Pe baza originii sale, din latinescul persona care se refer la mtile utilizate de actori, putem spune c termenul de personalitate

se refer la aspectele exterioare i vizibile ale unei fiine umane, impresia pe care aceasta o las altora.

Termenul de personalitate reprezint ansamlul trsturilor psihice ale unui individ, un macrosistem al invarianilor informaionali i operaionali, ce se exprim constant n conduit i sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect( Paul Popescu-Neveanu Dicionar de Psihologie ).

Tulburrile de personalitate reprezint un sumum de experiene interioare, modele de relaionare, comportamente adnc nrdcinate, persistente, care sunt cotate de ctre societatea din care provine individul ca deviante.

Dei comportamentul deviat este marcat, se poate constata i afectarea altor domenii ale psihismului: Cogniii Afectivitate (intensitate extrem, labilitate) Funcionalitate interpersonal defectuoas Scderea pragului perceptiv

Se poate vorbi despre tulburri de personalitate (psihopatii) doar dup formarea personalitii, dup vrsta de 18 ani. Tulburrile de pesonalitate constituie variaii extreme ale trsturilor de pesonalitate. Psihopatiile nu reprezint maladii psihice, ci tulburri ale interaciunilor interumane.

Statisticile americane apreciaz prevalena psihopatiilor la 5-15%, cu o preponderen a personalitii antisociale de 5,8%. Brbaii Antisociale Schizoide Anancaste Femeile

Histrionice Dependente

Grupa A: - tulb. de pers. paranoid - tulb. de pers. schizoid ciudai, excentrici - tulb. de pers. schizotipal Grupa B: - tulb. de pers. antisocial dramatici, - tulb. de pers. histrionic instabili - tulb. de pers. narcisic capricioi - tulb. de pers. emoional-instabil Grupa C: - tulb. de pers. evitant - tulb. de pers. dependent - tulb. de pers. obsesiv-compulsiv (anancast) - tulb. de pers. fr alt specificare

fricoi

CAUZE: -determinism genetic pentru tulburarea de personalitate de tip paranoid; - istoric familial de schizofrenie si tulburare deliranta; - posibil un comportament invatat: copii expusi la manie, furie din partea adultului, care determina un mod de a gandi paranoic, ca modalitate de a face fata stresului, gandire care mai tarziu grefeaza personalitatea individului;

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:

Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de contexte, asa cum este indicata de 4 sau mai multe din urmatoarele:

 Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti il

exploateaza, il ranesc sau isi bat joc de el Preocupare cu indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau increderea partenerilor sau asociatiilor Retinerea de a aface confidente celorlalti datorita temerii ca informatiile vor fi folosite malitios impotriva sa Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne

 Permanent ranchiunos, este neiertator cu insultele,

injuriile sau amenintarile Isi simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru sa fie evident altora si reactioneaza suparat sau contraataca Suspiciuni recurente fara justificare privitor la fidelitatea partenerului de viata.

Personalitatea fanatic care lupt pentru un ideal cu ndrjire; Personalitatea cverulatorie se implic cu ndrjire pentru restabilirea adevrului.

Trstura caracteristic Nencrederea i suspiciunea fa de ceilali i motivele lor.

Tulburarea de personalitate Paranoida

Strategia utilizat

Scheme utilizate

Strategii subdezvoltate

Strategii compensatorii Interpretare Proiecie

Interpretare nu pot avea Spontaneitate ncredere n ceilali, Proiecie cei amabili m trieaz, toi mi vor rul, nu trebuie s cred n nimeni

COMPLICATII: Retragere sociala extrema Potential violent TRATAMENT: foarte dificil din cauza suspiciozitatii. PSIHOTERAPIE: Terapie de grup si terapie de familie terapie cognitiva; TRATAMENT MEDICAMENTOS: Pentru tratamentul simptomelor asociate: anxietatea, depresie, starile delirante-(SSRI- fluoxetina- si antipsihotice in doze mici). PROCNOSTIC: cronicizare PREVENTIE: pana nu se cunoaste clar cauza, tulburarea de personalitate paranoida, nu poate fi prevenita

CAUZE: - familia nu comunica afectiv cu copilul, stimuli emotionali minimali inca din primul an de viata; - au un grad inalt de formalitate, - comunicare interfamiliala distanta si impersonala; - persoanele cu tulburare de personalitate schizoida imita stilul de relatii interpersonale modelate in familie; - comunicarea lor este vaga si fragmentata, parand pentru anturaj, confuza, ei considerandu-se neantelesi. PREVALENTA: 1% din populatie

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a emotiilor in relatiile interpersonale incepand in perioada de adult tanar si prezinta intr-o varietate de contexte indicata de 4 sau mai multe in urmatoarele:

 Nici nu doreste, nici nu se bucura de relatii

apropiate incluzand si aceea de a fi parte a unei familii Aproape intotdeauna alege activitati solitare Interes putin sau absent in a avea experiente sexuale cu o alta persoana Putine sau nici o activitate nu le face placere Nu are prieteni sau confidenti Par indiferenti la rugaminti sau critica Raceala sau detasare emotionala sau afectivitate aplatizata

Trstura caracteristic Detaarea de relaiile sociale i expresivitate emoional redus n situaii interpersonale.

Tulburarea Strategia Scheme utilizate Strategii de utilizat subdezvoltate personalitate Schizoid Izolarea dac i las pe ceilali Intimitate s devin prea Reciprocitate apropiai, viaa mea va fi insuportabil, eu nu sunt ca ceilali, am nevoie s fiu lsat n pace

Strategii compensatorii Autonomie

Izolare

TRATAMENT: trebuie sa se concentreze pe consolidarea constiintei de sine si devzvoltarea sensibilitatii la contactele relationale si de mediu. PSIHOTERAPIE: Terapie cognitiv- comportamentala; Terapie de grup; Terapie de familie; Terapie de cuplu. TRATAMENT MEDICAMENTOS: Pentru tratamentul simptomelor asociate: anxietatea, depresie. Nu exista inca nici o substanta cu care sa poata fi tratata tulburarea de personalitate schizoida. PROCNOSTIC: in cazul unei afectari usoare a relatiilor sociale, psihoterapia ar putea avea succes. In momentul intreruperii terapiei, este foarte probabil ca pacientul sa recidiveze. PREVENTIE: cauza tulburarii fiind familia de origine, masura preventiva poate consta in cultivarea mediului de baza si stimularea emotionala.

CAUZE - comunicare parentala confuza, distanta emotional si formala. - modelarea relatiilor la distanta; - umiliti in mod regulat de catre parinti, frati, colegi, etc; - lipsa de incredere in relatiile create in timpul copilariei; - stima de sine scazuta, sentimentul ca sunt incapabili de a avea relatii interpersonale semnificative;

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:

Un pattern pervaziv de deficit social si interpersonal marcat de discomfort acut si capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si distorsiuni perceptuale sau cognitive si excentricitati comportamentale, incepand in perioada de adult tanar si prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 sau mai multe din urmatoarele:

 Idei de referinta excluzand delirul

Ganduri ciudate, sau gandire magica care

influenteaza comportamentul si nu sunt potrivite cu normele culturale (clarviziune, al saselea simt, superstitii, telepatie, preocupari sau fantezii bizare) Experiente perceptuale neobisnuite, incluzand iluzii corporale Gandire si vorbire ciudate (vaga, circumstantiala, metaforica, supraelaborata, stereotipa) Suspiciune sau ideatie paranoida

 Afect inadecvat sau redus Comportament sau aparenta excentrica,

ciudata sau neobisnuita Lipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de gradul I Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu familiaritatea si tinde sa fie asociata cu frici paranoide decat cu judecati negative despre sine.

Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, a unei tulburari de dispozitie cu trasaturi psihotice sau altei tulburari psihotice. Nota: daca criteriile sunt anterioare schizofreniei, adauga premorbid

Trstura caracteristic Deficite sociale i interpersonale, disconfort i capacitate redus de a stabili relaii apropiate, distorsiuni cognitive i perceptuale, excentriciti comportamentale

Tulburarea Strategia Scheme utilizate de utilizat personalitate Schizotipal Nencredere lucrurile i lumea nu sunt ce par a fi Excentricita te

Strategii subdezvoltate Conformitate

Gndire logic

Strategii compensatorii Evitare social

Gndire magic

TRATAMENT: trebuie sa se concentreze pe consolidarea constiintei de sine si devzvoltarea sensibilitatii la contactele relationale si de mediu. PSIHOTERAPIE: Terapie cognitiv- comportamentala; Terapie de grup; Terapie de familie; Terapie de cuplu. TRATAMENT MEDICAMENTOS: Pentru tratamentul simptomelor asociate: anxietatea, depresie. Nu exista inca nici o substanta cu care sa poata fi tratata tulburarea de personalitate schizoida. PROCNOSTIC: in cazul unei afectari usoare a relatiilor sociale, psihoterapia ar putea avea succes. In momentul intreruperii terapiei, este foarte probabil ca pacientul sa recidiveze. PREVENTIE: cauza tulburarii fiind familia de origine, masura preventiva poate consta in cultivarea mediului de baza si stimularea emotionala.

Cauzele tulburarii de personalitate de tip antisocial nu sunt cunoscute, dar se pare ca un rol il au: factorii genetici. istoricul familial (unul din parinti antisocial) copii abuzati fizic sau sexual IQ scazut deprivarea materna in primii cinci ani de viata

Mamele copiilor cu tulburare de personalitate de tip antisocial sunt adesea alcoolice si au tendinte impulsive.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Pattern pervaziv de desconsiderare si violare a drepturilor celorlalti aparand de la 15 ani, indicate de cel putin 3 sau mai multe din urmatoarele:

 Esuarea de a se conforma normelor sociale, indicata

prin executarea repetata a actelor antisociale Necinste, indicata de minciuni repetate, folosirea de nume de imprumut Impulsivitate sau incapacitate de a se planifica Iritabilitate sau agresivitate indicata de batai repetate Nepasare fata de siguranta sa sau a celorlalti Iresponsabilitate, indicata prin esuarea repetata de a munci sau de a-si achita obligatiile financiare Lipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele sale anterioare (ranirea, tratarea proasta sau furtul de la ceilalti).

Individul are cel putin 18 ani. Exista evidenta a tulburarilor de comportament inainte de 15 ani Comportamentul antisocial nu apare exclusiv in cursul schizofreniei sau episodului maniacal. Tulburarea de personalitate de tip antisocial apare la 3% din barbati si 1% din femei. In penitenciare prevalenta tulburarii de personalitate de tip antisocial poate atinge 75%.

Desi personalitatea de tip antisocial nu poate fi diagnosticata inaintea varstei de 18 ani, indicatorii la copil sunt considerati a fi enurezisul nocturn, cruzimea fata de animale si piromania.

Trstura caracteristic Desconsiderarea i nclcarea drepturilor celorlali.

Antisocial

Tulburarea de personalitate

Strategia utilizat

Scheme utilizate

Strategii subdezvoltate

Strategii compensatorii

Atacul

eu sunt cel mai important, oamenii exist pentru a fi triai

Empatie Reciprocitate Asertivitate

Agresivitate Exploatare

TRATAMENT: programele de tratament cu rezultate pentru persoanele cu tulburare de personalitate antisociala, sunt cele aplicate in centrele rezidentiale stucturate, mediu in care acestea nu pot victimiza alti indivizi si unde comportamentul lor se poate imbunatati. PSIHOTERAPIE: Terapie individuala, aplicand tehnici de modificare a comportamentului, bazata pe incredere. Din pacate aceste abordari sunt rareori eficiente. PROCNOSTIC: evolutie cronica, moarte timpurie datorata accidentelor, inchisoare, omucidere, sinucidere PREVENTIE: cauza tulburarii fiind familia de origine, masura preventiva poate consta in programe de educatie pentru parinti, programe menite sa reduca abuzul asupra copilului, programe de mentorat.

CAUZE: Fiziologice: modificarea cantitativa si calitativa a neuromediatorilor ( noradrenalina) care duce la o reactie emotionala extrema atunci cand individul este respins. Tulburari in dezvoltare: dezaprobare in relatia mama copil precoce; copilarie traumatizanta, dezvoltarea unor mecanisme de aparare pentru a face fata conflictelor si a reduce anxietatea. Modele biopsihosociale: indivizii cu tulburare histrionica, au invatat ca atragand atentia asupra lor, pot obtine orice de la ceilalti.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de emotionalitate excesiva si nevoia de a fi in atentie, incluzand nevoia excesiva de aprobare si seductivitatea inadecvata, de obicei cu debut in perioada de adult si prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 sau mai multe din urmatoarele:

 Nu se simte comfortabil in situatii in care nu este

in centrul atentiei Relatiile cu ceilalti sunt caracterizate prin conduita erotizata inadecvata Labilitate emotionala Tipul de comunicare este excesiv de impresionabil si lipsit de detalii

 Folosirea aspectului fizic pentru a atrage atentia

Autodramatizare, teatrabilitate si exagerarea

expresiei emotionale Sugestibilitate (usor influentabil de catre altii sau de circumstante) Considera relatiile mai intime decat sunt.

Femeile histrionice sunt descrise ca egoiste, centrate pe sine, auto-indulgente si foarte dependente de altii. Sunt instabile emotional si se agata de altii in contextul unor relatii imature. Adesea aceste femei se supraidentifica cu alte persoane si isi proiecteaza intentiile nerealiste si fantastice asupra altora. Patologia se agraveaza odata cu cresterea nivelului de intimitate in relatie. De multe ori femeile cu personalitate histrionica sunt foarte furioase, in mod inadecvat. Uneori au un comportament aparent suicidar, incercand sa ii manipuleze pe ceilalti.

Barbatii histrionici au identitate difuza, relatii problematice si lipsa de control a impulsurilor. Au tendinte antisociale si inclinatia de a exploata simptome fizice. Acesti barbati sunt imaturi emotional, dramatici si superficiali. Atat femeile cat si barbatii cu tulburare de personalitate de tip histrionic au un comportament dezinhibat.

Persoanale cu aceasta tulburare pot avea succes social si la locul de munca. Dar histrionismul afecteaza relatiile sociale si personale, ca si capacitatea persoanei de a gestiona pierderile si esecurile. De obicei responsabilitatea esecului este atribuita altora. Aceste persoane isi pot schimba frecvent locul de munca deoarece sunt usor de plictisit si au probleme in gestionarea frustrarii. In general aceste persoane ajung la tratament pentru depresie atunci cand se termina o relatie.

Trstura caracteristic Afectivitate excesiv i comportamente de atragere a ateniei celorlali.

Histrionic

Tulburarea de personalitate

Strategia utilizat

Scheme utilizate

Strategii subdezvoltate

Strategii compensatorii

Teatralismul trebuie s Controlul impresionez, s atrag Organizarea atenia, s fiu considerat important Planificarea

Impulsivitate Expresivitate

TRATAMENT: PSIHOTERAPIE: terapia psihanalitica pacientii devin constienti de propriile sentimente Terapia cognitiv comportamentala reduce gandurile disfunctionale, identifica gandurile automate, reduce comportamentele teatrale Terapia de grup tehnici de psihodrama imbunatatirea relatiilor interpersonale Terapia de familie MEDICAMENTE: pentru depresia asociata tulburarii de personalitate, cu mare grija la abuz PROCNOSTIC: mari consumatori de servicii medicale, din pacate nu accepta usor psihoterapia. PREVENTIE: recunoasterea precoce a tulburarii si educarea familiei, programe menite sa instruiasca cadrele medicale, in special cu privire la trasaturile de caracter durabile ala persoanelor histrionice.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Pattern pervaziv de grandoare (in fantezii sau in comportament), nevoia de admiratie si lipsa de empatie, incepand devreme la adultul tanar si prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicata de 5 sau mai multe din urmatoarele:

 Are un sens grandios al auto importantei (ex:

isi exagereaza achizitiile sau talentele, asteapta sa fie recunoscut ca superior etc.) Preocuparea cu fantezii despre succes nelimitat, putere, stralucire, frumusete sau iubire ideala Crede ca este special sau unic si de aceea nu poate fi decat in compania unor persoana speciale Cere admiratie excesiva

 Are sentimentul de a fi indreptatit (ex: sa fie

tratat special) Exploateaza relatiile interpersonale Lipsa empatiei Este invidios si crede ca si ceilalti sunt invidiosi Are atitudine aroganta, dispretuitoare.

Prevalenta in popultia generala este 1%, din care 50-75% barbati.

Cauzele exacte ale tulburarii de personalitate de tip narcisist sunt necunoscute, dar exista o serie de factori etiologici posibili: Temperament suprasensibil Educatie inadecvata din partea parintilor Valorizarea de catre parinti ca mijloc de reglare a propriei stime de sine Admiratia excesiva neechilibrata de feedback realist Ingrijire defectuoasa parentala Laudele excesive Invatarea comportamentului manipulativ de la parinti

Trstura caracteristic Nevoia de a fi admirat i lipsa de empatiei.

Narcisic

Tulburarea de personalitate

Strategia utilizat

Scheme utilizate

Strategii subdezvoltate

Strategii compensatorii

Supraestima sunt minunat, sunt rea cel mai bun, trebuie s fiu apreciat de ceilali

Separarea Identificarea unui grup de apartenen

Supraevaluarea Competitivitate a


1. 2.

Cuprinde dou tipuri:

Tipul impulsiv Tipul border-line

au n comun tendina de a reaciona prin impulsiuni, fr s poat lua n considerare eventualele consecine.

Acte intempestive Explozii de furie i violen Slab control al impulsiunilor Stare afectiv schimbtoare.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor insotita de impulsivitate incepand din perioada de adult tanar si manifestata prin cel putin 5 din urmatoarele:

 Eforturi reale de a evita abandonul real sau

imaginar Un pattern de relatii interpersonale instabile si intense caracterizate prin alternarea intre extreme de idealizare si devalorizare Tulburari de identitate: imaginea si sensul sinelui marcat instabile Impulsivitate in cel putin 2 arii care sunt potential daunatoare Comportament suicidar recurent, automutilari

 Instabilitate

afectiva datorata reactivitatii marcate a dispozitiei (disforie episodica intensa, iritabilitate, anxietate cu durata de ore pana la zile) Sentimente cronice de gol interior Furie inadecvata, sau dificultate in a-si controla furia Ideatie paranoida tranzitorie legata de stres sau simptome disociative severe

In general aceasta tulburare de personalitate se asociaza cu: sentimente de distrugere sau auto- distrugere, sentimente extreme in general, sentimente de fragmentare sau lipsa de identitate sentimente de victimizare. De multe ori se asociaza cu depresia si anxietatea.

Tulburarea de personalitate de tip borderline coexista frecvent cu tulburarea bipolara, din acest motiv diagnosticul putand fi destul de complicat. Ambele diagnostice implica, simptome referitoare la variatiile de dispozitie emotionala. In tulburarea borderline comportamentul labil este in general datorat unor stresori externi sau intrapsihici si dureaza secunde, minute, ore sau zile. In general tulburarea bipolara se insoteste mai frecvent de tulburari de somn si de apetit. Unele studii arata ca tulburarea de personalitate de tip borderline apare pe baza unui spectru bipolar.

De asemenea, tulburarea de personalitate de tip borderline coexista adesea cu alte tulburari si anume: Tulburari de anxietate Depresia Tulburari de comportament alimentar, inclusiv anorexia si bulimia Tulburarile somatoforme Tulburarile disociative Abuzul de diverse substante

Tulburarea de personalitate de tip borderline apare datorita unei combinatii de factori, incluzand: copilaria traumatica (abuz, neglijare sau separare in copilarie, de tip verbal, fizic sau sexual); temperamentul vulnerabil evenimente stresante din timpul maturizarii in perioada de adolescent sau adult. Tulburarea de personalitate de tip borderline este influentata genetic.

Conform unor cercetatori tulburarea de personalitate de tip borderline ar fi de fapt o forma particulara de sindrom de stres postraumatic. Neurotransmitatorii implicati in tulburarea de personalitate de tip borderline includ serotonina, norepinefrina si acetilcolina, GABA si glutamatul. In tulburarea de tip borderline exista o activitate crescuta a amigdalei si a zonelor corticale prefrontale.

Trstura caracteristic Instabilitate n relaiile interpersonale, imagine de sine, afectivitate i impulsivitate accentuate.

Borderline

Tulburarea de personalitate

Strategia utilizat

Scheme utilizate

Strategii subdezvoltate

Strategii compensatorii

Ambivalena

sunt incompetent, sunt nerealizat i neimportant, toat lumea m va abandona

Deprinderi sociale Rezolvare de probleme Comunicare

Consum de alcool Relaii instabile Automutilare

Tulburarea de personalitate de tip evitant sau anxios este o tulburare caracterizata de inhibitie sociala, sentimente de inadecvare, sensibilitate extrema la evaluarile negative si evitarea interactiunilor sociale. Persoanele care au o tulburare de personalitate de tip evitant se considera inadecvati din punct de vedere social si evita interactiunile sociale de teama de a fi ridiculizati, umiliti sau de a fi neplacuti. In mod tipic aceste persoane sunt singuratice si au sentimentul ca sunt alienati de societate.

Criteriile diagnostice:
Evitarea ocupatiilor si activitatilor care implica

contactul interpersonal semnificativ, de teama criticilor, lipsei de aprobare sau rejectiei. Nu doreste sa se implice in relatii de teama ca celorlalti nu le va place de el. Nu se angajeaza in relatii intime pentru ca se teme ca va fi ridiculizat sau respins. Este preocupat de critici si respingere in situatiile sociale.

De obicei persoanele cu personalitate de tip evitant isi monitorizeaza foarte atent reactiile interne atunci cand sunt implicati in interactiuni sociale. Din aceasta monitorizare rezulta o tensiune extrema, care duce la ezitari in vorbire si astfel multe asemenea persoane devin taciturne. Sunt atat de preocupate de sine incat este dificil sa vorbeasca coerent. Tulburarea de personalitate de tip evitant se asociaza frecvent cu tulburarile de anxietate, respectiv 10-50% din persoanele cu atacuri de panica au si o asemenea tulburare de personalitate, ca si 45-56% din cei cu anxietate generalizata.

Cauza tulburarii de personalitate de tip evitant nu este clar definita si poate fi influentata de: o combinatie de factori sociali, genetici si biologici factori temperamentali mosteniti tulburarile de anxietate in copilarie si adolescenta experiente dureroase in copilarie datorita criticilor si rejectiei din partea parintilor.

Trstura caracteristic Inhibiie social, sentiment de inadecvare, hipersensibilitate la evaluri negative.

Tulburarea Strategia de utilizat personalitat e Evitanta Evitarea

Scheme utilizate

Strategii subdezvoltate

Strategii compensatorii

mi s-ar putea ntmpla ceva ru, cei din jur m-ar putea rni

Asertivitatea

Evitare Inhibiie

Retragere social

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de nevoie excesiva de a fi luat in grija, care duce la comportament submisiv si frica de separare care incepe devreme in perioada de adult si este prezenta intr-o varietate de contexte asa cum este indicat de 5 din urmatoarele:

 Dificultati in a lua decizii fara o asigurare

excesiva si sfaturi de la ceilalti Au nevoia ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru majoritatea ariilor vietii lui Nu-si exprima dezacordul cu ceilalti de frica ca vor fi lasati fara suport Dificultati in a initia proiecte sau actiuni (datorita lipsei de incredere in capacitatile personale)

 Face lucruri excesive pentru a mentine

suportul celorlalti Se simte incomfortabil sau lipsit de ajutor cand este singru din cauza fricii exagerate ca nu se va descurca Cauta urgent o alta relatie atunci cand este parasit (este preocupat nerealist cu frica de a fi lasat sa-si poarte singur de grija).

Trstura caracteristic Nevoia excesiv de protecie ce duce la comportamente submisive, dependente i team de abandon.

Tulburarea Strategia Scheme utilizate de utilizat personalitat e Dependenta Ataamentul nu pot face nimic singur, nu pot reui singur

Strategii subdezvoltate

Strategii compensatorii

Autonomia

Nevoia de susinere Ataamentul

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de preocupare cu ordinea, perfectionismul, controlul mental si interpersonal pe seama deschiderii si eficientei incepand devreme in perioada de adult si prezenta intr-o varietate de contexte indicate sau de 4 (sau mai multe) din:

 Este preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine,

organizatii sau scheme pana in punctul in care scopul major al activitatii este pierdut Prezinta perfectionism care interfera cu efectuarea sarcinilor Excesiv devotat muncii si productivitatii Foarte constiincios, scrupulos I inflexibil in materie de etica, moralitate si valori

 Incapacitatea de a arunca obiecte

nefolositoare Se abtine in a atribui sarcinile lui altor persoane decat in conditiile in care este sigur ca acestia le efectueaza exact in acelasi mod Zgarciti Rigizi si incapatanati.

Trstura caracteristic Preocuparea legat de ordine, perfecionism, control mental i interpersonal, n dauna flexibilitii, deschiderii, eficienei.

Tulburarea Strategia de utilizat personalitate ObsesivPerfecionis compulsiva mul

Scheme utilizate

Strategii subdezvoltate

Strategii compensatorii

erorile sunt Spontaneitatea Control excesiv catastrofale, Superficialita- Responsabilitatrebuie s fac totul tea te asumat perfect

Este o categorie diagnostic rezidual, care nu ntrunete criteriile pentru ncadrare ntr-o anumit tulburare de personalitate specific mprumut elemente din mai multe tulburri de personalitate.

Tulburri de personalitate organice (care survin dup traumatisme craniocerebrale, tumori, AVC); Modificri durabile de personalitate dup experiene traumatice; Retard mental; Tulburri psihotice, schizofrenie.

Psihopatiile ncep s se contureze n copilrie, adolescen Se manifest la maturitate. Evoluia este cronic cu fluctuaii.

Psihopatiile nu se vindec Farmacoterapia: este simptomatic atenuatori ai comportamentelor deviante. (Carbamazepin, sruri de Litiu) Psihoterapia: este foarte greu de aplicat deoarece psihopaii sunt foarte greu motivabili; ei nu ntrevd disfuncionalitile comportamentului lor.