Sunteți pe pagina 1din 2

Regimul Fanariot-progrese si limite Regimul fanariot este un regim politic exercitat n rile Romne de ctre un domnitor fanariot, numit

de Poarta Otoman. Dei a avut un aspect negativ n planul evoluiei societaii romneti prin limetele impuse de Poart, putem meniona unele elemente de progres din punct de vedere al reformelor i dezvoltrii culturii. Limita principala a regimului fanariot o reprezinta domniile scurte a domnitorilor. De obicei, acetea, erau de o naionalitate strin, iar aspiraiile lor erau orientate spre mrirea impozitelor pentru rentoarecera sumei acordate mucarerului, care era mrit cu fiecare domnie. Fiscalitatea excesiv a dus la stagnarea demografic si la agravarea condiiilor de trai. Relaiile externe ale rilor Romne erau dirijate de Poarta Otoman, astfel comerul cu alte ri era interzis, din motivul preteniilor Poartei asupra produselor alimentare si meteugreti. Orice conflict militar n care era implicat Imperiul Otoman era produs pe teritorii romne, astfel rile Romne reprezentau un adevarat teatru de rzboi, armata otoman fiind ntreinut de romni, iar pagubile de rzboi nu erau rspltite. n timpul domniilor fanariote continu declinul armatei, care s-a redus pna la un numr mic ce reprezenta garda personal a domnitorului, avnd i funcia de a menine ordine intern. Seria de reforme ale lui Constantin Mavrocordat au dus la un progres a teritoriilor romne. Principala reform, cea social, din 1746 n ara Romneasc si 1749 in Moldova, se caracterizeaz prin lichidarea erbiei, iar ranii deveneau oameni liberi. Reforma fiscal scutete mnstirile, preoii i toi boierii de druri. Tot odat a fost desfiinat rspunderea colectiv a satului fa de dri, astfel ranul rspundea numai pentru sine. Prin reforma administrativ boierii primeau leaf pentru funcia pe care o deineau. Aceast reforma apropie statul spre modernizare. Influenate de Ratio Educationis(1777), lege care reglementa nvamntul, teritoriile romne produc o politic reformist de organizare a unei reeli colare. Se manifest ns si accentuarea de ctre oamenii de cultur a rolului nvmntului laic si modern i al limbei naionale, ideea unui nvamnt menit sa sprijine lupta de emancipare naional. Un rol deosebit l-a avut apariia presei periodice prin revistele Curierul Moldovei. O importan mare in perioada regimului fanariot l-a avut iluministul Dmitrie Cantemir prin operele sale Hronicon al vechmi romano-moldo-clahilor, Descrierea Moldovei, n care trateaz latinitatea si unitatea poporului romn. n aceei epoc, continu sa fie scrise lucrri istorice n maniera cronicilor, Letopiseul lui

Neculce, Cronicele domniei lui Brncoveanu. Dezvoltarea culturii a fost caracterizat de apariia primei cari de gramatic romn publicat de Samuil MicuElementa linguae daco-romanae sive valachicae. Istorigrafia din epoca luminilor este caracterizat i de Petru Maior, Gheorghe incai, Ienchi Vcrescu etc. Dezvoltarea artisitic se evideniaz prin afirmarea stilului baroc i construirea numeroaselor monumente, biserici i palate in acest stil.