Sunteți pe pagina 1din 6

C1. Arte martiale= arte ce se ocupa cu purtarea razboiului.

Multe dintre artele martiale s-au dezvoltat din experiente razboinice stravechi. Cu trecerea vremii s-a dat o semnificatie mult mai profunda la un nivel superior la lupte, pe urma au ajuns sa fie folosite numai pentru dezvoltarea cunoasterii de sine. Practicarea unei tehnici cu menirea de a ucide care pa masura ce se desavarsesc prin practica, trec de la acest obiectiv brutal, la formarea unei fiinte umanem cu calitati superioare ale mintii si trupului. Cele 2 elemente fundamentale pentru a putea practica o disciplina martila sunt: respectul si disciplina. Arta martiala, d.p.d.v. literar sens de arta a razbiuliului, sistem de practici si traditii de lupta codificate. Artele martiale au obiective similare pentru a impin!e fizic alte persoane sau apararea in folosul propriu sau a altora, de la o amenintare fizica. "nele arte martiale au la baza unele sisteme de credinta, frecvente: budismul, hindismul, taismul, confucianismul, sintoismul. #n timp ce altele urmeaza un anumit cod de onoare, artele martiale in conceptul actual au in !eneral ori!inea orientala si presupul cautarea de catre practicanti a unui sens mai adanc decat simpla pre!atire pentru o confruntare fizica. Complexitatea artelor martiale reiese din ambi!uitatea data de o dimensiune esentiala spirituala si o evidenta a!resiva. Date semnificative: - cercetarea livreasca referitoare la istoria $arate-do-ului a relevat existenta multor inadecvente in relatarea concreta. - sec %- propadura budismului in China prin nobilul &od$idama- un nou curent '(ana, care pune accentul pe 2 exemple ener!etice)meditatia pentru mentinerea unei stari optime de sanatate. - calu!arii au un mare aport la dezvoltarea tehnicilor de lupta pentru apararea inte!ritatii corporale si a manastirii *de talhari+ - scoala de renume in lume a n.templul ,haolin- mai multe subscoli, sprijin pentru dinastele de la putere Aparitia si dezvoltarea $arate-do-ului: - -$ina.a- lea!anul care a aparut $aratele - / curente au aparut in se 20-shuri te, naha te, tomari te. 1898 1 an de rezonanta , Consiliul Marilor Maestrii din -$ina.a, conducatorii de scoli martiale, hotaraste denumirea de $arate scris ca 2mana chinezeasca3, valabil pentru toate formele de 4a 'o. Maestrul An 5o #tos * parintele $arate-doului+ implementeaza in orele de ed.fiz. ale scolii din -$ina.a exercitii desprinse din 5arate. #n 1921 maestrii alaturi de elevii liceelor din -$ina.a au acces la o dem in fata parintelui mostenitor al 6aponiei. 7iro 7ito demonstreaza, care avea sa lase o impresie foarte buna 8 stiluri de $arate: - $arate-do ,hoto$an 9(u - $arate-do ,hito-9(u - $arate-do :oju 9(u -$arate- do ;ado 9(u #n 1922 in 6aponia apare primele competitii, drept pentru care $arate-ul devine si sport Curs 2 Clasificarea disciplinelor de Kombat 'isciplinele de $ombat acopera astazi obiective si structuri diverse. Acestea vizand toate stilurile si ramurile, unele caracteristici putand pilsi la anumite stiluri,, acest fapt deosebindu-le in mod evident de altele

<. criterii: Aspectul de lupta 1 care caracterizeaza toate stilurile de $ombat. 4oate disciplinele cuprinse in actuala clasificare au in comun lupta si au reprezentatnt simbolul unei traditii razboinice si izotenice. =ara lupta, nu putem vb de disciplina de $ombat. 2. aspectul sportiv- o cacarteristica !enerala, dar avem unele stiluri martiale ca Ai$ijutsu, >injutsu. #ntemeietorii acestor stiluri au refuzat total sa faca din aceste stiluri, sa fie competitionale. #n celelalte stiluri in care s-a acceptat latura competitionala, sportivitatea excesiva a adus la re!uli de desfasurare a luptei cat mai stricte, ce trebuie respectate cu ri!urozitate. ,tilurile de arte martiale *9(unu este scoala+ te invata cum sa te aperi sau cum sa contraataci, au avut parte de demonstratii publice unde s-a incercat modificarea tehnicilor razboinice, spre forme mai putin violente, !asindu-le o motivatie spirituala. Asa a aparut udoul , ca o forma nonviolenta, a vechiului ujitsu. ,portivizarea stilurilor de combat a dus la pierderea unor laturi importante in ceea ce priveste aspectele formativ-educative, specifice codului busido , de exemplu. /. aspectul de arta, de maiestrie, studiate si dispuse in forme, prestabilite cu secole in urma. Kata ! forme tabude, lupta codificata+ 1 se executa de catre cei mai valorosi practicanti si scolii respective. Perfectiunea tehnicilor trebuie sa fie data de cursivitate si eficienta, iar executantul concentrat ca si cum ar lupta real. 8. aspectul educativ-formativ: echiar daca nu poti deveni un campion nu esti nevoit sa pui in aplicare tehnicile insusite, totusi ca practicant ramai beneficiar direct, al unui fizic armonios, adaptat la efort, ob.fizica, psihica, si!ur pe fortele proprii, decis si corect in !andire, pra!matic si curajos, stapan pe sentimentele tale, activ, cooperant si modest, respectuos, disciplinat, punctual. 4ehnicile de combat nu se invata foarte repede, deoarece instruirea incepe din fra!eda copilarie. ?. aspectul financiar- pentru practicarea disciplinelor de $ombat, se cere putin dpdv material, decat alte discipline. Pentru practicarea disciplinelor de $ombat, nu este nevoie de echipamente sofisticate sau de conditii speciale. %. aspectul terapeutic- al practicarii unor stiluri de $ombat este evident, atat in cazul unor handicapuri, cat si psihice care se pot recupera partial sau total prin practicarea de $ombat. @. aspectul utilitar splicativ- societatea de astazi reclama tot mai insistent prezenta unor cunoscatori de tehnici de $ombat in diferite ervicii publice: armata, politie, jandarmerie, trupe speciel A. dpdv al ener!iei solicitate- stilurile de $ombat extreme, incat ener!ia este proiectata spre exterior*box, judo, $arate+ si stiluri de $ombat interne, incat ener!ia e pe meridiane ener!etice proprii: stiluri: tai Bui Buan!. C. dpdv al contactului cu adversarii: - stiluri cu full contact- loviturile se duc pana la capat cu toata forta - stiluri cu contact semipartial- tehnicile de lovire sunt controlate. - stiluri li!ht contact- mijl celor 2 - stiluri non contact- cele mai bune pentru copii <0. criteriul tehnic- delimiteaza stilurile care admit numai tehnici de proiectare, de altele care admit doar lovituri cu membrele inferioare superioareD altele care le permit pe toate 1 stran!ulari <<. nonviolenta demonstrata prin 5ota <2. instruirea spirituala- cele mai insemnate in cadrul pre!atirii in $ombat. Curs ". #rincipalele stiluri Kombat sportive <. criteriul istoric si !eo!rafic- in functie de contextul in care s-au facut aparitia

2. aspectul de lupta /. aspectul competitiv 8. aspectul de arta ?. aspectul formativ educativ si fiziolo!ic 'enumirea si traducerea in limba romana, ori!inea si anul aparitiei, acolo unde s-a putut si intemeietorul acestuia, zona !eo!rafica si aria de raspandire =ormele sub care se practica: .oda, sport, $t 4ehnicile utilizate: proiectari, lovituri, stran!ulari Competitii si re!ulamente , date despre practicanti Aspecte caractteristice privind metodolo!ia antrenamentului 4endinte actuale de perspectiva ale stilului. $lemente fundamentale: - eticheta - forme de salut, re!uli de comportament, respectul fata de stilul practicat, de locul de desfasurare, de cole!i si de adversari toate acestea reprezinta elementul esential al diferentelor dintre practicantii de arte martiale si alte discipline sportive - forme de salut: shomeni-re(*respectul fata de inventatori+, ,ensei-ni-re(*resp. =ata de profesor, -ta!a-ni-re(*respectul fata de cole!i+. - sala de antrenament- dojjo- considerat de practicanti un spatiu aparte, sacru, in care pasesc cu respect. Stapanirea de sine: increderea in fortele proprii, calmul si concentrarea, modestia si respectul trebuie sa caracterizeze pe orice practicant fie debutant sau mare campion, tanar sensei, sau mare sensei. - controlul emotional 1 e un principiu ce trebuie respectat in dojo. -rice profesor se va prezenta la fiecare lectie de antrenament, in tinuta specifica stilului pe care-l reprezinta cu !i-ul curat si calcat, acesta reprezentand un model pentru cei ce intra in dojo. #rincipalele puncte sensibile ale corpului: Principalele puncte vitale ale zonei superioare: jodan*!at, cap+D vertex *seiton+, tamplele*$asumi+, ochii, baza si varful nasului *jinchu+, barbia*je$on+, zona carotidelor, traheelor, coloana cervicala zona de mijloc: !iudan- claviculele, plexul solar, zona inimii, stomac, ficat, rinichii, coloana toracala si lombara, zona ombilicului. Eona inferioara *!hedan+ - zonele in!hinale, zona !enitala, cocisul, li!amentele colaterale ale !enunchiului, rotula, zona poplitee, tarsienele. Foviturile executate precis la nivelul acestor puncte vitale pot provoca incapacitatea partiala sau totala, paralizii, sau moartea. Multe dintre aceste zone sunt extrem de sensibile, nu doar la lovituri puternice. #n cadrul antrenamentelor sau la competitii oficiale, trebuie respectate re!lementarile cu privire la zonele permise lalovire, cat si acolo unde se permite contactul cu tinta de pe zonele sensibile. Curs 4. Armele naturale sau partile corpului cu care se poate lovi/bara/bloca - fruntea (atama) si zona occipitala (dokko) pot fi arme reductibile de atac sau contraatac cand avem adversar in fata sau in spate si ne aflam la o distanta mica. - coatele(empi) pot fi atat in atac/contraatac, cat si blocaje. - antebratele partea cubitala, radiala, posterioara - mainile (te) prin finetea si coordonarea exceptionala, precizia miscarii si viteza lor a reprezentat varful de lance a celor mai eficiente atacuri, barari, blocaje sau contracarari. * pot fi folosite deschise (podul palmei, degetele, laba de urs, cheara de vultur, sabia cubitala a mainii, metacarpienele ,! cu partea distala/proximala, cu partea dorsala, pumn ciocan. - pumnul(sechen)- reprezinta arma de baza - genunchii (tiza)- armele naturale de atac/aparare/contraatac, circular in fata, lateral. "e folosesc la distante mici.

- #ibiile (sune) adevarate fortarete in blocaje pentru zonajoasa, dar si arme periculoase pentru contraatac cand se aplica pe diferite puncte vitale. - picioarele- calcaiele(cacato), pingeaua (cosi), siretul plin (haisoku), sabia piciorului (shakuto), se fac si blocaje Respiratia in disciplinele de kombat $n timpul efortului sau stres psihic in care suntem angrenati in lupta, consumul de oxigen creste mai rapid, starea de alerta face sa intensifice procesele de oxireducere si deci un consum mai mare de oxigen. %irculatia sangelui si respiratia celor mari functii sunt puternic activate pentru a face fata necesitatii crescute de substante energetice si oxigen. %reierul cu functiile sale activate puternic de starea de alarma, provocata de stresul competitional este si el un foarte mare consumator de oxigen si de glucoza. &tunci cand atacam sau contraatacam vom inceta sa folosim urmatoarele faze ale actului respirator' - blocarea respiratiei prin incordarea brusca a musculaturii drepti si oblice abdominali cat si a pectoralilor atunci cand primim o lovitura si inspir rapid urmata de o faza cu () expir si blocajul acesteia odata cu lovirea pe contraatac. *xpiratia in mod special se face pe gura. +entru o recuperare rapida dupa un efort intens se folosesc anumite tehnici de respiratie specific artelor martiale. Distantele de lupta in disciplinele de kombat $n afrtele martiale unele dintre cele mai importanti factori ai reusitei in competitie , il constituie optimizarea tehnicii in functie de distanta de la care se aplica aceasta fata de adversar. ,istanta mica de lupta (distanta de facilitare) %ele mai multe tehnici se aplica la distanta optima de lupta. ,istanta mare de lupta- distanta in care o lovitura poate atinge tinta numai daca facem o deplasare spre inainte. Curs 5, tehnica pozitiilor in combat. $n artele martiale, o importanta fundamentala trebuie acordata unei pozitii corecte si stabile a practicantului in diferitele momente ale luptei. &cestea sunt legate de echilibru, centrul de greutate al corpului si baza de sustinere. +ozitiile inalte sunt cele care dezzvolta viteze atat in atac cat si in aparare, conferind dinamism si spontaneitate sportivilor. +ozitiile joase sunt caracterizate printr-o baza de sustinere mai mare si cu cuntrul de greutate al corpului mai jos, conferind stabilitate mai buna, insa nu ofera aceeasi rapiditate in executiile tehnice Sprincipalele forme de deplasare shintai !aza. ,inamismul unei lupte este dat si de menirea in care practicantul se deplaseaza pe suprafata de lupta. *xista mai multe tipuri de deplasare, fiecare dintre acestea avand caracteristici privind modificarea stabilitatii, echilibrului, amplificarea tehnicilor de atac/ aparare. ,eplasarea ofera viteza de executie, precizie, forta atat in atac cat si in aparare/ contraatac. -etodica invatarii si perfectionarii deplasarilor nu comporta intr-o faza initiala mari dificultati daca se lucreaza, prin repetare, un numar suficient de ori pentru fiecare dintre acestea, dupa care se pot completa sarcinile deplasarii, prin adaugarea altor acte motrice simultan cu deplasarea "ehnici fundamentale de atac cu membrele .ovitura reprezinta contactul in plin cu viteza si forta a doua suprafete/ parti ale corpurilor adversarilor, prin care se transmite de la atacant la altul o mare cantitate de energie disructiva. *xista lovituri de atac sau de oprire a atacului advers(de stop, de intampinare), executate in sistem semicontact (controlate ca nivel de transfer a energei) sau in sistem full contact (prin concentrarea tuturor fortelor fizice si psihice in vederea unei eficacitati maxime). *xista lovituri executate cu ambele maini (pumni,antebrate, coate) si lovituri cu membrul inferior (picior, tibie, genunchi) si lovituri executate cu capul. "e remarca ca directii sau traiectorie a loviturii' directe, circulare, prin intoarcere, din saritura, de jos in sus(ascendente) descendente. +entru invatarea loviturii, deosebim urmatoarele aspecte' /. explicarea clara si demonstrarea tehnicii . evidentierea momentelor cheie si executia acestora !. cu ce arma naturala se loveste si pe ce traiectorie.

0. principalele grupe musculare implicate activ si pasiv in realizarea tehnicii 1. care este nivelul vizat de lovitura. 2. variante de executie in functie de scopul urmarit. 3. revenirea imediata in pozitia initiala dupa lovitura. Arta apararii# uloe!aaza in atac, o aparare buna echiveaza cu un atac creat executat. ,intre multiplele posibilitati de aparare, incercam sa le descriem pe cele mai utilizate' - blocajele' reprezinta cele mai sigure dar si cele mai dure forme de aparare impotriva loviturii ce se invata usor si se perfectioneaza la fel de usor. Clasificarea blocajelor: - dupa partea anatomica utilizata: blocajele ce se efectueaza cu una sau ambele breate, palme, antebrate, coate, picior, genunchi, talpe, tibie. - dupa zona pe care a apara: avem blocaje inalte pentru zona capului (geodan), pt nivelul mediu si pentru nivel inferior. - barari: combinatie intre lovitura-blocaj, anume un blocaj cu lovitura, care deviaza forta atacantului intr-o directie repericuloasa pentru corpul celui care le foloseste. +ararile necesita mai mult timp pentru invatarea si perfectionarea, prin asimilarea unei experiente, prin aprecierea vitezei, fortei si a distantei loviturilor. - eschivele: reprezinta procedee tehnice prin scoaterea in afara traiectoriei loviturii a partii vizate a4de aceasta. *schive' laterale, circulare5 in jos, in spate5 in afara/interiorul atacului5 in functie de directia cu care evitam atacul +ot fi' simple' cand se fac fara deplasarea picioarelor, compuse' se foloseste si deplasarea uneia/ambelor picioare. Curs $. %re&atirea psiholo&ica in kombat este un rezultat al muncii depuse pe durata intre!ii activitati si a celei speciale din preajma competitiilor. / momente importante: dispunerea, anticiparea, an!renarea 2 momente secundare: aplicarea-adaptareaD analiza-se influenteaza reciproc. Pentru a beneficia de pre!atirea psiholo!ica , antrenorul trebuie sa tina cont de cateva directii: - cunoasterea mai profunda a sportivului, cunoasterea sportivului dpdv psiholo!ic a trasaturilor de personalitate privite evolutiv si diferential. - desprinderea cailor de dirijare si realizare a dezvoltarii si pre!atirii psihice, conform scopurilor sociale si specifice sportului. - realizarea unei capacitati psihic superioare, conform cerintelor sportului de performanta* echilibru, afectiv, creativitateG+ - cunoasterea mecanismelor si a cailor de realizare a pre!atirii inte!rale ca proces de instruire si educare. - formarea capacitatii de autore!lare si autoeducare ,e observa 8 laturi ale prea!tirii psihice: <. latura intelectuala: stabilirea atentiei, spiritului de obseervatie, profunzimea si rapiditatea !andirii 2. latura afectiva: educarea calitatilor motrice, prietenie si solidaritate intre cole!i, invin!erea emotiilor ne!ative. /. latura volutiva: disciplina si ordine, stapanire de sine, autodepasire, hotarare si curaj 8. educarea personalitatii: constiinta si capacitatea de autoeducare, caracterul, interesele si inclinatiile sportivului. Competitiile de $ombat se desfasoara in conditii speciale prin ideea ca acestea se intind pe durata de 2-/ zile, motiv pentru care un practicant este foarte solicitat dpdv afectiv, intelectual. Hste obli!atoriu sa sportivul sa dispuna de calitati precum: responsabilitate, incredere in sine, curaj, intuitie, atentie. Aceste calitati sunt dezvoltate in timp prin mijloace specifice. Adeseori, sportivul ajun!e la limita maxima a acestuia. Aceste eforturi sunt sustinute prin pre!atire psiholo!ica corespunzatoare.

#ersonalitati marcante din lumea combatului: 1. ,o$on Matsumura- strabunicul stilului shorin r(u 2. 5osa$u Matsumora : promotor $arate-do /. Iasutsume: an$o itsu- promotor do-de 8. 5aur(o 7a!aonna: $arate ?. Marete maestrul :iehim =runa$ashi- parintele 5arate, shotocam %. cho$i Matabu: $arate @. 5en.a Mabuni: fondatorul stil shito-r(u A. Cho!un Mi(a!i: fondator !jo-r(u C. 7iranasi -htsu$a- fondatorul .ado-r(u. 'in romania : :hita si ,oare, =lorentin marinescu, 'an ,trupan, Adrian Popescu ,acele.