Fisa de lectura

La tiganci
Mircea Eliade

1.Date despre autor

Mircea Eliade reprezinta pentru spiritualitatea romneasca una dintre cele mai remarcabile figuri, avnd o vasta creatie, att n ceea ce priveste lucrarile stiintifice, ct si pe tarmul beletristicii. S-a nascut la 9 martie 9!", ca al doilea fiu al capitanului #$eorg$e %eremia, care, din admiratie pentru %on &eliade-'adulescu, si sc$imba numele n Eliade( deci, dupa cum se vede, numele i-a fost oarecum predestinat lui Mircea Eliade, acesta a)ungnd un veritabil savant. *pera s-a, creata de-a lungul a sase decenii, cuprinde nuvele, romane, piese de teatru, literatura memorialistica, lucrari de indianistica, mitologie, folclor, etnografie, sociologie, antropologie, studii de istorie a religiilor. Lucrarile stiintifice reprezinta o latura importanta a operei lui Mircea Eliade, impresionnd mai ales prin varietatea problemelor abordate si prin rigurozitatea cu care le-a tratat. +a istoric al religiilor, Eliade a realizat una dintre cele mai cuprinzatoare sinteze ale e,perientei umane a sacrului, din preisorie pna n prezent. -n acest domeniu reprezentative sunt lucrarile. /0ratat de istorie a religiilor1 2 3aris, 4 9596 si /%storia credintelor si ideilor religioase11 2 4publicat n trei volume, n pragul vrstei de optzeci de ani6. 0ot din acest domeniu si sustine doctoratul n anul 977 cu sinteza 83si$ologia meditatiei indiene11 4studiu despre 9oga6, lucrare care la ndemnul comisiei, va fi publicata anul 97:, ntr-o noua forma, sub titlul /;oga, essai sur les origines de la m9sti<ue indienne1. Studiile despre 9oga sunt reluate n volumele. /0ec$ni<ues du 9oga1 2 4 95=6, /Le 9oga1, /%mmortalit> et libert>1 si /3atand)ali et le 9oga1. * alta zona a laturii stiintifice din opera lui Eliade, zona sistematic e,plorata de acesta, este cea a mitologiei, domeniu n care preocuparile sale se interfereaza cu cele ale lui Lucian ?laga, autor care a adus un punct de vedere original n cercetarea mitologiei romnesti. 'eprezentative n acest domeniu sunt cunoscutele lucrari. /Mitul eternei rentoarceri1, /Sacru si profan1,/@specte ale mitului1, /Ae la Bamol,is la #eng$is-&an1. 3rin rigoare si eruditie, prin capacitatea de a pune n valoare esentialul din cercetarea unor documente din cele mai variate domenii, opera stiintifica a lui Eliade s-a impus att atentiei cercetatorilor, ct si publicului larg. +ealalta componenta ma)ora a creatiei lui Mircea Eliade este literatura beletristica, n acest domeniu scriitorul remarcndu-se printr-o serie de romane si nuvele remarcabile din punct de vedere valoric. 3rin romanele lui Eliade literatura romna a cunoscut, totodata, o sincronizare cu cea europeana. -n mod firesc, n romane si nuvele se revarsa varietatea de subiecte insolite, de la problemele de orientalistica la Eros, moarte, moda, viata se,uala, mitologie, totul bazat pe o traire autentica. @utorul pledeaza pentru o literatura a autenticitatii, generata de e,perienta traita, pentru o

literatura scrisa ntr-un stil direct, nenflorit, amintind oarecum atitudinile estetice ale lui +amil 3etrescu. +reatia beletristica a lui Mircea Eliade cunoaste mai multe etape. 3rimele sale romane sunt asezate sub semnul creatiei lui @ndr> #ide si au ca decor %ndia. /%sabelle si apele diavolului1 2 4 9C96, /Maitre9i1- 4 9776 si /Santier1 2 4subintitulat /'oman indirect16, romane care l consacra definitiv n literatura. -n aceasta prima faza scriitorul e,perimenteaza /epicul pur1, romanul indirect, n care eroul, de obicei un tnar de o e,trema luciditate, obsedat de cunoasterea de sine, ncearca sa-si ordoneze e,perientele traite, consemnndu-le fidel ntr-un )urnal. 3entru romanul /Maitre9i1 autorul primeste premiul /0eDirg$iol-Eforie1, din comisie facnd parte 3erpessicius, +ezar 3etrescu, Mi$ail 'alea, #. +alinescu, Serban +ioculescu. -n romanele /-ntoarcerea din rai1 2 4 9756 si /&uliganii1 2 4 97E6 autorul este preocupat de destinul unei generatii dornice de transformare, care cauta solutii pentru redobndirea /paradisului pierdut1. 0ot aici se nscrie si romanul /Funta n cer1 2 4 9796. 0recerea ntr-o noua etapa n proza lui Mircea Eliade, proza de tip fantastic, o constituie romanul /Lumina ce se stinge1, o carte despre care Eliade nsusi spunea ca a aparut /ca o reactie inconstienta mpotriva %ndiei, ca o tentativa de a ma apara c$iar mpotriva mea1. +artile care vor aparea pna la razboi si c$iar dupa acesta desc$id o noua etapa n creatia autorului, continund o anumita directie desc$isa de Mi$ai Eminescu prin /Sarmanul Aionis11. -n romanele /Aomnisoara +$ristina14 97:6, /Sarpele1 si nuvelele fantastice /Secretul doctorului &onigberger12 4 95!6, /Fopti la Seranpore1 2 4 95!6, sunt dezvoltate mituri auto$tone sau indice. @tmosfera este ncarcata de mister, teama persona)elor se mbina cu fascinatia. -n /Aomnisoara +$ristina1 persona)ele traiesc un cosmar continuu. -n /Sarpele1 2 4 97"6 eroii traiesc sub semnul unei vra)i malefice, /o infinita voluptate, amestecata cu teroarea mortii1. E,perientele 9oga, levitatia, invizbilitatea, staau la baza unor aventuri fantastice povestite n /Secretul doctorului &onigberger1. -n / Fopti la Seranpore1 sunt relatate evenimente stranii, n care timpul si spatiul si pierd dimensiunile obisnuite. +u romanele si nuvelele de dupa razboi, fantasticul eliadesc intra ntr-o noua etapa. -n /-ncercarea labirintului1 Eliade precizeaza premisa imaginara a prozei fantastice din aceasta ultima etapa a creatiei sale beletristice. 'elatia /sacru-profan1, e,pusa n numeroase studii, se regaseste n romanul /Foptea de Snziene1 2 4 9EE 2 versiune franceza si 9" n limba romna6 si n volumele /Fuvele1 2 4 9:76, /3e strada Mntuleasa1 2 4 9:96 si /Fouasprezece trandafiri1 2 4 9=!6. Locul ales de Mircea Eliade drept cadru pentru aceste ntmplari fantastice este ?ucurestiul, un teritoriu mitic, ncarcat de mister, n care se consuma ntmplari bizare. /Foaptea de snziene1, cartea cea mai ampla a autorului, este totodata si o fresca realista a societati romnesti dintre ani 97:- 95=, n structura acestui roman fiind inserate si ntmplari dintr-un proiect de roman abandonat de Eliade 2 /@pocalips1. -n aceasta carte, finalul ec$ivaleaza cu o initiere. Moartea eroilor sugereaza /o regenerare, un

adevarat nceput de viata noua1. Mitul regenerarii se regaseste si n nuvele ca. /0inerete fara tinerete1 si /+urte la Aionis1. @sadar, n literatura romna, Mircea Eliade are meritul de a fi creatorul romanului e,otic. El este, de asemenea, cel mai reprezentativ autor de literatura fantastica. Mircea Eliade a fost distins cu titlul de /Aoctor $onoris causa1al universitatilor La 3lata 4@rgentina6, 'ipon +ollege, Lo9ola 4+$icago6, ?oston etc.. 3rin varietatea creatiei sale beletristice, prin profunda semnificatie a activitatii stiintifice Mircea Eliade a marcat, orin prezenta sa, cultura universala, el fiind cel mai cunoscut romn de peste $otare.

2. Date despre opera

2.1. Informatii generale(anul, locul aparitiei)
Fuvela 8La tiganci1 a fost scrisa la 3aris in iunie 9E9 si a aparut pentru prima data in revista 8Aestin1, de la Madrid, in decembrie 9:C, nr. C, p. 7-59, apoi in 8+uivant in e,il1, in anum 9:5. %n 'omania, te,tul a fost reprodus in 8Secolul GG1, nr.9, 9:" si a fost inclusa in volumul 8La tiganci si alte povestiri1, cu un studiu introductiv de Sorin @le,andrescu, Editura pentru Literatura, 9:=. Fuvela a fost tradusa si in limbile franceza4 9::6, mag$iara4 9":6, germana4 9"=6, olandeza4 9"C6, ce$a4 9=E6, neogreaca4 9==6, engleza4 9==6, slovaca4 9=96.

2.2. Explicatia titlului

0itlul te,tului are un inteles simbolic, acesta reprezentand lumea celalalta, in care timpul si spatiu isi pierd valoarea, insa este diferita de H lumea de dincolo I intrucat cei care pasesc in aceasta se pot intoarce inapoi, fiind totodata numele locului in care se va desfasura actiunea, imaginea de 8la tiganci1 conturandu-se incet, treptat. @cesta inseamna un spatiu straniu, izolat de lumea reala, cu trasaturi ce fac din el un taram edenic, cu o vegetatie lu,urianta si cu o atmosfera racoroasa, aflandu-se in contranst cu spatiul e,terior dominat de agitatia orasului si de caldura ingrozitoare. La inceput este prezentat ca fiind un locul despre care a discuta este considerat 8o rusire1,1de nepermis1, insa 8toata lumea vorbeste1. Misterul acestuia intriga spiritele umane, fiind considerat de unii ca un loc al absolutului sau un loc al necuratului. El provoaca atata incertitudine in sufletele oamenilor, insa este foarte interesant faptul ca nici unul nu indrazneste sa mearga acolo spre a dezlega acest sir de intrebari ce sta pe buzele tuturor. Fimeni nu stie nimic despre tiganci, nici macar cand si de unde au venit.

%ntrebarea H +ine sunt tigancile J I este una tulburatoare deoarece desc$ide spatiul presupunerilor, al irealului, ea avand o corespondenta directa cu semnificatia titlului. +$iar e,istenta propriu-zisa a unui astfel de loc in mi)locul orasului este un lucru greu de inteles pentru cine nu percepe altceva decat simpla realitate . H #avrilescule, mi-am spus, sa presupunem ca sunt tiganci, ma rog, dar de unde au ele atatia bani J * casa ca asta, un adevarat palat, cu gradini, cu nuci batrani, asta reprezinta milioane. I

2.3. Tipul textului

+onceputa la 3aris in =E9, nuvela intitulata 8La tiganci1 se ncadreaza in suita literaturii fantastice care continua traditia unui fantastic romanesc regasit in basme. proza eminesciana 48Sarmanul Aionis16 Ki in povestirile lui +aragiale 48La $anul lui Man)oala16. Eliade recunostea ca nca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri i chiar nuvele fantastice . Fantasticul apare in opera in cadrul acestui loc numit la tiganci , un loc sacru, cu fiinte initiale, in care timpul este perceput altfel, are o alta valoare fata de cel din viata cotidiana, normala. re!enta la"irinutlui este un alt argument spre a sustine faptul ca #a tiganci este o nuvela dominata de fantastic. $e asemenea, finalul neo"isnuit, drmul spre moarte, este o alta marca a acestui lucru, dupa cum afirma si Eliade % &'n nuvela mea este , i nu este o lume reala, o lume n care se traiete i se moare !i de !i.(

2.4. Volumul din care face parte

Eliade, Mircea- H Maitre9i, La tiganci, Foaptea de sanziene I, +uvant inainte, date biografice, selectii te,te si comentarii de Mircea &andoca, Editura #aramond, ?ucuresti, 99=, p.="- C5

2. . !precieri critice
H Ln farmec cu totul aparte, senin, obtinem prin fantastic in H La tiganci I, un giuvaier al literaturii lui Mircea Eliade, constructie de un ec$ilibru si de o armonie clasice. 0impul e o iluzie. #avrilescu crede ca a ramas H la tiganci I doar cateva ore, insa cand iese de la ele afla ca au trecut doisprezece ani de cand au disparut, pentru cunoscuti, fara urma. 4M6 +ele trei fete, o tiganga, o grecoiasca si o evreica, care ii cer sa g$iceasca tiganca, il invita prin asta sa se abandoneze )ocului, H mantuit azur I, parasind tot ce-l leaga de lumea de afara inclusiv amintirileM Aansul celor trei fete goale . o $ora de iele. ?ordeiul devine palat fermecat, si #avrilescu incearca uimirile lui @bu-&assanM Ae un comic singular, in care incape si negatia lui, sunt situatiile urmatoare reintroducerii profesorului de pian in timpul obiectiv. Festiind ca banii pe care ii are in portmoneu nu mai sunt buni, #avrilescu se vede pus in tramvai, care intre timp se scumpise, intr-o situatie delicata. I4Aumitru Micu, 9:96. Eugen Simion remarca . H @manuntul ca eroul este un artist4cineva, altfel zis, care vrea sa creze o alta realitate, o realitate iluzorie6 nu este )

fara semnificatie. #avrilescu vede realitatea zilnica prin oglinda iluziei lui4arta6. +a pianist el traieste frecvent pe alt portativ4plan6 al e,istentei. @rta e, de altfel, orgoliul si forma lui de aparare4M6.Semnele se inmultesc, inutil a le urmari pe toate, ele sunt strecurate discret intr-un te,t ce nu respira un sentiment de teroare, de frica e,istentiala. Eroul lui Eliade este suspect de calm, nici una din incercarile nefiresti prin care trece nu-l tulbura atat de tare incat sa devina an,ios. Aupa scurta scena in care obiectele il incon)oara amenintator, #avrilescu revine la starea normala. El pune totul pe seama unei confuzii provocate de caldura. +aldura e, de altfel, factorul climatic decisiv in povestire. La prozatorii fantastici de tip gotic4la &offmann si c$iar la 3oe6, fantasticul este o floare a noptii, enigmaticul are nevoie de complicitatea intunericului si a cetii ( in nuvelistica lui Eliade totul se petrece la lumina zilei. @bia daca umbra, racoarea scot eroul de sub tirania luminii. Moartea e o topire lina intr-un vis nedesprins inca de starea de veg$e. 3rins in )ocul celor trei fete4trei iluzii6 #avrilescu refuza sa ia lucrurile in serios, sentimentul sau sincer e ca la mi)loc nu e decat o farsa din care trebuie sa iasa. %n termeni e,istentiali am putea spune ca #vrilescu nu vrea sa ia act de conditia lui, refuza sa-si asume destinul tragic. +$estiunea are o anumita semnificatie in proza lui Mircea Eliade. El atrage in mod deliberat indivizi simpli pentru a revela in ei o realitate spirituala profunda. I Ficolae Manolescu . H Sedusi de aceasta lume reala si ireala a povestirilor, nu ne dam seama de la inceput de arta rafinata a povestitorului. +e arta N 'ecitind, incepem sa remarcam anumite repetitii si stereotipii ( dar, in loc ca interesul nostru sa scada, el creste, caci acum stim mai multe si ne atrag in alt fel semnele presarate la tot pasul, ca niste capcane, in impre)muirea naratiunii. Oedem un omulet, nu prea tanar, daca nu totdeauna batran, cautand din oc$i ceva, o casa, un numar de poarta, il vedem intrand usor in vorba cu strainii, mereu afabil, volubil, vorbaret, indiscret, desi moare de caldura4H caldura mare N I6 si-si sterge apasat obrazul cu batista, pe care o leaga apoi in )urul gatului.4M6 3oate ca misterul cel mai mare este, in aceste povestiri pline de toate misterele, acela al artei literare ( sta in puterea ei sa ne incante, sa ne tulbure, sa ne transforme in niste copii fermecati si entuziasti, cu oc$ii stralucind de bucurieM I. HLegatura dintre taramul profan si cel mitic in care el patrunde este mediata de una din H tiganci I. #avrilescu este a)utat sa razbata in noul spatiu deoarece el nu este initiat. 4M6 +easul devine un instrument inutil, ce se opreste intr-un moment de perfectiune a timpului, in )urul simbolicei cifre trei. I4#$eorg$e #lodeanu, 9976. Eugen Simion mai adauga in 9": . H 0e$nica epica este, dimpotriva, complicata in nuvela H La tiganci I, indiscutabil o capodopera a fantasticului romanesc4M6 @ citi simbolurile intr-un te,t cu suprafete realiste netede e a dezvalui mesajul ascuns in straturile adanci ale creatiei. %n H La tiganci I ele sunt numeroase, mascate de vorbe banale. La urma, cand c$eia povestirii a fost gasita, vedem ca detaliile acopera in c$ip ingenios simplu realitatea mitica4sa-i spunem astfel, desi nimic solemn nu se petrece aici6 a povestirii I. 3etru Mi$ai #orcea, in 997, afirma . H Lnele dintre persona)ele romanelor sau nuvelelor lui Mircea Eliade cauta cu infrigurare calea spre *

sfintenie ( tragismul conditiei lor consta in faptul ca nu o gasesc. Mircea Eliade a gasit, insa, un ec$ivalent modern al sfinteniei . el a iesit, prin creatie de inalta valoare, din meandrele labirintului in care l-a aruncat epoca lui. 3oate ca sfintii cei adevarati ai epocii noastre sunt marii creatori de valori artistice, stiintifice, filozofice si, de ce nu, religioase-intr-un cuvant marii creatori intru spiritualitate. I

3.1."e#umat
*pera H La tiganci I este compusa din opt episoade distincte. @stfel, nuvela se desc$ide cu episodul calatoriei cu tramvaiul, in care sunt prezentati pasagerii, cu domnul #avrilescu in prim-plan, autorul surprinzand discutiile lor despre vreme dar si reactiile lor referitoare la lumea, atat de straina lor, a tigancilor. 'ealizand ca si-a uitat servieta la doamna Ooitinovici, matusa *tiliei, o eleva de-a dansului-el fiind profesor de pian. +oborand din tramvai, spre a se intoarce catre casa acesteia, el incepe sa derileze, coplesit de caldura. %ncearca sa astepte tramvaiul in statie, insa nu rezista si incepe sa mearga, pana ce a)unge in fata curtii tigancilor. @ici se uita visator in curte si vede o tanara ce-l ademeneste inauntru, ducanu-l intr-un bordei. +ici incepe cel de-al doilea episod, ce se desfasoara in planul irealului. +cesta incepe cu discutia cu batrana, in care el ii da trei sute de lei si-l pune sa-si aleaga fetele. +stfel, el s-a ales cu o tiganca, o grecoaica si o ovreica. +cesta continua cu episodul intalnirii cu cele trei fete. @cestea ii cer s-o identifice pe tiganca, insa nu reuseste deoarece inca nu era gata pentru plecarea definitiva si tinde mereu sa le povesteasca despre Elsa si &ildegard. Ain cauza caldurii el bea multa cafea si deoarece fetele incep sa-l invarteasca puternic, el lesina, incepand sa viseze.

0rezindu-se, el intra intr-o cautarea labirintica, in care bordeiul se transforma intr-un labirint si, pornind in cautarea fetelor,intalneste tot felul de obstacole, in final trezeste nvaluit intr-o draperie asemenea unui giulgiu, fiind mbracat cu niste $aine necunoscute. cu tunica Ki niKte salvari de matase galbena. Firul epic continua cu episodul reintalnirii cu baba, in care cei doi sunt surprinsi discutand despre seara trecuta, insa, domnul #avrilescu, auzind sunetul tramvaiului trecand in strada isi reaminti de doamna Ooitinovici si pleaca grabit. 'ncepe al cincilea episod, si anume calatoia cu tramvaiul ce ii dezvalui un aspect ciudat. calatorii nu mai erau la fel de amabili, nu mai intrau la fel d usor in vorba ca in ultima calatorie. @l saselea episod e format din popasul facut la doamna Voitinovici ce ii trezeste alte semne de intrebare, el descoperind ca doamna nu mai locuia acolo de opt ani si c$iar ca *tilia se casatorise. Aezamagit, pleaca, facand ultima sa calatorie cu tramvaiul., cand descopera ca bancnotele se sc$imbasera, biletul se scumpise, iar a vorbi despre H la tiganci I devenise de nepermis in fata unei doamne. Episodul popasului in fata propriei locuinte il face pe #avrilescu sa realizeze ca lumea c$iar se sc$imbase, c$iar ca a sa c$eie de la casa nu mai se potrivea. 0ot incercand, batand in usa si sunand, el a reusit sa irite vecinii care i-au spus ca a gresit adresa deoarece acolo locuia domnul Stanescu, care era plecat la bai. Aezamagit, el se $otari cu greu sa intre in carciuma din colt. Discutia cu patronul carciumii ii lamureste cateva din neclaritatile sale, afland ca Elsa se intorsese in #ermania acum doisprezece ani, imediat dupa disparitia misterioasa a sotului ei. El realizeaza ca nu mai apartine acestei lumi si se intoarce la tiganci, cu un bir)ar ce, in sc$imbul companiei, se $otaraste sa nu-i ceara bani, incepand astfel ultimul episod. @ici ii da babei ultima suta pe care o avea, si ea-% spune ca nu mai e decat nemtoaica si ca trebuie sa numere sapte usi si abia apoi sa bata. @metit, trece de usa, insa reuseste,batand la una din usi, s-o gaseasca pe scumpa sa &ildegard ce-l trage afara, in curte, apoi s-au urcat in bir)a, fata cerandu-i bir)arului sa-i dupa spre padure, pe drumul H cel lung I, pierzandu-se intr-o ambianta a umbrelor.

3.2. $ersona%e

Gavrielescu este persona)ul principal este prezentat ca un profesorul de muzica , ce isi retraieste ca intr-un vis ,intreaga viata. 3rima secventa , cea a calatoriei cu tramvaiul, prezinta dimensiunile omului obisnuit, preocupat de e,istenta cotidiana. El se considera H un om norocos I numai pentru ca isi gaseste un loc liber in tramvai. El intra usor in discutie cu ceilalti calatori, discutand aspecte ale vietii cotidiene. Aiscutia reprodusa secontureaza in )urul misterului creat de locul numit H la tiganci I. %n convorbirea purtata, el isi dezvaluie identitatea . H pentru pacatele mele, sunt profesor de pian. Bic pentru pacatele mele, adauga incercand sa zambeasca, pentru ca n-am fost facut pentru asta. Eu am o fire de artistM I. El aduce in discutie faptul ca H pe linia asta umblu de trei ori pe saptamana. Si aud mereu vorbindu-se de tiganci. Ae multe ori miam pus intrebarea . H #avrilescule, mi-am spus, sa presupunem ca sunt tiganci, ma rog, de unde au ele atatia bani J * casa ca asta, un adevarat palat, cu gradini, cu nuci batrani, asta reprezinta milioane I. I

Eroul realizeaza la un moment dat ca si-a uitat servieta cu partituri la una din ele, fapt ce demonstreaza lipsa sa de concentrare, adevarata sa H fire de artist I pe care o considera vinovata pentru aceasta. Se $otaraste sa se intoarca spre a o recupera. Arumul intre statii pe )os este marcat de o serie de semne care anunta intrarea eroului intr-o aventura. #avrilescu isi motiveaza intrarea in casa tigancilor prin dorinta de a gasi si infrunta aventura. El asculta de un glas venit de dincolo, o voce care il c$ema staruitor sub umbra imbietoare a nucilor, parca un glas de dincolo, mergand masinal spre gradina tigancilor. @colo il intampina o 8neasteptata si nefireasca racoare1. 'aceala pamantului ii va primi curand tot trupul. Se poate observa cu usurinta o oboseala atrupului si limba)ul confuz al acestuia 48ramase o clipa derutat, zambind1, 8inainta incet, cu capul lasat usor pe spate, privind crestetele inalte ale arborilor.1, 8sovaie1,1#avrilescu o urma fascinat. dar dupa cativa pasi se opri, parca ar fi vrut sa spuna ceva16. El trece din real in ireal fara sa stie ca a parasit lumea comuna 8de aici1pentru lumea vesnica 8de dincolo1. Eliade apeleaza si la limba) spre a-si caracteriza, indirect, persona)ele. @stfel, prin repetarea propozitiei 83rea tarziuN 3rea tarziuN1 ,rostita identic la intrarea si la iesirea de la tiganci rasuna ca un ramas bun adresat realului, dovada a faptului ca el, oarecum, este constient de trecerea ireversibila a timpului. #avrielescu este de fapt o enigmal, el se pierde, intra in alt timp. 3rin inovatie se poate declansa delirul, o apropiere de moarte, de piere a memoriei. Eliade vrea sa realizeze imaginea unui om mediocru, datorita pacatului initial ce se vrea plin de personalitate, si ce-si alege modelul pe colonelul LaPrence. %n fata mortii constiinta are o activitate e,cesiva. *mul are revelatia ca viata i-a fost determinata de povara renuntarii la &ildegard, ce l-a transformat intr-un om nefericit, de unde apare si dorinta sa de a vorbi pentru a stopa mustrarile de constiinta. Ln aspect foarte interesant este faptul ca naratorul relateaza doar cat intelege si descopera #avrilescu, fara a se si identifica cu el. #avrilescu nu are trasaturi fizice, insa este dominat de trasaturi ce incura)eaza aceasta confundare a planurilor si trecerea sa ,in mod inconstient, din plan in plan 4distrat, vorbaret, politicos si curios6, acestea fiind pastrate si c$iar usor nuantate. El are o viata marcata de un esec, fapt ce ste ec$ivalent 2pentru el- cu pierderea paradisului.

Baba este un persona) secundar al operei, ce poate simboliza cainele cu doua capete care pazea intrtarea in %nfern 4 din mitologia greaca6, ea aparand in cadrul nuvelei doar la intrarea si iesirea lui #avrilescu din locul numit H la tiganci I.

Tiganca, grecoaica si ovreica pot fi percepute ca cele trei 3arce, ce stabilesc destinul, cele trei gune, de care vorbesc mitologiile indiene, sau cele trei Mume, de care aminteste opera goet$eana, aparitii fantomice, ce se arata din cand in cand profanilor, urmandu-si propriile cai pentru a-si face simtita prezenta . H odaia incepuse sa se lumineze intr-un c$ip misterios, ca si cum ar fi fost trase incet. Foarte incet, lasand sa

/0

patrunda treptat lumina dupa-amiezii de varaM nici o perdea nu se miscase, inainte de a da oc$ii cu cele trei tinere fete. I +ele trei fete, sunt de o frumusete ireala, cum numai niste fiinte divine pot sa fie, de o tinerete e,ploziva, care le ofera un farmec aparte ( ele sunt intrupari, viziuni fantastice, care nu pot sa imbatraneasca . H +ea care facuse un pas spre el, pe de-a-ntregul goala, foarte neagra, cu parul si oc$ii negri, era fara indoiala tigancaM @ doua, si ea goala, dar acoperita cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb si stralucitor ca sidefulM nu putea fi decat grecoaica. @ treia, fara indoiala, era ovreica . avea o fusta lunga de catifea visinie, care-i strangea trupul pana la mi)loc, lasandu-i pieptul si umerii goli, iar parul bogat, rosu aprins, era adunat si impletit savant in crestetul capului. I * imagine perfecta, pe care fiintele realului nu o pot avea. Aar #avrilescu nu stie acest lucru, el considerand ca in fata lui se afla simple simple fete tinere, surprinse intr-o secventa de timp favorabila.

Birjarul este un persona) secundar al nuvelei. @cest barbat fusese in tinerete dricar, adica ii traversa pe cei morti de pe taramul acesta pe celelalt taram, putand fi denumit c$iar mesager al mortii. @cesta vorbeste cu incantare despre H marea trecere I.

3.2. Valoare artistica

*pera 8La tiganci1, scrisa de Mircea Eliade este, din punct de vedere artistic, minunat redactata. +u a)utorul figurilor de stil, el reuseste sa creeze intr-un mod remarcabil delirul persona)ului principal . prin repetitii el realizeaza

//

ambiguitatea limba)ului acestuia4H si ce gradina NM +e gradina N MI, H umblu cu tramvaiul asta de trei ori pe saptamana I, H sunt artist I, H am suflet de artist I6, epitetele4H inainta incet I, H neasteptata, nefireasca racoare I, H covoare groase si moi I, H mare zambet I, H trup nefiresc de alb I6, personificarile 4H crestetele inalte ale arborilor I6, metaforele4H infinita tristete I, H parfum sfios I6 si comparatiile 4H incepu sa se lumineze intr-un c$ip misterios, ca si cum perdelele ar fi fost trase I, H trup stralucitor ca sideful I, H se simti infasurat4M6 ca si cum ar fi fost legat si impins intr-un sac I6 a)uta la conturarea imaginii locului de H la tiganci I si totodata a nebuniei interioare a profesorului. 3rin inovatie se poate declansa delirul, o apropiere de moarte, de piere a memoriei. Faratorul relateaza doar cat intelege si descopera #avrilescu, fara a se si identifica cu el, el fiind doar aluziv, de unde apare si ambiguitatea te,tului, interpretarea relativizata, discursul eliptic, discontinuu creat de #avrilescu prin oscilarile lui intre real si fantastic. Aeci, te$nica naratica este una inovatoare. Faratorul isi interzice orice interventie subiectiva in te,t. El nu poate da nici o e,plicatie intamplarilor , inainte de a fi gasita c$iar de catre persona) si cum acesta nu intelege ce i se intampla autorul sugereaza prin cuvintele lui &ildegard ,semnificatia scenariului oniric. Ae aceea te,tul este ambiguu. Limba)ul folosit contine putine ar$aisme 4H salvarii I, H pantec I, H leoarca I6 si forme populare ale cuvintelor H pana oi intra in bordei I6, insa apar si numeroase neologisme 4H iluzii I, H derutat I , H partituri I6. Labirintul pe care-l parcurge eroul este un simbol intalnit si in literatura romantica4de e,emplu, in H Sarmanul Aionis I de Mi$ai Eminescu6. +ifra trei este un alt motiv folosit de Eliade in aceasta opera,ea aparand de cateva ori in cuprinsul nuvelei 4de trei ori se plimba cu tramvaiul, de trei ori este rugat de fete sa le g$iceasca, de trei ori nu reuseste, se opreste de trei ori sa se clarifice6. +ifra trei este primul numar fundamental considerat4de c$inezi6 perfect, e,presie a totalitaii, a desavarsirii, avand c$iar, la unele popoare, sensuri secrete. Ea, la poporul roman, reprezinta inceputul unei noi e,istente, fiind numarul nivelurilor fundamentale ale e,istentei omenesti4trecut, prezent si viitor6. Faptul ca actiunea nuvelei se desfasoara pe parcursul a doisprezece ani, timp ce ec$ivaleaza cu un an cosmic, ca si in H Foaptea de Sanziene I, este un alt argument al tendintei lui Eliade catre mitic, atat in spatiu cand si in timp.

/2

4. $arere personala 3arcurgand opera H La tiganci I de Mircea Eliade am realizat-intr-un mod surprinzator de placut- cat de inventiva poate deveni mintea umana. Si mai mult . e,ista persoane ce c$iar o folosesc N *ricum, m-a impresionat profund modul in care Eliade si-a conceput nuvela. Ain punctul meud e vedere, labirintul nu este numai unul fizic, situat in interiorul bordeiului H tigancilor I, ci este si unul spiritual, format din oscilarile ce-l domina pe #avrilescu, evadarea din acesta fiind sansa de supravietuire. El incearca sa se impotriveasca, insa ispita este prea mare, el realizand, in final, c$iar ca nu mai are nici un sens s-o faca 4H #avrilescu intelese ca nu va putea rezista mult I6. *arecum, acest c$in interior mi s-a parut putin cam prea e,agerat, mult prea fantastic- sa fim seriosi . ce om s-ar fi comportat asa JN Aoar, probabil, unul cu probleme mintale serioase. Si el, ca un adevarat H artist I parca nu-si merita asemenea poveste, asemenea viata. Ae)a fusese pedepsit ca traise departe de scumpa sa &ildegard. 3robabil si Eliade sesizeaza acest lucru, caci ii ofera, in final, cateva momente de fericire . o iluzie a mortii alaturi de aceasta fiinta atat de draga lui. Eliade tinde, in gerenal, spre puritate, a sufletului, a locului si a timpului, spre H sacru si profan I si incearca sa-l salveze oarecum pe #avrilescu de a trai in mediocritate, de a merge H de trei ori pe zi cu tramvaiul I si de a purta discutii banale cu niste calatori la fel de plictisiti ca el. Aoar este un erou, nu J

/3