Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

Nevoia de Securitate in Uniunea Europeana si NATO

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

Nevoia de securitate in Uniunea Europeana si N.A.T.O. Actuala arhitectura de securitate Europeana reflecta trasaturile esentiale ale mediului geopolitic n care se deruleaza: tranzitia catre sistemul international multipolar, competitia ntre puteri n spatiul euroatlantic pentru redistri uirea rolurilor! ad"ncimea integrarii n #$E$! tentati%ele &ederatiei 'use de a mentine statutul de mare putere pe arena mondiala si de a ocupa pozitii cheie n structurile europene de securitate$ (ecuritatea se azeaza at"t pe sta ilitatea politica, dar si pe cea militara, acestea fiind conditionari complementare$ #n sistem mo il de securitate europeana %a putea fi edificat numai daca %or fi consolidate cele doua componente$ )olitica de securitate azata pe cooperare renuntarea la orice idee de a impune sta ilitatea prin mi*loace de confruntare$ (copul este promo%area cooperarii n %ederea pre%enirii conflictelor n sfera politica si a reducerii pericolului confruntarii armate$ +e asemenea, mai are scopul de a e%ita escaladarea potentialelor conflicte, pun"nd un accent deose it pe promo%area deschiderii si a transparentei$ Apararea si securitatea colecti%a, pe de o parte, si securitatea azata pe cooperare, pe de alta parte, sunt instrumente fundamental diferite, dar complementare, ale politicii internationale de securitate$ Aplicarea principiului su sidiaritatii, n organizarea securitatii europene, presupune luarea n calcul a unui sistem de securitate multieta*at: #$E$, ,$($-$E$, N$A$.$,$ si ,$N$#$ Anga*area pe unul sau mai multe din aceste ni%ele %a depinde de specificul sarcinilor de securitate a%ute n %edere$ Necesitatea unei corelari, a optimizarii cooperarii ntre diferitele institutii de securitate de%ine mai e%identa ca oric"nd$ E%olutiile n #$E$, competitia dintre #$E$ si N$A$.$,$, posi ilitatea ca interesele nationale ale unor state occidentale sa pre%aleze asupra celor comune, e%aluarea securitatii de pe pozitii ideologice si nu financiare, lipsa unei di%iziuni corecte a muncii ntre statele participante, sunt principalii factori care influenteaza edificarea unui sistem eficient n domeniul securitatii europene$ )rogresele institutionale, e%identiate n su capitolele anterioare, dau o forma concreta contri utiei europenilor la securitatea euro/atlantica$ Ni%elul de interopera ilitate pe care se ntemeiaza relatiile ntre #$E$ si N$A$.$,$ da continut capacitatii europene colecti%e de gestionare a crizelor$ 'ealizarea I$E$($A$ este un proces ire%ersi il al carui cadru institutional %a fi construit prin dez%oltarea relatiei e0istente ntre N$A$.$,$ si #$E$, pe masura ce procesul de constituire a unei politici comune de securitate si aparare se %a dez%olta$ -hiar daca toate statele mem re N$A$.$,$ au recunoscut ca este necesar ca europenii sa dispuna de capa ilitati militare, independente de contri utia ($#$A$, pentru promo%area politicii e0terne si de securitate comuna a #$E$, a e0istat temerea ca aceasta ar putea duce la crearea unei aliante pur europene si la discriminarea statelor europene, care sunt mem re ale N$A$.$,$, dar nu si ale #$E$, precum si la o du lare a asumarii sarcinilor si alocarii resurselor de catre N$A$.$,$ si #$E$ +ez%oltarea I$E$($A$ n cadrul N$A$.$,$ si aplicarea principiului crearii unei forte europene, 1separa ile, dar nu separate, afirmat n iunie 1223, la -onsiliul Nord/Atlantic de la 4erlin, sunt destinate e%itarii acestor pro leme$ &ormula apro ata la 5ashington, ofera Europei mai multa greutate n luarea deciziilor n cadrul Aliantei, iar #$E$ instrumentele de care are ne%oie pentru a/si ndeplini misiunile asumate$ Aceasta se ntemeiaza pe urmatoarele elemente:

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

7 reafirmarea anga*amentului de a ntari legatura transatlantica, inclusi% starea de pregatire de lupta, pentru a ndeplini o iecti%ele de securitate comune, prin intermediul Aliantei, ori de c"te ori %a fi ne%oie! 7 continuarea procesului de ntarire a pilonului european al Aliantei, n aza +eclaratiei de la 4ru0elles, din 1228, si a pricipiilor con%enite la 4erlin in 1223! sunt incluse aici si optiunile referitoare la selectarea unui comandant general european si a unui cartier general N$A$.$,$, pentru actiuni controlate de #$E$ 7 dez%oltarea sistemului de legatura ntre cele doua organizatii, inclusi% planificarea, e0ercitiile si consultarea! 7 recunoasterea faptului ca un rol european intensificat %a contri ui la ntarirea Aliantei, constituind temelia apararii colecti%e a mem rilor! )re%ederile .ratatului de la Amsterdam si a +eclaratiei de la (t$ Malo, sunt formulate urmatoarele principii: 7 capacitatea de actiune autonoma a #$E$, dreptul de a lua decizii si de a apro a actiunea militara, acolo unde nu este anga*ata ntreaga Alianta! 7 dez%oltarea unei consultari reciproce efecti%e, cooperare si transparenta, ntre N$A$.$,$ si #$E$! acordarea unui spri*in deplin mem rilor #$E$ si altor aliati europeni pentru ntarirea capacitatilor lor de aparare, n special pentru noi misiuni, e%it"nd du larea inutila! 7 asigurarea posi ilitatilor implicarii aliatilor europeni care nu sunt mem rii #$E$ n operatiuni de raspuns la criza 9operatiuni su comanda #$E$:, n aza unor acorduri de cooperare! 7 folosirea unor capacitati si realizari N$A$.$,$ 1separa ile, dar nu separate, n operatiuni controlate de #$E$ )entru aplicarea ultimului principiu, n situatia n care Alianta nu este anga*ata militar, se are n %edere ncheierea unor acorduri care sa reglementeze: accesul la capacitatile de planificare ale N$A$.$,$! disponi ilitatea capacitatilor presta ilite si a realizarilor comune ale N$A$.$,$ n folosul operatiunilor conduse de #$E$! identificarea optiunilor de comanda europeana, dez%oltarea rolului +$($A$-$E$#$'$ si asumarea eficienta si deplina a responsa ilitatilor! adaptarea sistemului N$A$.$,$ de planificare a apararii, n scopul disponi ilizarii fortelor pentru operatiuni conduse de #$E$ ;n noul concept strategic al Aliantei Nord/Atlantice se considera ca dez%oltarea unei politici e0terne si de securitate comuna, care include ela orarea progresi%a a unei politici comune de aparare, asa cum s/a cerut n .ratatul de la Amsterdam, este compati ila cu politica comuna de securitate si aparare, sta ilita n cuprinsul .ratatului de la 5ashington$ -resterea mediului de securitate este direct proportionala cu sporirea responsa ilitatilor si capacitatilor aliatilor europeni, cu accent pe securitate si aparare $ +ez%oltarea I$E$($A$ n cadrul N$A$.$,$ presupune din partea aliatilor europeni o contri utie mai coerenta si mai eficienta la misiunile Aliantei, o ntarire a parteneriatului transatlantic, o actiune autonoma, de la caz la caz, si, prin consens, su controlul politic si conducerea strategica a #$E$, sau altfel con%enite$ ;n aceasta idee, cooperarea n dez%oltarea unor concepte operati%e noi, ram"ne esentiala pentru a formula raspunsurile adec%ate la pro%ocarile la adresa securitatii$

<

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

Aran*amentele practice detaliate si e%itarea duplicarii capacitatilor si elementelor de aparare sunt elemente cheie ale unei cola orari aliate str"nse $=6> ?a r"ndul sau, #$E$ 9prin +eclaratia statelor mem re ale #$E$,$ care sunt si mem re ale #$E$, despre rolul #$E$,$ si despre relatiile sale cu #$E$ si cu N$A$.$,$, Maastricht, 1@ decem rie 1221: se declara 1gata sa dez%olte relatii de lucru str"nse ntre #$E$ si Alianta si sa ntareasca rolul, responsa ilitatile si contri utia statelor mem re, ceea ce nseamna o echili rare, mpartirea po%erii ntre ($#$A$ si Europa, dorita de americani din moti%e ugetare si de europeni din considerente politice$ +oua sunt directiile principale, identificate n prima instanta si a%ute n %edere de europeni: eliminarea dependentei fata de N$A$.$,$ n domeniul militar si cresterea opera ilitatii #$E$ prin ameliorarea interopera ilitatii fortelor nationale! derularea unui program de e0ercitii si de antrenamente mpreuna cu N$A$.$,$ si eliminarea insufientelor n materie de comunictii si de o ser%are prin satelit$ ,ficialii N$A$.$,$ 1cred ca n ultimii ani Alianta a descoperit faptul ca prapastia tehnologica dintre fortele armate americane si cele ale natiunilor europene de%ine din ce n ce mai mare$ Acest lucru este legat de AnoB/hoB/ul tehnologic, dar si de faptul ca, dupa raz oiul rece natiunile europene si/au redus fortele militare, stiind ca nu mai e0ista un pericol imediat %enit din partea #niunii (o%ietice$ +ar, campania aeriana din Coso%o a conturat limpede n mintea europenilor, ca, n a ordarea ntr/o maniera moderna a managementului de criza si n asigurarea unei maniere moderne 1de desfasurare a unei campanii n astfel de zone dificile, au un mare deficit fata de americani 9Claus )$ Clai er, seful di%iziei pro leme politice din N$A$.$,$:$ +ificultatile cu care s/au confruntat aliatii n Coso%o au con%ins europenii ca tre uie sa lucreze foarte repede pentru rezol%area pro lemelor legate de capacitatile moderne de management de criza: comunicatii, transport aerian rapid, operatiuni aeriene de recunoastere$ ?a r"ndul lor, succesele din IraA, din prima%ara anului 6@@< au demonstrat nca o data ni%elul de dotare de e0ceptie a armatei ($#$A$ #n su iect important pentru am ele organizatii, dar si pentru tarile Europei -entrale, este procesul de e0tindere a celor doua organizatii$ (e doreste ca procesele de e0tindere sa fie compati ile si sa se consolideze reciproc, datorita manifestarii efectului cumulati% al garantiilor de securitate ale art$ D, al .ratatului de la 4ru0elles modificat si cele ale art$ D al .ratatului de la 5ashington$ )entru e0ecutarea articolului D al .ratatului de la 4ru0elles modificat, toate tarile %izate tre uie sa fie mem re N$A$.$,$ -"nd nca mai functiona #$E$,$, ($#$A$ se opunea admiterii unor noi tari n #$E$,$, cu statutul de mem rii cu drepturi depline, daca acestea nu erau mem re N$A$.$,$ +e aceea este posi il ca e0tinderea #$E$ sa depinda pe %iitor de cea a Aliantei, pentru a se e%ita, asa cum se apreciaza, o tinerea unor garantii de securitate din partea N$A$.$,$ prin mi*loace 1oculte$ +ecizia europenilor de constituire 9p"na n 6@@<: a unei forte comune de reactie rapida, cu organisme distincte, separate, de planificare militara, a nemultumit profund 5ashingtonul, care considera ca, astfel, pozitia sa preponderenta n cadrul Aliantei Atlantice, determinata inclusi% de contri utia financiara masi%a, %a fi mult sla ita$ Nemultumirea si/a gasit clar e0presia n aprecierile dure ale ministrului american al apararii, 5illiam -ohen: 1nu poate e0ista un grup separat de interese al #$E$ n N$A$.$,$, nu tre uie sa e0iste 1structuri paralele sau redundante, deoarece aceasta %a sla i alianta$ .ot mai multe %oci autorizate sunt de parere ca realitatile geopolitice si geostratregice ale nceputului de secol EEI, impun a andonarea e%aluarilor de tipul 1ce a facut ($#$A$ pentru Europa si acceptarea modelului 1ce %a face ($#$A$ mpreuna cu Europa$=<>

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

Noul concept strategic -oncomitent cu ncercarile europenilor de a materializa o componenta proprie n materie de securitate si aparare au fost formulate di%erse %ariante de reforma a organizatiei, asociate cu importante actiuni de restructurare$ )rintre acestea se numara: 7 apararea frontaliera a%ansata$ Misiunea principala a NA.,, cea de aparare colecti%a, %a fi completata cu sarcini de mentinere a pacii, (#A pastr"ndu/si rolul de protector european! 7 sta ilitate n Europa$ NA., %a gestiona pro lemele de securitate generala pe continent dupa ce se %a e0tinde spre Europa -entrala si ,rientala! 7 securitate n Europa$ )resupune o e0tindere a misiunilor NA.,, dincolo de apararea frontaliera, p"na n zonele care ar putea periclita securitatea europeana 9Folful )ersic, ,rientul Mi*lociu, Africa de Nord:! 7 apararea intereselor comune$ Asumarea li ertatii de actiune acolo unde interesele tre uie aparate, adica un GNA., nelimitat8$ Noul -oncept (trategic al Aliantei formuleaza ca o iecti%e generale: controlul schim arilor poziti%e si a pro%ocarilor actuale si %iitoare! apararea intereselor comune de securitate n zone mai indepartate! mentinerea apararii colecti%e! consolidarea legaturilor transatlantice menite sa asigure asumarea de noi responsa ilitati! ntarirea relatiilor cu partenerii, n %ederea admiterii de noi mem ri! mentinerea %ointei politice si a mi*loacelor militare necesare indeplinirii misiunilor sta ilite$ , iecti%ul principal permanent al NA., este apararea li ertatii si securitatii tuturor mem rilor sai, prin mi*loace politice si militare si asigurarea pacii si sta ilitatii n regiune$ Valorile comune care stau la aza Aliantei si pe care aceasta si propune sa le apere sunt democratia, drepturile omului si respectarea legilor$ )rincipiul fundamental al functionarii organizatiei este cel al anga*amentului comun si al cooperarii mutuale ntre statele su%erane n scopul asigurarii indi%izi ilitatii securitatii pentru toti partenerii$ Acest lucru nseamna o completare a eforturilor nationale n confruntarea cu pro%ocarile la adresa securitatii$ )entru realizarea o iecti%ului principal, ,rganizatiei Atlanticului de Nord i sunt sta ilite urmatoarele misiuni fundamentale de securitate: 7 sa fa%orizeze un mediu sta il de securitate euroatlantica prin anga*area n rezol%area disputelor pe cale pasnica! 7 sa se constituie ntr/un forum de consultari ntre aliati asupra pro lemelor care aduc atingeri intereselor lor %itale si pentru coordonarea eforturilor n directia contracararii riscurilor si amenintarilor comune! 7 descura*area si apararea mpotri%a amenintarilor cu agresiunea la adresa statelor mem re conform art$ D si 3 din .ratatul de la 5ashington! 7 pregatirea si anga*area acti%a n gestionarea crizelor, inclusi% n desfasurarea operatiunilor de raspuns la crize!

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

7 largirea si ntarirea parteneriatului, cooperarii si dialogului cu celelalte tari din zona euroatlantica, pentru a marii transparenta, ncrederea reciproca si capacitatea pentru actiuni comune$ -hiar daca se considera putin pro a il ca Alianta sa fie e0pusa unei agresiuni de amploare cu armamente con%entionale, n gama larga a pro%ocarilor si riscurilor, militare si non/militare, la adresa securitatii, au fost incluse: incertitudinea si insta ilitatea din unele zone si posi ilitatea declansarii unor crize regionale, capa ile sa e%olueze rapid! dificultatile economice, sociale si politice din tarile cu democratii fragile, sau care parcurg drumul spre economia de piata! ncalcarea drepturilor omului, ri%alitatile etnice si religioase, disputele teritoriale si dezintegrarea statelor! proliferarea armamentelor N4- si e0istenta unor capacitati nucleare puternice n posesia statelor din afara Aliantei! detinerea unor capacitati militare sofisticate, ca urmare a dispersarii tehnologiei ntre uintate la producerea armamentelor! terorismul, sa ota*ul, crima organizata si miscari de populatie necontrolate$ Modalitatile prin care NA., si propune sa sporeasca securitatea si sta ilitatea sunt, conform sintezei lui Mircea -osma si .eofil Ispas: 7 apararea relatiilor transatlantice! 7 mentinerea unor capacitati militare adec%ate si eficiente, destinate pre%enirii oricaror ncercari de intimidare si garantarii ca agresiunea militara impotri%a Aliantei nu reprezinta o optiune de succes! 7 dez%oltarea Identitatii Europene de (ecuritate si Aparare n cadrul Aliantei! 7 capacitate completa pentru pre%enirea conflictelor, care ar putea sa se transforme ntr/o criza ma*ora, pentru gestionarea eficienta a crizelor, inclusi% prin posi ilitatea operatiunilor de raspuns la crize! 7 continuarea parteneriatului acti%, cooperarii si dialogului, n scopul nlaturarii dezacordurilor si neintelegerilor care ar conduce la sta ilitate, fara a e0clude pe nimeni! 7 ram"nerea n continuare deschisa, conform art$ 1@ al .ratatului de la 5ashington, pentru primirea de noi mem rii care doresc si sunt capa ili sa/si asume responsa ilitatile si o ligatiile de mem rii NA.,! 7 intensificarea eforturilor n directia dez%oltarii acordurilor de control al armamentelor, dezarmarii si neproliferarii, ca o parte importanta a accesului li er la securitate$ -onceptul strategic pre%ede at"t pentru fortele com inate, c"t si pentru cele con%entionale si nucleare, principiile de actiune, rolul, misiunile si directi%ele ce tre uiesc urmarite$ )rincipiile strategiei Aliantei sunt solidaritatea aliata, unitatea strategica si efortul colecti%, concretizate n aran*amente practice referitoare la ,,planificari comune ale fortelor, fonduri comune, planificari operationale comune, formatiuni si puncte de comanda multinationale, un sistem de aparare aeriana integrat, un echili ru pri%ind rolurile si responsa ilitatile ntre aliati, stationarea si desfasurarea de forte n afara teritoriului gazda, standarde si procedee comune pri%ind echipamentul, instruirea si logistica, doctrine unificate si com inate, e0ecutarea de e0ercitii atunci c"nd este necesar, cooperarea n ceea ce pri%este infrastructura, armamentele si logistica$

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

Misiunile fortelor com inate ale Aliantei sunt de a descura*a orice agresiune potentiala la adresa sa, de a opri a%ansarea agresorului c"t mai departe posi il, de a asigura independenta politica si integritatea teritoriala a statelor mem re, mentinerea riscurilor la distanta prin contracararea celor potentiale nca din faza incipienta, desfasurarea operatiunilor de raspuns la crizele specificate n art$ D, participarea la mentinerea pacii prin operatii e0ecutate n spri*inul altor organisme internationale$ Anga*amentele la ndeplinirea misiunilor creionate sunt reflectate prin marimea, pregatirea, disponi ilitatile si desfasurarea fortelor armate, prin interopera ilitate si prin mentinerea permanenta n stare de operati%itate, care sa asigure succesul operatiilor desfasurate ntr/un perimetru e0tins, incluz"nd la ne%oie tarile din cadrul )&) sauHsi din afara Aliantei$ )entru aceasta este ne%oie de: 7 mentinerea la marimea necesara si la un ni%el de pregatire adec%ata, a fortelor pentru a face fata misiunilor! 7 desfasurarea si stationarea fortelor nca de pe timp de pace pe teritoriul Aliantei, sau, daca situatia impune, desfasurarea naintata a fortelor n spatiul de interes! 7 proiectarea si construirea structurilor de comanda care sa asigure realizarea comenzii si controlul pentru ntreaga gama de misiuni! dislocarea punctelor de comanda mi0te sau ale -.I., pentru comanda si controlul fortelor multinationale si multifunctionale! 7 utilizarea tehnologiei a%ansate, e0ploatarea superioritatii n domeniul informatiilor si asigurarea de personal cu calificare superioara n scopul dez%oltarii unor capacitati operationale esentiale, de anga*are eficienta, n desfasurare si mo ilitate, de supra%ietuire a fortelor si infrastructurii, de acordare de spri*in si rotire a fortelor! 7 asigurarea capacitatii de reactie rapida, inclusi% la un atac prin surprindere! 7 pre%ederea necesitatii mo ilizarii rezer%elor sau reconstituirii fortelor daca schim arile mediului de securitate sau e%olutiile pe termen lung solicita acest lucru! 7 formularea unor raspunsuri pe masura, fle0i ile si oportune, de natura sa locheze escaladarea tensiunilor! 7 protectia fortelor si infrastructurii Aliantei impotri%a atacurilor teroriste$ #n articol pu licat la 1@ noiem rie 6@@6, n NeB JorA .imes, su semnatura lui 'o ert +$ Caplan, a reactualizat, dupa parerea lui Emil Kurezeanu,=D> la care su scriem, o mai %eche dilema a strategiilor diplomatice ale 'om"niei$ .itlul nsemnarilor lui Caplan este ,,#n nou aliat 7 9care si doreste acest lucru: 7 n Europa 9,,A NeB 95illing: AllL n Europe:$ , se%atiile au pornit de la starea de impas inter%enita n relatiile dintre America si Europa de Vest, pe de o parte, si de la politica predominat pro/americana a 'om"niei, pe de alta parte$ ;n acesta formula e0tinsa a teatrului geo/politic de operatiuni americane mpotri%a terorismului, 'om"niei si 4ulgariei le re%ine o functie de a%anpost, militar si de securitate, al ntregii aliante nord/atlantice$

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

'om"nia si rom"nii, au un simt foarte dez%oltat al schim arilor politice iminente, mai ales n politica e0terna$ , istorie comple0a n care rom"nii au profitat de nentelegerile dintre %ecinii puternici pentru a/si realiza interesele politice locale, i/ar fi facut foarte sensi ili la schim are$ +e multe ori ai impresia, ca cetatean est european, e de parere dl$ &ilon Morar, ntr/un articol din re%ista +ilema,=3> ca istoria si geografia recenta te/a mpins mai la %est$$$ NOonele misterioase si oarecum e0otice de la Est inspira, printr/o cunoastere partiala si generalizanta, temeri si aprehensiuni puternice$ Aceste zone diferite, putin e0plorate si cunoscute, ar fi sursele unor rele care ameninta ci%ilizatia europeana$P ;n felul acesta s/ar ncearca inculcarea spiritului de frontiera n rndul tarilor care %or asigura frontiera de Est a #niunii Europene$ .ari precum )olonia, 'om"nia, tarile altice, #ngaria, 4ulgaria se afla la granitele ci%ilizatiei si tre uie sa si asume un rol ci%ilizator$ ;nsele aceste tari sunt de fapt noi teritorii cstigate democratiei si ci%ilizatiei$ Ele sunt un fel de zona intermediara, nu nca suficient integrata euro/atlantic, dar capa ila sa nteleaga procesele prin care recent a trecut, e%ident similaritatile fiind limitate, orice generalizare fiind o e0agerare si n acest caz$ ,ricum tarilor candidate estice li se cere sa fie un fel de serifi ai tinuturilor de granita si sa si asume un rol de zona tampon sau de filtru protector$ )entru a ncerca infuzia unei doze de claritate sporite, nu este nimic condamna il n mpartasirea e0perientei si a lectiilor n%atate de pe urma tranzitiei si reformelor politice si economice$ +impotri%a, tarile din Europa -entrala si de (ud Est au datoria morala sa a*ute si sa asiste la r"ndul lor tarile mai de la Est, asa cum la r"ndul lor au eneficiat de a*utorul tarilor mai de la Vest$ Este n fond si interesul 'om"niei si al celorlalte tari candidate la #E sa proiecteze sta ilitate politica, sa promo%eze democratia si sa sustina procesele de dez%oltare economica din tarile din %ecinatatea imediata sau mai ndepartata, a caror su dez%oltare sau insta ilitate ar putea a%ea un impact negati% asupra propriilor e%olutii interne$=M> -u toate acestea, procesul de e0tindere al #E si NA., nu tre uie sa se transforme ntr/o chestiune de geografie a fricii si a spaimei de Est$ )roiectarea sta ilitatii si ncura*area democratiei si economiei de piata n tarile din -aucaz si din nordul Marii Negre este o misiune responsa ila si pe de/a/ntregul lauda ila$ .otusi, transformarea Estului n sim olul relelor si transformarea tarilor de la frontierele zonei ,,negre n cordoane de securitate induce prea pregnant ideea cetatii asediate de ar arii din est$ Viziunea 'omaniei pri%ind %iitoarea arhitectura institutionala a #niunii Europene largite )e de o parte, proiectul european pornea de la prezumtia ca statul natiune era principala cauza a catastrofelor cu care s/a confruntat Europa n prima *umatate a secolului EE si, n consecinta, integrarea acestora ntr/un cadru mai larg, respecti% ,,ngradirea rolului lor, reprezent"nd conditia esentiala a unei paci dura ile n Europa$ )e de alta parte, constructia europeana nu putea sa ignore realitatea statelor/natiune si, ca atare, gu%ernele acestora au sta ilit prin .ratatul de la 'oma un sistem de decizie care le permitea, ntr/un cadru colecti%, sa ai a ultimul cu%"nt n marea ma*oritate a domeniilor$ Aceasta contradictie aparenta ntre cele doua principii reflecta, de fapt, intentiile parintilor fondatori, n %iziunea carora pre%enirea unor noi conflicte depindea de instaurarea unui sistem care sa asigure un echili ru ntre statele mari si cele mici n pri%inta controlului puterilor decizionale$ #niunea Europeana se afla n prezent n fata sfidarii ma*ore a celei mai mari e0tinderi din istoria e0istentei sale$

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

'ezultatul acestui proces %a fi reflectat at"t prin noua dimensiune a %iitoarei #niuni largite c"t si printr/o mult mai mare eterogenitate a mem rilor sai$ ;n acest conte0t, consideram firesti dez aterile intense din ultima perioada %iz"nd %iitoarea configuratie a constructiei europene, precum si cele mai une modalitati de acomodare reciproca a celor doua sfidari ma*ore: e0tinderea fara precedent a #niunii Europene si necesitatea inelucta ila a aprofundarii proce/ sului integrarii europene$ -a stat mem ru al #niunii Europene, 'om"nia este deose it de interesata sa contri uie la edificarea unei Europe unite, puternice n cadrul unui spatiu comun al democratiei, li ertatii, securitatii, sta ilitatii si prosperitatii$ 'om"nia este direct interesata ca succesul constructiei comunitare care face aceasta entitate unicat at"t de atracti%a sa se perpetueze inclusi% ntr/o #niune largita si ntelege sa se implice cu responsa ilitate n toate etapele constructiei sale$ Perspectivele constructiei europene )rocesul de edificare a configuratiei europene este deose it de comple0 si tre uie construit cu minutiozitate$ +aca a ordarea care %a pre%ala %a fi una realista si pragmatica se impune, n opinia noastra, o distinctie clara ntre prioritatile pe termen scurt ale agendei europene si preocuparile ale caror sanse de realizare n %iitorul apropiat sunt minime$ ?argirea nu tre uie sa se faca nsa n detrimentul aprofundarii integrarii europene, moti% pentru care consideram la fel de importante actiunile menite sa garanteze continuitatea fortei si coerentei #niunii, conform principiilor fundamentale ale constructiei europene si o iecti%elor sale de natura politica, economica si sociala, care sa com ine armonios un spatiu economic si social comun cu o uniune politica mai %izi ila si mai puternica pe scena internationala$ , #niune largita nu nseamna numai un numar sporit de state mem re, dar si un grad mai mare de eterogenitate$ Europa este un continent al di%ersitatii si al multilateralitatii culturale$ )uterea si ,,farmecul #niunii Europene s/au azat, nsa, tocmai pe capacitatea ei e0traordinara de a crea unitate din di%ersitate$ ;n conte0tul actualei e0tinderi, dez%oltarea institutionala a #niunii Europene este ine%ita ila, proces care %a implica at"t initiati%e de ordin constitutional c"t si reamena*ari si dez%oltari n domeniul institutional$ ;n ceea ce pri%este opinia asupra principiilor care sa stea la aza acestei constructii, deopotri%a comple0a si am itioasa, consideram esentiale urma/toarele elemente: Noua constructie Europeana %a tre ui sa reprezinte ,,constructia comuna a unor aspiratiiHinterese mpartasite$ .uturor statelor mem re tre uie sa li se garanteze pastrarea si posi ilitatea afirmarii identitatii nationale, certitudinea ca aceasta nu se %a ,,dizol%a ntr/o entitate ,,supra/statala, indiferent de coordonatele pe care ea se %a dez%olta$ Mai e0act, #niunea Europeana ca actor economic si politic mai %izi il pe plan international nu tre uie ine%ita il sa de%ina o entitate suprastatala$ -"nd sustinem acest lucru, a%em n %edere faptul ca e0ercitiul identitatii nationale este principalul factor de mo ilizare a energiilor nationale n realizarea unor o iecti%e strategice fundamentale n conte0tul procesului de integrare europeana$

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

-etatenii tuturor statelor constituti%e tre uie sa ai a sentimentul apartenentei la o entitate n ale carei %alori comune se recunosc ei nsisi$ -adrul National %a ram"ne un punct de referinta esential al afirmarii identitatii nationale si al consolidarii democratiei$ 'egulile si politicile comune ale #niunii Europene tre uie sa se azeze pe %alorile si principiile mpartasite fara rezer%e de toti mem rii sai$ .re uie ncura*ata si sustinuta re%italizarea %alorilor democratiei la scara ntregului continent european, deoarece sta ilitatea n spatiul din %ecinatatea granitelor e0terne ale #niunii Europene poate fi o garantie suplimentara a mentinerii unastarii si securitatii n cadrul acesteia$ Sensul procesului ;n perceptia 'omaniei, procesul de constructie europeana tre uie sa ai a ca tinta o Europa unita si puternica, o Europa a solidaritatii si tolerantei$ , Europa unita nseamna, deopotri%a, natiuni puternice cu constiinta de sine, care %or gasi n #niunea Europeana cadrul cel mai adec%at de afirmare$ Asa cum afirma si presedintele -omisiei Europene, %iitoarea constructie Europeana tre uie sa reprezinte: o Europa unita, pasnica, care sa includa toate natiunile sale diferite! o Europa democratica, n care oamenii sa/si decida propriul destin! o Europa toleranta, n care li ertatile prospera! o Europa sigura si dreapta, n care drepturile omului sunt respectate, iar cetatenii sunt prote*ati$ 'om"nia considera statul natiune drept ni%el de referinta al afirmarii identitatii nationale si al consolidarii democratiei, dar este, n acelasi timp, n fa%oarea unor forme de integrare mai a%ansate, n care sinergia contri utiilor indi%iduale sa asigure o actiune mai rele%anta si mai eficienta la ni%elul #niunii$ )otri%it opiniei oficialilor rom"ni, cu c"t #E ncura*eaza mai mult afirmarea identitatilor statelor candidate, cu at"t acestea %or dori sa aprofundeze cooperarea lor n cadrul #niunii$ Concluzie Mediul de securitate international %a continua sa fie marcat de e0istenta tensiunilor si conflictelor de diferite naturi$ In aceste conditii, unul din raspunsurile pe care comunitatea internationala le poate oferi este apararea colecti%a$ NA., reprezinta un astfel de mecanism, care de/a lungul timpului si/a do%edit %ia ilitatea$ .reptat, #E poate dez%olta un mecanism similar, pentru a carui eficienta un element esential il %a reprezenta cooperarea transparenta, de la egal la egal,cuAliantaNord/Atlantica$ +e asemenea, in%estitii similare in capacitati si infrastructuri militare %or putea genera efecte sporite de cooperare intre cele doua componente$ )entru succesul )E(A o %aria ila cu un rol important asupra e%olutiei sale o reprezinta dotarea cu capacitati militare a europenilor$ In perspecti%a, e%olutia NA., si a )E(A %a depinde de dez%oltarea #E ca actor economic si politico/militar, precum si de transformarea NA.,$ In acest conte0t, este de mentionat faptul ca primatul national fata de cel supranational intergu%ernamental %a *uca un rol important in structurarea relatiilor dintre cele doua institutii in domeniul securitatii$

1@

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

+e asemenea, dinamica riscurilor si impactul lor asupra sta ilitatii si securitatii #E si spatiului euro/atlantic %or accelera ritmul de dez%oltare al relatiei NA.,7)E(A$ )e termen lung, in functie de dez%oltarile interne ale #niunii Europene legate de modul de adaptare la cerintele scenei relatiilor internationale in lipsa unei -onstitutii Europene, o di%iziune a sarcinilor intre )E(A si NA., este necesara$ Aceasta nu ar tre ui sa fie neaparat formala, ci sa fie atinsa de la caz la caz printr/un dialog continuu si de su stanta, pe prioritati comune si complementaritateaactiunilor$ +e asemenea, diminuarea efectului de free rider si echili rarea capacitatilor intre cei doi piloni nord/american si european %a tre ui luata in considerare, alaturi de in%estirea in capacitati pentru a mentine un echili ru functional intre principalii parteneri transatlantici$ -aracterul amenintarilor asimetrice la adresa securitatii internationale %a determina o transformare continua a mecanismelor institutionalizate de contracarare a acestora, incluzand relatiileNA.,/)E(A$ )rintr/o a ordare con*ugata %a fi posi ila dez%oltarea unor capacitati comune de a intreprinde noi tipuri de actiuni diferite fata de tiparele traditionale de actiune in domeniul apararii si securitatii ale NA., si #E, dar si a unor modalitati fle0i ile de a raspunde la cerintele din ce in ce mai comple0e ale mem rilor sai$ E0perienta ultimilor ani a demonstrat ca, o parghie importanta a fost reprezentata de infaptuirea unor actiuni menite a spori increderea, intelegerea resorturilor comune necesare proiectarii sta ilitatii si securitatii la ni%el international$ Amenintarile reprezentate de terorism, proliferarea armelor de distrugere in masa, diferitele tipuri de trafic 9persoane, arme, stupefiante etc$:, conflictele inghetate cu caracteristici specifice imprimate de factori regionali sau glo ali, in conditiile diminuarii arierelor in calea difuziunii lor si propagarii multidirectionale a efectelor lor negati%e pe diferite paliere 9aparare, economic, societate, identitati etc$: fac necesare raspunsuri colecti%e, iar NA., si )E(A ofera astfel de mecanisme %ia ile de raspuns$ Istoria recenta a am elor organizatii, NA., si #E a demonstrat ca am ele dispun de capacitate de adaptare si restructurare astfel incat sa raspunda solicitarilor mediului de securitate si ale intereselor nationale in domeniul securitatii ale statelor mem re$

11

Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul

BIBLIOGRAFIE 1 2 3 ! # Textul Tratatului Nord-Atlantic , Editura #ni%ers, 4ucureRti / 6@@6 Curs de doctrine politico-militare , Editura #NAp , 4ucureRti / 6@@8 International Herald Tribune , fe ruarie / 6@@Q anualul NATO , NA., )u lications ,ffice / 6@@1 !eclara"ia secretarului #eneral NATO " (ummit/ul NA., 4ucureRti 7 6@@Q $ummit-ul NATO Bucure%ti , 'ompres 7 mai 6@@Q

16