Sunteți pe pagina 1din 86

\

Prol.univ.dr. Mehedin[i Teolil $ef cutedrd M orlitlogie Norruald gi Putoltti4icd


$cf lucr. llodica Nlchcdinfi As.univ. Maya lsaili

As.univ. Emma (ihcrlrghtr Prsp.univ. T'onrufa Vlad

[n
Vol.
I

TESUTIJRI

Iniversitatca "( )Vl I )lt IS" f;acullatca dc Modicinir ('onstanta 1997

CIIVANT 1NAINTN

Histologia modernd urmlregte ca studentul

sI

recunoascd, s6-gi

imagineze gi sI memoreze nivelul celular gi tisular de organizare, interrelatiile gi funcliilc diverselor fesuturi, organe, sisteme gi subsisteme ale corpului omenesc. Acest obiectiv se aflI la baza invlf[mAntului medical gi el corespunde vocaliei instructive qi formative pe care o au qtiinlele aqa-zis preclinice. Acest lucru este necesar atdt pentru a infelege legititile biologice in mf,sur6 necesarl abordlrii problematicii patologiei umane cAt qi pentru insuqirea

a .a

r"

"s,

,,t { t
I

unor tehnologii microscopice utilizate in practica medicald. Toate acestea, coroborate cu cercetarea gtiinfifici, servesc scopului final, care consti in aptrrarea gi conservarea s[netelii umane. Plecdnd de la premiza cd gtiinla are drept obiectiv nu numai sd acumuleze informalii, str inventarieze realul, ci indeosebi sI confrunte reprezent[rile mentale cu realitatea, str lege lucrurile noi de tezaurul de cunogtinfe care s-au acumulat in decursul timpului, colectivul disciplinei de Histologie pune la dispozilia studenfilor in Medicinl 9i Biologie o noul edilie a Histologiei Generale. Aceastd noul edilie valorificd datele actuale ale Biologiei Celulare gi Biochimiei gi prezinttr in mod concis descrierea celor patru lesuturi fundamentale in interrelafii morfofunclionale reciproce. Pentru intelegerea obiectiv[ a structurilor tisulare am utilizat o bogati iconografie, obfinutl in cea mai mare parte de la profesorii asociali Leslie P. Gartner gi James L. Hiatt de la l)epartamentul de Anatomie al UniversitSlii din Maryland. Sper6m ca strldania noastrl si vini in intdmpinarea cerinfelor actuale, unde efortul pentru insugirea qi memorarea datelor sd fie rnai ugor yi pl6cut, iar cooperarea dintre datele teoretice gi cele practice sI fie obiectivE.

tl"r i'/
(t

i
{

Autorii

hiorogic crtr cnre Bichar (rg0;;';;,rrr,'n; asllll sa den-umca.sca clill'rirele strucluri examinare irr tirrrpul disccfiei' stucriire micnrsc,pice uhcrioare a:u c()nri,*at cd ,rganismur

microscopice q;i infiamicros precum qi a pnrpriclafil.r lcsrrrrrrir.r'carc inrrr in consrilutria ,rr*nr,rrrri,til't"' 'lc'nrt'nur "[esur" pnrvine <Jin rian[uzescur ,,tissr,, cu scm,iricalia cre tcxtuni: cl rr lirsr prirnir rlati fbrosit in sens

lirntramc,nralii. eslc qliin[a riesprc It'strlttt'i. tlcrrrrrnirca ei are la hazi clouii cuvinlc grcceiiti: ,,hisl.s,,_ ,,k)gtls,,lglgl_$i t'rrv;irrr (<lt'sprc) 'r'cnncnur a rixr intrtxJus in Sriinfi in I{il9 eriJcatrc c.MAyriR. 1r^rli:s.r rlr rirnn. pentru a rJenumi acca partc a anakxrriei carc sc.cufi cu srudiul rrrorlirltl,,ici

llisrrr.r'ia csle o disciplini hiomedicala

lizi,l.8

liancez" care incerca

tlt' lr-'511tnfi lirndarne'nlalc. cclclalre reprcz.ent6nrl varianlc alc acesrrlra. Ele srurt slrrdiarc in eadrur historrgiei grrrt'rare, paile carc sc .cupd cu .rganizarea celular{ ri lisulard a cer,r pat* tipuri de |esuluri lirndarnenrale, - tcsutul cpilelial.
- lcsulul con-iuncrir,. lcsrrlul muscular. - lcsulul ncrv()s" fricc:arc tlintrc aecsle
_

in alcdruirea Iuluft)r planlckrr;i aninralclor. a inrregii lumi vii. I x'5i l)ir:hal a imaginar la vreinca respeelivi existen{a a cer pulin 2() tipuri tie lcsttltrd tlill'ritc' sludiilc ttricnrserpicc au ar:'ilar ch exis16 dc fhpl ,unrai palnr tipuri

lirntral din fcsuluri difl'rire

;i cr ccrurcrer sunl unilrfilc

csrc

elemenkre

Iipuri cstc spcializal pLnlru a dspruntlc anunrikrr solicitiri lizi,rkrgice principale, cunl ar li: prolcclic. suF)rt. sccre{ie.
(

)n(luclihilititlc,

li.a..

co.nIIitlic.

llistologia mai cuprinde t'r ;rafle: histologia sptrciali sau ()rgan(rgralia rnir.roscopir.a. pirrlc carc slutliazi inlerrclafiile nrorlirlirncfionale alc difl.ritekrr ()rl,aDr. ;i sislcrrtc carc lnlri in alcdtuirca corpului ()rncnesc.

(t

ts'l'o( ;t,tNI.tzA $t l)ilfERENTIIiRIIA

I)illrcntierea se linalizcazii in organism prin aparilia unor cclulc cu

urr

organismelc pludcelulare sunl dotate cu {) mare complexitate morlirlogici ryi lirnclional[, gradul de complexilale csle condi;ional tlc msdll de ansamhlare a diferitelor sislcmc carc c()mpun organisrrrul. l)rocesui prin carc
celuleltr. ini{ial nediflerenfiate, capdti proprieli[i morlirfunclionalc, dilbritc se nunte;1e

rrurll 1'nrd tlc spccializarc. in r:are majorilalea gcnekrr sunt rt;llrcsate si rrurnai o nrieA ;lrr1c sunl in starc lirnr:tional[.

-lirate

,\slli:l" din

citodiferenfiere sau diferenfiere cr.lulari. Acesla csle un pn)ces lcnt, care sc manitl'fli in cursul dc:lvohirii cmhrionare. Procesul de citodill'rcrrlierc il rcgdsim pi la atlull, dar este rnuh mai redus ;i se manifcsll numai in anumile scc6ar-e, in carc pienJerile pcrmancnte de celule implicl inlocuirca krr cu allc cclule noi. llstc ca:rul |esuturikrr lahile cum sturl ellileliilc mucoasei inteslinale. cpiteliilc lcgumentului.
i.4..

,rtganele cle sim{. glandele salivare. cpitcliul rnuct-rasci hucalc. hitrrrliza pi rncdulosuprarcnala. cpifiza, epilcliul cp,ndimai: cpiteliui scnzrrrial al urechii inrcnlc,. relina. ntucoasa trllacliva. cpire iiul c()nrcan ;i al crislalinului. organul smallului

slruclurile organismului rc;zulti din ccle lrei lirile cmhriguarc. cctobla.s! dg.urp: cpiclemrul ;i dc'rivalele salc. sistcmul ncnos si

l)in

endobtast

rleriri: epiteliul

;ii glandcle aparatului tligesliv. epiteliul

pi glandele apanrttrlui respiralor. tiroida. paraliroida yi tirnusul. cpitcliul vezicii


ttrinarc yi al urclrci.

I)ilbrenlierea celulari se ft)alizeazi dupa o ordiuc cnrnologicl slricla, dup[ un p()gram delemrinal gi dcpcndent de caraclcrul gcnclor cxistculc in gcngnr. in momcntul in care cclula ll'cuntlat[ (oul sau zigotul) incclr si sc dividi, majorilalea genelor sunl represalc (de prtllcinc ciloplasmalice numile reprtsori). Dalorila numtroaselor diviziuni gi dilbrcnlicri. oarc atr loc in cunul onlogenezri. parle din genele represale incep sd se dereprimc (datoritl inegalilalii rle {istrihuire
<r

varietSfilc dc lcsul conjuncliv. qcsutul rnuscular.. aparalul cardio-vtLscular. orgauelc hcmolimtirpoerlicc cn cxcepfia tirnusului. aparalul gcrtik,-urinal'. ctxlictlsupr.arcnala" mc.trrrcliilc. glancla irrlerstiliala e or anllui pi
tesliculul ui. cndolcli ul vAscltrr

l)in

mezrrhlasl

dtrivi:

ln tlrganism. lcsulurilc ntt sc gSsesc in slarc puni- r'i sc intercr.rnr.lilioncaza lL-nlru a alcalui orgall('in ellrc un arruilti! [csul cstc tkrpli6nnl lirnc!ional. l)cyi

materialului nutritiv) pi in laza de gaslrul[, se ajunge la o distribufie a celulel6r. inrrun stral perifbric numii ectoblast r;i intr-unul ccntral nunril cnflohlast. (letulele ectohlaslului se divicl rnai repede pi in spafiul dinlre cclc doud lirile va da naqterc

{csulurilc au slructuri ;i lirnr:[ii itlc:rrticc la indiviri din spcii rlill,rilc. clc se tlcosclre'sc prin proprictali hiokrgicc. prin ctxnpatibl!i12lc lisulari-lbnonrcn rrunril histocompatihilitatc. [n acest fl'rrrurr:n esler im]rlical dclcnninisnrul gc,netic.
rcsponsahiI dc c()nsliluirca sislcnrtrIui imuu al indiridrriui.

meznblastului.

in linal. cele patru lesuturi lundamenlale,

Prin procese cotnplexc de diviziune, induclie pi dili:ren[iere vor rcznlta,

p()ces numil histodiferenficre.

I"entlmenul de induclie esle reciproc, dar nu eslc egal. intrcruperea sau modillcarca acfiunii induckrare a unei comgrnenlc arc rdsuncl r;i in parlea indusi.
Fenomenul dc induclie explica iln mare numfrr de Iapte embriologicc, iar ualura inductorilor glalc varia, ei pulfind acliona ca aclivalori ai genelor, ca dcpresori la nivelul transcripliei ARN-ului mt;sagr;r clc. lnduclia necesill in accla;ii timp. pntru a se producc. atdla putere tlc induccre a unui clemenl. cf,l 9i capacilalea

din urnir sc numc$lc competenfl gi dcpincle nu numai dc gradul reaclional, dar iii de' momentul in carc se cxerciti inrJuclia. l)c obicei, grupul indus devine el insugi un inductor pcntru alte grupe neclili;rtn{iate incI. iar aceslca vttr putea induce, la r.{ndul lor, grupuri vecine. Se realizcaz.S astfbl
inducfia in cascadi.

reaclional5 a celuilall. Aceask

inlcnrc. rclina, ntuctrasa ollirclrv4. cpilcliul conrccan

;i al crislalintrlui. orqilrrrrl

(:Al,l'l'()l,tll,
T ItSU'tURI LE,

I..PtrELIAl,E

'l'cs,lurilc c1:ircliak' sunt lq.\utq! ,l* tl,T*! diversitale [i;t9q1nctic1 ti srrucruralr, purcmic *rryqiuiizrr*. avf,nd ca lluic1ig,,,E$efgotalTilllt.to ()rganismu-lui lhin dc nrediul cxtent lurrr-rt'-t,rda/rllrncd i ul u i inlern qi aul,onomiei l"*,,rr. ifaiale au o largr r{s'ptrndire in organisrn. Inilial. $gcriasrite+itrhlga in cursul cvr;rlutr-iei*fil+gsngiir,c.,1uh intluen{a fholonlor de

' ,t)

lir. nivclul liisrci ctrileliul-rsxpiralor ;ii ggdslor*,1fuLlr_llrie4la_rspiraroric. "l cpitcliul entloc'11:lig-l"iroirti pi .din paraliroitl4-_.11441-c'omrx)ncnta .,pit"tin_ta .ii,., Pancreas qi din licar. cpircliul-.vrzicii-urin ue4i al urerrci. *iiite,lirt cavia{i ]iTpaqcc yi al conduclului

qp[e.[iur digcsriv si ar granrrcr.,, .rin r,rrur crigcsriv. :"":"".:&gry$ Inc'glpqnd de la nivelul firs{ei--rnqnrbrane hucr>laringicne4lpdla

,":*1,1n"

anal_c.

i.,,SSl t@niiili:minirr"nelirlniipieplietiilcciiltrrurinarepai,atn

'i-:qi"a

audiriy; -1'; t

(ple'un[, trcricarrl. ry4-t9nc'u), epitcliul _rlrcz-olcliilc

[r.,.liu

de rtbserr-b$e:lgt4tim spciali,r*1.penlru altc frurc{ii. cunr-a*-ti frrrrclln.cle 1c*re[ie 9i

;i

ca umrarc a prtoceselol arJaptive,


ftmclia
de

o parle d-Ut-cetUlele*sprtelials-tau

)i [.-ntru
sec

*n4{tl!1-

cnul dc cPitcliu

lirsl firlosit grnlru prirna data

f,!}ilffi;fi|h :
acordald

XVIII.

(iiL-rQ-,fuU ncllgnrn- (eni sa lie ridicatuli). I )lterior. termen*l i-a extirilfic6nd ca denumrrea
1,esut

ii;ilri

{j_StnLli.irt

vevicr. epiteliul endocrin idjrr-glaili6 q19ry1!1glc." inr..balc -din iorricosuprare.niilf, ovarului $i tcslicuhrlui ;i din corpul pnrgcslaliv. rr"tiif" un.t"ior. endocar,.lul "rr't El, t, M l lN'l' 1" C( ) f, t p( )N I.l NL' lr. Ilpiiei i ilea. ciin ji.tffate prirtr" ".,i",r.,ai nyre lelul}ru iuntilciiiiiia Jirr s" rnl*rrrr'iri J" vecinitaie. caicJnumai ocazional pennit alte elcmcrnle cclularc in intimirarea inti lor srruiruille-Guri[ililn

bld.
-__i

agri inlregului

epirelial, a$e7at intotdeauna pe fesutul conltlncltv

dilbritctr I]pitcliile sunt lirafle rflspf,nditc: acoperd corpll la cxlerior, captu$csc

-4D.*-Iichidllichirlul intrrcchrlar .n.". :are. i sclldf;nd cclulele. It le aducc materialul neccsar ,"tiyititii ij le transJxrrli pnr{591g tt9 nleBlxltlm l,rinrre cclutele epireliaic sc
ga,sti19.
!911ryp pg11

t-ilpr4iulicavitarc.ctrnstiluicparcnclrinrtrlglandclor.consltlulesupra
scnzrrriaic.

inlre cclulc este prczclll un lichi nlermc+ir*+i*nurnrtl{.i,'}:tggrcluln5e ' Uln :-"--r --- { 4::':)z-"'--u-ilrc'triu trc ttiiitziutrc flhrt st'-i,)i intt'rcclula1curtlltthranireircPilcliiltlr.c,l|-*^_ ' -**^ ., --.- "-_. i._--:;:.. : *,---:-;*.,,,.-"i*- ^-r.- 4, ct .,,n],: n r r6idllg fr :6g q :sy-sl i n c illc- t-.":u,l{i f1l,!li]I, j1' * , r tii or"", l " "i., t*d&:r
i
..

lHjIUlt".-\P**lialc-sr11rl 1l-c-1$!-lr:-ilin

sclHlc slrans als$ale-xrclc]-gg

aJ

rr

su hi

ce n 1, c pi re

ii

lii

lcsutul c,,rt[iirrci-iiirlriu.9n1-pglggfnfgdf!] -- --":-. --.-* i,i*'; *rt otr'* va a fi dcscrisA ullcritlr s rnlg-tu"{v fr"rriE-a-6ad

Flnirel le suni"alasa Sl";ili${!g 1f ::d:.-'.rysrlryry.FPd1lu$S, miti ntemhran


ii

tU

a"scmlnirii cu celulele endolcliultri vascular (celulelc nrezrrlelialc, cntJoleliale. capsulci lbwmarut elc); cuhice (llrisnratice it,asc.). cu nuclcul silual cenlral. nrlund g!=:= pi cchidistaql.-l-imitcle se cli,itinp cu grcu (cclulclc din cpircliul or",i (cclutctc i..,J,,t;;:"; cpitcliul tirlicu lirliculului "ctutar" :li:tlg ",, trroidial. in cpilcliul plcxurilg s,:rr-dc, la canaliculul hil-,r); .ili"clrice (rrnsnraricc
inatrc'1. au rurc'leuii,valar situ:rl ccnlral.

uncle se g{scsc, tle rolul r)e c:arr: il indeplinesc ;;i ric prcsiunca intcrcclulara. cclulclc cpilclialc au tlilbritc lirs1". pa\[nc4[ajasc. luflirc. ca ni;le placi cc hrnrhcazr i, zrrna nucrcurui. sc nurrrcsc .ti, cau,a >i

r4l qgrvqtr !e in funclie de locul

g]].l-Ififfi

irsffirrffirnr

...uiffi,r'lirnclic
6.a),

oRl(;INll l)in puncl de vc.lcrc al tlc;rvollarii istoncc l tilogenie l)e ascmenca sutlt p,ptlcle lcsuluri care apar i e piteliile suul celc nrai vcchi 1esuluri. 'li)ate lbitelc eurbrionarc gelrcrc cursul dezvoltdrii intlivitlrrale (ontogenic).
epitclii
g!an,.lelo1

activilalt:a cclulci (enlenrciicler, celulcle epilcliului tmhcal). ('clulcle inahe imhdca gi lbmrc dcrivare: pirarnidale (celule'le acinului scros sau

tic
pxrr

pr,r,trc (celulcle mucigcne) l, aceastia lu6n<1 lirma unilc"iili;r'1" ifi,ur" t""gglallcitirma Ain epitctiul inresrinai. .tur.nlsl,-u!_t3!:sl_sle ); rg$[gg""r r ro

"g, tt',,,"*l".ri
pt

,,*"

pffiffi

c4Eitor[s,

.ililGffi

dil--ni;*rhU",tir-il)|

1dl@.

t?itel iul cndtrcrin din medulttsuprarcnal6

se mai

int4lni suh lirrmd de racheti,

umhrtli

etc. Cclulelc epileliale au un pol

cpiEluljf,edl'lg.

e,iteliul scnzorial al urechi

bazal in relafie cu memhrana bazalir

;i

opus un pol apical.

l0

{n
ri

,) la i\{i', aprrt'
,

('clulclc cpitclialc sunl invclilc la supralal4-dc un slral lirl glicoprolcic grosime. [-a unele celule. conslituie un nurrril glicrrcalix sau glicolcmi. variahil ca fbarte redus' Llelula are 6rlul slral r.elaliv gros ;i ui;or de idenlilical, la alte'le eslc decat in rcsL I)e exemplu' lunclional acoperil cu un stral de glicocalix mai dezvoltat un stral de glicocalix gros' cntenrsitul a[e la prlul apical. grlul cu microvilozitdli. (ilicocalixul esle un protlus de secrelie al complexului golgian care la micrcrscopul rami{ica1c' lungi de 0'l-0'5 clectronic apare slruclurat lilamcntos, cu lilamcnle de adezivitate celulara' in microni qi gmase de 2-3 nm. lntetvine in lbntlmenele inrunilar' schimburile celulei cu metJiul amhianl qi in procesul

tlrrxul rlc clcclnrni. Zonula adhe,rcns (inte,mrcdiate .iunclion)

osmi-tllile4i-l-l-grjry1 oslp!r:!gl*). se irrlilncalc la acclca;i '"p1d1il,!4!-g-laminc e+ritglii.crl-tllgl-Elglgl_alepgjqqta, dar inlro Fxrz.itrie-nra.! baz-al[.a:plasmalemsi,
lVlacrtlaaderens sau desmozomrrl esG L.-._-:-_F_

d{grcnflcry .a nrcrnhratrclor cclulru$ .-.-

vccinc'.

'l!t$!!gg!
cilopla,sma

placa_rlcsmozornall_,sau dfg_$,* _consliluind *liL'care un_hcmidcsnr)z-()m, La nive'lul unui he,midespll#:-p, plasmalcnta este i'ngnrtrala. ia^r irt

,)..'. S()t,IDARlZARtlA CnLl"]l,El,()R !,I,IT}it,IAl,It. q"l,',I:


ctxrline ioni rJe

aha. inlre plasmaleme r6m6ne cpiteliale a.lerelg4{e strf,ns dar.nu se sucleazi rrna cu

@umplutcuo'subs1an[I'evidcnfiabilIprinimpregnare cirnent intercelular. ide,tilicatl


*g.llr,t"i_$t
gl

icocalixul. Cel ulele epiteliale ' ,']i t,t "*'

"o,.

se s({ldari7.ggAilUln

"ut"i"

numiti.

cu

sP-utrrr4grilg-*gltt1!,glglrdmilgate spfial, ce lc gv-4g11g1, invaginlri Sl


Anlracluozilf,lile celuGlor vecine
strdns;

cgl!!-!+;f'^flasmalemcle prednti con{L'rd un aspecl aqliacluos

lbane se intrepatrund rczulffind un angrenaj celular

qi f<rrfa de repulsie rezultanta erhilibrului dintre l'trrfa rle atracfie supralhla celulei' Ionrr t19' intercelulari (tb4ele Van der Waals) ce aclioneazl la

.,*;

calciu inlcrvin prin neulraliz-arrea lb(elor de rcspingerg; t , - substanfa intercelulari. cimenlantd. a1e 9i lunc{ie cle liant 1xn1ru doua
plasmaleme
i-?,:

fibrile orientale sprc placa in carc se amorseaz5. Inlnc cci doi hemidesmoznmi, den;i la lluxul dc electnrni, se giser;te'un.Waliu-dcaproxi-rrdli.y--2-l-4g, umplut-i[fntrtrfrAfirsmrolil ;i I'A[-n2l!-y$car-.: in M( t ;9-* idg{!g["c.3lgjUlgl_1q,J.!a*]#* (cvidgrluer..e.U sg-m{rl*l}esl). l\lemhrana cclulari. obiqnuit flexurusi, este reclilinie in dreptrl desmozrrmului. l)in1rc complcxclc jonclionalc, desnroz-omii sunl cci mji raspf,ndili. I;oaflc numcro;i. pdnii la 2(x}(t. ;l^ -__-...-> suprala[a cclulelor malpighicnc. consliluie spinii intcrce lulari din NI( ). -l,onut-is' ocludens 5i adhercns consliluie llccnrc r^dq-U .ldu ctx{{!y:J}' cf,nd dcsrnozomii i--.sunl diseminoti p.=!3-t- suprafala p-l3spg.1!nrei. (lelulelc epileliak: 5xr1 fi solidarizarc prin toale ce:le lrci lipuri Je' c-omple2rc jone{ienalg sau numai pnn dcsmozorni. Soliclarizarca prin complexele jonclionale nu ex-gl1tg,. ci sc adauga la cclclaltc grsihiliGli de solidariv:rre inlcrcelulara. ('ind Jr suprzrlala de conlar:t iirtercelular sc intilnesc krate cele trci lipuri -ionclionalc, elc plslreaza o anumili prrilic: *gg{! d gILjgI!""S nl zln ulardhercns $i _n-ui hq7.a] lcsmozrlm 11 ^S.lg r; / . ; I )S;B!IN'IJI![{U+-L,S.!-44$}.. _Sunl slrucl uri spcci licc an u mi tor
se gi.sesc
.

cclulei

cclule epiteliale legate dc lirncfia celulci resJrectivc.

vecinc:

')
mqggla

- comprcxe joncfionale: j:Iyl++*tgl4rys; xmu-$-14[9"'rens 9i adhcrcns. 7:IS?r,gg,lSp-9stc--'i [''ai''i Seciali"rrra [-p[aimafsmc'lor

I)ifbrenlierilc de supralala sunl localizale la prlul apical al unor cclule yi sc ctrnsliluie din cilgrplasmi gi plasmalema apical6. Sunl rcprcz-cnlale clc .{rio'qtyiJ!,
cili-qi a.ttit:ulil

in

Juoe celule v"lcine se tealirrgAo z-ond ocluzionala regiunea ingusti ,1" jonctiurl.j":.hi:l (tiglrl junction)' separand mecliul extracelular d9 cel intraceiular,

"offiIl.ro

l:ste situa$g(rc-pxt(iunea arycala

[cJt!cr5

"_*ffiIffi;;;. ffirnut Jlmre aoa-r**r.firiniia ffi;,il, de IZ:2() n--g.;t;1a. TtrintAtleltc la c'pitcliul: acinilor, lcro;i' cndtileliul vasculai lctc' sutxlialitgmatic. digcstiv' Imiffi hilion -r$tica ;i zonula ,,g[14gffi-,*;A;* o zond spcializatd a plasmalemei ele interpunfindu-se
(lcle doul membnme celulare nu s1!!1 !1zi6na!9, !41pt*ludens. ' -i..."-. un spaliu larg
clc,

gstt'conrlituita din l'trz.iungir-straturilor rc,alizand un br6u in .iurul cclulci. l.a (rrci rar,inc .smi.firc qi dguq lamine

(mrcnrvilozitatile) sunl expansiuni digitifixnc alc plasmalemei qi plului apical al cclulei" vizihile in l\411. in axul ecbplasmei fiiiilriiozi-mi-." ga*";r" un minunchi dc rnicroiilamenle ."riri.. nn.trl,l" la hazll intr-o re[ea filamenloasi. ref(aua tcyminali intc.rnl l\x li i?ola1i sau grupnli
_P

- microrilii

\fgoyikrzjralile au-ti.rslrc]n4!:qale-suML.*arau puflal allc dcnunriri: pl4!r-xI ^strhl & r;llgrwtlglly5ilei, p.'I.q ! 19|i91te ei la plexurilc coroide a.{iercvi{offilr, au indl[inrea de (],tt-l'hiii-+i se e5sesr*-la-sl.ul$1e-crrliIh-rTie"?ii]3Tlrtmn*;nqdrirrrl ,rr,,-.---&-r,upmJa[_dc conlact_l, *g-.!-t,t! i491t{or. l,a suni ac(tnqfi.tc (lc un
glicocaiix

grosl"--

lupi,"rlhta

pu{in dens la npr,,*irnniiu Zo;flfflfp,{--c!-lu-lq319!4!-91mi9t!!

'-*/

t.t

li );, . lrpitcliul irrk'slirtal itrt lirnclic .1.:-.tf ,-tpqt.Uf'.-irltilil:rlu ,lt ,,hst,l lrlit sr u,*i,,,,,,tt-';i-l.g'..,1 .ffi,','' i,iri."u,,n .l,,Iiu',tf i '..,.'t,,ri.'-inr,,r,.l*,,i,i,n *-"*T:' sr:crctorii sau_g!111_,Ittlr.:1 li cpitelii t'pitelii r'lritclirlc sc irnlrarl irr: $-ll._*tr:opcrifc.
.rrrrl.

- cilii sunt crpansitrni lililirrurc lrrcalizalc la grlul apieal al tlnor cclrtie. ''=Au 5-lrtrrrrr inlllirrre ;i (t"2 nricroni gnrsime. l\]t13'nOhili gi-.l,icpi. Cilii nxrhili (kin,,cltri) au o ,s.tructuri tll11plglfr-. Axial, prezinii un lilarnenl consliluil din dotr6
r:lcmeutr., lutrulilre cu ciiamctrul de 2.1 nm. diskrnlate la 36 run. Irilamentul axial eslcr

',

coilelii scnzoriak.
*-++=j-

incgniural de un cilindru al cdnri percter este litmal din 9 perechi de tutru;oare' (liccare cu riianretru de l9 nnr). I)lasrnalcrna acopct{ eilindrul la prifcrie. (:ilii molTili au lilamcntul axial implanlal i*tf-_q lirrma[iunc nurnili co4ruscul hazai {kinelrsgrn). un r'-c'rrlriol ltrcalizat in cit.,plasni-fr,hrlur a-pical. I',l asigura mileafca. ciljlor.-o'mi$-c.qryjl_!a.:fr, ca
un<.1_uir-efl".4nui-14$

dc grAu sub ttdierea vintului.

(lilii

rlghiti se gasesc la epite'liul,_*-sngllI: luhq._tlqtel!. La epitcliul respirator.


parliculele de pral'gicorpii slr{inidin aeml inspirat ader[ la grelicula cle mucus,Je la suJrralhla ciiror 5i prin rniq;carea acestora sunt vehiculate spre exlerior.

Sunt epitelii calt; au lunc{ic de 4lliglg }i.-U*!!Slls llle corrslitrric rrrenrhlanc ce acoper{ organisrriul la c4relor,sfrljp$+qlc-m!1g$lc=+LI SL ,,,gl5lgl_i[grosimca mcmhranelor cpileliale, celulele se dispun irir-un ringrur s;ral qitelii sinlls- neslratilicale sau unirlnlilic&lcl ori re sul)rapun irt rtiai rttulic ---srrattfr. etitelii strntilirute'. rrlr.rri - sau mullistralilicatc. -+
--;s,.r,

$, ) r.t rrv.r,rIr-b. txi ,,tr.;clt liniuti'j

--':-::-): lio.,nA J; ltuuriuru.t-l'rin Ir4ti s-a dcnrtrnslral ci sunl trticxrvili


so giir;csc

imobili

sau slcrociM. sunl aglulinatri ta-vA:LluAnd

aspctul unci crtpi1e cle.t'an

tl,:jSi
oi

<lc

rlupa lonnii pt-rl ii:


' \i..

$tr. $*j

unt constit

tr i

tc tlintr-U*"

r-ii

nil.{.**l$lly

91

rl

ua

rc

pavime_ngf:g:-*t!!gsaggJ*5$.

.lc dinN'rtsiuni lnati:

in pr.rlinc locurijn organism (lu WIL:PI$I*i); - cuticula prezjnm o ?ngnr;ari a plasmalemei luminale a unor epilelii"

iurpicdicdu'J suhstarlele, din lumenul organului sa pltruncla ili organisqr- Ia I\4.1i. s-a c()pstatar ca t;rniih-cnr*fr{-a plasmalcmci este rnult mai groasl (tt nrn)tgeat"te-ir

intema'il-iimi

ingr,rriarea laminci e'xtemc esle delerrninali de


z-.{.)nr'

tlegleclnini inlcrpuse cu

{rpic\ai.i+g1t11L-.mrcrotilarncnlc, oricntalc dc
14

;.\

dcnse la lluul rcstr{ns dc plasmaleml dc aspecl ohiqnuif ()itoplf,$rna

pllci

dili:rit prinsc cr.r un capil de

placiic

plarirtraicmci.'?-luticula se gisellc la cpilcliul .1" l"tp.t.lgt{


glandclq_gltlgnpare_.

;i

al canaleltrr e-xcrcloalt
ceiulare

epilr:lialc prezinta iirier,tigitalii ale plasmalcrnei lalcrale. ce se inlrepSlrund cu ce'le alc .. -c.plglelor vcr:ine. I)rezcnla accstor inlerrligiralri sau lalduri mfu!*;le supraiala '-11:.::*::::..w laierala cc.luiar* i;i suntr prcrzgtle in e.piterliilc care lransporla lluide cu rapiditate" dc tipu! cpiteliului intestinai,

I.'ALIltjRI J:!.t_L[_tAIrI"

JI_ t]AZAI.li. Anumite lipuri

lahirintului nrcnllEll,':li'r urechea i$c;n1i, ": : -. l.'.'. : I " "* prlllgclte. accstc cpitclii rnlcsncsc irrlcsnesc I + accslc epllclil If,ngi lange luncla.-g: lunclia_dcpnrlcclic. : : , "i ". | i -i ( rnc'zolcl iilc. cnd.tcli ilc ), iar l!gq1'-a t* -,J.: aiiuri.nlg [',.i rS r r utunci u6ntl sc inlcqr'un irtrc'iiic*rul-.inrcm pi i ,; - :,. -",.,1-i t-i; cxlcm (pncymtrcilclc memhranoase' rJin cpiteliul * " o-. 1 n. -,. *.*'"ai : -,,tr",ii"f,"i. sau intrc' rnediul intem lunrcnul | [i [:_*.S i{-_-tl';?: *1-i. tT_geuttui (cnd.tcliile. ansa llcnlc) intcrvin ir] 1"Ir'1.;.t{

qlttb! !d pe prcparatcle hislokice ebilr:,ujic: ur-\e*vq.!-1t11!j,qle cclulrtre. Ilri,llialart'q. pre'paralelor prtraslx'lc., dz<B$i3i.6t|Uet11]1r.1{--*J,trlgl,,.t ll'ji-l.l i'r.:ltrri,nai. n;tti ondulat ;i coltxat irr rregru. Iipiteliile s-impl.l p?y!:ptt1,:ityc:;nc3lq{i|i';, cixl1l!9f11]t:. cgnsglq llgy_ryann dc la gltll1yglqllqg l. ra Ll:ltri15ghis3--ailWi-l lt'nlc d in rrni rh i. cpileliul dc-p lala intc:ila q lfffff:{:glgrlrfqlltl

["ll-l*;-:--:-

..-..*

lialeluraliilc trx*

li

pruzsnte :;i la polul bazal, cum se krldmpli


)c'

in tt{uli
Ia

iIi. rl3rrgtfut.J":sl.,rraql" f/A;-: o --- )6';; eF" Jt"" :"t," i,i-j,'] :;. .: iL* . ri) Sunt li
[p{gii_!1simp!: "ttt!i:-:, dinrr-un 1lngur rf,nrl dc celql"q",yg_{1.4m9!ri11'. Sunt rrrlrlr LYlulllllalrll! tll M.O.. lYr.\/. lirnite lrlllllL celulare grcu lLlUl4IL evidcnliahilc in tslLu
l;;<r--=j*===icE4

*"J'il

:":r{1$Sl**Xrl}diq+!++gg45gli_tt I ohicei niu*lul a*tt*rr lhiduralii" iaz:ile , asigudind necesarul


(

mitocondriiic sunt cottcenlrale

energelic ;renlnt lransgxrrlui acliv dc suhsranlb cc sc dcslhptlard la-accsl nivcl. hicntarca mitrrcondriilor asociati pr*rnii {hlduraliiltx dau un asyrct slriat pxi(iunii bazale celulare. ", t.'u NlIu l :pr tcl iilc a u li{glil 4,i llritg. ace$!_ epitcl L,L putLn.i avca mai ..-*-.-**:::*3

, t .']a-, f .*, i ,.'e\J, s,l pulinreprcZenla1e:c'Rilcliulttvanalr.laplcxurilc-[''.o-].,.r\ttl . -r-=-::llr'.{.*. . '.'\ t, =-- lkrll dc la qlan.lclc [ { .t', ctxoidc. la canalul inleicalar i

: ".'t- ou fut* "t t-*:, ., llrl,si ..*,J,i"ii,l"l


L '

tt,,.r"CIGB,

'lr;i

---.....: ",5#-: rnultc iiurstii."'Elffiplc: epidermul are luncfie de protec]ic'. nrl metatnlic" orgm de

-lLr^ la tuhulii Ilellini din rinichi". 1x tala lr. r.piretiusimpruc*rriu t.pirctiusirnplrrpurirnlrt{os inr.'ilrara a crisralinului. l^r""casalicuLuL{i$tJi l2 r: '*.*| . '-""r-'".-", lll. Nuclcu ' -- spaliul Kieman, la clilc qpnilate' intrutmtrioularyl i

-'-_-."-:,.+

G*-.a.

----

scl-tvarc.

j , :i

l\
l"t

Au lirr4tr-c'r.lc lrrrrlglc[ic',ti

Sunt clfitl 1i il.qrl.lffHr5r' p tislllSJi t'c irti4!t' grcu dccf,l ce'ielalls clinreruiuni 5i lin-ritclc rf,,r,l .l.l eJi-r.]."r" o, i,raiiir"filniiirnt" suh'tlialiagmalic' epiteliul viribile in l\'{.o (cxcnrplc: epileliul tuhtllui {!g9ts1iv
r,..p i1

i') l

tt-ttl'll.ri

sc^.9'19krri"q

(la plcxtrrilc

coroidr:l' fu''W#;.

n,p

,lt. lirlsii stlaliliearc. Uncle cclulc au la lxrlul apical kintxili. iar altelc sttltt tle tip rrrlreilirnn. nrucigr:nc Ai:rrsl lip dc cpiteliu girsindu-sc localizal in tnttcoasa ciiiitu' ;rericrrc. rrrai cslc clcnunril Si elite-!i1qy!Pjl{!l:!t Se mai giselle la sacul lacnmai ;i la trrnrpa lui lruslachc. Are mlpxllclclrr, rril seqrglor rii de e,liminare a pafiiculelor elc 1x.rr [' pilrunsc tilalf, . t'u , acntl
rr

rs

piral.

,.t'J-

,e,,.sr*

:. iir I .,
,ir

.F.t,t t'F].1ILF.
,
.:;-. lif,i
:
.

',Pt
.5"

.,*'.1;

sI

,.i:l e

rr^'t'il.'lc^'l'E Sunl lirrmale din

mai
1;

q,!

$s

rrruhc slnalun celulare. in


liccarc pu6nd exisla unul sau
..,r,#l

rnai muhc rAnduri ric' celulc.


"l'

,.'
7i

f
E'

'#.:'

,,:tt'.
.,4r

''n'1ll

i,,___gbl

1'" &.?Fli:
.;i'

'a'i':l

I'

',t 'r!
,,

's

.,,

,....

r';:

.:.,.

i;t.ii"',1

ccjiulekrr csle asctnlndtoarc ' (iztrmorfc)., rlar dill'ra intr-utt t -::5r:;: slral talE' de ccl urmilor (anizonrt5fl'f I )cntrmirca cslc - "::* datfi'1iupi firmia cclttlelor dc

lltat. *.lg111
Irig. 4 Epitcliu pst'utioslralilical cilinciric cilial L l,urncrt vasg.tlar 2. Vas liml'atic ;. r.tili

4.

.;,

["x

,1,;

lr- .rp*ihl* p.u*"*iot",

5. (lcluli

Re;ea lerminall bazald

.is

*$;g-"-11sg1:":
ig.
-1

ig.i. Inlcslin srrirlirc Marginc lu pcrlc l. I-uttten


(.elulc calicilirntlc I\/taryine in Perie (uriclovilil

(ovidtrcl) Sccliunc prin lrotnpa utclinh

. .

('elule ciliate ('elule secretorii

salpingelui
c-Iglqlg-j:!:$q.1i,gle-.1'ilt&r:rLltt-glalJs:ts,ldlivare'

rii ulemlui. cpitcliril canalclor

cp1t9!iul-ta{1x biliare eKlrahcpatrcc

ti

lunclia 9". y1t"-tt11, c-ir1-ql1!gi eg:n'limai)' t'c lenge -yr:agllqL hiliArq,--9fneliuJ carc celulqlc'-sttnl indefline;ite 9i ulstg"jgly,$atrl p*n11, accst tip de cpiteliu 'rai q*l&WNeeilifi:""1:f:L','::.'.: absorhlia previinrre cu ,lili:re'nt.tq-rlk pol.ut"anical:

Epiteliilc stratilicatt pavimcnt(,asc sau malpigh.iene se imnafl in cpitclii nckemtinizat li.\:ft$lzatc. dupl ctun cclulcle, sulxrlicialc t"ru sc incarcl sau sc incarcl cu kcralina. \ L {" 1 i', ' .'. ; Epirdiile stratilicate pavimtntoase flri kcratinizare. ,tu %i ,]tL,rh. qlgnrlrarra'ba:ali st' giseilc un bazal. intcnr',".tir, yi sqrerticigl ffi[ffiE{;pc rAnd de celulc c"dip,{r;e'c. cu citr4rla-s..rni hazolili ;i nrrclei oralan srluilll gAg_c'-grlttl

IilTg11.>lffil;l-,*' 'ur-rr?'i ?r ''o**,,,t,ot*otin"i"t'-.-]iin,rti"" sunt alc[tuilc din cclttle "uUtI*''i:]j"::;lij:l': t;,,t,prin prlril v_! -*--"". : inil1imi, Jar toale lu.nd c.ntacl

'.,

cili,drice (pnsmalrcc ,nrfr"f i" .fiflrir" ,lr^ ci ac.pri lc ac(\fflfl rli lp sunl inaltc n"r.,n. IJncre sunr n1ici, piticc. iar ahele ;ffi;;i*,r" ixcclemaijoascajunganttcupolulapicallasuprathfd'('umlimitelsc:clttlarcsutrt inraginca situa{i la nivslc vadale. in M.() oferl gEcu rizihilc. rar nuclei rrvalad sunt

grrrsd Stratul urmatt,r.Il'rrr i iiiqi,jiiili,u,.'r]rr$I[,'nqf1j]p,gl,]. itrc rnai ntulrc r.{nrluri cclularc. ('elulclc au lirrrtr[ Er.!fg1!5t],n. '"--'2 iar nrrcleii sfl;nq!, {uq1i-.<;r"'ntrit ' sr: 'gfsCi.' i,rI-o ciloplasnri n',ni iirr]*lnmm6ie dc,":6t ifiltuf.ii''r tazalc. r'r.:iulcic lisir spalii ingustc intcrcclulare qi sunl19ldruizatcfo!:-lg- pu*,it11941*i*-,si prin d:*$WgLlpufrunlercelulari riin IVl.()., t:clulelc nurnigtll-lqilin aceaskr cauzi spinlr-a1c, rar slralul. spinos. I Jrmeaza \rutttl".tttlter'/i, irti ,:tt ciilc'va nQnt]uri ,lc ccitllt' din ce in cc.qrai tufti{c. cu nucleii pjcnolici ;;i aplalizafi. lipilcliile malpighicnc lilrr , ., .i,

kcr:rlnrrrrrr sc lrrscsc lrr rnucoasclc: l'rucall-r. l'rttco- litringiattit. t-'solirt.r.ialtit. cartltlrrl lrrtf ili','cxtr nl. vuliirralii. anala. Li f l',pilcliul stratilicat pavilncnttn t'tl keratinizare: cFielcnrtul. Ak 5irs:: lxtttl estt $,rj.lllfr-, h.ggq!, spi1tg1. gaan11l91. l,1ft-,tt. c.ll-tllll 1i ritsctEl]Ilil Stratul lixnai riirill'un rf,nr-l ilc cclde cilindrice cu ciitrldasma haz.olili qii nuclcul o,ritlal' silLlrt la prlul apical. {-litoplasrna conline graniilc Jc rne lanirti prodttui rlc mclanoritr"lr ec sc glsesc inlercalatc printre kmatinoct{c (celulc cpi.ltnriiuc).

liPr,lic:rI t{r'i-rlilta.;crirtc sc crlkrrcaz;r crr c'o.zirra irr ro;rr-;xrrltrcalirr ;r in rrr:r,,rrr r rr ,r( rrl ,,stl)it' ,\lrttltrl ('onkrs- conlinc Lc'lulc cornplcl irrvr,lrralc,j lurlilc. lipsrlt. tlt:
'rrtlr"l;1111;1

uur

k'u

;i

earc arr tlcpozilat. ccnhal, suhslan{c lipitlice. ilrv'clilc inlr<t

calurll

t,,roasit

rll kt'r"irlirrii .\lt'trtul de*tmnrunl^

conlcslal

dc unii aurtlri" reprerinla Ialum

,'rt1x'r'licialir a slralu!ui c()nt()s carc se descuarna.

Srrutul t;tit:uis arc ?n alcatuirca sa rnai mtilte rinrJuri de celule lxrliedrice. lolilntinofise $i carc lasa in1rc cle spalii intcrcelulare. ccltrlele solitlariz,4ndu-sc pl'itt ,lesmorrrrni (splni inlureelulari l. in citoplasma celulelor sc g6scsr": trrnolibrilt:. nrai hrrc vinhilc dct:fil ilr stratul hazal. in :r-,xra profirndi a stralului spinos. ca pi in slratul hazili" se girs*:,c dii'izriini celulare. rcalizind zona gcnninaliv6 a c'pitcliik;r rrialpieirienc, ,\ilnrtu.l grnnulos cste lirmal din 2-3 ninduri dc celule romhoidale" {rricnti}r('paralt'l ril lrupralhla piUlii. Nuclcul lcn{ieLrlar cstc silttal cctttral ,si intcrrr uft:mittric" iar cilr:plasnril cs{e inclrcata cu granulalluni de keratohialin[ puiemt,: hir..'riili. ,!i;'iitr;l r'rrrios are cclukrlc tqfltg, strrans unitc inlrc ele. Nuclcul lor. cf,nd tiril,:r"'" ,jriie constittril clin resluri dc lrnrmalinii pulverulentl. Citliplasrna conlinc ..'

lrlri(cllile malpighienc. prin slruclura gi grosimea dcosehili. conli:rrr rl,'l$!i" la tlivc'ryLtck)ri 3&I.e!lll ellgnl!, bclusry_1ny114!"rg!, ,!pre deosehirru r[, ,'l,t.lct'nr. ar,laplat mcdiului aerianexleyn. cpireliilE-rra.lpighi,.,nc nekeratinizale tdicsc rrr rttt',.liul rrrn!:*l. [n anumite situalii neliz,iologice. exnilnr:rtlii ?nclclungati a unrri , ;rrtcliu rrckcmUnizat la nrcdiul aerian cxlcm. prorlucc kcnrliniz"irlqg_lur-_ J ..' . _ {4/a4o i -:*' I..piteliilr stratificatt crf hrs_g Sunr fftildut.t rr,

,,

t't'ltrlc t'hislralll-tS"ilg_) l;xemplelc sulrl pu[inc: la.,canalele crcrek)arc ex-tltlohulnrc' dirr lilirndcle salivare. la canalul excrc'ltrr al glandelor sudodpare. Au rol dr caplu;irc.dar

alcaruir.ffiffi/' .*.,*q,,Ll:t

lr/r,,
'

'i ,.lc haqe'ra (cpilt:liul canalului sudoripar

prc.:rinl;i la supralhla qllig11lql

f.pitcliile stratilicatr cilindricc. Sunl alc{tuite din trci straluri: it114ii'-ttn f . ninil ,lel:clu!"iiirricc', iiiiyifriiiitiiii- 2-3"ian.turi cte cetutc rr.,ri.,il*i.; 7iry,"*y,n- /.'!, ccltrlc i:ilindrice. I-inrilcle cclularc, se <li,sling cu fliArc grr;utalc l;r iVt.h. trxcnriiitc 111't sunl rare; o parte din uretra fbminind. ]x){iunea sgrngioasd a uretrei rnasculirc. la

Qp

rt

l.i

l)apii,:,1t':iiricr: cpih:lialt:

varialcr ca firrm5 (Jxrliedrice. cubice. in racheH) Siy_ttttgili-c.igtr:u celulc voluminoasrr. lalte,.9e aqgpqa ca niire umhrcle'(r'i'luit' umtrrelil"rrrrne) tl:rirfr sau chiar rrei celuic

It.
I

l:pr,.lcirrr
I

i
I !

.u$IfiiiiiF,iil""iiliirii- doi nu*lei iar spre lumcn prczntl cutirull. ce contl'rd rol rlc haricra lhla de suhslanle k: {-'i}re sc: gircsc in urini. Se r,.iise;te la caile urinarc exlrarr:nale. Urttlcliut eslc liraitr plaslic: devinc, nrai aplatizal ,i mai pulin stratilicai pc scarna stmtr.rlui intermcdiar. cilnd ?n lumcnul
otganului se aeumuleaz.fr urind;ii rovinc la
d.sir+rc{ul descds nrai inainlr,: cdnd udna s-a evrtcuat. Men:hmna bazalir de la unrtcliu esie conleslara.

suhiacente. (lelulclc' tJin slratul

L
I

Illemhrirna trazal[ Mem]rnina batal'arcprezirrtii t slrue:turd de grosime variahila allati inredial suh prlul hazal al celulrlor eJritclialr:. intre acestca .li lesulul

c()n jturcti

v suiriauusl.

l).; prt'paratele histclogicc dc nrtina" ?rr col*ralic hr:matoJrilin*-eozjna. cste de ohicei neidenlilicahill it., glgglrpfia Ercnaratclor rl* l.rahce. in rarc memirrlnir t:ll.rnlh are ti gnrsime apr.-v;iahil[ qi sc lxrale u$rrr cvidr.'rllial"

,re

l,cttlrtt|)ullcrcailtcvitlcnlaatrrcllrhmncihazalescplllilltlsi:l.ertr'rla dclimilall dc culoar'- nrz' caz nrcrnhrana bazalfi apare ca tt bandi hinc irccsl /,. lJ. irr aFnind de aceasld data tic lclnrici|Jc intlrexrrure orgentfuri. mcmhrana harallt
sau

Mcrlhnrna hazal6 cslc pnncahila lrnlru ltnlc suhslan[clc cu Srcutatc rrr,,let.rrlirra uricl. gmtc juca;;i rol dc hari_cl{ sclcctivl, in cantl maclrrnrttlcculclor

llrc

e:irculii inlrc cpilcliu qi inlcrsli1iu.

cul()alc nci-tgt'[.

l)alc rcccntc arall cd mcmbrana lmzali asigurd suporl 9i orientcazi


rlt'plasarca cclulara in limpul emhriogenezei r;i regonerdrii tisularc.

dintr-un stral sluriiile ttc Mll au anital cd memhranalvazald estc alcatuita acestuia depagind rareori 1(x) nm' r.riuclrrrn-rlcns rlenumit litlitina dr,ry grtlsimea se interpune un stral clcclnrnin1rc laiuna ,.lensa ;i prtrit tazat ai*celutel,-,r epilcliale nm' (lel de-al 3-iea ciiil cir:nurril luntinrt lut,ida cu tt gnrsimc cuprinsi intrc l()-50 densa 9i fcsutul coqiuncti'r ;i siral al mcinhmnci hazale esle l()calizal intrc lamina slab definit ca celclahe dtrui, u.,tc detttttt,t i\ funtittu .fihrt.lretiatklr'r. Apare mai
,-ir()i*rcc r:ste slrdnl ata;at de lihrele dt' reliculind ale lesulului conjunctiv'

ln sulbrl moditiciri imprrtante, in dccursul unor tnli. I)e exemplu,


rllrrhr.tll 'tth.arat membrana l..rtzal| a capilarclor
;

in

se ingrrlar;i, dar devine

mult mai

rrrncabi l5 penlru pryieinele

plg.f

ftligp-

in glomerulonefritl se pnrduce o ingrogarc apreciahilS a nrembranei


lrrrzalc a capilarclor gkrmerularc, cu repercusiuni asupra procesului de liltrare.

III, un prmius al l,amina lihroreticularis ctlntine lihrilc de colagen 1ip litnrrcticularis are o i,$ii:iihri intcrslilial coniunctiv. I)e aceea se considcr[ c5lamina coniunctiv' ,.,1i rii.iurit rle lrannlic spre lcsulul Analizaclrimicaalamineiclensaarltlvc<Iitcsaceastaestealcdtuila pr(rteoglicani de tip heparan,l;i.rii-o rrlea rlclicati dc n'rolecule de colagen tip IV, (blagcnul de tip IV $i cu o parle tlintrc :,rrl{irt. larninin.i pi alte glicoproteirrc. secretorii epitclialc' mcnthranei hazalc sunt rcz-ulkte ale activitifii r",i;,in:-oleinclc :': ' d-e'nsa' iar tl ('olagcnul rle tip IV ' " traverscazl iarnina lucida' in accasti z-on;' iii m.lccule lriirt*" tiin rstcaua acestor dc lamininl. care reprezinli tr r,.lii;terrLi! trp IV estc inconjurat dc o lcacl pe membranabarall' .,t;rr,.,}l.rrtcln[ ce asigura iulezivifatca cclulclt'rr epilcliale'
\ltllcculcleilchepran.sullatsuntputernichidratale,datclrillcaracterului
..;r-

EI'IT'I.]I,III,E (;I,ANDUI,ART.,
Bpiteliul glandular sau secretcrr este [csutul epitelial 49

T*i

celgls

-au

nrctatxrlismul.!!gg^tg_liza! in direcfa sinJezci..unui anumitfrc.dpln1lmtl x*-.re[e sau

secrelorii intr{ in struc-1u3.qtrdl9!91*!}:]$te.-g!1nde, tlc unde gi termenul 0e eql*lii gll$glaIq*tlelulele glandulare sunt dlute cu
(,rga
n
i

pri,*lgllg:flSjpi4ile
tc rlezvol
tale

$|@

..,rg!g^ep!n. r"I!9:g$lry. !"$!}Bpj .i tg)l}l Au:Xl:3..-g*F nucleolat. In citoplasmd se grt g[.si


Celu-lele secretorii sunt dispuse pc

incluziuni suh forml de: granllg, pf::9[--"rggl_":

:,rirr:rii'.

menrbranei hazale' pi tle aceca sunt rdspunzAtoare de volumul

o meiiihrand TT:tt. banld, elandikfr[ ce le desparte de fcsutul conjuncliv interstilial (stnlma). bine ,^'*iori"i'ffi^i n pa ffiirl i;;* *;iiffirlfr ilrulo*ui.i"..""t t, gl*.l"i" ,.. rir,f.!ry|_d,.q-..*99clasilicd in: endocrine. exocrine qi mixte.

:d:*

etc.. rcprezenland

I)rinlrccelelaltelipurideglictrprtltcineprezrnteinmemhranabazal}r irr;,li.- li aminlili:


de ,-,;llrlrgti6|.,1 1ip IV dc celulelc cpiteliale' gratic locaEurilor de atagare :rrr:r,ici t:roleculc.

l.'ihrontlctina.()molcculiclelilrmalilereiV,curolinlegarca

suprathp

()landelc exocrinc sau cu secrefic exlcml elimini pruJusul de secre]ie iptr<r cavitate ce comunisi cu rnediul exterior sau direct la suprafap pielii, fiind lrrevlzute cu rnlttll- 9x9'etg1 @laniele sudoripare, setracce, gaslrice. inteslinalc. r;.a.). (ilandele endocrine sau cu secretie inlemI lrimil pnxJusul secrelat,

:rr rhc r:thtlchrr cudolclialc. Irrr ncliile lnetnhranei bazale' ('eamaievidcntdlirnc|iciniteplinitiilemembranahara|hcstedeatlfi;ri


!"ur

au mai lbsi dcscrisc rii structun irlenlic.c cu memhrana hazali a epiteliikrr adiJxrciteltlr' kuahzlri: in juml fihrelor musculare' celuleltlr Schwann'

hormonul, direcl ?n mediul inlem {glandele suprarenale, hipliza, liroida,


paratiroda).

()landele mixte - au in rlrganizarca lor slruc,turald o conqtonenld endorrind;i una e-vrcrurlri (pancreasul). Iixis6 r;i glande constituile din cclule carc
au amhele tipuri de secrelie, secrcfie

amfiuini

(licalul).

conjunctiv' srqxrn llcxihilrgi de a lega celulelc epilelialc de fesutul

dfr

IIIS'l'(X;ENllzA.

(ilandelc au trriginea inlr-un cpiteliu de acopcrirc emhrionar' I)nrcesttl prinlr<l proliferare celulara care' stth declan;eazi ?nt () anumila z-ond a epiteliului
devine

sc

lilrt' l' l,.t.l I l,t,l (;l,AN l)ul,ARl l lix( x lltl N 1.. o de -) lrpilcliilc glandulare cxocrine, in lunc[ic de grzilia lrc carc au lafi r lrrtt'litrl rlc ac:oprire dc origine. prt ti g-njgggi"tflig"lc ;i q13.rt'pilc;lialc" t'elc

('9

Mugurelc cre$te' lirnna unui mugttre. avanscazi ill mezcnchimul subiacenl. din ce in ce rnai intimir cu r:ord0n celular. sc 1xrale ramifica qi face coalesccnli sc cdilic[' consecutiv acestci coalcscen{e gi integrdri neunrvasculare

,-,"r.*"rr*rl.

l,tiri'r-ttri,rt-din cpiteliu[-!1t-9.s]!nuhl! ,l4ll prinke--cel.ub:ig.cu siti din'epitc'liul rt slririrltrr). il|ttisgllkyg: gruparl--g9luJglggg.qa#ag[gj*1g|or. incluse in epiteliul de

iar mczc'nchimul in' glandilcma, cordonul epitelial se dili:renliazi in parenchim a ]*.-, glan6ci. in caz,l glandekrr cxocrine. Jnrfiunea cea mai dvansatiidc dc legatur{ cu epiteliul c0rrjonului cpitelial constiluic adenomentl. iar seEtrcntul glandel,r end.criitc' .riginc pri, luh*lariz.are' devine canal excrc'ton in cazul r'lf; comprnenla parenchinrulrti cordtrnul cclular cpilelial prin prrfiunea sa distala iar prrtriunea pnrximalh' dc endocrin cd citoarhituctbnia particulara fiecfrrei glande. de glande, rnczcnclrinrul :,c, legfltura cu epitcliul. sc restrarbc. I,a ambe'le tiptrri al glandei' .liferenliaza in iesulul conjuncliv intenslilial stntmal

t,)prirc

al q-1c1pei"nazale,-farlngi-.I-i: Yrylrytggl$l_tg1;_tot, lbrmd de nrembrana \('crckurla (cpitelrul gaslric. cpilcliul plcrurikrr cortride){Cet._ Esunttclc nriu numeft)ase

;i

cr.rnstitui-g cglea-,ee

defirf$, in mod gurttal. glaiiite exclurinc. carc nrin celulelc ce o alcaluiesc

c$S&l!-eISXg!9I: pnn (ilandele exocrine, dupd lirrma .,,'.' i"iiliia---ectc vehiculata spre cxterior. ;r,lcrrrrn:eruiui. ptt fi: luhulare. aci
rr';rlizcaxi-prxlusul-de
s-e-.9,re1ig.li

comp<menli,.excretr..lrie.

,,

i:tly ry, _!Nll,@tur

t
"

,tlvertkl

_i*9*:

i 'l
I ',

.r

( I

(glandelc
storrracale lirndiceJ.

i li

i "l

'l

\tterr.ntcrii,nfu
,,valari
tL"i

(]landele
se aranjeaz-h suh

acinoase.

;i

lirma

---!-

unui

,,i.ilJitre de strugurc. Acinii sunl


uri : .reru,sr, nutcosi

de.

lrci
lg
I
2

:[-.i ffio" rirrmi Cf .jgnca,-cu cclulc piramidale aqczate.fc un


,;
lume'n ing-ust

;i

.'lilr;sli,

6 Acin seros (parotidS)


Vas de sAnge
l

.j,,gu, r.tn.r. Jeiirmfi;,1

)uct intralohular

Lobu1
"t
5

slelal .cu prelungiri inlercelulare. i )rgauilcle cclulare sunt dc;ry::llitJc rrnitrleonrJrii, complex (-iolgi, rcticul_

;i

Acin

6
7

I)uct interlohular i tsut coniuncriv


l'rabecule
N rrc

leu

cnckrFlasnratic. ritrrz.orni) cnzirnelc sunl

i{urrlcnl-c. lXrmina.'irgasloplasnq

.1:! tl-l citoplasrnci


celdlarl.

()itoplasma apicala conlinei'granulc .lc i-iggg4['[,

,o precuSorul produsului
N.uc_leul

hazrrlilic putcmtca'
dc
sccrc'1ic
spne

rolund csle siluat

I lin {

.l_

hazal. lntre Plasmalern[ ;i gladilemfi sc idenli{icd celule cu


..4 I r'1-

grlul

ccl rnai voluminos d11!Jc cglc' trci liplri de acini. Iisle un acin muc()s cu r irlt'va cclulc sc()asc atai;4]c la perilbrie ca o semilung GSgjlUUgJUL(iiABg4U, lorrnlirrtl acinul mixl muco-sex)s. (lelulele seroase comunicd cu lumenul acinului lrrrrrtr-un traicct t,r"nt#mltntr" celulele muc()ase. Se g5.sesc in gilandelg*qpltyflt-ll
irlrrnliit

;i

---.ry::5:*

prelungiri ce ctm{in diferen}ieri fibrilare

rI
:-L_1

,i;

constituite

din actind 9i miozinf,

cu

,i3::;;,,,..

"l* ""' ' IF,o{'

'lor, miocpiteliale ;i. prin contracfia: iornprima adenomcrul climin6ru!- in "lu*"n prtrdusul de secrelie. Acinii '..erii;i sc g[sesc in: parotidl, lmncreasul
exgcrin, glanda lingualii F)bneq glandele
salivare mixlc;

func{ie contractill. (lelulele se nunlesc

rrrrrplu cilindric dclimitcaza un lumcn larg. --'+'1i:rrr -- clar5. dezvoltati gi t'ilulclc au citoplasma

$ rs,

-- O -'gtandn alveolad cu rrx rr lirlrrsic oarliculari cslc slandu -ffi,_ ::.. v@g(ilanda sc prczinti ca un sac plin ,'ii 'Liit". aspccl saccilirrm. Stratul hazal
, -----.---.-.* :#:-

rrrrelcul impins la haza Qtntstttlol.

t'onlinc ': cclulc cuhihe siluale

fr

()

tig.7 Acin mucos (glanda


suhlinguald ) I . 'f esut conjunctiv 2. Nuc,lcu 3. Scm iluna G ianuzzi 4. Acin mucos

lllandilemd-groasI. I']rin .{iriziqn-e dc tip rrtilal. celula barald.ftrrmeazi doud celule pr'()g,crre deosebite: una. asernlnltoare cu t'clula parental6. rImf,ne pc glanrJilcma.

-flr;ipuf
alungt(

rnug99 csle .valar'.

ecalahl. dcoschiti, evolueaz;I tie sprc kcralinizare conlrihuind la crrnsliluirea scheletului rlc su^slincre glandular. fie, c6l
rrui adcsea. se incarc5 cu sebum. Uhimele grlicdrice. cu ciloplasml sunl
-celule-mari,
elara..

Fig 9. Acin mixt lglanda suhlingualI

1" I)ucl

mai volumintts dcc6l ccl scrtrs' Are

lumenul rotund :;i larg. marginil 'Jc ceiule lrapcz.oidatre-*cu iffila;ma vaouolari, spumoasd. clarl -in cokrafiile uande' alcianofilc Pi Vacuolclc sunl l)AS pozitive' 1_ -mucicamrinot-lte Citoplasma are un dezvoltal conrplcx (krlgi. Nucleul lurtit esle situat la

2. I-unren 3. Acin seros 4. 'f'csul coniunctir,


5" Acin rnucos

gllul

hazal al celuldi. intre cclulelc secrctoare

;i

glandilerni

--se gdsesc

sfnleti:,,cazi lipide 6. Serniluna ()ianuzzi "v39u11larI. care. acumuldndu-se. dcterminl involulia rrur:leului qi organitelor ce'lulare. Materialul relrullal din dezintegrarea aceslora i;i irnbihat cu lipidele secretate constituie seburnul (ilanda nu are canal excrctcrr. schumul fiind eliminat prin gdiul glandei la nivelul tirului cle pIr. IInele glanrJe au comp()nenta secretorie suh lirrmI mixti gialunci glanda

Ille

cclulele

rnioepiteliale. Acinii mucorii sunl localizali in gtzurdcle: pata!igg,.1tgi49-Wqh*t sa!!vX5c mixle:


t

I"ig. 8 Acin mucos - detaliu I - Nucleu

2. l-urnen 3. Scrniluna (iianuzzi

'"-,.-/.

,,:| .tt!

adnul mixt esle ovalar

tI .tu h u ltl-a ci n o.asg ori tulgk*LlLqtl jft ')lrupa fblul cum canalu.l excretor se dislribuic. glandele extrcrine pl {i: rinryile, se,Ayuse,.Si agminate. (ifajt-dqlgsimpf" r, 1xntru liecart' ade'ncrmcr cf,te un :1. (llandele cornDuse au canalul excrekrr cana.l. expre'krr (df8
e sI

c d eu uni

larnificat,

fi

ecare

rafii

ie conti

salivarc). nclu-se cu cf,le un adenonter (glandele .sa =t--ry=.i,*\

t-t

glande compq'-s!' r{leturalc ce <;fe@lfut{,rinlt.:.:*,}*!!l$ate surrt alcaluite din s.. sa iohuli glanclulari' iar canalcle l()r cxcrcl()arc

rrrik,t:ontlriilc sc innrullcsc. t)nrcsul de sinlcza cste dili:dt dupa li:lul prodttsttltti


sccrclal: scn)s, muc()s, lranspotl dc ioni.

Si.in u o.nstiluie liecare ", indivitlual. tlar allturat dcschid la suprala!il,


nl'()slala). r-a*.,b 'tr7A1)upI

in

acec:a>i

zirna (glandl..mlnmr*'

u:.- *:,{rffi#-"iii;6m#' ;i-r*,,".*,.ri,,,i'-(Itr,rrtci" frcr"crinc ciT'r1}ric sec-re1ie se elit,' a ,nn prg*lltlai l'r,xlustrl 'Jc earnoii;r *""uJ* d.1n rrqgaligr -"** @'{glandelc salivarrL surt-tlftyr' invemd qi inlcgritarea celularr eq,

mtrdalilalea dc

climina* a pr.durului '9'*itl!.. glandcl'"' lxrt li:

Sinte;u de lilt seros are klc in celulele care eiaklrcazi proleina de expull,rtrccsul tlurcazi aploximativ fi) de minute pi irnplicd rikrzomii alai;a1i reticulului crrdoplasmatic in care palrunde qi in carc esle vehiculal produsul ce se sinletiz-eari..

Vczjculele gtilgienc ci-rncentreazi

pi

impachclezrzi secrefia

vidhill suh

furmE

'ffiff

"

u.,ilrGI pr*tr*gl@pical:ar -B$L{g"U dc-sc'c-rs+rli-sc-clinrintt-fnJupcnul fi+i,*r*,;n,*,".*gg-!*n:rggg$J ---- # {* r r:-- .-: ..., ^,..,r.r ,.linrinr imnrr"tlrtil cu }'r'lfil -ui s 1vL: :"'11,1y:p:cu'li :-1-1tr' :r Eoo.iQd@gn iii*iiAurtehnti"mamara, apical. r>up3_flqg,_L"g pffir"-]"p*;i.', ""ruri:i.I+i
ulandelc ttdorante).

itgff .lrlog1p,".r,1".qr,u1q1s-'ti':i".UL"{i'}ryi-q"I:i rrxitiit r i" :r:url$".i:l-{* ll"j::*f l}'"f'."t i,!ryslrttt euiiiict.. /'l"nrl.lo hrrlnrncrocrinc (anrcrirlcJ' nnclnta $cllllt--ec try.;*eco* glsryry'rlj*ff*

granulad in citoplasma apicalS a cclulei atunci c6nd se slochcazl inaintc de a li clirninata. l'roduqii de secrefic sunt proteine-enzime (amilazi, Jrepsinfi. lripsina). Accsl tip dc sintezi se int6lnegle la cclulele din: acinii pmncreatici. parolida, cciulele
pnncipale din glandele lundice gastrice.

(l

Sintezu mucltsului. Mccanrsmul este iusemhnilor celui dc [a sintez-a prtrteich, dar se mai adaugi sinteiza comlxrncnlei glucidice la nivelul complcxului golgian (aproximaliv 3() dc minute) hine reprezenlat in celulele secretoare dc mucus. inlregul proces de sinlez,i durcazi aproximativ o() der tninute. Mlucusul se adunl in

c'l{()t..lzl()1,(x;IE.(]clulaScerek)areprezintaoaxh{izioltlgiclmat () de lip senls' Activitatea sccrcttiric st cvidenli la epiteliilc cxocrine ce au secrclier adecvali. Ace$tia aclittnr:aza situcazi in permanenfa sub inlluenla unor stimuli
ce v'or

asigurincl ap'rrtul ntalcrialelor asupra slnrmei conjunr;livo-vasculare iuconjurEloare

ti

caplate

;i

translbrmate

in prtxlusul tle scclc{ie spet:ilic tle crilrt'

cclul.eie

cikrplasml suh lbrma de mici vacuttle. care dau celulei un aspect claq opus aspeclului intunecal tlc la sclulelc seroase. Celulelc sccretoare de muctts: celulclc calicilirrme din epilcliul gastdc. din acinii mucor;i. 'li"ansporlul de ioni nu. rcprezintl un pn)ces de sintezi, activilatca cclularl constdnd in transfbrul api ;i clectrolifilor din mediul inlem inspre ;xrlul apical al cclulei. Oitoplasma acestor celule conline o cantilale marc de mittrcondrii cc lumizeaT-A energia necesad pnrcesului de translbr. Restul organilelor sunl slab rcprezcnlalc, celula prezinta ciloplasmd clar5. cozinolili. Irxemplu: glandelc
sudoriparc.

glandulare.Aceasti'lranslilrmarese<lesflqtlaridc-alurrgulunciirxe{incrltigicela capalulc5reiacelula'dupatlscurtlfaziderefhccre,rciaactivitaleadet:latnftre. s(j care se succcd k)l timpul cdl Asllbi celula glanr.lularl realir*aracicluri secretorii
mentinc
acf
i

unea stimulantfi'

," --t

si eiimiruu"e' Cli"lul secreltlr art trei futs" t'rqture' eluhorure

slxcilic' Ia o comandl nc'ttlrrctrdtwrina" materialului nelcesar clakrrarii prtxlusului anumite suhstal|e plasmalema lnnl|devine prcnncabild numai lxntru :11, "T::]' prin cntlocitoza' (laptarea malerialului se rcalizraz.I in cf,teva sccttnde
inlern.
ratbociloza impcrrn eahil[. lilaborarea sau sinterza' l)lasmalema dcvine care tlevine mai volumintls. tuteori i$i secrelor este ini[ial la nivelul nucleului, cf,leoclatd sc inlensilicl baz'ofilia' st' schirntE pozi{ia, iar nucleolul sc mireqte. rugtrs' aparatul (krlgi' iaL clczvoltl rihoz-omii, reliculul entlttplasmatic neted ;i

F.lirninarez. l)lasmalema barald devine din nou penneahil5 $i, cunsecinl^5 a vasculari:rafiei deoscbite din psulul conjuncliv inconjuritor (r;tromi). in celul5 trec lichide ce realiz-e'arh cure'nfi intracitoplasmalici. Ace;qtia parcurg cclula dinspre prlul bazal spre grlul apical, antrendnd totodali pl"odusul elakrrat. Hl este cxcretal prin prlul apical. apar.ind permcabililalea plasmalemci ;i la acesl ;xll.
leryirca din celuld se thce prin dilirziune sau prin exocihrzi. Ahc,ori, secrelia rfunfinc

delxrzitata tcmfxlrar in citoplasrna apicald sub lirrma dc granule, vacuole, picdturi.

osmor,i;i difuziune.

l)upa eliminare. celula intra irrtr<t prioadl de rclhcere, urmdnd apri


perioadd de secrelie. deci un nou ciclu secretor.

o noul

prooesnl

2(r

lrgritlicc rcprczcnlfintl rczcrvc dc esleri de rrtleslentl. pigment lilxfit,;t'irtit'(cclulclc


t'l

PI' l' l'l L

II

l,

Fl, ( ]

LAN I)

tjt'A RI'l llN

X )C Rl N E'

(ilandele entlocrinc protl,sul rle sccrelic in me.liul

ntl+[f*q-?]1]-"::j"t

lhpl ce lc:lh]isa sa-;i eliminc

e*O *"

mic[ cantitale' t*nrg*l.toftoTffi1[ in orgurism, ac{ioneazl' in lbarte in interdelrndenl^i numai asupra anumilor slrucluri numite' -Sunt

iniA'iU;ffiftc

secrelic, numil

h:oqg*P,"".:.tn

g;ina hgata asiguri celulelt-rr funcfional[ cu sistemul neryos. iu, "ir"ululiu .t lor' dar qi transpntul endocrine agtrtul substanpltlr necesarc metabolismului organite numcroase qi sunt bine proclurlilor tlc sccretie. celulele glanclulare au
inzcslrr-\-ate{uenzimc.(ilandclcendocrineconstiluieoryan:.-.t'111" are celulele araniate , *u',Citoarhitoctonie. Parenchimul glanrJular endocrin in intcrstifiul conjunctiv'

''nIElHff".

irrtoslifialc din lestiutl Si owr, utryrului progeslutiv. unlirutsultrutrenulei). Celulele care sinte'tizeati irminrr biogtrne sau poliptptide mici att t,i6plasma cu hazotilie scdz-uli. un reticul endoplasmatic rugtls pulin dc;rvoltat, t.oprplcx (iolgi redus. Sunt capabile si concentrczc precumorii cpincli'inci" rrrrrc;rincliinei, seroloninci pc care le sinlelizsazA cu a-iukrrul amino-asidtlccartxrxilazei. Ia M.ll., precunstlrii acestora apar suh lbrml de mici vezicule rrrltrnde centratc de tl zonh densl la fluxul de electroni. Se glscsc in e7i/izti tlrirrcalocitcle produc melalonind), nteduloxqtrorenald (produc aclrenalini 9i lomdrenalinil. sistenuil endoo'in diJie (cnlerocromatin) rii cele cuprinsc itt sts/t'ltttl
l,,lrrrrdci

It\ tl)

(amine precursors uplake iurd

veztg1lg..1fly-.riwA.Nl9-ltifttz suh formd ,Je urduurc, ,,:- -v.-:-- c*lutaiil'lietlricC alcntuiesc ctrdoane sau travee Cordoane ':*@*

\-

decarlxrxylationil RE INNOI RITA CI,l,LULtl l,( )R I.l l'I't I'I LIAL

I'1. (rcl ulelq

cpileliale au

ca.re,

in

funcficr de

(I rnare capacilale de multiplicare. Au grsibililatea de a sc rcgenera in mod fiziologic pi sc refac u;or

in

cazde distrugeri accidentale. Se inmullesc prin diviziuni mittrtice

disglzitivulcapilarsanguin.iauaspeclevariate:arcililrm'cuihuri.c0mpacl, cndocrin, ctlrpul galben' paraliroida. reliculat, Iixemplu: ,up*,*n,lo, pancreasul r6nr1 clelinrileaza o cavitale vtzjculcle sau foliculii - cclule a$c7a1c pe un singtrr

;i

amitotice dar gi prin diviziuni haplomilotice. I)upa grzilia lirsului de diviziune lafii rJe membnma Ymzald, diviziunea celulelor cpitcliale eslc de doul tbluri:
Si

prorlusul de secrelie numil coloid slbric[, veziculi sau lirlicul, in care sc acumuleazi (interstiliale) - cclule siruare (tiroida qi pa4ial lobul inte'rmediar al higrfizei). l)ifuze

m t i clinald

peric li n a ki. flusul dc diviziune este paralel cu membrana

in fliviziunea anticlinali

ininrediatavecinitateacapilarelorsanguinc.suntr[spfinditeneunililrm(dituz)in tcsticolttlui qi glanda unui anumc organ (glanda interstitiall a


interuliul coniunctiv al intcrstiliald a ovarului
).

banlh. Se recunoagte prin plarul de diviziune celular peqrendicular pe membrana baralir. Se inl6lneEte la epiteliile sinqtle. qi in reepitelizarea unei porliurti distruse dinlr-wt epite.liu sfi'atdirnt. Esle caractcristica penlru cr&fle.rea in supru/it1ti rr

qiteliilor.

endocrinc in activitatea
I

Citolizirlklgie'lmplicarc.aditbritelortlrganitetlinceluleleepiteliiior chimicl a htlrmonului rJe clalxrrarc este impusl dc struc'tum

in

diviziunea periclinall, lusul de diviziune este perpendicular gr

stertlizi. amine biogene. sintetizal. Itlrmonii y.ll h: Troteit,i. glicoproteit:i,

nrembrana bazallrqi planul de diviziune cslc paralel cu membranal>aralla.l)iviziunca

Celult'lt.caresintetizrazlprllipeptirlemari(homroniproteicipuriqi cu ccl al sinlczci proteinekn dc' glicoproteici) au pK)ccsul tle sintczi ascmin[tor relicul endoplasmic nlgos slruclurd. Morlillogia cclulelor esle caracteristicfi: complex Golgi denollat. mitocondrii abunclenl (delcrmind baz-ofilia citoplasmei,), granule de secrelie c'u mortiriogie vi numeroase Ei nucleol (nucleoli) vizjhil, Se glsesc in: hiln./iza. parotitlida, trhrastruclut{ particular{ ;rntru tiecare. hclmrtln.
li roi dd,

lrcriclinali asigurri cre;teret in gg'osime a epiteliikn' qi sc intdlne;lle nurnai la epiteliile stro.tiJit:ate. Multiplicirilc celulare la epiteliile stratificale se ghscsc in celulele situate ih apropierea membranei barale, in zona prolundl, numili ;i z-orta germinativi sau fertil5 a cpiteliului. Celulele epiteliale se inmullesc liecvenl rpi lac parte din calegoria celulelor labile. Rata multiplicalivl sc gxratc aprccia prin clbctuarea inrlicelui mitotic carre este de M / I(X)O.M (sau I)) reprezinl5 totalul numdrului de diviziuni din 1000 r:elule exarninate. Indicele este variahil: crcscut (in
cpiteliul intestinal celulele se reinnoicsc la apnrximativ 50 de zile). Indicelc mitotic olbri psibilitatea aprecierii fo(ei regenerative a unui epitcliu. iar in czul pldgilor.
se

pamre.nsul enelocrin'

Celulelecaresintetizquihtlrmonisteroizi-aulbrmlslbriclsau In cittrplasma spumoasfl d.i grlieclricl. sunt up.r aci<lofile ;i c.n]in unul sau 'uclei' nelecl lilarte dezvohat' mitocondrir se constall la N4.tj. un reticul cntloplasmatic
numcroasc(unetlrirJclirrmdslbricl)cucrestetleaspecttuhular.liglzrlmi.picIturi

deduce viteza cu care se efectueazi reepiteliztrea.

.l t(

'

hranc;tc prin cliluziunea lichiduiui aiicTalc tolilcarma pc un fcstrl coniuncliv care' lc (mugurele qn'rbrionar inlerslilial. Sunt ;i ftl;r,uri cxccplionale dc epitclii vasculariralc perioadei r'lc regres' aria vtt'sculara epilclial al timusului. organul smalplui in cunul 'fesutul conluncliv de suh epiteliul de acolrrirc se nllme$te din ureehea inlema).

Nt;.1'lll'l'lA lilll'l'li.l.lll ,()tt. lrpilcliilc nu sutll vascttlarizalc- dar sttnl

CAI'I'l'ol,tJl, ll

.
,tr-\
\, _.".**,"*--i-

Tns_!l-ul. (l()ll.ltiNcl'l\-

de fesut conjunctiv cOrinn, iar cel al cpitcliikrr glanclularc pratli numele ln organe' cpileliile interstifial. (lorionul 5i cpiteliul s6u lirrmeazi o rnucoasi' lbnneazi slrttnta' llpitcliile reprczintiTra rent:limul.iar tesulul conjuncliv intentilial prin intermcdiul memhranci sunt desph(ile ilc corion dar rii solielariz,ate cu accsta dispusc intr<r impletiluri bazalc. Acrrasla esle structurata rtin libre. de rcliculina Prin accastl lehnic'i' lamelara qi cvitlcnfiat5 in M.ll. cu impregnare argenticl. srih lirrma unei linii r.nemhrana ba./1alia se itlenlificd la limita cpiteliu-coritm se glsc;te o suhslanfi ncintrerupte r.le culoare neagri. intre {ihrele de reticulinl apare la M'l]' ca o z'oni lhndamenlali lxrgala in glicoprr.rteine qi I'AS przitivi. lra grosime, despl(ila de epiteliu tlensa la fluxul de eiectroni, de. aproximativ 50 nm de: electnrni' printr-un spaliu cle aprrximativ 3040 mrl mai pulin dens la tluxul conslitulic contritruic r;i hlemhrana haral|t cslc o structurd conjunclivd la a cdrei prodqii dc secrefie ai celulelor epircliale. Substanple necesare lrcc din lcsutul hrfinesc celulelc epitelialc' c,.rnjunctiv prin tiltml sclectiv al mcmbranci bazale ;i

rT-, \ .'". W' 'l'csulrtrilc coniunctive sunt slrucluri hclerogcnc din puncl Jc vedclc
q;i lunctrional. ele sunl r[12f,1*t::-!11-,-ilfpg.i1g,3n!l!ry[. rrr,rrlirl<rg-ic *::'r,.* . ." -!i-*.1-*"

rI -e1gc"i9lg-!:illc

lr.srrruri.

"llgg!:*g"-*r*X.h*lyL:lg*:-t!-.:1r-&elq,1sr1.e-t$$Prno,..Qr.n1a 'l'esuturilc coniunclive snnl structuralc din ct'!rrlc utt Caractere genrrrale.

fl"..,!'.rql,lf

nrilc

div.erslt4lq mtlrlirlogicfr

li

funclionala. iar,materialul inlcrcclular csle

lcprcztntal de elcmente, librilare qi substanli lirndamenlalA.


s|ill l'esulgrile conjunctive realizearil conexiuni inlre dilbritc orgall$
scgy'nc'nte, fiincl consideralg

t5.Iq{--qe

leginrri.

cle inso{iitil l'esururile conjunclivi sunt hogal inenate 9i v"ary1{3fz{c. intemelalii slr6nsc prin 1rc traiectul lt-rr vaselc qi nervii. slabilind su acestea irrtcrme<liul c[rora se realizsaril schimhuri rapide inlre s6rrge li lichidul tisular. Prin

rrccsle schimburi, fesuturile conjunctive ,,rganismului.

iau parte la metatxrlismul gencral

al

lesuturile conjunclivc realirparA cu lcsulurile cpitelialc

simhioza

suh care corionul trimite Menrhrana bazald esle sinuoasi la epiteliile malpighiene, o supralhtl de conlact spre cpitclii ridicdluri numilc papite. Acestea rcalizsaza hranire cclulcltlr din gfosimca cpitclio-coniunctivala intinsa. ue asiguri o sulicienli stralurilt-rr cpileliale. (lelclallc

lipuri de epitelii au memhrana hazald nctcdl'

glandilernl' Mcmbrana baraldde la epilcliilc glanclulare se nulneflc

strffnsi, ele fiind clcspa(ile cle acestea prin intemrediul unei memhranc hazale' 'fesuturilc coniunclive se caraclerizcazi printr-un lllare prlimorri:lrn tisular pi celular ftrecum ;i printr<l mare capacitale regensralivd i;i plaslica. ce se nrcntine f,c parcuniul inlregii vie[i. t]ncle dinlrc lesulurile conjunclivc '\c l1rd rnelaplaziri sub acfiunea unor lhclori in alte tipuri de lesuturi: cx. cartilagiu pi ts' IIIST(X)T.]NI'ZA. au originca irr ftrifa emhrionari miilocic' rcsp,ccliv in mezenchimul r:mbrionar. Primele elcmenlc care sc tlitercnfiazii sunt ccluleie mezcnchimalc. in primele lhzs alc de;zvtlhiirii ernhritinare predomina cgmlxtnenfa celllara a clezvrllt[rii embrionare qi tra copil prcdonrini sutrslanla lun6amentall. Pe mi^sur6 ce fesuturile imbltninesc, fibrilele se mtldilici numeric in
'l'csulurile ctlnjunclive
dauna substanfei fundamentale, iar metahtlismul celular diminud mult.

Inervafie.'|.esuturilecpilelialcsut-tlhineinervale.llleprimesc specializarea cclulclor terminaliuni nerv()ase al cdror ctlnlacl, uncori, tlctcnnind


in unele ()rgane de siml' cpileliale devenite celule senz-rrriale, a;a cum se intampl[

i;i

('l

.As I Fl

('Altl'lA'

l'

l'l,sl

J'

I'

ti l{l l,( )R (l( )N'l tJN ( "1' M1


(sau de tranzilic) ce cuprind:

- au lirrnra ncrcgulala - originc cnrhrittlogica comuni

-l'csulurilc

crtnjunclive se pol clasilica in:

,' ti'l'esrrturi coniunctive cmbrionare


a.
1e.s t r I

til

nrc:en chi mdo.t

- capcitatc marc de a sc dividc r;i dilbren[ia pi prczcnla tutui lilnr nrucopolizaharidic fr supra fbp lor.
(lelulcle adulte autohtrxre ir;i au originca lic direcl in nrc;etrchittt. rclrrcrzcnlalc prin: fibroblast, mastocit. adipocit. lie igi po1 avea origincain ruiduut Itt,ttrttogen[t in cclulelc cap de scric fiind rcprezcnlalc prin histiocit. plastnmit.
lirnlocit.
"

b.lesutttl g"//I,ri,,,,., gelatina lui Warteln din ctrrdtrnul trmbilical. 2.' I eisu fu ri conju nctive ad rr lte rcprezenlale pri n :
a. tres tt tt ri ur rt i ti t tr I ive 1trut p r i t r':i se' cu loale varietafi lc
t,

lor

cartilagintls. b. es t t.u ri r r mj tln <:rive s 1 rcr :i alizat e: |es ul ul tlstls. [esulul 'l tlale varietate, sunt slructurate din: |esuturile ctlnjunctive. indi{brent der
1

A.-(-omPonenta
l).

dulari

substanfa inte,rce'lu

lari

rcprcz-enla

lir de

s ub

slan{ o .fitndamentuI

a ;i

compaflimcntul ce lular cenlral in compadimentul circulant prin pnrcesul dc citodiahara. circulfind aproximaliv 70-72 orc prin acest comparlimenl unde aprli. 1ol prin diapdczA. vor travena perelcle

Aceste celulc

vor lrecc din

elentenleJihrikre.
'

capilar qi vor aiungc in fesutttl conjuncliv undc ili vor desthqiura aclivilatca. L'elulele adnlte migratorii reprcz.entatc de elementele liguralc ale

ftCnrrrpnncnta cclularl
--__

esle reprezenlatl de:

siingelui: neutrofile., srzinofik', baz.ofile


(

i;i dcslirqoari

aclivitatea in compartimcntul

'fi autohltrne (cndogene) sau rnigratorii' \r.::!ylf, qdryllgcan: Pol o C'efgll mezen.chiqr{a- cste siluati in f-g,1u.t-ql mez,-encl't-!mal' l6n3r' Iiind av6nd un diamelru de 354() ggl{.4*nfUttig;t.'"ffi, "u"f",i.iungiti c1e'..asp'ec1 stclat, ili"*1ni {,1!9p!-a1ma ce}ulei este s-lah-hazplili, nuclcuf mare' ovalar cu cnrmatini prt veni in conlact cu prelungirile nyii".i*ali 1;z n,igtggI. Prelungirile unei celule lirnfoid, vccine. realiz6n6 ti re1ea, dar se 9i gr1 retracla capltind astrrect

a'.r.elule : 1..

-.---*-*___''

linere

sau "'"'

emhrionnre (celule mezrnchimale Ei celule rcticulare)

sangvin gi numai accidental in mtxl liziokrgic ajung in fesulul cttnjunctiv


comJmrlimentul lisular

frri

lbric

).

r,'rBRoRt.AS-t'ut. tBF\ u7^(,;@i4,Y@

\-+/

,'

I'lslc cca mai raipdndita ccltrl[ din lcsuturile conjunclivc,

",

rcprcl4g-fi-

Iromra 7s y'.ril,*tru*reqq.-q::lrllr[ -,mrticularitali

"Jiut"t,r1. musculare' pul6nr] cvolua in mai multe dircclii tlitl'rcn1ialoarc: clcmcnlc sangvine.
conj unclivc. vascularc.

quplrns inrrs-] -1 ffi mtrrfiriogicc;rt ""Ut rnicnrni, aspecl q1,oid:l."(,tB1rnl1hyg".n1* baa+Iill*q rl-ullg-.prcltUtgiri, ccea cc-i conlbri asJrct slbfe[ q-Ugle]l Jl:ftld4l. seu!]t!, hipxrcrom, cu l -2 nrrcleoli fi

1l1#;ffiffi;;u[ii'

te,tgfu r"]1$ lq:]'n:trc".de"j&*hk*:r' .

cromatind pu lverizat[.

Numanrl celulelor reliculare' reprez-entAnd de lhpl, ,', .'rupa n]ni dill'rcnfiatir a accstcia dupa na;terc se rcducc lreptal' este rnare in currul tlezvoltarii cmhriouarc ii la taf. dar

Lt'fufa ff'SS*l*Xr

ili arc originea tol in

celula

mczcnchimalar

ip citoplasml cxistd un aparat de inlez*-dezvollal reprczrnta.lllq1g*ul ri cistcme nrx)K)ml. un co multri*rihrzomiJfn"IIilplex Golgi mlrginilc de mullt <lilarate, mf,rgtntlc cndoplas cndoplasmalic !g$e <tllatate,

pcrinuclear. mtilic' mitourndrii-lungi


rnicrofi

pi

suhliri.'-tigiz-offi.--rrf

din slroma cittlfibrilard a f*1.,f* ca la adult sI reprezinlc tJ.ar o c'irnrgrncttll cu diarnetrul dc l-5-2() organekrr hematogretice.. Accasli oc,lull cstc o cclulf, micd intrt ele micrtrni. prezcntand aspecl stelal cu. prelungiri ce se ana^stomozsazA
dintrc organilele celulare rcalizantl 0 rclea..(,likrplasma cste abundcnti. haz.ofila iar ccl mai binc reprezcnlale sunt: reticulul endoplir^smalic rugos' condriomui'

lamenre:tlyrcmmiGffica

accste' microfilamcntc sunl

unde pi denumirea dc cale dc--si&d-eqap. ds--vindecare. de ri..rrrl"-l.ffimrrl nlrs.ihr ne lihnrhlastclg-tin-ifrul-dggl5 1x ca-le {g unde rli6iiIrohlastc. cu rol imf:S$"..tq p,rocesul dr:*g0nlratlie-ti relbcere al plagilor. Mir-TfiEIESi-e'Ie il;l de asemcnea prez-enle qi in axul vilozili{ihr inlestinale.

nucleoli confinancl ritxrz-ornii. Nuclcul celulci este ovalar, situal centrat cu unu-doi crrlmatinl lin Pulverizata. (lelulcle adulte autohlone qi cclulele migralorii de origine sanguinh din
lesutul conj u nctiv prezi
n16

urmdtoarelc caractere generale

sq..lirt.rgliortalii' ,,\slxctttl litrnrhlaslultri variazi in lirnclic dc activitalc4 iiu.J

crlulit prttduce rrratct'ialc ittlerccltrlarc-

ia un aspecl tnczsnchimal 9i se ohserva

o crellere a organilelor saie' Nucleul estc mfuil ;i nrczinla nuclet)li Proemirlcnli. ('i1r> plasma elevine mai inchis'1. haz.otrla" itt ct'rnlrasl cu ciloplasnra ui;or acidolila a celu' lci in rePaus' Se ohscrv-I tl
#
'.ii'

inlr-un lartl nr, rl(.(.ltlir rle AI)N nrre lcar'. sc rtalizcazi cuplarta at.trilrr',acizilor aclivali sr,cvcnlci spci licc moleculci de colagert. l ,,l l x.Pt itl ic. con lirrm
r

fl,,

",,,r.,,,',.|il

ARN ntcsagcl'. carc il grclual colria tcs;rctivii tlc

,r

. . i:,fd"

.;t5t,

'i

,trt-

!t*

tt'
,r*

t.l

: il:

tu
'*

.':d

rf t*'

qM

s..*.,.
. '.,'.:l'i

'

&r'"1i1:'

-r 'ii*

*iq

rnolccula de ct{agcn .itnatur, numilii molcculi dc tsr,gxx:,lir1,.clr sau preerolagen. cu celc lrci lanluri gllipreptidicc dispulg; helictlidal, de r,r,,ru.rtc ca lihrcle rlintr+ lidnghie. in tinal. in momenlul dcsprinderii moleculei ptrrl()c()lit1cl clc p ergasttlplasml qi trecerii in citoplasnrii, inlcrvine o enzima rrrrirclcrislici nunrill pnrtocqlagen-hi-droxilazi. l;nzirwa transli'rrmi o parle din 1i liAl-q incluse in lan-[ul pnlipcplidic in hidnrxiprcilinn qi hidnrxiiizinfl

Sc consliluic'

rnarcati cregtcre a reliculului endoplasmatic rugos ;;i a ritxrzrrmi lt'rr

1rr,,lir11 r r, r I i zrind rrxrlcc ula dc'prolocolagen tle

, '*il

liberi. Ctxrplexul
unelc

M0lecula de prot0colagen esle irnprnsa din ce in .c9-.1114i , t t,rplaslnh pi i:linrinate dirt ciloplasml prinlr-utr pr()ccs tle rrtenrcrittic

r'

linitivi

tnull

in

l:.
i
|

ir

ihlohiast in iesut - coloralie l1&ll

tkrlgi csle llrgit qi

lliazfti'iracetnlri4
r,,t

Suh inltrugn{a thctorilur-ltp+!t-_.f.1f..:lulari in can

ILrhsr.rniit Iunt-lilrncntalil

cisleme r;i vczicule conlin un

inrpoflanffi;ir-ffiTG.
Fihnrblaslele

de cupru.gi acid-tr1*ascorbic, in med!,ul suhstanlei

malcrial dens la tluxul de tle pigment rii incluziuni ek,*tnini. tbt in citopla.sn"te se rnai pO1 ir.lenlitir.,a incluziuili iar-F)c cea in-lcpiaus lipidi,:r. ilnii cercelStori numesc cclula in acfivitafc'lfih1qbilli' acclcia|i celule' Membrarta lihnrr":it 'lirlugi. sunt rloua st6ri tirncli,rnaii:''ale .. r;i pntru lactotul dc cneqtere lil-rr0hlastrclor prezinti l.errcplori pcnlnt insulini
l'ii"*m.t.'i1

-i.

lrrrrrlarrrcttlale'afp-ltp-pl,,lt.fneriz1r.rya lropncolagenului Pi se ryali7gatA

t!!1-,1t[ge1l

sinletiza ;;i elaslina. suh ftrnnI de rnoleculf, protcich rugos. dc undc )r ceursoare numireffiffiffi t [-1!vc!ul- rellgululg cldopia'sqa]i9 rrrrucazi acceaqi cale inlracelulara ca ;i p-rocolagenul. llxocitatl in subslan{a r.xlracclular6. se maturcazi in elaslini. se va inconjura de micnltrrhuli. urm6nd a sc

grt

upiir-'r,rlic.
[.'ihrohlastul sintctizcaza {.} unrtiilr fibroblastuluil
matmeci cxltar':elulare. cum stlnl:

. ' pr.lci,clclllhr,'a'c

rrs;rrnhla pentru a tirrma tibra elasticl.

al.,

- tnaofi)n1{)lcculc dc eolagetr Yi cla'stinii' - *::n r"fC g-!i:tlrytn.'l'.t-c 'L' ripiit: glic'ozaminog!!9ani'


p,

l:r nivclul nremhranei celulare a receptorilor rcntru .inlulua, dej ilglpb-e- dit-' rrmiricea extracctuiara insulini. ingloharca acesltlr nnlleculc avdnd 19c qril
l,rrroe

in 3lara tungliei de secr-elie, fibroblaqilii au capacitatea, datoriti existernlei

pnrtcogiicani'

icrrril\rlcittr slructunric'

',, \
\ -'l

-':'

ffiatu:-._j.41

,i'ilfriffililelltr'ihrilogcneza .t,=--.*.,..y',j
-olil:il ltlttttetttlttrtl' - ', t'iui e.ylnft'(]ulttt ti.
,

arc

''Irtra

lhzc:

ilozi, mcdiati de ace;;li reccptori sJrecilici alla1i p supry!!1a cclulei. Pinocitoza \(. rcalircazi pc o suprata[i rrcstrinsb a mcmhranei fihroblastului' supralhp uq;or ;rrlincitl. ce plarld clcnumirca de "coaled pil" (cavettlfl acoprill)' Cu loatc c[ ester o seluli lix[, se Jxrale rnohiliza" fiind de fapl vorha dc tr
rrrrrhilizare

- i)t*

"p

16c".

in scnsul sshimbfuii lirmrei sals. fbnomen ce gmrli denumirca

ac*lapit't['carrirffi
I

iltq.irgsllrrarg.-4.lirr!r"17'1"11 ea aI Ilricfirc' sitrlezs prtltcicc'

colagcttulut aru ltrc

in

lihrtrhlasl' tlupa

,lc "rrurdula{ie".

lamint,aci'zi

i'Jin

ci

ttlplasnlh sunt activapi:

:^RNr.lclranslL'r.transprlrtilrlrritttlauiziiIanilclulriirtlztrntiltrt.
crgastrplasnlicri;

Aceslc mortilitiri sunl de ohicei minorc ;ii reveniihile. moduiarca ,lcpinzdnrJ tlt: ccle mai mulle ori de interacfiunile cu celule vecine sau de ruccp{ir.rnarrea unor semnalc. in general hormottale. Activitttea tihmhlastelor estc prrlcmic iniluen[at5 tJc honrxrni. r,x.: A(]'l'll-ul inhiba sinlera de prccurs;ori protcici lrhnlari (pnl()6lagen r;i proclastina) impie<iicind asttbl procesul de cicatrizarc: S'l'llrrl slimulcayi prolili;rarca fihrohlastelor pi sintcza dc colagen. Fihrtrblasltrl cslc t)

l.t

ccltllit capal'rilii sa sc dill'rcnficzc gi in altc cclule cum ar Ii: adigrcite sau alte celule
(corrrlrocilc

;i

lcnocilc;.

l)c;i nu cstc () celuld care lagtrcileazi.


t\tASl'()()'t'u

este toluqi capahil[ de

nxrtlilicarea p:rmeahilitilii gi tensiunii arteriale pnn slimularea contnrclici rliocilului. I)aloriti exislenlei fcgplg1tq q1tegi!"i ry".ly lgP a. pe suprafala cclulei, la un anumi! im'pi_c*! 3l $i-pri1ilg1 an!!ge1i {in meq|ul_ e6mcglqlar cu "a99gi rccepk.rri. se-formg-azn un co.4-rpt9-1 3llig*91:+rltgorp la suprafala memb"ranei, ducSnd in final la aparilia eliherdrii pro{qpjtlg de".".gfqry{A}ig""in matricea exlracelu*lard, li:nomen cunosdul sub numqlg fenomen a de
clcgranulare' mastocitard mai poate

fl

vezlcll

iy31r.-+*ssrs,-agg,tltg,.l..'|ylur" cgmBnc: mirsxrtndrii, refig{gl eI{rrlla-_sE,rbrugus, reliculul endopla.smic neted.

q 'ir:' * | rai {aiz.orni, iar pc sup-alhp . "1 | mcmhran"i cxisla rc:ccplori I , - | sp^-cilici pentru lgli, sccrclatc ,u ",.'*,j.i{,,*l "Y"$fl: u" li.ti',ritele ll. (taraclerislic
"r

}i

hislaminei eliherate

ful
".xEl

penlru maskrcil cslc cxislcnla

,,i

't.

'!

? :ffif, ;mry'r'',| mare dc gran.rlafii intens : baz.olilc ce acopcrl toatl


gglula, lIc6nd astfi:l nuclcuJ.

'l i,r ciloplasml a unui numdr

in timpul degranulIrii. I s-a mai atribuil -qg!-:fr,.eJ"at1t2131ea de F,ry*Shi4g--3igt*ilS$:-lg9g$l13a. llliberarca acestor prudurgi sintetizali in

interiorul maslocitului scrcalizpaza lie pqn aggrylylq1&ggglf!9rc1llp1fu$"5sc2rin qlggihze sa1r l1!*ry-r,e-f-q3-$r9n!rt1p. gl9r, proces numi r y$ l x rcmarcat este kl,ryry]ll laptul cd a991[!9]q9gg!'{11ej11gttqgi!g[,Ll1" !iy!aru-g9"Ilr*J,_y_llllliol:fl1g-lui.J9_ryry-glyri" $.?I*j-ub.l1t* _k,&q-e**v_,e.qig 1|g jgpgr"grlSplSXg 4nligcn-a-nricorp. iar in stirile de goc se produce o degranulare maxim6, substantele eliminate --' acliondndaiupra pimieabilitilii vasc;lor. Prin bogatul rau egblp1qg1l e!41ryI9 reprezentat dc : lbs-@tazajc {a 5i qlcalina. decarhrxilaira, {B:aa-rnastocitul Ffliglp4_la_dtlbrite procesc locale sau ___,__.
i

{i*-gllg*I]1qre

cc'ntrul cclulei. cu unul-tjoi 'Ruclcoli, nrarr" greu vizibil.


Accslc granula[ii sunl.

;i

situal in

i,

cea

r,ai

rnarc parle

(capacitalea granulelor de a se colora ahfel dcc6l lenta crt'rmalici a ciiorantului;" 1l' cr.: in coloralia cu albastru de metilen sau alhastru de toluidinl apar colorale in ro;;u-

u lr.. lncf*rooq:].

generale ca:

a'

tale prin sinteiza acidului hialuronic.

,,rolcl. Accstc vrolel. granulallr s11p!.-uasor Accslc granulalii sunl us()r PAS Jxrz-rlrve. grzjtive, iar i mekrcryB4a_$lgjalorata nJg!:, F )l r'fi aii-@fr61a lc d i n ci xnlxii ri a u c1ilffiicd parle rl i n gran u c rttttt orlildmaIice r;i intcnsT'A5 grzitivc.
i
-\ -]--t----."

a mucop.rl izaharidclor acidc; hepari nei ;

ffi

ln micnrsccrpia eleclnrnicfi. cndomenrbrani suhtire, apar dense.


Granu laiiilc; diinfin
;

g*"ulq}r!i_"

**11*_d.!ur,r.lgt"

nc. uncori cu a^spect

lamclar.

o *,1" --\--'

.- : '_ -_ procesulde intervenind pi in -.--. ligrgenezd

',:)f,l - inlervinc in controlul melatxrlismului


9i

ad-re--np-rgi99

gicolinc'rgice;

lipidic djn celulelc adigrasc,

ligrlizn;

'
irr
/

,,-'ilrtervine in reglarea permeahilitalii capilarelor din {esutul adigrs; ,-furticip la lbmrmenul de apirare al organismului - in stiirile de poc.

anlicoagulanl5; histaminl
,:9:i||#

dcrival al histidinci, cc inlcrvine

liniu. rimlne apnrximativ 7$]"i_g5", dupa g4g9 ajulgg in tisutar ---clnlparlimcntul reprczcnlal !c l-g.-sutpl c:Er^r\iunptiv, unde igi va*exercila lirncliilc. O parlc din histocitc

i/i t rs rrr,<:r'r'uty g," I;i arc rrril,,inca ;. in rnailuva hcmalogcna din celula stem. Ajunsii in fiurna ce'lula ltcte elil heln1lmc.lula. in Ciimpffientul circularrt (sfrnge), uncic

lliskrcilcle. prin
I

caplat'ca

gi

llrclut:rarca antigcrtilor. crxrl^-tcitza

ctr

irrr

Iircilclc in

prtrccsele, irnunologicc.

haslerii tex.:lhacilul Kor,h), se [x)1 nrclaplazia irr cdule epitelioide sau celule giganrc.
I :rtli

in sonlacl cu uncle

FJ!".1xrve1i dln-gglp]glg gp"gcllgglg"saqs!fu;lihrsbldsk. Ilste o celula rnai rnarc ca lihrohliuslul, are diferite {irgp ia firrlcflq dc, activitalea }x car o deslhqoala. (lind Sr lucleu celuli lix5 $g nrrfe,.ot r.otundrO -iq l; cmmalic. av6.nrJ -ig $i ,, ot19pl?*g.rp,j:*:se, qilg_"JrSSiJIIp, ryli*! endop_lasmatic redus, apratul Golgi rudimentar. [n lbrma 3rctivd. esle mai mare, cu conlur vizibil. nucleul rnarc arc Iruclcolul proemincnl. ciltlplasma prezinlA numeR)ase granule ;i vacuolc. resturi
este in

grs sau pigntcntar.

listtrcilcle sc lxrl incdrca cu grisime sau pigrnenli rsiaulffixd histrrcilul ' ": - -^.

Anl:llggg[yq,

apare ca ti

'

..,,;!

.,.:**-.'

tlr$iffiiiis;is".r.:^

a unuoctwl

blaslicI. {evcnind mai

celulare fagocitate.

In
!n5

Sunt in cantikrtr, lirarte micd in lesulul conjuncliv normal. cle g[sindu-sc


e

nricrtlsco1ria

lectronicd. plasmalerna histrrcitului

acliv

prczinla

l*-;1gi!_ffiimembrane onclulate r;i pseu.logrcle, la lirrmarca cinrra parlicipxr o ' re[ea de titamerte- actino-miozinice'dr1 citoplasma peri[e,ricI. (]omplexul Golgf
aimre hine dezvoltat cu nunreroiii confindn<l in special hidrolnz,c acirle.

proces inllamalor de lunga, din ghundq4ti in {csulul conjuleJllS_Q.gsjp ry,{iu!-q1}i .iuratd, +*-gia ls-lirufbrxrelrccl (spliqe qi limlirganglionul).

liprarnri qi un txrgal

cchiparnent enzimaric

rcspralor.sen)A\c. 7 i ' l)in puncl dq-veelerc-mir*irlogic" acestc celule prezinll un diamclru ctip!-!!--l4re1];!Lnricroui. arf,nd o li.rrmit ,rvoi,.lall rau o lirnni rcljltiv prllcdog!
;r

Sludiilc, de imunolluorescenli au ardlat c[ membrana cclulari prezinL'r la supralhla ei glicocalixul firarte binc dc;z.volral qi o serigje-reglplgri

tunci cirut+'egass*c-g114ra,".'-

--

lg_r]&Jhgtlunca

19 113uno_g19[t-!11.ei-QJ.resr;pturl,F-cJ, ryggplAllpgg$ll{}unoglotrulina M i;i cel dcal lrei lea con'rlxrncn I al complemcnt


I
uI

ra*_ tr*::rg:ya ryqq-.ui grunji rnari. realiz6nd aspcctttll4raclct'islic "spilelor tic la nra1fr".
r,
I

S! n,

r.

siIua

Ss&lr@

ui (rg.{gpjg1ij (13)
"fegosi$Sf- Inut1mucltxlt, tlrvcnintl - prin imuntiglohulinclc (i sccrclatc

''aj'-_a

lishrcilele fac

prlc din siqlemlrl

'itoplasma.cstc haz.ofila. d:utdenld, prczcpldnd un ltalou n3i- qlar'

capahile dc dislrugcre dir"ecli - ("i_qct_KlLl_{lt


de

cltre limlircilelc. ll.


I
I

istocitelc

iirr"iir.ra,
i
I

- .S31I !-b.g3g4g4$ ih drr r a zc, co i rrcs tem ze. e asta zi ) ; " t[glg1i lj1g[rutimu"lauti nurrifi rnonokine - cu nrl in activitilii mitotice a limlirciteltx''l' ;i interleukina I (pentru
I
I

gf!,@
stimuiarrxr

aclivilarca

limlircitelor'l')l

- factori ce induc iranslbrmarea limloblastefor B in plnsnrocite. - lackrri tle multiplicare a lihnrhlaslelor, a cclulelor endoteliale 5i a
rrilrociteior:

cvidenfh. la ,nivelul z.onci ct4lr.lsxulli.qlglflglfl#jr:{+f$L in vccinll4ten gatllt- rg easesc 9N!!r1Y::4:- (considerafi lirrma de desrzit a irmmoghrbulinelor sau a diferifilor melalxrffi-Ttrt hine 6,prcz-enla[i sg]-]jgl$, ccea c-c' coqlLrA.+lasnrocilului o hogatd aqlivilalc rjc slnlgila. Ritxrxrmii lih,e'ri sunl bine reprezenla{i pi ei, ceea co lhcc ca ciloplasnraslfc.-ook*r"r. nulcmic cu oir.rnir'rr-,-,Je unile;i derrumirca tlecelulh pjtUlttgtb_gle:X{gJui
ctrniuncliv.
crdoralic

ul in rogu

lhctori chemotactici pentnr neufoJile. prrxtaglandin t. suhstanfe pirogene. interfcron (faclor inhibator al rcplicnrii) iar dupi unii autori
elalxrreaz5

Rt{U! plasmocitului-+sts rlc:

lactod imunosuprresori.

irtrno

tnd

W \--l

,'il;;,\,

tfg] fiffir1 [-s-"-

.a&!,-

l,,riutulc dc

tlill'ritc dimensiuni, granulc'delimilalc de o memhranl propne, sinlcza lor


la nivel ul melanozrrmului din

lislc o cclull

lixl

'ffii

adiprcilului eslc disculali, pulflnd lua' nagte.re-fid -clin-relula=g0gz:enchimdn ntdiftrenfiati din carc rezull5 lesutul udinos orimur. fic din fihrohlastc ce G f i@ndfcsutuludifi rr-rr,,,,r.,,,,r-,,,.,, lula are un diametru cuprins ",,r,n.* prezcni4nrJ o B,trprt.q&I(rida&$'ll.g4slg1g[ in contcxl T**lQ-j3$ggi, iisular. I)in punCi dc w'dere-morlirlo$ic. prezinli .un nuclcu *-*::* lcnlicular irnpins exccnlnc de () gr{simc, marc rle scrnilichjcle lq tclmpral Sj" !.picilurI ---::;-il-r..-cglgarc galte! palid, piciturd cc nu este delimilati tle o memhranh proprie. I)rezjnu o canlitale rcdusd de citoplasrna-cc qon[inc organilc comunc luturtrr cclulelor. prTlfrnt.slsun1,19dqI.dffi ii g, in lehnica includcrii la paralirra. datoriid srtlvcnlilor organici fulosi1i, adiprcilclc dc origing- lihnrcitar[ pierzincl gfa,sirnea-apar--ca-+.hre-raqU: mari rlclimirrt.: nsEl"IS_ .rt-f- lir?'-[iJii.rra ci topl irsmal icI cc adh pxrslc;te n uc ciii.' --

liJxrcirutsau cerura srasr spccializata in slntrza gi strqca_rs?lipidekrr. (higinca

cal i zAndu-sc

tiroind.
sau

b.pigmentofore. selule cc

se incarcS cu pigment, pigmenl ce a lbsl cedal

.lc celulele ce-l


t' n

sinleliz-caza. Accste

celulc se mai numesc melanttlirre

T""ffir,
-.,+_-'-,

rnralo firre. ele la ori gine l\in J .fi h rocite.

(lelulele pigmenlare inlervin in procesul dc apdrare a organismului, rlclanina ctxrstituind un ecran protector la acfiunea radiatiilor, in special a
ullravio[e1elor.

-,......,-.*

Pentru evidenlierea acestor celule nu sunl necesare lehnici de ctlltlrare spcialc, in colora{iile uiruale, pigmentul fiind foarte bine vizibii.

STRUCTURI }-IBRILAR}impreund cu substanfa fundamentald, ststemul fibrilar lbrmeazl subsklla intenplular5. Rlernenlelc fihrilare sunl re'prezcntate de tibre dc colagen,

- Slll)AN III - coloreazi grysimile in roSu prtocaliu - SIfDAN lV - grasiinile apar cokmle in negru .+..+.._*-

icruri*exislAnd lie
sc incruci;caz:i iotate,fic tU!, P1m, O"/,stz14e-.1..:s!9y1g111!ungiTi-u31nf, "*" -t>fipr-rnfars su suEGnle'alialine,-fihEIe-colagcnc lirrmdnd o tcxtur5-nEFgm"a
apar formater#n-{ubunil5li-gtrg]rlltotihrilaAcestea

- SCI IARLAC l{ - grasimile agxr colorate in rogu-aprins, iar prin imile se cokrrcazi in negru. Adi care le au cu v

au un dig{ne.1*_*{9^aproximaliv

lor
neza cgte favorizatd de

fiind

UJ{*-|. rnisroni 9i uunlsoliskriat-e- inlre ele prin t;n eleclnrniol s-a observat cd -tiegare-.Iibrild este alcltuiti din in microscopia t r rge 2fil$q0 A. Acestd protolibrile -_: : __..--.,. :.

ei@ii.'

insulind. i

t@r/e-cu!q-di+$et{U -::-:__

-"-,-

prczinti un

a.spect caracleristic daloral unei altemanle de benzi clare

o priodicitate de 640 A,

tt

care rezulti

din

e@-4,
fi

orienlarea

;i intunecale cu diferitl a aminoacizilor.


iz-trlate

CEt,tll,A l,l(;Ml,lN'tARA sau cromatocitult llsle o celull ce prednli prclungiri lungi fbarte muh ramificale, o firrmi specilici. neregulati, nepulAndu-se incadra in nici una din lirrmele celulare descrise.
Celulele pigmenlare sunt de doul lbluri: a.pigmentoblaste, celule care produc pigment, la om cel n"rai imprrtanl pigmcnl liind ccl ,Je melanind, de culoare' ncagrfi. Aceste celulc se mai numelc melanoblasle sau cn.rmatoblaste. pigmenlul de melanini grsindu-se incorylml in

lilamente lirrmate Ain],:]_"!An1g-U3"-plipepti{e. =------:'-'----=:" pffi-tr-un spaliu perilihrilar prin care circull lichidul interstilial.

Fibrele de colagen sunl

iil*" e2g!

brele colaep.ne- sunt formate din macromr)lesule cle ,raeggelasgxjlslgle-onlomt;lapt ce determineJirefringenJf in 1xrl'*;r,,e ftaif..rl"f".f"F"[utag"i, au diametrulde l0-15 A qi o lungime

Ill-Irryl_je*-y9{"-I9-!&Slri-i-g,

n-Elfse unesO'iiiin inpeGlilorTT6a$Ari l";"r,i-p"*m in molecula trgry33laee1 este fqryl![_din lrei lanturi de. colasen. {ryf-*T9!-g9gfa -de
polipepridice <fi$u*e frelicoitlal

si unitq-iprre.Eili piin punli ,Je-ITTnI&are-iant

.lo

[:
hidroliprr

t/3 glicinn. l3 "h : prolinl. ltl

91,

--

cccacclhc:es5lielipsi1cdcperiodici1o1*.(lu@idruxil7ini.1i rleJ!!"!: nu aiViiiTae cartxrhidnr[i. liind sinlctii?P ifi qd


liati aiiVp{teiiUr capsulir supralh(ri. Sc inlfrlncsc in memhranele hazalc. capr epiteliati ati-efrieiiitor de cle supruJirli. crislalinului- sacul vitclin - {-Cotag"nul tip V cste lirnnal din cloul la ( '.nlinc o .n fdroxiirzrn{ $i hi.ltn.n.t*ino1i. f hr:patocitc'lor, fibroblastelor. t,a fel ca ;;i colagenul lip IV, intri in structura

dau rr suLrstan{i 8q[*114gas5.

t13_

gil-c ti

denumirc'a acestor libre;1xrla==gelatini 6i genezi-generaloare de gclatini effpg,Hs1t1gpfqg3g*llf! de eolagr"q-au.culudrca alha-rat

rr

y.!St f_t.Ug*1,"histt*egic +Lcolon{9-culQ[(hemaloxiiind - eozinii) sc colorcarit i rctz. clt alhaslru de anilind (colorafic tricromicd Masson)jn'eftrlstr!!..cu vcrdc de (irrldncr-Sz*kellv) irllilncrir: v-erdgr::_ll*fuxina acidi (cokrralic lyy11_ iurrina (lricromicul {tricromicul ( tricromici Van ( iicscr)-in-r'0'$r F'ihrclc de colagen sunl incxtensihile, rczistcnle la tracliune, glsindu-se lrstc tot in lcsutul coniunctiv, dar cu prcdileclic in slrucludler conjunclive cc intlcplincsc luncfii mccanicc \ultonerrore. tendoune. rupsule. ligumente\.
(-)plagcnul este, alacal de
( c-t)13g91a2,g,_.1119g1

(SniWxpryU1fsgliryrylEa
ilgU
-ele

sc ntzr,

numevs)-W*W$uarylprtlg,

qsi datorild lapluhri cr sc


in tichiun'lc
aceslci

u_vrdenliaz

lrd

SunI slructuri-fitrilarc li.O$-ramilicCe ;;i

anastomoz-ale, lbmrf,nd refc,le cu ochiuri dc dilbrite dimensiuni.

gaslric, dar nu cslc. tlcsconlpus cle sucnl -,. gUlprQxirnativ


'tr0-5()

relele lridimensionale se gdsesc elemente vasculare r;i parcnchimaloase alt: rlrganeior

hc'rwato-limtb-pretice. lribrele de reticuli


de

rcziduuri dc,

*'Ucltc*aU lbstidcnlificatqJ.lanluri-all!.]iggfl1r amintucizi. I)e;i se prt.lirmra rnai mull dcr

[0[!e_trl!rri dilL{tc

dc
dc -reticulini se deose-tresc de

colag:n_Erg_cllphinalia-eltl*l-lautUri q!h" Uumai cdteva dinlre elt, sunl nrai hine curloscutc. ac_eslea pnmin{ rle-pumirya d-r*uffi... colagcn sUnl-dilc'r.i1e-ptl,!dc .----:--'* Acestc 5 tipuri lanll+ile i
--

J:!rcjg-$ gglagen pryLga$lillga,

grlipplitiice

pe

carc lc conlin, lan]ug_qe ry].ti.lg"tip

all!_[i
-

J, cr,uH"nrljgl.:,:]!*tl
al?a

3!-lh ]..

un lan{

2 krgal in anlruac*r21
niuclu]

lcupulina lizina Pi hitlrofirbi. Ilslc ccl mai rlsp6ndit, cl liinrl


9!tf
clggg

fanluri

rlc allb-

sintc'tizat

la

.fi

ede. Se

un nrl

-*-iI' L!*gggltip-Il

imlxl

ilGJtructu ratizat salbcnlclunl mult qrai s.qrhlidde:qui brolq


u,.*,* -

icr,fgt" tle culoare gdlhuiq


omogengSi limrle retiingenlc, sc ramificl
se

;i

anastrrmozraz[ Ibrm6nd re[ele neregulate

sau lamele. Fibrelc elastice se colorcazl

cgrcn411g-ftuigfl (Wcigcrl) ' rezistenle. sunt F'ibrcle tlglr-g-trygn$nt. sc ooldcazll ltcmatoxilinl-cozinh ia(\cu _-.___ -_. a revsnr=lajuginngljlgl4jus6-as' avinl-prG
tracfiunea exercilall a"supra lor a ince-tat.

inlfr*&
-*,lft;

ctrlotiiltlii lilrrlir,r' t.l:rslicc rrrrrrrai elupi o pt'euluhild trutuye cu acid 1rururctid'sutt ut"id (wrmurtlluttic
irr chisturilc ladicularc clcntarc. liihrelc oxilalanicc sc pol cokrra ctt

sl.Jlls'l"AN'l'A l.'uNI)ANIFIN'I r\l.A

A'l'listll'trl,ul('()N,ltiNt-l IV

-sc-u:aileialn f qru r,,


I-a

v ax. in-Igre4ii rdaclalta 'w""*--\\=-I

ii

gv

ne'

pl

amdn,

tg$g:=-=9{l}99!TS:

*i"ryiggpgljl".t-119,-fi

brele elas[

substanla tirndamentalfi apare la mierrxc<lpul{bkxrii' consli l tiill dtnur' eturqxxrcnlS-.amorli*egrt)B-el&Jransparenti, in care starea lizic5 os*ile'a{a.g_tre..gt'lgi

s,rl;nezcnt6nd o compoltie

ciii;;

c.xr-naffiT:[ 1x,at.' ti n*ii"ufr

*nu ,rrl1ii,1i',

prezinA in ceilfru o masd

ffiffi-"tfru.ru*fH

ce conlinc

ela-s!-i,1d,

inconjuratl de o

relrrczenlali" in lirncfic dc varislalea [esutuiut coniuncliv. l-a inicr*scopul elcclrixric,_

teacd cle'micrctubuli clispugi

in henzi cu direcfie paralelI cu axul lung al librei.


ale- din

r,yrr@-srrucrurr

microlubul i constituiti din glicoprotcine'

ramilicate. in ochiurile tituniintouse, --=.=+ I)in punct de vcderc biochimic. suhstanla tunelamenlala crle 11n19!uralii tlrn .apa !_i!3 ,tttl-i/o),.gglcine.
---

circia se gasesc mutromoleculele ghthulouse.

in -$191 il"gl" gy

@ryryu
,.le

glicoz;luirroglicani (Ml'7rjre-ruri.,ll,.l"*!9,_{:qriii nrelatxrlili. .

dinlr<r comp.rncnll
de acin

qun()sctlli ilicoiarnrinos.licanii. --,.*---:;.r

itt lrccul suh


-,.,_.--

ntinrite

ll

dc

drn unllalr rcpL'Irlrvc d(J ---'-.-_ !4_raprA cu pr()lcinclc lihrtldrr; dc claslini

gl idu I

i ul u ron

ic. t:odro it i tt -s ul futri i,

h epur

ht's

Wli*

lI
ghsindu-se intr-o cantilate mii,g1i*q d99et cea ..-ft
.

lu r ot
ile

i!{!W!!j*:twirro.

-.

c,y,vrsq,

fiffi

ff3g,o.o-q"Eidictres& la degradgee functic"E4Plcla{tti$cr+c:*::::',:}: ltirfriJi,rr{rrr yx"j u$a pulanclu-sc cxplica lbrmarcl ltldcitar f,a"lulurjll_-r dl v-l ca lTlatncg, rnatricJEiffiilTt!.$""ry,
I)clruu

elilten&lmrivetul fih'relor de cxrlagcn' ft)"uts" :!ab repyzcloS'.ont 1'a gnle crc;ie

'

cu hiuluronidu4e.l'cnlru evidenfierea aceslora tirlosim ul.hasffw alcian.

\'11'}2 acicic

aterum uloute Y f ttlc{ r'a

--------\.-*

Wtesuffiltate
(complexe)

(simplc)

reprczcnl@i

gon{{ttf$dg_}t au o mare alinitate 1xntru subshnlcle hidnrlilc; Ml'Z sulfaturc

[,ihnrkr lu fierhere,la qcizi. dgr--sgnlglgqate de elastice strnl reistente la Fihlele elaslicc


enzime ale sucului

s\iffinte

Ic o varielate de fibre elastice, I).F'ibrele oxitalanice sunl ordeosebinclu-se de aceslea prin lhptul c[ sunl mai rigide, mai groo'se, neuniJbrme, neJiitd utacate de dastaze. Sunl foarte re1istente lg ucizi, clar dupa lratarca lor cu
ucid parucetic sunt imedial degradate.

t . o,, tuut t lrfite **it:i--:anuCtpy!(!_!lc sunl W?1, "*"t slnrclurale din protr.'rnc Si 11t/a!an..lc. suul Pr{.\ palriii\rttt \unt uta(ut( tl.l ,\chill \*. hid:roliao4:"f1lltr"r" l, "rid"rte ", -

in prezenl, aceste fihre sunl consirJcrate lie ca elemenG preelastice. lic ca 6 varietalc de tibre conjunctivcr intem'rediare, intre librele de colagen;i cele elastir:c. Sunl situate intrc librele de colagen 9i reticulinl de la nivclul
periedontului, gingiilor. tentloanelor, numIrul lor crescflnd in tnlile parodontului sau

Aceasld organizare a glicozanlinoglicanikir pi a proleoglicanilor in malricea extracelulard esle, mai putin cunoscula. ci pu#ndu-se lcga unii ilc allii sau de alte macnrmgleculeJ looale (colagen. clastinl. lihrcrncctrnl). putfinil lega ;i uncie melale grele. Se gxrl asamhla lic in slrucluri helicoidc. iie irl slmluri suh lirm"la r'ic panglici. Siqteza elictlzaminoglicanilor $i

Prote'o9ry1

ry$l

.fihrohlastelor.

crnhrionarc" in lcsuturilc eon-junctivc de rrt'olirrntalic. ca gi ?n [esttlrrrilc ll'lalc. sc pnstreaz,I o marc capacilale mor:lhgenciic;i ir r irccaslil prioirda predolnind cornponerlta cclulara.
,\sl

li'|. in ;rritrclc larc alc den,ohirii

in 'lirl inrsubshn@ine
ce lrr1 pfgveiri
ca

cca de-a doua 1rcrioaclfr

lcstrlurilc conjunr:1ivc sunl mai hrgate


avea origine sanguini, cie

a dezvoharii cmtrriimare. ca gi la copil" in subslan[d fundanrenlal5. Pe rnii:,ur-ii ce

rezultal al metahrlisnlului celulelor con;unclive sau ixll gi'isindu-sc liberc sau ctxltrinate cu polizal,aride. flle sunt rcprezrntale clc colagenul
s ol w h

lcsulurile conjunctive se tnatureaz.{ :;i imhr5lr&resc, librclc se rnocli{icd gi crrrsc tttttneric ilr dauna suhstan[ci lirndarncnlalc carc se rcduce. iar rnelatxllismul ccliiliil

tliminul mult.

it . pr ote i n e lrl n s,n ati c e, uc i

a nr

tu oJ[gilipeit@!@rta

Mstanfa
_ - *-*=.-*-z+a
Ft
I

iundamcnlalh in cantilalc. mare sunt

Jcsulurilc conjunctive sunl nisp6ndite in intreg organismul, gisinciu-se


irr

dilerite orgaue sub ftrrme variate. l'esuturile coniunctive se Jnt irrrpd4i, dupl predominen[a uncia dinrre

ionii rlc nutn-aj d{rnmrilru{rri cci-rlc magtrcfiu_. c4lciqgrllSsitr- . -

---4--*J

lr

ccle trei elemenle comlx-lncnlc, in: - Sesuturile conjunctive

ttSTANTtil F'tjNl)A NI l.N'l'AI l' Suhslanla tirndamcntalfi rcprezinli rnediul hiologic


N

CT

ILE

in

carc au

ior:

schimhurile dintre mcdiul inlc.rn 5i lichiclul inlracclular. I)ilirziunca plasmci sangvine in*ircal5 cu suhsknfe nutritivc inspre spaliul irtlcrc:clular. se fhce prin intcnnediul substanlei fundamentalc a |esutului conjrurcliv (iradul de difuziunc al lichidului iutentilial depinzAnd dc gtraclul ilc vAscozilaie al suhslanlei lundamerrtale (in lunclie r.lc gradul dc prlimerizare al accsteia). vf,seozitalca csle dirninuatl prin adminisrare
tle vitaw in a C'.

in care predomind celulde: |csurul acligrs; - lesuturile can junctive tn care predominii.fihrele: Ienrtrnul: - psuturile uniunc:tite fut care predomhd swhstan(a funtfwnentulu.,
gclitlina Warllron. 'fbsutudle cxrnjunctive mai 1xrt fi impfulite pi clupa mtilul in care lihr"cir conjunctive din inleriorul lor sc odenleaz-I strh influenla cJilbrilelor prcsrunl ce

-nr

cxcrciti astrpra lt;r:


- le s a tu r i utr$ u n ct ive
n

.lific ul itt ti. A CT I l. lrcrut an i steroii. - suhstan{a llmclantcnlalf, sc)rvciilc ca tlcporit pentru suhstan}ele minerale
anumili homron
i:

eord on ate ( nernodela{e )-}esul u I ctxr.j


i m odel a/e-senra selc ;;i demrui

un

cl

iv

ax

- les utur i co4i u tt tt i w


-

s em

gi pnrlcine, contrihuind Ia nrettlincrcra lrotrreoslaz-si nrcdiului inlcfl'I.

- suhstania lundan'rcnlall irrlcrvine in ap'irarca organisrnului, pe de o parte ca harierrt {n .fh1u trtvocesului in"flurnufit. iar pt de altr?i par"te in procesd
imunologic
p:d,n

lesuturi conjunclive modelate sau orientate - lcndonul Dupi chinrismul suhslanfei limdamentale, cu relrrcusitmi asupra ltarii Iizice a lcsutului reslxctiv sc trrul deosebi:
- lesuturi umjunaive cu substan(d.fandamentuld lichidrt - sf,n1,,clc; - (csuturi conjunctive cu suhstan|dfundamentuli mnule; - lesutwri conjunctive cu substanld limdamentulrt tlurd: cartilagiu" os

prorcinele unticorpi.

vARll,l'rAl'I I)E l'tlstj'l' cl()N.ItJN(l'l'Iv


Se glic cii elenrcntele componenlc alc lesutului ct',njuncliv surttr ccluleic conjunctive, suhsl:ln{a ll.rnclamcnlalA qi lihrr,le cr}niunclive. Asr:cicrca ac.slor

'[esulurile conjunclive cu subslanfd firndarnenrala moalc sc clasiiicl in:


- {,esat conjutttiit tdnrtr - lesut corjunctiv odult

elemente, care au originc er-nbrioklgic5 comunfi

fiind [esutun carc provin din

celulele mez.enchirnului cmhrionar, alcfltuiesc fcsuturile conjunclive cu loate varielilile sale morfologicc gi funcfionale. Raglturile canlitative dintre cele trei som1x)nente ale fesuturilor conjunctive se modilicd in curuul dezvolldrii ernbrionare, ca ;i in cumul vie[ii.

i@se
-

in organism sub ltrmra: lesut mezenchimatos sau mezenchim.al, - lesul gelatinos sau mucoid,
gEse;'ite

- lesut de

graruilalie

sau rnczcnt'hirnul cslc lirarlc riispf,ndit la orrhrion Si in primalu lutti de tia(d ule "lirtului lxle consliluil clin ccltrlc ctr prclunlgiri- i:clulc c:u asirccl slcla( (cclulc rnezenchimale i;i celule rcliculare). Lclulc{c rcalizeazA prin prelungirile lor rc1e'lc in t. ochiurile cfrn'rra se giscplc o krgali suhslanfa luntlarlt'ntala llf fnrU, surtt inlr-un sla.liu n#i uuo,l*ni",,n"i"
,'1

I f esutul llrczcnchiruatos

'f 1_ tsrrtul dc granula!it'. ltslc corrsliluil r.lin rrnsaurl'rlrrl rtrrtr',urilor torrjtrrrclivtr-vasculari carc sc lirrrrrclrzl irt curstrl cicatri:irii flrtgilor lrslc lirartc
lr4',al in eclulc r;i suhstan{ii iilndanrenlala 1i r,arac in lihrc. ( lelulclc care inlri in :ilructura sa sul'l1 lirarlc varialc. de la cclulc tincrc

lrrrfirr r.lill'rerr{ia1e. piina

la ccluk: dillrcn[ialc. cels nrai nurllcr()ahr tiind aiulele

*X!!;
r:clulc

roliculure..{ihrohlustc. histiodte. limtbri* Si Srlusmocite. Suhstaula lirnr.janrenl*lii cslc pufin hidralali. I;ihrelc sunt pulinc ;i sunt nrpltzcnlatc dc fil-rrc coi:tgcnc sutrlin.
in accsl
1csu1 sc

ili retracffi prelungirile qi incep sA se' dilt:rcnlicr.c. t()lodati fnccpind gi


lihrilogcneza. 'f

gasc;lc o n'larc cantitate

clc

cupilare tincre de neqfbwtulie.


rri

'f'rsuhrl ccn.iuncfiv arlult l.,slc rrprezcnlal dc {esirtul cortluncliv

()rganismului uman din via{a extracurhrit'ruarii l)upa mPiarlcl; canlitatrirr: ale cciot'

esutul

'n."rfr.

gelatina Warthon. llstc lirartc r[s1li{ntlila n viala inlrattlcrina sc gase;ile in cnnlonul ombilicuL Sc mai g[scglc in ligamentul. spiral al urechii irrterne Ei in pulpa clintelui. (leh.rlclc carc

Hjlltttgtsrr.r..

. l-i
Pre

coniunctiv tnezenchimal<:s lungiri c il.rpla srratice'


r.nc'zenchimalS

.{csr-rt

('clulI

Vas cle sAnge

trci conslilncnfi lilndamentali ai lcsulului clu-junctir. rlislingcnl iit cadntl accstui g,r-up dc lcsuturi cu suhstani.d lundamenlali rnoaXc lrci vanclali: - lesutul conjunctirt lax, it'r care prcdrrr-nina suhslanla lundanrertlalir. clcnrentelc celulare rli fihrilarc liind dispusc neor"(l()nal lesut conjunctir, furyat fn celult :;i .fihrc retic'ulure" iar sttbst:lttp fundamcnlala pulinl (ex.lcsutul adiptrs) - lesut t:onjunctit'tlens,itt carc prec(omrni [ihrclc coniutrclivc. suhslanla tala cslc in canlilalc rnici. iar c:clulclc lrrluse ca numir 'l'_esutrrl c<rn.jrrnctir lax (arcolar sau propriu-zis\. .l:t.sle !e!_!!gUE l!frrtdit , dintrc iileJqllcsultrril'ori.lunclrrc. l')l iirn-neaz;"r tesutul intcrsti{iul ul

Nucleu

olrEr&eroLl+{1l*!g{}ra-j,r1g try.lll:.*iry I4$l9Sd'191.,', j"


vaselrr"

snsc6tc-inur-- --

sa - cclulclc rclicularc pi mezcnchinrale - sunl in nunr{r rcdus, cu aspcl slckrl: celulelc au cikrplastrm hazolilir. nttclcii intra

in slmclura

nrugclri r;i infre' thsciculclc de lihrc nruscularc: crccazir atrrrosferu canjunctivd dix

iurul
i,r,s^-"

;i netr
.

-leptutmeningelai (piir-rnalcr

nllri,omctrl.-l
nuclcoli" unclc atlAntlu-se'iir

tubului
.--.-a-:

rligestir,.

---.firi/irrrrc

- a slruclu ascnlnt:a+slm !n

stratului
caej-lCI:g

in conslitulia con*@intrji a suhmuututti arahntridi ir utuidei ochiuluil. ;i r---L*--.-..::.1.---jl.-slthsla

,Irr*!@-i;;-uiin;4g6nfifjupit!!q. ului +i s!--{?rriu{illui --<'"---:^*' twpilg4. le


cclu

l)reluns.irilc ,^-. - accslor celule dclimilcazi ocltiuli largi. "plipc' cu, o suhslanfii fiurrlanrcn la a lx r1',a ii.
I

I esutul coniuncliv la
fihre conjunctivc,

cll '

aspect ge,latinos, I)AS-' 'pozitiva ;i


nrttttls

f-ffi;rffiifi,
Alulenr

sangyinc ,\i ;\ccslc clenrerrtlc care slnrc:tureazl (arcolar) nu ait un anun"lc aruniaincnl. 0 aDunle reparlilrc:

nrctacrontalici.

dintrc cclulcle carc prcdominl sunl

cclelallc erlemenlc

Suhstanla llnctanrcnlalir cot{inc Yl'7, iu,Ur*'iil agirJ ltialutonic ;ri cslc pulcntie
r

lrig l4'l'<'sul conjtutcliv I liiblotrlrrsl hidratata. lrr sul'rstanla lbudarnr":ntaLa sc' grisc;lc r 2- Irihlr' *lt: r'r 'llrlr,r'n i slronri lipa. litrrilarn coiagcna" lihrcle' liintl .1. Nuclcu J .1. ('rlr',plirsrr;i I .l
grupa1c in r-nici lasciculc

ffi[

in prolirxlie

rc<lusa; sBhiSlunta

?n

\t,
tatea ei estc in

Iirncfic de gradul dc prlimcriz.are,

\41)Z acidc: dend cstc intcfis

potiin&iwti

csrc

rnif7trIiff.

rite r priri r.ri()r'l^*nlrr'.:rl)rlii lx'rrlrur suhstanlclc pi liclridul inlcrslifial.

l)in

accasla cattzit.

sulxtilaHaLcarel{c hrgal in {cstrl coniunctiv-111, s1[(ryul re)uuik(-rrtrrnclir ',


tti

(L

( l,t'unrtiu dL' reoururc cxcrcilalii ttlai itlcs tlt' titl|c llht(tlrlrrllt II llttt ul ."i.w .-L-*..:-'' k+-*.J \n
l)r1)ccs r.lc llbrihigcni:z-ii pi elakxrrarc dc suhslrrnli-nttrcr,prtliT;rlrrtrt.lt('c.
----

ttt

-_

_
lcsrrlrrl;rttttrlttl

-['esutul conjuncliv lax g;ate Ii sludiat atAl prin sectiuni din diferile organe c61 nrai ales in {csulul coniunctiv suhcr(anat' pnn sau prin mekxle curcnlc cie lixare "ti'coklrare mettxle s1rccialc, pentru a evidcntia anumilc elcntentc. ( ) ahd melodi este mctoda clasicd a hulei de erleln a,lui Ranvier. La animalul de experien{[ se injecteazi in slrirtul albiciosgclalinos de suh piclc, o cantilatc dintr+ solu[ie lixatoarc sau solu{ii ctrltrrarrtlr (ex.(iitmsa)
ohfin6ndu-sc, o vezicula -6uld de edem Rwtvier. in' *n iiirgmcrtt filarte [)irr accasla vczie ulit

rrlttttlt rlr, \au alg!fpi-=-as:$s1a se rcalit:r,az| prin macnr[age[jgtgl4o]nt' ;rritt ct,lttlt,h

,Fguin"ccl"tdgreaz.ddinsAngffitnr"|altlcnlalisc1'rrrrtlc[ttt.lltr.rl
eu unii produpi de

nrcuhilistl silu se prl tlclxrzita

rurcls srttrslan{c aclrtsc tlttt rllttl

r',

earc sti nlodifice sfalca pi chimisnrul suhslanlei lundarncntalc ryi sI pcrrniltl ltlnrlllx ibrromenr.llui de iritirii.tranrrc. It,ri. 5.1{ esutul conluncliy

krt cl rlli

irglt@ui

fi---.

,.lc grarurlalic car"- asigura cieatnzarc'a

plagikrr. lrt tttttttttlh'

#r
I

tnicnru) sc irtlirrtlc ;i sc disociwi p tr mic lami inlr<r picittua dc gliccrind. Se actlpra cu


(

,"

i
I

:i i i
j;

'! csul conjtlncliv lax

lamcla

pi se exanrineazi. in

stlri patologice (trr:lh r-jnal"'t;tl-racil, in sp{iile lacunare JFrl acumula ilcltrrlt, ;l substanlr vcrgle din cir"cula{ia sanguinl sau iinrthtic[. rcalizind edemul 'i#csutrr:'ilc coniunctire laxc prrzrnra ,''finr{"rl?:fi*(rt(.1ry nrrrlltpl* posihilifnli .lcirc'Gplnzicre (de xranslbrnrare rlinlr-o ntn" in oltoi pi pruier*hr{Ulrr

suhstanla'

;! f.l.

\."iircrnfitg

l.i

irihrohlast 15.. dc c.lagcn

lunclamentald, clemenlele figurale (celule r;i fihrc) sc inrplelcsc larg intre elc lbri a avca o
r..rricnlart regulat6 in lextura lor.

ffitlturtlrimJxrr1antepK)ccSerrie1att1icc.A;lbl,intr-(ll{l,||ts clczrrrganialtt'l ,rc ari'"1,il-ilidagc'ri;'-iI


colagenului.

'l'txuful conjunctiv dens. Ihrpa predorninenla Iihrcrlor sau a cclttlclnl


coniunctivc se prcznla:
- {e.tui utttitutrliv tlens lxtgal in celule

anast,irmorrtt,"lu-sc

l;ihrck: carc sc p,5s.q-ff 1c\ulill -=---_:__--(de ales atlwgane coniu,rrctiv' *ig -trls1*-trl3rgrosime variahild, striAid*fongituiinal' din ltm iir loc pnl sclilmburi rr:cipxrce dc tihdic ctllagcnc'

'

- le,\tit {'(ttjuttrli:r'dens hogut in./ihre , '!'esutrr! con.iuttctiv dcns bogat in ccltrlc sc clasiflcir in:
- levttul gros furiipoqi - r'ctr'itttt r'itogen

ir.',ri:,li1uinrj tt im1;6slirc in care nu sc renlarcl o ltlrume ottentare)" Ilintrelibrcl-e ,,)lags!l!-lL irrtf,lnssc li.fihre elnstit'c-nr;ri mrr:1!!rgr113 rci!1'a. prcctlt1l r1[!rc tL\-

., t.j,,.,t,,,,.,.,,t
1ci
u t u r r,

i con i u r[

tivEtral4a hffi,"+arne,1m rl 1-tu[iltl,"{f r]e v c' ' Ia linrira ctirii ;iiln*f*rry, pi fihF-r.xi1t31,ii funr1{iilcnral5 i- -r\\_-_-_ """r' "."_":'_.j:l_:=-t

'-,-,..:,.'.,"".-;--"

"ni"
spa{iu ingusl.
.__

Ii

,::rrc r'onslitttic spaliul de clitiin

dt''scparari s u slrncre lt J.y:lil!'!'c Ir*ne1ia tme lra trt )' oe' g} I' lcparare Gsi6ui q'onirrrrrti' jlqx :t}ffi.-,t9!t$Sgi-Xlt"lllI!t{i:alurrccart'Ulqqd,)Ij1_rrulillrltrr' nxrhilizirrcit arrr,rrlizilre'.!c !i {izrriart,i>i 1*-nttilc Accastii fiil.:1ic,,,*on,ifft-tr*rc rrsigtiiatiil---'tcxlrrnr,.leosclril;i a lihrcitu ',i h,,'rili:t irt
snhstan[I Iunr.lamcntalli

---rm"

rrni'---

lau dc axa centrirlf,) !'Slre lohulii ar"ligrqi rc gtsclic' "y loltlt !:gruyyqit:fi!.W, alciluil din trilvee dr lihre ciriagcne. Aiestc.tr,:tcc jill))rtiit';l". tri calca pin carc aiturlt

\l

|r s('r';unilic;r vasclc;i ncrvii in irrlcriorul lcsulului gras._'l'esulul ldifxrs. p-Lfutga l:rtrrtrrl r"ii cslc binc vasculutzcl-rlq_ii hinc j-ncrual. in _iuml ;;i print'c adjlxrciler

pri

rra

sl

nrcl

u t'it I

cry-qlty'tl
n4ncl

grA s i m eu

lterl
I

].isilttJir-.nt,lltllIt0[.()a$ctonniuutiuoiuui,,ffii as e@r
ut

e.

gice.

Iner-v'a1i a

r',rline rlric:i estl'

llai

abuurlenti decAl cca adrenergicd

q;i

se prezinll suh fixma unei


calca

rtl*L^" t.ru'alc in .iurul ;ii pe cclula adigrasl. Accasla demonslreazi accesul direcl al

,iiiir*lrrrikrr hioiogici (acelilcolina ;i calecolaminele) in cclula adigrasl 1x


,

iiI'L'L rt' ittrv',()itsc.

itaka le.rutul ui adigrs consliluie grlsimea organismului. Aceasla. 'i .ig-11{crc hi sk rlogit: pi liziologicr. se impafle in: 1e-sat. ofityll yesit rrcl ""1iU:i "y!! Si
?dlftuIs

'],okl

i )upa naf tetre. :rccsla se denolla ,si consliluie ledloriul de slrtcaj al lipidelor. Se nrai nurne;lc ;i grlsimea de rezcrvS. iar cantilatca aceslcia vanara in funcfic dt: alimcnlalic. sex. v6nila. (iI{sirnca de rczrrvl esle prima srlsitnc consumilli in s16ri de- {glglttttala! inarrilic" eliminaffi ci din cclull lhcf,nclu-se suh lirrma rJe vcziculc lipidice. loctrl sau

in al doilca,

renrll[ .l]n

ryrdelarc.lfihrohla

ill.nr'1ju g*ryql"tt9i!tre-ig!$it,,ir!_!=! t, _4g1gs5glEr.

hrun. -'*=----

ingU.lrrl5-Jiir@t's a.djpos-[nln, gryUllrlyc@'csulul


li'ar1e 9T!|. adu1l le gasel&'

=',t1'gsutul

hinc rcprczental irt piclc. undc {iri-meazI panic'uli Wlistc I ,r:',sr. :iiiirrJ o Ji*.lrihuli,' ilgi,'n*@[lcrrti dr.{H+rGidi n,ru-nasculi yi rpa&&4-.-1,a

"'vascularizal.

if{ryyy

tllulele cu morfirlogia descrisl la'

cursul cu elenrentclc consliluente alc {esutului conjunctiv (celule dc 120 micronrclri, rolunde) snnl situalc intr<r txrgati rclea vascularl pi tucryoas5. Cr.1(Ub!$a_Itc ocupalA dc mai multe ,g1rrt.rl" ru, a" ,r r

impinge nucleul la p-rilbrie,. realizflnd asrrectuf de ' r'<---.-_----;_-

"

ine| cu pggi'lc ln prcparatcle seclionate la paralinI. vacuola apalc goali qi reprcrinli


grlsimilc neulrc. solvilc prin tehnica ohiqnuila.
Atcslc grasimi
a"
sc
---ts--\

cvidentiazi prin lehnis; sprgiale

la'f csrrr atlipos fhipolJim (ilrinda sutltrripari l);r:i'ilrrri Jc t:,rlsirnc


('itoplasmi
Scirl Vasc de sAngc

dubld rrriginc
r

In

limp_ul
c
u

vielii

emhrionarc,

--

Nuclcu

adillrcityl dilbrcntiinrlu-sc din tdulli yrr zg!g!1ln{d-prh&l mczrnchimalr nrin intffi." nlcdl lJi-po hl a. -_---_-____-__ i carc t

u Iu

adiFrs hrun cste putcrnic lohrlal si, iar firiologic csl,-- nrult mai acliv. ('elulcle care inlrd in alcituirca =+.:,' aceslui fesul au tbmrE- tx'lficIricri" delimi(atc de o nremhrand evirlenla, ciltlplasma eslc multivacuolard, iar nuclcul csle silual central. La microscopul cleclronic ,rrp,anilc-[Lanar , hinc rcnrczcnlale. Reccnl s-a dcntotrslral cI miftrcondriilc __--__ din tcsulul = j$gJs-brqr-$I-decupla ;i fcupla fbslorilarca oxidaliva, putf,nd astlel dirija. in Itri. prtxlPscrca dc caltltrla.. :\shl. in conditii dc lemgreraturl jrmsd, se elibereaz:i norepincfiina care va activa o lipazi ltttrmtxoscnsibila p'ezenti in celula adigrasa. Aceasla va delemrina hidroliza lrigliceridekrr in ac,izi graqi ;i glicerol. Acesl pnrces are lt-r cu un consum marc dc oxigen, ctt eliberare.a consccutiva a unci mari cantillfi de cdldurd cart va dtrce la cre;terca temperaturii krcale a sf,ngelui care circul[ la nivclul grasimii brune. I)c la acesl nivel" "f'esulul sAngele va circula in firtrcg organismul. modilicdnd lcmtrrratur.t corpului. nivelul lui translirrmarca rcv.'r.tihili din rc'strr a.linrs hrutr in lcsul aditxrs alh l:l se lilrrrieaza in limnul dczvoltarii cmhrio-ll'lalc din celula mczcnchimala. F-uncfiile fesutului adipos. 'f'csutul gftLs arc mulliple furrc]ii: func]ia dc izplali-u lcrrnic*dc amtrrtiztrr ;i dc prolcclic t grasc. ilelxrzit rrentru suhslanlele grasc 67-elv6 r;i pulcmicc. 'fcsuiul adipos clGTnSsrtffi/crva fl&lx)Z!!!gdllsUb$a![cle -A.eatra n-Eprczinrh@c. ci cl'.'sunl continuu m,rh--ilEar-61i . rcirrnoile, chiar la indivizji cu un echilihru cakrric constant. Jesulul adiprs alh Jeprezintl principala suml de acizi graqi lihcri din plasma saugvinl. Illiherarea acizilor graqi in sdnge din lrigliceridele sltrcate in trcsutul adipgl .r 1g9e sub contnrl antcrioarl. l)c afclnenca nrai contribuie sistemul neryos attlottont. care prin me<liatoirJifiniic

lLlc carait rar- insl la fr

)r care hihemeazl. I a

---

caftrcliri/-cazA printr<> mare bogdlie de cclule conjunctivc. Afeste 'ctlulc au capttcilalea de a acttmulir fiz-iotrogic r;i ciclic substaulcr nu.lrilive neces51c ,,ii1rrulli cmhd<tn (suhstirnlc irmhiolnrfe'). l)rin acumulare dc malerial ernbriolrol-

serouse. (lorionul tnucoasclor cslc rc1'ulzctrlal tlc .in ilermul pietii. in membranele dc calc sullt dcspa4itc {csutul cruitincliv frc care se aqeazi lesulurile cpiteliale 9i printr<r nrcmbrand baralii. fulucoasele cdptasesc cuttitii(ile orgunelttr care romunicd tw exteyiorul (cavitfi(ilc tuhului tligestiv. ale sistemuhri re's;liralor. gcnilorrrinar. y.a.
).

elc dcvirr

(lorirrrul are in gencral tuncfii mecanicc" dc rczisle'nld la


impingere. snrulgere Ei fiecare. Membranele conjunctivc

prcsiune, seroasclor

glohukrase ;ii sc translbrmi irr unclc sllri, cuni ar ll slarca de graviditale, in cclule numile cclule decidualc. Accstc cclule vor lirnna o palurd compacli inrcdiat suh

lirrneazi schelelul conjunctiv al

epilcliul rnucoasei" loc in care va avea lrr nitla{ia zigotului. in aueasli yarielal.oilc, ctlritln, col'trlxxtenta fibrilarl esle rcclusfr la un numir rnic dc, lihrc colagelre.
lnascate dc prpulalia cclulari ntutrcnras[. Substan{a lirndan:e1lald variazi eantitativ cu starea func{ionall a rnucoasei ulerine.
q;i

Iiirre

lbartc de'licale

J'e.suful conjunctiv vericukrfibrrs. r\,ceasla varicra{c de icsul ctrnjuncliv eslc mai rar intitlnilii. gisintJu-sc la nivelul cbrrii dorsalel la nivrlul sesamoidelor, irt teritoriul de alunecare u tentloanelor. []sli,: o iirmra ije lreccrc dc
la lesuturile coniunctivc moi spn: lcsuturilc con-iunctive rlc lip carlilagings. Celulcic acesttli fcsut se incarcd crt glicogen. sc ?mbibI cu api. i;i rnorlilicd lbrma qi i.lcvirr veziculoa.se" turgide, cu c()nlinulril de aspecl gelalinos. iar nucleul inrpins cxcentrii.

tplcur[. pricanl. pcritoncu). Seroasel( reprezinid structuri epilelio-con"fturctivale care tapelcaz-d cavildfilc organelor ce nll cou'tunici cu exteriorul' Sutliesele incieplinesc numeroase firncfii: r{s1'rund unor soliciliri mecanice, irsigurl mohililatea rxgapel6r respcclive, intervin in proceseie cle resorbfie Ei liltrare Jrentru cristaltlidc" co{oizi qi rtifi:ri1i corpi in suspensie: intervin in apararea locala prin lagocitoza' prin de !.ucapsulare gi delimitarca pnrccselttr inllamaltrrii. pecum Ei in proceselc
cicalri zarc a rupra lLtclor dcntttlalc.

r,'(ffi)

'l'tsgturilc tortittrrctive

d-g31-q

ortlon4* sunt lcsulyryt'rllnj[tiS-

(lomlrnenla fibrilarr r;i substan{a rirncranrunlalfi apare redusti cantitati.;. l'csutrrl conjunctiv d*ns bogat in fibre. ilstc liralle riispflndir in organisrn 9i se clasilica dupa prctiomincrrla uncia din ccle lrci calcgprii ;c fibrc in: l.gesut t:ortjunctir dens hogut tn.fihre tle uilagea; 2.1esw conjunttiv dens hogut in Jibre dastite.. 3.lesut conjunctiv dens htgat in.fihre de reticalhi.
conjuncliv dens hrgal in lihre de colagcn sc imparte in raprrt cu orierilarea trihrelor, in lirncfic cle lir(elc nrecanicc carc ac[irurcaz,.6 asupra accstuia in:
a. I e.su h "{e:*

"..coric,:icazfinii.il,rin_gttttsaurlouatlircc1ii. .tupe un plan dr:tcmrinat dc lir4clc mceatiice carc acfioneazil in zrrna tesFctivd. Accslr lcsulttri ntczitt!a --o-{rrs,.'trlltrizalic rcr.lusl (hr5nindu-se in s;^-cial prin 6trriur.,;i rbrmeazi trrg31g dc sinc sfuitilt-rarc ce.indeplit-tcsc o func[ie meoani:{'
elr: tiind situale la krcul {9
1rac1i.t119

,;i.prc:t319 prlx!-mI

-fesrrltrl

t1.affi:
,arc'ileascsc: raic irlrr... clarlictl disllusc jn
srructuralc l:ihrclc letrclinoasc sunt erui; e*l)aG in Fililr* qii sccundarc, care in trrtalilale rcalizcatA tcndontrl ca organ. Printrc_librele ' ttttrtcite. rhre rcprezin'ra ltryl-lt t

'|'esutul conjuncriv

I rtt n i l ru1 iv tle n s neo rcl orcl (nemtxlcla ):


{

t.ot t i n rclit, den.s

ortl o n itl.

dtus nerlrd.nat s.,

;;il;;ffiiui"dliririli'

caracrenr::aza pri,

pred()mincnla lihretor tlc colagcn clispu:,e rlcns, organlz.ale suh lbrma de tascicule de gnrsimi dili:rite $i orienlate rlitl,rir in krale tlirec[iile" alcaiuirrcl o impdslire, spafiala.
Sc realizeirzi astlbl rnici spafii ocupalc tle substan{a lundanrenlala gi pu[ine ccluie. llrintrc lascicuicle de lihrc colngeric re gascsc libre elaslicc pi ric rcliculina clisprrse

,"/i;;;

din rcn.Jon-Lccstea sunt lihnrcrlc

ildinmFa?apfife-lirrxfici

te'n,Jt''nulur.

sma anare suh

lhfti o anumili ordinc- in organism, fesutul con-iunclir, tlens ireorihrnal il iulalnirn in cotionul' muutusektr (tuhului digesliv. aparatuiui respirulor. aparalului udnar. g.zr.).

r".fiII-fiant'Vrfrfie. tcnocilelc cu prelungirilc lor capIli un


inconi,oard nriinunoiriurite

l,iI j:y:sursrytlr':11:..:1,:::ryI:g,o',:,":n'::,,,"'::i],'": aspeol stclat


lat

$r

ile

tibrc c,tlag;cnc. Strhslanta

\- .s-.,n

tunOanLnlffiffi
-

I3rslc
lirl--man;ou de fcsul coniunctiv . -.------:---1pri rnarg- re

un

lar

n-tgnil

--,---'
{a-siicule

lirndanrcnlala sste redusi >i cr@larftculilt At(ruttmsulfuful -Gucopiliz-aharid acid cornplcx) - Ul_U-pfSlgtlS, l.a accsl
f,r1hs1ffi1a

trivc:1.

-:mcsc-+e+tnt*a-tima

elg-dqg J3l,s,Ula-ciroJ-un ciilE prr:pric. numila-perltrrrrm+rr fxtqf, lvlai mul tc thsci cul e sec undare s9'yn$9aqlqlt.luIirma tr:rt_rloru I qlSrygaqteii nr i u r dc o le-aee{o&iucl i va
<-=-1-

sccurrdare, del imilate

li

lcix:ulalia-hctrirluhri'tisular cslc lbarle acliva' Fil' cu o .l(){} A. i4r ?n lumind polarir"ali prezintd tl ahcmanfi dc zouc clarc ai inlunecale :trrurnili prcriodicitatc. lndiccle clc reliaclic al tihrelor de colagen esle acelaqi ctt ccl al :uhstanlei lirnr.larncnlalc! oeea ce deterrninfi transparcnfa corncei. Cguggif-U-9$9.amenl,ale: ea

nuryi[
rauqclri

-eliteaonia -t

.'

"cndrrnul

fi

ind

-+i{tntinrrt
U!. t,r. alcritl[jir:-1ihre---

ancorcaza

cu

iesd osoas5, fihrclc ltndintlasc se, un caplilc supraJdta osoasd, ia

rrivclul clrcia sc contiuud cu.fihyele lui Sharpey. 'iar prin cclalall capIl sc ctu.ttittttl c.tt ,s{tvsplslfitt
lrig. 17 fesrrl conjrrnctiv rlcns orrlonal (lcnrlon)

fihrei

m u st'ul u re.'l'g::!,111l
sc'

r:L i-n{A.y1tt""
I

suqq$n lurldantntaln siinl pqin-&Urrxm/atc ! Accasli varictalc ,tc te stti st: iltl6lnc;1,e'-jg

nutrilia lui

2. 3.

l.

Fihrohlast

(litoplasniS
Fihre de crrlagcn

=cle'mcnGlllr nulrilivc' lhr:iin{tr-se

din vdsellc clc


are
t

*
QI".
trt t

ttrittttt-'tit-alas4teoukttyt
t! r

epr;k:misiUql l'cndonul liind--avascrlaro varictalc


de: jcsul ggql,qnctjv-rlcn.s

_9 -f'murrrl .
orienlale ..-g'amilicate, < -

t rt t 1i y nt {2'll"i t"'--

colltlui!:
' I

slrt!

!91141111--

.=tl3|E
-'-

capecitate de reguterare redusir.

nerrrdotral cste strUclurdt[g litxe elmlice i_

p{in

@ie'

r.xlt:rio

in carc librclcJ

colag-ene

Ea-fiklc unei cdifr. in


inlcnorul unui plan. lihrelc sunl orisnlale paralel intre clc. dar perpendiqrlar Jx: direcfia fihrclor din planul vccin. P$l aceasti disFrzilie a fihrclor colirgeSre. cu orientiri in diferite direc!ii. sc realiz-eazi mlrirea rezislcnlei la tracliunc.'l"ibincitclc. in nfnrar . *rlrls- auc,rqrqlturril yi prczinli crcslc de imprcsiurtc pe suprafala cclulara. l'lan[rilc,r.lc lihre colagcnc sunl solicladzale iltlrc clc p;yli "];va\t-swlr'""

cgtlut91ty9.-iltd'tqls sI

localizal in

altul. acfrrpntan [a altul. [a_uri*a*{a

*----'

_41

: coniunclive colagcne, iu comeean intra aproximativ

4& tle lihF


e

u'nprcsrullc

r lll

rtstalrll**!;ggH..- cltc n:alizal rlin

rL:Lqlg-.rJc-

lihrc

rc'lir:ulinicc

illlaslotlttrzalf-iiiir-ttrt siltgur plrrn- lilnuiintl lamc rrrcmhranililnnc. Accasli variclalc ..

(]AI'I'T(}I,UI, III
1'ES

lcsut corr.iuncriv i!-i9q"[ti"g,r1-Ia:ffiAl{ h,iaile. ta livetul _Xembr;;i;; @, (glanditema). cpileliilor gliurdularc in .iuml

adipocitekr.-

t+;=*-+

.*

.- "

i'

[n'Ur, (]AKI'il_A(; rNOS

7
--..-

coniunctiv

r:e[qular
f

'ibsutul

uartilaginos are origine rnezrnchimaloasa pi estc o varietale dc

rygggMs (sau dililz. in re[ea). Aceastd varietde iii:

ls!ut-- qqds$rr:-**g$Js

iiiii

-*tiiunetor

tyry!!!.9lk,ryrlr:!#rg tntaduva ltctnatrgcrta) t{ a Se mai gaseptc in um.q;i in jprul sinusoidelor hepatice- Lrste tt,ilrar -ainrr)o
dg_-ori

csrrl ctrniunctiv, ale cire i celulc ai tihrc sunl cupriusc inlr-o sahstungi lhndamantald du"sficrt Si durd. (bnsistenla suhslanfei fundamcntalc. ia care sc :rdaugfi () anume orienkrc a fihrelor ctlniunciive, retlccta o modalitate dc adapure
llncfionalii la actiunea mecanich de rczisten{I, presiune qi tracliunc.
fesutul cartilaginos
erslc

alc5iuil din:

_'mcz.enchimal{ rcticiiiarc ). --ry-*X;#-*,;i I"ihrcle dc reticulina realiL,earA. prin anast<rmozclc lor, o pelea,__tnclirilq6lryfr,4ii
gi_11c
I

tH.4gr,:o*@tfi*" (cplulc
argi,
i'rc upate_

,*- S I u!

l- ?:t'

h g i n o a s e.

- nlltterjul intex:e.lular (matrice cartilaginoasfr):

I - lihrc conjunctive.
- suhstan{i lirndamcnlala.

'
pi-cse

-l'csutul

canilaginos-se glseqite in organisnrul uman suh lbrma a dilbrire

delq$@!a

lundamenlal I' I i ch idi pi


-

cartilaginoasc gi. irnpreund cu {esutul rrsos. lbmreaza scheletul organismului.

de parenchiniul orgaritriui rcspectivi"**

ercqlerea in grosimc

Orice piesl carlilaginoasa. cu cxceptia r;anila-iului arlicular. are la supra la{6 o,mcrnhrana de nalura conj uncti vfl. n umiti care asi gura i * fr";;i;i)

;i hrlnirea carlilaiului.
se g[seple

in organismtil uman {esutul carlilaginos

in lrci varicll1i:

- ('(trltlugtu lttolttt, - carl


i Iu

gi

el o

-tt i t:,

- rurtilngiu.[ihros.

tl#uiilf'iur hiaiiii-i
IDtt:-variclatca dc cartilagiu cca mai r[spr{ndita l-a emtrrion pi la

fit.

ln
sc

[,a adult

carlilasiilc larinselui t, ugia!_Qpy!: ro*,4 og,iu t rr:Syj!_gt"ailugiul" uriau o itl ). w$gaUy!rurtll in staie proasplti, pe secliufr apare?e aspect sticlos, alb-albil-slf4 c.nntt -"'' -"j:l:::r' ::
dur sl elastrc. - condroblaste (ccl ule c'afl | l2qinoa se I i nerc) F eartilaginoase adultc)

i : !h,.:"y:lgg",ts i":su6rania tirndamcnlala hruar{. i''::# ,.1 , lQlndrtfilasrrl/ sc litmpaza din__mctanlazia lihnrcitului sau nrirr l-xE*q#i :_ ('orrcl-4$lastul tlrll'rcnlicru din cclul4 () rtrczcnchirrrala -;:ilj:-::i arc rnarc capacitalc dc ::--;--... "'- --1...*

Condrocitul csle o cclula

llrl prclungiri rii lslc txrgala irt rttx. rfirt cirrr


ie<!-.1

unic,.sli;ric, irttcns cdrnatic. cu nu,.:lcol cuuzi apa4elurgld. ('i[oplasma are o rnorfoplasmd bine rcprczenlala: aParalul .(iolgi e:s.lc dcsul .1. .,-.*

.l|ffi,darcu"nt11'r,9pase1acut1l9ce1nt.con}i1eunrr:ale.rial
crgasttrplasmici se
ga-si:r11e

j:g.-fL9l1,!." ilr*1| llrgsr'rilt' Eir,*,:*rtut _en@ri cx-

nllrncr()asc
cr

T.1ir]qg

( )rganilcl,c-_tl_c"1v1!t{;-.-allrtgri

jl]*,$
ca pahi

dc

()mogen pi pu{in dens la electronil R F- nrgos esltti[,9fl4i{4le-marcLPdnlre sacii gliccrgen,sub

iir*e a. g*p# g*ruf#;ai

mari sau n'rai

I dc sinlcza ...;#-prolc:icd ;i murngrlizaharidici prin cue genererafr-lu6s1anfi l/i{ :!ur)\lallla tun(ratncntala lxnilanrcntnm $l tlt,= li Ilolt. Il'%."''**--'F ,.' r o:i t:L_ sa s---*,+Mtt e le "\9' l :yt
caftilaginousv,

rndnrhlaslul ui. I :l_qilc

i mici. Se mai lxrt gisi i" citoplasm la periferia condrocitului, delimit6nduJ de peretele condroplastuiui, sc

gaseqte

un spafiu Lrltrafil-E

-l

permire

diffil"icfii@lutrlriv

rcnil

din

.,in, ,t'r *r1m:tlmnrf "" oxigen, bioxid de cartxrn, honnoni. vitamine. p.a. Difuziunea este inlesnitl gi dc

;ry*$ffi
ffi,:

i1glglg- jytc, __datorili


moleculelor de acid hialuronic.

nlall. precunr ;i dc oricntarca F,!ry1. dir


preparat

acfiunii llxalorilt'rr. sc po1 rctmcta ;i capati o {irnli slclala. (lc}ula--se-gffirin{r<r cavilalc sipati in suhslarrla lirndarncnlala.
numta

.".ilreir

"f!s

'
'.".,

*--ffi"a:Ai,*ru'
: l

F;iirlr;;,ilr:rt--

ttgdgryl@g-rryl datoriG
nz?.tll.

nin.t .histtllllg!9_terrnrit.

m.tc.
clc
pxrt

brirefrigerenlei.

li

studiale fbartc bine cu

lllllii

1,1

ulllr

r*

1l

!11 11tr1la1t_+

1xr"rc nct"i*.c

l.'

iulGra p**i,p*il[

p'*lilln . *, -

condrtrcitului lsau condrtrciteltir. ciind sunt \\--^ mai mul lc ). ( -onr.llrlei tclc sc. giscsc-izrrlale

't,,si.
',.il

c,rryrdr:pla@i in (cdnd grupalc surrt @


in
in inlcriorul ctutclxrplaslul ui. ctxrdnrcilclc iau pnn prt:siune rccipnlci un aslxcl collurtrs ) t iruIllljc-acl+lc--se* nurncsle --\-fV.,l,{,

irig.l0 (iartilai hialin

2. 3. ('ondrocit 4. (irup izogen


izoc.cnc

I.

Fibrclc-rlolde..-ne lirnncazi o tcxluri in carc prcdomina oricnlarea clelerminau de fbctorii mecanicilin-liiiilfTondroplastului, ele lirmeazi o impdslire dcnsd, capilul lor liind rdsfirat in cvantai in suhstan[a fundanrcntala din jur. i,a periferia cartilagiului, spre pericondru. au direc[ia paraleld cu supratap. Fihrele colagcne sc prl studia dulr[ digeslia cu tripsinii a :>rrbslanlci fundamenlale $ubstanfa fundamenfall aue un indice de refraclie apropiat de cel al

Pericondru lihros [,criC,,rrtlnl rr,ndr.rg,cnic

,:,,|9g,.,

tiin

..

i'.npi

cclula. pnn diviziuni tcplatc. (iruple


rn i.n.Jri:rnw;oi&dffiil.lt,r "*t cle acid contlroitin-sultirric ai de acid condroitin-sullirric subslarrli org4rnici-acumuleazi cu virsta

.s19-gupg9{1 A*' tlx 2sFfct {)nI)ggn. eS1!' g lxrzitivi il mr:iacromalici.


pi sult) ;;i suhstanlc
organice. Suhstan[clc organicc sunl rcii[TSirtalc in principal ,Jc

firt li: '-'---_-.


coron(re. rc de contlnlcite

r""l.
eafl

&nndrini I'ondrinu
'a,titarc'a

ilagiului. Prtrccnlul mare

duritatea

pi

t!' ctr@lc o sferul{ ir carc celulele -_-/-. f

alchruil

9inj4l9:a#EJrQgrlq-ce' alciruiesc

sunl ar;ezate radiar, se rn'ai numeptc $;3rypra}gea_e!f!-ar.

"

*CeiiEglils@t

,/

i, dryA{llpala

ta coqdroid par sA

aiu

hradit'a{ic), suhslar4ele-n*+ritivl "rilgryE$L1g:i din sukrslanla

('l

lixrr (avlirrttr alinitatc sr,lcc,lii

iu.,O llinitate
F-ibrocarlilagiul este

rler.ist:hili al,* 1rcnlnr acidul u"ic ce se depune in carlilagiile arlicularc carc. in hrala 5i rrrrrrriti gld#i. ti)mlcarit <1e1x>lrle de acid uric nunril "tolhs" a Sutrstanla tirn,.lamentali a carlilagiul ui hialin sc coloreari hetenrgen cu lrcnral::xilini-conna sau in lehnicile lricromicc din cauz-r conct-nlmfiei neuni fi xrrre
'-t"

singur{ dtrectre. \lnuul? dircg}! cu


a-

rlens fihros, orienlal fascicuie El este,.lftrrma!-din hialin. cartilaginos


reiprin
u_41pl-qtc

o asocicrc de.tesrtl

in

ctNn pu iii i mucotrro

Ii

zaharidi c i gi grroleic i.
z.onc

(lclndroplaslul, sau grupul de condroplaste. prez.inta in '-jur

concntttice de subslanla lLntlamentalii cu colqr.ral;iliiate clifbr-iifr" dr:?tgind lmpreuna gl*lrul condroir salu cvndronal. intrc globulii coridroici. suhstanla tirndarTrcntall eslc acidcilila lpi prmrtl nur.nele ,Je aris interteritorialfi. care cu\6r51a devine trrt mai
intinsa.

hialin din slntclul

,una sau caleva conofl)clIc


ryryj4Ele!"
in;iYrut-co

Ior

se,

conslillrie glob
lirndamentala. l;ihnrcarlilagiul

in

tinctorialitatea diferitl pc care o ia suhstanla

colora ;i .u'ffiar cvidenlierca librcl* colagcne impunecoloralii adecvatc (fitxind*girl1-vLGjesg; albustru de an ilitt d-tricront i cul M asso4).
dc Ia cartilapi

sc

fx)qlc

izolatg*ur
lirnna

suhslanta "enlpe-i(Hlg

('arf ilagi u/

ch{is

crk'-

carlilagiul hialin sc continul cu fesutul fi-

Este

adaplare funclionald la

anumite acfiuni mecanice, prin care face f,rta cu rezistenta la tracfiune oferili de lcsutul fihros r;i duritatea asociali cu clasticitatea pe care 0 oferl carlilagiul.

Iig 2i {lal"tila.j c,lasbc l. Pericon.lnr 2. I;itrre elaslice l. (loridrt'rcit


,,-F_

LJ
dggg gmturi sqprapqps:

unctiv

qembrand con junctivd, ce noana iumele de Gricondru. Pericondrul este alcltuit din

(t)-

l'('u(()ndrului. Uncrgi. tcsutul c()nslituil


osilicare
niloir

la

locul liaclurii sufl'rii uu pru&ls tlt

elasticc)

::_ry ^_,1:*lI,I9^,t" !@, t.,, u." rrlul alimentar calti laei 'undl

rllali
este

llrhnirca (nutrifia) qi inervarea cartilagiului. I)eoarrce carlilagiul nu hrlniryrg-Jg-Jru-e**eq |;*, rrrvclul cIruia_ se idcnlificl pi terminaliuni neryoase. lu caz lrpsii clc peri
t'ste vasculari:arl qi nici ine'rval,

--

tol un {esul dens


prezinti
t

mai aproape Ae Cariitagiut

organismul irnprflanti grale fi o structuri pemranentii (ex.cartilagiile articularc) sau o .urt1arl, carlilagiul slructuri lemgrrard (cx. scheletul carlilaginos al emtrrionului).

t.iiirri ;ilasiid*iiiaAplifi6rc.'fr fIg4[3ry!$H*, Iiit

l6nga tunc[ia mecanica,

fi

Iobul<rase. PensAgdfgl ca $i .7,..()!a superficiald a -

l-gfu absent la cartilusiile urticulare.

n
ecare o

el3hwrrea de prin mitozi sI ar ln


pe

noui grupi izogend.-effirea de tip intemtitial ardbp

CAPI'I'(}I,I.JI, IV
TESUTUL ()S()s
e$1e o varietate <le lesul conjuncliv dcns a cdrui subslanti lirnrlarrcnlirlir cslc inrpregrala cu sdruri de calciu, care realire*rui un inalt grud de

r:ur'. i-l \iala cxtratllcrina. iau naylere Iie dirccl tlin cslula mczencltirtal,ritsaJLc luln +
----1---<.---.

.t (!y$,hlm,t.-.- ":

""

---

-*'-

*-t

tirarlr.::lrgluslllh[.

t.'lrrl,

'l'csulul osrls

_\.; I

\ .UI(l -l--l-t1'lJ{-le

este lirarte txleatl

cqmfrlex ( krllri,

ffiff',.

uineruliiure inrpreunl cu fesutul cartilaginos, intru in alcituirca schelctutui. }lre tlcosctrire clc carrilaliu, osul--cstg.. biye-*lS$ctls(r".iJr{ fi. b-igg.ir!.ewuL I-a exte:rior,
picserlc ()s()zrsc sunt acoperite ,Je p*fi"g,:/. Slruclura fesuhrlui osos este adaptati lirnclional la putemice solicitdri mecanice (presiune qi trac{iune).

in organisrnul untan

gfi.sirn trci

varielili

de fcsut osos: _jgrul osteoblaslului

- lextl o:;os.{ibros, Jrcriosti<:, - (exrl os<ts lonrclar spongios, -

li

ryral

c@tn

leiln osos hmelor c:onq)acl, haversicru. in oricare din acesle varielili, sonlrihuie corngrnentele obligalorii

a l'undanrcr{lalE n

oricilrui tip de lesut conjunctiv: - celule oso&se,


- msterial intercelular (matrk:ea o,yoasd); - *tbs / a nl a .ftm danrcrr la.l d,

-iirclirriiiniiii'ii'ii;o,h'ir

vasl slslcfi]
su

I'rin ace"sl sislern canalicitlar


celule

.
( 4:?i' ,/' / , \ \--l
/'/q4'
[<:t:1,'r t*^;.--***

/ihre rrutiunctive.

.I jt,t'.1-,.L*os.gl]lji i
r

h'ir*

..*.^

-*::tj!sk'
e:---T"--F^ --;ry1l.:iie"'-'

l;lcrncrilcle cclularu int6lnilc in slructura lcsulului ()sob sunl:

- osleoblasteie, - ttsleocktstele.

tr' rsfe.od.cr,rte..- i ntre cor'1tuI {}$leocilill Lli }i pcrelelc os'ttxrplastului sc atl6 un spaliu redus., or.:u1rat dc o suhstanfi fluid[ ;i ,rmogpnfr. Atrcst spa{ir si: g[se;le tri in jnnrl prclungirikr osieocilului, scparflndu-lc de perc{ii canaliculiior (prc,lungiri aie oslcoplastului in suhstran}a finrdanrer:{al[).
urrri

In prcz-ent, sc consideri

ci

toatc sele trei lipuri cch:iarc apa{in acelcia;i

liniice1ularccare,?itviatairrtraulerini.isiare: -'' lriecare dinlrc clc or" un ri binc precizal in hiologia n"uiui.

I lttngi- nutin rartllicalc si :.r: rrtrl alla\k)trrtrza \:.u --- npxus) (lil<lrrltsnr.t u$or ,\-".-., ,-{ *--j nprehurgirih ostecrj.:itcior vecirlr nrin irr irrrt:E-uu?-rlc tinll usor rlc tlglp-q#L_(lili\rlasnrii h iul11 joncffrrqJc, .l()r-rcilullt h;Elffi:;. truL[u:jrurrdcnia pi .'.,nr,-iii-r-llild;Lryr ,rn,,T,,ili,,,rti,,a r,m(]scnr. *l ,,,.,;* n *iri, i[?i6r:rfr1 r],;*ril morlirptitsntu sa rl>:ct [EiT.n,.ltirta, c,,r]tnilvicilirl,,i t('ner'iilr'- ciil'--vc,Fau ?n oitcucit c crlul{ rutlo, *ii"ri.
prel
r :

xi*ar:

--*==-

rcliculul cnrL)ltlasnralic ti comnlrlxul (iolgian rclaliv -*-sh+F--.:-<l..*-.,-^_".-*.-imilocJnrJriilor sc hirrt. "- ,lczvoll;rte-' ' r'r'lih)c()ndnilc ' -l sunl nrici si rtrtil.]" in intcriorul ^^<-;----'---l-;.-+--i.":,,o*" .lenic l[ l]uxgl clg-elgctroni. (;rOlrrlete-fmr-sfi conlina calciu qi den'tonsltcazd :iEGF-c4ia iondriomului in mctahrlismul calcic din inleriorul oslcocilului. l'rl:ar.li:plasma, slcstul dc hinc reprczsntata- poale prczenla qi{gury qu- pcreti ncrcgulali, pline cu ry1cn4 _trui! In ostctrcitele tlqglp-se-Eai-prtaslnumeroqi -r6rathormin ul acti ir

( clula

()s()ash arc

trslcocile. I''frlmTlarCl-?ctemrinati dc parathonn"on;-6il6citele pre'fitrrte b rlitica re{gg, insi suli ta


lundamcn$!-15! si.-asigure asdlblun+Lvel
de

liz.iolpeiq-aalsla calcemtet
la 90-100 micrcrni. carc suul celule. osteoclastul

{ rbla ste

[']ste

r-r

l"glg{za os) si de qsleocit (qg1q11$!in1oryl lq3

,,,1

Lqorypuse din .fosfat triculcic (tt5%)'

sub ftnml de crislale

cadrul Mohilizarea comgrncntei rnincrale a osului rcfrc-'rriitl un proces liziologic in activitdlii de reinnoire a acestei comfxtnenle osoase'

in sPhstanla

fundarncnQJ!-f-

fh
se

'la
anastt'rmt'rzeaz.i

carc

cu

canaliculele osoase depenclente cle osleoplastcie- ceie mai irile SC


care-re

$*erioLpe,ln : O.teoplllGGluTili .tst,',"it"lo. din


fi rndamenlal

p&q44-!.ryf

T**',*-

inelob-eazi si

}'IBREI,E CONJTINC'I'I}T:, in structura osului se gisesc Jihre colagene. in osul t6ndr, la copil, p mascale l6ngd fibrele colagene se pot gSsi si tare.fihre elastice. Fibrele smt complcl
determind o
i1e

nu sc suhstanla fundamentald, cu carc au acelaqi indice de refiaciie, din care cauzi dispun gr1 examina dec6t in lumina y-tlaizal.u-. in osul imalur, fibrele colagene se

nriri rllull nc()r'(l()nirl, tlirr rrt osul rnaltrr', osul dcplin cortsliluil. lihrelc
onkrrrrrl;i. rliclirlil dc iiniilu dc

iir"r () ()r'rulll,itrc

orr[inaloarc alc oste,tlcitelor' comulicd de

la o

lamela

la lamclclc vccittc llrltl

Iir(ii cc solicita picsa osoasa. l:ihru:lc conrtiluic, imprcuni {Ju suhstan{a lirndarnenlala cart: [c citncnlcazi, lamelele o!;{rase'. slruclurile func[ionale tle hazi ale osului. in intcdorul ttnci lamele, fibrcli-- sunl i4erale paralel, inlr-o anume dircclic" dar difbri ea oricnlare lala ,Je orienlarca fiirelor din lamelele vccinc.

,,rrricrrlcle osoase cc sc anilstot:l:rozsaz[. Dupd fblul cum se aranieazlJamslsl6:, le$utul osr.rs larrrelar esle de doua

It'lrrr"i:

lesut osas slxlngiosl '(esut osos comgad. TI,)SU-[UL 0S0S SPONGIOS

J'EStiTUr" 0S(}S t.'IltR0s


Numit Si lesut
osos

lnriostic. eslc pdnra varielale dc os care apnre

lrrin

Este furmat din travee sau trabecule, dc lilrme Ei dimensiuni variate. carc Acestc anaslomoza lor delirniteazi spafii largi, lacunare, delimitatc de endost'

onlogenelic, lbmrdnd u-se din [esut crxr.iuncliv.

'f'esutul osos fibros prezintl subslanla lundamentali pulina, cu mre osteocite de dirnensiuni rnici pi abundente iltrrc colagenc, cc lirnncaza o imp[sliic orientati in axul lung ai picsei osoase. Irihre,ie se conlinui cu librcle din peritrstl"rl intem. Se mai idenlifica 1i libre p4rendiculare. pxrvunind din ;-*riost qi h"ecfind ca

qi, in lo"un. comunic[ intri: ete qi sunt ocupate de lesut conjuncliv' vase, nervi pulllc tunclie de vArstd, de mdtluila osod,|si roEie sau galheni. Fiecarc travee sau orientatc os.asd este eonstituiu ilin doud-trei lamele osoase. Traveele sunt in a;a fcl le inc6t. dac[ le privim in ansamblu, renrar,cam c5. impreun[ cu cavitl[ile ce tlsului' a areol5 delimiteaz.l, au o odenlarc in gcncral concenlrica fap de t'r lacun6, o
(osului l{aversian), Aceastd <lis1xrzi1ie sc aseamfrnd oarectlm cu csa a tlsului compact
c,onsiderdnd din aceasta
-

fibre Sharpcy in lesutrrl ,rs.,s. in stmclura


[esut conjunctiv, vase r;i nerv'i.

sa se mai giscsc

mici cavit[1i umpluxe cu

forneaza o pdlura de fcsut osos foarle dur pi re:dstenl la acliturilc mecanice ce se exerciti in lungul osului. dar Jmlin rezislent la lit4ele n)ccilnicc cc se
exercitf, perpendicular pe supralafa sa.

lll

cauze osul splngitls ca

varie

late

tlsttlui

lraversian"

Jcsutul osos {ibnrs se inlfi.lncptc it'r ottsde. /rrrrgr, firmrAnd sisten:utr lundamental exlem rii sislcmul filn,.larnenlal inlcnr al clializci oasclor lungi, la pcrilbria oo-;elor sran?e, Iirrnicazl ccle <.hruir tiiblii ale ouselor lutt:.

Osul lamclar sgrngios esle adaP-

tal funclional la fo(e


mecanice care se exer-

flisLrtlrl, os(]s

LA&lIttr.AIt

citi din loate dirccliile.

Datoriti
llsle constrlr.iit ilin uniti{i sil'rrclumle o${)asc uurnite lomele osou-\t:.

dispnziliikrr

Lamt'la {r$oasE. in siruclum ei inlri suhslanla funclamcntali, celuk: pi tilrre. Suirstan{a lLndamentali este 1xrga15 qi arc toate caractcrcle clescrisc mai' inainlc. l,a aoopcri cturplct {itrrcle (fihre colagcne) carc sunl orienlate paralel in acrleali larnr:lii, dar riifi:ni ca (lrienlarc dr:la o larnelil ia alta. (lun osul lanrciar prczintl iirtqrldcar"lna n'rili muile lamelc a.socialc {c61t:va - in lravcu'a osului sgnngios; nurneroase - in ca:zul r.rsleonuluii, se asigur* prin orrcnlarca {ihcltrr 0 slructnrd iirartc rczislcnti dil,ersclor r,clicilari mecanice la care cste sutr"u-rs rlsul. OsteoplasL,ic,

travccltlr 0s()ase. acest lip dc os fire o reriststt-

i5 sciiart[,

pulAndu-sc 'l'esutul

Fig. 23 I'esul osos sPongios


f

dislruge ugor.

l. .

MEduvh he,rnsrlrgcnh 'i'ra'o'ee osoase

osos slxrngios se giir,se;;te h epiiiwle ouselor lungi, lirnneazl tliqiloia oaselor late

St

amu centrald a oaselor scufie

/t

,rstcoeilckrr pritrund in canal r;i

prt lua contacl cu celulele con-iunctive din inleritlrul

ir"rtdlnim

In organismul uman esle cea mai rdsp6ndili vanctalc dc lcsut-osrls, il

rl

lrri (lqnaliculele osteoplasteltlr din lamela cea mal -Jrri ll'rica-a ()slconultii nl ies in alhra lamclei, ci _a inagri in lamell gi se anaslosc incurhcazl rrxrz-c'azi

osos trbBli_oJI1cd durd. lrjle^c{.fxra{hine adaplal kr actiunea fi-rrlckx.mccanicc colrq1zg1 se mai n osos ha

nunr*i-ero

u+lelc+linacealameld.
+

deoarecc este

alclluit dinLo

sisternre

iruticulara

Sleglg$b)

avdnd in ax dnJiarr:rl
4-c--"gl1

lg*canaluf

rnul Havers se mai rrunrc;lc canalul medular din diatiza osului. *]

llamelei osotr.seIpffia'lEtrin ticcaiilimcia, da, Fftn.ti.rlr tic la o limell la alta;, permil ca la microssclpul-granzant si apara o._ - imagrng*1arlctep$r$ **"4LU "cruceu de L[dt*!-*t.iurul canalullll-Iavcs--se nr,ffiT?i1ffi|r de ione claryi1etllllre, datf, tlc colfue=R-in .le

ii

,iiltt.

ori@rr

pi

nrecunl
sc

ri

canilirrc sanevine
I)e'ascmeni

celoEs1iluie'limitanta vascrrlar al acestuia de un strat osteoid *.*'_''<-=='*


;MiG-

internfr

mai po1 inlAlni qn vas limfalic pi filctc nervoar., n,ri.''1


-=-r----*.<<-a

\,tgpslffi
I-4_* =- supra@osului se giseqte o qtructura

linice. Canalclc I laven din osilcoanelc vecine comunici

ohlice), iar cu lrcriostul


cunule Vollemntn.
--+

pri-n

care are

rol kofic qi ostur

In .juml () Ianrc

se

gdsesc

osoase aranjate

ffi",t-

genetic: l-ll cstc tilrmal din -iperiosfitl [xtern


pi

sau palura e hogaia i.n fihre crllggggc


vaS6-sangvinc.
-L

ihg{*=e!a-

gene rlau na$lerc la o irrrpdslire de libre orientat6ltmgituliinal, pD4lre ele gd,sindu-se

7)-

lihrirL!c Vaselc sangvint: sunl intovirasiic.#- in luns.ul krr dc llttlittt' lilrrc tlttslict';i __-lilrre rrcrvrrrs('(';u(' lx)r l)r'e/('nta lirmialiurri corprsculare lvuygy_-Pyc_giylsi Ruffil!) *:**--1i1,.1i,,,nrJk
c:ittc
<--.*-

itt zottclc 1x'rioslicc cclc mai interne se trranslirrml


:amhiald, zona
t-ls

?n ostc,oblasle. Astfbl t - sis!911191g!fuys1s,

p11"Lua,urtcrua.'tp
crcplcrcrr or;rrlui in grosime.
.t

fi

i',r,'.:.li'"li i nrnallu 6iffi ,r]a;8,+re,J l'crioslul indeplincqtc. penlru os. funcfia de nutritie rle protectie Si '\ osttrrgcnctira in tiacrurffiG-rvirrciffi

"""*]l;tipupilE Dicte t [a illXIffi5i;a,r*ry

llavers-(r,*.gq!gl-) -,, lr*-tr" c:ilin<tricc, _go!_qage ..*f,-;.*-:qr,. - ----.-lllt|t],."i1ll:lgtgA!-Wg"t:gg1ig,.9! (parak:l qu canalul meclular). t rin canaieGie
SYsfemele
t(,tffici6c?:''iffi:;rffi-

-f

lcgdtura, caualele

cu celc

i
la

r veclne.

oaselor Iunsi-

:=ru*ty

si
'

cavitilile lggunare ni ctiniunctivi care


iffi.--

rcl]iar-e

,l,i

.s$13g!g interhavcrsienc sau inlemrediarc. sunt ,rs

*-""".ffi,t

rirrm[rii .sului. r:1.

uffiqffi.fi*
lor gi legitura

ittiiilAcopti*ticr1_nturulsfr.rg._"SXle_ggl-z1na

o@irq.
zona mi.ilocie, care

) sccliune lmnsvcrsala prin dializa

ylgt

se

ne

lxrmile si
- carutlul lwdular, - fe.----. -. , * ,- endttstul,
-,s i s timul

tric in jurul canalul.ui inedular:

rc'apta spre periostul

fi mdamen tal i nlern,

ct! celc

douil-natu (.z)nc) alc lui. se ei-ffi sc;le la extedonrl .{suq-" \+c--q<lt-

periostul.
-".#**ft.e

pml-ap.1
ro-$re sau

-t.'I-uirorrmeeor:rn'
r4.-.,.,

oylfU_l.illr*

lui duce la necrrtil

ffiir,Jr

gulbeni. l)i1 Frmesc mici cannlictrle ce traluerseazd sistemr$' fiinlkrmental ifiern r;i fac legitura cu-_canalelc l-lavers dllr osle@ *1" -a.$i miibcii. il e$g mem!_1ar_rp - conjunctivi*-ee-delimileazn*, sprq-ganal ul t...1 qfed.t&t si slemul t ;4'da1rrenralrnle3

/f

( 05 )r !rs'r'( )Aru n'r'ri<:r'oNrA oasnLoR

LATE sr

scuxrr!

Masa osoasl a oaselor lale, a celor scurte cslc ctlusliluili din:


-

cit

qi a epifizelor oaselor lungi

'

existenla endoblastelor (gelule osleogenetice) (celule care intervin in modelarea osului);

gi a

osteoc:lustelor

periosl,

- pez-enla Jbsfuuzei alculine in lesul (enziml protlusl de osteohlaste), ce va delennina precipilarea s5rurilor mineralc in matricea pmteicd
preosoas5.

- contpactd,
- slxmgioasd.

Deosebirea dintre cele


desnrald este o metopl.aae

doul pnlcese constd in

aceea

ci

osificarea

Periostul se gi.sei;te la supralhla oricdrei piese osoase gi lipsepte numai Jrc suprafefele afliculare ale calrtelor oaselor ce intrd in alcflluirea unei articulalii. in acest caz este inlrcuit cu un cartilagiu hialin lipsit dc periconclru,.ce permile
difuziunea materialului nutritiv dinspre lichidul sinovial spre interiorul masei osoase.

b transtbnnare) a |esutului copjunctiv in lesut osos, pe cdnd in osilicarea encondrali {esulul cartilaginos este inlocuit cu {esut osos, piesele .cartilaginoase fiind rnodelul. tiparul. viitoarelor piese osoase
in afar{ de aceste doud procese
are ltrc inainte dar qi dupa na;;tere), mai

care constituie osificarra

primarl

(ea

Compacta este siluatl imediat sub periosl gi este oonstituite din fesul osos tibros ce continu[ priostul Ern clelimitarc.
Spongioasa
osos sgxrngios.

existi qi osificarea serundarl sau osilicarea

haversiand, ce se intilnegte numai dupi nagtere.

in

p:rtea centrall a piesci()soasc. lrslc fbrmata din fesul funclie de, vf,rsla inclividului, areolelc sirongioasei, delimilate de

mu$

Osul, piesa osoasd, nu se realize,azdde prirna dali in forma sa,Jetinitivd. clci pentru definitivare el suferd o serie de remanieri. Asttbl cd procesul de {trrmare a

osllui

se realiznazhprin

doui fbnomene:

endtrst, sunl trcupate de mdduva osousd roSie sau gal.heni.

I'ROCI.ISI"]I, I)B OSTEOGIiN|IT'A $t OSIFICARE Oslcogeneira gi osificarea reprezinti procsse biologice diferilc. Prin osificare, organismul construieqle fesuful osos; ea 6rate surveni indelxndenl de osteogenezA, aSa cum se inl6mpl5 in osificirile patologicc.
Osteogeneza cuprinde totalitatea prtrceselor de conslituire a osului ca ()steogeneza organ. implicd ohligaloriu qi procesul dc osificare. Prin pnrcesul de

' procesul de constraclie. in care rolul imporlant iljoacd osteoblastele; ' procesul de distruclie Si modelare a osului. ca umlarc a intervenliei ostbmlasleklr.
-

;* @t

",4' -A,

os r l'r .AREA c()N.r uN crr vA sArJ


Sub influenla anumitor

IN'r" RAMr.lM BRAN(

)asA

producq o

vascd{

trsificare se realizeazl un os

brut-imaitr: osul. "etnhrionar". Acest os imalur

zaf ie_UryaA-cu

esle

acestea asiguri aporlul materialului (oseind). grupQndu-sq

inlocuil ?n cunul osteogcnezsi, prin procese de remodelare ,si remaniere, cu trcsut osos aduh - ce constituie osul dc,finitiv. Osleoge'nezn include deci, lolalitalea prutceselor osleofbrmaturare ;i osteodistructive care ccrnduc la edilicarea osului tlclinitiv. l;ormarea lesutului osos, ositicarea ;i osteogenera. se reaiizeazd prin doul modalitili: - ositicareu coniunctivd. de memhranl sau desmal[, - osificarea de tip cartilaginos sau osifrcarea encondrald.
[n amhele procese. mecanismul osleogenetic este asigural de cdtrc:

!n

b pr,*lsl r, forypgza rascicu,l9s.-@


i

rygl5r-

-qq!J-Utg.!r-!9-ds!!d"n,
de

Farfr.Pll:'T:t:rjro9:lggqilele-se-ateazap-e
gare rdmf,n ingropate. Prin impregnarea oseine_!

supra&F_.lq1_[r_ss*tau$y_nr

- tt vuscularizalie deosehiti
lirs[a1i:

care realireazh aportul ionilor de calciu gi

rtreicI (oseina) in mincrale. sc constifuie G--s&Elta o8ast dure; in care osteobla.stele se_tra!s{ga![ in osteociG, ce rarndn irgtouur" in muterialul Ilr*rrt $t p.nt" care se va rlepune iar o pdtur[ cle .osteoblaste, ce se vor transfirrma gi ele in osteocite. Procesul ctlntinui in acesl fel.

i "

11

lTilr osi l.ij3lc. rarliar. irrtrcagir Structurilc ()soase carc

picsl:r osoasii

r
t

()nsriruic un nodul de lesut osos Jihros. ns


x i I i <: u r e

Ultiri.suh li;r,ril tlt ryticuli.


i

--ll sc ttansli)nnr i
fosfatazri alcaline $i

['e iks,.rri cc nautfeafii rarliar sl'rc pcri li'l.ic, 5u irrg,rtn;I

d i a fi utrri. Pbricondrul

acisiEi6fr e og !g1e gglrngeryo{lt gi la nivelul epitiz,clor

-rma!w_alvn!*l!!usr

ggrltyt!!_1!1:

cAre

un puncl

-?"

simultan

".-FI-rn

Iffi}
acliunea

proteic[ r]i se realizrtrzi sub

de osificarc epifrzarra care, extinzflndu-se spre peritbrie pann la cartilagiul rliirliz.o-c'pifizar gi cartilagiul adicular, ajunge sr formezr osul primaq imalur, al e lriliz.ei, care va fi acoperit de periostul ce avanseazi c]e la nivelul tlialirsi.
;rr.irrrar

;;ffiiiitii
sarurilc

sIG
car.e

Spre deosebire de osiii


rrrtraulerind. r

lclor

iutcrcr:_lulAfr_

prccrprlatc suh actiunca liisfatdzri alia_ -l!4e, Prin aclivitatea osteoclast6k)r, se proI .U uucs remanlgrua |l restruclurarca conlinul

lr

_?cnfm

rvd

primar, de

tip]:fr

dupl nagtere cu os havcrsian la nivelul diafizelor


are loc

;i

cu

t-rs

sgrngios

la

lhz-e sau

rO&, " li rllryo, ceruri de tirncliiijTiiarc. $gl-ut.

--T

lralc- caracterele pe care

{y:gglggutqt@'! le
g[!giurg
i
realizeazA

Iulrxr-a

strgn-LdAlgpgf

sau

de

reun d cu

I {).rst,iti
!

I;ig.28()sificaneinlramcmhranttasi|I,W,clrva numit gi osilicarc tJcsmala ,alr"-r.lc l. []cri.st I l_

nunril"d
me.

gi

zonu

de

i.l" osleoblasr +. ( )rit.1^(.1,rct Oslco.'last


BLti

or,ru.hiasr
l
t

lil. m;r[il.,f"[r,l;ffi;;,; * I ' . --\:==-:r<-'-t'' i' "'


menI de viaF :"rheuterinli
i

mcmhrani. sc tnli_lncstgla<ra.Gifd'riiu_

-directionalc in lungul-osdui

asigura in fclul

sentn-

I_a. {hryiql i i c'" oa r:!g-lpuly_1t'n kld nr taliqlyllg prl rrn,, .rqr@ rr r:. t,:|J,x'!g'la ti:nrancieft,r. asisureiGdililii-Glu*;EjE;nicne--iry.penoarla
ra JS
a l

rfrilianle.
(6?tif
\-.'",
scilclcticc

grr"rsecinla $e produce

-./1.r

condroplastiF arnarria ir[ie*iingi paralele, inlre care substanfa fundamentald cartilaginoas[ se prezinti suh lirrmd tic
henzi cu puncte sau nuclee de nrineralizale. Aceste puncle de mineralizare incep prin

Multinlicarpa condrocitelor_<]_glgrm:ina o insuficientd hrlnire a krr r;i. ca rc .-.;:,:='._. .*

<r

,stl,lo:,rnl.1r r.-NC'oNr)RAr.i,'

t
-=---l

Rcpnzinla pr.cesul de su$Exrirc--a-{arilagi{*ui-hialin di, piesele alc,txgr. s. Schelelul embrionului este alc!tuit din
=

depunerea cri.stalelor de iridroxiapatiti la nivelul unor vedcule incercate cu cnziure ( ftrsfatazn alcalin5, ATP-aza p.a. ).

O,t"!!rr

i,rlilrrila la .ascilc ;rrna,i. s.-.urte 5i . partc a <raseltrr late{ a in o;iiic;rrca cnconclraLi asistaql ra doud

n.:rc"sc: rerr urtierea si

lre]13lridsJrrt-calg:

pril

osi fi care

iil

ink<r rcgirryi

sub forml tle manptxl va

unctivr- va ft'rrma un

ura diafiza

ineG i.hrc#'*." ijt*partea mijloCie. .Se

dcnun oscini.
sripra la{a

lirrmindtr-se <t lumdd

prin depuncrea

lripcrscrcrcfic inainlc dc pubu1al,e duce la gigantism, iar dupa pubcrtalc duce la


la

noi lanrclc osoasc. dar

;i

prin

acliunca

erodan6 r;i modelatorie a osteoclastelor.

' |

- Zona

osifbrmi

sau zona inva,


-\

Wltqrut sangvin, devine _qgnd_HL&rs, iarinjurullu!-@r


ollggglaslcl,o$rse ed{1,1 conccntric

imatrr.'l-unelul. lirstul ctlndnrplasl, \'-r_

rcromegalie. in caz clc hiposocrefie clelennini piricismul. Iraruthormonul ire f ioncazl prin aclivarea osleoclastelor. Iliposeoe(iu ptrutiroidiumri duce la yfturhurea osificdrii hatwrsiene, i'ar hipersecrelia, activdnd putemic osleoclaslcle. tltrce la osteoporozd. Tiroxinu prin influenlarea melaholismului geneml" inrcruinc indirecl in procesul de osificare. I)e asemenca mai trcbuie antinlili Si horunonii
scxual.i.

lam+le

osoase--L'raveele de dirc-c1ie se rlresc Si ti sI dispari. carlilagiul fiind inlocuit cu

I"uaorii vitaminici: vitaminu ('are rol im;-roflanl in edilicarea nrarricci Prtosoasc. incitdnd melatxtlismul osteoblaslckr:, fitaminu I) are rrll donlinanl osteogenelic, lipsa ei in copilrrie duce la rahitism. iar la adulli pnrducc osteomolacia. prin scaderca crxrfinulului dc calciu din ctasc; r,itantina A. pnn
activizarea osteocla.stelor, intervine in mrldelarea oascior.

os,r@zaL
7-on a osi fi r'a t{-irr acsastf, -ecrni

Tofi ace;li lhctori lac ca. in procesul de osilicarc" inlrc lblsmcnclc


exisle un echilibru. ('f,nd acest cchiliLrru se deterioreazd, domin6nd lic remanierea. fic proccsul conslnrctiv. se crecarl stari palologice. Astfcl, cdnd dominl pnrcescle construclive. se rcaliz.cazi oascle
crrnstruclive rli cele de rcmaniere.
rrsteopietroase, ial cdnd/prerjomini proccsul de remaniere apare ostrup oroz.:i.

si

carlitaginos,_ Sc

gisqle

hfue minerulizut.

('oncomik'nt,
l

au lrr

,i,

:l

,Ilsgrcnetice la nivelul pcrif{1 948{iB ermg_d L' m4!!gn, pnrgre seaz-d. in ti n zind u - db cdtre e,xtremitdli, spre cpilizc F'actorii care iritcrvin procesul de osilicare

proge'se

VASCULARIZA'I'IA ()SUt .UI


lwrforwfie. de originc, pcriostald, sitrale in canalele Volkm:urn, Si arterele nutritive,carc patrund in os prin lbramcnul ntrtritiv. intre celc doui sislcmc aflcriolarc st: realizeazA o seric de
vasele

IJste asigurati de

doui sislcme afleriolare;

fi-uclorul vascu'lar

intervine

prinlr-o mai krgata vasculariz.r{ie, prin dilatarea capilarelor gi p"in incetinirea circulaliei

ana^slomozr Ia nivelul canalelor Ilavers. Venelc au traiect indcpenderrl. limfaticc.le

sunl reduse. Ncrvii unncazl traiectul arterelor gi sunl scndtivi (miclinici) iii
vasomotori, de origine

ti

Fig. 29 ()silicare encondrali


1

in lblul acesla trecerea in {esutul inconjurdtor a substan[eklr care il imhrgdfesc. F-aaorii mecanici" sirb forma lo4elor de trac[iune gi presiuqe, cluc la o
sangvine. Se lhvoriz-eazi allume orienlare a fihrelor conjtfrctive.
F' uaorui

simplicl

(amielinic

).

CAI,USUI,()S().\
fi"actud osoasi, cele doud capete osoase se consolideari pin lbrmarea la ltlcul de liacturi a calusului osos. (londifionare'a unei irune consoli,liri

Dupa

2.
-r-

Zcna prolili;ralivi Z<>na de lnaturare celularl

q;i

hormonal. Ilonnonul
anterioad

hipertrolic
Zona de carlilaj calciticat 4. Zona subperiostald

somatotrop

din hipfiza

inlluentreazi cregterea [esutului' cartilaginqs

imohiliwrea celctr doua calxte ()soasc cLt rcoptareil ktr Si pd^strarea petiostului. Urmare a fi'acturii, intre cele doui calxte osoase. prin n4r'rea vaselor. arc loc o hemoragie krcalizati ;i sc lbrmcazi un cheag sangvin. in continuarc. au
cste legald de

(prin

multiplicarea condrocitelor). O

este inlocuit cu lamelar ha,ersian, carusur ereJinitiv, cu aceeali arhitecto,ie .soasd liagrnenle ale osului consolidat. "" ut ".*i

Acesk. prin maturare , se hbrozeaza tesut con-iurctiv dens, fibr,s, calusur temporar. Itinf-un proccs osilicare ctxrjunctiva sau de osificarc encondrali (pe seama zonelor de carl hialin aparute in inlcdorul calusului temporar), se edificd mai int^4i un fesur sgxgios {.}esutr ostls primar) care, remoclelare 1:rin ulterioarr.
clcvine

Se consrituie un fc dc granulalic cc ttntplc spa{iul dintre cele rjou[ exlremitili fracturate ale osului ;i rcalir'carA ceea ce se nume{il., precurusur.

hrr'' irr prrnrlcl. thrrrir pr.cc.c: ;rr trc () r)arrc. trin pri,sl;i cnd.sr. capirarcrc lilr*rlrlirctclc invatlcaza chcagur, iar p dc arlii parte, m,croragelc venilc cri, sf,n irrtlclfirlcaza cclulclc orioasc lezate comprnentelc, chegului. ;i

le

vlDt-+qdiIL!!I\:J rrr()cosc
l

urcroasc,

rcflcc16nd lLnomrrrcr Iticalc.

c,,rrrgcsl il'c'.

t', lci

rakrasc sau in

lla,rraffii.-r-::',,:--

u,

lihros. alcrSluit din lil',n: colagenc tlisBu,re ordopal &*c.u li!$.'le --_--1:--__^ celor tloq[ oasc ff l" 4-j q.y lqAAJ=L-rmc lc lo-c ilr i. in u n g u I ,,,psuici. si' g5s"sc ingnr;[ri tascicula re, li*umentele urticulu'e I Jrrcrrri. ligalncirlr,ic
I

sunl
rrrle

in carer caz. iqire r,apsrild o cxpansiune une a sinovialei eons1ilu11$ eonsliluin{ bu$clqg serO&se
.
'.:rffi---:-1' f, * -----_-

rr s(j

, Mcmbiana sinirviall. Rcprez-inG o varietate de scrr:asii camclerisl accstr.ri ti!i!: nlt.yJg[ie. lislr'' o strygL* 11qh-6*nt)+lqli-){,fiflAiu psur crniuncriv
' ---ryL!al!1-t_t. cu () d,L^nbitalc iri str-ucfur6

t'l ATtTICULATilLti

n-&dtau|g1l,mmtt:{rUlvrl_@StyW*Alryi4i. I:raniurile sunt coustiruirr llintpun ;x conjunclivo-r,'ascular acop*nil cle sinoviirciE p lala articularu. Alilil_qg_)
eftrlitnt

variahill, cc cIplulc$tc cairsula, prinr5nrfu.l-sc <-_ ,,''mitrgincararlilagtiulujiullcuf.ff IISBE-fr:fc*a flrot pr -;** -sa_rrinurX

"1gt,g,*se!!,1ffi;6Mii;ai.r' Ii-mlaticc'lemtina1itrrllll0ry()asc.ns@o.opii,i.'ir

]iijg, pnitirrxi. lsuf Trnjuncrjv :u .l{mcn}a.\.1\iil,}. g&g:n., ri -, clgllg}.99'lulele'glol-.uioasc r'tc tlc asper-t os1r.*ilnoririd' conrlruid. adinrS_1tu_. *iipi,cire. eapilarc ca;iiiaic ,a.ogin"
y11gv1:1.1i tri
clur

sinqyiala arc in struolura s;i doul stmturi:

, - ult slrat rurcrlicial.

sIg:tlrtq,_Eclqlc cgrUglcrlyc r funclie, de soliciftirile lb4elor6canicc cc icgitGrva nsupra sinoviei. futtygJit, impryla cu rcirliurile sa.lS-Siulsli:razii}gti

silrrat snrc cavitalca articrrlara- alciturt

.rd:\ i,

rylranssrtJal
Sunl arriculaliir cc iltr lp slryclurd krr .nunrclc tlc arliculrrlii sintx.ia.le. in alcaluirca uircaloriintr{, ..."-t,rrt^rni - I e:t u I (o ti u rtiliv peri o rt i o t i n \ 1r,'
/)

%*-r,-,_.*_-%...-

rli n

iaPi larcle sin,nvialc.

-,;:..s;,,il;i;__*

I.l:tt_:=f:S

Iltl$l.(rZ.Yl.!. rr\I !rr:I,.trll jr--+5_'.-

aici

;i

o sinoviali. dc -\ - - ---'--'---

(arlicutaliile {iir{ sinoviall). inexislplA*ascle ciuc se arliculerazi nu prezintfr


,

!,

*l$,&ltl$il}/*li{**,

A"u nrobilirarea aproape

- r'aTxnlu arlicuktrd. qrn('u.lt!r.

oase se rnlerpunc ,m [csut conlunctiv dens care Jxrale Ii - lrr,rrit ronjgnrtir_ lcus fibrrls - sc intflnerite la sulurilc qgleiff.craoiqne-

Accsltipolcarrt:fi ,1*-*"-nunl.-.}Jinffi
stnt sloi/'t:

--l-':."-..-*

<

..,{nr@r. ------L:

url

'f'tsutul srniunctiv .' p'criarticut4r i1;gri" qglsurei articurare se gisegle cs ut *pn cr x! un",, l t] r{ oq1 c e " Li: ::: jr erva r ; i b gc_ vasc;l arr zat.- iri",ilalEitEfr
r

int{itsggllgyrc:_/ipr"jollarye ry'''c sf3lll"fin nurnr.k: tle sinmrdroailau artic|4glt

sk-

.i,'

--;.>.-. ---{rxut fi}rilrchrtilaginos - ::"

--

se inri4lneltc la sittgiute pukieryg:---pistl

il;ir.ur,ilintcrv*tctrrale:

crirrtl pn.zirrfui -,iiri.rit.,,,zii


li lrrr rcirrl i lirgi

irr

z( t1t9 .

ccn t nr

srrrit- acolx-ri tc dc crirtilagi ul


ltos. l|stc nuryifir

ll l_93vi ra!1-C!,U_gu

_LLqlr

d, I rc[elc-!a,:ck)r __c-9 sc

i"rr, r i ( C'API'I'()I,UI, V
TIEMATOPOI.)7,A

siiliii

sii iriiculutie

_hialin, inlcrpundnclu-se_inlnclc un [csu[


cartikg+otu,tr,sse.!!ndard.

Hematolxreza (hemoJneza, hemooitopoeza, hemolim{bpoeza) rcprezinl5 procesul de fonnare al elementelor figurate (hema - s6nge, Ixresis '=
naqtere, tirrmare).

Se descriu fesutului sangvin trei conrpartimenle, doui tisulare


unul circulant:

qi

compartimentul tisular central, reprezentat de organele

hematoformutoare, unde se gisesc celulele ptecursoalt;

compartimenftil circulant sau sfrngele, prin care celulele maturc sunl vehiculate in intreg organismul; -. compartimenful tisular perifcric, ce cuprinde celulele sangvine mature prezcnle in lesuturi pi organe, unde acestea iiii realizeazh de fapl
funcfiile lor.

'fesutul hemaklpxriclic cuprinde: fexutul mieloid, lormat din totalitatea mdduvei osoase hemal<rprietice din organismul urnan, qi fesutul limfoid, fomrat din krtalilalea slructurilor gi ,irganebr limfoide din organism (timusul, limfogurglionii, splina, amigdalele, toale structarile limfoide ale peradui tabului digestit Si din corionul uparatalui respiratar). in lesutui mieloicl (hen,ornedula) se fonneazS: eritrocite, grunulocite, plachae sangvine, limfocite Il (care se lbrmeaz{ inifial in
m6duv6, de unde apri lxrpuleazd alte organe limfoide) pi mai pufine elemente limfoide.

decuruul dezvoltirii cunoqtinfelor despre procesul naqterii globulebr sdngelui ;i acumuldrii de date in acesl domeniu, s-au sreeat disculii asupra terminologiei si filialiei celulare. S-au nd.scut astfel concepfii (teorii) care au incercat gi incearch si fac5 lumini in p'ocesul hemaloprezei, atilt 1x baza
observaliilor de laboralor
c61 qi

in

baza rezullatelor experimenlale.

\/
1i,r,."1,1ii @ rult'liingr.lrri

( tcvrrii ) cu privirc ra rirrrnarca crtrrrt.rcr,r rigurarc


ca

'

lirrrliridc

sa,- tttonoJiretic:d. Aceasli tegrie csnsidcri () sirrgdni cxlsla sli o slllgu e-etfrffiem t,Je (de origine. tulpina sair srya), acca.stE

(t,) tiroio unicistii

rnickridc alc animalckrr iradial!'.sgtg:prrp_ulcaza cu clcrttcnlc ligttt'itlc. l,4crgilnd,-sc nr-ai *'ilrra-er"*F;;;";i. t;r; marcal clcntcnlclc tlqrrrrtc

;i

lransfuzate

""iutoTinr't

de la animalcle neir:rdiate gi s-a conslatal cd in orgmisntul prirrritorului, in organele hemolimfopoelice (splin[ in special) acestea sc

inmulfesc sub fbrm6 de colonii.


orqanele henrepoetice _\.:=_-

@sd.se

grelbzr in

uli

nunitc

-____-___;_,

4g{flut4-prr"

iradetsl$Lafxli s#sc-inmul{eascn-au tost

Miltt--.

miduvei gi r:rganelor limfoide (celula reticulad primitivd). I {emocilohlastul care cslc capahill sI realizrzs in totaljlrte
$era
cC_!a

N, din

stnxna

,@.

6!. AJkd *u.lbauiryA s*d linii.

liste cchivale
pe
r^-___-

grlenli multiplicatoare qi diferenliatoarc deosebiti, pu16nd evolua, in Iinal,


mai muhc

y_,_ttl*ul
U..

originea celulelor

cor,-s p unde cq_EJr.

stul

. i:*,:y:: rn"
Ii

l-ryS*.*loiffiFe,xi
m

;U",.i{g"t.tr
.- . ;;+:
Ii

(frrt

[G[[

..e*r."rr# priisuirint.

CqrLsiclqr:i cii

lturclie dc condifiile de mediu, grtenfa diferenfiatoare se slxcializcarA 1x o anumitl linie. Celula suqi (de origine, de tulpinl) este celula "mamd", care este capabil5 si se di{i:renfier.e yn mai multe direcfii. Deci celula suEI estc hemocikrhlastul sau echivalenlul siiu C.F.ii. .
pBrFrr-tic de lol, dc cclulc tiuclcalc itr maduva;
s,stc'

fn

sti trcri cel ulc,su;ia ; m ietohknt,.tim fohtast si

'

lirhlas!-reaulri

ipr"&M,Lin

n: tiici rele,;i,.1

in

m,iohla* 6zul ri m.n.ci rc r.

-Y:SZWryltlcitele'

o ccluli cu n prtrlifirnrr' rl5lq carc sl lxrata

{i detinita; de asemenca, llind lipsita dc rnarkerc

caracteristice, este greu de

ale stro,pi, iar mononuclearele ar prtrvcni crin organerc- limrbide sau-{esutul con-iunctiv.
fiecarc din celule separate (limlirtrlasle / rnonohlasle) ln orcline cronr.rhlgicd accasli teorie-esle lrrima,rarr: a atrxiru{,

9:uri ditbrir,i ri hin dirEriteletuli,gry grrFru+t r,,r*,"it"l" rurtrara.scular din celuleh endrjieliale (eritroblastele). lranul,icilele extravascuiar din celuleie tulpinr (slcnrl dcrivate din celulelc primirive reticulare

r-*ffiitn

d0monstmt.

Aceasld

celuli

ar

un diarnetru de 7-10 microni.

cfilcva rnitocondrii; reaclia peroxidazicd este negativi ---.NuglgUlcste rnarc. cu o rclca lln[ de crpuA[in!1y1e_ 2;-3-n.ucl1-{i

Itler{tura de specialitatr:, iien:at.krgii accepta lcoria nmnofilctici" dar rcconsidemti. Accasli c,recturi r-a llcut ca unnare a un.r exFrientc edilicakrare i* acest sens. s-au iracliat anim&1fl*lrc'gr[jrarrisre-ielr.o dozl fr--,, ,-.-r1-^l .---..1 ,., , \---=-__a_-_1---: .mare. aslfbl incfll cantirat. ;;;;1;
cxpclienla afbctarea [esutului hemalogrietic clin orgamsmu] stu. $,a obserlal
la

monolileticfr nx)ll(.}IlIe|lcalprezrnt'inlunrina<latelort1in iqprezrnt,

1er11.1s

in lumina Aarct,xliln

(lelula cap dc serie este celula lAnft{, la care capacitatea de a se diti:renfia este dcosehit de putemica" dar pe o singuri linie. I)e la ea grmeqtc
seria. Sc na;ter prin elape diferenfiatoare din celula suq6.

Schenralic, avem:

hgudlgfglgL-Sena-se nume;te dupd numele celulei linite qi anume seg-11qg l!$a eritrocilad:erit-rgg1g.14; gralulggltad -'granulolxieza; q.a..

avern:

rcbs{e

l!!*'{e-@i

ffi=i11 lr)gr.{uiu altr.r arrimal.'dI

*os{!:*t **",

t.'1"

ti

gfEil6G;r,rr-r

.f;hilnil,i.i
i-*" rans"
aj

ci
n

r*;;

r.pl,',, *,,$*{stem) == C ltgT!-e}g: Unii a,r,rri co,r_rid* (liroeritrnblast penlru seria eritrocitari, mielohlast pentru seria '--9dpJe-5srie. granuklcitara, megakadoblasl pe'ntru seria megakariocilar[, lirnlbtrlast pentru seria lirnfircitarS, nxrnoblasl pentm seria mormcieil{) s:aq-j-qkff-Ury__o e1affr

i'l
Megalotrlastclc sunl cclulc n'nri. nuclcalc. inclrcatc ctt hcrnoglohittii
lL'lala, ne lirnc{ionala.

coqlul Vasele insulare stahiless comunicafii cu acelea care apar in sd circule in cmbrionului, ccea se p'rmite celulelrrr primitive s[ lfrtrunda 9i

Ilcmatogleza este o luncfie indispensabili viefii. incep foarrc r,Je limpuriu. din primele luni de viafr intrauterind, ;i se continu[ 1oalr viala. I)upi Iocul unde se lirrmeazi qi felul (tipul) elemenlelor ligurate. inldlnim aspccte
diferite ale hcmatopoezei.
perioade sau fhze.

(ffi \---'

pr.rRroAr)Er,Fl

rrnMAlopoEzrlr *f

cmbrion.

lii

pen1ru

cr acesta sc localizeazr in timp, se numcsc

aceasli perioarJa' hemattlgreza are loc stricl p-irn doul procese esenf i alc' : n travascul art ea sc caracteri zeazA tuturor cohnizare'a cu celule primordiale / stem a primordiilor osoasd,limfoganglion, organeli-rr hemo- qi lirnhpreri ce: ficat, slttind. mdtluvd timus Si echiva{entele bursei lui k'shricius la mamilbra

Rerult[ ce,

in

; ?.perioada Z.perioada hepato-spleryrcd (hematogreza, (hematogreza are ,$,


!.

fl

in viala liec[rui individ existi trei peri94!e ale hematogrcz-ei: .ferioada extraembrionAr.ri (lneh.'parica r*,'*'ilEii$iEi

- diferenfierea hcmatiilor prirnilive - hemogonii sau megolahlaste' reprezinti numai elemente Acesle hematii primitivc sunt celule tnari, nucleate sii secundare sau delinitive' de tranzifie, fiintl inlocuitt din luna a 3-a cu hematiile

r-. L.perioada medalo-ganpionard audoui taze: - intrauterind - e.rlralilerini Perioada extraembrionart r;i lrcpab-splenicr se deslri;oar{ numai in

hc in licat qi s si splina),

lui Pe mlsurd ce se realizeaza clifbrenfierea in interiorul insulelor progrcseaza, wolffgi Pander, vasele primitive, prin intermediul angioblastelor, primordiile organelor avansand in embrion" ;i prin rnegalobla.ste inslmf,nfeaza a cloua qi a keia. care vor inlra in activitatea hematoJneticl in rrerioada qi se mai Pedoatla exlraemhrionard dureazd in iur dc 2-3 luni
numeq;le ;ren'aa da megal oblilsticd'

viala inlrauterind. Perioada medukrganglirpare incepe inlrauterin viafa extrauterind in decursul intregii vieli a inclividului.

qi sc c.ntinui ln

2.Perioada hepato-splen ich (normoblasticd) incepind clin luna a doua de viafa emhriona'r6' almr

la nivelul

Perioarlele (etapele) se succed nu prin dispunerc cap la cap, ci sistemul qtafetr (o etap5 nu s-a epuiz-al incd Ei urmlloarca se dezvoltd).

permit primonliilor ficatului Ei splinei elemente de hematogrez[ care jurul lunii a vlll-a de desfhqurarea prioa<lei hepato-splenioe. se terminl in viala intraulerin[.

1. Perioada extraemhri.narr (ctapa prchepatica prirnordiali sau mezoblastici) incepe din ziua a ltt-20-a dc ia li:cunclafie (la 2 s[ptlmdni ilupl
nidalie). Are loc in mezrnchirnul exlraembrionar in jurul veziculci viteline suh Ibrma unor gdnrcn celulare, insulelc celulare ale lui willf pantler. Acestc

'

[.a aceasE erap[ participS: ficatul" splina' timusul Si pulmonul' Elementelcmr;iicesetbrmeazIsuntdemsrimcahematiei,avAnd

decicoreclarlirebtrils6senrtmeascdJrcrioadahepalclsplenotimicl.
pentru c[ elementcle nucleu. Aceasti perioad[ se mai nume$le ;i normoblasticl. (hematii cu nuoleu)' lJnele care se fbmreazi sunt de m5rimea unui normoblast s{hryitul prioadei' dintre normoblaste au nucleu, iar altele'iqi pier<I nucleul c61re niaturarea fapt, disparilia hemalolxrezri de tip megaloblastic r;i totdatS ce factorul castle elementelor de tip normObla.stic se realizeaza numai dup6 primitiv. tlernatiile primitive sunt ?ncepe sd se protluc5 in glandele sttrmacului qi splina' Simultan inlocuite prin hernatii secunclare, care se lilrmcazi in tical de granulocite. megacariocite pi limfucitc, pe seama celulclor

si

grupari de cr.lule fixe evolueaz_i pe doui direclii: - celulele din interior iau fbrmd ghbular[ gi se mobilizeazi intr-un

lichid secrelat de ele gi de celulele marginalc, devenind precursori


elementelor figurate

ale

megalohlastele:.

l)c

celulele de la perilbria insulei se vor alu,gi gi au tenrJinp de vttr ftlrma angioblu*de, precuniorii enrloteliilor vasculare. realiz,f,n6 vasele primitive.
aplal'tzare,

incepe;i

{irrmar.ea

slcrrr lrrilirirrc tli, ilrsurcrc w.r0';i I)andcr qii c.rtlniz;rlc cok rltizcazi consccul i v linrusul.
5i

in rical pi spri,ir. Sc MAI)tr\,,\ (rso^sA lto$t tt (I I F)\t( )M lit) ut,A )


sc

tleci nunrai elemcntcr nrcdularc. I)in luna IV - v-a' activilatea hematopoeticd a ficatului inceleazi; - in splind: p0na in luna a v-a de viap intrauterind, hcmarii, din luna a v_a p6ni la naqrere. as,i loara ;i 1r-1.:.*:,r:.:to::rlar,t viafa, se produc in splinl limlircite

lirnncazi:

in paralel cu firnnarea de normoblaste, cilre st,rgitul perioadci - in lical hematii, granurocire trombocite,
i;i

Maduva ost.rasd csle ct:nsiclerali ca un orgall. deqi este rflspdnditi in rrrtcriorul organisnrului in toatr: oaselc. Miduva osoas[ in knalitate reprezinta
,1.5% din greutatea unui

:,:,:'::::

individ adult. IlxislS trei tipuri de mlduvd osoasii:


- roEie sau hemomeduh, - galheni sau grasl, - cenuqie sau lihroasi.

Iuncfionali

qarl - ilcep din luna a III_a, a IV_a in puncte de iiiicap qr" o'e*i;,r,i ;;;. ;;,; ;; 3:'ff::"j.T:1,::"1 :""1":'."1 * .1'ddva osozxd uai urziu, o*'iil;llu: ffi#: .,Y:l:"::1111: I comtrnnen ta gangl onari. ' Iitapa meduro-gangrionard se caracreizeaza printr<r separare
i

mieloide) de cere lbmratoarc de rim{bcite (fesuturi rimfhlice). I_imfbganglionii. care forrrtau inifial eritrocite r;i granulocile,
consecutiv

a fesufuriror rirrmatoare de eritrocite, placrrel,e pi granulocile

([esun'i

mig{rii

de cel,le timice

devin aclivi din luna

[)e la na;tere $i fnne la v6nla de 6-7 ani, tot scrctorul medular. (esutul mieloiil cum mai estc numit, este conslituit din mdfuivd ro,sle. cu anii. zonrr din nr[duva ro;;ie. prin involu]ie adigrasl. sunl inlocuite cu mfrduva galhend. La v6rc1a dc 20-21 zuri. nfiduva roqie se gdseryte numai la nivelul: stentului, coastekrr, corpurilor vertehrale, epiJidor oaselor lungi. dilloea
o us elor

V_a

Flemaloglcza

eficienl, in lunile V qi w' fiind generarizatd si Ia niverur altor.ase. complet constituitd in luna a WII-a gi se menfine bati viala. limfolnetic,

;i vor treveni excrusiv oryane limtbgrclice. merlular{ incelr in luna a ill-a in claviculd,clevine
[-]a cste

cr un i e n e. cl avic u I ei, o as elor c oxule.

anunrilc situalii tJe intens[ solicilare hema{oprclicd, z-one de nriduvi galbcna Jrul sa-;ii schilnbe'slmcfura devcnind hemomedul[ sau invcrsi
(c6nd a incelat solicitarea, aceleai;i zone sau altele
1xr1

in

deveni

mlduvl

galhena).

;,i devine orgiln f1{musu-l devinc organ tim|oiA. La naqtere se F)ate inl4rnpla ca n.u-n{sc*fii, in special imafurii, si
niverur

St--lirl *i;;i reconsidere aspectul fbmrativ

I)eci rniduva galhend sulbrd o fiansfttrmare revenibil5. Mdduv{t cmasie este o fihrozare a nTlduvei galhene. }la nu mai cslc capabil[ sf, se ditrbren{iezr in rnfic]uvi ro;ie sau galbeni. I)eci esle o
transfi.rrmare irevemi bi

li.
h

organcl.r hemabrespcctiv

copiii cu dezvohare deficitard trxrstnatali, dar nu mai murt de c,teva runi Llematolxreza este mai restrdnsr la adulr gi se desfiyrart ra

Stru cfu ra

emomerlulei.

Resprcctd planul de struclur{ al organelor

hcmolimlirprctice.

;i limlbp.etice: structurile linrlbide.

mi<ruva r)soasd hemalogena qi organele. e---'- !

Conline:

a. o sttorud

b. r:omponenla vasatlurd
c. parenchint

l,a aduh, in anumite stiri patologice (leucemii) pot aplrea sttui de hemakrgrczi la nivelul ficatului gi ptilnronului. stare numilE hematopezi e-utr a m e d u I a r d patd og i c i.

a. Stroma esle speci{icd,, citafibrilard. Hslc constituil,i dinlr-o relea tridimensionald de fibre de reliculin6, care se prind p capilare ;;i pe endostul osului respectiv, care indeplineqte aici funcfia de capsuld. Pe re]eaua reticulinicI
se gdsesc celule reticulare fixe ale cdror pelungiri numeroase se pot joncfiona prin desmozomi, realiz{nd impreun[ cu fibrele un citofibroreticul.

('tt M lr'

s-a conslalal

ci

cikrplasma prclungirilor celular.e, fhpt care ne indrept^[feqte sd credem clc rcticulinl sunl pnrdusul celulelor reticulare.

uncle librc cln rcliculina sunl inclavalc irr

suI lirrrrfr dc insulc. lilcmcnlclc celularc alc pnrtltcltitttultli ttrrckritl

sttrtl

ci

lihrclc

lcllrczcnlale dr: cclulc liherc (cclulc slcm, celulc slcm itr dillrcnlicrc spt'c ccltrlt cap 4e scric, celulc cap de serie qi krtalitalca cclulclor lirourc c:are rcitlizcitzit scriile hematoprelice). lllemenlele celularc, sunt li-mrle active in procesele dc dilbrcn{icrc
;ri

elementele parenchimului miekrid se gisesc gi elemente ale strtrmei nespecifice: osteoclaste qi celule osteogenice.

cibfibrilare stromale se gilsepte localizal parenchimul mieloid. fonnat din celuler lihere. celulele fixe men{i, unele gltenfialiHti ale mezenchimului 'eticulate embrionar. llle nu sunl activ fagocitare, dar g>t deveni uneori macr,fage. in afard de acea^sli stromd specilicd. in hemomeauld, printre
lbarte rare fibrocite. macrorbge, mastocite, plasmocile, numer:oase arJipocile,

aceste cerule fixe se mrbirirsaza prin retraclia prelungirikrr, devin mobile qi capabile de lhgocitozd. in o"rriu.ile refelei

llnele din

rrrulliplicare. reatiz.dnd insule, colonii eritrohlastice. dcoarecc protilbrarca inlens[ a clcmcntelor respeclivt nu lc-a pennis sI sc disprseze pdnlre alte
elemente.

Celulele care se inlf,lnesc in stnictura parcnchimului miekrid stutl: - elementele serie.i erilrocilarr, pxrmind ile la proeritrohlust;i pf,nI

vascurari - este rbrmati din nrmrercrase capilare sangvine, socotile cele mai largi din organism (cu lrrgimea de 40-50 microni).
capilarere rezurlii din arterere qi arteriorere carc, prtrunzind in cavitatea osoasr, se nmiricd abudent. Ele se arruni in vene cu caribru grt-,s. in miduva osoasd nu se gdsesc vase limfatice.

b. Componenta

seria gtunuloc'itarti, inccp6nd cu mielohlastul Si pAna I eu cocitde gr un uktc itare ( neutnrfi le. acido li lr: ;i haz.oli lc) :

la

- seria placheltrd - de la megukurfuthlast 9i pfin[ la megukariocital

zonula adherens.

capilarele au configuralie sinusoidd. prezenthnd fbarte murte ;i anastomoze inrre ele. Ele au perelele diiconrinuu, iar celulcle ce laytele,zi peretele acestor capilare sunl cerule entroteliale cu preru'giri s.lidarizate cu prelu.girile celulelor endoteliale vecine prin joncliuni de tip
neregularitili

rore elemenle ale seriei lindbide - tle la lim.fithlast pi{na la lfunfociml rzr?1 constituind wteoi loliculi limfoizi; - seriu mrmrx:ilord 'dela monohlasl pAnh la monttcit. Celulele linilc se gdse,sc toale in parenchimul micloid in alara dc

plachete.

In prezent s-a constatat cd nu ere sunl celulcle care fagtrcireari, ai celulele advenriceure siluate y," perelele extcrior al capilarului, despdrfite de celulele endoleliale prinlr-o membrani bazald. Acesrea trimil prelung'i spre inlerirrr printre celulele encJoteliale, prelungiri care capreafr corpi srrdini qi celulc in stare de a fi lbgocitate.
Aceste celule adventiceale au origine reticurari gi fbrmeaza o rerea carc sunt incluse celulele insulelor hemabli-rrmatoare ale ;mrenchimului medular. (lclulelc reticularc adventiceale posedd

Citodiabaza - reprezintl trccerea elemcntekrr ligurate alc sangclui din [esutul herrratoprctic in sdngele circulanl din inleriorul vaselor sangvinc. in mod nomral, singurele elemente ce pitrund in s6nge sunl cele rnatulc. in anumite condilii fiziologice, dar mai ales patohgice (ancmii. leuccmii;. tn:c in
sdnge qi clementc inralure. l)rocesul eslc lhvorizat dc anumili lactori:

- gentrali, reprezentali Prin: - tliscontinu itutea peradu

in

i vascu lar, - presiuneu scrtaild din inleriorul vasului.


-

presiunealbarte mare din u.fhra vusului. realizata

fihrtrblask, se lxrl transftrrma in celule adipoase sau celule musculare netede in perefii vasel.r. Acestc celule contribuie la lbrmarea rnediului adecvat pntru di ferenfierca di li:ri tclor I inii celulare. c' Parcnchimrrl mie'loid este situal in ochiurile slromei reliculinice spcilice, printrc rarcle elcmenlc ale srromei nes;recifice qi

activilale fagocitarr, grr deveni

de multiplicarea intens[ a elementelor cclulars, ale parcncliinlului

mieloid;
- individuali (celulari), care [in de particularildtile lunclionale alc {iecdrui elemenl ligurat: - in caz-ul hematiilor intervine lenomenul de lizd eni,imuticd la

in.iurul capilarekrr,

nivelul Jreretelui capilar, cu refhcerea lui ullenoara.

JT

*
lclrcoiilckrr irrlcrvinc lil:{urul dt: ntohilitutc.lc;tlt2;tl cu a j loru I l.rscutlo lxrclcl rr ( pli u t! iayde ti ), - ir.r carur prachelclor, rinisarca rrr se rbcc in interiorur yusurai sungr'in (r,egakaricicitur piachelar carc cstc ,ltinra lirrmi cerurad a i,eriei plachehre inlrarrredulare. cmitrt prinfrc celulctre capilaruiui
r r

_ irr r.:rrzrrl

(.,!('lclirlij dc cclrrlclc aparatului


1rrocritrohlastrrl:

iuxtaglonrcrular

rlin

carr.'

r'czrrll;r

sangvin nipte pseutl.lxrcle carc se inrihreaz:i in rumenur capilar qi urrsi.i'se iiagmenreaz,. eriher,d prachele in torcntuI la adultr. mf,duva osoasi reprezinla rcz-crvtlrul i,e circuranl). celule srcrrn *arilr"ti:ri"va1c in principal prin doul proprielitri:
- diferenilere

- i:eltil;i-r,a-l'e c-lulttc{c"unrarc, cu"crornalin.4 npi*1!z_414.lr,ilirrnr, c, !_- J rr rrc lc_tili., ll,, tl1yr o lqyJj!!_l1iry ( rclic u l cnrtoplasnra lic-- ;
r

para

ul

i:lipi

I !q

lf

r-r'prc,z.cn

tatc,

ri

hlzomi

abun tlcn

{i

).

Sladiiie cvolulivc carc umeazi se caracteriz.eaza pnn: sciderea vol unrul ui c.el ular.
micporarea

ptnl

Ia dispari{ie a nucleolilor.

acesl fci. mdduva osoasi esle singuml organ care asigurfr necesild[ile .rganismurui in ccrule sangvine, at6! prin rlifercnlierca Iocala metlulari a ccrurer.r stem. qit qi prin cliri'rcnfierea r.r la niverur art.r organ(j. cum ar Ii: splina. rimfirgangri,rii sau organere rimliiri.e centralc. &lieloqrarna - reprczinla explorarea funclionali a mrd,vei os()ase. se realizulz-'{ pnn prurc{ie trs.asf,, pwnclie hiopsicfi, se realizrazau, fioliu ;i sc irtlocmsyls tl lirnr.:*la i-tirr pt1",,rt=rrni s-a vizul cd in nri.crura rlsoasr don:in, erementele seriei granul*cilarc in 1'rr,pxr4ic clc aplllgrootiv 6()(%, aproximativ .]()% sunl tiin seria eritrrrcilar{- apnrxiin ativ l{.ohdin scria limfircilart apnrxinrar iv 0.1%, din ;i scria plachelar{. lJnnare a inlensei activitlli prolili:ralive. indicelc mitotic csle I.aile mare' Aproxinrariv r,-rs% din .,,rcmenrere serici crilnrcilarc sunt in rrrifrrz, pidoar o-7t% in seda 6yanur.citafi. in 24 orese pnrduc aproxinrativ 250 rniliarde de edrr,ciir:. r5 rniriarde iyanurocite qi 500 mirioane prachete. Accasla dat,rita lapluiui ca uzurz clemcnlcltrr ligurate in Jrcrifbric este deosebit cle marr:. \lr: nr r r,ri HriMAr-o[,0ErrcE \-, 1..\cria t.rilr,citar,. l.)rilr.;rocza ,,nrcyle dc Ia eclula pn'*rir*,hiaslur,---rril.t2rasr / ixv-or,"-

in

Sr

uututreplirure.

-rlcrls-ificarc'a cromatinci nuciearc p6n[ ra aslxclul picnotic ar rtuclcului pi cxpulzia lui. - scrclcrea nunrf,rului de grliritxrzonri (decJi sefurea hurufitiei

cikrplasmaticcl.
- sinteza gi acumularc'a trreplatI cle hcmoglohina \ac:cenruilrea

addofil iei citoplasntaticc.,).


- diminuarca ()rganilclor ciloplasmalicc.

cliviziuni qi dirercnficri, proeritrohrastur de naflcrc proeritrotrlastului bazofil care csle mai nric, cu nucleul mai redus ca volum gi mai condensal, cit,plasma rnai hazolild cu numem;;i p,lirihlz_.mi ;i o canlilate sprrita de AI{N. I,rin dividunca aceslci cclule rezuhi erikoblastul policrornatofil. cle dime,siuni mai rnici ;i un nncleu mai mic cu cronralina mai condensati. ihra nuclcoli. Policromatoliliu cste datorald trnlirihozomilor. care
hemoglobinerlsi*terizale care csle acidofilir. Accastd celulr esle ultirna din seria eritrccilar.{ carc se divi&.

I)ri.

,"nlbffit.,fi

#?.\

r)rl()cRltnalic (n()mtohla\l
Pr.'

-pr,"rlq-ffi:;,,-;:illl-:*ii:i;fi
ll____hcrnarir,.

(l6ml sinrcza de hemoglobi,i este tcrminati, ciloprasma csle acidofili. nucleul eslc mic, picnotic, rJispus ra pritbrie. aspect carc caracledzsarit critroblaslul ttrttrcrcmatic sau aciclotril numil gi normlrtrlast
(cikrplasma este lipsira de toatc ,rganilcle. cu cxceplia cf,trrva nrikrconcirii gi rare grupe de rilxrz-,rmi). Nucleul exsenlric esre expulzar, {iincl fhgocitat <Jc

F___

rcticulocil I_-_relicul<rcil

{1rli!}l

qrqcrt

rrirrcrrrrur c'rrrrr-rpcczc'i rru roc drlrg_!-gnQglL'r1c; r't"

aqr!ip!i.o""

?i

stern unigrrcnrc. a.r'.u.-E rapid prorirbrantd. sensihird ra eritro,,retini

M u r tifl icareh ajunge 6rtri la eritrobrustur trnlicrom utoJit. I'roccsur diferenrieriise continua pdnd ra stadiur de hematie. (lclula slcrn ;rrurilxrrenri se dividc lent,
cr6nd na$tere

mici parliculc dc nucicu ;rcsisti, consliluinqliirpuscutii Jolty,(:6nd activitalea "n-,**,,"r".,-" crcscutr (hemoragii severe. anemii tratare), nuclcul eritroblastulur
grlicnmatolill
fevine picnotic 6i esle elimillt ctin cclull. citoplasma.rarn6nc

macrolhge, reicultdnd erilrocilelc n.rature. [jncon,

,r"i'""r"1"

-y_"snayaffi.ffiWi

**r""ffifi"i.,S:.r,1

n'ltttit;ttttl llot tltiti tlt ct'itnrcil,.'csk'rncnlirtul colrslalrl clirkrrilir (t'tlft)lr(rt'lNrt'r.i ("-'il{.i!rillc;trlt tlrlipta cclttli"'lor stcttt unilxrlctilc 1^-p1ru a lc dirija rlrrr li,i* t.r'ii*re itar'r. ,lt!_..t_.lr9l]]-rl)-ll--qg1i!,llta/4"ct Ix rL.prc,sol", limitli,cl irrnrt'ric'rcrr inlirniuliei in vetlcrca dili:ren{ier"ii cclulare;;i a sinlezci tlc

Mir:locitrrl haz0lil Sc ilrl:ilrrc;le loitrlt' t':tt. ('slc lllill tlll^. (. lr tlll ttttclctt rrl;ri palir"l (irrlrlrrllrliilc' Lllttl (rhsicl'v'itltile' sttrtl strlttlrilt' itt ltlr;t' strttl prrtr.rnic liarrrlilc. rrrarciirrd rruc:lcul.,.1;lr tii''.Iltrt (l(] tllrlttrit lr,rrztrt"iltl.t \-a cgrrceptrl c:ii iilit l'\1N-ul r;ittlt,rit. ctil si prec:rtt-li()rii lt)r (x tll)il
lratnr r.:ompail t ntenlc lil ttclionalc ll i li. ri tr
:

g3l-t,.lrlei-t.41afgrarrur.;r.-e za ).'( iranur.circrc descind rri,rrt' ecltil?I(crtl irl!iixrit'rtli.i {'.1;.{1"-{l rarc cslc precursorul mic,loh-laslului. 9 celulii
1ilJy1ry- n111'g

t,iio,n*rr,,l rlc

'lucleoli:
c
i

q:iltrplasrna hazrrlila

promidocittll
trpl asma
ie
l

rnicnrni). cu un nucicu mare. ovalar cu 2-3 erlc lipsiti c* grn,r.irofii t rmr-ur,lara celuia esti: eslc mai tnic rruelcul eondcnsal. rrucleolii slab vizjhili"
gran uiali

l5

ut.firttt t'$ * " 2.compurtintetatul rnuluf*i' rA' leir,ltr?, xtlric iltltlli{xljiulr"' r;r,:ii;li; rillAn r"r lxrioarta cle tin'rp inaittlt tle a litct in singr:"

'

.uNn ptrtim *ttul ntedu|

at

iv ahurrdcntfi" f.r.rrr i{ir, ."r1 i nc

4.COtnpufi.imentAl ile lfirtiVirislr'a I tlni.lc '.'.:llrl,"'ic tranziti1riu t]e endolcliu sitri rle calrilarcle fci.r'l1t.rrat r\clti:"'.',lili
vasoconstriclic). Seria granrrlocilarir incelo* doua lcnonrctrc:
o.ic

.3

cam purti wt entu t c it't u I an t,

"ttlit .l -:r*'riil'' citulalic 1-'l'rir

baz_oll

lc. rJispar

Miclocitul cs\c ultintul element din sectorul mitotic:

ntlelttilii" aPat grartttlatiilc slreiliuc rau sccurrdarr-. lislc o cclull rclativ rnica cu nuule'u- sliric-cc prczinti cnrnriilina condcnrali grtrsolan. ('itoplasrna nu prea ahundcnli.._ .1g:i{o!!.f.a, ctx.i!inc gmnulalii s1-*cilii:e neutroiil"^. eozinolile sau
hazrll!l_g" alalurr .le gnrnulaIii a;zrlrrrli!c. l^* carc lc mascircaza

lr

ce

trtllelc

ritil rir :;tr-ic nrit'lt'hlrrr'l-_-'-

promiclocit----mielrlcil----tttctilttticlor'ri1---Ljxisla
- rnultiFllicatir - rc derlil$<rarii

{:i-itil

ilil}( i i
la nivr:lrtl tnichrcilulr,tt. inciirsiv.

piiri

l.a rrriclncitul nurtr"ofil. granula{iile spcilice. mai mici pi

mai

densc decil cclc alruroliic. sc lirrnrcarit pc lala convexl a complexului (krigi r;i crrrtlill ,r",',,^idazfr. lirrlirllrza acitli. antsullalazi. cslcrazi pi -s-nuclc.,ti<Jaza. liind considcmlc drcpl Iiz.oz.omi prir:rari.

- diferenfiator - pArtl la !'.r';inuli"til I)ili'rcnlicrtk' *it loc la rti'' cltli. - ttudeului - clispan nrit'lctilir. irucicii sc itlttrg.rsc 1r sc suhlia;r,I ;;i irr

tlnal se krhttlcazi.

Nletamielocitul neutrrlil. ce Iula thrl capacilalc mikrtici. sc <Jiibren[iaza.clc mic'krcil pnn lirnna nucleului, care t:sle rettifbrm. cele tlsua iipun ric granulc liind prczcrrrc. (.]ranulocihrl neutrofil nes(,grncnlat cstc prczcnl a161 in miduva r"161 i;i irr siingele cireulant: nuc:leul c.slc rlr'r.. hipertrom, dar nesegmentut. cu aspecl cle prlcoavA" scrniluna. ('ikr;rlasnra c()nlille uumer()asc gralulalii
spccilice, hinc dilLrcnlrare

citotrt!usmei

- lpirr

!,,ftrii1il;1iii

ilr-iiiLt

tle

1.r

ititclul irlii:l':ciltiitti

(acicltlfil. trazolil. pcutrrrlil). (:r v()r lru,.:r" in lttlatuielocit dr: lri:i,liit;i qr.lnultxi&ll cirutrlant (actdr I I il. ncrIlril lil. h'r z''li I t

lii'';i

irlnri

"

mcgathid.ilghlaslul----rncgukldtxit hl:"t;lil----rnr'r1:akarirui{ 1:t"rttlu!tr tarr,lirllil


----megakariocit plachelar ( placht:t()gcn
l

@r.Scria \./
r\u

plachctarrr lrncgilkano{iLrhlaslul). ('r'lula r,,.if r.li: rcric sriie

lix

lcnt,tttcne: rrrulliplicalivc

;i

eli{brcnliHl(}rrc'

(iranulotitrrl neutrolil stgrncntal * elcrnerrilul atluh cu nrgrlirlggic


cunosculi.

ilenomenul lntlltlplit'ativ - nq se-llr3.Ul$[ ttoi cr"'lnlc 1'retlirtr r'lt se ?nmul{esc sctgrile dc cr{)m()/omi r;$66 la "1ll ori) irt a'-eiatrl titir'}cit. pt"t)cur

Nliel'citul *rzinofil p.elnrr . cit.plasmfi u$or


:

baz_olila.

granulaiiile sttnt nrari pi iitccP sa sc cristirli rpre in centru- asltbl inctit exisl^I o grpulalie ctcrrrgcnii tlc gnuruial ir
- t.ruclec (]n1()gcne,

divii un e auxin icit. Felr6menul flr difcren{icrc crutsll in nrrili li";iiri la nil'clLrl ctlpplasmei. Ilaz-olilia scz{cie dc la rncgakariocifi.ti }riir,'li1 lir nicg;rkariocittrl
nuttsl

- nuclec cil centru cristaloitl.

acidofil E;i apar granule intrwitaplosmafr'rr,. nr.ii inlai disp:rsate tieunilirrrn. agri dispusc in girrczi. in sudiul dc nrcgltkaiocii plachettlgcn" clor-rcrttc ale reliculului cndrlplasnratric nclcd inconioara grirne'zlc de grirntlie. asllL'i cri

'll

lorcnlul circulalol in lurnctrul ca;rilar, sc ,itslirc in lttiti tttttlle lirrlirrrcnlc la nivclul ranri{icaliilor R.l.1.;i aslli;l sc dcsprirrcl Pl;rcltclclc pi rJcvin cireulanlc. (lcl mai lfindr elcmcnl al serici mc-gacaritcitare
a

lll('lltttlll'ilc

ntcl',itk;u'to( iltrlur

jrrrrsc irr

lr,lc In(gacariohlastul: ,, celu-jE-TeJirii*" cr,-,r.,i cliarnetru. hinucleata. cLr o r'l()r-nalirle rcla1iv grrrsllitua, 2--l nucletrli. citoplasmd hazcfilf,. aganularr, ' rrr.lush la un inel ;rrinucleltr. ljnneazi o s6:rir, de diviziuni nuclcarc. neinsolilc dc cilodie,rezc. rr.:zuhiind un nuclcu rnarc. lohulal. grliploicl, ajungfnrl in finai la megakariocit
ia tu4 rnicnrmeiri

tlin limlixite (lilnlircitclc l)), poslnalel rc lirirlteazii 1l()'l',,)' clc ascrncrrea in micluva henralogcna. glmtnd de la tttt prciJul's()r {o cclulii rrnipitcnfi) provenii, ia rdndul lui din (l.F.IJ. plurigrtcnl' r\ceasta celulh esle mai nrarc ca un limlircil ca prolilbrcari i'i si'
trm-tr:

()

ditbreoliaza in prolimlocit 9i
prdnirrnoc I l----mt't

api in limtircit matur.

16I) \--+ ''./

S.Ss"ia nxNrocitari (monocitolxreza). Pomcfte cle la ntrnoblast'--It rc


i

1.

la limlircit, qi in cazul monocilului inldlnim o situafic aparlc thpr de reslul elementclor figurale sangvine. Llonixritul il intilnim ca a-lare

(la

;i

[.Jmriltrarea rrcluli cstc nregakariocitul bar.olir: cclula mare (945 rlicrometrii ). cu citoplaiiird hazolilti, cu granulalii line. alzurrrrirc, nucrc.ul k hulai lipsit dc riucleoli. 1i

numai

Mtgakariocitrrl lranular sau acidofil.estc o. ccluld matura. Ihri .:apucilalc ie divilunc,-cu urr tliamctru dc ;()--l()(, nrictructr;puclcul putcmic :y-ryyntat. cu lohi incgali. ciroplasma all{tllll[ rru*Erilu]aui, aal*,tiffisrc o ,;*J,ula inrlqtiv4, -ca nu tirnneazi plachplc'. liind consideral nregakariocil de iczcrvi. iar prin dilLrenlicrc;g.uha mcuakariocitul,.!.r1,-t_r_.1{gE!. ce prezintir

gigyjrscular dar. curn vom vedea n",*id*llffiffiocilul circtr lanl gmte f, un **rn*{ugtu*luti Kilp$br sau ahe uelulc de acesl lip, cari:' G:ltisind r:alca vol' sflngclui cirr:ulnill cdldtore'sc spre locul unde lrrr ttc!iona "i@-sau rleveni cciulc fixe {t:elala Kwftlbr). Prin autgradi<tgralii ;i prin malkeri crontozi--,ntiali s-a ricmtlusil"at sit

i l;,
I I

,."; r l,i

\ '} 'il:,,:;irii',..i
._+",i{sr

l ig. -i0 Scherna herilatoprtezei ,ifuS,tJii,


I

,sis,;.f*

Jlil nI:l"Y !-i.nolic, cu.cilopla.sma.-hialu:a-gu granulafii azurulile disPusc in


4nrptrn' (iitoplasma se liagmenlcari prin internrecliul unor vezicui" pr.uin "" .iln R.li.N. ;i carc se aliniara in ;irun. h:rpr'{ind cikiplirsma [n courparlrnrcnlc. ,.lt'limitatcr ttheritll' cle o memhrani pi avirtd in ccnlru granulaliik: amxrliie
i:j-upate. lriccax"-,eompartimcnt va reFrez.tnta-olrlachclii

157.., Acgsli-{'lvtrlrarc

I'i:zulti lirnli;citul. carc nu eslr: o cclulli iirrila. Vor fi:


- lirniiicitc r-nari - {im.fbhl*stt - lim1ircilc inedii - mezolinelotite

Wi

+.. i,

se tbcc in jU-eil$+dcJ.{ r:r:lrrla slum la trrrnrhrcitl.

iffiffi.#iH :. i,'1 -#*". |'-d.". r,:i ,,,i


,+

$&;
..

Mick;c;l hazofil Ilctarnicliv:i1 bazoll'l ilazollil nesegrnellta I Flii;trtil

li
I" Mit:loblast 2. Pr crnieloeil N4ieloc:t
4

linir,,i-irara (timtirr.irtiFr./r)

li;;..;ie

.t.l

ti

liniiiihiasr ;i

|
I

" ":l ".1i,s * .Yli .''

',,',-" ',,',;:l
,':.
4d

t u$i $ q:]l'r ';t1:*


:
:

S*u

'&fl:.

nettrolil

Nlctarrrrtlocil neutrnlil

1tr'

5.

.,, ., t;.t,,1".', t',",, I .,r'


I
I

6.

Ncutruill nt:segmr'rtta1 Neulrrrlil

'1.

,r"**' .lin
",",,f.: ",'';"S id r!^

.,i

l.
;.rr.. ii;l

{l 1. Miclocil,:r-rzint{il
f','ir:tnirlicLrrcit

- limlircite niici - limfitcitrt"

Limfbcilul nu csle o celulii slhrlit rlc sene in scnsrri ai.lcvaral ai cttvinlului fiintlca. ,r$a cum s-a vfuru1 atunt:i ciinil u-a vtx{ril dcsprc ntrriirl.:gie e k:rrrcntclor liguralc sangvinc, limlircitul ar-c capacilalca rlc a recircnla. r:apaciklc in care limlixitul cu viafa scurti sfr ln-acd in limlbcit cu via{d iunga"
prin lcincr'ularca ac(str!
ia.

| .'J"i t: I .I ',,:{_ . ,' . I - '.', ","i


I

,4

-1. i-.oz-inolii lcsegtnetital 4. lrr:ziucfil


D

I I

l,$' I r
I I
I I I

*,fd' 84d r'B


.:-

.Ei
rr

ffi. *ffi*r
lt
i.l

lYn:ntroblrst 2. ILritrr,fiast hrzohl


l
:i.
,1,

Eri'lrr;blast urlicronr;rl olil


[jri
r

rt':t!]

:r:l +r"cr.:rrrrrtetolil
I

',

5 (r

Rctir-'uloq.it

I,lrrlioi:i

I
nx)n()cilclc pr()vi!t din niplc cclule pnccunioarc diu miduvd" carc prolill,rcazi t----

I'rtpi{ l)upa o pcrioada dc

Iaiiln.t

in

jtlg" ;i, dupa

dcz-vrrltare dc cdteva

o ri

nle la nivelul mEduvci, elc sau dou5, pdtrund in {esuluri, devenind

CAI'ITOI,UI, VI
SAN(]F],I,I.I
Sflngele sau tresutul sanguin. 6rprezintd in organism un testlt special

l"llflcr( l f:igc.

imalurc, monoblastele. au nucleul mare. rotund sau ---n'{txocilcle q)valar. cu 2-5 nucteoli, ciloplasrn[ abundenli. txrgati in riboz.omi liberi, cu mici granulaliia;rurolilc.
Mrxrocitele apft)ape mature. promonocitcle, sunl mai mici, con{in rrrai pulini rilxrzomi, granula{iile sunl mai n'nri.

o varielate de lesut coniunctiv cu suhstanli .fundamentald fluidn, El esle adaptal luncliei de lransprrt: spre lcsuturi i;i organe lransglrti subslan{elc necesare metatxrlisnrului, iar dc la or3ane qi fesuturi melahrlifi spre c5ile tle elin"rinare. Impreunfl cu limlh ;i
de origine mezenchimaloasl, liind de fapt

lichidul inlerstifial conslituie mediul intern al organismului, prin care se asigut{ intcgrarea intr-un tol unitar a tuturor com;xrnenlelor corpului. Sdngele este alcdtuil dinlro prte lichid[ (plasma sanguinfl) sau
partea nefigurati pi o comlxrnenli figurati reprezrnlati de celulc (elementele

ligurate ale sfingelui) care sc glscsc dispersate inlr-o concentratie constanti in


plasmd"

Prin centrifugare s-a dovedit cd elemenlele figurale


aproximativ
459y'o

reprezinta

dtn masa sanguind.

PI,ASMA SANGTIINA

lichidl a sdngelui, reprezinti aproximativ 5o/o din greulatea corpului. adicd 3500 ml la omul normal (70 kg). Ba cste
Plasma sanguind, pariea lbrmata" in principal, din atrfr (90%) 9i dilbrite subslanfe (10%) reprezentate de

proteine (dintre care 55u1, albumine,'globuline 38%. fibrogen 7ol>\. iar in cantilili mai mici: hormoni, vitamine, lilnproteine hidrocarhonate. difenli metuholiti (uree. acid uric, creatinindt). iani. Prcleinele plasmatice au rrtl in reglarea volumului sanguin, in menfinerea balanlelor lichidelor organismului, menlinerea presiunii coloidosmolice.

I'}e l6ngI asesle subslanfe organice,

in

plasma sanguini se afl6

dizolvate 6i simri anorganice in progr(ie de 0,9%,.

t,l

l,l.lM I.,N.l'ti l,E I,'l(; uRAl'

LE S,iX t ; t;1, u t
prjn tr.ci trpuri ma-jorc

(-clulclc sanguinc iunl

- eritrocitclc sau glohulele ro:;ii. - leucncitclt sau glohulclc alhc,

'..prczcutalc

- nUl=1i*I_.r-u_9_,d?!a=_eli4WttS,__ai;a cum sc intilncytc in " t'ntrtrcitoza ererJilari. [n mtxJ tiziologic. hceastii fbrnra dc erilrocil sc giisc;;le in
,,n,r"nt"a*it;G%-ra

_cottt:crtlrulraJr-:\1ll-scarlc ataU!_ce'lula cdt ,t:ltrlclc.irnhatr,initc sarr irr discrani sanrluinc:

citttl

;i

in nicdiui c.xllirr.clrrliy., l, <

- plachetelt' sanguine sau lnrmlxrcilrlc.

\4orlirlrgia ercnrcnlclor ligurale are sf;,gerui sc studiar.ir hislologie p lkrliul sanguin col.rar prin rnetoera May-(irunrvard-oiemsa
numilEp_i mclodir panoplici

d"-- sub tirr11i,lfrlLnptn"-dar saro prezinti suprafhla sa, lnrr-rr ;ronri. o /\,rro. \' r_uur_rilauu indcnlatic (ca (L;a () o gLrral grra) - stomatocite. st(rnrfitoule. Accsle Accste l.rmg, {i ornr. ,o un pl I suh 7.

ft.Rt1'ROCI'rF.t,li (licrnaliite, gtohutete nrgii) llnlrtrcitcle sunl lirmaliu ni anurleate. Iiind uonsidcrale ciin aceasla cauzdechipulente celwlure, <leci nu sunl cclule. lilc se nasc in irernomcdull i:a
celule nucleat", ouaro ca elcmenl cap de scrie prircrilrtrhlaslul.

I fih , \-/

adapriind*-se firncli.nal ri stnrctnral la incarcarca cu henroglohind' pierd nucieul pi oiganilelc citoplasmalicc. luf;nd turttxj,t?i tirnrra
r]9 drsc biconcav, ce le 1rcnni1e sii aiba supralafa

maludrii

l.r"

dar-

pe pai:currul

*=Iumid

lltbatt, 5 : I t'!: ! !:l!t'-!:: --'n'Tn'a-4ym' .)16,e'i nirrnir


:
1.

hernariilor

r, .i;;;i-

m i t i tt

ii7;rrlmr,,affi ;',;;; ;",,i,;

nlaxirnlj la volum mirrint ircritl.,c csrc dc alrr.xirnativ

ir

critrirclter rliibra ,i1..,, u*fo r--n ii.,.l-i}l li, alrrrl. clar F)arc prczenta nrari varia{ii in prrrs sau ir nrinu s'i( caz ,rc funi. ndixttbgru_

e " S!rtL19I!4 nl[rr-r-1i!4, r.lar carc prczinti pe_supralal4.lty.j=L5 '1ric{i dg-lirygryg.1L.garq fl lilrrale la tlisla,[c inegle :1c*4ro9i!_q," s{ 1 3r9lbrar-rsl qel,ula-r:e-dar apar fi in cin,z"e ;i ar :i::':lT tlflgf-:9'I":illi Itrmrfr dc'_f,cqcri -_(repun uite; apar_in hemcglobinopalr+ I'- critrocitr llrggilc:_pkrlrl--cr. parlea centrall cc nu sr: coltlreazd - lgfrAette Accasli lirnl5 lasenur:. dc Iicil rle lie"-hemOglofiinppatii :]a:!pars-ln.!4iit llimcnsiunilc hcmatiilor sunl c.nstairle. []le au un dianrelru cic i.-!:15-:::tquflJ-,, rjrri.ltre- de 1.5-2,-5 Inrcrrrni C6ntJ J oim-crlsimiik' cii sunl n:ai--ll----------..r--, tctluse' stth 6 micurni" hcrxatiilc re nuni.:ifEicrocite, iar ciincl au rJimensiuni G-..---.-_-* crcs.c-!]sl-I:1i.1:_'"'_:'1'n'. s(j nur11csc muqn$its ruegutucile. iar c6nd depaqes(: st
11)

mlgqgq11y-,,rhirn itc

h,-'

lc v'irlunin,,ilse dln-_Lncrng-El!!9laO!q.larialiile

rlianretruiui

fillrtlogicd se intdlnegte la nou+trtscwr, ca re,;ailIataled@ll jaarxrxjn i)ftrr*,filir ,ffiae sarcin., eirur scaziind rc5re.,Jc-iupa na;lerc. []e asemcne;;;;;;;
erirroeite sc numefrc arlcm.lc ilcnncn irrt-'trn:r:tl si..bscrvi in hrli alc singclui sau in alrc 1r maladii ale organismuiii ). (rel a Ji :i {ii:.c H1{t I'r-rrrnrtni.ii*uhllf j] j..i.ry^*qli;-i*;;;ri,;nJ,ry{;G;i;;; fu rcnrari ilc rc _ [;*;;_G;, pimD41i15t -v '_ -y Jl_eycggt_1lmrc -' r
i

"riiiurjr"t,,, L'uloarcil hclnatiei

se numcsc

*1"nq

altirutli4g, num:T4tldlggilcdcr-**"r-"*

et9, i. c, l,{!E_i!s

*@aGa.r-arur1u

.r"

"-'ilil,"

salban-vcrzui ftre preparatclo proasprelc). ,A.spectul cokrristic acickrlil esre dakrral incarcarii egalc cu hemogkrhina_ ,6 (,an l apr inegal.itili-tirr 'ry3*J-iae!!!!!&

W=(

--. este: dciemlirrali dclemlinali dc dc incf,rcalr_,(t r cu hcrnoglohlnape prc pararcle_lx.alr: _,sj . cr{trm-t_c ) $ i

unizouiii;r

lii
llr

lril

ilI

col.lrare'.li;n.:,q'E!g!-!9.@.Ciindhenratiilca1xrctrlrrrale:
rrrrnrral, se spune

q[;;xtl.&o$macrutneJ6nd

l"ornra heniatiti. lrr s;irr thT lli uoncav, alr rl{1g_y1i|{rJ


d i ll.r.r

sur:1

mai l.ralidc- fi:nomi:


lli'

scoc ir

ul

rrfc-zi

fltlIlc,\1c-Jqpe{:j:eeltg.-.rlar cdrrd sunt nrai-4ilcnris-cuk-u:Q1e sclorl-rc.;;1e dc hipr:rcrowrit:

carc

intiita,i slart'paltilogrcir. . rsltei a - rui, lliine..ii-fl";a = sfert rcir; h ., un-l[rlni-JF, fi.ni.'dtii.rf p; cl,ng, ri dr. .! i, fbmrfi rlc spiculi)-.li-tp,.)i e0ni6.i-ani : nr,lrio*riint

tlcrnatiiLr sunl imobik:, eic: cit"culg in lorentul circulakrr liind anlrcrrale dc circulafia "inselui. Svrt_ elqyllgy.-1!1letrymgttlle (plasricc). propr:ictifi ce le, confbri .npo"i r,", ,t*Hf6plosa pin capiliuele ce pre:r:inti un
diamctru tttai rccltts

ii

t
llL

;i.usi urri egale fsulr

glsihili1a1eadca-5irnrx|'i1ica,.,!-.:-'ir{c
tt'-

(34 rnicroni)

decdt al unci hcmatii. Plasticitatca. sare lc da

";;tir#'

al)a[ alrinct

]:E],a]g,

prczi nta . i n ca ni kr re'. a u

rc n d i n

la

r1.,"-

sri]:merq-l! 1i.'Il$ .
.

il],

lI
I

rl;

ri
,
,

'*_
!
1

::Y:li'1J5:src rl-git ! lr:cM;il


q (

"r"v'^'- vr'('|r'r"r,, (-*,4ru!1 ,.L'rcur lrl.r_g]rrrr".--tti ,tctrirtr rao.cirar.trc carrc,ro.n,rng", ,, pi"..'rur.rg >i a-""-^--r.r(..(.,

inclrc:ati

Asl{bt. Frarc pcnisla invcliqul nrrcrcar. carc rearizcaza un inL.l in inrcri.:rrr ccrurci (rilrl numai ciliva gnur.ji dc cnrrnali,ri, airl*r.r"1it iu cilosol. alcrituincl {:o ryii {4Ui, ()ilopl4snm sau. $lfl)tra esle elaslica, anxrrli sau fin gr.anulara ia examenul electronomicrusc,rtpic. prczjnta un clkrschclct r1cstui de hinc rcprez.entat prin niicrofilamenlc ;;i

i- *'-^ L-'-^--r:: ratii mai prx ltmarqc. ffiTiuc{eu. lf:f*tr

u hemogl ohind ;;i u nel e enzi nre "*aai-ql ) $JtrIgfitilfi F;-=--:{ts

r;ffi ;;; ffi


a,:11

fr

,,,irfia1Jl_s['

tk:slhq:c in glt',hirti *.----+-=\

tl_SJJ-b]tlegi I,)upa fhgocikrea crilrocilckrr imbilrini[e'"=!lh ,rc ghc1ir t ilohi;'tSfe-IE$i;piirn-ir *,inoacifi componcnfi. r;rr !r@in hiliverdinri yi apoi in hiliruhini. carc va [) . h.rarir ili r hilr l- i. a.
--d!,f:*
r

ju+rugflgglrxdl-hg$oglllU_Xgtrsqrc-in-rrruLUr i9 tlc l6 g / I .la

gg(] ttttftrarndne

----7

{britind. esle rcfililizat in'rcctxrslruc{ia altor critrocite-{-e__qa1fe,hp-qg![g!_U1i,

",

|Jfgg_l@*lr_ryayj,[;i
---:-

rc --trilo*lnnri,-"reanizata dinrr-un strat hrlipi.Jic. trr carr.'sc inlcrcalt.rva p,:,1"ilr::!f:ln_$Iql!i$ontguu. elf,nd irnaiSnca - i@I .r" l.a,-cslc-ar:o$!!1 cu . i*r[rl, ,uniFi"'glicocalix pi
l.ipidcle dirr nx'nrhlLla-i lt9!r1tlJ%-{cale$'cl"olul iiirrtl principalul !()mFIE{), ibrlgtpt{elq_60%-!i
.,!!gmbmna hcnraliei crxrfine enzimc itnplicatc lrr- me*;ahrlisnyi-,
I

-----:-------.-

' N,1*nrtrar&groi

qrrqfu dgf ;r;,'.;;il: =-r,81ft-"ccstea<ti,u*ro.H,.t-rffi liiffi tcipaiale cdilor glicolilice anacrobe (lactat_dshi.Jr)gcnaza _
enzimi:

In c*.s.r rn ciktsol se gflscsc glscsc in luincipi.rr nracltmr.lccurc p}&lJig structuralcr 1li

'gligtp,.l"J{)h,
i

hexoz'rurono{bslat (cj-6-pr
cartrtrirniridraza-calalaza etc.

)rr

precunr

vitarnine

(,ri, gropui rj

'lbl in citosol rnai ales).

pi arlc

LI)ll). alc ;unlului


cuil.l

srir.1u1.,''. ca. .fi rsfi il ipu

en;.-irnc,

ar

{i:

i, ffffi..ij"'il',:JTl
n

se gi.resc

in i:antilati mni ,oi.i-t;pi..i".

struclurale

l*';;lti-,iC S05jX sur.)l rcpreTcnlalc dc prrrlcinclc qiicnzimaticc. tiispuse asimclric p cele doud tble ale membranei
l)n,lt'irrch.'. ir;

iilifutfo".toW z;''-

Ilidm{ii cle carhrn rcprczinta aproxirnaliv [l(% din


plasmalcmali. Sunl localiza{i pe lhla exlcnri
glicoprotcinc si glicoiipidc.

ntasa
cle

plasmalcmei suh Iirrma

ula dc I Ih esls lbrrlalii dinlr-un prfirind ce confine 1icrf pol ipep[dic,- araqat{9ny]1.' Jt,-{,: e&rucxq!''tle}nnat{aarc JIL{,:
tipuri:

(clcrival din tipul r.lc larrl

ti ile rlni nrqrc

- IIbAr --lTdomina t^ auutt lirepr?q+i-+t& --din lotalul : . ". hemoglobinei "n}3 IrgSsetoqngtj-.Iultuluil6hhiua adtrltrrlrri o<.i^ c--*^+:*+::. r - r\
-G|..hi,.., esre nlr*os..

mi16iltH rloua-la\uri

allh

ii

dlruq.

i i qx,na u I i ti riJ JiiilTljipali&.Gialia u a bse,1a krr pe supmlala cxtcmi'a erilrocitului, indivizil sc impafl in palnr tipuri alte ti tqllgltn gr./rrdelr sulitwre; filcreas,.ficat+ pld;ytqni- yinichi;testicate+a qi ltl
nr
a
i

,r@

lr,lcnrbrana erilrocitului conlinc pe suprafhta sa exlcmd anti

l1{_Tl-g_gIgsn'

liy,-td"

g&la!,

.'gl,ne
de rcldusa la adult (loh).,Jar

a49

$,lEl!i4ta ol! , !r, Anlicorpii anli-aglulinogeni se numcsu aglutininc: grupul A

aslU{'1c'igrL}l - anl&-gl s!ug{ AII


sdngc. de()arcoe translilzia de sdnge a

-4r{5s'rrrl_I-os.tti1i1!q9 an1-t o,ln:l _o

conlinc

nu clrntri[{IglurininC ciEtrtanre.

Ahlbl spus. in pryil-"ias1ivilulni-sc-T,rsc$qquiinina irrversti agn:riinogAniliui (irupelc sanguine au im grflanp f eoN!6ild in piecii'a? iranstiuidl-.tc

cantitatca .:i chci,icln


.-_--z__\___-

.iirht*t

pnmikrmlui va dclcmrina

slrui aglutinini se g[seqte in s6ngelc scric de li:norrrene gmvc prin aglulinarea


cle

eritrocitclor lranslirzale, lbnolrrcn nurnil rilranrpatibititate

grap.

F
irll lire lor :rnligt.rt cc st, uir I}---runalal;t ltct:ralici cste .|t1!lgglgl-{) (rlc ruL rd la li[lil nurnr:lc ----p:'^": nrairnul* l\4accar-.us n-i-*----*-_--_-l---i' '.1!: n-i;.;,;.r.-r,=t __.,_ ",,,-I_-:--:::]11: r(rresrr s ): 8)Ztdu-+iptddtts
I trr-

lacrolrl tth. carr.


-.

i__-

.k'r'i Plr--^^,,ri.,:

---*-l:a'"l"ii;

------>-\

unt

Rh _p rzi

rivi,

ia

I -i,,2

rol in inlcraeliLrnca dirrlrc hornlxreit 'rr ;rretclc vascular s,lu ou altc sup-ali:1c sttiinc (udeiune\. cu altc ;rlachcrc t $gregarel.

!rlrritt<rltcn tri {hctortil VIII..iuulin'.i asllL'l un

I)urala de viafa a her:ratici aclulte in i^ngble aproximativ IIn_ff .ale"'Jup*-tarc._-rmhitr.4ni,H._g!re ",r.;;;ffi .pritI yi 6isl*rsi, in_., princinal implini, tle .arqi.*,.*tln;", ;-, ;i in m[,uva ,s*asi sau litai.'.

***
.

conditii a unei noi

*ule1 Bn-,,Yjrj v ,yjd.Lb,&*.rrm-r='arc:$ &!Ell-*ducerca-h'!9-nncn-1i brine


-

-------------=a

s at Lrrrr r\|.-lx )ll llvc. dclcrmtnr4nd

'it $!uP!$lX*le prerir-rlii ia examenul rnicroscopic alcaluili din doui ,/r)irc: una cxlcrrrii. ecl()i)lasnra_1ici4, clarii thiiti;;t;;ri r' *U' alla ccntralir. iniunecalii grunul,mer.,
i

la

lI I Jrr.mnl i

*y:;:*i
prin

/t.'...+.",a*;::-r:--

-7 -Ilialornerwl cat$irre.wicratu\!:tir,fryt+.rgfi!_tlyetfe (troJxxnirrzni. actinl, miozinL, troponinl) q;i dillrite p::lle".!ry-g implicalc in procesul cie l:oagularc, sanguinl(ex. trtlmkrslenina). i\ceste llru.SluIi parlicipa la menlinerea tirmrci qi in procesul cle mobilizarc al plachclelor in reaclia cheagului.

ffi;.::m*;:;ff1;;ln' 5::
F'uncfiire crirnrcirurui
Lrre

p"i ir aiit*';;';;;;;,.-u,ar

\, g.uttqln-me.41il - zona cenrralr


un ansanrhlil-ctcrrarrrfo

clecrrorlqxr_g,1

s, r]aze cler'(x11,h,,ht .,-.r. , -*. ,-_-_ :: iaz-e de cqapamgnl, ir11!crc inconlpl6l;1 cu cirhrrni ctc :(9.)tr_r,4!l!!_!-Er.1.:,saygwNHltronrbocilde

hernoglohina realize,azA iegiit,ri skbile. irc,venibile _ canlxrxibernogl.hina riispunz;itoare dc intoxica[iilc gFarzg

sunt instabile. se fac r;i se deslhc firarte repcde; astlbl, cu oxigenul va ftrrma oxihernogrohini, iar cu hit-.xidur de carkrn carhaminohemngrohinii. ('u urtele gazs, ca t,onoxidul de

prez-enla canririlii nrari tre s,nt implicatc in transgrrlur dc gazr, resgrectiv.xigennr de ra pl.rn4ni Ia [esuturi bioxidur i;i ae carhn rJe ia lesutr-rri ra primdni. Irgdrurire hemoglobinei

hemoglohini.

*rrffifnn

;i'varnde dc nrdrinri d.ilbrite (nricri. mi jlocii ;i mari) ;i cu dcnsititri dili:ritc la fluxul (lc clecrnrni (clare sau intunccale ). llt cste alcatuit
din

rrymim!]lylg,

esre

- 2-3 rnikxontlrii mici cu 2-3 crcsle


grniul,,me,::;s.

mittrcr.-rndriale liecare (Drla-

- cii[iva

lizrrzrrmi ce apar

liotiu ca granulalii azlrofrlc la!/h-

grnnulomertl,
- 2-3 peroxiz-omi ce conlin CNalarA, : odiAle-iiiicnrvezicuib gol giene. - puiiiai

carhrn,

prot]j

ri d e'reti

cu

I c niJopla-smi c ( ga

u- gr o n u i o n rc r)

"

r,,;;II-ni,-r:.-^, , . '*uruu{lnSHltjfioci! {1.1ta


celula suqfr lrcrrrnr iJria

,,,;;,Jil[fr:#'il'-: -;s,.
i

il

.::r: L il

ffi

'1:]'::.:"]h;:
::,

- c61iv-a rihoz-orni liheri,

- granulc densc - corpiidcqi.ai rrymhplrglui - ce contin sc'rolonina,

este un c()mponenl al hem'me4ule,i pi reprezinti prachetara. rnuntxrcircrc

J;

adenitt-nueleotizi nemelahrlici. cpinciiina, ioni dc calciu, lactori ai

coagulirii ( l, 2, 3) ctc..

.z.3miugdisun1detilmriclipilirlIinstar.enn)aSnit;q.i,.^l+,,*,','.'^---.
,.r i

au dinrcnsiuni cuprinsc ir:lrc

,tu1s1[r:!iif# ;" ;;::T ;*::;,,ffi.1#lH,T ;il:,:l l -5(1.(x)()-3(}( i (xx) / ;; -._n. t;e:!SEa. nunrdrului rJrr lr<rnrlx.rcite _ tromhociiltai $i sciiierer nurndrurui tre triyfr'teiIe - tr,wbocitopdi;,", ," ,n **, in ,p."irt hili ale sdngclur.
cra
r

if

'

ir-.

iTegtlpila a-tn:mbocileioq.-!'s.tel.!ge,01a de feiuuncnul de hcnrlstazl. ele inlcrv-enincl in pnrce'sul de cuagularc sanguirri. Sunt fbanc. \-.-.*._* ....,.aderenle intrc elc, au () rrarc capacitate dc aglutinare qi pr<lprierlatea de r:relan-u'rrliriai vdscoasd (sc uml)I). Jblql"_!a_""".st+x{x-oprietali, ele lirmrurz.a nJj-f,ercerg sslolelfqi!,-igni! d" calciu neccsari pnrccsului cte 1!ugut- lt1i111lf. 'coagularc
Inler('in in relracJia cheagului. prin eliberzre 4e tromboplastinr. prin con{inply_[ 4n-ligenic, ele inlervin in.imunitate. Sub influenta trombinei <iin

ltll$g

firy{a

-Meinbnna prezinli o structur6 liplproteicd acoperiti de un glicoproteic care' pennite absorhlia unor protei,e

Strtrcfura hombocitelor. placheh sanguini esle utucleatdI liind din mcmhrani gi citoplasmi. *
stral

plp,na,, trqmbocitele clil'rcreazi catecolamine pi serotonin[


vasoconstriclia.

producflnd

plir.smatice, in special

I " i

l)lachcrclc

pol cnckrcila parlicurc lixrtc rnici

llafliculc ttmri pritl agrcgarca lor in -iurul accstora. Astlbl, plachetelc gtt cntltrcila hacterii, pr oarc] insl nu le omoari. sau lxrt ingera parlicule de cf,rhune.. cur{li{ncl asl ll,l sdngcle circulant.
plachelele intervin in vindecarea rdnilor elibenincl thctori stimulatori cu acfiune asupra crer;lcrii fibrelor musculare netede arleriale sau a creqterii

;i

nunni

unctx.i

rntxliliclri rrunrc;te leucot:itoii, iar scldcrea numarului dc leuctlcilc sc


pot ajunge pdnd la 4Ooh.

Nunt{rul lcuc<rcilclor. ca qii prtrccntul lor in siingclc circtlirrrt. srrll'r;r liziologicc, gi palokrgicc. ('rcplcrca nunrlrului dc le ucocilc sc
nuntc$lc

leucopenie. [.a nou-nIscut" limlircitele pol cre;;le pana Ia 6Ot%. iar granulocitclc

l)c la vdrsla

de 4 ani. Iirmrula lcucrrcitad a copilului

libroblastelor pielii pt, care le, slimuleazj crescdntj sinlera de colagen (fihrilogenew)

imhrag(aspeclul cclci dc la adult.

6 \/

(lranulocitcle-ncutrolile''
Nurnile si polimorlbnucleure neufiofile. sunl cele mai numeroase
(lre'$terea

I,EUCOCITTILE I.eucocilele sau globulele albe, spre deosebire de hematii, sunt


celule complete. Pe un preparul de s6nge prcaspdt, neavAncl pigment qare sd lc coloreze, cum au hematiile, ele nu pr1 fi identilicate rlbscruarea lor liinr1
,..

dinlre leucocite, repre'zcnlAnd A8-7llA


neutroJil ie " iar sciderea neutrolnn i e.

numdrului se nume$lc

prsibil6 numai p fitrtiut sanguin cokrrat. Metoda panopticr May-GrunwaldGiemsa .ferd cele mai bune crilcrii morlblogice de diferen;icre.
I-eucrrcilele se gilscsc
6000

i,

liorma celulei eslc nrlunjili in sdngele circulanl. Ir,a se mrdificl in rnomentul in sare neutrofilelc' se dela;eaz:i Jxntm g pirasi vasul pi a lrecc in lesuturi. Prin e1q1g_94,9,9 nrS*,,-{ltl$e, neutnrfilul ia fbmi neregulatl. adeseori de rachell. Diamelrul ncutrofilului in slarc proaspdli estc de l2-13 microni
9-12 micnxri crtnd celula eslc uscali (pe tiotiul sanguin).
q;i

sAngcle circulanr

in propo{ic ,Je

400a -

/ mnf . [,a naqterc, numdrul lor esle <Je /5

- 20.000 ,/ mm3.aF]i scadle la

valoarea mcn{ionalS in decurs de 4 ani.

I)in punct de vedere morfblogic, reucocitcle se ilnpart in doui clase

Structuri. Neutrolilul esle

o celuli
!

cc

prczint4

un

nucleu

majore:

ca-aclcrillicr
Nuclcul cste

granulocite (grsedd numeroase Eanule in ciloplasmd) sau polim,rfonucleare (PN{N). tleir.rece au nucreur rohulal ,tc ti.,rme

ii

"i pdrJlg@r

clpntBliq4,iqlr.:
:ritbric

riqlla(i!'nlralli

di lerite..

Num[ru] mai marc sau mai mic de lobrr-li


Itziologic* nuch
stitnga ,presupune neutrolilc,

i UC*"n f " (imnulocilele se iraparl la nindul krr in lrei clase. clupi tinctorialitatea ;i rnorfologia granula[iilor specilicc din citoplasrni. I)eci,
_

- agranulocite (au granulc puline sau chiar del.c in cir.plasr.udl sau on u clcarc ( n uc leul eslc mic. nesegmen tal ).

;i

repartifia ior

procenluall pennitc. in praciica rnedicalh, executarca formuleitArncth. in nrtxl

lbrmula Arneth-<t--eJlali

cu nuclci

cu

-2-3 lobi. iar devialia la

I]

drcapla

grlimt-rrlbnuclearrele

gtl

fi

a.neutrlJile.
b.eozino/ile,

c.bruof le..
Repartizarea procentuald a dilbritebr tipuri rle leucocite din s0ngele circulanl realizsqza firnrula leucocitar[ care fidologic. la adult esle alcifuilii asllbl:

in nucleu. I]ormula Ameth oferd indicafii imJxrrlanle in practica medicalI, referilor ta psibilitalile dI brmare- pi rcgenerare a granuloc.ilelor la nivelul hemtmeduld- in caz de inlec{ii acule, nevoile spxrrile de leucocile Iac ca hemomedula sd-qi crea.scd numIrul de neutro{ile. iar in sdngelc, circulant sI aparl mai multe elemernle tinere sau chiar nesegnrcnlale. :lgdi Ia Unul din *krhii nJsl&ar;* l{_!_-.5% clin neutrofilele sexului fbminin 5e qb!rya-- prelren+a
presupune 5-6 lobi

neutrolile (6tt-75%); eozinolile tl-3%); baz-ofile (0,1-0.5%);

I,t

c@crorylling;exilolL-c'drsleJ:rs;dnliLcon-rlelrsarea
in intercinez{

irnlircile (2(140%): monrrci te (6-ttyo).

-"

ry

F
'l'k'atr lxtsihililalcl tlc [;rgrcr,!ara. lgy]lgti!!*l!-lll!_rrlll i1,1p111rya organistrrului rr clinlina cnzimt pnrtcolilicc in lircantl inllamalor. c!4!l_r:E_!Alq-y!l1--dislnrgc
,,{ggt if-t!
g_e]ule,!-c'

alterale sa\n91_ffi -lgsoc:igrr_19('t1i!

Ilicry[9n!-yi

rcsturi

cclul_arc. distrug6ndu;le'cu enzimcle 1ry_c{g-lep,r.xsedi. ( ) parlc

din ncutnrlilc. in

de endonrcml'nane. sc'
Si

*nmule srycifice sau secunalare. Accslc


)gl{el_!lL r:,'der.
a

pan(

g.**lg-

(jranulekr az.urofile primare sunl nutrtcrtuse.- pi prezrnlc in exclu,sivitalr."in primelc clapq de derollare a-nclrllolilult,i I la nivelui m5duvr:i ligrrrat.gese. irrcep6nil cu sladiul cle mielocil, acestea sca<J lreptil1. Accstc
su-[t-

ganulq{j-i_ se r:olorcaz"A eu nrelod* u mbrimi yi lirmre di fcrile iii st,,l!- dlUWglgJLSA r-t iJbrnr .

cursul aceslei aclivitifi. sunt dcplgitc c1e ac[iunea nricnrhikrr qi toxinelor irccslora. mr.lr gi srmt translirmrale in glohulc dc puroi Qtiocita). care la rf,ndul krr sunl fagocitatc de hisliocite. Neutnrfilele au o vialir lirarle scur1i.4-5 zile,.

@(Jranu|rrcittrlurzirrofi[..',..----_-'-\-/ (iranulocilul acidolil. numit gi eozjnolil. se gase;le in sflngelc *perifbric in .i" ctdrtffiIClx:xl -r:u -dc entryol- Gi"aA".".1n_rrin9ye1!e qii insolesc
sl[ri
pakrlogice ale organismului. Lkrzinotilia se inlfilneqle

mic_lgp115{44i (enzime I izrrzrrrnale).

-Ji"Warrnt*Uirur*i,^*9.

con[in_,hid1q!4ae;.

acicle. liz-orint,

in .rrdri

aleryqiee.

paraitoze intesthule. stdri ustm'itice. Nqmarul de colrto[ilc csle inllucnBl-dc

t;@undare).iamicrosctlpulcleclrtlttic.auun
conlrnul on-xg!1qs3y_&fgrarylar. I]ind rlelimirale de o rymhrani*firagc Jiga l"le::tll$n-liru$nJ&gllw (c.mprex cnzinraric cc lcagr fierur, susrr{giindu-r hacleriilt>r care, in lipsa riemrui, nu sc vur mai pulea trezvorta), compugi c4ritil+iei-{f#.q'a.irinel c c. 1gr_haalqgrostal foslilraiLgkutina, iodii dorizi. ut:itl laoic. acizi grasi si lecitine - rilt., ilarJ inrriu,r,,.

r",ur**illdii.o*praren;ili
celu-lci eslc-relud!4

iia"r*ilffie

lirlosciilc

proha -.-----+ .!jqr*.. carc este o prohl de invesligare a hom'tonilor corlicoizj. Fomra
Structura,-Nuq!S!L$!_"_dg .rt rygl 6rlahaa-1bro4!-Clntoi krhi unili'

de;rviilffir
i
r

iiiicr0i.)i!affSiiia.l()L--"' -*-

",r"

----a asuDra
r

migrarca cetulci rlin inlluelr{ata de

i\r'1('t"!llfr'llllr rr.;lrrlor; li'-.-'.-,,r-,:^: Itl.U!ryg._glriaia .;r,rr{.ur(r vrirrnrd lip,rproteicr, up{}pr()letca, acoperira dtJ acopenta cle gllc()qli&* gli gmitc -hfFG Irecy_crl!--pseildtg)Qlr rccw L prcu,.l, * r{- hrgate-.*trrmicmlilrffi:ntq,$r_m asigum
t

(iranukrcitelc nculrolire

$lgl ql1gry$G*ir.i. ilnt celurc rn.bile.


(circula
Vecerca

Mohiritatea

unii llckrri ca: temtrreraturi. opstmine. I.'rigul ancstczicelc ;i reduc piini la inhibifie capacirarca rie mobiliza.e a neulnrfilelor. hr sAnge
tenrri
vascU

l,r

esrc

cale

Wnnt1u' diaWaear

ln fesulul c.njuncliv, prezinl. urt chimiota..fib,rz


leucolox
inr:

imcdiala apropiere prin lxretele vascular).

in

aEiEiii=

inlre ei prin punfi linb de cnrmOlltt{ Se pol intilnr ;i cozinolile tu nuclctt l ri lohal. Eucr,,nrail rra *sf e di spru sa ccfi tra l. iar hclc'r<rcrorna l i ta pcri l L'ric t_(p!_1ma rnlql1. lgi{Lfi !L",rl[ine organite c'glulare rnai hinc regeT4q!4!9jgcl!jff-1:SUUL *," uo.*I"_pi,g-licogcg in canlilale -redusa. in trrcagq g:lgpfuB-aa3l fjeg.yg]41g3n_ule de n,drimi egale. cc se colore'azi irr pottocaliu stralucitrlfn coloralia-V.ay :ti:gq,tg. t i endomembrand, iar celg__q4i elc mai mature malure prtzl!-ta jq nll]__!!Llp.ng ul-., crislitlttid dcclnrnr>dcns inconiuml de tl masl nroleici hlpala in arsinina si dc () manla lipidicl ;l,,,ruor1*rfi^nari,.llca. Aceaffi maffice confinc lilslhlazi acirla..altg + --i--"L:- =.:_,_: -+-:{, ar li: glucunruidaze. rihrnuclcazi hidnrla;rc 3_c4!c r-lc lip liz-rrzofl:al ounr --:;.*=:-,1 arilsulfalazr. Mieli-rperoxidaza sc gIsl1l! in cantitlli rnai rnici ca fir granulclc aanrqli.lc din ncutrolil. I)e ascmcnc.r=-99ltlilc pi prglihrinolizina^ implicalir in
t

"

determinal de
Memhrana eozinoli|ului esle organizatl dupa tipul genelt!_altuturor

le nicrobicne.

-lirt

kpU6n4+esntn- mi'.ltlteP,. _gs]'. tm n iuqitg-grdnulocilele

in lesutur conjunctiv iqi exerciti lirnclia fhgocitari. Granurocitul.

nurn[rul rnare al enzimckr le ugureazi aceasli activilate. JrU_liUEla --lix

teuc()clle care dau lupre cu microbii la locul de invazie al aceslora. varielatea

lii,;;ffiaG
;i

lrulrcliik'wrzilrolihlttri. (.clula cslc rrrr mitrof]g-J;Lqlttctr n:clusi_r *--!-.tgdrrza"ilalxtai se leclivi l^*rllrrrlc-iifri haete'ffi [ inclc conrfxrncnrc
pl
a

.;;i in ru.acfiile de hiJrersensibililatc


14 Ale.
l
:

locala prin acfiunea hislaminei. 'lruiesc l-i

teLo/I)mi

@lecn=a.olrcirr+tn jlqrlfu luictneina

frc

carc,

lc

l1

g<pif caza,-

irqgai*

cu lizozrurii firrn#nc lagoti*rz,omi.


q !

54g " "stE1.l_u:f"_ 11-I-e!g!yri lristamine figrc?re histumino-pexicil),.f\_qrmonii cttlti1lplgnti:i."od

zrucl g c u

i
j

///'q/r/ )

fiV7, \lontrcitul (ru q:c-g;'H iu-sanplc-pcnriur-iupnrnrgr \ I on r


'
r

--

I .t'ucocitclr agralr

ghrc

i t-r,:l

qJcj -8%,de
--E-<

. w-ff;l:lr**:1:r; @ ..
clcmenle a1k!-frinnlnI_qC[Cu1
t.carut, intt,lctc

' coiry,ftlcltrlerrculante nu ;i

,rumii,l

elemenlc all-re. (lresilerca numlrului de monocitc .ca volurninos elcmcnl iiguiil ttin
sf,nge (2(

|i

sc{dcrea lor irrsolcsc


mai

ai cch)r.mcrlulatc.

hrlilc s$eclui sau tfrIIe ffiFcn6li;1".1':s1c o ccluli--sli:ric:[ liincl csl


i - ?5'nricnrrrr
)

)razr)ltclescg;sc-!Lii]-sengeh:nc,tt&ricjn+rtpulrS*{t0;L_,1,%_.19 ry+i{}..' ih,1..*.#:,,\ 1

I
7

.lc

NumqlUtu_{E'L ci-innra. lllnrl -- -*ILj_:-:::__:-.: rrllrv !vy(r cuva rrror nrai r[rtu fr=*, rul,rt.1-utir*tqla ,"po,rrrt"L.,G /_ lalqla [rgFrn n()u_ n.,u_ nou. -.--:--.= \*t nilscutri li la copi i. Iir.e(,fox,(:.d,,:(,$i A CT t t sc4l-_!-tural].rlla;ae{i}elqr .i rriiii.D ii-tututtate
ffIlCr()nl.

al trazrrlilckir c1pi.r1r,rr". ,numfrrul krr rii alc s6nl,.clrri sau hrli gcne,raic""1, a_le organismului.

I
I

-t

, Structura. -Nuilcu'fiAuici cslc tiescgrnctttal pi apan: ade'sca rcnilirnn. (lromalina arc un aran-irinr"rlliir"tii'uiar",ascrrifutalor cu o lahlfi dt'L4!.
ihlTg1nGAgffp,zr.Sr,rs. hctcruin,'nafn:Lr$ti'z*il,r.l-t't,ncle iullun!,lcale-lr-rl 'e'irCiomatina. z.rrtreic ciarc, Se ohscrrd uncori ;t pttzcn{a uuui ttucler.rl. ('rtoplaYr-la cslc abundenli. bazrrtil[. se colorcaza itLLtlhu^VrL

tt!!$tu tr,i$,llttiltrl
qgg{lgryuldli'
.::'

?--

"ceru{ui ?n*inre

de

ju{Uu{" in:,t,:pll..qjg3d!!n9j-bh

rtrganile cclulare rclativ ahrtnclcnle. gmnttlc n^l_ry]l]lrylg,cilicrc. l<lcalrzalc cel

nraffi,*'l.',,l.,i",'i|.ni"sunlliztrztltnii1rlrmari../\laltlridC
dcscr"rri lirrma

structura. Nlrclcul aparc inc.mpret segncntar avdncr \ 'i-,-'*'-l^rl.-L^r-------utrcilh!/ll.-tecj4plgr lghare sau aH' tircrE SlIcnEafi

glt":. jlhrl9f1.

1x.'li:rotni, rclicul e-ndoplashratic rugflt

sunl cgal riuspfindirc. d6nil- n,creului un aspect he,tclogen. lisle greu

rcprezrn-li{, -.gr{rrcondni

fi-a

krplasmacsleJXv_o l i ld. con l i nc [rytrit]g]:ry,4 atle cel u a r,r* g licogen. apar colora ft- rrrelar-tLlmaljs
l

dclimitatc de . cnctllmcmhrana. in g*iirrr sc,hsgni cristarc fusilirrmc si -#'---l' ff=_-< C()nlln t,l-!l corltl ln nlalncC histmind he|mrinil hpnttrinrf suhstfutld.slah cuhtr\nt\ *ln,^ reuctiurl .r^ origiie ..;--::,^ -^^ai..; dc $)e ,rlalrurrind,

in albastflr-{zroleLiulbu, n"rnifird *niiti^ic-in--ceiurd" acoperind adgsea si nuclcul. (ira,ulclc nrucggrlj;aharidcf

microtubuli ;ii lnicrolilautculc numrtrasc. veziculc de pintrcilozl -l )Crc'nriinnri citocrizirrrulogicc yi ciltultirnicc' att idcnlilicat in ciloplasma t}ida:,c, peroxidazg-. ciLrgtlUt4nf.-9;.,:ltccindch-idrogenazr. liliI . lirslhtaza Oc_rda fi alcalin[. pr"olcazc, g,licogen,Jipiclc. -

.lltgi

en'ollal.

lU4_ffl'f,ihrltl._c.rrlindnrJ

; ffi"
a"*rc

lip
f

liz.6z-trnri

H4"mbrana hazrrtiluIui supmlhp ci gi r+i nd u--se+eceptxj-gm{ru:l

-*---

In numlr
g

Asemlnarea

haztrilelolcxnrdsl{rei@
Elrlata6ule

tr

.a in fesutd

]elrrl@n.iL]t]'i9.ttrtrtlcn1'*.:I8'e!*,"ultnrai
in

[E-ticc. l)ilrata de vialI in inlre 20 ;i 6() orc

le dcnumeascd "mustocitele sangerui" pi sa consitlcrc conjunctiv sc idcnlilica cu maslocilul.


Se consider{ ca

/,,-'ffirE-._1{Fn,,t;n}i*,@rrBunrdi"i
melahrl icc, dc s:onlinul enzi malic

insfi in iniianalii. .ln 1gt,lrrti, ,ry!.tlglS-.sc ltanrtr'tnrfi in macroiilge sau


pnrccsul lran-\ilfrifiliil-tilnivclLrl cciulehrr apar inodificflri rnorlirlttgicc.

;i

granular.

III
I

zilc 1lc
,r-*

.\$r1,

N,tacrolqgcle

FI

lr,1l"

:1y!1

i!

tc-rul

uriorkE

u-qea-r!,e*

auqximaliv 55

structu ra. Lirnlircitul cslc _g qd-ulicr:mpleta,-ddulc.l;I,jg

n'., r,.,r,

dcslhsuralI
:
I

ilte "l$qrruq,ry llgedratr,-u--ln si mai ufiil " **Ii[tl gianulocitc. Accplia, sunt reprez-c'1rafi pgigJg-6+au*prin-subslanle
p

de cc:lcialtc e'lemeiE--Ictiv.. Ilxis[..;L _pgnlnr1lglgtaxia


ec

lrrhi,re1l.

rar| dli*rysr_rUl" eljmir:dr_:*!!11_1@fLlff.^.


dr
pen

irrpacluluicu antrigcnul, r" 1o,nr.'ra,rr-tilrnra hlagtic-in imu !l\!:N]Jclrl estt -.-...nailTrfri din citoplasrnl' in intcriorul lui se gdscgle o
pe tii,riut rarguin-ia apaix nucleu se ryale

tm

clitrcrate de

ratricr,',matiS.inttrygilgml'-ca-o-p't'4q$*"d:]"1

".;

il:,:n
r

iinrtbiirelc'f
-u

t im

fb kin

e 1.

i\4onoci

lcle.

rcspccli

v,rn3ligg!C.-.!in lcsuturi. lirgtgqlzrl3n

!al5 g:$e _1um ar ,f-r, lyaeriil_e., yirusii, coraplexete unligihqtttii(rp, rutrplrri $dLe-arlgwll9e-il-tttule tntregi sau resturi
rel ul ure (erilrrrci tc).
(

gcneral parlicule de

lelulclc sinrctizenza_1j_g[ssletajduruUer_llelc substanp


ale

ilutli:*"- B4rru1 i-f -!U'l' ' a;arotlle. nespecilii':c. granule gi conlinc senirr cu cr:rul ascminatfr l:ste hu;otitd, tuhulare' nrici ,.ffiirc slabtpicz-entatc" @ri sc tu kvxmii-srrmt*anti@.q -1aa' 16@q;p[ i friltllf
t

$Xry11r-1,i
l

!!{tt{

I
I

r1-"

.*-,!'1

n:l-p"'i

n uc I ca

-j----_-<

ca:

hidrohw acide. protcuit nerytre\_prostaglantlfue, utmyriieiV


rumfie.mentufui si
clc

mai 1at

ule

properttinej, agenli reglutori oi cristerii-lifuoblastelor

('re$terea .errlinricnrhicrrc " cu


se

"tlll-a*

nqdiAp $1q!a"ti,,,f"r ,rrr, -d!qg-" k- dohtudrreJ&{e cdtre' orglqliul-_g_ggi lirnctii cresculc

I)intrc t:nzimc sc gitsrcsc: lila4j{c rip slxcial. cu care rJisrtlge capsula hacilului Koch)" ttrslSEz4,ad!-ti t":micnli prolc.rlilici irr carrlilatc rnica Nu att oxidazc;'i pclr.rxidazc *tt*-"t un slml slhlire

g[riJi,x{i+}ipidt.@

glicoprolcic. I)urala dc viaia in iringCii pcr;11'ri9 c1!e ditlrilh. siluar.l ?n{rc cAteva zilc

fg:riten6I[i,*,c$LnlWlllfuiTtjtSmiiiilb:----:--;---::-Macrolagele prl prezenta caracleristici in lirncfie ------\. de organuf in-care


_.

i unairlai
c
i

tttmlt'

limlircitclirt aiingl$-r'iirsladc

5,2!rni

Ac:esl lucnt sc

datorcpte

alla. Lslle rnsideratc_ ca celule lilE:Jc ripicc. fir{a de cclc exisrenre in ahe organr:. Wauaeliapfrl ntr se divid alunci cAnd sunl in inaclivitalc. Maryq{a*cJe*fwlm<atore ay rc>l inr{}lr{r1,.tu-iumrarca*qnirtva nratirrilorj+halatc. tiincJ krcalizate in slrcial la
ill

grosirnea seplului inlcralvcolar Ele_cgplin

o canlitatc

crcscuti de

Linrlircitui laec pafle din gmpul lcuco,;ilckrr agranurocilarc sau nltrnonuclcale. Sc gaselle in sdngc in llrolxr4ic tle )5 - -{.-s % dc clcnrenlc'alhc. o[cq;terca nunrirului dc limlbcirc - lirulbcitrmt lil-ii,rAneye-mai alcs in strri patnlogicc. inflamalii crrxrii:e. iar sc[tlerca - lim.fbcitopenre - in hrli ale s6ngc|.ri sau hrli gencrale. Limtbcitele consrituie o grpula{ie cclularl ()r'nogenr din punct clc vcdcrc rntlrlirlogic. dar ,.1e marc hclcnrgenitals lirnc[ionalI. Limlircilul eslc c) ccluli mica (6 - 9 microni) - tn proccnr redus sc girscsc in sAngelc prifcnc ;i limlbcite rnijkrcii ;i rnan t:u lixrna slbrica sau ovali pi cu''dimensiuni cu1.rr-inse intrc I() - l-1 niicri,li.

ds-milqgtqgde gmglianikr si trttk:utibr-liw.fil({,-Alle limfircite insd. sunl prcluate dclcapilan:loGnfriicc f prin circulalia linrfbtica ejplg-giqf$, t, j,*u.rl|tigguin' (lichrl incepe aptri rlinspre singe inspr"c lesuturi' atlti'l ca unite limfircite prt ''tircula ht n:circuia dc 2 - -t sau mai multt't[i.-Dl-i-ll vasclc sang.uinc l)c'trhieci linrlireltclc l] au viatra
cea mai lrt4lg-p3&

fesulurile

i ;ii recircgl irii [mli rcitcior. l,inrlircilcle il5m5cse.vasill sanguin nrirr /iarre,re7i,-trec tn {esulurilt' tJnele runt distntse in e-$i clestxg@lea' conjunctivC altele sunl eliminate, irrin tuirul digestiv i;i pl[mdn Iku'
rculari

drnlgglg1g{

S,g,1lci-tqts'

ulal

linrltx:ilclc'l'att tr vralI rtrai lunga. scu?ilar--ii d,rate de via{'ri--ca #.lll--::. li"rnc1i. :J'.*::*l::-r'-j D",',rr""u rlilbrn ca mlrinre,
t

i,r, l.r*i

*i@1a1

c. S-au ing111t
_cl

asi

iqari

dtri:e-ttg

criterii. in-lirnctie de dimensir,ni au firsl r:lasiticate in: --___ - iilnfbr:ite mk:i l(t - t) microni)' rrrrllrx'ii (l()-J2 miqnrnil. - linrlbcitt' '*-"*--- lin{iN,ite nrcu'i \14 - 1ti microni).
(

lel':Jesrcrin-arii6mor

J]ill

imftici

tul mic Dintn: ueleialtc doua


la lb]

lbmre, nu lirrmeaz.i impreuni cn

l;4ia,linftrci
l

aio ,J/ {

\
t'ig.3

l"

I l.'rotiu sangrrin Eritrocit

.,r.in

'-,li

4. llazofil 5. Ilozinolll 6. Neutrolll


7. Limlbcir

2. 3.

Plachere sanguine

Monocit

scanning. fg{g prezi4ln, la microscopul mi i;i rnici Limlircitul 'l'prezinti, _=--.*---T"Lri pc supralala cxletnr a nremhranci t clc antieqlicc . rr-llgnlvllr.cupullncIx , . 'rn.iirll.'lfirli"rtr au pc supralhla extemd receptori pentry pg$llnea lig-a lg G -tiifr gi lgM $ITiffi reffr r,rz,ere InTt, nraci Cu eri iroc i tel e d e oa i c. I,r mlbsihlsl$!u1_{! !Iu!919 trlt gl_!-q l: lqsirq blaslici numai de anumili alrg91-;---qi-{c=-q4g!t'-tYEtallg-mitogcne ncspcci{icc ca 'Jir"h*od."ri"ino V r. a A. lnleracfiunca dinlre" accste,sulslanic $i 'l' limlirCiteffl' csle un pft)ces specific. care delcnlli-n-d activitatea celulclor cc
.

o.riu.*c-i. tirrmeazu *_---""tui"'r ",r,,."*ffi noi celule clonale, [nele limlbcilc ]' vor acfiona prin secrelie de limfirkine.
aceslc

ilin

,r.inli ti.i!., .;::.''i1:r':''

altele vor devcni celule cu memorie. circulanle.

:'r,rry?,,,:

t-imtbglqlq lsurrli+np6rli{e-in mai mullejlb]ipuri tu19[!91a19,_ 'a. iirnlbcite 'l- rcglakrare: ajulaloare (hetpet).,silnt limlbc-ite 't' cu ale_limlitgilelor-in transJbnlarea hlastic[. ln marker,I.;_$tffiin ca stimulaloare __ sfrec ia l,g J itnfociteler-lt-dal Elali m fi rc i tel oslj---..* citrxoxicc. ucigaq
-.,:trii :::i!, li'i;
..j;,,rt'-::

-;-{ r. ,f;
'rii;i.
ii

(kitter)cu ,na.[eii 'l;i;irfug; celulele strdine dupd ce au lirst slimulalc_ <le 91Jry --.-_::-=-:aritigenii dc-p- suBra{h1a celulelor strdine. realryag! iq3ry!4!9a.- eeJulap" resptffiiruiii +i- irr irirate, rejeclia grefelt'rr, de
procesele autoimune;

:.j&! ij:r"':li . .i..r ::


: t

"

j-l.r

;rde*1

sau limus-independe'n19. Din aceasti c. limtircitele cilolitice non-ll ru calegcrrie l>ac pffiVel.ulele K V celulele NK

@ (.bpsoniz-zrc) c:t
'up*
rul

lglg=&Ju

supralafl ca limlbcitcle

ll.

"g1lg,i fI" nx-+rhfri+als-..de i


t

se d

iitryiecdlqiryl ilT{q_

fagL'itoza $ir q\q- lg,d"

relg,niii hil i de Espunsul mcdial ce|ular, esrg,ran44ggr imunit$teil cerurari. F,re delenminl+ ,espmgarllt_ ; $$$eipw progggsre.t gglglgn litici cu ac1iune fiTeIuleldercfci.
I

(hu$o-tlc;11rdgHtc1. l,i mf@Lc_

'" >-<..; - liruftritele /J - firrmate in maduvd gi organcle limliricle scculrlare r -

anrigeni*umyT]mun-;paf
a organismului impotriva <;eluleklr canceioase.

celulele NK au capacitalea si dislrugI unele celule finli, ai chror

'

"

u':,{*er:ldllrru.:-\terizeazi.Jdn cap4g{?lea

im firc i1a&r

-_=__ _

-kr-as--a-s!'i6ta t&Ja micrttscopul cu baleiaj. suprafhfa extemd'a celulei I] prezinti numeroase microvilozilifi, ce con[in un numdr mare de ptldlii sau receptori dc antigeni (160.000). tllc-le--liru-tbcite Il au p suprathl receplolide legare a lg suh lbrmajls-agrsg&na"u,g1l:xlrQlcj!0pgi.l,imfocitelc .r. av6nd- un diametru de arrroximaliv 6 - 7 lJ sunt mai mari ca limlbcitelq

FI l.nicrolli. l)rin imumrlluorescen[d /-_-\-----* (',1. (lgsupnrlirla


<-

-s-au

descopcril la limlbcitul

ll

rcccnl()n dc _-.,.1

ljc"

IJniiantico4ri, in sprcial lg 11, prin alaqarca la strpala[a hazrrlilcitx-;;i a rnastocilelor pnxluc. la contactul cu antigcnul, degranularca ;i clihcrarca dc

I-inrllrcitul l] are un rol imgrrlantinrcaktarea imunitdlii *norfileLa oryIT:lll. [.a contaclul cu antigcnii. linrlbcitele sintetizrarh Ig lanticorpii). Anligenii sunl reprezenlafi de odce tipr de stuclurl chimic[ care stimulcazA limfbcitul in a se translirrma in celuli capabild sr generezr dspunsul imun

tiltyrrt

t-!,_:Ia

Rdspunsul imun primar are loc la prirnul contacr al limfucitului

c:u

'i

enlme lizlzlmale care dau reaclii locale de lip analilacttc. Originea lirnl'ocitt{or ll.in viala intrautet'ind acestrea se lbnrlcazi in titat, sgttiryn Sj m1!duyy_!y*rgu!d,-iw-dupA na$tere in organele hemolim.fotrnaice secundare;i o parlc in hemomedulri. Lirnlbcitelc ll sunt angajaFi;i-flroiffriE-iiiiitmfltfrfiline cu un singur lip de antigen. Limlrrcitele l] Jrira.sesc m[duva hemalogenl sa limlbcile nrici. imuntlcompetenlc. ;i apoi

limlix'itclc se hlaslrzeani. se translbnnl in limlirhlasl 1rntru a sinletiza Ig. I-,imfbcitul crcqte ilr volum (10 microni). Nucleul palid cunlinc o cantilalc mare de eucromatinr 5i 2 - 4 nucleoli: cikrplasma rjevinc abundcnLr. baz.o abundcnkl. ha7.ohla. fili. IIhp{ )up{ activare, actr3!} lljmlir,.itel+-l+ iralbci lmirozerclEtaiqqi dau niqtere la ctt111_c9l{lte I}.' Din aceslca, unqle-ce--cillrrer{iazne pllsrueeite-+alule secreloare de anJicorpit" aliclc se rcintrorc-iu lirrura clc limlircit circ&lifiL,JeveniwWT-*---orpqcrie--\limularea lirnli..crtalor l j. delerminati de prczcnfa antigenilor. esle a.iulalri de limlbcilele 'l' hclpcr ca clc
acesl conlacl

anligertul.

*ily.rre fo -n"gnn"l{!i'

Slion imfartc*VfinA
tlige stiv).

si

.frt r m ifi

u n il e I i mfoide al e tu b u I u i

()rigin_t'a li4lirSttelg_f_,1-.-llpA plrdUgerea lor in tirnpul vielii fetale in primordiul tirnusului ia nivelul Jica@iqrgrea:A unde sc dilerenliazi dilbrit dupa modul cunt accrsla gryuleazi corlicala sau

;i

medulara lohului tinric. I)ifLren]icrca limocitelor in lobulul timir; se laoe anligcno-indeJrendenl. Acca.st[ clifcren{icrc esle stimulali dc suhstanfele elakrate tje celule,le slrtrmale ale timusttlui, de hormonii timici.

macrofhge (acqlia capteazi antigr:nul pe sirpralala lor lhcdndu-l mai imunogcn)"

lfueiUe lruirculante cr'rnrrer. c r:ul"gunl capabile de un ,t tii*-'-*spuns trrisrra nsul imun secundar). in canr trans{irrmarea hlasticii qi mai nrpicla. clucdncl ta crcplt-'rea "*r" -\lrGrGIIl]}
(cv nrcmodc). la un n.ru anticorpilor in sAngele circulant. Anlico4rii elakrrali sunl c,xtrcilali. ulii jintre acegtia se lixeazl p suprala[a limfocitelor. bkrc6nel locusul antigenic. iar allii sunt lrv-culi in plasma sanguinl crescdnd titml anlicorpilor circulanfi. Anlicorpii

Maturizarca definitiv[ a limiircitelor 'f se lace in zone tinrylgpudetile*lonu paracortit:uld a limfoganglionalar.-precum ;i in uncle are loc rectlnoa$terca iitgounele tinifaiW)
anligenekrr" iar

limlocitul'l' devine antigeno-dependenl.

exocilafi ac{ioneazi prin mai rnnhe mccanisme:

l.
uglatinarqg
I i ru
?

FeEune clirr.cf; *nn rra--antlgeRutui sfrrrifiE -ffAdfpgp*L

;nt ttdigligQxin

blticarea |ocu^su|ui anligenic) sau

n em h r u n el q!.*tigeftice

( hacteri i. v i rusu ri ) 2. prin activarea c*mplennenhrlui carc acli.neara p/'n opsonirure

opsoninclc fiind lirc:hrri de rccumragtere lagicd a macrofhgelor

- prin J.i;ri.

neutreliiure;

3. prirr stimttlartu sistetnului anafilactic la nivelul ma-skrciterior ;i gyanuloeilck'rr bazolile. pniducdnd degrunaliiea aceslt.rra i;i elihe'rarea de

histam in d. heqxr ri n d, serotut in d.

I
CAPI]'OI,TJI, VII

,@
tu,:s1[,{ti . -1:la

TFlsu't'rrRIr,r.t Muscur.ARr..

le1llu1ilc ,lulcularc_ sunl slrgcluri hirtg inertutc pi rust:uluriiute. iar elementelc tibrilarc sunl -inconjuralc de o atmoslbri ''-+."..*---_-..--7 -Coniuncliv5. prin- inlermediul ttlgln se realizcazi nu rr,ucoprliarlifiidici +i nunrai nurilia lor, dar ;i solidarizarea fibrelor in -c"g$"ru|gtqtg.g-hiului.
mqz.otie,rmo_

'liralc'_.

fesulurilc,jlu:lcyli5l*.1l$_ 1glgllA.cu originc

'9ffryllLffSfE:"
ri

C.ll,te in

*rriG"-ui,i[
i

uuffi,i]ffi

a re; ;i u i,.rr.ffi .lcn umi ria lor ic .fih rd m u si.i t u rdt.,pn ;i fll'dltlla{tt.'-(]4,iilul.( rit ;,,.g:::gnil* "'q''au'u'qt' \:----. {undc spccrrrcc sl,*crahzalc penlru rirnc[ia dc ct,,rraclic (miofihi,riteter +.a
za

r pr n tr-.

"r.:iriuitii'ir

g#l:(

@:"u",;#i}r -;m."
ic ra uni i ;i a tral

ffi

].I'TII, NIUSCUI,AR

STRIA't

SCI II.]I,E1'IC

'['esutul muscular schelckl lirrmcazi masa principald a mu$<:hikr

----*--tr,p1i"iorcri.*sr,,r

".re.

Jci ulc

r,tipi*.r"fr+J;;rr.r

-fesutul muscular wiluntari: accgtia rcprczintd 4094 din gculalea corgrral5. schelelal se, mai glse;tc, ia nivelul tubului digestiv din cavitatea hucald. Jitringe,lreimea suJrerirxd a esofugului gi la nivelul sJinclerului dtarn an$l. la nivcltrl apurutului respirutor" la mqchii laringelui, la nivelul apariltului

excilan{i extrerni pi intemi a devenit, caracteristicd firndamenlalI a lor organismelor grsibi litatea de mfusilry:*
de [esu1 nruscular:

transversale la nivelul rit

IILlflf --\ 13. I'esut muscular striat...cu doui varietari: *i_,ryr"Uqf.#@


{e-tut nntsatlay

A. l'esut

mrrstular n-etc.rl - caracterizal

striuliei

l.

..-1'!19futal

- caraclerii.;rti_Oiin

slrialia

urinur. la sfin{"terul extern ul uretrei. la nivelul mugchilor enrinseci ai glohului ocular, musculatura urechii ntedii. Jesulul rnuscular slrial schelelic estc alcltuil din fibre care in curuul evoluliei organismelor au lierdut aspcclul celular ;i s-au difbrenfial in lirnnafiuni ciloplasnratice dc aspect tr{usmodiul, iar mio{ibrilcle au chpllat o structur{ cornplexl, cu stria[ia transvcnali. Aspeclul striat apare evidenl la examenul microscopic" dc trnde pi denunrirea ace'slui |esu1 de psut muscular strial. Unitatca r'rl6llllllnclionald a lcsulului muscular slrial esle .fDra
musculhli striati.

,\i

- nodirl.

@o)i'ibra

musculari' striati
-vc'ntrali
supcr"o-extcrna
,

()ricarcrlin acesle

ffinA

prczinli caraclcre comune:

onunr"YJ*',(iunea
me'&nchim (muschii

iir,"l"tuii' Are i{gjlq in pgq@1yr si a-liiniidi (rniotom). exceplional qi in

- clernenlclFsrixc-ii*al;a; hafi (celure sair prasnxrdii) au o tbnnzi al ungi ta. de r1nffi-nu+rele!i.s-i dat dc fi(rye myylure; _ din urrl puncl ut vcdcrc morflrlogic. ilG-fib;;lc musculare lrultut dc structura lor mioffliiiiiente: i o frl iiiii en rc: --**.-<.,-.- din rrunt:l puncl de vedere' biochimic. au in slructura lor Pru!?-in9 contraclile $ reglaarure.. <

#'iiii&m

ci la unclc se itmUltgry ryl.l ly-djxlaa!:r. {,1yiz3n qle ryzu li noi divid numai nuctcil .tg"R sd uffneze diviziurrea citoplasmei. deci flra pl asm odiereai, Se fbnncora pTot*t,.t ii in, carc llyryrut*r:g-cjsll"pr poale atinge rrei. ('oncomitenl sc cilic tiradc .
I .

ai atxlomcnului l# l )in mioloui-'i@ffi'Elu1C -'miohlustisc alunqcsc sc nunrilc care nilruncl in tesulul corriuncliv l6nhr. si --;_:-i=-__ , e ;
:__:__:-*:_

din puniidevedere ti.rncfi.nar, t'atc au ca;mcitalea dc c,tetrurlie

dilbrcntiaz:i miofibrilde (localizate inilial prifcric, cenlral situf;ndu-se nuclcii) striat. cu o alkrnanlL.dc--rlisclri clafil si inlrrnecate. ce le conli:r[ caracteml striat

Illtc.i,1.y}o-lih1!911
sare0pilasn[i.

.1c' di.spun ccnlrar. nucrcii riind impiniii


de.gi

ra prirbria
esre o

F
{i
.t

6,
r

''i:*-

o celuli. Ih

il

-t!':."ltu"",t,,pt"-rrt"a*'ta-yn .i _ loc numai -,1@rr.r

Jrasmodiu. Aceastaaitl'rdifrqrc_ais .iir..nirl n.*,ri p.i n fi t Atunci cdttd sc sec[ioncazi tcmriniiiunca ncrvoasl (in sta<Jiul de miohlasl). miofibrilele nu se mai dilbrenliazi.

*Iil,o^a

in lunclic dc modalilalca dc lcnninanc a microluhulikrr sislcrrrului "[.". rtlie ulul sarcoplasrnic sc irnnarlc in: G.+ - reticul sarcoplasmic jonclional. in care cistq4glq lem'fnale sunl ici (aparfindnd sistemului "'1"') prinlr-o pnltcine cu nll de senz-(lr elcctric;
printre rqlo
Lizrrz..,,nlii runl prtrini. i

rol unf i le,ra u-mmiJicalq

cdliva crn. pdna la l-i 20 crn-izr grrrsimea esle dc l()-l (X)Jrrleroni.

IncluTiunilc sunt

rcpn'rcn i

h.t,1ry4!SjqgZl.'
repreze4$ircf-qtsapgpgtpp]9 i;i

I)imensiunile librei

cu_,& imedi

pa-*cuIin,-$19rg.g,u;4.
TL6'

(mai volumi?ioase la adulti). de .$ex fla

sunl mai groase, hrlmontrl


--tupeurolie). carne gi "lcma"

V f"i};t".qssaprtnpric o@
1"*: nrcmhrana {ihrei
I
-.

invetiUt;

- sA*#fr*{/ Igr. "sarc{)s', -

!, -

,,t

slgttNt*Wi
ra esre

lwgala, cu slria[ie longitudinali gi lransvcsall

al a rTn svenia

darl 9e

l1glgrl)geljglx9
cxtcmi

libri clor:
I

l-ipidele se prezinli sub formi de picdluri dispuse in special in jurul mitocondriilot la nivelul clrora are loc bcu oxidarea acizilor gra;i. lncluziuni l" rjej1g[ggilgll rW (o crornoproteine gbbutfasA- caE1)nfine un grup proslelic "hemul" pi un lanf polipeplidic), p@W. Bnzimele sunl rt:prczcnlalrl in srccial de oxidazc: cil,'e+'om<rxidaze. loslhtazi si A'ilLaz-6. Sc mai_gqs5lg!Lg9_!!g_sl!_!Lt+mj_closcopul=eMnicsemaievidenfiazi, in sarcoplasma perifericd, prczCnp'+rnt-rr fcrrmaliuni fusiforme. oricntalc in

11 - in sarcoplasnra cca rnai

lrns
ovalari

se_g5sc.se-numer

aI
ne

:
l

-srriaa-.*-iia

;,ril,l"

,}'-\

77" {Uiotbn!9!-e_iconslituie dilbrcnfieri caraclerislice ncntru lihra

ut*S}aqitt_

rnuseularh striatl.

mal ates lntf tf: mio firrri l. {": ..*",*


.in

au ftirm5 ovoidald cu dimensiunea-dil)"-s-2 micnrni

e F{g:trmi i r1[4!E_.lj,/q_4i q mam. sitlpt asma d\. _-j_;:;----__

filtcglg1-..Slelgi otqr4"1 srcrinuclcar, j urul pliiil-nrorofri.ffi ni[iEIF locaiiz,iie in I ;i


ti

ca.

I.a" microscopul obignuit, in litre'le_tngale in sarcoplasm[, microtihilele nu sgpl rerrarrizare unifof*sirar gruelre L!-qgqulq_g*rgtgjl: pralel cu axul lihrei. Din acea.sti cauzA.. cAnd sunt privite in sccliune longitudinalS, apar ca rs. ('f,nd libr:a ester cxaminatl in secfiune
granuLelc care repre'zinli capq!gl9_{!llgJi!!!919r seclionate.

_.-,

lungul miolibrilelor) girrc se anastomozrazi


enqoglevBrs"- ca++-+orslau

" sf rys B ry'':'ryL:9'*ry'gUigiig:4le-l-uqle -+. -.,.."*t_---::-.-1\,:;--

lbQ4g h,in" 1@,rlrur.

t,rprtudrnaleJtn --.^49*E-g:*\:ll

ffip!.91 gry1lil3r,

fi realir-eaza,

refea longiludinala

-"1----

in rrc4iuni

dilatate ale acesrora numile cisterne

La locul

e@brminalq "MkL&
cislemele lerminale ut.
de calciu.La icesl niVel, ei sunl

rpli.utului

vecine se consliluie o ftirrnafiune

Miofihrilele se gflsesc in tot lungul ]1!,ry1i. lungimea miolibrilelor fiind p'gali_cg 3-=ry*:jq-q-Elgslrye dc=lLl- tt.7 micnrni: els.rrrnt strucluri heterogene, alcdtuite dinlr-o altemanta d@a acelagi -b'ate-miofibridle niv6l fn unei librc - .""u ii ciinfea fibiei musculare
aspectul striat
-

numiti

iiinffiffi -__L-*'

".

legali-de"o-1#

'chesffitii-"

F
MiofilamenaL5unt lbrmatc lic din miozjnl lmai grtnsc. nrai pulinc pi mai scuflc). lic ,tin-aiGnl-trnaiTuhllrt*rnai-mullc pi nrai lturgil. Miotilamcnlele de miozjrM-SEmd@r/rntente primare. pe cind celc dc I)iscul clar esle sk;hllul de

"rfre

actind suq[*numite S1L[!!.y

men{in la acelaqi nivel in repaus ca qi in limpul contracliei.

l*;6iia.Ae pidsffitema, @u
't2iscul,iniunc'ca[

felul,acesra

dir;;*

_:.. .Xy-OaO,tfqd-fuf ra, tu .t,,rd j*I!n!|. egaleprintr-g_.hg!4egWili-tni{h'iift Hcnsen) iffiiii,cui-Grzii Lr; gGr" o zrrni inrunc.calii.\,memhrunu,, M.i colomhila cu ircQa!,xilrnn--tirtlirtonglri"a. Iffi
nilofilamentelc de actinL ^----.)g.'".

t! :Sgy,fdsrz--* I)iscurile JlaiJ pi inlunccalc au o comprzi[ie aifedu in miolilamente de actin[;i miozini: - discul A confinc amhelc, fbluri de tllamente. cu excepfia ber-rzii I l. unde se gflsesc numai tllamente groi1"$e de miozjnd (la miiltrcul z-trnei Ii filamentele de miozini se solidarizeazi intre cle prin pun{i filamenl()ase carc
"n

constituie "membrana" M). C61e 6 filamenlc suhliri de actind inconioari liccarc

prartirurrrel-q
cap la cap.

,.-*' /.

d&r;;;,Alp u ffiup lai Krgu.;s 'o"M*as-&{O mioffiIil-3pare constituit?i dinlr<l inqiruirc de sarconrcrc turilc

Po4iunea dc mio tihri la cuprinsa intre dou6 ,'49_4(gqne Z- succesivc ',.t

{ilament gnrs de miozind. I-a nivelul benzji I'l nu sc glscsc. in rclaxare,. miolilamentele de actini. - discul I confine numai filamente suhliri. de actini' carL' nu sc

\,

continud ci se inser6 cu un capdl p: memhrana Z.


!

sarcomerul esrc conslinrit deci dinlr-o jumhtale cle disc clar. un clisc intunecal gi iar o jumdlate de disc clar suhiacenl. $illgtt$p",ru1 reprezinti unilalca rnorlirlirncfiorralh a mrotihnlci conlimrata qi clcctnr,-^.r.rr.u1.,i..

sl'ia 7, c()rcspunde zrrnei in care fihrele de aclind ale celor doi sarcomeri vecini sc anaslomttzraza inlre ele: un lllamenl dc aclini dc la sarcomer are legaturi prin ramilicalii line cu prtru lilamente de actina riin
sarcomerul vecin.
Fig.
1

3-1

fesul nruscular slriat


)

adina. Se-mg| gasgsc qi prolcine reetair;,ip;rzrpo,

La microsc.pul elect6*ier=s.a vdzr-.e,ffieeare- n:riofibrila-*esrs alca$U1e. in gosirnea ei. -. dintr: ---ry rinclul loi\ ----j:-.-__*. rnit>lilamcntele. s0nt alcatuilc_ _dil prrrlcirre conl libroase: --*--{ miozina Si "-Fig. 32 fesut muscrrlar

nricroscopic eleclronicE

l.
2.

BandaZ
Filamenle subliri F ilarnente grcase f)isc A. intrrnecat (anizohop) llanda tl

3. 4. 5.

fi. Linia M 7. Mitocondrii

strial
'l'O J'esut conjtmctiv

N - Nucleu M - Miol'ibrile I - Disc I clar (izorrop)

A-DiscAintunecat
(anizotrop)
S

- Sarcorner

I{ - Ilanda LI
Z - Banda Z

Miofilamentele dc actini reprezinti 2()9'o din proteinele fibrilare. au lungimea de 1,5 microni ;;i diamelrul de 5 - 6 nanomclri. I)in punct de vedere biochimic. molecttla de actini se giseEle srrh doul forme:

F
-

t25

,ttofiuil{ri dc udini

(J {gltil-rular:j). il,ionortrqlli globular prcrilrt;r


-

tut situst dc lr-'gItr"lru !&* eiir{j sc r,.a lix;r tr puntc tntnsv*mal.il plecetrii rjiru u:alitul lrrlar al rntrleculei de n:ir:;riri6 t{r*tliuae* .$,1{ weromi**nri)

SJl-meromiozinu, ftaclirure cc sc va situa la prilbda segmr:trlttiut

lineilr al molecuiei dc mionna.

ut*|tr* (1. i,rip trxttrimr"riz_apia actinei glohulare se lirmnct,ri ac:tina I" (actina lihrillrllstructurall rlin tloui lanluri poliJreplirlice cu
Tttilirw*ri
,,1a:

rlisrc:.citia in helix.

Aelina arc nrlul dc a inlcracliona cu miozina. rr:aliz$nd in tirlpul cr;irlracliei tontsilerul arto-miozinit (momenl imprrtlrnt in cuplarea eNcitalie_
conlruclic)

in afarii dc proleincr contmclile. nriillilanrcntui troF**tio#rcfr qi trosxninri - proteine reglaroan:. Molecula

r.ie ac1imfr

rnai cgnlinc

intrc cele doud lhacfiuni se realir*arA o "uriilula.lie" cs \a 1xn.rtitr.' lirmrarca unui ungJri intre S,ll mcr,rrniozinl r;i miozina 1." lxnirilAnd cupliuc.'i punlii tmnsverlale cu molccula de aclinl (i. (' 'fNuclt'iilsunl nuntenllj Sc cslimeazl ci la un cm pitrat rjc lilt$ t*- r +tl.Ulglgi. iri sunt situali suh sarcolen:d 5i doar 3 ')i, T_ll-cllam ar cxisla ].!- ocupd rpi alte przilii. Au lirqml oyo.idall. cu capctele rytlq{itc yi synl oricrrla{t itr axul lung al..-!!tt:i; lungimea nuclcului estc cuprinsi intrc [i - l(t nricroni. i;u'
diamelrul esle de
-1

diufusa

40 nanomelri i;i sc allA Sanful hclixului moleculci de actina |'. Prczcnla rnoir,culci dc trotrxrmiozini in aceastii prnlic hkrcheaz: situsurilc rJc lcgalurii alc as:1in*i (i cu

in

'Jc

trogwmiodnd

are lungimea de

lt_lfSq!.--ltlg.pnrpiu-zisfi (pl4rsr11al_9193a) psle cart: se glscqlr.' ;, struclur{ cu caractcre morlirlogice de membrani hazala. ,\ceasta. la rf,ndul r'i. conline o laml hazal,a
.lc'c.rlagcn

t l!"*;rcgl*l
-

- 4 micnrni I jsle slructurata clin lrci con'r;xrnen.ts:

pltnlilc lruns'",crsalc ak: n'urlccuic! rle mirlzini, in rcpaus. T'ratrnnina sr-' pr;zirrld sutr lixm[ de proleina glotrularii :rtuat.rr ia cxircmilafilc molecuici ric {nrprnliozind imbra*a lrei asJrccie:
$i

- tnttrxminu {'can: va intcracgiona cu ionii dc calciu, * trurytt'ninu 7'care va inleracliona cu tropxmiozina,

rrotrxtnitl* r'r:airi' lrir;eheazd inleracfiunea intre miozinr gi acli6ir. &IiolilarnelntEle d*., miorjni umlin 55 - ffi .}i, clin trlalul prolcinclor lihriiarc. hu lungimca d* (1.!{ - I micron gi grosimen tie li) -12 nan6mclri. Sunl krcaIizale numai ilr discurik: iltunecate. ceri! ce

'

lrslc care se gdsegle o lami lihrilard structurall din lil,iu *" conlinua lhra dclirnitarc precisl cu unJ,'ntiriutn "or" I)lasmalcma trirnite de pe vemanlul shu sarcoplasrnatic o scrris tjr invaginalii digililbrmc sub firtm[ de microlubuli" carc mcrg itt mrcop]artixr pcrperrdicular printre miolihrile, realizind o relea micnrluhulari care va lirrr;:n sistemul f (kansvc:rsal). Microluhuliiau rolul dc a ctxr,Juce prlcnlialul pn)paFal

de la nivelul pllcii molorii sprc cislemele lerminale alc sistemutui l.


(longiludinal)

ii

de ,,edcre hiochimic, molccula dc miozin[ estc. asimr:lrici r:,"rnlera isnir,tfiropie ;i hirelbingenfri eliseului inlunecal. Molccula de

I)in

r^rrr:'":!

:r'titlfivrr prczinli lii ,r irxtrcmitate o plrfiune gkrhtrlara (capul miozinci.;. []rin tmLirt cu p*r1xircfr. rli\ilecula de miodni se scindc*2f; in d.ur liagmenlc:

reticulului endoplasnric. Microtuhulii l]tt comunic[ cii sarcoplasma, comunicarea krr se lhcc numai in spafirrl crlrasarcrrlctnii Microtuhulii sislemului 'f, la krcul dc jttncliunc inlrc un disc iz.otmp cu riltul anizrrtrtrp realirrazil cu doui cisleme te,rminale adiaccnlc apa(inend sisleniullti -l'ri;ir,L'i. L, strucluri funclionale numile tiade ?Jescrisc de l)odcr & l)alade)" apar lirrmale dinlr-un luh lransversal flancal de o paflc pi dc alia de doir:i
cislemc lerminale.
Cl asili carea

al

weromi*xina

(ugoam)

s*gnunilrlrri liniar al sxilcr:ulci de miozinf,: ^ meromktd*w fl lgSeai.


liacgiuni;

ce !,a ocupa fk)4iunea cenilall a

fibrt'lor mu scu I a re stri ate sch el et ah' Dup raprrtul cantitaliv sarcoplasmi - miolihrilc, se ilcoscbcsc trei

I)rin tra1arc c* papaini, Il-meromiozina se li"agmenlcazi in

clouri

lipuri de librc musculane striaic in ctxrstilulia mu;chilt;r seheletici umani: I Jihrele rogrii: sc gilsesc in lo1i mqchii, au o conlraclie mai lenli.
sunl rezistente la olxrseald. au sarcoplasmE hogalfi miolihrilele sunl mai puline,

- S,Il-meromiozina, care se gise;;te in pr(iunea gkrbulara (.capul molcculei de rniozin5;i care vor firrma punfile transversale ale miolilamenlului de mi.zindl pun{i cc se v.r cupla cu situsul cle legiturd al actinei (i):

gi cu strialia transvenald mai slahl; au mioglobind ahundenli


mitocondrii.

;i

numeroasc.

F
.fihrele uthe: se girscsc in anumifi rnuryclri; sunt lirarre pu1i.c. sc ctrnlraclfr rnai rapitl, otxrsesc mai r"e1rde. au sarcoplasrnr pufind. mi6librilclc sunl numerrrase ;i cu slria[ii lransvcrsale hine cvidenfiate: sunl s[race ?n mioglobini ;i milrrcundrii.
3.

()lt(;ANIZAI{|iA J'lrstj'l'ULUI MUSCt.ll.AR s'l'RIA'l' s(rl ll'll,l'l'l'l(


Fibrclc ryyscularg slrialc 19 altrciqzi

in fascicule stiliilarizat prin argcntalinc ;i elaslicc cc constilttie {c,.sut conjuncliv lax, tngal in lihre
entlomisium
r

.fihre intermediare, prezi,ti caracrere mixle

lihrele albc.

;i inltruiesc.

ra

.m.

J
hre

Sc 61ic azi cit pr.ccsul contracliei librci musculare esrc dalrlrat n:ccani smului al unecarii (glislri i ) rnii'ffiffi 1 rcl?inJi irffi
s-a consrr,leral tnr{lal.

lro*rror.rzror,(x;rA coN.r.R^C'pru

\/

fel consl ituile. rea i z-ei rA tn .fa sc-icu I EflWr Irasciculul csle ;;i el inclus intr+u |csul conjunctiv lax bine vascularizal numil ';."L. [f asciculelc primare si: +nesc in !gsggy!e-.. secun dure' cclc i! ryeli!!.f ry .in 1-e-U) iffin.tn." sc asociazA in fhscicule ler[iare ;i a;a mai departc (in lbnctie de
I i

[e mu sculare.

ast

+'-1-'-+--

uperim(ifif

gmsimea mqchiului). l'oale lasciculcle -care*constiluie mugchiul sunl inve'lilc in ii'lrier-i sau epimisiylm;lconstiluil din 1e-sut-conju1lliv lcns lihnls F-ibre efixtice numeroasc asigl1{ relaxarca rnu;chiului dup conlraclie.

cd discurilc clarc (disc

I) se scurteazE pAnI Ia disparitie, hc'n4lg-11_(lensen)


In Inrtrulsul ncrvos. a.juns_la prr)ducc lrteprrtiiiizrrrffin tlerurlgflVr:gL -f.:c'steia. har*sOtuf,uIik

iar memhranelc Z

i 'bl

nivclr@rc_ plarnr+*lcma iicrp-.,,t,,i,i: sirlen,ului _iar prin nlas+dcmc


eliberafi

.1,

VASCUL,.\RI7,A'I'IA 'f'esutul mu$cular strial este -firurtE hine vusc:ulayie*. ln tesului conjuncliv interslitial sc gaseglc o hrgall rctca vascularf Arteriolelc lirrmcaza ramilicafii din carc se dcspriml rclcle capilare odcnlalc in axul lungr al fibrei' Venelc au o orientare inversii. in pcrimisium (inlcm ;i cxtem) sc g[scsc ;i rase
tN F.ltv

inale ale_sisremului

l-. Ionii dc cnlciu


Ju

r@ra illprc;*.' il

in

A'l'lA \l( rl ()ltl

1../
I

v
senzitive. ca pi dc fibr-1

sArqolllatma

"iacr aclinic. (,la urmare.

rnoaitcari
se

Activitilca muscttl4t{ cslc d

(i, carc se vor cupla cu punfile transvcrsale aie miozinei. fhcdnd prsihill alunecarea miofilarnenlelor de aclina prinrrc
deblocheaza zrrnele aclive ale actinei

miolilamenlele de miozina
deslacerea aceslei leg5lmi. se realiz,earA necesan[ in pnrcesul

de cllre

'fl)-ul

te in
rcesc enzimatice,conrplerxe ce a

sc relhce

L'nlmclc oxitlarrte .lin mitoc,iif,ri

seama sU hslanlc I or gl uci uc_l d dice, ic c.care card-c1 ctyrrligr i c Ia t.na suhstanlcl
i

riJ- ! r r\r(!rir

ll)r ('bruir: *6e*+iL,glfug

,,1.,

rrlc_,Jc_191let{it1[ ;r'"cilr,rior. axolcrna corcspuntlc crr


I

fiit++rc-vczictrl@.tL0r-r
nrcmirraryr

'n [''lrrp.rienla,iuscularrf (p.srr:,raprica). _1.'iht,{ nru.rculara_ t'Ug4-u+kItyllli r.u n:ultc acJf,ncituil ltcnninaliruriL: rrcnoasc pilnsrzf,ntl in atldncihirjle' sar?ffi
L
lllyicplr.ictrpic 1,pire ii

iri,l1t"!tlllca ' ti:''. .--

si: guicrytc cct-mai


nmi_

r"null-r:-fihffiusr:fl1{{rr-$ll:ltlic suhliri .tc ,ripct crlh,fr,,rai" tlihre{e lusa|yl -{- , *-. cirrr.' *u pierrluL miofii:rilcic sau uct:slca sunl ilr rtumar rnrc pi kirA r,lrialrr. alt s,trcoi"llasn* iiiglli *; llumcrtr;i nuciei. Ia exle1)r,' iFJl,
"l

J:l:lllg5trmusculun. Arc: lirnrra alungilA:;i cst,r hrnrlrirl lrr rr*iltr' alcirrril ,irrr ror,[* lffiiiil]*"v'*iiitii-r,u trndon*i "---->--. -tirlc
-..---j.-

Placl

motorie
nervoasd cn

t:jlrla:liiil

,,w
,E_, ,;"ffi;-

,. ,i

1. Iihrd

| I

ct;lcnte

Suh nlas). ',-f----*....-**

!;olu:

rniclini

li:-lliffi"xf
5.
mielinX Ilandtr iz.tNrt:rp6

'!iii:?:-

;i..

t*',

..;"

'

..

'

,ru_\.rdril scheleti li screretara |


| ,'rd

sensul-lia--iil+llisril sunl vilhikr I lelenu lglilfu sunltkihil iar sarcoplasma gstc I .-*-=-j=----c---_.---"1*

l6

ricr s* f:aseIir, t ci'rridcnrirre iiirn)asa yi lirrmaliunea ia a.';pcr:tul rle crlrpu:;-

cul lamclar alurrert.'Fihrir


$elc.ra^\6,

dulx ce a

pfr-

lffi I ile liind lirarle,nu_


mer+la;e-J,a_cantrltp=.

!rutls ilt o{)r}rti54;1vi. ---r -'.'-' -'

picrrle r----..-- I ,

| '

i ,iift

ti.;."

'''

'':afhs,

vriifn *l-lnlai

dC lcaca

wtru
ic'aitcdind ".r
ceiLsla :/()nA
\---:_l

E:
t

schwann) 6i.

rub

ii,nni tl-:a':::::'::lj**

lui

lt '1.

-ts

{tiiu*:ruopir: cic'r'')r}ica) "tot* 'nolori*

-sc clr-

frieazd
nlglioanJigau
p ul
i

colinestc-

dc iihre groase:. Iirrnrcazi spiral* [n plar;ul ecuakrrial al iirsrilui li'-ii iurui frlreinr fusllq, bulclnii ior lennindfrdu-se Ix sarrrolema tihrei Ahele, Iilrrc su!ffi re Jislnhuic itt hwdtfr la cilr thu;i cqsrcrrriuilr aiu fusului. ia cxtILnritalllc--[rsulur. f^- p()qluil.-'ii conGc--'tila., lilxr ic ncrv(,ah(J. r'nolorii -:----."-'-''.- *\-"--F-'-' -' .*ilir*A pllci motgrir.

n-+glaca-nrolttt!9-Irt

aa

\_+ '!!il( i-r(rr al rtrir.luvci st'linini pinirii nlartl numcle ic rl{, urtitutt, ,rrr;rut$ motorii ,tr,r*/, ryrart[ numcle INtiRv.l i L,r stifr zt"tr'i v,r
[':sIc,

,.

l,egitu ra nruqchiului

cr-a

tendunul.

in lcgiluni cu sr:nsihllitate.a".-{afir*rl
'i

lie rlc

intre comprnent*le mu;r:hiului 9i alc teuckri'luiul sr: rcahzcazii rclalii rnrrrraryitn{t" fie ,Je mntii4uirare. ru{iu{ihr-iler{c q;i sarcoplasrrra nu sc
}.

r;rinlinud cri :;truclurile lendinoasc { Iihi:elc irrn.lorlniui

\4iolihrilelc nu depdgesc sarccplasma de la capilul i'ihrei merscularc

s* prind ;-u o slrie /- lei"rninaki, nrai siiirlirc dcciil celelallsj. l'-ihrclc cclagene ;iic iascii-i:lulrii trendiuos rc l*siiri pc capalul iil'xei muscularc
crarc

in

L1

pi r;lincl u -st' pi ctnh ri u6rxi -r.lr: c tt saretlent;t lr* ;'dt - :i, Strru*lura utniunctivii e lxrriicnoniului il"rtcrn
l ur i

ic

rtil;iinuh

crr

endr;misiurn.

!I
'l'EsuTUL Mtrs(tut,AR cARt)IAC
esulul muscular cardiac rcprczinli o tirnni parliculad de lesut muscular slrial care sc dezvolfi din mczodcrm prin intermediul mez.enchimuiui la nive,lul insulelor Wolfl'gi l)ander. in sdptimAna a 3-a dc via{i intrauterirrl. "le (,'ordul cstc lbmat din fihn: muscularc mitxardice care alclluicsc
'f

un spafin clar la lluxul de clectroni. gros dc 20 nanomctri ' "-l11mina ruru" Amhcle laminc sunt tbrmate din glicoprotcinc r;i colagcn tip IV i", iiii-,1" glicocalix). Iama reliculatl este ltlrmal[ din lihrc de colagen. cafe sc continui l[ra clelimitarc cu {esulul conjunctiv situal intre miocardocile. Plasmalema mitrcardocitekrr prezintl invagindri tuhulare sare
s(j

extind lnmsversal

in

intcriorul sarcoplasriii:i, printre miofibrile.

realiz-flnd

"Iti,j3.I{g!:Lnun" cu lgg[_g jglllggl$ (mitrcardrrcite), in masa c5ruia sunl inglobale structuri lirrmalc din elemenlc rrruscularc de tip embriurar qi alcltuiesc "miocardul sperific", cu lunclia de a genera ;i a conduce impulsul clcclric (pace-makcr)

sistemul tubular transverual (sistemul 7) care va participa la tealizarea diaddor' plasmalema sisternului .I pr"r.inia-p supralhla sa mici invaginalii (caveolc) qi

se ramificl

in

|.Vfgggll 3g13 lirr6"nr- impretmfr cu o--comlx)nggrg c.ggpufulf3l13'ry*t* :9lir4ti l a l .in mi i . t Jnila lea sa qp1-q g[-c_e/z t i_ m u s c Ia r i "l,
i u,

J-

i!'mmsarc

rcprczinie un rip parricular dc lihra musculart slriali.

microlubulare mugchiul cardiac apare ca 0 retrr:a cu aspecl pseudosincitial, determinat tle dispzilia in acclaEi plan a fibrelor. Irihrele cardiace sunl bnizdate, la intervalc neregulalc, de discurile intercalare numite[ifrit-e Yallttifo,frye akru|ifliy ce se prczinla ca nii;le henzi groasc omogene, hipercrome 9i aniz-otrope qi reprezintl locul un{e doui libre musculare miocardice sunt unite cap la cap. Membrancle prezinla interdigitatii ;i au traiect neregulat in ng-rag.

'l' care tcagl sistemele

sens longitudinal, rcaliznd

o ampll relea de endomembrane futre ele. in prepratele ohiqnuite"

1$

llibrclc .muscularc'. cardiace apar ca nillc structuri cilintlricc cu tungimea dc -50 - 100 microni r;i diametrul de lt) - 14 nricroni la adulli pi 6-8 microni la copii. in hiJrrlrolia cardiacd, diametrul ajunge Ia 20 mi., croni r;i chiar mai mull. l."ihrele cardiace sunl situale in coloanc paralclc. stahilind intre ele mporluri de conliguilate pin intermediul extremitdlilor. care grt li ramificale. Iribrele gi rami{icatiile lor sunt orientate inlr<r singuni direcfie. Structura Iihrei muscnlarc ,.. '* .urJir"" csrc-iiemenit*r" o
schclctale. l.So..,il"*ui.slc lirrmala din I *.*--_....4 memf4gg. plasppJici, glicocafix 6i
.

in

ratrxlrt cu axul fibrei musculare, unui disc inte'rcalar

se descriu zone cu

disprzi{ie transvemall;i z-one,cu disgrzilic longiludinal[. l)o(iunca transven;ali sitqala in tlreplul


'

l*nnt

'1,

a discului iz-olrcrp prezinti dgui tlpuri de joncfiuni (oncfiune intermediar{);

dispuse una l6ngI alta:

rmnluirl- aderens

,-b..,macula aderens (desn, tlz,omii,l. Ire fhla intcmd. sub plasmalemd. la rces1 nivel se gdseqle un material eleclrono dens lirrmal dintr+ proleind (vinculind) de care se ancoreazi tilamentele de actinl. Rolul acestor joncfiuni cste de adezivitate interselulare.

"i,

titii

l)istrugerca acestera nu alxlleqte cuplarea cleclricd. in gl4iunca longitudinali

discului inlercalar se glsqte un singur tip de joncliune (tip nexus). Acesla reprezinll un corntrx)nenl sJreciltc qi constanl al discului intercalar. Nexusul este
format din cele dou[ plasmaleme adiacente, liecare avdnd dimcnsiunea de' 9-10 nanomctri. separate de un s;mfiu de 2 nanomctri. F'iccare plasmalema, inclusiv spaliul dintre cle. este strdhltut de ftrrma{iuni proteice' tuhulare numite

1"'

reieaua conj unctivo-reticulard. []lg,1ma;

Fig 3fi Tesul muscnlar cardiac lmiocard) 1. ('apilar


2.
-!.
.1.

fglrqr."
-g3se;te

aspcl lrilaminal, cu o grosime de 9 nanometri. in alara clreia se


un nraterial
elec_lrqpo_-- rlp_rls cu

I)isc scalarilbmr
Miot'ibrilc
Nucleu

o grosime de 3() niu,ometn

"lqn-yi1tu

*lq.ltg-t

scparatl dc plarrnalcmd prinlr-

con*oni. l]n conext>n esle fomral ditr 6 subunitSli proteice care strapung bistratul lipi{ic ntembranos, ajungdnd cu 0,5-l nanomelru in citoplasmi' Iriecare conexon circumscrie o grrliune centralh goala (canalul conexonului ) prin care trec selectiv nucleolide, aminoacizi. oligozaharide. mesagcri

t'
irrtcrcclulari. Ncxusul rcprcnnlii ;ona de minimri reiistenlrt m$ahtilitd 5i eledricd. Ia accsl nivcl, conducerea Jxllenlialului pn>pagat se thcc cu o vilerI
de itprlximativ 2.(X)(l dc ori nrai marc dccf;l in reslul sarcokxlrcri. Ilistrugcrea accstuie 1cu solr:lii hiperlonc) ah.lc$te cuplarca electrica. .'' -liX aici s-a eliilen{ial. prin nrelrxle dc hlsklcnzinrokrgic, o aclivilatc
.,
(

)chiurile re{e:lei miocanlicc sunt ocupate de lesul conjuncliv lax. capilarc

sanguine

;i

lirnlalice..

cnzimatici muh mai inlensi (A'l'P) de,c61 in rcslul sarcolcnrci. stnils scalarilbnnc lie pun binc in cvidcnl* cu hetnutaxilinrt sau prirr
impregnare urgentic:d.
cuprind inlre ek:

.ftricrt Ille sunl situate la dislanle variahile uua tlc alm ;i

- 2 nuclci.

'l'eritoriul cuprins intrr douii iliscuri intere:trarE corcspundc la 9 celuli miocaydici.

Vascutarizalia miocardulni esle de tip lerminal in mirx,ard sc gisesc lbafie multc capilare (3500 capilare / mnr2;r o sccfiune transvcrsalit a miocardului in timp ce la nruqchiul sehelctic se gdsesc 2(XX) capilare I mm2) tn rniocanl cxisla i;i o lxrgald relea de capilare- limlhtice cc lirrmeazi plexul suhepicardic. ()ricc iniml normald are. in principiu. acela;i numlr de libre rnuscularc a5cizale in straturi paralele. I)eqi venlricuiul drcpl are doar jumlkte din greulatea vcnlricrrlului stdng, el prsedi acelagi numlr de tibre care, sunl insl mai subtriri decf;t librele ctin ventriculul steng pi sunl aranjate in mai
putine slraluri.

f|l*gltll-deslc
lol|lg_gralulq.

(_)nt()g!'nE--e,rzin,rIi|a. nrai ehuntle.nta prirrrlclcar yi

de1..tli11!]ligl,:I,. -inglqzi1nj, organilc: sarcosonri a;t:za1i

irr

piragun prinlre miolibrilc ffi;rlnil(rnlltrcondriile ) ocupii .15,1i, r.,lirr r.olumul {rehrlei; ci au lungi*"n iJ uJfiil.,,n;. ocupfincl ilpririil&.. lrci strru:omcru.

in timpul den'ohiirii inimii din perioada grstnalalS pdnl la adull. numfirul de fibre musculare rdmdne neschimbat" iar dimcnsiunilc ficcdrui sarcomer nu deffiesc 2 micnrni. (lre$lerea in lunginte a librei muscularc se reahzearA cu crt:ftcrcil num[rului de sarcomere. in inima de copil existri un
capilar lrcntru liecarc litrr:1. ('um num[rul de tihre rdm6ne neschimbal, re;zulti o s;xrrirc a numlrului de capiiarc in pre.lele ventricular in limpul cregtcrii.
I )c;i numirul dc capilare crcqile paralel cu sgrrirea num[rului de posrhili6tile lihrc. de irigare sJxrnnd prtrpr(ional cu suprala[a irigali, cslt: neccsar{ o iriga{ie in ragrrt cu volumul miocarduiui. (-'uplare'a excitafie - trmtracfie Potengiulul de ucsiune produce deyilariareu sarcolemei. in urma cireia, ionii de, tla2' din spaliul extracelular trec pnn canale specilice flenlru C'a2'in mioplasm5. Accsl proces nu neccsill consum de encrgie, in spaliul cxlrucelular {iind 10.(X)0 ori rnai muh (la2* (1(lr M) dec6l inlracclular (10-i lv{), inlrarca thcdrrdu-sc iu scnsul gradicntului electrochimic. ( alciul pirlruns in nrirlrla.snrl are nriul dc a producc diherareu unei cuntitri1i de Cd" muit mai nrari tiin raticulul endoplusmic undc acesl ion se alli s1ircal gi lcgal de ulsechestrirlri (proteina cu nrare allnitate pentru ioni de calciu). (;alcirl eiirrral se va lega ,,le troponiuri, permilind interacliune$ mioiind-art'rrri, reslrctiv umtratNiu. Relsxureu lihrei miocardice sc produce dupa incetarea curentului tle intrare a culciului si uflwxul C'rl- din rcliculul sarcoplasmic. Sciiderca conccnlr-afici (la2' ciltlsolic prrrducc dertusurea ionului de W troymind, punfil trutsva'sale se desferc Si.fihru se relaxeuai.

conlaclc slrfinsc cu ri:liculul Nu=!::ry"!*11rlit:.lljgtg9,z,il",::!ItL gt!o: e,xplic_e11 pirt prewnta ?n c:antilute ntitd a ffeiltir,-rtrslirnlui implicar in p;ului gi ct lSlhcerea A"l .unttitarc neglijahild a eryAmdqr glicolirci muenthe, in miocardocitc. ,4l.lr-ul

I)rezinld creslc milocondriale multiplr cndtrplasmic

;;i

ohtrinfrndu-se prin fosforilure oxidfitivd" rlc aceea ele sunl cxtrenr tk: sensihile

la higrxic. Aparalul Golgi este pulin cle;ruoltal pi esle a;r:zal ?n vecinrtrrea


nuclcului. Reticulul enclopla.smic csls constiil.lit din tuhuli cu rliamclrul ,-!e 2{)o A ce litrmeazi o retrea in lungul liecarei irriotlhrile constiluinchl-se in ti:m-ratiuni numile diude. al r;rrirr rol csle dc a conducc irnpulsul n(rrvos lrc'rifcnc spre cislernelc lerminale ale r,.:ticulului endoplasrnic carc ?nnugazincaai ioni cle calciu. realizdnrt crNrrdtNrarea aclivii*tii fulunrr tnictihrile[rr. (iranulclc ile

N1!og*

;i {isprsate in spa{iilc, inlcrlihrilare, dispusc tn ;iruri prinlrc rniolibrile. Au lomia sfLroiclalr, cu diarrrclnri <ie 3t)-4o nanomctri. (iranulclc tipidk:e sunl rnai liecventc in aprtipicrca nrir,rconttriik)r. c:ro rcprezinra ,crliul"r.Lrauxitlarih,r asizilur i,ra>i- al siclului Kreiis. Iriln'clc l'trusculilrc au aprr.lximaliv acer.epi lungin'u: in acelapi eorri. Variazi insi diametrul. t-"clt din lcntricul liintl rnai gft)as!* dci:fil cclc rlin arrii. I)iamelnrl creyle de la naSrerc p6na la i() clc ani gi scildc dupfr 6() dc ani.

sunt prezcnle atdt suh lirrml ,.le grfrmc,:zi cfrl

E
cuplirii cxcitaliei cu conlrac[ia in mitrcardocil arc la baz[r mii;clrile ciclicc ale ionikrr clc calciu, carc sc clbclueaz.i prin intermcdiul
I)rocesul

(]elulclePshhilescjtlnc}iuninumaiintreele,sauintreeleqi
cclulclc'l-.
Cglq [gtg
1..,4-u

mccanismelor beta-adrenergice care au ca finla miricarile inlracelularc alc lar' hi procesele de ftrsforilare proleicl. In concluzie. nrodilicarea cincticii (ia2' lirr lrei diferite compartimente intracelularc ;i intre celulc qi spafiul cxtracclular) in
(

intre celulele

p r;i cciulele ffiirj;f

lrlryJl,.lq1l ;i

cu organiz-are celuBri intermediara 'I' gstc lipsita de Sarct,lema celulelor

,/

sistemul ?'sarcolcrnal. (lelulclc

au rulul d.e u corttluce-

illulsul

cu origfueu

miocardocit reprcrinti calea

linali prin care taclorii de reglare'


rc prezcnta gi pn rt
:

inllucnlcaza
sau

ht

cdutlele

I, yi de a opri accesul impu!:yfly :rtyp,,S

premature' F'le

contracli bilitatea acestuia. Aceqiti firckrri sunt

stabilesclegiluracucelulclel)riicunritlcardocilelelucrbtoare,
granulc dc 1iufr'nrnrl. prczintl in iurul slu numeroasc -l() micnrni. t!tt"lglt.'( sun! implnse !' f"Itg'ric. (.clulcic HifpXg! ('iloplasma aparc clar5, iar librcle purkinie sunt lrpsile Si elc de sistemul 'l' sarcolemal' I,c ctxrfin at61 canale
pentru calciu cAl
I

gradienful de conccntrafie prin canalc tlpcmntt.' clectric schimbltorul


Nan / Oa2* sarcolemal:

[,:'cl[I}lcPrrrkiri.lqaulurtgimeade45-5()microni.tliamclruIde25-

canale operante de receplori;

- pompa sarcolemall de extensie a Ca?" (A'l'|'}-azfi pcn1ru Oa:'); - pompa pe-utru (la2* din mcrnhrana reticulului sarcrlplasmic: - proteine intracelulare ca" troptmina Si ljltrastruclura fihrelor alrialc eslc sirnilara cu a celor ventriculare, au

;i

canale pcnlru sodiu'

culmodulinu.

cikrplasma acesltlra, dispusc prcdominanl printtclear granule secretorii specifice. Aceslea au lirrml sllricI. diamelrul de aprcximaliv 500 nanome,lri qi un confinul omogen. dar cu densitalc cr: variaz-d de la o granula la
alta. Aceste gnmule confin o prlipeplida cu acliune natriuretici fi13fi1: pulcmicl

in plus, in

AtAlnodululsintlalrialcf,tqicelalrioventricularaparstructuratedin qi la grrifbria nodului cclule P rlispuse intr{ relea centrald, printrc acestea unde sunl celulele 'l'. Nodulut sino-atrial reprezinti singurul loc
gasin<lu-se

prczenfi recerytorii betu 2.

lliss. Celulele Purkinic lbrmcazi corput priry-cipal al fascicolului


trasciculul

(INA)

natriuretic produce diutezd, futliure;ii, rtotrittrezd Si st:drlerea tensiunii arlerioie. Molecula aclivd a IrNA prodtrce vasoctlnstriclia arteriolei clbrcnte a gklmemlului rcnal, crc;terea liltratului glomerular ;;i diureza. IrNA produce vasodilatalia sislemicl, din,inudnd secrelia gi nivclul
Acesl .fuctor plasmatic al reninci qi aldoslcronului.

ramurile sule si ,ornrli"ofilr rriirriu sunt situate subenilocardic. intre alriu iii tiiss este,Jispus in sepul inten'entriculur;i esle singura legiturd conjuncliv cu rcrl de venlricul. Ia perifi;ria lui se glser;le o lamd lind de fesut
capsuli.

in masa ,llelulefg "p9$id9 (celulele cxcilo-conduckrare) sunl dispuse mitrcardului conlractil sub lormi de aqlgmcrari distincle. conslituind: nodulul
tiy!:g!,nod_ulyl.atriuuentrjcy!9.
fasgjy:!y.l_!_{"r,11

ti reteayll .t!1!inje

Celulele sislemului excito-conductor sunt dc lrei tipuri: J , 1k-iehilele P'au lirm[ ovalar6. ciloplasma cu aspcct clar. nutle'ul situal central. organillle sunt slah dezvohalc" iar sarc_trlema t_s]1- ljfsitd de s!;1gytt11t T; curentul de inlrarc a ionilor dc Oa?* prin canale pentru (la2* cste

Irgaluradintrenodululsinoatrial;icelatrioventricularsercalizrazi celulclor l'urkinie rii pl|n tracturile internodale.lirmralc din cclule cu asJrcctul atrioventricular' ele fiind care conduc impulsul de la nodulul sinoalrial la cel inclusc in sislemul cxcilo-ctlnductor ntlrmal al inimii' intrc fibrele musculare cardiace se glselte . matrice exlracelulara capilarele de s6nge, fibre hogat5 in proteoglicani, in care sunl hrglobate pc l6ngd crilrgge't celulc coniunctive, in spcial fihnrblaste, new| h'ibrd'e (9
de colagen. inctmjoard. miocardocitele sunt dispuse inlascicute care realircara o reteu carc

singurul rhspun:zalor cle grlcnlialul dc acliune al aceslora. ltrnul dc ('ar' esle singurul ion rcsgrnsahil tlc activilalca nonnal A tlc pute - muker rlin no,.lulul sinusal qi atriovcntricular in structura c[rora intrl fibrclc l'.

miocardocitelc de qi le izrrleaza in grupuri, inieirx,neci6nJ celulele intre'cle sau asigur6, in sistold, capilare. Aceasti dispzilie particularl a fihrclor de colagen s-au mai men(inereu deschisd a lumenului cltrjlurdor. in spaliul.extracclular

plzente in cvitlcnlial Si fthre et-astice h-ihrele niworz"se sunt nemieliniaile, pi atrioventricular' canlitale mare in special in regiunile nodulikrr sinoatrial de tip ganglionar I:xisla ;i receptt-rri scnzoriali (baroreceptori). celule nervoase

il

H
pi crrrrrrirlin nmi alcs suh upicartlic. r'enuinuliunile nenouse surl dc
ri1.r

lixisla

;i

fihre musculare nelcilc care au cdplat o iirmrfi

stduti

sau

dc lip c.linergic predornindnd in pxliurca prstcri.arr a


alrioventricular. in mitxartl. lerminaliunilc ncrvollse ,50 nanometri de lilrrele musculare lucriitoare.
se gdscsc la

uilinery1ic si udrenergic, glsirtdu-sc mai alcs la nivelul nodulului sirrusal. cclc

rumilicutil.cunl

sr: pol ii'rtf;lni in perelif ltrlot'vQse stmgvine.

noclulul,i

tlislanfa de 2p -

inlocuirca {esulului miocarcric pienrul (pin necroure) sc lhcc prin prolitbrarca cclulckrr con-iunclive cu pnducerea ,Je lesal coqiunoiv cicutriceal: rnitrcardrrcilele adulle nu ua cupacitutea tle u se divide. '[F]SI.TTUL MUSCUt.AR NI,..rHt )

l-llfrgrn:ca fihrei rnurcularc netede eslc variahila: de la 20 microni, t,:i frcretir ua*q{,,r nrir:i. pfn[ l, ui,,S m111 (in-gtqruig&ytd), iar gnrsimea sa cste /uulrnnsi inry(' 5 - 7 nricrrni in zona nriilocic a fihrci. { lti,,"irui.i.a oricc cclula" c:onlinc:

'

l/ .--.*"J

- t:iloyilasm ri (sarcoplasrna
* nut'ieu.

),

,
.'

- mentbrutna celulard (sarctdetna).

Plelmratclc nclixalc, proastrrte. aparc omogcni. iar pc prcparateti' iiiatci sc prczinla atirto{il[ lin granulard perinuclear pi lin

Sggupfrlma,

lx

l'esurul muscular neted grrarticipi ra structural irarea organdtr interne, ditt care cauz:I estc considcral lesut masculur piscerul.ljstc alc[luit din
elemenle celulare uninuc:lealc.

litxilara

il

rcst.

[n citrplasrnl s-au nrai iclcnlitical: un krgal reticul mdaplusmic lsirrctrplasmic) neted, silual in jurui nuclettlui. Inilocondii (llglC-o;oyil care

n'ruscurar nercd ili are originea in mewnchim. Acesta. ta r{ndul s6u. iriiarc uriginca din pnr(iunea infero-futerud a somitelor. I)in aceastd z.nni a somilclor sc difbrenfiazi celule cu lx)tenlt; evolulive lirarle dill:ritc. unelc dinlrc ele gcncrdnd fesutul muscular nctcd.
I

listogenui. fesutur

octrlrd un vtrlum dc

-5-()r)4,.

ltrcalizali

cloi

prli ai nucieului. apurut reticular Golgi redus, ergus@.1tasmd, ribuomi


st

Uill."

mio;filamente. Si cu predileclie la cei

liberi

F'ac cxcc'plic de la aceasri .rigine. muschii ere$ori ai Jirutui de pfir mugckii irisului carc sunt de origine ectodermicir. $ llupa dilbrc,{icre, cclulclc musculare ncrccrc. numite mi,ciie. sc ;i inrnultrcsc prin diviziune yi sc consliluie in pfrturi mustulare. cum le intlilnirrr in slruclura organclor.

I)ilbrcnlicrca nu inccreazi, ea p<lale ctrnlinua ;;i ttuph na$lcre pe in anuqrirc srari funclionale. cum se i,lAmpli cu |esutul muscular al uterului (miometrufi carc in gpavicliralc ricvine mai
scarna fesutului conjuncliv.

liztrutml (lu a-iukrrul lchnicilor dc hislochimie ;i hisklcnzimokrgie s-au pus itt evidcnfa in ciloplasmi: glicogr,,n conccntral in mttd deosehil la cci tloi ptli ai nuclcului" pu{inc lipide, o canlilatc lbarte rcdusa de pigrncnt spcilic lihrei musculare: mioglohina (un trnrnropcptitl - csle cel carc de lapl dI cuioare ro;ie cilotrrlasmei). Se mai evidcnliazi; lipttfuscfua (pigmcnt idcnlificat in fibrcle musculare imhltr{nite sau epuizate) ;i o activitalc cnzimaticl deoscbil[. in spccial cnzirnc drn ciclul Krehs (oxidaze, cilosmmtrxidaze). {irs{atazc, A'l'P-azi gi A'l'tr-ul cu nrl ?n prtrcesul de contrac[ic. Mai trehuic arninli{i ionii de prtariu.
sotliu rii calcitt.

veiluminos" nu numai prin hipertroJie

ci ;i prin

difbrenyiere de

noi

fihrc

La micnrscopul clectronic. sc mai eviden{iaz,I in sarcoplasml ni;le lirmlaliuni specifice miocilului, co4ri dcn,si la {luxul de elcclnrni. cu aspccl {usilbmr. oricnlali in lungul tihrei ;;i mai tiecvenfi in ecloplasrnd. Se numesc
cg1p,!

ttgn;Si;i reprezint6 z-one de ataqament a Ulor..mip{ll3ryenle. Acc;tia sunt rlistribuili neordonal printre miofilamente. Au lungirnea de trmnd la un micron qi
diametrul de 30 - 200 nanometri.

muscularr netedr datoritr aspectului sdu alungil lusilbnrl cu extremitdlile


subliate gi pr4iunea cenlrald mai ingroSatd.

ljltraslruclural, apar formafi dintr<l aglomerare de lilamente suhliri de actin6, dispuse intr-6 matrice amorlh, osmiofill. I.a rezolulii mari s-att observal leglturi transveniale intre filamentele de actinl. I)in punct de vedere al

,ed

ll

conrlx)zilici chinricc, leiounnii (coryrii dcngi) conlirt utJh*aind si Jilumini protcine dc legare alc actinei. s-au mai pus in evidenla.filamante intermediare cu tr g;trsimc de lfl nanomelri cu rol tlc citoschelet Accste lilamente intermediare sunl rJispuse inlre leiozrlmi rii ariile, dense membnmare, lrm a

p{trunde

in inlcriorul acesrord. l}irrchimic, sunt alcituite din pn)reinc

cir:

desmina, in nTugchiul neled visccral si vimentinc, in mupchiul ucte4 vascular. Oorpii dengi reprezinli furmaiiuni tle ancorare a filamenlelor de aclina cu ariilc

(apnrximativ l -50lXX) pentru fiecare mimit) permite mdrireu suprufe(ei opf*i*utiv 70%. miocitului "u A*"56/ reprezinta z-onc de material electnrnoptic ata$al pe 1 4i#a ,er*antulffim of ptriilut"rnei. Ariile dense au dimensiuni cuprinse intre 0,10,4 microni qi sunt interpuse printre grupurile de caveole. Ille au rd de ansare
pentru mialitamentde dc actinfi,ancoranduJe de membrana plasmatich. Joncfiunile intercelulare sunt reprezenlate de joncliuni comunicante, jonc{iuni inlennediare

dense ale membranei celulare. MiaJilwnentde sunl li-rmrale

din

proteine

contmclile: actinrt. miozind, trotrnmiozind, calmodulind Ei caltlesmoniCaldesmona este o proleinl reglaloare care comhind proprieldlile treponinei i r;i 'l', iar nrlul trop.rninei c esle prelual tle calmrxlulind. Miofilarnentelc clc actini sunt subliri (50-80 A,) pi mai lungi, ataqdnclu-se cle corpi rJenpi. Miofilamentele de miozinri sunr mai grtrasc (25()-350 A1 gi nu sc ata;eazi de corpii dcnqi. lntrc miofilamentele de aclinE ;i ccle dc miozinr estc un ralxrrt de I / 2 in lhvoarea celor de aclind. Ille sunt paralcle, ccle rle aclind incoqioari p, cele de miozjnr d6nd, in secliune rransvcruali, aslxctul ,Je rowtd. Mglecula rjc
miozina arc aceca;i structurd ca a librei scheletale. dar activitalca A'l'l>.azri cste nrai mic[, deci gi viteza tJc hidrolizn a A't?-azsi eslc mai nricl. Irilamcnlele suhliri de aclini ctxrlin. p lAnga ucrinu urfu. ac:tittu

gi prciec}ii digititbrme. Joncliunile

comunicanle (nexus) ocup lolo din supralhla miocitului qi au nrl in cuplarea eleclrich pi metatnlicd. Illc sunt locuri de miniml redstenfi electricS. Eler asigurd de asemenea trecerea de la o ce1ul6 la alta a unor ioni qi molecule mici

(aminoacid, mgnozaharide, $.a.). Jonctiunile intetmediure qi proiecliile ttigitilbrme au rol luncliunal mecanic de a asigura solidariz,area intercelular{. in iuml lihrelor" in albra sarcolemei (care nu este conlinu5) ftlrmati din fibre rcticulinice. pulAndu-se g[si ala;ate la exterior qi libre de colagen, se glsepte ;i un delical dispzitiv lirrmat din fibre elastice ce permite relaxarea
Iibrei

frrI cheltuiald

de energic.

Exisl,enfa

in jurul miocitelor a

gama. carc dili:ri de prima prin lrc.i amin<mcizi. Actina a$it se gascr;tc in mugchiul netetl vuscular,iar ac:tina gamain muqchiul intestinul.

si

fibrelor reticulinice ;i elastice, cdt qi a rarelor libre colagene a ridical problema fibrilogenezei de

m@,Eslc,.unic, qy4tpr sau.alupgit, cu unul sau doi nucleoli, aDez:l ce0lral i! al]ll Lq-ng al-ce-lulei. IJneori are aspect rhsucit (spiralat) ohsenar
lbnni Ia librcle musc:ulare in conlraclie oin mcrtia arteieltx. flM-emhrql ifi brelor mu scul are n etede esle consrit u iti: - dinf-o plasmaleml trilarniyli, ligrproleic[, groasi,Jc l(X)_15(] A, despa(ild printr-un spafiu gus de 50 A.
suh aoeasli

cltre miocile, dat liind

absenla

Iocald a fibrmitelor.

Aparatul contractil al miocitului. Sarcoplasma miocitului nu confine miofibrilc. Nu qistd henzi Z si M, deci nu

*u;lg!g|m!y M""*ii-ul

conlracfiei fihrei

- o dublura exlenrd a plasnmiemc.i, une.ri inconsranld, numil[ sarcolem[, gnus[ , de I -50-200 A gi srructurala ttin tihre reticulinicc.
$qfcflSg( yiog!!1lyi nu preiintd sistemul ?" dar la nivclut ei sc gr1 distinge trei zone de specializare mrrfoluncfionalla: caveole, urii dense si ignc(ian i interc'el ulare.
sunl microinvaginiri cu ftrrmd vedculad carc comunica cu exleriorul miocitului. Ble sunt dispuse in giruri paralele cu ixul fihrei. Au aceea;i structura lrilaminali ca a plasmalemci. iar numarul lor lirartc marc
Irig.37 fesut muscular neted

'

musculare netede se pare a fi tol un mecanism


de glisare a,semlnltor fihrei musculare striate.

in mur;chiul in repaus, cdnd concentralia


2. Capilar 3. Nucleu 4. 'fesul coniuncti'1,

l.

Mioctt

inlracelulard a ionilor de Ca2' este dc l0r M., caldcsmona hlocheazi intemcliunea actind -

l-cdgicle

miozin[. Prin creqterca concentrafiei de Ca2' ta 106 M., calmrxlulina leagl ionii de Ca2*, devine aclivI rii se leagl de caldesmond. (la

r
umlare, se pn)duce () nl()dilicarc dc configuralie
permite inleracfiunea actind-mir'rzjnI.

in

lilamcnlelc subliri cc

Particularitd(ile contraSiei musculure la .fihra musculard netedd


conslau in:
- forta micd de contraclie ;i viteza mai micd ele contruc(ie. Fo4a rnai mici de contracfie s-ar dalora unui numdr mai mic de punli transven;ale care realizeazi cicluri cuplare-decuplare de filamenle. Raportul miofilamenlelor actini-n,iozind esle mai mare la libra musculard neledi. Yirera mai micr de

Vasculalizafia. 'f'esulul muscular neted eslc mai pufin vasc:ulariziti dccil ccl striat. pry(ru cI Ei cheltuiala tle energie pe care tl lhcc esle mai micii. liste alinrenlal ,{e capilarele sanguine din (esurul intersti(iul (coniunctiv), nutrilia thcAndu-se p|rn imhibilie atunci cAnd vascularizafia lipsqtc (cum se
inl6mpl6 cu fibrele musculare din perefii vasclor). Inervafia. tisle dependentl de sistemul ,rervos vegetutiv. prin lihrc
nervoase care lhc sinapsl inervat.

"in hulttni" cu fibrele musculare nelede. ]lste

sarac

conlracfic a mircilului sc datrreazi activifalii A'l?-azice mai reduse a miozinei. de unde qi o ratd de scindare a dl'l)-ului mai mic5.

'ftxuhrl muscular neterl. Ilsle conslituit din fibre musculare nelede care realiz-eazi pituri sau tunici; cu lotul rar lbrmeaz[ fascicule (in pcretclc vezicii urinare, in prostati). Iribrelc sc aranjeazi intr-un fel caractcristic: Frr[iunea subliati a unei libre (caprtul) se aqeazi in dreptul pr4iunii mai
ingro;ate a fibrei vecine, loate fihrcle fiind oricntate in aceeagi direcfie. ltle sunt solidarizatc str{ns prin fihrc de rcticulind care trcc dc la o sarcolemi la alta, ocea ce explicr transmitcrca unitirrmr a undei de contnrclie 5i

(irnlrac[ia tibrei musculare netede este lenti iii prelungiti. libra muscularl netecld putdnd r{mf,ne niult timp in stare de lensiune. lixcitalia neryoasl se transmite de la o librd la alt6 fihrt musculard netedl. av6nd p l6nga
tuncfia contractili qi func1ie de conductihilitate.

Rcgenerarca. F'ibra musculari nctedl se regenerc:aza pe seanla cetulelor mezenchimului din jur. Spre cxemplu, in uterul gravid, pe lf;nga hiprlrofia fibrelor musculare nelede are loc qi o inmullire a krr pe cale mikrlicI. Asistlm qi la o diferenliere din lesutul conjuncliv al miocilclor.

prin fibre

elastice. care permit relaxarea

mu;chiului.

fesutul muscular neled sc inlilner;te in prefii organelor cavitare: -la tuhul digertiv (in lreimea mijkrcie a esothgului pAnI la anus);
- la apuratul respirutor (in pcrefii conductekn traheobron;;icc,y;

buinel, ureler. vc,dci urinar{): - la trat:tul genital feminrh (fiind lbarte binc dezvoltate in pereteler
uterului); - la tructal genitsl mascul.in:
- in tunica medie a vasdor: - in peretrii canulelor excretoare mari ole glantlelor. 'fesulul muscular neled se mai gdseEte in:
- capsula

-la cdile urinare extrarenule (calice,

sflinei,

- struma prost$tei.

muschiul erectar ul lirului de prtr. ln tubul digestiv, pdtura muscular[ prezinti unele litrre musculare de aspect deosebil - tip nodal - cu sarcoplasma mai abundenti. cu nucleul
-

ovalar, mai clar qi cu miolibrile puline. Se considerd cr au un rol in transmiterea

influxului nervos.

.l.l

fl'
Mczencetalul pomisti ca ve.zicull unic[. iar nmbencelhlul st' trznsform[ in dgul lirrmaliuni, care sunt: metence.lhlul Si mielenceJhlul' .fe]encefalulconslituiq-origrpearyllur|eicerehrul,er;iauneipa4i"dtn corpii ttriali,in limp
ce dience{hlul rtrganirr(,aza
Si

CAPT]'OT-I]I, VIII

l'ESUl'Ut. NrrRvos
-f'esutul nervos esle un tesul inalt specializat

strutul optic. rggiun-ea tqlgry-o-

higgiAamo-lqhefiqryd, ne1tygtttp{w

in

reccplarea qi cerehruli.
ale

gllf la pinqllrt I)ilpez-engelbliauna;tere.toalefqrma|iunile.pedunculibr


I)in
me,tencefal, grr{iunea sa v-entrald, se formeaz,i protuberanTa.

transmiterea inlbmrafiilor sub lbrmd de impulsuri. Acest rol esle indeplinil de cdtre celulele numile neuroni pi carc reprczintd unitilile morlirlLncfignale

tip de fesul. Neunrnii ftrrmcazii o retea, la locul de conract dintre neunrnii vecini alldndu-se dispozitive sJreciale clenumite sinapse. Aleturi de neurt'rni sunl prezrnte in fesulul nervos cclule de suslinere numile celule nevroflice (celule gliale, nevnrglie). 'l-esulul nervos este srrucfurat in cloui comlx(imente ma.iorc, cenlral qii lxrilbric, alcdtuind respectiv, sistemul nervos cenbal qi
aceslui
sistemul
ne'rvos periferic. Sistemul nc'rvos ccntral sau nevraxul esle alcdtui

iar din no*41qe1d9nq16.sg {-ezv9!6 cerebdul .."I)inmielgnce|hlsetlrganir'e.azAhultlulruhidianpim4dytw

spindri!, Din celulele eclodcrmului, care se ghsesc la limita huzclor panlului satt neural, vor lua naslere dupl inchiderea tubului neural' cy!143 !!e.!.rale dc o parle pi de alta crestele ganglionure. Aceste lirrmaliuni, la inceput continui

clin

creier

a tubului neural. se liagmenteazi ulterior intr-un numlr egal cu ccl

al

si mdduva spindrii,localirale in uwitatea cranionri si canaltil metJttlar. l)rn sistemrrl nerv()s periferic lac parte: n"ervii lrcriferici, ganglionii nervosi ruhidiai Si vegetativi, precrun Si recefiarii.
[n alcdtuirca sistemului nervos,
aL41

de organizarea segmentelt'rr mez-ohlaslului. Accasti metamerizare esle legati neurale' l)in segmenlara a ganglionilor spinali, care se clezrvolld din creslele viitoarele celule celulele crcslei neurale, prin migrare la dislanla, vor lua la$terc nen'ilor nervoase vegetative, c-ellletg l.yi scltwann care lirmreara nevroglfu.
peyiferig:i,

este rezervat vasel.r tle s6nge. pererele vascular este separat de [esutul neryos inconjurdtor prin inrerpunerea unei laminc haz,ale pi a unei leci de fesul conjunctiv. elemenle care in struclura sistenrului nervos central, alcituiesc o enlilale separara. bariera hemuoent:efalicd. Rolul barierci cste de a permite o lrccere seleclivi a substanfelor dil
s6ngele circulant spre [esutul nervos.

in ccl pcriferic, un loc im;nrtanl

in crmpafiimentul central

c61

;i

curn este nte'tluloru "ayPly-!gyWy"it-g-f--"paral4anglionure, unii autori i;i q!!yyfg"/e (piamater qi elytrutep;*11gtriy9;r,r,t ,-iii arrpa
arahnoida).

XV"
suferd

IIISTO(;IINEZA
(hganirarea nevraxului se face dintr-u, sanl neural, clezvoltat
ca

I)ezvoltarea ganglionilor neruilor cranieni esle mai complexl. crcasla Ganglionii aceslor nervi nu sunt lbrmali numai din celule provenintl din ingroq;iri ganglionari. L-]nii dintrc ci sunl lirrmali pi din plaearde ct'rnslituilc din s[ s(j ale epiblastului. carc, invaginandu-se in mezcnchimul suhjacenl, lind
unea^sc6

cu insulelc ganglionare derivate din creasta neurali.

dependenp a

ellq{-egului. Acest $ant se va rransf.rma intr-un tuh neurar, care serie de translbrmrri succesive cire duc la oryanizarea linala a
'l'ubul neural_gxr.se.di_un_6{_8llBl.

sistemului neryos.

extremilali ri"

rgrnlgf:e!$
dig_r::&tl!."

l! 4tp-l gpu(a.! inrre acesle cloui -u-fri-.ut", inUiAl. proirucejitl, m_ezencelhl Si _{e.4ytrlri_..tfci ir",r.r".frlul va ,:n Bfl".gjllpf-{9}A_v_eag}.1e: tdencelhtul
Si

-l'esutul nervos este alcaluil din rloui lipuri dc celule inalt specializnte: neuronii Si cdald'e gliule (nevroglia)' NI,IURONUL. Reprednli unitatea morfufunclionall a |cstrtuiui tipuri de nervos. El este ibrmat clintr-un corp cclular. pericarionul. 9i din doui
prelungiri: dendrite
Si

MOR['()L(X;IATusuTul,ul Nt Rv()s

axon.diferite ca structuri morlblogich 9i lunclionalitatc'

j'

.l.r

*!'

l'ls

nluntiruryi. avdnd diarnctrur


scra-4fl

Al{ii au diruen,siuni

l)inrensiuni Neuronii,,:u-,marimi foarte variatc: unii sunl cre wtffiliif"icroni (cerurde piramidure ltdz (iin cerchrald si neuronii ,ll1*i ilin cournde anterioare are mdduvei).
retrus:e, crc'4-d microni (celurete gangrionare

ri: rcprczinla

rtutjt

tt_'i t u t

tt r

silrral Au lilmrl stclall cu numeroasc prclunqiri. nuclcul .---'. cslc mare. sllric. cenlral rgi prezinli un nucleol pnleminenl. Iji prt fi ncuroni molori sau scnzitivi

! lljlklgt',,(,,

r'.)rr

v'

irrtrc

rcrehelaasi). Restrl neunrnilor au dimensiuni cuprinse inlre cele dour extreme. Nurni.r. Numrrur neuronilor este impresionanl, el riin<J apreciar

din

scoarEa

pt fi situali in inl.,eriorul sau in afara SNC. Exemple:


r;i

rtr4t'#,

lfr;tarC-t-

/^-W:

Ar:easti dcplelic pemanenti de neuroni nu are consecinle de.sebile asupra activitilii sl{c. datoriti rezrrvci ,Je neunxi, intruc61, in condilii normale numai drfinqunrnii exislen{i sunt efectiv utilizali de organism.

inlem, mai ales Iata tle lipsa de oxigen. [n decursur vielii, o parte din neuroni se derintegrcazir qi mor (intre 30.(D0-50"000 z-ilnic dupr vdrsra tre 30 rJe ani).

Ncuronii sunl celule putemic specializate, de tip permanent. Iiind iipsile de capac:itale de cliviziune. sunt foarle sensibili la modificrrile de mediu

neuronii rudiculuri din coarnele anlerioarc ale mdduvei sprnanr. rreuronu ptramtaal
'v'----,'

di, ,"rro4affiul1,@e Puykiyie din scoarla neret)loasd, n eu ron i i din gangliowi i


-

simputici. cglylste
brali. '--

gry!!!y
lungimea

fl,r

din scoa(a cerebeloasl gi cere-

rl.:1,,

i!: Qd(-.lasificare. li:nelil)?r-a'fc.

Neunrnii se crasifici dup6 crircrii morfor.gice

gi

'

,t

Dupi

I'ig. 3[i (]ornul anierior al m[duvei spinlrii


Nerr<'rni rnotori nurltipol ari

axonului. neuronii se impart


ln:

Ae dtn-s$oa4a cc'rebrald'
.lr ,'.

de tip neuroni H

!i*S! !!, 9-Y"t"'i'ai P'intagrtrpie gi luzioncaza. lbnnfln<J un trunchi unic, car.e dupd un scurl trascu se inrpa(c in 'i', intrro rarni{ica}ie cedulipG (ilentlritica) gi o ramifica(ie celulilirga
(axonica.)
i

cele doud prelungiri

se,

qLax.m-!!US. ce se ramitich in vecinilatea pericarionului (neu ronii de usoci ulie). l)upi forma pericarionuffii vt,m inGiil, - neuroni slda(i, l%

Fig. 39 Scoar[5 cereheloas{

tqca[1r'_llsTa&J9fW.

3. Celule granulare scqA{a cenebeltras[. coamde 4. (-elule stelalc anterioare ale rnlduvei etc- neuroni piramitlali, in scoarfa cerehnrla

l. 2

(coloraJie violet de cresyl) CelulE Purkinic

Celuld tiolgi

comunfi luluror membranelor plasmatice. Are dimensiuni cuprinse inlrc 0,05

impfl in trci mari

0.07 micnrni

ali@(detiPul

A l'P-azi),

din coamele

+;.;"-/ '1.. . ,)" neut motori sau etbctori: J - nearoni apl !ry.-r:xffi ; @.flexul
_

sunl de obicei mari, multimlari- cu


cerehral,
q.a.

{olinesterau nespeciJice. cu rtrl in lransp'r.rflul inlercelular.

i prczinti ,_I+gla. precum iil a uqor la nivelul axolemei,


impulsului

rfuinesleraz{
nervos

ffi}mgarea

ct$lS-+nteryapnrximativ ffil
Je legltura intrc
L

urkdgg: o!!@uy{-tplnirii, ).)----::1alll: t t'+:-neuronii de sse


reprezinti

Membrana prczinli

pcrmlabilitalc scleqtiv^gutru

i.nii

cle Na ;;i

,t,.
t,:
,::

neqryn4gllrijlcdluiesc 0 relea

neuroiiiffiri

ufl

- neulunii senZitivi, carc conduc impulsurile de i'ecc:[ltxi Cdrfc [!$1-Ei-pol li clc -e* .
tip pseudouni6rlar sau L{pglar

\\

$;{-5i
L',
1

i.o. *
!

..}

nervos este, de $, care men[ine o gtlaritate electricl foarte accenl.qat5. Influxul thp! o unda de depolarizare care apare rii se propagS la nivelul neurilemei. Direcfia cle propagare esle unicl (fenomen denumil gilariUtre dinunicd a

q,i

";"

{-----

.'rh r.# &," In


,, [,
,:1

neuronului), 9i anume, de la denrJrit" l1g{grrrgq..q! -de !a aqgsla la ax-on' Cu alte cuvinle, dy_!:!ag ;! 'W1!cariof4l.r"eIr9p-!14-- W"tfi!{.tg!! "r99qp!a-!!9 a neuronului, iar axo"yt-ul, comlnnenta q9d.y9dta1tr9-. Membrana neuronald este dublati de membranele celulare ale newogliikn saklite. /frur.leul /este de obicei unic" (raremi sunt prezenli doi nuclei nerronii spinali gi iei simpatici). Dirherisiunea nuclzului".e.ltp de obicS|-py1q, fbrma esle sfbricfl qi ocupa o p.rdlie'central5 in gelu!-d. Este s{rac ,in croryp!-in6, iar e'unrcromatina esle fin dispenali, aspectul general fiind ,de obicei
higrcromatic. Nucleu hipercrom prezinti numai neuioni granulari dfur cerebei qi

mNdrilw....._,

Fig. ,10 (iornul lateral al miduvei (colomlie violel de cresyl) 1. Neurcn simpatic 2. Neuron de asocialie

spinirii

din bulbul oltactiv.


Membrana

nucleat{ este dubl[, prenntA numeroqi

pri qi se

I)istrihufia neuronilor esle trine precizata. Astfbl; toli neunrnii ser*itivi sunt siluali in alhra SN(), Iiind ktcalirali in ganglionii nervilor cranieni sau anexali rddacinilor dorsale ale nervilor rahidieni. 'h4i ceilalli neuroni m916ri
{cu cxcep}ia neumnilor vegelalivi) r;i cei de asociafie, sunl situafi axului ccrehnrspinal.

identifici uEel-|a MQ. Nucleolii sunt liecvent prezen[i in llUma_r- Srlpfeunitar, indicdnrl o intensd a1ivitste mAubdiCd.Cantitatea de AI)N pe care o confine nucleul
neuronului este acceaqi ca gi a allor celule. Clromatina sexual5 se F)ate identifica in aprt'rpierea nuoleolului. Nucleul se g[serlte numai in stare de repaus cinetic.
i

in interiorul
qii

git.,_q try ma (n eu

ropiCimD
v6scoit--tI

q$,

Strucfura neuronului. Ca oricare ahi celul[, neuronul are trei componente principale:
-

txlimitata de mernhrana celulard, este abundent[, relaliv


slah colorabil5. Neuroplasma conline:
- organite comune

ciloplasma,

- strucluri specifice - incluziuni

- rtut.leul. - nrcm brana (ireurilema).

\ssuiiffin'invelcr;1e
dendnrlema

'
a dendritelrr
-

- echipamenl enzimatic

cikrprasma pericarionurui.

- iii a axonului - axolema. Are structuri trilami_nati lilxrpiste:ici.

fr
,(

)rganilclc trrmunr.'
.

Miioc:aodriite sunl raspiindite in [.ati neunrplasma, ca ;i hr prelungirile neur.nale, mai ales in gl4iunile terminale ale acesr6ra. Sunr muh mai mici decdt ln alle fesuturi pi pre_zinli clour particularitdfi: crestele sunt orientate paralg! ru anil lung, iar grr,rr,tut" dens-e din matricea ffi;;;;' lipseu'sa:u sunt rere.

axonics s-au pus in evitlenla prin tchnici strreciale hematoxilina cromici) prorJuse elaborate de neuroni, denumile nc'urrrsccrclii' Acestca s-au evidenfiat in neuronii nucleilor supraoptici gi paravcnlriculari din l-riprtalanrus, rje unde migteazA iry lungul axonului p6n6 in parenchimul
neurohigrtizar, unde sunl slocate sau cedate capilarelor sanguinc"

Neurosecreliile.

in

unele cclulc nerv.ase, ca i;i

in pnclungirilc 1u' (lirxina paralclchidfi.

Aparatu! Gdgi esle


pcrinuclear.

b_u19'

ryprezental

rli silual juxhnuclcar

sau

sunl dispersali in intreaga corpi multiveziculopi, in spccial denclrile.

Limamii

cit prasmi sub lbrma un.r

yl)Iiqllpan1m1 e4zi.ryalic liste complex, reprez-ent'at prin enzime oxi-do-retlucdloare, enzime ale ciclului Krebs qi al celui pentozic' enzime ale glicolizei anaerobe qi enzime lizlz-omale (foslataze acide' sulthlaze.
ritxrnucletue, peptidaze).

vegrrgklea zonei dg !-mplaqtqe a {91!r1tei principare. I}ezenfa acestui .rrganit in celula nervoas5, normal indivizihild, arar6 cit acesl organir nu esre all.ctat numai lirnclici gcncricc.
se conslald prezsnla grarrulelor de pj.g7 ment golhen

cmtru! ceralgr este p[z-en1 numai in celurelc line're (neunrbrasle) qi rar vizibil in celula adulti. Is>carizar.ea obi;nuili a centrului celular esre in

in neuroni

Diferenttert spciJice. Aceslea sunl reprezentate prin sttbstanla tiglllitla a ly1 Nrs_s/ (corpii Ngsl), nettroJibrilele Si neurotuhilii' *, Sutrstanfa tigroid.i, br^[F.Y].!r9g:1i!5. apare in neuroni dupd lixarea preparalelor in alcool pi colorare cu substante hazicc (albastru de cresyl. (iranulele surl alhastru de bluidind). suh forma unor granulafii haz.olile. rurlunde, alungite sau plligonale 9i

sunt

llWcron

El apre

imediat dupi nagtere, in celulele ganglit-rnarc qi agxli in celulelc

-,fu*{*

#.'
".*#

risfindite fu tol1td gitoPk*

SNC. Cantitatea
uAntu.

lui

ma Srericurionului. Precum qi in lnrliuneu initiald a dmdritelor. din uxttt, cytj!


inclusiv din conul de emergen(i-

cre1te cu

!i':!

liPesc

Numarul.
Pigmenlul melanic

firrml

;ri

repartilia substanlei tigroide difera


de la un tip neuronal la alhrl.

csle hine reprezental ?n neuronii

din locus nrger, semnificafia

sa

IJaz-olilia
Nissl sc
li:r:,

corPilor

{Lncfionala nefiind cluciclati incd. impreund cu melanina se grate inlilni gi un pigtnmt .fbric. lin" disprersat ?n citoplasmi prinlre granulele tle melanin5.

I''ig

4l Cornul poslerior al miduvei spinirii


(coloralie violel de cresyl)

l/tN,

carc

"rpt,"a ii conti:rI rii oaracterul

pnn hol;d(iu in

pironinortl.

t. Neuroni senzitivi 2. Pigment lipocrom 3. Oorpusculi Nissl

I-r MB
I;ig. ,t2 Scoarta cerebrali (coloralie r.iolet de cresyl) l. Neurorii piiami<lali de dil-erite dimetsiuni 2. Ncuroni de asocialie

s-a conslatal

cd aceqli corPi Nissl nu sunl altceva decdt dou[ slrucluri


ergastoplasmice, caracterizale pri n prczenla unui mare nurnlr dc

eslc rar demonslrahil histochirnic,

Glicogcnul esle prczent in cerula embr:ionara, iar in celula a,rurli cre obicei in partea proximair a dendritelor. Lipidele sunt demonstrabile histochirnic. Ele reprezinti lie
material

rilxrzonri liberi

qi

ataqati

de

de rez-c'rv'd, fie rezultatul unui melabolism palologic.

tsl
,t.

-''
moditicare'a grten[ialului neunrlemei. in urma contmc{iei modilica lbrma ti calibrul segmentului axonal.
''r1

angajafi in pnrccsclc dc sintezi prolcici (ex.neunrnii molori).

rcliculul cndoplastnic. ('otllusculii Nissl sunl hinc rcprczcnlali irr, ncur.nii


substan[a tigoidd sc mrxrificr

lor rilmicc. ce

proceselor de imbdtnflnire .t-'

de cromutolizd, urmatd de hipercromatod. C,romatoliza este caracteristicd


ryi

aL41 in condilii fiziorrgicc, c6r qi in ctrzul leziunilor neuronale. Aslfbl, procesele cle excitalie qi inhibilie sunl insofite

suferinfei neuronale.

ale

Sunt reprezentale de cFrii dendrite Si axon. Acestea sunt elpansiuni qi respcctiv caz.ul Oe fltd citoplastrei. denumile

'

piif-t,iri.rdinr f.p rinuHiirlui,ur-

in

1i9$19pla9m[,

neuronului, neurcfibrilele se dispun

, Neur,fitrrlierb. sunt organite specifice ale neuronilor qii apar suh lbrma unor fii;*c fine prezcnle i, .,ao,ur-, pericarionurui ca r;i in cea a prelungirilor dcndritice gi axonalc. Releaua constituitri oln o."rr" ,"r.,r*," pare cd ordoneazd rpi detennind dispozilia corpilor Nissr. in prerungirire

axcrplasmd; ele sunl inconjurate de o membranl citoplasmaticl - dendrolema

Si

oxolema.

nurneroasc in neuronii mari dec6t in cei mici

in fascicule paralele. EIe sunt mai


ryote.1ga

Neurolibrilele sunt de nalurfi

printre corpii Nissl. F'iecare neurofilamc'nt aranjate in spirall.

ci cle sunt constituite din grosime cle aprrrximaliv 250 A, Ibrmate la n4ndul ror trin subunitili cu diametrul tle 6() A. numite neuropron{ihnire. dispusc in l.r^sciculc
neuroJilamente cu
t't

comgmenl[ fosfo-li pidicl. I-a micnlscopul electnrnic s-a OLrseryal

yi au de

asemenea

qi

putemic ramilicqlr:du o bazi-d-e implantare ,9!y@ n t,a sa voluminoasd ri au lungimi variabile (firatle lungi la neuronii din Lry nicari.,n "1_":5l1LY1s' gY din coamcle anterioare ale mdduvei {a-ngtionut spirai,i"ti-*iirtela neuronii

ir|*rni

Sunt gnrase

rpi

il

spinirii). (influxurilodvrylg_dg la 4[! neun'rni. iar regiunea corpului celular, tributar6 krr.

"*r"

trirrrr tiin

proteine grobulare

Plg,_"gunt

pentru recepfionryq-rmsAlefur

Neumlibrilele rcprezinta srructuri dinamice, prezenland inrensc proccsc dc oxidoredu"r... coloralii slxcialc, vitalc (alhastru clc "ri,l.ngiare llrin mclilcn).

constiluiear@

Rolul fizior.gic al neurcfibriieror nu este comprel erucidat. Irle reprezinli, ca ;i tonofibrilele crin celulele epileliale, structuri de suptrn cu un anumit rol [n histogerrcza i;i in orientarea lbrmelor neryoase, in decursul dezvoltdrii qi rcgenerdrii lor. Aya se explica aspectul lor mcxlilicat la animalele
in stare de hihemare (mai pu[ine, mai groase" mai pu[in rectilinii).

La cxtcrior.

de

care are un

o*1x"_lrpig,r
I

* trarrsJnrtuluiaxonalrapid(vezimaijtls),denumittro@
unei enzin6. acctilcolinesteftrza,

sfuafii n i *t u t d cndri rcl or ;c-a9qlgjrcs lhpura tt n mcca niih:-cmenelor

9!

c'te

"*".g"n1o. Neuroluhulii sunt implicali in trunsportul, prin migrare gi dilirziune, a substunl,elor metubolice sintetizale Ia nivelul pericarionului. I)e. asemenea. por o n impricrli fi in *"hi*hrr", de membranr prin
trxrtenliarului

1968 de cdtre Pala<Ie. Apar sub lirrma un.r structuri cilindrice, lungi qi suhliri. drcplc sau u;or incurbale cu diametrul de 2(x) A. se g[sesc o,i, ,, cil.pla.sma pricarionului cdl qi in prclungiri. fiind mai nu-"..rgi in axon. mai alcs in conul ,1"

in

U#h!ffisunt

structuri evidenliare Ia microscopur erecrronic,

carL'

cs@nal.TnmsPrrtul
,lui
o prelungire sau

care condttcc inlluxul ifusd" centrifugrt

efbrenti.
NtitLntLdil

Axonul este o prclun gire unicd;i care nu lipse;le niciodata

lirrntu,
alcdtuiesc neurotubulii gi natrofibrilele. Sistemul de transglrt cu viteza rcdusl

unidireclionul, mai prccis anterograd, cu o vilezi de 14 mm/zi gi se presupune cd serveqte pircesului de cregtere al axonului gi rnenlinerii
se desllqoarl generale a axoplasmci.
I

Sistemul de transprt rapid se desliqoard cu o vitezl de 50-400 mm/zi;i este fulosit 1xntru conducerea de-a lungul axonului a constituenlilor

t
i

lega{i de axolemd qi implicafi in transmiterea sinerptici (ex.dopaminhidr<rxilaza), precum gi a veziutlelor cu netil'otransmitatori Tol prin mecanismul rapid sunl lransportale Si glkt4troteine, groteine Si fodolipide, necesare formnrii locale a veziculelt-rr sinaptice, adicd la nivelul bulonului
terminal

prag

. D4i_nuc{ej)xg!a!ii,tg!"

-Bg4runea*iniliala ; *,;.. .{^ ....^:.-.L:t:r

dlmtur'v6na

la

t.*jg

ug'qa'

pr-ezinli
-u-n

con1i,e

glarli

predominant axorema (vezi la sinapsi), sintelizate in corpul neur.nal necesare

,xonurl-rtJo comp,.nentd ce "e scrvegte nu numai la transrniterea impulsurilor. ri;nomen'in carc estc impricati

Iimeie. Ilste cun.scut laptur

in ceea ce privcgte transglrtul altrlr cclmlnnente axonale, dc cx. rnitocondriile, se parc cI aceslea sunt transportate de-a lungul axonului cu <r viteui interrnediard pi cd in decursul hansprrlirii lor existi perioade de
transport activ anterograd gi de transglrt retrograd. -fransJrcrtul axonal este dependenl de prezenla ionilor de calciu qi se Iace cu cheltuiald de energie, fumizati dc molecula de Al'P.

ci qi la transportul unor morecure


ra niverul axonurui. Acest ri:nomcn

i;i

gi ncurotubulii. prin i

W:yn mrn(. 'l'ransgrtul rxonal este o funcfie indeplinili d" oxnplormi$ iri6I-*"-*irrn sunr inrplicale neurolilamentclc,
''''-* --

denumirea de

Substanple de tipul vinblastinei gi colchicinei blochezzi mecanismul de transport, subliniind rolul central al microtubulilor in
des

@
'

-"

ele-tztziculc ilvn nl n cM i,u, ...,-,, -.j]fll...Gi, **y*"'Wg trts'a-nuqit reprezi nti.un rrz.eroi

trans;nrtale: proteine,

fhlurarea acestui a.

o".iu

fiind necesare in activitatea melatxrlismul i;i axonului

r*nf,T,i;ilGil;;;;;i,;"*';ffi

anterograd

..

ll|anspnftul rdrograd are loc in acelea.r;i condilii ca gi ccl ;i a fbst pus in evidenli alAt la nivelul axonului cdl pi la dendrirc.

actina, miozina si c:rathrina (proteind asociati cu veziculere acoperite ce apar in timpul fagocitozei). -ftrt prin acest sistem sunr transportate si proteinele ce

,i'ansportur ixona,. grate aparc in dour directrii gi anume: yterpgndffii ae ta corpur cerular sprc gi4iunea distari i*nn"ra (buronul te'rminal) Si \ labulonul terminal spre yttrograd. de periearit_rn. -\ r-i--'^v*rr\'rr' In prus, prnlcinere cikrplasmalice gi organitere sintcrizate Ia niverul crrpului cclular,. sunt crnduse de-a Iuirgul axrnului cu vileze dilbrite, idenlilicdndu-se cloi curenfi principali: un sistem de transpor"t at vitezd re&ud (skrw) ;i un sistem de battspor"t rapid (fast). Prin sislemul de transport cu vitezi redusd s,nl con6use enzimele citosolice de tipur tirozin-hidroxirarsi (implicatd in sinteza norepineriinei),

Prin inlermediul aceslui mecanism sunt transp-rtafi metaboliyii rezultayi in urnm acti,-itd1ii neuronale, evitdndu-se astfbl acumularea lor in porfiuniie distale ale prelungirilor nervoase gi permi{and deslhgurarea in bune condilii a proceselor de la acest nivel. Mai mult, in ca:ni leziii neuronale, transptrtul rclrognd al unor molecule care in mod normal nu intrd in comgtzilia axoplasmei, prate reprezenla un semnal pentru corpul celular, in sensul
declangdrii procesului de regenerare.

'Ibt prin mecanismul de transport.retrograd p1 fi lransprrtate gi ' organite de tipul Jitgozomiktr sau alte tipuri de veziatle care rezultI in urma
proce.sului de endocitozd (nespcificd sau mediali de receptori).

De imprtanla clinicl deosebiti


retrograd

estre

faptul c5, prin transport

6rt patrunde in SNC diverse virusuri sautoxine ale acestora. de ex.:

t5.l

151

virusul ruhiei sau ccl herywtit Rczultalul unui ascmenca proccs cslc aparilia cnccfalilckrr. carc in carul lurhdrii estc lalala.
RVOASI,] Prelungirile neuronale (dendrite qi axon) sunl prolejate, at6t in inleriorul SNu cdt qi in alara lui, de nigle structuri numile lec4 impreunr cu care
NE

Analiza chirnicl dclaliaG aratii pr r ;t'11:r -- hrslir[pidclor .r,h ir. lecitini. sfingeglelini, a colcsl"roiulrli_ i!_,1 trrxilrnrtcirrt r1x'cial,c dcqgrlllc
feurokeratine.

hL

I.'IBRT]I,E

-TffiE,

mielina apare ca

()

qaspect tdaminai. :rspect dalorat mc.canisrnului de ibrnare ;'t lluneli av.fi tecii de mielin[, anlrnl,e pin iilrt$$urarea memhrfiMq celulei lui Schwanrc ita

alcdtuiesc fibrele neryoasc.

discontinur de celule gliale centraleoligodendroglii- (pentru fibrele localizate in sNC), sau de celule gliale perilerice - cdule Schwann (pentru fibrele ktcalirate in sM). celulele glialc. a16t cele centrale, cdt pi cele periferice, grl elabora o a doua teacd de naturd
lipxrproteicr, teaca de midind. Fihrele nervoase din substanfa cenu;ie a sNC sunt lipsite de acesl inveliq, in timp ce fibrele subslanfei alhe sunt inconjuratc dc

dinlro manta neuniformd qi

prelungirile nervoa-se sunt Iipsite de teci. ln decumul dezvoltirii lor, apare mai int6i <t teacrt gliald. Ibrmali

in sladiile iniliale ale emhriogenezsi.

j u ru I pf e!ul!g! rt!. n erngyr_


Pe preSmralele incluse la pa;:ailni nu se trx.tate evidenfia, dettarecc 'componr:nta lipidicd a mielinei se dizcrivl, iar pnrteinele precipili suh lirn;a
unei reple de neurokeratinl. Prin sec[ionarea la criomicrotom sau prin includcrc

in celoidinl. teaca de mielin[ se cokrreazi in negru-cenlrosr'a cu hemaloxilini fericl i;i in negru crr letraoxid de osmiu. & 'l'eaca de mielini lipse$te in Rrrtiunea initrial5. Si*ter!0i-lali a fibr"ei o strucluri continul, ea {iind
riricroni). nunrit,.' strwtguWi-BttntigL [-a accsl nivcl, prelungirca nervoasd nu

nrielind.

in SNP exisli arit .fibre mieliniute (majoritarea).


Fihra nc'rvoasl cu mielini

amielinice (fibre afbrenle apar[indnd sistemului ne'rvos autonom).

c6t si fihre

_-k

mai esle acop'n


r1-

de

$glna. Jll4r3nea

gupl@lrelarc

,ffi,-------1- al fibrdor pregonglionure ;iy4gt-D-fl-A i-------:'-----. inor Jihre gwygyy"ar! * Sriot"*l in centru, libra mielinic[ are o (dendriti sau axon), Acesla'eskjpvelit in trci tcci @t.
aH__--,<<

Iirndamcnol'

[bra nervoasi cu mielind repredntI erementur {lucturar ;i "o*"t$ttt934il*-yyitgl_t rgtr,,ii gi *nitn"ffi

interindar. N'l[-i_ a demonsirat 1a-nivd{!c9$el ulrangula}ii, cxistenp unui num6r nrare de rr it{:ondrii st ploto4euv$ibrile, precum pi a unor granule dcnsc ;;i mici vezicrrle dispusc de-a lungui neuritului. l'ot la nivelul-aeeskrrglpngulali care sunl acopriie numai dc iau,
sc nunrcsle s.,prnent
prel ungirile ci topla^smati ce ale cel ulei Schwann.

Prin utilizanca sdrurilor de osmiu. se mai g'{ observa de-a lungul unui segmenl interinelar olEfrEdc'ridicetnii-oblice in ieaca de nileiina. numite
r%

iel i nd, teac a g t ;n t <(Schwil sau oli gorJenO"GH atnjunctiva (gndoneurald, Ilenle, Key -

tubulare:

Rctzius).

tiffi,rl - ''- - *

iaeizurile

lui

Schmfu-Lglttermann,

cu

semnilicalie lunclionalii inci


?n

neelucidati. [.a nivelul acestor inciz.uri se trxrl pune

evidenli. prin irnpregnlri

-l--:sFturlt,,arexsldeli n"irrord.--

(.

Wca

de

midind. Apare -\ la MO ca un luh omogen de culoare alhi *-#


ulr

hngon

in--lurut unei singure

p*lingiri

argenlice, disp;zitiw librilare spiralate sub fbrmi de pf,lnic. f,a examinarea in lumina polarizati, ca i;i in ML'1, leaca de mielinl aprlre ca fiind formati din linii dense ;i clare, dispuse concenlric. liniile clarc corespunz6nd straturilor lipidice, iar cele dense straturilor proteice.

I)in pruacl,ffierc=ehini_q' esrc ur.*_qrylg <l_e_3atyrd liruAilcicag)% lipidc Si 41lo/o proteinc), este insoluhila in ana. soluhill in
alcrxrl. erer.

-_

clor;i6niTi-xii6T-

-*-,-_

ielind are un nrl impqrtalJl in elele lipoproteice constituie o barieri penlgpxii-necesaq-gqnduceriijnllglqlg*aervgs- qi care p1 Ii eliberali nffi?ila

Semnilicafia funclionald a tecii de miclind este complcxd. Pe l6nga


tu-*-

rr,

.q

t17

rffr",-* "."',".^ --.---_H.


!illl m/s. i;rr modul

Irlclul \!-.r'r8[laliilr Ranvi(r ,\s it. e]nduc(.rr inllu\ului ncrvo\


f.

i.

_",;ifaA_

s(.

v rrdla .,c" v,,e,,a d(. prop,sare ii rnpursuriror prin fitne rnielinizala D.rn nrre mierin j.a1aesre Fete At 5r_ fl1)pagare a rmpulsurir.r {q

a-

<tt

,-..-:*g:::44-. conjunelivc .:Il i+:.'lH*-il:i+j,l]j]]:'",_r{:.-1l:]l11: conlinui cclc constilutivc alc tccii lcslrlrtlui crrnittnctiv
sc

_Li!r{t!81!s!t! !rt1r4l}l/u'rc:
cu

r/,/,r/.1tt tillt4tt,'ttteti. tit'ft'


alc rlirt

F*l"jlilEEglh]rsvtu"t*'"
l.* om. nn:cesul de I-a
'nunut >__-=-:+fjry-r,,*,

-eacir de mieliqA opu,'"

ri-,, ,dzu iiiGzv.oltarea rn aezvoruuE{t lilr_ trto- rii onkrgmcTic,i $t ont.gencticd

athra librei nervoasc.

R,ju@,
(.dnd atM a SN(.. sN( ,riz.y'e ,.uoo librB -^...^ nervoasi nillundc niu.undc irr i, suh,ranra alM ,rizzre

"ot,,; aP rrrlr l.caca d miclini nu es ur mah&|re61ggfdq13a!. .4Pl.r,lrlcacademiclininuesrcunm,ldi,l*"-l.i,r..-^..:-..--.--::.'. c,_lsr9qgrt"---t"m"t"1" mi1;"1* t.,p","nraru 'H+*IllhY-'

nsryruse. rx arnrcnea. cstc impricah in unere F(,cesc mruce. ,rnu t*rmcaflr \--- ---_'_'-1 o,:r-lpsgqnU . .- i mietini-* in.-- r- r.-- ,., ,, , iu* merahrlili il;menre;i $ .nna. ni"liniravo ' aryt"**tx,t,affii6iiiil rizaffi.x1{iilE .. *va!]s!_!: lnyelinizru'en ca**plet aJt }i)';;.. i ,.A-.r {:LjJ]llgLlg1/t_rtEal_deilen

cet,,;

a)jiiii

(mccnrrrr(

mcmbnnei pta"matice ale cctutei lui l&pflmete taze alr dcrvol6ii new)nului. tihra ncrv(usi
are

schwarn "rpnlin",, csL


Acesl

,tn I an | iI

ra(u

d:

nrcg$uqlgglxlel_Sclwa,n. tiind in".n@. iticru dcvine pxrsihil liin?l$iffi marginilor


nrcmhrane $i conslilui.ea

nreizaxonului_

.igheabului. fizjunea

cel.r

<1.u5

fmJccs in\utcienl c0[oscut. celula Schwann lircr o mi}!sJtJCrola|i!il1iltruIncurifuluj.rcaliDndu.sein""""rr"lin*Ii,,o merrrhraackrr *rurare lirzionale, .^rrerra *p""rr ramcrar concenric *

r-nnr-un

^A ls accsr nivcr tuncriirc arici squgln. Mierina nu rnai Fmzinrt ir.l.prin.rr" .d gd";ii.ti*t;.1".?da-jE6_fiif,;p ccntl']ie .fihm n.,\,.rlr\i rilnar,p rrrd-(jire tec-i--- ----Tihra anio!i";]d lRd ab. De fapl sqnl clc litrc mielinilq, k $i .lU 'glirui telinti (ylren tle,;t;11!rg ta N4() nu sc idcntificl drcpl nuraal ca lea(Tt tt.rle + +* entilale seF'a'j"l Bviden1iere{ Ior a fost n)sibila pfin ulilizal!? luminii Ftlarizalf ti fnin lelmica dihaclier razrlor X l: MF *+ oh"er"at oa unul ssu mai multi neurili F,t fi incr,njurElr riind ad,Fxriti rn inyagindr,c dnrnraremei.
spardiltj_-tklq an{elinice "din-rra+uur1g cefioii nav4i-. ileva$i-. postgangLiira't postganglionard afe rrcruilor in orggryleie,*,lr+in ceno:ii wge.t{t0ir-gglSgAelsiesr*+in nentilor vegetatiyi.

"

all..rnanla de larne clan

ti

inldn$ale.

L:H##i## -- -____--

in holi

ereditare, ial Ia , adul prodtrsa dE virusuri, procese

--- sunt fuarte Acesle fihre

--"

----{MreleiEcitice

ale acest()r fihre srurl:

feWr-'gisegte

in afara lecii de mielini

si

,.all fliloilre ceru t,sie: --

prrelungirea ne'rvoasE are vn


in

rulihnt nai. redus (suh2 micrnni);


rc;

-TnrTxeaintd slra n gu la{i i

ekt

-G*
-

k-Jirt:inn

e.ste

hine relre:erri,ttri.

!rruau-ai+-c++ut. rT&SUed tu bulara .ior!. r-1!H,+rfvnr.1 --<.rd!1!rf urr ssgrrrenr*qeLrllg--j!ryat 4grr lnconiearrr-rn-=cgrn*t_a,riel inic situat i!1re__{o,u5" i .strangulalii rangulalii l'a acestnivcl {a! strangulaliilt,,r.t, ceiula SchwanJ.srabircr;le &r:'*l cu celulele vecine, solidari,taiea lor tiind ",nrn"i; rcslizati Fin interdigiralii T.krce-g!_U!!gy! (Henle, Key-Razius). Esre cr.mstituild dintr_o

.'fi ii

ra

o m i e I i ni cn e st

e coffl pu sri

(prli

fi hri

lari)t

- prcdCIlali-qls a tear:ii Ce mielini"t t'N.t"em de linrt (Ml;.i);

_ -

impulsului ne,vos *sle vileza dc propagare a impulsului

rrri redusi clec61

in

$"s-I xuicec cazul tihretormietinizate-pizurume -

---'

;-6*#;;;;toua.

p.r"r.

t,,.,i"rini"e

arnielinici, iar tcaca

ryq:onJMoti"'

contingg-czrhry{dnd numai Ia nivci

- l""tt.'t'

teaca

sll'

E$" rrhsr.>?;a I

lui

ci cefitral, ol.igfiendragliu. e.are *n "rr, u, " ,u ,ontlarea tcii de mielini. [a nivel centsl, in te$ca de mietina nu se r:rhservii inciirurile lui Sctrmidt-i-anlennann, iar strangula{illc lui Ranvicr
Schwarm eqte inlocrriti dc ctdrivalentul

l5x

l5')

sur)l int()ldcauna ac()l)crirc


rll
i

dc inlcrdigitaIii, ca la lihra perilbrica.

dcearece

irrtrc(),()2().(),()(l()rnictrlnil1.cxlrcn]i'ali1c

godcudn

rgl

ia lirnne,azA o leacI disctlntinua,

in SN(l teuca llenle tipseye.


alhra clilbrenfelor structumle rlinlre fibrele nervoase. ele dili:rzr semni[icativ ;i prin funcfionalitrate. Aslfbl, fibrele neryoase grt fi: mokrrii. senzitivc, de asocia[ie $i fihre vegetative cu nrl moror;ii senzitiv.

lubularc ale reticulului entloplasmic (se mai nulllr;ric ;;i sittoqttoZinnil' s rr li4-r rar-cr- xrtlnilc. 15l1uatr- in -zenn--t+ru ttc c a hUgqqlurl.:ry-ry1
un'lc fftimreazi in Jrricalor,,'dc: -' migryg4[a5in 44on (transpoi-axonal) p6nal-a t'ylqTl tcrminal o re1ed.-in l{gyyflKf!9!'prezente la alst nivel formeari

in

@11

v.;;1"6E;F*

Iribrsle nervoase se mmificd in grrfiunea distala, iar prin acestc rumi{icalii intd in rclafii unele cu altele. cu slructuri efecloare ale SN(] (mugchi
slrial, nctecl, cardiae, epilelii glandularc). sau cu elemenle receptoare. Irgaturilc,

riile

i'in"tutonul terminal

mcrnhrana.lrrcsinaptic[ (axolcma).

..,\pp,A!..$k@cEsie
t"entripet

cu,rrrins inlre

melQranir,,p* !i lmst-sinaptica.
-

ptari-aye tlin umiiiy in Mo s-a rlhservar s[ axonur sc ramificd in prrJiunea sa temrinald. llarnilicaliile lenninale ale axonului prczinli in extremitalea distald o dilalalie hutanwt terminul. Prin acesre tenninalii bulonate, axonul vine in contacl cu
lbnrrrrrcn tlcnunrit

fu dendrite spre pericarit>n si centrifug trt uxon. de la ;rericarion.

Arc o llrgimc cuprinsd intrc 03t2:t)"020

c'o!!Aj*r.y-ru,Wd Trc renr:z:ntata dc 4g.Ynl** c:twt! celakr,u iar,*5ffiffi i-fir*r A**.riia aikrior. I-a-acest nivel lip_sesc ueziculele ,E|!{tQ. +**
./ , --4**.

microni'

stnaptK'e.

i*' -

'l-ra-nsmiterea inlluxului
---

-'--t

liste un lcnome'4 comPlex, carc


'--

ricndrlla, axonul sau pericarionul alrui ncuft)n. s!_a lrc 1 ti puri 5f.e1,rin4ppe. :
!i1i

accslglgrlL t tr-fu lunclx)nalllalc r19q1lna I i I alc accslgj]t)llL lhcc prin inlcrmcdiul stnApselor.. ('a - afifr lc e-t [c tc-ii-sc zur c ri oi l. c c *Gi-eck'm6i. n u' nett'a sc
t

l.Y]Iiicc ale unui

- axo'somatice. prin care se rcaliz.eazi contacle inlre lenninaliile *u.,in cu pcricanonul altui neuft)n; ux rntl e n d r it i c e)G .ffitesc e gaturi in tre axt'n i ;i dendri te :
r

orn t*.mifir6fiin -" I--':j".aru &II-1r""-.-'

-rl mai ' woaa, au97 rrrur. rrrsr ..:--":-+'-1-*--

frffiEafrutt

l*ii

d9 l1p1 }ursliud!-e.[p rr rarq,*q[rypry'.q4tAnd conduc iniluxui nervos care ti[:ri-;i 1x)l trccc
ri puri de sina

- axo-uxonirc. slabilitc inlre axoni (rare). i u t rli u il I e n e u r o-nt

ielectdc5, a dus
ct'd (lbarle rara)

Ncuninii-rxir slahilr lcgaturi tle tip sinapric pi cu alrc lcsuluri. dc cx : u sc tt I a re sau I egdt u ril e cu e tel i il e s e n ial wr e. lti Slntctttra sinapscl<tr <icscrisi in hislologlia slasisd dc i;Itrc Rarrurn .1.

('a.ial ilQ03), a fbsl delaliaki prin micnrscopie electnrnici. Astlbl s-a;rrec:iz-ir1

disctutiuuitalea struclurald
doui

sinapseltlr. aecstea

liind constiluite .rJintr-p. Ygiy"q*r3!;i un spliu ingust intre ceic


\pg;c' constituita dinrr<r lxtrliune u \ uu un diamclru ric $;4{-61gflrlr1 ..' -a4qlcnm. Axoplasma conlirir

r{qr A i,iiffi srrrri@ .- ----\;,

ii

A i n u.

s eroton

i n a^ a9!4 gu n ot

aluqci cdrtd cslc

___:*5 .. . c' i' a' )' ca rc !!A

exg$l

-lpbutini l:xcitalia cstc

.1.,.lanfata la niuilUl prcliingirik-rrl6arc sunl rnai scnsihile dec6l pcricariorrui.

Mdiareloeo
prclungirikrr. in acest mod.
rra.,stcrc o undd de -inG.'gil {ilrre. C

----_--

celulei c1gqle, ia de-a lungul


vcziculeic

rrur"-*), n,iiniT;,l,iTi:,.

=-_-.--'-j

I('('

l(rl

dtj}:!'ltgruut . eli herut e in spuliul qtg_ lcai!*c,9!!111__91 ltr.Eta q1!!L.l se I!3a* la nivclul un<tr rerctrtu\qi ;weifrgi (macrcrmolecule proleicel. Ala;arca
s1!a

ui dc rccepr.ni spci fi ci dspla,,reuiulg{lllderea pom per or ion k e mnmfiroiare.t" ."tri .t"-ul iilLrrin.,trr .r"' r-ioni intrc sp?ttql inha-"+r-cel-extracelular, tap+.ee-conAuee_fa -derytqllut1g_a
mcdialorul

Num6rul

ffi

tnemhranei celyi_C_g1!-q.ry"
nervos

,:r*1

cu alle cuvinle la transmitena inlluxului


realizeaz_i

categoriLdecelule:

m{ d,epaft-

_
a cxplicat qi motlul in care se

Iixisrenfa sinapsel.r lcgaturile intemeuronale

;i

anume, prin reoria contiguiti{ii, conftrrm crrcia


cu o refea vascular[ fo4qtg (cdptuqire qi tapetare).

neunrnii se afli in contacl unul cu celElalt. dar ei nu se conlinul unul cu ccldlalt. S-a c.mhfltut ir,stbl teoria. relicularililii neuro-fihrilare (lierhe,

Apathy), dupr care neuronii s-ar gdsi in leglturr tje continuitate prin trecerea
neurofibrilelor dintr-un neuron in altul.

ependimar*are un as1rcct epilelial

Glia care

cdpluqegte canalul

NI.]VR(X}I,IA
ui c"irr, JJi'sau gliocir. reprezinld ccl de-al doilea constiluent al |esutului nervos. Aicstc. celule au impxrrtanreTilrcll

{i'rrmdnd un

C:!41::yggl&d. numiri

troJice si maaholice. Ille parlicipa in procesele cle apdrare si de reparure {esutului nervos, precum gi in cel dc dahorare a mielinei.

Spre deosehire de nt'uroni, ele nu sunr excilahile gi nici nu c.n<Iuc impulsul nelvos pi au trx;sibilitatea de a se divide krali via{a. lriind dgtate cu

cavitSfile nevraxului prezinti la polui apical cili (slereocili), iar la polul bazal o prelungire care se infunda in subslanla
nervoasa.

ule elaboreazl cea mai mare Parte a

piffit"

rnpacitale mitoticd

Si

proliferativri, celulele gliale sunt singurele elcmente ale

Glia
pn,l:&4!vo-u

ependimara (epiteliald) prezina


---,----i
r

impe*antl-eaeaeitftle

[esutului nervos care dau nzqtere tumorilor cerebrale.


Ele au o mare capacitalc regeneralivd. iar modiliclrile lor calitative 9i canlitative reprezinti critcrii de rliagnostic penlru ditcrirele afecliuni ne'rv()asc..

.-=--.--:-".-:-

@@

umQIi'
care se gdsesc in struc{ara

neunrcctodcmrali ca

Din puncl de vedere ont.genetic, ele au ;i neuronii, i;i anume nevnrglia centrali

aceeaq;i originc se fbrmcazi clin morlirkrgice diferite,

tubul ucural, iar ncvroglia periferica <Jerivi din cresrele neurale. Micr.glia pmvine din celulele mez-odermice ale pia-malcr q;i lhce parle din sistcmul
macrolagic.

'

-*microske -,olisodendroslie

*'--

l_gvngtia

se

ctasificl in:

Ifr.

.sJrDsrarfr .pzn,Irp a lenfilnr nerun+LSercaracterizeaze pnn prelung ct'lmul

gf q dg

in pr fu"stro c ftuA p! ot opl *stn ut icd este sitr,,ld edttminant


r.

s@uoaserfug-en

capilare qi neuroni-pfln
care sc l6[esc gi se aplicd Pe vase

ile sale

t6l

4l:Ew-Uihraor6*nx1 rcaliral mai lo"'J"!J*l:]}.-rrr prtt" --tr,c-ate'care !r]l;1dn1!" +t ccrurar

______-.:==;r.

Mi
ryew*chiaatogy:

qev_npJi91car9_ arc

o7$ine

tnrc (compafttliv cu cel al ncvrogliei protoplasmatice [n *cilr+lasmI_cenrin tibrile

B)rnesc dint
).

_r,
".,.p

rrr.rtilllre dfi eclam,eaencht+. Pdtrunde in sistemul nervos t ,. emb,rionar impreun[ cu vasele de

cclulei nervoase. Cg$iruie-in_q{{

prelungiri' (iliofibrilele apar constituile din gliofilamente cu diairctrul de l0() A, prez-entand shialii periodice de 200 A. Astrocitere lihroase iau conracr cu capilarele sanguine prin ni;le ingroqiri are extrc,mitdliror numile romlr vasculare sau ventuze vascurare, prin intermediul cdrora nevrogria preia tiin mediul inlem suhstan[e hdnitoare, pe care le prelucreazi qr ulii re
cedeazr

@iolibrile). ce se continud qi in
inflamafii)

sAnge.

icroglia este

celuld fixa" dar

in anumiter

' ) P..-

se

Newoglia p".itqag,&"loglia) este de origine-usl4lggclodennica, ,+-celula newoglicd a lui Schwaren (desprisd anterior)

provenind din crestele neurale. Se prezinti sult doulaspecte:


----__------:--:-

tl .-i^-,r^ ocr*^^i+^r-I-a Mll s-a obscrvat"T;

barierg lryastb.cacqlhl,

N*6{"grtot *-''---Fincliile
ll.rire

m!.[ip!S, fiind localiZalil in jurul corpilor neuronali din gonglionii spinali si


,

@ah@evrogliasatelitil sqt{ld *-

rztsld-a&pg9tr_gpllg,functritxale al-c aceluia$i


=_-_--J:_.-_

tip celular,
q;i

rleoarce

cli

se

pntloplasmaticl

cpnstard

cca lihrilara, ultima reprezenl,nd un elemenl maluizal, mai


sunl elemenle

firme cle *i"*

*;;

glia

ryIgPlsmal'.:

ei

fibroase reprednffi-un elemenl-q1enJmf

in
4-*4.*---*-4e

func{ionalitatea

sutrggurla-elb*- F'omrcazi cclule sateli suhstanfa albr este dispusd prinlre


elahrreerzi leaca de

fihrele

SNp. Pe l6ngi firnc,' .: ua ror oe prolecle.


neryoase

mielinl

mielinice, cdrora

susfinere,

reacfie,

ele constituie o nure

parte din substanfa


nervoas[ organizati,
cenl-t$te:,

rniciinice.

ti in cea din urmd ll$e .Iisp,'sI affi* -iunrl . trrt"Jl^-.-r-ner,", prezenti ;i prinlre lihrcle

masa lor fiind mai mare dec6t cea a neuronilor qi vaseIor.

1. Neuroni senzitivi - corpusculi Nissl 2. Nevroglie sateliti perineuronald

ry
-_-yletculA1

impre-qn[.cu prelungirile neuronaler-neyrqgliild@isste!-srusQra

Aslrocilul, prin- -corpul

bitilogicd inlre neuroni qi vase. Se creeazd astfel doui compartiment-u@Ctb*_

$r_alri ggfgggg-S.ouruyL Aceste doud compartimente nu comunisd 'intrc ele. in timp ce lichidul din spafiul a.strocito-vascular are o comlnzilie similar[ cu cea a sAngelui, fiind rezultatul proceselor de osmozi, lichidul din

(r.l

(r5

IIIBLIOG ItA
slx{iul ncur<rnal eslc difi:rit, accsla repn:z-ent6nd rezultatul activitifi astrocitebr. I)eci, neuron ii sunt s qslinulln"ygillon4_ItinAkrudfu a;trqqtidu.,. Prin prclungirile loq astrocitele delimiteazl o structuri de tip membran5, care dubleazi peretele capilar, fiind parte integranJi din bariera hemattr+ncefalici. Neuronii sunt separafi gi de lichidul cefalo-rahidian, deci cdulo nerwxt"sd nu sered. Nutritia este posihild numai dupi ce nevrogliia pelucrat materialul nufitiv, fiecerea malerialului nutritiv ficdndu-se hanscelular prin celula nevroglicS, de la capilarul sanguin la
celula nervoasd

I,'t

l,l S l')l,li(

I'l'!

VA

1.

BLOOM, K.,
FOWCETT D.W.

-lext Book of Histology, W.B. Saunders Comp' I'}hiladelphia, London, Toronto, I 975.

2. BOGDAN FI.

- I listologie-Curs. Reprografi a UniversitSlii Craiova,


1977.

I rrti,rr: i.fll ,l;


"4r
i
1

3. BUCHER O.

- Diagnostique et diagnostique diferentiel en Cytokrgie


et en Histologie normales. Ed. Masson, Paris, 1973'

4. CHEVREMONT M.- Cytologie et Histologie,


1980.

vol.l,II. Ed Desoer,l'iege, &

5. COPBNHAVER W.,- Bailey's Textbook of Hislology. Williams

KE[,I,Y D.
6.

Wilkins Comp., tsaltimore, 197[i.


- Ham's Histology,'l'oronlo, Canada'

DAVID H., CORMAK M.

7. DICULESCU

I.,

- Hislologie Medical5 vol. I. ll, Ed' Did' 9i Ped',


Bucuregti, 1987.
- Histologie-Curs. Xerografia

ONICESCU D.,
S. DOBRBISCU

G. 9. DRAGAN M.,

I.M'F' Iaqi,

1980'

- Flistoldgie, vol. [,1I, Litografia I.M. T'imiEoara, 1985.

BOGDAN F'I. DEMA E.

LITVAC E. SCHNEIDER
DINCA C.
IO. JUNQUEIRA

I.-.

J.L., - Basic l{istology. l,ange Med. Publ.,


Califurnia, 1992.
- l{istologie, Ed. Masson, Paris, 1976.

CARNE,IRO R.C.

II.

I,EESON T.S.,

LEI.],SON C.

I2. LESLIE P., GARTNER P.

- Atlas of Histology, tJ.S.A., l9tt7-1991.

13. Mt,lt

ilit)tN'l't,t'.

- llistologic vol. l. ll. Rcprogralia tJnivcrsirr[ii (]onstantra,

1991.
I4. PAPII,IAN V.V..
RO$CA Gh. t5. ttoss M.It.,

I'ralal elementar de I listologie, vol. I, II. Ed. Dacia,


(

('l rlrlilNS
I( ]liR11 listogt"n eza gi dil't'rt'n ticrca "............... (lapitolul l.'l'eurturile epitclialc .........
I

lluj-Naptrc a, 1977 .

- I-lislology - l'ext ancl Atlas. Williams

& Wilkins,
& co.,

It0MRh,I-I, I,.J. 16. sNtit,t, R.S.

IN'l'lt{ }l}[
(

-i {r

Ilaltimore, 1995.
- Clinical and F'unctional Flislology. l,ittle, Browr

li
?t

'l'oronto.

)riginu

l9tl4.

[']lentcnlc cttntl-xrncnlc Solidarizarca ccl trlclor epileliale


I )i llrcnf icri lc ccl ulaic

()

l()

Ii
t2
{.i

lrunc{ii

F.pitelii de 4copcrirt. ................ . Ilpiteliilc simplc


I lpilcliilc stral i licate Memhrana lrazali

Ii l)
i1 i()

Epitcliile glandttlarc
I

Iislogcuczd

l(t

Flpitcliile glan dulare t'\ocrine ( ilandelc iubular.t' ( ilandclc acittoase ( ilandclc alvcttlare ( litotiziologic ............... I,lpiteliile glandulare cndocrint' llrin noirea ccltt lelor t'pitclialt' Nrrtrifia qrittliilor ('apilolul I I. -[ t'sutul ctttt.ittnctir. llislogencza ('Iasi licarea |esuttrrilol con-i utrclir c (ilmponcnta celularl a [esuturilor tonjrtnctir'(' .......... I;ibnrhlaslul Masltlcilul llisti<rcitul I'lasrnocilul .. ...... -r\dipocitul (lclula pigmenlari
.

li
-_t

1t

ll

*-r

:4

Iti
1T
t"
_c
-]

I
()

pal;
pag

Ir;
I

pag .it

pag JIJ p;rg.

lt

(l t\it t 't-' -1{

Pa8 3('
rag,"

Stnrcturi fihrilarc
I"ihrelc de colagen Ifihrelc cle reliculinl
.

pag. .] ti pag. 3tt pag. :19

pag. .19 pag. 4t

liihrcle

elaslice

......Pag.

-11

pag.42

hstanfa lhlrrlarncnlali a fesrrtului conjrrnctiv ...... ......... pag. 4.1 Iiurrc{ii lc suhslanlci l-unclamcnlalc pag.44 Varictifi dc fcsrrt con.iunctiv ...... pag. 44 l-csutul mezcnchirnalos ............. pag. 46 'fesulul gelalinos-rnuc()s........... pag.46 -f'esulul dc granulalic ................ pag.47 'f'csulul conjunctiv lax ............. .pag.47 l;uncfiilc tesulului conjunctiv lax ....................... pag. 4ti '["csulul adipos ...... pag. 49 'f'esulul adipos alb....."....... pag. 50 'l'csulul adipos brun ........... pag. 5l Iruncliile lesulului adipos pag. 5l ('orionul citogen ... pag. 52 'f 'csulul conjuncliv veziculo-libros ............. . pag. 52 'f 'csutul con-iunctiv dcns nerordonal .pag.52 'f'esulul ctxjunctiv dcns ordonat .. . pag. 53 'l'endonul . pag.'53Aponevnrza pag.54 'l'esutul propriu cornean pag. 54 'l'csulul con.juncliv elaslic ......... . pag. 55 'l-csutul conjuncliv reticular ......pag. 5-5 Capitolul lll.'fesntul cartitaginos .....pag. -57 ( lartilagiul hialin ......".. pag. -57 ('artilagiul clastic pag. 60 ('arlilagiul lihros pag. 6l I)ericondrul pag. (rl
Su

{ .rpir.rrrr \

il. l tsrrril:,,ii,]lili:il"J,ll,,,,
f

prrl' l l li
Pil1, r r(t

pag'l l() ''r'ltlltl;tl;r ' lrlllllt ttlttsctllrtt':t slt't:tl:t schclclale pag I i: ( 'lltsilicirltir if"tf pag l2t' "'' "'"'ttj"ft "'tltt''n'" "' '' lVloLlitl'tzirlkrgia crrttltltr lrr slri.rl scltclelal " ' pag l )7 ( )rg.iltrizarca 1"""t'i';'';;tl''''t'1"' Pag l27 Vascrtlarizalia " " ' pag 127 lncnvalia nrotoric Pag' l2t{ lnerva{ia scnzitirfr " pag'1?9 ''' Lcgllura ntt;ichi-tend()l't "" pag' l 3() 'l'r'stltltl nrtlstttlar cardiat' Pag' I -1(t \lit-'eardul conltln pag' l -13

miocardului " "" "' ('ttl'larca cxcilalic-cttttlraclic ' . .' nnonr) \'li.cardul 'pttti d;l ''i';i*''''ul {'clulcle P" '" ('elulclc l"' """''" ('clulcle l'}urkinlc 'l-estrtul tnltstttlar n:t:ni
Vasctrlarizafia
i:'i]-rra

"

pag 131

" pag' 1 34 Pagl34


pag

l't5 l3ti
l3tr
1

Pag' 135

"
"

pag'
pag'

muscularl

nclcd[

... Pag' l"t

lncrv alia Regencrarca

....... Pag.l4l

('npitnlul Vlll"'l'sutul

nerlrts

U:l',"..dffi1."*rutui

n"""' '

" ' ''

..

....

... ... pag.1a2

''" "

Pag 142

pagl43

(lonclrtrgeneza.............. Rcgcncrarea carlilagiului


Nutrilia pi inervalia cartilagiului lf uncliile carlilagiului

pag. (t2

......... pag. 62
.... pag. 63

(lapitolul lV.'f'csutul osos ...........


( 'clulele

pag. 63

()s()asc

pag.64
..... pag. 64 . pag. 6-5

Ncuronul ('la.silrcare Stntcltlra neurontll"lt l)relungirile hcrtrontrltii tr)eui"1ritetr'; Axtrnul nrr\oa5c le lrihre
' l;ihrelc
cLr

"

' ' pag l4o

Pag'143 Pag 144

""

pag

151

."' Pag'lsl
Pag 1 51 "1'ag' 154

Ostcoclaslul

Suhslanla lundamcnlall a lesulului osos ........... Slructurile lihrilarc ale |esutului osos ........... 'f'csulul osos fibros 'f'esutul osos lamclar................ -['esutul
-f-esulul osos osos compactr

Osteocitele .................

pag. (r5
pag. 66 pag. 67

spongios..............

pag.67 pag. (rti pag. 6t{ pag. (r9

r:riellrrh " ' lil.lli r -'c ." arnicliniec lrihrclo"' lrihr:*nervtl;r'ricenlrat;i""''"'.".'plrgl57 ' 1'ag l5t{ Sinapsa " ' pag l5t) llulnils 'l'r:ttlsmilcrca
"*'n*t'o'u i.lr-'r!{rast:

inl'lurului

Ncvroglia \cvroglla cetllrrtra

Nevr'ltia cpilciiale.NevroPl ia i lllcr$lilialii

. .'..

lril) '!1ag l0(l


Pag'

lil ill
V LlL

pag.70

: LLL

toG*-'t +ffi

coniunctivl encondrald Vascularizafia osului ('alusul ()s()s........... z\rticulafiile I)iaflrozclc Sinarlroze,lc (lapitolrrl V. llcnratopoelza........
( )silicarea

Ilisttlarhitcclonia unui os lung. Ilisloarhilcctonia oasckrr lalc pi scurte ......... Pnrcesul de osteogenczi;;i osilicare.............

l)crioslul Iindoslul

pag.7l
.. ptrg.72 ... ... ..... . . ".....,.. .... prg. ;:
pag. 74 pag. "4
pag.
7-5

Aslrocilul protoplasmalic Aslrocilul lihros ( )ligodcndroglia Microglia ......... Nevroglia pcriferici Nevroglia saleliti Funcliilc nevroglici

......

pag.l(rl
. ....pag 162

Pag.l62 .....pag l{i3


Pag'

l6'i

Pag 163

Osilicarca

...............pag. 76

.fag.

'(,)

pag.79
pag. ttO pag. ltO pag. ttl .... .." pag. t{4 pag. tt4

'l'eorii cu privire la {irrmarca elcmenlclor ligurate


ale

............... .. pag. ltti l)crioada cxlraemhrionari....."..... ..... pag. lth l)erirtadl hcpalo-splcnici ............ ... pag. ,37 l'erioada medulo-gauglionarii ......... pag. tttt Miduvaosoaslroqie.......... ....pag. t{1) Structura hcmomedulci ......."....... pag. tl!) Miekrgrama pag. 92
Perioadele hematopoczei

sdngelui

erilrocilari........... Seria granulocitarl Scria plachetari ........... Scria limlixitarl ........ ". Seria monocitarl ........... C'apitolul VI. Singele [)lasma sangvini f:lemenle le ligurale ale si{ngclui
Scria

Seriilc hemalop<rclicc

........ pag. pag. pag. ..... pag. pag.

92
1)2

()4 !)-i 9(r

pag.97
...... pag. 99 ... pag. 99
pag. I (X)

lirilrocilcle
I)lachetcle

sangvinc Lcucocitele (iranulocitcle neutrolilc (iranulocitcle cozinotilc (iranulocilcle lmzolile Monocilele ..:................
l.imlircitclc

pag.l (x) ..... pag. I ()4


pag. lOtr

..... pag.l07

..... pag. l()9


........ pag.l lt)

pag.l i i

pag.ll2

;ii

''

it(