Sunteți pe pagina 1din 3

HRANA SUFLETULUI

Cassian

Maria

SPIRIDON

Sufletul este considerat un principiu de viat, sediu al ideilor si sentimentelor. n dictionarul !"ford este ec#ivalat cu eul imaterial care posed e"perienta constient, cel care controlea$ pasiunea, dorinta si actiunea, de la nastere p%n la stin&ere, %n tot acest timp pstr%ndu'si intact identitatea. Antic#itatea e(raic afirm, %n )artea sf%nt, du(la identitate de suflet or&anic si suflet &%nditor, la fel la romani, unde avem animus si anima. La orfici aflm principiul soma sema * corpul temnit a sufletului. )%nd se pune accentul pe sufletul or&anic se impun principiile vitalismului, c%nd se afirm cele ale sufletului &%nditor intrm %n sfera spiritualismului, tem ce a preocupat filosofi de talia lui +laton, Lei(ni$ sau He&el. ,escartes a fost preocupat de uniunea sufletului si corpului si considera c animalele nu au suflet, s%nt doar mecanisme vii, te$ sustinut si de +etre Tutea. Ultimul apel%nd la crestinismul ori&inal, consider -omul inte&ral alctuit din suflet si corp si real prin eternitatea lui.. Un %ntre& dialo& %nc#in +laton sufletului/ +#aidon 0sau ,espre suflet/ dialo& etic1. Aici va ar&umenta si de$volta, la o manier e"ceptional, pro(lema imortalittii sufletului. +#aidon, unul din discipolii lui Socrate, relatea$ prietenului su, Ec#ecrates din +#ilius, ultimele douspre$ece ore ale filosofului condamnat la moarte de tri(unalul atenian, dialo&ul purtat de acesta cu multimea celor pre$enti av%nd ca tem central nemurirea sufletului. n fermectorul dialo& platonician, Socrate %si afirm credinta plin de nde2de c dup moarte %l mai asteapt ceva, si anume, potrivit unei credinte vec#i, ceva mai (un pentru cei (uni dec%t pentru cei ri. Filosoful nscut %n Al3pe45, Atica, la anul 678 %.H., definea moartea drept desprtirea sufletului de trup..., desprtit de suflet, trupul s rm%n sin&ur %n el %nsusi, iar sufletul, desprtit de trup, s rm%n sin&ur cu el %nsusi. n consecint, preocuprile filosofului se %ndreapt ctre cele ale sufletului, %ncerc%nd a se detasa c%t mai mult de tirania trupului. Nu altfel face poetul, aflat continuu %n cutarea sufletului. Facultatea de a &%ndi a sufletului, calitatea lui de a fi principiu al &%ndirii, sustinut si de Aristotel, se manifest cel mai (ine, stiut fiind c toate ale trupului s%nt %nseltoare, dup credinta lui Socrate, -c%nd nu %i vine nici o tul(urare nici de la au$, nici de la v$, nici de la suferint, nici de la vreo plcere, de la nimic din toate acestea9 c%nd rm%ne, at%t c%t este cu putint, sin&ur el cu sine, c%nd las trupul s %si vad de'ale sale si c%nd, iarsi at%t c%t este cu putint, se desface de orice le&tur si de orice apropiere de el, pentru a n$ui ctre realitate.. Afirm%nd, pe urmele lui !rfeu, poetul n$uinta sufletului de a se eli(era de trup, drum

si&ur de acces la cunoasterea adevrului, a realittii, va apela, %n fata discipolilor si, la ce ar tre(ui s fie convin&erile adevratilor filosofi/ -...ideea c, at%ta vreme c%t avem un trup si c%t sufletul nostru se afl plmdit laolalt cu asemenea npast, n$uinta noastr, adic do(%ndirea adevrului, nu va fi %ndestulat vreodat. ntr'adevr, %n nesf%rsitele c#ipuri ne munceste trupul datorit o(li&atiei de a'l #rni, iar dac se adau& si vreo (oal, iat'ne %mpiedicati %n v%ntoarea noastr de realitate. Trupul se p%n&reste cu iu(iri si pofte, cu spaime, cu tot felul de nluciri, cu fleacuri fr numr, astfel %nc%t de rul lui, cum vine vor(a, nu mai a2un&em niciodat s :&%ndim; cu'adevrat. )ine altul dec%t trupul cu dorintele lui ne aduce r$(oaie, r$merite, lupte<... ,impotriv, avem ne%ndoielnic dovad c, dac e s cunoastem vreodat un lucru %n toat puritatea lui, tre(uie s ne detasm de trup si s contemplm, cu sufletul %n sine, realittile de sine. A(ia atunci, asa e de cre$ut, ne vom %nstp%ni pe ceea ce rvnim si spunem c este o(iectul dra&ostei noastre/ pe cunoasterea deplin. ,ar asta nu se va petrece c%t s%ntem %nc %n viat, ci, cum reiese din rationament, doar dup ce vom fi murit. Astfel, vedem c sufletul, prin sine %nsusi, ia calea ctre acele locuri unde tot ce este este pur, etern, nemuritor, ferit de sc#im(are. pentru Socrate, &%ndirea se numeste e"perienta aceasta a sufletului de a fi parte la cele nesc#im(toare si identice. +rin natura sa sufletul seamn si este atras de cele divine, iar trupul, dimpotriv, seamn si este atras de cele omenesti si muritoare, %n continu sc#im(are, supus disolutiei. n orice lucru s'a %nstp%ni sufletul, spune Socrate celor care %l %nsoteau %n ultimele ceasuri ale vietii, el vine %ntotdeauna la el aduc%ndu'i viat. +entru cel care, %n cur%nd, va &oli cupa de cucut, sufletul, mai mult dec%t orice altceva, este nemuritor si indestructi(il. ntemeiat pe aceast conclu$ie, creatorul maieuticii cere discipolilor s medite$e la acestea/ -,ac sufletul este %ntr'adevr nemuritor, se cere ca el s fie %n&ri2it tin%nd seam nu numai de acest rstimp pe care %l numim viat, ci de %ntrea&a %ntindere a timpului. )ci a nu'i acorda aceast %n&ri2ire poate s par acum o prime2die cumplit. ntr'adevr, dac moartea ar %nsemna desprtirea de tot si de toate, ce noroc ar fi pentru cei ri ca, odat morti si desprtiti de trup, s se despart, cu relele lor cu tot, si de suflet= ,ar %n clipa %n care sufletul se arat ca fiind nemuritor, nu se mai afl pentru el nici o alt scpare si nici o alt m%ntuire dec%t %n strdania de a deveni c%t mai (un si c%t mai %ntelept. )ci, co(or%nd la Hades, sufletul duce cu el numai at%ta/ cultura lui %ntru (ine si felul %n care s'a purtat %n viat.. )at#arsisul * concept estetic ve#iculat de Aristotel %n +oetica sa, cu trimitere la tra&edie, pe care o definea ca imitatia unei actiuni alese si %ntre&i, de o oarecare %ntindere, %n &rai %mpodo(it cu felurite soiuri de podoa(e ose(it dup fiecare din prtile ei, imitatia %nc#ipuit de oameni %n actiune, ci nu povestit, si care st%rnind mila si frica sv%rseste curtenia acestor patimi. )at#arsisul este o cale, prin apel la art, la marea poe$ie de purificare sufleteasc, de curtirea inimii de $&ura celor care tin de %nc#isoarea trupului. He&el, %n Estetica, arat ce face arta, poe$ia pentru suflet/ -> tre(uie s afirmm despre art c ea transform fiecare form, %n toate punctele suprafetei vi$i(ile, %n oc#i, care s%nt sediul sufletului si fac s apar spiritul * sau, cum e"clam +laton ctre stea %n cunoscutul disti#/ )%nd privesti stelele, steaua mea o#= de'as fi cerul S privesc atunci %n 2os, la tine, cu mii de oc#i=

Astfel, arta face invers, din fiecare plsmuire a sa un Ar&us cu mii de oc#i, ca sufletul interior si spiritualitatea s fie v$ute %n toate punctele aceleia. Si nu numai forma corporal, fi&ura fetei, &estul si tinuta le'a transformat arta pretutindeni %n oc#i %n care se face pe sine cunoscut sufletului li(er %n nemr&inirea lui interioar, ci a fcut oc#i de asemenea si din actiuni si %nt%mplri, din vor(iri si tonuri si din seria desfsurrii lor %n toate conditiile aparitiei lor. 0...1 ntrea&a viat sufleteasc a omului, cu tot ce misc %n strfundurile ei si constituie o putere %n ea, fiecare sentiment si pasiune, orice interes mai ad%nc al inimii, aceast viat concret formea$ materialul viu al artei, iar idealul este repre$entarea si e"primarea acestuia.. I$vorul si cau$a poe$iei par a fi sufletul, la fel cum sufletul, fr aceast permanent #ran este pe cale de a se usca, de a se acoperi de tina celor trectoare. )ultura, %n vi$iunea lui Eminescu, preface sufletul %ntr'un or&anism, pentru care fiece e"perient e un nutriment, pe care el o receptea$ %nluntrul su, o prelucrea$ or&anic, cari nu contri(uieste numai la pstrarea ci si spre desfsurarea sa intern si activitatea vie.. )u %nalt spiritualitate si pre&nant poetic ne spune poetul national/ -Sufletele s%nt fiinte si %n&eri %namorate %n corpuri de oameni9 cu c%t mai mult %si iu(este sufletul %n corpul su, cu at%t omul e mai virtuos.. Afirmatiile de mai sus se afl %n manuscrisul ??@?, dat%nd de la v%rsta de AB'AC ani, c%nd, se vede, %l preocupa vi$iunea orfic a lui soma sema. ncerc%nd o definire a poe$iei, %n manuscrisul ??B7, Eminescu nu poate s n'o pun %n strict cone"iune cu sufletul/ -Adevrat cum c poe$ia nu poate s descifre$e ci, din contra, are s incifre$e o idee poetic %n sim(olele si #iero&lifele ima&inilor sensi(ile * numai cum c aceste ima&ini tre(uie s constituie #aina unei idei, cci ele altfel %n colori amestecate fr %nteles * astfel %nc%t o m%n2itur ne%nteleas de colori nu poate fi un ta(lou, cum o &rmad de (ucti de marmur nu e o statu. Ideea e sufletul, si acest suflet poart %n sine ca imanent de2a cur&erea corpului su..... +oe$ia scris fr suflet nu credem s e"iste, fr suflet nu e"ist simtminte, si fr el nu accedem la adevr, iar portile mari ale inimii se desc#id %ntru poe$ie numai pe cile sufletului. Atunci, ce alt #ran mai %nalt si mai cu folos ar putea avea Sufletul dec%t +oe$ia=