UNIVERSITATEA FINANCIAR-BANCARA MASTERAT MANAGEMENT FINANCIAR SI ASIGURARI

Referat la Piete Financiare Internationale Tema: Amsterdam Stock Exchange

Masterand: Veronica Dragomir

Bucuresti, 2011

Amsterdam Stock Exchange BURS ! este o "iata "e care se ofera si se desfac, du"a o "rocedura s"eciala, marfuri sau #alori mo$iliare% Denumirea institutiei se "are ca #ine de la numele unei #ec&i familii de &angii, Van den Bursen, care a in fiintat la Bruges 'in Flandra ! Belgia de a(i ) un local numit *otel des Bourses, in &olul caruia se negociau "eriodic metale "retioase ' aur, argint, "latina ) "recum si &irtii de #aloare% Bursele de #alori sunt "iete caracteristice economiilor de "iata +n cadrul carora se "ot tran(actiona, du"a o "rocedura s"eciala, #alori mo$iliare% "aritia $urselor este legata, du"a unele o"inii , de marile lucrari "u$lice reali(ate de Im"eriul Roman, care necesitau ca"italuri im"ortante% ,onstituirea de drumuri "u$lice , de monumente a facut necesara asocierea numerosilor detinatori de economii, fractionarea efortului de in#estire +ntre mai multi asociati% In secolul al 1-.lea , la /oulouse, c0ti#a negustori "uternici au a#ut ideea creerii "rimei societati "e actiuni cunoscuta +n Franta : 12es Moulins du Basacle et du ,&ateau de /oulouse1% Pro"rietatea acestei societati a fost di#i(ata +ntre mai multe "ersoane care "uteau #inde sau sc&im$a "artile detinute% In#entatorul uneia din "rimele #alori mo$iliare este regele Francois I, care emite "entru "rima data un im"rumut "u$lic de ti" o$ligatar +n Franta "entru finantarea unui ra($oi cu milane(ii% In sensul contem"oran al termenului , $ursa de #alori a"are la msterdam, c0nd se emit "entru "rima data "e "iata actiuni, care sunt sc&im$ate +n cantitati mari si cotate +n functie de legea cererii si a ofertei% "aritia acestor actiuni este legata de constituirea 3,om"aniei Indiilor 4rientale1, care a#ea ne#oie de ca"italuri mari necesare reali(arii e5"editiilor sale coloniale% Bursa din msterdam a fost creat6 +n 1702 8i este una dintre cele mai #ec&i din lume% ,om"aniile din India 4riental6 au fost "rimele societ69i care s.au finan9at "rin #0n(area "u$lic6 de ac9iuni% :nc6 de la +nce"ut aceast6 $urs6 a a#ut o orientare interna9ional6 "ronun9at6% Bursa din msterdam este considerata ca fiind cea mai #ec&e $ursa din lume% fost fondata in anul 1702 de 3,om"aniei Indiilor 4rientale1 "entru emiterea de actiuni si o$ligatiuni% Ulterior a fost denumita Bursa msterdam si a fost "rima care a ince"ut in mod oficial tran(actiile cu titluri de #aloare% :n secolele al ;VIII.lea 8i al ;I;.lea $ursa s.a de(#oltat, "ermi90nd finan9area in#esti9iilor olande(e +n str6in6tate 8i atragerea in#estitorilor str6ini "e "ia9a intern6% Du"6 1<=7, Bursa din msterdam ia forma unei asocia9ii "ri#ate de dealers de titluri% :n 1>=<, aceea8i $urs6, "une +n func9iune o "ia96 a o"9iunilor negocia$ile, "ia9a cea mai mare de o"9iuni din ?uro"a% :n 1>>0 sunt a$olite comisioanele fi5e 8i c&eltuielile de tim$ru, introduc0ndu.se 8i un sistem "articular "entru tran(ac9iile cu o$liga9iuni de stat% 3Bursa ?uro"eana "entru 4"tiuni1 '/&e ?uro"ean 4"tions ?5c&ange. ?4?) a fost fondata in 1>=< in msterdam ca o $ursa "entru "roduse o"tions si futures% In 1><- s.a creat un indice de "iata $ursier, denumit inde5ul ?4?, constituit din cele mai mari 2@ de com"anii care faceau comert la $ursa de #alori% In 1>>= Bursa din msterdam a fu(ionat cu ?4? iar indicele $ursier a fost redenumit ?; de la 3 msterdam ?;c&ange1% cum este administrata de ?urone5t msterdam%

2a 22 Septembrie 2000, Bursa de la Amsterdam ( A E X ) , B u r s a d e l a Bruxelles (BXS) si ParisBourse au fuzionat, crend prima bursa europeana, E !"#EX$ #%& Aceasta a fost prima fuziune din lume a trei burse din trei t a r i d i f e r i t e & A p o i , i n l u n a i a n u a r i e 2 0 0 2 , E u r o n e x t a a c ' i z i t i o n a t p i a t a londoneza de produse deri(ate )ondon *nternational +inancial +utures and "ptions Exc'an,e ()*++E) ?urone5t este "rima $urs6 care ofer6 clien9ilor o solu9ie com"let6 de tran(ac9ii, clearing '"lat6 "rin com"ensare) 8i settlement 'reglementare a afacerilor) la ni#el ?uro"ean% ?urone5t ofer6 un sistem sim"lu 8i fle5i$il de reglement6ri% /ran(ac9iile se reali(ea(6 conform unui singur regulament 8i regulile de "reluare 'taAe.o#er), continu6 s6 fie im"use local% ?urone5t este a doua mare Burs6 de Valori din ?uro"a% 2a ?urone5t mai o"erea(6 Bursa din 2isa$ona 8i "ia9a de instrumente financiare deri#ate ?urone5t%2IFF? din 2ondra% :n anul 200=, luna a"rilie, s.a reali(at fu(iunea +ntre Bursa ?urone5t 8i Bursa BeC DorA StocA ?5c&ange% Eru"ul nou format, BDS? ?urone5t 'BD;) este gru"ul $ursier cel mai im"ortant 8i cel mai lic&id din lume 8i are misiunea de a oferi cele mai +nalte ni#eluri ale calit69ii, o #ast6 alegere a clien9ilor 8i o ino#a9ie "ermanent6% Pie9ele $ursiere "e care le regru"ea(6, cu loca9ii +n 7 96ri, includ BeC DorA StocA ?5c&ange, cea mai mare "ia96 de ac9iuni din lume, ?urone5t, cea mai mare "ia96 de ac9iuni din (ona ?uro, 2iffe, "rinci"ala "ia96 de deri#ate din ?uro"a +n ceea ce "ri#e8te #aloarea sc&im$urilor 8i BDS? rca 4"tion, una dintre "latformele de negociere a o"9iunilor care a cunoscut cea mai mare cre8tere +n Statele Unite ale mericii% In iunie 2010, BDS? ?urone5t msterdam a a#ut un total de 1@= com"anii listate 'cu e5ce"ia fondurilor de in#esti9ii) F 11- interne si GG str6ine F cu o ca"itali(are de "ia6 de H -=@,>=1,000, o cre8tere de 2>,GI fa96 de 200>% BDS? ?urone5t msterdam foloseste indicele ?; Inde5% ?; reflect6 "erformanta a 2@ dintre cele mai des tran(actionate ac iuni cotate "e BDS? ?urone5t msterdam, si este indicatorul cel mai des utili(at de "e "ia9a $ursier6 olande(6 8i economia olande(6% Din iunie 2010, cifra de afaceri total6 "rodus6 de ?; "entru D/D 2010 este cu -2,2I mai mare fa96 de D/D 200>% BDS? ?urone5t msterdam este reglementat6 "rin ctul "ri#ind su"ra#eg&erea financiar6 din 2< se"tem$rie 2007% 4"eratiunea de reglementare a "ietei $ursiere in 4landa este fundamentata "rin o$tinerea unei licente emise de Ministerul de Finante care "oate oricand sa ridice sau sa sus"ende aceasta licenta "entru a "roteJa "iata sau in#estitorii% FM ' utoriteit FinanciKle MarAten), +m"reun6 cu De Bederlandsc&e BanA, ac9ionea(6 ca autoritatea de reglementare "entru mem$rii BDS? ?urone5t msterdam, monitori(ea(6 "ie9ele "rimar 8i secundar, asigur6 conformitatea cu regulile "ie9ei 8i monitoare de com"ensare si decontare o"eratiunilor% ?5ist6, de asemenea, - categorii de firme mem$re la $urs6: $6ncile, $roAerii8i firmele s"ecia.li(ate% B6ncile 8i $roAerii negocia(6 cu in#estitorii, dar nu "artici"6 la firmele s"eciali(ate, acestea din urm6 ac9ion0nd ca intermediari +ntre $6nci 8i $roAeri% Pot lua, totodat6, "o(i9ie 'de cum"6r6tori sau #0n(6tori), fiind com"ara$ile cu s"eciali8tii de "e "ie9ele americane% 4"eratorii cei mai im"ortan9i "e "ia96sunt gru"urile americane BB. MR4, M?SS and *4P?% ?5ist6 8i remi(ieri care 3

+nc&eiecontracte cu mem$rii $ursei% ?i sunt de dou6 categorii: r e m i ( i e r i 'care "un +n leg6tur6 clien9ii cumem$rii $ursei) 8i r e m i ( i e r i B 'care transmit ordinele "entru contul clien9ilor lor)% ,a"itali(area $ursier6 din msterdam re"re(int6 o cot6 "rocentual6 destul de ridicat6 +n ra"ortcu PBB 'G2,1I +n 1>>2), $ursa olande(6 "las0ndu.se "e locul @ +ntre $ursele euro"ene 8i "e locul 10 +ntre $ursele mondiale% Produsele Bursei din 4landa 1% c9iuni 8 i titluri asimila$ile: ac9iuni ordinare, ac9iuni "referen9iale 'care ofer6 o rat6 de distri$u9ie fi56 8i o "o(i9ie "ri#ilegiat6+n re"arti9ia di#idendelor 8i "ot fi clasice sau "artici"ati#e)L ac9iuni cu Carant, certificat de de"o(it%,ea mai mare "arte a ac9iunilor sunt la "urt6tor, e5ce"t0nd cele emise de societ69i str6ine, care sunt nominati#e% 2% 4$liga9iuni: clasice, cu rat6 fi56 sau #aria$il6, con#erti$ile 8i cu Carant, de stat etc% BDS? ?urone5t ofer6 o gam6 di#ersificat6 de "roduse 8i ser#icii financiare "entru in#estitori, emiten9i 8i institu9iile financiare : ac9iuni, contracte la termen 8i o"9iuni, ?/F.uri, o$liga9iuni, date des"re "ia96 8i solu9ii te&nologice% Peste G000 de societ69i sunt cotate "e "ia9a BDS? ?urone5t, a#0nd o ca"itali(are $ursier6 glo$al6 de 20%>00 miliarde de H, res"ecti# -0%@00 miliarde M, la data de -1 decem$rie 200=, ceea ce re"re(int6 o sum6 de "este G ori mai mare dec0t ca"itali(area $ursier6 a oric6rui alt gru" $ursier% Pie9ele care fac "arte din gru"ul BDS? ?urone5t +nregistrea(6 o #aloare medie a sc&im$urilor de a"ro5imati# 10- miliarde de H, res"recti# 1G1 miliarde de M "e (i, la -1 decem$rie 200=, adic6 mai mult de o treime din sc&im$urile de "e "ie9ele mondiale% BDS? ?urone5t face "arte din indicele SNP @00 8i este singurul o"erator $ursier a"ar9in0nd indicelui SNP 100% Segmentarea pietei: /oate societatile admise la cotareOtran(actionare sunt im"artite in mod automat in una din cele trei gru"e, in functie de ca"ital% ceste clasificari le "ermit in#estitorilor sa distinga marimea intre"rinderilor : intre"rinderi mici, medii si mari, astfel: Segment : ca"ital P1 mld% ?uroL Segment B: ca"ital intre 1@0 mil% ?uro si 1 mld% ?uroL Segment ,: Q 1@0 mil% ?uro% 2istarea la ?urone5t este organi(ata astfel incat sa le "ermita com"aniilor sa se "o(itione(e singure "e $a(a celor trei factori de "iata: Sectorul de clasificare internationala: /oate sectoarele BDS? ?urone5t se $a(ea(a "e ,lasificarea Benc&marA 'I,B), industria standard "entru sc&im$urile internationale% 2ic&iditatea: Sunt trei ti"uri de lic&iditati "e "iata de ca"ital% ,om"aniile cu un grad de lic&iditate foarte mare sunt continuu tran(actionateL com"aniile "ot fi licitate de doua ori "e (i sau o singura data "e (i% ,om"aniile mai "utin lic&ide "ot $eneficia de un 3furni(or de lic&iditate1% Indici:Eru"ul are un "ortofoliu de "este G@0 de indici Benc&marA inclusi# "an.euro"eni 8i na9ionali, "recum si o serie de indici locali%

?urone5t Paris S% % este o +ntre"rindere de ser#icii care gestionea(6 un ansam$lude "ie9e% ?a decide admiterea sau radierea #alorilor, organi(ea(6 cot6rile, asigur6securitatea tran(ac9iilor 8i contri$uie la de(#oltarea8i "romo#area acestor "ie9e% Mem$rii "ie9ei sunt intermediarii financiari care au aderat la ?urone5tL ei e5ecut6 ordinele "rimitedirect de la clien9ii lor sau de la institu9iile colectoare de ordine% tunci c0nd ei nu sunt mem$rii ?urone5t, institu9iile care colectea(6 ordine din "artea celor care economisesc,+8i asum6 sarcina de a le transmite unui negociator, e#it0nd astfel clien9ilor lor orice demers su"limentar% Bu "oate cota la $urs6 oricine #rea% dmiterea unei societ69i "e una sau alta din "ie9ele reglementate france(e este &ot6r0t6 de ?urone5t Paris S% % +n $a(a cererii societ69ii 8i du"6 com"letarea unui dosar de admitere% 4dat6 +nscrise, societ69ile tre$uie s6 "u$licecifra de afaceri trimestrial6, re(ultatele semestriale 8i $ilan9urile anuale% ?le tre$uie s6fac6 "u$lic orice e#eniment susce"ti$il s6 influen9e(e cursul titlurilor lor% Bursa ?urone5t nu este o singur6 "ia96 sau un ansam$lu de "ie9e% ?ste, de asemenea, un gru" de +ntre"rinderi "ri#ate de dre"t comun, a#0nd statutul unei societ69i &olding, ?urone5t B%V% 8i trei filiale cu "artici"are de 100I: ?urone5t msterdam B%V%, ?urone5t Bru5elles B%V%OS% %8i ?urone5t Paris S% % Eru"ul asigur6 func9ionarea "ie9elor,securitatea, trans"aren9a 8i de(#oltarea lor% Princi"alii indici ai "ie9ei $ursiere olande(e sunt: BP . este indicele agen9iei de "res6 BP% ,SB . utili(ea(6 cursurile medii ale ac9iunilor "rinci"alelor societ69i% euro/4P 100 . se calculea(6 ca o medie "onderat6 a 100 din cele mai mari societ69i euro"ene 8i care re"re(int6 su"ortul a numeroase contracte "e termen 8i de o"9iuni% BRse ?urone5t este cea mai "uternica $ursa de tran(actionare% ici se tran(actionea(a "este <0I din tran(actiile de "e "iata $ursiera mondiala% ?ste o $ursa de #alori a#and sediul la BeC DorA, fiind formata din $ursele din msterdam, 2isa$ona, Bru5elles, Paris, 2ondra si BeC DorA% 4 caracteristica a acestui conglomerat este ca, desi au o "latforma de tran(actionare comuna, normele de reglementare nu sunt unificate, ci sunt s"ecifice fiecarei tari% Platforma de tran(actionare care o"erea(a "entru BRse ?urone5t este o "latforma com"le5a care asigura tran(actionarea in tim" real si la o #ite(a foarte $una%

BIB2I4ER FI? 1% CCC%eurone5t%com 2% CCC%CiAi"edia%com