Sunteți pe pagina 1din 48

I. TEORIA EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI 1.

Noiunile fundamentale: educaie fizic, sport, capacitate motric, aptitudini (caliti) motrice, efort fizic, act motric, aciune motric, activitate motric, motricitate, psihomotricitate, capacitate de performan, performan, competiie. 2. Funciile educaiei fizice i sportului. . !"iectivele educaiei fizice i sportului # tipolo$ie, specificul acestora pentru su"sistemele educaiei fizice i sportului. %. &unotinele teoretice de specialitate ' definiie, tipolo$ie. (. )ptitudinile (calitile) motrice # definiie, forme de manifestare, factori de condiionare. *. +eprinderile i priceperile motrice # definiie, caracteristici, tipuri. ,. &omponentele antrenamentului sportiv ' definiie, caracteristici: pre$tirea tehnicpre$tirea tacticpre$tirea fizicpre$tirea teoreticpre$tirea psiholo$icpre$tirea artistic. .. /u"sistemele i formele de or$anizare a educaiei fizice i sportului. 0. &aracteristicile motricitii la v1rstele colaritii. 12. 34erciiul fizic: definiie, coninut, form i clasificare. 11. /tadiile antrenamentului sportiv. 12. Forma sportiv # definiie, caracteristici, faze. 1 . 5nvarea motric # definiie, tipolo$ie, etapele formrii deprinderilor motrice. 1%. 3fortul 6n educaie fizic i sport ' definiie, tipolo$ie, parametrii. 1(. /tatutul i rolul specialistului 6n 3ducaie fizic i sport i relaia sa cu elevul. B.II. DIDACTICA GENERAL I DIDACTICA SPECIALITII 1. &omponentele curriculumului naional: planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, pro$rame colare. 2. !"iective cadru, o"iective de referin, competene $enerale, competene specifice, uniti de competene i competene 6n 3ducaie Fizic i /port. 3la"orarea o"iectivelor operaionale. . !"iective de instruire i o"iective de performan 6n antrenamentul sportiv. %. 7ecia de educaie fizic i sport # tipolo$ie, structur, particularitile pe cicluri de 6nvm1nt. 8articularitile leciei de educaie fizic i sport, desfurat 6n condiii speciale. (. 7ecia de antrenament sportiv # structur i tipolo$ie. *. /istemul principiilor didactice. 8articularitile respectrii principiilor didactice 6n educaie fizic. ,. 8rincipiile antrenamentului sportiv. .. /tatutul i semnificaia conceptului de metod 6n activitatea didactic. /istemul metodelor didactice folosite 6n educaie fizic i sport: metodele ver"ale, intuitive i practice i particularitile utilizrii lor la diferite v1rstemetode didactice "azate pe relaia efort'odihn, relaia parte ' 6ntre$. 0. 9i:loacele de 6nvm1nt ' suport al activitii didactice. 9i:loacele de instruire 6n educaie fizic i sport # descrierea aciunii motrice, dozarea, formaiile de lucru adecvate, modalitile optime de e4ersare. 12. 9i:loacele de antrenament, mi:loacele competiionale, mi:loacele de refacere. 11. 9etodica predrii disciplinelor sportive prevzute de 8ro$rama ;colar de 3ducaie Fizic i /port i de pro$ramele disciplinelor sportive, 6n cazul antrenamentului sportiv. 12. 8roiectarea i planificarea activitii didactice. /pecificul proiectrii didactice 6n educaie fizic i sport. 8lanificare calendaristic, proiectarea unitii de 6nvare, proiectul de lecie. 1 . &oninutul evalurii la educaie fizic i sport: forme i instrumente de evaluare. 1%. +inamica i diri:area efortului 6n lecia de educaie fizic i antrenament sportiv.

I. TEORIA EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI 1.Notiuni funda !nta"!# 3ducaia fizic este <activitatea care valorific sistematic ansam"lul formelor de practicare a e4erciiilor fizice 6n scopul mririi, 6n principal, a potenialului "iolo$ic al omului conform cerinelor sociale< . 3ducaia fizic este: ' fiziolo$ic prin natura e4erciiilor folosite' peda$o$ic prin metodele utilizate' "iolo$ic prin efectele produse asupra or$anismului'social prin modul de or$anizare i desfurare. &onsiderat mult vreme ca o activitate limitat la nivel instituionalizat =diversele cicluri de 6nvm1nt>, educaia fizic i'a lr$it aria de cuprindere odat cu $eneralizarea noiunii de educaie permanent. ?n prezent, educaia fizic se adreseaz tuturor cate$oriilor de populaie, adapt1ndu'i o"iectivele, mi:loacele, metodele i formele de or$anizare la specificul fiecreia dintre ele, fiind cunoscute urmtoarele su"sisteme: ' educaia fizic a tinerei $eneraii din unitile precolare, 6nvm1ntul primar, $imnazial, liceal, profesional, special i superior' educaia fizic profesional ' care se adreseaz diverselor sectoare economice (metalur$ie, minerit, chimie etc.) sau specializri ce presupun eforturi fizice intense (scafandri, piloi etc) ' educaia fizic a persoanelor v1rstnice sau suferinde de un handicap etc /portul este activitatea de 6ntrecere constituita dintr'un ansam"lu de aciuni motrice difereniate pe ramuri de sport, desfurata intr'un cadru instituionalizat sau independent, prin care se caut perfecionarea posi"ilitilor morfo'funcionale si psihice, concretizate in performante o"inute in competiii, ca: record, depire proprie sau a partenerilor. /portul se clasifica in : sportul pt. @oi - sportul de performanta - sportul adaptat. &aracteristica principala a sportului o reprezint competiia. &aracterul competitiv al sportivului nu e4clude valenele formative. ! alta caracteristica a sportului este reprezentata de faptul ca el este accesi"il numai celor cu aptitudini. &lasificri ale sportului: 1.in funcie de numrul de competitori: sporturi pe echipe- sport individual- sporturi mi4te. 2.in funcie de perioada de an in care se desfoar: sporturi de sezon- sporturi pentru tot anul calendaristic. .in funcie de includerea in A.!: sporturi olimpice- sporturi neolimpice. %.in funcie de se4ul sportivilor: sporturi femininesporturi masculine- sporturi pt. am"ele se4e.(.in funcie de rsp1ndire: sporturi naionale- sporturi internaionale. *.in funcie de caracteristicile sportului: sporturi anaero"e- aero"e- mi4te. &apacitatea motrica reprezint ansam"lul posi"ilitilor motrice naturale si do"1ndite pin care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare. Factori care influeneaz capacitatea motrica: procese psihice- procese "iochimice- nivelul indicilor de dezvoltare fizica. 34ista 2 tipuri de capacitate motrica: 1.capacitate motrica $enerala # formata din calitile motrice de "aza (fora, viteza, rezistenta, 6ndem1nare)- deprinderile si priceperile de "aza si utilitar aplicative. 2.capacitatea motrica specifica # formata din caliti motrice specifice ramurii de sport respective- deprinderi si priceperi motrice specifice ramurii de sport respective. )ptitudini motrice # apar ca o rezultanta a interaciunii dispoziiilor ereditare cu condiiile educative de formare a acestora si activitatea su"iectului. )ptitudinea este ereditate plus influenta mediului (6nvareBacionareBstimulare). ?n literatura psiholo$ica de specialitate se distin$: aptit. Cenerale (inteli$enta, memorie, atenie,etc.)- aptit. /pecifice pentru domenii foarte precise (muzica, tehnica, sport). ?n cadrul aptit. /portive 6nt1lnim: aptit. /portive $enerale (simul orientrii, dorina de 6ntrecere, coordonarea,etc.)- aptit. /portive specifice practicri unei ramuri de sport. 8erformanta este determinata de numeroase aptit. &um ar fi: somatice (6nlime, $reutate)- funcionale (tip de activitate nervoasa superioara, capacitate vitala)- "iochimice (tip meta"olism, capacitate de refacere)- $eneral motrice (capacitatea de 6nvare, capacitatea de refacere psihica)psiho'motrice (coordonare $enerala, echili"ru, viteza de reacie, schema corporala)- motrice (viteza, fora, rezistenta, 6ndem1nare)- psiho'intelectuale (atenie, $1ndire, ima$inaie)- psiho'afective (echili"ru afectiv, rezistenta la stres)- psiho're$latorii voluionale (efort voluntar, perseverenta, com"ativitate, rezistenta la durere). 3fort fizic # efortul din antrenament reprezint procesul 6nvin$erii contiente, de ctre sportiv, a solicitrilor din pre$tire pt. perfecionarea fizica, pt. atin$erea unui nivel tehnico'tactic superior, precum si pt. accentuarea factorilor psihici si intelectuali, ale cror rezultate produc, in mod voit, modificri ale capacitii de performanta si adaptarea or$anelor si sistemelor implicate. &lasificri ale efortului dup diveri factori: mrime: uor (mic Fc su" 122 pulsDmin- moderat Fc su" 122 pulsDmin)- $reu (optim Fc su" 1%2 pulsDmin- intens Fc su" 1*2 pulsDmin)- sever (ma4imal Fc su" 1.2 pulsDmin- e4hausiv Fc peste 1.2 pulsDmin)- orientare # efort anaero", efort aero"'anaero", efort aero"- selectiva, comple4a- de lecie, de microciclu, de mezociclu- tip de efort: de antrenament, de concurs, specific, nespecific.

)ct motric # reprezint faptul simplu de comportare realizat prin muchii scheletici in vederea o"inerii unui efect elementar de adaptare sau de construire a unei aciuni motrice. 8roducerea unui act motric voluntar se "azeaz pe trei sisteme mari: informaional, re$lator, efector. )ciunea motrica este un ansam"lu de acte motrice astfel structurate 6nc1t realizeaz un tot unitar in scopul rezolvrii unor sarcini imediate care pot fi izolate sau 6n$lo"ate in cadrul unei activitati motrice. )ciunile motrice se EcldescF pe acte motrice precise si automatizate. +ezvoltarea aciunilor motrice se "azeaz pe: com"inarea actelor motrice, e4ersarea si coordonarea actelor motrice in condiii standard si apoi schim"toare. )ciunile motrice au structuri "ine definite, fiind $rupate su" forma deprinderilor motrice. )ctivitatea motrica desemneaz ansam"lul de aciuni motrice 6ncadrate intr'un sistem de idei, re$uli si forme de or$anizare, in vederea o"inerii unui efect comple4 de adaptare a or$anismului si de perfecionare a dinamismului acestuia. )ctivitatea motrica releva forma de or$anizare, coninutul si finalitile pe care le au de 6ndeplinit 3.F./. 9otricitatea definete totalitate actelor motrice realizate de om pt. 6ntreinerea relaiilor sale cu mediul natural si social. 9icarea nu se produce separat ca act in sine, izolat de funciile psiho'intelectuale. )ciunea, chiar si cea mai simpla, presupune conlucrarea unor procese de cunoatere. 9icarea, redusa la contraciile musculare care o produc sau la deplasrile in spaiu care urmeaz, nu este dec1t o a"stracie fizica sau mecanica. 8sihomotricitatea e4plica importanta motricitatii in dezvoltarea somatica si psihica. 9anifestarea psihica si cea motrica reprezint. elementele fundamentale ale adaptrii sistemului. +ezvoltarea psihomotricitii este un proces e4trem de comple4 ce are ca factori determinani predispoziiile si plasticitatea /.N.& (motenite $enetic) si educaia. 8erformanta este un rezultat valoros individual sau colectiv, o"inut intr'o competiie, sportiva si e4primata in cifre a"solute, dup sistemul locurilor oficiale sau prin locul ocupat in clasament. 8erformanta sportiva mai poate fi definita ca o valoare "io'psiho'sociala realizata in cadrul unor competiii oficiale, ca rezultat a unei capacitai multiplu determinate si apreciate pe "aza unor criterii sau "aremuri ri$uros sta"ilite. &apacitatea de performanta poate fi definita ca rezultatul interaciunii operaionale a unor sisteme "io'psiho' educa$ene, concretizate in valori recunoscute si clasificate pe "aza unor criterii ela"orate social istoric. &apacitatea de performanta este manifestarea comple4a a disponi"ilitilor individului, materializata in valori o"iective sau o"iectivitatea in pct. locuri, clasamente, etc. capacitatea de performanta este determinata de interaciunea a patru factori: aptitudinile, atitudinile, am"ianta si antrenament. 7a acetia se adau$ si ali factori mai 6ndeprtai fr aciune direct, cum ar fi: reli$ia, tradiiile, etc. &ompetiia sportiva este o forma de or$anizare a 6ntrecerii, intre sportivii de diferite cate$orii, ce are ca o"iect principal compararea performantelor (rezultatelor) conform unor re$uli precise si unor normative sta"ilite anterior. &aracteristici ale competiiei: ' sunt forme de or$anizare stimulative pt. sportivi, 6ncunun1ndu'le 6ntrea$a activitate de pre$tire. 3l sunt puncte nodale ale 6ntre$ului proces de antrenament pro$ramat pe termen lun$- ' competiia constituie mi:loace de dezvoltare inte$rala a capacitaii de performanta- ' competiiile fac posi"il schim"ul de informaii in numeroase direcii (antrenor, sportiv, adversar, pu"lic, media), motiv pt. care sunt considerate ca adevrai factori de re$lare si dezvoltare sociala- ' competiia se constituie ca pri componente ale vieii social' culturale- ' competiia la care participa sportivii de cel mai 6nalt nivel se constituie ca factori economici, de profit pt. cei implicai. $.Fun%&ii"! !du%a&i!i fi'i%! Funciile sunt destinaii constante ale unui fenomen i ele deriv din ideal, 6n sensul c se su"ordoneaz acestuia.8rin funcii se realizeaz idealul educaiei fizice, se face GapropiereaF fa de aceasta. @oate funciile educaiei fizice sunt foarte importante i 6i dovedesc eficiena numai dac sunt 6ndeplinite 6n GsistemF

influen1ndu'se i complet6ndu'se reciproc. Funciile educaiei fizice sunt de dou feluri, specifice i asociate. Funciile specifice vizeaz cele dou coordonate ale o"iceiului de studiu propriu @eoriei i 9etodici : dezvoltarea fizic i capacitatea motric. Funciile asociate 6ntre$esc efectele practicrii e4erciiilor fizice asupra fiinei umane. Funcia de perfecionare a dezvoltrii fizice face parte din cate$oria celor specifice i are rol prioritar mai ales 6n educaie fizic a tinerei $eneraii. Holul dezvoltrii fizice armonioase , a unor indici superiori pe plan somatic i pe cel funcional , pentru via i activitatea oamenilor de toate v1rstele este prea "inecunoscut i nu este ne$at sau contestat de nimeni. Funcia de perfecionare a capacitii motrice face parte tot din cate$oria celor specifice educaiei fizice. 8rin aceast funcie sunt vizate cele dou elemente componente ale capacitii motrice : calitiile motrice, deprinderile i priceperile motrice. Holul capacitii motrice pentru un randament sporit pe toate planurile vieii i 6n 6ntre$irea personalitii umane nu mai tre"uie ar$umentat. Funcia igienica face parte din cate$oria celor asociate i vizeaz cerina fundamentala de meninere a unei stri optime de sntate a oamenilor. 8rin educaia fizic se acioneaza prioritar preventiv pe acest plan. /e poate , cu a:utorul e4erciiilor fizice s se acioneze i pentru corectarea unor deficiene pe planul sntii. Funciia recreativa este o alta funcie asociat pentru educaia fizic . 3a tre"uie 6neleas cel putin 6n urmtoarele dou sensuri: ' asi$urarea , prin activitatea de educaie fizic a fondului de calitii , deprinderi i priceperi motrice necesare c oameni de diferite v1rste s poat petrece 6n mod util i plcut , adic recreativ timpul lor li"er ( cotidian, sau 6n vacante i concedii ). 'asi$urarea condiiilor i dezvoltarea interesului pentru urmrirea, tot 6n timpul li"er , direct sau prin mass'media , a 6ntrecerilor motrice de "un calitate sau a unor activitii motrice desfurate necompetitiv. Funcia de emulatie face parte tot din cate$oria celor asociate pentru educaia fizic. )ceasta funcie tre"uie sa se materializeze prin dezvlotarea spiritului competitiv care caracterizeaza 6n $eneral fiina umana, a dorinei permanenei de GdepireF i GautodepireF dar numai 6n limitele re$ulamentare corecte i cu atitudine de fair'plaI. 5n acest sens se impune promovarea frecvent 6n educaia fizic a 6ntrecerii prin :ocuri de micare sau :ocuri sportive, tafete, parcursuri aplicative, concursuri, etc. 8rin aceast modalitate se dezvolt i creativitatea su"iecilor, dorina de a c1ti$a, de a o"ine victoria, de a se situa pe primele locuri, etc., aspecte deose"it de importante mai ales pentru elevi. Funcia educativa este tot o funcie asociat a educaiei fizice dar este considerat c fiind mai comple4 prin prisma influenelor asupra dezvoltrii personalitii umane 6n inte$ritatea sa. ?nfluena educaiei fizice este eviden pe planul dezvoltrii laturii GfiziceF a personalitii. 6n acelai timp, 6nsa sunt influene deose"ite pe care le poate avea educaia fizic, "ine conceput i realizat asupra dezvoltrii celorlate laturi ale personalitii umane: intelectual, moral, estetic i tehnico'profesional. 8e plan intelectal se pot desprinde cel puin urmtoarele dou direcii evidene: 5narmarea su"ieciilor cu cunotine de "az din domeniul fiziolo$iei i i$iena efortului fizic, al "iomecanicii de e4ecuie a actelor i aciunilor motrice, psiholo$iei activitilor motrice, metodicii, etc., toate aceste cunostiinte, transmise conform i cerinelor principiului accesa"ilitatii, asi$ura fondul de "aza pentru cunoasterea tiinifica a practicrii e4erciiilor fizice pentru constientizarea acesteia. &ontri"uie 6n procesul direct de practicare a e4erciiilor fizice la dezvoltarea unor trsturi i caliti intelectuale foarte importante cum sunt: atentia, memoria, spiritul de o"servatie, ima$inatia, rapiditatea $andirii, etc. 8e plan moral se poate realiza, de asemenea, o acionare eficienta prin toate activitiile de educaie fizic. )ccentul tre"uie pus pe formarea unor deprinderi i o"iceiuri de comportament corect 6n intreceri i competitii, 6n spiritul respectarii adversarilor i partenerilor de intrecere, al acceptarii deciziilor ar"itrilor, a disciplinei 6n munca. 8e plan estetic, prin e4erciiile tehnice i tactice, ituate uneori la nivelul de maiestrie, se contri"uie cu eficienta la educarea $ustului pentru frumos. 8racticarea e4erciiilor fizice pe fond muzical, atat 6n leciile de educaie fizic cat i 6n alte forme de or$anizare, sporeste evident influenele educaiei fizice asupra unor caliti i trsturi de ordin estetic (ritm, armonie, $raie, etc.).

8e plan tehnico'profesional, contri"uia educaiei fizice este de asemenea evidenta. 6n primul r1nd este e4presiv aportul la creterea indicilor unor caliti motrice necesare e4erciiului cu eficien a profesiilor social'economice. +e asemenea, acelai aport este vizi"il i 6n sensul asi$urrii unor indici superiori de dezvoltare morfo'funcional i de capacitate cu temeinice deprinderi motrice de "aza i utilitar' aplicative implicate 6n desfurarea eficienta a ma:oritatii profesiilor.

(. O)i!%ti*!"! EFS# O) +!n!,a"! (ran$ul I) a. mentinerea unei stari optime de sanatate ". favorizarea proceselor de crestere si dezv fizice armonioase c. dezv &9 de "aza si a celor specifice ram de sport d. formarea capacitatii si a o"isnuintei de practicare sistematica si corecta a e4ercitiilor fizice e. formarea deprinderilor si priceperilor motrice de "aza, utilitar applicative f. dezvoltarea unor calitati si trasaturi moral'volitive si intelectuale O) -.!%ifi%! ( ran$ II) &ele ale fiecarui su"sistem al 3F/: ' tinerei $eneratii, adultilor, varstnicilor, profesionale, militare, ed fiz independenta, sportul pt toti, "aza de masa, sportul de inalta performanta, sportul pt handicapati !" de ran$ III: ' de la nivelul fiecarui su"sistem !" de ran$ I/: la niv fiecarui an de inv # o" ale educatei fizice' de referinta ' cadru !" de ran$ /: ' pt fiecare trimestru, semastru !" de ran$ /I: ' o" fiecarei veri$i !" de ran$ /II: ' o" specifice fiecarei teme # sarcini instructive educative !" de ran$ /III: cele operationale # aceentul la tema respectiva 0. Cuno1tin&!"! t!o,!ti%! d! -.!%ia"itat! 2 d!fini&i!3 ti.o"o+i!. +ef: &unostintele de specialitate constau in reflectarea in constiinta practicantilor a fenomenelor proprii educatiei fizice si sportului,a realitatilor e4istente dar si a unor Gaspecte F ideale,deci care e4prima Fcum ar tre"ui sa fieF.(&arstea Ch. 100 ) +upa ?on /iclovan,aceste cunostinte presupun reflectarea in constiinta su"iectiilor a fenomenelor proprii activitatilor de educatie fizica si sport,reflectare su" forma de perceptii,reprezentari,actiunu sau principii. @ipolo$ie: 'pozitiile si directiile miscarilor,realizate prin contractia muschilor scheletici. 'principalele se$mente ale corpului omenesc si cele mai importante acte si actiuni motrice efectuate de aceste se$mente. 're$ulile de "azaprivind practicarea e4ercitiilor fizice din punct de vedere i$ienic,fiziolo$ic,metodic,psihopeda$o$ic etc. 'prevederiile unor re$ulamente oficialecare vizeaza practicarea unor ramuri sau pro"e sportive pe plan competitional. 'continutul si or$anizarea educatiei fizice si sportului in tara noastra,inclusiv rolul si locul institutiilor de invatamant superior de profil in formarea specialistiilor din domeniu. 'recordurile sau performantele ma4ime pe plan national la unele ramuri sau pro"e sportive. 'metodolo$ia folosirii e4ercitiilor fizice in scopuri preventive si corective. 'mecanismul fundamental de e4ecutie a unor acte si actiunu motrice. 'rolul practicarii e4ercitiilor,in mod sistematic,asupra or$anismului uman etc. 8entru cei care efectueaza studii superioare in domeniu,aceste cunostinte teoretice de specialitate sunt distri"uite pe o $ama mult mai mare si mai comple4a,in conformitate cu disciplinele cuprinse in planul de invatamant specific. 4. CALITILE 5OTRICE

/ITEZA +efiniie: Jiteza e capacitatea or$anismului umana de a e4ecuta aciuni motrice cu 6ntre$ul corp sau numai cu anumite se$mente ale acestuia, intr'un timp cat mai scurt, deci cu rapiditate, repeziciune, iuteala ma4ima, 6n funcie de condiiile e4istente. Formele de manifestare )) Jiteza de reacie, este viteza reaciei motrice. 3a este dependent de cele cinci elemente: apariie e4citaiei 6n receptor- transmiterea pe cale aferent- analiza semnalului care dureaz cel mai mult- transmiterea pe cale aferent- e4citarea muchilor. Jiteza de reacie nu este identic pentru toate se$mentele corpului, la mem"rele superioare s'au inre$istrat cei mai "uni indici. K) Jiteza de e4ecuie , este capacitatea de a efectua un act motric sau o aciune motric. )ceast form de vitez se msoar prin timpul care trece de la inceperea e4ecuiei i p1n la 6ncheierea acesteia. &) Jiteza de repetiie, care se mai numete i Gfrecvena micariiF. 3a const 6n capacitatea de a efectua aceeai micare 6ntr'o unitate sau interval de timp presta"ilite. Jiteza de repetiie este condiionat de tempoul i ritmul micarii. +) Jiteza de deplasare este o variant a vitezei de e4ecuie, atunci c1nd se pune pro"lema parcur$erii unui spaiu presta"ilit contra timp i o variant a vitezei de repetiie atunci c1nd se pune pro"lema c1t spaiu, ce distan se parcur$e 6ntr'o unitate de timp presta"ilit. 5ncepand cu v1rsta de 12 ani se poate realiza dezvoltareaDeducarea vitezei su" toate formele sale de manifestare. e4erciiile folosite pentru dezvoltarea vitezei tre"uie s fie ori foarte simple ca e4ecuie tehnic, ori "ine 6nsuite ca tehnic. 34erciiile de viteza, ca durat, se 6ncadreaz 6ntre ('* secunde i %2'%( secunde, dup care se intr 6n zona rezistenei anaero"e. Jiteza se dezvoltDeduc 6n lecie c prima tema, indiferent de timp, spaiu, su"ieci. Fa%to,i %a,! d!t!, ina *a"oa,!a *it!'!i# mo"ilitatea proceselor nervoase timpul de reactie finetea analizatorilor fi"re al"e valoarea resurselor ener$etice si continutul de fosfocreatina si )@8 a muschilor nivelul de dezv a celorlalte cal motrice lun$imea se$mentelor capacitatea de concentrare si mo"ilizare

' ' ' ' ' ' ' '

6NDE57NAREA +efiniie: 5ndem1narea presupune urmtoarele componente: ' capacitatea de coordonare a se$mentelor corpului sau a acestuia 6n 6ntre$ime pentru efectuarea unor acte sau aciuni motrice' capacitatea de com"inare a micarilor' capacitatea de difereniere a micarilor' echili"rul' precizia' capacitatea de orientare spaiala' amplitudinea. ?ndemanarea ar putea fi definit ca fiind capacitatea or$anismului uman de a efectua acte i aciuni motrice 6n conte4tul componentelor anterior menionate, mai ales 6n condiii variate i neo"inuite, cu eficien ma4im i cu consum minim de ener$ie din partea e4ecutantului. Formele de manifestare: )) 6ndem1nare $eneral necesar efectuarii tuturor actelor i aciunilor motrice de ctre oameni, cu eficien ma4im i consum minim de ener$ie. K) 6ndem1narea specific, caracteristic sau necesar oamenilor care practic diferite pro"e i ramuri de sport &) 6ndem1narea 6n re$imul altor caliti motrice: 6ndem1narea 6n re$im de vitez, de rezisten, de for

Formele de manifestare a 6ndem1narii tre"uie raportate i la alte elemente care reprezint i indici valorici ai calitii respective astfel: ' $radul de dificultate, comple4itatea actului sau aciunii motrice, 6n care se inte$reaza coordonarea simetrica i asimetrica' indicele de precizie al 6ncadrrii micrii 6n spaiu' indicele de vitez, dat de timpul de e4ecuie, tempoul i ritmul e4ecuiei' indicele de for care rezult din raportarea indicelui de precizie, la $radul de incordare muscular la lucrul efectuat. Fa%to,i %a,! d!t!, ina *a"oa,!a Ind! ana,ii# '&alitatea /N& '8lasticitatea scoartei cere"rale '8recizia or$ de simt '34perienta motrica anterioara '&apacitatea de enticipare a su"iectului 'Candirea creative '&aitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cai aferente si eferente ' REZISTENA +efiniie: Hezistena este capacitatea or$anismului uman de a depune eforturi cu o durat relativ lun$ i o intensitate relativ mare meninand indici constani de eficacitate optim. +eci este capacitatea de a depune eforturi fr apariia strii de o"oseal senzorial, emotional, fizic sau prin 6nvin$erea acestui fenomen. Forme de manifestare a) dup criteriul Gponderea participarii $rupelor musculare i ale marilor funcii i or$aneF, avem: a.1. Hezistena $eneral, care este capacitatea or$anismului uman de a efectua timp 6ndelun$at acte i aciuni motrice, cu eficient i fr apariia o"oselii solicit1nd mult sistemul nervos central, sistemul cardiovascular i sistemul respirator. a.2. Hezistena specific care este capacitatea or$anismului uman de a depune eforturi pe care le implica pro"ele sau ramurile sprortive. ") dup criteriul Gsursele ener$etice, intensitatea i durata efectuluiF, avemF ".1. Hezistena anaero"a care este specific pentru eforturile cuprinse intre %( sec. i 2 min. ".2. Hezistena aero"a care este specific pentru eforturile care depaesc . minute adic eforturi de durat lun$. +e aceea i se mai spune i rezistena lun$. ". . Hezistena mi4ta care este specific pentru eforturile cuprinse intre 2 i . minute, adic eforturi cu durata medie. c) +up criteriul Gnatura efortuluiF, avem: c.1. Hezistena 6n efort cu intensitate constantc.2. Hezistena 6n efort cu intensitate varia"ild) +upa criteriul Gmodul de com"inare cu alte caliti motrice:, avem: d.1. Hezistena 6n re$im de ford.2. Hezistena 6n re$im de vitezd. . Hezistena 6n re$im de 6ndem1nare. +ezvoltarea D educarea rezistenei se poate realiza la orice v1rst. )cionarea prioritar, prin corelaie cu celelalte caliti, are loc 6n perioadele post'pu"ertare. 3a se poate dezvoltaDeduca 6n orice condiii materiale, at1t 6n aer li"er c1t i 6n interior. 5n lecia de educaie fizic c i 6n orice alt form de or$anizare a practicrii e4erciiilor fizice, rezistena tre"uie sa fie a"ordat ca ultim tem de mare importan pentru dezvoltareaDeducarea rezistenei este modul de respiraie al su"iecilor, raportul 6ntre inspiraie i e4piraie, deci ritmul acestei respiraii 6n funie de timpul efortului depus. Jerificarea nivelului acestei caliti motrice de "az se face, cel putin 6n educaia fizic colar, mai mult prin prisma rezistenei mi4te (cu durat 6ntre 2 i . minute). 9i:locul prin care se face verificarea este 6n ma:oritatea cazurilor, doar aler$area pe *22'.22'1222'1(22m. Fa%to,i fa*o,i'anti# ' posi"ilitatile de activitate a circulatiei, respiratiei si sist muscular care sustin efortul ' calitatea meta"olismului, $lIco$en si hormoni

' ' ' ' FORA

calitatea proceselor volitive coordonarea de catre /N& a activitatii aparatului locomotor si a funciitlor ve$etative tipul fi"relor musculare # cele rosii sunt lente relatia dintre effort si ohihna

+efiniie: Fora este capacitatea or$anismului uman de a invin$e o rezisten intern sau e4tern prin intermediul contraciei musculare. 3a nu tre"uie confundat 6n aceasta postur de calitate motric cu fora ca o caracteristic mecanic a micarii (msurat dup clasica formula F L m x a). Forme de manifestare a) +up criteriul Gparticiparea $rupelor musculareF, avem: a.1. for $enerala care se manifest atunci c1nd la efortul de G6nvin$ere a rezisteneiF particip principalele $rupe ale or$anismului uman. a.2. for specific care se manifest atunci c1nd efortul de 6nvin$ere a rezistenei particip doar una sau cateva $rupe musculare ale or$anismului uman (cum se 6ntalnete la unele pro"e sau ramuri de sport). ") +up criteriul Gcaracterul construciei musculareF, avem: ".1. for statica, c1nd prin contracie nu se modific dimensiunile fi"relor musculare an$a:ate 6n efectuarea actului sau aciunii motrice. Mn tip special de for static este cea izotermic. ".2. for dinamic numit i izotonic, c1nd prin contracie se modific dimensiunile fi"relor musculare an$a:ate 6n efort. ". . for mi4t, c1nd pentru 6nvin$erea rezistenei se int1lnesc at1t contracii statice c1t i cele dinamice. c) +up criteriul Gcapacitatea de efortF 6n relaie cu puterea individual, avem: c.1. for ma4im sau a"solut care poate fi static i mai ales dimanic. c.2. for relativ, care e4prim raportul dintre for a"solut i $reutatea corporal, deci valoarea forei pe Nilo$ram corp. d) +up Gmodul de com"inare cu celelalte caliti motriceF, avem: d.1. for 6n re$im de vitez, sau for e4ploziv. )cest tip de for difer 6n funcie de se$mentul sau se$mentele corpului i este influenat de for ma4im. d.2. for 6n re$im de rezisten. d. . for 6n re$im de 6ndem1nare. Mnele aspecte metodice Forta poate fi dezvoltatDeducat la orice v1rst, dar cu precadere dup pu"ertate, deoarece prin e4a$erare sau netiin poate avea efecte ne$ative asupra creterii or$anismului. 8entru dezvoltareaDeducarea forei se pot folosi foarte multe e4erciii fizice, mai ales cu 6ncrctur, e4erciii facute dup re$uli specifice fiecrui procedeu metodic. &a tem fora poate fi a"ordat at1t 6n aer li"er, c1t i 6n interior, unde sunt mai multe instalaii i materiale specifice. 5n lecie sau alt form de or$anizare a practicrii e4erciiilor fizice, fora i rezistena se poate a"orda numai ca ultim tem. Fora este calitatea motric cel mai usor de verificat, av1nd foarte multe pro"e de control (precizate 6n pro$ram, instruciuni, etc.) Fa%to,i fa*o,i'anti# ' numarul fi"relor musculare an$renate in miscare si $rosimea muschilor ' coordonarea impulsurilor nervoase # re$larea functiilor ve$etative de catre /N& ' calitatea proceselor meta"olice si a su"st ener$etice din muschi ' nivelul de dezvoltare a celorlalte calitai motrice ' puterea de concentrare, atentia, vointa , motivatia

' ' ' '

durata contractiei musculare 1(' 22 sec starea de function"are a li$amentelor si articulatiilor varsta ritmuri diurne 0'12 si 1.'10 pt indici crescuti

5o)i"itat!a3 !"a-iti%itat!a -au -u."!t!a u-%u"a,a Gradul de amplitudine a miscarii Forme de manifestare: ' $enerala ' specifica ' active ' pasiva Factori care o influenteaza: ' str si tipul articulatiei ' capac de intindere a li$amentelor ' tonusul si forta musculara ' elasticitatea discurilor interverte"rale ' capacitatea /N& de a coordona procesele nuro'musculare ' temperature muschilor si starea emotionala 8. D!.,ind!,i"!

ot,i%!

Heprezint caracteristica de ordin calitativ a actelor motrice 6nvate 5n educaia fizic i antrenamentul sportiv, deprinderea motric reprezint un o"iectiv, o finalitate a procesului instructiv'educativ'evaluativ34ist mai multe definiii date deprinderilor motrice, vom aminti c1teva mai reprezentative: +eprinderea motric, o caracteristic, sau o component a actelor 6nvate, care prin e4ersare do"1ndesc indici superiori de e4ecuie( coordonare precizie, vitez, plasticitate, automatism), 9. 3puran,10,* &omponent automatizat a actului motric voluntar- act sau aciune motric a:uns prin e4ersare la un 6nalt $rad de sta"ilitate, precizie, eficien i care asi$ur succesul e4ecuiei 6n sensul dorit (7.Oercze$) +eprinderile motrice sunt stereotipuri dinamice, motrice, proprioceptive ().N. PrestovniNov, 10(%) +eprinderile motrice reprezint componentele eseniale i totodat specifice ale diferitelor acte motrice care 6m"inate 6n mod armonios asi$ur 6ndeplinirea unor sarcini motrice conform principiului: Geficien ma4im prin cheltuieli ener$etice minimeF( ).+emeter, 10.1)Ti.u,i d! d!.,ind!,i +up componentele senzoriale dominante: deprinderi perceptiv-motrice ( co$nitiv'motrice)- deprinderi motrice ( $est motric 6nvat ca pro$ramul micrii) dup modul de conducere: deprinderi autoconduse, 6n care succesiunea micrilor este determinat de pro$ramul mental pe "aza prelucrrii informaiilor interne- deprinderi heteroconduse, 6n care succesiune micrilor este dat i de influenele de mediu( inteniile adversarului) din punct de vedere sistemic: deprinderi deschise, determinate de variaiile situaiilor- deprinderi nchise, realizate 6n situaii standard dup comple4itatea situaiilor i a rspunsurilor: deprinderi elementare, automatizate complet, stereotipe ( micrile ciclice)- deprinderi complexe, parial automatizate dup efectorii care realizeaz actul motric: deprinderi fine; deprinderi intermediare; deprinderi mari; dup sensul utilizrii: tehnice, care constituie "aza pre$tirii 6n ma:oritatea activitilor umane i sportivetactice, care cuprind 6nlnuiri specifice dup o"iectivele urmrite 6n educaia fizic colar: deprinderi de baz: mers, aler$are, sritura, aruncarea # prinderea- deprinderi aplicativ-utilitare: crare'escaladare, t1r1re, traciune, 6mpin$ere, ridicarea #transport de $reuti- deprinderi specifice diferitelor discipline, ramuri, pro"e sportive

Ca,a%t!,i-ti%i"! d!.,ind!,i"o,

ot,i%!:

&omponente ale conduitei voluntare ale omului, ela"orate prin e4erciiu /unt rezultatul 6nvrii micrilor prin repetare- sunt specifice unei activiti /e caracterizeaz printr'o rapid i eficient aferentaie invers, care permite corectarea pe moment a unor ine4actiti )utomatizarea deprinderii eli"ereaz scoara cere"ral, asi$ur1nd participarea ei la alte activiti +eprinderile au sta"ilitate relativ 6n condiii varia"ile i plasticitate /unt ireversi"ileP,i%!.!,i"! ot,i%!# 5mpreun cu deprinderile, priceperile motrice constituie "aza comportamentului motric 6nvat, caracterizat printr'un $rad superior de adapta"ilitate la situaiile 6n care este pus su"iectul. 3le sunt tratate separat doar din raiuni didactice, pentru a evidenia o serie de caracteristici care le difereniaz. &ei mai muli specialiti din domeniul @eoriei 3ducaiei Fizice distin$ dou tipuri de priceperi motrice: priceperea motric elementar i priceperea motric comple4. 8riceperea motric elementar este considerat a fi prima faz a 6nvrii motrice, capacitatea unui individ de a emite un rspuns motric pe "aza cunotinelor i a capacitilor motrice do"1ndite anterior. 8riceperea motric comple4 reprezint, 6ns, faza superioar de valorificare 6n condiii varia"ile, neprevzute a sistemului de deprinderi motrice stp1nite de un su"iect. &u alte cuvinte, priceperea motric reprezint un nivel nou, superior perfecionrii deprinderilor motrice, concretizat 6n capacitatea de ale$ere i aplicare 6n condiii deose"ite a celor mai potrivite procedee tehnice specifice ramurilor sportive. 3le constituie unul din scopurile procesului instructiv'educativ de educaie fizic, formarea capacitii de aplicare eficient i raional a sistemului de deprinderi motrice 6n condiii reale de via, 6n competiii sportive. &aracteristicile priceperilor motrice: ' sunt componente ale activitii voluntare a omului care nu se pot automatiza' sunt dependente de e4periena motric anterioar, de volumul de deprinderi motrice stp1nit de su"iect' sunt condiionate de plasticitatea scoarei cere"rale i de o serie de procese psihice precum $1ndirea creativ, memoria, ima$inaia etc. pe care le i influeneaz pozitiv. /pre deose"ire de deprinderile motrice, a cror consolidare se face prin repetri standard pentru formarea stereotipului dinamic, deci prin procedee metodice de tip al$oritmic, priceperile motrice se consolideaz prin <pro"lematizare<, prin crearea unor situaii noi i dificile ce tre"uie rezolvate motric. 9. CO5PONENTELE ANTRENA5ENTULUI SPORTI/ I. PREGTIREA TE:NIC /e impune delimitarea conceptelor de <tehnicQ< Ri <pre$Qtire tehnicQ<. T!;ni%a unei ramuri sau pro"e sportive presupune totalitatea acSiunilor motrice e4ecutate ideal din punct de vedere al eficienSei acestora. P,!+<ti,!a t!;ni%< este datQ de totalitatea acSiunilor cu caracter metodolo$ic R? or$anizatoric 6ntreprinse 6n cadrul antrenamentului sportiv 6n scopul 6nsuRirii tehnicii specifice unei ramuri sau pro"e sportive. @ehnica presupune deci, efectuarea raSionalQ Ri economicQ a unui tip de miRcQri specifice ramurilor de sport Sin1nd cont 6n acelaRi timp de situaSiile de concurs specifice ramurilor sportive. @ehnica se referQ la un sistem specializat de structuri motrice structurate 6n conformitate cu re$ulamentele fiecQrui sport 6n vederea o"Sinerii unui randament superior 6n activitatea competiSionalQ. 8utem concluziona cQ t!;ni%a reprezintQ un sistem de structuri motrice specifice fiecQrei ramuri de sport efectuate raSional Ri economic, 6n vederea o"Sinerii unui randament ma4im 6n competiSii. 9ulSi specialiRti considerQ aceste mi:loace ale pre$Qtirii tehnice ca fiind esenSiale pentru procesul de antrenament deoarece ele au o structurQ "iomotricQ strictQ Ri puternic particularizatQ. 6n acelaRi timp, 6nsQ, pre$Qtirea tehnicQ nu este la fel de importantQ 6n toate ramurile de sport. 6n sporturile care presupun e4ecuSii comple4e, precise Ri cu $rad mare de e4presivitate (arte marSiale, patina: artistic, $imnasticQ) pre$Qtirea tehnicQ tre"uie sQ fie foarte e4i$entQ. 6n alte ramuri sportive tehnica tre"uie sQ favorizeze doar o"Sinerea unui randament ma4im 6n competiSie.

Nivelul de pre$Qtire tehnicQ al unui sportiv depinde de o serie de factori, dintre care evidenSiem: nivelul iniSial de la care se porneRte' e4perienSa motricQ anterioarQ' calitatea sistemului nervos central (procesele nervoase fundamentale)' calitatea analizatorilor- personalitatea individului. Componentele tehnicii 1 !lementul tehnic - este o structurQ motricQ fundamentalQ prin care se o"Sine performanSa 6ntr'o ramurQ sportivQ, constituind o"iectul principal al procesului de 6nvQSare Ri perfecSionare. 3lementul tehnic este o noSiune a"stractQ realizatQ prin structuri motrice "ine definite. 34emple: pasa, aruncarea la poartQ, lovitura de atac, sQritura 6n lun$ime, aruncarea $reutQSii, etc. " #rocedeul tehnic $ este reprezentat de modul concret (structura motricQ) de efectuare a elementului tehnic. 8rocedeul tehnic derivQ din e4perienSa practicQ a sportivilor Ri antrenorilor preocupaSi 6n permanenSQ de folosirea celor mai eficiente modalitQSi de e4ecuSie a unui element tehnic, precum R? din utilizarea unor materiale de concurs tot mai performante. +eci, din punct de vedere teoretic, elementul tehnic poate fi realizat printr'un numQr mai mare de procedee tehnice. 6n $eneral, elementele tehnice au un $rad mult mai ridicat de constanSQ (sta"ilitate) 6n comparaSie cu procedeul tehnic, noSiune cu un profund caracter dinamic, evolutiv. % &tilul ' constituie modul particular de efectuare a unui procedeu tehnic. &hiar 6n condiSiile 6n care un sportiv 6Ri pune amprenta personalQ asupra modului de e4ecuSie, acest fapt nu modificQ mecanismul de "azQ al tehnicii procedeului respectiv. /tilul este caracteristic sportivilor de 6naltQ performanSQ Ri are ca rezultat creRterea eficienSei 6n e4ecuSia tehnicQ. /tilul poate avea influenSe asupra 6m"o$QSirii tehnicii 6n condiSiile 6n care particularizQrile 6n e4ecuSia ori$inalQ a unor procedee tehnice sunt $eneralizate 6n r1ndul sportivilor. &a urmare a acestui fenomen apar noi procedee tehnice. ' (ecanismul de baz) al procedeului tehnic )naliz1nd tehnica de e4ecuSie a e4erciSiilor fizice deose"im douQ elemente distincte: (a) mecanismul de baz) al tehnicii - reprezentat de corelaSia $eneralQ Ri o"li$atorie a fazelor principale ale miRcQrii, fQrQ de care e4erciSiul nu poate fi e4ecutat(") detaliile tehnicii - reprezentate de elementele secundare care apar 6n timpul e4ecutQrii fazelor principale ale e4erciSiului fizic. &aracteristicile fundamentale ale tehnicii depind de tipul de sport Ri 6ndeose"i de natura miRcQrii Ri a $esturilor efectuate. /e deose"esc astfel sporturi aciclice Ri ciclice 8rin sport aciclic se 6nSele$e un sport "azat pe a"ilitQSi motrice 6n care elementele miRcQrii nu se repetQ (din aceastQ cate$orie fac parte Ri artele marSiale). &porturile ciclice sunt cele 6n care a"ilitQSile de "azQ se repetQ la intervale re$ulate de un numQr mai mare de ori (aler$Qri, nataSie, schi fond, etc). 6n ceea ce priveRte sporturile de situa*ie ele se caracterizeazQ prin faptul cQ e4ecuSia tehnicQ depinde de condiSiile tehnico ' tactice Ri de opoziSia unui adversar RiDsau a unei echipe. 3ste cazul :ocurilor sportive Ri a sporturilor de luptQ. @re"uie 6nSeles faptul cQ acordarea unei importanSe e4a$erate tehnicii 6n cadrul pre$Qtirii ar duce la o scQdere treptatQ a eficienSei, deoarece pre$Qtirea preponderent tehnicQ nu permite o dezvoltare echili"ratQ a potenSialului motric, condiSional Ri coordonativ. )stfel, tehnica: T are un caracter evolutiv prin 6m"o$QSirea continuQ cu elemente ale pre$Qtirii teoretice, c1t Ri din e4perienSa practicQT are un caracter raSional ' 6n sensul ale$erii din multitudinea modurilor de e4ecuSie pe acelea care au randament ma4imPrioriti metodice n nvarea tehnicii sportive +iversitatea mare a mi:loacelor de acSionare utilizate 6n 6nvQSarea tehnicii unei ramuri sau pro"e sportive impune adoptarea unor cerinSe metodice comune, menite sQ ducQ la creRterea eficienSei procesului de 6nvQSare. 8rintre aceste cerinSe metodice menSionQm: (a) sta"ilirea e4actQ, precisQ a conSinutului pre$Qtirii tehnice pentru fiecare eRalon de pre$Qtire ' conform modelului tehnic respectiv-

(") sQ se SinQ seama de 6nclinaSiile Ri preferinSele personale 6n e4ecuSia anumitor procedee tehnice(c) 6m"inarea (la nivelul tuturor eRaloanelor de pre$Qtire) 6nsuRirii tehnicii cu cerinSele comple4e ale competiSiei sportive(d) individualizarea instruirii constituie principiul de "azQ 6n 6nvQSarea tehnicii(e) eliminarea <artificiilor< tehnice, care de cele mai multe ori diminueazQ randamentul tehnic(f) sta"ilirea de cQtre antrenori a setului de mi:loace de acSionare pentru fiecare procedeu tehnic 6n parte($) repetarea procedeelor tehnice Ri tehnico'tactice 6n condiSii de competiSie(h) evaluarea periodicQ a pre$Qtirii tehnice cu a:utorul unor pro"e Ri norme de control specifice. II. PREGTIREA FIZICA )ceastQ componentQ a antrenamentului sportiv determinQ sporirea capacitQSii $enerale de efort a or$anismului, menitQ sQ susSinQ "a$a:ul tehnico'tactic 6n limitele re$ulamentului de concurs, asi$ur1nd 6n acelaRi timp fondul ener$etic al performanSei, stimul1nd creRterea indicilor funcSionali Ri morfolo$ici ai sportivului. 8re$Qtirea fizicQ se realizeazQ printr'un ansam"lu de mQsuri care asi$urQ o capacitate funcSionalQ ridicatQ, prin nivelul 6nalt de dezvoltare a calitQSilor motrice de "azQ Ri specifice, prin valori optime ale indicilor morfo' funcSionali, prin stQp1nirea "unQ a procedeelor tehnico'tactice utilizate Ri printr'o stare perfectQ de sQnQtate. 3lementul esenSial 6l constituie modul 6n care utilizarea lor influenSeazQ sursa ener$eticQ a pre$Qtirii sportivului, c1t mai apropiatQ de cea specificQ 6ntrecerii sportive. )t1t la $rupele de 6ncepQtori, c1t Ri la sportivii de performanSQ, pre$Qtirea fizicQ se constituie 6n "aza de plecare Ri creeazQ fundamentul necesar a"ordQrii celorlalte componente ale antrenamentului sportiv. 8re$Qtirea fizicQ are ponderi diferite de la o ramurQ de sport la alta Ri este sistematizatQ 6n douQ tipuri principale: =a> .,!+<ti,! fi'i%< +!n!,a"<? =)> .,!+<ti,! fi'i%< -.!%ifi%<? 8re$Qtirea fizicQ $eneralQ asi$urQ dezvoltarea calitQSilor motrice de "azQ Ri a capacitQSilor funcSionale ale or$anismului, 6n $eneral 6m"o$QSind fondul $eneral de deprinderi motrice ale sportivului. 3ste caracteristicQ 6n pre$Qtirea 6ncepQtorilor Ri avansaSilor, dar este prezentQ Ri 6n pre$Qtirea sportivilor de performanSQ, prin a"ordare metodolo$icQ specificQ sportului respectiv. 6n cadrul unui macrociclu de antrenament, pre$Qtirea fizicQ $eneralQ are pondere deose"it de mare 6n perioadele pre$Qtitoare Ri chiar 6n cele precompetiSionale. 8re$Qtirea fizicQ specificQ are un conSinut orientat cu precQdere spre dezvoltarea capacitQSilor de efort specifice unei ramuri de sport, precum Ri a calitQSilor motrice com"inate prioritar determin1nd randamentul specific. 34istQ ramuri de sport 6n care performanSa sportivQ este direct condiSionatQ de nivelul de dezvoltare a unei calitQSi motrice sau al unui comple4 de calitQSi motrice. 8re$Qtirea fizicQ specificQ se realizeazQ cu mi:loace strict specializate, care dezvoltQ com"inaSiile de calitQSi prioritar determinate de particularitQSile ramurii de sport. 6n cadrul macrociclurilor de antrenament pre$Qtirea fizicQ specificQ are un rol important 6ncep1nd din a doua treime a perioadei pre$Qtitoare Ri pe tot parcursul perioadei precompetiSionale. 9etodele de verificare a e4erciSiilor destinate pre$Qtirii fizice sunt multiple Ri mult maivariate dec1t cele utilizate 6n domeniul pre$Qtirii tehnice Ri tactice. Mnele dintre aceste metode de antrenament derivQ din activitatea practicQ, iar altele din cercetarea de la"orator: antrenamentul cu intervale- antrenamentul cu repetQri- metoda izometricQ-circuit'trainin$' ul- poUer'trainin$'ul- metoda maraton etc. ???. PREGATIREA TACTICA @actica reprezint activitatea prin care un sportiv (echip) desfoar toate posi"ilitile sale fizice, tehnice i psihice, pentru a do"1ndi rezultatele cele mai "une 6n condiiile i 6n faa unor adversari diferii. 8rof. 7eon @eodorescu o consider ca <@otalitatea aciunilor i mi:loacelor din domeniile pre$tirii tehnice, fizice, psihice, precum i a altor msuri specifice selecionate, or$anizate i coordonate spre a fi folosite raional i oportun 6n concurs pentru o"inerea victoriei<. 5n sintez, apreciem c tactica este un sistem coerent de re$uli i aciuni, selecionate i pre$tite anticipat, pentru rezolvarea situaiilor pro"lematice ridicate de adversari i de am"ian, 6n scopul realizrii o"iectivelor prevzute pentru o competitie. 3a 6nsumeaz idei i modaliti proprii de acionare 6n vederea susinerii unor prestaii superioare i de mare eficien pentru o"inerea succesului 6n competiii, prin impunerea prestaiei proprii. 8rin urmare, 6n sfera tacticii se 6ntreptrund armonios at1t sinteze teoretice, concretizate 6n idei ce reflect interpretarea evoluiei sportivilor, c1t i aciuni practice reflectate 6n structuri de e4erciii. 8re$tirea tactic este ansam"lul de msuri, mi:loace i metode folosite 6n procesul de antrenament 6n scopul

6nsuirii tacticii specifice fiecrei ramuri de sport. ?mportana tacticii i implicit a pre$tirii tactice este dat de specificul ramurii de sport i de rolul su 6n o"inerea victoriei sau performanei sta"ilite. )cest rol poate mer$e de la nesemnificativ (pro"ele de sprint din atletism, ciclism contra'cronometru, pro"e din nataie etc) la deose"it de important ("o4, :ocuri sportive, lupte etc.). 8re$tirea tactic este una din componentele cele mai dinamice ale antrenamentului sportiv. 3a este determinat de pre$tirea fizic, tehnic, psiholo$ic i teoretic dar la r1ndul ei le influeneaz pe acestea 8entru evidenierea importanei tacticii 6n diverse ramuri sportive, este necesar clasificarea acestora. +intre multiplele clasificri realizate de specialiti, dou ne'au reinut atenia 6n mod deose"it. .. Su)-i-t! !"! EFS 1. educaia fizic a tinerei generaii, care cuprinde: - 6nvm1ntul precolar- 6nvm1ntul primar- 6nvm1ntul $imnazial- 6nvm1ntul liceal- 6nvm1ntul profesional' 6nvm1ntul superior2. educaia fizic profesional, se refer la diferite specialiti care solicit eforturi fizice : aviatorii, scafandrii, $eolo$ii, cosmonauiieducaia fizic militar, diferite arme : aviaie, infanterie, marin%. educaia fizic n cadrul educaiei permanente, pentru toate v1rstele-

@. Ca,a%t!,i-ti%i"!

ot,i%it<&ii "a *A,-t!"! 1%o"a,it<&ii.

PARTICULARITATI MORFO-FU CTIO AL! "I P"I#IC! AL! !L!$ILOR %I CICLUL PRIMAR +in punct de vedere "iolo$ic,dezvoltarea copiilor de varsta scolara mica se realizeaza neuniform, marcand perioade de dezvoltare mai rapida si perioade de dezvoltare mai lenta. /tatura elevilor prezinta o evolutie ascendenta neuniforma, marcand salturile cele mai ridicate, apro4imativ in clasa a treia. 7a fete, acest nivel de crestere apare mai devreme, incepand din clasa a doua si se realizeaza in $eneral, pe seama mem"relor inferioare. Creutatea prezinta si ea o evolutie ascendenta, neuniforma, inre$istrand cele mai ridicate cresteri in clasa a treia. !asele se dezvolta mult mai rapid decat tesutul muscular, avand in structura lor o aprecia"ila cantitate de tesut cartila$inos, fapt care determina sla"a rezistenta a acestora la solicitari mari, intense si chiar deformarea lor daca intervin factori favorizanti in acest sens. !satura "azinului, fiind incomplet sudata, poate suferi influente ne$ative, ceea ce impune respectarea anumitor cerinte privind efortul fizic, in special la fete. +atorita unor eventuale carente in depunerea sarurilor de calciu in oase, a pozitiilor asimetrice din timpul sederii in "anca, a purtarii $resite a $reutatilor in maini, la aceasta varsta pot aparea cifozele, lordozele, spatele rotund etc, favorizate si de faptul ca la varsta de sase ani fi"rele musculare sunt sla" dezvoltate, iar tesutul muscular este "o$at in apa- musculatura e4tensoare, de asemenea, se prezinta mai putin dezvoltata in comparatie cu cea fle4oare, de unde si intentia copilului de a sta intr'o pozitie usor cifotica. /istemul articular se intareste, mai ales catre varsta de .'0 ani, insa nu suficient, prezentand aspecte de insta"ilitate. /sistemul muscular se dezvolta, a:un$and la 2,,2V din $reutatea intre$ului corp, musculatura mem"relor fiind mai sla" dezvoltata decat cea a trunchiului. /e constata ca marile functiuni se dezvolta concomitent cu aspectele somatice, or$anismul dovedind o capacitate de adaptare la efort din ce in ce mai "una. Jiteza de circulatie a san$elui este de trei ori mai mare comparativ cu a adultilor, arterele si capilarele fiind si ele mai mai lar$i. Frecventa cardiaca se situeaza in medie la 02 de pulsatii pe minut. +atorita nivelului scazut de dezvoltare a centrilor nervosi care re$leaza activitatea inimii, aceasta prezinta o insta"ilitate accentuata.

Functia respiratorie este sla" dezvoltata plamanii in$hesuiti intr'o cutie totacica mica, in$usta, turtita ' toate acestea facand ca in timpul eforturilor sa creasca amplitudinea miscarilor respiratorii care se realizeaza, in $eneral, prin deplasarea diafra$mei. Frecventa respiratorie marcheaza 2 de respiratii pe minut, apropiindu'se de 2% de respiratii a"ia la varsta de 12 ani. 8erimetrul toracic marcheaza cresteri continue de la an la an, atat la "aieti cat si la fete, elasticitatea toracelui prezentand valori mai ridicate la fete. Fiecare an aduce modificari atat calitative cat si cantitative.+eci, procesul dezvoltarii nu se desfasoara in linie dreapta, uniform ' re$ulat ' ascendent,ci are un ritm mai lent de dezvoltare si altul mai rapid.&opilul nu mai are o varsta cronolo$ica, ci o varsta "iolo$ica si una mintala, varste la care adeseori nu corespund numarului de ani scursi de la data nasterii. +ezvoltarea psihica a copilului de *'12 ani se realizeaza su" influenta puternica a mediului comple4 creat prin intrarea in scoala. @recerea la o acumulare sistematica a cunostintelor, insusirea "azelor $enerale ale unor stiinte, contri"uie la lar$irea orizontului mintal, dezvoltarea $andirii si schim"area caracterului tuturor proceselor psihice. 7a inceputul perioadei, $andirea elevilor are un pronuntat caracter intuitiv, treptat su" influenta procesului de invatamant, pe masura ce se inmultesc senzatiile, perceptiile, reprezentarile incepe sa se evidentieze si caracterul lo$ic al acestora. )celasi fenomen se o"serva si in privinta memoriei.+e la memoria cu caracter predominant intuitiv, specifica elevului de *', ani se trece la memoria lo$ica.&apacitatea de prelucrare, reproducere, fi4are si stocare activa a acesteia se perfectioneaza prin repetari sistematice , in :urul varstei de 0 luni.7a aceasta varsta, asa numita memorie este in stransa le$atura cu cea vizuala. /colarul incepator are o sla"a capacitate de autocontrol in timpul invatarii.?ma$inatia este activa, orientata spre o"iecte simple, concrete se dezvolta ima$inatia reproductiva si cea creatoare.+ezvoltarea capacitatii senzoriale se concretizeaza in cresterea sensi"ilitatii, capacitatii vizuale, capacitatii de orientare in spatiu si a perceptiei in timp. Jiata afectiva a copilului de varsta scolara capata treptat o mai mare sta"ilitate si echili"ru, actiunile dictate de necesitate incp sa fie inlocuite treptat cu cele provenite, din placere, modificandu'se si motivatia activitatii. /e cunosc inconstienta motivelor care sustin activitatea copiilor, dificultatile intampinate in stapanirea starilor emotionale, in controlul $esturilor si actiunilor dificultatea incadrarii lor in viata colectivului. )vand in vedere ca la aceasta varsta :ocul ocupa inca un rol si un loc importanat in cadrul preocuparilor copilului, invatatorul tre"uie sa se ocupe de utilizarea in continuare a acestuia ca mi:loc de "aza a educatiei fizice scolare.&ontinutul sau tre"uie diri:at in favoarea dezvoltarii si lar$irii relatiilor de $rup, educarii unor calitati, formarii unor deprinderi si o"isnuinte de comportare morala, lar$irii sferei motivelor si tre"uintelor elevilor. 8erseverenta, ra"darea, cura:ul, initiativa, su"ordonarea intereselor individuale celor colective, modestia, respectarea re$ulilor sta"ilite in $rup, tre"ie sa fie principalele o"iective in raport de care vor fi selectionate :ocurile motrice , se vor sta"ili cerintele pentru efectuarea lor. 8e lan$a rolul lor in dezvoltarea armonioasa din punct de vedere fizic, e4ercitiile selectate tre"uie sa contri"uie la dezvoltarea caracterului analitic al perceptiei, la diri:area voita a o"servatiei si atentiei, la dezvoltarea memoriei motrice. &orect concepute si realizate, traseele aplicative, stafetele cu elementele de intrecere pot contri"ui la dezvoltarea ima$inatiei, a supltei $andirii, la im"o$atirea reprezentarilor si notiunilor, la incura:area independentei si initiativei. /tapanirea de sine, disciplina, vointa, capacitatea de efort sunt sla" dezvoltate la aceasta varsta, dar prin :ocuri cu re$uli si e4i$ente mai stricte, e4ercitii de front si formare, aler$ari de durata se poate favoriza dezvoltarea acestora. /e va tine deci, seama, in or$anizarea lectiei de educatie de educatie fizica <de o serie de factori o"ieactivi si su"iectivi, le$ati de procesele de crestere si fenomenele morfo'functionale si psihice ale scolarilor.?n acest sens se impune acordarea unei atentii deose"ite raportului dintre ritmul de crestere si volumul muscular, tul"urarilor dintre echili"rul functional, structurii psihice insta"ile, preocuparilor variate cu valentele diferitelor interese, mo"ilitatii intelectuale,puterii de concentrare nervoasa si fizica ale elevilor.<

1B. EC!,%itiu" fi'i% ?n educaia fWsica, c i 6n antrenamentul sportiv sau 6n activitatea competiional sportiv, e4erciiul fizic se constituie 6n mi:locul specific de "aza. e4erciiul inseamna a deschide, a eli"era, a permit micarea. ' 34ercitiile fizice sunt modele operationale, cele mai frecvente cu care se lucreaza se opereaza pentru realizarea o"iectivelor educaiei fizice la diferitele sale niveluri. 3le structureaza intr'o im"inare optima, influenele instructiv'3ducaive pro$ramate de conductorul activitii. ' 8rin e4erciiu se 6nele$e: repetarea sistematica i constienta a unei aciuni 6n scopul formarii sau perfecionarii unei priceperi sau deprinderi. ' Hepetarea e4erciiului fizic intr'un mod tiinific este condiia fundamentala pentu o"inerea eficientei optime pe linia indeplinirii o"iectivelor educaiei fizice. c atare, repetarea respectiva tre"uie insotita de re$uli metodolo$ice ri$uroase 6n funcie de scopurile propuse. 34ercitiul fizic isi are ori$inea 6n actul motric $eneral al omului efectuat pentru c acesta sa poata avea o relatie cu mediul 6n care e4ista i activeaza. Con&in't'l e(erci&i'l'i )i*ic 34ercitiul fizic, repetat constient i sistematic are efecte pe toate planurile personalitii umane, nu numai 6n planurile "iolo$ic i motric. &oninutul e4erciiului fizic primeste dou interpretari: ' @otalitatea elementelor, micari $lo"ale sau se$mentare care il compun' ?nfluenele asupra or$anismului influene usor de determinat dac se au 6n vedere urmtoarele: ' s se in seama c efectele se o"in doar 6n timp, nu de azi pe m1ine' s se respecte particularitile colecivelor de su"ieci i 6n consecina prevederile unor documente oficiale (pro$rame, instruciuni, etc.) ' sa se urmareasca toate o"iectivele educaiei fizice, adic polivalenta e4erciiilor fizice 6n scopul realizrii o"iectivelor specifice. 3lementele care reprezinta 3sena coninutului fizic sunt urmtoarele: o 3fortul fizic solicitat de actul motric respectiv care poate foarte "ine sa fie apreciat prin cele trei elemente specifice (volum, intensitate i comple4itate) sau GparametriiF efortului fizic. o 9icarile corpului sau ale se$menteleor acestuia care sunt su"ordonate scopurilor urmarite i sunt condiionate de prevederi re$ulamentare naionale sau internaionale. o 3fortul psihic depus pentru efectuarea actelor sau aciunilor motrice respective. Nu poate e4ista efort fizic fr implicarea i a unor elemente de efort psihic. Nu se poate contracta nici un muchi fr participare psihic, fr participarea scoarei cere"rale. Forma e(erci&i'l'i )i*ic Forma e4erciiului fizic este modul particular 6n care se succed micarile componente ale fiecrui e4erciiu, precum i le$turile ce se sta"ilesc intre acestea de'a lun$ul efectuarii aciunii motrice 6n cauza. Forma este, deci, aspectul e4terior, o"serva"il al unui e4erciiu, al unei micari. ?n aprecierea formei e4erciiului fizic tre"uie sa se tina seama de urmatorii factori: ' pozitia corpului, fa de o"iect sau aparat' directia micarii' amplitudinea i relaia intre se$mente' tempoul micarii- ritmul micarii' sistemul de dispunere 6n spaiul de practicare a e4erciiului fizic, 6n funcie de adversar sau de partener. /intetiz1nd apreciem c e4erciiul fizic are patru cate$orii de caracteristic: ' spaiale (pozitii, directii, amplitudine, distan, etc.) ' temporale (ritm, tempo, durat) ' spaiu'temporale (determinate de vitezele cu care se efectueaz) ' dinamice (determinate de forele interne i e4terne # care influeneaz e4ecuia). Helaia dintre coninutul i forma e4erciiului fizic. ?ntre cele dou aspecte fundamentale ale e4erciiului fizic tre"uie sa fie o unitate. Forma apare sau nu element de le$tur 6ntre coninut i scop. Helaia dintre cele dou aspecte este de tip dialecic: coninutul are rol determinant, dar forma poate i tre"uie s influeneze 6n mod activ coninutul. +eci, ele se influeneaz reciproc. 9eninerea unei forme depite, 6nvechite 6n contradicie cu noul coninut este un aspect pe care specialitii 6l numesc formalism. Clasi)icarea e(erci&iilor )i*ice

&lasificarea este necesara pentru a seleciona e4erciiile fizice 6n funcie de o"iectivele urmarite, prin efectuarea lor. +intre criteriile de clasificare a e4erciiilor fizice pot fi mentionate urmtoarele: ' dupa criteriul anatomic : e4erciii fizice pentru se$mentele corpului (mem"re superioare, mem"re inferioare, trunchi, cap'$at, etc.) ' +upa pozitia fa de aparate, e4erciii fizice la aparate, e4erciii fizice cu aparate, e4erciii fizice pe aparate, etc. ' +upa calitile motrice pe care le dezvolta preponderent : e4erciii fizice pentru viteza, e4erciii fizice pentru indemanare, e4erciii fizice pentru rezistena, e4erciii fizice pentru for, e4ercii fizice pentru mo"ilitate, etc. ' +upa componentele antrenamentului sportiv pe care le vizeaz : e4erciii fizice pentru tehnica, e4erciii fizicepentru tactica, e4erciii fizice pentru pre$tirea fizic, etc.' +upa tipul deprinderilor motrice care se invata : e4erciii fizice pentru deprinderile motrice de "aza i utilitar'aplicative i e4erciii fizice pentru deprinderile motrice specifice ramurilor i pro"elor sportive. ' +upa caracterul succesiunii micarilor componente : e4erciii fizice ciclice, e4erciii fizice aciclice i e4erciii fizice com"inate' +upa intensitatea efortului fizic : e4erciii fizice suprama4imale, ma4imale, su"ma4imale, e4erciii fizice de intensitate medie i mica. ' +upa natura contractiei musculare: e4erciii fizice statice, e4erciii fizice dinamice i e4erciii fizice com"inate sau mi4te. Stadii"! ant,!na !ntu"ui -.o,ti*3 .a,ti%u"a,itati in dif!,it! ,a u,i d! -.o,t. ! privire de ansam"lu asupra antrenamentului spurtiv reliefeaza cel putin doua idei fundamentale: 1 antrenamentul este proces indelun$at, pro$ramat pe mai multi ani, condiie de "aza pt. realizarea adaptrii de lun$a durata si dezvoltarea capacitaii de performanta- 2 e4istenta in cadrul acestei pre$atiri a mai multor stadii. +in punct de vedere didactic deose"i" forme temporale de selectie: 1 selectia initiala. &onsta in depistarea copiilor cu aptitudini deose"ite pt. practicarea unor ramuri de sport- se realizeaz la varste diferite in funcie de particularitatile fiecarei ramuri de sport corespunzatoare cu varstele la care se pot evidentia anumite aptitudini (calitati). 2 selectia secundara. )re loc in :urul perioadei pu"ertare, cand are loc sta"ilirea din punct de vedere "iolo$ic si psihic. selectia finala, in care opereaza cu prioritate performanta sportiva. 8re$atirea de lun$a durata a sportivilor se desfasoara pe mai multe stadii determinate de caracteristicile de v1rsta si de disponi"ilitatile $enerale de adaptari a or$anismului dup cum urmeaz: stadiul ? corespunde selectiei initiale si pre$atirii copiilor- stadiul ?? corespunde selectiei secundare si pre$atirii :uniorilor- stadiul ??? corespunde selectiei finale si pre$atirii sportivilor consacrati. 8re$atirea in perspectiva a devenit o necesitate o"iectiva, atat ca urmare a cerintei ca un viitor sportiv de performanta are nevoie de o pre$tire preala"ila de *'12 ani, cat si ca urmare a faptului ca, de'a lun$ul acestui interval, instruirea tre"uie diri:ata $radat, pe niveluri ascendente, de la un stadiu la altul. /tadiul ? antrenamentul sau pre$atirea de "aza orientata in funcie de specificul ramurii de sport ().K.!.). /tadiul ? constituie etapa initiala a pre$atirii sportive av1nd ca sarcina principala crearea premiselor $enerale pt. dezvoltarea pe termen lun$ a capacitaii de performanta. )ceasta etapa incepe imediat dup selectie, dureaza apro4imativ ani si se incheie inaintea pu"ertatii. !"iectivul cel mai important al acestei etape este creterea capaciattii de efort si dezvoltarea coordonarii fine a miscarilor le$ate de initierea intehnica ramurii de sport. /arcinile principale ale acestei etape sunt: 1 dezvoltarea pe scara lar$a a capacitaii motrice a copiilor- 2 asi$urarea unei dezvoltri fizice armonioase a copiilor simultan cu influentarea treptata a dezvoltrii $rupelor musculare frecvent solicitate in ramura de sport respectiva- dezvoltarea calitatiilor sau aptitudinilor motrice- % initierea in 6nsuirea principalelor procede tehnice- ( pre$atirea treptata a sportivilor pt. a participa la concursuri- * educarea comportamentului civilizat in toate impre:urarile vieii sportive, a dra$ostei pt. culorile clu"ului, a dorinei de afirmare sportiva- , pro$ramarea antrenamentului in funcie de structura anului colar. 1 dezvoltarea pe scara lar$a a capacitaii motrice a copiilor. /tapanirea unui sistem variat de deprinderi si priceperi motrice constituie "aza pre$atirii. 8rin repetari corespunzatoare se poate forma o mare varietate de priceperi motrice de "aza. 9i:loacele cele mai des folosite, pt. realizarea acestui o"iectiv, sunt urmtoarele $rupuri de e4erciii: :ocuri dinamice (pt. dezvoltarea capacitaii de aler$are, de oprire "rusca, schim"are a directiei cu usurinta, pt. stimularea initiativei si ima$inatiei, etc.). 2 asi$urarea armonioasei dezvoltri fizice a copiilor simultan cu influentarea treptata a dezvoltrii $rupelor musculare frecvent solicitate in ramura de sport respectiva. ?n atin$erea cu succes a acestei sarcini tre"uie tinut cont de particularitatile cresterii si dezvoltrii fizice caracteristice perioadelor de v1rsta. 11.

8erioada de accelerare din timpul pu"ertatii reprezint o pro"lema deose"ita. 8useul respectiv intervine intre 11'1 ani la fete si intre 1 '1( ani la "aieti, si se manifesta prin creterea rapida a picioarelor (la"a piciorului) si mainilor dec1t $am"elor si ante"ratelor, care se maturizeaza mai rapid dec1t coapsele si "ratele (le$ea cresterii centripete). ?n cazul in care e4ista concordanta intre v1rsta cronolo$ica si cea "iolo$ica, creterea este normala. /ta"ilitatea tesuturilor este proportionala cu viteza de cretere. +eci capacitatea aparatului osos, cartila$inos, li$amentar de a suporta efort este limitat, deoarece nu are rezistenta celui adult. ?n aceasta idee, tre"uie evitate in pre$tire volume si intensitati mari la aceasta v1rsta, si tre"uie sa ne a4am pe eforturi su"ma4imale diversificate care nu solicita unilateral aparatul locomotor. +ezvoltarea fizica armonioasa presupune utilizarea e4ercitiilor care au o influenta pozitiva asupra musculaturii 6ntre$ului corp. 3a este influentata atat prin e4ercitiile analitice (orientate in directia dezvoltrii selective a musculaturii trunchiului, mem"relor superioare, inferioare si a a"domeniului) cat si prin comple4e de e4erciii cu influenta $lo"ala. +ezvoltarea armonioasa a musculaturii contri"uie si la asi$urarea tinutei corecte a corpului. 8t. dezvoltarea $rupelor musculare solicitate in ramura de sport respectiva, tre"uie pro$ramate e4erciii care sa influenteze pozitiv indicii muschilor e4tensori, rotatori, a"ductori, potrivit solocitarilor specifice implicate de structura aciunilor tehnice si tactice. ?nsa acest $en de e4erciii nu tre"uie folosit a"uziv in dauna dezvoltrii armonioase a intre$ii musculaturi. dezvoltarea calitatilor sau aptitudinilor motrice. 1 antrenamentul de rezistenta. +in punctul de vedere al medicinii sportive, antrenamentul de rezistenta este cel acre are, de departe cea mai mare influenta asupra parametrilor de performanta. &onsumul de o4i$enDN$ corp este cel mai "un indicator al capacitaii de rezistenta. 7a copilul antrenat aceasta atin$e *2 mlDminDN$, pe cand la cei neantrenati valoarea este de %2'%. mlDminDN$. )ntrenamentul copiilor tre"uie a4at pe dezvoltarea rezistentei $enerale (de "aza) si nu pe rezistenta specifica. 9ai tre"uie relevate unele aspecte importante in ceea ce privete antrenamentul de rezistenta: nu este sanatos sa se aduca copii si adolescentii la limitele lor ma4ime de efort fizic si psihic- nu tre"uie mo"ilizate de timpuriu unele rezerve de performanta, de care vor avea nevoie mai t1rziu, dup maturizarea or$anica. 8rincipalele metode de antrenare a rezistentei la copii si adolesceni sunt: eforturile continue (uniforme, cu tempo la aler$are)- eforturile cu interval de scurta durata. ?n schim" sunt contraindicate metoda repetarilor si metoda repetitiei. 2 antrenamentul de fora. )re un rol important in dezvoltarea capacitaii de performanta a copiilor si in stimularea proceselor de cretere si dezvoltare fizica. )paratul de sustinere pasiv nu tre"uie sa suporte interactiuni si presiuni ridicate, dar in acelai timp stimuli administrati duc treptat la adaptari in structura insasi a oaselor, si deci antrenarea se face in toate etapele copilariei, dar cu atenie si in condiii dinamice, fora a solicita fora ma4ima. ?n a doua faza a pu"ertatiiDadolescenta se lucreaza cel mai "ine pt. dezvoltarea fortei. Hecomandarile privind dezvoltarea fortei la copii si :uniori sunt urmtoarele: dup antrenamentele $rele, cu componente de fora, se vor acorda perioade de refacere suficiente- incarcaturile nu vor creste "rusc- evitarea eforturilor unilaterale (centrate asupra unei $rupe de muschi)- evitarea antrenamentelor cu $reutati deasupra capului in aceasta etapa ($reutatea propriului corp este cea mai indicata)- evitarea eforturilor statice de lun$a durata. Kaietii a:un$ la nivelul ma4im al fortei intre 1.'22 ani iar fetele intre 1('1, ani. antrenamentul de viteza. )re la "aza disponi"ilitatile $enetice care influeneaz aceasta calitate foarte timpuriu, perioada in care poate chiar sa se sta"ilizeze. Jiteza ma4ima se atin$e intre 1.'22 ani ("aieti) si 1('1, ani (fete). +up aceste varste viteza creste pe seama altor calitati (fora, mo"ilitate, coordonare, etc.). +atorita cresterii capacitaii de coordonare intre (', ani, creste in mod deose"it viteza de deplasare. ?n primul stadiu colar creste cel mai mult frecventa si viteza miscarilor (viteza de e4ecutie)- in al doilea stadiu colar se poate intensifica lucrul pt. viteza, mai ales pt. viteza de reacie, capacitatea de accelerare si viteza # coordonare, dar nu inspre viteza in re$im de rezistenta. ?n prima parte a pu"ertatii si in adolescenta se realizeaz casti$uri importante in viteza si se poate lucra mai mult pt. fora # viteza. 8rincipalele metode de antrenament sunt: repetarile si intervalele scurte cu preocuparea de a se solicita eforturile alactacide. % antrenamentul supletei si mo"ilitatii. 3ste determinat de variatiile cauzate de procesele de cretere si dezvoltare fizica. ?n timpul primului stadiu colar mo"ilitatea coloanei este ma4ima in schim" departarea picioarelor din articulatiile co4o'femurale si e4tensia dorsala a articulatiei scapulo'humerale sunt reduse. ?n consecinta se va lucra pt. acestea. ?ntensificarea antrenamentelor de mo"ilitate se va realiza in al doilea stadiu colar, deoarece mai t1rziu va fi foarte $reu sa mai casti$e mo"ilitate, ci mai mult meninerea nivelului do"andit. ( antrenamenrul coordonarii. &onstituie un punct nodal all pre$atirii copiilor si :uniorilor. 8t. coordonare nu se lucreaza niciodata prea devreme sau prea mult. @otusi coordonarea cunoaste unele momente de dezvoltare, pe componente, care se situeaza intre ,'1% ani. +e pilda, coordonarea su" presiune temporala (simul ritmului si al tempoului) se dezvolta foarte "ine intre ,'0 ani, pe cand capacitatea de orientare sptiala se im"unatateste spre 12' 1% ani. 8t. dezvoltarea coordonarii se va lucra la orice lecie, in orice condiii motrice si cu cele mai diferite mi:loace. ?n final, se aprecieaza ca pre$atirea copiilor si a adolescentilor nu reprezint pre$atirea seniorilor la scara

redusa, ci are la "aza o conceptie ori$inala determinata de particularitatile dezvoltrii morfolo$ice, funcionale, motrice si psihice. % initierea in 6nsuirea principalelor procedee tehnice. 8t. realizarea acestei sarcini, antrnorul tre"uie sa fie e4i$ent, pt. e4ecutia corecta a tuturor e4ercitiilor orientate spre 6nsuirea mecanismului de "aza al principalelor procedee tehnice. ?n acest scop in afara repetarii procedeelor tehnice propriu'zise, sunt pro$ramate si e4erciii a:utatoare (de coordonare) pt. 6nsuirea structurii procedeelor respective. @re"uie acordata o atenie planificarii invatarii, si anume, intr'un timp scurt un nr. limitat de procedee tehnice. 7a v1rsta primului stadiu colar (*', ani pana la 12 ani) caracteristicile psiho'fizice sunt favora"ile pt. invatarea deprinderilor motrice. )l doilea stadiu colar (12 ani ' pu"ertate) reprezint v1rsta cea mai "una pt. invatare. )rmonia si proportia corporala permit copiilor do"andirea unei a$ilitati deose"irta si este posi"ila invatarea unor tehnici cu $rad mare de dificultate. 3ste necesar sa se constituie comple4e de deprinderi tehnice foarte precise (fora $reseli). &a orientare metodica, tre"uie retinut ca, in perioada de instalare a pu"ertatii, tre"uie lucrat prioritar asupra capacitailor conditionale dup care se va urmarii sta"ilizarea si dezvoltarea pro$resiva a coordonarii. Nivelul intelectual mai ridicat face posi"ila invatarea unor comple4e prin intele$erea raporturilor cauzale. 8ro"lematizarea si mai ales constientizarea constituie preocupari de "aza ale antrenorului in antrenamenta si competiii. )dolescenta tre"uie privita ca cea mai privile$iata perioada pt. perfecionarea tehnicii si dezvoltarea tuturor capacitatilor motrice specifice, deoarece este favorizata de echili"rul or$anic, proportiile corpului si sta"ilizarea psihica. ?n concluzie, tre"uie spus ca in faza pu"ertara se lucreaza prioritar pt. coordonare si marirea "a$a:ului tehnic, iar in pu"ertate pt. dezvoltarea calitatilor motrice. ( pre$atirea treptata a sportivilor pt. a participa la concursuri. !"isnuinta participarii la concursuri, inca din primul stadiu al antrenamentului sportiv este o componenta de "aza al instruirii copiilor. 8ro$ramarea concursurilor se face in funcie de pro$resul o"inut in procesul instruirii, iar scopul fundamental nu consta in o"tinerea unor rezultate ma4ime, ci in o"isnuirea treptata a copiilor cu disciplina competiionala, cunoasterea re$ulamentului, emotiile concursului etc. 8re$atirea pt. participarea la concurs este inclusa chiar in lectiile curente de antrenament, in care sunt lar$ folosite :ocurile "ilaterale, intrecerile intre $rupe, e4ersarile tehnico'tactice apropiate sau analoa$e ritmului de concurs etc. Mn loc foarte important pt. o"isnuirea copiilor cu ri$orile concursului 6l ocupa or$anizarea pe plan local a unui sistem competitional continuu, esalonat de'a lun$ul 6ntre$ului an, "azat pe structura anului colar. * educarea coportamentului civilizat in toate impre:urarile vieii sportive, a dra$ostei pt. culorile clu"ului, a dorinei de afirmare sportiva. !data intrat in sport, copilul se afla in fata unui nou mediu social, diferit prin normativele de activitate, e4i$ente diverse, etc., fata de cel cunoscut lui in familie si in scoala. +e aici si responsa"ilitatea sociala a antrenorului de a'i a:uta, cu $ri:a, sa'si insuseasca o conduita elevata, sa respecte orarul antrenamentelor, cole$ii de $rupa, adversarii, ar"itrii, etc. Fora indoiala, activitatea sportiva este presarata si cu multe asperitati, deoarece rezultatele nu sunt dec1t consecinta unei munci indar:ite, a unei permanente dorinte de autodepasire si in aceste condiii, cerintele in cauza, tre"uie atent e4plicate, tinandu'se seama si de nivelul intele$erii lor la varste fra$ede. , pro$ramarea antrenamentului in funcie de structura anulu colar. 8ro$ramarea antrenamentului se va realiza in funcie de structura anului colar si particularitatile ramurii de sport, condiiile climaterice care pot determina succesiunea continutului pre$atirii. /e considera ca pro$ramarea antrenamentului de "aza orientat cuprinde in linii mari o structura de % etape (apro4imativ *'. saptamani fiecare etapa): 3@)8) ? sau a dezvoltrii coordonarii $enerale, a rezistentei $enerale (de "aza) si a rezistentei in re$im de fora, dezvoltarea mo"ilitatii- 3@)8) ?? sau invatarii (initierii) tehnici si a altor aciuni motrice cu succesiunile respective- 3@)8) ??? # a dezvoltrii capacitatilor coordinative, a vitezei si fortei in re$im de viteza- 3@)8) ?J # a folosirii elementelor tehnice in cadrul unor com"inatii tactice, in condiii de 6ntrecere, invatarea tacticii elementare. ?n aceste condiii, structura antrenamentului de "aza orientat este determinata de coninutul acestor etape si nu de calendarul competitional, cum se procedeaza la alta nivele de antrenament. 9entionez ca :ocurile si concursurile fac parte or$anica din structura unui macrociclu (an de pre$atire). /ta"ilirea viitoarei specializari sportive. Hepartizarea sportivilor in $rupe cu o componenta constanta si or$anizarea instruirii lor sistematice favorizeaz ridicarea $radului de pre$tire, precum si posi"ilitatea testarii inclinatiilor acestora pt. pre$atirea sportului de performanta, a aptitudinilor speciale solicitate de diferite posturi ale unei echipe, de anumite pro"e sportive etc. cu alte cuvinte, in finalul acestui stadiu al antrenamentului se creaza premisele necesare relativei sta"ilizari a specializarii. )ceasta noua treapta a pre$atirii este favorizata si de faptul ca in ma:oritatea ramurilor de sport ea coincide cu perioada de 6ncheiere a pu"ertatii. /tadiul ?? antrenamentul specializa sau specializarea timpurie intr'o ramura de sport ()./.@.). acest stadiu mai este denumit se de dezvoltare sau antrenament constructiv, av1nd drept scop inceperea specializarii, dezvoltarea capacitaii de efort, formarea capacitaii de coordonare fina a miscarilor specifice ramurii de sport, dezvoltarea capacitaii tehnico'tactice, dezvoltarea fortei in re$im de viteza si vitezei, la care adau$am o"iectivele pe plan

psiholo$ic, cum sunt: dezvoltarea proceselor co$nitive, echili"rul afectiv si dezvoltarea unui sistem motivational corect. /tadiul ?? dureaza apro4imativ ani si este strans le$at de stadiul ?, din care de altfel, decur$e. 34ista deose"iri intre ramurile de sport in care se face selectia la varste diferite. )stfel in ramurile de sport in care selectia se face timpuriu, stadiul ? este mai "ine conturat (inot patina:, schi), initierea impletindu'se cu alte o"iective privind dezvoltarea capacitaii de performanta. 7a aceste sporturi selectia are loc la *', ani, fata de altele in cadrul crora stadiul ? este mai scurt si v1rsta de selectie mai avansata, 12'11 ani la :ocuri sportive, 1% ani "o4, lupte sau 1* ani canota: fete. ?n ma:oritatea ramurilor de sport acest stadiu incepe odata cu instalarea pu"ertatii, ale carei efecte modifica profund structura morfo'functionala si psihica. &a succesiune de a"ordare se recomanda urmtoarele etape: dezvoltarea capacitatilor conditionate ce asi$ura randamentul in ramura de sport respectiva, mai ales a capacitaii de efort fundamentata pe rezistenta de "aza si rezistenta de fora- dezvoltarea in continuare a capacitatilor care favorizeaz perfecionarea tehnicii si lar$irea repertoriului tactic- consolidarea deprinderilor tehnico'tactice (elemente si procedee tehnice si aciuni tehnico'tactice)- dezvoltarea vitezei, a fortei in re$im de viteza si tehnica- formarea comple4ului de factori ce determina performanta. )cest model se aplica diferentiat de la o ramura de sport la alta in funcie de specificul acesteia. ?n :ocurile sportive sistemul de desfasurare a competitiilor influeneaz decisiv modul de a"ordare a antrenamentului. ?n :ocurile sportive, sporturi de fora' viteza, sporturi tehnice, a"ordarea simultana, comple4a, ocupa etape mai lun$i de pre$tire prin efectuarea lectiilor in condiii analoa$e competitiilor. ?n antrenamentul din acest stadiu ideea fundamentala este reprezentata de unitatea dintre coninutul antrenamentului si competiie. 3ste foarte important, ca sistemele competitionale ela"orate de factorii de decizie sa fie adecvate cerinelor tiinifice de dezvoltare a capacitaii de performanta. )r$umentele principale ale acestui deziderat sunt: pre$atirea in perspectiva a acestei cate$orii de sportivi va viza in principal dezvoltarea capacitaii de performanta. @re"uie evitata cu orice pret EfortareaF pre$atirii pt. o"tinerea cu orice pret a unor rezultate nota"ile la varste fra$ede, desii desfasurarea lectiilor su" forma de concurs si participarea la competiii constituie mi:loacele si metodele cele mai frecvent utilizate- competiiile tre"uie or$anizate in concordanta cu v1rsta su"iecilor, scotand in relief caracteristicile de viteza si "aza coordinativa a tehnicii- competiia tre"uie sa indeplineasca funciile de educaie si de motivatie. !"iectivele stadiului ?? sunt: 1 continuarea influentarii dezvoltrii indicilor morfolo$ici ai or$anismului- 2 dezvoltarea in continuare, a calitatilor motrice, si totodata, impletirea mai stransa a acestora cu cerintele specifice ramurii de sport respective- lar$irea continutului aciunilor tehnico'tactice si includerea in aceasta componenta a antrenamentului a celor mai recente si eficiente cuceriri pe plan mondial- % dezvoltarea unei aprofundate $andiri tactice- ( or$anizarea instruirii prin folosirea frecventa a e4ercitiilor stimulative- * cultivarea trasaturilor comportamentale de competitor, concomitent cu cele de cetatean corect inte$rat social. 1 continuarea influentarii dezvoltrii indicilor morfolo$ici ai or$anismului. ?n scopul dezvoltrii calitative a musculaturii corpului (multilateral cat si in concordanta cu cerintele specializarii), antrenorul pro$rameaza dezvoltarea principalelor lanturi si $rupe musculare solicitate in e4ecutiile tehnice, precum si a mo"ilitatii si sta"ilitatii articulatiilor respective. 34ercitiile utilizate pot avea atat un caracter analitic, cat si cumulativ, pt. cel din urma folosindu'se comple4e ce solicita intr'o anumita succesiune principalele $rupe musculare si articulatii. /e va actiona sistematic asupra capacitaii de contractare si detensionare a musculaturii, care va face posi"il un consum redus de ener$ie. Mn alt aspect este cel le$at de pastrarea unui echili"ru intre dezvoltarea musculaturii si capacitatea li$amentelor si articulatiilor de a face fata fortei de contractie, de solicitare in $eneral. 2 dezvoltarea, in continuare, a calitatilor motrice si totodata, impletirea mai stransa a acestora cu cerintele specifice respectivei ramuri de sport. ?n concordanta cu cerintele specializarii, antrenorul insista asupra dezvoltrii difereniate a calitatilor motrice, su"ordonandu'le continutului aciunilor tehnico'tactice, aa cum sunt solicitate acestea in condiii de concurs si cum le conditioneaza dezvoltarea morfo' functionala. &u toata aceasta alunecare a dezvoltrii calitatilor motrice spre e4i$entele specializarii, nu tre"uie i$norate mi:loacele care dezvolta capacitatea de efort. &apacitatea de efort constituie un o"iectiv permanent in acest stadiu, prin creterea continua a cerinelor efortului, nu tre"uie sa scada interesul pt. rezistenta $enerala dei specificitatea detine o mare pondere si nici pt. capacitatile coordinative, care asi$ura finetea micrii. lar$irea continutului pre$atirii tehnice si includerea in aceasta componenta a antrenamentului a celor mai recente cuceriri pe plan mondial. )cest o"iectiv este inclus si la copii, dar in pre$atirea tinerilor consacrati el se amplifica, constituind o cerinta fundamentala, aceasta cu atat mai mult cu cat in sta$iul premer$ator, in multe sporturi, nu pot fi insusite toate procedeele tehnice proprii specializarilor respective si, de asemenea perfecionarea puternica a altor procedee constituie o preocupare de prim ordin, deoarece aceasta este chezasia o"inerii in viitor a maiestriei sportive. ?n acest sens efectuarea corecta a actelor motrice pro$ramate de antrenor are o insemnatate metodica importanta, intrucat numai in acest fel pot fi e4ecutate e4ecutii rationale, economice si o"tinerea maiestriei sportive

la momentul oportun. &uprinderea in pre$atirea :uniorilor a celor mai noi si eficiente e4ecutii aparute pe plan mondial are o importanta hotaratoare pt. optimizarea randamentului in pre$atirea seniorilor, datorita stereotipurilor consolidate in activitatea lor indelun$ata. ?n schim", la :uniori, orice intarziere a orientrii pe acest fa$as, al pre$atirii tehnice duce inevita"il la scaderea randamentului de perspectiva a sportivilor :uniori, intrucat ei vor practica sportul respectiv la un nivel de cerinte depasit. ?n ansam"lul pre$atirii tehnice se va acorda o atenie deose"ita valorificarii optime a anumitor inclinatii ale tinerilor respectivi. 7a v1rsta :unioratului se contureaza tot mai clar predilectia sportivilor pt. anumite e4ecutii tehnice sau aciuni tactice, ori acestea tre"uie atent cultivate, pt. a le asi$ura cea mai 6nalta productivitate. % dezvoltarea unei aprofundate $andiri tactice. 8osi"ilitatea dezvoltrii $andirii tactice este favorizata de faptul ca la v1rsta :unioratului se dezvolta capacitatea de $eneralizare a tinerilor, ca si spiritul de initiativa, dorinta de afirmare si in acelai timp, posi"ilitatea de autodepasire, condiii importante pt. realizarea la un nivel superior a pre$atirii tactice. Necesitatea accentuarii dezvoltrii $andirii tactice este determinata si de faptul ca in acest stadiu al antrenamentului creste su"stantial nr. concursurilor. ( or$anizarea instruirii prin folosirea frecventa a e4ercitiilor stimulative. ?ncluderea acestor $enuri de e4erciii in or$anizarea instruirii :uniorilor este cu atat mai "ine venita, cu cat creaza un climat de "una dispozitie, de permanenta emulatie. 34ercitiile interesante, noi, sunt alternate cu cele care implica o concentrare relativ indelun$ata a atentiei, care tot datorita predominantei e4citatiei asupra inhi"itiei, nu poate fi mentinuta prea mult timp. )mplificarea locurilor :ocurilor, a e4ercitiilor interesante, a intrecerilor, nu tre"uie sa devina un scop in sine, forma si coninutul lor tre"uind sa raspunda intotdeauna unor cerinte practice "ine determinate. * cultivarea trasaturilor comportamentale de competitor, concomitent cu cele de cetatean corect inte$rat social. &reterea nr. competitiilor implica responsa"ilitati sporite si pe plan psihic, ceea ce face necesara si cultivarea la nivelul :uniorilor a com"ativitatii si daruirii de sine, a corectitudinii fata de adversari si coechipieri, a respectarii nea"atute a deciziilor ar"itrilor, a sentimentului de patriotism. &oncomitent cu aceste trasaturi, determinante pt. o"tinerea performantelor superioare, se impune si educarea :uniorilor in spiritul dra$ostei fata de munca, al responsa"ilitatii depline pt. pre$atirea lor profesionala, al comportamentului civic elevat in toate impre:urarile vieii sociale. /tadiul ??? )ntrenamentul de specializare aprofundata si orientare spre 6nalta performanta ()./.).!.?.8.). acest stadiu al antrenamentului sportiv asi$ura trecerea, dup specializarea timpurie, la stadiul de antrenament de mare performanta si atin$erea valorilor de consacrare pe plan mondial. ?n acest stadiu, volumele si intensitatile de antrenament cresc considera"il in paralel cu intensificarea activitatii competitionale. 8ro$ramarea si planificarea antrenamentului capata profilul determinat de activitatea competiionala de performanta si ca urmare, periodizarea si ciclizarea antrenamentului vor fi realizate, in primul r1nd, dup profilul calendarului competitional si apoi dup principiile o"inerii formei sportive la concursurile de o"iectiv. )cest stadiu are durate diferite, de la o ramura de sport la alta (1'2 ani) si cuprinde acei sportivi cu perspectiva de a devenii profesionisti (la ramura de sport in care aceasta forma este le$iferata) sau de a se consacra pe plan international. &onsacrarea consta in realizarea unor performante care ii dau dreptul sportivului de a fi inclus in loturile naionale facandu'se remarcat si pe plan international, cu alte cuvinte, se pun premisele o"inerii unor performante de mare valoare intr'o perspectiva apropiata. ?n acest stadiu sarcinile principale sunt: aprofundarea specializarii din punct de vedere tehnico'tactic si al efortului necesar realizarii performantei- creterea ponderii pre$atirii inte$rale prin folosirea mi:loacelor cu caracter competitional- volume si intensitati mari de lucru se asi$ura cu prioritate prin intermediul acestei $rupe de mi:loace- asi$urarea pre$atirii multilaterale (de "aza) in perioadele consacrate pt. aceasta, cu scopul fundamentarii in continuare si creerii premiselor dezvoltrii capacitaii de efort ulterioare- periodizarea antrenamentului tre"uie sa vizeze cu precizi cotele de cretere a acpacitatii de performanta- asi$urarea refacerii capacitaii de efort dup toate structurile antrenamentului (lectii, micro si mezocicluri)- dezvoltarea motivatiei implicate, pe de o parte, in sustinerea efortului de antrenament ridicat, si pe de alta parte, ceruta de activitatea competiionala de mare solicitare- dezvoltarea capacitaii creative si a spontaneitatii pt. rezolvarea situatiilor pro"lematice care se ivesc in concursuri- asi$urarea intele$erii de c1tre sportiv a ratiunii pro$ramarii si planificarii antrenamentului. /adiul ?J )ntrenamentul de mare performanta ().9.8.). reprezint ultima etapa de fructificare a pre$atirii pe termen lun$. ?n cadrul acestuia coninutul si structura antrenamentului sunt orientate spre atin$erea performantei sportive ma4ime. 8lanificarea antrenamentului este individualizata, mer$andu'se pe aceasta chiar si in sporturile de echipa unde capata forme speciale. 7a "aza 6ntre$ului proces de planificare sta calendarul competitional si realizarea formei sportive ma4ime la cea mai importanta competiie sau la seria de competiii ce va participa. /arcinile principale ale ).9.8. sunt: sta"ilirea de catrea sportivi impreuna cu antrenorul si ali factori de raspundere a o"iectivelor de performanta si a conditiilor necesare realizarii acestora- creterea capacitaii de performanta la nivel ma4im in cadrul fiecrui microciclu- amplificarea la un nivel ridicat a comple4itatii efortului

prin utilizarea cu prioritate a mi:loacelor competitionale- dezvoltarea rezistentei la stresul determinat de antrenament, competiii si mass'media prin folosirea unor mi:loace eficiente de refacere fizica si psihica (psihoterapie, psihore$lare, mi:loace farmacolo$ice)- clarificarea si intele$erea raporturilor contractuale, eventual prin an$a:area unor specialiti in domeniu- formarea unei atitudini corespunzatoare statutului de vedeta. ).9.8. se adreseaza aportivilor care in cele mai dese cazuri sunt non'amatori (profesionisti). /portivul profesionist preia in mare msura responsa"ilitatile propriei pre$atiri av1nd in vedere ca practicarea sportului ii asi$ura sursele necesare e4istentei. 1$.Fo, a -.o,ti*a D %ondi&i! funda !nta"a in o)tin!,!a .!,fo, ant!i. 3a reprezint o stare superioara de adaptare concretizata in cele mai "une performante, realizate in concursurile principale. /tarea de forma sportiva este caracterizata de un comple4 de factori o"iectivi si su"iectivi de natura motrica, "iolo$ica si psihica. Factorii cei mai importanti sunt: factorii o"iectivi (starea de sntaterezultatele o"inute in concursuri- rezultatele o"inute la pro"ele de control- valorile indicilor functionali X"azali in efort si dup efort # dinamica reveniriiY)- factorii su"iectivi (nivelul proceselor si fenomenelor psihice- dorinta de antrenament si de concurs- capacitatea de refacere "una Xsomn odihnitor, reactivitate optima, sustinatoare de efortY). +e forma sportiva se poate vor"i la toate nivelele de pre$tire, 6ncep1nd de la copii si pana la sportivii de 6nalta performanta, cu precizarea ca forma sportiva are un caracter ascendent, determinat de procesele de maturizare, nivelul aptitudinilor sportive, de sta$iul de pre$tire, etc. 7a sportivii de 6nalta performanta este mai sta"ila dec1t la sportivii incepatori si de asemenea este mai indelun$ata perioada de mentinere la un nivel superior. ! alta definitorie a formei sportive este stransa corelatie cu calendarul competitional in sensul ca valoarea ma4ima tre"uie atinsa si valorificata in concursurile cele mai importante, ce duce la realizarea celor mai "une performante. +in cauza stresului, sportivul nu poate mentine forma sportiva perioade indelun$ate si va fi orientata spre cele mai importamte concursuri, in care se va a:un$e la varfuri de forma. &aracteristica principala a formei sportive este data de caracterul fazic al acesteia: de o"tinere- de valorificare in concursuri importante- de pierdere sau de ieire treptata din forma. &aracterul fazic al formei sportive ii corespund cele trei perioade ale unui macrociclu: perioada pre$atitoare (faza de o"tinere)- perioada competiionala (faza de valorificare)- perioada de tranzitie (faza de scoatere or$anizata din forma si refacerea capacitaii de efort). !"iectivele coninutul si durata perioadei pre$atitoare. 8erioada pre$atitoare este unitatea structurala cu ponderea cea mai mare in cadrul macrociclului antrenamentului deoarece in timpul ei se pun "azele funcionale ale viitoarei performante. 8erioada pre$atitoare se 6mparte in 2 etape: etapa de pre$tire $enerala- etapa de pre$tire specifica. 3tapa de pre$tire $enerala are ca o"iective principale: creterea capacitaii funcionale a or$anismului- o dezvoltare multilaterala a calitatilor motrice si completarea fondului de priceperi si deprinderi motrice. &aracteristica efortului in aceasta perioada este data de marirea treptata a volumului de efort, fapt necesar pt. asi$urarea sta"ilitatii viitoarei forme sportive. ?ntensitatea creste atat cat sa nu stan:eneasca creterea volumului. 3tapa de pre$tire specifica (precompetitionala) are ca o"iectiv instalarea formei sportive prin: dezvoltarea starii de antrenament specific- dezvoltarea calitatilor motrice comple4e specifice ramurii de sport- perfecionarea pre$atirii tehnico'tactice (in special structurile folosite in concurs)- concursul (in finalul acestei etape) intra in componenta acesteia ca unul dintre cele mai importante mi:loace. ?ntensificarea efortului creste treptat prin renuntarea la e4ercitiile cu caracter $eneral, acestea fiind inlocuite de cele cu caracter specific. ?n aceasta etapa se folosesc cat mai des microciclurile de mare intensitate formate din '* lectii de intensitati ma4imale si su"ma4imale, dar si lectii de descarcare sau refacere. +urata perioadei pre$atitoare variaza in funcie de nivelul de pre$tire al sportivilor: durata calendarului competitional- nr. de macrocicluri pe un an. 7a copii poate dura intre '* luni, in timp ce la avansatii de inlta performanta 1'2 luni. ?n macrocicluri perioada pre$atitoare se intinde intre ('* luni, iar in cazul periodizarii din "icicluri de 2' luni. ! "iectivele, coninutul si durata perioadei competitionale. ?n fuctie de o"iectivul principal al acestei etape, care este mentinere formei sportive, se urmaresc in coninutul antrenamentului urmtoarele sarcini: perfecionare in continuare a capacitaii de adaptare a or$anismului la eforturi specifice impuse de concursuri- perfecionarea pre$atirii inte$rale de concurs- stimularea lar$a a initiativei si a capacitaii creatoare- dezvoltarea $andirii tactice si a pre$atirii psiholo$ice de concurs. ?n aceasta perioada pre$atirea fizica este orientata in directia pre$atirii funcionale sau altfel spus in directia dezvoltrii capacitaii de efort ma4im cu caracter specific. 8re$atirea tehnico' tactica este astfel orientata incat ssa asi$ure o activitate competiionala susinuta si aproape de perfectiune. +up o"tinerea formei sportive, concursul devine mi:locul si metoda esentiala pt. perfecionare. +in toate concursurile la care participa sportivul in perioada competiionala ma:oritatea au un caracter de pre$tire si verificare, utilizate pt.

apropiere si acomodarea cu concursul de "aza. ?n sporturile de lupta se foloseste un sistem competitional care contine ('* concursuri de importanta ma4ima anual. +e mare importanta este modul de or$anizare a lectiilor # concurs, mai ales atunci cand se folosesc sparin$'parteneri, deoarece este posi"ila solicitarea ma4ima a liderilor respectivi, chiar mai mare dec1t la concursurile oficiale. ?n Audo depilda, sunt planificate ('* intalniri pe zi si intr'o lecie se pot planifica (', serii de lupta cu caracter de concurs. Formatiunea structurala de "aza o reprezint mezociclul competitional, care include microciclul de apropiere, concursul si microciclul de descarcare post' competitional. ?n cazul in care perioada competiionala este mai lun$a de %'* luni, in afara mezociclului competitional se planifica mezocicluri intermediare. )tat mezociclurile competitionale cat si cele intermediare, intr'o msura mai mare sau mai mica sunt modelate dup concursurile importante la care urmeaz sa participe. !"iectivele, coninutul si durata perioadei de tranzitie. )ceasta perioada tre"uie sa asi$ure le$atura dintre 2 macrocicluri concomitent cu asi$urarea fazei de supracompensare pt. faza urmatoare de efort. !"iectivul fundamental al perioadei de tranzitie 6l constituie asi$urarea odihnei active. ?n aceasta perioada nu se intrerupe efortul, ci se mentine un anumit $rad de antrenament $arantandu'se adaptarea cursiva la macrociclul urmator. ?n perioada de tranzitie se folosesc numeroase e4erciii, de re$ula din alte ramuri de sport, cu un caracter atra$ator si interesant (:ocuri sportive, inot, e4cursii, etc.) asociate cu aciuni culturale # educative si distractive. )ceasta perioada nu are o durata precisa, variind de la ('* saptamani (la copii) pana la 1'2 saptamani (sportivi consacrati). 1(.In*ata,!a ot,i%a3 d!finiti!3 ti.o"o+i!3 !ta.!"! fo, a,ii d!.,ind!,i"o, ot,i%!. ?nvatarea motrica 6nsoete omul de la nastere, din stadiul iniial al dezvoltrii sale, ca reacie motrica naturala inascuta, activata de stimuli de mediu. ?nvatarea motrica este definita ca un set de procese asociate e4ersarii si e4perientei care conduc la schim"ari relativ permanente in conduita motrica. )a cum este clasificata invatarea, in $eneral, si invatarea motrica, la randul sau se clasifica in: invatarea senzorio'motrica (perceptiv' motrica) care consta in modificarea conduitei ca adaptare a unui raspuns performant la condiii noi ce impun precizie mai mare sau finete a raspunsului pree4istent- invatarea motrica (propriu'zisa) consta in structurarea unor acte de comportament in care relatiile sta"ilizate sunt dependente de componente senzoriale proprio'ceptiveinvatarea inteli$ent'motrica este specifica insusirii deprinderilor motrice comple4e sau sporturilor EeuristiceF in care adversarii sunt opozivi si inventivi, solicitand din partea e4ecutantilor miscari ori$inale, efectuate in funcie de condiiile variate. 8eda$o$ia considera invatarea ca proces de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor si priceperilor necesare activitatii viitoare. 8siholo$ia definete invatarea ca fenomenul prin care un individ do"andeste noi forme de comportament (conduite) ca urmare a e4ersarii. ?nvatarea motrica determina modificri la nivel celular in sistemul nervos, care determina la randul lor, creterea capacitaii de micare. Zonele in care opereaza invatarea sunt: identificarea stimulilor- selectia si pro$ramarea raspunsurilor- construirea de pro$rame motorii eficiente si rodarea circuitelor motorii- sta"ilirea cu acuratete a unor sisteme de referinta in ce privete corectitudinea micrii. Mn su"iect poate a"orda mai multe sarcini motrice asemanatoare, din care au note diferentiale, dar si multe comune. +in acest motiv, se constituie la inceputul invatarii un pro$ram cu caracteristicile motorii $enerale care se insuseste adaptandu'se apoi fiecrei situaii specifice. 8rincipalii parametrii ai unui pro$ram motor $eneral sunt: durata totala a micrii- fora necesara efectuarii micrii- directia in care se efectueaza aceasta- amplitudinea micrii. !peratiile pe care le efectueaza un su"iect in momentul realizarii unei miscari sunt: evaluarea sarcinii si a situatiei in care tre"uie realizata aceasta, precum si decizia asupra pro$ramului $eneral- estimarea conditiilor initiale si directia asupra parametrilor specifici pt. pro$ramul ce urmeaz a fi aplicatdeclansarea micrii pe "aza parametrilor selectionati. @ipurile de deprinderi motrice se face dup mai multa criterii: 1 componente senzoriale dominante: perceptiv' motrice- motrice. 2 modul de conducere: autoconduseheteroconduse. sistemic: deschise- inchise. % dup indicatorii pe care se "azeaz: interni- e4terni. ( modul de desfasurare: continuu- discontinuu. * comple4itatea situatiilor si raspunsurilor: elementare- comple4e. , dup factorii care realizeaz comportamentul motric: fine- intermediare- mari. . dup sensul utilizarii: tehnice- tactice. 0 dup o"iectivele de realizat in educaia fizica scolara: de "aza- aplicative. 12 de comportament: de a concura- de a se incalzi- i$ienice- de odihna. 10.Efo,tu" in -.o,t3 .a,ti%u"a,itati"! !fo,tu"ui in dif!,it! ,a u,i d! -.o,t. 3fortul de antrenament reprezint procesul 6nvin$erii contiente, de c1tre sportiv, a solicitrilor din pre$tirea fizica, pt. atin$erea unui nivel tehnic si tactic superior, precum si pt. accentuarea factorilor psihici si intelectuali, ale cror rezultate produc, in mod voit, modificri ale capacitaii de performanta si adaptarea or$anelor si sistemelor funcionale implicate. 8rin antrenament se urmareste adptarea or$anismului la efortul competitional,

care implica o ameliorare morfo'functionala, a cresterii potenialului vital al or$anismului, precum si a capacitaii sale nespecifice de a rezista la stimuli e4terni, schema $enerala de adaptare constand atat din interaciunea dintre relatiile de adaptare homeostatica si cele nespecifice $enerale, dar si din trecerea de la adaptarea pe termen scurt la cea pe termen lun$, prin activarea aparatului $enetic al celulei si inductia sintezei proteice de adaptare. 1 9)H?93) 3F!H@M7M? poate fi apreciata din 2 perspective: din afara- din interior. 8rivit din afara el este caracterizat de indicatori ca: specificitate- volum- durata- amplitudine- densitate- intensitate- comple4itate. 8t. dezvoltarea capacitaii de performanta este necesara utilizarea unor stimuli, ale cror caracteristici sunt determinate pe "aza unor metodolo$ii care, in mod implicit or$anizeaza si orienteaza administrarea acestora. /83&?F?&?@)@3) stimulului este data de structura micrii care selectioneaza $rupele musculare solicitate, durata acestei solicitari, tipul de aciune neuro'musculara, meta"olica si de adaptare a structurilor osteo'tendinoase, dar si de ansam"lul de funcii pe care le activeaza dup o ierarhie si o ordine precisa, efecte care determina implicit alcatuirea pro$ramelor de pre$tire. J!7M9M7 reprezint cantitatea totala de repetare apreciata prin: distante parcurse, e4erciii partiale sau inte$rale, e4erciii ale structurilor tehnico'tactice, aciuni comple4e, $reutati ridicate, timp de lucru (efectiv si pauza), nr. de lectii de antrenament si de refacere, nr. de reprize, starturi, concursuri, etc. ). Ca$ea considera ca o notiune fundamentala a antrenamentului sportiv o reprezint volumul efortului, inteles ca produs a factori: durata efectiva a efortului fora pauze- amplitudinea- scurtimea pauzelor dintre mi:loacele folosite. +eci volumul ar fi cu atat mai mare cu cat durata, amplitudinea si scurtimea pauzelor ar fi mai mari. +ificultatea antrenamentului este data de raportul dintre cantitatea de lucru si capacitatea de efort. +MH)@) stimulului reprezint timpul cat acesta actioneaza sin$ular sau in serii, in cadrul unor structuri de antrenament. )987?@M+?N3) sau varia"ilitatea stimulilor este reprezentata de ansam"lul valorilor numerice relative ale duratei si nr. de stimuli in cursul unei structuri de antrenament. +e e4emplu 24*4(2 (2 reprize ori * serii ori (2 repetari). +3N/?@)@3) stimulilor e4prima raportul dintre timpul de aplicare a stimulului si timpul de rapaus pe structura de antrenament, fiind un indicator care completeaza ima$inea volumului. Frecventa aplicarii stimulului si frecventa lectiilor este data de unitati de antrenamentDzi, micro si mezocicluri. ?N@3N/?@)@3) efortului se definete ca fiind cantitatea de lucru mecanic efectuat pe unitatea de timp. Helatiile dintre nivelul solicitarii si intensitatea efortului sunt evidentiate prin valorile funcionale si in special prin frecventa cardiaca. 34ista o difereniere clara intre intensitatea efortului, care reprezint caracteristica travaliului suportat de su"ieci, independenta de posi"ilitile acestora si intensitatea solicitarii, data de pretul funcional platit de or$anism pt. a efectua efortul respectiv. 8t. masurarea intensitatii se folosesc valorile consumului ma4im de o4i$en si se calculeaza echivalentul mecanic al acestuia. ?n practica sportiva, aprecierea intensitatii se face prin procedee adecvate. )stfel in sporturile ciclice ea este data de viteza de deplasare, in sporturile de lupta de ritmul si tempoul de e4ecutie al aciunilor tehnico'tactice (nr. de aciuni pe minut). 7a :ocurile sportive si alte discipline, cand se lucreaza pt. tehnica, intensitatea este data de nr. e4ecutiilor tehniceDmin. ca de altfel si in $imnastica. &!9873[?@)@3) efortului este data de nr. aciunilor motrice efectuate simultan in timpul unei activitati si de ori$inalitatea confi$uratiei topolo$ice a elementelor. &omple4itatea efortului creste odata cu nr. elementelor care o constituie, dar si cu imprevizi"ilitatea intamplarii aparitiei unui alt element. 8utem vor"i deci de eforturi simple, comple4e si hipercomple4e. )precierea completa a efortului se realizeaz insa din perspectiva interna concretizata in reactia comple4a a or$anismului la activitatea desfurata. ?n cate$oria indicatorilor de acest tip sunt cuprinsi: timpul de reacie, timpul de e4ecutie, date despre activitatea "io'electrica a muschilor, frecventa respiratorie si cardiaca, consumul de a4i$en si cantitatea de lactat in san$e, etc. 9arimea efortului in antrenament se apreciaza si dup dinamica supracompensatiei, care este diferita de la un tip de efort la altul. +e e4emplu: fosfocreatina se reface in circa 2 min. dup un efort intens- $lico$enul dup 2' h., meta"olismul proteinelor care sta la "aza e4ercitiilor de fora dup *' . h., creterea enzimelor ciclului Pre"s (determina capacitatea aero"a) necesita 22'%2 zile. ?ndicatorii e4terni si interni sunt strans le$ai intre ei si ca urmare tre"uie interpretati in corelatie. Haportul dintre parametrii e4terni si interni este diferit la sportivi cu cate$orii de clasificare diferite, acetia modificandu'se in funcie de particularitatile individuale. 3fectuarea aceluiasi efort, ca volum si intensitate, provoaca reacii variate in diferite momente ale pre$atirii, in condiii de o"oseala accentuata sau de odihna, ca si schim"area conditiilor de efort (la altitudine) utilizarea unor mi:loace tehnice sau procedee cu diferite restrictii. 2 !H?3N@)H3) 3F!H@M7M?. /istemul aero"'anaero" participa simultan, in diferite procente, la $enerarea ener$iei efortului fizic. +up cum se stie, in timpul unei activitati muschiul raspunde sistemului nervos printr'o contractie, ener$ia necesara acesteia fiind furnizata de ).@.8. (acid adenozintrifosforic) care 6si transfera un radical fosforic unui receptor si se transforma in ).+.8. (acid adenozindifosforic) si ener$ie. Hezerva de ).@.8. continuta de celulele musculare este suficienta 2' sec. 8t. a permite continuarea efortului, ).@.8. este e4trem de

repede reanoit, prin rezervele celulere de &.8. (creatin fosfat). )ceasta resinteza imediata permite un timp de lucru de ma4imum 22 sec. &.8. B ).+.8. creatin chinaza creatinaB).@.8. 9o"ilizarea ener$iei disponi"ile in primele , sec. este numita faza alactacida, si se desfasoara, fora formare de lactat. ?n cazul eforturilor anaero"e, cand nevoia de o4i$en, dictata de e4erciii intense, depaseste nivelul aprovizionarii cu o4i$en se acumuleaza acid lactic. )cest moment este numit pra$ anaero" si apare atunci cand datoria de o4i$en depaseste *2'.2V din consumul ma4im de o4i$en. &apacitatea anaero"a depinde de: coninutul com"inatiilor care furnizeaza ener$ia in procesele anaero"eactivitatea enzimelor intracelulare- mecanismele compensatorii care mentin echili"rul interior al or$anismuluiadaptarea tesuturilor la modificarile intense ale mediului. Mltima parte a $licolizei este cea menita sa eli"ereze, o cantitate mai mare de ener$ie, ia efectuandu'se intracelular, deci se consuma o4i$en si este vor"a de faza aero"a. &ircuitul Pre"s este in mod deose"it ener$etic, si deci foarte important in contraciile musculare. ?n decursul circuitului Pre"s eli"erarea de ener$ie se face treptat, la fiecare treapta e4istand un transfer de hidro$en si eli"erare de ).@.8., iar la capatul lantului se sintetizeaza apa. 8lanificarea unor stimuli intensivi, dinamici si de scurta durata (sarcini ma4imale) dezvolta capacitatea coordinativa intra si intermusculara, muschiul adaptandu'se prin creterea sectiunii transversale a fi"relor sale si implicit a fortei de contractie. ?n cazul utilizarii unor stimuli intensi, dar care necesita fora si rezistenta anaero"a lactacida, ca in cazul e4ercitiilor de fora si rezistenta'viteza, se produce o ameliorare a capacitaii anaero"'lactacida solicitata iniial, prin creterea rezervelor intramusculare de $lico$en si a cailor enzimatice anaero"e necesare producerii lor. Folosirea stimulilor e4tensivi, care solicita rezistenta aero"a determina creterea rezervelor intramusculare de $lico$en si $rasimi ca reacie de raspuns specific al muschiului. +up comple4itatea coordonarii implicata in efectuarea procedeelor tehnice, eforturile pot fi efectuate in condiii stereotipe, sau cu $rad ridicat de coordonare, prin aplicarea procedeelor in condiii variate. )stfel in sporturile: in care initierea si specializare se 6ndreapt unilateral spre fora (haltere), rezistenta (schi fond), eforturile se desfasoara in condiii stereotipe, in timp ce in alte discipline sportive performanta este conditionata de factorii neuro'functionali'musculari, termici, ener$etici, am"ientali (:ocuri sportive, sporturi de lupta) iar factorii performantiali se prezinta su" forma unor factori sau sisteme comple4e. !rientarea efortului este determinata si de particularitatile aplicarii si ordinea com"inarii caracteristicilor de durata, intensitate, caracterul e4ercitiilor, al pauzelor, al nr. de repetari in diverse momente ale lectiilor, zilelor, microciclurilor, etc. !rientarea efortului poate fi: selectiva (cand actioneaza prioritar asupra unui sistem funcional)- comple4a (cand sunt vizate mai multe sisteme). 3forturile selective se folosesc in lectiile de perfecionare sau individualizare, pe cand eforturile comple4e se folosesc mai des in micro si mezocicluri de 6nceput ale perioadei pre$atitoare. @?8M7 3F!H@M7M?. 3forturile folosite in pre$tire sportivilor sunt: specifice- nespecifice. /unt considerate specifice cele care sunt adecvate indicatorilor de "aza ai tehnicii si particularitatilor funcionale conditionale, impuse de ramura de sport. /pecificitatea este data atat de caracteristicile e4terne ale micrii (amplitudine, traiectorie, etc.) dar si de structura sa coordinativa, particularitatile funcionale ale muschiului si de reactiile ve$etative. Cradul de specificitate al efortului depinde si de cate$oria de clasificare a sportivului. 3ficienta procesului de antrenament prin folosirea eforturilor specifice este determinata, in mare msura si de modul in care se im"ina cu cele nespecifice, de pre$atirea $enerala. @ipul efortului este dat, de asemenea, de forma de or$anizare, in care se realizeaz, cunoscandu'se su" acest aspect eforturi: competitionale- de antrenament. 3forturile de tip competitional se realizeaz in lectii, numai dup ce se analizeaza concursurile, tipurile si nr. acestora, precum si starturile la care sportivul urmeaz sa participe pe parcursul unui ciclu anual. )ntrenamentele de tip concurs (:ocuri ar"itrate, repetari cronometrate la atletism sau natatie, etc.) sunt o metoda comple4a de pre$tire, cu a:utorul creia se realizeaz le$atura dintre diferitele componente ale antrenamentului si se accelereaza acomodarea sportivului la condiiile de concurs. /chema $enerala a efortului: 1 mrime: uor (mic Fc su" 122 pulsDmin.- moderat Fc su" 122 pulsDmin.)- $reu (optim Fc su" 1%2 pulsDmin.- intens Fc su" 1*2 pulsDmin.)- sever (ma4imal Fc su" 1.2 pulsDmin.e4haustiv Fc peste 1.2 pulsDmin.). 2 orientare: efort anaero", anaero"'aero", aero"- selectiva, comple4a- de lecie, de microciclu, de mezociclu. tip de efort: de antrenament, de concurs- specific, nespecific. 14. Statutu" 1i ,o"u" -.!%ia"i-tu"ui En Edu%a&i! fi'i%< 1i -.o,t 1i ,!"a&ia -a %u !"!*u". Helatia profesor'elev 1.Fiind un act ce tine de sfera relatiilor interpersonale, actul educativ , eficienta sa , se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor si elev . ?n pro"lema relatiei profesor'elev , pe lan$a o "o$ata e4perienta pozitiva ce s'a acumulat in decursul anilor, se constata ca uneori predomina ar"itrariul, practici invechite si pre:udecati pe care o atitudine conservatoare le mentine. 8entru perfectionarea relatiei profesor'elev

este necesar sa se ia in consideratie , pe de o parte , o"iectivele educatiei , iar pe de alta parte psiholo$ia tineretului contemporan, actul educativ fiind un proces de continua inventie sociala. Helatiile dintre profesor si clasa se polarizeaza ,in $eneral in sentimente de simpatie , incredere reciproca sau, dimpotriva ,de antipatie , neincredere si chiar ostilitate./unt si cazuri cand contactul spiritual dintre profesor si elev nu trece de zona indiferentei: clasa nu e4ista pentru profesor si nici profesorul pentru clasa . ?nitiativa tre"uie sa apartina insa profesorului, care tinand seama de le$ea esentiala a relatiilor afective interumane potrivit careia simpatia si "unavointa naste simpatie si "unavointa , antipatia si ostilitatea trezesc sentimente de aceiasi calitate , tre"uie sa conduca , sa diri:eze aceste relatii si sa le structureze pe cola"orare. ?n urma studiilor efectuate s'a constatat ca o parte din profesori nu reactioneaza adecvat nici in cazul raspunsurilor "une (corecte ) ale elevilor si nici in cazul raspunsurilor $resite (nule). +eose"it interes psiholo$ic prezinta reactia acelor profesori care, dupa opinia elevilor, nu se "ucura cand acestia dau raspunsuri corecte , ci dimpotriva , le pare rau , se arata surprinsi , se mira ca raspund "ine , stau la indoiala daca sa le puna nota , 6i ironizeaza etc. /'a a:uns la concluzia ca in aceste cazuri nu se respecta un principiu fundamental al educatiei\incura:area printr'o :udicioasa folosire a laudei si a do:anei. Mn profesor care do:eneste mai mult decat lauda sau care nu spune nimic atunci cand ar tre"ui sa spuna , nu foloseste suficient criteriile aprecierii pozitive pentru formarea si schim"area comportamentului elevului. /ursa de nemultumire a elevilor isi are ori$inea in comportamentul unor cadre didactice , in ima$inea deformata pe care pe care unii elevi o au despre profesori si profesorii despre ei . Mtilizarea noilor tehnolo$ii didactice , cum ar fi verfi4ul si instruirea pro$ramata , duc in cele din urma tocmai la selectionarea si intarirea comportamentelor adecvate , la realizarea in conditii optime a cone4iunii inverse , la aprecierea performantelor scolare ale elevilor pe "aze stiintifice si in conditiile unei o"iectivitati stiute. +upa cum rezulta in urma constatarilor , o parte insemnata din profesori , in aprecierile pe care le fac asupra elevilor , pun accentul cu precadere pe esecurile acestora , fac pro$noze descura:atoare , pierzand din vedere perspectiva optimista a viitorului elevului . )utoritatea profesorului , "azata pe principiul Ema+ister di(itF , tre"uie inlocuita cu una intemeiata pe relatii in care profesorul are rol de indrumator si coordonator al activitatii elevului. ?n lucrarea EHevolutia stiintifica a invatamantuluiF , K.F. /Ninner , de'a lun$ul intre$ii lucrari , scoate in evidenta consecintele dezastruoase pe care le are controlul a$resiv asupra elevilor . !rice incercare de a umili sau incurca un elev mai ales in prezenta cole$ilor sai va sfarsi printr'un rezultat nedorit - elevul ori se retra$e in sine , refuzand sa mai comunice , ori reactioneaza violent fata de incercarea de a fi incurcat sau umilit . ?ndiferenta fata de personalitatea elevului ameninta nevoile si tre"uintele spirituale de "aza ale acestuia, respectul fata de sine , nevoia de raspuns afectiv din partea celor din :ur , nevoia de securitate pe termen lun$ , de succes, precum si nevoia de a apartine unui $rup si a fi acceptat de acesta. 8ractica scolara traditionala ne'a lasat ima$inea profesorului care ,vrea sa domine elevii si sa'i su"ordoneze. ?ntr'un asemenea climat nimic nu se face din convin$ere si pasiune . 3ste necesar sa se faca trecerea de la vechiul tip de relatii la relatii in care profesorul cola"oreaza cu elevii . 8rincipala activitate a acestuia nu va fi predarea , ci an$a:area elevilor in investi$atii si lucrari independente . Helatiile "azate pe stima si respect reciproc reclama si in lim"a: adecvat . 34presiile ironice si :i$nitoare tul"ura atitudinea elevilor fata de profesorul lor si in$reuneaza crearea unui climat favora"il muncii creatoare in clasa . Hezultatele o"tinute in urma cercetarilor au scos in evidenta faptul ca , cu cat formele de penalizare ( ironia , :i$nirea , ridiculizarea , notele proaste) sunt mai des folosite , cu atat efectul lor scade. 8rofesorul care cunoaste valoarea aprecierii pozitive nu se va feri de o usoara supraapreciere a performantelor elevului - va aprecia pe elev mai mult decat merita , spre a'l face sa merite pe deplin aprecierea , sa se ridice la nivelul aprecierii facute . 34perienta ne arata ca profesorul cu rezultate "une in activitatea lui isi im"unatateste relatiile cu elevii sla"i si prin faptul ca le acorda suficienta apreciere pozitiva . &hiar si pentru unele performante scolare minore , profesorul care cunoaste valoarea aprecierii pozitive , o foloseste incercand sa dezvolte in mod permanent increderea elevilor in propriile lor forte . Neacordand o atentie mai mare modului de distri"uire a formelor de intarire ,"alantei pedepselor si recompenselor , a aprecierii pozitive si ne$ative , se poate a:un$e la o depreciere a personalitatii elevului , atunci cand se foloseste in mod e4a$erat do:ana , si mai ales , atunci cand do:ana nu pastreaza un caracter limitat (Eastazi nu ai invatat lectiaF), ci ia forma unei deprecieri $lo"ale (Ece'o sa iasa din tineF sau Ede$ea"a cheltuiesc parintii cu tineF). Nu este deloc intamplator ca profesorii ce impulsioneaza elevii mai mult prin lauda , o"tin rezultate mai

"une in procesul de educatie . )cestia apreciaza pozitiv Eelevii dificiliF chiar si pentru unele pro$rese minore incercand in felul acesta sa dezvolte , in mod permanent , increderea elevilor in propriile forte. Haporturile dintre profesor si elev nu prezinta numai o latura intelectuala . Factorul afectiv are o importanta deose"ita asupra randamentului intelectual al elevului . &rearea de "una dispozitie in clasa reprezinta o conditie necesara pentru evitarea esecului scolar . Fiecare lectie se desfasoara intr'un climat afectiv particular , dispozitia clasei variaza in functie de cea a profesorului. 8rin apreciere profesorul tre"uie sa schiteze o perspectiva . +aca un profesor spune unui elev: E+in tine nu va iesi nimicF, el nu apreciaza numai o situatie prezenta , ci e4prima si convin$erea lui asupra dezvoltarii viitoare a scolarului ceea ce ar putea duce in final la un rezultat nedorit . 8erformantele elevului nu numai ca nu vor creste , ci vor scadea atat de mult incat ar putea pune in pericol dezvoltarea psihica viitoare a acestuia . +e aceea profesorii tre"uie sa ai"a $ri:a ca in derularea procesului de invatamant sa nu lezeze personalitatea elevului , ci sa'l a:ute sa si'o dezvolte , sa'l a:ute sa invete sa $andeasca sin$ur pentru ca atunci cand va parasi "ancile scolii sa nu depinda de nimeni cel putin din punct de vedere intelectual . 2.) creste, a educa si a instrui un copil este o opera care are inainte de toate, multa dra$oste. &opiii pe care noi ii crestem si iim educam nu sunt la fel unii cu ceilalti : ei sunt unici. +e aceea educatia pe care le'on dam tre"uie sa fie adaptata personalitatii lor. &limatul in care ei se dezvolta, sa fie unul favora"il ,iar aceasta raspundere tre"uie sa o poarte familia si scoala deopotriva. ?n acest conte4t, practica instructiv'educativa, arata ca potentialul educativ al familiei intareste actiunile scolii, sporindu'le eficienta, reusita educationala depinzand de con:u$area influentelor celor doi factori. 8rincipalul factor care conduce la esecul scolar si implicit la a"andon, este familia dezor$anizata, fie din pricina divortului parintilor, fie din cauza unor vicii ale parintilor, care la un moment dat devin a$resivi. ! alta cauza ,pe fondul celor aratate mai devreme,ar fi antura:ul elevilor in cauza, starea precara a nivelului de trai. 9inoritatile etnice, in speta rromii, se confrunta cu po"lema adaptarii la o societate si ea mereu in schim"are, o societate care tre"ie sa le asi$ure acestora conditii identice de educatie, de trai, de inte$rare in pro"lemele ur"ei respective, de implicare in toate actiunile si activitatile pe care ma:oritatea le desfasoara in mod o"isnuit. &and unul din acesti factori nu functioneaza, e clar ca se va instala un dezechil"ru intr'o pro"lema si asa sensi"ila. ?nitierea unor pro$rame scolare speciale pentru copiii rromi, care sa'i atra$a catre invatatura, crearea cat mai multor posturi pentru invatatorii de etnie rroma, discutii de sensi"ilizare cu parintii si liderii comunitatilor, ar fi cateva dintre masurile care ar tre"ui luate pentru a'i atra$e. ?n cadrul educatiei,un rol important ii revine educatiei fizice scolare avand ca o"iectiv realizarea potentialului elevilor pe plan personal si social. 3ducatia formala, desfasurata in unitatile de invatamant,pe "aza curriculum'ului national si educatia e4tascolara sau informala, au impreuna ,intr'o relatie de complementaritate si conditionare reciproca ,un rol foarte important,atat in transmiterea cunostintelor ,cat si in formarea competentelor intelectuale,a atitudinilor necesare tinerilor intr'o societate democratica. &ooptarea elevilor din randul minoritatilor entice,reli$ioase, in echipele reprezentative ale scolii, lucrul in echipa,repartizarea de sarcini de conducere si de su"ordonare, de manifestare a initiativei de asumre a raspunderii, de a actiona concurential respectand partenerii de intrecere, fac parte din rolul pe care profesorul de educatie fizica il are in indrumarea copiilor cu pro"leme de a"andon. 8rin mi:loacele pe care le avem la indemana, sa stimulam tot ce este mai "un in acesti copii, sa'i facem sa'si recasti$e increderea in sine, in cei din :ur, acordandu'le noi incredere, cautand modalitati adecvate de e4primare stiind ca sunt mai la"ili decat ceilalti, acordandu'le locul cuvenit in cadrul clasei, $rupei, echipei. ! alta metoda de ameliorare a a"andonului, este de a'i invata pe ei si pe ceilalti ce inseamna toleranta, de a le oferii modele pozitive, de a'i incura:a in tot ce vor sa intreprinda. 8rin natura specialitatii sale, profesorul de educatie fizica, poate sa #i apropie pe acesti elevi si sa'i indrume spre practicarea unor ramuri si pro"e sportive. ] Hazvratirea ^ pe care o simt acesti elevi, din cauza faptului ca ceilalti din :ur ii accepta mai $reu, tre"uie canalizata si indreptata catre activitati sportive, copii comunicand mult mai mult cand formeaza o echipa,cand intele$ ca au un scop comun indiferent de reli$ia pe care o im"ratiseaza si de etnia careia ii apartin. Fazele interclase ale campionatelor scolii, concursurile intre scoli, reprezinta pentru acesti elevi cu pro"leme si care sunt selectati in aceste echipe,o intarire a sentimentului ca reprezinta scoala, ca nu sunt numai acei elevi care au pro"leme de disciplina, mereu in conflict cu conducerea scolii si mereu in intrecere cu ceilalti copii care reprezinta ma:oritatea (etnica sau reli$ioasa), care au devieri comportamentale si cu pro"leme familiale, etc.

?nsa rolul familiei, le$atura acesteia cu unitatea de invatamant si cu psiholo$ul scolii, ramane cel mai important mi:loc de lupta impotriva a"andonului scolar. ??. DIDACTICA GENERAL I DIDACTICA SPECIALITII 1. Con%!.tu" d! %u,,i%u"u &urriculum'ul reprezint un concept'chee nu numai 6n tiinele educaiei, dar i 6n cadrul practicilor educaionale contemporane. 5n sens lar$, procesual, se desemneaz prin curriculum ansam"lul proceselor educative i al e4perienelor de 6nvare prin care trece elevul pe durata parcursului su colar. 5n sens restr1ns, curriculum'ul cuprinde ansam"lul acelor documente colare de tip re$lator 6n cadrul crora se consemneaz datele eseniale privind procesele educative i e4perienele de 6nvare pe care coala le ofer elevului. &urriculum'ul a fost propus pentru a sintetiza ansam"lul de ateptri e4primate de coal fa de un t1nr capa"il s rspund e4i$enelor unor realiti 6n schim"are : &apaciti superioare de $1ndire critic i diver$en, 6n msur s'? a:ute pe elevi s utilizeze cunotinele i competenele do"1ndite 6n diferite situaii pro"lem 9otivaia i disponi"ilitatea de a rspunde 6n mod adecvat la schim"are, ca premis a oricrei dezvoltri personale &apaciti de inserie social activ, alturi de un set de atitudini i de valori personalizate, care vor permite elevilor participarea la viaa unei societi deschise i democratice. ;coala i curriculum'ul tre"uie s ofere un cadru coerent i fle4i"il, 6n cooperarea, $1ndirea independent, opinia li"er e4primat, toleran la valorile asumate de fiecare 6n parte s constitue dimensiuni o"li$atorii. 3la"orarea noului &urriculum Naional a urmrit : )decvarea la conte4tul socio'cultural naional 8ermea"ilitatea curriculum'ului fa de evoluiile pe plan internaional &oerena 8ertinene 6n raport cu o"iectivele educaionale @ransparena din punct de vedere al tuturor a$enilor educaionali imolicai )rticularea optim a fazele procesului : proiectare, ela"orare, aplicare, revizuire permanent. Co .on!nt!"! # &urriculum Naional. &adru de referin. 8lanurile cadru de 6nvm1nt 8ro$ramele colare Chiduri, norme metodolo$ice i materiale suport 9anuale alternative. Ci%"u,i"! %u,,i%u"a,! &iclurile curriculare reprezint periodizri ale colaritii $rup1nd mai muli ani de studiu care au 6n comun anumite o"iective (a se vedea ane4a : &iclurile curriculare 6n 6nvm1ntul primar i $imnazial i !"iectivele ciclurilor curriculare). Cu,,i%u"u 2u" nu%"!u 1i %u,,i%u"u 2u" "a d!%i'ia 1%o"ii a) &urriculum nucleu # corespunde numrului minim de ore de la fiecare disciplin o"li$atorie prevzut 6n planurile cadru de 6nvm1nt. +rept consecin, noile pro$rame cuprind o"iective cadru, o"iective de referin, coninuturi i standarde curriculare de performan, o"li$atorii pentru toate colile i elevii, asi$ur1ndu'se astfel e$alitatea anselor. )ceasta reprezint unicul sistem de referin pentru diverse tipuri de evaluri. ") &urriculum'ul la decizia colii acoper diferena dintre curriculum nucleu i numrul mare de ore pe sptm1n. ;coala poate opta pentru una din variantele de &urriculum la decizia colii, respectiv curriculum nucleu

aprofundat, curriculum e4tins i curriculum ela"orat de coal. ;coala are li"ertatea de a propune o ofert foarte variat prin aceea c schema orar a unei clase poate cuprinde toate tipurile de curriculum la decizia colii (de e4emplu &.3. pentru aria curricular 1 - &.N.). pentru aria curricular 2 - &.3./. pentru ariile , % sau %, ( ). A,ii"! %u,,i%u"a,! )ria curricular ofer o viziune multi i D sau interdisciplinar asupra o"iectivelor de studiu. &ele apte arii curriculare sunt : 7im" i comunicare 9atematic i ;tiine ale naturii !m i societate )rte 3ducaie fizic i sport @ehnolo$ii &onsiliere i orientare. P"anu" %ad,u d! En*<&< Ant .,i a, 1i +i na'ia" (ane4a) 8lanul'cadru de 6nvm1nt este un plan de 6nvm1nt $enerativ, care permite colilor i claselor s realizeze scheme orare proprii. )cesta a fost ela"orat pe "aza unor principii : 1. 8rincipiul seleciei i ierarhizrii culturale. &onform acestui principiu, 6n planul cadru de 6nvm1nt s'a optat pentru $ruparea o"iectelor de studiu pe arii curriculare. 2. 8rincipiul funcionalitii vizeaz racordarea diverselor discipline i arii curriculare. 7a v1rstele colare i la psiholo$ia v1rstelor 7a amplificarea i diversificarea domeniilor cunoaterii i ale aciunii umane. . 8rincipiul coerenei # vizeaz caracterul echili"rat al parcursului colar, raporturile procentuale 6ntre ariile curriculare i disciplinele de studiu at1t pe parcursul anului colar c1t i 6n perspectiv. %. 8rincipiul e$alitii anselor # are 6n vedere asi$urarea 6n sistem a dreptului fiecrui elev la o educaie colar comun. )plicarea acestui principiu impune o"li$ativitatea 6nvm1ntului $eneral i asi$urarea ofertei pe trunchi comun (curriculum nucleu ) pentru toi elevii. (. 8rincipiul descentralizrii i al fle4i"ilizrii curriculum'ului are drept consecin 6m"inarea 6n pro$ramul colilor i al claselor a trunchiului comun cu o component a planului de 6nvm1nt aflat la decizia colii. *. 8rincipiul racordrii la social are drept consecin asi$urarea unei le$turi optime 6ntre coal i comunitate, 6ntre coal i cerinele sociale. +e asemenea, crete 6n mod su"stanial implicarea familiilor 6n viaa colii i 6n definirea D controlul pro$ramului colar, precum i a calitii instruciei i educaiei asi$urate de coal. ,. 8rincipiul descon$estionrii # pro$ramul colar al elevilor are drept consecin posi"ilitatea pentru coli i clase de a lucra pe "aza pro$ramului sptm1nal minimal, deoarece performanele colare vor fi concepute 6n raport cu numrul minim de ore pe disciplin. $. O)i!%ti*! %ad,u3 o)i!%ti*! d! ,!f!,in&<3 %o .!t!n&! +!n!,a"!3 %o .!t!n&! -.!%ifi%!3 unit<&i d! %o .!t!n&! 1i %o .!t!n&! En Edu%a&i! Fi'i%< 1i S.o,t. E"a)o,a,!a o)i!%ti*!"o, o.!,a&iona"!. OBIECTI/ CADRU# &onsolidarea deprinderilor motrice de "az i aplicativ'utilitare. OBIECTI/E DE REFERIN: 's'i formeze o inut corporal corect's'i consolideze micrile i deprinderile de "az: mers, sritur, t1r1re, aruncare's manifeste 6n timpul activitii atitudini de cooperare, spirit de echip, de competiie, de fairplaI. OBIECTI/E OPERAIONALE# 's respecte poziia corect pentru comenzile: +repi_ 8e loc_,7a dreapta_, 7a st1n$a_ 's e4ecute e4erciii de mers i aler$are pstr1nd poziia corect. 's e4ecute corect mersul 6n echili"ru pe "ncu. 's se t1re pe su" msu, pe ante"rae i 6n

$enunchi cu 6mpin$erea 6n v1rful picioarelor. 's sar corect peste o"stacole. 's arunce cu min$ea la int fi4. (. O)i!%ti*! d! in-t,ui,! 1i o)i!%ti*! d! .!,fo, an&< En ant,!na !ntu" -.o,ti*. O)i!%ti*! d! .!,fo, anta -.o,ti*a !"iectivele sta"ilite in planul anual de pre$atire tre"uie sa se raporteze in mod specific la performanta si nu la rezultate. /u"liniem ca antrenorii si sportivii detin controlul numai asupra o"iectivelor de performanta, nu si asupra rezultatelor competitiilor. )ntrenorii nu tre"uie niciodata sa isi sta"ileasca o"iective competitionale de $enul casti$area campionatului sau intrarea in finala pe tara. )ceste o"iective nu sunt realiste si aproape sunt sortite esecului. )tat antrenorii cat si sportivii vor fi dezama$iti, desi poate in multe privinte sezonul competitional a fost e4trem de reusit. !"iectivele de performanta permit antrenorilor si sportivilor sa faca reale pro$rese. 8ro$resul este un indicator al succesului si tre"uie rasplatit. /portivii care pierd concursul dar isi im"unatatesc performanta pot fi mandrii de ei pentru ca au pro$resat, in timp ce cei de nivel international sau olimpic care nu reusesc sa casti$e medalii olimpice sau competitii ma:ore sunt etichetati drept ratati. 3ste nedrept sa se impuna sportivilor casti$area unei competitiei sau o"tinerea unei anumite performante care la un moment dat nu poate fi realista. /electionarea intr'o competitie de mare anver$ura chir daca in aparenta nu a casti$at reprezinta un succes ma:or care tre"uie laudat si nu criticat. )ntrenorii tre"uie sa'i a:ute pe sportivi la orice varsta si la orice nivel sa'si sta"ileasca si sa realizeze o"iectivele realiste de performanta. )ceste o"iective vor sporii motivatia si vor mentine entuziasmul pe durata intre$ului sezon competitional. 0. L!%&ia d! !du%a&i! fi'i%< 1i -.o,t Ti.u,i# 1. +up componenta tematic a"ordat: ' cu teme din deprinderi i D sau priceperi motrice ' cu teme din caliti motrice ' mi4te 2. +up felul deprinderilor i D sau priceperilor motrice: ' monosport ' "isport ' polisport . +up etapele 6nvrii deprinderilor i D sau priceperilor motrice: ' de 6nvare ' de consolidare ' de perfecionare ' mi4te %. +up plasamentul 6n structura anului colar: ' de or$anizare (la 6nceput de an i semestre se susin unele pro"e de control) ' curente ' "ilan (ultimele din semestru, e4emplu <demonstrativ<) (. +up locul i condiiile de desfurare: ' 6n aer li"er, condiii atmosferice i climaterice normale ' 6n aer li"er pe timp fri$uros ' 6n interior, condiii normale ' 6n interior pe spaii improvizate (culoar, sal de clas cu "nci) i pe timp fri$uros *. +up numrul de teme a"ordate: ' cu o tem ' cu doua teme ' cu trei teme ' cu patru sau mai multe teme (demonstrative) St,u%tu,a 5n evoluia sa, lecia a avut mai multe structuri: pe patru, trei pri, iar acum lecia pe veri$i. Jeri$ile sunt urmtoarele:

1. !r$anizarea colectivului de elevi: salutul, anunarea temelor, o"servarea echipamentului i aflarea unor a"ateri de la starea normal de sntate 2. 8re$tirea or$anismului pentru efort . 8relucrarea analitic a aparatului locomotor sau influenarea selectiv a aparatului locomotor %. +ezvoltarea sau verificarea calitilor motrice, vitez sau 6ndem1nare (. 5nvarea, consolidarea, perfecionarea sau verificarea deprinderilor i D sau priceperilor motrice *. +ezvoltarea sau verificarea calitilor motrice, for sau rezisten ,. Hevenirea or$anismului dup efort .. )precieri i recomandri: aprecieri privind comportamentul elevilor i recomandri pentru activitatea viitoare independent i salutul. Jeri$ile %, (, * sunt tematice 6n structura actual. 7ecia de 3.F./. ar tre"ui s cuprind o"li$atoriu veri$ile 1, 2, (, ,, .. Jeri$ile destinate calitilor motrice pot lipsi din structur, dac nivelul de dezvoltare al calitilor motrice este optim (e4. 7a verificrile iniiale se constat un nivel corespunztor notei 12 la o calitate motric- de re$ul nu se 6nt1lnesc asemenea situaii concrete).

Pa,ti%u"a,it<&i a"! "!%&i!i d!-f<1u,at! En %ondi&ii -.!%ia"! Pa,ti%u"a,it<&i a"! "!%&i!i d!-f<1u,at! En a!, "i)!,3 .! ti . f,i+u,o/unt incontesta"ile avanta:ele leciei 6n aer li"er fa de cea desfurat 6n interior. 8e timp fri$uros, lecia se desfoar afar dac sunt 6ndeplinite urmtoarele condiii: ' temperatura aerului s nu co"oare su" '12 $rade ' s nu fie precipitaii puternice (ploaie, ninsoare) ' s nu fie v1nt puternic (viteza su" ( metri D secund) ' umiditatea aerului s fie cuprins 6ntre ('*(V ' s nu e4iste ne"ulozitate i poluare a aerului. 8entru a avea eficien lecia, este necesar o pre$tire treptat a elevilor 6n asemenea condiii i s dispun de echipament adecvat. 8ot fi a"ordate teme din toate calitile motrice (mai puin viteza de deplasare dac este zpad i fora 6n re$im de rezisten). +e asemenea pot fi teme din deprinderi sau priceperi motrice pentru consolidare sau perfecionare. Nu se recomand teme de verificare- folosirea procedeelor metodice ver"ale i intuitive de instruire este nesemnificativ 6n conte4tul predominrii e4ersrii de ctre elevi. +urata veri$ilor este varia"il: ' pre$tirea or$anismului pentru efort are o durat mai mare (,'. minute) i tre"uie s fie deose"it de dinamic ' prelucrarea analitic nu se mai constituie 6n veri$ de sine stttoare- unele o"iective ale acestei veri$i se realizeaz parial 6n veri$a 2 sau 6n alte veri$i cu $rupa:e de 2' e4erciii ' aprecierile i recomandrile din finalul leciei tre"uie s fie e4trem de scurte sau s se realizeze 6n spaiul din interior unde s'au echipat elevii. Pa,ti%u"a,it<&i a"! "!%&i!i d!-f<1u,at! En -.a&ii i .,o*i'at! din int!,io,3 .! ti . f,i+u,o/paiile improvizate se 6mpart 6n dou cate$orii: 1. &uloare, coridoare, holuri 2. /li de clas cu "nci, sli de festiviti &erine minimale: 1. &uloarul, holul unde se desfoar lecia s nu ai" le$tur cu alte spaii, sli unde sunt alte activiti. 2. /paiul ales tre"uie s fie la parter, su"sol (6n cazul cldirilor cu eta:e) pentru a nu deran:a activitile din spaiile su"eta:ate . /paiile improvizate tre"uie s ai" dimensiuni rezona"ile %. /unt necesare msuri i$ienice: aerisirea spaiului, aran:area i ter$erea de praf a mo"ilieru' lui<, echipament corespunztor

(. Nu ter"uie folosit mo"ilierul din spaiul respectiv pentru practicarea e4erciiilor fizice- ar fi o deturnare a scopurilor pentru care e4ist mo"ilierul: ta"la este pentru scris, catedra este locul profesorului, etc. +ac am folosi mo"ilierul astfel, aceast modalitate ar fi un ar$ument pentru elev ca s continue practicarea e4erciiilor fizice(rosto$olirea pe catedr, aruncri cu o"iecte 6n ta"l) i 6n a"sena profesorului, mai ales 6n recreaii. 5n aceste lecii se pot a"orda teme din calitile motrice (mai puin viteza de deplasare i rezistena aero") i din unele deprinderi sau priceperi motrice (utilitar aplicative, $imnastica acro"atic i ritmic, unele srituri cu spri:in, elemente din :ocurile sportive cum ar fi pasele, dri"lin$ul. 4. L!%&ia d! ant,!na !nt -.o,ti* D -t,u%tu,< 1i ti.o"o+i! '8artea pre$atitoare '8artea fundamentala '8artea de incheiere *. PRICIPIILE DE INSTRUIRE 6N EDUCAIA FIZIC &ondiii $enerale !r$anizarea i desfurarea oricarui proces instructiv'educativ tre"uie s se realizeze pentru a avea o eficien ma4im, 6n concordan cu anumite cerine, norme, directive, etc. )cestea sunt impuse de comanda social pentru su"sistemul educaiei fizice 6n care are loc procesul intructiv'educativ respectiv. Mnele dintre aceste cerine sunt fundamentale i ele primesc ca atare denumirea i statutul de principii. 8rincipiile se respect, nu se aplic. Hespectarea principiilor 6n totalitatea lor este o necesitate. Nerespectarea doar a unuia, de e4emplu, conduce o"li$atoriu la diminuarea eficienei procesului instructiv' educativ respectiv. 34ista dou principale cate$orii de principii: de instruire i de educaie. +e am"ele cate$orii se ocupa, 6n sens de analiza i interpretare, peda$o$ia, metodica revine cu informaii asupra principiilor de instruire. +e ce` 8entru c instruirea la educaie fizic are foarte multe +iferene specifice, fenomen neinteles de foarte multi factori care decid soarta acestui domeniu, factori fr pre$tire corespunzatoare de specialitate. educaia are aceleai principii, se realizeaz asemanator pentru toate disciplinele de 6nvm1nt sau pentru toate formele de activitate de tanara $eneratie sau cu alta cate$orie de populatie. 6n literatura de specialitate intalnim formularile: principii de 6nvm1nt, sau principii didactice. ?n cele din urma ne vom referi doar la principiile clasice de instruire recunoscute i tratate de toti specialistii 6n domeniu. 1. P,in%i.iu" .a,ti%i.<,ii %on1ti!nt! 1i a%ti*! &onform denumirii, acest pincipiu implica dou laturi:participarea constienta i participarea activa. Hespectarea acestui principiu presupune indeplinirea urmtoarelor cerine principale: ' 6nele$erea corecta i aprofundata a o"iectivelor specifice procesului de practicare a e4erciiilor fizice. /u"iecii, in+iferen de su"sistemul educaiei fizice, tre"uie sa fie constientizati de cel care conduce instruirea privind efectele practicrii sistematice a e4erciiilor fzice asupra or$anismului, necesitatea unei anumite dozari a efortului 6n funcie de particularitatile i o"iectivele urmarite, corelatie corecta intre stimul i efect, necesitatea unei succesiuni de mi:loace chiar dac uneel ditre ele nu sunt i atractive. ' 6nele$erea clara i memorarea structurii, actelor i aciunilor motrice, concomitent cu memorarea sau retinerea acestui mecanism. +e aceea, este foarte important cum este transmis ceea ce tre"uie 6nvat, cum este ordonat (pro$rama) materialul respectiv i accesi"il pentru su"ieci i dac are i i se prezinta i valente formative. ' 9anifestarea unei atitudini responsa"ile a su"iecilor pentru 6nsuirea materialului predat. Foarte important este GactivismulF su"iecilor, constiinciozitatea lor 6n e4ecutarea actelor i aciunilor motrice dar cu o e4ecuie constienta i nu mecanica. ?n acelasi sens, su"iecii tre"uie sa manifeste initiativa, sa ai"a autonomie 6n ale$erea unor solutii, sa adapteze al propriile particularitati ceea ce se preda. Formarea capacitii su"iecilor de apreciere o"iectiva a propriului randament.

3ste vor"a de capacitatea de apreciere corecta a propriilor e4ecutii i rezultate, adic capacitatea de autoapreciere o"iectiva. 8ropriile e4ecutii i rezultate nu tre"uie nici supraapreciate, dar nici su"apreciate. 6n e4plicrea i :ustificarea succeselor i insucceselor nu tre"uie sa se faca apel la ar$umente de ordin relatic su"ieciv (calitatea ar"itra:ului, comportamentul spectatorilor, calitatea instalatilor, materialelor sau a "azei sportive, lipsa de fair'plaI din partea adversarilor, etc. $. P,in%i.iu" intuiti!i )cest principiu su"liniaza rolul pe care il are 6n treapta senzorila adic primul sistem de semnalizare 6n cunoasterea umana. ?n educaia fizic, indiferent de v1rsta su"iecilor, principiul este fundamental. 7a v1rste mai mici rolul sau este i mai important, deoarece nu este inca "ine pusa la punct treapta lo$ica a cunoasterii i se mer$e pe compensare. ?n educaa fizic, indiferent de su"sistemul sau, principiul intuitiei presupune stimularea a cat ami multi analizatori, pentru a se forma o ima$ine cat mai "una despre ceea ce se invata. 8entru stimularea principalilor analizatori specifici treptei intai de semnalizare se folosesc i 6n educaia fizic cele trei modalitati clasice de instruire: a) demonstratia ( sau demonstrarea) celor ce urmeaza sa fie 6nvate") prezentarea unor materiale care redau ima$ine celor ce tre"uie 6nvate (planse, schite, diapozitive, filme, casete video, etc.)c) o"servarea e4ecuiei altor su"ieci, din acelasi $rup sau din alte $rupuri. 8entru respectarea princpiului intuitiei se impun cel putin urmtoarele dou cerine: ' urmrirea celor prezentate (prin demonstratie sau prn materiale intuitive) sa fie posi"ila, la nivel optimal, tuturor su"iecilor cu care se desfoara activitatea, ceea ce vizeaz i plasamentul celui care demonstreaza sau al materialelor folosite' sa nu fie folosite a"uziv modalitati prin care se stimuleaza orimul sistem de semnalizare. (. P,in%i.iu" a%%!-a)i"itatii /u"liniaza necesitatea desfurarii educaiei fizice 6n funtie de particularitatile su"iecilor (mai ales c v1rsta, se4 i nivel de pre$tire). )ccesa"ilitatea nu inseamna a fi impuse cerine de coninut i metodica or$anizatorice la nivelul posi"ilitilor minime ale su"iecilor din $rupul respectiv. ?n conformitate cu acest principiu al accesa"ilitatii sunt necesare urmtoarele aciuni ale celui are conduce instruirea: ' selecionarea cu atenie a stimulilor, a e4erciiilor fizice cu precadere' sta"ilirea unei doze corespunzatoare a efortului' folosirea unor re$ulatori metodici pentru a accelera procesul de instruire a unor acte i aciuni motrice de catre su"ieci' adaptarea metodelor i procedeelor de instruire la nivelul de6nele$ere i dezvoltare psihic' motric a su"iecilor. 8entru respectarea acestui principiu se impun urmtoarele cerine: a) sta"ilirea unui ritm adecvat de lucru, 6n funcie de reactia su"iecilor la stimuli. ") Necesitatea cunosterii permanente a su"iecilor cuprinsi 6n procesul de practicare a e4erciiilor fizice. c) Necesitatea cunoasterii i aplicarii celor trei re$uli clasice ale practicrii didactice, care se re$asesc i 6n cazul altor principii de instruire: T,!%!,!a d! "a u-o, "a +,!u3 En care functioneaza prioritar criteriul fortei necesare pentru efectuarea actelor motrice T,!%!,!a d! "a 1i ."u "a %o ."!C3 En care functioneaza prioritar criteriul indemanarii necesare pentru efectuarea actelor motrice, aciunilor motrice. T,!%!,!a d! "a %uno-%ut "a n!%uno-%ut3 adic de la elemente de:a 6nsuite la altele noi, care sa se "azeze pe cele 6nsuite de catre su"ieci. 0. P,in%i.iu" -i-t! ati'a,ii 1i %ontinuitatii )cest principiu are mare importanta mai ales pentru ela"orarea corecta i eficienta a lelementelor de planificare a activitii de educaie fizic.

8rincipalele cerine necesare pentru respectarea acestui principiu sunt urmtoarele: ' materialul de 6nvat tre"uie sa fie $rupat, ordonat i pro$ramat 6n concordanta cu lo$ica interna pe care o impune fiecare componenta a modelului de educaie fizic. 5ntotdeauna materialul nou predat tre"uie sa spri:ine pe cel 6nsuit de su"ieci 6n activitatea anterioara i sa pre$ateasca pe cel care va fi predat 6n activitatea care urmeaza. ' &oninutul procesului de insstruire tre"uie sa fie astfel pro$ramat 6nc1t sa se asi$ure o le$tura lo$ica nu numai intre lecii sau alte forme de or$anizare, ci i intre etapele de pre$tire (trimestre, semestre, sezoane, etc.), sau intre anii de pre$tire, ciclurile de 6nvm1nt, etc., 6n ordinea lor crescanda. ' 8articiparea ritmica a su"iecilor la procesul de instruire. ?ntreruperile, deci a"sentele de la pre$tire produc pertur"ari 6n 6nsuirea materialului predat. 4. P,in%i.iu" "!+a,ii in-t,ui,ii d! %!,in&!"! a%ti*it<&ii .,a%ti%! )cest principiu su"liniaza faptul de a nu transforma instruirea 6n scop de ine, adic de a nu 6nsui su"iecii unele elemente de coninut doar de dra$ul instruirii. @ot ceea ce se 6nsueste, sau aproape tot, tre"uie valorificat 6n via, 6n activiti practice sau special'competitive. +eprinderile i priceperile motrice care se invata tre"uie sa fie transfera"ile 6n activitile practice de timp li"er dsu special or$anizate, sa ai"a valoare practica, sa poata fi folosite ori de cate ori este nevoie. +e aceea 6n educaia fizic una din componentele modelului structural este capacitatea de $eneralizare, deci de aplicare 6n condiii variate, a ceea ce a fost 6nsuit 6n procesul de instruire. )ceasta capacitate de $eneralizare se dezvolta folosindu'se c principale mi:loace :ocurile sprtive "ilaterale, parcursurile sau traseele aplcative, unele :ocuri de micare. 8. P,in%i.iu" En-u1i,ii t! !ini%! &erinele pe care le implic respectarea acestui principiu sunt urmtoarele: a) asi$urarea unui numr eficient de repetri a aciunilor motrice, ata 6n fiecare lecie, dar i 6n timp, intr'o succesiune de lecii sau alte forme de or$anizatorice. Numai printr'un numr mare de repetari se pot realiza o"iectivele sta"ilite pe planul dezvoltrii fizice, al im"unatatirii indicilor calitilor motrice sau al 6nsuirii priceperii motrice. ") ?ntr'o perioada scurt de timp s nu se por$rameze i sa se incerce 6nsuirea unui volum prea mare din materialul 6nvat. +eci, este prefera"il sa se 6nsueasc mai multor elemente, care nu poate fi facut temeinic din cauza perioadei scurte de timp. c) 8entru cunoaterea permanent a nivelului de 6nsuire a materialului predat, deci indirect i a calitii predrii, tre"uie c 6n mod ritmic s se fac verificarea pre$tirii su"iecilor prin pro"e de control, inclusiv concursuri sau competiii sportive. ,. P,in%i.ii"! ant,!na !ntu"ui -.o,ti* 8ornind de la premisa ca antrenamentul sportiv este inainte de toate un proces didactic cu implicatii multiple, este necesara diferentierea principiilor antrenamentului sportiv in doua cate$orii: ' principii $enerale si ' principii specifice. P,in%i.ii +!n!,a"! 8rincipiile $enerale sunt denumite ca atare deoarece se intalnesc in toate $enurile de activitate sociala, indeose"i in sfera educationala. )ceste principii surprind si sintetizeaza realitatea comple4a a antrenamentului sportiv, din punct de vedere al procesului peda$o$ic prin care se prepara performanta sportiva. 8rincipiile antrenamentului sportiv pot fi formulate dupa o anumita ta4onomie a criteriilor, care sa porneasca de la aspectele cele mai $enerale ale activitatii sportive si de la o"iectivele ei, pentru a continua cu continutul, metodele si strate$iile adecvate. )sadar, aceasta ta4onomie propusa cuprinde patru cate$orii de principii: a. pricipii privind orientarea pre$atirii si dezvoltarii multilaterale a personalitatii si inte$rarea socio' profesionala a sportivului, eficienta ma4ima si economicitatea, ca si complementaritatea teoriei cu practica". principii privind o"iectivele: ma4imalizarea capacitatii de performanta, dezvoltarea aptitudinilor motrice, co$nitive, afective si emotionale, controlul, o"iectivarea si evaluarea activitatii si cola"orarii dintre antrenor, sportiv si colectivul de asistenta stiintificac. principii privind continutul: interdisciplinaritatea, rationalizarea si operationalizarea-

principii metodico'strate$ice: individualizarea, constientizarea, motivatia si efortul voluntar, accesi"ilitatea, interactiunea mi:loacelor ver"ale cu cele never"ale, suprainvatarea, modelarea, simularea, specializarea si autore$larea sportivului. P,in%i.ii -.!%ifi%! ?n aceasta cate$orie se includ principiile care actioneaza preponderent in antrenamentul sportiv si care sunt utilizate si in alte activitati, $eneratoare de alte tipuri de performante ("alet, muzica, circ etc.). 8rincipiile specifice sunt de esenta "iolo$ica pentru ca practica antrenamentului implica inainte de toate cunoasterea si respectarea le$ilor care $uverneza procesele de adaptare (a or$anismelor vii la e4citatii e4terioare repetate care se manifesta su" forma solicitarilor fizice). )plicarea le$ilor $enerale ale adaptarii la aspectele specifice antrenamentului sportiv a permis formularea principiilor lui "iolo$ice. P,in%i.iu" %ontinuitatii 3videntierea acestui principiu s'a impus pe masura e4tinderii competitiilor sportive si mai cu seama datorita esalonarii lor pe intre$ul an calendaristic. )stfel, caracterul ciclic al pre$atirii a fost inlocuit cu cel continuu. Mnii autori, evoca inca principiul ciclicitatii in acceptiunea de repetare in timp a concursului si a pre$atirii, dar viata sportiva internationala a impus corelarea intre pre$atire si concurs, adica continuitatea pre$atirii ce lea$a si conditioneaza concursul urmator. 9arirea frecventei concursurilor sportive, sporirea dificultatilor acestora au determinat cresterea rolului procesului peda$o$ic al antrenamentului sportiv, ameliorandu'i efectele, indeose"i pe plan "iolo$ic. )ltitudinea performantei sportive a depins tot mai mult de nivelul calitatilor motrice innascute si do"andite ale sportivilor, de numarul deprinderilor motrice, concretizate in elementele si procedeele tehnico'tactice cele mai eficiente. )cest aspect se urmareste in cadrul lectiilor de antrenament sau, mai "ine zis, in suita lectiilor care compun un ciclu saptamanal, o etapa, o perioada cu ciclu anual de pre$atire. +eci, necesitatea realizarii unei succesiuni permanente a lectiilor de antrenament a izvorat din cunoasterea le$ilor "io'psiho'peda$o$ice de formare a deprinderilor motrice si de dezvoltare a calitatilor motrice ale sportivilor. /chim"arile comple4e survenite in or$anism su" influenta e4ercitiilor fizice, a mi:loacelor antrenamentului au un caracter fizic si se mentin un timp limitat. 8ornind de la ideea fundamentata stiintific, conform careia mecanismul formarii si perfectionarii deprinderilor motrice, ca si dezvoltarea calitatilor motrice se conduc dupa re$ulile temporare refle4e, este indispensa"il sa se asi$ure continuitatea antrenamentului sportiv. 8erfectionarile morfofunctionale caracteristice sportivilor nu sunt casti$ate pentru totdeauna, ci reprezinta modificari reversi"ile, tocmai datorita capacitatii or$anismului de a se adapta mereu la conditiile de mediu in continua miscare. +aca efortul nu se mai repeta se creaza o situatie diferita de cea precedenta si or$anismul va reactiona in conformitate cu noile cerinte. ?n a"senta e4ercitiilor care au determinat si intretinut perfectionarile caracteristice antrenamentului, or$anele si sistemele corpului se adapteaza la noile conditii, capacitatea functionala, structura si dimensiunile lor reducandu'se pana la nivelul solicitarii noi, mai scazute, la care sunt supuse. 8ractica sportiva si cercetarea stiintifica au demonstrat ca perfectionarile do"andite prin antrenament se pierd intr'un timp de '% ori mai scurt decat cel necesar o"tinerii lor. ?nvolutia survine chiar si in cazul in care nu se intrerupe antrenamentul, dar scade intensitatea efortului in raport cu cea din etapa precedenta. /uprimarea "rusca a eforturilor de catre sportivii de performanta o"li$a or$anismul acestora sa treaca rapid intr'o situatie complet noua care impune o solicitare atat de mare a mecanismelor de adaptare, incat adesea pot surveni tul"urari sau im"olnaviri. &ercetarea stiintifica fundamentala, cea aplicativa, e4perienta marilor antrenori demonstraza necesitatea o"iectiva a aplicarii cu strictete a principiului continuitatii, ca o conditie fundamentala a perfomantei de talie mondiala. P,in%i.iu" -o"i%ita,i"o, o.ti ! -i a %,!-t!,ii in t,!.t! a !fo,tu,i"o, @ranspunerea in practica a principiului continuitatii presupune si instituirea unui re$im permanent de activitate a sportivului si realizarea unui numar suficient de repetari ale mi:loacelor de antrenament. ?n scopul cresterii nivelului de pre$atire a sportivului este necesar ca, pe fondul asi$urarii continuitatii activitatii sale, antrenorul si sportivul sa modifice treptat continutul e4ercitiilor si mi:loacelor de antrenament. +ialectica performantei sportive consta in cresterea treptata a eforturilor in antrenament, pana la atin$erea nivelurilor ma4ime, permanent modifica"ile. )ceasta crestere a eforturilor se "azeaza pe dezvoltarea capacitatii functionale a or$anismului omenesc, pe puterea lui de adaptare la mediul incon:urator.

d.

&ercetarile stiintifice au aratat ca, in cazul in care oir$anismul este supus unui e4citant care creste dintr'o data, dincolo de limita, se produce o sla"ire a reactiei, o inhi"itie (abinhi"itie supraliminarabb sau abinhi"itie de protectiebb). )stfel, la un efort sla" de volum, intensitate, durata sau structura (sau toate la un loc), or$anismul sportivului raspunde corespunzator, cu o cheltuila de ener$ie redusa. 8e masura ce intensitatea e4citantului creste, adica parametrii efortului din antrenamente isi maresc valorile, se amplifica si cantitatea de ener$ie pe care sportivul o cheltuieste pentru a raspunde adecvat. ?n momentul in care antrenorul amplifica in mod e4a$erat efortul si nu primeste un raspuns corespunzator din partea sportivului, inseamna ca s'a depasit $radul de pre$atire al acestuia. 7a efortul nou, supramarit, el nu se mai poate adapta, iar eforturile mari de vointa depuse pentru a respecta totusi indicatiile il e4pun la o epuizare sau la supraantrenament. ?n cazul in care or$anismele se adapteaza in mod pro$resiv la e4citanti din ce in ce mai puternici, pot suporta o e4citatie anterior supraputernica (o solicitare neo"isnuita pentru or$anismul sportivului) astfel ca e4citantii (antrenamentul) care provocau mai inainte aparitia inhi"itiei supraliminare devin accesi"ili, acestia actionand intocmai ca un e4citant puternic sau mediu. 8rin urmare, antrenamentul ideal este cel care inre$istreaza indici superiori cantitativi si calitativi, atin$and valori si solicitand or$anismul pana la abrefuzbb. ! conditie de "aza a perfectionarii or$anismului la efort o constituie evitarea aparitiei fenomenului de o"isnuinta sau de acomodare. )ceasta se realizeaza prin respectarea abprincipiului cresterii in trepte a efortuluibb. )cest principiu preconizeaza cresterea $radului de solicitare a or$anismului prin intensificarea efortului cand se utilizeaza aceleasi mi:loace sau prin schim"area acestora, or$anismul reactionand mai puternic la e4citanti cu care nu este o"isnuit. P,in%i.iu" .,io,itatii !fo,tu"ui -.!%ifi% %o .!titiona" Heactiile de adaptare la diferite e4ercitii mai au inca o caracteristica principala si anume specificitatea lor. Haspunsul or$anismului nu este acelasi la toate solicitarile. ?n functie de particularitatile fiecarui e4citant unele or$ane sunt solicitate mai mult, altele mai putin. Faptul ca $radul de perfectionare morfofunctionala a or$anismului conditioneaza nivelul performantelor sportive si ca aceste perfectionari depind de efortul depus in antrenamente duc in mod necesar la concluzia ca o"tinerea celor mai inalte performante este posi"ila numai daca solicitarile din antrenament respecta specificul efortului competitional. )vand in vedere faptul ca, in practica sportiva rezistenta, forta si viteza nu e4ista ca atare, ci numai ca forme concrete de manifestare si ca specificitatea ma4ima a acestora este cea din timpul competitiei, rezulta ca unul dintre mi:loacele otime de antrenament il constituie concursul. +e altfel, metodica actuala acorda o pondere tot mai mare concursurilor ca mi:loc de pre$atire pentru performante. Lo%u" .,!+ati,ii fi'i%! u"ti"at!,a"! in ant,!na !ntu" -.o,ti*i"o, d, a,! .!,fo, anta Numerosi autori romani si straini considera pre$atirea fizica multilaterala ca un principiu de "aza al antrenamentului sportiv. 8otrivit acestui principiu, orice sportiv, indiferent de disciplina practicata, tre"uie sa acorde o atentie deose"ita dezvoltarii celor patru calitati fizice de "aza (forta, viteza, rezistenta si indemanare) daca doreste sa o"tina performante de inalt nivel. )cest principiu mai poate fi mentinut in antrenamentul actualilor sportivi de mare performanta numai daca se constata ca sunt inca vala"ile cele doua teze fundamentale si anume: a. pre$atirea fizica multilaterala este o conditie a o"tinerii rezultatelor inalte si ". antrenarea unei calitati motrice se reflecta pozitiv asupra celorlalte calitati. Jerificarea primei teze s'a facut prin cercetarea particularitatilor morfofunctionale si motrice ale campionilor actuali din diferite ramuri de sport. +in astfel de cercetari a reiesit ca dezvoltarea fizica multilaterala nu este o conditie a o"tinerii performantelor ridicate in sporturile al caror efort competitional necesita o sin$ura cale de eli"erare a ener$iei. )stfel, pro"lema pre$atirii fizice multilaterale in sportul de inalta performanta actual tre"uie privita intr'un mod diferit decat in deceniile anterioare. 8re$atirea fizica multilaterala nu mai poate fi considerata ca o conditie a o"tinerii performantelor inalte la toate disciplinele sportive, deoarece, marii campioni din sporturile ale caror efort competitional impune numai efort aero" sau anaero" nu sunt multilateral, ci unilateral dezvoltati, avand perfectionate doar or$anele, calitatile motrice si capacitatea de efort specifice cerintelor competitionale. +e asemenea nu e4ista dovezi ale transferarii efectelor pozitive do"andite in or$anele si sistemele solicitate in antrenament si la or$anele si sistemele care nu au fost solicitate in antrenamentul respectiv. Nici pro$resul

o"tinut intr'o calitate motrica nu se reflecta pozitiv asupra altei calitati motrice daca miscarile acesteia nu an$reneaza in lucru aceleasi fi"re musculare si aceleasi or$ane ca si calitatea care a fost antrenata. 34ista insa numeroase dovezi ca antrenamentul care determina mari perfectionari functionale, structurale si dimensionale in or$anele limitative ale unei cai de eli"erare a ener$iei poate sa influenteze ne$ativ or$anele care conditioneaza eli"erarea de ener$ie pe cealalta cale. /e poate afirma ca sportivii de mare performanta din disciplinele si pro"ele al caror efort competitional se "azeaza pe o sin$ura cale de eli"erare a ener$iei, iar din punct de vedere motric rezultatele au ca factor limitativ o sin$ura calitate pre$atirea fizica multilaterala este contraindicata, nefavorizand o"tinerea performantelor ma4ime, putand chiar sa franeze realizarea lor. &and efortul competitional are caracter mi4t si cerintele tehnico'tactice necesita mai multe calitati motrice, antrenamentul fizic tre"uie sa fie multilateral. ?n ceea ce priveste pre$atirea fizica multilaterala in antrenamentul copiilor si :uniorilor, teoretic consideratiile care pledeaza pentru specificitatea efortului in antrenament nu isi pierd vala"ilitatea nici la aceste perioade de varsta. Con%"u'i! # /e considera ca intele$erea si aplicarea principiilor antrenamentului sportiv au o insemnatate hotarartoare in o"tinerea si mentinerea performantelor sportive la nivel inalt. )ceste principii alcatuiesc punctul de plecare al teoriei si practicii antrenamentului sportiv modern. F. 5!tod!"! d! in*ata ant 9etoda didactica este drumul care duce la realizarea o"iectivelor propuse. 9etodele in 3F/ constituie un sistem: de instruire propriu'zisa, de educatie, de corectare a $reselilor de e4ecutie, de verificare, apreciere si notare, de refacere a capacitatii de efort. 5!tod!"! d! in-t,ui,! Mrmaresc urmatoarele o"iective: dezvoltarea calitatilor motrice- formarea deprinderilor si priceperilor motrice- influentarea indicilor de dezvoltare fizica- formarea capacitatii de autonomie si practicare independenta a e4ercitiilor fizice- insusirea cunostintelor teoretice de specialitate. &ate$orii: 1. Jer"ale 2. ?ntuitive . 8ractica 1. 5!tod!"! *!,)a"! sunt: 1.1 34punerea ver"ala cu procedeele metodice: 8ovestirea: eficienta la cls. ?'?J (tre"uie sa fie plastica si su$estiva si "azata pe elementele cunoscute de su"iecti). 34plicatia: mult utilizata la elevii de peste 12 ani (tre"uie sa fie clara, lo$ica, concisa si oportuna). 8rele$erea: folosita in invatamantul superior si la clasele cu profil de 3F/ (este necesara o ar$umentare stiintifica si terminolo$ie corespunzatoare). 1.2 &onversatia: dialo$ul permanent intre profesor si elev numai pe pro"leme specifice instruirii (e4emplu: conversatia se poate purta pe pro"lemele o"iectivelor instruirii, criteriilor de evaluare, cauzelor $reselilor de e4ecutie). 1. Krainstormin$: urmareste participarea activa si creatoare a elevului in dezvoltarea unor pro"leme de instruire. /e admit orice fel de pareri, afirmatii cu conditia ar$umentarilor. +upa dez"aterea initiala, peste un timp se cunosc din nou pareri si afirmatii, iar $rupul de specialisti decid asupra solutiilor optime. 1.% /tudii individuale: tre"uie indrumat de profesor si se realizeaza pe "aza surselor "i"lio$rafice semnificative. $. 5!tod! intuiti*! Mrmaresc formarea unor reprezentari clare a ceea ce urmeaza sa invete. 2.1 +emonstratia: Nemi:locita # realizata de profesor 9i:locita # realizata de un elev cu e4perienta in pro"lema. 2.2 Folosirea de materiale icono$rafice. /e utilizeaza:

&and demonstratia nu poate fi realizata la un nivel de GmodelF

&a un mi:loc de intarire a efectelor demonstratiei- se folosesc materiale clasice (planse, scheme $rafice) sau moderne (diapozitive, casete video) 2. !"servarea e4ecutiei altor su"iecti @re"uie diri:ata de profesor pe "aza unei tematici de o"servare- se poate o"serva diri:at e4ecutia unor cole$i atat in orele de instruire dar si in concursuri. 34emplu: aspecte pozitive, ne$ative din e4ecutiile practice. (. 5!toda .,a%ti%a .1 34ersarea pentru formarea deprinderilor si priceperilor motrice +aca celelalte forme de e4ersare depind de multe varia"ile, aceasta e4ersare depinde prioritar de profesionalismul specialistului 34ersarea unei sin$ure deprinderi sau priceperi motrice, de re$ula se incepe $lo"al si apoi, daca este cazul se e4erseaza si analitic (partial) 34ersarea mai multor deprinderi sau priceperi motrice se realizeaza prin le$area a doua sau mai multor deprinderiDpriceperi motrice in variante diferite. .2 34ersarea pentru optimizarea dezvoltarii fizice /e realizeaza in special in veri$a a ???'a de optimizare a dezvoltarii fizice si pe parcursul altor veri$i- se e4erseaza comple4e formate din *'. e4ercitii li"ere cu o"iecte (min$i, "astoane, corzi, esarfe) sau cu partener. 34ercitiile sunt in 2,% sau . timpi, se adreseaza tuturor se$mentelor corpului si se aplica dupa re$ula Gde sus in :osF. ?n alte veri$i se actioneaza prin $rupare de 2' e4ercitii. )ceasta e4ersare este utilizata si in celelalte forme de or$anizare a practicarii e4ercitiilor fizice. . 34ersarea pentru dezvoltarea calitatilor motrice ). Jiteza # procedee metodice: a) efectuarea actelor si actiunilor motrice in tempouri ma4imale- este cel mai frecvent procedeu folosit, se utilizeaza conditii normale de lucru. 34emplu: aler$are pe teren plat cu echipament re$ulamentar ") efectuarea in tempouri suprama4imale, folosindu'se conditii usurate de lucru. 34: aler$are Gla valeF pe o panta usor inclinata c) efectuarea in tempouri su"ma4imale, folosindu'se conditii in$reunate de lucru. 34: aler$area Gla dealF pe o panta usor inclinata d) efectuarea in tempouri alternative, tempouri imprimante de factori e4terni K. ?ndemanarea # procedee metodice 3fectuarea actelor si actiunilor motrice: a) in conditii constante, printr'o repetare multipla si timp indelun$at") in conditii comple4e, prin cresterea dificultatilor de e4ecutie. 34: e4ecutie cu se$mentul corporal neindemanatic c) in conditii varia"ile, care sa preintampine orice situatie viitoare posi"ila. 34: e4ersare in salile cu luminozitate diferita &. Hezistenta ' 8rocedee metodice a) "azate pe variatia volumului efortului fizic: ' procedeul eforturilor uniforme (intensitatea se mentine, volumul creste) ' procedeul eforturilor repetate (intensitatea se mentine, creste nr de repetari) ") "azate pe variatia intensitatii efortului fizic: ' procedeul eforturilor varia"ile(volumul constant, intensitatea varia"ila) ' procedeul eforturilor pro$resive(volumul se mentine, intensitatea creste) c) procedeul metodic Gcu intervaleF care se "azeaza atat pe variatia volumului cat si a intensitatii efortului fizic +. Forta ' 8rocedee metodice a) procedeul cu $reutati ' cresterea continua a incarcaturii' cresterea si descresterea continua a incarcaturii-

' variante metodice in trepte: *2V ' *2V-*(V ' *(V-,2V',2V' variante metodice in val: *2V',2V'*2V',2V'*%V ") procedeul in circuit: e4ercitiile sunt efectuate frontal sau pe $rupe, tre"uie sa fie simple, cunoscute- circuitele, dupa numarul de e4ercitii sunt: scurte(%'* e4ercitii), medii(.'0 e4ercitii), lun$i(12'12 e4ercitii)c) procedeul izometric: la varste mai mari dupa 1%'1( ani(pentru dezvoltarea masei musculare) d) procedeuri 8oUer'@rainin$:pentru forta e4ploziva-se utilizeaza e4ercitii cu haltere, cu min$i medicinale, e4ercitii acro"atice. e) procedeul contractiilor musculare izometrice si rapide, pentru dezvoltarea fortei e4plozivef) procedeul eforturilor repetate pana la refuz: se util. incarcaturi de ('%2V .% 34ersarea pentru formarea capacitatii de or$anizare .( 34ersarea pentru formarea capacitatii de practicare autonoma a e4ercitiilor fizice(dupa ce elevul stapaneste variante de incalzire, revenire pentru efort-cu suprave$herea profesorului elevul opteaza pentru una dintre variante) .* 34ersarea pentru formarea capacitatii de practicare independenta a e4ercitiului fizic(se realizeaza tot in procesul instructiv'educativ "ilateral). @. 5iG"oa%!"! d! in*ata ant &ate$orii de mi:loace: I. 5iG"oa%! -.!%ifi%! # incluse direct in procesul de e4ersare practica 34ercitiul fizic: este mi:locul specific de "aza pentru atin$erea o"iectivelor propuse- este un act motric special si specializat si se mai numeste $est motric- tre"uie realizat intr'un mod stiintific pentru o"tinerea eficientei &ontinutul e4ercitiului fizic depinde de: scopul in care este realizat si finalitatea realizata- intre aceste elemente treuie sa fie corespondenta. 3senta continutului e4ercitiului fizic inseamna: efortul fizic, efortul psihic si miscarile corpului sau ale se$mentelor. &ontinutul se apreciaza prin influentele asupra or$anizarii elevilor. Forma e4. fizic reprezinta modul particular in care se succed miscarile componente ale fiecarui e4ercitiu precum si le$aturile intre acestea de'alun$ul efectuarii actiunii motrice de "aza. Helatia dintre continut si forma este de tip dialectic, continutul are rol determinant iar forma ca element de le$atura intre scop si finalitate, este dependenta de continut. Niciodata forma nu poate determina esential continutul, dar poate avea influente active asupra acestuia. 34: la saritura in inaltime, noile procedee tehnice de e4ecutie (roso$olirea ventrala, dorsala), e4presia formei, influenteaza pozitiv performantele motrice. 9entinerea unei forme de e4ecutie tehnica depasite, ce nu mai corespunde noului continut, este un aspect numit GformalismF. &lasificari: ' dupa criteriul anatomic: e4. fizic pentru intre$ul corp sau pt. se$mente ' dupa pozitia elevului fata de aparatele la care lucreaza ' dupa calitatile motrice pe care le dezvolta ' dupa tipul deprinderilor motrice care se invata ' dupa caracterul succesiunii miscarilor componente (e4ercitii ciclice, aciclice, mi4te) ' dupa intensitatea efortului fizic (e4ercitii fizice suprama4imale, su"ma4imale, de intensitate medie, mica) ' dupa natura contractiei musculare (e4. dinamice, statice, mi4te). 2. )paratura de specialitate )paratura prin calitate si cantitate influenteaza eficienta practicarii e4 fizice, contri"uie la det. valorilor densitatii motrice, asi$urand valori functionale deose"ite. )paratura este implicata nemi:locit in practicarea ma:oritatii e4ercitiilor fizice- e4ceptie fac e4. fizice li"ere, unele e4. fizice in perechi sau cu partener. &ate$orii: a) instalatii (porti, panouri, "ara fi4a)") aparate si materiale (min$i, scara fi4a, saltele, "anci) .9i:loace si masuri de refacere a capacitatii de effort

Hefacerea capacitatii de effort este o necesitate, mult mai importanta in sport fata de educatie fizica. Forme de refacere: a) refacerea pe parcursul activitatii # se realizeaza prin pauzele intre e4ercitii, pauze active si pasive- in activitatea competitionala, refacerea se asi$ura prin schim"area competitorilor intre fazele de atac si aparare si prin pauzele dintre reprize") refacerea dupa incheierea activitatii # se realizeaza prin dus cald, miscari de rela4are musculara, masa:- se realizeaza practic in activitatea din sportul de performanta, unde e4ista clu"uri sportive cu posi"ilitati financiare. II. 5iG"oa%! n!-.!%ifi%! 1. &onditii i$ienice: a) i$iena individuala: ' deprinderi si o"isnuinte privind e4hipamentul sportiv - re$uli de e4ecutare a efortului fizic - re$uli precise de alimentatie, raportul dintre efort si odihna ") i$iena "azelor sportive: ' respectarea unor re$uli de tip er$onomic si ecolo$ic in confectionarea sau construirea "azelor sportive ' folosirea corecta, civilizata a "azelor sportive 2. Factori naturali de calire: apa, aerul, soarele # sunt principalii factori implicati in calirea or$anismului. 34punerea rationala a corpului la soare, im"inata cu practicarea e4ercitiilor fizice in aer curat si cu folosirea procedeelor de frictionari cu apa, "ai de apa, constituie modalitatea metodolo$ica cea mai eficienta. !"iectivele prioritare sunt: calirea or$anismului- sporirea rezistentei fata de diferiti micro"i si "oliadaptarea la intemperiile naturale- o"tinerea unui randament sporit in orice activitate. 9i:loace nespecifice din domeniul audio'vizual si informatiei: diafilme, diapozitive, casetofon, casete video, planse, retroproiector, calculator etc, utilizate cu precadere in activitatea sportiva de performanta. %. 9i:loace nespecifice din domeniul medical, de investi$are: spirometru, taliometru, cantar, dinamometru etc, care se folosesc atat in 3F cat si pentru performanta. (. 9i:loace nespecifice imprumutate din alte laturi ale educatiei $enerale 8entru a contri"ui la o educatie inte$rala a celor care practica sistematic si stiintific e4. fizice, este nevoie de adaptarea in activitatile specifice a unor mi:loace din: ' educatia intelectuala (studierea lucrarilor de specialitate si a celor literare, artistice cu su"iecte din domeniul sportiv) ' educatia estetica (muzica) ' educatia morala (respectarea unor prevederi re$ulamentare si lo$ice de comportament in activitatea cotidiana si cometitionala) ' educatia tehnico'profesionala (indeplinirea unor norme, "aremuri, pe "aza unor cunostinte sau calitati specifice fiecarei activitati) 12. 9i:loacele de antrenament, mi:loacele competiionale, mi:loacele de refacere. 5iG"oa%! d! ,!fa%!,! # 9i:loace care accelereaza refacerea neuro'psihica cuprind : ' psihoterapice ' acupunctura, acupresura, masa:ul refle4 ' o4i$enarea naturala siDsau artificiala ' aeroionizarea ne$ativa naturala siDsau artificiala ' hidroterapia calda (dus, cada'"azin, in care se pot adau$a plante, saruri #se poate folosi )cua Farma) ' masa: :manual ( rezultate deose"ite se o"tin cu crema de masa: @hermo +erm cu a:utorul careia se elimina tensiunea musculara si articulara), hidromasa:, :acuzzi, masa: su"acvatic etc ' medicatie:$lucoza'fructoza, vitamine, ma$neziu, piracetam, $licocol etc. 5iG"oa%! %a,! a%%!"!,!a'a ,!fa%!,!a n!u,o2 u-%u"a,a # 'hidroterapie calda, sauna, masa:, masa: cu $heata'cu phIsiopacN. 'do$a, tehnici de rela4are musculara, "aropresiune musculara se$mentara

'odihna activa si pasiva 'rehidratare, remineralizare 'farmacolo$ice : $lucoza'fructoza, creatina, sodiu, potasiu, $licocol, antio4idante : vitamina 3, seleniu, coenzima e12. 5iG"oa%! %a,! a%%!"!,!a'a ,!fa%!,!a !ndo%,ino2 !ta)o"i%a # 'o4i$enarea si aeroionizarea ne$ativa ' reechili"rarea hidroelectrolitica ' masa:, acupunctura, acupresura ' odihna activa la *22'1222m 9i:loace care accelereaza refacerea cardio'respiratorie, include pe lan$a o4i$enare naturala sau artificiala, reechili"rare hidroelectrolitica, hidroterapie calda, masa: zinic, masa: refle4 si sauna (1( minute saptamanl la sfarsitul saptamanii). +e asemenea este necesara o dieta alcalina, "o$ata in $lucide si minerale si administrarea de aspartat de ma$neziu si potasiu, coenzima c12, creatina, ar$inina , vitamine K si &. 11. 5!todi%a .,!d<,ii di-%i."in!"o, -.o,ti*! .,!*<'ut! d! P,o+,a a %o"a,< d! Edu%a&i! Fi'i%< 1i S.o,t 1i d! .,o+,a !"! di-%i."in!"o, -.o,ti*!3 En %a'u" ant,!na !ntu"ui -.o,ti*. 12. P"anifi%a,!a 3ste o activitate umana care consta 6n prevederea tiinifica a coninutului, desfurarii i finalizarii unei aciuni. 7a educaia fizic planificarea este o activitate cu $rad ridicat de comple4itate, comparativ cu planificarea la alte aciuni umane. Cradul sau ridicat de comple4itate, 6n sensul efortului pe care il solicita c1nd se vrea sa fie eficienta este determinata de o multitudine de varia"ile dintre care mentionam pe urmtoarele : a) perioada de timp pentru care se ela"oreaza. 3ste mai usor sa fie facuta pe o perioada mai scurta de timp, numindu'se planificare pe ] termen scurt ^ decat pe o perioada mai lun$a de timp c1nd se numete planificare pe ] termen lun$ ^. ") $andirea (conceptia) de tip ci"ernetic care tre"uie sa stea la "aza ela"orarii ei. )ceasta conceptie determina i unele neclaritati provocate de noutatea unor termeni i insuficienta lor adaptate la specificul educaiei fizice. c) natura componentelor modelului de educaie fizic. 7a educaia fizic natura componentelor modelului este e4trem de diversa. Fiecare componenta se re$aseste 6n documentele de planificare intr'o pondere mai mare sau mai mica. !ricum 6n proiectul didactic (planul de lecie), se re$asesc toate componentele modelului de educaie fizic. 34ista componente care vizeaz calitile motricesi deprinderile sau priceperile motrice dar i componentele care se adreseaza direct or$anismului uman (dezvoltrii fizice a acestuia) sferei intelectual'psihice cu precadere (cunostintele teoretice de specialitate), capacitii de or$anizare i capacitii de practicare independenta a e4erciiilor fizice. Fiecare componenta isi are specificul sau privind le$tura cu efortul fizic i cu cel psihic, deci particularitati de invatare sau de dezvoltare. 6n consecinta i metodolo$ia de planificare a lortre"uie sa fie diferita. d) locul de desfurare a activitii de educaie fizic 3ducaia fizic spre deose"ire de alte activiti cum ar fi de e4emplu cele de tip intelectual se poate desfura atat 6n spaii din interior (sali de educaie fizic, ca"inete sau sali de $imnastica de intretinere, sali de pre$tire fizic, culuare, coridoare, etc.) sau spaii din e4terior (terenuri de educaie fizic, stadioane, curti amena:ate, etc.), numite i spaii 6n Gaer li"erF. 8rin prisma eficientei sunt prefera"ile spaiile din e4terior, din aer li"er. &hiar e4ista recomandari speciale de a se desfura educaia fizic 6n aer li"er ori de cate ori este posi"il fr a avea efecte daunatoare. @oate recomandarile 6n sensul mentionat decur$ din unele cercetari tiinifice privind efectul practicrii e4erciilor fizice asupra or$anismului su"iecilor. &omple4itatea pentru planificare rezulta 6n primul rand c e4ista dou variante de desfurare a educaie fizice : 6n interior i 6n aer li"er. 8ro"lema nu ar fi e4trem de diferita dac ar e4ista condiii uniforme, e$ale de practicare a e4erciiilor fizice 6n toate zonele i localitile tarii pentru cele dou variante. Noi nu dispunem 6n domeniu de /ali standard i nici comple4e standard pentru educaia fizic 6n interior sau e4terior (in care intra dupe4emplele din alte tari i "azinele de inot, terenuri de :ocuri sportive, inclusiv de tenis, piste de atletism, etc.)

e) componenta $rupului de su"ieci dupcriteriul se4lui. ?n ma:oritatea ituatiilor educaia fizic se desfoara pe $rupuri mi4te, su"iecii, provenind din am"ele se4e. ?n consecinta, dac se lucreaza cu $rupuri mi4te de su"ieci, la educaia fizic tre"uie o"li$atoriu planificare separata pentru cele dou se4e. Nu se poate, este nemelodic i 6n ultima instanta neuman sa lucreze la fel persoanele de se4 feminin cu cele de se4 masculin. 6n ma:oritatea ituatiilor educaia fizic se desfoara pe $rupuri mi4te provenind din am"ele se4e. Nici 6n unitatile de 6nvm1nt nu s'a $asit solutia pentru c leciile de educaie fizic sa se faca 6n $rupuri de elevi demi4ate. 8eda$o$i i psiholo$i chiar insista pe avanta:ele unei activiti identice i comune pentru am"ele se4e dar acestia niciodata nu au tinut cont de specificul educaie fizice, necunoscandu'l i unii nedorind sa il cunoasca. ?n consecinta dac se lucreaza cu $rupuri mi4te de su"ieci la educaia fizic tre"uie o"li$atoriu planificare separata pentru cele dou se4e. Nu se poate, este nemelodic i 6n ultima instanta neuman sa lucreze la fel persoanele de se4 feminin i cele de se4 masculin, cel putin din punct de vedere al dozarii efortului, c sa nu socotim celalalt punct de vedere, cel al coninutului instruirii. )ceasta dificultate nu este vala"ila pentru alte activiti (intelectuale, artistice, etc.) f) componenta $rupului de su"ieci dupcriteriul nivelului de pre$tire fizic i motric. ?n+iferen 6n ce condiii pentru educaia fizic niciodata nu vor fi aceleai i nici relativ aceleai caracteristici de pre$tire ale su"iecilor cu care se lucreaza. /u"iecii constituiti 6n $rupuri provin din locuri diferite, condiii materiale diferite, e4i$ente profesionale diferite, posi"iliti somatice funcitonale i motrice diferite. +eci, in+iferen de alti indicatori, 6n orice $rupare care efectueaza educaie fizic se impune necesitatea constituirii cel putin a dou cate$orii de su"ieci: "uni sau mai putin "uni. Niciodata la educaia fizic nu avem su"ieci Gsla"iF, GraiF, Gincapa"iliF, etc., din moment ce ei sunt GaptiFpentru effort. 6n planificarea activitii tre"uie sa se sta"lieasca coninuturi i metodolo$ii +ifereniate pe $rupele de nivel valoric sta"ilite, ceea ce complica destul demult aceasta aciune a celor care conduc procesul de practicare a e4erciiilor fizice. ?n planificarea activitii tre"uie sa se sta"ileasca coninuturi i metodolo$ii +ifereniate pe $rupele de nivel valoric sta"ilite ceea ce complica destul de mult aceasta aciune a celor care conduc procesul de practicare a e4erciiilor fizice. $) componenta $rupuli de su"ieci dupcriteriul v1rstei )cest criteriu este vala"il pentru educaia fizic desfurata su" forma de $imnastica de intretinere, activitate turistica, activitate competiional, etc. +eci nu se pune pro"lema 6n mod deose"it pentu educaia fizic colar de e4emplu, unde criteriul v1rstei este fundamental pentru constituirea claselor de elevi. &onform acestei varia"ile tre"uie sa se ela"oreze documente de planificare pe $rupe de v1rste. h) !cupatia su"iecilor. )ceasta varia"ila determina +iferenieri semnificative 6n privinta coninutului instruirii i al planificarii acestuia. dac su"iecii $rupului cu care se face educaia fizic au aceeai ocupatie, pro"lema nu prezinta un $rad mare de comple4itate (cum este cazul educaiei fizice cu elevii, studentii i militarii 6n termen). +ca su"iecii cu care se face educaia fizic au ocupatii diferite, pro"lema se complica destul demult i tre"uie reflectata inclusiv 6n coninutul documentelor de planificare. 34ista, desi$ur i alte varia"ile care influeneaza planificarea la educaia fizic 6n sensul de a o face comple4a, dificila, cu referire de e4emplu, la acele varia"ile care vizeaz mediul de provenienta a su"iecilor (din mediul rural sau mediul ur"an, din zona de ses, de deal sau de munte, etc.), traditii, o"iceiuri. 6n practica este foarte $reu sa se respecte toate aceste varia"ile, dar nu imposi"il. 8lanificarea la educaia fizic este un indicator principal i pentru aprecierea nivelului de conducere a activitii respective. dac planificarea este realizata la nivelul parametrilor tiinifici previzi"ili sunt toate condiiile create c i realizarea efectiva, desfurarea activitii i deci, conducerea ei sa fie stintifice i nu intamplatoare. 8entru planificarea educaiei fizice 6n ordine de su"sistem al sau sunt vala"ile unele cerine $enerale, necesar a fi respectate 6n viziunea aceluiasi criteriu suprem : eficienta ma4ima. &erinele $enerale sunt urmtoarele: ' concordanta cu pro$rma de specialitate, corespunzatoare su"sistemului respectiv de educaie fizic' concordanta cu particularitatile su"iecilor din toate punctele de vedere' concordanta cu specificul de zona $eo$rafica, social economic i climatica-

' concordanta cu "aza material concreta, cu posi"ilitile materiale de practicare a e4erciiilo fizice' concordanta cu traditiile don zona sau unitatea respectiva 6n privinta practicrii unor pro"e sau ramuri de sport i a unor forme specifice (culturism, $imnastica aero"ica, etc.)' concordanta cu optiunea su"iecilor pentru unele forme de practicare a e4erciiilor fizice, dac acestia au v1rsta de peste 12'11 ani. Hezultatul aciunii de planificare se concretizeaza 6n documente de planificare. 34ista dou cate$orii de documente: a) documente la nivelul colecivului de specialistii (catedra, comisie metodica, etc.)") documente ale fiecarui specialist. 7a nivelul colecivului de specialisti se ela"oreaza 6n cele mai multe cazuri, planul anual de activitate, cu capitole pentru Gactivitatea didacticaF, Gactivitatea metodico'stiintificaF, Gactivitatea competiional'sportivF, Gactivitatea administrativaF, Gactivitatea educaivaF, Gactivitatea social'o"steascaF, etc. 7a nivelul fiecarui specialist tre"uie sa se ela"oreze trei documente de planificare: ' planul tematic anual' planul calendaristic' planul didactic. P,oi!%ta,!a dida%ti%a 8roiectarea este actiunea de anticipare si pre$atire a activitatilor didactice si educative pe "aza unui sistem de operatii, concretizat in pro$rame de instruire diferentiate prin cresterea performantelor. 8roiectarea peda$o$ica a procesului de invatamant reprezinta ansam"lul actiunilor si operatiilor an$a:ate in cadrul activitatilor de educatieDinstructie conform finalitatilor asumate la nivel de sistem si de proces in vederea asi$urarii functionalitatii sociale a acestuia in sens mana$erialD$lo"al, optim, strate$ic. )ctivitatea de proiectare peda$o$ica valorifica actiunile si Eoperatiile de definire anticipativa a o"iectivelor, continuturilor, strate$iilor invatarii, pro"elor de evaluare si mai ales ale relatiilor dintre acestea in conditiile unui mod de or$anizare al procesului de invatamant.F(Jlasceanu, 7azar in E&urs de peda$o$ieF, coordonatori: &er$hit, ?oan, Jlasceanu, 7azar, 10.., pa$. 2%0 ) /pecificul activitatii de proiectare peda$o$ica evidentiaza importanta actiunilor de planificare # pro$ramare ' concretizare a instruiriiDeducatiei care vizeaza valorificarea optima a unei resurse materiale esentiale: timpul real destinat invatarii, in mediul scolar si e4trascolar. +in aceasta perspectiva proiectarea peda$o$ica intervine in calitate de: ' proiectare $lo"ala, care acopera perioada unui nivel, treapta, ciclu de invatamant, urmarind, in mod special, ela"orarea planului de invatamant si a criteriilor $enerale de ela"orare a pro$ramelor de instruire' proiectare esalonata, care acopera perioada unui an de invatamant, semestru sau a unei activitati didacticeDeducative concrete, urmarind, in mod special, ela"orarea pro$ramelor de instruireDeducatie si a criteriilor de operationalizare a o"iectivelor $enerale si specifice ale pro$ramelor de instruireDeducatie 3ficienta lectiei tre"uie orientata nu numai de modul de interactiune comple4a a componentelor ei, ci si de felul cum ea este inte$rata in procesul de invatamant, ca sistem si functionalitate, pentru ca in lectie se o"iectiveaza elementele acestuia (o"iective, resurse, continut, strate$ii si evaluarea rezultatelor). )ctivitatea de proiectare peda$o$ica implica doua operatii care intervin in mod $lo"al si in mod esalonat: ). !peratia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a pro$ramelor de instruireDeducatie, realizata: a) in termeni a"soluti prin raportare la standardele de competenta si de performanta institutionalizate ca o"iective informativ # formative, de nivel ma4im, mediu, minim") in termeni relativi, prin raportare la standardele definitivate, ca o"iective concrete, la nivelul scolii li al clasei de elevi, in diferite momente ale evolutiei acestora . K. !peratia de analiza a componentelor planului sau a pro$ramelor de instruireDeducatie, realiza"ila prin sta"ilirea unor corespondente intre: a) o"iectivele peda$o$ice asumate") continuturile peda$o$ice adecvate la nivel de plan # pro$rame # activitate didactica- strate$iile de predare # invatare # evaluare, adapta"ile la diferite conditii de invatare interne si e4terne. )ctivitatea practica

Mn cadru didactic "ine intentionat tre"uie sa'si puna urmatoarea intre"are: cum as putea face astfel incat intotdeauna activitatile didactice pe care le desfasor sa fie eficiente` 8entru aceasta este nevoie de o metoda rationala de pre$atire a activitatilor didactice care sa preintampine sau sa anuleze alunecarea pe panta hazardului total si a improvizatiei. +aca Eharul didacticF nu este suficient (si nu este_), atunci apelul la o cale rationala, premeditata este :ustificat. ) devenit o :udecata de "un simt asertiunea dupa care un Elucru "ine facutF este rezultatul unui Eproiect "ine $anditF. Mnii autori (Ain$a,Ne$ret,100%) avanseaza un al$oritm procedural ce coreleaza patru intre"ari esentiale, in urmatoarea ordine: ' &e voi face` ' &u ce voi face` ' &um voi face` ' &um voi sti daca ceea ce tre"uia facut a fost facut` Haspunsurile la cele patru intre"ari vor contura etapele proiectarii didactice. 8rima intre"are vizeaza o"iectivele educationale, care tre"uie fi4ate si realizate. ) doua intre"are trimite catre resursele educationale de care dispune sau tre"uie sa dispuna educatorul. ) treia intre"are cere un raspuns concret privind sta"ilirea unei strate$ii educationale, coerente si pertinente, pentru atin$erea scopurilor. Haspunsul la a patra intre"are pune pro"lema conturarii unei metodolo$ii de evaluare a eficientei activitatii desfasurate. 3lementul central in realizarea proiectarii didactice este pro$rama scolara. 3a reprezinta un document normativ in sensul ca sta"ileste o"iective, adica tintele ce urmeaza a fi atinse prin intermediul actului didactic. &hiar daca in proiectare sunt o"li$atorii o"iectivele, remarcam faptul ca, adesea, acelasi o"iectiv se realizeaza prin mai multe continuturi si resurse, dupa cum mai multe o"iective pot fi realizate cu acelasi continut si aceleasi resurse, dupa cum mai multe o"iective pot fi realizate cu acelasi continut si cu aceleasi resurse. )precierea acestora este la latitudinea invatatorului. 8roiectarea activitatii didactice presupune: lectura pro$ramei planificarea calendaristica proiectarea secventiala ( a unitatilor de invatare) ?. Fiecarui o"iectiv cadru ii sunt asociate doua sau mai multe o"iective de referinta. 8entru realizarea o"iectivelor de referinta, invatatorul poate or$aniza diferite tipuri de activitati de invatare. Mnele activitati posi"ile sunt recomandate prin pro$rama. ?nvatatorul poate opta pentru folosirea unora dintre aceste activitati sau poate construi activitati proprii. )tin$erea o"iectivelor de referinta se realizeaza cu a:utorul unitatilor de continut. ?nvatatorul va selecta din lista cu Econtinuturile invatariiF acele unitati de continut care mi:locesc atin$erea o"iectivelor. ??. ?n conte4tul noului curriculum, planificarea calendaristica se transforma intr'un document administrativ formal care repeta modul de $estionare a timpului propus de pro$rama analitica, intr'un document de interpretare personala a pro$ramei, care asi$ura un demers didactic concordant cu situatia concreta din clasa. 8lanificarea activitatii didactice presupune o lectura atenta si permanenta a pro$ramei scolare in scopul de a analiza o"iectivele si a inventaria tipurile de activitati si resursele necesare. ?n ela"orarea planificarii procedam astfel: 1.&itim atent pro$rama 2./ta"ilim succesiunea de parcur$ere a continuturilor .&orelam fiecare continut in parte cu o"iectivele de referinta vizate %.Jerificam concordanta dintre traseul educational propus si oferta de resurse didactice (manuale, $hiduri, caiete) (.)locam timpul necesar pentru fiecare continut, in concordanta cu o"iectivele de referinta vizate ???. ! unitate de invatare poate sa acopere una sau mai multe ore de curs. )locarea timpului afectat unei unitati de invatare se face prin planificare anuala. ! unitate de invatare este: ' coerenta din punct de vedere al o"iectivelor vizate' unitara din punct de vedere tematic (adica al continutului)' desfasurata in mod continuu pe o perioada de timp' finalizata prin evaluare

Healizarea unei unitati de invatare presupune un demers didactic proiectat de fiecare invatator in parte. 9etodolo$ia de proiectare a unei unitati de invatare consta intr'o succesiune de etape, inlantuite lo$ic, ce contri"uie la detalierea continuturilor, in vederea atin$erii o"iectivelor de referinta. 3tapele proiectarii sunt aceleasi, oricare ar fi unitate de proiectare vizata. 8roiectarea unei unitati de invatare se recomanda a fi facuta tinand seama de urmatoarele: ' centrarea demersului didactic pe o"iective (nu pe continuturi) ' implicarea in proiectare a urmatorilor factori: 'o"iective de referinta 'activitati de invatare 'resurse 'evaluare PROIECTUL DIDACTIC )cest document de planificare se ela"oreaza pentru activitatea curenta concreta. &el mai frecvent aceasta activitate se desfoara su" forma de lecie, de aceea 6n ma:oritatea cazurilor acest document este numit plan de lecie. +ar activitatea curenta se poate desfura i su" alte forme : sedinte de pre$tire, activitate de intretinere, activitate competiional, activitate de educaie fizic pentu toti de tip necompetiional, etc. )cest document este rezultatul unei $andiri profunde, 6n detaliu a coninutului i metodolo$iei activitii curente care se va desfura, $andire multipla numita practicare didactica. 8racticarea didactica presupune un sistem de intre"ari lo$ice i le$ic inalntuite, la care tre"uie date raspunsuri cat mai corecte, 6n sens de eficienta, de catre cel care va efectua activitatea viitoare. 6n funcie de intre"ari i de raspunsurile sau solutiile propuse pentru rezolvarea intre"arilor se vor"este de etapele i operatiile unei proiectari didactice 6n numr de patru. )ceste intre"ari i solutiile de rezolvare a acestora, deci raspunsurile de natura pra4iolo$ica, ar fi urmtoarele: 1. &e vreau sa realizam` ' precizarea sarcinilor concrete ale activitii adic a o"iectivelor care se su"ordoneaza unor teme pro$ramate prin planul anual i planul calendaristic. &u cine i cu ce vom realiza cele propuse` ' analiza o"iectiva a resurselor umane i materialelor sau instalaiilor de care se dispune la care se pot adau$a unele posi"iliti incerte c prevedere pe termen lun$ din punct de vedere climatic. . &um vom proceda pentru realizarea o"iectivelor propuse` ' ela"orarea strate$iilor de acionare pe planul coninutului (selecionarea mi:loacelor), dozarii efortului, formaiilor de lucru i modalitatilor de e4ersare concreta, indicatiilor metodice, etc. %. &are este posi"ilitatea sau care sunt posi"ilitile de cunoastere dac ceea ce a fost propus pentru a fi realizat s'a i realizat` ' sta"ilirea uni sistem concret de evaluare a indeplinirii o"iectivelor activitii respective. Fiecare din cele patru etape are operatii specifice, unele suprapunandu'se peste solutiile sau raspunsurile propuse. ?ata care sunt aceste operatii la educaia fizic: 3tapa 1: a) sta"ilirea cu precizie a o"iectivelor specifice fiecarei teme, o"iective masura"ile i posi"il a fi realizate 6n timpul alocat activitii respective, deci o"iective realiste. 3tapa 2: a) analiza colecivului de su"ieci, numr, repartizare 6n funcie de se4, cunoasterea deprinderilor sau priceperilor motrice care sunt teme, pre$tirea psiho'individuala, etc. ") )naliza posi"ilitilor materiale, "aze sportive, instalaii, aparatura, materiale didactice, etc. 3tapa : a) repartizarea timpului pentru veri$ile netematice, pentru cele tematice repartizarea s'a facut 6n planul anual") sta"ilirea ordinei de a"ordare a temelorc) selecionarea mi:loacelor pentru veri$ile netematice, pentru veri$ile tematice mi:loacele se preiau din ane4a planului calendaristic- 6n consecinta noi presupunem sa se ela"oreze i o ane4a a planului su proiectului activitii, 6n care sa intre e4erciii de front i formaii, comple4e de dezvoltare fizic, e4erciii pentu revenirea or$anismului, etc., numai apoi se poate discuta de asa numita schita a planului sau proiectului activitii.

d) /elecionarea metodelor i procedeelor metodice pentru toate veri$ile e) /ta"ilirea dozarii pentru mi:loacele preconizate a fi folosite 6n veri$ile netematice f) /ta"ilirea dozarii pentru metodele i procedeele metodice preconizate a fi folosite 6n toate veri$ile$) /ta"ilirea formaiior de lucru pentru mi:loacele din veri$ile netematice fiindca pentru cele din veri$ile tematice formaiile de lucru sunt trecute 6n ane4a planului calendaristich) /ta"ilirea modalitatilor concrete de e4ersare pentru veri$ile netematice, cele tematice sunt trecute 6n ane4a. 3tapa %: a) ela"orarea modalitatilor de verificare i apreciere a modului 6n care s'a realizat ceea ce s'a propus- aceasta presupune sta"ilirea unmor pro"e de control, clasice, :ocuri "ilaterale, concursuri, e4ecutii tehnice, partiale sau $lo"ale, com"inatii de elemente, etc. 8lanul activitii concrete, numit frecvent proiect didactic este finalitatea proiectarii pe termenul cel mai scurt. 7a educaia fizic forma acestui document de planificare se prezinta 6n felul urmator (vezi ane4a %) &onsideram necesare unele precizari referitoare la ela"oratea acestui document operativ de planificare. ' la indicatori de recunoatere i analiz tre"uie sa fie consemnate i cele mai mici amnunte ca : efectivul su"iecilor pe se4e, dimensiunile spaiului de lucru, numrul materialelor i instalaiilor, etc., aceste amanunte sunt importante chiar dac ele 6n practic sunt cunoscute. ' ?n formularea temelor nu apar pro"leme deose"ite dac se reine ideea c acestea sunt caliti motrice i deprinderi sau priceperi motrice. 6n consecin: atletismul, $imnastic, :ocurilor sportive, etc. Nu sunt teme ci domenii din care se iau temele din deprinderi i priceperi motrice: tafetele, parcursurile aplicative, :ocurile de micare, etc., nu sunt teme ci mi:loace sau modaliti de realizare a unor teme, circuitul, izotermia, intervalul, etc., nu sunt teme ci procedee metodice de dezvoltare # educare a unor caliti motrice. ' 8entru caliti motrice, o"iectivele vizeaz Gdezvoltarea'educareaF, G6m"untireaF sau GverificareaF unia sau mai multor forme de manifestare, sta"ilindu'se i nivelul de localizare (mem"re, trunchi, a"domen, 6ntre$ul corp, etc.). 8entru deprinderile i priceperile motrice, o"iectivele tre"uie s precizeze etapa 6nvrii motrice (6nsuirea primare sau iniiere, consolidare, perfecionare i verificare i accentul care se pune pe una sau mai multe faze din e4ecutia "iomecanic a actului sau aciunii motrice respective. (34emple 6n "i"lio$rafie) ' @impul pentru fiecare veri$ tre"uie s fie precis, astfel 6nc1t prin 6nsumare s rezulte durata inte$ral a activitii respective, (2, .2, 122min. ' 8entru sistemele de acionare care presupun deplasarea 6n spaiu se recomand dozarea prin repere speciale (lun$imi, limi, dia$onale, tururi,etc.) ' Formaiile de lucru se pot specifica prin cuvinte (linie pe un r1nd, coloan c1te unul, coloan c1te doi, cerc, etc.) sau prin schie, desene, scheme, etc. ' ?ndicaiile metodice nu tre"uie s fie confundate cu e4ecuia corect din punct de vedere "iomecanic mai ales ci la tratarea difereniat a unor su"ieci, unele manevrri speciale ale $rupului de su"ieci pe parcusrul activitii, etc. ' Hu"rica G!"servaiiF se completeaz numai dac este cazul dup desfurarea activitii respective, de ctre cel care conduce lecia de educaie fizic. PLANUL CALENDARISTIC /e ela"oreaza pentru perioade mai scurte de timp, comparativ cu planul anual. &el mai frecvent se ela"oreaza plan caracteristic pe cate trei luni succesive, intalnindu'se 6n literatura de specialitate denumirea acestui document c plan calendaristic trimestrial , vizandu'se desi$ur doar educaia colar. +ar acest document c plan calendaristic semestrial, vala"il de e4emplu pentru educaia fizic din 6nvm1ntul superior sau pe mai mult de patru luni. 6n consecinta, cel mai corect este sa denumim acest document doar plan calendaristic, fr nici o adau$ire. 8lanul calendaristic deriva din planul tematic anual i c atare, se adreseaza acelorasi componente tematice ale modelului de educaie fizic. +e aceea, nu se :ustifica includerea 6n acest document i a unor componente netematice ale modelului de educaie fizic, capacitatea de or$anizare, dezvoltare fizic armonioasa, capacitatea de practicare independenta a e4erciiilor fizice. 8lanul calendaristic are dou forme de ela"orare: ' descriptiva-

' $rafica. 9ai veche este forma descriptiva. )m"ele forme au avanta:e i dezavanta:e. Forma descriptiva este specific i altor activiti. Forma $rafica, cu o vechime de aproape trei decenii, este mai putin raspandita, dar este necesara i chiar o"li$atorie 6n ituatiile de e4amen. 6n am"ele forme se intalnesc aproape aceleai elemente componente. Forma descriptiva se prezinta 6n felul urmator: (vezi ane4a 2) 7a ru"rica G@eme i !"iectiveF se consemneaza prin cuvinte, ce caliti sau deprinderi i =riceperi motrice se a"ordeaza i care sunt sarcinile sau o"iectivele operationale pentru activitatea respectiva (lecie, activitat de intretinere, etc.) )ceasta forma descriptiva de planificare calendaristica este acceptata de ma:oritatea unitatilor de 6nvm1nt sau alte insitutii, asociatii, clu"uri, etc., cu atri"utii 6n domeniul educaiei fizice. +ezavanta:ul acestei forme este acela c solicita mult efort din partea celui care o ela"oreaza dar i mai mult efort din partea celor care controleaza activitatea i implicit planificarea acesteia. Forma $rafica, cuprinde aceleai elemente de coninut, dar altfel consemnate. 3ste vor"a de urmtoarele elemente: indicatori de recunoastere i analiza, componentele tematice ale modelului de educaie fizic, sistemele de acionare codificate, numrul curent al activitilor din perioada respectiva, esalonarea sistemelor de acionare i dozarea lor conform ciclurilor tematice din planul anual, pro"ele de control care rezulta din le$enda planului din ane4a acestuia. Forma $rafica a planului calendaristic e prezinta asftel: (vezi ane4a ). /unt necesare cateva precizari, su" forma de re$uli pentru aceasta forma $rafica. /pecific pentru aceasta forma este c nu se opereaza cu civinte ci doar cifre i alte im"oluri. 8rimul element de apreciere a calitii unui plan calendaristic su" aceasta forma este modul de esalonare a sistemelor de acionare. ' ?ntr'o activitate se pot pro$rama atatea sisteme de acionare care prin dozare sa :ustifice timpul rezervat temei respective prin planul anual. @impul consemnat cu o repetare pentru fiecare sistem de acionare rezulta din descrierea prevazuta 6n ane4a planului calendaristic. ' +e o"icei, se considera c o calitate motric tre"uie a"ordata special 6n minimum *'. activiti succesive a:un$andu'se pana la cicluri de 12'1% activiti. +eprinderile i priceperile motrice se pot a"orda separat adic independent 6n activiti mai putine, %'* sau chiar .'12. @otul este dependent de varia"ilele concrete. ' !rice ciclu tematic tre"uie sa se incheie mai ales la deprinderi i priceperi motrice cu verificarepro"lema fiind lo$ica atat din punct de vedere al sta"ilirii calitii invatarii dar i al predarii. ?n+iferen de forma, orice plan calendaristic presupune e4istenta unei ane4e. )ne4a planului calendaristic cuprinde sistemele de acionare, e4erciiile, mi:loacele. 3ficienta acestor sisteme de acionare tre"uie dovedita pe cale e4perimentala i pe esantionae semnificative de su"ieci. /istemele de acionare sunt de dou feluri sau cate$orii: imple i comple4e. /istemele smple sunt formate dintr'o in$ura structura motric, dintr'un in$ur act motric. sistemele comple4e sunt formate din dou, trei sau mai multe aciuni motrice sau structuri motrice, mai multe acte motrice, incluse 6n acelasi cod cifric. &ondiia este c toate sa realizeze acelasi o"iectiv. 6n practica cele mai folosite sunt sistemele comple4e, dar cele imple nu pot fi evitate mai ales 6n primele etape ale invatarii motrice. ?n+iferen de tipolo$ie, orice sistem de acionare tre"uie sa fie precis descris. 6n acest sens, c elemente 6n descriere tre"uie cuprinse urmtoarele: denumirea aciunii, structurii sau actului motric, pozitia initiala intermediara sau finala a corpului e4ecutantului- semnalul la care se declanseaza micarea- distan-durata sau incarcatura efortului- tempoul de e4ecuie- numrul de repetari cu limita inferioara i superioara pentru 6ntre$ul sistem de acionare i fr limite pentru fiecare structura din sistemul de acionare comple4e- durata pauzei intre interpretari i natura acestei pauze, cu pauze active se mentioneaza i coninutul- formaii de lucru i modalitatea concreta de e4ersare. 1(. E*a"ua,!a En Edu%a&i! Fi'i%< 1i S.o,t Fo, !"! !*a"u<,ii. 1. 3valuarea predicativ (iniial)

'/e realizeaz pentru elevii i clasele 6nceputului de ciclu (clasa ?) sau la clasele unde 6nvtorul pred pentru prima oar i nu "eneficiaz de rezultatele testrilor din anul precedent, care s'i permit cunoaterea posi"ilitilor colectivului de elevi. ')ceast form de evaluare se poate realiza, pentru o parte din pro"e la 6nceputul anului colar (aler$area de vitez, aler$area de rezisten), iar pentru pro"ele care vor intra 6n sistemul de notare, 6naintea primului $rupa: tematic de lecii planificat. Hezultatele testelor vor fi valorificate 6n ela"orarea sistemului de planificare (numr i durata unitilor de 6nvare, a mi:loacelor de acionare i a nivelului de e4i$ene), care poate modifica scara de notare a elevilor sta"ilit iniial de 6nvtor. $. 3valuarea continu (curent) /e face prin verificri sistematice pe parcursul pro$ramului de instruire, pe secvene mai mici (6n fiecare lecie sau la finalul unui $rupa: tematic de lecii), av1nd drept scop cunoaterea $radului de 6nsuire de ctre elevi a materiei predate sau aprecierea modului 6n care s'a realizat un $rupa: de lecii, c1nd i dup caz, se finalizeaz cu notare. Mtilitatea evalurii curente i valorificarea ei se re$sesc 6n analiza pe care o face 6nvtorul, privind modul de or$anizare, a metodelor i sistemelor de activiti din etapele urmtoare. Note curente nu se pot acorda elevilor pentru frecven, indisciplin sau lips de echipament. (. 3valuarea sumativ (final) )cest tip de evaluare se utilizeaz la pro"ele de control care necesit o perioad

10.

Dina i%a 1i di,iGa,!a !fo,tu"ui

!rice act sau aciune motric se efectueaz cu consum de ener$ie nervoas i muscular. &1nd acest consum este mai mare apare fenomenul specific de o"oseal care poate fi diminuat sau 6nlturat prin odihn sau alte msuri adiacente. Helaia efort'odihn este fundamental 6n 3.F./., iar re$larea ei se numete dozarea efortului. Dina i%a !fo,tu"ui reprezint cur"a efortului 6n reprezentare $rafic conform succesiunii secvenelor structurale. &ercetrile efectuate au relevat: a) 6n primele trei veri$i, dinamica efortului 6nre$istreaz o cur" continuu ascendent- se pleac 6n efort, de la valori F.&. de ,2'.2 pulsaii D minut i F.H. de 1*'1. respiraii D minut, a:un$1ndu'se la 122'1 2 pulsaii D minut i 22'22 respiraii D minut. ") 6n veri$ile tematice, cur"a efortului 6nre$istreaz un platou cu oscilaii 6n funcie de numrul de teme i specificul o"iectivelor operaionale (creteri atunci c1nd se dezvolt calitile motrice sau se consolideaz deprinderile i D sau priceperile motrice, mai ales c1nd se folosesc :ocuri dinamice, tafete, parcursuri aplicative, :ocuri sportive "ilaterale. c) 6n ultimele dou veri$i, se 6nre$istreaz o scdere a cur"ei efortului- de re$ul nu se revine niciodat la valorile F.&. i F.H. de la 6nceputul leciei. Di,iGa,!a !fo,tu"ui determin dinamica efortului i este dependent de profesor. 9odaliti de diri:are: a) diri:area anticipat realizat prin documente de planificare- este mult mai e4act pentru planurile activitilor curente i concrete. ") diri:area concret realizat 6n activiti curente (lecia) 6n funcie de reacia elevilor la efortul specific. Heacia este apreciat de profesor dup: coloritul pielii, transpiraia i respiraia elevilor, $radul de coordonare, precizia 6n actele i aciunile motrice, atenia. +ac reacia la efort o impune, se fac modificri fa de diri:area anticipat (durata pauzelor 6ntre repetri i a naturii lor). D!n-itat!a "!%&i!i 3ste indicatorul nr. 1 6n sta"ilirea calitii leciei i se refer la cantitatea i calitatea efortului fizic 6n funcie de componenta temporal. Ti.u,i d! d!n-itat!#

1. Jolumul efortului fizic determin 2 tipuri: a) d!n-itat!a ot,i%<, reprezentat de c1t lucreaz efectiv elevul 6n timpul alocat leciei (inclusiv pauzele active 6ntre repetri). Formula de calcul este: timpul efectiv de lucru al su"iectului +m L '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 4 122 durata leciei 5n lecia de 3.F./. predomin densitatea motric care are valori mai mari 6n lecii de consolidare, perfecionare- o densitate motric "un este 6n :ur de *2V. ") d!n-itat!a .!da+o+i%<, reprezentat de timpul c1t este an$renat activ elevul 6nre$istrat la aciunile didactice, metodice sau or$anizatorice din lecie (e4plicaii, demonstraii, corectri ale $reelilor de e4ersare, marcarea unor trasee). 5n aceast densitate intr i pauzele pasive 6ntre repetri Formula de calcul este timpul 6n care su"iectul particip activ la msurile didactice, metodice i or$anizatorice +p L '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 4 122 durata pro$ramat a leciei Jaloarea acestei densiti este mai mare 6n leciile de 6nvare. 2. ?ntensitatea i comple4itatea efortului fizic determin d!n-itat!a fun%&iona"< care este dat de evoluia marilor funciuni ale or$anismului. /e apreciaz prin valorile frecvenei cardiace (F.&.) i mai rar frecvenei respiratorii (F.H.) luate la 6nceputul i pe parcursul leciei. &ele trei tipuri de densitate se 6nre$istreaz pe "aza unui protocol special. Cau'!"! d!n-it<&ii -"a)! 1. !r$anizatorice: formaii de lucru i modaliti concrete de e4ersare neadecvate- neamena:area din timp a locului de desfurare, a instalaiilor- nepre$tirea din timp a materialelor didactice pentru lecie. 2. 9etodice: e4plicaii prea lun$i, neclare, fr dicie- demonstraii i materiale intuitive neconvin$toaresuccesiune necorespunztoare a mi:loacelor folosite. . +e alt natur: lipsa planului de lecie i a atractivitii mi:loacelor, starea participativ ne$ativ a elevului.