Sunteți pe pagina 1din 33

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Antreprenoriat,Ingineria si Managementul Afacerilor

Energia valurilor

Lotru Narcisa Grupa 1521

CUPRINS

1.Definitie 2.Istorie si evolutie 3.Sursa de energie si localizare 4. Tipuri de tehnologii 5. Durata de viata 6. Factori Economici 7. Interactiunile cu mediul 8. Potentialul viitor 9.Concluzii

1.Definitie

Miscarea continua a suprafetei marilor si oceanelor constituie o forma de energie regenerabila care in ultimii ani incepe sa fie captata in diverse dispositive.Energia valutilor consta in miscarea de suprafata a valurilor si din fluctuatiile de presiune de sub suprafata apei. Dispozitivele pentru captarea energiei valurilor se instaleaza langa mal,in departare sau in larg.Pe langa avantajele evidente captarea energiei valurilor are si unele dezavantaje precum impactul visual sau fizic asupra habitattului marin, scurgerile tozixice ale lichidelor folosite in constracutia dispozitivelor de captare si conflictul cu navele comerciale. Cercetarile in domeniul energiei valurilor au cunoscut pe plan mondial o amploare deosebita in ultimii 35 de ani.In prezenr, captarea si conversia energiei valurilor se aplica pe scara larga in nenumarare geamanduri si insatalii de semnalizare.Realizarea insa a unor central electrice bazate pe energia valurilor mai necesita eforturi, in prezent desfasurandu-se o activitate sustinuta in multe tari ale lumii. Desi realizarea unor centre pentru energia valurilor constituie o preocupare deosebita pentru tarile care beneficiaza de tarmuri cu valuri puternice, problema prezinta interes si pentru tarile care dispun de valuri de mica amploare.Astfel, avand in vedere necesitatea construirii unor diguri sa permita si recuperearea energiei valurilor.

2.Istorie si evolutie

Proiectele de cercetare privind energia valurilor au inceput in anii 1970 cand criza petrolului a favorizat un interes crescand pentru energiile regenerabile. La acea vreme au fost propuse si dezvoltate o mare varietate de dispozitive pentru captarea energiei valurilor, dar succesul a fost in general mult sub asteptari. In multe dintre cazuri, forta distructiva a energiei valurilor era mult subestimata, iar dispozitivele de conversie a energiei nu dadeau intotdeauna rezultatele asteptate. In consecinta, cand criza energetica a ajuns la final, a scazut si interesul privind conversia energiei valurilor iar pe la inceputul anilor 80 multe dintre cercetarile incepute au fost oprite. La mijlocul anilor 80 au fost instalate niste dispozitive prototip rezultate din cercetarilor anterioare. Evolutia tehnologiilor a ramas lenta pana pe la inceputul noului secol, urmand noua cale a energiilor regenerabile. Cercetarile energiei valurilor si dezvoltarea tehnologiei au fost revigorate semnificativ din anul 2000, ca o consecinta a eforturilor din intreaga Europa pentru cresterea substantiala a productiei de energie din surse de energie regenerabila. Succesul sectorului energiei eoliene a contribuit cu certitudine la o noua abordare, pozitiva, a conversiei energiei valurilor oceanelor. Tehnologii distincte au fost dezvoltate pentru aplicatii pe tarmuri, in apropierea tarmului si offshore (platforma continentala), acesta din urma fiind in primul rand vizat spre testarea multor dispozitive, datorita nivelului foarte ridicat al energiei valurilor in apele adanci din larg. Conform caracteristicilor amplasamentelor in care sunt montate, tehnologiile pentru energia valurilor sunt impartite frecvent in cele localizate pe linia tarmului (sau coasta), langa coasta si in larg. Conditiile fizice (cum sunt: adancimea apei, nivelul de putere, orientare si hidrodinamica) relevante pentru conversia energiei valurilor sunt diferite in functie de adancimea apei si distanta fata de tarm. Valurile se deplaseaza in apele adanci aproape fara pierderi de energie de-a lungul oceanului, motiv pentru care se considera ca tehnologiile plutitoare instalate in ape adanci vor avea cel mai mare potential de implementare la scara mare. Adancimile uzuale pentru tehnologiile in larg sunt de cca. 50 m. In ape mai putin adanci, valurile sunt supuse frecarii cu patul marii, ceea ce face ca aceste amplasamente sa fie mai putin interesante din punct de vedere energetic. Totusi, deoarece acestea sunt mai apropiate de tarm (langa tarm), costurile de fixare si conectare la retea scad si in anumite cazuri echipamentele instalate pe patul marii pot fi viabile.

In sfarsit, echipamentele de pe coasta, care uzual sunt integrate in linia de coasta sau intr-o structura de aparare artificiala, au un potential incident disponibil de energie mai scazut, dar acces mai usor la retea si diferite solutii structurale.

Cele mai investigate si frecvent instalate tehnologii pana in prezent sunt legate de coloana de apa oscilanta (oscillating water column (OWC)). Prototipul la scara naturala pentru OWC cu capacitati instalate de la cateva zeci pana la sute de kW au fost construite si testate in conditii maritime reale in Norvegia (Toftestallen, 1985), Japonia (Sanze, Niigata, Kujukuri, Sakata, ~1985-90), India (Vizhinjam,~1990), Portugalia (Pico/Azores, 1999), si in Marea Britanie (Islay, 1986; LIMPET, 2000, insula Islay, Scotia). Se pare ca dispozitivul Pelamis reprezinta tehnologia offshore care este cea mai apropiata de a fi raspandita la scara de parcuri. A fost realizata si comercializata de Pelamis Wave Power Ltd (cu sediul in Scotia, cunoscuta anterior ca Ocean Power Delivery Ltd), si a fost proiectata punand accent pe fiabilitate si utilizand tehnologia disponibila imediat. In Orkney, Marea Britanie, a fost testat un prototip in perioada 2004-2005 iar din 2006 este in constructie un parc de 3 dispozitive in nordul Portugaliei, in urma unei intelegeri comerciale cu dezvoltatorul de energii regenerabile Enersis. AWS este un alt exemplu de tehnologie pentru energia valurilor din noua generatie. Dispozitivul a fost inventat si dezvoltat de compania olandeza Teamwork Technology incepand cu mijlocul anilor 90 si este acum promovata de societatea scotiana AWS Ocean Ltd. Printre alte tehnologii in stadiu avansat de dezvoltare sunt si Wave Dragon, WaveBob, AquaBuoy, OE Buoy, Powerbuoy, FO3 si Wavestar. Wave Dragon difera, de celelalte dispozitive utilizate pentru conversia energiei valurilor, prin teoria care sta la baza conversiei hidrodinamice si dimenisuni. Dispozitivul - construit si gestionat de Wave Dragon ApS / Danemarca are in componenta un bazin de flotatie in care se acumuleaza apa deasupra nivelului marii, acolo unde se monteaza punctele de absorbtie. De asemenea, in acest experiment, s-a utilizat tehnologia existenta din punct de vedere comercial, si s-a bazat pe o imbunatatire continua a experientei dobandite din functionarea proiectelor la scara mica (Nissum Bredning/ Danemarca), pana la cea a proiectului demonstrativ pre-comercial care se deruleaza in prezent in Tara Galilor si care are o capacitate apreciata de 5-7 MW. Alte proiecte care care au atins recent stadiul de testare in marea reala sunt in general de tipul

puncte de absorbtie plutitoare, cum ar fi OPT Power Buoy (Ocean Power Technologies, USA/UK), the WaveBob (Wave Bob Ltd, Ireland), the Aquabuoy (Finavera Ltd, Ireland), and the OE Buoy (Ocean Energy Ltd, Ireland) (which is a floating OWC of the Backward Bent Duct type). Alte dispozitive corpuri oscilante, plutitoare sau integral submersate, pot fi exploatate de apele adanci ale marilor si cateva se afla in stadiul de testare in situ sau au finalizat deja testarile importante. Se preconizeaza ca cel puti doua sau trei, dintre tehnologiile care au demonstrat validitatea conceptului in stadiul de prototip si in prezent se afla in conditii adecvate din punct de vedere comecial, vor fi importante pentru dezvoltarea in viitorul apropiat a unor proiecte la scara mare. Nu se asteapta in mod necesar desemnarea unui anumit castigator, cum a fost cazul energiei eoliene, datorita variabilitatii amplasamentelor si a cererii, precum si simultaneitatii de desfasurare a unor eforturi regionale pentru promovarea anumitor concepte. In timp ce prima ferma pentru exploatarea energiei valurilor, constand din trei dispozitive Pelamis se afla deja in faza de instalare (din 2006) si are perspectiva de a se extinde pe termen scurt la 30 de echipamente, exista si alte sisteme flotante ce se vor dezvolta la scara comerciala. Printre acestea se numara:
y

AquaBuOY, care a provenit din combinarea pompei peristaltice de provenienta suedeza cu punctul de absorbtie clasic si a fost construita de o filiala a Finavera Renewables Ltd; OPT Powerbuoy promovat de compania SUA/Marea Britanie Ocean Power Technology; Wavebob, construit de compania cu acelasi nume Wavebob (Irlanda).

Datorita caracteristicilor sale, a perioadei de testare (permitand realizarea de preturi de productie mici inca din fazele incipiente proiectului) Wave Dragon se numara printre dispozitivele care vor putea fi folosite la conversia energiei valurilor pe scara mare.

3.Sursa de energie si localizare

Valurile se formeaza datorita actiunii vanturilor care sufla deasupra apei si se produc numai in zonele aflate la suprafata marii. Marimea valurilor generate depinde de viteza vantului, durata sa si lungimea de apa peste care sufla (lungimea de actiune). Miscarea apei rezultata poseda energie cinetica, ce poate fi exploatata de echipamente special concepute. Parametri fizici ce caracterizeaza valurile sunt inaltimea si perioada (si / sau lungimea). Perioda / lungimea este direct proportionala cu viteza de propagare a valului. Intr-un bazin mare cum este Oceanul Atlantic, valuri de diferite proveniente se suprapun si formeaza grupe de valuri, formatii care traverseaza oceanul aproape fara pierderi de energie.

Cele mai bogate resurse de valuri se produc in zone in care vanturile puternice au calatorit pe distante lungi. Din acest motiv, cele mai bogate resurse in valuri din Europa se regasesc de-a lungul coastelor vestice care se astern la limita unei lungi zone de actiune, adica Oceanul Atlantic. Langa coasta, energia valurilor descreste, datorita frecarii cu patul marii; ca urmare, valurile formate in zonele mai adanci din larg, care au o buna expunere, vor avea cea mai mare energie.

Deoarece echipamentele pentru valuri functioneaza in mod usual pe baza rezonantei cu perioada valului, tipurile de val regulat (adica perioade aproximativ egale care se repeta pe durate lungi de timp) furnizeaza o mai buna conversie a energiei valurilor, decat cele neregulate. Potentialul specific al valurilor (diponibilul de putere pe unitatea de suprafata, de ex. 40 kW/m2 )

este de 10 ori mai mare decat cel al vanturilor si de 100 de ori mai mare decat radiatia solara, ceea ce demonstraza potentialul de necontestat al valurilor oceanului.

Primul si cel mai evident factor pentru valorificarea in practica a energiei valurilor este disponibilitatea in stare naturala a resursei, factor strans legat de orientarea zonei de coasta catre deschiderea marii si latitudinea zonei. Energia se poate exploata pe o baza economic viabila, cand potentialul sau liniar depaseste 15~20 kW/m (adica unitatea uzuala de masura pentru potentialul liniar al valurilor este puterea medie anuala pe metrul de latime a crestei valului, paralela cu linia tarmului). Energia valurilor corespunzatoare starii reale a unei mari se masoara prin proprietatile statistice ale valurilor, adica ale inaltimii si perioadei acestora. Parametrul uzual prin care se exprima inaltimea reprezentativa a valului corespunzator starii reale, neregulate a unei mari este, Hs inaltimea semnificativa a valului. Aceasta valoare se determina ca inaltimea medie a celui de-al treilea cel mai inalt val, pe parcursul unei anumite perioade, de obicei 30 minute si corespunde aproximativ estimarilor navigatorilor experimentati. Impreuna cu perioada de varf (T) sau perioada energiei (Te), energia medie a starii unei mari caracterizata de Hs, T sau Te, se estimeaza cu formula: E = 1/8 g Hs (E = energia mediata pe un interval specific de timp; = densitatea apei marii; g = acceleratia gravitationala; Hs inaltimea semnificativa a valurilor

Pentru a estima potentialul valurilor pentru o anumita zona, se ia valoarea medie anuala a starii tuturor marilor (P---). Acesta este un factor important, deoarece variabilitatea sezoniera poate fi foarte mare. Urmatoarele harti dau o imagine aproximativa asupra valorilor medii anuale ale resursei valurilor la nivel mondial si in particular in Europa

Avand in vedere cercetarile efectuate la nivel mondial si experimantarile efectuate in tara noastra, se poate concluziona ca si energia valurilor Marii Negre poate fi captata si utilizata pentru aplicatii locale in conditii eficiente cu ajutorul instalatiilor hidropneumatice cu coloana oscilanta, cunoscute sub denumirea de OWC (OSCILLATING WATER COLUMN ) , care se bucura in prezent de cel mai mare interes pe plan mondial. Consideram utila, pentru prima etapa,realizarea unei mocrocentrale avand la baza principiul hidropeneumatic ,care sa fie amplasata pe un dig la tarmul Marii Negre.

 SITUATIA PE LPAN INTERNATIONAL

In prezent exista sute de geamanduri de semnalizare care utilizeaza energia valurilor, fabricate de China si Jponia, si se depun eforturi deosebite pentru a se reliza central de mare

putere. Aceste central se bazeaza pe diverse principia.Analizand modul de functionare a acestor central, se poate constata ca toate au o caracteristica comuna, si anume generatoarele prin turbine.

Harta indica amplasamentul resurselor in Europa.

In functie de orientarea liniei de coata (in particular pentru insule) si de starea dominanta a marilor (adica fenomenele climatice care stau la originea valurilor), valurile pot atinge zona tinta in diferite conditii. Pe coastele vestice ale Europei, im particular in Portugalia, Spania si Franta, lunile de vara (iunie septembrie, dar in special iulie august) pot fi foarte sarace in valuri. Pe langa importanta pe care o are pentru a realiza comparatii ale potetialului general al valurilor intre diferite regiuni, energia medie anuala poate fi inselatoare, daca nu este interpretata impreuna cu variatia sa sezoniera. Mediile anuale pot fi bazate pe potentiale mari ale valurilor, dar care nu pot fi folosite, fiind caracterizate de efecte distructive pe perioade scurte si aproape lipsite de energie exploatabila pe intervale lungi. Este esential ca aceasta periodicitate sa nu afecteze cererea locala de energie electrica, in cazul in care se doreste ca energia valurilor sa constituie o sursa importanta in alimentarea cu energie electrica a acelei regiuni. Un factor decisiv pentru a stabili cat de adecvata este o linie de coasta este cel al proprietatilor sale batimetrice (adica inclinatia si forma patului sau). Spre deosebire de vanturile din larg, tehnologiile pentru energia valurilor, in general nu au un impact vizual asupra coastei, ceea ce permite instalarea de preferinta a fermelor cat mai aproape de tarm. Aceasta inseamna posibilitatea unei reduceri semnificative a costurilor de cablare si instalare si la o eficientizare a supravegherii si intretinerii echipamentelor. Cea mai adecvata adancime pentru echipamentele specifice utilizate in conversia energiei valurilor este de 50 m, daca se ia in considerare compromisul intre disponibilul de energie si cheltuielile pentru ancorare. Regiunile cu batimetrie abrupta (adica cu tarmuri continentale abrupte si ape adanci aproape de coasta), spre exemplu Portugalia, sunt avantajoase pentru amplasarea dispozitivelor de exploatare a energiei valurilor. Conditiile patului marii nu reprezinta cel mai critic aspect deoarece majoritatea tehnologiilor cu dispozitive plutitoare. Pentru traseul cablurilor catre uscat se prefera in general marile cu paturi nisipoase. In ceea ce priveste conditiile de pe uscat, este important ca statia de pe uscat si /sau substatia care realizeaza interfata cu reteaua electrica de pe uscat, sa fie apropiata de unitatea de generare a energiei, daca conditiile specifice de sol si

topografice ce apar la montaj odata cu inaintarea catre interiorul uscatului, permit amplasarea cablurilor la costuri practicabile. In mod realist, se preconizeaza ca si alte cerinte de infrastructura vor constitui un factor geografic important pentru implementarea acestei tehnologii. In anumite zone, se va dezvolta infrastructura necesara dezvoltarii tehnologiei de conversie a energiei valurilor, in timp ce in alte regiuni, existenta unor industrii echivalente (de exemplu constructia de nave, constructia de structuri de otel, dezvoltarea de diferite alte activitati in largul apelor) vor sprijini substantial dezvoltarea acestei tehnologii. In proiectele la scara mare, principalul obstacol va fi capacitatea si disponibilitatea retelei electrice. Aceasta datorita faptului ca resursele favorabile de energie a valurilor se pot regasi in zone cu retele relativ slab dezvoltate, chiar in Europa. Viitorul pentru implementarea la scara mare a proiectelor pentru energia valurilor va fi determinat partial de gradul in care sursele de energie regenerabila maritime vor constitui o prioritate la nivel transnational. Nu este suficienta reusita in dezvoltarea tehnologiei si in initiativele singulare la nivel international pentru integrarea in retea a energiei electrice produsa din valuri la scara mare, ci va fi nevoie de realizarea unor investitii majore la nivel international in structura retelei, atat pe uscat cat si in larg si intre diferite tari (adica Reteaua Europeana Transnationala). Propunerea SUPERGRID a fost facuta de compania de utilitati Airtricity, care a sugerat construirea in larg a unor coloane vertebrale puternice ale unei retele internationale, pentru a conecta cateva ferme de exploatare a energiei maritime regenerabile, care urmeaza a fi construite in regiune. Desi aceasta propunere sa axat pe energia eoliana, exploatarea masiva a energiei valurilor poate de asemenea beneficia de atare infrastructuri. Evident ca, datorita costurilor mari pentru dezvoltarea tehnologiei energiilor regenerabile din larg, va fi imposibil sa se incorporeze astfel de probleme legate de retea, in bugetele sectorului dezvoltarii tehnologiei, ceea ce va necesita eforturi financiare suplimentare.

Cercetari efectuate in tara noastra in domeniul energiei valurilor


Marea Neagra a fost si este considerata o mare relativ calma. Cu toate acestea, efectul valurilor ei, nu poate fi nesocotit. In urma unor cercetari se poate sustine ca regimul valurilor este mai intens in larg decat in apropierea tarmului, aceassi concluzie tragandu-se si in cazul vanturilor. Particularitatile pe care le prezinta regimul valurilor din Marea Neagra influenteaza in mod decisiv alegerea procedeului de captare optim. Caracteristicile dinamice medii ale valurilor din Marea Neagra, obtinute in urma unor indelungate observari si masuratori, sunt modeste: inaltimea de 1 metru, perioada de 4,5 secunde si lungimea de unda de 28,7 metri, 66 % din valuri

fiind valuri de vant iar restul de 34 % valuri de hula. In privinta inaltimii maxime, au fost evaluate valuri de 9,8 metri in timpul furtunii. Datorita acestui regim calm, in comparative cu alte zone de pe glob, valoarea potentialului energetic brut al valurilor din preajma litoralului romanesc este relative redusa. Studiile si cercetarile facute in tarm au ajuns la concluzia ca pe fiecare metru linear de front matitim amnajat se pot obtine aproximativ 40 000-50 000 kWh/an sau 8-9 TWh/an, in ipoteza instalarii unui singur sir de continuu de sisteme de captare cu randamentul egal cu 1,00. Pentru Romania a existat si o propunere de realizare. Aceasta se refera la mocrocentrala hidropneumatica care reprezinta un compartiment de 5 metri lungime, realizat din tabla de otel, care are o deschidere indreptata spre larg. Peretele din fata formeaza un unghi de circa 45 fata de orizontala, pentru favorizarea patrunderii valurilor in incinta. Peretele interior din spate este inclinat la un unghi de 40, pentru favorizarea formatii unei coloane oscilante. In plafonul incintei este prevazuta o deschidere circulara in care se monteaza modulul generator al instalatiei, alcatuit dintr-o turbina unisens cuplata cu un generator electric. Acesta este protejat de un tub care ajunge la un nivel de 5 metr, prevazut in partea superioara cu un racord pentru vehicularea aerului. Microcentrala are o turbina unisens cu palete oscilante. Pentru obtinerea unui randament superior, microcentrala este prevazuta cu un generator trifazat cu excitatie realizata de magneti permanenti

4. Tipuri de tehnologii

Constructorii utilizeaza multe metode pentru proiectarea echipamentelor destinate exploatarii energiei valurilor. Aceste echipamente se pot clasifica fie in functie de locul de amplasare si adancimea la care sunt proiectate sa functioneze, adica de-a lungul tarmului, linga tarm si in larg, fie in functie de metoda utilizata pentru captarea energiei valurilor.

Atenuator Acesta este un echipament flotant lung, aliniat perpendicular pe frontul valului. Echipamentul practic calareste valul si capteaza energia cand valul trece, restrictionand selectiv miscarile de-a lungul lungimii acestuia. Un exemplu actual pentru un attenuator este echipamentul Pelamis, iar conceptele de proiectare anterioare au fost Pompa de valuri MCCabe (incercata in mare) si Cockerel Raft (in faza de proiect).

Puncte de absorbtie axial simetrice acestea reprezinta o structura flotanta care absoarbe energia valurilor in toate directiile, in virutea miscarii sale la sau langa suprafata apei. Are dimensiuni mici comparativ cu lungimea tipica a valului, de ordinul a catorva metri. Proprietatea punctelor de absorbtie axial simetrice este aceea de a absorbi energia din zone ale marii mai mari decat dimensiunile echipamentului. Prin referire la efectul similar ale undelor radio, fenomenul se mai numeste si efect de antena. Tipurile portante spre exemplu, functioneaza ca punccte de absorbtie. In mod tipic, dar nu necesar aceste dispozitive portante sunt axial simetrice. Ca exemple se pot da Wavebob, OPT PowerBuoy si Aquabuoy.

Convertoarele oscilatiei de nivel al valului (CONV) Acestea sunt colectori plasati langa suprafata, fixati pe un brat pivotant amplasat langa patul marii. Bratul oscileaza ca un pendul invers, datorita miscarii particulelor de apa in valuri. Exemple prezente din aceasta categorie sunt Waveroller complet submersat si Oyster la suprafata. Un echipament mai vechi din acest tip, Pendulul japonez, avea clapeta cuplata langa suprafata, atarnand in jos, bagata in structura de cheson.

Coloanele de apa oscilante (CAO) Acestea sunt structuri gaurite, partial imersate, care sunt deschise catre mare sub suprafata apei, astfel incat contin aer prins deasupra unei coloane de apa. Valurile determina ridicarea si coborarea coloanei, actionand ca un piston, comprimand si decomprimand aerul.Acest aer este canalizat catre o turbina cu aer pentru a produce energie. Cand sunt corespunzator proiectate pentru starea dominanta a marii, CAO pot fi reglate pentru perioada valului incident, in scopul de a rintra in rezonanta. Astfel, CAO pot fi realmente eficiente si pot prezenta caracteristici de puncte de absorbtie. Un caz particular din acesta categorie este CAO portant, care este un CAO flotant. Printre dispozitivele propuse in prezent se numara Sperboy, MRC si Backward Bent duct type OE Buoy.

Dispozitive plasate in varf Acestea constau dintr-un perete pe care il spala valurile, colectand apa intr-un rezervor de stocare. Valurile incidente creaza o sarcina de apa, care este eliberata inapoi in mare prin intermediul unor turbine conventionale de sarcina mica, instalate la patul rezervorului. Un dispoziotiv plasat in varf poate utiliza colectori pentru a concentra energia valurilor. Dispozitivele plasate in varf sunt in mod uzual structuri mari, datorita necesarului de spatiu solicitat de rezervor, care trebuie sa aiba o capacitate minima de stocare. Dispozitivele pot fi plutitoare ca Wave Dragon, cel mai mare convertor de energie a valurilor construit pana in prezent sau structuri fixate in teren ca SSG (Sea Wave Slot Cone Generator, integrata intr-un dig de spargere a valurilor).

Dispozitive de presiune diferentiala submerse Acestea sunt dispozitive submersate amplasate uzual langa tarm si prinse de patul marii. Miscarea valurilor determina cresterea si coborarea nivelului apei marii peste dispozitiv, inducand o presiune diferentiala, care determina ridicarea si coborarea dispozitivului cu valurile. Cand sunt proiectate corespunzator pentru starea marii si aceasta categorie de dispozitive are de asemenea caracteristici semnificative de puncte de absorbtie. Un exemplu la zi al unei realizari a acestui concept este AWS (Archimedes Wave Swing), care are de asemenea bune caracteristici de puncte de absorbtie. Un alt dispozitiv care se poate incadra in aceasta categorie este Waverotor.

In functie de mecanismele de captare a energiei valurilor exista cateva categorii de echipamente si deosebirile intre ele sunt rare. De multe ori se considera numai trei categorii fundamental diferite, respectiv coloane de apa oscilante, dispozitive plasate in varf si corpuri cu miscare relativa indusa de valuri. In mod uzual, toate echipamentele cu exceptia dispozitivelor plasate in varf au de asemenea caracteristici de puncte de absorbtie. Punctul de absorbtie reprezinta capacitatea de a absorbi (capta) energia dintr-o zona mai larga decat dimensiunea fizica a echipamentului fenomen cunoscut si sub denumirea de efect de antena. Datorita obiectivelor diferite, nu exista o clasificare comuna larg acceptata de catre comunitatea internationala a Dezvoltarii Cercetarii si Tehnologiei. Enumerarea de mai sus a fost intocmita in scopul de a se diferentia conceptele care sunt in prezent cele mai cunoscute, in baza principiului lor de functionare.

5. Durata de viata

Exista patru etape ale ciclului de viata pentru o schema de amenajare a energiei valurilor. Urmati legaturile furnizate pentru principalii factori si probleme care trebuie considerate in fiecare etapa. y y y y Proiectare si Planificare Constructie si Insatalare Functionare si Management Dezafectare

5.1. Proiectare si planificare

TEHNOLOGII UTILIZATE IN LARG:

Functionarea mai multor prototipuri a condus la formularea unui principiu de proiectare fundamental: s-a considerat anduranta echipamentului si apoi capacitatea sa de a capata energia. Mai mult decat fiabilitatea in functionare, anduranta echipamentelor reprezinta o problema cheie pentru energiile regenerabile furnizate de mediul marin si in particular pentru dispozitivele utilizate pentru energia valurilor. Prin caracterul lor, dispozitivele pentru energia valurilor sunt amplasate in regiuni in care se manifesta o intensa energie a valurilor incidente, situatie proprie starii caracteristice a marii, factori care trebuie considerati in etapa de proiectare. In absenta unor norme de proiectare si contabilizare clare si de incredere pentru conditiile vitrege care se manifesta intr-un astfel de mediu, este dificila conducerea proiectelor pentru exploatarea energiei valurilor in conditii adecvate de planificare a sigurantei in functionare. In aproape toate cazurile din trecut, nu tehnologia de exploatare a valurlor a fost cea care a esuat, ci problemele nepreconizate, legate de activitatile de constructie sau de stabilitatea structurala in

conditii extreme. In prezent, nu se dispune inca de proceduri sau standarde de proiectare tipice, dar cateva comitete nationale si internationale, precum si organismele de certificare lucreaza asupra unor proiecte pentru intocmirea unor indrumare generale de proiectare. Varietatea sistemelor face ca aceasta abordare sa fie complexa si in anumite cazuri generala in acelasi timp.

TEHNOLOGII UTILIZATE IN ZONELE COSTIERE SI LANGA TARM:

Tehnologiile utilizate in zonele costiere si langa tarm pot fi supuse la conditii aspre, deoarece in domeniul de ape mai putin adanci se pot produce frecvent fenomene de spargere a valurilor. Dispozitivele amplasate de-a lungul coastei la adancimi de 10 m si / sau centralele integrate in baraje pentru spargerea valurilor sunt in mod special expuse la aceste fenomene. Impactul spargerii valurilor pot exercita varfuri de inalta presiune pe durate scurte, asa cum o arata experientele ingineresti din zonele de coasta. Acesta este motivul pentru care peretii frontali ai chesoanelor pentru energia valurilor trebuie proiectati cu mare atentie. Pentru echipamentele amplasate pe coasta sau langa coasta, aspectele legate de incarcarile suplimentare datorate spargerii valurilor se pot dovedi ca fiind cele mai importante obstacole influentand credibilitatea economica a produselor si deci influentand piata de desfacere . Desi exista metode pentru estimarea impactului sarcinilor create prin spargerea valurilor si in prezent se poate aproxima practic cel putin ordinul de marime, este dificil sa se interpreteze cerintele structurale locale ale peretilor celulari, cum a r fi spre exemplu cazurile de expunere la astfel de sarcini a cavitatii coloanei oscilante din cheson sau a dispozitivelor plasate in varf. In cazul dispozitivelor submerse, acest aspect este mai putin critic. Totusi fatori importanti pentru proiectarea echipamentului pot fi transportul de sedimente si curentii locali creati langa tarm.

5.2.1.Constructie si Instalare
Se preconizeaza ca implementarea pe scara larga se va produce prin amplasarea in larg a dispozitivelor submerse sau flotante, la adancimi situate in jurul a 50 100 m. Acestea se vor grupa in ferme, in configuratii si de dimensiuni adecvate tipului de tehnologie. Desi zonele specifice amplasarii sunt cele cu adancime batimetrica de 50 m datorita celui mai bun compromis realizat intre resurse, lungimea cablurilor subacvatice si a cheltuielilor de ancorare se preconizeaza o extindere in curand a zonelor de amplasare la adancimi batimetrice de 100 m.

Tehnologiile de ancorare sunt adaptabile la conditiile de pe patul marii. Pentru funduri nisipoase si argiloase ale marii ancorele cu suctiune sunt optiunea preferabila. Pentru fundurile stancoase ale marii, lucrarile de pregatire in amplasament pot fi mai costisitoare si pot necesita multe foraje subacvatice. Dispozitivele pentru captarea energiei valurilor in larg utilizeaza de cele mai multe ori ancorarea flexibila , permitand dispozitivului sa se orienteze catre valuri si sa se retraga in cazul valurilor extreme, pentru a reduce incarcarile foarte mari (varfurile de sarcina) asupra ancorelor. Dispoitivele pentru captarea energiei valurilor fixate pe patul marii necesita existenta pe patul marii a unui strat de nisip, pietris sau noroi. Dispoitivele amplasate langa tarm se fixeaza in mod uzual in ape de adancimi de cca. 20 m si pot fi expuse la valuri inalte (H = 20 m), iar dispozitivele de pe coasta se instaleaza in ape cu adancimi de 10m sau sub. In cazul CAO, 6-7m reprezinta adancimea minima pentru realizarea unor performante rezonabile; dispozitivele plasate in varf ar putea fi eficiente in ape de adancimi mai mici.

5.2.2. Constructie si Instalare -Scara tehnologica si dezvoltarea acesteia

Dispozitivele pentru captarea energiei valurilor pot fi amplasate pe linia de coasta, langa tarm si in larg. Cele amplasate pe coasta sunt in general instalatii individuale. Marimea lor depinde de topografia locala, resurse si cererea de energie. Cateva dintre dispozitivele care se amplaseaza langa tarm sau in larg sunt de asemenea proiectate ca mari instalatii individuale, totusi majoritatea sunt proiecte modulare, care pot fi instalate ca dispozitive individuale sau ca sir de cateva module. Proiectele pot avea puteri instalate care variaza de la cateva sute de kW in cazul instalatiilor individuale mici, pana la cativa GW in cazul fermelor cu multiple module de captare a energiei valurilor.

Conditiile climatice/Vremea

Procesul de instalare necesita intotdeauna conditii prielnice, adica perioade de valuri reduse (uzual cu Hs< 1,5m). De mare importanta este prognozarea din timp a regimului de valuri care urmeaza si gradul de incredere al acesteia. In general, regimul aproximativ al valurilor poate fi practic prognozat cu 3 4 zile in avans pe deschiderea coastei Atlantice (centrale). Inaintand

spre nord, unde fenomenele climatice locale si regionale pot influenta mai puternic regimul valurilor, gradul de incredere al prognozei scade. Experienta a demonstrat importanta acestui aspect si importanta gasirii unor metode rapide, eficiente si robuste de a conecta dispozitivele pe ancore, acestea fiind, in mod uzual, pregatite separat, inaintea desfasurarii instalarii (AWS si Pelamis au intocmit exemple de proceduri in conditii de siguranta). In general, pentru amplsarea echipamentelor se utilizeaza ambarcatiuni simple sau dispozitive de remorcare si nu sunt necesare macarale sau barci speciale in larg. Totusi in centrala pilot Pelamis a fost necesar un dispozitiv de ancorare, ceea ce a dus la cresterea considerabila a costurilor, a programului de lucru si a cheltuielilor prestabilite.

5.3. Exploatare si Management

In principiu, sunt necesare interventii majore anuale pentru intretinere. In acest scop este posibil ca dispozitivele sa fie scoase din dispozitivele de ancorare. Inspectii minore si alte actiuni de intretinere se efectueaza cu barci de cauciuc, vehicule actionate la distanta (VAD aceestea sunt vehicule submarine actionate la distanta in tehnologia utilizata in larg, in scopul inspectarii si a operatiunilor de intretinere curente) sau mici vase speciale care acosteaza in centrala in perioade de ape calme. Operatiunile de intretinere sunt in principal solicitate pentru echipamentele mecanice si electrice si pentru structuri; totusi, conexiunile la retea si instalatiile periferice necesita de asemenea atentie si trebuie avute in vedere. Constructia modulara a chesoanelor pentru dispozitivele amplasate pe linia de coasta sporesc semnificativ stabilitatea acestora si eficienta costurilor, dar lucrarile in amplasament sunt in continuare necesare pentru pregatirea patului marii si in faza finala a etapei de constructie.

Functionarea si intretinerea centralelor care utilizeaza energia valurilor au reprezentat subiecte principale de discutii, datorita lipsei de experienta practica in conditii reale de mare si a unor bugete scazute, cauze care nu au permis o planificare adecvata. Majoritatea problemelor pot fi solutionate pe baza tehnologiei si a echipamentelor utilizate in larg, existente in industria extractiva de petrol si gaz. Totusi, mijloacele si procedurile utilizate in tehnologia folosita in larg sunt de obicei costisitoare, deoarece au fost dezvoltate in conditiile unor activitati care aduc venituri mari. Acest aspect, precum si volatilitatea pretului, ceruta de diferitele oportunitati de afaceri bazate pe activitatile desfasurate in larg, fac din aplicarea acestor tehnologii de conversie a energiei valurilor, o optiune nerealista chiar pe termen mediu sau lung, daca nu se gasesc solutii specifice, eficiente sub aspectul costurilor. Generarea lenta a veniturilor (recuperarea lenta a capitalului, costuri investitionale mari) in centralele care exploateaza energia valurilor impune gasire unor noi abordari si tehnologii, pentru ca aceste centrale sa devina competitive pe termen

lung. Accelerarea ritmului de dezvoltare a utilizarii energiei eoliene in larg in Tarile Baltice si cele riverane Marii Nordului (Danemarca, Marea Britanie, Suedia, Germania si Olanda) va avea anumite implicatii si pentru procedurile de functionare si intretinere in sectorul valurilor. Desi conditiile de functionare si intretinere nu sunt identice, exploatarea energiei eoliene in larg este expusa la aceleasi cerinte de imbunatatire spectaculoasa a domeniului

5.4. Dezafectare

Dispozitivele pentru energia valurilor sunt in mod uzual proiectate pentru o durata de viata de 20 de ani. Totusi, tinand seama de experientele anterioare si de fragilitatea abordarilor, in aceasta etapa, nu se poate considera ca fiind un punct de vedere realist. Constructorii sunt constienti ca pentru a considera un dispozitiv ca fiind comercial, acestuia trebuie sa i se garanteze o durata de viata de 20 de ani, pentru a face fezabile structurile si instalatiile care necesita investitii capitale mari . Centralele pilot si primele prototipuri pot dura de la cateva luni la 3-5 ani. Aceasta este o decizie luata pentru a testa mai intai conceptul si strategia PTO. In functie de dispozitiv si de alegerea componentelor PTO, pot fi necesare imbunatatiri majore planificate anual, ceea ce solicita de multe ori indepartarea dispozitivului din ancorele sale si transportarea sa in portul urmator. Aceste operatiuni de indepartare arata faptul ca dezafectarea nu va constitui o problema. Dispozitivele se vor extrage relativ fara efort si transportate pe tarm. Sistemele de ancorare pot fi proiectate pentru durate de viata mai mari, in scopul de a fi utilizate pentru urmatorul dispozitiv. In functie de tipul constructiv (fundatie de beton, ancora carlig, ancora cupa de suctiune) indepartarea lor se va face cu eforturi mari sau se vor considera ca ancore pierdute. In acest ultim caz, configuratiile cu puteri instalate de ordinul MW, cuprinzand mai multe zeci sau sute de dispozitive ar putea fi puse in situatia de a nu obtine acordul de mediu, motiv pentru care sistemele care pot fi indepartate, precum si impactul acestora asupra mediului vor face obiectul cercetarilor si activitatilor de monitorizare viitoare.

6. Factori Economici

Pe langa lipsa de credibilitate, datorata defectiunilor survenite, principalul motiv al lipsei de investitii in energia valurilor este cel al costurilor capitale foarte mari, necesare in special in etapele initiale ale dezvoltarii tehnologiei. Desi domeniul energiei eoliene constituie un exemplu prin care s-a demonstrat ca subventionarea initiala a tehnologiei poate conduce la dezvoltarea rapida a unei industrii durabile, domeniul energiei valurilor se caracterizeaza printr-o dezvoltare lenta. Carbon Trust (2006) a publicat recent un set de valori (respectiv, estimarea costurilor energiei; cuantumul investitiilor capitale; termenele preconizate pentru realizarea nivelurilor de putere instalata si reducerile corespunzatoare ale costurilor capitale, avand in vedere dezvoltarea tehnologiei). Pentru aceasta s-a considerat un scenariu optimist si unul pesimist folosind date de plecare diferite. Scenariul optimist (jos) arata ca valoarea de 12.75 c/kWh (8.5 p/kWh) ar putea fi atinsa dupa instalarea primilor 250 MW, in timp ce in scenariul pesimist aceasta valoare s-ar realiza in jurul valorii de 5 MW instalati. Cel mai atractiv domeniu de costuri este cel de la 7.5 c/kWh la 9.0 c/kWh (adica valori comparabile cu costurile energiei eoliene in etapa in care aceasta reprezinta un sector industrial durabil in Europa). Acest domeniu de costuri ar putea fi atins dupa instalarea a 3 12 MW, corespunzator scenariilor optimist, respectiv pesimist. In al treilea scenariu alternativ, dupa instalarea primilor 50 MW s-ar putea realiza o scadere substantiala a costurilor initiale, de la 33-38 c/kWh la 15 c/kWh . In aceste conditii, dupa instalarea a 400 MW s-ar putea atinge valori de 9 c/kWh, iar , dupa instalarea a 10 MW s-ar putea atinge valori de 3,75 c/kWh. Aceste niveluri ale costurilor, exprimate in c/kWh, reprezinta fezabilitatea economica a tehnologiei destinate producerii de energie, prin compararea costurilor totale de investitie, functionare si intretinere cu energia totala produsa in perioada de depreciere a instalatiei.

Estimarea costurilor energiei valurilor in functie de puterea instalata; a ) estimare in scenariul optimist, bazat pe 33 c/kWh din costurile initiale si 15 % din taxa de invatare (stanga) ; b) estimare in scenariul pesimist, bazat pe 38 c/kWh din costurile initiale si 10 % din taxa de invatare (dreapta); in ambele scenarii s-a admis o taxa de recuperare intre 15% (initial) si 8 % (final). Sursa: Carbon Trust (2006).

Astfel de scenarii trebuie interpretate cu atentie, deoarece intre estimarea valorilor costurilor initiale exista o stransa interdependenta, in particular in ceea ce priveste rata de invatare admisa (rata la care tehnologia devine mai ieftina datorita efectelor produse prin aprofundarea cunostintelor pe parcursul proceselor de productie in serie). Separat de aceasta observatie, energia produsa din valuri va fi mai scumpa pana la realizarea instalarii a catorva sute de MW. Urmatoarele forme de sustinere publica au avut un rol esential pentru majoritatea proiectelor de energie a valurilor sau sunt vitale pentru dezvoltarea tehnologiei in viitor:
y

Cercetare/granturi capitale; investitii in co-finantare, cuprinzand forta de munca, echipamente si costuri de functionare; finantare din fornduri publice in proprortie de 30% pina la 75%. Tarife la pret fix (feed-in tariff) favorabile pentru generarea de energie electrica din valuri, care este introdusa in reteaua de transport; pentru faza demonstrativa se pot dovedi necesare valori de 20-25 c/kWh si sunt oferite in anumite tari, cum sunt Irlanda, Portugalia si Marea Britanie. Alte tari ofera valori pornind de la 9 c/kWh in sus, cum sunt Germania, Franta si Spania; ideea de tarif la pret fix (feed-in tariff), este o forma de sprijin a veniturilor, in scopul de a permite tehnologiilor pentru energiile regenerabile sa depaseasca etapa initiala, in sensul ca ele nu pot fi competitive cu tehnologiile traditionale utilizate pentru producerea de energie electrica. Sprijinul consta intr-un premiu platit de operatorii de energie, suplimentar pretului obisnuit pentru kWh de energie electrica produsa. Reduceri de TVA, scutiri sau reduceri de taxe pe venit si alte stimulente fiscale la diferite niveluri. Certificatele verzi si Obligatiile pentru energiile regenerabile insotesc investitiile. In timp ce Certificatele verzi permit comercializarea energiei regenerabile in schema de comercializare a emisiilor, Obligatiile pentru energiile regenerabile stabilesc cotele minime de energie regenerabila din portofoliul tuturor producatorilor de energie. Finantarea din fonduri publice poate doar ajuta la depasirea acestor bariere. Principala sursa de finantare tehnologica trebuie sa vina din implicarea industriei.

Lipsa de implicare serioasa a industriei in dezvoltarea acestor dispozitive poate fi principalul motiv pentru care acestea nu au avut succes mai devreme. In absenta previziunilor de piata si a unei viziuni adecvate a partenerilor industriali relevanti, proiectele pentru energia valurilor au fost puternic dependente de finatarile publice. Rezultatul a

fost dezvoltarea unei puternice fundamentari academice / teoretice, in mod uzual nelegata de selectarea naturala a celor mai de succes solutii si resurse. Trecutul a demonstrat ca finantarea publica nu este in mod necesar cea mai eficenta cale, dar deseori este singura cale de a inainta cu un concept catre testari la scara mai mare. Totusi, in proiectele finantate din fonduri publice, nu se acorda o flexibilitate adecvata in ceea ce priveste timpul de realizare. Aceste aspecte nu sunt intelese in integralitate de organismele publice de fianantare, in particular la nivel european. Principiul european al corectitudinii procesului pornind de la stadiul de propunere la adjudecarea fondurilor, solicita practic constructorului sa efectueze cercetari si sa cunoasca rezultatele si dificultatile precise cu 5 ani inaintea finalizarii lucrarilor. Pentru un sector aflat intro etapa initiala de dezvoltare, atat de neprevizibil si costisitor, flexibilitatea este insa esentiala. Strict vorbind, se poate sustine ca in stadiul actual, finantarea publica s-a dovedit a fi incompatibila cu necesitatii constructorilor de tehnologii pentru energia valurilor. Aceasta afirmatie poate fi demonstrata prin aparitia a doua abordari cu caracter integral privat, dupa decade de finantare publica a activitatilor de cercetare dezvoltare tehnologica, respectiv Pelamis Wave Power si AWS Ocean Energy. Ambele dispozitive au fost testate la scara integrala in situ si nu s-au bazat pe fonduri publice. Cele doua exemple sunt mult diferite intre ele. Pelamis a beneficiat de un masiv capital privat provenit dintr-o etapa anterioara a dezvoltarii produsului, permitind un proces de dezvoltare continua si stabila, dispunand de o echipa de cateva zeci de ingineri si personal auxiliar. AWS a fost infiintata si dezvoltata de la zero de mica companie olandeza de inovare, Teamwork Technology, ajungand la instalarea in 2004 a unei centrale pilot de 2 MW in Portugalia. Constructia prototipului a fost posibila datorita investitiei realizate de o companie de utilitati olandeza, dar care s-a retras in cea mai importanta faza a proiectului, cea a pregatirii instalarii. Dupa nesiguranta legata de posibilitatea continuarii sau nu a proiectului, o companie portugheza a investit in AWS, pentru a permite realizarea testelor. Din nou fondurile necesare intr-o faza esentiala nu au fost disponibile si testele au fost suspendate. Bunurile asociate tehnologiei la care s-a lucrat au trecut la nou infiintata companie AWS Ocean Ltd, care a reusit sa atraga in 2007 un investitor privat puternic, ceea ce a permis crearea unor conditii mult mai stabile de finalizare a prototipului.

7. Interactiunile cu mediul
Interactiunile tehnologiilor pentru energia valurilor cu mediul sunt limitate, cu conditia ca alegerea amplasamentului sa se faca cu prudenta si controlat mai ales in amplasamentele sensibile (cu risc). Zgomotul poate fi o interactiune negativa in zonele populate de cetacee, dar nu exista inca dovezi in acest sens si ca urmare necesita studii suplimentare. Alte efecte care se manifesta sunt cele rezultate din desfasurarea si instalarea cablurilor si a sistemelor de ancorare, dar acestea sunt gestionabile. Cea mai problematica interactiune poate fi cea a utilizarii spatiului oceanului, care poate intra in competitie cu industria pescuitului si a transportului naval. Interactiunile vizuale pot fi importante pentru dispozitivele instalate pe coasta sau langa coasta, dar se preconizeaza ca aceste tipuri de echipamente vor avea doar o contributie marginala la exploatarea resursei valurilor. Un argument puternic al sinergiei dintre energia valurilor si zonele de crestere a pestilor este acela ca adaposturile pentru cresterea pestilor vor fi afectate colateral de marile ferme care exploateaza energia valurilor, care in mod obisnuit vor fi inchise traficului maritim pe suprafete de ordinul a catorva km2 . Ponderea energiei furnizate de valurile oceanului, in perspectiva dezvoltarii de energii alternative, este semnificativa, in particular in tari ca Irlanda, Marea Britanie, Portugalia si Norvegia, unde o pondere de 20 50 % din consumul de energie electrica ar putea fi satisfacut din productia de energie electrica rezultata din exploatarea energiei valurilor. Impactul industriei energiei valurilor asupra pietei fortei de munca ar putea prezenta un interes particular in tari lipsite de activitate industriala, dar si in tari cu traditie in constructia de nave, acolo unde aceasta se afla in declin.

Exista un numar de conceptii si proiecte in derulare care ar putea influenta fazele comerciale care vor urma. Similar cu energia eoliana, principalele stimulente date constructorilor pentru a supravietui in faza de dezvoltare pre-comerciala, vor avea un impact crucial asupra localizarii si vitezei de dezvoltare a sectorului. In mod tipic, piata converge catre cateva sau doar catre un concept de proiectare (adica, in cazul energiei eoliene, turbina cu ax orizontal si 3 pale). Ca urmare, dispozitivele propuse se afla in competitie pentru o parte dintr-o selectie foarte limitata de tehnologii invingatoare pentru stadiul comercial ulterior. Tehnologiile care vor avea succes nu vor depinde numai de insasi tehnologia echipamentului, ci si de abordarea profesionala si de planurile de cheltuieli intocmite atat pentru proiecte, cat si pentru beneficiariii acestora. Al doilea

aspect este mai important decat in majoritatea altor initiative, datorita gradului mare de agresivitate si incertitudine specifice mediului marin. Desi tehnologia marina si cea in larg pot face fata provocarilor existente, in prezent proiectele nu au avut in mod obisnuit mijloacele adecvate pentru a utiliza tehnologia actuala necesara.

8. Potentialul viitor

Alte probleme sunt legate de licente reglementarile aplicabile oceanelor si conflictele dintre activitatile desfasurate in largul oceanului ca si evaluarea impactului asupra mediului si standardele de performanta. Trebuie luate in considerare dificultatile tehnologiilor aplicabile energiei valurilor, precum si calitatea energiei, conectarea la retea si problemele de mediu, asa cum o confirma recentele verificari prealabile efectuate asupra unor actori experimentati in afacerile activitatilor desfasurate in largul oceanului. Dezvoltarea in viitor a energiei valurilor ar putea fi afectata de cativa factori, printre care:
y y y y y y y

Consideratii strategice si siguranta alimentarii Disponibilitatile de finantare pentru tehnologie si proiecte, incluzand si fondurile publice Riscul si potentialul tehnologiei, care cauta exploatarea comerciala a conceptului Abordarea managementului riscului in procesul de dezvoltare Posibilitatile de conectare la retea Capacitatea retelei de a accepta surse neregulate Factorii de mediu si intarzierile in procesele de acoradre a licentei

In 2020 Europa ar putea ajunge la cativa GW de putere instalata ca energie data de puterea valurilor. Carbon Trust (2006) a considerat ca aceasta valoare va fi cuprinsa in intervalul 1 2,5 GW, prin comparatie cu sectorul energiei eoliene la nivelul anilor 80. Capitalul total care ar trebui antrenat in acest stadiu este estimat la 1,5 3,75 miliarde . Dupa 2020, conform experientei pietei, se preconizeaza o crestere mai rapida.

Perioada 2007 2010 este esentiala pentru succes si pentru ritmul implementarii energiei valurilor oceanului. Prototipurile au atins un nivel acceptabil de profesionalism si primele tehnologii trebuie sa demonstreze ca sunt capabile sa produca energie electrica pe o baza competitiva si pe termen lung. Este esential ca prototipurile care vor urma si micile parcuri sa prezinte o fiabilitate si supravietuire mai bune decat sistemele anterioare, caracterizate de un serios sprijin academica, fiind de obicei foarte bine proiectate din punct de vedere hidrodinamic si sub alte aspecte, dar esuand in ceea ce priveste aspectele de marketing.

9.Concluzii

Energia clasica, provenita din resursele naturale este epuizabila. In urma unor cercetari stiintifice s-a ajuns la concluzia ca in 40 de ani resursele de petrol se vor termina, gazele naturale mai stau la dispozitia noastra abia 60 de ani, iar consumul actual al carbunelui duce la epuizarea acestuia in aproximativ 200 de ani. Dupa aceste calcule, oamenii de stiinta au gasit o alternativa pentru aceasta energie clasica, si anume energiile neconventionale (care se folodesc la nivel mondial de aproximativ 35 de ani). Furnizarea acestora este o sarcina importanta a politicii energetice si de mediu, la nivel global. Economisirea energiei, a combustibililor si cresterea puternica a eficientei folosirii acestora, constituie in prezent unul din obiectele prioritare ale planurilor de dezvoltare economica si sociala ale fiecarei tari. Tot mai multe tari privesc aceasta problema cu un interes ridicat, problemele energetice devenind o preocupare generala a lumii contemporane. Este nevoie de noi pentru ca eforturile comune de popularizare a practicilor pentru folosirea energiilor neconventionale sa isi atinga tinta, astfel orice alternativa de folosire a energiei este de mare folos pentru natura, chiar daca deocamdata acesta implica si un efort financiar deosebit pentru fiecare din noi.

BIBLIOGRAFIE

1.www.green-report.ro 2.www.ecomagazin.ro 3.Constantin Iulian, Petru Dan Lazar, 1982, Energia valurilor.captare si conversie Bucuresti:Editura Stiintifica 4.www.wikipedia.ro