Senzatiile Senzatia - proces psihic cognitiv elementar prin intermediul caruia se reflecta sub forma imaginilor simple siprimare

nsusirile obiectelor si fenomenelor cnd acesteainfluenteaza nemijlocit (direct) asupra organelor de simt. Senzatia este prima treapta de cunoastere cu lumea nconjuratoare. Prin intermediul senzatiilor noi primim informatii despre nesfrsita bogatie de nsusiri ale obiectelor si fenomenelor lumii reale. Ele sunt considerate ca cele mai elementare fenomene psihice din categoria proceselor cognitive. n realitate individul uman nu dispune de capacitatea de a nregistra senzatii separate! dect n primele saptamni de viata. "eoarece senzatiile apar numai la contactul nemijlocit cu organul de simt! felurile senzatiilor sunt determinate de organele de simt cunoscute de noi# urechea - auzul -senzatiiauditive! ochiul - vazul - senzatii vizuale! limba gustul - senzatii gustative! nasul - miros - senzatii de miros (olfactive)!pielea senzatii cutanate. Senzatiile auditive sunt de trei feluri# . verbale - sesizarea sunetelor unei limbi$ . muzicale - sesizarea notelor muzicale! a melodiilor$ . zgomotele - au att efect pozitiv! ct si negativ. Pozitiv# prevesteste aparitia unui pericol - ssitul sarpelui! trosnitul crengilor! picaturile ploii etc.%egativ# n cadrul procesului instructiv-educativ mpiedica realizarii obiectivelor preconizate! daca predomina n permanenta zgomotul poate provocaneuroza. Senzatiile vizuale apar n urma actiunii undelorelectromagnetice asupra analizatorului vizual - ochiul! elementul periferic al caruia este receptorul! iar cel central este situat n regiunea occipitala. Senzatiile vizuale sunt de doua feluri# . cromatice - sesizeaza cele sapte culori ale curcubeului$ . acromatice - sesizeaza culorile alb-negru si toate nuantele lor.

Senzatiile de culoare nu sunt specifice tuturor fiintelor vii. &cest avantaj l poseda doar omul! vederea culorilor i ofera capacitatea de a se adapta mai eficient si de a trai sentimente puternice produse de lumea lor. 'ulorile nchise au efecte deprimante! cele prea vii - iritante! obositoare! deschise - stimulatorii! pozitive. Se stie ca culorile au o semnificatie sociala. (a africani negrul semnifica binele! i ))*))b))*l ar albul - raul. n Europa negrul este culoarea doliului! n &sia - alb. +albenul e,prima la Europeni despartirea! gelozia! la chinezi si japonezi - bucuria! puritatea. -oarte importanta este cromatica ambientala a nvatarii# - albul permite o mai buna concentrare$ - rosul genereaza activism mintal si ambundenta asociativa$ - galbenul este un calmant al psihonevrozelor! stimuleaza si ntretine starea de vigilenta! sporeste capacitatea de concentrare a atentiei$ - verdele faciliteaza ambundenta de asociatii libere de idei! stimulnd imaginatia$ - albastrul favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie si de ncetinire a ritmului activitatii. Senzatiile auditive si cele vizuale sunt principala sursa de cunoastere a ambiantei asigurnd circa .*/ din informatia asimilata de indivizii umani. Senzatiile gustative sunt de patru feluri n dependenta de nsusirile fundamentale ale limbii# sarat! amar! acru si dulce! combinarea carora ofera un spectru larg de gusturi. Senzatiile olfactive sunt provocate de particulele volatile care patrund n fosele nazale odata cu aerul! poarta denumirea de miros! distingem mirosuri placute -aromatice! parfumate! balsamice! precum neplacute si respingatoare.Senzatiile cutanate sunt provocate de receptorii aflati n piele. Se cunosc trei feluri de senzatii cutanate# . termice - ne dau informatie despre temperatura e,citantului (cald-rece)$ . tactile - senzatia de atingere! de pipait$ . de durere. -ara senzatii e imposibil activismul psihic al omului. Proba practica# "escrieti o modalitate! im procedeu prin care dezvoltati senzatiile elevilor la lectiile "vs.

Perceptiile Perceptia - proces psihic cognitiv senzorial elementar prin intermediul caruia se reflecta unitar si integral nsusirile obiectelor si fenomenelor cnd acestea influenteaza nemijlocit (direct) asupra organelor de simt. Perceptia este proprietatea psihicului de a reflecta impresiile obiectelor! implicnd gndirea! memoria! imaginatia! formnd imagini sintetice ale obiectelor receptate! se fundamenteaza pe e,perienta subiectiva! provoaca interese! aptitudini! stari afective. Perceptia presupune prezenta diferitelor senzatii si decurge mpreuna cu senzatiile. Pornind de la comple,itatea procesului perceptiv! clasificarea perceptiilor prevede divizarea lor n forme comple,e. E,ista mai multe criterii de clasificare a perceptiilor. n dependenta de analizator distingem# . perceptie vizuala - contemplarea unui tablou$ . perceptie auditiva 0 audierea unei melodii! unei povestiri$ . perceptie tactila - cunoasterea unui obiect dupa pipait! n dependenta de obiectul implicat n perceptie cunoastem# . perceptie spatiului - n procesul perceptiei spatiului distingem perceptia marimii! formei si ndepartarii obiectelor! pozitia unor obiecte fata de alte obiecte! care i livreaza omului repere necesare pentru formarea abilitatilor de orientare! evaluare! alegere de comportamente adecvate conditiilor. . perceptia timpului este reflectarea duratei si succesiunii fenomenelor sau evenimentelor. ntervalele temporale sunt determinate de procesele ritmice ce au loc n organismul omului. Perceptia duratei timpului depinde de continutul activitatii omului. 1impul! plin de ocupatii interesante! semnificative! trece repede. "aca! nsa! evenimentele sunt neinteresante! putin importante! timpul se scurge ncet. Perceperea timpului depinde de un sir de factori# omul foloseste trei sisteme de referinta# - sistemul fizico-cosmic! care ofera cunoasterea reperelor naturale - zi! noapte! pozitie a astrilor! anotimpuri etc.$ - sistemul biologic! ce depinde de succesiunea functiilor organismului! permitndu-i individului uman sa aprecieze ora mesei! timpul somnului! trezirii etc.$ - sistemul sociocultural! constituit pe parcursul activitatii umane! care ofera repere cronologice - divizarea timpului n secunde! minute! ore! luni! ani etc. - perceptia miscarii este reflectarea directiei si vitezei e,istentei spatiale a obiectelor. Ea da posibilitate oamenilor sa se orienteze n schimbarile relative ale raporturilor si pozitiei reciproce ale obiectelor mediului nconjurator. 'unostintele despre deplasarea obiectelor omul le capata percepnd nemijlocit miscarea. (a perceptia miscarii contribuie conceperea schimbarilor n

mediul nconjurator pe baza e,perientei individuale si cunostintelor de care dispune personalitatea. Pe baza e,perientei ce o poseda! cunostintelor omul n procesul perceptiei uneste elementele separate ntr-o imagine integrala. Proba practica: "escrieti o modalitate! un procedeu prin care dezvoltati perceptiile elevilor la lectiile "vs.

Reprezentarile Reprezentarea - proces cognitiv-senzorial! este imaginea obiectului sau fenomenului! ce nu actioneaza n momentul dat asupra organelor de simt. Ele sunt imaginea secundara a obiectului sau fenomenului! pastrata n memorie. 2eprezentarilesunt imaginea generalizata a obiectului. "in sute de mii de imagini ale perceptiei apar cteva imagini generalizate n care se pastreaza ceea ce este mai important# marimea relativa si dimensiunile obiectului! culoarea dominanta! detaliile ce l deosebesc de alte obiecte asemanatoare. 'apacitatea de a avea reprezentari este diferita la oameni# unii vad imaginea n constiinta clar! viu! altii cu greu o pot provoca n constiinta. 2eprezentarile sunt treapta de trecere de la senzatie la gnd. Felurile reprezentarilor. 2eprezentarile sunt imagini senzoriale si ele sunt clasificate dupa analizatori# reprezentarile vizuale! auditive! olfactive! tactile! motorii. "upa provenienta se evidentiaza reprezentari! aparute pe baza senzatiilor si perceptiilor. "upa gradul de generalizare se disting reprezentarile izolate! generale si schematizate. Reprezentarile izolate sunt reprezentarile unui obiect si fenomen concret. Ele pot sa apara pe baza perceptiei obiectului real si operei de arta. %e putem reprezenta o poiana din padure ce ne-a placut! un tablou ce ne-a captivat! un om cunoscut. Reprezentarea generala este reprezentarea despre trasaturile generale ale unui grup de obiecte asemanatoare. "esennd pentru copil un om! adultii ntr-un astfel de desen surprind si redau componentele principale ale figurii omului# cap!picoare! mini. E cunoscuta de toti redarea copacului n genere# o tulpina cu crengi. Reprezentarile schematizate sunt reflectarea obiectului sub forma de imagine grafica conventionala. 3artile luptelor la lectiile de istorie schematizeaza miscarea reala a armatelor! ajutnd conceperii mersului luptelor. 2eprezentarile schematizate sunt generalizate ntr-att! nct n ele este pierduta asemanarea e,terioara cu obiectele din clasa data. nsusirile esentiale pentru cunoastere sunt e,primate n mod grafic. 2eprezentarile ndeplinesc un sir de functii: - de simbolizare consta n crearea de imagini care nlesnesc activitatea cognitiva a individului$

- de intuitie - stimuleaza gndirea si imaginatia! n special operatia logica numita abstractizare$ - de control - contribuie la verificarea logica n cazul asimilarii unei informatii logice a imaginilor noi cu schemele perceptive acumulate pe parcursul activitatii anterioare$ - cathartica (despre care vorbeste psihologul romn &ndrei 'osmovici) contribuie la diminuarea tensiunii afective. "e buna seama! nu se recurge! oare! n cazul unui esec! unei confruntari cu dificultati la evocarea unor reprezentari placute ale trecutului sau ale viitorului4 5ntre reprezentari! senzatii si perceptii pot fi nregistrate un sir de asemanari. 1oate aceste procese psihice produc efecte fiziologice# la vederea unui buchet frumos de flori vom deschide larg ochii si! posibil! vom zmbi! procednd la fel atunci cnd amintindu-ni-) mai apoi vom realiza o reprezentare. 1otodata! reprezentarile se deosebesc de senzatii si perceptii# se produc n absenta obiectului! constituie o imagine prelucrata logic a celor percepute! snt mult mai influentate de calitatile subiective ale omului. Proba practica: "escrieti o modalitate! un procedeu prin care dezvoltati reprezentarile elevilor la lectiile "vs.

Memoria
6emoria este baza vietii psihice a personalitatii. -ara pastrarea urmelor e,citantilor ce au actionat! fiecare senzatie si perceptie ar fi traita ca aparuta pentru prima data. 7mul ar nceta sa se orienteze n mediul nconjurator. Pentru a opera cu reprezentarile si notiunile! e necesar a le pastra n memorie. 7bservarile clinice arata ca 8omul fara memorie8 nceteaza a mai fi personalitate$ el este un automat! ce actioneaza sub influenta trebuintelor primitive si a stimulilor e,teriori imediati. 6emoria constituie un sir de procese comple,e! pe care nsusindu-le activ omul dirijeaza capatarea si pastrareanconstiinta a informatiei utile! reproducerea ei n momentul necesar. Se poate da urmatoarea definitie a memoriei. 6emoria este procesul psihic cognitiv logic prin care se realizeaza memorarea! pastrarea si reproducerea mprejurarilor vietii (senzatiilor! sentimentelor! miscarilor! cunostintelor din trecut) si ale activitatii personalitatii. -elurile memoriei. "upa continutul! care se memoreaza! pastreaza si reproduce se evidentiaza memoria imaginativa (vizuala! auditiva! motorie)! verballogica si emotionala (memoria sentimentelor). "upa timpul! ce decurge ntre memorare si reproducere! se evidentiaza memoria de scurta durata si memoria de lunga durata. 6emoria imaginativa este memoria reprezentarilor. %ivelul dezvoltarii ei poate fi diferit pentru diferite modalitati. "e aceea se evidentiaza memoria vizuala! auditiva

si motorie. Prevalarea la om a unuia dintre felurile numite ale memoriei imaginative se observa usor n instruire. "aca elevul memoreaza mai bine citind n gnd! la el e dezvoltata memoria imaginativa vizuala. Ea poate fi dezvoltata pna ntr-att! nct! amintindu-si! elevul 8vede8 pagina! pe care e scris ceea ce el povesteste. "aca elevul memoreaza mai bine atunci cnd aude cele citite la el e dezvoltatamemoria auditiva. 6emoria motorie e bine dezvoltata la elevul care scrie fara graseli! dar nu stie regulile gramaticii! n activitatea profesionala memoria vizuala e dezvoltata la pictori! cea auditiva - la compozitori si cea motorie - la sportivi. 6emoria verbal-logica este memoria cunostintelor n forma verbala! schemelor logice. 7mul cu o dezvoltare buna a acestui fel de memorie memoreaza usor cuvintele! ideile. -elul verbal-logic al memorie e legat de mentalitatea omului! nclinat spre generalizari filosofice. 6emoria de scurta durata retine informatia numai un interval de timp ntre * secunde si 9-): minute. "upa acest interval informatia ori este uitata! ori este trecuta n memoria de lunga durata. 6emoria de lunga durata este 8depozitul8 evenimentelor cotidiene din viata individului. 6emoria de lunga durata poate fi egala cu ore! zile! luni! ani sau durata vietii. Procesele memoriei# . 6emorarea este un proces al memoriei. E,ista memorare mecanica si logica! precum si memorare involuntara si voluntara! ntre aceste forme ale memorarii nu e,ista raporturi de opozitie! ci de completare reciproca. 6emorarea mecanica duce la o nvatare formala! adica la o memorare a formelor verbale si nu a continutului logic. &stfel! ea este considerata ca ineficienta! deoarece mpiedica procesul de dezvoltare intelectuala si nu asigura durabilitatea cunostintelor memorate. 6emorarea mecanica e necesara n cazul cnd memorizam numerele de telefon! numele de persoane! denumirile geografice. 6emorarea logica presupune ntelegerea celor memorate! a sensului si semnificatiei lor. Ea este eficienta si asigura rezolvarea prompta si eficienta a sarcinilor intelectuale si practice. 6emorarea logica comparativ cu cea mecanica se realizeaza cu efort de memorare mai redus bazat pe mai putine repetitii. 6emorarea involuntara se caracterizeaza prin faptul ca ntiparirea informatiei se realizeaza neintentionat! fara stabilirea unui scop din timp. 6emorarea voluntara se caracterizeaza prin prezenta scopului de a memora! prin depunerea unui efort voluntar n vederea realizarii scopului. 6emorarea voluntara este forma de baza a memorarii la om. Ea e legata de necesitatea de a pastra cunostintele! deprinderile necesare pentru activitatea de munca.

. Pastrarea presupune retinerea pentru un timp mai scurt sau mai ndelungat a celor memorate. Pastrarea nu trebuie nteleasa ca o simpla 8depozitare8! ci ca un proces activ! care presupune organizarea celor memorate si stabilirea unor relatii ntre informatiile vechi si cele noi acumulate. . ;itarea -enomenul uitarii se afla n relatie dinamica cu pastrarea# pastrarea ridica problema schimbarilor ce au loc dupa memorare n materialul nsusit! n timp ce uitarea se refera la 8pierderile ce se nregistreaza n pastrare. ;itarea asigura memoriei posibilitatea ca sa nu sa se pastreze absolut totul! ci doar ceea ce ne intereseaza. ;itarea este un fenomen natural si necesar numai n anumite conditii sau limite! iar dincolo de acestea ea devine o piedica n calea procesului de memorare si pastrare! n acest caz ar fi necesar a relua procesul de la nceput. ;itarea poate fi totala! forma ce se bazeaza pe stergerea si disparitia integrala a celor memorate. &ceasta forma este mai rar ntlnita n cazurile normale si mai mult n cele patologice (amnezii). 7 alta forma a uitarii esteuitarea partiala care consta n reproduceri mai putin e,acte si adecvate. E,ista si uitarea momentana! care dureaza o anumita perioada de timp! dupa care ne putem reaminti. . 2ecunoasterea este un proces mai simplu si mai usor de realizat! deoarece ea nu cere eforturi deosebite. 2ecunoasterea apare atunci cnd contactam nemijlocit cu obiectul sau continutul pe care l recunoastem. 2ecunoasterea se poate realiza involuntar sau voluntar. Sunt situatii n care recunoasterea se realizeaza dintr-o data! fara efort si situatii cnd trebuie sa depunem un efort pentru a ne reaminti despre ce este vorba! de unde ne este cunoscut. . 2eproducerea consta n relatarea informatiei nvatate anterior! n absenta obiectului de referinta. Ea constituie un proces comple,! deoarece nu consta n simpla enumerare a cunostintelor pastrate n memorie! ci aceste cunostinte sunt prelucrate! sistematizate! clasificate si formulate n plan verbal. n raport de prezenta sau absenta scopului de a reproduce! reproducerea poate fi voluntara sau involuntara. 2eproducerea voluntara se refera la reacrulizarea e,perientei anterioare n vederea realizarii unui scop bine precizat. 2eproducerea involuntara are loc atunci cnd e,perienta anterioara se realizeaza 8de la sine 8! n mod neselectiv.

Proba practica# "escrieti o modalitate! un procedeu prin care dezvoltati memoria elevilor la lectiile "vs.

Gndirea Gndirea - reflectarea mijlocita si generalizat-abstracta sub forma notiunilor a nsusirilor esentiale si necesare ale obiectelor si fenomenelor! a legaturilor logice! cauzate dintre ele. 2eflectarea realitatii obiective la nivelul logic al cunoasterii este cu mult mai complicata. Ea nu mai are de acum un caracter nemijlocit! ci unul mijlocit! adica se produce cu ajutorul unui sistem ntreg de mijloace! care de regula lipsesc la nivelul senzorial al cunoasterii. 2eflectarea realitatii la nivelul gndirii este mijlocita prin cuvnt. Pentru a formula definitiaunui anumit fenomen! obiect sau eveniment de regula este insuficienta o singura perceptie. "e asemenea se dovedeste a fi importanta acumularea unei anumite e,periente! pastrarea n memorie a unui sir de reprezentari. Pentru a defini un anumit obiect nou este nevoie de o e,perienta de definire a altor obiecte. 2eprezentarile! vocabularul necesar pentru formularea definitiilor! pe care le contine memoria noastra! constituie acel fond de cunostinte! prin intermediul carora se produce procesul de gndire. +ndirea este reflectarea mijlocita a realitatii si de aceea ca ea se bazeaza! ntotdeauna pe cunostintele acumulate de om. 2eflectarea realitatii la nivelul gndirii are un caracter generalizator. 'aracterul mijlocit si generalizator al gndirii asigura cunoasterea de catre om att a fenomenelor! ct si a esentei lor. "atorita gndirii omul reflecta nu numai ceea ce poate fi perceput nemijlocit cu ajutorul organelor de simt! dar si ceea ce este ascuns de perceptie si poate fi cunoscut doar ca rezultat al analizei! comparatiei! generalizarii. +ndirea permite stabilirea diferitelor legaturi logice. 7peratiile gndirii 2ealizarea gndirii prin intermediul operatiilor de gndire caracterizeaza gndirea ca o reflectare mijlocita a realitatii. -iecare operatie a gndirii ndeplineste o anumita functie n procesul de cunoastere. &naliza - mpartirea mintala a obiectelor si fenomenelor n parti! pentru a evidentia unele semne specifice si pentru a le cunoaste mai bine. Sinteza - unificarea mintala a elementelor izolate! a partilor componente a obiectelor si fenomenelor ntr-un tot ntreg. &naliza si sinteza sunt operatiile principale ale activitatii de gndire! deoarece prin intermediul lor avem posibilitatea sa cunoastem pe deplin realitatea nconjuratoare (e,.# la limba romna cunoscndu-ne cu notiunea de cuvnt spunem ca el este alcatuit din vocale si consoane! din silabe! are prefi,! radacina! sufi,! dezinenta$ pom - radacina! tulpina! ramuri! frunze etc.) 'omparatia - procesul mintal de evidentiere a asemanarilor si deosebirilor ntre obiecte si fenomene. Se compara notiunea noua cu notiunile deja cunoscute. &bstractizarea - evidentierea mintala a nsusirilor esentiale a obiectelor si fenomenelor nelundu-se n consideratie nsusirile neesentiale! n activitatea cognitiva a omului apar situatii cnd omul nu poate face analiza! sinteza! comparatie si astfel el apeleaza la abstractizare.

+eneralizarea - procesul mintal de grupare a obiectelor si fenomenelor n grupe! evidentiind o calitate specifica a lor (de e,.# mese! scaune! flori! fructe! legume etc.). 'lasificarea - procesul mintal de structurare! de separare a obiectelor si fenomenelor n clase conform unor semne caracteristice (de e,.# la biologie - clasa reptilelor! clasa amfibiilor etc.). Sistematizarea - procesul mintal de selectare a grupelor! a claselor de obiecte. 1oate aceste operatii nu se pot manifesta izolat! fara legatura reciproca ntre ele. -elurile gndirii. &ctivitatea de gndire e determinata si de felurile de gndire! deoarece n diferite activitati omul apeleaza la anumite feluri ale gndirii! n functie de continutul problemei care necesita rezolvarea! n psihologie se evidentiaza trei feluri de gndire# practic-actionalaj intuitiv-plastica si verbal-logica.

+ndirea practic-actionala - problema de gndire se rezolva nemijlocit n procesul activitatii! cnd se actioneaza nemijlocit cu obiectul. "e e,.! putin probabil ca cineva din voi! apropiindu-se de usa apartamentului! introducnd cheia si vaznd ca usa nu se deschide! va scoate cheia si va ncepe sa judece despre variantele posibile de patrundere n apartament. "e regula se actioneaza altfel# ncercam sa scoatem si sa bagam cheia! o ntoarcem n diferite parti! mpingem sau tragem usa! adica ncercam sa rezolvam problema! actionnd practic. +ndirea practic-actionala se aplica nsa si la rezolvarea problemelor mult mai complicate. &stfel se construiesc modelele viitoarelor corabii! se creeaza modele de avioane! se construiesc modele de ruri si toate acestea pe machete. +ndirea intuitiv-plastica se caracterizeaza prin aceea ca rezolvarea problemei de gndire se bazeaza pe materialul intuitiv. "espre acest fel de gndire putem vorbi n acele cazuri! cnd omul! rezolvnd problema! analizeaza! compara! cauta sa generalizeze diferite imagini ale obiectelor! fenomenelor! evenimentelor. mportanta gndirii intuitiv-plastice consta n aceea ca ea i permite omului sa reflecte mult mai larg si mai divers realitatea obiectiva. Se apeleaza la acest tip de gndire n cazul rezolvarii diferitelor probleme tehnice de constructie! alcatuirea schemelor topografice! alcatuirea planurilor. +ndirea verbal-logica - problema se rezolva n forma verbala. -olosind forma verbala omul opereaza cu cele mai abstracte notiuni! deseori cu astfel de notiuni! care n general nu au o e,presie plastica directa (de e,.! notiunile economice# pret! cantitate! valoare! venit$ notiunile social-istorice# stat! clasa! relatii sociale). "atorita acestui fel de gndire omul reuseste n plan general sa rezolve problemele de gndire - acest tip de

gndire avnd avantaje! dar sidezavantaje. "e e,.! se poate alcatui o povestire foarte buna despre o creatie muzicala! dar aceasta niciodata nu va asigura o transmitere completa a tot ce constituie imaginea muzicala. Este foarte important ca la elev sa fie dezvoltata gndirea verbal-logica! deoarece numai n acest caz el va putea nsusi notiunile! n special sistemele de notiuni! va ntelege legitatile stiintei. "ar! totodata! este important sa se tina minte ca cunostintele abstracte n forma verbala nu epuizeaza bogatia realitatii obiective.

Proba practica# "escrieti o modalitate! un procedeu prin care dezvoltati gndirea elevilor la lectiile "vs.

Imaginatia maginatia - un proces psihic cognitiv-logic comple, de elaborare a unor imagini si proiecte noi n baza combinarii si transformarii e,perientei. Ea presupune trei nsusiri# - fluiditate - posibilitatea de perindare ntr-un timp scurt a unui numar mare de imagini! idei noi$ - plasticitate - usurinta schimbarii opiniei! modului de abordare a problemei n favoarea unei variante mai atractive$ - originalitatea! care este o e,presie a inovatiei! a neobisnuitului materializata n decizii! actiuni! comportamente. 'unoastem doua feluri de imaginatie# reproductiva si creatoare. - maginatia reproductiva - capacitatea de a reprezenta diverse obiecte! fenomene! situatii! oamenii n baza unor relatari verbale si intuitiv. maginatia reproductiva are o mare importanta la nsusirea materialului de studiu. Este de neconceputstudierea lecturii! citirii! stiintelor naturii fara a avea la baza imaginatia reproductiva. Sarcina procesului instructiv-educativ este de a acumula la elevi imagini vii n cadrul studierii lecturii! cititului!

stiintelor naturii si altor obiecte de studiu astfel! nct! bazndu-se pe ele! copiii sa poata reproduce tablourile! situatiile!evenimentele n corespundere cu realitatea. maginatia reproductiva este cea mai frecventa forma! solicitata zilnic. maginatia creatoare este cea mai importanta forma! manifestndu-se voluntar si involuntar. Prin imaginatia creatoare ntelegem crearea unei imagini! idei noi! originale. maginatia creatoare se desfasoara ca o analiza (descompunere) si sinteza (combinare) a cunostintelor acumulate. &stfel! analiza realizeaza o descompunere de asociatii obisnuite! originale! care prin sinteza sunt organizate n alt mod! formnd imagini noi. Sinteza se realizeaza prin mai multe procedee ale imaginatiei creatoare# aglutinare! hiperbolizare sau diminuare! multiplicare sau omnisiune! diviziune sau rearanjare! adaptare! substitutie! modificare! schematizare! tipizare! analogie! evidentiere. &glutinarea (n traducere din greaca - ncleiere) - se iau partile a doua sau ctorva obiecte! procedee si se unesc! se 8ncleie8 asa nct sa se obtina imaginea unui obiect nou. Prin acest procedeu s-au creat imaginile mitice la popoarele antice - centaurul# trunchiul de taur! gtul si capul - partea superioara a corpului uman$ <na apelor# trunchiul si capul de femeie! coada de peste. &nalogia - se construieste o imagine prin ceva asemanatoare cu un obiect real e,istent. "e e,emplu# aspectul e,terior al avionului modern aminteste mult o pasare n zbor. 1ipizarea - cel mai complicat procedeu al imaginatiei creatoare ce consta n descompunerea si combinarea! n urma caruia se cristalizeaza imaginea (omul! faptele lui! relatiile cu alti oameni). Pictorii! scriitorii! sculptorii se bazeaza n mare masura anume pe acest procedeu. Pentru ca opera sa fie veridica! autorul trebuie sa e,prime n personaj! n situatie nu persoana sau situatia singulara! ci anume ceea ce-i tipic! ce se repeta de mai multe ori! ce este cel mai raspndit. ;n loc deosebit n structura imaginatiei l ocupa visarea. =isarea este puternic influentata de dorinte! sentimente! manifestndu-se n timpul de repaus n forma de gnduri placute! favorabile. =isele apar n timpul somnului! astfel omul viseaza de >-? ori pe noapte$ visele dureaza de la > la ?: minute! n medie @: minute. Spre deosebire de imaginile din preajma somnului! visele au un anumit continut n care subiectul este implicit n calitate de actor sau de observator! snt afective! treznd sentimente puternice! contin simboluri. Se considera ca circa .:/ din continutul viselor este alcatuit din imagini vizuale! numai @:/ din ele sunt n culori. -

n ?:/ din cazuri se implica imaginile auditive! n celelalte sunt olfactive! gustative! tactile! care apar mult mai rar - n ):/ din cazuri. =isele snt influentate de e,citantii e,terni! senzatiile interne! impresiile trecute.