descifrat! semnifica0ia minunii, se f!cea apel la lustra0ii i ia alte rituri de purificare; c!ci aceste 5teofanii negativeG denun0aser! prezen0a unei murd!riri i aceasta tre9uia cu griJ! 8ndep!rtat!. La prima vedere, teama nem!surat! de minuni i de macul!ri ar putea fi interpretat! ca o spaim! n!scut! de supersti0ie. ra vor9! 8ns! de un tip particular de e)perien0! religioas!. B!ci prin intermediul unor atari manifest!ri insolite se angaJeaz! dialogul dintre zei i oameni. ,eniul religios roman se distinge prin pragmatism, prin c!utarea eficacit!0ii i, mai ales, prin 5sacralizareaGT colectivit!0ilor umane- familie, tri9, patrie. Bele9ra disciplin! roman!, fidelitatea fa0! de angaJamente, devotamentul fa0! de Stat, respectul religios pentru traditie si lege se traduc prin deprecierea persoanei umane- individul conta numai 8n m!sura 8n care apar0inea grupului s!u. =9ia mai t<rziu, su9 influen0a filosofici greceti i a cultelor orientale ale m<ntuirii, au descoperit romanii importan0a religioas! a persoanei. Baracterul social al religiozit!0ii romane, si 8n primul r<nd importan0a acordat! normelor sta9ilite intre oameni, sunt clar e)primate prin termenul pietas. Pietas desemneaz! asadar respectarea scrupuloas! a riturilor, dar i respectul fa0! de rela0iile naturale dintre fiin0ele umane. Pentru un fiu,pietas consta 8n supunerea fa0! de tat!l s!u; nesupunerea ec1ivala cu un act monstruos, contrar ordinii naturale, i cel vinovat tre9uia s! isp!easc! aceast! dezonoare cu moartea. =l!turi de pietas fa0! de zei, e)ist! pietas fa0! de mem9rii grupului de care apar0ii, fa0! de cetate i, 8n sf<rit, fa0! de to0i oamenii$3.

Prezentare pentru seminar Dr. Filip-Lucian Iorga

Baracteristica universului religios roman este si o e)traordinara toleranta fata de religiile popoarelor cucerite, cu conditia ca acestea sa nu pericliteze statul roman, institutiile romane, dreptul roman, sacralitatea romana etc, in ultima instanta destinul /omei. Boncluzionand, putem afirma ca, prin ratiune, severitate, formalism, romanii au sta9ilit un contact intre cele doua lumi, cea sacra si cea profana, intre zei si oameni.